Plan Urbanistic General (PUG)
01 Studiu OSPA Ceplenita
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 17,0 MB · modificat pe site: 29.03.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „01 Studiu OSPA Ceplenita”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2022/03/01-Studiu-OSPA-Ceplenita.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72377-01-studiu-ospa-ceplenita, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE
Directia pentru Agricultură Iasi
Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice
„1 Iasi, str. Dumbrava Rosie, nr 3, tel./fax 0232 - 277435 E_vaail
ospa_isyahoo.com
OFICIUL JUDEȚEAN PENTRU
STUDII PEDOLOGICI Dee mmcaua E
D || [ | Intrare, i E
INTAI RR a a Pi
PEDOLOGIC SI DE BONITARE PENTRU
ELABORAREA
P.U.G.-ului comunei CEPLENITA
SCARA 1 : 5.000
JUDEȚUL IAȘI
ÎNTOCMIT,
ING. PEDOLOG CĂPȘUNĂ SORIN
Pagina 2
CUPRINS
1. INTERODUCERE ssroneeoaesneeaee aaa acnee Ga TRE Ea EET 1
2. CONDITIILE FIZICO-GEOGRAFICE esse aa cacao iii 2
21 RELIEFUL sic aaa aaa a 0005 DER a RCS acc 2
2.2 LITOLOGIA DEPOZITELOR DE SUPRAFATA .....ceee ee nene ceeeeeeeacaeee 5
2.3 HIDROGRAFIA SI HIDROGEOLOGIA....ceee nenea neeneenenanaeneeneeaeeneaeeae =)
DA CLIMA „necesa cocuaiaca casetate incanta etica 6
2.5 INFLUENTA ANTROPICA. «ns coca pocgeseesaeacaa sasa iasaaiasasaieaca sasa aaa ac 7
3; SOLURILE oscar 8
3.1 LISTA UNITATILOR DE SOL ......ncceunneencneoneneenoneacenoaeneneaeoaeeaeneaaeaeace 11
3.2 CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL... eee eeeeeneeeeeeeeeneeee 12
4. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE .....neceeuneoeeneeneeneeeeeneeeeeeeaeeaeeaeee 14
4.1-BONITAREA- NATURALA sie aceea sa soi canoe pause 14
4.2 INDICATORI DE CARACTERIZARE ECOLOGICA .....cceceenaeeeeee 14
4.3 CARACTERIZAREA PERIMETRELOR PROPUSE PENTRU
EXTINDEREA INTRAVILANULUI .....ceceeaeeneeneeneneeneoneeneeaeeneaaeneeaee 17
5. CONCLUZII ...nee nn neneeneneeeeneneeneneeneneananeneanenaenenaeneneanenenaanenanneneanananneneanenaeaneaee 26
6. ANEXA | ue aeeaneneeneeneeneeae 1 PAGINA
7. ANEXA. 3 soeeoceateaecaneasaseszesseaa 9 PAGINI
PARTEA DESENATA:
-HARTA UNITATILOR DE SOL pentru fiecare trup (conform bazei topo pusa la
dispozitie de beneficiar) ........cmcaoaoaeaee un exemplar (o plansa)
Pagina 3
1. INTRODUCERE
Prezentul studiu pedologic și de bonitare tratează solurile din cadrul perimetrului de extindere a
intravilanului localitatilor apartinand teritoriului comunei CEPLENITA , necesar elaborării proiectului
„Reactualizare plan urbanistic general al comunei Ceplenita, județul Iași”, scara 1:5000, pentru
suprafata de cca 67 ha, conform contractului nr. 433/04.11.2015 incheiat cu primaria comunei
Ceplenita. Se vor analiza limitarile privind extinderea intravilanului din punct de vedere al claselor de
calitate (clasele a-l si a-ll-a de calitate nu se scot din circuitul agricol), al folosintelor terenurilor
(terenurile ocupate cu vii si livezi, cu lucrari de imbunatatiri funciare se exclud, ), existenta alunecarilor
de teren, a zonelor inundabile si a celor cu exces de umiditate freatica sau stagnanta. ACESTEA
REPREZENTAND LIMITARI PENTRU CONSTRUCTII, DIN PUNCT DE VEDERE
PEDOLOGIC, CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE.
Fiecare trup de extindere al intravilanului trebuie caracterizat in parte, urmarinduse limitarile
aratate mai sus, precum si celelalte caracteritici analizate de proiectant.
Studiul pedologic complex al teritoriului este necesar pentru fundamentarea proiectelor de
sistematizare, organizare a teritoriului și dezvoltarea producției agricole cărora le asigură date pentru
rezolvarea unor probleme ca:
- evaluarea, prognoza și avertizarea pentru determinarea efectelor economice și ecologice ale
lucrărilor de îmbunătățiri funciare, precum și pentru terenurile degradate;
- încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate, în vederea furnizării datelor necesare
sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor pe teritorii
administrative și la nivel de deținător;
- bonitarea terenurilor agricole în scopul stabilirii sarcinilor ce revin asupra terenurilor agricole ca
urmare a circulației juridice a acestora; a concesionării, arendării, comasării parcelelor pe proprietăți
(exploatații), obținerea creditului ipotecar;
- utilizarea rațională a fondului funciar, inclusiv ridicarea potențialului de producție și creșterea
suprafeței agricole, îndeosebi arabile;
- restructurarea și reamplasarea unor categorii de folosință;
- stabilirea unor sole cât mai omogene și a asolamentelor;
- diferențierea măsurilor agrotehnice și ameliorative;
- stabilirea celor mai potrivite tehnologii agricole;
- evaluarea unor costuri privind lucrările agrotehnice și ameliorative;
Pagina 4
29
- practicarea unei agriculturi științifice, cu aplicarea măsurilor cât mai riguros diferențiate în
funcție de condițiile de mediu (sol, climă).
In cadrul studiului , solurile au fost grupate la nivelul de clasificare superior, cu specificarea unor
caracteristici corespunzatoare nivelului inferior de clasificare. Realizarea studiului pedologic s-a făcut în
două faze:
- faza de teren, în care s-a efectuat o documentare preliminară, recunoașterea pedologică a
teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile
naturale, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol și prelevarea probelor de sol;
- faza de birou, în care au fost sistematizate datele din teren, au fost interpretate analizele de sol,
au fost cercetate informațiile existente din lucrări anterioare, finalizându-se rezultatele prin
elaborarea studiului pedologic si de bonitare, a hărților de soluri necesare.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Ceplenita aparține județului Iași, fiind situat
în partea nord-vestică a acestuia, la circa 70 km de municipiul Iași.
Teritoriul administrativ Ceplenita este compus din următoarele localități (conform planurilor puse
la dispozitie de beneficiar):
- Ceplenita, sediul de comună;
- Buhalnita;
- Poiana Marului;
- Zlodica.
Teritoriul se învecinează cu:
> la nord, comuna Scobinti;
> la est, comuna Coarnele Caprei;
> la vest si sud comuna Cotnari.
Suprafata luata în studiu este de cca 67,0 ha, corespunzatoare extinderilor propuse ale
intravilanului din care au fost recoltate 40 probe de sol.
Probele de sol recoltate au fost analizate în cadrul laboratorului de analize sol a O.S.P.A. Iași după
următoarele metode:
-humusul : prin metoda Schollenberger;
-pH-ul : prin metoda potențiometrică, cu electrod de sticlă în extras apos;
-carbonații de calciu și magneziu : prin metoda Scheibler;
-suma cationilor bazici de schimb — SB : prin metoda Kappen;
-dozarea continutului total in saruri solubile (CTSS) prin metoda conductometrica;
Pagina 5
2 2
-analiza granulometrică (textura): prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și
separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare;
2. CONDIȚIILE NATURALE
(caracterizare generala)
2.1. RELIEFUL
Teritoriul comunei Ceplenița este situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei,
reprezentat prin subunitatea sa — Dealul Mare — Hârlău.
Contactul dintre cele două unități geomorfologice se face prin intermediul unei zone mai joase,
cunoscută sub denumirea de „depresiunea de contact Hârlău - Hodora”.
a) Dealul Mare - Hârlău
Se desfășoară la vest de satul Buhalnița și este reprezentat prin platouri structurale, în cadrul
cărora orizonturile dure de calcare și gresii sunt paralele cu suprafața topografică. Altitudinile cresc
progresiv spre vest. Suprafața cea mai caracteristică este reprezentată de dealul Stânca, cu altitudini ce
depășesc 300 m.
b) Câmpia Moldovei, reprezentată prin partea de SV, partea integrantă a microraionului central
al „Câmpiei Jijiei inferioare și a Bahluiului”, cu altitudini coborâte, ce rareori depășesc 200 m (Movila
Doamnei — 225 m), cu un relief slab ondulat, alcătuit din terase înalte, platouri boltite și culmi înguste,
separate de văi largi, mlăștinoase. Aici se întâlnesc și cele mai scăzute altitudini absolute din zonă,
respectiv 80 m în valea Plopilor (iazul Ureche)
c) Depresiunea de contact Hârlău — Hodora, cu altitudini mai scazute decât celelalte două zone.
Ea se suprapune văilor Bahlui și Buhalnița precum și pe terasele inferioare ale acestora.
Ținând cont de modul în care au acționat factorii externi și de rezultatul interacțiunii acestora cu
factorii interni (geologici) se pot distinge mai multe tipuri principale de relief:
Relieful structural
În cadrul reliefului structural, structura geologică și duritatea rocilor sunt puse în evidență de
eroziunea selectivă. Formează relieful dominant în cadrul Dealului Mare — Hârlău, favorizat de prezența
calcarelor și gresiilor, fiind reprezentat prin:
Pagina 6
a) platouri structurale
S-au format pe baza prezentei, la suprafață sau aproape de suprafață, a unor orizonturi dure de
calcare și gresii. Cele mai reprezentative sunt Dealul Stânca și Dealul Cătălina.
b) cueste
S-au format prin secționarea stratelor geologice dure, perpendicular pe direcția de înclinare a
acestora, de către pârâul Buhalnița.
