Plan Urbanistic General (PUG)
Studiu gospodarirea apelor
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 73,4 MB · modificat pe site: 29.03.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu gospodarirea apelor”, Comuna Ceplenița, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaceplenita.ro/wp-content/uploads/2022/03/Studiu-gospodarirea-apelor.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ceplenita/72368-studiu-gospodarirea-apelor, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
S.C.ALFAPROIECT S.R.L.IASI
C.U.I. 16969670; J 22 / 2535 | 2004
DENUMIRE PROIECT:
DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ PENTRU OBȚINEREA
AVIZULUI DE GOSPODĂRIRE A APELOR
LA OBIECTIVUL:
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA CEPLENITA, JUDETUL IASI
BENEFICIAR: COMUNA CEPLENITA, JUDETUL IASI
ADMINISTRATOR: 4 Cristian Baltaru
- iunie 2015 -
Pagina 2
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
BORDEROU
A. PIESE SCRISE:
Memoriu tehnic
1. Date generale
2. Caracterizarea zonei de amplasare
3. Analiza situatiei existente
4. Propuneri de dezvoltare urbanistica
5. Protectia mediului
6. Reglementari urbanistice
7. Concluzii
+ Regulament Local de Urbanism
B. PIESE DESENATE:
1. Plan de incadrare in Zona........men nn nenaneenennenaeneneneneeneneenenaenna sc. 1:25.000
2. Încadrarea in teritoriul administrativ.......cecneae nenea eneeeeneeeeeeaee sc. 1:25.000
3. Reglementari urbanistice... nenea nnenaeenenaeenene eneee sc. 1:5000
4. Reglementari urbanistice — UTR.......ceneneeneneeeneneneenneeeneaeneee sc. 1:5000
5. Reglementari:edilitare.......sn esa zaacaa a a TEZE ate sc. 1:5000
Pagina 3
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul lasi
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
Denumirea obiectivului de investitie
Lucrarea analizata se refera la Actualizare P.U.G. al comunei Ceplenita,
judetul Iasi, si stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare ale
localitatilor pe o perioada de 5 — 10 ani, pe baza analizei multicriteriale a situatiei
existente.
Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare
(caracter operational) si raspund programului de amenajare spatiala a teritoriului si
de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial — administrativa de baza.
Amplasament
Comuna Ceplenita este situata in partea de nord-vest a judetului Iasi, avand
centru de comuna situat la aproximativ 70 km distanta de municipiul Iasi si la 5 km
sud de orasul Harlau. In componenta comunei intra urmatoarele localitati:
Ceplenita, Buhalnita, Poiana Marului si Zlodica.
Vecinii comunei sunt:
- la nord teritoriul comunei Scobinți;
- la est teritoriul comunei Coarnele Caprei;
- la vest teritoriul comunei Cotnari;
- la sud teritoriul comunei Cotnari.
Teritoriul comunei Ceplenita se afla situat in partea nord-estica a Romaniei,
intre 47%24'59"N - 47%21'31"N latitudine nordica si 26*50'1"E- 27*4'59"E
longitudine estica, in partea nord - vestica a judetului Iasi la 70 km distanta fata de
municipiul Iasi, centru administrativ si politic al judetului.
Cele 4 vetre de sate sunt dezvoltate in general de-a lungul principalelor cai
de comunicatie rutiera.
Centrul politico-administrativ al comunei este localitatea Ceplenita. Ca
numar de locuitori se situeaza pe locul al doilea fiind intrecuta de localitatea
Buhalnita. Fata de satele componente ale comunei localitatea Ceplenita are rol de
coordonare administrativa si socio-culturala.
Ca si celelalte localitati ale comunei Ceplenita face parte din grupa
localitatilor rurale situate in zona de deplasare de 30 min. fata de orasul Harlau
avand cu acesta relatii de subordonare si de cooperare pe linie economica.
Legatura cu acesta este asigurata de traseul rutier DN28B care asigura si
legatura cu orasul Targul Frumos situat la o distanta de 25 km spre sud cat si cu
magistrala care asigura legatura cu municipiul Iasi, drumul european E583.
Legaturile cu teritoriile administrative invecinate sunt asigurate de:
- DN28B care leaga comuna Ceplenita de municipiul Botosani prin B>
Harlau; N
4 & A
E VIZATSPRE Î|
E NESCHIMBARE $
g& $)
Z CA $ SS
Cana. AS
Pagina 4
sa S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
- DJ281D care leaga comuna Ceplenita de comuna Gropnita;
- DJ281 leaga comuna Ceplenita de localitatile Podu Iloaiei si Lespezi;
- DC145 care leaga comuna Ceplenita de orasul Harlau.
Legatura cu municipiul Iasi —70 km este asigurata prin intermediul drumului
national DN28B apoi din zona Targu Frumos prin intermediul E583.
La Localitatea Ceplenita este centrul comunei, situat la 1 km de drumul
national DN28B. Vechimea asezarii dateaza din anul 1554 cand a fost atestata
documentar pentru prima data. Comuna dispune de un iaz cu o suprafata de 62 ha
folosit agropiscicol precum si de numeroase obiective turistice (conacul unde a
locuit Grigore Ureche, beciul lui Stefan cel Mare din satul Zlodica, asezarea traco-
getica de pe dealul Catalina si un muzeu etnologic si arheologic in satul Buhalnita).
Pe alocuri se exploateaza in cariere gresii si argile. Se pastreaza ansamblul din
1825-1837, biserica Sf. Voevozi din anul 1802 si un pod de piatra din secolul XV.
Localitatea Buhalnita este situata la 3 km spre vest fata de centrul comunei,
intr-o regiune deluroasa; este atestata documentar din anul 1612. Biserica Nasterea
Maicii Domnului este din anul 1836. In sat exista si hanul Cantacuzino-Pascanu de
la inceputul secolului XIX.
Localitatea Poiana Marului este situata la 5 km spre vest fata de centrul
comunei, intr-o zona deluroasa pe valea paraului Buhalnita, fiind atestata
documentar in anul 1864.
Localitatea Zlodica este asezata la 3 km sud-vest de centrul comunei, pe
drumul national DN28B, atestata in anul 1605. In sat se mai pastreaza beciul lui
Zlodica din secolul XV, un pod de piatra din acelasi secol precum si biserica din
lemn Sf. Gheorghe din secolul XVII.
Zona in care sunt amplasate localitatile componente ale comunei este bogata
in vestigii istorice care atesta vechimea, stabilitatea si continuitatea poporului
roman aceste meleaguri. Astfel, in partea de sud-vest se afla statiunea neolitica
Cucuteni iar mai jos, spre vest, cetatea dacica de la Catalina, a caror valoare si
importanta fiind cunoscute ne determina sa zabovim aici. In partea de sud se afla
Cotnari, iar la nord orasul Harlau, ambele cunoscute mai ales din perioada
medievala cand domnitori ai Moldovei, in frunte cu Stefan cel Mare, s-au deplasat
adesea in aceasta zona, au emis numeroase acte de cancelarie, mai ales confirmarea
sau transmiterea unor proprietati catre boierii vremii sau manastirile din nordul si
estul Moldovei.
Pe teritoriul comunei Ceplenita sunt inregistrate o serie de monumente cu
caracter istoric si anume:
- Beciul lui Zlodica, construit in secolul XV din piatra, functionand si in
prezent, aflat in curtea cetateanului Cojocaru Gheorghe (24.B.605);
- Biserica de lemn cu hramul Sf. Gheorghe construita in secolul al XVII- lea,
care se afla in satul Zlodica si in care se tin si in prezent slujbe religioase
(24.B.605);
- Podul de piatra de la intersectia drumului Cotnari cu Ceplenita, construiț ing
LN 0,
ica
Pagina 5
S.C. ALFAPROIECIT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
(24.B.607);
- Biserica Nasterea Maicii Domnului din satul Buhalnita construita in sec.
XVII (24.B.441);
- Hanul Cantacuzino — Pascanu din sec. XIX amplasat in satul Buhalnita
(24.B.442) (urmele acestui monument nu au putut fi depistate in teren).
Cetatuia din satul Buhalnita este o asezare din epoca neolitica din sec. III
I.H. si refacuta in perioada prefeudala si feudala (sec. XV-XVII). In apropiere s-a
surpat recent un mal punand in valoare un cuptor de ars ceramica de aceiasi
valoare cu cea de la Cucuteni. In prezent aici se afla un sant in forma de semicerc
cu diametrul de 150 m, adanc de 3 m si larg de cca. 8 m, avand in mijloc o groapa
adanca.
Pod de piatra in satul Ceplenita construit ca si precedentul in sec. XV, pe
timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant.
Ansamblul curtii Cantacuzino — Pascanu. In centrul acesteia se afla conacul
Cantacuzino — Pascanu construit initial de Nistor Ureche, tatal cronicarului Grigore
Ureche, care a trecut succesiv în proprietatea la mai multi boieri, fiecare aducandu-
i imbunatatiri, extinderi, modernizari asa cum rezulta din documentele vremii.
In anul 1617 prin hrisovul domnesc al lui Radu Mihnea Voda vornicului
Nistor Ureche i se reconfirma posesia mosiei Ceplenita, toate satele din tara
Moldovei si anume: 52 sate intregi, 45 parti de sate, 17 mosii, 6 elestee, un loc de
vanat, o prisaca, 45 falci de vie in cele 19 judete ale Moldovei de pe atunci si satul
Ceplenita, satul Buhalnita, ce este mai sus de hotarul ceplenitenilor, cu vad si
moara in raul Bahlui ce este in tinutul Harlaului.
Vornicul Nistor Ureche trece mosia in proprietatea nepotului Vasile Ureche,
fiul cronicarului Grigore Ureche care, la randul sau, vinde aceasta proprietate lui
Pascu-Lupascu-Buhuso, casatorit cu Safta, fiica vistiernicului Iordache
Cantacuzino.
Urmeaza ca proprietar, Constantin Cantacuzino-Pascanu (unionistul de la
1848, exilat de Mihai Sturza la conacul de la Ceplenita).
Dupa 1857 mosia si conacul Ceplenita trec in proprietatea ginerilor lui
Mihail Cantacuzino, Panaite Bals si I. Vacarescu.
Ultimii proprietari ai mosiei si conacului au fost Hristache si C. Zarifopol cu
Eliza Zarifopol, unchii cunoscutului critic literal din perioada interbelica, Paul
Zarifopol.
Pe aceste meleaguri au trecut in afara marilor domnitori ai Moldovei, Mihai
Eminescu in calitate de revizor scolar care a vizitat Buhalnita in 1893, Nicolae
Iorga, Mihail Sadoveanu, Grigore Toparceanu, Octav Desilla si multi altii. Aici, la
Buhalnita, s-a nascut renumitul profesor Gheorghe Ungureanu.
Documentele vremii mentioneaza in aceasta zona doua vestite hanuri si 14
mori de apa a caror activitate a incetat la inceputul secolului al XX- lea cand a fost
construita prima moara cu aburi. Se fac referiri, de asemenea, la existent
numeroase helestee si prisaci, vestite prin productia de peste, miere si ceara.
E VIZATSPRE &
2 NESCHIMBARE &
uz că & i
QC IE
Lapi
Pagina 6
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Aici functioneaza o scoala gimnaziala, iar in anii *80 aici se afla sediul institutiilor
de cultura: Camin, Biblioteca, etc.
In anul 1986 Castelul este afectat de un incendiu devastator iar ce a mai
ramas este distrus de sateni dupa 1989.
In fata curtii se afla biserica Sf. Gheorghe reconstruita dupa un puternic
cutremur in anul 1802. Aici se afla o valoroasa catapeteasma din 1847, un zid
inconjurator, iar la intrare o clopotnita de la inceputul sec. XIX.
Prin eforturile unui invatator s-a realizat in locuinta acestuia un valoros si
interesant muzeu satesc.
Beneficiar: Comuna Ceplenita, judetul Iasi;
Elaborator P.U.G.: S.C. TESS CONEX S.A. lasi
Str. Silvestru, nr. 152 |
Cod fiscal RO5029644, J22/2927/1993;
Telefon: 0232.295.566; 0232.236.761
Proiectant de specialitate: S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi, sos.
Nationala, nr. 47, bl C4, sc A, ap. 20, tel
0232.215.937, fax 0232.273.099
Obiectul P.U.G.:
Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborarii P.U.G. sunt:
e Reasezarea localitatilor in vatra lor fireasca, prin includerea in
intravilanul existent a tuturor zonelor construite si amenajate, situate
pe teritoriul administrativ al localitatilor la data elaborarii;
o Marirea intravilanului existent cu suprafete necesare, cel putin pentru
o prima etapa a dezvoltarii functiunilor localitatii;
e Materializarea urbanistica a programului de dezvoltare a localitatilor
pe baza propunerilor colectivitatii locale;
e Definirea si asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate
publica;
e Posibilitati de realizare a obiectivelor propuse in conditiile respectarii
dreptului de proprietate.
2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASARE
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei
Ceplenita se incadreaza in Regiunea Campia Moldovei; subregiunea Campia Jijiei
Inferioare; unitatea Colinele Gloduri; subunitatea Depresiunea Miletin.
