Plan Urbanistic General (PUG)
Studiu de fundamentare Impactul schimbărilor climatice, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,8 MB
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Impactul schimbărilor climatice, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39111 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87488-studiu-de-fundamentare-impactul-schimbarilor-climatice-aferent-planului, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU DE FUNDAMENTARE
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
aferent
PLANULUI URBANISTIC GENERAL al comunei
ȘCHEIA, județul IAȘI
PROIECTANT
Municipiul Iași, șoseaua Națională, S.C. REALITIS S.R.L.
nr. 37, încăperile 5-8, clădirea BENEFICIAR
Aria Office Center Iași, COMUNA SCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
județul Iași, mobil: +40730-555777
E-mail: [email protected]; DATA
CUI:42797256;Nr.ORC 2025
J2020001619229
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Semnat digital de SAVESCU
SAVESCU CIPRIAN- CIPRIAN-CONSTANTIN
CONSTANTIN Data: 2025.04.28 15:55:50
+03'00'
Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN
ȘEF PROIECT:
ING. SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
COORDONATOR RUR URBANIST: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOMATICIAN MELINTE SILVIA
2
Pagina 3
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
3
Pagina 4
Cuprins
INTRODUCERE .............................................................................................................................................. 5
Cap. I PROBLEMATICA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ...................................................................................... 6
CAUZELE NATURALE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE............................................................................... 6
CAUZELE ANTROPICE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ............................................................................. 7
Cap. II SCHIMBĂRILE CLIMATICE – DIAGNOSTIC ......................................................................................... 10
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL MONDIAL ........................................................................................ 10
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL EUROPEAN...................................................................................... 11
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL NAȚIONAL ....................................................................................... 11
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL JUDEȚEAN ....................................................................................... 13
Cap. III IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ........................................................................................... 16
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII.................................. 18
Agricultura........................................................................................................................................... 18
Silvicultura........................................................................................................................................... 19
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA BIODIVERSITĂȚII ......................................................... 20
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI ............................................... 21
Cap. IV MĂSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE LA NIVEL DE U.A.T.
ȘCHEIA ......................................................................................................................................................... 25
4
Pagina 5
INTRODUCERE
Schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societatea umană
la nivel global în prezent. Acestea se manifestă prin modificări semnificative ale temperaturilor medii,
precipitațiilor, regimurilor de vânt și a altor fenomene atmosferice, care afectează în mod direct
ecosistemele naturale și activitățile economice ale comunităților. În acest context, impactul schimbărilor
climatice asupra mediului și asupra vieții cotidiene a locuitorilor devine tot mai evident, fiind necesară o
analiză detaliată și adaptarea politicilor de dezvoltare la noile realități climatice.
Comuna Scheia, situată în județul Iași, se află într-o zonă a Moldovei care, de-a lungul decadelor, a
cunoscut variabilități climatice semnificative. Aflată într-o regiune cu o tradiție agricolă puternică și o
populație în continuă schimbare, Scheia se confruntă cu provocări legate de efectele schimbărilor climatice,
cum ar fi secetele prelungite, intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și modificarea sezonului
agricol.
Obiectivul acestui studiu este de a analiza schimbările climatice înregistrate în comuna Scheia în ultimii ani
și de a evalua impactul acestora asupra diverselor sectoare economice, în special agricultura. Studiul va
identifica posibile măsuri de adaptare pentru a sprijini reziliența comunității în fața acestor provocări și
pentru a contribui la dezvoltarea unei strategii locale de combatere a efectelor negative ale schimbărilor
climatice.
Biodiversitatea este afectată de schimbările climatice, cu consecințe negative pentru umanitate. În același
timp, biodiversitatea, prin serviciile de ecosistem pe care le susține, are o contribuție importantă atât la
atenuarea, cât și la adaptarea la schimbările climatice. Cu alte cuvinte, conservarea și gestiunea adecvată
a biodiversității este o chestiune critică în privința schimbărilor climatice1.
Există un potențial semnificativ de reducere a emisiilor viitoare de gaze cu efect de seră prin menținerea de
ecosisteme sănătoase și prin refacerea mediilor degradate, în special prin refacerea turbăriilor și a zonelor
umede, prin împăduriri și reducerea altor presiuni asupra naturii. În plus, ecosistemele semi-naturale și
amenajate, inclusiv cele utilizate pentru agricultură, oferă numeroase oportunități pentru captarea
carbonului activ și reducerea emisiilor.2
1 Ghid de elaborare a Raportului anual privind starea mediului conform cerințelor SOER
2 Rolul naturii în schimbările climatice, site:
http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/factsheets/Nature%20and%20Climate%20Change/Nature%20and%20Climate%20Ch
ange_RO.pdf
5
Pagina 6
Cap. I PROBLEMATICA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Schimbările climatice pot fi clasificate în funcție de elemente care le cauzează. Prin urmare
cauzele pot fi de două tipuri:
1. Cauze naturale
2. Cauze antropice
CAUZELE NATURALE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Deși cauzele de origine naturală care produc schimbările climatice nu sunt în atenția comunității,
acestea sunt prezente și exercită efecte asupra încălzirii globale și implicit asupra schimbărilor climatice.
În această categorie se află următoarele:
a) Vulcanismul. Erupțiile vulcanice și implicit potențialul acestora a fost identificat, de-a lungul
istoriei, pentru prima dată de Benjamin Franklin care a sugerat că iarna grea din perioada 1783-1784 din
Europa de Nord a fost provocată de norul de praf produs de erupția uriașa a lui Laky, în Islanda, în iulie
1783, care a întunecat Soarele la Paris luni în șir. Aceasta erupție și altele la latitudini joase (ex.Tambora)
se văd limpede în străfundurile de gheata ale Groenlandei. Vulcanismul contribuie la încălzirea globală prin
două modalități, respectiv prin gazele cu efect de seră (în general CO 2) ce sunt conținute în magmă și prin
cenușa vulcanică și aerosolii sulfuroși care limitează radiația solară. Erupțiile vulcanilor El Chichon și
Pinatubo au confirmat teoria privind efectul vulcanismului asupra schimbărilor climatice. S-a consemnat,
prin măsurători asupra inelelor copacilor, faptul că efectele unei singure erupții durează circa 2-3 ani și au
impact asupra scăderii temperaturilor în sezonul de vară.