Sunt prezente, în principal, pe versanții nordici ai dealurilor Stânca și Cătălina.
Datorită pantei mari și eroziunii puternice a pâraielor, sunt afectați de intense procese de pantă, în
special alunecări de teren.
c) văi subsecvente, respectiv valea pârâului Buhalnița, în amonte de șoseaua Tg.Frumos — Hârlău,
cu versanți având o asimetrie pronunțată, puternic înclinați pe partea dreaptă (cuestele) și mai lini pe
stânga văii.
Relieful sculptural
Include zonele interfluviale, respectiv platouri largi și culmi mai mult sau mai puțin înguste,
precum și versanți modelați de procese de pantă.
Formează relieful dominant în partea de est a teritoriului și se compune din:
a)_interfluvii sculpturale, alcătuite din coline, dealuri și platouri bombate (Movila Doamnei),
caracteristice substratului argilos, având în partea superioară o pătură subțire de eluvii lutoase, parțial
loessoidizate, de 3 — 4 m grosime, formate prin procese de alterare (diageneză).
b) versanții sculpturali
Au înclinări diferite, mai mari pe cei cu expoziție vestică (pentru zona Câmpiei Moldovei).
Datorită orientării N — S a rețelei hidrografice predomină expozițiile vestice și estice.
Formațiunile argilo-nisipoase sau argilo-marnoae sunt transformate, prin alterare, în luturi de
pantă sau sunt acoperite de glacisuri coluviale ori deluvii de alunecare. Pe versanții cu pante mari,
afectați de eroziune de suprafață și adâncime (în special șiroiri), argilele și marnele, frecvent salifere,
apar la zi (versanții cu expoziție vestică ai dealurilor Morii, Broscăria, Geana, Papis).
- Relieful acumulativ
Se desfășoară în lungul râurilor, pâraielor, a altor văi secundare, la contactul dintre diferite trepte
de relief ori la schimbările importante de pantă și este reprezentat prin șesuri, conuri de dejecție, glacisuri
coluviale sau proluviale, terase fluviatile.
Pagina 7
a) Terasele fluviatile
De ambele părți ale văii râului Bahlui, apar, insular, terase slab păstrate, în profilul cărora se
remarcă prundișuri, precum și fragmente de gresii silicioase, cuartite, marne dure, provenite din
remanierea conglomeratelor din zona înaltă a Dealului Mare. Fragmente ale acestor terase apar în dealul
Morii, dealul Baban, dealul Bălășoaia.
b) Glacisurile
Apar pe văile secundare (Buhalnița, Ceplenița) și la baza versanților (Dealul lui Vodă), fiind
rezultate din unirea laterală a conurilor de dejecție.
c) Șesurile
Constituie zonele cele mai coborâte ale reliefului.
Cele mai importante sunt:
- șesul Bahluiului
Aluviunile au o grosime de 6 - 8 m, fiind mai grosiere în partea inferioară și mai fine la partea
superioară. În lungul albiei minore se schițează o zonă mai înălțată, de grind.
- șesul Buhalniței
În zona înaltă din vest, valea Buhalniței este strangulată de deluvii de alunecare.
La ieșirea în Câmpia Moldovei aluvionarea este foarte intensă, formându-se un con de dejecție
înalt. Din această zonă se deosebesc două ramificații ale șesului:
1. Șesul Buhalnița veche, fără scurgere permanentă, cu orientare N — S, reprezentând vechiul curs
al pârâului. Este acoperit de aluviuni groase în curs de solificare.
2. Șesul Buhalnița nouă, desfășurat între Dealul lui Vodă, dealul Bălășoaia și dealul Babanu. Este
mai ridicat cu 2 — 3 m deasupra șesului Bahluiului și are un caracter mai umed, pe alocuri mlăștinos.
Aluviunile au o grosime de 3 — 4 m, fiind sărăturate în mare parte.
- șesul Cepleniței, mult mai redus ca lărgime, cu grosimea aluviunilor de 2 — 3 m. Conținutul în
săruri este foarte mare.
-sesurile văilor Plopilor, Petroșica, ș.a. au un caracter mlăștinos și sunt alcătuite din depozite
aluviale, coluviale și proluviale de 1 — 2 m grosime.
Pagina 8
22 Sia
2.2. GEOLOGIA - LITOLOGIA DEPOZITELOR DE SUPRAFAȚĂ
Din punct de vedere geologic, teritoriul Ceplenița, este situat în aria de răspândire a depozitelor
volhiniene, basarabiene și cuaternare.
Depozitele volhiniene sunt alcătuite din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri,
gresii, mai puțin gresii oolitice. Apare la zi în cadrul depresiunii de contact Hârlău - Hodora, pe ambii
versanți ai Bahluiului.
Depozitele basarabiene ocupă cea mai mare parte din teritoriu, atât la vest de Bahlui (faciesul de
calcare, nisipuri și marne argiloase), cât și la est de Bahlui (faciesul de adâncime).
În zona Dealului Mare, la vest de Bahlui, se disting:
- un nivel inferior de calcare oolitice, situat la circa 90 m deasupra limitei dintre volhinian și
basarabian și reprezentat prin două bancuri de 1 — 3 m grosime, la interval de 20 m între ele, interval în
care apar marne argiloase cu intercalații de nisipuri.
Acest nivel este vizibil la partea superioară a versanților pe care sunt situate satele Zlodica, Poiana
Mărului și Scobinți;
- un nivel superior, situat la 40 — 50 m mai sus de cel precedent și alcătuit dintr-o gresie friabilă,
cu o grosime de 5 m, precum și din succesiuni nisipo-argiloase (Dealul Stânca).
Depozitele bassarabianului inferior, facies de adâncime, se caracterizează prin depozite argilo-
marnoase, cenușii-albăstrui, compacte sau slab stratificate. Alături de argile și marne cu cristale de gipsuri
sau sub formă de pachete, se întâlnesc și unele intercalații subțiri de nisipuri fine. Toate aceste strate au o
înclinare de 8 — 10 m/km de la NV la SE.
Cuaternarul este reprezentat de depozite pleistocene de terase fluviatile și luturi eluviale de
diageneză precum și depozite halocene aluviale, proluviale și coluviale din șesuri.
2.3. HIDROGRAFIA ȘI HIDROGEOLOGIA
Pe teritoriul comunei Ceplenița curg râurile Bahlui și Buhalnița cuprinse în sistemul hidrografic
Prut, cu o lungime de 110,6 km Bahluiul și sub 50 km Buhalnița.
Bahluiul izvorăște din Dealul Mare — Tudora situat în estul Podișului Sucevei, de la altitudinea de
500 m. În sectorul Hârlău - Hodora, sector din care face și suprafața de de teritoriul
parte curgere pe
Ceplenița, albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale, nivelul suport al apelor
; bterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută.
Pagina 9
a bas
În acest sector Bahluiul are un coeficient de sinuozitate de 1,6 iar albia minoră este puternic
adâncită, ajungând la 10 m în zona de debușare a Buhalniței.
Această situație împiedică revărsarea Bahluiului.
Buhalnița vine dinspre vest fiind afluent pe partea dreaptă a Bahluiului.
Buhalnița curs cu albia minoră în general puțin adâncită, meandrată pe unele
are permanent,
sectoare.
Apele mari din această zonă apar primăvara datorită topirii zăpezii și evenual a precipitațiilor
lichide, prezentând o alimentare de tip nival, nivo-pluvial și subteran redusă.
Din punct de vedere hidrogeologic, situația apelor subterane se prezintă astfel:
subterane situate la baza plăcilor de calcare și gresii. precum și la baza luturilor eluviale de
- ape
pe interfluvii, având adâncimi de peste 5 m și debit apreciabil;
subterane situate la baza depozitelor coluvo-proluviale de pe versanții platourilor structurale
- ape
din înaltă din vest, cu adâncimi variabile și frecvente ieșiri la zi sub forma izvoarelor de coastă. Au
zona
un debit mai scăzut ca precedentele;
- subterane din depozitele de versant din zona Câmpiei Moldovei cu debit foarte mic, conținut
ape
mare de săruri și frecvente ieșiri la zi sub forma izvoarelor de coastă;
- subterane din depozitele acumulative din șesuri, puternic mineralizate, puternic influiențate
ape
de apa râurilor și pâraielor.
2.4. CLIMA
Pentru caracterizarea climatică a teritoriului cartat s-au folosit datele climatice de la Stațiunea
Cotnari unele date extrase și prelucrate din atlasul climatologic. Intrucât pe teritoriul Cotnari
precum și
două geomorfologice ce se deosebesc în ceea ce privește altitudinea și masivitatea reliefului
sunt unități
întâlni două unități climatice deosebite. Astfel, o unitate climatică cuprinde zona mai înaltă a
vom și
masivului Dealul Mare și o altă unitate cuprinde Câmpia Moldovei.
a) Temperatura aerului
Temperatura medie anuală este de 9,0"C. Această temperatură este favorabilă principalelor plante
ce se cultivă aici ca: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui, lucerna, vița de vie, cireșul, vișinul.
Brumele cel mai timpuriu valea Bahluiului, Buhalniței și a celorlalte văi secundare din a
apar pe
doua decadă a lunii septembrie și se prelungește uneori până în ultim decadă a lunii mai.
