Plan Urbanistic General (PUG)
Studiu de fundamentare Peisagistic, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 13,6 MB
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Peisagistic, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39285 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87494-studiu-de-fundamentare-peisagistic-aferent-planului-urbanistic-general-al, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU DE FUNDAMENTARE
PEISAGISTIC
aferent
PLANULUI URBANISTIC GENERAL
al comunei ȘCHEIA, județul IAȘI
PROIECTANT
Municipiul Iași, șoseaua Națională, S.C. REALITIS S.R.L.
nr. 37, încăperile 5-8, clădirea
Aria Office Center Iași, BENEFICIAR
județul Iași, mobil: +40730-555777 COMUNA ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
E-mail: [email protected];
CUI:42797256;Nr.ORC
DATA
J2020001619229 2025 1
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Semnat digital de
SAVESCU SAVESCU CIPRIAN-
CIPRIAN- CONSTANTIN
Data: 2025.04.28
CONSTANTIN 15:57:26 +03'00'
Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ING. SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
COORDONATOR RUR URBANIST: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN
COLECTIV DE ELABORARE: ING. PEISAGIST SIMONA SAVA-PAVĂL
2
Pagina 3
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
3
Pagina 4
Cuprins
CAP.1 ANALIZĂ SINOPTICĂ A PEISAJULUI ................................................................................................ 8
1.1. Amplasarea geografică a zonei..................................................................................................... 8
1.2. Caracterizare geomorfologică a zonei Șcheia ............................................................................ 14
1.3. Climatul zonei Șcheia.................................................................................................................. 17
1.4. Stratificarea elementelor de peisaj ............................................................................................ 18
a. Relieful ........................................................................................................................................... 18
b. Hidrografia ..................................................................................................................................... 20
c. Vegetația din microzona Șcheia – importanța pentru studiul peisagistic ..................................... 21
1.5. Analiza utilizării terenului ........................................................................................................... 23
1.6. Analiză sensibilă a peisajului Factori de percepție ..................................................................... 27
a. Aspectele psihologice și culturale ............................................................................................. 27
b. Factori climatici ......................................................................................................................... 28
c. Dinamica peisajului ................................................................................................................... 29
1.7. Evaluarea peisajului .................................................................................................................... 31
Peisaj natural – Comuna Șcheia .................................................................................................... 31
Peisaj antropizat – Comuna Șcheia ............................................................................................... 32
Măsuri pentru conservarea și valorificarea peisajului din comuna Șcheia .................................... 32
CAP. 2 ANALIZA VALORILOR DE PEISAJ PENTRU ȘCHEIA ....................................................................... 34
2.1. Valori productive – ca resursă economică Peisajele agricole .................................................... 34
Peisaje cu potențial turistic ............................................................................................................... 37
2.2. Valori ecologice – ameliorarea factorilor de mediu și reducerea riscurilor naturale ................ 41
Pădurile și zonele de silvostepă......................................................................................................... 41
Pădure de foiase https://media.ziaruldeiasi.ro/2024/01/489772_361229_stiri_traseu-
weekend3.jpg .................................................................................................................................... 41
Luncile râurilor și zonele umede ....................................................................................................... 41
2.3. Valori culturale – patrimoniu natural, identitate și unicat ......................................................... 42
Peisaje cu valoare de patrimoniu ...................................................................................................... 42
Peisaje identitare............................................................................................................................... 42
Peisaj identitar – Sat Șcheia -arhivă personală .................................................................................. 43
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală ................................................................................. 43
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală ................................................................................. 44
4
Pagina 5
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală ................................................................................. 44
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală ................................................................................. 45
Peisaje cu caracter de unicat sau culturale ....................................................................................... 45
2.4. Recomandări generale pentru valorificarea și protejarea valorilor de peisaj din Șcheia .......... 46
CAP.3 IDENTIFICAREA ȘI CARACTERIZAREA PEISAJELOR FRAGILE ÎN COMUNA ȘCHEIA ....................... 47
3.1. Principalele disfuncții ale peisajelor fragile ................................................................................ 47
3.2. Abordarea integrată a peisajelor fragile din Șcheia ................................................................... 48
CAP.4 TIPURI DE INTERVENȚII PROPUSE PENTRU COMUNA ȘCHEIA .................................................... 50