b) Activitatea solară. Acest parametru și implicit variațiile activității solare se presupune că ar
avea un rol în schimbările climatice. Ipoteza de la care s-a pornit este aceea că “variațiile cantității de
energie solară care ajunge pe Pământ reprezintă un factor care determină creșterea temperaturii globale
deoarece Soarele poate bloca razele cosmice.”3 S-a considerat faptul că aceste variații ar putea avea un
impact în ceea ce privește răcirea Pământului deoarece ele favorizează procesul de formare a norilor care
ulterior reflectă razele solare înapoi în spațiu. Conform acestei teze, în perioadele de activitate solară
intensă o bună parte din razele cosmice nu mai pot intra în atmosfera Pământului astfel încât se formează
mai puțini nori și, în consecință, temperatura de la suprafața Pământului crește. Pentru a se verifica
această ipoteză, doi cercetători (profesorul Terry Sloan de la University of Lancaster și profesorul Sir
Arnold Wolfendale de la University of Durham) au comparat datele cu privire la cantitatea de raze cosmice
care au intrat în atmosferă, care pot fi folosite ca un indicator pentru activitatea solară, cu înregistrările
temperaturilor globale care au fost efectuate începând cu anul 1955. Aceștia au găsit o corelație minoră
între razele cosmice și temperaturile globale care se produc după fiecare ciclu de 22 de ani. În urma
acestui studiu laborios s-a concluzionat faptul că variația activității solare reprezintă un factor al încălzirii
3 http://www.scientia.ro/stiri-stiinta/86-terra/5898-activitatea-solara-are-o-importanta-minora-in-ceea-ce-priveste-incalzirea-
globala.html
6
Pagina 7
globale care a avut o contribuție mai mică de 10 procente la încălzirea globală ce a fost observată și
măsurată în secolul XX.
c) Variațiile orbitale. Orbita Pământului în jurul Soarelui este, de asemenea, influențată de
interacțiunile gravitaționale cu Luna si alte planete, pe scale de timp mult mai lungi. Cheia pentru explicarea
variațiilor în parametrii orbitali care pot declanșa epoci glaciare este cantitatea de radiație solară primită la
latitudini înalte, în timpul verii. În literatura de specialitate cele trei (3) fenomene astronomice ce
caracterizează planeta Pământ respectiv excentricitatea, oblicitatea și precesia poartă denumirea de
parametrii Milanković sau ciclurile lui Milanković. Noțiunea de “parametri Milanković“ este uzitată mai ales
în cadrul teoriei astronomice a paleoclimatelor.4 Excentricitatea orbitei terestre se datorează atracției
gravitaționale exercitată între Pământ și alte planete ale sistemului nostru solar. Terra descrie o elipsă în
spațiul cosmic iar Soarele este poziționat într-unul dintre focarele acesteia. Distanța de la Pământ la Soare
este variabilă între 129.000.000 și 187.000.000 km. Această variație este un factor important în cadrul
schimbărilor climatice naturale ca urmare faptului că poziționarea Pământului poate fi diferită și prin urmare
diferența de energie solară poate varia între 20 și 30%. Oblicitatea terestră variază între 21,8° și 24,4°. În
prezent ea este de 23°26,5'. Această caracteristică este datorată de asemenea interacțiunilor gravitaționale
dintre Pământ și o parte a planetelor. Periodicitatea acestui fenomen este de 41 000 ani. Oblicitatea are o
influență asupra anotimpurilor. Dacă Pământul este într–o perioadă de înclinare puternică în raport cu
Soarele, atunci anotimpurile vor fi accentuat diferențiate (variații importante între vară și iarnă), iar o slabă
înclinație va atrage după sine o oarecare omogenitate a anotimpurilor, cu mici diferențe între vară și iarnă.
Aceste diferențe se percep numai atunci când ne găsim mai departe de Ecuator. La nivelul Ecuatorului
oblicitatea are o influență mică. Datorită înclinării axei polilor, Pământul expune, pe rând, spre Soare, o
mare parte din emisfera nordică și mai puțin din cea sudică, apoi invers. Mișcarea de precesie terestră se
realizează precum mișcarea unui titirez și are loc în jurul unei axe perpendiculare pe eliptică, eliptica fiind
planul orbitei Pământului. Denumită și mișcarea de revoluție, aceasta are influență asupra indicării polului
Nord geografic.
d) Albedoul terestru. Este considerat un indicator important în previziunile legate de temperatura
înregistrată la suprafața solului. Albedoul reprezintă raportul dintre energia solară reflectată de o suprafață
și energia solară incidentă și are valori de la 0 la 1. Solul neacoperit are valori ale albedoului de 0,05 –
0,15. Zăpada proaspătă are valori de 0,75-0,9. Albedoul influențează bilanțul radiativ consemnat la nivelul
suprafeței terestre. Răcirea de origine astronomică antrenează o extensie a ghețurilor continentale și deci o
creștere a albedoului. Planeta absoarbe mai puțin, ceea ce amplifică răcirea acesteia. Încălzirea are efecte
inverse. Încălzirea planetei contribuie la topirea ghețurilor, scade albedoul și în final se înregistrează o
creștere a temperaturii planetei.
CAUZELE ANTROPICE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
4 http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole/instalatii/conf_nov_2008_Ardelean_Colda_1.pdf
7
Pagina 8
Schimbările climatice sunt datorate, într-o proporție însemnată, activităților de industrializare
precum și a utilizării masive a combustibililor fosili. În timp ce schimbările climatice naturale au loc în
perioade de timp foarte lungi, ceea ce permite o adaptare a speciilor vegetale și animale la condițiile
climatice noi, schimbările antropice sunt foarte rapide și în consecință amenință enorm ecosistemele
caracterizate prin fragilitate.
La nivel mondial părerea majorității oamenilor de știință este că încălzirea climatică este larg
atribuită efectului de seră, adițional emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activitățile umane,
și în principal a emisiilor de dioxid de carbon (CO2). Pe lângă CO2, din categoria GES din surse artificiale se
mai amintesc: Clorofluorocarburile (CFC), NOx (N2O) și CH4.
Acestea pot fi clasificate sub următoarea formă:
a) Dioxidul de carbon emis de termocentrale. Conform statisticilor, peste 50 % din necesarul de
energie este obținut prin arderea combustibilului fosil de tipul cărbunelui în termocentrale. Se
folosește în mod special lignit deoarece este cel mai ieftin combustibil fosil dar și cel mai poluator.
Este consemnat faptul că o termocentrală obișnuită, de circa 600 MW, este responsabilă de
emiterea în atmosferă a peste 3,5 milioane de tone de CO2 anual. Se estimează că, pe plan global,
anual sunt emise peste 20 de miliarde de tone de CO2 prin arderea cărbunilor. O cantitate care nu
mai poate fi ”reciclată” de sistemul planetar, ceea ce duce invariabil la acumularea acestui gaz în
atmosferă, conducând la încălzirea globală.
b) Dioxidul de carbon emis de vehicule. Transporturile au un impact covârșitor asupra încălzirii
globale. La nivel mondial, conform celor mai recente statistice, se află peste 1,2 miliarde de
vehicule ce funcționează cu ardere internă. Motoarele autoturismelor funcționează cu combustibili
produși din petrol, un alt carburant fosil prin arderea căruia sunt emise multe gaze nocive.