Pagina 10
n
b) Precipitațiile
influiențează direct și hotărâtor producția agricolă și procesele de formare și evoluție
precipitațiile
ilor.
Suma medie a precipitațiilor este de 510,7 mm.
Regimul pluviometric arată ploi puține în anotimpul rece, cu un minim în ianuarie.
c) Vânturile
datele Stațiunii Cotnari rezultă că 18 % din timp este calm. Restul timpului bat vânturi mai
După
cvente din nord-vest, sud și sud-est, sud-vest și nord.
Vânturile din această zonă se orientează în lungul văii Bahluiului. Prezența în această zonă a
al văii Bahluiului face ca vânturile de aici să sufere modificări mari atât în direcție cât și în
Juarului larg
nsitate.
Pentru zona înaltă care face parte din masivul Dealul Mare (partea vestică a versantului) nu sunt
date climatice, apreciindu-se că temperatura medie anuală este sub 9*C iar suma medie a precipitațiilor
550 mm. Temperaturile medii decadale sunt mai scăzute decât în zona estică. Se
anuale peste
caracterizează printr-o circulație intensă a aerului în tot timpul anului. Iarna, zăpada este puternic
viscolită. Frecvența brumelor este mai redusă.
2.5. INFLUENTA ANTROPICĂ
Pe măsura intensificării și extinderii agriculturii, omul a influențat fie în mod pozitiv sau negativ
procesele de solificare și evoluție a solurilor.
Datorită activității social-economice, urbanizării, dezvoltării rețelei de drumuri, construcții
hidrotehnice, sunt afectate suprafețe tot mai mari de teren agricol, unele din acestea fiind scoase din
circuitul agricol.
Una din influențele negative mai puternic resimțită în perioada actuală o constituie accelerarea
eroziunii solurilor, ca urmare a defrișării vegetației lemnoase (plantațiile existente înainte de anul 1989
unele din versantul drept al văii Bahluiului au fost defrișate), desțelenirea pajiștilor de pe
pe porțiuni
versanți precum și nerespectarea măsurilor agrotehnice antierozionale.
Pagina 11
_8-
3. SOLURILE
Formarea solurilor din zona studiată a avut loc sub influenta unui ansamblu de factori pedogenetici,
dintre care cei mai importanti sunt:
a) Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor si
microorganismelor. Vegetatia, microflora si fauna actionează asupra solurilor îndeosebi prin modul de
distributie spatială a resturilor organice, prin calitatea si cantitatea materiei organice depuse anual la
suprafata sau în interiorul solului si prin modul de transformare a acestuia.
Sub aceste aspecte, activitatea vegetatiei ierbacee asupra solului se deosebeste mult de cea a
vegetatiei lemnoase.
In ceea ce priveste vegetatia ierbacee, principala sursă de substante organice pe seama cărora se
formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datoreste faptului că resturile organice aeriene
intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de câtre om, vânt sau mineralizate
rapid în conditii favorabile de umiditate si temperatură, sub influenta predominantă a bacteriilor aerobe.
Spre deosebire de vegetatia ierbacee subformatia vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor
organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafata solului.
Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică mâsură la formarea humusului.
b) Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică si alterarea chimică a rocilor, descompunerea
materiei organice, spălarea sărurilor solubile.
Astfel, dezagregarea si alterarea rocilor influentate direct sau indirect de climă duc la
transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura conditii minime instalării vegetatiei iar prin
manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării determină formarea principalelor
Componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroxizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.).
c) Relieful
Relieful actionează în formarea, evolutia si diversificarea solurilor atât direct cât si indirect. Astfel,
între sol si relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului
se reflectă si în modificarea solului respectiv.
Influenta directă a reliefului se observă îndeosebi, în zonele accidentate în primul rând prin
Procesul de eroziune de care depind transportul si sortarea în lungul versantilor a materialului rezultat prin
alterarea rocilor.
Pagina 12
a. 9
In sesuri importanta majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle,
conuri de dejectie, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei si intensificarea proceselor de gleizare si
înmlăstinire, fie existenta unor suprafete ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile.
Mult mai importantă si mai complexă este influenta indirectă a reliefului asupra învelisului de sol.
Această influentă se manifestă prin redistribuirea câldurii si umiditării pe diferite forme de relief în
functie de altitudine, pantă si expozitie.
In functie de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe sesuri si vâi apar soluri
specifice ca: aluviosoluri diferit gleizate si/sau sărăturate, gleiosoluri.
d) Apa freatică si pedofreatică
Existenta unui strat freatic la adâncime relativ mică determină în primul rând, formarea în sol sau la
baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influentează deasemenea
procesul de bioacumulare precum si procesul de eluviere a solului modificând intensitatea de deplasare a
sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi de acumulare intensă a unor
săruri.
e) Rocile de solificare au determinat textura solurilor si unele proprietăti fizice si hidrofizice.
In cadrul rocilor de solificare se disting:
>» depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren;
> depozite fluviatile salinizate si alcalizate, pe care s-au format aluviosoluri salinizate si/sau
alcalizate.
Solul reprezintă rezultatul actiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerati, la care se
adaugă timpul si factorul antropic. Ei se întrepătrund si se influentează reciproc si prin numârul si variatia
lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor si,
implicit, a solurilor:
1. Bioacumularea
Este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice vegetale de câtre
microorganisme.
In cazul solurilor din clasa molisoluri, humusul format este alcătuit, predominant din acizi humici
Saturati complet sau în bună măsură cu cationi bazici, îndeosebi de calciu.
In sesuri după procesul de aluvionare care are loc în perioadele de inundatie a luncii urmează
procesul de maturare a aluviunilor. Odată cu instalarea vegetatiei începe procesul de întelenire si
Pagina 13
- 10-—
acumulare a humusului.Continutul de humus acumulat este mai scăzut pe măsură ce textura solului
este mai grosieră.
2. Eluvierea si iluvierea
Este procesul de desprindere sub influenta apei a unor componenti din orizontul superior al solului
si depunerea lor în orizonturile inferioare.
Cele mai usor eluviate sunt sărurile în ordinea solubilitătii urmate de unele componente care în apă
nu se dizolvă dar trec sub formă de particule foarte fine, respectiv substante coloidale (argilă, sescvioxizi
de fier si aluminiu, acizi humici).
3. Gleizarea si înmlăstinirea
Excesul de umiditate imprimă solurilor anumite particularităti. In cazul excesului de apă de origine
freatică au loc procese de gleizare, cu manifestarea proceselor de reducere, sub influenta cărora se
formează compusi redusi de fier si de mangan.
In situatiile de exces temporar sau de mai mică intensitate, au loc procese de oxidare, în regim de
aerobioză, formându-se compusi oxidati de fier si mangan.
Aeratia solurilor devine deficitară, resturile organice sunt incomplet mineralizate, fenomene ce se
accentuează pe mâsură ce nivelul apei freatice creste.
4. Sărăturarea (salinizarea si alcalizarea)
Acumularea sărurilor în sol se datoreste prezentei apelor freatice sau pedofreatice, puternic
mineralizate, la adâncime mică, din care sărurile sunt aduse la suprafată sub influenta evapotranspiratiei.
Sărurile solubile care se găsesc de obicei în solurile saline si alcalice sunt clorurile si sulfatii de
sodiu, calciu si magneziu. In cantităti mai mici se întâlnesc carbonatii si bicarbonatii de sodiu si potasiu.
Sursa primară a sărurilor din soluri ce constituie mineralele din roci, care sunt solubilizate în timpul
proceselor de alterare, transportate de apă si acumulate în rocile sedimentare, pe care se formează cele mai
Ă
multe soluri saline si alcalice.
In cazul unui regim hidric exudativ al solului în zonele depresionare si cu drenaj defectuos,
procesul de salinizare predomină net asupra procesului de desalinizare naturală. In zonele mai înalte are
loc o desalinizare lentă a solurilor, însotită de cresterea continutului de sodiu schimbabil, în conditiile
coborârii nivelului freatic si predominării regimului percolativ al apei în sol. Are loc o alcalinizare a
solurilor, care devin slab permeabile, compacte, cu o dispersie accentuată a coloizilor.
Pagina 14
3.1 Lista Unităților de Sol (U.S.)
Denumirea si clasificarea solurilor s-a facut conform „SISTEMULUI ROMÂN DE
TAXONOMIE A SOLURILOR”(SRTS) elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI-I.C.P.A.
Bucuresti în anul 2012 in cadrul tipurilor si subtipurilor de soluri (categorii de clasificare la nivel
superior) au fost delimitate varietați, familii și specii de soluri (categorii de clasificare la nivel inferior) in
functie de criterii specifice.
In cadrul perimetrului luat in studiu au fost identificate urmatoarele unitati de soluri (US) :
CLASA PROTISOLURI
US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale
carbonatice;
US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos
mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice;
US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu,
dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice;
CLASA CERNISOLURI
US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat;
US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere;
US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice;
US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa.
CLASA LUVISOLURI
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate;
ÎL
Pagina 15
= dia
COMPLEXE DE SOLURI
US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN
VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediv/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).
3.2 CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL
Principalele insusiri morfologice, fizice si chimice ale unitatilor de sol (US) analizate sunt :
US1
Prezinta profil de tipul : Ao (0-33 cm)-ACg-sc(33-67cm)- CGox(67-110cm). Reactia solului este
slab alcalina la suprafata (pH 7,8-8) pe intreg profilul. Continut mijlociu in CaCO3 ( 6.4-8.4%), mic in
humus (2,5%) iar rezerva de humus este moderata (137t/ha). Continutul in argila este de 31,5% (textura
LL) la suprafata si 13,2% in adancime (textura SM). Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de
sol reprezentative : 11.