4.1. Zone cu intervenții restricționate ............................................................................................... 50
Recomandări pentru zonele cu intervenții restricționate: ................................................................ 50
4.2. Zone cu intervenții controlate .................................................................................................... 50
Recomandări pentru zonele cu intervenții controlate ...................................................................... 50
4.3. Zone cu intervenții direcționate ................................................................................................. 51
Recomandări pentru zonele cu intervenții direcționate ................................................................... 51
CAP.5 ANALIZA PEISAJULUI PENTRU ZONA ȘCHEIA .......................................................................... 52
5.1. Peisajul ca stare a teritoriului ..................................................................................................... 52
5.2. Peisajul ca rezultat al interacțiunii dintre spațiu și structura socio-culturală ............................ 52
5.3. Analiza sectorială a peisajului cu valoare sintetică .................................................................... 52
5.4. Recomandări pentru dezvoltarea durabilă a zonei Șcheia ......................................................... 53
CAP.6 ANALIZA DETALIATĂ A PEISAJULUI DIN COMUNA ȘCHEIA ......................................................... 54
6.1. Bazele obiective de analiză a peisajelor ..................................................................................... 54
Bazele perceptive ale analizei peisajelor........................................................................................... 54
6.2. Cele 8 straturi pentru analiza detaliată a peisajului ................................................................... 54
a. Geologia de suprafață și Clima ...................................................................................................... 55
b. Forma terenului (geomorfologia) .................................................................................................. 56
c. Solul ............................................................................................................................................... 57
d. Acoperirea terenului ..................................................................................................................... 57
e. Agricultura și silvicultura ............................................................................................................... 58
Sugestii de dezvoltare: .................................................................................................................. 59
f. Case și localități .............................................................................................................................. 59
Arhitectura tradițională și modernizarea construcțiilor................................................................ 59
Infrastructura edilitară și provocările dezvoltării .......................................................................... 61
Elemente de decor și influența meșteșugului pietrar ................................................................... 61
5
Pagina 6
Gospodăriile și viața cotidiană ...................................................................................................... 61
Viața comunitară și moștenirea culturală ..................................................................................... 64
g. Caracteristici istorice ..................................................................................................................... 65
h. Sentimente și asocieri ................................................................................................................... 67
CAP.7 SOLUȚII PROPUSE ÎN VEDERA DEZVOLTĂRII DURABILE A TERITORIULUI ................................... 71
7.1. Reducerea disparităților și dezvoltarea policentrică echilibrată ................................................ 71
7.2. Revitalizarea zonelor defavorizate ............................................................................................. 71
7.3. Creșterea eficienței rețelelor de transport și energie ................................................................ 72
7.4. Prevenirea și reducerea riscurilor de hazarde naturale ............................................................. 72
7.5. Promovarea unei agriculturi ecologice....................................................................................... 73
7.6. Echilibrul între protejarea patrimoniului și exploatarea acestuia .............................................. 73
7.7. Atragerea de noi investitori și susținerea comunităților rurale și urbane ................................. 73
7.8. Implicarea populației în procesul de planificare și dezvoltare teritorială .................................. 73
CAP.8 PEISAJELE CULTURALE DIN COMUNA ȘCHEIA............................................................................. 74
8.1. Caracteristicile peisajelor culturale în Comuna Șcheia .............................................................. 74
8.2. Valoarea patrimonială și istorică a peisajelor culturale ............................................................. 74
8.3. Tipuri de peisaje culturale în Șcheia ........................................................................................... 74
8.4. Elementele esențiale ale peisajului cultural în Șcheia................................................................ 74
8.5. Amenajarea peisajului rural în Șcheia ........................................................................................ 75
8.6. Importanța protejării și valorificării peisajelor culturale ........................................................... 75
CAP.9 PEISAJUL RURAL AL COMUNEI ȘCHEIA ....................................................................................... 77
9.1. Context și definiții generale ale Peisajului Rural ........................................................................ 77
9.2. Caracteristicile peisajului rural în Șcheia .................................................................................... 77
9.5. Dinamica spațiului rural în Șcheia și importanța sa în contextul dezvoltării durabile ............... 82
9.6. Recomandări .............................................................................................................................. 83