Din punct de vedere geologic, zonele sunt caracterizate de prezenta
formatiunilor de varsta sarmatiana si cuaternara. Sarmatianul - fundamentul zonei
este reprezentat de argila marnoasa bazala, vanata cenusie, prezenta la adanci
[e ;
peste 12-14 m pe versanti si la baza acestora, si la adancimi de peste 16-14 in,
„.. E
NESCHIMBARE $
e
Pagina 7
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
zona superioara a versansilor și pe platouri. Cuaternarul este reprezentat prin:
- pe platouri și la partea superioara a versantilor: soluri vegetale si umpluturi
de pamant in grosimi de 0,80-1,00 m variabile; argila prafoasa loessoidala,
sensibila la umezire, in grosimi de 5-6 m; orizonturi granulare in grosimi de 3-5 m;
argila stratificata galbena cafenie, plastic vartoasa cu intercalatii si pungi de nisip si
orizonturi calcaroase si grezoase, strat prezent pana la orizontul marnos degradat
"in situ" in grosimi de 1-2 m;
- pe versanti: apar in suprafata aproximativ de la prima treime a versantului -
argile prafoase remaniate - pachet in grosimi de 3-5 m, sub care este prezent
orizontul granular, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent pana la stratul
bazal;
- la baza versantilor: in suprafata - soluri si umpluturi de pamant in grosimi
de 0,80-1,50 m urmate de argile prafoase remaniate in grosimi de 1-3 m; argile
galben cafenii, plastic vartoase in grosimi de 8-9 m.
Caracteristicile reliefului
Din punct de vedere geografic localitatile comunei Ceplenita sunt situate in
aria de contact al podisului Sucevei (sectorul mai inalt cunoscut sub numele de
Masivul Dealul Mare — Harlau) cu Campia Moldovei, subunitati ale Podisului
Moldovei — zone cu conditii si resurse naturale variate ce pot genera activitati
economice complementare.
Relieful comunei Ceplenita se incadreaza din punct de vedere morfologic
intr-o zona colinara cu altitudini maxime cuprinse intre 300 si 400 m, strabatuta de
cursurile raurilor Bahlui, Buhalnita, Vulpoiul, Valea Nucului si Gurguiata si este
alcatuit din coline cu interfluvii largi si versanti diferit inclinati, o parte afectati de
procese de eroziune si alunecari de teren.
Litologia este dominata de faciesul argilo-marnos, fragmentarea reliefului,
conditiile climatice, hidrografice si biopedogeografice sunt favorabile dezvoltarii
unei game largi de degradari de teren. Siroirile, ravenarile, mai intense sau mai
slabe sunt prezente pe majoritatea versantilor.
Conditii hidrografice
Hidrografia comunei Ceplenita este reprezentata de cursurile raurilor Bahlui,
Buhalnita, Vulpoiul, Valea Nucului si Gurguiata.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național — Secțiunea II-a —
Apa, comuna Ceplenita se incadreaza in categoria bazinelor hidrografice cu resurse
specifice mai mici decat media pe tara, sub 50% din resursa medie care necesita
lucrari prioritare de gospodarire a apelor in vederea cresterii resurselor specifice a
acestor bazine. De asemenea comuna se incadreaza in zona cu resurse de apa
subterana cu vulnerabilitate moderata.
Trei din cele patru localitati ale comunei Ceplenita sunt strabatute de cursuri
de apa pe lungimi mai mari sau mai mici, temporare sau permanente, astfel:
- localitatile Bubalnita si Poiana Marului sunt strabatute de paraul Buhalnita;
- localitatea Ceplenita este strabatuta de raul Bahlui.
Pagina 8
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Cursurile de apa sunt caracterizate de debite variabile functie de precipitatii.
Astfel in perioadele ploioase ale anului sau dupa topirea brusca a zapezilor de pe
versanti, pe vaile paraielor se produc viituri care dau nastere la eroziuni de maluri
sau chiar prabusiri de taluze si inundatii.
Datorita acestui fapt se impun lucrari de consolidare si ameliorare a
malurilor, cat si regularizarea albiilor in zonele afectate si in general in localitati.
Hidrogeologia
Pe toata suprafata comunei Ceplenita exista apa subterana cantonata in
pachetul granular permeabil. Deoarece panza de apa are un nivel relativ constant,
rezulta ca adancimea la care se gaseste este functie de cota terenului natural. Astfel
in luncile vailor apa subterana se gaseste la adancimi de 2,50-3,00 m, pe versanti la
6-12 m, iar la partea superioara a versanților si pe platouri la 16-18 m. Apa
subterana nu prezinta agresivitate sulfatica sau magneziana.
Clima
Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii
anuale de 9-10*C și cantitați medii de precipitații de 500-600 mm, regim ce
corespunde unei clime temperat continentale de dealuri și paduri cu altitudine de
200-400 m. Temperatura minima a aerului coboara pana la cca. - 20*C in lunile de
iarna și in lunile de vara atinge valori maxime de cca. +30*C. Pe arealul zonei
predomina scurgerea precipitațiilor de primavara și de iarna, alimentarea nivala
fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm.
Datorita schimbarilor atmosferice din ultimele decenii se contureaza trecerea de la
cele 4 anotimpuri clasice, primavara, vara, toamna si iarna la doua perioade
distincte: calduroasa si friguroasa.
Vanturile dominante sunt cele din Nord si Nord-Est.
Vegetatia
Vegetatia zonei este specifica zonei temperate — paduri de foioase.
Fauna
Fauna este alcatuita in principal din vulpi si iepuri.
Solul
Solurile urmeaza cele doua zone geomorfologice, de la ses spre deal,
constand in soluri aluviale, cernoziom si cernoziom levigat in partea de est,
sfarsind cu brun roscat de padure si podzol in partea de vest.
Pentru combaterea efectelor distructive ale torentilor trebuie realizate lucrari
de impadurire a versantilor si de corectie a torentilor.
Amenajarea bazinelor hidrografice torentiale se realizeaza prin aplicarea
unui ansamblu de masuri care sa contribuie la reducerea scurgerilor de suprafata, a
eroziunilor si a transportului de aluviuni.
In acest mod se realizeaza atat regularizarea debitelor pe cursurile de apa,
atenuandu-se efectele de torentialitate si diminuandu-se efectul apelor mari, cat si
punerea in valoare a terenurilor neproductive sau cu productivitate scazut.
reducerea eroziunilor de sol si a transportului de aluviuni.
VIZAT SPRE
SCHIMBARE ;
Pagina 9
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Aceasta actiune se desfasoara in timp, avand in vedere ca efectul vegetatiei
forestiere plantate pe terenurile degradate se face simtit dupa 15-20 ani de la
impadurire, iar refacerea capacitatii solului pentru reținerea precipitațiilor, precum
si consolidarea albiilor si malurilor, necesita de asemenea o perioada indelungata.
Seismicitatea amplasamentului
Conform prevederilor STAS 11100/1-77 corelat cu Normativul P100/1992,
zona studiata este caracterizata prin:
- accelerația terenului pentru proiectare pentru cutremure avand
intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani: ag = 0,20 g;
- perioada de colt a spectrului de raspuns Te = 0,70 s;
- grad seismic asimilat Msk = VII.
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in amplasament este
de 0,90 m.
3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE
Populatia
Intre anii 1930-1977 populatia comunei a crescut continuu. Dezvoltarea
economica a zonei, cat si alte prefaceri sociale au dus dupa 1977 la o usoara
scadere a numarului de locuitori. Nationalitatea intregii populatii este romana, fiind
compusa numai din credinciosi crestini ortodoxi.
Dupa datele detinute de INS-DJS Iasi din octombrie 2013, populatia este in
continua scadere, incepand cu anul 2002 cand populatia numara 4717 persoane.
Habitatul este format din case taranesti. Spatiul locativ era format la nivelul
anului 2012 din 1430 de locuinte.
Schimbarile de domiciliu au frecventa moderata si din anul 2002 soldurile
sunt negative, din 2002 pana in anul 2010 au plecat din comuna 700 de persoane si
au venit 472, rezultand un sold negativ de 228 de persoane.
Numarul de salariati din comuna este mediu si inregistreaza incepand cu
anul 2002 o crestere continua.
Dupa numarul populatiei, comuna Ceplenita este o asezare rurala de marime
medie cu rezerve de resurse umane ce pot fi ocupate in activitatile economice si
sociale locale, sau pot fi folosite, prin deplasarea lor spre alte localitati, indeosebi
spre orasul Harlau.
Nr. ert. | Denumire sat Populatia la recensamant
1930 1966 1977 1992 2002 2012
l Ceplenita 1325 | 1535 1561 1434
2 Buhalnita 1231 1835 1812 1686
3 Poiana Marului 634 1001 1103 1067
4 Zlodica 241 353 369 339
Total 3431 4724 4845 4526 4717 4424
|
AS Pete
O
(E VIZAT SPRE
(2 NESCHIMBARE .
ACI &
GC 4 CZ Se S
Sea
Pagina 10
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
ulatia pe sexe:
2002 2003 2004
Sex
Masculin 2429 2356 2405
Feminin 2288 2273 2246
Total 4117 4692 4561
Dintre cele 4 localitati la nivelul anului 2002 doar 3 localitati (Ceplenita -
1471 locuitori, Buhalnita — 1714, Poiana Marului — 1037 locuitori) au populatia
media unei localitati din judetul Iasi (1012 locuitori/sat) în timp ce doar o
peste
localitate inregistreaza o populatie sub 500 locuitori (Zlodica - 350
singura
locuitori).
Miscarea naturala a populatiei comunei Ceplenita
An Nascuti vii | Morti | Spor natural Nascuti Morti sub 1 an
morti
2002 TI 61 10 - 2
2003 55 69 -14 - -
2004 53 63 -10 - 4
2005 62 64 -2 - -
2006 Sl 56 -5 - 1
2007 58 61 -3 - -
2008 47 59 -12 - 2
2009 59 59 9) i 1
2010 4l 64 -23 - l
2011 32 50 -18 - -
2012 49 57 -8 - 1
Sursa: INS-BDL Iasi — octombrie 2013
Miscarea migratorie a populatiei comune Ceplenita
An Sosiri Plecari Sold
2002 46 52 -6
2003 4l 72 -31
2004 42 tă! -39
2005 15 54 -29
2006 49 93 -44
2007 74 85 -11l
2008 60 67 -7
2009 SI 86 -35
2010 84 110 -26
2011 - - -
2012 ă E = LA
[=] > VIZAT SPRE
EI NESCHIMBARE
E 3)
GC o, E
ANA LĂ 5
Pagina 11
ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
S.C. General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Reactualizare Plan Urbanistic
Numarul mediu al salariatilor pe principalele activitati
comuna Ceplenita
| | 2002 | 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 2010 | 2011 | 2012
Nr. Activitatea
crt.
| odin | 140 | 135 | 131 | 131 | 130 | 126 | 179 | 182 | 185 204 | 177
1 Total
care:
10 10 10 10 2 3 3 3 4 2
2 | Agricultura, | 12
silvicultura
si pescuit
6 6 6 6 2 2 2 2 5 5 2
3__| Industrie
4 4 4 - - - - 3 3 2
4 | Energieel., 4
termica,
gaze si apa
Constructii - - - - 29 29 29 29 -
5 | - -
12 12 12 11 11 10 10 10 52 60
6_| Comert 12
3 3 3 3 3 3 4 4 4 - -
7 | Posta,
transport,
depozitare
12 14 14 14 14 14 14 14 14 14
8 | Administr. 12
publica
57 57 57 60 64 58 61 (3! 55 54
9 | Invatamant 57
26 21 21 21 21 52 52 52 42 42
10 | Sanatate si 32
asistenta
sociala
Activitati economice
comunei are un caracter agricol. Pana in anul 1989
Economia Ceplenita
volumul activitatii economice se realiza in proportie de 33,80% in agricultura,
industrie iar restul de 63% in sfera circulatiei si a serviciilor. Volumul
3,20% in
activitatii economice dupa anul 1990 a scazut, crescand ponderea productiei
agricole.
ale comunei Ceplenita cu zona inconjuratoare si in
Relatiile economice
constituie suportul material al dezvoltarii mediului rural. Astfel,
special cu orasul,
materii prime pentru unele ramuri industriale din oras, cu
prin asigurarea cu
agroalimentare pentru piata urbana se obtine cea mai mare parte a
produse
veniturilor dezvoltarii comunei si traiului zilnic al populatiei si in acelasi
necesare
orasul cu produse industriale necesarul spatiului rural.
timp, acopera
In conturarea zonei de influenta, relatiile economice au devenit
realizand materiala dintre spatiul rural si cel urban. Ele se
fundamentale, legatura
caracterizeaza complexitate tot mai accentuata si printr-o stabilitate ce
printr-o
depaseste cu mult relatiile demografice, social culturale, politico-administrative.
rezulta din relatiile de complementaritate care exista intre
Aceasta stabilitate
potentialul economic al orasului si cel al zonei inconjuratoare.
de relatii economice care se realizeaza intre oras si
Principalele tipuri
teritoriu cele existente intre industria orasului si resursele naturale ale arici
sunt
adiacente, intre consumul agroalimentar urban si agricultura spatiului rural, iătre
industria orasului si intreprinderile din mediul rural.
Pagina 12
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Industrie
N
Mica industrie si mestesugurile din comuna Ceplenita acopera o gama
restransa de activitati. In acest sens, dezvoltarea și stimularea micilor
intreprinzatori din mica industrie si mestesuguri este o solutie pentru ridicarea
nivelului de trai al populației comunei, prin:
- valorificarea resurselor naturale locale;
-cresterea gradului de ocupare a populatiei apte de munca, in special a
tinerilor;
- cresterea valorii adaugate pe cap de locuitor, respectiv cresterea veniturilor
gospodariilor.
[i
Agricultura
Trei din cele patru localitați ale comunei Ceplenita (Buhalnita, Poiana
Marului, Zlodica) sunt situate in partea stanga a DN28B cu un potential economic
superior deoarece fac parte din marele bazin pomicol care se intinde de la Cotnari
pana la Slobozia.
In localitatea Ceplenita din cauza calitatii terenului situat in lunca raului
Bahlui se cultiva grau si porumb.
Din punct de vedere a zonarii productiei agricole comuna se incadreaza in
zona a IV-a, zona Harlau, favorabila productiei de struguri, carne, cereale si fructe.