US2
Prezinta profil de tipul: Ao (0-26 cm)- Ao(26-5lcm)- AC(51-68cm)-Csc (68-95cm)-CGox
(>95cm). Reactia solului este slab alcalina pe intreg profilul (pH 8,0-8,3). Continut mic in CaCO3 (6-11
%), mic in humus (1,52 %) iar rezerva de humus este mica (97t/ha). Continutul in argila este de 8,8%
(textura UM) la suprafata. Continut moderat in saruri. Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de
sol reprezentative : 3;5.
US3
Prezinta profil de tipul: Ao-sc (0-24 cm)- Ao-sc(24-45 cm)-AC (45-68cm)-CGox(68-120cm).
Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 8,0) si moderat alcalina in adancime (pH 8,7). Continut
mijlociu in CaCO (3-6%), mic in humus (1,68 %) iar rezerva de humus este mica (108v/ha). Continutul
in argila este de 37,8% (textura TT) la suprafata. Face efervescenta cu HCI de la suprafata Profile de sol
Teprezentative : 7
Pagina 16
43 —
US 4
Prezinta profil de tipul : Ap (0-27 cm)- Am(27-40 cm)- Am(40-80 cm)-ABv (80-100 cm). Reactia
solului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,8-8,0). Prezinta CaCO; de la suprafata.
Continut mic in humus (2,7 %) iar rezerva de humus este moderata (147 t/ha). Continutul in argila este de
33,5% (textura ) la suprafata si de 30,9% (textura LL) in adancime. . Face efervescenta cu HCI de la
suprafata. Profile de sol reprezentative : 14.
US 5
Prezinta profil de tipul : Am (0-24 cm)- AC(24-42 cm)- C(42-65 cm)-CRsc (65-80 cm). Reactia
solului este slab alcalina pe intreg profilul (pH 7.,9-8,4). Prezinta CaCO; de la suprafata. Continut mic in
humus (3,6 %) iar rezerva de humus este moderata (135 t/ha). Continutul in argila este de 46,3% (textura
AL) la suprafata si de 48,6% (textura AM) in adancime. Puternic salinizat dupa 70 cm. Profile de sol
reprezentative : 18.
US6
Prezinta profil de tipul : Am (0-18 cm)- Am(18-31 cm)- AB(31-45 cm)-Bv (45-68 cm)- BC( 68-85
cm)-C >85 cm. Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,9). Nu prezinta CaCO; pana la 70cm.
Continut moderat in humus iar rezerva de humus este moderata. Continutul in argila este de 43,2%
(textura TT).
US 7
Prezinta profil de tipul: Ap (0-23 cm)- AB(23-35 cm)-Bv+C (35-55 cm)- BC( 67-100 cm).
Reactia solului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,4-8,3). Prezinta CaCO de la 50cm.
Continut mic in humus (1,9-3,2 %) iar rezerva de humus este moderata (154 t/ha). Continutul in argila
este de 42,8% (textura TT) la suprafata si de 53,8% (textura AM) in adancime.Face efervescenta cu HCI
de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 10.
US 8
Prezinta profil de tipul: Ao (0-25 cm)- AB-(25-45 cm)- Bt (45-80 cm)-BC (80-95 cm)-Cca
(>95cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,5) si moderat alcalina in adancime (pH 8,5).
Continut mic in humus (3.22 %) iar rezerva de humus este mare (161 t/ha). Continutul in argila este de
34,4% (textura TT) la suprafata si 47,8% in adancime (textura AL). Carbonatii apar dupa 80 cm. Profile
de sol reprezentative : 1.
US 701
NU PREZINTA PROFIL DE SOL REPREZENTATIV.
Pagina 17
= VA =
4. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE
terenurilor agricole reprezintă operatiunea complexă de cunoastere aprofundată a
Bi
conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a
acestor conditii pentru fiecare folosintă si cultură.
Evaluarea calitativă sau bonitarea solurilor este necesară pentru fundamentarea economică a unor
probleme privind: realizarea pârtii economice a cadastrului agricol, repartizarea pe teritoriu a productiei,
diferentierea zonală a preturilor, repartizarea pe teritoriu a îngrăsămintelor chimice, diferentierea zonală a
impozitului agricol, crearea sistemei de masini zonale, etc.
Pentru o încadrare corespunzătoare în clase de bonitare a terenurilor precum si pentru calculul
precis al productiei agricole sunt necesare studii pedologice de calitate.
4.1. Bonitarea naturală se efectueaza pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în
indicatori de caracterizare ecologică a solurilor si terenurilor sau indicatori ecopedologici. Evaluarea
solurilor sau terenurilor necesită o interpretare si o resistematizare a cunostintelor despre sol si o
prezentare a rezultatului interpretării într-o formă si într-un limbaj accesibil utilizatorilor acestor date.
Această evaluare estimează potentialul teritoriului pentru diferite moduri de utilizare sau
valorificare: diferite categorii de folosintă, diferite culturi sau diferite moduri de amenajare sau ameliorare
a solurilor. Ea se realizează pornind de la datele despre sol si conditiile de mediu redate de studiul
pedologic complex si se bazează pe caracteristicile solului si mediului, considerate sub aspect ecologic
worelat cu conditiile de dezvoltare a diferitelor plante, ca si sub aspect tehnologic, legat de cultivarea si
ameliorarea solurilor sau de amenajarea teritoriului.
4.2. Indicatorii de caracterizare ecologica. vor fi prelucrati asa cum au fost înscrisi în tabelele-
legendă de caracterizare fizico-geografică sau pedologică. Acesti indicatori se referă la sol, relief, apă
lieatică, litologie, climă, hidrologie, poluare.
Pentru calculul notelor de bonitare, din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizează
fiecare unitate de teren delimitate, au fost alese cele mai importante, mai usor si precis măsurabile si
înume (« METODOLOGIA ELABORARII STUDIILOR PEDOLOGICE>> partea II , elaborat de
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE,
AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI-I.C.P.A. Bucuresti):
-temperatura medie anuală — valori corectate.
Datele de încadrare în acest indicator au fost luate de la statiile meteorologice reprezentative
Intru fiecare areal climatic omogen (ACO).
Pagina 18
a T5a
Corectiile de temperatură se efectueaza în functie de pantă si expozitie, care modifică unghiul de
incidentă al razelor solare (panta) sau durata de insolatie (expozitia).
> precipitatiile medii anuale — valori corectate:
Incadrarea în acest indicator se face pe baza acelorasi date mentionate mai sus iar, corectia mediei
anuale se face tinând seama de panta si permeabilitatea solului.
Y gleizarea;
A 74 stagnogleizarea;
salinizarea si alcalizarea;
vVYV
textura în orizontul arat sau în primii 20 cm;
poluarea solurilor;
vyYV
panta;
vV alunecările de teren;
Y adâncimea apei freatice;
V inundabilitatea;
vV porozitatea totală în orizontul respectiv;
V continutul de CaCO; total până la 50 cm;
reactia solului (pH);
vY gradul de saturatie în baze în orizontul arat sau în primii 20 cm;
v volum edafic;
vv
rezerva de humus în stratul 0 — 50 cm;
excesul de umiditate de suprafată.
La bonitarea terenurilor pentru conditii naturale, fiecare dintre indicatorii de mai sus (cu exceptia
indicatorului „grad de saturatie în baze” care nu intervine direct) participă la stabilirea notei de bonitare
printr-un coeficient care variază între 0 si 1, după cum însusirea respectivă este total nefavorabilă sau
optimă pentru exigentele folosintei sau plantei luate în considerare.
Bonitarea naturală se efectuează pe baza unor parametri biofizici sintetici, convertiti în indicatori
de caracterizare ecologică a solurilor si terenurilor sau indicatori ecopedologici. Acesti indicatori se referă
la sol, relief, apă freatică, litologie, climă, hidrologie, poluare. Toti indicatorii utilizati (direct sau indirect)
pentru bonitarea naturală, pentru analiza factorilor limitativi si/sau restrictivi si pentru stabilirea cerintelor
si măsurilor ameliorative sunt trecute în tabele de coduri.
Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la 1 la 100 si se stabileste, in cazul de fata, pe unitâti
de soluri care coincid cu cele de teritoriu ecologic omogen (TEO) pentru categoria de folosintă arabil.
ș
Pagina 19
-16-
Pentru categoria de folosintă arabil nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor
de bonitare pentru 8 culturi : grâu, orz, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartof, soia si
mazăre / fasole.
Gruparea terenurilor în cinci clase de calitate se face după cum urmează :
Clasa | 81 — 100 de puncte de bonitare;
Clasa a Il-a 61 - 80 de puncte de bonitare;
Clasa a III-a 41 - 60 de puncte de bonitare;
Clasa a IV-a 21 — 40 de puncte de bonitare;
Clasa a V-a 1— 20 de puncte de bonitare.
Caracterizarea fizico-geografica si pedologica ale unitatilor de sol (US) sunt prezentate in tabelul
ANEXA 1, sub forma de coduri pentru indicatorii determinanti ai notei de bonitare.
Calculul notelor de bonitare, in conditii naturale, se gasesc in tabelul ANEXA 2, care cuprinde
coeficientii ce determina valoarea notei .