CAP.10 PEISAJUL AGRICOL AL COMUNEI ȘCHEIA – CARACTERISTICI ȘI IMPLICAȚII .............................. 84
10.1. Definirea peisajului agricol și rolul său în structura spațiului rural .......................................... 84
10.2. Topografia și aspectul estetic al peisajului agricol din Șcheia .................................................. 87
10.3. Convenția Europeană a Peisajului și politicile de amenajare a teritoriului .............................. 88
CAP.11 APLICAREA PRINCIPIILOR CONVENȚIEI EUROPENE A PEISAJULUI IN CAZUL COMUNEI ȘCHEIA
............................................................................................................................................................... 89
11.1. Identificarea Peisajului ............................................................................................................. 90
11.2. Evaluarea Peisajului .................................................................................................................. 91
11.3. Protecția Peisajului ................................................................................................................... 91
6
Pagina 7
11.4. Amenajarea Peisajului .............................................................................................................. 91
11.5. Refacerea Peisajului ................................................................................................................. 92
11.6. Protecția împotriva riscurilor naturale ..................................................................................... 92
11.7. Protecția patrimoniului și a valorilor imateriale ...................................................................... 92
11.8. Menținerea calității vieții și a valorii de capital a peisajului .................................................... 93
CAP.12 TIPOLOGIA GRĂDINII ROMÂNEȘTI ÎN CONTEXTUL COMUNEI ȘCHEIA ..................................... 94
12.1. Caracteristicile grădinii românești în Șcheia ............................................................................ 94
12.2. Funcționalitatea și structura grădinii ....................................................................................... 94
12.3. Impactul grădinilor asupra peisajului Șcheia ............................................................................ 96
12.4. Importanța grădinilor în conservarea identității culturale....................................................... 96
12.5. Integrarea grădinilor în strategiile de dezvoltare și protecție a peisajului .............................. 96
CAP.13 MĂSURI PENTRU DEZVOLAREA ȘI CONSERVAREA DURABILĂ A PEISAJULUI COMUNEI ȘCHEIA
............................................................................................................................................................... 97
13.1. Extinderea controlată a zonelor construite.............................................................................. 97
13.2. Extinderea căilor de circulație în armonie cu peisajul .............................................................. 98
13.3. Conservarea texturilor peisajului rural și cultural .................................................................... 99
13.4. Conservarea peisajului cultural și a patrimoniului rural ........................................................ 100
CAP.14 TIPURI DE PEISAJE IDENTIFICATE ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI MĂSURILE DE PROTECȚIE A
ACESTORA............................................................................................................................................ 100
14.1. Peisaje naturale și agricole ..................................................................................................... 100
14.2. Peisaje antropice rurale.......................................................................................................... 103
14.3. Peisaje culturale și protejate .................................................................................................. 105
14.4. Peisaje funcționale ................................................................................................................. 106
Tipuri de peisaje funcționale ....................................................................................................... 108
Importanța protejării și dezvoltării echilibrate a peisajelor funcționale..................................... 109
Bibliografie: ......................................................................................................................................... 110
Surse online și baze de date ............................................................................................................ 110
7
Pagina 8
CAP.1
ANALIZĂ SINOPTICĂ A PEISAJULUI
1.1. Amplasarea geografică a zonei
Comuna Șcheia este situată în județul Iași, în partea de sud a regiunii istorice
Moldova, România. Aceasta se află la o distanță relativ mică de centrul județului Iași, fiind la
aproximativ 50 de kilometri sud-est de municipiul Iași. Comuna are coordonatele geografice
46°55′41″N latitudine și 27°29′44″E longitudine și se află pe interfluviul dintre râurile Stavnic
și Rebricea, care adâncesc specificitatea peisajului local și influențează în mod direct
activitățile economice și utilizarea terenului.
Comuna Șcheia- Google maps
Comuna Șcheia este alcătuită din cinci sate: Șcheia (reședința de comună), Căuești,
Cioca-Boca, Poiana Șcheii și Satu Nou. Aceste localități se află pe o suprafață totală de
aproximativ 39,97 km² și au o populație de aproximativ 2.583 de locuitori, conform celor mai
recente date. Fiecare dintre aceste sate contribuie cu particularitățile sale la mozaicul divers al
comunei.
8
Pagina 9
Comuna Șcheia -Google Maps
Comuna Șcheia
• Șcheia: Satul de reședință, cu un rol administrativ important, este cel
mai populat și dezvoltat. Aici se află primăria, instituțiile educaționale și alte servicii
9
Pagina 10
publice esențiale. Șcheia este situat la o altitudine de aproximativ 258 metri, iar
gospodăriile din acest sat sunt în general concentrate pe agricultura de subzistență și
pe creșterea animalelor.
Sat Șcheia Aplicație vizualizare imobile
• Căuești: Acest sat se află într-o zonă mai joasă, fiind situat aproape de
râul Stavnic. În Căuești, activitățile agricole sunt predominante, iar localnicii se dedică
cultivării de cereale, legume și fructe. De asemenea, satul are o tradiție în meșteșuguri
legate de lemn și piatră.
