Plan Urbanistic General (PUG)

01 Studiu OSPA Ceplenita

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Ceplenița, jud. Iași
Pagini
51 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „01 Studiu OSPA Ceplenita”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2022/03/01-Studiu-OSPA-Ceplenita.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72377-01-studiu-ospa-ceplenita, 07.11.2026)

Fișier creat
15.12.2017
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE Directia pentru Agricultură Iasi Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice „1 Iasi, str. Dumbrava Rosie, nr 3, tel./fax 0232 - 277435 E_vaail ospa_isyahoo.com OFICIUL JUDEȚEAN PENTRU STUDII PEDOLOGICI Dee mmcaua E D || [ | Intrare, i E INTAI RR a a Pi PEDOLOGIC SI DE BONITARE PENTRU ELABORAREA P.U.G.-ului comunei CEPLENITA SCARA 1 : 5.000 JUDEȚUL IAȘI ÎNTOCMIT, ING. PEDOLOG CĂPȘUNĂ SORIN

Pagina 2

CUPRINS 1. INTERODUCERE ssroneeoaesneeaee aaa acnee Ga TRE Ea EET 1 2. CONDITIILE FIZICO-GEOGRAFICE esse aa cacao iii 2 21 RELIEFUL sic aaa aaa a 0005 DER a RCS acc 2 2.2 LITOLOGIA DEPOZITELOR DE SUPRAFATA .....ceee ee nene ceeeeeeeacaeee 5 2.3 HIDROGRAFIA SI HIDROGEOLOGIA....ceee nenea neeneenenanaeneeneeaeeneaeeae =) DA CLIMA „necesa cocuaiaca casetate incanta etica 6 2.5 INFLUENTA ANTROPICA. «ns coca pocgeseesaeacaa sasa iasaaiasasaieaca sasa aaa ac 7 3; SOLURILE oscar 8 3.1 LISTA UNITATILOR DE SOL ......ncceunneencneoneneenoneacenoaeneneaeoaeeaeneaaeaeace 11 3.2 CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL... eee eeeeeneeeeeeeeeneeee 12 4. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE .....neceeuneoeeneeneeneeeeeneeeeeeeaeeaeeaeee 14 4.1-BONITAREA- NATURALA sie aceea sa soi canoe pause 14 4.2 INDICATORI DE CARACTERIZARE ECOLOGICA .....cceceenaeeeeee 14 4.3 CARACTERIZAREA PERIMETRELOR PROPUSE PENTRU EXTINDEREA INTRAVILANULUI .....ceceeaeeneeneeneneeneoneeneeaeeneaaeneeaee 17 5. CONCLUZII ...nee nn neneeneneeeeneneeneneeneneananeneanenaenenaeneneanenenaanenanneneanananneneanenaeaneaee 26 6. ANEXA | ue aeeaneneeneeneeneeae 1 PAGINA 7. ANEXA. 3 soeeoceateaecaneasaseszesseaa 9 PAGINI PARTEA DESENATA: -HARTA UNITATILOR DE SOL pentru fiecare trup (conform bazei topo pusa la dispozitie de beneficiar) ........cmcaoaoaeaee un exemplar (o plansa)

Pagina 3

1. INTRODUCERE Prezentul studiu pedologic și de bonitare tratează solurile din cadrul perimetrului de extindere a intravilanului localitatilor apartinand teritoriului comunei CEPLENITA , necesar elaborării proiectului „Reactualizare plan urbanistic general al comunei Ceplenita, județul Iași”, scara 1:5000, pentru suprafata de cca 67 ha, conform contractului nr. 433/04.11.2015 incheiat cu primaria comunei Ceplenita. Se vor analiza limitarile privind extinderea intravilanului din punct de vedere al claselor de calitate (clasele a-l si a-ll-a de calitate nu se scot din circuitul agricol), al folosintelor terenurilor (terenurile ocupate cu vii si livezi, cu lucrari de imbunatatiri funciare se exclud, ), existenta alunecarilor de teren, a zonelor inundabile si a celor cu exces de umiditate freatica sau stagnanta. ACESTEA REPREZENTAND LIMITARI PENTRU CONSTRUCTII, DIN PUNCT DE VEDERE PEDOLOGIC, CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE. Fiecare trup de extindere al intravilanului trebuie caracterizat in parte, urmarinduse limitarile aratate mai sus, precum si celelalte caracteritici analizate de proiectant. Studiul pedologic complex al teritoriului este necesar pentru fundamentarea proiectelor de sistematizare, organizare a teritoriului și dezvoltarea producției agricole cărora le asigură date pentru rezolvarea unor probleme ca: - evaluarea, prognoza și avertizarea pentru determinarea efectelor economice și ecologice ale lucrărilor de îmbunătățiri funciare, precum și pentru terenurile degradate; - încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate, în vederea furnizării datelor necesare sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor pe teritorii administrative și la nivel de deținător; - bonitarea terenurilor agricole în scopul stabilirii sarcinilor ce revin asupra terenurilor agricole ca urmare a circulației juridice a acestora; a concesionării, arendării, comasării parcelelor pe proprietăți (exploatații), obținerea creditului ipotecar; - utilizarea rațională a fondului funciar, inclusiv ridicarea potențialului de producție și creșterea suprafeței agricole, îndeosebi arabile; - restructurarea și reamplasarea unor categorii de folosință; - stabilirea unor sole cât mai omogene și a asolamentelor; - diferențierea măsurilor agrotehnice și ameliorative; - stabilirea celor mai potrivite tehnologii agricole; - evaluarea unor costuri privind lucrările agrotehnice și ameliorative;

Pagina 4

29 - practicarea unei agriculturi științifice, cu aplicarea măsurilor cât mai riguros diferențiate în funcție de condițiile de mediu (sol, climă). In cadrul studiului , solurile au fost grupate la nivelul de clasificare superior, cu specificarea unor caracteristici corespunzatoare nivelului inferior de clasificare. Realizarea studiului pedologic s-a făcut în două faze: - faza de teren, în care s-a efectuat o documentare preliminară, recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile naturale, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol și prelevarea probelor de sol; - faza de birou, în care au fost sistematizate datele din teren, au fost interpretate analizele de sol, au fost cercetate informațiile existente din lucrări anterioare, finalizându-se rezultatele prin elaborarea studiului pedologic si de bonitare, a hărților de soluri necesare. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Ceplenita aparține județului Iași, fiind situat în partea nord-vestică a acestuia, la circa 70 km de municipiul Iași. Teritoriul administrativ Ceplenita este compus din următoarele localități (conform planurilor puse la dispozitie de beneficiar): - Ceplenita, sediul de comună; - Buhalnita; - Poiana Marului; - Zlodica. Teritoriul se învecinează cu: > la nord, comuna Scobinti; > la est, comuna Coarnele Caprei; > la vest si sud comuna Cotnari. Suprafata luata în studiu este de cca 67,0 ha, corespunzatoare extinderilor propuse ale intravilanului din care au fost recoltate 40 probe de sol. Probele de sol recoltate au fost analizate în cadrul laboratorului de analize sol a O.S.P.A. Iași după următoarele metode: -humusul : prin metoda Schollenberger; -pH-ul : prin metoda potențiometrică, cu electrod de sticlă în extras apos; -carbonații de calciu și magneziu : prin metoda Scheibler; -suma cationilor bazici de schimb — SB : prin metoda Kappen; -dozarea continutului total in saruri solubile (CTSS) prin metoda conductometrica;

Pagina 5

2 2 -analiza granulometrică (textura): prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare; 2. CONDIȚIILE NATURALE (caracterizare generala) 2.1. RELIEFUL Teritoriul comunei Ceplenița este situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, reprezentat prin subunitatea sa — Dealul Mare — Hârlău. Contactul dintre cele două unități geomorfologice se face prin intermediul unei zone mai joase, cunoscută sub denumirea de „depresiunea de contact Hârlău - Hodora”. a) Dealul Mare - Hârlău Se desfășoară la vest de satul Buhalnița și este reprezentat prin platouri structurale, în cadrul cărora orizonturile dure de calcare și gresii sunt paralele cu suprafața topografică. Altitudinile cresc progresiv spre vest. Suprafața cea mai caracteristică este reprezentată de dealul Stânca, cu altitudini ce depășesc 300 m. b) Câmpia Moldovei, reprezentată prin partea de SV, partea integrantă a microraionului central al „Câmpiei Jijiei inferioare și a Bahluiului”, cu altitudini coborâte, ce rareori depășesc 200 m (Movila Doamnei — 225 m), cu un relief slab ondulat, alcătuit din terase înalte, platouri boltite și culmi înguste, separate de văi largi, mlăștinoase. Aici se întâlnesc și cele mai scăzute altitudini absolute din zonă, respectiv 80 m în valea Plopilor (iazul Ureche) c) Depresiunea de contact Hârlău — Hodora, cu altitudini mai scazute decât celelalte două zone. Ea se suprapune văilor Bahlui și Buhalnița precum și pe terasele inferioare ale acestora. Ținând cont de modul în care au acționat factorii externi și de rezultatul interacțiunii acestora cu factorii interni (geologici) se pot distinge mai multe tipuri principale de relief: Relieful structural În cadrul reliefului structural, structura geologică și duritatea rocilor sunt puse în evidență de eroziunea selectivă. Formează relieful dominant în cadrul Dealului Mare — Hârlău, favorizat de prezența calcarelor și gresiilor, fiind reprezentat prin:

Pagina 6

a) platouri structurale S-au format pe baza prezentei, la suprafață sau aproape de suprafață, a unor orizonturi dure de calcare și gresii. Cele mai reprezentative sunt Dealul Stânca și Dealul Cătălina. b) cueste S-au format prin secționarea stratelor geologice dure, perpendicular pe direcția de înclinare a acestora, de către pârâul Buhalnița. Sunt prezente, în principal, pe versanții nordici ai dealurilor Stânca și Cătălina. Datorită pantei mari și eroziunii puternice a pâraielor, sunt afectați de intense procese de pantă, în special alunecări de teren. c) văi subsecvente, respectiv valea pârâului Buhalnița, în amonte de șoseaua Tg.Frumos — Hârlău, cu versanți având o asimetrie pronunțată, puternic înclinați pe partea dreaptă (cuestele) și mai lini pe stânga văii. Relieful sculptural Include zonele interfluviale, respectiv platouri largi și culmi mai mult sau mai puțin înguste, precum și versanți modelați de procese de pantă. Formează relieful dominant în partea de est a teritoriului și se compune din: a)_interfluvii sculpturale, alcătuite din coline, dealuri și platouri bombate (Movila Doamnei), caracteristice substratului argilos, având în partea superioară o pătură subțire de eluvii lutoase, parțial loessoidizate, de 3 — 4 m grosime, formate prin procese de alterare (diageneză). b) versanții sculpturali Au înclinări diferite, mai mari pe cei cu expoziție vestică (pentru zona Câmpiei Moldovei). Datorită orientării N — S a rețelei hidrografice predomină expozițiile vestice și estice. Formațiunile argilo-nisipoase sau argilo-marnoae sunt transformate, prin alterare, în luturi de pantă sau sunt acoperite de glacisuri coluviale ori deluvii de alunecare. Pe versanții cu pante mari, afectați de eroziune de suprafață și adâncime (în special șiroiri), argilele și marnele, frecvent salifere, apar la zi (versanții cu expoziție vestică ai dealurilor Morii, Broscăria, Geana, Papis). - Relieful acumulativ Se desfășoară în lungul râurilor, pâraielor, a altor văi secundare, la contactul dintre diferite trepte de relief ori la schimbările importante de pantă și este reprezentat prin șesuri, conuri de dejecție, glacisuri coluviale sau proluviale, terase fluviatile.

Pagina 7

a) Terasele fluviatile De ambele părți ale văii râului Bahlui, apar, insular, terase slab păstrate, în profilul cărora se remarcă prundișuri, precum și fragmente de gresii silicioase, cuartite, marne dure, provenite din remanierea conglomeratelor din zona înaltă a Dealului Mare. Fragmente ale acestor terase apar în dealul Morii, dealul Baban, dealul Bălășoaia. b) Glacisurile Apar pe văile secundare (Buhalnița, Ceplenița) și la baza versanților (Dealul lui Vodă), fiind rezultate din unirea laterală a conurilor de dejecție. c) Șesurile Constituie zonele cele mai coborâte ale reliefului. Cele mai importante sunt: - șesul Bahluiului Aluviunile au o grosime de 6 - 8 m, fiind mai grosiere în partea inferioară și mai fine la partea superioară. În lungul albiei minore se schițează o zonă mai înălțată, de grind. - șesul Buhalniței În zona înaltă din vest, valea Buhalniței este strangulată de deluvii de alunecare. La ieșirea în Câmpia Moldovei aluvionarea este foarte intensă, formându-se un con de dejecție înalt. Din această zonă se deosebesc două ramificații ale șesului: 1. Șesul Buhalnița veche, fără scurgere permanentă, cu orientare N — S, reprezentând vechiul curs al pârâului. Este acoperit de aluviuni groase în curs de solificare. 2. Șesul Buhalnița nouă, desfășurat între Dealul lui Vodă, dealul Bălășoaia și dealul Babanu. Este mai ridicat cu 2 — 3 m deasupra șesului Bahluiului și are un caracter mai umed, pe alocuri mlăștinos. Aluviunile au o grosime de 3 — 4 m, fiind sărăturate în mare parte. - șesul Cepleniței, mult mai redus ca lărgime, cu grosimea aluviunilor de 2 — 3 m. Conținutul în săruri este foarte mare. -sesurile văilor Plopilor, Petroșica, ș.a. au un caracter mlăștinos și sunt alcătuite din depozite aluviale, coluviale și proluviale de 1 — 2 m grosime.

Pagina 8

22 Sia 2.2. GEOLOGIA - LITOLOGIA DEPOZITELOR DE SUPRAFAȚĂ Din punct de vedere geologic, teritoriul Ceplenița, este situat în aria de răspândire a depozitelor volhiniene, basarabiene și cuaternare. Depozitele volhiniene sunt alcătuite din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii, mai puțin gresii oolitice. Apare la zi în cadrul depresiunii de contact Hârlău - Hodora, pe ambii versanți ai Bahluiului. Depozitele basarabiene ocupă cea mai mare parte din teritoriu, atât la vest de Bahlui (faciesul de calcare, nisipuri și marne argiloase), cât și la est de Bahlui (faciesul de adâncime). În zona Dealului Mare, la vest de Bahlui, se disting: - un nivel inferior de calcare oolitice, situat la circa 90 m deasupra limitei dintre volhinian și basarabian și reprezentat prin două bancuri de 1 — 3 m grosime, la interval de 20 m între ele, interval în care apar marne argiloase cu intercalații de nisipuri. Acest nivel este vizibil la partea superioară a versanților pe care sunt situate satele Zlodica, Poiana Mărului și Scobinți; - un nivel superior, situat la 40 — 50 m mai sus de cel precedent și alcătuit dintr-o gresie friabilă, cu o grosime de 5 m, precum și din succesiuni nisipo-argiloase (Dealul Stânca). Depozitele bassarabianului inferior, facies de adâncime, se caracterizează prin depozite argilo- marnoase, cenușii-albăstrui, compacte sau slab stratificate. Alături de argile și marne cu cristale de gipsuri sau sub formă de pachete, se întâlnesc și unele intercalații subțiri de nisipuri fine. Toate aceste strate au o înclinare de 8 — 10 m/km de la NV la SE. Cuaternarul este reprezentat de depozite pleistocene de terase fluviatile și luturi eluviale de diageneză precum și depozite halocene aluviale, proluviale și coluviale din șesuri. 2.3. HIDROGRAFIA ȘI HIDROGEOLOGIA Pe teritoriul comunei Ceplenița curg râurile Bahlui și Buhalnița cuprinse în sistemul hidrografic Prut, cu o lungime de 110,6 km Bahluiul și sub 50 km Buhalnița. Bahluiul izvorăște din Dealul Mare — Tudora situat în estul Podișului Sucevei, de la altitudinea de 500 m. În sectorul Hârlău - Hodora, sector din care face și suprafața de de teritoriul parte curgere pe Ceplenița, albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale, nivelul suport al apelor ; bterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută.

