Plan Urbanistic General (PUG)

02 SG Ceplenita

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Ceplenița, jud. Iași
Pagini
8 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „02 SG Ceplenita”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2022/03/02-SG-Ceplenita.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72365-02-sg-ceplenita, 07.11.2026)

Fișier creat
04.10.2021
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

S. C. THORATON S.R.L. J22-774- 2005 Aleea Decebal nr. 17, Scara A, Apart. 6, Iași 700232 Telefon 0723321613 Proiect nr. 2098/2020 Beneficiar: CONSILIUL LOCAL Faza PUG CEPLENIȚȚA Exemplar nr. IE eepeorei led / GHE, 2020

Pagina 2

Nume și prenume verificator atestat ing. CHIRIAC P. ROXANA-SMARANDA Nr. 2618bis SC ARHICON PROIECT SRL Iași 01.10.2021 str. Petre Țuțea nr.11, bl.911. tr. et.1, ap.4. Iași e-mail: geopret yahoo.com, tel. 0722297253 REFERAT privind verificarea de calitate la cerința Rezistența mecanică și stabilitatea masivelor de pămînt, a terenului de fundare și interacțiunii cu structurile îngropate (Af), a proiectului nr. 2098/2020 ”Studiu geotehnic pentru Actualizare plan urbanistic general comuna Ceplenița, județul Iași” 1.Date de identificare: -proiectant de specialitate-SC THORATON SRL Iași -investitor-Consiliul local comuna Ceplenița -amplasament-com. Ceplenița, jud. Iași 2.Caracteristicile principale ale proiectului: Actualizare plan urbanistic general pentru comuna Ceplenița, județul Iași. Conform prevederilor din normativul P100/1-2013, amplasamentul se încadrează astfel: - zona cu valoarea de vîrf a accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,25g; - perioadă de control (colț) Tc= 0,7 sec. 3.Documente ce se prezintă la verificare: -Studiu geotehnic nr. 2098/2020, întocmit de către SC THORATON SRL Iași 4.Precizări asupra soluțiilor adoptate în proiect: Amplasamentul este situat în comuna Ceplenița, jud. Iași, pe un teren cu diferite pante. Amenajările de suprafață, sistematizarea verticală și în plan a amplasamentului trebuie să asigure o evacuare rapidă a apelor din precipitații sau din alte surse de suprafață. În studiu se prezintă soluțiile de fundare și măsurile necesare, avînd în vedere faza de proiectare PUG, importanța construcțiilor, condițiile de teren și de amplasament. Se va acorda o atenție deosebită măsurilor de sprijinire a masivelor de pămînt pe perioada execuției lucrărilor de construcție precum și controlului regimului apei subterane pe toată perioada de exploatare a imobilelor în discuție. Pentru adîncimi ale săpăturii mai mari de 3,0 m se vor respecta prevederile normativului NP120-2014. Prezentul studiu geotehnic este întocmit numai pentru faza de proiectare PUG. urmînd ca la fazele următoare de proiectare să se completeze cu prospecțiunile, analizele de laborator și calculele necesare pentru fiecare construcție în parte. Avînd în vedere natura eterogenă a terenului de fundare precum și variația în limite foarte largi a nivelului apei subterane precum și a pantei terenului, se recomandă ca la fazele următoare de proiectare, studiile geotehnice întocmite pentru construcțiile amplasate în zone sau vecinătăți cu pante mai mari de 10%, sau amplasate în zone sau vecinătăți cu risc de alunecare, să fie completate cu calcule privind stabilitatea terenului de fundare. Studiile geotehnice întocmite pentru fiecare construcție în parte, vor fi verificate de un verificator atestat Af, conform normativului NP074-2014. S.Concluzii asupra verificării Prezentul referat nu oferă posibilitatea utilizării lui ca document pentru încheierea de asigurări privind construcția. În urma verificării se consideră proiectul corespunzător, din punct de vedere al TAf pentru faza de proiectare PUG, semnîndu-se și ștampilîndu-se conform prevederilor legale. Am primit trei exemplare, Am predat trej p a Investitor, Verificator t Consiliul local comuna Ceplenița ing. Chiriac Ri