In urma celor aratate, notele de bonitare si clasele de calitate pentru folosinta arabil la nivel de
US (TEO) se prezinta astfel :
> US 1: nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate;
VW US 2 : nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate;
V US 3 : nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-a de calitate;
US 4 : nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate;
US 5 : nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate;
pp
US 6 : nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate;
US 7 : nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate;
US 8 : nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate;
US 701 : nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
Pagina 20
= 17 =
4.3 CARACTERIZAREA PERIMETRELOR PROPUSE PENTRU
EXTINDEREA INTRAVILANULUI
Extinderea suprafetei de intravilan al satelor din cadrul comunei CEPLENITA se prezinta astfel :
- satul - CEPLENITA, sediul de comună se extinde cu 7 trupuri (EI.1-E1.7),
astfel:
V TRUPUL E 1.1 in suprafata de cca 1,23 ha situat in nord-estul localitatii Ceplenita (in
Broscarie), pe un versant afectat de alunecari stabilizate foarte vechi, cu apa freatica
fluctuanta, pe alocuri la suprafata sub forma de izvoare de coasta. Panta terenului este de
7-12%, cu expozitie estica. Terenul este folosit ca arabil si pasune. Aici intalnim US 5 :
CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv
clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundbilitatea dar
cu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren ,
>» TRUPUL E 1.2 de cca 3,46 ha, este situat la sud de localitate, de o parte si de cealalta a
DJ 281 spre Podu Iloaie, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca
3m.Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol,
respectiv: US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale
fluviale carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de
calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar),
> TRUPUL E 1.3 de cca 24,6 ha, este situat la vest de localitate, de o parte si de cealalta a
drumului ce leaga DN 28B de localitatea Ceplenita, in sesul paraului Buhalnita, cu
altitudinea de cca 125m. Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Intalnim
Pagina 21
-18-
doua unitati de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip
lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand
nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate (60%) si US 3:
ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat
pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-
a de calitate (40%).
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE PENTRU ARABIL ESTE DE 23
PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de
calitate, alunecarile de teren dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si stagnanta (daca
nu Sunt mentinute si intretinute lucrarile de desecare-drenaj) si inundabilitatea (poate fi posibila
primavera sau in anii _cu exces de precipitatii)
3 > TRUPUL E 1.4 de cca 19 ha, este situat la nord-vest de localitate, versant
pe terasat, cu
fosta vie, cu expozitie vestica, cu altitudine de 134-150m, apa freatica la peste Sm.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol, respectiv: US 4:
CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60,
respectiv clasa a III-a de calitate (40%) si US 7 : CERNOZIOM CAMBIC, lut
argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat,
erodat slab in suprafata prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-
a de calitate (60%).
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 57 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
> TRUPUL E 1.5 de cca 1,5 ha, este situat la nord de localitate, de o parte si de cealalta a
DJ 281 spre Harlau, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca 3m.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale
carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate.
Pagina 22
— Tăa
TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV
PENTRU ACEST
limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta
excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar).
teren.
ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat
> TRUPUL E 1.6 de cca 0,47
freatica la Sm, la altitudinea de cca 147m, panta 5-7%.
(aproape de cornisa), cu apa peste
de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
Categoria
CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
US 6:
avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a
depozite deluviale carbonatice;.
de calitate.
| MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV
PENTRU ACEST TRUP NOTA
si limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
CLASA A- III A DE CALITATE nu prezinta
teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat
> TRUPUL E 1.7 de cca 0,14
freatica la 5m, la altitudinea de cca 159m, panta 5-7%.
(aproape de cornisa), cu apa peste
de folosinta terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
Categoria a
CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
US 6: CERNOZIOM
avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a
depozite deluviale carbonatice;.
de calitate.
MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV
PENTRU ACEST TRUP NOTA
limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta
teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
satul BUHALNITA, se extinde cu 7 trupuri (E2.1-E2.7), astfel:
_ -
E 2.1 de 0,97 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat, cu
> TRUPUL cca
la denumit Toloaca Mica, cu stratul de sol mineral slab dezvoltat.
apa freatica >5m,
de folosinta terenului este arabil Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
Categoria a .
CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,
US 5:
Pagina 23
-20.-
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; avand nota de bonitare 25,
respectiv clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
țeren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
> TRUPUL E 2.2 de cca 2,45 ha, este situat la est de localitate, la intrarea in localitate de
pe DN28B, pe sesul Buhalnitei, cu apa freatica la >1,5m. Categoria de folosinta a
terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL
CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe
materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a
de calitate
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 19 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
teren dar cu limitary privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
> TRUPUL E 2.3 de cca 0,58ha, este situat la sud-vest de localitate, pe versant afectat de
alunecari stabilizate foarte vechi, cu pante de 7-14%, expozitie estica, cu apa freatica la
>5m. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Aici intalnim US 5 : CERNOZIOM
PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de
calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea
dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren
,
> TRUPUL E 2.4 de cca 1,8 ha, este situat la sud de localitate, pe versant afectat de
alunecari in trepte, teren neuniform, pe alocuri cu izvoare de coasta, cu apa freatica la 2-
10m, Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Nota de bonitare, respectiv
clasa de calitate, este pentru folosinta arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
Pagina 24
2] -
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35,
respectiv clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea
dar cu limitari privind alunecarile de teren si apa freatica ce apare pe alocuri prin_ izvoarele de
coasta.
> TRUPUL E 2.5 de cca 0,6 ha, este situat la nord de localitate, pe sesul Buhalnitei, langa
fostul complex zootehnic, apa freatica la >2m, la altitudinea de cca 130m,
Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu,
dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv
clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 30 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
teren dar cu limitari privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
3 > TRUPUL E 2.6 de cca 2,2 ha, este situat in sudul localitatii, langa padure, versant
pe
afectat de alunecari, la altitudinea de cca 320m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-
18%, expozitie estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura
unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE
ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
Pagina 25
a Boa
> TRUPUL E 2.7 de cca 3,2 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, pe versant
afectat de alunecari, la altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-
18%, expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada).
Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN
ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
- satul — POIANA MARULUI, se extinde cu 8 trupuri (E3.1-E3.8), in suprafata
totala de 2,6 ha, astfel:
> TRUPUL E 3.1 de cca 0,55 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de
alunecari, la altitudinea de cca 260m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-10%,
expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada). Intalnim
o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE
ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 3.2 de cca 0,88 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, la
rezervorul de apa, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 300m, cu apa
freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului
Pagina 26
2003!
este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701.
COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 3.3 de cca 0,22 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de
alunecari, la altitudinea de cca 270m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%,
expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura
unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE
ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%) avand nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 3.4 de cca 0,12 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la
altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
Pagina 27
_ 24-
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
stasnanta .
> TRUPUL E 3.5 de cca 0,35 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la
altitudinea de cca 240m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediw/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
staenanta
> TRUPUL E 3.6 de cca 0,18 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la
altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la >7 m, cu panta de 5%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
Stagnanta ,
3 > TRUPUL E 3.7 de cca 0,20 ha, este situat in sud-vestul localitatii, versant la
pe ,
altitudinea de cca 282m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
Pagina 28
= Ba
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
> TRUPUL E 3.8 de cca 0,10 ha, este situat in sud-vestul localitatii, versant la
pe ,
altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat
pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
tagnanta
= satul — ZLODICA, se extinde cu un trup (E4.1), în suprafata totala de 2,05 ha,
astfel:
> TRUPUL E 4.1 de cca 2,05 ha, este situat in sud-estul localitatii, la DN 28B
spre Tg.
Frumos, in treimea inferioara a versantului si la baza lui la altitudinea de cca 120-140m,
,
cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie estica. Categoria de folosinta a
terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol si anume US 4: CERNOZIOM
CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice,
hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de
calitate (20%) si US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediw/argila medie,
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata
prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate (80%).
RU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 44 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de excesul
calitate, de
liditate freatica si stagnanta, inundabilitatea, alunecarile de teren
Pagina 29
. 26-
5. CONCLUZII
Prezentul studiu pedologic și de bonitare tratează solurile din cadrul perimetrului de extindere a
intravilanului localitatilor apartinand teritoriului comunei CEPLENITA necesar elaborării proiectului
„
„Reactualizare plan urbanistic general al comunei Ceplenita, județul Iași”, scara 1:5000, pentru
suprafata de cea 67 ha, conform contractului nr. 433/04.11.2015 incheiat cu primaria comunei
Ceplenita. Se vor analiza limitarile privind extinderea intravilanului din punct de vedere al claselor de
calitate (clasele a-l si a-ll-a de calitate nu se scot din circuitul agricol), al folosintelor terenurilor
(terenurile ocupate cu vii si livezi, cu lucrari de imbunatatiri funciare se exclud, ), existenta alunecarilor
de teren, a zonelor inundabile si a celor cu exces de umiditate freatica sau stagnanta. ACESTEA
REPREZENTAND LIMITARI PENTRU CONSTRUCTII, DIN PUNCT DE VEDERE
PEDOLOGIC, CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE.
Fiecare trup de extindere al intravilanului trebuie caracterizat in parte, urmarinduse limitarile
aratate mai sus, precum si celelalte caracteritici analizate de proiectant.
Teritoriul comunei Ceplenița este situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei,
reprezentat prin subunitatea sa — Dealul Mare — Hârlău.
Contactul dintre cele două unități geomorfologice se face prin intermediul unei zone mai joase,
cunoscută sub denumirea de „depresiunea de contact Hârlău - Hodora”.
Din punct de vedere geologic, teritoriul Ceplenița, este situat în aria de răspândire a depozitelor
volhiniene, basarabiene și cuaternare.
Depozitele volhiniene sunt alcătuite din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri,
resii, mai puțin gresii oolitice. Apare la zi în cadrul depresiunii de contact Hârlău - Hodora, pe ambii
versanți ai Bahluiului.
