Plan Urbanistic General (PUG)
02 SG Ceplenita
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,9 MB · modificat pe site: 29.03.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „02 SG Ceplenita”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2022/03/02-SG-Ceplenita.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72365-02-sg-ceplenita, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
S. C. THORATON S.R.L.
J22-774- 2005
Aleea Decebal nr. 17, Scara A, Apart. 6, Iași 700232
Telefon 0723321613
Proiect nr. 2098/2020
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL Faza PUG
CEPLENIȚȚA
Exemplar nr.
IE eepeorei led /
GHE,
2020
Pagina 2
Nume și prenume verificator atestat
ing. CHIRIAC P. ROXANA-SMARANDA Nr. 2618bis
SC ARHICON PROIECT SRL Iași 01.10.2021
str. Petre Țuțea nr.11, bl.911. tr. et.1, ap.4. Iași
e-mail: geopret yahoo.com, tel. 0722297253
REFERAT
privind verificarea de calitate la cerința Rezistența mecanică și stabilitatea masivelor de pămînt, a terenului
de fundare și interacțiunii cu structurile îngropate (Af), a proiectului nr. 2098/2020 ”Studiu geotehnic
pentru Actualizare plan urbanistic general comuna Ceplenița, județul Iași”
1.Date de identificare:
-proiectant de specialitate-SC THORATON SRL Iași
-investitor-Consiliul local comuna Ceplenița
-amplasament-com. Ceplenița, jud. Iași
2.Caracteristicile principale ale proiectului:
Actualizare plan urbanistic general pentru comuna Ceplenița, județul Iași.
Conform prevederilor din normativul P100/1-2013, amplasamentul se încadrează astfel:
- zona cu valoarea de vîrf a accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,25g;
- perioadă de control (colț) Tc= 0,7 sec.
3.Documente ce se prezintă la verificare:
-Studiu geotehnic nr. 2098/2020, întocmit de către SC THORATON SRL Iași
4.Precizări asupra soluțiilor adoptate în proiect:
Amplasamentul este situat în comuna Ceplenița, jud. Iași, pe un teren cu diferite pante.
Amenajările de suprafață, sistematizarea verticală și în plan a amplasamentului trebuie să asigure o
evacuare rapidă a apelor din precipitații sau din alte surse de suprafață.
În studiu se prezintă soluțiile de fundare și măsurile necesare, avînd în vedere faza de proiectare PUG,
importanța construcțiilor, condițiile de teren și de amplasament.
Se va acorda o atenție deosebită măsurilor de sprijinire a masivelor de pămînt pe perioada execuției
lucrărilor de construcție precum și controlului regimului apei subterane pe toată perioada de exploatare a
imobilelor în discuție.
Pentru adîncimi ale săpăturii mai mari de 3,0 m se vor respecta prevederile normativului NP120-2014.
Prezentul studiu geotehnic este întocmit numai pentru faza de proiectare PUG. urmînd ca la fazele
următoare de proiectare să se completeze cu prospecțiunile, analizele de laborator și calculele necesare pentru
fiecare construcție în parte.
Avînd în vedere natura eterogenă a terenului de fundare precum și variația în limite foarte largi a nivelului
apei subterane precum și a pantei terenului, se recomandă ca la fazele următoare de proiectare, studiile geotehnice
întocmite pentru construcțiile amplasate în zone sau vecinătăți cu pante mai mari de 10%, sau amplasate în zone
sau vecinătăți cu risc de alunecare, să fie completate cu calcule privind stabilitatea terenului de fundare.
Studiile geotehnice întocmite pentru fiecare construcție în parte, vor fi verificate de un verificator atestat
Af, conform normativului NP074-2014.
S.Concluzii asupra verificării
Prezentul referat nu oferă posibilitatea utilizării lui ca document pentru încheierea de asigurări privind construcția.
În urma verificării se consideră proiectul corespunzător, din punct de vedere al TAf pentru faza de
proiectare PUG, semnîndu-se și ștampilîndu-se conform prevederilor legale.