Pagina 9

a bas În acest sector Bahluiul are un coeficient de sinuozitate de 1,6 iar albia minoră este puternic adâncită, ajungând la 10 m în zona de debușare a Buhalniței. Această situație împiedică revărsarea Bahluiului. Buhalnița vine dinspre vest fiind afluent pe partea dreaptă a Bahluiului. Buhalnița curs cu albia minoră în general puțin adâncită, meandrată pe unele are permanent, sectoare. Apele mari din această zonă apar primăvara datorită topirii zăpezii și evenual a precipitațiilor lichide, prezentând o alimentare de tip nival, nivo-pluvial și subteran redusă. Din punct de vedere hidrogeologic, situația apelor subterane se prezintă astfel: subterane situate la baza plăcilor de calcare și gresii. precum și la baza luturilor eluviale de - ape pe interfluvii, având adâncimi de peste 5 m și debit apreciabil; subterane situate la baza depozitelor coluvo-proluviale de pe versanții platourilor structurale - ape din înaltă din vest, cu adâncimi variabile și frecvente ieșiri la zi sub forma izvoarelor de coastă. Au zona un debit mai scăzut ca precedentele; - subterane din depozitele de versant din zona Câmpiei Moldovei cu debit foarte mic, conținut ape mare de săruri și frecvente ieșiri la zi sub forma izvoarelor de coastă; - subterane din depozitele acumulative din șesuri, puternic mineralizate, puternic influiențate ape de apa râurilor și pâraielor. 2.4. CLIMA Pentru caracterizarea climatică a teritoriului cartat s-au folosit datele climatice de la Stațiunea Cotnari unele date extrase și prelucrate din atlasul climatologic. Intrucât pe teritoriul Cotnari precum și două geomorfologice ce se deosebesc în ceea ce privește altitudinea și masivitatea reliefului sunt unități întâlni două unități climatice deosebite. Astfel, o unitate climatică cuprinde zona mai înaltă a vom și masivului Dealul Mare și o altă unitate cuprinde Câmpia Moldovei. a) Temperatura aerului Temperatura medie anuală este de 9,0"C. Această temperatură este favorabilă principalelor plante ce se cultivă aici ca: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui, lucerna, vița de vie, cireșul, vișinul. Brumele cel mai timpuriu valea Bahluiului, Buhalniței și a celorlalte văi secundare din a apar pe doua decadă a lunii septembrie și se prelungește uneori până în ultim decadă a lunii mai.

Pagina 10

n b) Precipitațiile influiențează direct și hotărâtor producția agricolă și procesele de formare și evoluție precipitațiile ilor. Suma medie a precipitațiilor este de 510,7 mm. Regimul pluviometric arată ploi puține în anotimpul rece, cu un minim în ianuarie. c) Vânturile datele Stațiunii Cotnari rezultă că 18 % din timp este calm. Restul timpului bat vânturi mai După cvente din nord-vest, sud și sud-est, sud-vest și nord. Vânturile din această zonă se orientează în lungul văii Bahluiului. Prezența în această zonă a al văii Bahluiului face ca vânturile de aici să sufere modificări mari atât în direcție cât și în Juarului larg nsitate. Pentru zona înaltă care face parte din masivul Dealul Mare (partea vestică a versantului) nu sunt date climatice, apreciindu-se că temperatura medie anuală este sub 9*C iar suma medie a precipitațiilor 550 mm. Temperaturile medii decadale sunt mai scăzute decât în zona estică. Se anuale peste caracterizează printr-o circulație intensă a aerului în tot timpul anului. Iarna, zăpada este puternic viscolită. Frecvența brumelor este mai redusă. 2.5. INFLUENTA ANTROPICĂ Pe măsura intensificării și extinderii agriculturii, omul a influențat fie în mod pozitiv sau negativ procesele de solificare și evoluție a solurilor. Datorită activității social-economice, urbanizării, dezvoltării rețelei de drumuri, construcții hidrotehnice, sunt afectate suprafețe tot mai mari de teren agricol, unele din acestea fiind scoase din circuitul agricol. Una din influențele negative mai puternic resimțită în perioada actuală o constituie accelerarea eroziunii solurilor, ca urmare a defrișării vegetației lemnoase (plantațiile existente înainte de anul 1989 unele din versantul drept al văii Bahluiului au fost defrișate), desțelenirea pajiștilor de pe pe porțiuni versanți precum și nerespectarea măsurilor agrotehnice antierozionale.

Pagina 11

_8- 3. SOLURILE Formarea solurilor din zona studiată a avut loc sub influenta unui ansamblu de factori pedogenetici, dintre care cei mai importanti sunt: a) Factorul biologic Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor si microorganismelor. Vegetatia, microflora si fauna actionează asupra solurilor îndeosebi prin modul de distributie spatială a resturilor organice, prin calitatea si cantitatea materiei organice depuse anual la suprafata sau în interiorul solului si prin modul de transformare a acestuia. Sub aceste aspecte, activitatea vegetatiei ierbacee asupra solului se deosebeste mult de cea a vegetatiei lemnoase. In ceea ce priveste vegetatia ierbacee, principala sursă de substante organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datoreste faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de câtre om, vânt sau mineralizate rapid în conditii favorabile de umiditate si temperatură, sub influenta predominantă a bacteriilor aerobe. Spre deosebire de vegetatia ierbacee subformatia vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafata solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică mâsură la formarea humusului. b) Clima Se manifestă începând cu dezagregarea fizică si alterarea chimică a rocilor, descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile. Astfel, dezagregarea si alterarea rocilor influentate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura conditii minime instalării vegetatiei iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării determină formarea principalelor Componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroxizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.). c) Relieful Relieful actionează în formarea, evolutia si diversificarea solurilor atât direct cât si indirect. Astfel, între sol si relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă si în modificarea solului respectiv. Influenta directă a reliefului se observă îndeosebi, în zonele accidentate în primul rând prin Procesul de eroziune de care depind transportul si sortarea în lungul versantilor a materialului rezultat prin alterarea rocilor.

Pagina 12

a. 9 In sesuri importanta majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejectie, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei si intensificarea proceselor de gleizare si înmlăstinire, fie existenta unor suprafete ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile. Mult mai importantă si mai complexă este influenta indirectă a reliefului asupra învelisului de sol. Această influentă se manifestă prin redistribuirea câldurii si umiditării pe diferite forme de relief în functie de altitudine, pantă si expozitie. In functie de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe sesuri si vâi apar soluri specifice ca: aluviosoluri diferit gleizate si/sau sărăturate, gleiosoluri. d) Apa freatică si pedofreatică Existenta unui strat freatic la adâncime relativ mică determină în primul rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influentează deasemenea procesul de bioacumulare precum si procesul de eluviere a solului modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi de acumulare intensă a unor săruri. e) Rocile de solificare au determinat textura solurilor si unele proprietăti fizice si hidrofizice. In cadrul rocilor de solificare se disting: >» depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren; > depozite fluviatile salinizate si alcalizate, pe care s-au format aluviosoluri salinizate si/sau alcalizate. Solul reprezintă rezultatul actiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerati, la care se adaugă timpul si factorul antropic. Ei se întrepătrund si se influentează reciproc si prin numârul si variatia lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor si, implicit, a solurilor: 1. Bioacumularea Este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice vegetale de câtre microorganisme. In cazul solurilor din clasa molisoluri, humusul format este alcătuit, predominant din acizi humici Saturati complet sau în bună măsură cu cationi bazici, îndeosebi de calciu. In sesuri după procesul de aluvionare care are loc în perioadele de inundatie a luncii urmează procesul de maturare a aluviunilor. Odată cu instalarea vegetatiei începe procesul de întelenire si

Pagina 13

- 10-— acumulare a humusului.Continutul de humus acumulat este mai scăzut pe măsură ce textura solului este mai grosieră. 2. Eluvierea si iluvierea Este procesul de desprindere sub influenta apei a unor componenti din orizontul superior al solului si depunerea lor în orizonturile inferioare. Cele mai usor eluviate sunt sărurile în ordinea solubilitătii urmate de unele componente care în apă nu se dizolvă dar trec sub formă de particule foarte fine, respectiv substante coloidale (argilă, sescvioxizi de fier si aluminiu, acizi humici). 3. Gleizarea si înmlăstinirea Excesul de umiditate imprimă solurilor anumite particularităti. In cazul excesului de apă de origine freatică au loc procese de gleizare, cu manifestarea proceselor de reducere, sub influenta cărora se formează compusi redusi de fier si de mangan. In situatiile de exces temporar sau de mai mică intensitate, au loc procese de oxidare, în regim de aerobioză, formându-se compusi oxidati de fier si mangan. Aeratia solurilor devine deficitară, resturile organice sunt incomplet mineralizate, fenomene ce se accentuează pe mâsură ce nivelul apei freatice creste. 4. Sărăturarea (salinizarea si alcalizarea) Acumularea sărurilor în sol se datoreste prezentei apelor freatice sau pedofreatice, puternic mineralizate, la adâncime mică, din care sărurile sunt aduse la suprafată sub influenta evapotranspiratiei. Sărurile solubile care se găsesc de obicei în solurile saline si alcalice sunt clorurile si sulfatii de sodiu, calciu si magneziu. In cantităti mai mici se întâlnesc carbonatii si bicarbonatii de sodiu si potasiu. Sursa primară a sărurilor din soluri ce constituie mineralele din roci, care sunt solubilizate în timpul proceselor de alterare, transportate de apă si acumulate în rocile sedimentare, pe care se formează cele mai Ă multe soluri saline si alcalice. In cazul unui regim hidric exudativ al solului în zonele depresionare si cu drenaj defectuos, procesul de salinizare predomină net asupra procesului de desalinizare naturală. In zonele mai înalte are loc o desalinizare lentă a solurilor, însotită de cresterea continutului de sodiu schimbabil, în conditiile coborârii nivelului freatic si predominării regimului percolativ al apei în sol. Are loc o alcalinizare a solurilor, care devin slab permeabile, compacte, cu o dispersie accentuată a coloizilor.