Pe teritoriul comunei Ceplenița curg râurile Bahlui și Buhalnița cuprinse în sistemul hidrografic
Prut, cu o lungime de 110,6 km Bahluiul și sub 50 km Buhalnița.
Temperatura medie anuală este de 9,0*C. Această temperatură este favorabilă principalelor plante
ce se cultivă aici ca: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui, lucerna, vița de vie, cireșul, vișinul.
Precipitațiile influiențează direct și hotărâtor producția agricolă și procesele de formare și evoluție
a solurilor. Suma medie a precipitațiilor este de 510,7 mm.
Denumirea si clasificarea solurilor s-a facut conform „SISTEMULUI ROMÂN DE
TAXONOMIE A SOLURILOR”(SRTS) elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI-L.C.P.A.
Bucuresti în anul 2012 in cadrul tipurilor si subtipurilor de soluri (categorii de clasificare la nivel
Pagina 30
a Da
superior) au fost delimitate varietați, familii și specii de soluri (categorii de clasificare la nivel
inferior) in functie de criterii specifice.
In cadrul perimetrului luat in studiu au fost identificate urmatoarele unitati de soluri (US) :
CLASA PROTISOLURI
US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale
carbonatice;
US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos
mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice;
US 3: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu,
dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice;
CLASA CERNISOLURI
US 4: CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat;
US 5 : CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere;
US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice;
US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata prin apa.
CLASA LUVISOLURI
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate;
COMPLEXE DE SOLURI
US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN
VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).
Pagina 31
3.2 CARACTERIZAREA UNITATILOR DE SOL
Principalele insusiri morfologice, fizice si chimice ale unitatilor de sol (US) analizate sunt :
USI
Prezinta profil de tipul : Ao (0-33 cm)-ACg-sc(33-67cm)- CGox(67-110cm). Reactia solului este
ab alcalina la suprafata (pH 7,8-8) pe intreg profilul. Continut mijlociu in CaCO; ( 6,4-8,4%), mic in
mus (2,5%) iar rezerva de humus este moderata (137t/ha). Continutul in argila este de 31,5% (textura
) la suprafata si 13,2% in adancime (textura SM). Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de
)| reprezentative : 11.
US 2
Prezinta profil de tipul: Ao (0-26 cm)- Ao(26-5lcm)- AC(51-68cm)-Csc (68-95cm)-CGox
>95cm). Reactia solului este slab alcalina pe intreg profilul (pH 8,0-8,3). Continut mic in CaCO3 (6-11
), mic in humus (1,52 %) iar rezerva de humus este mica (97t/ha). Continutul in argila este de 8,8%
xtura UM) la suprafata. Continut moderat in saruri. Face efervescenta cu HCI de la suprafata. Profile de
reprezentative : 3;5.
US3
Prezinta profil de tipul: Ao-sc (0-24 cm)- Ao-sc(24-45 cm)-AC (45-68cm)-CGox(68-120cm).
cactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 8,0) si moderat alcalina in adancime (pH 8,7). Continut
ijlociu in CaCO3 ( 3-6%), mic in humus (1,68 %) iar rezerva de humus este mica (1081/ha). Continutul
argila este de 37,8% (textura TT) la suprafata. Face efervescenta cu HCI de la suprafata Profile de sol
prezentative : 7
„US 4
Prezinta profil de tipul : Ap (0-27 cm)- Am(27-40 cm)- Am(40-80 cm)-ABv (80-100 cm). Reactia
ului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,8-8,0). Prezinta CaCO de la suprafata.
ntinut mic in humus (2,7 %) iar rezerva de humus este moderata (147 t/ha). Continutul in argila este de
5% (textura ) la suprafata si de 30,9% (textura LL) in adancime. Face efervescenta cu HCI de la
.
rafata. Profile de sol reprezentative : 14.
US 5
Prezinta profil de tipul : Am (0-24 cm)- AC(24-42 cm)- C(42-65 cm)-CRsc (65-80 cm). Reactia
ului este slab alcalina intreg profilul (pH 7,9-8,4). Prezinta CaCO; de la suprafata. Continut mic in
pe
mus (3,6 %) iar rezerva de humus este moderata (135 t/ha). Continutul in argila este de 46,3% (textura
Pagina 32
_ 29-
AL) la suprafata si de 48,6% (textura AM) in adancime. Puternic salinizat dupa 70 cm. Profile de sol
reprezentative : 18.
US 6
Prezinta profil de tipul : Am (0-18 cm)- Am(18-31 cm)- AB(31-45 cm)-Bv (45-68 cm)- BC( 68-85
cm)-C >85 cm. Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,9). Nu prezinta CaCO; pana la 70cm.
Continut moderat in humus iar rezerva de humus este moderata. Continutul in argila este de 43,2%
(textura TT).
US 7
Prezinta profil de tipul: Ap (0-23 cm)- AB(23-35 cm)-Bv+C (35-55 cm)- BC( 67-100 cm).
Reactia solului este slab alcalina la suprafata pe intreg profilul (pH 7,4-8,3). Prezinta CaCO de la 50cm.
Continut mic in humus (1,9-3,2 %) iar rezerva de humus este moderata (154 t/ha). Continutul in argila
"este de 42,8% (textura TT) la suprafata si de 53,8% (textura AM) in adancime.Face efervescenta cu HCI
de la suprafata. Profile de sol reprezentative : 10.
US 8
Prezinta profil de tipul: Ao (0-25 cm)- AB-(25-45 cm)- Bt (45-80 cm)-BC (80-95 cm)-Cea
(>95cm). Reactia solului este slab alcalina la suprafata (pH 7,5) si moderat alcalina in adancime (pH 8,5).
Continut mic in humus (3,22 %) iar rezerva de humus este mare (161 t/ha). Continutul in argila este de
34,4% (textura TT) la suprafata si 47,8% in adancime (textura AL). Carbonatii apar dupa 80 cm. Profile
de sol reprezentative : 1.
US 701
NU PREZINTA PROFIL DE SOL REPREZENTATIV.
Caracterizarea fizico-geografica si pedologica ale unitatilor de sol (US) sunt prezentate in tabelul
ANEXA 1, sub forma de coduri pentru indicatorii determinanti ai notei de bonitare.
Calculul notelor de bonitare, in conditii naturale, se gasesc in tabelul ANEXA 2, care cuprinde
coeficientii ce determina valoarea notei .
In urma celor aratate, notele de bonitare si clasele de calitate pentru folosinta arabil la nivel de
US (TEO) se prezinta astfel :
> US 1: nota de bonitare 48, respectiv elasa a III-a de calitate;
>» US2 : nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate;
> US 3: nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-a de calitate;
Pagina 33
30 -
NY US 4: nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate;
YV US 5 : nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de calitate;
YV US 6: nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de calitate;
YV US 7 : nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate;
YV US 8 : nota de bonitare 35, respectiv clasa a IV-a de calitate;
V US 701 : nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
Extinderea suprafetei de intravilan al satelor din cadrul comunei CEPLENITA se prezinta astfel :
- satul - CEPLENITA, sediul de comună se extinde cu 7 trupuri (EI.1-E1.7),
astfel:
> TRUPUL E 1.1 in suprafata de cca 1,23 ha situat in nord-estul localitatii Ceplenita (în
Broscarie), pe un versant afectat de alunecari stabilizate foarte vechi, cu apa freatica
fluctuanta, pe alocuri la suprafata sub forma de izvoare de coasta. Panta terenului este de
7-12%, cu expozitie estica. Terenul este folosit ca arabil si pasune. Aici intalnim US 5 :
CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv
clasa a IV-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundbilitatea dar
tu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 1.2 de cca 3,46 ha, este situat la sud de localitate, de o parte si de cealalta a
DJ 281 spre Podu Iloaie, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca
3m.Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol,
respectiv: US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale
fluviale carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de
calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
teren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar),
Pagina 34
- 31
> TRUPUL E 1.3 de cca 24,6 ha, este situat la vest de localitate, de o parte si de cealalta a
drumului ce leaga DN 28B de localitatea Ceplenita, in sesul paraului Buhalnita, cu
altitudinea de cca 125m. Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Intalnim
doua unitati de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, nisip
lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale carbonatice avand
nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a de calitate (60%) si US 3:
ALUVIOSOL CALCARIC, HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu, dezvoltat
pe materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv clasa a IV-
a de calitate (40%).
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE PENTRU ARABIL ESTE DE 23
PUNCTE, RESPECTIV CLASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de
calitate, alunecarile de teren dar cu limitari privind excesul de umiditate freatica si stagnanta (daca
nu sunt mentinute si intretinute lucrarile de desecare-drenaj) si inundabilitatea (poate fi posibila
primavera sau in anii _cu exces de precipitatii)
> TRUPUL E 1.4 de cca 19 ha, este situat la nord-vest de localitate, pe versant terasat, cu
fosta vie, cu expozitie vestica, cu altitudine de 134-150m, apa freatica la peste Sm.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol, respectiv: US 4:
CERNOZIOM CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice, hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60,
respectiv clasa a III-a de calitate (40%) si US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut
argilos mediu/argila medie, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat,
erodat slab in suprafata prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-
a de calitate (60%).
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 57 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
leren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
> TRUPUL E 1.5 de cca 1,5 ha, este situat la nord de localitate, de o parte si de cealalta a
DJ 281 spre Harlau, in sesul Bahluiului, pe depozite fluviatile, cu apa freatica la cca 3m.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
Pagina 35
a 325
US 1: ALUVIOSOL CALCARIC, lut mediu/lut mediu, dezvoltat pe materiale fluviale
carbonatice, avand nota de bonitare 48, respectiv clasa a III-a de calitate.
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 48 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
en, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea (posibil foarte rar).