Fond funciar
Comuna Ceplenita se afla in grupa comunelor medii ale judetului Iasi,
suprafața arabila reprezentand 80,30% din suprafata totala a comunei.
Situatia fondului funciar — comuna Ceplenita:
Nr.crt. Folosinta Suprafata (ha) Structura (%)
1 Suprafata totala - din care: 4520 100 -
2 Terenuri agricole - din care: 3643 80,60 100,00
3 Arabile 2099 46,44 57,62
4 Pasuni 1108 24,51 30,41
5 Fanete 183 4,05 5,02
6 Vii 115 2,54 3,16
7 Livezi 138 3,05 3,79
8 Terenuri neagricole 877 19,40 100,00
9 Paduri 289 6,39 32,95
10 | Ape 131 2,90 14,94
11 Drumuri si cai ferate 87 1,92 9,92
12 Constructii 83 1,84 9,46
13 Terenuri neproductie 287 6,35 32,13
Comuna se caracterizeaza prin existenta unor rezerve de pasuni (30% din
suprafata agricola).
Din evidentele cadastrale rezulta ca 17,8% din suprafata agricola este
amplasata in intravilanul localitatilor, existand o premisa importanta pentru
practicarea pe aceste suprafete a unei agriculturi intensive.
ZAFELE To
Teritoriul comunei Ceplenita se incadreaza dupa studiile efectuate” de “A
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE
Pagina 13
Fi S.C. ALFAPROIECT S.R.L.. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
O.J].S.P.A. Iasi, in urmatoarele stari calitative:
- zone de fertilitate: arabil — II, gradini de legume si zarzavat — III;
- zone de favorabilitate: vii — III, livezi — IV, pasuni — IV, fanete — V.
Pentru toate culturile de camp potential productiv al pamantului exprimat in
note de bonitare este la nivelul mediu al judetului. Potentialul productiv al
pasunilor și fanețelor este relativ scazut, fiind doar de 28, respectiv 27 puncte.
La pasuni si fanete potentialul este de 29, respectiv 30 puncte.
In privinta pomiculturii, comuna este favorizata de amplasarea in cadrul
bazinului pomicol Harlau-Tg. Frumos-Strunga, principalele specii pomicole fiind
cires, visin, mar si par.
Activitati neagricole
Datorita apropierii de orașul Harlau și a profilului pronunțat al zonei,
comuna Ceplenița este foarte puțin dezvoltata pe linia activitații economice
neagricole. Fiind o localitate preurbana a orasului Harlau, nu a existat tendinta
dezvoltarii de sine statatoare a unei economii diversificate. Exista activitati de
morarit (3 mori — doua la Buhalnita si una la Poiana Marului), o presa de ulei aflata
in satul Ceplenita.
Activitatea de constructii este slab reprezentata, pe teritoriul comunei
existand doar un depozit de materiale de constructii amplasat in satul Buhalnita.
Silvicultura
Comuna are un perimetru silvic de 288 ha, reprezentand 32,3% din
terenurile neagricole. Datorita ponderii ridicate a terenurilor neproductive din
cadrul perimetrelor neagricole (306 ha, adica 34,4%) si a unor fenomene
degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecari, ravene) ce
afecteaza 58% din agricol, este posibil ca pe viitor sa se extinda perimetrele silvice
antierozionale si terenurilor neproductive prin impaduriri pe circa 300
recuperarea
ha.
Exploatarea apelor
Conform evidentei cadastrale, in comuna exista 128 ha luciu de apa, aferenta
cursurilor de rau, cu o pondere ridicata a apelor cuprinse in urmatoarele acumulari:
-iazul Porcului, in suprafața de 6 ha, proprietate a Consiliului local -
transformat in pasune;
-iazul Ureche-Ceplenita, in suprafata de 34 ha, proprietate a S.C. Pescaris;
-pepiniera Ureche, in suprafata de 31 ha, proprietate a S.C. Pescaris.
Exploatara acestora constituie o activitate economica rentabila.
Turismul
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului National — Sectiunea VI —
Zone turistice, comuna Ceplenita se incadreaza in cadrul Unitatilor Administrativ
Teritoriale cu concentrare mica, avand ca resursa dominanta — accesibilitatea la
reteaua majora de transport, infrastructura edilitara si telecomunicatii.
Pagina 14
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
obiectivelor existente, ridicarea la nivel competitiv a calitatii serviciilor prestate,
dezvoltarea unor obiective turistice noi cu destinații specifice cerintelor clientului
modern care sa ridice nivelul de dezvoltare economica prin activitatea turistica,
numarul de clienti consumatori. Pe langa asigurarea unei game largi de oportunitati
pentru forta de munca direct ocupata in domeniul turismului, dezvoltarea acestuia
va genera posibilitati multiple de dezvoltare a IMM-urilor si implicit de dezvoltare
economica a zonei.
Toate acestea vor contribui nu doar la imbunatatirea imaginii regiunii dar si
la atragerea de noi investitori in domeniu.
Principalele actiuni vizate pentru punerea in practica a acestui obiectiv se
refera la urmatoarele aspecte:
-inventarierea tuturor resurselor naturale si antropice ce pot constitui baza
potentialului turistic si analiza informatiilor obtinute;
-identificarea tuturor valorilor si gasirea tuturor posibilitatilor ce pot sta la
baza turismului durabil;
-urmarirea si analiza pietei interne si internationale si a cerintelor turistice
pentru diversificarea activitatilor turistice;
- asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ si stabil;
- dezvoltarea turismului rural;
-realizarea unui parteneriat activ cu asociatiile profesionale, patronale,
sindicale si organizatii neguvernamentale, in sensul participarii acestora la
reglementarile din domeniul turismului;
-valorificarea zonelor cu potențial turistic, prin promovarea și dezvoltarea
activitatii de turism si servicii, prin punerea in valoare a cadrului natural fara
afectarea acestuia;
-promovarea unor circuite turistice care sa puna in valoare aceste obiective;
-promovarea unor acțiuni care sa valorifice principalele manifestari culturale
traditionale;
-colaborarea cu Ministerul Culturii, prin departamentele specializate cat si cu
Ministerul Turismului si agentiile de turism locale.
Un atu in promovarea turismului in comuna Ceplenita il reprezinta prezenta
unor lucii de apa, dar si prezenta zonelor impadurite.
Tipurile de turism care pot fi practicate pe teritoriul comunei sunt:
Turismul cultural, poate fi dezvoltat prin manifestari artistice si sarbatorile
populare traditionale din cursul anului care aduc în atentia publicului larg spiritul
viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece, dansuri,
obiceiuri stravechi si ca atare trebuie promovate nu doar pe plan local dar mai ales
pe plan national in vederea atragerii unui numar cat mai mare si diversificat de
participanti si turisti din diferite zone ale tarii si din strainatate. De asemenea
mestesugurile si obiceiurile traditionale pot fi puse in valoare prin promovarea
festivalurilor cu caracter folcloric si organizarea de targuri ale mesterilor populari;
Ti urismul sportiv poate fi practicat in cadrul ariilor forestiere si zona uciil EERO
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE +
Pagina 15
S.C. ALFAPROIECIT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
de pescuit, vanatoare si intrecerile de orientare turistica.
Turismul de week-end — este forma cea mai mult utilizata putand fi practicat
prin asigurarea infrastructurii de cazare in zona padurilor si zona iazurilor prin
amenajarea de plaje si locuri de pescuit.
Turismul de tranzit — poate fi realizat de-a lungul arterelor rutiere care face
legatura cu judetul Botoșani.
Turism ecleziastic — bisericile existente pe teritoriul comunei, poate contribui
la dezvoltarea turismului eclezial oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin
creearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult și
spiritualitate.
Agroturismul - dezvoltarea turismului rural si indeosebi a agroturismului are
mari posibilitati de dezvoltare, comuna dispunand in unele zone de un cadru
natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere. Pentru realizarea
agroturismului in conditii cat mai bune se va avea in vedere:
-identificarea gospodariilor care corespund cerintelor impuse de legea in
vigoare si clasificarea acestora pentru a putea fi incluse in circuitul turistic;
-organizarea unor programe de promovare a avantajelor ce rezulta de pe urma
practicarii unui asemenea tip de turism (dezvoltarea zonei nu doar din punct de
vedere turistic, dar implicit și economic), de instruire a agricultorilor interesati si
de popularizare a legislatiei in domeniu în vigoare.
Comuna Ceplenita se incadreaza in categoria comunitatilor rurale de tip
dechis - integrat, de marime medie, cu profil economic agro - silvic si industrial, cu
resurse naturale cu potential uman de tip urban excedentar, favorizata
generoase,
de pozitia periurbana fața de orasul Harlau fiind amplasata pe un flux
infrastructura] important al judetului.
Perspectivele de dezvoltare sunt deosebite cu sansa transformarii intr-o
localitate de interes judetean cu profil industrial-agrar.
Potentialul uman are o structura care permite desfasurarea in bune conditii a
tuturor activitatilor specifice spatiului rural.
Habitatul si echiparile tehnico-ediliare cunosc imbunatatiri rapide, tendinta
fiind cea de depasire a conditiilor medii prezente la nivel de judet.
Gospodarirea apelor
Comuna Ceplenita este strabatuta de urmatoarele cursuri de apa:
- raul Bahlui strabate localitatea Ceplenita;
- raul Buhalnita strabate localitatile Poiana Marului, Buhalnita si Ceplenita;
- raul Gurguiata strabate extravilanul comunei Ceplenita.
Cursurile de sunt caracterizate de debite variabile functie de nivelul de
apa
precipitatii. Astfel, in perioadele ploioase ale anului sau dupa topirea brusca a
zapezilor de versanti, vaile paraielor se produc viituri care dau nastere la
pe pe
eroziuni de maluri sau chiar prabusiri de taluze si inundatii.
Datorita acestui fapt se impun lucrari de consolidare si ameliorare a maluri
cat si regularizarea albiilor in zonele afectate si in general in localitati.
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE .
Pagina 16
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Pe teritoriul comunei Ceplenita, conform evidentei cadastrale nu exista
lacuri de acumulare.
Circulatie
Reteaua rutiera a comunei este formata din drumuri naționale, drumuri
judetene si drumuri comunale în lungime totala de 25,30 km, aflate in diferite stari
tehnice.
Gradul de vascularizare rutiera este de 0,56 km drumuri naționale, județene
și comunale la 100 ha suprafața totala, cu 46,50% mai ridicat decat media pe județ.
Comuna este tangenta la drumul național DN 28B și este deservita de halta
CFR Ceplenița.
Drumurile judetene și comunale sunt in stare proasta de intreținere și nu
corespund nici din de vedere al imbracaminții și nici al caracteristicilor in
punct
profil transversal și a asigurarii vizibilitații. Intersecțiile strazilor principale atat cu
DI] sau DC, cat și a drumurilor secundare cu strazile principale (în extravilan
clasificate drumuri comunale) sunt aproape in totalitate necorespunzatoare.
Teritoriul comunei Ceplenita este strabatut de urmatoarele cai de
comunicatie:
-DN 28B -— este un drum național aflat in stare buna, asfaltat - cu 2 benzi de
circulație — cate 1 fiecare sens, ce face legatura in cadrul județului intre
pe
localitațile Targu Frumos (DN28) — Boureni — Balș - Cotnari — Zlodica — Buhalnița
— Harlau — Maxut — Deleni — Botoșani.
-D] 281 — este un drum in lungime totala de 62,687 km. Pe teritoriul comunei
acesta este un drum pietruit aflat in stare buna - cu 2 benzi de circulație — cate 1 pe
fiecare sens.
o origine: km 0+000 - Podu Iloaiei;
o. traseu: Erbiceni - Spinoasa - Belcești - Tansa - Hodora — Bahlui
- Ceplenița - Badeni - Fetești - Sticlaria — Siretel;
o destinație: km 62+687 Lespezi (DJ208).
-D] 281D -— este un drum in lungime totala de 30,00 km. Pe teritoriul
comunei acesta este un drum aflat aflat in diferite stari tehnice: asfaltat (stare foarte
buna), 1,5 km pietruit (stare buna), 9,3 km drum de pamant in extravilan (stare
foarte proasta) - cu 2 benzi de circulație — cate 1 pe fiecare sens:
o origine: km 0+000 - DN 28B (Ceplenița);
o. traseu: Ceplenița - Petroșica - Coarnele Caprei — Focuri;
o destinatie: km 30+000 Gropnița (DJ282).
-DC 145 — in lungime de 8,494 km, este un drum pietruit, aflat în stare medie
- cu 2 benzi de circulație — cate 1 pe fiecare sens:
o origine: km 0+000 - Buhalnița (DN 28B);
o traseu: Scobinți;
o destinație: km 8+494 - Harlau.
-DC 155 — in lungime de 3,00 km, este un drum pietruit, aflat in stare medie -
cu 2 benzi de circulație — cate 1 pe fiecare sens.
o origine: km 0+000 - Buhalnița (DC 145);
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE
S
Pagina 17
S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
S.C. ALFAPROIECT Ceplenita, judetul Iasi
Reactualizare Plan Urbanistic Generi muna
o destinație: km 3+000 - Poiana Marului.
de este un drum pietruit în intravilan aflat in
-DC 156 — in lungime 1,200 km,
stare medie și de pamant in extravilan aflat in stare proasta:
o origine: km 0+000 - Zlodica;
o destinatie: km 8+494 - DN 28B (Buhalnița).
Comuna nu dispune de o stație de distribuție a carburanților, cea
Ceplenița
mai apropiata fiind in orașul Harlau la aproximativ 6 km.
din totalul rețelei de drumuri clasificate numai DN 28B
Avand in vedere ca
imbracaminte definitiva, restul fiind slab impietruite și din pamant, acest fapt
are
datorita acestui fapt ar trebui
reprezinta o importanta disfuncționalitate,
din asigura accesul și legatura intre satele
modernizate acestea urma pentru a
comunei, in orice perioada a anului.
