Plan Urbanistic General (PUG)

00 PUG Ceplenita Memoriu General

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Ceplenița, jud. Iași
Pagini
94
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „00 PUG Ceplenita Memoriu General”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2022/03/00-PUG-Ceplenita-Memoriu-General.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72331-00-pug-ceplenita-memoriu-general, 07.11.2026)

Fișier creat
28.10.2021
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA VOLUMUL I MEMORIU GENERAL BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CEPLENITA PROIECTANT SC TESS CONEX SA PROIECT NR. 04 / 2013

Pagina 2

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA 1. COLECTIV DE ELABORARE ȘEF PROIECT Arh. Poiană Daniel Lucian URBANISM Arh. Poiană Daniel Lucian EDILITARE Ing. Dorneanu Marina Arh. Poiană Daniel Lucian DESENATORI Des. Perju Georgeta STUDII ANEXATE DOCUMENTAȚIEI PUG STUDIU GEOTEHNIC SC THORATON SRL Studiu geotehnic anexat TOPOMETRIE Ing. CRISTIAN IACOB STUDIU ISTORIC SC CONTRAST STUDIO SRL Studiu istoric anexat SC ATD Proiect SRL STUDIU ARHEOLOGIC Dr. Vasile Chirica Studiu arheologic anexat Dr. Alexandru Berzovan MEMORIU GENERAL 2

Pagina 3

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 1.2. OBIECTUL LUCRARII 1.3. SURSE DOCUMENTARE 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.3. RELATII IN TERITORIU 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.6. CIRCULATIE 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.11. DISFUNCTIONALITATI 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI 3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 3.5. EVOLUTIA POPULATIEI 3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL 3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.10. PROTECTIA MEDIULUI 3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA 4. CONCLUZII - MASURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice ) MEMORIU GENERAL 3

Pagina 4

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZITII GENERALE 1 ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 2 BAZA LEGALA A ELABORARII 3 DOMENIUL DE APLICARE II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI 4 PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA 5 INTERESULUI PUBLIC 6 REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII 7 REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII 8 REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENULUI SI 9 CONSTRUCTIILOR REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI 10 IMPREJMUIRI III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN V. EXTRAVILAN V. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PIESE DESENATE PLANSA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU - Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica SITUATIA EXISTENTA – DISFUNCTIONALITATI PLANSA 2 Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE PLANSA 3 Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PLANSA 3.1 Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica REGLEMENTARI - ECHIPARE EDILITARA PLANSA 4 Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA PLANSA 5 Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica șef proiect, Arh. Poioană Daniel Lucian MEMORIU GENERAL 4

Pagina 5

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI  denumirea lucrării : ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI CEPLENIȚA  beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CEPLENIȚA  proiectant general: SC TESS CONEX SA – IAȘI  data elaborării : 2013 - 2014 1.2. OBIECTUL LUCRARII Prin apariția Legii nr. 50 / 1991 privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor" - republicată și Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul - republicată, s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ – specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Ceplenița și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente.  Solicitări ale temei program Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt: o Reașezarea localităților Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica, în vatra lor firească, prin includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al localităților la data elaborării; o Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităților; o Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale; o Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică; o Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate. În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme: o Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor; o Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante; o Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității; o Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile de dezvoltare; o Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.); o Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului; o Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general; MEMORIU GENERAL 5

Pagina 6

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA o Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun; o Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire; o Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității; o Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; o Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia.  Baza proiectării o Legea nr. 350 / 2001 republicată, privind amenajarea teritoriului și urbanismul -actualizată; o Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism actualizată; Actele normative complementare domeniului sunt: o Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 1: Rețele de transport; o Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 2: Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006; o Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 3: Zone protejate; o Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 4: Rețeaua de localități; o Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 5: Zone de risc; o Legea nr. 190/2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 8: Zone cu resurse turistice; o Codul civil român; o Ordin 233/2016 privind normele de aplicare a Legii 350/2001 o Legea nr. 50/1991 - actualizată 2014 o Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții - actualizată 2015; o Legea 114/1996 a locuintei o Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii in constructii - actualizata o Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM-007-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000; o Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999 o Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect republicată cu Legea nr. 43/2004; o Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului; o Ordinul ministrului Sănătății nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației o Legea 135/2014 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatiilor; o Ordinul ministrului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare; o Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară; o Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică actualizată; MEMORIU GENERAL 6

Pagina 7

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA o HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor; o Legea nr. 26 / 1996 – Codul Sivic; o Legea nr. 18/1991 a fondului funciar; o Legea nr. 107/1996 a apelor actualizată o Ordinul Ministrului de interne nr. 3/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă; o OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române actualizată; o Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă actualizată; o Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice-actualizată;. o Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin Legea nr. 564/2001) si Anexa la OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul-cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial o Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN dinmartie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului; o Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor; o Ordinul 90/1991 - culori și semne convenționale. 1.3. SURSE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Ceplenița: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului: o Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V; o Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA ; o Planul Urbanistic General al comunei Ceplenița– SC DESIGN 90 SRL IAȘI o Analiza geotehnică a comunei Ceplenița – ing. Vosniuc Mircea; o Planul Urbanistic General al orașului Hârlău – S.C. TESS CONEX S.A. o Strategia de dezvoltare (2014-2020) comuna Ceplenița, județul Iași; o Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna CEPLENIȚA întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași, din anul 1997; o Harta de risc la alunecări de teren pentru comuna Ceplenița SC TRANSPROIECT 2001 SA - 2010; o Planul de Apărare Împotriva Inundațiilor, Ghețurilor și Poluărilor Accidentale Ceplenița 2010-2013; o Planul de evacuare în situații de urgență – Ceplenița 2008; o Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei Ceplenița, anul 2007; o Planul de Apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice produsă de cutremur și / sau alunecări de teren al comunei Ceplenița 2009; o Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor – județul Iași o PUZ – urile aprobate în com. Ceplenița până la data întocmirii PUG-ului; b. Surse statistice: o Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași; o Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Ceplenița. c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților o Proiect de alimentare cu apa sat Ceplenița - faza PAC+PTH+DDE; o Proiect de alimentare cu apa sat Buhalnița și Poiana Mărului - faza PAC; o Sistem de canalizare și stașie de epurare în satele Buhalnița și Poiana Mărului; o Modernizare drumuri de interes local în în satele Buhalnița și Poiana Mărului – SF; MEMORIU GENERAL 7

Pagina 8

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA o Construire pod peste pârâul Buhalnița pe DS 402 în punctul Doncilă, sat Poiana Mărului – faza SF; o Realizare de spații verzi prin construire de parcuri noi – faza PAC. d. Suportul topografic al lucrării este format din: o Planul sc. 1:25000 al teritoriului administrativ al comunei Ceplenița pus la dispoziție de Primăria Ceplenița. o Planurile cadastrale sc. 1:5000 ale comunei Ceplenița achiziționate de la OCPI Iași. o Ortofotoplanuri ale comunei Ceplenița achiziționate de la OCPI Iași și puse la dispoziție de Primăria Ceplenița. e. Documentații edilitare : o Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995; o Theodor Mateescu –„ Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” –Ed. „ Gheorghe Asachi” Iași, 1996; o V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964; o Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”- Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978; o C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990; o SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localitățile urbane și rurale.; o STAS 1478-90 - Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale o STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripții de proiectare. o STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale. o STAS 1795/1990 - Canalizare interioara. o I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare ale localitaților. o P118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor –instalații de stingere. o P66/2001 - Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediu rural. o GP106/2004 - Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare în mediul rural. o C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”; o Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006 o PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”; o STAS 832- „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”; o I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale”; o Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale”. MEMORIU GENERAL 8

Pagina 9

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE Comuna Ceplenița este situată în partea de nord-vest a județului Iași, având centru de comună situat la aproximativ 70 Km distanță de municipiul Iași și la 5 km sud de orașul Hârlău. În componența comunei intră următoarele localitățile: Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica.  Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG Ceplenița este centrul comunei, situat la 1 km de drumul național 28B. Vechimea așezării datează din anul 1554 când a fost atestată documentar pentru prima dată. Comuna dispune de un iaz cu o suprafață de 62 ha folosit agropiscicol precum și de numeroase obiective turistice (conacul unde a locuit Grigore Ureche, beciul lui Ștefan cel Mare din satul Zlodica, așezarea traco-getică de pe dealul Cătălina și un muzeu etnologic și arheologic în satul Buhalnița). Pe alocuri se exploatează în cariere gresii și argile. Se păstrează ansamblul din 1825-1837, biserica Sf. Voevozi din anul 1802 și un pod de piatră din secolul XV. Buhalnița, situat la 3 km spre vest față de centrul comunei, într-o regiune deluroasă ; este atestat documentar din anul 1612. Biserica Nașterea Maicii Domnului este din anul 1836. În sat există și hanul Cantacuzino-Pașcanu de la începutul secolului XIX. Poiana Mărului, situat la 5 km spre vest față de centrul comunei, într-o zonă deluroasă pe valea pârâului Buhalnița fiind atestat documentar în anul 1864. Zlodica, așezat la 3 km sud-vest de centrul comunei, pe drumul național 28B, atestat în anul 1605. În sat se mai păstrează beciul lui Zlodică din secolul XV, un pod de piatră din același secol precum și biserica din lemn Sf. Gheorghe din secolul XVII. Zona în care sunt amplasate localitățile componente ale comunei este bogată în vestigii istorice care atestă vechimea, stabilitatea și continuitatea poporului române aceste meleaguri. Astfel, în partea de sud-vest se află stațiunea neolitică Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacică Cătălina a căror valoare și importanță fiind cunoscute ne determină să nu zăbovim aici. În partea de sud se află Cotnari, iar la nord orașul Hârlău, ambele cunoscute mai ales din perioada medievală când domnitori ai Moldovei, în frunte cu Ștefan cel Mare, s-au deplasat adesea în această zonă, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea sau transmiterea unor proprietăți către boierii vremii sau mănăstiriledin nordul și estul Moldovei. Pe teritoriul comunei Ceplenița sunt înregistrate o serie de monumente cu caracter istoric și anume :  Beciul lui Zlodica, construit în secolul XV din piatră, funcționând și în prezent, aflat în curtea cetățianului Cojocaru Gheorghe (24.B.605).  Biserica de lemn cu hramul « Sf. Gheorghe » construită în secolul al -XVII- lea, care se află în satul Zlodica și în care se țin și în prezent slujbe religioase (24.B.605).  Podul de piatră de la intersecția drumului Cotnari cu Ceplenița, construit în sec. al -XV- lea, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe teritoriul satului Zlodica (24.B.607).  Biserica « Nașterea Maicii Domnului » din satul Buhalnița construită în sec. XVII (24.B.441).  Hanul Cantacuzino – Pașcanu din sec. XIX amplasat în satul Buhalnița (24.B.442) (urmele acestui monument nu au putut fi depistate în teren).  Cetățuia din satul Buhalnița așezare din epoca neolitică din sec. III după I.H. și refăcută în perioada prefeudală și feudală (sec. XV – XVII). În apropiere s-a surpat recent un mal punând în valoare un cuptor de ars ceramică de aceiași valoare cu cea de la Cucuteni. În prezent aici se află un șanț în formă de semicerc cu diametrul de 150 m, adânc de 3 m și larg de cca. 8 m, având în mijloc o groapă adâncă (24.A.009).  Pod de piatră în satul Ceplenița construit ca și precedentul în sec. XV, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt (24.B.446).  Ansamblul curții Cantacuzino – Pașcanu. În centrul acesteia se află conacul Cantacuzino – Pașcanu construit inițial de Nistor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, care a trecut succesiv în proprietatea la mai multi boieri, fiecare aducându-i îmbunătățiri, extinderi, modernizări așa cum rezultă din documentele vremii. MEMORIU GENERAL 9