> TRUPUL E 1.6 de cca 0,47 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat
(aproape de cornisa), cu apa freatica la peste Sm, la altitudinea de cca 147m, panta 5-7%.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice;. avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a
de calitate.
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV
SA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
n, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
> TRUPUL E 1.7 de cca 0,14 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat
(aproape de cornisa), cu apa freatica la peste Sm, la altitudinea de cca 159m, panta 5-7%.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 6: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice;. avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a
de calitate.
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 60 PUNCTE, RESPECTIV
LASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
en, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
- satul - BUHALNITA, se extinde cu 7 trupuri (E2.1-E2.7), astfel:
> TRUPUL E 2.1 de cca 0,97 ha, este situat la nord de localitate, pe platou slab inclinat, cu
apa freatica la >Sm, denumit Toloaca Mica, cu stratul de sol mineral slab dezvoltat.
Categoria de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 5: CERNOZIOM PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie,
Pagina 36
Eco
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice salifere; avand nota de bonitare 25,
respectiv clasa a IV-a de calitate.
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
ren, excesul de umiditate freatica si inundabilitatea ,
> "TRUPUL E 2.2 de cca 2,45 ha, este situat la est de localitate, la intrarea in localitate de
pe DN28B, pe sesul Buhalnitei, cu apa freatica la >1,5m. Categoria de folosinta a
terenului este arabil . Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 2: ALUVIOSOL
CALCARIC, HIPOSALIC, nisip lutos mijlociu / nisip lutos mijlociu, dezvoltat pe
materiale fluviale carbonatice avand nota de bonitare 19, respectiv clasa a V-a
de calitate
ENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 19 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
en dar cu limitary privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea
> TRUPUL E 2.3 de cca 0,58ha, este situat la sud-vest de localitate, pe versant afectat de
alunecari stabilizate foarte vechi, cu pante de 7-14%, expozitie estica, cu apa freatica la
>5m. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: Aici intalnim US 5 : CERNOZIOM
PARARENDZINIC, HIPOSALIC, argila medie / argila medie, dezvoltat pe depozite
deluviale carbonatice salifere; nota de bonitare 25, respectiv clasa a IV-a de
calitate.
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 25 PUNCTE, RESPECTIV
LASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea
r cu limitari privind excesul de umiditate freatica si alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 2.4 de cca 1,8 ha, este situat la sud de localitate, pe versant afectat de
alunecari in trepte, teren neuniform, pe alocuri cu izvoare de coasta, cu apa freatica la 2-
10m, Categoria de folosinta a terenului este arabil si pasune. Nota de bonitare, respectiv
clasa de calitate, este pentru folosinta arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
Pagina 37
34 -
de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare 35,
depozite deluviale carbonatice, in zona
respectiv clasa a IV-a de calitate.
BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE
limitari privind clasa de calitate, inundabilitatea
ASA A-IVADE CALITATE si nu prezinta
freatica pe al ocuri_prin_izvoarele de
limitari privind alunecarile de teren si apa ce apare
cu
este situat la nord de localitate, pe sesul Buhalnitei, langa
> "TRUPUL E 2.5 de cca 0,6 ha,
freatica la >2m, la altitudinea de cca 130m,
fostul complex zootehnic, apa
terenului este arabil Intalnim o singura unitate de sol, respectiv:
Categoria de folosinta a .
HIPOSALIC, lut argilos mediu/lut argilos mediu,
US 3: ALUVIOSOL CALCARIC,
fluviale carbonatice avand nota de bonitare 30, respectiv
dezvoltat pe materiale
clasa a IV-a de calitate.
DE BONITARE ESTE DE 30 PUNCTE, RESPECTIV
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE
limitari privind clasa de calitate, alunecarile de
SA A- IV A DE CALITATE și nu prezinta
privind_excesul de umiditate freatica si inundabilitatea
n dar cu limitari
situat in sudul localitatii, langa padure, pe versant
> "TRUPUL E 2.6 de cca 2,2 ha, este
freatica la 3-7 m, cu panta de 8-
afectat de alunecari, la altitudinea de cca 320m, cu apa
de folosinta a terenului este arabil . Intalnim o singura
18%, expozitie estica. Categoria
COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE
unitate de sol, respectiv: US 701.
ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
Preluvosol stagnic, lut argilos
-nisipuri „erodat slab la moderat în suprafata prin apa, (70%).
marne
mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
Antrosol erodic-argic, lut argilos
de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
marne -nisipuri (30%).nota
BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE
limitari privind clasa de calitate, excesul de
ASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta
iditate inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren .
freatica,
Pagina 38
- 35-
> TRUPUL E 2.7 de cca 3,2 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, pe versant
afectat de alunecari, la altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-
18%, expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada).
Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN
ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de _ calitate. excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
- satul — POIANA MARULUI, se extinde cu 8 trupuri (E3.1-E3.8), in suprafata
totala de 2,6 ha, astfel:
> TRUPUL E 3.1 de cca 0,55 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de
alunecari, la altitudinea de cca 260m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de &-10%,
expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului este arabil (pe alocuri livada). Intalnim
o singura unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE
ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
PENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
CLASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
umiditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 3.2 de cca 0,88 ha, este situat in sud-vestul localitatii, langa padure, la
rezervorul de apa, pe versant afectat de alunecari, la altitudinea de cca 300m, cu apa
freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%, expozitie nordica. Categoria de folosinta a terenului
Pagina 39
= 38 =
este arabil (pe alocuri livada). Intalnim o singura unitate de sol, respectiv: US 701.
COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%).nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
NTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
SA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
iditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 3.3 de cca 0,22 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant afectat de
alunecari, la altitudinea de cca 270m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 8-14%,
expozitie sud-estica. Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura
unitate de sol, respectiv: US 701. COMPLEX DE SOLURI ÎN ZONĂ DE
ALUNECĂRI STABILIZATE IN VALURI:
Preluvosol stagnic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri „erodat slab la moderat in suprafata prin apa, (70%).
Antrosol erodic-argic, lut argilos mediu/ argilă lutoasă, dezvoltat pe alternante de argile-
marne -nisipuri (30%) avand nota de bonitare 10, respectiv clasa a V-a de calitate.
TRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 10 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- VA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
iditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren ,
> TRUPUL E 3.4 de cca 0,12 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la
altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
TRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
SA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
Pagina 40
- 37-
iditate freatica. inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
agnanta
> TRUPUL E 3.5 de cca 0,35 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la
altitudinea de cca 240m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
ENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
miditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
tagnanta
> TRUPUL E 3.6 de cca 0,18 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant la
,
altitudinea de cca 262m, cu apa freatica la >7 m, cu panta de 5%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
ENTRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
LASA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
miditate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
aonanta
> TRUPUL E 3.7 de cca 0,20 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant la
,
altitudinea de cca 282m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
Pagina 41
_ 38-
RU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
SA A- IV A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
jtate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
anta
> TRUPUL E 3.8 de cca 0,10 ha, este situat in sud-vestul localitatii, pe versant , la
altitudinea de cca 280m, cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie nordica.
Categoria de folosinta a terenului este arabil. Intalnim o singura unitate de sol, respective:
US 8: PRELUVOSOL STAGNIC, lut argilos mediu/ argila lutoasa, dezvoltat pe
depozite deluviale carbonatice, in zona de alunecari stabilizate, avand nota de bonitare
35, respectiv clasa a IV-a de calitate.
TRU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 35 PUNCTE, RESPECTIV
A A- IVA DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
itate freatica, inundabilitatea dar limitari privind alunecarile de teren si excesul de umiditate
- satul — ZLODICA,_ se extinde cu un trup (E4.1), in suprafata totala de 2,05 ha,
> TRUPUL E 4.1 de cca 2,05 ha, este situat in sud-estul localitatii, la DN 28B spre Tg.
Frumos, în treimea inferioara a versantului si la baza lui , la altitudinea de cca 120-140m,
cu apa freatica la 3-7 m, cu panta de 5-8%, expozitie estica. Categoria de folosinta a
terenului este arabil. Intalnim doua unitati de sol si anume US 4: CERNOZIOM
CALCARIC, lut argilos mediu / lut mediu, dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice,
hipoaric, colmatat moderat, avand nota de bonitare 60, respectiv clasa a III-a de
calitate (20%) si US 7: CERNOZIOM CAMBIC, lut argilos mediu/argila medie,
dezvoltat pe depozite deluviale carbonatice, hipoaric, regradat, erodat slab in suprafata
prin apa. avand nota de bonitare 55, respectiv clasa a III-a de calitate (80%).
RU ACEST TRUP NOTA MEDIE DE BONITARE ESTE DE 44 PUNCTE, RESPECTIV
ASA A- III A DE CALITATE si nu prezinta limitari privind clasa de calitate, excesul de
itate freatica si stagnanta, inundabilitatea, alunecarile de teren
Pagina 42
(AD 0s-0)
i — 9|lo|olo|o|lolo|lol|o
*09YV9 aa LONIINOD |? |*|lolololololole|o
[o
1N1N10S VAUVANOd alalca|lalcalcilca|ca| ca
hi al alalalalaralala
ALNALSIXA ZUVIONNI |
i CN O || C|O|S|O|O
rălivLyNnau! |? |S|S|S|S|S|S|8|3|s
AC IIYADN1 |3
ALVLITIGvVONNNI |$ |—|—|—|olo|o|lolo|o
WMD0s-0) l+ [ololeololololololwo
snwnn aa vauazau [> [E SISIEIEI EI EI ES
1
IN l'a) —|w
ANEXA OZ IATA d NI NVS dv |& A Deea Dea tă Dei Bugei Bei înă ie) Dei
Ra rs 00 > [ee [ee |eaj se
NI IN1N010S VILovau |se
AZVE NI alivănlvVs
|a |lololololololololo
10 1Navu» |* îa|a|a|la|a|a|a|la|a
PEDOLOGICĂ C.L.CEPLENITA
n | | || |n iei
man Dnavaa AnoA |2 SS e eee [ie
N 89709 (sr (n (SI pei i] pă
. ILVLIGIAN aa Sadxa |e |-[—|—|=l—|—lealen
ȘI
HăVZILINOTOS [E |o|lo|olojolo|o|lo|lo
Beneficiar
AUVZINITVS ej ieiieiilejleilelieileli=)
|* ISI Ala |S|al3|3|3|8
GEOGRAFICĂ
LEGENDA HAVZIITDONDVIS |? |olo|lo|lo|o|o|o|alea
CEPLENITA.