Pagina 3

BORDEROU DE PIESE SCRISE ȘI DESENATE pag. 1.Piese scrise 1.1. Așezarea geografică 1.2. Relieful 1.3.Resursele naturale BPBUVWVVWVUWVUW 1.4. Clima 1.5.Hidrografia 1.6.Solurile 1.7. Flora și vegetația 1.8. Caracteristici geotehnice 1.8.1.Succesiunea stratificației terenurilor DOINA 1.8.2.Riscuri de alunecări ale terenurilor 1.8.3.Riscuri de inundabilitate 2.Piese desenate 2.1. Plan situație localitățile Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului, Zlodica SGI 2.2. Plan zonare georehnică SG2

Pagina 4

23: Da i PUEIENTE ALE CADRULUI NATURAL Pe ir d Prezentul PA: teți ului Urbanistic General al comunei Ceplenița se elaborează pentru gel ince satele componente-ale aci a ritor iale, respectiv: Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica. AȘEZAREA G AFICĂ. 3 Comuna Ceplenița' este situată /în Zona central-nordică a județului Iași și are următoarele vecinătăți: la nord comuna est corbul £& arnele Caprei, la sud-est comuna Belcești iar sud și la vest comuna Cca Pe Cotnari. Di Se in Principala e con igație teritoriul comunei Ceplenița este drumul județean DJ 281; spre est, se face legătura cu calea otoșani, și în continuare prin drumul național DN 28 se realizează legătura municipiul Iași, orașul reședință de județ, iar spre vest se face legătura cu drumul național DN 28B prin care se comunică spre nord cu municipiile Hârlău și Botoșani, iar spre sud cu municipiul Târgu Frumos. Satele Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica au legătura cu drumul național DN 28B prin intermediul drumurilor comunale. În extravilan există drumuri locale care fac posibil accesul la proprietățile cetățenilor și care sunt practicabile tot timpul anului. RELIEFUL. Teritoriul comunei Ceplenița se incadreaza morfologic in Unitatea Colinele Gloduri- Coada Stâncii din Regiunea Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful se prezinta sub forma de platouri cu ??2? Interfluviile sunt ocupate Je versanti cu pante de înclinare de 5 = 30 %. Cornișele versanțior delimitează zone de platou. Rareori, pantele versanților sunt afectate de procese de eroziune ori alunecări consecvente de teren. RESURSELE NATURALE. Pe arealul comunei Ceplenița singurele resurse minerale utile sunt argilele și argilele prăfoase. Acestea sunt exploatate local și nu sunt în evidența Agenției Naționale de Resurse Minerale. CLIMA. Este temperat-continentală, media anuală fiind de 11 grade, cu minima absolută pînă la —34"C ( satul Ceplenița este la 22 km distanță de satul Cotnari, considerat polul frigului în județul Iași ), maximele fiind de 36*C. Astfel, temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8*C și 9*C în partea de vest și 11*C - 12*C în partea de est. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18*C + 20*C în zonele înalte și 20*C = 21,5*C în zonele joase), iar cele mai mici valori medii se înregistrează în ianuarie (-3*C, - 4*C și chiar sub - 4*C pe văi). Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 72% - 75%. Cele mai mari valori lunare depășesc 85% - 90% iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64% - 65% vara. Important de menționat este deficitul de imiditate din aer care se înregistrează în lunile aprilie - mai (67% - 66%), influențând negativ dezvoltarea vegetației. Data de apariție a primului îngheț este în general 10 + 15 octombrie, iar data ultimului îngheț este înregistrată la 6 =8 aprilie, dar au fost și situații excepționale când au fost nopți cu îngheț și în luna mai. Nebulozitatea este direct influențată de temperatura și umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 1900 și 2000 ore/an în zonele înalte și între 2000 și 2100 ore/an în zonele joase. În ceea ce privește precipitațiile atmosferice, în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară se înregistrează 550 mm în medie pe an, în timp ce către vestul comunei ( , precipitațiile pot ajunge și la 600 mm. În cea mai mare parte a anului, precipitațiile cad sub formă de ploi, cu excepția intervalului 23 noiembrie - 21 martie, în care precipitațiile cad sub formă de zăpadă, adică un număr de 118 zile în medie. O problemă gravă care afectează aleatoriu teritoriul comunei Ceplenița este seceta. În timpul anului, regimul precipitațiilor este neuniform, înregistrându-se cantități mari în lunile aprilie, mai și iunie, (65 - 75 mm în medie) și mici în decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 - 45% cad primăvara, 23 - 30% vara, 17-23% toamna și 10-17% iarna. Repartiția scurgerii în timpul anului înregistrează variații destul de mari datorită influenței factorilor climatici, a raportului dintre diferitele surse de alimentare și a cantității acestora.