Pagina 14

3.1 Lista Unităților de Sol (U.S.) Denumirea si clasificarea solurilor s-a facut conform „SISTEMULUI ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR”(SRTS) elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI-I.C.P.A. Bucuresti în anul 2012 in cadrul tipurilor si subtipurilor de soluri (categorii de clasificare la nivel superior) au fost delimitate varietați, familii și specii de soluri (categorii de clasificare la nivel inferior) in functie de criterii specifice. In cadrul perimetrului luat in studiu au fost identificate urmatoarele unitati de soluri (US) : CLASA PROTISOLURI US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice; US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice; US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice; CLASA CERNISOLURI US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat; US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice; US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa. CLASA LUVISOLURI US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate; ÎL

Pagina 15

= dia COMPLEXE DE SOLURI US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediv/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%). 3.2 CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL Principalele insusiri morfologice, fizice si chimice ale unitatilor de sol (US) analizate sunt : US1 Prezinta profil de tipul : Ao (0-33 cm)-ACg-sc(33-67cm)- CGox(67-110cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,8-8) pe intreg profilul. Continut mijlociu in CaCO3 ( 6.4-8.4%), mic in humus (2,5%) iar rezerva de humus este moderata (137t/ha). Continutul in argila este de 31,5% (textura LL) la suprafata si 13,2% in adancime (textura SM). Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 11. US2 Prezinta profil de tipul: Ao (0-26 cm)- Ao(26-5lcm)- AC(51-68cm)-Csc (68-95cm)-CGox (>95cm). Reactia solului este slab alcalina pe intreg profilul (pH 8,0-8,3). Continut mic in CaCO3 (6-11 %), mic in humus (1,52 %) iar rezerva de humus este mica (97t/ha). Continutul in argila este de 8,8% (textura UM) la suprafata. Continut moderat in saruri. Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 3;5. US3 Prezinta profil de tipul: Ao-sc (0-24 cm)- Ao-sc(24-45 cm)-AC (45-68cm)-CGox(68-120cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 8,0) si moderat alcalina in adancime (pH 8,7). Continut mijlociu in CaCO (3-6%), mic in humus (1,68 %) iar rezerva de humus este mica (108v/ha). Continutul in argila este de 37,8% (textura TT) la suprafata. Face efervescenta cu HCI de la suprafata Profile de sol Teprezentative : 7

Pagina 16

43 — US 4 Prezinta profil de tipul : Ap (0-27 cm)- Am(27-40 cm)- Am(40-80 cm)-ABv (80-100 cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,8-8,0). Prezinta CaCO; de la suprafata. Continut mic in humus (2,7 %) iar rezerva de humus este moderata (147 t/ha). Continutul in argila este de 33,5% (textura ) la suprafata si de 30,9% (textura LL) in adancime. . Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 14. US 5 Prezinta profil de tipul : Am (0-24 cm)- AC(24-42 cm)- C(42-65 cm)-CRsc (65-80 cm). Reactia solului este slab alcalina pe intreg profilul (pH 7.,9-8,4). Prezinta CaCO; de la suprafata. Continut mic in humus (3,6 %) iar rezerva de humus este moderata (135 t/ha). Continutul in argila este de 46,3% (textura AL) la suprafata si de 48,6% (textura AM) in adancime. Puternic salinizat dupa 70 cm. Profile de sol reprezentative : 18. US6 Prezinta profil de tipul : Am (0-18 cm)- Am(18-31 cm)- AB(31-45 cm)-Bv (45-68 cm)- BC( 68-85 cm)-C >85 cm. Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,9). Nu prezinta CaCO; pana la 70cm. Continut moderat in humus iar rezerva de humus este moderata. Continutul in argila este de 43,2% (textura TT). US 7 Prezinta profil de tipul: Ap (0-23 cm)- AB(23-35 cm)-Bv+C (35-55 cm)- BC( 67-100 cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,4-8,3). Prezinta CaCO de la 50cm. Continut mic in humus (1,9-3,2 %) iar rezerva de humus este moderata (154 t/ha). Continutul in argila este de 42,8% (textura TT) la suprafata si de 53,8% (textura AM) in adancime.Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 10. US 8 Prezinta profil de tipul: Ao (0-25 cm)- AB-(25-45 cm)- Bt (45-80 cm)-BC (80-95 cm)-Cca (>95cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,5) si moderat alcalina in adancime (pH 8,5). Continut mic in humus (3.22 %) iar rezerva de humus este mare (161 t/ha). Continutul in argila este de 34,4% (textura TT) la suprafata si 47,8% in adancime (textura AL). Carbonatii apar dupa 80 cm. Profile de sol reprezentative : 1. US 701 NU PREZINTA PROFIL DE SOL REPREZENTATIV.

Pagina 17

= VA = 4. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE terenurilor agricole reprezintă operatiunea complexă de cunoastere aprofundată a Bi conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare folosintă si cultură. Evaluarea calitativă sau bonitarea solurilor este necesară pentru fundamentarea economică a unor probleme privind: realizarea pârtii economice a cadastrului agricol, repartizarea pe teritoriu a productiei, diferentierea zonală a preturilor, repartizarea pe teritoriu a îngrăsămintelor chimice, diferentierea zonală a impozitului agricol, crearea sistemei de masini zonale, etc. Pentru o încadrare corespunzătoare în clase de bonitare a terenurilor precum si pentru calculul precis al productiei agricole sunt necesare studii pedologice de calitate. 4.1. Bonitarea naturală se efectueaza pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori de caracterizare ecologică a solurilor si terenurilor sau indicatori ecopedologici. Evaluarea solurilor sau terenurilor necesită o interpretare si o resistematizare a cunostintelor despre sol si o prezentare a rezultatului interpretării într-o formă si într-un limbaj accesibil utilizatorilor acestor date. Această evaluare estimează potentialul teritoriului pentru diferite moduri de utilizare sau valorificare: diferite categorii de folosintă, diferite culturi sau diferite moduri de amenajare sau ameliorare a solurilor. Ea se realizează pornind de la datele despre sol si conditiile de mediu redate de studiul pedologic complex si se bazează pe caracteristicile solului si mediului, considerate sub aspect ecologic worelat cu conditiile de dezvoltare a diferitelor plante, ca si sub aspect tehnologic, legat de cultivarea si ameliorarea solurilor sau de amenajarea teritoriului. 4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica. vor fi prelucrati asa cum au fost înscrisi în tabelele- legendă de caracterizare fizico-geografică sau pedologică. Acesti indicatori se referă la sol, relief, apă lieatică, litologie, climă, hidrologie, poluare. Pentru calculul notelor de bonitare, din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizează fiecare unitate de teren delimitate, au fost alese cele mai importante, mai usor si precis măsurabile si înume (« METODOLOGIA ELABORARII STUDIILOR PEDOLOGICE>> partea II , elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI-I.C.P.A. Bucuresti): -temperatura medie anuală — valori corectate. Datele de încadrare în acest indicator au fost luate de la statiile meteorologice reprezentative Intru fiecare areal climatic omogen (ACO).