Circulatia feroviara
traseul de cale ferata 607: Podul Iloaiei — Harlau,
Comuna Ceplenița dispune
lungime totala de 41 km, din care cca. 3,5 km pe
linie neelectrificata simpla, cu o
cale ferata ce asigura legatura dintre orașul Harlau și
teritoriul comunei Ceplenița,
606 Pașcani) in dreptul localitații Podul Iloaiei. Aceasta este o
magistrala CF (Iași -
local. Cea mai apropiata stație CFR se afla in
cale de circulație de interes
localitatea Ceplenița.
Circulatia aeriana
de Ceplenita este situat la aproximativ 75
Cel mai apropiat aeroport comuna
km - în municipiul asi.
Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial
anul 1998 fost realizat Planul Urbanistic General al comunei, prilej cu
In a
intravilanele localitaților, rezultand o suprafața totala a
care au fost marite
intravilanului de 696,60 ha, in aceasta suprafața fiind incluse și suprafețele pe care
obiective tehnico-edilitare și de gospodarie comunala dar nu au
au fost propuse
in Prin aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale și
fost materializate teren.
erori de calculare a intravilanelor, suprafața a fost extinsa și
corectarea unor
corectata pana la 698,85 ha.
intravilanului existent intra o serie de trupuri aflate pe
In componența
administrativ al comunei Ceplenița, reprezentand trupuri ale localitaților,
teritoriul
trupuri ale comunei reprezentand in
trupuri separate ale localitaților și separate
alocate echiparii tehnico-edilitare și gospodariei comunale.
general suprafețe
Bilantul zonelor functionale in intravilanul existent se prezinta astfel:
Ceplenita | Buhalnita | Poiana Zlodica Comuna
functionale Marului Ceplenita
Zone
ha ha ha ha ha %
26,19 13,49 8,49 118,17 | 1691
Zona locuinte si functiuni 10.00
i
complementare 0,67
unitati industriale - 4,67 0,02 - 4,69
Zona 1,66
6,00 5,63 = - 11,63
Zona unitati agricole
4,50 1,64 0,70 984 | BA
Zona institutii publice si servicii 3,00 *
Pagina 18
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Zona cai de comunicatie rutiera 15,18 15,64 8,56 3.32 42,69 611
Zona cai de comunicatie feroviara 2,18 - - - 2,18 0,31
Zona verzi, complexe sportive - 2,80 - - 2,80 0,40
spatii
Zona constructiilor aferente 0,10 0,10 0,10 0,40 0,06
9.10 i
lucrarilor tehnico-edilitare
Zona gospodarie comunala, cimitire 0,96 113 0,38 0,12 2,60 0,37
Zona destinatie speciala 0,14 - - - 0,14 0,02
Terenuri libere 106,96 189,28 133,47 38,30 468,01 | 66,97
5,82 1,16 4,51 0,47 11,96 1,71
Ape
2,38 1,12 1,28 0,60 5,38 0,77
Paduri
Terenuri neproductive 1,88 12,58 3,45 0,46 18,37 2,63
TOTAL INTRAVILAN Ceplenita | 214,60 264,80 166,90 52,55 698,85 | 100,00
Pe trupuri teritoriul intravilan este impartit astfel:
01. Ceplenița - 214,60 ha
T1 Trup localitatea de reședința - 207,28 ha;
T1.1 Trup separat Ceplenița - 0,82 ha;
T1.2 Trup separat Ceplenița - 0,35 ha;
T1.3 Trup separat Ceplenița - 0,15 ha;
T1.4 Trup separat Ceplenița - PUZ - 1,00 ha;
T1.5 Trup separat Ceplenița - PUZ - 5,00 ha;
02. Buhalnița - 264,80 ha
T2 Trup localitate Buhalnița - 264,80 ha;
03. Poiana Marului - 166,90 ha
T3 Trup localitate Poiana Marului - 164,50 ha;
T3.1 Trup separat Poiana Marului 2,40 ha;
04. Rediu Zlodica- 52,55 ha
T4 Trup localitate Zlodica 33,80 ha;
T4.1 Trup separat Zlodica 18,59 ha;
T4.2 Trup separat Zlodica 0,16 ha;
Zona locuinte 16,91% din teritoriul intravilan (categoria curti-
pentru ocupa
este formata din locuinte cu nivel mic de inaltime: 1-2 niveluri.
constructii) și
Starea cladirilor de locuit este in proportie de 70% buna, insa materialul folosit este
inca chirpiciul cu invelitori din tigla, tabla sau azbociment. Daca
predominant
vechi caracter rural, cele noi, in special cele din zona Ceplenita si
casele au un
sunt mai bine utilate, au caracter semiurban și sunt realizate din
Buhalnita,
materiale semidurabile.
Zona institutii publice si servicii ocupa doar 1,41% din teritoriul
pentru
intravilan, situatie normala pentru satele colinare și de ses, unde suprafata
terenurilor agricole este preponderenta, dar anormala pentru o comuna periurbana.
Zona industriale si agricole ocupa 0,67%, respectiv 1,66% din
unitaților
teritoriul intravilan este de unitați economice, vechi sedii ale CAP-
și reprezentata
urilor și de suprafețe introduse in intravilan prin PUZ-uri pentru realizarea
activitați economice.
Pagina 19
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Zona de gospodarie comunala si cimitire ocupa 0,37% din teritoriul
intravilan și este formata de fapt din cimitirele aflate in intravilan și gospodariile de
apa propuse prin Planul Urbanistic General.
Zona constructiilor aferente lucrarilor tehnico - edilitare ocupa 0,06% din
teritoriul intravilan.
Zona cailor de comunicatie rutiere și feroviare reprezinta 6,11%, respectiv
0,31% din teritoriul intravilan și este formata din drumurile naționale, județene și
comunale care traverseaza intravilanul localitatilor, precum și din strazile satelor
comunei și a carii ferate ce traverseaza comuna. Din cauza reliefului framantat pe
care sunt amplasate satele, reteaua locala de strazi prezinta trasee lungi și
neregulate, precum și profile longitudinale și transversale necorespunzatoare,
lipsite de imbracaminti și de santuri.
Zona spatii verzi, sport, agrement, protectie ocupa 2,80 ha, respectiv —
0,40% din teritoriul intravilan și este formata din zonele de parc, zonele de joaca
pentru copii, din terenuri de sport din localitațile componente.
Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din paraiele
care traverseaza comuna. Acestea au o suprafata de 11,96 ha reprezentand 1,71%
din teritoriul intravilan existent.
Zona terenurilor agricole in intravilan ocupa cca. 66,97% din teritoriul
intravilan și sunt suprafețe aferente gospodariilor proprietate privata ale populației.
Sunt suprafețe cultivate care asigura sursa principala de hrana, dar și o sursa de
caștig prin comercializare pe terțe piețe, targuri s-au oboare.
BILANT TERITORIAL AL SUPRAFETELOR DIN TERITORIUL
ADMINISTRATIV EXISTENT
Teritoriul Categorii de folosinta
administrativ | Agricol Neagricol Total
al comunei Paduri Ape | Drumuri | Curti | Neprod.
Ceplenita constr.
Intravilan 541,47 5,38 11,96 44,87 76,80 18,37 698,85
Extravilan | 3102,03 | 283,62 119,04 42,13 6,20 268,63 3821,65
Total 3643,50 | 289,00 131,00 87,00 83.00 287,00__|_4520,00
% din total 80,60 6,39 2,90 1,92 1,84 6,35 100,00
Arii protejate
Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comunei Ceplenița exista
urmatoarele arii protejete cuprinse in Situl natura 2000:
-ROSPA0109 Acumularile Belcesti - SPA - Arie de Protecție Speciala
Avifaunistica — 2098,5020ha.
Situri arheologice și monumente istorice:
Conform listei monumentelor istorice publicate de Ministerul Culturii in
anul 2004 pe teritoriul comunei Ceplenița se afla:
IS -I- s-B-03547 Situl arheologic de la Buhalnița;
IS -I- s-B-03547. 01 Situl arheologic de la Buhalnița; ă
E VIZAT SPRE e) SS
E, NESCHIMBARE m 3)
o,
Pagina 20
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
IS -I- s-B-03547. 02 Situl arheologic de la Buhalnița;
IS -I- s-B-03547. 03 Situl arheologic de la Buhalnița;
IS -I- s-B-03547. 04 Situl arheologic de la Buhalnița;
IS -I- s-B-03547. 05 Situl arheologic de la Buhalnița;
IS -I- s-B-03547. 06 Situl arheologic de la Buhalnița;
IS-II-m-B-04113 Biserica "Nașterea Maicii Domnului”
IS-II-m-B-04119 Ansamblul conacului Cantacuzino - Pascanu
IS-II-m-B-04119. 01 Biserica 'Sf. Voievozi
IS-II-m-B-04119. 02 Turn clopotnita
IS-II-m-B-04119. 03 Zid de incinta
IS-II-m-B-04120 Pod de piatra
IS-II-m-B-04274 Pod de piatra
IS-II-m-B-04272 Beciul lui Zlodica
IS-II-m-B-04273 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”
IS-I-s-B-03547 Situl arheologic de la Buhalnița
- amplasare: in localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 47%22:35”
latitudine N și 26%54'5” longitudine E;
- localizare: Cetatuia, la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: Epoca medievala (sec. XV — XVII) // Epoca medieval timpurie (sec.
XI — XIII) // Epoca migratiilor (sec. VIII — IX) // Epoca romana (sec. II — III) //
Latene, cultura geto-dacica // Latene (sec. IV - III a. Chr. si sec. Ia. Chr - sec. 1
p.
Chr)
- descriere: In partea de sud si vest a satului, in gradina locuitorului C-tin
Grigoras si a vecinilor sai, la nord de paraul Buhalnita, cetate geto-dacica intarita
cu val si sant, de forma ovala, sistemul de aparare avand capete paraul
spre
Buhalnita. Fortificația a fost in mare parte distrusa de localnici prin lucrari
agricole. In curtile locuitorilor s-au descoperit, prin diferite sapaturi, schelete in
pozitie intinsa, cu mainile pe langa corp, precum si urme de incineratie. A fost
descoperita ceramica geto-dacica din sec. IV-III i.e.n., apoi de tip Poiana (sec. |
i.e.n. —Ie.n.), din sec. II-III e.n., VIII-IX, XI-XIII, XV si XVII. S-au mai gasit un
toporas in miniatura, din fier (din feudalismul dezvoltat), o aplica din bronz cu
decor incizat, un fragment de topor-ciocan din roca dura, cenusie, cu perforatie
pentru coada, lipituri de pereti, vetre si oase de animale. In incinta acestei cetati au
fost descoperite si monede romane republicane, bizantine, feudale romanesti.
IS -I- s-B-03547. 01 Situl arheologic de la Buhalnița;
-amplasare: in localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 470 22:35»
latitudine N si 26%54'5” longitudine E;
- localizare: Cetatuia, la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: sec. XV - XVII Epoca medieval.
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE :;
Pagina 21
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
IS -I- s-B-03547. 02 Situl arheologic de la Buhalnița;
-amplasare: in localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 47192235”
latitudine N și 26*54'5” longitudine E;
- localizare: 'Cetatuia', la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: sec. XI — XIII Epoca medieval timpurie.
IS -I- s-B-03547. 03 Situl arheologic de la Buhalnița;
- amplasare: in localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 472235”
latitudine N si 26*54'5” longitudine E;
- localizare: Cetatuia, la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: sec. VIII — IX Epoca migrațiilor.
IS -I- s-B-03547. 04 Situl arheologic de la Buhalnița;
- amplasare: In localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 472235”
latitudine N si 26%54'5” longitudine E;
- localizare: Cetatuia, la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: sec. II - III Epoca romana.
IS -I- s-B-03547. 05 Situl arheologic de la Buhalnița;
- amplasare: in localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 47%22'35”
latitudine N si 26*54'5” longitudine E.
- localizare: Cetatuia, la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: Latene, cultura geto-dacica.
IS -I- s-B-03547. 06 Situl arheologic de la Buhalnița;
- amplasare: in localitatea Buhalnița cu urmatoarele coordonate 47%22'35”
latitudine N și 26*54'5” longitudine E;
- localizare: Cetatuia, la S si V de sat, la N de paraul Buhalnita;
- datare: sec. IV - III a. Chr. și sec. 1 a. Chr - sec. I p. Chr Latene.
IS-II-m-B-04113 Biserica "Nașterea Maicii Domnului”
- amplasare localitatea Buhalnița;
- datare 1836;
- tip biserica de zid
IS-II-m-B-04114 Hanul Cantacuzino - Pașcanu (ruine)
- amplasare localitatea Buhalnita;
- datare inc. sec. XIX. Din anul 1801. Pana in anul 1811.
- tip han.
IS-II-m-B-04119 Ansamblul conacului Cantacuzino — Pascanu
- datare: - 1835 - 1836.
- descriere: proprietarul originar: Nestor Ureche mare logofat, Proprietarii
anteriori: Grigore Ureche, cronicarul; Vasile Ureche, fiul acestuia. Familia
Cantacuzino-Pașcanu, incepand cu Iordache III Cantacuzino. Familia Zarifopol,
ante 1945.
- istoric: Denumirea așezarii ar insemna „Batlan, stare” (Ib. ucr.), dupa M.