Am primit trei exemplare, Am predat trej p
a
Investitor, Verificator t
Consiliul local comuna Ceplenița ing. Chiriac Ri
Pagina 3
BORDEROU DE PIESE SCRISE ȘI DESENATE
pag.
1.Piese scrise
1.1. Așezarea geografică
1.2. Relieful
1.3.Resursele naturale BPBUVWVVWVUWVUW
1.4. Clima
1.5.Hidrografia
1.6.Solurile
1.7. Flora și vegetația
1.8. Caracteristici geotehnice
1.8.1.Succesiunea stratificației terenurilor DOINA
1.8.2.Riscuri de alunecări ale terenurilor
1.8.3.Riscuri de inundabilitate
2.Piese desenate
2.1. Plan situație localitățile Ceplenița, Buhalnița,
Poiana Mărului, Zlodica SGI
2.2. Plan zonare georehnică SG2
Pagina 4
23:
Da i PUEIENTE ALE CADRULUI NATURAL
Pe ir d
Prezentul PA: teți ului Urbanistic General al comunei Ceplenița se elaborează pentru
gel ince
satele componente-ale aci a ritor iale, respectiv: Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica.
AȘEZAREA G AFICĂ. 3
Comuna Ceplenița' este situată /în Zona central-nordică a județului Iași și are următoarele vecinătăți: la
nord comuna est corbul £& arnele Caprei, la sud-est comuna Belcești iar sud și la vest comuna
Cca Pe
Cotnari. Di
Se in
Principala e con igație teritoriul comunei Ceplenița este drumul județean DJ 281; spre est, se
face legătura cu calea otoșani, și în continuare prin drumul național DN 28 se realizează legătura
municipiul Iași, orașul reședință de județ, iar spre vest se face legătura cu drumul național DN 28B prin care se
comunică spre nord cu municipiile Hârlău și Botoșani, iar spre sud cu municipiul Târgu Frumos.
Satele Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica au legătura cu drumul național DN 28B prin intermediul
drumurilor comunale.
În extravilan există drumuri locale care fac posibil accesul la proprietățile cetățenilor și care sunt
practicabile tot timpul anului.
RELIEFUL.
Teritoriul comunei Ceplenița se incadreaza morfologic in Unitatea Colinele Gloduri- Coada Stâncii din
Regiunea Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful se prezinta sub forma de platouri cu ??2? Interfluviile sunt ocupate
Je versanti cu pante de înclinare de 5 = 30 %. Cornișele versanțior delimitează zone de platou.
Rareori, pantele versanților sunt afectate de procese de eroziune ori alunecări consecvente de teren.
RESURSELE NATURALE.
Pe arealul comunei Ceplenița singurele resurse minerale utile sunt argilele și argilele prăfoase. Acestea
sunt exploatate local și nu sunt în evidența Agenției Naționale de Resurse Minerale.
CLIMA.
Este temperat-continentală, media anuală fiind de 11 grade, cu minima absolută pînă la —34"C ( satul
Ceplenița este la 22 km distanță de satul Cotnari, considerat polul frigului în județul Iași ), maximele fiind de
36*C. Astfel, temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8*C și 9*C în partea de vest și 11*C - 12*C
în partea de est. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18*C + 20*C în zonele înalte și 20*C
= 21,5*C în zonele joase), iar cele mai mici valori medii se înregistrează în ianuarie (-3*C, - 4*C și chiar sub -
4*C pe văi).
Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 72% - 75%. Cele mai mari valori lunare depășesc
85% - 90% iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64% - 65% vara. Important de menționat este deficitul de
imiditate din aer care se înregistrează în lunile aprilie - mai (67% - 66%), influențând negativ dezvoltarea
vegetației.
Data de apariție a primului îngheț este în general 10 + 15 octombrie, iar data ultimului îngheț este
înregistrată la 6 =8 aprilie, dar au fost și situații excepționale când au fost nopți cu îngheț și în luna mai.