Pagina 18

a T5a Corectiile de temperatură se efectueaza în functie de pantă si expozitie, care modifică unghiul de incidentă al razelor solare (panta) sau durata de insolatie (expozitia). > precipitatiile medii anuale — valori corectate: Incadrarea în acest indicator se face pe baza acelorasi date mentionate mai sus iar, corectia mediei anuale se face tinând seama de panta si permeabilitatea solului. Y gleizarea; A 74 stagnogleizarea; salinizarea si alcalizarea; vVYV textura în orizontul arat sau în primii 20 cm; poluarea solurilor; vyYV panta; vV alunecările de teren; Y adâncimea apei freatice; V inundabilitatea; vV porozitatea totală în orizontul respectiv; V continutul de CaCO; total până la 50 cm; reactia solului (pH); vY gradul de saturatie în baze în orizontul arat sau în primii 20 cm; v volum edafic; vv rezerva de humus în stratul 0 — 50 cm; excesul de umiditate de suprafată. La bonitarea terenurilor pentru conditii naturale, fiecare dintre indicatorii de mai sus (cu exceptia indicatorului „grad de saturatie în baze” care nu intervine direct) participă la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient care variază între 0 si 1, după cum însusirea respectivă este total nefavorabilă sau optimă pentru exigentele folosintei sau plantei luate în considerare. Bonitarea naturală se efectuează pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori de caracterizare ecologică a solurilor si terenurilor sau indicatori ecopedologici. Acesti indicatori se referă la sol, relief, apă freatică, litologie, climă, hidrologie, poluare. Toti indicatorii utilizati (direct sau indirect) pentru bonitarea naturală, pentru analiza factorilor limitativi si/sau restrictivi si pentru stabilirea cerintelor si măsurilor ameliorative sunt trecute în tabele de coduri. Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la 1 la 100 si se stabileste, in cazul de fata, pe unitâti de soluri care coincid cu cele de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru categoria de folosintă arabil. ș

Pagina 19

-16- Pentru categoria de folosintă arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi : grâu, orz, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartof, soia si mazăre / fasole. Gruparea terenurilor în cinci clase de calitate se face după cum urmează : Clasa | 81 — 100 de puncte de bonitare; Clasa a Il-a 61 - 80 de puncte de bonitare; Clasa a III-a 41 - 60 de puncte de bonitare; Clasa a IV-a 21 — 40 de puncte de bonitare; Clasa a V-a 1— 20 de puncte de bonitare. Caracterizarea fizico-geografica si pedologica ale unitatilor de sol (US) sunt prezentate in tabelul ANEXA 1, sub forma de coduri pentru indicatorii determinanti ai notei de bonitare. Calculul notelor de bonitare, in conditii naturale, se gasesc in tabelul ANEXA 2, care cuprinde coeficientii ce determina valoarea notei . In urma celor aratate, notele de bonitare si clasele de calitate pentru folosinta arabil la nivel de US (TEO) se prezinta astfel : > US 1: nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate; VW US 2 : nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate; V US 3 : nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-a de calitate; US 4 : nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate; US 5 : nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate; pp US 6 : nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate; US 7 : nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate; US 8 : nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate; US 701 : nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.

Pagina 20

= 17 = 4.3 CARACTERIZAREA PERIMETRELOR PROPUSE PENTRU EXTINDEREA INTRAVILANULUI Extinderea suprafetei de intravilan al satelor din cadrul comunei CEPLENITA se prezinta astfel : - satul - CEPLENITA, sediul de comună se extinde cu 7 trupuri (EI.1-E1.7), astfel: V TRUPUL E 1.1 in suprafata de cca 1,23 ha situat in nord-estul localitatii Ceplenita (in Broscarie), pe un versant afectat de alunecari stabilizate foarte vechi, cu apa freatica fluctuanta, pe alocuri la suprafata sub forma de izvoare de coasta. Panta terenului este de 7-12%, cu expozitie estica. Terenul este folosit ca arabil si pasune. Aici intalnim US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundbilitatea dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren , >» TRUPUL E 1.2 de cca 3,46 ha, este situat la sud de localitate, de o parte si de cealalta a DJ 281 spre Podu Iloaie, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca 3m.Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar), > TRUPUL E 1.3 de cca 24,6 ha, este situat la vest de localitate, de o parte si de cealalta a drumului ce leaga DN 28B de localitatea Ceplenita, in sesul paraului Buhalnita, cu altitudinea de cca 125m. Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Intalnim

Pagina 21

-18- doua unitati de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate (60%) si US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV- a de calitate (40%). PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE PENTRU ARABIL ESTE DE 23 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si stagnanta (daca nu Sunt mentinute si intretinute lucrarile de desecare-drenaj) si inundabilitatea (poate fi posibila primavera sau in anii _cu exces de precipitatii) 3 > TRUPUL E 1.4 de cca 19 ha, este situat la nord-vest de localitate, versant pe terasat, cu fosta vie, cu expozitie vestica, cu altitudine de 134-150m, apa freatica la peste Sm. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol, respectiv: US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate (40%) si US 7 : CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III- a de calitate (60%). PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 57 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , > TRUPUL E 1.5 de cca 1,5 ha, este situat la nord de localitate, de o parte si de cealalta a DJ 281 spre Harlau, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca 3m. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate.

Pagina 22

— Tăa TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV PENTRU ACEST limitari privind clasa de calitate, alunecarile de CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar). teren. ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat > TRUPUL E 1.6 de cca 0,47 freatica la Sm, la altitudinea de cca 147m, panta 5-7%. (aproape de cornisa), cu apa peste de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Categoria CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe US 6: avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a depozite deluviale carbonatice;. de calitate. | MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV PENTRU ACEST TRUP NOTA si limitari privind clasa de calitate, alunecarile de CLASA A- III A DE CALITATE nu prezinta teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat > TRUPUL E 1.7 de cca 0,14 freatica la 5m, la altitudinea de cca 159m, panta 5-7%. (aproape de cornisa), cu apa peste de folosinta terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Categoria a CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe US 6: CERNOZIOM avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a depozite deluviale carbonatice;. de calitate. MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV PENTRU ACEST TRUP NOTA limitari privind clasa de calitate, alunecarile de CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , satul BUHALNITA, se extinde cu 7 trupuri (E2.1-E2.7), astfel: _ - E 2.1 de 0,97 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat, cu > TRUPUL cca la denumit Toloaca Mica, cu stratul de sol mineral slab dezvoltat. apa freatica >5m, de folosinta terenului este arabil Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Categoria a . CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, US 5:

Pagina 23

-20.- dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; avand nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de țeren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , > TRUPUL E 2.2 de cca 2,45 ha, este situat la est de localitate, la intrarea in localitate de pe DN28B, pe sesul Buhalnitei, cu apa freatica la >1,5m. Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 19 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren dar cu limitary privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , > TRUPUL E 2.3 de cca 0,58ha, este situat la sud-vest de localitate, pe versant afectat de alunecari stabilizate foarte vechi, cu pante de 7-14%, expozitie estica, cu apa freatica la >5m. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Aici intalnim US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren , > TRUPUL E 2.4 de cca 1,8 ha, este situat la sud de localitate, pe versant afectat de alunecari in trepte, teren neuniform, pe alocuri cu izvoare de coasta, cu apa freatica la 2- 10m, Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Nota de bonitare, respectiv clasa de calitate, este pentru folosinta arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe

Pagina 24

2] - depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea dar cu limitari privind alunecarile de teren si apa freatica ce apare pe alocuri prin_ izvoarele de coasta. > TRUPUL E 2.5 de cca 0,6 ha, este situat la nord de localitate, pe sesul Buhalnitei, langa fostul complex zootehnic, apa freatica la >2m, la altitudinea de cca 130m, Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 30 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren dar cu limitari privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , 3 > TRUPUL E 2.6 de cca 2,2 ha, este situat in sudul localitatii, langa padure, versant pe afectat de alunecari, la altitudinea de cca 320m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8- 18%, expozitie estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,

Pagina 25

a Boa > TRUPUL E 2.7 de cca 3,2 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8- 18%, expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , - satul — POIANA MARULUI, se extinde cu 8 trupuri (E3.1-E3.8), in suprafata totala de 2,6 ha, astfel: > TRUPUL E 3.1 de cca 0,55 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 260m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-10%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , > TRUPUL E 3.2 de cca 0,88 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, la rezervorul de apa, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 300m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului

Pagina 26

2003! este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , > TRUPUL E 3.3 de cca 0,22 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 270m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%, expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%) avand nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , > TRUPUL E 3.4 de cca 0,12 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de

Pagina 27

_ 24- umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate stasnanta . > TRUPUL E 3.5 de cca 0,35 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la altitudinea de cca 240m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediw/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate staenanta > TRUPUL E 3.6 de cca 0,18 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la >7 m, cu panta de 5%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate Stagnanta , 3 > TRUPUL E 3.7 de cca 0,20 ha, este situat in sud-vestul localitatii, versant la pe , altitudinea de cca 282m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate.