Sat Căuești Aplicație vizualizare imobile
• Cioca-Boca: Satul Cioca-Boca este mai izolat față de celelalte sate ale
comunei, fiind localizat într-o zonă de dealuri, unde agricultura de munte este o
activitate importantă. De asemenea, acest sat are o tradiție în creșterea animalelor, în
10
Pagina 11
special a vitelor și oilor. Cioca-Boca beneficiază de un peisaj natural deosebit, iar
locuitorii se bucură de o legătură strânsă cu tradițiile și obiceiurile rurale.
Sat Cioca-Boca Aplicație vizualizare imobile
• Poiana Șcheii: Situat la o altitudine mai mare, Poiana Șcheii este o
localitate cu o vegetație mai bogată. Agricultura se desfășoară mai mult în regim de
subzistență, iar locuitorii se bazează pe resursele naturale ale zonei pentru creșterea
animalelor și cultivarea pajiștilor.
11
Pagina 12
Sat Poiana Șcheii Aplicație vizualizare imobile
• Satu Nou: Este situat la marginea de nord-vest a comunei, aproape de
limita cu județul Vaslui. Localitatea este mică, dar se bucură de un peisaj mai deschis,
12
Pagina 13
favorabil pentru cultivarea cerealelor și a plantelor legumicole. Locuitorii din Satu
Nou sunt în majoritate agricultori și se ocupă și cu producția de furaje pentru animale.
Sat Satu Nou Aplicație vizualizare imobile
În ceea ce privește geografia județului Iași, acesta este situat în estul României, fiind
limitat la nord de județul Suceava, la est de județul Botoșani, la sud de județul Vaslui și la vest
de județele Neamț și Bacău. Comuna Șcheia se află aproape de limita județului Iași cu județul
Vaslui, în sud-est, fapt ce influențează nu doar peisajul, dar și legăturile economice și sociale
cu județul vecin.
13
Pagina 14
Accesibilitatea localității se face pe drumuri județene importante, cum ar fi DJ246 și
DJ248B, care sunt rute de transport esențiale pentru legătura cu alte comune și orașe din județ,
inclusiv cu municipiul Iași. Astfel, comuna beneficiază de o conexiune relativ bună la rețeaua
de infrastructură județeană, facilitând atât transportul de marfă, cât și accesul localnicilor la
oportunități economice din municipiile apropiate.
Pe lângă accesul rutier, râurile Stavnic și Rebricea joacă un rol semnificativ în
alimentarea cu apă a zonei și în dezvoltarea unor activități economice complementare, cum ar
fi pescuitul și irigațiile. De asemenea, aceste râuri contribuie la crearea unui habitat natural
pentru diverse specii de floră și faună, iar peisajul înconjurător al comunei este marcat de
păduri și pășuni, zone ideale pentru activitățile legate de agricultură și silvicultură.
1.2. Caracterizare geomorfologică a zonei Șcheia
Comuna Șcheia este situată pe Platforma Moldovenească, o unitate geografică de
câmpie aflată în partea de est a României, între râurile Stavnic și Rebricea. Această localizare
geografică este definitorie pentru structura geomorfologică a zonei, deoarece interfluviul
dintre cele două râuri determină o serie de caracteristici ale reliefului și ale proceselor naturale
care modelează peisajul.
Harta geografică-județul Iași - https://pe-harta.ro/iasi/
Relieful în zona comunei Șcheia este preponderent de câmpie, cu ușoare coline și
terenuri plane, specifice unei platforme de câmpie. Altitudinea medie a comunei este de
aproximativ 258 metri deasupra nivelului mării, ceea ce plasează comuna într-o regiune joasă,
dar ușor ondulată. Aceasta face ca zona să aibă o diversitate geomorfologică considerabilă, cu
terenuri agricole fertile și pajiști extinse, iar văile râurilor Stavnic și Rebricea sunt evidente
prin formarea unor microzone umede, care sunt extrem de fertile și favorabile agriculturii.
14
Pagina 15
Platforma Moldovenească, pe care se află comuna, este caracterizată de terenuri relativ
plane și de o densitate mare de terenuri agricole. Aceste caracteristici geomorfologice
facilitează cultivarea diferitelor culturi, cum ar fi cereale, legume și plante perene, și au o
importanță considerabilă pentru activitățile economice din zonă, în special agricultura. De
asemenea, sistemele hidrografice, cum ar fi râurile și pârâurile ce traversează comuna, joacă
un rol important în formarea peisajului și în influențarea tipurilor de sol și de vegetație.