Pagina 5

4- Astfel, în timpul verii, pe majoritatea văilor din zonă se scurge 23 - 30% din volumul anual de scurgere. În 70% din cazuri, se observă o micșorare ontinuă a scurgerii din iulie și până la sfârșitul lunii august. În medie, în lună iunie se scule din volumul anotimpului de vară, în iulie 30%, iar în august doar 10%. Cea mai mică/Scurăe e se istiează toamna, respectiv între 7,5 și 14% din totalul scurgerii anuale, iar cea mai mare se î sri imăvara, când se scurge între 44% și 51% din volumul anual, ca urmare a j topirii zăpezii acumulată îi ufernii, de intensitatea topirii acesteia și de ploile căzute în acest anotimp. 0) În anotimpul verii sevînregistrează ea-mai mare frecvență a scuirgerilor torențiale care sunt condiționate de ploile cu caracter torențial. Perioada mici este destul de îndelungată, începând de la sfârșitul verii și SU până la începutul primăyerii, ca _ureiai€ să. căderii accentuate sau chiar a lipsei totale a precipitațiilor care determină o scurgere foarte scăzută, În cursul căreia se înregistrează și cele mai mici debite din cursul unui an. În această perioadă, ponderea Alitriăritării subterane este mult mai mare decât în celelalte anotimpuri. În timpul iernii, temperatura oscilează între 0,1 și 0,5*C, favorizând, în acest fel, formarea podului de gheață, care apare de obicei în a doua decadă a lunii decembrie și se termină în ultima decadă a lunii februarie. Primăvara se înregistrează o creștere medie de 7 - 8 *C față de anotimpul precedent, ajungându-se la un ritm de creștere de 2*C pentru fiecare decadă. Aversele torențiale influențează negativ activitatea economică și socială, fiind mobilul producerii umezirii excesive și alunecărilor de teren, activării eroziunii etc. În general, când precipitațiile depășesc 20 mm/24 ore/ nm? și solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore / cm? și cad pe un sol uscat, apar condiții Je producere a inundațiilor, se pot deteriora unele culturi, sunt favorizate procesele de scurgere difuză, de eroziune a solului și de deplasare în masă. Vântul, o altă componentă a climei care exprimă dinamica atmosferei, se deosebește prin viteză și direcție de deplasare a maselor de aer. Cea mai mare frecvență o au vânturile dinspre nord-est și est, în timpul iernii fiind prezent Crivățul. Alte fenomene hidrometeorologice care se produc și influențează negativ activitatea economică sunt: ceața, bruma, chiciura, poleiul care se produc cu intensitate și durată mai mare pe văi. Cunoașterea caracteristicilor climatice predominante în zona analizată este importantă deopotrivă pentru agricultură, întreținerea căilor de transport rutier, prevenirea eventualelor situații de risc cauzate de acestea. HIDROGRAFIA. Comuna Ceplenița se încadrează în bazinul hidrografic al Râului Jijia. Apele de suprafață. Singurul curs de apă din arealul comunei Ceplenița este Râul Bahlui. Apele subterane. Hidrogeologia teritoriului comunei Ceplenița cuprinde două categorii de ape subterane: captive și cu nivel liber. Apele subterane de tip captiv Sunt prezente în special în zonele de deal și de versanți și se încadrează în unitatea hidrogeologică a ipelor coluvial-deluviale, nivelul piezometric fiind la adâncimi de 8 = 12 m. Stratul acvifer este format litologic din intercalațiile nisipoase prezente în argila de tip stratificat. Debitul acestor ape este moderat și slab din cauza permeabilității reduse a stratului de argilă stratificată. Apele subterane de tip liber Sunt întâlnite în special în zonele de relief coborât, în zonele de șes Râului Bahlui, colectorul fiind format predominant din agregate naturale fine (nisipuri), la care se adaugă argile nisipoase și prafuri nisipoase. Se încadrează în unitatea hidrogeologică a apelor aluviale de șes și au nivelul hidrostatic la adâncimi de 2= 4 m. SOLURILE. Condițiile climatice, litologice, geomorfologice și de vegetație au determinat formarea pe teritoriul comunei Ceplenița a unor soluri variate. Repartiția teritorială a solurilor Conform studiului „Comune vulnerabile la poluarea cu nitrați în România”, efectuat în anul 2003 de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA București, pe teritoriul comunei Ceplenița au fost identificate următoarele clase de soluri: - Clasa Cernisolurilor (după S.R.T.S. 2003, Molisoluri, după SRCS - 1980)Sunt soluri intens humifere, cu materie organică saturată în baze. Clasa Cernisoluri este reprezentată de cernoziomuri (conform S.R.T.S. 2003), respectiv cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii ( conform S.R.C.S.).