Pagina 10

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA În anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Vodă vornicului Nistor Ureche i se reconfirmă posesia moșiei Ceplenița, « toate satele din țara Moldovei și anume : 52 sate întregi, 45 părți de sate, 17 moșii, 6 eleștee, un loc de vânat, o prisacă, 45 fălci de vie în cele 19 județe ale Moldovei de pe atunci și satul Ceplenița, satul Buhalnița, ce este mai sus de hotarul ceplenițenilor, cu vad și moară în râul Bahlui ce este în ținutul Hârlăului ». Vornicul Nistor Ureche trece moșia în proprietatea nepotului Vasile Ureche, fiul cronicarului Grigore Ureche care, la rândul său, vinde această proprietate lui Pascu-Lupașcu-Buhușo, căsătorit cu Safta, fica vistiernicului Iordache Cantacuzino. Urmează ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pașcanu (unionistul de la 1848, exilat de Mihai Sturza la conacul de la Ceplenița). După 1857 moșia și conacul Ceplenița trec în proprietatea ginerilor lui Mihail Cantacuzino, Panaite Balș și I. Văcărescu. Ultimii proprietari ai moșiei și conacului au fost Hristache și C. Zarifopol cu Eliza Zarifopol, unchii cunoscutului critic literal din perioada interbelică, Paul Zarifopol . Pe aceste meleaguri au trecut în afara marilor domnitori ai Moldovei, Mihai Eminescu în calitate de revizor școlar care a vizitat Buhalnița în 1893, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Grigore Topârceanu, Octav Desilla și mulți alții. Aici, la Buhalnița, s-a născut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu. Documentele vremii menționează în această zonă două vestite hanuri și 14 mori de apă a căror activitate a încetat la începutul secolului al –XX- lea când a fost construită prima moară cu aburi. Se fac referiri, de asemenea, la existența a numeroase heleștee și prisăci, vestite prin producția de pește, miere și ceară. După cel de-al II- lea război mondial castelul trece în proprietatea satului. Aici funcționează o școală gimnazială, iar în anii ’80 aici se află sediul instituțiilor de cultură : Cămin, Bibliotecă etc. În anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai rămas este distrus de săteni după 1989. În fața curții se află biserica « Sf. Gheoghe » reconstruită după un puternic cutremur în anul 1802. Aici se află o valoroasă catapeteasmă din 1847, un zid înconjurător, iar la intrare o clopotniță de la începutul sec. XIX (24.B.445). Prin eforturile unui învățator s-a realizat în locuința acestuia un valoros și interesant muzeu sătesc.  Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților O altă componentă importantă în evoluția localităților este fenomenul de roire și formarea și extinderea de sate prin împroprietărire, care au determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi, ceea ce au condus la unificarea unor vetre de sat apropiate. Acestă situație poate fi ilustrată și de evoluția localității Buhalnița care în timp s-a unit cu localitățile Poiana Mărului și Zlodica. După tipologia funcțională localitățile comunei Ceplenița fac parte din grupa localităților rurale cu funcțiuni agricole și de cazare.  Evoluția localităților înainte de anul 1990 În timp localitățile comunei Ceplenița au trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș începând cu anii 1960 și către comuna din anul 1990. Datorită politicii de urbanism practicate înainte de 1990 localitățile au suferit o reducere a intravilanului în condițiile unei migrări excesive a populației către orașe.  Evoluția localuităților după 1990 Urmărind evoluția în timp a localităților componente a comunei Ceplenița și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu orașul Hârlău, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a orașului Hârlău. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane și în funcție de situarea unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30'. După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale, pentru ca în ultimii ani să se înregistreze o migrare inversă de la oraș la sat, creșterea populației înregistrându-se mai ales în centrul de comună. În metodologia de lucru a studiului, comuna Ceplenița face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 30', atracția pentru orașul Hârlău fiind foarte puternică. MEMORIU GENERAL 10

Pagina 11

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL  Așezare geografică Din punct de vedere geografic localitățile comunei Ceplenița sunt situate în aria de contact al podișului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numele de Masivul Dealul Mare – Hârlău) cu Câmpia Moldovei, subunități ale Podișului Moldovei – zone cu condiții și resurse naturale variate ce pot genera activități economice complementare. Teritoriul comunei Ceplenița se află situat: o În partea nord–estică a României, între 47°24'59"N - 47°21'31"N latitudine nordică și 26°50'1"E- 27° 4'59"E longitudine estică; o În partea nord - vestică a județului Iași la 70 km distanță față de municipiul Iași, centru administrativ și politic al județului. Vecinii comunei sunt: o La nord teritoriul comunei Scobinți; o La est teritoriul comunei Coarnele Caprei; o La vest teritoriul comunei Cotnari; o La sud teritoriul comunei Cotnari.  Caracteristicile reliefului Relieful comunei Ceplenița se încadrează din punct de vedere morfologic într-o zonă colinară cu altitudini maxime cuprinse între 300 și 400 m, străbătută de cursurile râurilor Bahlui, Buhalnița, Vulpoiul, Valea Nucului și Gurguiata și este alcatuit din coline cu interfluvii largi si versanti diferit inclinati, o parte afectati de procese de eroziune si alunecari de teren. Litologia este dominată de faciesul argilo-marnos, fragmentarea reliefului, condițiile climatice, hidrografice și biopedogeografice sânt favorabile dezvoltării unei game largi de degradări de teren. Siroirile, ravenările, mai intense sau mai slabe sunt prezente pe majoritatea versanților.  Rețeaua hidrografică Hidrografia comunei Ceplenița este reprezentată de cursurile râurilor Bahlui, Buhalnița, Vulpoiul, Valea Nucului și Gurguiata. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea II – a – Apa, comuna Ceplenița se încadrează în categoria bazinelor hidrografice cu resurse specifice mai mici decât media pe țară, sub 50% din resursa medie care necesită lucrări prioritare care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în vederea creșterii resurselor spacifice a acestor bazine. Deasemenea comuna se încadrează în zona cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate moderată. Apa de suprafață. Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița sunt străbătute de cursuri de apa pe lungimi mai mari sau mai mici temporare sau permanente ca: o localitățile Buhalnița și Poiana Mărului sunt străbătute de pârâul Buhalnița; o localitatea Ceplenița este străbătută de râului Bahlui. Cursurile de apă sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văile pâraielor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate și in general în localități. Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei Ceplenița există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă ca adâncimea la care se găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 2,50-3,00 m, pe versanți la 6-12 m, iar la partea superioară a versanților și pe platouri la 16-18 m; Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană.  Clima Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10 ºC și cantități medii de precipitații de 500-600 mm, regim ce corespunde unei clime temperat continentale de dealuri și păduri cu altitudine de 200-400 m. Temperatura minimă a aerului coboară până la cca. - 20ºC în lunile de iarnă și în lunile MEMORIU GENERAL 11

Pagina 12

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA de vară atinge valori maxime de cca. +30ºC. Pe arealul zonei predomină scurgerea precipitațiilor de primavară și de iarnă, alimentarea nivală fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm. Datorita schimbarilor atmosferice din ultimele decenii se contureaza trecerea de la cele 4 anotimpuri clasice, primavara, vara, toamna si iarna la doua perioade distincte: calduroasa si friguroasa. Vanturile dominante sunt cele din Nord si Nord-Est.  Vegetația. Vegetația specifică zonei este de specifică zonei temperate – păduri de foioase.  Fauna. Fauna este alcătuită în principal din vulpi și iepuri.  Solul Solurile urmeaza cele doua zone geomorfologice, de la ses spre deal, constand in soluri aluviale, cernoziom si cernoziom levigat in partea de est, sfarsind cu brun roscat de padure si podzol in partea de vest. Pentru combaterea efectelor distructive ale torenților trebuie realizate lucrări de împădurire a versanților și de corecție a torenților. Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale se realizează prin aplicarea unui ansamblu de măsuri care să contribuie la reducerea scurgerilor de suprafață, a eroziunilor și a transportului de aluviuni. În acest mod se realizează atât regularizarea debitelor pe cursurile de apă, atenuându-se efectele de torențialitate și diminuându-se efectul apelor mari, cât și punerea în valoare a terenurilor neproductive sau cu productivitate scăzută, reducerea eroziunilor de sol și a transportului de aluviuni. Această acțiune se desfășoară în timp, având în vedere că efectul vegetației forestiere plantate pe terenurile degradate se face simțit după 15-20 ani de la împădurire, iar refacerea capacității solului pentru reținerea precipitațiilor, precum și consolidarea albiilor și malurilor, necesită de asemenea o perioadă îndelungată.  Caracteristici geotehnice Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Ceplenița se încadrează în: o regiunea - Câmpia Moldovei; o subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare; o unitatea - Colinele Gloduri; o subunitatea - Depresiunea Miletin. Geologic zonele sunt caracterizate de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul - fundamentul zonei este reprezentat de argila mărnoasă bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 12-14 m pe versanti și la baza acestora, și la adâncimi de peste 16-18 în zona superioară a versanților și pe platouri. Cuaternarul este reprezentat prin:  pe platouri și la partea superioară a versanților: o soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,00m -variabile; o argilă prăfoasă loessoidală, sensibilă la umezire, în grosimi de 5-6 m; o orizonturi granulare în grosimi de 3-5 m; o argila stratificată galbenă cafenie, plastic vârtoasa cu intercalații și pungi de nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de 1-2 m;  pe versanți: o apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului - argile prăfoase remaniate - pachet în grosimi de 3-5 m, sub care este prezent orizontul granular, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent până la stratul bazal;  la baza versanților: o în suprafață - soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,50 urmate de argile prăfoase remaniate în grosimi de 1-3 m; o argile galben cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8-9 m; o orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de cca. 2m.  Riscuri naturale Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ MEMORIU GENERAL 12

Pagina 13

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Ceplenița, următoarele: o Cutremurele de origine tectonică; o Inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire; o Alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Riscurile naturale sunt prezentate detaliat in cadrul capitolului 2.8 – Zone cu riscuri naturale; Masurile ce trebuie luate în zonele cu riscuri naturale sunt prezentate detaliat în capitolul 3.8 – Măsuri în zonele cu riscuri naturale. 2.3. RELATII IN TERITORIU  Încadrarea în rețeaua de localități Comuna Ceplenița este situată în partea de nord a județului Iași la o distanță de 6 km față de orașul Hârlau (centrul polarizator). o La nord cu teritoriul comunei Scobinți; o La est cu teritoriul comunei Coarnele Caprei; o La vest cu teritoriul comunei Cotnari; o La sud cu teritoriul comunei Cotnari. Cele 4 vetre de sate sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor căi de comunicație rutieră. Centrul politico-administrativ al comunei este localitatea Ceplenița. Ca număr de locuitori se situează pe locul al –2– lea fiind întrecută de localitatea Buhalnița. Ca și celelalte localități a comunei Ceplenița face parte din grupa localităților rurale situate în zona de deplasare (izocrona) de 30 min. față de orașul Hârlau având cu acesta relații de subordonare și de cooperare pe linie economică. Legătura cu acesta este asigurată de traseul rutier Dn 28B care asigură și legătura cu orașul Târgul Frumos situat la o distanță de 25 km spre sud cât și cu magistrala care asigura legătura cu cel mai important centru din județ – Municipiul Iași. În prezent funcțiile de bază a localității sunt : funcția agricolă și funcția de cazare a propriei populații. Față de satele componente ale comunei localitatea Ceplenița are rol de coordonare administrativă și socio-culturală. Legăturile cu teritoriile administrative învecinate sunt asigurate de: o DN 28B care leagă comuna Ceplenița de orașul Botoșani prin orașul Hârlău; o DJ 281D care leagă comuna Ceplenița de comuna Gropnița; o DJ 281 leagă comuna Ceplenița de localitățile Podu Iloaiei și Lespezi; o DC 145 care leagă comuna Ceplenița de orașul Hârlău Legătura cu municipiul Iași –70 km este asigurată prin intermediul drumului național DN28B apoi din zona Tg. Frumos prin intermediul DE583; În prezent funcțiile de bază ale localității sunt funcția agricolă și funcția de cazare a populației proprii. Față de satele componente ale comunei, localitatea Ceplenița are rol de coordonare administrativă și socio-culturală. MEMORIU GENERAL 13