Nivelurile mari de CO2 provenite din motoarele mașinilor sunt cauzate în principal de reacțiile de
oxidare a monoxidului de carbon în catalizatoare. În teorie, diversele norme antipoluare din lume
încearcă să limiteze emisiile de CO2 – de exemplu, vehiculele noi vândute în Europa în 2014 au
avut, în medie, emisii de CO2 de circa 130 g/km. Iar vehiculele grele de transport s-au situat sub
200 g/km. Însă, chiar și în condițiile cele mai optimiste de consum (deși valorile reale sunt cu 30%
mai mari decât în teorie), un vehicul cu motor cu ardere internă se face responsabil de emiterea a
circa o tonă de CO2 în atmosferă. Ceea ce înseamnă că, anual, sectorul transporturilor emite cel
puțin 1 miliard de tone de CO2 în atmosferă.5
c) Metanul provenit din ferme și agricultură, din extracțiile petroliere, dar și de pe fundul mării.
Metanul (CH4) este considerat un gaz mai periculos decât bioxidul de carbon în privința efectelor
negative ale încălzirii globale. Se apreciază că efectele produse de CO 2 în 100 de ani pot fi
“egalate” în doar 10 ani de aceeași cantitate de metan, astfel că acesta este considerat de zeci de
ori mai periculos decât dioxidul de carbon. Creșterea animalelor pentru hrană, în special a
bovinelor, a crescut foarte mult și implicit și cantitatea de metan provenită din procesele care au loc
în intestinelor erbivorelor. Cele peste 1,5 miliarde de vaci din ferme sunt responsabile pentru
emiterea a 100 milioane de tone de metan anual. Agricultura intensivă (cultivarea orezului)
5 http://ecoprofit.ro/incalzirea-globala-cauze-efecte/
8
Pagina 9
produce prin procesele de descompunere a materiei organice din îngrășăminte în condiții
anaerobe între 50 și 100 milioane de tone de metan. Industria (petrolieră) produce de asemenea
emisii importante de metan în urma extracției petrolului și a gazelor naturale. De asemenea, pe
fundul oceanelor se află mari acumulări de metan care sunt adevărate “bombe cu ceas” în
contextul încălzirii globale. Se estimează că, pe fondul topirii gheții din Oceanul Arctic, anual sunt
eliberate din apa mării milioane de tone de metan.
d) Defrișările masive. Cele mai mari rate de defrișare în masă se înregistrează în America de Sud.
Modificările de utilizare a terenului prevăd creșterea suprafeței de terenuri pentru agricultură în
dauna pădurilor. Pădurea are un rol important în echilibrul naturii prin absorbția dioxidului de
carbon din atmosferă. Ca urmare a faptului că pădurile se reduc, dioxidul de carbon rămâne în aer
într-o proporție mai mare. Conform unui raport Greenpace6 în anul 2018 s-au înregistrat circa
11.419 cazuri de tăieri ilegale la nivel național. În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal
în 2018, aceasta se ridică la 206.490 m3, în creștere cu 15,57% față de anul precent. Județul Iași
se află pe locul 22 din 41 de județe în ceea ce privește numărul de cazuri de tăieri ilegale, cu 65
cazuri, cele mai multe înregistrându-se în județul Mureș – 1186 de cazuri și cele mai puține
înregistrându-se în județul Galați – 2 cazuri.
e) Fertilizarea chimică intensivă a culturilor agricole. În ultima jumătate de secol a crescut
exponențial utilizarea fertilizatorilor bazați pe azot. Problema este că oxizii de azot au capacitatea
de a reține de 300 de ori mai multă căldură pe unitatea de volum decât dioxidul de carbon. Așa
încât arealele tratate mult timp cu acești fertilizatori înglobează mai multă căldură.
6 Raport Greenpeace Tăierile ilegale din pădurile României în 2018,
https://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/raport-taieri-ilegale-2018.pdf
9
Pagina 10
Cap. II SCHIMBĂRILE CLIMATICE – DIAGNOSTIC
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL MONDIAL
Perturbările climatice la nivel mondial au efecte pe diferite planuri, respectiv asupra temperaturii
medii globale, asupra creșterii nivelului mării, agriculturii, apei și implicit a sănătății umane.
Temperatura medie globală la suprafața Pământului a crescut cu aproximativ 0,3 pana la 0,6 ºC de
la sfârșitul secolului al XIX-lea și cu aproximativ 0,2 până la 0,3 ºC în ultimii 40 de ani, aceasta din urmă
reprezentând perioada cu datele cele mai sigure. Anul 1998 a reprezentat al douăzecilea an consecutiv în
care temperatura s-a ridicat peste limita normală. Șapte din cei mai calzi zece ani au fost în perioada 19902000.7
Temperaturile mai ridicate vor conduce la creșterea nivelului mării ca urmare a expansiunii termice
a oceanelor și la topirea ghețarilor și a calotei glaciare. Conform celor mai recente estimări se preconizează
faptul că nivelul mării va crește cu o medie de 5 cm odată la 10 ani. Având în vedere că peste 50 % din
populația globului locuiește în zona costieră, comunități importante vor fi expuse la dezastre naturale.
Agricultura va avea de suferit și se vor produce transformări și mutații în ceea ce privește zonele
de cultivare. Se vor putea practica culturi de cereale la latitudini cât mai mari (cum este cazul creșterii
orzului în Islanda) însă alte areale se vor aridiza iar deșerturile se vor extinde, spre exemplu Sahara va
acapara Sahelul.
Asigurarea apei potabile va fi dificil spre imposibil de asigurat ca urmare a variațiilor climatice și
implicit a modificării regimului pluviometric și a evapotranspirației. Faptul că indiferent de schimbările
climatice există areale ce au probleme în asigurarea apei pentru consum constituie un fenomen extrem de
îngrijorător.
Încălzirea globală va avea influență asupra sănătății umane ca urmare a intensificării valurilor de
căldură și implicit a creșterii apariției de fenomene meteorologice extreme. Schimbările climatice vor
determina și “migrația” bacteriilor și a virusurilor în zone neprotejate.