Pagina 6

„5 27 MA ( Ai - Clasa Luvisolurilor (după Ș.R/T!S 92003, Argiluvisoluri, după SRCS - 1980) - sunt soluri cu acumulare de argilă, condiționate/ de” cli pa Sunt reprezentate de luvosoluri (conform S.R.T.S. 2003), respectiv soluri brune luvice, și Î albice, (Conform S.R.C.S.); Iu 2603, - Clasa Hidrisolurilor SRI. S soluri hidromorfe, după SRCS - 1980) - reprezentate de gleiosoluri (S.R.T.S. 2003), a de lăc iști i R.C.S. 1980); re (5. - Clasa Salsodisolurilor (soluri h după SRCS - 1980) - include soluri cu un conținut foarte ridicat în săruri solubile sait 'șodiu schimbabile i E reprezentată de solonețuri; Pravioiere a - Clasa r (după S. 03, soluri trunchiate, neevoluate, sau desfundate, după SRCS - RSA 1980) - reprezentată de aluvisoluri C&I -S 2003), respectiv de protosoluri aluviale (S.R.C.S. 1980). Cernisolurile (Molisoluri, după S.R.T.S. 1980) Sunt soluri profund humifere, cu materie organică saturată în baze, specifice zonelor de stepă și silvostepă, dezvoltându-se îndeosebi între 100 și 250 m altitudine, și înglobează solurile care au ca diagnostic un orizont molic cel puțin în partea superioară. Din această clasă, pe teritoriul comunei sunt prezente cernoziomurile (S.R.T.S. 2003), reprezentate de cernoziomuri, cernoziomurile cambice, solurile cenușii. Cernisolurile, reprezentate de cernoziomuri, sunt prezente în jumătatea de nord a comunei, în sectorul aparținând zonei de câmpie colinară. Cea mai mare suprafață o ocupa cernoziomurile cambice, urmate, pe suprafețe mai restrânse, de solurile cenușii și cernoziomuri. Cernoziomurile se întâlnesc în extremitatea de nord-est a teritoriului comunei și în partea de vest a teritoriului studiat, fiind specifice zonelor de câmpie dar și de podiș, cu climat mai umed. Sunt caracteristice vegetației de stepă mezoxerofilă în covor neîntrerupt, cu graminee înalte. Cernoziomurile cambice sunt soluri caracteristice silvostepei, cu un profil mai bine dezvoltat si au un orizont Bv cambic, levigat de carbonați. Vegetația de silvostepă lasă numeroase resturi organice care dau humus de tip mull calcic, repartizat pe profil pe o grosime relativ mare. Datorită structurii și texturii bune și proprietăților fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație, sunt favorabile agriculturii. Se suprapun pe suprafețe plane, pe culmi și pe versanți cu pante cuprinse între 5% - 10%. Roca de solificare este reprezentată de depozite loessoide. Ocupă cea mai mare parte a jumătății de nord a teritoriului comunei Voinești. Solurile cenușii. Fac trecerea de la cernoziomurile cambice la zone mai umede. Au orizont Ame (AmAme-Bt-C). Ame prezintă caracteristici de A molic, adică acumulare de mull calcic, dar și de orizont eluvial. Sunt mai sărace în humus (3-4%), fiind întâlnite în partea centrală și de est a teritoriului comunei. Frecvența tot mai mare a perioadelor secetoase, limitează drastic potențialul nativ de productivitate a cernoziomurilor. Luvisolurile (Argiluvisoluri, după S.R.T.S. 1980) Sunt soluri cu acumulare de argilă, condiționate de climate mai umede. Din această clasă, pe teritoriul comunei sunt prezente luvosolurile (S.R.T.S. 2003), reprezentate de solurile brune luvice și luvisolurile albice. Luvosolurile sunt întâlnite în zonele cele mai înalte, la altitudini de este 350 - 400 m. Soluri brune luvice ocupă cea mai mare suprafață de pe teritoriul comunei, mai ales în jumătatea de sud a comunei. Se suprapun pe culmile și versanții înclinați din teritoriul comunei. Asigurarea cu substanțe nutritive este slabă, aciditatea este mare, regimul aerohidric este defectuos. Luvisolurile albice ocupă suprafețe restrânse la limita de sud a teritoriului comunei. Sunt caracterizate de apariția orizonturilor Ea si Bt. Aceste soluri sunt bine individualizate, datorită intenselor procese de debazeificare, eluviere și iluviere, care predomină față de cele de bioacumulare. Există condiții favorabile pentru formarea argilei, ca urmare a alterării silicaților primari din materialele parentale. Hidrisolurile (soluri hidromorfe, după S.R.C.S. 1980) Grupează solurile care s-au format și evoluează în condiții de exces de umiditate permanent de lungă durată. Pe teritoriul comunei, din clasa Hidrisolurilor sunt prezente gleiosolurile (lăcoviști). Sunt formate și evoluează în condițiile unui exces puternic de apă și a unei argilozități, fiind întâlnite în văile cursurilor de apă și în zonele depresionare de platou. Pe teritoriul comunei Ceplenița se regăsesc pe suprafețe din șesurile Râului Bahlui. SSalsodisolurile Includ soluri cu un conținut foarte ridicat în săruri solubile sau sodiu schimbabil. Pe teritoriul comunei Ceplenița clasa Salsodisolurilor este reprezentată de solonețuri, care apar pe alocuri, în partea de nord a comunei, pe roci argiloase ce conțin săruri solubile (NaCl, N2S04).