Ciubotaru. Așezarea este menționata documentar la 1554. Satul a fost dat lui
Pagina 22
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Nestor Ureche de catre Petru Șchiopul, „pentru 12 cai buni, dați in slujba țarii”.Pe
culmea dealului, strajuit de plopi seculari, Nestor Ureche, tatal cronicarului
Grigore Ureche, mare logofat al Moldovei, a construit un conac, pe la 1600-1605;
acesta avea o incinta fortificata, cu ziduri inalte de peste 2m. Palatul inițial avea
doar un etaj, cu șase incaperi boltite in zidarie, cu o intindere de cca. 300 m?. O
pivnița se intindea sub toata suprafața cladirii. Satul Ceplenița (cu conacul),
impreuna cu moșia alaturata, Buhalnița, au revenit cronicarului Gr. Ureche (mare
logofat), prin moștenire, in anul 1643. Ulterior satul a aparținut și domnitorului
Gheorghe Duca, casatorit cu Anastasia Buhuș. Fiica lor, Ileana, s-a maritat cu
logofatul Nicolae Costin, fiul cronicarului. Moșia a aparținut apoi Saftei, vaduva
lui Lupașco Buhuș. Potrivit lui Petre V. Rotaru, calugarii de la manastirile Solca și
Sucevița au mai adaugat vechii construcții, pe trei laturi, inca 9 camere, la parter și
etaj. Din 1758-1758 Ceplenița cu Buhalnița au intrat in proprietatea paharnicului
C. Cantacuzino. Intre 1793-1816, cel puțin, proprietatea a aparținut logofatului
Iordache Cantacuzino, fiind moștenita apoi de fiul sau, Iordache vistiernic, iar apoi
de catre fiul acestuia, Mihalache. Cantacuzinii au transformat fațada principala a
conacului și au mai adaugat cateva camere. Tot ei au mai deschis o intrare, spre
nord. Fațada construita de Iordache III Cantacuzino avea un ceardac [foișor?]
așezat pe patru coloane de piatra. La mijloc avea emblema cantacuzina: vulturul
bicefal. Cea mai spațioasa incapere are 16 m lungime și 7 m lațime, iar inalțime ei
este de 4 m. Plafonul era decorat policrom, în culorile roșu și albastru. Potrivit lui
M. Ciubotaru, Mihalache Cantacuzino-Pașcanul este cel care a construit casele din
marea curte alaturata (fosta a familiei Ureche), care aveau sa arda in 1984.
Mihalache Cantacuzino-Pașcanu a rezidit din temelii și biserica satului, naruita de
cutremure. Biserica zidita de el a fost declarata monument istoric la 1939. Tot el
este și ctitorul bisericilor din satele invecinate: Buhalnița, Scobinți, Badeni (care se
aflau pe același domeniu Cantacuzinesc). Acestea au fost imprejmuite cu ziduri de
piatra. La 1848, Constantin Cantacuzino-Pașcanu a fost surghiunit la aceasta
reședința a sa, in urma simpatiilor sale revoluționare. In contul unei datorii
neachitate, conacul de la Ceplenița a fost cedat, la 1868, lui Hristache D. Zarifopol.
In 1946, ultimii proprietari ai conacului au fost Hristache și George Zarifop Ole
DX
Eliza Zarifopol, unchii criticului literar Paul Zarifopol. UN
Monumentul a fost puternic afectat de un incendiu, în 1984. VIZAT SPRE =) &|
m SCHIMBARE E:
IS-II-m-B-04119.01 Biserica 'Sf. Voievozi!
- datare 1802.
- tip biserica;
- istoric Biserica nu putea fi construita la 1802 de catre Mihalache
Cantacuzino (așa cun afirma N. Stoicescu); daca anul e valabil, ctitorul este
logofatul Iordache Cantacuzino. Nepotul sau, Mihalache, a renovat doar biserica,
pe la 1847. Biserica a fost reparata la 1847 de Mihalache Cantacuzino.
- descriere: Plan: Astazi treflat. Este posibil ca planul inițial sa fi fost cel
dreptunghiular, nava. Daca absida semicirculara a altarului se inalța pana la
cornișa, facand probabil parte din proiectul ionițial, absidele laterale ale naosului
Pagina 23
S.C. ALFAPROIECIT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul
sunt mai joase det comișa, subdimensionate dar cu curbura acentuata, parand a fi
adaugate ulterior. Elevație: din zidarie. La partea superioara se termina cu o
cornișa neoclaasica. Fațade: Tencuite și varuite. Ferestrele mari, terminate in
semicerc, și ancadramentele impodobite cu inflorituri, par specifice jumatații
secolului XIX, de la refacerea lui Mihalache Cantacuzino. Materiale de acoperiș:
astazi din tabla. Mobilier: Catapeteasma a fost facuta la 1847, de catre Mihalache
Cantacuzino.
IS-II-m-B-04119.02 Turn clopotnita
- datare inc. sec. XIX. Din anul 1801. Pana in anul 1811.
- tip turn clopotnita
- istoric Mihalache Cantacuzino-Pașcanul a construit acest turn de zidarie,
cca. 1836, cand a renovat și biserica de la Ceplenița. Este turnul porții de acces in
incinta bisericii, nu este adosat acesteia.
- descriere: Plan: secțiune patrata, fara contraforți. Aspect neoclasic.
Elevație: turnul pare format din doua parți distimcete, care pot fi și doua etape de
construcție diferite. Parterul, cu bolta de intrare, este mult mai masiv. Etajul, cu
camera clopotelor, are dimensiuni Mult mai mici in secțiune și patru ferestre
dreptunghiulare pe fiecare latura. Nu știm daca cele doua parți sunt construite din
materiale identice, ceea ce s-ar putea afla doar la o decapare.
Fațade: tencuite și varuite, avand aspect neoclasic. Chiar deasupra bolții de
intrare se afla o pisanie. Parterul se srșește printr-o cornișa neoclasica, protejata de
jur imprejur de o streașina din tabla. Ferestrele dreptunghiulare ale etajului sunt
incadrate in cate o rama semicirculara la partea superioara. Forme invelitoare:
acoperișul de tabla are forma unui bulb de ceapa mai turtit. Anexe: De o parte și de
alta a turnului clopotnița pornește un zid de piatra netencuita, din care s-a pastrat
doar baza (intre 0,70 și 1,50m??), care ar putea sa fie ramașița unui zid foarte
vechi. Astazi folosește ca suport pentru pilonii de zidarie au unui gard și el destul
de arhaic.
Incadrare stilistica: aspect neoclasic
IS-II-m-B-04119.03 Zid de incinta
- datare din anul 1801. Pana in anul 1811
- tip zid de incinta
- descriere: In fotografia din 1943, a ansamblului curții, se distinge zidul din
fața al curții, ce se intinde pe toata lungimea acesteia, avand o inalțime de vreo 3
m. In partea stanga a imaginii, aproape de colțul incintei, se vede o poarta
monumentala. Aceasta nu are bolta, dar este strajuita de doua pseudo-turnulețe. Pe
lungime, zidul este supra- inalțat cu un gard scurt, metalic, ca cele pentru parcuri,
dar de forma foarte simpla.
IS-II-m-B-04120 Pod de piatra
- amplasare localitatea Ceplenița
- datare sec. XV. Din anul 1401. Pana in anul 1500.
- tip pod de piatra
Pagina 24
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
IS-Il-m-B-04274 Pod de piatra
- amplasare loc. Zlodica, la intersectia drumului Cotnari - Ceplenita
- datare sec. XV. Din anul 1401. Pana in anul 1500.
- tip pod de piatra
- stare colmatat
IS-II-m-B-04272 Beciul lui Zlodica
- amplasare localitatea Zlodica
- datare sec. XV. Din anul 1401. Pana in anul 1500.
- tip beci
IS-II-m-B-04273 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”
- amplasare localitatea Zlodica
- datare sec. XVII. Din anul 1601. Pana in anul 1700
- tip biserica de lemn
Zone cu riscuri naturale
Terenurile, in afara unor procese relativ continue care le deterioreaza și le
degradeaza, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmari grave asupra lor
și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. In general,
sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimba intr-un timp relativ
scurt și cu un grad apreciabil de violența o stare de echilibru existenta. In literatura
de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltata și destul de fragmentata, sunt
considerate riscuri naturale, afectand și teritoriul comunei Ceplenița, urmatoarele:
- cutremurele de origine tectonica;
-inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorita ploilor, topirii
zapezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrari hidrotehnice (caracter
antropic), blocarea scurgerii apelor datorita ghețurilor, impotmolire;
- alunecarile de teren, prabușirile, avalanșele de pamant sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau in mare masura,
atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de
prevazut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul
unde ele se vor produce, in fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile
cel puțin cu cateva ore inainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile,
zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecari. Acest lucru
poate permite adoptarea de masuri eficiente de protecție.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL
nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu
prioritate de alunecari de teren și inundații.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone in conformitate cu
ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza:
- cercetarilor de teren
-studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condiții
fundare | :
a construcțiilor;
-concluziilor studiilor de specialitate, intocmite in acest scop;
Pagina 25
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
-detalierii macrozonarii teritoriului țarii cuprinsa în secțiunea PATN;
-informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitate și
amploarea lor.
In comuna Ceplenița a fost intocmita de catre SC TRANSPROIECT 2001 SA
Harta de risc la alunecari de teren.
Terenurile, in afara unor procese relativ continue care le deterioreaza și le
degradeaza, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmari grave asupra lor
cu importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. In general,
sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimba intr-un timp relativ
scurt și cu un grad apreciabil de violența o stare de echilibru existenta.
Pe teritoriul comunei Ceplenița exista o serie de zone cu cu fenomene de
instabilitate in activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate
excesiva, zone ce au fost identificate in teren și marcate in planșa 2 de situație
existenta.
In literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri
naturale, care pot afecta și teritoriul comunei Ceplenița, urmatoarele fenomene:
Cutremurele de origine tectonica provocate de fenomene de faliere a
scoarței terestre. Acest fenomen poate avea ca efect: avarii la strucurile de
rezistența ale cladirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor cladiri, pierderi
de vieți omenești.
Din analiza fondului construit, rezulta ca din totalul de 1859 de cladiri
existente, o parte importanta sunt cladiri noi, realizate dupa anul 1995, dar mai
mult de 39% (729 cladiri) sunt anterioare anului 1977, multe din ele fiind executate
fara respectarea normativelor de proiectare antiseismica a cladirilor. Mai mult decit
atit, mare parte din ele au suportat efectele seismelor din anii precedenti (1990,
1986, 1977, chiar 1940).
Din Planul de Analiza și Prevenire a Riscurilor preluat de la primaria
Ceplenița - capitolul cutremure, am extras:
Obiectivele mai vulnerabile la seism sunt urmatoarele: sediul primariei;
scoala generala “Grigore Ureche” — Ceplenița; scoala generala “Nicolae Iorga” —
Buhalnița; gradinița Buhalnița; scoala generala clasele I-VIII — Poiana Marului;
cabinet individual - Buhalnița; cabinet individual - Ceplenița; post Poliție —
Ceplenița; bloc 8 apartamente — Ceplenița; biserica “Sf. Voievozi Mihail și
Gavril”— Ceplenița; biserica “Adormirea Maicii Domnului” — Ceplenița; biserica
de lemn “Sf. Mihail și Gavril” — Zlodica.
Alunecarile de teren provocate de precipitații atmosferice care pot provoca
reactivarea unor alunecari vechi și apariția alunecarilor noi; eroziunea apelor
curgatoare cu acțiune permanenta la baza versanților, acțiunea inghețului și a
dezghețului, acțiunea cutremurelor care reactiveaza alunecarile vechi și
declanșeaza alunecari primare; sapaturi executate pe versanți sau la baza lor;
defrișarea abuziva a plantațiilor și a padurilor, care produce declanșarea energiei
versanților. La alunecari de teren: obiectivele care pot fi afectate sunt: rețele
tehnico-edilitare, poduri, podețe, drumuri, cai ferate, suprafețe din i PELE
intravilapeș RO 5)
extravilan. CĂ
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE
Pagina 26
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național — Secțiunea a V-a
Zone de risc natural, in macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la
alunecari de teren, com. Ceplenița se afla situata in zona cu risc ridicat-mare, fiind
afectata de alunecari primare.
Inundațiile provocate de ploi torențiale, topiri bruște de zapada, accidente
produse la lucrarile existente pe cursurile raurilor — ruperi de baraje, diguri, canale,
deteriorarea regularizarii cursurilor de apa și/sau erori umane legate de exploatarea
construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei raurilor prin depozitarea de
diverse materiale, etc;
La producerea de inundații obiectivele afectate pot fi: cladiri, drumuri, poduri,
podețe, cai ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și
extravilan, pierderi de vieți omenești;
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național — Secțiunea a V-a
Zone de risc natural, comuna Ceplenița se afla situata in zona afectata de inundații
datorita scurgerilor pe torenți, iar cantitatea maxima de precipitații cazute in 24 de
ore — intre anii 1901 — 1997 a fost de 100 — 150 mm.
Alimentare cu apa
Pe teritoriul comunei Ceplenița, in localitațile Buhalnița și Ceplenita exista
un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.
Au existat doua sisteme locale de alimentare cu apa in aceste localitați,
sisteme care in acest moment nu sunt funcționale, și anume:
-sistem de apa ce alimenta cu apa complexul zootehnic din satul Buhalnița,
captarea a fost plasata intr-o zona din sudul localitații Poiana Marului la o cota care
permite curgerea libera pana la complexul zootehnic pe o distanța de 4,5 km pe
teritoriul satelor Poiana Marului și Buhalnița printr-o conducta din oțel zincat cu
diametru de 100 mm;
-sistem de apa cu captare din zona Zlodica ce conduce apele printr-o
conducta din oțel zincat pe o lungime de 2,5 km prin loc. Zlodica ferma
spre
Ceplenița.