Pagina 14

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA  Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Satul Ceplenița este situat în partea centrală a teritoriului administrativ, și este dezvoltat de-a lungul drumulurilor: DJ 281 care face legătura spre nord cu localitatea Hârlău iar spre sud cu orașul Podu Iloaiei și DJ 281 D care face legătura spre est cu localitatea Focuri, iar spre vest cu DN28B. Satul Buhalnița este situat în partea central-vestică a teritoriului administrativ, și este dezvoltat de-a lungul drumului DC 145 care face legătura spre est cu DN 28B, iar spre nord cu orașul Hârlău. Satul Poiana Mărului este situat în partea vestică a teritoriului administrativ, și este dezvoltat de-a lungul drumului: DC 155 care străbate localitatea de la est la vest și care face legătura spre est cu satul Buhalnița. Satul Zlodica este situat în partea central-sud-vestică a terit. administrativ, și este dezvoltat în două trupuri de-a lungul drumului DC156 care face legătura spre est cu DN28B. Din punct de vedere al relațiilor în teritoriu, localitățile Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica, au relații de subordonare administrativ-teritorială și de folosire a dotărilor social-culturale, cu localitatea Ceplenița; Relațiile cu orașul Hârlău sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe piața comunei de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc). Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate (DN 28B) și se fac în mare parte cu mijloace de transport ocazionale oferite de particulari, prin curse regulate de maxi-taxi efectuate de trasportatori autorizați.  Relațiile dintre resursele spațiului rural și industria urbană Așa cum s-a mai arătat între resursele naturale ale zonei înconjurătoare și industria urbană există o strânsă interdependență, primele constituind baza de pornire în procesul de dezvoltare industrială a orașului. Integrarea orizontală este specifică acelor ramuri industriale care au baza de materii prime în zona apropiată și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii bazei de producție direct la furnizor. Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria pielăriei și încălțămintei, industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână) sau industria ceramică.  Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Ceplenița cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul Hârlau, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Majoritatea materiilor prime, atât cât și pentru construcții, sunt procurate din orașul Hârlau. Astfel, prin asigurarea cu produse agroalimentare piața urbană se obțin o parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural.  Relatii demografice Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată, ca urmare a restructurărilor din majoritatea sectoarelor economiei naționale. MEMORIU GENERAL 14

Pagina 15

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă. Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.  Relațiile politico – administrative Atribuțiile de ordin politico - administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică relațiile, de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale. Clasat de rang III, orașul Hârlău se impune prin următoarele disponibilități: o Localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes zonal, constituind un centru de polarizare, cu localizare în lungul axei reprezentată de DN 28B. o orașul Hârlău concentrează un număr mare de locuitori (cca. 12.000 locuitori). Populația acestuia beneficiază de o formare profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de acest rang. o Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de cai de comunicație – rutiere și feroviare. o Funcțiuni economice: bază economică dotată din punct de vedere tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, socio-culturale). o Nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor europene. Principalele categorii și tipuri de dotari, echipamente: o instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță internatională, națională sau regională, o instituții nationale și regionale de reputatie internationala/europeana, o instituții straine și internationale cu sediu permanent, o diverse organizatii cu sucursale, filiale și agentii în strainatate, o alte dotari/echipamente: educatie, cercetare stiintifica, sanatate, cultura, comert, servicii comerciale prestate populației și agentilor economici, mass - media, sport, agrement, protectie mediu, culte, ordine publica, apararea tarii și șiguranta natională.  Relatii comerciale O puternica legatura între oraș și zona adiacentă, favorizata de posibilitățile de transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași o constituie legatura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotarilor sătesti de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor. Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc doua nuanțe: una legată de raporturile dintre magazinele sătești și sectia comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă din magazinele acestuia. În general în realizarea volumului de vânzari din municipiu un loc important îl dețin locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape zilnic efecteaza cumparaturi pe piața urbană. Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția comercială se manifestă mai mult ocazional.  Relațiile social – culturale Având în vedere că localițile componente ale comunei Ceplenița se află în zona de influență a orașului Hârlău, aici vin copii la școlile gimnaziale și liceale, iar o parte din populație fiind încadrate în muncă. Municipiul Iași aflat la cca. 70 km de comuna Ceplenița poate oferi următoarele servicii în activitatea de învățământ : o învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, național și local pe tipuri:  universitar - știință,  universitar - medicină,  universitar - tehnic,  universitar - agronomic, MEMORIU GENERAL 15

Pagina 16

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA  academic - artistic,  teologie (romano - catolic). Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani. Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.). o învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei. o învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară. Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează acest P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotate cu diverse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în orașul Hârlău, dar mai ales în municipiul Iași. Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, județului până la nivelul întregii Moldove. Județul Iași, prin municipiu, deține după București cele mai multe spitale și policlinici din țară. Același lucru este valabil și în privința numărului de paturi în spitale, iar în ceea ce privește numărul de medici se situează pe locul trei după municipiul București și județul Cluj. Cultură, artă, sport. Teritoriul comunei Ceplenița nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în orașul Hârlău, municipiul Iași. Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme. Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Ceplenița). Acest punct principal de atracție este completat cu celelalte culte bisericești aflate în municipiul Iași. Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate în orașul Hârlău, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, implicit spre oraș. Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de funcțiuni pe care inițial le exercita. Orașul dispune de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv. Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflându-se orașul coordonator. Din acest considerent rezultă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale. Întâlnită în literatura de specialitate sub diferite denumiri - banlieu, suburbs sau urban fringe, vorvort, bazin urban, mediu urban înconjurător - zona de influență a orașelor a căpătat o extindere deosebită și o prioritate în abordarea oricărui studiu de urbanism sau amenajare teritorială. Se vehiculează, și termeni ca: regiune urbană (Dickinson), regiune funcțională (Hans Carol), regiune de organizare (Robert Platt), regiune polarizată (J. Boudeville), termeni care, de obicei depășesc sfera noțiunii de zonă de influență. MEMORIU GENERAL 16

Pagina 17

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează în mod direct orașul. Mărimea zonei de influență depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de talia orașului, de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de poziția geografică față de unele elemente naturale majore (munți, fluvii) și față de granițele politice dintre state. Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent se caracterizează și se materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politico-administrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații dominante, a două sau trei subzone (inele). 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE Economia comunei Ceplenița are un caracter agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 33,8 % în agricultură, 3,2 % în industrie iar restul de 63 % în sfera circulației și a serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole. Relațiile economice ale comunei Ceplenița cu zona înconjurătoare, și în special cu orașul, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oraș, cu produse agroalimentare pentru piața urbană se obține, cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației și în același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și întreprinderile din mediul rural.  Profilul economic al comunei Caracterizarea nivelului actual de dezvoltare a activităților economice pune probleme deosebit de complexe din punctul de vedere al determinării direcțiilor de urmat în perspectivă. Economia comunei Ceplenița are un caracter predominant agricol. Din lista pusă la dispoziție de primăria comunei Ceplenița reiese că pe teritoriul comunei, în anul 2013, își aveau sediul 31 de agenți economici: Nr. Crt. DENUMIRE SOCIETATE LOCALITATE PROFIL 1 AF Halibei Emilia Buhalnița Moară porumb 2 AF Andriesei Dumitru Poiana Mărului Magazin alimentar 3 AF Ciur Ioan Buhalnița Magazin alimentar- Sală festivități 4 Af Mihăilă Cameli Felicia Ceplenița Magazin alimentar 5 AF Matei Constantin Buhalnița Magazin alimentar 6 AF Soloncă D. Maricel Poiana Mărului Moară 7 AF Constantinescu Maria Poiana Mărului Magazin alimentar 8 AF Anghel Ioan Ceplenița Moară porumb-Bar 9 AF Ciornei Mihai Ceplenița Presă ulei 10 AF Samson Buhalnița Magazin alimentar 11 AF Pascariu Ioana Buhalnița Magazin alimentar 12 PF Chifor Veronica Ceplenița Moară porumb 13 PF Ignat I. Elena Poiana Mărului Magazin alimentar-Bar 14 SC Antoni Piu SRL Ceplenița Magazin alimentar-Bar MEMORIU GENERAL 17

Pagina 18

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA 15 SC Oghină Impex SRL Ceplenița Magazin alimentar 16 SC Etic Tour SRL Buhalnița Magazin alimentar 17 SC Mat Impex Const SRL Buhalnița Magazin alimentar 18 SC Eduard Gabriel SRL Ceplenița Magazin alimentar 19 SC Costelina Garofița SRL Buhalnița Magazin alimentar 20 SC Camy-Silv SRL Poiana Mărului Magazin alimentar 21 SC Gileva SRL Poiana Mărului Magazin alimentar 22 SC Tempo Mix SRL Poiana Mărului Magazin alimentar 23 SC Adamatec SRL Buhalnița Magazin fierărie 24 I.I.Lungu Gh. Aurel Buhalnița Bar 25 I.I. Bîrsan N. Petru Buhalnița Magazin alimentar 26 SC Gabrisa SRL Ceplenița Magazin alimentar 27 PFA Jitariu Roxana-Florina Buhalnița Magazin alimentar 28 SC Federal Coop Ceplenița Magazin alimentar 29 I.I. Chiperi Constantin Zlodica Magazin alimentar 30 I.I. Candaluta Petre Poiana Mărului Magazin alimentar 31 A.F.Luca M. Mihai Buhalnița Magazin alimentar  AGRICULTURA Trei din cele patru localități ale comunei Ceplenița (Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica) sunt situate în partea stângă a DN 28B cu un potențial economic superior deoarece fac parte din marele bazin pomicol care se întinde de la Cotnari până la Slobozia. În localitatea Ceplenița din cauza calității terenului fiind situată în lunca râului Bahlui se cultivă grâu și porumb. Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IV – a, zona Hârlău, favorabilă producției de struguri, carne, cereale și fructe. Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor medii ale județului Iași, suprafața arabilă reprezentând 80,30% din suprafața totală a comunei. TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINȚĂ ADMINISTRATIV AL Neagricol UNITĂȚII DE BAZĂ Agricol Păduri Ape Drumuri Curți con. Neprod. TOTAL EXTRAVILAN 3102.03 283.62 119.04 42.13 6.20 268.63 3821.65 INTRAVILAN 541.47 5.38 11.96 44.87 76.80 18.37 698.85 TOTAL 3643.50 289.00 131.00 87.00 83.00 287.00 4520.50 % DIN TOTAL 80.60 6.39 2.90 1.92 1.84 6.35 100.00 Situația fondului funciar – comuna CEPLENIȚA NR. CRT. FOLOSINȚĂ SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%) 1 Suprafața totală – din care: 4520 100,00 - 2 Terenuri agricole – din care: 3643 80,60 100,00 3 Arabile 2099 46.44 57.62 4 Pășuni 1108 24.51 30.41 5 Fânețe 183 4.05 5.02 6 Vii 115 2.54 3.16 7 Livezi 138 3.05 3.79 8 Terenuri neagricole – din care: 877 19,40 100,00 9 Păduri 289 6.39 32.95 10 Ape 131 2.90 14.94 11 Drumuri 87 1.92 9.92 12 Construcții 83 1.84 9.46 13 Neproductiv 287 6.35 32.73 14 Teren agricol intravilan 647 - 14,30 MEMORIU GENERAL 18