7 http://terramileniultrei.ro/wp-content/uploads/2012/02/Schimbari-climatice.pdf
10
Pagina 11
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL EUROPEAN
Creșterea temperaturii la nivel global și implicit european are ca efect și creșterea incidenței
valurilor de căldură în anotimpul de vară. Astfel, la nivel european, vara anului 2003 a fost considerată
drept cea mai caldă din ultimii 500 de ani. În anii următori fenomenul s-a repetat, afectând diferite țări ale
Europei: Grecia în 2007, Rusia în 2010, Franța în 2011, în condițiile în care se consideră că, în lipsa
schimbărilor climatice, țările europene ar trebui să fie afectate de valuri de căldură la interval de câteva
sute de ani.8 Zonele cele mai predispuse sunt Europa de sud și zona costieră mediteraneeană (ca urmare
a unui deficit de apă), zonele montane (datorită topirii stratului de zăpadă și de reducere a volumului
ghețarilor) precum și văile inundabile dens populate prin prisma riscului hidrologic.
În acest context în anul 2015 la Paris a avut loc cea de-a XXI-a Conferință a Părților la Convențiacadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbări climatice. La data de 12 decembrie 2015 a fost
adoptat la Paris de către 196 de state Părți la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind
schimbările climatice un nou acord internațional în domeniu, care vizează consolidarea răspunsului
internațional la riscurile pe care le implică schimbările climatice și care se va aplica de la 1 ianuarie 2021.
Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice, adoptat ca urmare a unui amplu și intens
proces de negociere, impune obligații juridice tuturor Părților pentru realizarea obiectului global pe termen
lung de menținere a creșterii temperaturii globale sub 2°C față de nivelul din perioada pre-industrială în
funcție de capacitățile și responsabilitățile și capacitățile de care dispun. Elementul inedit al Acordului este
reprezentat de ținta de 1,5 °C pentru limitarea creșterii temperaturii medii globale, respectiv posibilitatea
realizării unui obiectiv global de menținere a creșterii temperaturii globale sub 1.5°C, având în vedere că
astfel s-ar reduce semnificativ riscurile și efectele negative al schimbărilor climatice.9
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL NAȚIONAL
Conform datelor climatice de la Administrația Națională de Meteorologie în intervalul 1961-1990
temperatura medie anuală a aerului a fost de circa 8,8 °C, iar în perioada 1981-2014 de 9,3 °C. Prin
urmare se consemnează o creștere pozitivă de +0,5 °C în acest interval.
8 http://www.anpm.ro/documents/26121/2252094/CAPITOLUL+7.+Schimbarile+climatice.pdf
9 https://www.mae.ro/node/1663#null
11
Pagina 12
Figura nr. 1 Temperatura medie anuală în România (1961-2014)
Sursa: http://www.asas.ro/wcmqs/sectii/stiinta-solului/documente/ZMM%20ASAS%20FINAL.pdf
În ceea ce privește cantitatea anuală de precipitații în România în perioada 1961-2014, conform
figurii următoare, dinamica se prezintă sub forma:
- Intervalul 1961-1990 s-a înregistrat o valoare a precipitațiilor de 641,9 mm
- Perioada 1981-2014 s-a consemnat o valoare a precipitațiilor de 630 mm
Se observă că, prin comparație între cele 2 intervale se înregistrează o scădere a precipitațiilor de -11,9
mm.
Figura nr. 2 Temperatura medie anuală în România (1961-2014)
Sursa: http://www.asas.ro/wcmqs/sectii/stiinta-solului/documente/ZMM%20ASAS%20FINAL.pdf
12
Pagina 13
Analizând informațiile meteorologice pe o perioadă de peste jumătate de secol între 1961-2014 se
observă următoarele:
- Temperatura medie anuală a crescut cu 0,5 °C
- Cantitatea de precipitații a scăzut cu 11,9 mm
- Creșterea frecvenței anilor secetoși începând cu anul 1981
- Perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte de timp generatoare de viituri rapide și
inundații (ex. 2004-2005, primăvara și vara 2006, vara 2008, vara 2010, primăvara și toamna 2013,
primăvara și vara 2014)
SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL JUDEȚEAN
Cuantificarea schimbărilor climatice la nivel județean este un demers complex ce necesită studii
amănunțite aplicate la scară infra statală. Deși informațiile sunt incomplete (serii de timp pe perioade relativ
scurte și recente), datele fiind încă nepublicate sau neprelucrate, putem aborda într-o manieră temerară
această chestiune și din prisma județeană.
Pentru a evidenția schimbările climatice la nivel local, respectiv la nivelul u.a.t. Șcheia, s-au
prelucrat date meteorologice de la cea mai apropiată stație meteorologică din județul Iași. Orizontul de timp
s-a întins pe perioada 2005-2022.
Temperatura aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri deasupra solului
Anul Minima absolută/ Maxima absolută/
Media anuală
Data înregistrării Data înregistrării
2005 +10,9 ºC -20,1 °C / 08.02.2005 +35,0 °C / 30.07.2005
2006 +9,9 ºC -23,9 °C / 23.01.2006 +33,5 °C / 20.08.2006
2007 +11,9 ºC -19,3 °C / 24.02.2007 +39,3 °C / 22.07.2007
2008 +11,2 ºC -20,0 °C / 08.02.2008 +35,3 °C / 16.08.2008
2009 +11,1 ºC -18,1 °C / 21.12.2009 +35,7 °C / 24.07.2009
2010 +10,5 ºC -26,5 °C / 26.01.2010 +37,4 °C / 13.08.2010
2011 +10,4 ºC -15,6 °C / 05.01.2011 +35,2 °C / 20.07.2011
2012 +11,0 ºC -26,6 °C / 12.02.2012 +40,2 °C / 07.08.2012
2013 +11,3 °C -15,7 °C / 29.01.2013 +33,6 °C / 22.06.2013
2014 +10,8 °C -19,8 °C / 31.01.2014 +35,3 °C / 04.08.2014
2015 +11,7 °C -20,7 °C / 08.01.2015 +37,4 °C / 01.09.2015
2016 +11,4 °C -17,0 °C / 04.01.2016 +36,7 °C / 01.08.2016
2017 +11,9 °C -21,3 °C / 11.02.2017 +37,7 °C / 05.08.2017
2018 +11,0 °C -19,3 °C / 24.01.2018 +33,1 °C / 15.08.2018
2019 +11,8 °C -14,3 °C / 08.01.2019 +34,8 °C / 13.08.2019
2020 +12,3 °C -8,0 °C / 09.01.2020 +35,4 °C / 30.07.2020
13
Pagina 14
Temperatura aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri deasupra solului
Anul Minima absolută/ Maxima absolută/
Media anuală
Data înregistrării Data înregistrării
+35,4 °C / 07.08.2020
2021 +10,4 °C -16,0 °C / 19.01.2021 +35,4 °C / 29.07.2021
2022 +11,5 °C -9,4 °C / 25.01.2022 +35,9 °C / 29.06.2022
Tabelul nr. 1 Temperaturi înregistrate în perioada 2005-2022 la stația meteo Iași
Sursa: https://rp5.ru
Evoluția temperaturii aerului în intervalul 2005-2022
50
40,2
40 33,1
30
20
10,9 9,9 11,9 11,2 11,1 10,5 10,4 11 11,3 10,8 11,7 11,4 11,9 11 11,8 12,3 10,4 11,5
°C
10
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
-10
-8
-20 -26,6
-30
Media anuală Minima absolută Maxima absolută
Figura nr. 3 Evoluția temperaturii în orașul Iași în intervalul 2005-2022
Din tabelul anterior se observă că temperatura medie anuală a crescut în cei 17 ani de analiză
(2005-2022), de la + 10,9 ºC la + 11,5 ºC, consemnând o creștere de +0,6 ºC. Această creștere a mediei
anuale a temperaturii aerului la stația meteorologică din Iași este datorată amplitudinii termice
considerabile. Astfel, temperatura minimă absolută a variat de la -20,1 ºC în 2005 la –9,4 ºC în 2022. În
același timp temperatura maximă absolută a avut cea mai mare creștere pe fondul încălzirii globale astfel
că în anul 2005 valoarea maximă era de + 35,0 ºC și a ajuns la + 35,9 ºC în 2017 rezultând o creștere de
0,9 ºC.