4ăvzIan» |: |—-|—|-|lololo|lololo
— AWD 07 IAlăd | cal cal ea| ea
|calcalca|ealea
NI NVSdYV NI VANLXAL | stația oja oo |o
TABEL .
FIZICO mlm | |n
VIVLOL 1 VLIZOIOd |z |2|2|s|s|=|S|2|S|2
TF FI+ IF]
Localitatea
aWIDNYAV |. |tlSlejojejelele|e
a if |” ANII =|=l=|S
YVOILLVAIA Yav |SISISISIS|SISISI8
ALV.LOHU0D mlm | m | ||
IAOTVA :I1VANV [9 |calcalcalcaalaa|ealca|ea|ca
„IASI NGAW LV LIdIDIAd oooapopoo a o
CARACTERIZAREA
ALVLDIUOD
IOTVA i
:YIVANY [3 [ol zl ca la a zl 2
Judetul AIGAA VINLVĂAA4AWAL
aliiZOaxa |3 |olololalealealr can
YINYd isa) sei Esel imi imi imi iai im ks!)
[a [slslels]5|5|5|5|2
AIINAAOUDIA
ad VYWă04 slelelelele 9 c5 —
|â |s|s|s|s|sls|slala
YL1Y DVS DIYDANANTV
V1SI1 NI 10 ad —|eaea|< ha ol] |o|3
ILLY LINA E
1NăYAAN
22 = N
ca m =
5 E i IE
aa EI =]
29 =€ X|s >| el?
a S 2 [2 |
[SE] |xls
2 |els|s|slslele|, [e
= la ln A IRNIN IN IN 12 la
< |< | |O [O |O0 [0 |m [O
Pagina 43
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
A
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
1 „IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar. C.L. CEPLENITA „US (TEO)I.
INDICATORI (NR.) SI COD
(O (O (67) (0) (pp) (19)
($[) OIEZIȚEOȚV £€1)
£) p) (8£) ode (ppL)sniuny (181)exeupnun
(1) (21 (ET) 22303
axențod (€€) “ODeD
nes (66)oonea.y (€9)onoeou owyepo ALON
prenooaoo 9920099100 Nes
oxezialD orezio]3ou3es eanxaL evueq neoounv esunoutpy eonenprqepunul 2p
91) ap ap
POIEIZOIOd inunuo) tunjoA
tu id oJeziuljes pei AJSZoN
seoxa
COEFICIENTI
43
43
Sl
SI
44
57
44
51
48
Pagina 44
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
judetul „IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 2.
INDICATORI (NR.) SI COD
(pp) (pp (18
PINMNO (9 (Op) ($|) DIEZI[POȚV (67) (Op) (19) £€1)
€) (PL) (€7) (8£) 19de
(21| (€€) BI2103 [)Snuuny p)aneuprurn
NES aențod ODPD o1epo
eyepooo 99299109 Nes nes (68)poneoy (€9)onovou ALON
aezialD oxezio]3ouâns eanyxo ap ejued ngooun[y eouiouepy eoveamqepunul 9p
91) POIEIZOIOd ap
PYUISOIOA 9JzIuI|es nunuo) tunjoA PAJ9ZOU
ui Lud pei saoxa
COEFICIENTI
14
21
18
29
15
31
15
12
19
Pagina 45
ANEXA 3
E Ce) < 207 4 2 3 = O 5 = Ș Z S = — Z le) E — O [4
==
e m [aa Z E < z Z Si = = Z 3 ia
=-8 3 = — 2 _ E ! [i Ii O 23) . Z E î [aa] Ș u 3 3 . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 3.
| 2 |a S | | O
Si 2 | E
|
(8
(O (67 (0p) (pp) (19)
(Op) (|) DIZI|O|V CEL)
€) (€€) (8£) 1ode (pp[)snuuny
(1) (21 (€7) Boa
ce fODeD porenpuun
(6€)9opvoj (£9)onoeoy 21Jepo
peporoo aveoa109 nes ejue ALON
axezial oxezio]3ouses nes9]) eamxol. arenlodeppe) ueoouny pouuoutpv eoveupqepunuj ap
d eoeuzood ap
inunuo) tunloA
md oJeziuițes eAJozoy
saoxa
|” ia 23) O 5 =
DEE
Z
29
cela wo a|a|
35
lz st 26
ala
lze 4
rsst [ala] »|lola|la|lala|lala
zeu SI 17
| Pi
40
celula 3 ras 29
[ala
23
|
PE
O,
| | | ' , ; i, | ! ! 30
Pagina 46
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
| . IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 4.
INDICATORI (NR.) SI COD
(î7p) (pe (18
(O ($[) OJEZIJEO[V (67) (Op) (19) CE)
(Op) ode
€) (pl) (21 (€7) (8£) [)Snuuny
(€€) Be303 fODED Doneupitun
Pt a1enlod 21pepo
ereporoo 91799109 Nes nes (6€)9oneay (€o)onoeau ALON
Pip oxezielD oreziojăouses eanyxoL esueq ugoounțy pounoutpy eoveuiqepunuț op
91) ap ap
eoyenizood inunuo) tunjoA
ei ul ud BJezIuIȚes pe eAJ9zoy
saoxa
COEFICIENTI
72
12
58
52
52
58
58
65
60
Pagina 47
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
„IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 5.
INDICA TORI (NR.) SI COD
(pp) (pb (18
(O (O ($[) OIeZIPOȚVy (67) (Op) (19) €€[)
€) p) (1) (8) vede
(21 (ez) (€€) eIe)0) )Snuuny Doveupnun
a1ențod EODeD oigepe
evenooroo 9meppo10o Nes nes (6£)2oneayy (£9)onoeoy ALON
aeziaD orezio]3ou3es einxoL ap enued ugoounțy eounroutpy eoveuqepunuj ap
91) eaezoIod 9p
oatziuijes inunuo) uunjoA
ud pe eAJozoy seoxa
COEFICIENTI
29
31
17
29
15
35
24
19
25
Pagina 48
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
a
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
„IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 6.
INDICATORI (NR.) SI COD
(pp (18
(O (9 (|) (67) (Op) (pp) (19)
DILZI|POȚVy 19de £€L)
€) p) (71) (21 (€7) (8€) )snumy
(€€) BIE103 ODO [)ovenprun
a1ențod owepo
ejemooo 91099109 Nes nes (6£)2oneay (€9)onoeoy ALON
azil) oxezio|ăouâas eInxo evued ugoounțy eounoutpy eoreunqepunuj 9p
91) ap ap
d1ezIuI PAIIZOIOJ nunuo) uunjoA
ud pe BAJ9Z2I
saoxq
[es
COEFICIENTI
72
72
58
58
46
58
58
65
60
Pagina 49
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
ul „IASI__ Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 7.
INDICATORI (NR.) Sl COD
(O (9 ($[) (67) (0p) (pp) (19)
DIPZIȚEO|V 19de EL) (pp[)snuuny
€) p) (1) (21 (€7) (8€) (181)eeuprun
(€€) este eIe0] (0929
oxențod owepo
erepoloo 9199109 Nes nes (6£)pono.y (€9)enoeou ALON
axezialD orezio]3ouses eInyxoL mueq ugoounjy eounoutpy ap
91) ap ap
nqepunuj eopeizooq Mnunuo) unoA
Wu ud oJeziuljes pe.p PAZA
saoxa
COEFICIENTI
65
65
52
52
42
$2
52
58
55
Pagina 50
ANEXA 3
FISA PENTRU CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
DE BONITARE IN CONDITII NATURALE
| IASI Localitatea . CEPLENITA. Beneficiar . C.L. CEPLENITA, US (TEO) 8.
.
INDICATORI (NR.) SI COD
(pp (18
(O ($[) (67) (0p) (pp) (19)
(Op) DIEZIȚPO|V ode CEL)
€) (1) (LI (€7) (8€)
(€€) B[E103 ODPD D)Snuny [oneupuun
oenjod 21epo
Nes nes (6£)2oneay (€9)onoeoy ALON
pyepoioo 9921091009 91ezI21D oreziojăouses emo evueq ugoounrv eouuouzpy eoveupqepunur op
91) ap op
oJtziul POIIIZOIOd Mnunuo) umjoA
ud pe eAJZoY sooxa
es
COEFICIENTI
47
47
33
33
20
28
33
4
35
Pagina 51
ANEXA 3
CALCULUL MANUAL AL NOTELOR
FISA PENTRU
ÎN CONDITII NATURALE
DE BONITARE
Beneficiar . CL. CEPLENITA, US (TEO) 701(5001)
.IASI__ Localitatea . CEPLENITA.
jetul
INDICATORI (NR.) SI COD
OIPZI|EO[V „ode
(21
nes (66)9oneoj
NES potuIoutpV
91)
AIPZIUIPS