Nebulozitatea este direct influențată de temperatura și umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de
la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare,
durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 1900 și 2000 ore/an în zonele înalte și între 2000 și 2100
ore/an în zonele joase.
În ceea ce privește precipitațiile atmosferice, în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară se
înregistrează 550 mm în medie pe an, în timp ce către vestul comunei ( , precipitațiile pot ajunge și la 600 mm.
În cea mai mare parte a anului, precipitațiile cad sub formă de ploi, cu excepția intervalului 23 noiembrie - 21
martie, în care precipitațiile cad sub formă de zăpadă, adică un număr de 118 zile în medie.
O problemă gravă care afectează aleatoriu teritoriul comunei Ceplenița este seceta.
În timpul anului, regimul precipitațiilor este neuniform, înregistrându-se cantități mari în lunile aprilie,
mai și iunie, (65 - 75 mm în medie) și mici în decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporție de 70%
ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă
a lunii martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 - 45% cad primăvara,
23 - 30% vara, 17-23% toamna și 10-17% iarna.
Repartiția scurgerii în timpul anului înregistrează variații destul de mari datorită influenței factorilor
climatici, a raportului dintre diferitele surse de alimentare și a cantității acestora.
Pagina 5
4-
Astfel, în timpul verii, pe majoritatea văilor din zonă se scurge 23 - 30% din volumul anual de scurgere. În 70%
din cazuri, se observă o micșorare ontinuă a scurgerii din iulie și până la sfârșitul lunii august.
În medie, în lună iunie se scule din volumul anotimpului de vară, în iulie 30%, iar în august doar
10%. Cea mai mică/Scurăe e se istiează toamna, respectiv între 7,5 și 14% din totalul scurgerii anuale, iar
cea mai mare se î sri imăvara, când se scurge între 44% și 51% din volumul anual, ca urmare a
j
topirii zăpezii acumulată îi ufernii, de intensitatea topirii acesteia și de ploile căzute în acest anotimp.
0)
În anotimpul verii sevînregistrează ea-mai mare frecvență a scuirgerilor torențiale care sunt condiționate
de ploile cu caracter torențial. Perioada mici este destul de îndelungată, începând de la sfârșitul verii și
SU
până la începutul primăyerii, ca _ureiai€ să. căderii accentuate sau chiar a lipsei totale a precipitațiilor care
determină o scurgere foarte scăzută, În cursul căreia se înregistrează și cele mai mici debite din cursul unui an.
În această perioadă, ponderea Alitriăritării subterane este mult mai mare decât în celelalte anotimpuri.
În timpul iernii, temperatura oscilează între 0,1 și 0,5*C, favorizând, în acest fel, formarea podului de
gheață, care apare de obicei în a doua decadă a lunii decembrie și se termină în ultima decadă a lunii februarie.
Primăvara se înregistrează o creștere medie de 7 - 8 *C față de anotimpul precedent, ajungându-se la un ritm de
creștere de 2*C pentru fiecare decadă.
Aversele torențiale influențează negativ activitatea economică și socială, fiind mobilul producerii umezirii
excesive și alunecărilor de teren, activării eroziunii etc. În general, când precipitațiile depășesc 20 mm/24 ore/
nm? și solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore / cm? și cad pe un sol uscat, apar condiții
Je producere a inundațiilor, se pot deteriora unele culturi, sunt favorizate procesele de scurgere difuză, de
eroziune a solului și de deplasare în masă.
Vântul, o altă componentă a climei care exprimă dinamica atmosferei, se deosebește prin viteză și direcție
de deplasare a maselor de aer. Cea mai mare frecvență o au vânturile dinspre nord-est și est, în timpul iernii
fiind prezent Crivățul.
Alte fenomene hidrometeorologice care se produc și influențează negativ activitatea economică sunt:
ceața, bruma, chiciura, poleiul care se produc cu intensitate și durată mai mare pe văi.