Pagina 19

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Comuna se caracterizează prin existența unor rezerve de pășuni (30 % din suprafața agricolă). Din evidențele cadastrale rezultă că 17,8 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul localităților, existând o premisă importantă pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi intensive. Potențialul productiv al zonei. Teritoriul comunei Ceplenița se încadrează după studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași, în următoarele stări calitative:  Zone de fertilitate: arabil – II, grădini de legume și zarzavat – III  Zone de favorabilitate: vii – III, livezi – IV, pășuni – IV, fânețe - V Pentru toate culturile de câmp potențial productiv al pământului exprimat în note de bonitare este la nivelul mediu al județului. Potențialul productiv al pășunilor și fânețelor este relativ scăzut, fiind doar de 28 respectiv 27 puncte. La pășuni și fânețe potențialul este de 29 respectiv 30 puncte. În privința pomiculturii, comuna este favorizată de amplasarea în cadrul bazinului pomicol Hârlău-Tg. Frumos-Strunga, principalele specii pomicole fiind cireș, vișin, măr și păr. Potențialul productiv al comunei ceplenița exprimat în note de bonitate naturală nr. crt CULTURA COMUNA JUDEȚUL IAȘI % 1 Grâu 67 58 115,5 2 Orz de toamnă 67 57 117,5 3 Porumb 53 46 115,2 4 Fasole 56 54 103,7 5 Soia - 61 - 6 Floarea soarelui 57 49 116,3 7 In pentru ulei - 62 - 8 Sfeclă de zahăr 50 47 106,4 9 Cartof - 45 - 10 Pomi 19 28 67,9 11 Vii 58 48 120,8 Producția vegetală a comunei ceplenița A. Structura culturilor de câmp nr. SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%) crt CULTURA Realizări Realizări 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 1 Grâu – secară 315 91 250 - - 14,5 4,19 11,55 - - 2 Porumb 1280 1269 1235 1298 - 58,7 58,43 57,07 59,98 - 3 Floarea soarelui 35 250 26 120 - 1,61 11,51 1,20 5,55 - 4 Sfeclă de zahăr 15 30 30 30 - 0,69 1,38 1,39 1,39 - 5 Cartof 125 120 120 120 - 5,74 5,52 5,55 5,55 - 6 Legume - total 201 222 225 210 - 9,22 10,22 10,40 9,70 - 7 Alte culturi 208 190 278 386 - 9,55 8,75 12,85 17,84 - 8 Arabil - total 2179 2172 2164 2164 - 100,0 100,0 100,0 100,0 - B. Producții totale to nr. ANUL crt PRODUSUL Realizări 2000 2001 2002 2003 2004 1 Grâu – secară 787 292 903 - - 2 Porumb 2816 3810 4432 3158 - 3 Floarea soarelui 28 425 42 170 - 4 Sfeclă de zahăr 145 360 600 600 - 5 Cartof 800 1100 1500 840 - 6 Legume - total 905 1330 2344 2157 - MEMORIU GENERAL 19

Pagina 20

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA C. Producții medii kg/ha nr. ANUL crt PRODUSUL Realizări 2000 2001 2002 2003 2004 1 Grâu – secară 2498 3208 3612 - - 2 Porumb 2200 3002 3588 2432 - 3 Floarea soarelui 800 1700 1615 1417 - 4 Sfeclă de zahăr 9666 12000 20000 20000 - 5 Cartof 6400 9166 12500 7000 - 6 Legume - total 4502 5990 10418 10271 - Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei însă potențialul productiv al solului este slab. Dacă s-ar aplica programe speciale de regenerare a pășunilor și fânețelor, cu investiții și tehnologii corespunzătoare, va putea reînscrie acest patrimoniu funciar în circuitul economic în mod eficient. Sectorul pomi – viticol. Producțiile medii și totale sunt fluctuante fiind puternic influențate de condițiile meteorologice.La unel specii numărul de pomi a scăzut foarte mult (nuci, caiși și zarzări), dar exista un număr de specii la care numărul de pomi a crescut. Speciile predominante sunt pruni (40%), cireși și vișini (38,6%) și meri (16,4%). Producția pomi – viticolă – comuna Ceplenița Pomicultură + Viticultură nr. UNITATEA DE ANUL crt SPECIFICARE MĂSURĂ REALIZĂRI 2000 2001 2002 2003 2004 Livezi total 1 Suprafață ha 110 110 110 117 - 2 Producția totală tone 1191 1501 427 1555 - 3 Producția medie kg/ha 10827 13645 3881 13290 - Vii total 4 Suprafață ha 243 162 160 169 - 5 Producția totală tone 1921 472 706 860 - 6 Producția medie kg/ha 7905 2913 4412 5089 - Producția animalieră. După anul 1990, efectivele de animale s-au menținut, excepție făcând ovinele al căror număr s-a redus. Producțiile medii și totale sunt relativ mulțumitoare, fiind evidentă lipsa unei furajări corespunzătoare. A. Efectivele de animale. nr. ANUL Crt SPECIA REALIZĂRI 2000 2001 2002 2003 2004 1 Bovine total 1214 1554 923 1035 - 2 Porcine total 515 562 969 906 - 3 Ovine total 4058 4808 3990 3245 - 4 Păsări total 11362 51462 22082 34100 - B. Producții totale nr. UNITATEA DE ANUL Crt PRODUSUL MĂSURĂ REALIZĂRI 2000 2001 2002 2003 2004 1 Carne total – sacrificată t. gr.v. 277 245 224 312 - 2 Lapte de vacă Hl fizic 17967 22555 18696 18582 - 3 Lână Kg fizic 9350 9240 6580 7000 - 4 Ouă Mii buc. 1697 2707 3127 3519 - MEMORIU GENERAL 20

Pagina 21

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA C. Producții medii nr. UNITATEA DE ANUL Crt PRODUSUL MĂSURĂ REALIZĂRI 2000 2001 2002 2003 2004 1 Lapte de vacă 1/cap 1479 1451 2025 1795 - D. Indicatori sintetici nr. UNITATEA DE ANUL Crt INDICATORUL MĂSURĂ REALIZĂRI 2000 2001 2002 2003 2004 1 Efective totale U.V.M. 1214 1554 923 1035 - 2 Densitatea animalelor UVM/100ha 33 44 27 30 - APF 3 Încărcătura pe pășune UVM/100haP 100 139 92 103 - Preluarea și prelucrarea producției agricole. În comună nu există nici un centru de reluare sau prelucrare a producției agricole. Silvicultura și exploatarea apelor Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 288 ha, reprezentând 32,3% din terenurile neagricole. Datorită ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole (306 ha, adică 34,4%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecări, ravene) ce afectează 58% din agricol, este posibil ca pe viitor să se extindă perimetrele silvice antierozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împăduriri pe circa 300 ha. Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale, în comună există 128 ha luciu de apă, aferentă cursurilor de râu, cu o pondere ridicată a apelor cuprinse în următoarele acumulări: o iazul Porcului, în suprafață de 6 ha, proprietate a Consiliului Comunal local - transformat în pășune; o iazul Ureche-Ceplenița, în suprafață de 34 ha, proprietate a S.C. Pescaris; o pepinieră Ureche, în suprafață de 31 ha, proprietate a S.C. Pescaris. Exploatara acestora constituie o activitate economică rentabilă. Activități neagricole Datorită apropierii de orașul Hârlău și a profilului pronunțat al zonei, comuna Ceplenița este foarte puțin dezvoltată pe linia activității economice neagricole. Fiind o localitate preurbană a orașului Hârlău, nu a existat tendința dezvoltării de sine stătătoare a unei economii diversificate.. Există activități de morărit (3 mori – două la Buhalnița și una la Poiana Mărului), o presă de ulei aflată în satul Ceplenița. Activitatea de construcții este slab reprezentată, pe teritoriul comunei existând doar un depozit de materiale de construcții amplasat în satul Buhalnița. 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE Între anii 1930-1977 populația comunei a crescut continuu. Dezvoltarea economică a zonei, cât și alte prefaceri sociale au dus după 1977 la o ușoară scădere a numărului de locuitori. Naționalitatea întregii populații este română, fiind compusă numai din credincioși creștini ortodoxi. La nivelul anului 2012 în comună au fost înregistrate 47 căsătorii și 8 divorțuri. După datele datele pe care le deținem de la INS-DJS Iași din octombrie 2013, populația este in continuă scădere, începând cu anul 2002 când populația număra 4717 persoane. Habitatul este format din case țărănești. Spațiul locativ era format la nivelul anului 2012 din 1430 de locuințe. Schimbarile de domiciliu au frecventa moderata și din anul 2002 soldurile sunt negative, din 2002 până în anul 2010 au plecat din comuna 700 de persoane și au venit 472, rezultând un sold negativ de 228 de persoane. Numărul somerilor era în 2012 de de 111 persoane din care 40 femei și 71 bărbați. Numărul de salariați din comună este mediu și înregistrează începând cu anul 2002 o creștere continuă. MEMORIU GENERAL 21

Pagina 22

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA După numărul populației, comuna Ceplenița este o așezare rurală de mărime medie cu rezerve de resurse umane ce pot fi ocupate în activitățile economice și sociale locale, sau pot fi folosite, prin deplasarea lor spre alte localități, îndeosebi spre orașul Hârlau. POPULAȚIA LA RECENSĂMÂNT POPULAȚIA LA RECENSĂMÂNT nr. crt DENUMIRE SAT 1930 1966 1977 1992 2002 2012 1 Ceplenița 1325 1535 1561 1434 2 Buhalnița 1231 1835 1812 1686 3 Poiana Mărului 634 1001 1103 1067 4 Zlodica 241 353 369 339 Total 3431 4724 4845 4526 4717 4424 Dinamica % 100,00 137,69 141,21 131,91 137,48 128,94 POPULAȚIA TOTALĂ STABILĂ AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 SEX MASCULIN 2429 2356 2405 2372 2345 2317 2316 2310 2302 2283 2268 FEMININ 2288 2273 2246 2243 2232 2213 2233 2214 2189 2146 2156 TOTAL 4717 4692 4651 4604 4577 4530 4549 4524 4491 4429 4424 Sursa:INS-DJS Iași – octombrie 2013 EVOLUȚIA POPULAȚIEI COMUNEI CEPLENITA ÎN PERIOADA 1992 - 2012 4800 4700 4600 4500 4400 4300 4200 1992 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Dintre cele 4 localități la nivelul anului 2002 doar 3 localități (Ceplenița -1471 locuitori, Buhalnița – 1714, Poiana Mărului – 1037 locuitori) au populația peste media unei localități din județul Iași(1012 locuitori/sat) în timp ce doar o singură localitate înregistrează o populație sub 500 locuitori (Zlodica -350 locuitori). MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI COMUNEI CEPLENIȚA AN NASCUȚI VII MORȚI SPOR NATURAL NĂSCUȚI MORȚI MORȚI SUB 1 AN 2002 71 61 10 - 2 2003 55 69 -14 - - 2004 53 63 - 10 - 4 2005 62 64 -2 - - 2006 51 56 -5 - 1 2007 58 61 -3 - - 2008 47 59 - 12 - 2 2009 59 59 0 1 1 2010 41 64 - 23 - 1 2011 32 50 - 18 - - 2012 49 57 -8 - 1 Sursa:INS-BDL Iași – octombrie 2013 MEMORIU GENERAL 22