Sistemul centralizat de alimentare cu apa din comuna Ceplenita — localitatile
Ceplenita si Buhalnita, este format din:
- in Satul Ceplenita
- bransament la conducta de aductiune din azbociment Dn 250 mm Harlau —
Cotnari este din teava OL cu Dn 100 mm, L=15 ml la caminul de apometru
pana
din vecinatatea statiei de pompare;
- statie de pompare echipata cu 1A+1R pompe cu ax orizontal (Q = 6 mc/h,
H = 36 mCA, P = 3 KW), prevazuta cu rezervor tampon de 15 mc capacitate;
- conducta de refulare a apei pana la rezervorul de inmagazinare este din
PEHD, Pn 6, cu De 75 mm si L= 821 ml;
- rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 100 mc din panouri metalice,
realizat suprateran, in care este stocata rezerva intangibila pentru stingerea
incendiilor, de 10 mc; este instituita zona de protectie sanitara cu regim
sever RO,
rezervorul de inmagazinare si statia de pompare a apei. 43 2)
VIZAT SPRE
NESCHIMBARE
Pagina 27
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
- distributia apei se face gravitational, printr-o retea de distributie executata
din teava PEID PN 6 cu De 160 — 63 mm si lungimea totala de 7712 ml, structurata
astfel:
- zona I „de jos” — 90% din populatie (Lretea = 6330 ml), presiunea este
pentru
din punctul de racord la conducta de aductiune din azbociment Dn 250
asigurata
mm Harlau — Cotnari;
- De 160mmsiL=159Im -De75mmsi L=2468m
- De 125 mm si L= 1713 m - De 63 mm si L=313 m
- De 110 mm si L = 245 m
- zona II „de sus” — 10% din populatie (Lactea = 1382 ml), alimentata
pentru
din rezervorul de inmagazinare:
- De 125 mm si L= 718 m
- De 75 mm si L = 664 m
- in satul Buhalnita:
bransamentul la conducta de aductiune din azbociment Dn 250 mm Harlau
-
— Cotnari, conducta de transport apa de la bransament pana la statia de epurare
Buhalnita fiind executata din teava PEHD PE 100 Pn 10 Dn 160 mm, L=263 m;
- im incinta caminului din fata statiei de epurare a fost montata o
electropompa WILO tip MVI 807 (Q=8,0 mc/h, H=70 mcA, P=3 kW), prevazuta
presiunea necesara pentru alimentarea cu apa a consumatorilor de
pentru a asigura
pe teritoriul satului Buhalnita, comuna Ceplenița;
retea de distribuție din polietilena de inalta densitate, cu lungimea totala de
-
2.225 m, din care:
- Dn 100 mm PN 10, L= 1.286 m; - Dn 90 mm PN 6, L = 200 m;
- Dn 100 mm PN 6, L=64m; - Dn 75 mm PN 6,L=675m.
reteaua de distributie sunt prevazute 10 camine si un hidrant de incendiu
- pe
suprateran Dn 100 mm.
Locuitorii din localitatea Zlodica folosesc pentru consumul casnic apa din
straturile acvifere freatice, prin intermediul fantanilor sapate de tip rural, care ofera
cantitați limitate de apa, mai cu seama in perioadele secetoase ale anului, neputand
satisfaca astfel necesarul de și pentru care nu exista program de control și
sa apa
monitorizare.
Disfunctionalitati
Principalele disfuncționalitați constatate sunt:
sistemului unui sistem centralizat de alimentare cu apa in localitatea
-lipsa
Zlodica din comuna Ceplenița;
-lipsa perimetrelor de protecție sanitara a surselor de apa, ceea ce determina
calitatea necorespunzatoare a apei.
-utilizarea in scop potabil a apei de izvor necorespunzatoare prin exploatarea
izvoarelor, apei freatice (subterane) fara posibilitatea controlului sanitar al apei
furnizate;
-capacitate redusa de distribuție a apei la consumatori.
Canalizare
Pagina 28
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Comuna Ceplenița este echipata partial cu sistem centralizat de canalizare a
apelor uzate menajere și pluviale.
In prezent, in localitațile Poiana Marului și Bubalnița exista un sistem
centralizat de canalizare.
Apele uzate menajere rezultate de la gospodariile individuale, agenti
economici si institutiile publice din localitatea Buhalnita, comuna Ceplenita, sunt
colectate prin intermediul unei retele de canalizare realizata din conducte PVC
SNA, cu lungimea totala de 12.537 m, cu Dn 250 mm si Dn = 315 mm si
transportate gravitational sau prin pompare, pana la statia de epurare a apelor
uzate, amplasata la intrarea in localitatea Buhalnita, dinspre DN28B Iasi -
Botosani.
Statiile de pompare de pe reteaua de canalizare sunt constructii tip cheson
circular, subterane, echipate cu electropompe submersibile cu urmatoarele
caracteristici:
- SPAU 1 este o constructie tip cheson circular, subteran, din beton armat cu
D=3 m si H=5,75 m, echipata cu (1 A+1R) pompe cu tocator, avand caracteristicile:
Q = 5 mc/h, H = 13 mCA, P = 1,0 kW; conducta de refulare de la statia de
pompare la caminul de vizitare C25 este realizata din PEHD PN6, cu Dn = 160
mm si L= 86m;
- SPAU 2 este o constructie tip cheson circular, subteran, din beton armat cu
D=3 m si H=6,75 m, echipata cu (1A+1R) pompe cu tocator, avand caracteristicile:
Q = 14 mc/h, H = 23 mCA, P = 2,5 kW; conducta de refulare de la statia de
pompare la caminul de vizitare C52 este realizata din PEHD PN6, cu Dn = 160
mm si L= 151 m;
- SPAU 3 este o constructie tip cheson circular, subteran, din beton armat cu
D=3 m si H=7,50 m, echipata cu (1A+1R) pompe cu tocator, avand caracteristicile:
Q = 42 mc/h, H = 15 mCA, P = 4,0 kW; conducta de refulare de la statia de
pompare la caminul de vizitare C99 este realizata din PEHD PN6, cu Dn = 160
mm si L= 142 m;
- SPAU SE este o constructie tip cheson circular, subteran, din beton armat
cu D=3 m si H=7,75 m, echipata cu (IA+IR) pompe cu tocator, avand
caracteristicile: Q = 7 mc/h, H = 22 mCA, P = 1,5 kW, conducta de refulare de la
statia de pompare la caminul SE este realizata din PEHD, cu Dn = 160 mm si L =
10 m.
Statia de epurare Buhalnita, comuna Ceplenita
Statia de epurare a apelor uzate din localitatea Buhalnita este o statie de
epurare mecano-biologica tip Adipur, compacta, modulara, supraterana,
dimensionata pentru un debit maxim de 450 mc/zi. PPELE RO
Z Ș
Apele uzate epurate sunt transportate prin intermediul unei conduct (din TAN
Ș PI VIZAT SPRE 4
= ) [3 3
6 NEsCMaARe
sI
= 5
Pagina 29
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Buhalnita, unde este amenajata o gura de evacuare.
In localitațile Ceplenița și Zlodica nu exista sistem centralizat de canalizare,
colectarea și evacuarea apelor uzate menajere de la locuințele individuale se
realizeaza local la haznale de tip rural (uscat, nevidanjabila sau cu descarcare prin
incinta proprietarilor) care afecteaza bacteriologic calitatea panzei freatice.
Apele pluviale de acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și
pe
scurgerea lor realizandu-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate
nu beneficiaza de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea
realizandu-se la nivelul strazilor, dar majoritatea drumurilor neavand practicate
șanțuri colectoare adiacente, iar parțial cele existente nu sunt întreținute și sunt
intr-o stare necorespunzatoare.
In momentul intocmirii acestei documentații exista un proiect cu privire la
inființarea unui sistem centralizat de canalizare a apei uzate menajere in localitațile
Poiana Marului, Buhalnița și Zlodica. Acest sistem de canalizare este in execuție.
Disfuncționalitați
Principalele disfuncționalitați constatate sunt:
-lipsa unui sistem centralizat de canalizare pentru colectarea apelor uzate
menajere și pluviale, acestea impurificand panza freatica exploatata și folosita in
scop menajer;
- lipsa unor unitați de echipare edilitara (stații de epurare).
Alimentarea cu energie electrica
Comuna Ceplenița este alimentata cu energie electrica din rețeaua de
distribuție de 20 KV prin rețele de distribuție de joasa tensiune (0,4 KV) și prin
posturi de transformare aeriene. Teritoriul comunei este strabatut de mai multe linii
electrice aeriene de medie tensiune: LEA 20KV.
Din rețeaua de distribuție de 20 KV sunt alimentate un numar de 8 de posturi
de transformare de 20/0,4 KV, repartizate asfel:
- Ceplenița — 2 posturi de transformare aeriene;
- Buhalnița — 4 posturi de transformare aeriene;
- Poiana Marului — 1 post de transformare aerien;
- Zlodica — 1 post de transformare aerien.
Posturile de transformare din satele comunei Ceplenița au puterea aparenta ce
variaza intre 40 KVA și 160 KVA. Pozarea LEA 20 KV de medie tensiune este
realizata pe stalpi de beton de tip ELECTRICA.
Rețeaua de joasa tensiune (LEA 0,4 KV) este pozata pe stalpi de beton
ELECTRICA, dar se mai intalnesc in unele zone din satele comunei și stalpi de
lemn.
Alimentarea rețelei de joasa tensiune este realizata radial din posturile de
transformare aferente zonelor respective.
Iluminatul public exista in zonele de centru a localitaților componentei:
cu IL
comunei Ceplenița și in unele zone construibile ale localitații, sistem reali
VIZAT SPRE a]
E NESCHIMBARE $
G $ Ș
e, ă
Q ES
Sana 6
Pagina 30
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
exista doar parțial.
Starea tehnica a rețelei de alimentare cu energie electrica este satisfacatoare.
Unele locuințe și anexe construite in extravilan fara autorizație de construire,
distanțele fața de liniile electrice aeriene impuse de normativul
nu respecta
P.E.104/1993 fața de liniile electrice aeriene de medie și inalta tensiune.
Disfuncționalitați
Principalele disfuncționalitați constatate sunt:
-in unele zone rețeaua electrica existenta nu are capacitatea de a prelua
aparate electrocasnice.
defectuoasa a iluminatului public, datorita lipsei corpurilor de
_starea
iluminat in zone unde exista stalpi pentru iluminat stradal.
Unele locuințe și anexe construite in extravilan fara autorizație de construire,
distanțele fața de liniile electrice aeriene impuse de normativul
nu respecta
P.E.104/1993 fața de liniile electrice aeriene de medie și inalta tensiune.
Telefonie
Comuna Ceplenița este racordata la Sistemul Național de Telecomunicații
prin intermediul centralei telefonice de la Cotnari.
de telefonie este de tip aerian, iar in unele zone, la traversari de
Rețeaua
drumuri, obstacole, este de tip subteran.
Sunt utilizați in telefonica stalpii de beton ai rețelei electrice de joasa
rețeaua
tensiune, iar in anumite zone sunt utilizați stalpi de lemn.
Cetațenii comunei au acces la rețeaua de telefonie mobila.
In comuna Ceplenița exista rețea de internet pozata pe stalpi tip
ELECTRICA, ce aparține SC TELECOM SA Iași.
posturilor tv se realizeza prin intermediul antenelor satelit-
Recepționarea
DOLCE.
Disfuncționalitați
- lipsa circuitelor libere pentru noii abonați;
- lipsa transmiterii posturilor tv prin intermediul cablurilor tv;
- lipsa centralei de telefonie fixa.
Alimentarea cu caldura
In alimentarea cu caldura a locuințelor individuale din satele
prezent
comunei este asigurata de sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil
Ceplenița
lichid-motorina; cu aparatura de incalzit pe baza de energie electrica, și parțial cu
centrale termice individuale, baza de combustibil solid — lemn și combustibil
pe
lichid-motorina.
hranei este asigurata cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale
Prepararea
și parțial cu energie electrica.
Disfuncționalitați Z N ÎN
-lipsa in general a instalațiilor de incalzire individuala cu centrale termice
VIZAT SPRE &
NESCHIMBARE $,
5
Pagina 31
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
proprii in cladiri duce la reducerea substanțiala a confortului.
-aprovizionarea neritmica; cantitați insuficiente și dificultați în transport a
combustibililor solizi (lemn) și a buteliilor de aragaz;
Alimentarea cu gaze naturale
In prezent comuna Ceplenița nu este alimentata cu gaze naturale.
Disfuncționalitați
-lipsa rețelei de distribuție și repartiție a gazului metan in satele comunei
Ceplenița.
Gospodarire comunala
In prezent colectarea gunoiului menajer se realizeaza prin serviciu de
salubritate de catre o firma specializata in domeniu, ECO SALUBRIS, care
realizeaza colectarea gunoiului menajer.
Gunoiul menajer colectat de catre firma specializata este transportat și
depozitat la groapa de gunoi de la Harlau.
Problema deșeurilor devine acuta datorita creșterii cantitații acestora.
In comuna nu exista depozite de deșeuri industriale.
In comuna exista patru cimitire: cate un cimitir in fiecare localitate
componenta a comunei Ceplenița.
Disfuncționalitați
O problema majora o reprezinta cimitirele din comuna Ceplenița care se afla
amplasate in intravilanul localitaților, intre gospodarii, ceea ce reprezinta o
problema necesar a fi remediata prin izolarea acestui cimitir de zonele de locuit.
Pe viitor se va avea in vedere extinderea suprafeței cimitirelor și inființarea
altor cimitire, cu obligativitatea de a se pastra distanța de protecție sanitara de
m, conform prevederilor Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sanatații.
4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
4.1. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilant teritorial
Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, zonele functionale existente au
suferit modificari in structura și marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului.
In anul 1998 a fost realizat Planul Urbanistic General al comunei, prilej cu care au
fost marite intravilanele localitaților, rezultand o suprafața totala a intravilanului de
696,60 ha, in aceasta suprafața fiind incluse și suprafețele pe care au fost propuse
obiective tehnico-edilitare și de gospodarie comunala dar nu au fost materializate
in teren. Prin aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale și corectarii unor erori de
calculare a intravilanelor, suprafața a fost extinsa și corectata pana la 698,85 ha.