Pagina 28

= Ba PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate > TRUPUL E 3.8 de cca 0,10 ha, este situat in sud-vestul localitatii, versant la pe , altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate tagnanta = satul — ZLODICA, se extinde cu un trup (E4.1), în suprafata totala de 2,05 ha, astfel: > TRUPUL E 4.1 de cca 2,05 ha, este situat in sud-estul localitatii, la DN 28B spre Tg. Frumos, in treimea inferioara a versantului si la baza lui la altitudinea de cca 120-140m, , cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol si anume US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate (20%) si US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediw/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate (80%). RU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 44 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de excesul calitate, de liditate freatica si stagnanta, inundabilitatea, alunecarile de teren

Pagina 29

. 26- 5. CONCLUZII Prezentul studiu pedologic și de bonitare tratează solurile din cadrul perimetrului de extindere a intravilanului localitatilor apartinand teritoriului comunei CEPLENITA necesar elaborării proiectului „ „Reactualizare plan urbanistic general al comunei Ceplenita, județul Iași”, scara 1:5000, pentru suprafata de cea 67 ha, conform contractului nr. 433/04.11.2015 incheiat cu primaria comunei Ceplenita. Se vor analiza limitarile privind extinderea intravilanului din punct de vedere al claselor de calitate (clasele a-l si a-ll-a de calitate nu se scot din circuitul agricol), al folosintelor terenurilor (terenurile ocupate cu vii si livezi, cu lucrari de imbunatatiri funciare se exclud, ), existenta alunecarilor de teren, a zonelor inundabile si a celor cu exces de umiditate freatica sau stagnanta. ACESTEA REPREZENTAND LIMITARI PENTRU CONSTRUCTII, DIN PUNCT DE VEDERE PEDOLOGIC, CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE. Fiecare trup de extindere al intravilanului trebuie caracterizat in parte, urmarinduse limitarile aratate mai sus, precum si celelalte caracteritici analizate de proiectant. Teritoriul comunei Ceplenița este situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, reprezentat prin subunitatea sa — Dealul Mare — Hârlău. Contactul dintre cele două unități geomorfologice se face prin intermediul unei zone mai joase, cunoscută sub denumirea de „depresiunea de contact Hârlău - Hodora”. Din punct de vedere geologic, teritoriul Ceplenița, este situat în aria de răspândire a depozitelor volhiniene, basarabiene și cuaternare. Depozitele volhiniene sunt alcătuite din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, resii, mai puțin gresii oolitice. Apare la zi în cadrul depresiunii de contact Hârlău - Hodora, pe ambii versanți ai Bahluiului. Pe teritoriul comunei Ceplenița curg râurile Bahlui și Buhalnița cuprinse în sistemul hidrografic Prut, cu o lungime de 110,6 km Bahluiul și sub 50 km Buhalnița. Temperatura medie anuală este de 9,0*C. Această temperatură este favorabilă principalelor plante ce se cultivă aici ca: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui, lucerna, vița de vie, cireșul, vișinul. Precipitațiile influiențează direct și hotărâtor producția agricolă și procesele de formare și evoluție a solurilor. Suma medie a precipitațiilor este de 510,7 mm. Denumirea si clasificarea solurilor s-a facut conform „SISTEMULUI ROMÂN DE TAXONOMIE A SOLURILOR”(SRTS) elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI-L.C.P.A. Bucuresti în anul 2012 in cadrul tipurilor si subtipurilor de soluri (categorii de clasificare la nivel

Pagina 30

a Da superior) au fost delimitate varietați, familii și specii de soluri (categorii de clasificare la nivel inferior) in functie de criterii specifice. In cadrul perimetrului luat in studiu au fost identificate urmatoarele unitati de soluri (US) : CLASA PROTISOLURI US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice; US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice; US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice; CLASA CERNISOLURI US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat; US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice; US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa. CLASA LUVISOLURI US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate; COMPLEXE DE SOLURI US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).

Pagina 31

3.2 CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL Principalele insusiri morfologice, fizice si chimice ale unitatilor de sol (US) analizate sunt : USI Prezinta profil de tipul : Ao (0-33 cm)-ACg-sc(33-67cm)- CGox(67-110cm). Reactia solului este ab alcalina la suprafata (pH 7,8-8) pe intreg profilul. Continut mijlociu in CaCO; ( 6,4-8,4%), mic in mus (2,5%) iar rezerva de humus este moderata (137t/ha). Continutul in argila este de 31,5% (textura ) la suprafata si 13,2% in adancime (textura SM). Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de )| reprezentative : 11. US 2 Prezinta profil de tipul: Ao (0-26 cm)- Ao(26-5lcm)- AC(51-68cm)-Csc (68-95cm)-CGox >95cm). Reactia solului este slab alcalina pe intreg profilul (pH 8,0-8,3). Continut mic in CaCO3 (6-11 ), mic in humus (1,52 %) iar rezerva de humus este mica (97t/ha). Continutul in argila este de 8,8% xtura UM) la suprafata. Continut moderat in saruri. Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de reprezentative : 3;5. US3 Prezinta profil de tipul: Ao-sc (0-24 cm)- Ao-sc(24-45 cm)-AC (45-68cm)-CGox(68-120cm). cactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 8,0) si moderat alcalina in adancime (pH 8,7). Continut ijlociu in CaCO3 ( 3-6%), mic in humus (1,68 %) iar rezerva de humus este mica (1081/ha). Continutul argila este de 37,8% (textura TT) la suprafata. Face efervescenta cu HCI de la suprafata Profile de sol prezentative : 7 „US 4 Prezinta profil de tipul : Ap (0-27 cm)- Am(27-40 cm)- Am(40-80 cm)-ABv (80-100 cm). Reactia ului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,8-8,0). Prezinta CaCO de la suprafata. ntinut mic in humus (2,7 %) iar rezerva de humus este moderata (147 t/ha). Continutul in argila este de 5% (textura ) la suprafata si de 30,9% (textura LL) in adancime. Face efervescenta cu HCI de la . rafata. Profile de sol reprezentative : 14. US 5 Prezinta profil de tipul : Am (0-24 cm)- AC(24-42 cm)- C(42-65 cm)-CRsc (65-80 cm). Reactia ului este slab alcalina intreg profilul (pH 7,9-8,4). Prezinta CaCO; de la suprafata. Continut mic in pe mus (3,6 %) iar rezerva de humus este moderata (135 t/ha). Continutul in argila este de 46,3% (textura

Pagina 32

_ 29- AL) la suprafata si de 48,6% (textura AM) in adancime. Puternic salinizat dupa 70 cm. Profile de sol reprezentative : 18. US 6 Prezinta profil de tipul : Am (0-18 cm)- Am(18-31 cm)- AB(31-45 cm)-Bv (45-68 cm)- BC( 68-85 cm)-C >85 cm. Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,9). Nu prezinta CaCO; pana la 70cm. Continut moderat in humus iar rezerva de humus este moderata. Continutul in argila este de 43,2% (textura TT). US 7 Prezinta profil de tipul: Ap (0-23 cm)- AB(23-35 cm)-Bv+C (35-55 cm)- BC( 67-100 cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,4-8,3). Prezinta CaCO de la 50cm. Continut mic in humus (1,9-3,2 %) iar rezerva de humus este moderata (154 t/ha). Continutul in argila "este de 42,8% (textura TT) la suprafata si de 53,8% (textura AM) in adancime.Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 10. US 8 Prezinta profil de tipul: Ao (0-25 cm)- AB-(25-45 cm)- Bt (45-80 cm)-BC (80-95 cm)-Cea (>95cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,5) si moderat alcalina in adancime (pH 8,5). Continut mic in humus (3,22 %) iar rezerva de humus este mare (161 t/ha). Continutul in argila este de 34,4% (textura TT) la suprafata si 47,8% in adancime (textura AL). Carbonatii apar dupa 80 cm. Profile de sol reprezentative : 1. US 701 NU PREZINTA PROFIL DE SOL REPREZENTATIV. Caracterizarea fizico-geografica si pedologica ale unitatilor de sol (US) sunt prezentate in tabelul ANEXA 1, sub forma de coduri pentru indicatorii determinanti ai notei de bonitare. Calculul notelor de bonitare, in conditii naturale, se gasesc in tabelul ANEXA 2, care cuprinde coeficientii ce determina valoarea notei . In urma celor aratate, notele de bonitare si clasele de calitate pentru folosinta arabil la nivel de US (TEO) se prezinta astfel : > US 1: nota de bonitare 48, respectiv elasa a III-a de calitate; >» US2 : nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate; > US 3: nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-a de calitate;