Cunoașterea caracteristicilor climatice predominante în zona analizată este importantă deopotrivă pentru
agricultură, întreținerea căilor de transport rutier, prevenirea eventualelor situații de risc cauzate de acestea.
HIDROGRAFIA.
Comuna Ceplenița se încadrează în bazinul hidrografic al Râului Jijia.
Apele de suprafață.
Singurul curs de apă din arealul comunei Ceplenița este Râul Bahlui.
Apele subterane.
Hidrogeologia teritoriului comunei Ceplenița cuprinde două categorii de ape subterane: captive și cu nivel
liber.
Apele subterane de tip captiv
Sunt prezente în special în zonele de deal și de versanți și se încadrează în unitatea hidrogeologică a
ipelor coluvial-deluviale, nivelul piezometric fiind la adâncimi de 8 = 12 m. Stratul acvifer este format litologic
din intercalațiile nisipoase prezente în argila de tip stratificat. Debitul acestor ape este moderat și slab din cauza
permeabilității reduse a stratului de argilă stratificată.
Apele subterane de tip liber
Sunt întâlnite în special în zonele de relief coborât, în zonele de șes Râului Bahlui, colectorul fiind format
predominant din agregate naturale fine (nisipuri), la care se adaugă argile nisipoase și prafuri nisipoase. Se
încadrează în unitatea hidrogeologică a apelor aluviale de șes și au nivelul hidrostatic la adâncimi de 2= 4 m.
SOLURILE.
Condițiile climatice, litologice, geomorfologice și de vegetație au determinat formarea pe teritoriul
comunei Ceplenița a unor soluri variate.
Repartiția teritorială a solurilor
Conform studiului „Comune vulnerabile la poluarea cu nitrați în România”, efectuat în anul 2003 de către
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului - ICPA
București, pe teritoriul comunei Ceplenița au fost identificate următoarele clase de soluri:
- Clasa Cernisolurilor (după S.R.T.S. 2003, Molisoluri, după SRCS - 1980)Sunt soluri intens humifere,
cu materie organică saturată în baze. Clasa Cernisoluri este reprezentată de cernoziomuri (conform S.R.T.S.
2003), respectiv cernoziomuri, cernoziomuri cambice, soluri cenușii ( conform S.R.C.S.).
Pagina 6
„5
27 MA
( Ai
- Clasa Luvisolurilor (după Ș.R/T!S 92003, Argiluvisoluri, după SRCS - 1980) - sunt soluri cu acumulare
de argilă, condiționate/ de” cli pa Sunt reprezentate de luvosoluri (conform S.R.T.S. 2003),
respectiv soluri brune luvice, și Î albice, (Conform S.R.C.S.);
Iu 2603,
- Clasa Hidrisolurilor SRI. S soluri hidromorfe, după SRCS - 1980) - reprezentate de
gleiosoluri (S.R.T.S. 2003), a de lăc iști i R.C.S. 1980);
re (5.
- Clasa Salsodisolurilor (soluri h după SRCS - 1980) - include soluri cu un conținut foarte
ridicat în săruri solubile sait 'șodiu schimbabile i E reprezentată de solonețuri;
Pravioiere a
- Clasa r (după S. 03, soluri trunchiate, neevoluate, sau desfundate, după SRCS -
RSA
1980) - reprezentată de aluvisoluri C&I -S 2003), respectiv de protosoluri aluviale (S.R.C.S. 1980).
Cernisolurile (Molisoluri, după S.R.T.S. 1980)
Sunt soluri profund humifere, cu materie organică saturată în baze, specifice zonelor de stepă și
silvostepă, dezvoltându-se îndeosebi între 100 și 250 m altitudine, și înglobează solurile care au ca diagnostic
un orizont molic cel puțin în partea superioară.
Din această clasă, pe teritoriul comunei sunt prezente cernoziomurile (S.R.T.S. 2003), reprezentate de
cernoziomuri, cernoziomurile cambice, solurile cenușii.