Pagina 23

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI COMUNEI CEPLENIȚA AN SOSIRI PLECĂRI SOLD 2002 46 52 -6 2003 41 72 - 31 2004 42 81 - 39 2005 25 54 - 29 2006 49 93 - 44 2007 74 85 - 11 2008 60 67 -7 2009 51 86 - 35 2010 84 110 - 26 2011 - - - 2012 - - - Sursa:INS-BDL Iași – octombrie 2013 NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI COMUNA CEPLENIȚA 2004 2002 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Nr. crt Activitatea 1 Total – din care: 140 135 131 131 130 126 179 182 185 204 177 2 Agricultura, silvicultura, pescuit 12 10 10 10 10 2 3 3 3 4 2 5 Industrie 6 6 6 6 2 2 2 2 5 5 2 7 Energie el., term. Gaze și apa 4 4 4 4 - - - - 3 3 2 8 Constructii - - - - - - 29 29 29 29 - 9 Comert 12 12 12 12 11 11 10 10 10 52 60 12 Posta, transport, depozitare 3 3 3 3 3 3 4 4 4 - - 14 Administratie publica 12 12 14 14 14 14 14 14 14 14 14 15 Învatamânt 57 57 57 57 60 64 58 61 61 55 54 16 Sanatate și asistență sociala 32 26 21 21 21 21 52 52 52 42 42 Sursa:INS-BDL Iași – octombrie 2013 2.6. CIRCULATIE Circulația rutieră Rețeaua rutieră a comunei este formată din drumuri naționale, drumuri județene și drumuri comunale în lungime totală de 25,3 Km, aflate în diferite stări tehnice. Gradul de vascularizare rutieră este de 0,56 km drumuri naționale, județene și comunale la 100 ha suprafață totală, cu 46,50% mai ridicat decât media pe județ. Comuna este tangentă la drumul național DN 28B și este deservită de halta CFR Ceplenița. SITUAȚIA DRUMURILOR LA 1 IANUARIE 1997 ÎN COMUNA CEPLENIȚA Nr. crt Categorii de drum Lungime ( km ) Structură ( % ) 1 Drumuri total – din care: 25,300 100,0 2 Drumuri naționale 3,100 12,3 3 Drumuri județene și comunale 22,200 87,7 4 Din care: betonate - - 5 pavate - - 6 asfaltate - - 7 pietruite 16,340 64,6 8 din pământ 5,860 23,1 9 drumuri nemodernizate 22,200 87,7 Drumurile judetene și comunale sunt în stare proastă de întreținere și nu corespund nici din punct de vedere al îmbrăcăminții și nici al caracteristicilor în profil transversal și a asigurării vizibilității. Intersecțiile străzilor principale atât cu DJ sau DC, cât și a drumurilor secundare cu străzile principale (în extravilan clasificate drumuri comunale) sunt aproape în totalitate necorespunzătoare. MEMORIU GENERAL 23

Pagina 24

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Teritoriul comunei Ceplenița este străbătut de următoarele căi de comunicație:  DN 28B – este un drum național aflat în stare bună, asfaltat - cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens, ce face legătura în cadrul județului între localitățile Târgu Frumos (DN28) – Boureni – Balș - Cotnari – Zlodica – Buhalnița – Hârlău – Maxut – Deleni – Botoșani.  DJ 281 – este un drum în lungime totală de 62,687km. Pe teritoriul comunei acesta este un drum pietruit aflat în stare buna - cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens. o Origine: Km 0+000 - Podu Iloaiei; o Traseu: Erbiceni - Spinoasa - Belcești - Tansa - Hodora – Bahlui - Ceplenița - Bădeni - Fetești - Sticlăria - Sirețel o Destinație: Km 62+687 Lespezi (DJ208).  DJ 281D – este un drum în lungime totală de 30,00km. Pe teritoriul comunei acesta este un drum aflat aflat în diferite stări tehnice: asfaltat (stare foarte buna), 1,5 km pietruit (stare buna), 9,3 km drum de pamant in extravilan (stare foarte proasta) - cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens. o Origine: Km 0+000 - DN 28B (Ceplenița); o Traseu: Ceplenița - Petroșica - Coarnele Caprei - Focuri o Destinație: Km 30+000 Gropnița (DJ282).  DC 145 – în lungime de 8,494 km, este un drum pietruit, aflat în stare medie - cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens. o Origine: Km 0+000 - Buhalnița (DN 28B); o Traseu: Scobinți; o Destinație: Km 8+494 - Hârlău.  DC 155 – în lungime de 3,000 km, este un drum pietruit, aflat în stare medie - cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens. o Origine: Km 0+000 - Buhalnița (DC 145); o Destinație: Km 3+000 - Poiana Mărului.  DC 156 – în lungime de 1,200 km, este un drum pietruit în intravilan aflat în stare medie și de pământ în extravilan aflat în stare proastă o Origine: Km 0+000 - Zlodica; o Destinație: Km 8+494 - DN 28B (Buhalnița). Din observațiile efectuate în teren s-au constatat o serie de disfuncționalități referitoare la drumurile ce străbat teritoriul comunei Ceplenița: o Unele sectoare din drumurile comunei sunt în stare proastă de întreținere și nu corespund nici din punct de vedere al îmbrăcăminții și nici al caracteristicilor în profil transversal și a asigurării vizibilității. o Intersecțiile străzilor principale atât cu DN, D.J. sau D.C., cât și a drumurilor secundare cu străzile principale sunt aproape în mare parte neamenajate și nesemnalizate, necesitând lucrări specifice pentru asigurarea circulației în condiții de maximă siguranță ; o Străzile, necesită îmbrăcăminte definitivă pe măcar 50m în adâncime la intersecțiile cu drumurile principale, deoarece acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației; o Există zone locale inundabile care necesită ridicări de terasamente ; o Unele sectoare de drum sunt neadaptate la clasa tehnică a drumurilor și la viteza de circulație; o Străzile principale au șanțuri laterale pentru evacuarea apelor neîntreținute, sau din pământ, ducând la deficiențe în funcționare; o Deasemenea marea majoritate a străzilor din intravilan nu au trotuare, nu sunt iluminate și nu au locuri de parcare amenajate. Comuna Ceplenița nu dispune de o stație de distribuție a carburanților, cea mai apropiată fiind în orașul Hârlău la aproximativ 6 km. Având în vedere că din totalul rețelei de drumuri clasificate numai DN 28B are îmbrăcăminte definitivă, restul fiind slab împietruite și din pământ, acest fapt reprezintă o importantă disfuncționalitate, datorită acestui fapt ar trebui modernizate acestea din urmă pentru a asigura accesul și legătura între satele comunei, în orice perioadă a anului. MEMORIU GENERAL 24

Pagina 25

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA  Circulația feroviară Comuna Ceplenița dispune traseul de cale ferată 607: Podul Iloaiei – Hârlău, linie neelectrificată simplă, cu o lungime totală de 41 km, din care cca. 3,5 km pe teritoriul comunei Ceplenița, cale ferată ce asigură legătura dintre orașul Hârlău și magistrala CF 606 (Iași - Pașcani) în dreptul localității Podul Iloaiei. Aceasta este o cale de circulație de interes local. Cea mai apropiată stație CFR se află în localitatea Ceplenița.  Circulația aeriană Cel mai apropiat aeroport de comuna Ceplenița este situat la aproximativ 75 km - în municipiul Iași. Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr.71/1996 rezultă că prin teritoriul comunei Ceplenița nu sunt prevăzute lucrări majore în ceea ce privește infrastructura rutieră sau de cale ferată. 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL In anul 1998 a fost realizat Planul Urbanistic General al comunei, prilej cu care au fost mărite intravilanele localităților, rezultând o suprafață totală a intravilanului de 696,60ha, în această suprafață fiind incluse și suprafețele pe care au fost propuse obiective tehnico-edilitare și de gospodărie comunală dar nu au fost materializate în teren. Prin aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale și corectării unor erori de calculare a intravilanelor, suprafața a fost extinsă și corectată până la 698,85ha. În componența intravilanului existent intră o serie de trupuri aflate pe teritoriul administrativ al comunei Ceplenița, reprezentând trupuri ale localităților, trupuri separate ale localităților și trupuri separate ale comunei reprezentâmd în general suprafețe alocate echipării tehnico-edilitare și gospodăriei comunale. Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent se prezinta astfel: CEPLENIȚA BUHALNIȚA MĂRULUI ZLODICA POIANA TOTAL CEPLENIȚA ZONE FUNCTIONALE ha ha ha ha ha % Zona locuințe și funcțiuni complementare 70.00 26.19 13.49 8.49 118.17 16.91 Zona unități industriale 0.00 4.67 0.02 0.00 4.69 0.67 Zona unităti agricole 6.00 5.63 0.00 0.00 11.63 1.66 Zona instituții publice și servicii 3.00 4.50 1.64 0.70 9.84 1.41 Zona căi de comunicație rutieră 15.18 15.64 8.56 3.32 42.69 6.11 Zona căi de comunicație feroviara 2.18 0.00 0.00 0.00 2.18 0.31 Zona spații verzi, complexe sportive, etc. 0.00 2.80 0.00 0.00 2.80 0.40 Zona constr. aferente lucr. tehnico -edilitare 0.10 0.10 0.10 0.10 0.40 0.06 Zona gospodărie comunală, cimitire 0.96 1.13 0.38 0.12 2.60 0.37 Zona destinație specială 0.14 0.00 0.00 0.00 0.14 0.02 Terenuri libere 106.96 189.28 133.47 38.30 468.01 66.97 Ape 5.82 1.16 4.51 0.47 11.96 1.71 Păduri 2.38 1.12 1.28 0.60 5.38 0.77 Terenuri neproductive 1.88 12.58 3.45 0.46 18.37 2.63 TOTAL INTRAVILAN 214.60 264.80 166.90 52.55 698.85 100.00 Pe trupuri teritoriul intravilan este împărțit astfel: 01. Ceplenița 214,60 ha  T1 Trup localitatea de reședință 207,28 ha;  T1.1 Trup separat Ceplenița 0,82 ha;  T1.2 Trup separat Ceplenița 0,35 ha;  T1.3 Trup separat Ceplenița 0,15 ha;  T1.4 Trup separat Ceplenița - PUZ 1,00 ha;  T1.5 Trup separat Ceplenița - PUz 5,00 ha; MEMORIU GENERAL 25