Pagina 33

30 - NY US 4: nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate; YV US 5 : nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate; YV US 6: nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate; YV US 7 : nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate; YV US 8 : nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate; V US 701 : nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. Extinderea suprafetei de intravilan al satelor din cadrul comunei CEPLENITA se prezinta astfel : - satul - CEPLENITA, sediul de comună se extinde cu 7 trupuri (EI.1-E1.7), astfel: > TRUPUL E 1.1 in suprafata de cca 1,23 ha situat in nord-estul localitatii Ceplenita (în Broscarie), pe un versant afectat de alunecari stabilizate foarte vechi, cu apa freatica fluctuanta, pe alocuri la suprafata sub forma de izvoare de coasta. Panta terenului este de 7-12%, cu expozitie estica. Terenul este folosit ca arabil si pasune. Aici intalnim US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundbilitatea dar tu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren , > TRUPUL E 1.2 de cca 3,46 ha, este situat la sud de localitate, de o parte si de cealalta a DJ 281 spre Podu Iloaie, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca 3m.Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar),

Pagina 34

- 31 > TRUPUL E 1.3 de cca 24,6 ha, este situat la vest de localitate, de o parte si de cealalta a drumului ce leaga DN 28B de localitatea Ceplenita, in sesul paraului Buhalnita, cu altitudinea de cca 125m. Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Intalnim doua unitati de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate (60%) si US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV- a de calitate (40%). PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE PENTRU ARABIL ESTE DE 23 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de teren dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si stagnanta (daca nu sunt mentinute si intretinute lucrarile de desecare-drenaj) si inundabilitatea (poate fi posibila primavera sau in anii _cu exces de precipitatii) > TRUPUL E 1.4 de cca 19 ha, este situat la nord-vest de localitate, pe versant terasat, cu fosta vie, cu expozitie vestica, cu altitudine de 134-150m, apa freatica la peste Sm. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol, respectiv: US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate (40%) si US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III- a de calitate (60%). PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 57 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de leren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , > TRUPUL E 1.5 de cca 1,5 ha, este situat la nord de localitate, de o parte si de cealalta a DJ 281 spre Harlau, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca 3m. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:

Pagina 35

a 325 US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate. NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de en, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar). > TRUPUL E 1.6 de cca 0,47 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat (aproape de cornisa), cu apa freatica la peste Sm, la altitudinea de cca 147m, panta 5-7%. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice;. avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate. NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV SA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de n, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , > TRUPUL E 1.7 de cca 0,14 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat (aproape de cornisa), cu apa freatica la peste Sm, la altitudinea de cca 159m, panta 5-7%. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice;. avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate. NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV LASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de en, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , - satul - BUHALNITA, se extinde cu 7 trupuri (E2.1-E2.7), astfel: > TRUPUL E 2.1 de cca 0,97 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat, cu apa freatica la >Sm, denumit Toloaca Mica, cu stratul de sol mineral slab dezvoltat. Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 5: CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,

Pagina 36

Eco dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; avand nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate. NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de ren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea , > "TRUPUL E 2.2 de cca 2,45 ha, este situat la est de localitate, la intrarea in localitate de pe DN28B, pe sesul Buhalnitei, cu apa freatica la >1,5m. Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate ENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 19 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de en dar cu limitary privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea > TRUPUL E 2.3 de cca 0,58ha, este situat la sud-vest de localitate, pe versant afectat de alunecari stabilizate foarte vechi, cu pante de 7-14%, expozitie estica, cu apa freatica la >5m. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Aici intalnim US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate. NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV LASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea r cu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren , > TRUPUL E 2.4 de cca 1,8 ha, este situat la sud de localitate, pe versant afectat de alunecari in trepte, teren neuniform, pe alocuri cu izvoare de coasta, cu apa freatica la 2- 10m, Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Nota de bonitare, respectiv clasa de calitate, este pentru folosinta arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe

Pagina 37

34 - de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, depozite deluviale carbonatice, in zona respectiv clasa a IV-a de calitate. BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea ASA A-IVADE CALITATE si nu prezinta freatica pe al ocuri_prin_izvoarele de limitari privind alunecarile de teren si apa ce apare cu este situat la nord de localitate, pe sesul Buhalnitei, langa > "TRUPUL E 2.5 de cca 0,6 ha, freatica la >2m, la altitudinea de cca 130m, fostul complex zootehnic, apa terenului este arabil Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Categoria de folosinta a . HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv dezvoltat pe materiale clasa a IV-a de calitate. DE BONITARE ESTE DE 30 PUNCTE, RESPECTIV NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE limitari privind clasa de calitate, alunecarile de SA A- IV A DE CALITATE și nu prezinta privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea n dar cu limitari situat in sudul localitatii, langa padure, pe versant > "TRUPUL E 2.6 de cca 2,2 ha, este freatica la 3-7 m, cu panta de 8- afectat de alunecari, la altitudinea de cca 320m, cu apa de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura 18%, expozitie estica. Categoria COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE unitate de sol, respectiv: US 701. ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- Preluvosol stagnic, lut argilos -nisipuri „erodat slab la moderat în suprafata prin apa, (70%). marne mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- Antrosol erodic-argic, lut argilos de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. marne -nisipuri (30%).nota BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE limitari privind clasa de calitate, excesul de ASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta iditate inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren . freatica,

Pagina 38

- 35- > TRUPUL E 2.7 de cca 3,2 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8- 18%, expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de _ calitate. excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , - satul — POIANA MARULUI, se extinde cu 8 trupuri (E3.1-E3.8), in suprafata totala de 2,6 ha, astfel: > TRUPUL E 3.1 de cca 0,55 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 260m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de &-10%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , > TRUPUL E 3.2 de cca 0,88 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, la rezervorul de apa, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 300m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului

Pagina 39

= 38 = este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV SA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de iditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , > TRUPUL E 3.3 de cca 0,22 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 270m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%, expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI: Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%). Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile- marne -nisipuri (30%) avand nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate. TRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de iditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren , > TRUPUL E 3.4 de cca 0,12 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. TRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV SA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de

Pagina 40

- 37- iditate freatica. inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate agnanta > TRUPUL E 3.5 de cca 0,35 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la altitudinea de cca 240m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. ENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de miditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate tagnanta > TRUPUL E 3.6 de cca 0,18 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant la , altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la >7 m, cu panta de 5%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. ENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV LASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de miditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate aonanta > TRUPUL E 3.7 de cca 0,20 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant la , altitudinea de cca 282m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate.

Pagina 41

_ 38- RU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV SA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de jtate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate anta > TRUPUL E 3.8 de cca 0,10 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective: US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate. TRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV A A- IVA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de itate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate - satul — ZLODICA,_ se extinde cu un trup (E4.1), in suprafata totala de 2,05 ha, > TRUPUL E 4.1 de cca 2,05 ha, este situat in sud-estul localitatii, la DN 28B spre Tg. Frumos, în treimea inferioara a versantului si la baza lui , la altitudinea de cca 120-140m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol si anume US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate (20%) si US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate (80%). RU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 44 PUNCTE, RESPECTIV ASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de itate freatica si stagnanta, inundabilitatea, alunecarile de teren