Anul Precipitații (milimetri)
14
Pagina 15
Precipitații totale Maxima absolută/ Număr de zile
(mm) Data înregistrării cu precipitații
2005 254 23.0 in 3 h (29.04.2005) 96
2006 178 20.0 in 3 h (30.05.2006) 99
2007 512 24.0 in 12 h (08.09.2007) 142
2008 606 42.0 in 12 h (25.07.2008) 158
2009 430 46.0 in 12 h (13.10.2009) 155
2010 585 25.0 in 12 h (24.06.2010) 170
28.0 in 12 h (15.04.2011)
2011 367 128
28.0 in 12 h (25.06.2011)
2012 501 21.0 in 12 h (21.09.2012) 154
2013 678 71.0 in 12 h (01.07.2013) 164
2014 590 36.0 in 12 h (31.05.2014) 156
17.0 in 12 h (17.08.2015)
2015 370 139
17.0 in 12 h (11.10.2015)
34.0 in 12 h (19.06.2016)
2016 596 151
34.0 in 12 h (12.10.2016)
27.0 in 12 h (14.05.2017)
2017 515 141
27.0 in 12 h (26.05.2017)
2018 577 66.0 in 12 h (28.06.2018) 144
2019 465 24.0 in 12 h (24.06.2019) 145
2020 481 58.0 in 12 h (01.05.2020) 158
2021 582 27.0 in 12 h (19.08.2021) 172
2022 404 38.0 in 12 h (17.08.2022) 162
Tabelul nr. 2 Precipitații înregistrate în perioada 2005-2022 la stația meteo Iași
Sursa: https://rp5.ru
15
Pagina 16
Evoluția precipitațiilor în intervalul 2005-2022
800
678
700
606 585 590 596 577 582
600
512 501 515
500 465 481
430
404
400 367 370
300 254
200
178
142 158 155
170 154 164 156 139 151 141 144 145 158 172 162
128
96 99
100
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Precipitații totale (mm) Număr zile cu precipitații
Figura nr. 4 Evoluția precipitațiilor în orașul Iași în intervalul 2005-2022
Sursa: https://rp5.ru
Analizând tabelul și figura anterioare, se observă faptul că precipitațiile totale consemnate anual au
crescut cu circa 60 %, de la 254 mm în anul 2005 la 404 mm în anul 2022. Implicit și numărul de zile în
care s-au consemnat precipitații a crescut considerabil de la 96 de zile ploioase în 2005 la 162 zile cu
precipitații în anul 2022.
Cap. III IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Conform unui raport ONU recent10 se precizează faptul că pagubele economice generate de
dezastrele naturale la nivel mondial au ajuns la o medie cuprinsă între 250 de miliarde de dolari și 300 de
miliarde de dolari. O.N.U. avertizează că, fără acțiuni urgente efectele schimbărilor climatice vor crește
costurilor în viitor. Același organism a cerut guvernelor să accelereze investițiile în măsurile de
contracarare a efectelor manifestărilor meteorologice violente generate de schimbările climatice,
argumentând că o „investiție suplimentară” în fortificarea infrastructurii ar putea face o diferență crucială în
atingerea obiectivelor naționale și internaționale de a pune capăt sărăciei, îmbunătățirea sănătății și
educației, și asigurarea unei creșteri durabile și echitabile.
10 Raport O.N.U. de evaluare globală privind reducerea riscului la dezastre din martie 2015
16
Pagina 17
Figura nr. 5 Evoluția dezastrelor naturale la nivel european
Din figura anterioară se observă cu ușurință faptul că dezastrele naturale au cunoscut o creștere
accelerată în perioada 1971-2010. Astfel dacă în intervalul 1971-1980 se consemnau circa 60 de catastrofe
naturale la nivel european, numărul acestora a crescut la 246 în perioada 1981-1990, o creștere
procentuală de circa 246 %. În anii 1991-2000 numărul dezastrelor naturale a crescut la 379 pentru ca în
ultima decadă a analizei să se înregistreze 577 de catastrofe naturale. Evoluția numerică a dezastrelor
naturale confirmă tendința de încălzire globală și implicit schimbările de ordin climatic care se produc.
Se estimează că o investiție globală anuală de 6 miliarde de dolari în strategiile de gestionare a
riscurilor în caz de dezastru ar genera o reducere de 20% din pierderile economice anuale.
Conform diferitelor înregistrări ale temperaturilor anuale la nivel global (pe suprafețe terestre și
acvatice) în perioada 2008-2017 a fost mai cald cu 0,89 °C spre 0,93 °C față de perioada pre-industrială,
ceea ce determină ca respectivul interval să fie consemnat ca cel mai cald din istoria înregistrărilor. Din 17
ani cei mai calzi înregistrați, 16 ani s-au produs din anul 2000 până în prezent. Anul 2017 a fost unul dintre
cei mai călduroși ani alături de anii 2015 și 2016.