Pagina 7

202 Clasa Protisoluri (soluri nec evoluate, trunchiate, desfundate, după S.R.C.S. 1980) Solurile neevoluate digi un orizont A slab format, urmat de materialul sau roca parentală și au sunt reprezentate de solurile lu i e Solurile trunchiate gruț itățile de sol care datorită eroziunii prezintă profil trunchiat, în așa fel încât orizonturile rămase riă pe f ntizun anumit tip de sol și sunt reprezentate de erodosoluri. aghrarea Din această |clăsă, i egal aluviosolurile co unei Ceplenița sunt prezente (respectiv protosolurile aluviale, după S.R. 3. 1980), Acestea, întăl esc pe cursurile văilor torențiale. Datorită carac efisticilor condiți Șf siăturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, a riboări de teren Il de umiditate, tasare. FLORA ȘI VEGĂ Rit FAȚIA:? Floristic, teritoriul comunei foplecița aparține provinciei central-europene, fiind amplasat în zona de vegetație a pădurilor de stejar și a pădurilor de fag. Flora și vegetația spontană, care reflectă particularitățile de ordin pedoclimatic al acestei zone au fost înlocuite în cea mai mare parte cu terenuri agricole și fânețe. Dealurile și zonele de versant lipsite de păduri sunt acoperite cu pajisti de stepă secundare. Vegetația cuprinde grupări de Festuca pseudovina, Festuca sulcata, Poa, Stipa, Trifolium, asociații de Artemisia austriaca (pelinul), plante spinoase care compromit valoarea nutritivă a pășunilor (Eryngium carduus), pălămida. În alcătuirea asociațiilor psamofile intră: Ciulinul, Romanița de câmp, Laptele cucului. Din flora spontană amintim: Pălămida (Cesium arvense), Cicoarea (Cichorium intihus), Păpădia “Taraxacum oficinalis); Pătlagina (Plantagomedia); Coada șoricelului (Archiella milcefalium). CARACTERISTICI GEOTEHNICE. Elemente de geomorfologie. Comuna Ceplenița se încadrează din punct de vedere geomorfologic în in Unitatea Colinele Gloduri- Coada Stâncii din Regiunea Câmpia Jijiei Inferioare Elemente de geologie. Unitatea administrativ-teritorială menționată mai sus ocupă terenuri care aparțin cuverturii sedimentare a marii unități tectono-structurale „Platforma Moldovenească”. Din succesiunea litologică mai importante pentru dezvoltarea comunei Ceplenița și pentru condițiile de fundare a construcțiilor sunt formațiunile de vârstă cuaternară. Acestea sunt în poziție concordantă pe depozite de vârstă sarmațiană, din care sunt prezente subetajele Basarabian și Kersonian. Încadrarea seismică. Din punct de vedere seismic, teritoriul se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 + 150 km. Conform precizărilor din Codul de proiectare seismică P100/1-2013, terenurile din comuna Ceplenița se caracterizează prin: - valoarea de vârf a accelerației pentru cutremure ag = 0,25g; - perioada de control (colț) a spectrului răspuns Te = 0,7 s. Adâncimea maximă de îngheț. Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheț în comuna Ceplenița este 0,90 m de la suprafața terenului. Succesiunea stratificației terenurilor. În funcție de particularitățile geomorfologice și de constituența litologică a terenurilor de fundare, în comuna Ceplenița se pot delimita următoarele zone : Zonele de șes. Sunt prezente de-a lungul Râului Bahlui și se caracterizează prin prezența formațiunilor psamitice aluvionare (nisipuri) peste care sunt prezente prafuri nisipoase aluvionare galbene-cenușii cu grosimi de 1-2 m și argile grase contractile cu umflări și contracții mari. Aceste terenuri sunt favorabile construcțiilor deoarece au stabilitate generală și locală, iar capacitatea lor portantă la starea limită de deformații permite execuția de imobile cu regim de înălțime până la P + 2 E, fără o îmbunătățire prealabilă a terenului de fundare. Dacă apa subterană are un nivel hidrostatic mai coborât de 2,5 m, aceste construcții pot fi prevăzute și cu subsoluri utile. În zonele de șes, apa subterană este de tip liber și are nivelul hidrostatic la adîncimi de 2-6 m. Zonele de platou. Ocupă forme de relief mai înalte cu cca 18 + 35 m față de zonele de șes din localitățile componente ale comunei Ceplenița și au pante de până la 5%.