Pagina 26

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA 02. Buhalnița 264,80 ha  T2 Trup localitate Buhalnița 264,80 ha; 03. Poiana Mărului 166,90 ha  T3 Trup localitate Poiana Mărului 164,50 ha;  T3.1 Trup separat Poiana Mărului 2,40 ha; 04. Rediu Zlodica 52,55 ha  T4 Trup localitate Zlodica 33,80 ha;  T4.1 Trup separat Zlodica 18,59 ha;  T4.2 Trup separat Zlodica 0,16 ha; Zona pentru locuinte ocupa 16,91% din teritoriul intravilan (categoria curti-constructii) și este formata din locuinte cu nivel mic de înaltime - 1-2 niveluri. Starea cladirilor de locuit este în proportie de 70% buna, însa materialul folosit este inca predominant chirpiciul cu invelitori din tigla, tabla sau azbociment. Daca casele vechi au un caracter rural, cele noi, în special cele din zona Ceplenița și Buhalnița, mai bine utilate au caracter semiurban și sunt realizate din materiale semidurabile. Zona pentru institutii publice și servicii ocupa doar 1,41% din teritoriul intravilan, șituatie normala pentru satele colinare și de ses, unde suprafata terenurilor agricole este preponderenta, dar anormală pentru o comună periurbană. Invățământ. Din punct de vedere al învatamântului, pe teritoriul comunei în anul 2012 se afla urmatoarele dotari:  Școala generală “Gr. Ureche” cl. I – VIII – Ceplenița;  Școala generală “Nicolae Iorga” – Buhalnița;  Școala generală - Poiana Mărului;  Școala generală - Zlodica;  Grădiniță - Ceplenița;  Grădiniță – Buhalnița;  Grădiniță – Poiana Mărului;  Grădiniță – Zlodica; La nivelul anului 2012 în comună se înregistra:  141 de copii înscriși în grădinițe;  243 de copii înscriși în învățământul primar;  237 de copii înscriși în învățământul gimnazial;  7 persoane – personal didactic în învățământul preșcolar;  17 persoane – personal didactic în învățământul primar;  22 persoane – personal didactic în învățământul gimnazial; Aceștia dispuneau de:  27 de săli de clasă și cabinete școlare;  2 laboatoare școlare;  1 teren de sport  88 de PC Cultura. Comuna dispune de:  4 biblioteci dintre care 3 sunt scolare, având un număr de 16871 de volume. Reteaua sanitara beneficiaza de:  5 cabinete medicale de familie proprietate privată;  1 cabinet stomatologic in regim privat;  1 farmacie în regim privat;  3 medici ce profesează în rețeaua privată – medici de familie;  2 stomatologi ce profesează în rețeaua privată;  3 persoane – personal sanitar mediu - ce profesează în rețeaua privată; MEMORIU GENERAL 26

Pagina 27

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Viata religioasa este facilitata de existenta în cadrul comunei a 4 biserici ortodoxe. Zona unităților industriale și agricole ocupa 0,67%, respectiv – 1,66% din teritoriul intravilan și este reprezentată de unități economice, vechi sediii ale CAP-urilor și de suprafețe introduse în intravilan prin PUZ-uri pentru realizarea unor activități economice. Zona de gospodarie comunala și cimitire ocupa 0,37% din teritoriul imtravilan și este formata de fapt din cimitirele aflate în intravilan și gospodariile de apă propuse prin Planul Urbanistic General. Zona constructiilor aferente lucrarilor tehnico - edilitare ocupa 0,06% din teritoriul intravilan. Zona căilor de comunicatie rutiere și feroviare reprezinta 6,11%, respectiv 0,31% din teritoriul intravilan și este formata din drumurile naționale, județene și comunale care traverseaza intravilanul localitatilor, precum și din strazile satelor comunei și a cării ferate ce traversează comuna. Din cauza reliefului framântat pe care sunt amplasate satele, reteaua locala de strazi prezinta trasee lungi și neregulate, precum și profile longitudinale și transversale necorespunzatoare, lipșite de îmbracaminti și de santuri. Zona spații verzi, sport, agrement, protecție ocupă 2,80 ha, respectiv – 0,40% din teritoriul intravilan și este formată din zonele de parc, zonele de joacă pentru copii, din terenuri de sport din localitățile componente. Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din pâraiele care traverseaza comuna. Acestea au o suprafata de 11,96 ha reprezentând 1,71% din teritoriul intravilan existent. Zona terenurilor agricole în intravilan ocupă cca. 66,97% din teritoriul intravilan și sunt suprafețe aferente gospodăriilor proprietate privată ale populației. Sunt suprafețe cultivate care asigură sursa principală de hrană, dar și o sursă de câștig prin comercializare pe terțe piețe, târguri s-au oboare. 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza:  Cercetărilor de teren  Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor;  Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;  Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN;  Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitate și amploarea lor; În comuna Ceplenița a fost întocmită de către SC TRANSPROIECT 2001 SA Harta de risc la alunecări de teren Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor cu importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. Pe teritoriul comunei Ceplenița există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșa 2 de situație existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale, care pot afecta și teritoriul comunei Ceplenița, următoarele fenomene:  Cutremurele de origine tectonică provocate de fenomene de faliere a scoarței terestre; Acest fenomen poate avea ca efect: avarii la strucurile de rezistență ale clădirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești; Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna CEPLENIȚA se află situată în zonă cu intensitate seismică 82 pe scara MSK, cu perioadă medie de revenire de cca 100 de ani. Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, rezultă că teritoriul comunei Ceplenița este amplasat în zona „C” de seismicitate, caracterizată prin:  ag – accelerația terenului = 0,20g  Tc – perioadă de colț = 0,7 secunde MEMORIU GENERAL 27

Pagina 28

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA  Msk – grad seismic asimilat = 82 Din analiza fondului construit, rezulta că din totalul de 1859 de cladiri existente, o parte importantă sunt clădiri noi, realizate după anul 1995, dar mai mult de 39% (729 clădiri) sunt anterioare anului 1977, multe din ele fiind executate fara respectarea normativelor de proiectare antiseismica a cladirilor. Mai mult decit atit, mare parte din ele au suportat efectele seismelor din anii precedenti (1990, 1986, 1977, chiar 1940). Din Planul de Analiză și Prevenire a Riscurilor preluat de la primăria Ceplenița - capitolul inundații, am extras: Obiectivele mai vulnerabile la seism sunt următoarele: o Sediul primăriei; o Școala generală “Grigore Ureche” – Ceplenița; o Școala generală “Nicolae Iorga” – Buhalnița; o Grădinița Buhalnița; o Școala generală clasele I-VIII – Poiana Mărului; o Cabinet individual - Buhalnița; o Cabinet individual - Ceplenița; o Post Poliție – Ceplenița; o Bloc 8 apartamente – Ceplenița; o Biserica “Sf. Voievozi Mihail și Gavril”– Ceplenița; o Biserica “Adormirea Maicii Domnului” – Ceplenița; o Biserica de lemn “Sf. Mihail și Gavril” – Zlodica.  Alunecările de teren provocate de precipitații atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanentă la baza versanților; acțiunea înghețului și a dezghețului; acțiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi și declanșează alunecări primare; săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versanților La alunecări de teren: obiectivele care pot fi afectate sunt: rețele tehnico-edilitare, poduri, podețe, drumuri, căi ferate, suprafețe din intravilan și extravilan. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, în macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, com. Ceplenița se află situată în zonă cu risc ridicat-mare, fiind afectată de alunecări primare.  Inundațiile provocate de ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc; La producerea de inundații obiectivele afectate pot fi: clădiri, drumuri, poduri, podețe, căi ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești; Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Ceplenița se află situată în zonă afectată de inundații datorită scurgerilor pe torenți, iar cantitatea maximă de precipitații căzute în 24 de ore – între anii 1901 – 1997 a fost de 100 – 150mm. Riscuri de inudații Din Planul de Analiză și Prevenire a Riscurilor preluat de la primăria Ceplenița - capitolul inundații, am extras: Obiectivele din zonele inundabile sunt: o Râul Bahlui - datorită revărsării poate afecta 25 ha pășune; o Râul Buhalnița - datorită revărsării poate afecta 30 ha teren agricol și 1 km din DN 28; o Râul Gurguiata - datorită revărsării poate afecta 3 ha pășune și obiectivul SC Acvacom Belcești; o Torent Ceplenița – datorită scurgerii pe versant poate afecta 20 de gospodării; o Deal Broscăriei – datorită scurgerii pe versant poate afecta 20 de gospodării, 10 ha de teren agricol, 2,00 km de drumuri sătești; MEMORIU GENERAL 28

Pagina 29

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Obiectivele ce pot fi afectate prin ruperea barajului de acumulare Pârcovaci: o 75 de gospodării; o 7 obiective economice; o 6 obiective sociale; o 12 km de drumuri; o 60 de fântâni; o 61 ha de teren arabil  Fenomene meteorologice periculoase; Furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri etc. Furtunile, tornadele, seceta, înghețul și înzăpezirile sunt fenomene imprevizibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte, decât dacă sunt prognozate și primim avertizările privind intensitatea vânturilor, cantităților de precipitații sau căderilor de grindină. Pot fi afectate oricare din localitățile comunei, terenurile agricole, locuințele și instituțiile publice și dacă situația o impune, seorganizează evacuarea persoanelor, animalelorși bunurilor din zonele afectate. Incendii de pădure Posibilitatea producerii incendiilor de pădure,este mică și în perioadele de secetă cu o frecvență redusă. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau culturile de cereale păioase, fără a fi afectate casele de locuit sau alte construcții aleinstituțiilor publice situate la distanță de trupurile de pădure. Avalanșe Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul înregistrării unor cantități de zăpadă record, care pot efectua suprafețele de teren agricol.  Analiza riscului de incendiu Riscul producerii de incendii, este în special la casele și gospodăriile populației, pășuni, păduri și vegetație uscată. Incendiile la case și anexe gospodărești au frecvența mai mare în perioada sezonului rece, când se fac focuri în sobe, la pajiști și resturi vegetale în perioada de primăvară, la păduri în perioada de vară. În ultimii doi ani s-a intervenit la 3 incendii minore cu autospeciala de stins incendii, din dotarea serviciului voluntar pentru situații de urgență alcomunei Ceplenița, care are în componență echipe de prevenire și intervenție în caz de incendii.  Riscuri biologice (epidemii și epizootii) Epidemiile sunt prevenite de asistența medicală asigurată de medicii de familie. Epizootiile sunt prevenite de Circumscripția sanitar veterinară și de Comandamentul local antiepizootic, prin structurile sale. În cazul unor dezastre de mari proporții și lungă durată pot apărea și evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: gripă aviară, pestă porcină, febră aftoasă, antraxul. Personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării și managementului tuturor acțiunilor, în colaborare cu Autoritatea de Sănătate Publică și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Iași. Sunt stabilite și măsurile profilactice și de intervenție urgentăîn cazul apariției bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om.  Analiza riscurilor sociale Ca zonă de risc crescut poate fi târgul săptămânal care se desfășoară săptămânal în ziua de sâmbătă, unde se înregistrează o afluență mare de oameni care comercializează bunuri materiale și animale. Însă amplasarea târgului nu prezintă un pericol pentru vecinătăți întrucât este situat la distanță de zonele locuite. Până în prezent nu au existat evenimente care să se fi constituit în riscuri sociale.  Emisii radioactive naturale. Pe teritoriul comunei Ceplenița nu au fost semnalate fenomene de emisii radioactive naturale.  Analiza riscurilor tehnologice Riscurile tehnologice sunt accidente, avarii, explozii și incendii: o Industriale: Nu este cazul; MEMORIU GENERAL 29