Temperatura medie anuală pentru suprafața terestră a continentului european în decada 20082017 a fost cu 1,6 °C spre 1,7 °C mai mare decât perioada pre-industrială ceea ce ne arată că acest
interval este cel mai cald din istorie. În Europa, anul 2017 a fost mai rece față de precedenții 3 ani.
Proiecțiile și modelele climatice viitoare arată pentru secolul 21 (perioada 2081-2100 față de 19862005) o creștere a temperaturii globale între 0,3 °C și 1,7 °C pentru scenariul cu cele mai reduse emisii și o
creștere între 2,6 °C și 4,8 °C pentru scenariul cu cele mai mari emisii.
Creșterea anuală a temperaturii la nivelul solului în Europa este prognozată să crească la finele
acestui secol (2071-2100 față de 1971-2000) în medie cu 1,0°C spre 4,5 °C.
17
Pagina 18
Se observă că numărul de zile calde s-au dublat între 1960 și 2017 de-a lungul continentului
european.11
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA AGRICULTURII ȘI
SILVICULTURII
Agricultura
Producția vegetală variază an de an, fiind influențată semnificativ de fluctuațiile condițiilor climatice
și în special de producerea evenimentelor meteorologice extreme. Variabilitatea climatică influențează
toate sectoarele economiei, dar cea mai vulnerabilă rămâne agricultura, iar impactul asupra acesteia este
mai pregnant în prezent, deoarece schimbările și variabilitatea climatică se manifestă din ce în ce mai
accentuat.12
Riscuri, vulnerabilități și amenințări asupra agriculturii și silviculturii la nivelul U.A.T.
Șcheia:
▪ Creșterea incidenței unor fenomene meteo extreme (secetă, inundații, ger etc.) care poate afecta
producțiile agricole din zonă;
▪ Degradarea terenurilor prin activarea și reactivarea unor procese geomorfologice actuale
▪ Scăderea calității învelișului de sol prin degradare și sărăcire în elemente nutritive, ca urmare a
manifestării perioadelor de secetă, dar și cu exces de umiditate, care este parțial compensat prin folosirea
excesivă a pesticidelor și a îngrășămintelor pe bază de azot;
▪ Ocuparea unor habitate naturale ca urmare a pierderii capacității de producție a zonelor agricole
tradiționale;
▪ Schimbarea comportamentului de hrănire a speciilor sălbatice cu impact asupra agriculturii
Recomandări și măsuri de adaptare:
▪ selecția varietăților cultivate prin corelarea condițiilor locale de mediu cu gradul de rezistență al
genotipurilor față de condițiile limitative de vegetație (secetă, excese de umiditate, temperaturi ridicate,
frig/ger etc.);
▪ administrarea culturilor și utilizarea rațională a terenului sunt măsuri obligatorii pentru păstrarea
potențialului producției, menținând în același timp un impact redus al practicilor agricole asupra mediului și
climei;
▪ cultivarea unui număr mai mare de varietăți/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, în fiecare an
agricol, cu perioada de vegetație diferită, pentru o mai bună valorificare a condițiilor climatice, îndeosebi
regimul de umiditate și eșalonarea lucrărilor agricole; alegerea de genotipuri rezistente la condițiile
limitative de vegetație, cu o toleranță ridicată la “arșiță”, secetă și excese de umiditate;
11 https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/global-and-european-temperature-8/assessment
12 http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/SSCGhidASC.pdf
18
Pagina 19
▪ selectarea unor varietăți de plante cu rezistență naturală la boli specifice determinate de agenții
patogeni; la nivelul fermelor, se recomandă practicarea asolamentului și stabilirea unei structuri de culturi
care să includă cel puțin trei grupe de plante, respectiv cereale păioase 33%, prășitoare - plante tehnice
33% și leguminoase 33%. În producția vegetală se pot utiliza următoarele tipuri de asolamente: agricole,
furajere, speciale și mixte.
▪ folosirea de soiuri/hibrizi de plante bine adaptate condițiilor pedoclimatice;
▪ practicarea asolamentului de câmp în cultura mare, pentru producerea de materie primă în
industria agroalimentară, textilă, chimică, etc;
▪ policultura, în scopul utilizării eficiente a spațiului agricol și creșterea biodiversității;
▪ organizarea de asolamente cu îngrășăminte verzi, în scopul ameliorării proprietăților fizice,
chimice și biologice ale solurilor degradate.
Silvicultura
Riscuri, vulnerabilități și amenințări asupra silviculturii la nivelul u.a.t. Șcheia13
▪ Risc de apariție a unor incendii de pădure în sezonul cald, pe fondul creșterii temperaturilor, a
deficitului de precipitații și a vânturilor puternice
▪ Scăderea productivității forestiere și a diversității pădurilor, precum și modificări ale perioadei de
vegetație și schimbarea limitelor între păduri și pășuni, ca urmare a creșterii temperaturilor, apariției
fenomenului de secetă, a căderilor masive de zăpadă, a reziduurilor depozitate, a insectelor și paraziților
▪ Consecințele negative pentru speciile sensibile la schimbările temperaturii;
▪ Schimbarea ratei de regenerare;
▪ Schimbarea sensibilității speciilor la deficitul de apă;
▪ Schimbarea densității individuale a copacilor;
▪ Schimbarea condițiilor fitosanitare;
▪ Schimbarea compoziției speciilor;
13 http://adapt.clima.md/pageview.php?l=ro&idc=281
19
Pagina 20
Recomandări și măsuri de adaptare:
▪ Măsurile la nivel de arboret prin regenerarea pădurilor, rărirea arboretului precum și recoltarea
au scopul de a reduce riscurile distrugerilor abiotice, reprezentate de incendii, vânt, secetă, precum și
distrugerile biotice, reprezentate de dăunători și bolile patogene.
▪ Amenajarea unor păduri stabile și diversificate constituie o măsură continuă și este planificată
pentru îmbunătățirea stabilității arboretului prin selectarea speciilor, originii și genotipurilor
corespunzătoare.
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA BIODIVERSITĂȚII
În ecosistemele forestiere atât diversitatea floristică cât și cea faunistică sunt amenințate; în
prezent, se apreciază că peste 50% dintre primate și 9% dintre speciile de plante lemnoase sunt în pericol
de dispariție.
Schimbările climatice au impact considerabil și asupra ecosistemelor alpine, provocând retragerea
și uneori chiar dispariția de specii. De exemplu, în Munții Alpi multe dintre speciile de plante alpine au
migrat ascendent înaintând aproximativ 4 metri la fiecare 10 ani iar unele specii care populau numai
vârfurile muntoase, deja au dispărut.