Pagina 42

(AD 0s-0) i — 9|lo|olo|o|lolo|lol|o *09YV9 aa LONIINOD |? |*|lolololololole|o [o 1N1N10S VAUVANOd alalca|lalcalcilca|ca| ca hi al alalalalaralala ALNALSIXA ZUVIONNI | i CN O || C|O|S|O|O rălivLyNnau! |? |S|S|S|S|S|S|8|3|s AC IIYADN1 |3 ALVLITIGvVONNNI |$ |—|—|—|olo|o|lolo|o WMD0s-0) l+ [ololeololololololwo snwnn aa vauazau [> [E SISIEIEI EI EI ES 1 IN l'a) —|w ANEXA OZ IATA d NI NVS dv |& A Deea Dea tă Dei Bugei Bei înă ie) Dei Ra rs 00 > [ee [ee |eaj se NI IN1N010S VILovau |se AZVE NI alivănlvVs |a |lololololololololo 10 1Navu» |* îa|a|a|la|a|a|a|la|a PEDOLOGICĂ C.L.CEPLENITA n | | || |n iei man Dnavaa AnoA |2 SS e eee [ie N 89709 (sr (n (SI pei i] pă . ILVLIGIAN aa Sadxa |e |-[—|—|=l—|—lealen ȘI HăVZILINOTOS [E |o|lo|olojolo|o|lo|lo Beneficiar AUVZINITVS ej ieiieiilejleilelieileli=) |* ISI Ala |S|al3|3|3|8 GEOGRAFICĂ LEGENDA HAVZIITDONDVIS |? |olo|lo|lo|o|o|o|alea CEPLENITA. 4ăvzIan» |: |—-|—|-|lololo|lololo — AWD 07 IAlăd | cal cal ea| ea |calcalca|ealea NI NVSdYV NI VANLXAL | stația oja oo |o TABEL . FIZICO mlm | |n VIVLOL 1 VLIZOIOd |z |2|2|s|s|=|S|2|S|2 TF FI+ IF] Localitatea aWIDNYAV |. |tlSlejojejelele|e a if |” ANII =|=l=|S YVOILLVAIA Yav |SISISISIS|SISISI8 ALV.LOHU0D mlm | m | || IAOTVA :I1VANV [9 |calcalcalcaalaa|ealca|ea|ca „IASI NGAW LV LIdIDIAd oooapopoo a o CARACTERIZAREA ALVLDIUOD IOTVA i :YIVANY [3 [ol zl ca la a zl 2 Judetul AIGAA VINLVĂAA4AWAL aliiZOaxa |3 |olololalealealr can YINYd isa) sei Esel imi imi imi iai im ks!) [a [slslels]5|5|5|5|2 AIINAAOUDIA ad VYWă04 slelelelele 9 c5 — |â |s|s|s|s|sls|slala YL1Y DVS DIYDANANTV V1SI1 NI 10 ad —|eaea|< ha ol] |o|3 ILLY LINA E 1NăYAAN 22 = N ca m = 5 E i IE aa EI =] 29 =€ X|s >| el? a S 2 [2 | [SE] |xls 2 |els|s|slslele|, [e = la ln A IRNIN IN IN 12 la < |< | |O [O |O0 [0 |m [O

Pagina 43

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR A DE BONITARE IN CONDITII NATURALE 1 „IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar. C.L. CEPLENITA „US (TEO)I. INDICATORI (NR.) SI COD (O (O (67) (0) (pp) (19) ($[) OIEZIȚEOȚV £€1) £) p) (8£) ode (ppL)sniuny (181)exeupnun (1) (21 (ET) 22303 axențod (€€) “ODeD nes (66)oonea.y (€9)onoeou owyepo ALON prenooaoo 9920099100 Nes oxezialD orezio]3ou3es eanxaL evueq neoounv esunoutpy eonenprqepunul 2p 91) ap ap POIEIZOIOd inunuo) tunjoA tu id oJeziuljes pei AJSZoN seoxa COEFICIENTI 43 43 Sl SI 44 57 44 51 48

Pagina 44

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR DE BONITARE IN CONDITII NATURALE judetul „IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 2. INDICATORI (NR.) SI COD (pp) (pp (18 PINMNO (9 (Op) ($|) DIEZI[POȚV (67) (Op) (19) £€1) €) (PL) (€7) (8£) 19de (21| (€€) BI2103 [)Snuuny p)aneuprurn NES aențod ODPD o1epo eyepooo 99299109 Nes nes (68)poneoy (€9)onovou ALON aezialD oxezio]3ouâns eanyxo ap ejued ngooun[y eouiouepy eoveamqepunul 9p 91) POIEIZOIOd ap PYUISOIOA 9JzIuI|es nunuo) tunjoA PAJ9ZOU ui Lud pei saoxa COEFICIENTI 14 21 18 29 15 31 15 12 19

Pagina 45

ANEXA 3 E Ce) < 207 4 2 3 = O 5 = Ș Z S = — Z le) E — O [4 == e m [aa Z E < z Z Si = = Z 3 ia =-8 3 = — 2 _ E ! [i Ii O 23) . Z E î [aa] Ș u 3 3 . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 3. | 2 |a S | | O Si 2 | E | (8 (O (67 (0p) (pp) (19) (Op) (|) DIZI|O|V CEL) €) (€€) (8£) 1ode (pp[)snuuny (1) (21 (€7) Boa ce fODeD porenpuun (6€)9opvoj (£9)onoeoy 21Jepo peporoo aveoa109 nes ejue ALON axezial oxezio]3ouses nes9]) eamxol. arenlodeppe) ueoouny pouuoutpv eoveupqepunuj ap d eoeuzood ap inunuo) tunloA md oJeziuițes eAJozoy saoxa |” ia 23) O 5 = DEE Z 29 cela wo a|a| 35 lz st 26 ala lze 4 rsst [ala] »|lola|la|lala|lala zeu SI 17 | Pi 40 celula 3 ras 29 [ala 23 | PE O, | | | ' , ; i, | ! ! 30

Pagina 46

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR DE BONITARE IN CONDITII NATURALE | . IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 4. INDICATORI (NR.) SI COD (î7p) (pe (18 (O ($[) OJEZIJEO[V (67) (Op) (19) CE) (Op) ode €) (pl) (21 (€7) (8£) [)Snuuny (€€) Be303 fODED Doneupitun Pt a1enlod 21pepo ereporoo 91799109 Nes nes (6€)9oneay (€o)onoeau ALON Pip oxezielD oreziojăouses eanyxoL esueq ugoounțy pounoutpy eoveuiqepunuț op 91) ap ap eoyenizood inunuo) tunjoA ei ul ud BJezIuIȚes pe eAJ9zoy saoxa COEFICIENTI 72 12 58 52 52 58 58 65 60

Pagina 47

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR DE BONITARE IN CONDITII NATURALE „IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 5. INDICA TORI (NR.) SI COD (pp) (pb (18 (O (O ($[) OIeZIPOȚVy (67) (Op) (19) €€[) €) p) (1) (8) vede (21 (ez) (€€) eIe)0) )Snuuny Doveupnun a1ențod EODeD oigepe evenooroo 9meppo10o Nes nes (6£)2oneayy (£9)onoeoy ALON aeziaD orezio]3ou3es einxoL ap enued ugoounțy eounroutpy eoveuqepunuj ap 91) eaezoIod 9p oatziuijes inunuo) uunjoA ud pe eAJozoy seoxa COEFICIENTI 29 31 17 29 15 35 24 19 25

Pagina 48

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR a DE BONITARE IN CONDITII NATURALE „IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 6. INDICATORI (NR.) SI COD (pp (18 (O (9 (|) (67) (Op) (pp) (19) DILZI|POȚVy 19de £€L) €) p) (71) (21 (€7) (8€) )snumy (€€) BIE103 ODO [)ovenprun a1ențod owepo ejemooo 91099109 Nes nes (6£)2oneay (€9)onoeoy ALON azil) oxezio|ăouâas eInxo evued ugoounțy eounoutpy eoreunqepunuj 9p 91) ap ap d1ezIuI PAIIZOIOJ nunuo) uunjoA ud pe BAJ9Z2I saoxq [es COEFICIENTI 72 72 58 58 46 58 58 65 60

Pagina 49

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR DE BONITARE IN CONDITII NATURALE ul „IASI__ Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 7. INDICATORI (NR.) Sl COD (O (9 ($[) (67) (0p) (pp) (19) DIPZIȚEO|V 19de EL) (pp[)snuuny €) p) (1) (21 (€7) (8€) (181)eeuprun (€€) este eIe0] (0929 oxențod owepo erepoloo 9199109 Nes nes (6£)pono.y (€9)enoeou ALON axezialD orezio]3ouses eInyxoL mueq ugoounjy eounoutpy ap 91) ap ap nqepunuj eopeizooq Mnunuo) unoA Wu ud oJeziuljes pe.p PAZA saoxa COEFICIENTI 65 65 52 52 42 $2 52 58 55

Pagina 50

ANEXA 3 FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR DE BONITARE IN CONDITII NATURALE | IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 8. . INDICATORI (NR.) SI COD (pp (18 (O ($[) (67) (0p) (pp) (19) (Op) DIEZIȚPO|V ode CEL) €) (1) (LI (€7) (8€) (€€) B[E103 ODPD D)Snuny [oneupuun oenjod 21epo Nes nes (6£)2oneay (€9)onoeoy ALON pyepoioo 9921091009 91ezI21D oreziojăouses emo evueq ugoounrv eouuouzpy eoveupqepunur op 91) ap op oJtziul POIIIZOIOd Mnunuo) umjoA ud pe eAJZoY sooxa es COEFICIENTI 47 47 33 33 20 28 33 4 35

Pagina 51

ANEXA 3 CALCULUL MANUAL AL NOTELOR FISA PENTRU ÎN CONDITII NATURALE DE BONITARE Beneficiar . CL. CEPLENITA, US (TEO) 701(5001) .IASI__ Localitatea . CEPLENITA. jetul INDICATORI (NR.) SI COD OIPZI|EO[V „ode (21 nes (66)9oneoj NES potuIoutpV 91) AIPZIUIPS