În ceea ce privește procesele de eroziune și sedimentare, râurile Stavnic și Rebricea au
contribuit la formarea unor terase și lunci în zonele joase, unde acumulările de aluviuni au
făcut ca solurile să fie deosebit de fertile. Aceste lunci și terase au un rol important în
menținerea biodiversității și în formarea unui habitat favorabil pentru diverse specii de faună
și floră.
Caracterizare pedologică a zonei Șcheia
Condițiile geomorfologice, climatice și hidrografice din comuna Șcheia au favorizat
formarea unui spectru variat de tipuri de sol, cu fertilitate naturală ridicată, propice dezvoltării
agriculturii. Conform hărții pedologice a regiunii de nord-est a României, pe teritoriul
comunei predomină două tipuri principale de sol: luvisolurile și faeoziomurile.
Hartă pedologică-regiune de Nord-Est- ZONE GEOGRAFICE - Agenția pentru
Dezvoltare Regională Nord-Est
15
Pagina 16
Luvisolurile, soluri specifice regiunilor de câmpie și de podiș cu climat temperatumed, se regăsesc în special pe interfluvii și pe versanții cu pantă redusă. Acestea se formează
în condiții de vegetație forestieră, pe roci loessoide, și se caracterizează printr-un orizont
argilos de acumulare (Bt), rezultat al procesului de lessivare (migrarea particulelor fine în
profunzime). În zona Șcheia, luvisolurile prezintă o fertilitate moderată spre ridicată, însă pot
avea o ușoară reacție acidă, necesitând uneori amendamente pentru corectarea pH-ului. Aceste
soluri sunt adecvate culturilor de cereale, dar și pentru pajiști și livezi.
Faeoziomurile (cernoziomuri degradate), întâlnite mai ales în zonele joase, pe terasele
inferioare ale râurilor Stavnic și Rebricea, sunt soluri cu un conținut ridicat de materie
organică și cu o structură granulară bine dezvoltată. Acestea sunt extrem de fertile și oferă
condiții excelente pentru agricultură intensivă, susținând culturi precum porumb, floareasoarelui, legume și plante tehnice. Faeoziomurile din Șcheia apar în zonele cu drenaj natural
bun și unde procesele de acumulare organică predomină în fața celor de spălare.
Distribuția acestor tipuri de sol reflectă influența reliefului și a regimului hidric local, iar
împreună contribuie la diversitatea peisajului agricol din comună. În plus, prezența rețelei
hidrografice determină apariția solurilor aluvionare în zonele de luncă, completând astfel
paleta pedologică a regiunii.
Riscuri pedologice și măsuri de conservare a solului
În ciuda fertilității generale a solurilor din zona Șcheia, acestea nu sunt lipsite de
riscuri de degradare. Procesele de eroziune de suprafață, cauzate de precipitațiile abundente
și de pantele ușor înclinate ale reliefului, pot afecta mai ales luvisolurile de pe interfluvii. În
timp, eroziunea reduce stratul fertil al solului și contribuie la scăderea productivității
terenurilor agricole. De asemenea, compactarea solului, provocată de lucrările agricole
intense și utilizarea utilajelor grele, este o problemă frecventă în zonele cultivate intensiv, în
special pe faeoziomuri.
Pentru a preveni degradarea solului, în comuna Șcheia sunt aplicate mai multe măsuri
agro-pedologice și de conservare a terenurilor, cum ar fi:
• menținerea covorului vegetal permanent pe terenurile în pantă sau cu
risc de eroziune;
• practicarea rotației culturilor, pentru a evita epuizarea nutrienților din
sol;
• lucrări minime ale solului sau arătura superficială, pentru reducerea
compactării și păstrarea structurii naturale;
• împăduriri sau perdele forestiere de protecție, în special de-a lungul
râurilor și în zonele marginale, pentru combaterea eroziunii eoliene și hidrice.
Prin aceste măsuri, comunitatea locală contribuie activ la conservarea resurselor de
sol și la menținerea sustenabilă a activităților agricole din zonă.
16
Pagina 17
1.3. Climatul zonei Șcheia
Comuna Șcheia se află într-o regiune cu un climat temperate-continental, caracteristic
regiunii Moldova, care este influențată de factori geografici și atmosferici proprii acestei
zone. Climatul temperate-continental se caracterizează prin veri calde și umede, iar iernile
sunt reci, cu ninsori frecvente și temperaturi scăzute.
Regimul de precipitații si temperaturi din județul Iași
Temperatura medie anuală a zonei variază între 9°C și 11°C, cu o medie de
aproximativ 10°C. Vara, temperaturile pot atinge frecvent valori de 30°C, iar pe timpul nopții
pot scădea semnificativ. Iarna, temperaturile pot scădea sub -10°C, iar ninsorile abundente
sunt frecvente, mai ales în lunile de decembrie și ianuarie.