Și ecosistemele acvatice sunt afectate de încălzirea globală, deopotrivă cele dulcicole și și cele
marine. Se apreciază că în ultimii 20 de ani, aproximativ 20% dintre speciile de pești dulcicoli au devenit
amenințați cu dispariția, de asemenea, majoritatea mamiferelor marine sunt pe listele speciilor periclitate.
Marea barieră de corali, considerată pădurea tropicală a mărilor deoarece adăpostește peste 25% dintre
speciile marine, este serios amenințată cu dispariția datorită accentuării fenomenelor de degradare a
coralilor (albire), mult mai frecvente în ultimii 50 de ani, consecință directă a încălzirii climatice. 14
Recomandări și măsuri de adaptare:
▪ reducerea consumurilor energetice
▪ utilizarea energiilor și a combustibililor neconvenționali
▪ aplicarea de tehnici agricole nepoluante
14 http://www.ibiol.ro/curs/2008/program.htm, Răspunsul biodiversității la schimbările climatice la nivelul principalelor categorii de
ecosisteme
20
Pagina 21
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SĂNĂTĂȚII
POPULAȚIEI
Conform evaluărilor de impact efectuate într-o serie de țări europene, precum și cercetării finanțate
de UE și de OMS-EURO, se prevede că schimbările climatice vor influența epidemiologia multor boli și
condiții de sănătate. Această evaluare este, de asemenea, susținută inclusiv de rapoarte din partea OMS și
IPCC8 care descriu impactul negativ al schimbărilor climatice asupra sănătății umane. Aceste efecte
asupra sănătății vor fi resimțite în mod neomogen de la o țară la alta sau în cadrul aceleiași țări, printre
altele, ca urmare a caracteristicilor geografice ale teritoriului UE. Natura și proporția impacturilor financiare
va depinde de capacitatea de adaptare și de acțiunile sistemelor de sănătate, precum și de accesibilitatea
de bază a diferitelor categorii ale populației la aceste servicii. Unele măsuri ar putea fi suficient de eficiente
în condițiile climatice actuale, dar, în cazul unor schimbări climatice accentuate sau accelerate, ar putea fi
necesar ca ele să fie consolidate sau modificate. Sistemele de sănătate sunt vulnerabile în raport cu
evenimentele climatice extreme. Schimbările climatice ar putea avea un impact asupra sistemelor sanitare
făcând ca cererea de servicii medicale să devină mai mare decât capacitatea sistemelor respective. De
asemenea, ele ar putea influența capacitatea sistemelor de a răspunde cererilor, periclitând infrastructura,
resursele tehnologice și disponibilitatea de forță de muncă. Această situație este legată de gradul de
pregătire și de răspuns în situații de urgență.15
România prin poziția sa geografică și cu resursele financiare limitate va avea de suferit pe termen
mediu și lung ca urmare a schimbărilor climatice.
Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății populației se poate produce pe două niveluri,
respectiv direct și indirect.
Posibile efecte ale impactului schimbărilor climatice:
Morbiditatea și mortalitatea
Principalul motiv de preocupare este legat de căldură, ca urmare a creșterii temperaturii medii
anuale și a creșterii incidenței temperaturilor extreme, cu toate că această problemă este influențată și de
schimbările socio-economice legate de creșterea populației, distribuția pe vârste (îmbătrânirea demografică
caracteristică Europei) și de alți factori, precum migrația. În țările Uniunii Europene se preconizează că
mortalitatea crește cu 1–4% pentru fiecare ridicare cu un grad a temperaturii, ceea ce înseamnă că
mortalitatea legată de căldură ar putea crește cu circa 30 000 de decese pe an până în 2030 și cu 50 000 -
110 000 de decese pe an până în 2080 (proiectul PESETA 16). Persoanele vulnerabile (vârstnice), cu o
capacitate redusă de control și de reglare a temperaturii corpului, prezintă cel mai mare risc de deces ca
urmare a șocului caloric și a tulburărilor cardiovasculare, renale, respiratorii și metabolice (Matthies et al,
2008). În timp ce numărul total al deceselor este strâns legat de dimensiunea populației, modificarea ratei
mortalității poate fi mult mai accentuată în regiunile în care încălzirea se manifestă mai puternic. În
15 https://ec.europa.eu/health/archive/ph_threats/climate/docs/com_2009-147_ro.pdf
16 Raportul PESETA, http://peseta.jrc.ec.europa.eu/docs/Agriculture.html
21
Pagina 22
contextul în care România are printre cele mai mari rate ale morbidității din Uniunea Europeană impactul
schimbărilor climatice conduce la agravarea acestui indicator și implicit asupra degradării sănătății
populației.
Bolile cu transmitere prin alimente
În plus, este probabil ca bolile infecțioase sensibile la temperatură, cum ar fi infecțiile transmise
prin alimente (Salmonella sp. și altele) să devină mai frecvente. Studii recente (PESETA, bazat pe Kovats
2003) arată că în Europa s-ar putea înregistra o creștere semnificativă a morbidității, cu o evoluție
potențială de 20 000 de cazuri în plus pe an până în 2030 și de 25 000 – 40 000 de cazuri în plus pe an
până în 2080. În România, sistemul de sănătate public fiind unul precar și subfinanțat va accentua și
agrava acest efect al bolilor cu transmitere prin alimente.
Bolile cu transmitere prin vectori
S-au studiat cu multă atenție modificările formelor de boli cu transmitere prin vectori care sunt
legate de schimbările climatice. IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice) prevede că
schimbările climatice vor determina modificări în ceea ce privește transmiterea bolilor infecțioase prin
vectori ca țânțarii sau căpușele ca urmare a schimbării ariei lor geografice de răspândire, a sezoanelor de
activitate și a dimensiunii populației (Confalonieri et al, 2007); de asemenea, modificările destinației
terenurilor și factorii socio-economici (de exemplu, comportamentul uman, circulația persoanelor și a
bunurilor) vor continua să fie importante.
Contaminarea surselor de alimentare cu apă.
Pe fondul încălzirii globale incidența fenomenelor extreme va crește, astfel că populația se poate
aștepta la precipitații importante cantitativ. În urma unor evenimente pluviometrice ce includ precipitații
abundente se pot declanșa focare de boli transmise prin apă (febră tifoidă, dizenterie, hepatită epidemică,
lambliază), ca urmare a mobilizării agenților patogeni sau a contaminării pe scară largă a apei din cauza
revărsării apei din rețelele de canalizare. Dintre bolile neinfecțioase datorate poluării apei potabile, prezintă
un interes aparte methemoglobinemia, boală care apare ca rezultat al poluării cu nitrați a surselor de apă
potabilă, ca urmare a efectelor poluării solului și apelor freatice și de suprafață, urmare administrării în
exces de îngrășăminte chimice cu azot sau chiar de îngrășăminte naturale, ca și a depozitării neconforme
a dejecțiilor pe sol, având în vedere probabilitatea de apariție a bolii, mai ales la copii, precum și
consecințele uneori foarte grave ale bolii.