Pagina 30

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA o De transport și depozitare produse periculoase: Nu există depozite de produse periculoase; o Transportul rutier: Risc redus, numărul de accidente pe km și pe an este foarte redus; o Transportul feroviar: Rețeaua feroviară existentă poate prezenta rareori transportul unor materiale periculoase pe ruta Iași – Tg. Frumos - Hârlău; o Transportul fluvial și maritim: Nu este cazul; o Transportul aerian: Comuna nu este tranzitată de culoarele de zbor; o Transport prin rețelele magistrale: Nu este cazul; o Nucleare: Nu este cazul; o Poluare ape: Posibilele locuri de apariție a acestora, zonele care ar putea fi afectate sunt albiile râurilor Bahlui și Buhalnicioara cu suprafețele de teren agricol și pășune riverane, precum și un număr redus de case vechi construite fără autorizație de construire. o Prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări: Nu este cazul; o Eșecul utilităților publice: la alimentarea cu energie electrică, rețele de telefonie fixă și mobilă; o Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos: Nu este cazul; o Muniție neeploadată: Misiunile de asanare pirotehnică au condus la dispariția unor focare de muniție neexplodată în special în zona râurilor și terenurilor din extravilan.  Analiza altor tipuri de riscuri Cele mai dese evenimente sunt incendiile la anexele gospodărești. Nu s-au înregistrat alte tipuri de riscuri cum ar fi descarcerări, asistență medicală și transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale, etc.  Zone cu risc crescut Zonele de risc crescut pot fi albiile râurilor pe timpul căderilor masive de precipitații. Scurgerile de pe versanți și aluviunile, pot genera ieșirea din matcă a râurilor și afecta suprafețe de terenuri agricole, cu pagube la culturi. Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna se situează în zona de risc rurală. 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.9.1. Gospodărirea apelor Comuna Ceplenița este străbătută de următoarele cursuri de apă:  Râul Bahlui străbate localitatea Ceplenița;  Pârăul Buhalnița străbate localitățile Poiana Mărului, Buhalnița și Ceplenița;  Pârăul Gurguiata străbate extravilanul comunei Ceplenița. Cursurile de apă sunt caracterizate de debite variabile funcție de nivelul de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văile pâraielor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate și in general în localități. Pe teritoriul comunei Ceplenița, conform evidenței cadastrale nu există lacuri de acumulare. Surse de apă Comuna Ceplenița nu dispune în prezent de rețele de irigații. Au existant două sisteme de alimentare cu apă în localitățile Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica, sisteme care în acest moment nu sunt funcționale,și anume:  sistem de apă ce alimenta cu apă compexul zootehnic din satul Buhalnița, captarea a fost plasată într- o zonă din sudul localității Poiana Mărului la o cotă care permite curgerea liberă până la compexul zootehnic pe o distanță de 4,5 km pe teritoriul satelor Poiana Mărului și Buhalnița printr-o conducta din oțel zincat cu diametru de 100 mm;  sistem de apă cu captare din zona Zlodica ce conduce apele printr-o conductă din oțel zincat pe o lungime de 2,5 km prin localitatea Zlodica spre ferma Ceplenița. În localitatea Ceplenița există sistem centralizat de alimentare cu apă format din:  Racord din conducta de azbociment Dn Hârlău-Cotnari, cu țeavă de oțel Dn 160mm; MEMORIU GENERAL 30

Pagina 31

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA  Cămin de apometru;  Rezervor de stocare a apei din panouri metalice, de capacitate 100 mc;  Stație de pompare și rezervor tampon din panouri metalice de capacitate 15 mc;  Rețele de distribuție a apei potabile în regim gravitațional și prin pompare, De63-125mm;  Hidranți de incendiu exteriori.  Conductă de aducțiune între stația de pompare și rezervorul de înmagazinare de 100 mc, din PEID, PN6 cu De75 mm;  Cămine de aerisire, cămine de golire. Pe teritoriul comunei Ceplenița, în localitățile Buhalnița și Poiana Mărului există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în execuție. Sistemul de alimentare cu apă a localităților Buhalnița și Poiana Mărului este în curs de execuție fiind alcătuit din:  Captare apă formată din 10 drenuri amplasate pe două ramuri – 7(șapte) drenuri pe ramura I – L=340ml și 3(trei) drenuri pe ramura II –L=300 ml;  Rezervor de stocare a apei din beton armat, de capacitate 300 mc;  Stație de clorinare;  Rețele de distribuție a apei potabile în regim gravitațional;  Hidranți de incendiu exteriori. Lucrări hidroameliorative; Ca lucrări hidrotehnice de apărare există pe teritoriul comunei Ceplenița următoarele:  Amenajări Bahlui la Ceplenița,L=1,10 km;  Iaz Urechea I, S=34, 50 ha;  Iaz Urechea II, S=30, 00 ha. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități întâlnite în comună sunt:  Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață;  Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii în regim torențial a apelor. 2.9.2. Alimentare cu apă Pe teritoriul comunei Ceplenița, în localitățile Buhalnița și Poiana Mărului există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în execuție. În momentul întocmirii acestei documentații este realizat un proiect-contract nr. 2794/2007, în faza PT+CS, pentru alimentare cu apă în sistem centralizat comuna Ceplenița, județul Iași, pentru localitățile Buhalnița și Poiana Mărului, proiect finanțat din fonduri SAPARD, sistem în curs de execuție. Sistemul de alimentare cu apă a localităților Buhalnița și Poiana Mărului este în curs de execuție fiind alcătuit din:  Captare apă formată din 10 drenuri amplasate pe două ramuri – 7(șapte) drenuri pe ramura I – L=340ml și 3(trei) drenuri pe ramura II –L=300 ml;  Rezervor de stocare a apei din beton armat, de capacitate 300 mc;  Stație de clorinare;  Rețele de distribuție a apei potabile în regim gravitațional;  Hidranți de incendiu exteriori. Au existant două sisteme de alimentare cu apă în aceste localități, sisteme care în acest moment nu sunt funcționale,și anume sistemele:  sistem de apă ce alimenta cu apă compexul zootehnic din satul Buhalnița, captarea a fost plasată într- o zonă din sudul localității Poiana Mărului la o cotă care permite curgerea liberă până la compexul zootehnic pe o distanță de 4,5 km pe teritoriul satelor Poiana Mărului și Buhalnița printr-o conducta din oțel zincat cu diametru de 100 mm;  sistem de apă cu captare din zona Zlodica ce conduce apele printr-o conductă din oțel zincat pe o lungime de 2,5km prin loc. Zlodica spre ferma Ceplenița. MEMORIU GENERAL 31

Pagina 32

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA În localitatea Ceplenița există sistem centralizat de alimentare cu apă format din:  Racord din conducta de azbociment Dn Hârlău-Cotnari, cu țeavă de oțel Dn 160mm ;  Cămin de apometru;  Rezervor de stocare a apei din panouri metalice, de capacitate 100 mc;  Stație de pompare și rezervor tampon din panouri metalice de capacitate 15 mc;  Rețele de distribuție a apei potabile în regim gravitațional și prin pompare, De63-125mm;  Hidranți de incendiu exteriori.  Conductă de aducțiune între stația de pompare și rezervorul de înmagazinare de 100 mc, din PEID, PN6 cu De75 mm;  Cămine de aerisire, cămine de golire. Locuitorii din localitatea Zlodica folosesc pentru consumul casnic apă din straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă și pentru care nu există program de control și monitorizare. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt:  Lipsa sistemului unui sistem centralizat de alimentare cu apă în localitatea Zlodica din comuna Ceplenița;  Lipsa perimetrelor de protecție sanitară a surselor de apă, ceea ce determină calitatea necorespunzătoare a apei.  Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, apei freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;  Capacitate redusă de distribuție a apei la consumatori. 2.9.3. Canalizare Comuna Ceplenița este echipată partial cu sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere și pluviale. În prezent în localitățile Poiana Mărului și Buhalnița există sistem centralizat de canalizare în curs de execuție. În localitățile Ceplenița și Zlodica nu există sistem centralizat de canalizare, colectarea și evacuarea apelor uzate menajere de la locuințele individulale se realizează local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta proprietarilor) care afectează bacteriologic calitatea pânzei freatice. Apele meteorice de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar parțial cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare. În momentul întocmirii acestei documentații există un proiect cu privire la înființarea unui sistem centralizat de canalizare a apei uzate menajere în localitățile Poiana Mărului, Buhalnița și Zlodica. Acest sistem de canalizare este în execuție. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt:  Lipsa unui sistem centralizat de canalizare pentru colectarea apelor uzate menajere și pluviale, acestea impurificând pânza freatică exploatată și folosită în scop menajer;  Lipsa unor unități de echipare edilitara ( stații de epurare ); 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică Comuna Ceplenița este alimentată cu energie electrică din rețeaua de distribuție de 20KV ; Comuna Ceplenița este alimentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi de transformare aeriene. Teritoriul comunei este străbătut de mai multe linii electrice aeriene de medie tensiune: LEA 20KV; MEMORIU GENERAL 32

Pagina 33

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un număr de 8 de posturi de transformare de 20/0,4KV, repartizate asfel:  Ceplenița – 2 posturi de transformare aeriene;  Buhalnița – 4 posturi de transformare aeriene ;  Poiana Mărului – 1 post de transformare aeriene;  Zlodica – 1 post de transformare aeriene ; Posturile de transformare din satele comunei Ceplenița, sunt de tip aerian, cu puterea aparentă ce variază între 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA20KV de medie tensiune este realizată pe stâlpi de beton de tip ELECTRICA. Rețeaua de joasă tensiune (LEA 0,4 KV) este pozată pe stâlpi de beton ELECTRICA, dar se mai întălnesc în unele zone din satele comunei și stâlpi de lemn. Alimentarea rețelei de joasă tensiune este realizată radial din posturile de transformare aferente zonelor respective. Posibilitățile de racord ale comunei Ceplenița sunt din liniile electrice aeriene 20 kv, care traversează teritoriul comunei. Iluminatul public există în zonele de centru a localităților component comunei Ceplenița și în unele zone construibile ale localității, sistem realizat cu lămpi cu vapori de mercur sau sodiu. Starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este satisfăcătoare. Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de construire, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt:  În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice.  Starea defectuoasă a iluminatului public, datorită lipsei corpurilor de iluminat în zone unde există stâlpi pentru iluminat stradal.  Unele locuințe și anexe construite în extravilan fără autorizație de construire, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune. 2.9.5. Telefonie, cablu TV și internet Comuna Ceplenița este racordată la Sistemul Național de Telecomunicații prin intermediul centralei telefonice de la Cotnari. Comuna Cotnari nu dispune de central telefonică proprie. Rețeaua de telefonie este de tip aerian, iar în unele zone, la traversări de drumuri, obstacole este de tip subteran. Sunt utilizați în rețeaua telefonică stâlpi de beton ai rețelei electrice de joasă tensiune, iar în anumite zone sunt utilizați stâlpi de lemn. Cetățenii comunei au acces la rețeaua de telefonie mobilă. În comuna Ceplenița există rețea de internet pozată pe stâlpi tip ELECTRICA, ce aparține SC ROMTELECOM SA Iași . Recepționarea posturilor tv se realizeză prin intermediul antenelor satelit-DOLCE. Disfuncționalități  Lipsa circuitelor libere pentru noii abonați;  Lipsa transmiterii posturilor tv prin intermediul cablurilor tv;  Lipsa centralei de telefonie fixă. 2.9.6. Alimentarea cu căldură În prezent alimentarea cu căldură a locuințelor individuale din satele comunei Ceplenița este asigurată de: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină; cu aparatură de încălzit pe bază de energie electrică, și parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid – lemn și combustibil lichidmotorină. MEMORIU GENERAL 33