Climatul regiunii influențează activitățile agricole, deoarece verile călduroase și
umede favorizează dezvoltarea culturilor de vară, cum ar fi cerealele, porumbul și legumele,
iar iarna sunt favorizate culturile de plante perene, cum ar fi vița de vie, pomii fructiferi și alte
plante rezistente la frig. Precipitațiile sunt moderate pe tot parcursul anului, dar cu un vârf în
lunile de primăvară și toamnă, ceea ce contribuie la menținerea umidității solului și la
susținerea diversității plantelor și a ecosistemelor agricole.
17
Pagina 18
1.4. Stratificarea elementelor de peisaj
Peisajul comunei Șcheia este unul complex, în care elementele naturale (relieful,
hidrografia, vegetația) și cele antropice (activitățile umane, cum ar fi agricultura și creșterea
animalelor) sunt strâns interconectate. Acest peisaj este caracterizat printr-o diversitate mare
de elemente, care sunt influențate atât de condițiile naturale, cât și de activitățile economice
din zonă.
a. Relieful
Relieful comunei Șcheia este dominat de câmpii și terenuri ușor colinare, cu o
altitudine medie de 258 metri. Câmpiile sunt fertile și destinate în principal activităților
agricole, în special pentru cultivarea cerealelor și legumelor. În regiunile mai înalte, cum ar fi
în partea de sud a comunei, sunt prezente coline ușor abrupte, care se termină în văi adânci
formate de râurile Stavnic și Rebricea. Aceste zone de tranziție între câmpii și coline sunt
importante pentru formarea de pajiști și păduri, iar terenurile din jurul râurilor sunt deosebit
de fertile datorită aluviunilor aduse de ape.
Zona văilor este marcată de formarea de lunci, care sunt terenuri joase și umede, unde
se adună apa provenită din ploi și din topirea zăpezilor. Aceste lunci sunt esențiale pentru
biodiversitate, oferind un habitat propice pentru o gamă largă de specii de plante și animale.
18
Pagina 19
Element de peisaj – Comuna Șcheia -arhivă personală
Element de peisaj – Comuna Șcheia - arhivă personală
19
Pagina 20
Element de peisaj – Comuna Șcheia - arhivă personală
b. Hidrografia
Hidrografia comunei Șcheia este dominată de râurile Stavnic și Rebricea, care sunt
principalii afluenți ai râului Bârlad. Aceste râuri curg prin comuna Șcheia și formează un
interfluviu semnificativ, care joacă un rol important în modelarea peisajului și în activitățile
economice din zonă. Râurile sunt alimentate din precipitațiile regionale și din izvoarele aflate
pe colinele din jur.
20
Pagina 21
Râul Stavnic - arhivă personală
Pe lângă râuri, există și o serie de pârâuri și ape curgătoare de dimensiuni mai mici,
care contribuie la rețeaua hidrografică complexă din zonă. Luncile și mlaștinile de-a lungul
râurilor sunt zone esențiale pentru viața sălbatică și pentru susținerea agriculturii, iar calitatea
apei este esențială pentru pășunat și pentru irigații.
c. Vegetația din microzona Șcheia – importanța pentru studiul peisagistic
Vegetatia din comuna Șcheia este extrem de diversă, oferind un mozaic de ecosisteme
care se întind de la păduri de amestec până la câmpii și lunci umede. Pădurile de amestec, care
includ specii precum stejarul, fagul, carpenul și salcâmul, se regăsesc mai ales în zonele
colinare și de-a lungul râurilor, unde condițiile sunt favorabile pentru dezvoltarea arborilor
mari și a vegetației perene.
Pajiștile și câmpiile sunt preponderente în zonele de câmpie și în luncile râurilor, fiind
destinate activităților de pășunat. Vegetația de câmpie include specii de ierburi perene și
plante erbacee, care sunt esențiale pentru pășunat și pentru creșterea animalelor. Această
vegetație este, de asemenea, importantă pentru protejarea solurilor de eroziune, în special în
zonele joase și umede.
21
Pagina 22
Vegetație sat Șcheia – arhivă personală
Vegetație sat Șcheia - arhivă personală
De asemenea, vegetația de pe marginea râurilor joacă un rol esențial în prevenirea
eroziunii și în stabilizarea malurilor acestora. Pădurile și vegetația de pe maluri ajută la
menținerea unui echilibru ecologic în zonă și contribuie la creșterea biodiversității, oferind
refugiu pentru multe specii de faună.