Calitatea aerului
Există alte aspecte privind sănătatea legate de schimbările climatice pentru care nu au fost încă
efectuate o cuantificare și o evaluare suficiente. În timp ce în cursul ultimelor decenii nivelurile de poluare
atmosferică s-au redus semnificativ în Europa, riscurile pentru sănătate provocate de poluarea atmosferică,
în special de particulele în suspensie și ozon, sunt încă semnificative (Strategia tematică privind poluarea
aerului, TSAP). Particulele în suspensie din atmosferă sunt poluanți ce se transportă pe distanțe lungi,
22
Pagina 23
proveniți din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt,
erupții vulcanice etc. sau din surse antropice precum: arderile din sectorul energetic, procesele de
producție (industria metalurgică, industria chimică etc). Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi
produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete a combustibilului.
În România populația (urbană în special) este expusă la particulele în suspensie. Conform ultimelor
rapoarte ale Comisiei Europene “cetățenii din anumite zone din București, Brașov și Iași au fost expuși în
mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007” fără a se întreprinde nimic pentru
protejarea sănătății acestora.17
Alergenii din aer
Există, de asemenea, posibilitatea unei prelungiri a sezonului de apariție și a duratei alergiilor
(„febra de fân”, astm), cu efecte asupra costurilor directe ale asistenței medicale și medicamentelor,
precum și asupra orelor de lucru și implicit asupra productivității muncii. În sfârșit, ar putea exista alte
efecte indirecte ale schimbărilor climatice cu impact asupra altor factori determinanți ai sănătății, cum ar fi
calitatea aerului din interior și din exterior, nivelul de poluare atmosferică și natura, gravitatea și momentul
apariției alergenilor din aer, precum polenul sau mucegaiul. Populația la risc include copiii și persoanele în
vârstă. În plus, persoanele care suferă deja de afecțiuni respiratorii cronice cum ar fi astm, alergiile grave
sau bronhopneumopatia cronică obstructivă vor fi expuse unui risc deosebit de ridicat.18
Radiații ultraviolete
Un alt efect (indirect) al schimbărilor climatice asupra sănătății este determinat de posibila
modificare a radiațiilor ultraviolete. S-a confirmat că temperaturile ambiante crescute vor influența
vestimentația și timpul petrecut în exterior, riscând astfel să intensifice expunerea la radiațiile ultraviolete în
unele regiuni (Confalonieri et al., 2007). Proiectul EUROSUN privind cuantificarea expunerii solare în
Europa și a efectelor sale asupra sănătății examinează o serie de aspecte ale riscului potențial reprezentat
de razele UV. Acest proiect, finanțat prin Programul comunitar în domeniul sănătății, are obiectivul de a
monitoriza expunerea la ultraviolete și corelația dintre aceasta și incidența cancerelor de piele, inclusiv a
melanomului malign, precum și a cataractei.
Boli mentale
Este recunoscut că efectele psihologice ale catastrofelor pot fi considerabile, mai ales în rândul
grupurilor cu risc ridicat, cum ar fi copiii. Creșterea incidenței numărului de catastrofe provocate de
condițiile climatice adverse ar putea, prin urmare, să determine o creștere a numărului de persoane
afectate în această privință. Impactul psihologic asupra comunităților afectate ar fi major și prin urmare s-ar
pune presiune pe sistemul public de sănătate.
Creșterea migrației ca urmare a schimbărilor climatice
17 http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/dosar/cum-a-ajuns-iasul-in-topul-celor-mai-poluate-orase-din-romania--217391053.html
18 https://ec.europa.eu/health/archive/ph_threats/climate/docs/com_2009-147_ro.pdf
23
Pagina 24
Impactul schimbărilor climatice asupra economiilor naționale, a hranei și apei disponibile, precum
și asupra creșterii nivelului mării, riscă să determine intensificarea fenomenului migrației la nivel global.
Agravarea condițiilor de mediu va afecta însă în special mobilitatea internă și interregională. Ca urmare a
creșterii cererii de asistență umanitară și de protecție a sănătății grupurilor vulnerabile care migrează către
UE sau în cadrul teritoriului UE, ar putea fi necesară consolidarea capacității sistemelor de sănătate ale
statelor membre. Deși România și implicit județul Iași nu se află pe traseele și coridoarele de migrație, un
potențial pericol este prezent.
Scăderea productivității muncii
Schimbările climatice pot afecta productivitatea muncii prin întârzieri ale activităților în sectorul
agricol precum și cel al transporturilor. Un alt efect este riscul de sănătate în timpul unor evenimente
extrem cum pot fi valurile de căldură sau de frig.
24
Pagina 25
Cap. IV MĂSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE LA NIVEL DE U.A.T. ȘCHEIA
În vederea reducerii impactului schimbărilor climatice autoritățile locale, agenții economici precum
și societatea civilă pot implementa o serie de proiecte, inițiative și obiective de tipul:
• creșterea eficienței energetice a instituțiilor publice din comuna Șcheia,
• reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere,
• reabilitarea și extinderea sistemului de iluminat public cu tehnologie LED,
• construirea de piste pentru cicloturism, ș.a. cu obiective specifice, a căror realizare ar duce la
creșterea mobilității și a transportului și implicit reducerea poluării,
• reabilitarea clădirilor de patrimoniu din unitatea administrativ-teritorială,
• amenajarea spațiilor libere aflate în domeniul public ca spații verzi,
• înlocuirea cablurilor de suprafață cu cabluri subterane,
• spălarea periodică a suprafeței carosabile în vederea reducerii concentrațiilor de pulberi în
suspensie,
• promovarea unor tehnologii noi de îmbrăcăminți stradale (beton asfaltic sau beton de ciment) și
de execuție a stratului de rulare, pe bază de mixturi asfaltice realizate cu bitum modificat pentru
preîntâmpinarea deformațiilor permanente (datorate creșterii temperaturii) și asigurarea rezistenței la
fisurare (datorată scăderii temperaturii),
• limitarea masei mijloacelor de transport de mărfuri pe anumite tronsoane cu expunere ridicată a
populației,
• îmbunătățirea performanțelor economice și ecologice ale întreprinderilor,
• împădurirea zonelor afectate de inundații și alunecări de teren limitrofe căilor de comunicație.
Întocmit,
Geomatician Melinte Silvia
25