Prin actualizarea Planului Urbanistic General propunerea teritoriului intravilan este
de 764,60 ha rezultand o creștere a intravilanului cu 65,75 ha.
Limita intravilanului comunei Ceplenița și a localitaților componente s-a
modificat, noua limita incluzand noi suprafețele de teren ocupate de construcții sau
Pagina 32
S.C. ALFAPROIECIT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
amenajari, precum și suprafețele de teren necesare dezvoltarii in urmatorii 5 -10
ani.
Zonificarea existenta s-a mentinut, au aparut modificari ale unor zone
functionale, modificari justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate.
BILANTUL ZONELOR FUNCTIONALE IN INTRAVILANUL PROPUS
Ceplenita | Buhalnita | Poiana Zlodica Comuna
Zone functionale Marului Ceplenita
ha ha ha ha ha %
Zona locuinte si functiuni 32,41 12,00 9,24 151,16 | 19,77
97.51 ?
complementare
a Zona unitati industriale 9,82 4,67 0,02 - 14,51 1,90
Zona unitati agricole 6,00 5,63 - - 11,63 1;52
Zona institutii publice si servicii 3,00 4,50 1,99 0,70 10,19 1,33
Zona cai de comunicatie rutiera 22,83 17,62 8,80 3,62 52,86 6,91
Zona cai de comunicatie feroviara 2,18 - - - 2,18 0,29
Zona spatii verzi, complexe sportive 5,15 5,00 3,50 1,00 14,65 1,92
Zona constructiilor aferente 0,10 0,10 0,10 0,53 0,07
923 a
lucrarilor tehnico-edilitare
Zona gospodarie comunala, cimitire 0,60 1,93 0,38 0,12 3,04 0,40
Zona destinatie speciala 0,14 - - - 0,14 0,02
Terenuri libere 106,96 189,28 133,47 38,30 468,01 | 6121
Ape 5,82 1,16 4,51 0,47 11,96 1,56
Paduri 238, 1,12 1,28 0,60 5,38 0,70
Terenuri neproductive 1,88 12,58 3,45 0,46 18,37 2,40
TOTAL INTRAVILAN Ceplenita | 264,50 276,00 168,50 54,60 764,60_|_ 100,00
Pe trupuri, suprafata teritoriului intravilan propus se prezinta astfel:
01. Ceplenița - 264,50 ha
T1 Trup localitatea de reședința - 258,54 ha;
T1.1 Trup separat Ceplenița - 0,82 ha;
T1.2 Trup separat Ceplenița - 5,00 ha;
T1.3 Trup separat Ceplenița - 0,14 ha;
02. Buhalnița - 276,00 ha
T2 Trup localitate Buhalnița - 270,60 ha;
T2.1 Trup separat Buhalnița - 2,20 ha;
T2.2 Trup separat Buhalnița - 3,20 ha;
03. Poiana Marului - 169,50 ha
T3 Trup localitate Poiana Marului - 166,62 ha;
T3.1 Trup separat Poiana Marului - 2,88 ha;
04. Zlodica - 54,60 ha
T4 Trup localitate Rediu Zlodica - 36,01 ha;
T4.1 Trup separat Rediu Zlodica - 18,59 ha; ZRELE ROMI
&i %
Pagina 33
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
suprafețe de teren deja construite și a terenurilor necesare in viitor pentru
construirea de locuințe. Avand in vedere procentul de ocupare a terenului de (POT)
30% stabilit de catre Regulamentul General de Urbanism pentru localitațile rurale,
circa 30% din terenul agricol introdus in intravilan se va putea ocupa cu construcții
de locuințe, restul ramanand in folosința deținatorilor, cu destinația de teren
agricol, gradini de fațada, spații verzi.
Zona de unitați industriale și depozitare se marește ca urmare a introducerii
in intravilan a unor suprafețe destinate unor funcțiuni economice și servicii.
Zona de unitați agricole nu se modifica, au ramas aceleași suprafețe,
urmand ca acestea sa fie reabilitate.
Zona de instituții și servicii de interes public se majoreaza ca urmare a
introducerii unor terenuri în intravilan pe care se propune amplasarea unor
obiective publice.
Zona cai de comunicație rutiera se marește ca urmare a introducerii unor
porțiuni de drumuri in intravilan și a propunerii unor drumuri pe trasee noi.
Zona de spații verzi, complexe sportive și de agrement se marește ca urmare
a introducerii unor terenuri, in intravilan cu destinația de spații plantate, parcuri,
perdele de protecție și propunerii unor zone sportive, de agrement, turism și
agroturism., precum și crearea unor rezerve de teren in vederea realizarii de spații
verzi — 26 mp de fiecare locuitor al comunei.
Zona pentru echipare tehnico-edilitara se marește ca urmare a introducerii
in intravilan a unor suprafețe destinate echiparii tehnico - edilitare.
Zona pentru gospodarie comunala și cimitire se marește ca urmare a
introducerii in intravilan a unor suprafețe destinate gospodaririi comunale.
BILANT TERITORIAL AL SUPRAFETELOR DIN TERITORIUL
ADMINISTRATIV PROPUS
Teritoriul Categorii de folosinta
administrativ | Agricol Neagricol Total
al comunei Paduri Ape Drumuri Curti Neprod.
Ceplenita constr.
Intravilan 590,85 5,38 11,96 55,04 83,00 18,37 764,60
Extravilan 3052,65 283,62 119,04 31,96 - 268,63 3755,90
Total 3643,50 289,00 131,00 87,00 83,00 287,00 4520,50
% din total 80,60 19,40 100,00
BILANTUL ZONELOR FUNCTIONALE IN INTRAVILANUL EXISTENT
SI PROPUS
EXISTENTI PROPUS BE
ZONE FUNCTIONALE din ital | E ROAAȘ
Suprafata | % din total Suprafata | % A
2 CĂ
E VIZATSPRE &
2, NESCHIMBARE 3,
CI SI
CI (>
SaNALA E
Pagina 34
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul: -
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
Zona locuinte si functiuni 118,17 16,91 151,16 19,77
complementare
Zona unitati industriale 4,69 0,67 14,51 1,90
Zona unitati agricole 11,63 1,66 11,63 1,52
Zona institutii publice si servicii 9,84 1,41 10,19 133
Zona cai de comunicatie rutiera 42,69 6,11 52,86 6,91
Zona cai de comunicatie feroviara 2,18 0,31 2,18 0,29
Zona spatii verzi, complexe sportive 2,80 0,40 14,65 1,92
Zona constructiilor aferente lucrarilor 0,40 0,06 0,53 0,07
tehnico-edilitare
Zona gospodarie comunala, cimitire 2,60 0,37 3,04 0,40
Zona destinatie speciala 0,14 0,02 0,14 0,02
Terenuri libere 468,01 66,97 468,01 61,21
Ape 11,96 1,71 11,96 1,56
Paduri 5,38 0,77 5,38 0,70
Terenuri neproductive 18,37 2,63 18,37 2,40
TOTAL INTRAVILAN 698,85 100,00 764,60 100,00
4.2. Imcadrarea in schema directoare de amenajare si management a
bazinului hidrografic, corelarea functionala sub aspect hidrotehnic cu
lucrarile existente programate in zona si analiza posibilitatilor de
sau
cu alte lucrari hidrotehnice sau hidroedilitare existente sau
cooperare
prevazute a se realiza in zona
Conform acceptiunii generale, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si la
nivel mondial, notiunea de management a bazinului hidrografic implica doua
de gestionare (care semnifica administrarea
componente: componenta
infrastructurilor ingineresti, intretinerea cursurilor de apa, gospodarirea calitativa a
apei, protectia ecosistemelor etc.) si componenta de amenajare (care cuprinde
activitatea de planificare in vederea transformarii resurselor hidrologice in resurse
socio — economice de si atenu-arii efectelor catastrofelor naturale -
apa
inundatii/seceta, in conditiile protectiei ecosistemelor acvatice).
Planul de management al bazinului hidrografic reprezinta instrumentul
implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 si anexa
pentru
VII si gospodarirea echilibrata a resurselor de apa precum si
are drept scop
ecosistemelor acvatice, avand ca obiectiv principal atingerea unei „stari
protectia
bune” apelor de suprafata si subterane. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa
a
2000/60/EC, specifica faptul ca Statele Membre trebuie sa informeze si sa consulte
si utilizatorii, in special cu privire la urmatoarele etape referitoare la:
publicul
- calendarul si programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management
bazin hidrografic si despre rolul consultarii, pana cel mai tarziu in 2006;
pe
- sinteza problemelor importante de gospodarirea apelor pana la 22. 12. 2007;
In cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme:
= poluarea cu substante organice;
= poluarea cu nutrienti;
VIZAT SPRE a
= poluarea cu substante prioritar/periculoase; NESCHIMBARE £)
= alterarile hidromorfologice, SS S
a
LA Des
Pagina 35
S.C. ALEAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
au fost concepute programe de masuri specifice in vederea
pentru care
conformarii cu obiectivele de mediu.
In conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile
ulterioare, Administratia Nationala „Apele Romane” elaboreaza Schemele
Directoare de Amenajare si Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt
formate din:
e Planul de Management al Bazinului Hidrografic
e Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic.
Administratia Nationala „Apele Romane” a fost desemnata, impreuna cu
Ministerul Mediului, autoritate competenta pentru implementarea Directivei Cadru
Apa in Romania.
In acest context, la nivelul fiecarei Administratii Bazinale de Apa s-a
infiintat un compartiment pentru elaborarea Planului de Management bazinal,
de gospodarire calitativa a resurselor de apa si un colectiv
componenta
colaboreze cu Institutul National de Hidrologie si
interdisciplinar care sa
Gospodariea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic,
cantitativa de gospodarire a apelor din cadrul Schemelor Directoare.
componenta
Directiva cadru 2000/60 a Uniunii Europene privind apa, are ca tinte
principale:
- ameliorarea calitatii ecosistemelor;
- prevenirea degradarilor suplimentare;
- promovarea utilizarii durabile a apelor;
- diminuarea efectelor inundatiilor si secetelor.
Lucrarile fac obiectul prezentei documentatii tehnice se incadreaza in
ce
schema de amenajare a Bazinului hidrografic Prut, fara sa genereze efecte
generala
negative asupra ansamblului existent.
4.3. Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta
Incadrarea in clasa de importanta se face conform STAS 4273/1983 privind
CONSTRUCTII HIDROTEHNICE — incadrarea in clase de importanta.
Conform pct. 2.10 - Categoria constructiilor hidrotehnice aferente
asezarilor omenesti (alimentare cu si canalizare) se stabileste in functie de
apa
marimea si acestor asezari, perspectivele de dezvoltare si de felul
importanta
amenajarii hidrotehnice.
Din tabelul 9, localitatile componente ale comunei Ceplenita se incadreaza
astfel: localitati rurale, pentru care corespund:
alimentarea cu — rezulta categoria constructiei hidrotehnice 4
- apa
- canalizare - rezulta categoria constructiei hidrotehnice 4
Conform 3, in functie de durata de exploatare proiectata, constructiile
cap.
hidrotehnice se impart in:
- definitive (permanente): constructii hidrotehnice care se proiecteaza
durata de exploatare cel putin egala cu Y din durata lor de serviciu
pentru o
Pagina 36
S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
S.C. ALFAPROIECT Ceplenita, judetul Iasi
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna
normata, dar nu mai mica de 10 ani;
(semipermanente): constructii hidrotehnice care se proiecteaza
- provizorii
de mai mica decat Y/ din durata lor de serviciu normata,
pentru o durata exploatare
ani. In aceasta categorie intra si lucrarile hidrotehnice
sau mai mica de 10
provizorii necesare executiei constructiilor definitive.
rolul functional in cadrul amenajarii hidrotehnice,
Conform cap. 4, dupa
constructiile hidrotehnice se impart în:
constructiile hidrotehnice a caror avariere sau distrugere
- principale:
din functiune a amenajarii respective, fie
partiala sau totala provoaca scoaterea
considerabila capacitatii sale de productie, sau a capacitatii de aparare
reducerea a
impotriva inundatiilor;
hidrotehnice a caror distrugere partiala sau totala
_ secundare: constructiile
nu are repercursiuni grave asupra amsamblului amenajarii.
prevederile 5, constructiile si instalatiile
In final, in concordanta cu cap.
in clase de in functie de categoria lor, de
hidrotehnice se incadreaza importanta
si de rolul functional in cadrul amenajarii
durata de exploatare proiectata
hidrotehnice conform tabelului 13, astfel:
alimentarea cu apa — rezulta clasa de importanta IV;
- pentru
canalizare — rezulta clasa de importanta IV.
- pentru
constructiilor hidrotehnice de aparare a zonei inundabile a
Categoria
functie de importanta si dezvoltarea in
asezarilor omenesti se determina
tabelului 10. Importanta zonei inundabile se stabileste
perspectiva a zonei, conform
fixe si a locuintelor aparate si/sau numarul
funcție de valoarea fondurilor
locuitorilor necesar a fi evacuati.
constructii definitive, principale, avand
Conform tabelului 13, pentru
4 de rezulta clasa de importanta IV in privinta apararii
categoria importanta,
impotriva inundatiilor.
constructiilor, stabilita conform normativului P100 -
Clasa de importanta a E
de stabilita conform ordinului M.L.P.A.T. nr 4
92 este III, iar categoria importanta, 3
31/N/Qct. 1995 este C - normala. VIZAT SPRE
NESCHIMBARE
4.4. Alimentarea cu apa
analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național, secțiunea II-Apa,
Din
rezulta teritoriul comunei Ceplenița nu au fost
aprobat prin legea 71/19%, ca pe
propuse lucrari de aducțiune de alimentare cu apa.
documentații sunt realizate proiecte de
In momentul intocmirii prezentei
alimentare cu apa pentru:
exista proiectul nr. C3.05.01/PT+DDE- “Proiectarea și
- sat Ceplenița,
la sate” - Alimentare cu apa a comunei
execuția de sisteme de alimentare cu apa
jud. Iași-proiectant SOLEL BONEH INTERNAȚIONAL.