Cernisolurile, reprezentate de cernoziomuri, sunt prezente în jumătatea de nord a comunei, în sectorul
aparținând zonei de câmpie colinară. Cea mai mare suprafață o ocupa cernoziomurile cambice, urmate, pe
suprafețe mai restrânse, de solurile cenușii și cernoziomuri.
Cernoziomurile se întâlnesc în extremitatea de nord-est a teritoriului comunei și în partea de vest a
teritoriului studiat, fiind specifice zonelor de câmpie dar și de podiș, cu climat mai umed. Sunt caracteristice
vegetației de stepă mezoxerofilă în covor neîntrerupt, cu graminee înalte.
Cernoziomurile cambice sunt soluri caracteristice silvostepei, cu un profil mai bine dezvoltat si au un
orizont Bv cambic, levigat de carbonați. Vegetația de silvostepă lasă numeroase resturi organice care dau
humus de tip mull calcic, repartizat pe profil pe o grosime relativ mare. Datorită structurii și texturii bune și
proprietăților fizico-mecanice, hidrofizice și de aerație, sunt favorabile agriculturii. Se suprapun pe suprafețe
plane, pe culmi și pe versanți cu pante cuprinse între 5% - 10%. Roca de solificare este reprezentată de depozite
loessoide. Ocupă cea mai mare parte a jumătății de nord a teritoriului comunei Voinești.
Solurile cenușii. Fac trecerea de la cernoziomurile cambice la zone mai umede. Au orizont Ame (AmAme-Bt-C). Ame prezintă caracteristici de A molic, adică acumulare de mull calcic, dar și de orizont eluvial.
Sunt mai sărace în humus (3-4%), fiind întâlnite în partea centrală și de est a teritoriului comunei.
Frecvența tot mai mare a perioadelor secetoase, limitează drastic potențialul nativ de productivitate a
cernoziomurilor.
Luvisolurile (Argiluvisoluri, după S.R.T.S. 1980)
Sunt soluri cu acumulare de argilă, condiționate de climate mai umede.
Din această clasă, pe teritoriul comunei sunt prezente luvosolurile (S.R.T.S. 2003), reprezentate de
solurile brune luvice și luvisolurile albice. Luvosolurile sunt întâlnite în zonele cele mai înalte, la altitudini de
este 350 - 400 m.
Soluri brune luvice ocupă cea mai mare suprafață de pe teritoriul comunei, mai ales în jumătatea de sud a
comunei. Se suprapun pe culmile și versanții înclinați din teritoriul comunei. Asigurarea cu substanțe nutritive
este slabă, aciditatea este mare, regimul aerohidric este defectuos.
Luvisolurile albice ocupă suprafețe restrânse la limita de sud a teritoriului comunei. Sunt caracterizate de
apariția orizonturilor Ea si Bt. Aceste soluri sunt bine individualizate, datorită intenselor procese de
debazeificare, eluviere și iluviere, care predomină față de cele de bioacumulare. Există condiții favorabile
pentru formarea argilei, ca urmare a alterării silicaților primari din materialele parentale.
Hidrisolurile (soluri hidromorfe, după S.R.C.S. 1980)
Grupează solurile care s-au format și evoluează în condiții de exces de umiditate permanent de lungă
durată.
Pe teritoriul comunei, din clasa Hidrisolurilor sunt prezente gleiosolurile (lăcoviști). Sunt formate și
evoluează în condițiile unui exces puternic de apă și a unei argilozități, fiind întâlnite în văile cursurilor de apă
și în zonele depresionare de platou. Pe teritoriul comunei Ceplenița se regăsesc pe suprafețe din șesurile Râului
Bahlui.
SSalsodisolurile
Includ soluri cu un conținut foarte ridicat în săruri solubile sau sodiu schimbabil.
Pe teritoriul comunei Ceplenița clasa Salsodisolurilor este reprezentată de solonețuri, care apar pe alocuri,
în partea de nord a comunei, pe roci argiloase ce conțin săruri solubile (NaCl, N2S04).