22
Pagina 23
Vegetație sat Șcheia - arhivă personală
1.5. Analiza utilizării terenului
Utilizarea terenului din comuna Șcheia reflectă o predominanță a activităților agricole,
cu un echilibru fragil între practicile tradiționale și necesitatea modernizării acestui sector.
Comuna dispune de un potențial agricol considerabil, determinat de prezența unui teren arabil
vast, a pășunilor și a suprafețelor cultivate cu viță de vie. Cu toate acestea, infrastructura
agricolă insuficient dezvoltată și lipsa unor utilaje moderne reprezintă provocări semnificative
pentru eficientizarea activităților agricole.
23
Pagina 24
Vedere in plan – Sat Șcheia – google maps
Utilizarea terenului în agricultură: Comuna Șcheia are o suprafață agricolă totală de
2.883 de hectare, dintre care 2.070 hectare sunt teren arabil, 525 hectare sunt ocupate de
pășuni, iar 122 hectare sunt destinate viilor și pepinierelor viticole. Agricultura este axată pe
culturile de câmp (cereale, porumb, grâu, floarea-soarelui), dar și pe cultivarea legumelor,
deși potențialul legumicol este slab valorificat. Creșterea animalelor se realizează într-un
sistem tradițional, extensiv, ceea ce permite obținerea unor produse ecologice, dar limitează
randamentele economice.
24
Pagina 25
Terenuri arabile – Sat Șcheia - arhivă personală
Cultura lucernă – Sat Șcheia – arhivă personală
Cultura lucernă – Sat Șcheia - arhivă personală
25
Pagina 26
Pășunatul și creșterea animalelor: Pășunile reprezintă 19% din suprafața agricolă a
comunei Șcheia și sunt utilizate în principal pentru creșterea bovinelor, ovinelor și caprinelor.
Cu toate acestea, degradarea stratului vegetal ierbos din cauza pășunatului excesiv afectează
calitatea terenurilor. Există potențial pentru dezvoltarea acestui sector prin implementarea
unor practici moderne de gestionare a pășunilor și prin crearea unor asociații de crescători de
animale, care să faciliteze accesul la subvenții și infrastructura necesară.
Creșterea animalelor – Sat Șcheia - arhivă persoanală
Exploatarea forestieră: Pădurile și vegetația forestieră din comună se întind pe 710
hectare, oferind resurse de lemn pentru construcții și combustibil. Exploatarea forestieră
trebuie gestionată sustenabil pentru a preveni defrișările necontrolate și pentru a asigura
regenerarea naturală a fondului forestier.
Zonele de protecție ecologică: Comuna dispune de o rețea hidrografică care ocupă 15
hectare, incluzând râurile Stavnic și Rebricea, alături de zonele umede adiacente. Acestea
joacă un rol esențial în protejarea biodiversității și prevenirea eroziunii solului. Conservarea
acestor ecosisteme este crucială pentru echilibrul ecologic al regiunii.
Infrastructura și dezvoltarea economică: Infrastructura agricolă este insuficient
dezvoltată. Lipsa drumurilor agricole de exploatare, absența irigațiilor și deficitul de ateliere
pentru reparații de utilaje afectează productivitatea fermierilor. De asemenea, prețul scăzut al
produselor agricole și concurența produselor din import reduc veniturile fermierilor locali.
26
Pagina 27
Posibilități de dezvoltare a agriculturii: Pentru creșterea performanțelor agricole,
comuna poate beneficia de fonduri europene destinate modernizării agriculturii și dezvoltării
fermelor ecologice. Stimularea pieței de arendă, crearea de cooperative agricole și
implementarea unor tehnologii moderne pot duce la o agricultură mai competitivă. Totodată,
dezvoltarea unui brand local ar putea susține promovarea produselor tradiționale.
Riscuri și vulnerabilități:
• Îmbătrânirea populației și scăderea numărului de locuitori activi în agricultură.
• Folosirea unor tehnologii agricole învechite, cu eficiență economică redusă.
• Variabilitatea climatică și lipsa sistemelor de irigații, care afectează
randamentele culturilor.
• Slaba valorificare a potențialului viticol și pomicol, cauzată de îmbătrânirea
culturilor.
• Concurența produselor agricole din import, care au prețuri mai mici datorită
costurilor de producție mai reduse.
Prin investiții în modernizarea agriculturii, dezvoltarea infrastructurii și adoptarea unor
politici de sprijinire a fermierilor, comuna Șcheia poate valorifica mai bine potențialul agricol
existent, contribuind astfel la dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii.