Ceplenița, sat Ceplenița,
Poiana Marului, exista proiect in faza P.A.C. contract
- satele Buhalnița și
intocmit de S.C. CERNACONSTRUCT S.R.L. — “Executare
nr. 2794/2007,
potabila in satele Buhalnița și Poiana Marului, comuna
alimentare cu apa
Pagina 37
S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
S.C. ALEAPROIECT Ceplenita, judetul Iasi
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna
Ceplenița, județul Iași” A
momentul intocmirii acestei documentații este in curs de executie un
In
în faza PT+CS, pentru alimentare cu apa in sistem
proiect-contract nr. 2794/2007,
județul Iași, pentru localitațile Buhalnița și Poiana
centralizat comuna Ceplenița,
Marului, proiect în curs de execuție.
alimentare a localitaților Buhalnița și Poiana Marului
Sistemul de cu apa
este alcatuit din:
formata din 10 drenuri amplasate pe doua ramuri — 7(șapte)
-captare apa
drenuri 1 — L = 340 m și 3(trei) drenuri pe ramura JI — L = 300 m;
pe ramura
de stocare a apei din beton armat, de capacitate 300 mc;
_ rezervor
- stație de clorinare;
- rețele de distribuție a apei potabile in regim gravitațional;
- hidranți de incendiu exteriori.
Soluții de principiu pentru alimentarea cu apa
de alimentare vor respecta legislația în vigoare: SR 1343/1-
Lucrarile cu apa,
STAS 1342/91; STAS 4706/88; STAS 8591/95; Ordin MIS
2006; STAS 1478-90;
LEGEA 137/96; LEGEA NR. 310 din 28.06.2004 privind modificarea și
1935/96;,
completarea Legii nr. 107/1996; HG 930/2005.
de principiu pentru alimentarea cu apa potabila prevad ca
Soluții propuse
populației se pot folosi surse de apa locale:
pentru aprovizionarea cu apa potabila a
Surse subterane indeplinesc condițiile de calitate —Legeal 07/97 -Legea apelor;
-ce
Sursele, construcțiile și instalațiile de alimentare cu apa potabila și rețelele
de proteja prin instituirea zonelor de protecție sanitara cu regim
distribuție se vor
in 20 m in aval) și zonelor de restricție conform
sever (50 m amonte și
reglemnetarilor in vigoare.
rezolvarii alimentarii cu a localitaților comunei Ceplenița este
Scopul apa
starii de sanatate a populației, prin reducerea riscului
creșterea calitații vieții și a
hidrice furnizarea unei cu parametri calitativi conform
imbolnavirilor prin ape
directivei CE 98/93/EC privind calitatea apei potabile nr. 458/2002.
Necesar și cerința de apa
Cantitațile de necesare se vor determina în conformitate cu prevederile
apa
SR 1343/1-2006.
de este cantitatea de apa care trebuie prelevata dintr-o sursa
Cerința apa
necesarului (nevoilor) rațional de apa ale unui
pentru satisfacerea
beneficiar/utilizator.
Determinarea cantitaților de necesare se va face analitic, diferențiat
apa
pentru fiecare categorie de folosința de apa a localitaților.
vor considera cel puțin pentru categoria de
Cantitațile de apa pentru perspectiva se
cladiri avand instalații interioare de alimentare cu apa rece.
C=KpxKsx (N g+Np+Nag.ec.+Nri ), in care:
C - cerința de apa;
Ng — necesarul de apa pentru consumul gospodaresc;
Pagina 38
Iasi Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. —
Np - necesarul de apa pentru consumul public;
Nag.ec. — necesarul de apa pentru agenți economici;
Nri — necesarul de pentru refacerea rezervei de incendiu;
apa
coeficientul reprezinta suplimentarea cantitaților de apa pentru
Kp - care
în obiectele sistemului de alimentare cu apa pana la
acoperirea pierderilor de apa
branșamentele utilizatorilor;
acoperirea necesitaților proprii ale sistemului
Ks - coeficientul de servitute pentru
in uzina de spalare rezervoare, spalare rețea distribuție.
de alimentare cu apa: apa,
Elementele componente ale necesarului de apa
Necesarul de potabila pentru localitațile comunei cuprinde:
apa
baut, preparare hrana, spalatul corpului, spalatul
Apa pentru nevoi gospodarești:
utilizarea we-ului precum și pentru animale
rufelor și vaselor, curațenia locuinței,
de pe langa gospodariile proprii ale locuințelor;
nevoi unitați de invațamant de toate gradele, policlinici,
Apa pentru publice:
magazine, etc;
Apa pentru nevoi gospodarești in unitați industriale
alte folosințe care nu pot fi asigurate de sisteme independente
Apa potabila pentru
verzi, spalarea și desfundarea rețelei de
(de exp. stropitul strazilor, spațiilor
canalizare).
sistemului de alimentare: prepararea soluțiilor de
Apa pentu nevoile proprii
spalarea conductelor rețelelor de
reactivi, spalarea filtrelor, spalarea aducținilor,
distribuție și spalarea rezervoarelor;
pierderilor inevitabile in sistemul de distribuție
Necesar de apa pentru acoperirea
datorita avariilor și imperfecținilor de execuție;
incendiului in situațiile in care rețeaua de
Necesar de apa pentru combaterea
și cantitațile de apa pentru combaterea
distribuție a apei potabile asigura
incendiului.
Debite caracteristice ale necesarului de apa
saptamanale și anuale in utilizarea apei; pentru a ține
Exista variații orare, zilnice,
seama de aceasta se utilizeaza urmatoarele debite caracteristice:
med — aceasta reprezinta media volumelor de apa
Debitul mediu zilnic, notat Qzi
utilizate zilnic în decursul unui an , in mc/zi:
Qn zi med = Vol.an/365= 1/1000 (N (i) x qs()lme/zi];
aceasta reprezinta volumele de apa utilizat
Debitul zilnic maxim, notat Ozi max —
in ziua cu consum maxim în decursul unui an, in mc/zi:
Q n zi max = 1/1000 (N () x qs (i) x K zi) ) | me/zi];
—reprezinta valoarea maxima a consumului
Debitul orar maxim, notat Qorar max
orar din ziua (zilele) de consum maxim, in mc/h:
zi = 1/1000 x1/24x (N (î) x qs (x K zi(i) x K or(i)) [mc/h DD
Q n max “|
43 Că
care:
S VIZAT SPRE a)
2 NESCHIMBARE &
G tă
2, e 9)
CNAA 95
Pagina 39
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
N(i) este numarul de utilizatori;
qs (i) este numarul debitul specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui
consumator, in l/consumator și zi, qs (i) = 250 l/consumator,zi.
kzi (i) este coeficientul de variație zilnica: se exprima sub forma abaterii valorii
consumului zilnic fața de medie, adimensional, kzi (î)=1,3.
kor (i) este coeficientul de variație orara: se exprima sub forma abaterii valorii
maxime orare ale consumului fața de medie in zilele de consum maxim,
adimensional, kor (i) =2 .
K — se refera la categoria de necesar de apa (nevoi gospodarești, publice);
i — se refera la tipul de consumatori și debitul specific pe tip de consumator.
Elemente pentru calculul necesarului de apa
Debitul specific de apa pentru nevoi gospodarești (43)
Cf. tab. 1 din SR 1343-1/2006, rezulta qg =110 l/om,zi
Debitul specific de apa pentru nevoi publice (qp)
Cf. tab. 2 din SR 1343-1/2006, rezulta:
Pentru unitați publice:
- scoala, qp =20 I/elevzi.;
- gradinița, qp =20 1/elevzzi.;
- cabinet medical, qp =5 1/consumator,zi.; qp =30 l/angajat,zi.;
- poșta, qp =30 l/angajat,zi.;
- cafe-bar, qp =15 l/consumator,zi.; qp =40 l/angajat,zi.;
- birouri, qp =30 l/ angajatuzi.;
- magazine, qp =5 l/consumator,zi.; qp =30 l/angajat,zi.;
Cantitățile de apă pentru nevoi publice:
Debitul mediu zilnic:
Q zimed= vol.an/365 = 1/1000 (N n (i) x qp (i), unde:
Q zimed - debitul mediu zilnic, în mc/zi;
N n () - număr de unități de o anumită categorie publică;
q p (î) - debitul specific, în dmc/unitate,zi
Coeficienți de variație zilnică;
Coeficienți de variație orară;
K or med= K ori xK Fi /T Fi, în care:
K ori - coeficientul de variație orară pentru o categorie de consum;
TFi- timpul zilnic de funcționare a fiecărei categorii de consum, în hi
În analiza dezvoltării în perspectivă a sistemului de alimentare cu apă se va
lua în considerație reducerea consumurilor specifice publice (10% în 20 ani) odată
cu creșterea gradului de dotare și fiabilității instalațiilor.
Necesar de apă pentru utilizatori care nu solicită apă potabilă
Asigurarea necesarului de apă prin înlocuirea (substituirea) apei potabile
trebuie să se realizeze independent de necesarul de apă destinat consumului uman,
prin utilizarea: ȘELE ROSS
îi Mu
- apei decantate din stația de tratare;
Pagina 40
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
- apă din lacuri de acumulare din apropierea localității;
- apă din surse subterane nepotabile din intravilan.
Asigurarea acestui necesar de apă trebuie să se realizeze prin rețele
independente, iar în situații speciale se poate utiliza apa din rețeaua de distribuție a
apei destinată consumului uman.
Necesarul de apă pentru stropit spații verzi (qsv)
Se calculează analitic considerând o normă specifică gqsp=1,5-2,5 l/mp,zi;
diferențierea se realizează în funcție de: clima localității (zonei), altitudine, zona
geografică, grad de dotare, destinație spații verzi.
Necesarul de apă pentru stropit străzi, spălat piețe, întreținerea zonelor urbane de
interes general (qsp)
Se calculează analitic pe baza unor norme specifice de (1,5.....5) l/omzi; se
ia in considerare la adoptarea valorii normei specifice:
- gradul de ocupare și utilizare al suprafețelor întreținute;
- densitatea populației;
- parametrii ecologici și demografici ai zonei;
Pentru centre comerciale, piețe se poate adopta o normă de necesar specific
de (1...1,5) /mpzzi.
Necesarul de apă pentru întreținerea rețelei de canalizare (qc)
Se calculează analitic funcție de:
- schema și sistemul rețelei de canalizare;
- numărul de cămine de spălare și lungimea tronsoanelor pe care sunt
asigurate vitezele de autocurățire;
- starea rețelei de canalizare.
Asigurarea acestui necesar de apă trebuie să se realizeze din surse
independente de sistemul de alimentare cu apă destinat consumului uman.
Necesarul de apă tehnologică pentru industrie (qi)
Se calculează analitic în conformitate cu norma tehnologică și capacitatea
tehnologică a fiecărei unități.
Necesarul de apă asigurat din rețeaua potabilă pentru nevoile igienico-
LELE RG 473
vol
publice, conform tab. 1 și tab.2 din STAS 1478-90.
Nevoi VIZAT SPRE &
proprii ale obiectelor sistemului de alimentare cu apă NESCHIMBARE
E
Se calculează analitic pe baza următoarelor elemente: S
- tehnologia și componentele stației de tratare;
- necesarul de apă pentru curățirea periodică a rețelei de distribuție;
- necesarul de apă pentru spălarea și curățirea rezervoarelor sistemului.
Coeficienți de variație zilnică și orară ai necesarului de apă
Coeficient de variație zilnică (Kzi)
Se stabilește pentru fiecare tip de consum. În tabelul nr. 1 sunt prezentate
valorile orientative ale coeficientului de variație zilnică pe zone sau localități,
Pagina 41
S.C. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi — Documentatie tehnica pentru obtinerea avizului de gospodarire a apelor la obiectivul:
Reactualizare Plan Urbanistic General-comuna Ceplenita, judetul Iasi
funcție de gradul de dotare cu instalații tehnico-sanitare (scade cu mărimea
localității și cu creșterea gradului de dotare).
Coeficient de variație orară(K o)
Se stabilește pentru fiecare tip de necesar de apă. Se pot adopta valori din
tab. nr. 3, SR 1343, în funcție de numărul total de locuitori ai localității.
Calculul necesarului de apă pentru combaterea incendiului:
În situația realizării unui sistem de alimentare cu apă trebuie prevăzute
construcții și instalații care să asigure cantitățile de apă pentru stingerea
[= incendiului.
Apa pentru hidranții interiori are aceiași calitate cu cea distribuită. Pentru hidranții
exteriori se folosește de regulă apa din rețelele de distribuție dar se poate folosi și
altă calitate de apă oferită prin mijloace independente (mașini/cisterne proprii,
rezerve de apă, rețele separate), prin existența unei rețele de apă special destinată
acestui scop.
Numărul de incendii teoretic simultane se adoptă în funcție de mărimea localității
după valorile tabelului 4. din SR1343/1-2006.
Debitul pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidranților interiori Qii
(numărul jeturilor și tipurile de construcții care sunt echipate cu hidranți interiori)
precum și debitul pentru instalații speciale (Qis) se adoptă conform STAS 1478-90.
În situația când nu se dispune de studii speciale, debitul hidranților exteriori (Qie )
se poate adopta după valorile tab. 4 din SR 1343/1-2006.
Timpul teoretic de funcționare al hidranților interiori se determina cf. 3.2.3.1 din
STAS 1478-90.
Durata teoretică de funcționare a hidranților
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.