Pagina 7
202
Clasa Protisoluri (soluri nec evoluate, trunchiate, desfundate, după S.R.C.S. 1980)
Solurile neevoluate digi un orizont A slab format, urmat de materialul sau roca parentală și
au
sunt reprezentate de solurile lu
i e
Solurile trunchiate gruț itățile de sol care datorită eroziunii prezintă profil trunchiat, în așa fel încât
orizonturile rămase riă pe f ntizun anumit tip de sol și sunt reprezentate de erodosoluri.
aghrarea
Din această |clăsă, i egal aluviosolurile
co unei Ceplenița sunt prezente (respectiv protosolurile
aluviale, după S.R. 3. 1980), Acestea, întăl esc pe cursurile văilor torențiale.
Datorită carac efisticilor condiți Șf siăturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori
limitativi: eroziuni, a riboări de teren Il de umiditate, tasare.
FLORA ȘI VEGĂ Rit
FAȚIA:?
Floristic, teritoriul comunei foplecița aparține provinciei central-europene, fiind amplasat în zona de
vegetație a pădurilor de stejar și a pădurilor de fag.
Flora și vegetația spontană, care reflectă particularitățile de ordin pedoclimatic al acestei zone au fost
înlocuite în cea mai mare parte cu terenuri agricole și fânețe.
Dealurile și zonele de versant lipsite de păduri sunt acoperite cu pajisti de stepă secundare. Vegetația
cuprinde grupări de Festuca pseudovina, Festuca sulcata, Poa, Stipa, Trifolium, asociații de Artemisia austriaca
(pelinul), plante spinoase care compromit valoarea nutritivă a pășunilor (Eryngium carduus), pălămida.
În alcătuirea asociațiilor psamofile intră: Ciulinul, Romanița de câmp, Laptele cucului.
Din flora spontană amintim: Pălămida (Cesium arvense), Cicoarea (Cichorium intihus), Păpădia
“Taraxacum oficinalis); Pătlagina (Plantagomedia); Coada șoricelului (Archiella milcefalium).
CARACTERISTICI GEOTEHNICE.
Elemente de geomorfologie.
Comuna Ceplenița se încadrează din punct de vedere geomorfologic în in Unitatea Colinele Gloduri-
Coada Stâncii din Regiunea Câmpia Jijiei Inferioare
Elemente de geologie.
Unitatea administrativ-teritorială menționată mai sus ocupă terenuri care aparțin cuverturii sedimentare a
marii unități tectono-structurale „Platforma Moldovenească”.
Din succesiunea litologică mai importante pentru dezvoltarea comunei Ceplenița și pentru condițiile de
fundare a construcțiilor sunt formațiunile de vârstă cuaternară. Acestea sunt în poziție concordantă pe depozite
de vârstă sarmațiană, din care sunt prezente subetajele Basarabian și Kersonian.
Încadrarea seismică.
Din punct de vedere seismic, teritoriul se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu
hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 + 150 km.
Conform precizărilor din Codul de proiectare seismică P100/1-2013, terenurile din comuna Ceplenița se
caracterizează prin:
- valoarea de vârf a accelerației pentru cutremure ag = 0,25g;
- perioada de control (colț) a spectrului răspuns Te = 0,7 s.
Adâncimea maximă de îngheț.
Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheț în comuna Ceplenița este
0,90 m de la suprafața terenului.
Succesiunea stratificației terenurilor.
În funcție de particularitățile geomorfologice și de constituența litologică a terenurilor de fundare, în
comuna Ceplenița se pot delimita următoarele zone :
Zonele de șes.