Pagina 8

7. fenii-galbene cu intercalații nisipoase cenușii și ruginii. prezente în satele sipuri cenușii-galbene în adâncime. și capacitatea portantă ridicatăa terenurilor de fundare (p.conv. = 150 + ații) conferă calități favorabile pentru execuția construcțiilor. mi de peste 12m. Argilele acoperitoare din zonele de platou trec lateral pe flancurile dealurilor, unde devin argile stratificare; În porțiunile de cornișă, pantele devin din ce în ce mai accentuate, (valori de 5 + iar 10%, influența factorului antropic este cea mai importantă (existând o probabilitate foarte mare de declanșare a fenomenelor de instabilitate ca urmare a săpăturilor executate incorect). Deși au o capacitate portantă buna (p.convențional = 160 — 170 kPa), aceste argile sunt susceptibile la declanșarea alunecărilor de teren în sezoanele bogate în precipitații, deoarece conțin intercalații și pungi de nisip fin și praf nisipos în care se acumulează apa. Intercalațiile de nisip conferă o textură foliară, cu coeziune redusă, care se accentuează în stare umezită, ceea ce conduce la riscuri de producere alunecărilor a de teren. Argilele stratificate sunt prezente în alcătuirea litologică de la adâncimi de peste 2-3m ale dealurilor din satele Ceplenița și Poiana Mărului. Riscuri de alunecări ale terenurilor versanților. În prezent versanții din localitățile componente ale comunei Ceplenița prezintă zone cu alunecări stabilizate. În intravilanul propus nu s-au identificat zone cu potențial alunecător moderat ridicat, iar în zonele sau extravilane limitrofe riscul alunecărilor este redus. În raport cu planurile topografice, în intravilanul prin prezentul PUG fost identificate propus au urmatoarele zone conform planșei SG 2 atașate: A - Zone care au pante cuprinse între 0-15%. În aceste zone construirea se va realiza pe bază de studii geotehnice verificate Af. Procentul de ocupare a terenului - POT va fi de maximum 30% și coeficientul de utilizare a terenului - CUT de maxim 0,90mp/ADC. Regimul de înălțime va fi de maxim P+2E. B - Zone de versant stabile care au pante cuprinse între 15-25%. În aceste zone construirea se va realiza pe bază de studii geotehnice și de stabilitate a terenului verificate Af. Procentul de ocupare a terenului - POT va fi de maximum 15% și coeficientul de utilizare a terenului - CUT de maxim 0,30mp/ADC. Regimul de înălțime va fi de maxim P+1E. Condiții de fundare. Construcțiile având regim de înălțime de până la P +2E pot fi fundate direct în stratul de fundare, la adâncimea de minimum 1,10m sub cota terenului amenajat. Riscul de inundabilitate. Terenurile din comuna Ceplenița prezintă risc de inundabilitate moderat spre slab, în special în zona de șes a Râului Bahlui. La amplasarea de construcții în aceste zone se vor întocmi studii hidrologice în care se va preciza măsurile care se impun pentru înlăturarea acestui risc. Ulinici Gh pate Z N d N/A Mera