Pagina 34

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA Prepararea hranei este asigurată cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale și parțial cu energie electrică. Disfuncționalități  Lipsa în general a instalațiilor de încălzire individuală cu centrale termice proprii în clădiri duce la reducerea substanțială a confortului.  Aprovizionarea neritmică; cantități insuficiente și dificultăți în transport a combustibililor solizi (lemn) și a buteliilor de aragaz; 2.9.7. Alimentarea cu gaze naturale În prezent comuna Ceplenița nu este alimentată cu gaze naturale. Disfuncționalități Lipsa rețelei de distribuție și repartiție a gazului metan în satele comunei Ceplenița. 2.9.8. Rețea de transport gaz metan Teritoriul comunei Ceplenița este traversat de conducta de transport gaz metan, pozată la o distanță de cca. 100 m de drumul național DN28B. 2.9.9. Gospodărire comunală În prezent colectarea gunoiului menajer se realizează prin serviciu de salubritate de către o firmă specializată în domeniu, ECO SALUBRIS, care realizează colectarea gunoiului menajer. Gunoiul menajer colectat de către firma specializată, transportat și depozitat la groapa de gunoi de la Hârlău. Problema deșeurilor devine acută datorită creșterii cantității acestora. În comună nu există depozite de deșeuri industriale. În comună există patru cimitire: câte un cimitir în fiecare localitate componentă a comunei Ceplenița. Disfuncționalități O problemă majoră o reprezintă cimitirele din comuna Ceplenița care se află amplasat e în intravilanul localităților, între gospodării, ceea ce reprezintă o problemă necesară a fi remediată prin izolarea acestui cimitir de zonele de locuit. Pe viitor se va avea în vedere extinderea suprafeței cimitirelor și înființarea altor cimitire, cu obligativitatea de a se păstra distanța de protecție sanitară de 50m, conform prevederilor Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătății.  Dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare Pentru dezvoltarea în teritoriu a echipării edilitare în comună, se propune: o Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă în localitățile componente ale comunei Ceplenița și anume pentru Poiana Mărului, Buhalnița, și Zlodica, cu alimentare din captări -10 drenuri amplasate pe două ramuri – 7(șapte) drenuri pe ramura I – L=340ml și 3(trei) drenuri pe ramura II –L=300 ml o Realizarea unui sistem centralizat de canalizare a apei uzate menajere și pluviale în toate localitățile componente ale comunei Ceplenița, cu deversare în stația de epurare în curs de execuție, amplasată la intrare în localitatea Buhalnița; o Înființarea unor rezervoare și a unor stații de pompare apă potabilă; o Înființarea unor stații de pompare ape uzate menajere; o Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale (rețele de distribuție de joasă presiune) în localitățile componente ale comunei Ceplenița; o Înființarea unor stații de reglare – măsură de sector în localitățile componente ale comunei Ceplenița; 2.10. PROBLEME DE MEDIU Cadrul natural. Elementele cadrului natural: relief, condiții geotehnice, condiții hidrologice, climă, spații verzi, cursuri și oglinzi de apă, sunt prezentate detaliat în capitolul 2.2 – Elemente ale cadrului natural Resurse naturale ale solului și subsolului Pe teritoriul comunei Ceplenița nu există resurse naturale majore. În subsolul comunei Ceplenița sunt importante pânze cu apă freatică cantonate la baza diverselor depozite și la adâncimi ce permit exploatarea în bune condiții, acestea constituind singura sursă de alimentare cu MEMORIU GENERAL 34

Pagina 35

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA apă potabilă pentru populație. În acest sens, menționăm că datorită folosirii excesive a îngrășămintelor chimice, astăzi apa din pânzele freatice conțin diferite substanțe chimice, în special nitriții sau alți compuși ai azotului în special la baza versanților. Conform situației repartiției terenurilor pe clase de calitate din județul Iași, comuna Ceplenița prezintă următoarele clasificări: o Terenul arabil se încadrează în clasele II și III de calitate; o Suprafața de pășune se încadrează în clasele IV și V de calitate. Deasemenea pădurea reprezintă o altă resursă naturală a zonei, atât pentru produsele specifice (lemn, fructe de pădure, ciuperci, etc.), cât și pentru resursele faunistice cu valoare cinegetică, pentru potențialul turistic și de agrement, deocamdată insuficient valorificat, sau pentru rolul complex ecologic. Riscuri naturale Pe teritoriul comunei Ceplenița există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșa 2 de situație existentă și care au fost prezentate detaliat în capitolul 2.8 – riscuri naturale Monumente ale naturii și istorice Monumente ale naturii, rezervații naturale, arii protejate Arii protejate Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comunei Ceplenița există următoarele arii protejete cuprinse în Situl natura 2000:  ROSPA0109 Acumulările Belcești - SPA - Arie de Protecție Specială Avifaunistică – 2098,5020ha. Starea biodiversității în comuna Ceplenița Se concluzionează că biodiversitatea în zona Ceplenița are o calitate bună. Calitatea bună este dată în principal de existența unor habitate propice dezvoltării speciilor de floră și faună: acumularea Belcești, sărături, păduri, pajiști etc. Tendința este stagnantă, atât timp cât nu se produc modificări majore de natură antropică în zonă (exemplu de modificări majore: culuare de transport care fragmentează habitatele; reducerea drastică a suprafețelor agricole și a suprafeței habitatelor în general; extinderea excesivă a intravilanului; surse majore de emisie etc.). Restrictii în legătură cu siturile Natura 2000: o Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost declarata zona respectiva ca sit Natura 2000. o Toate proiectele amplasate în reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra mediului. o Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate din momentul propunerii lor. o Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe car ele detin si de a continua o buna gospodarire a terenului. o Adminisrasiile locale si judetene au obligatia de a tine cont în planurile de dezvoltare de siturile Natura 2000. Situri arheologice și monumente istorice: Conform listei monumentelor istorice publicate de Ministerul Culturii în anul 2004 pe teritoriul comunei Ceplenița se află:  IS -I- s-B-03547 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS -I- s-B-03547. 01 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS -I- s-B-03547. 02 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS -I- s-B-03547. 03 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS -I- s-B-03547. 04 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS -I- s-B-03547. 05 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS -I- s-B-03547. 06 Situl arheologic de la Buhalnița;  IS-II-m-B-04113 Biserica "Nașterea Maicii Domnului” MEMORIU GENERAL 35

Pagina 36

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA  IS-II-m-B-04119 Ansamblul conacului Cantacuzino - Pascanu o IS-II-m-B-04119. 01 Biserica 'Sf. Voievozi' o IS-II-m-B-04119. 02 Turn clopotnita o IS-II-m-B-04119. 03 Zid de incinta  IS-II-m-B-04120 Pod de piatră  IS-II-m-B-04274 Pod de piatră  IS-II-m-B-04272 Beciul lui Zlodica  IS-II-m-B-04273 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”  IS-I-s-B-03547 Situl arheologic de la Buhalnița o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: Epoca medievala (sec. XV – XVII) // Epoca medieval timpurie (sec. XI – XIII) // Epoca migratiilor (sec. VIII – IX) // Epoca romana (sec. II – III) // Latène, cultura geto-dacica // Latène (sec. IV - III a. Chr. si sec. I a. Chr - sec. I p. Chr) o Descriere: In partea de sud si vest a satului, in gradina locuitorului C-tin Grigoras si a vecinilor sai, la nord de paraul Buhalnita, cetate geto-dacica intarita cu val si sant, de forma ovala, sistemul de aparare avand capete spre paraul Buhalnita. Fortificatia a fost in mare parte distrusa de localnici prin lucrari agricole. In curtile locuitorilor s-au descoperit, prin diferite sapaturi, schelete in pozitie intinsa, cu mainile pe langa corp, precum si urme de incineratie. A fost descoperita ceramica geto-dacica din sec. IV-III i.e.n., apoi de tip Poiana (sec. I i.e.n. – I e.n.), din sec. II-III e.n., VIII-IX, XI-XIII, XV si XVII. S-au mai gasit un toporas in miniatura, din fier (din feudalismul dezvoltat), o aplica din bronz cu decor incizat, un fragment de topor- ciocan din roca dura, cenusie, cu perforatie pentru coada, lipituri de pereti, vetre si oase de animale. In incinta acestei cetati au fost descoperite si monede romane republicane, bizantine, feudale romanesti.  IS -I- s-B-03547. 01 Situl arheologic de la Buhalnița; o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: sec. XV - XVII Epoca medievală  IS -I- s-B-03547. 02 Situl arheologic de la Buhalnița; o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: sec. XI – XIII Epoca medieval timpurie  IS -I- s-B-03547. 03 Situl arheologic de la Buhalnița; o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: sec. VIII – IX Epoca migrațiilor  IS -I- s-B-03547. 04 Situl arheologic de la Buhalnița; o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: sec. II - III Epoca romană  IS -I- s-B-03547. 05 Situl arheologic de la Buhalnița; o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. MEMORIU GENERAL 36

Pagina 37

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CEPLENITA o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: Latène, cultura geto-dacică  IS -I- s-B-03547. 06 Situl arheologic de la Buhalnița; o Amplasare: În localitatea Buhalnița cu următoarele coordonate 47 0 22 ‘35” Latitudine N și 26 0 54 ' 5” Longitudine E. o Localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita o Datare: sec. IV - III a. Chr. și sec. I a. Chr - sec. I p. Chr Latène  IS-II-m-B-04113 Biserica "Nașterea Maicii Domnului” o Amplasare localitatea Buhalnița o Datare 1836. o Tip biserică de zid  IS-II-m-B-04114 Hanul Cantacuzino - Pașcanu (ruine) o Amplasare localitatea Buhalnița o Datare inc. sec. XIX. Din anul 1801. Pana in anul 1811. o Tip han  IS-II-m-B-04119 Ansamblul conacului Cantacuzino – Pascanu o Datare: 1835 - 1836. o Descriere: Proprietarul originar: Nestor Ureche mare logofăt, Proprietarii anteriori: Grigore Ureche, cronicarul; Vasile Ureche, fiul acestuia. Familia Cantacuzino-Pașcanu, începând cu Iordache III Cantacuzino. Familia Zarifopol, ante 1945. o Istoric: Denumirea așezării ar însemna „Bâtlan, stârc” (lb. ucr.), după M. Ciubotaru. Așezarea este menționată documentar la 1554. Satul a fost dat lui Nestor Ureche de către Petru Șchiopul, „pentru 12 cai buni, dați în slujba țării”.Pe culmea dealului, străjuit de plopi seculari, Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, mare logofăt al Moldovei, a construit un conac, pe la 1600- 1605; acesta avea o incintă fortificată, cu ziduri înalte de peste 2m .

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.