Sunt prezente de-a lungul Râului Bahlui și se caracterizează prin prezența formațiunilor psamitice
aluvionare (nisipuri) peste care sunt prezente prafuri nisipoase aluvionare galbene-cenușii cu grosimi de 1-2 m
și argile grase contractile cu umflări și contracții mari. Aceste terenuri sunt favorabile construcțiilor deoarece au
stabilitate generală și locală, iar capacitatea lor portantă la starea limită de deformații permite execuția de
imobile cu regim de înălțime până la P + 2 E, fără o îmbunătățire prealabilă a terenului de fundare. Dacă apa
subterană are un nivel hidrostatic mai coborât de 2,5 m, aceste construcții pot fi prevăzute și cu subsoluri utile.
În zonele de șes, apa subterană este de tip liber și are nivelul hidrostatic la adîncimi de 2-6 m.
Zonele de platou.
Ocupă forme de relief mai înalte cu cca 18 + 35 m față de zonele de șes din localitățile componente ale
comunei Ceplenița și au pante de până la 5%.
Pagina 8
7.
fenii-galbene cu intercalații nisipoase cenușii și ruginii. prezente în satele
sipuri cenușii-galbene în adâncime.
și capacitatea portantă ridicatăa terenurilor de fundare (p.conv. = 150 +
ații) conferă calități favorabile pentru execuția construcțiilor.
mi de peste 12m.
Argilele acoperitoare din zonele de platou trec lateral pe flancurile dealurilor, unde devin
argile
stratificare; În porțiunile de cornișă, pantele devin din ce în ce mai accentuate, (valori de 5 + iar
10%,
influența factorului antropic este cea mai importantă (existând o probabilitate foarte mare de
declanșare a
fenomenelor de instabilitate ca urmare a săpăturilor executate incorect).
Deși au o capacitate portantă buna (p.convențional = 160 — 170 kPa), aceste argile sunt susceptibile la
declanșarea alunecărilor de teren în sezoanele bogate în precipitații, deoarece conțin intercalații și pungi de
nisip fin și praf nisipos în care se acumulează apa. Intercalațiile de nisip conferă o textură foliară,
cu
coeziune redusă, care se accentuează în stare umezită, ceea ce conduce la riscuri de producere alunecărilor
a
de teren.
Argilele stratificate sunt prezente în alcătuirea litologică de la adâncimi de peste 2-3m ale dealurilor din
satele Ceplenița și Poiana Mărului.
Riscuri de alunecări ale terenurilor versanților.
În prezent versanții din localitățile componente ale comunei Ceplenița
prezintă zone cu alunecări
stabilizate.
În intravilanul propus nu s-au identificat zone cu potențial alunecător moderat ridicat, iar în zonele
sau
extravilane limitrofe riscul alunecărilor este redus.
În raport cu planurile topografice, în intravilanul prin prezentul PUG fost identificate
propus au
urmatoarele zone conform planșei SG 2 atașate:
A - Zone care au pante cuprinse între 0-15%. În aceste zone construirea se va realiza pe bază de studii
geotehnice verificate Af. Procentul de ocupare a terenului - POT va fi de maximum 30% și coeficientul de
utilizare a terenului - CUT de maxim 0,90mp/ADC. Regimul de înălțime va fi de maxim P+2E.
B - Zone de versant stabile care au pante cuprinse între 15-25%. În aceste zone construirea se va realiza
pe bază de studii geotehnice și de stabilitate a terenului verificate Af. Procentul de ocupare a terenului -
POT va fi de maximum 15% și coeficientul de utilizare a terenului - CUT de maxim 0,30mp/ADC. Regimul
de înălțime va fi de maxim P+1E.
Condiții de fundare.
Construcțiile având regim de înălțime de până la P +2E pot fi fundate direct în stratul de fundare, la
adâncimea de minimum 1,10m sub cota terenului amenajat.
Riscul de inundabilitate.
Terenurile din comuna Ceplenița prezintă risc de inundabilitate moderat spre slab, în special în zona de
șes a Râului Bahlui. La amplasarea de construcții în aceste zone se vor întocmi studii hidrologice în care se
va preciza măsurile care se impun pentru înlăturarea acestui risc.
Ulinici Gh pate Z
N d
N/A Mera