1.6. Analiză sensibilă a peisajului
Factori de percepție
Analiza sensibilă a peisajului se concentrează asupra modului în care locuitorii și
vizitatorii percep peisajul din comuna Șcheia, cu un accent pe aspectele subiective,
emoționale și culturale ale acestuia. Percepția peisajului este adesea influențată de o varietate
de factori, incluzând condițiile psihologice, climatice și dinamica activităților care au loc în
zonă.
Analiza sensibilă a peisajului din comuna Șcheia ne arată cât de profund este
influențată percepția peisajului de factori psihologici, culturali și dinamici. Legătura
emoțională a locuitorilor cu peisajul, schimbările sezoniere ale acestuia și activitățile umane
din zonă conferă un caracter unic și diversificat peisajului. Înțelegerea acestor factori poate
contribui la protejarea și valorificarea acestui peisaj, având în vedere importanța sa pentru
identitatea culturală locală și pentru dezvoltarea durabilă a regiunii.
a. Aspectele psihologice și culturale
Percepția peisajului în comuna Șcheia este strâns legată de tradițiile și legătura
profundă a locuitorilor cu natura. Agricultura și pădurile sunt elemente fundamentale în viața
cotidiană a celor din Șcheia, iar peisajul este perceput adesea ca un spațiu familiar,
semnificativ din punct de vedere istoric și economic. Locuitorii au o relație personală cu
27
Pagina 28
terenurile lor, iar acest lucru influențează profund modul în care percep spațiul natural din
jurul lor.
Pădurile de amestec, câmpiile fertile și râurile sunt văzute ca elemente vitale ale
peisajului care oferă resurse esențiale pentru viața comunității. De asemenea, percepția
peisajului este influențată de valorile culturale, cum ar fi respectul pentru tradițiile de păstorit
și cultivare, meșteșugurile tradiționale și importanța patrimoniului natural și istoric al zonei.
Astfel, fiecare element al peisajului poate evoca o gamă variată de sentimente, de la
apartenență și siguranță, până la nostalgie față de trecut.
Peisaj natural – Sat Șcheia - arhivă persoanală
De asemenea, peisajul are o dimensiune simbolică. Dealurile și râurile sunt adesea
însoțite de legende și povești care dau un sens suplimentar locului. Aceste elemente sunt nu
doar resurse economice, ci și repere spirituale, iar locuitorii au un puternic sentiment de
identitate legat de peisajul lor local.
b. Factori climatici
Clima joacă un rol semnificativ în modul în care peisajul este perceput de locuitori și
vizitatori, deoarece condițiile meteorologice influențează aspectul vizual și starea emoțională
legată de peisaj. În perioada primăverii și verii, peisajul devine vibrant și plin de viață datorită
vegetației abundente, câmpiilor verzi și florei, care contribuie la o atmosferă de prosperitate și
regenerare. Aerul cald și zilele lungi de vară facilitează activitățile în aer liber și întăresc
legătura locuitorilor cu natura.
În schimb, în sezonul rece, peisajul se schimbă drastic. Peisajul hibernal devine mult
mai auster și sobru, cu arborii goi și câmpiile acoperite de zăpadă. Acest contrast sezonier
28
Pagina 29
poate crea un sentiment de retragere sau izolare, dar și de liniște și introspecție. Percepția
iernii poate fi diferită în funcție de starea emoțională a individului, unii simțind în acest peisaj
o frumusețe sublimă, în timp ce alții pot simți o anumită melancolie. Aceste schimbări
sezoniere ale peisajului influențează foarte mult modul în care este trăit și apreciat spațiul
natural din comună.
c. Dinamica peisajului
Dinamica peisajului din comuna Șcheia este determinată de activitățile agricole
sezoniere, cum ar fi semănatul, recoltatul și pășunatul, dar și de evenimentele culturale care se
desfășoară periodic. Aceste activități sunt în continuă schimbare și contribuie la un peisaj viu,
în care oamenii sunt implicați activ în modelarea și utilizarea terenului.
Peisaj în perioada recoltei -https://madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/rndr/RR21.pdf
De exemplu, în perioada recoltei, peisajul este dominat de câmpiile aurii de grâu și
porumb, care sunt o sursă de mândrie locală, dar și de activitate intensă. Acest flux continuu
de muncă în câmp conferă peisajului o dinamică unică, iar priveliștile de la sfârșitul verii, cu
recoltele coapte, sunt însoțite de un sentiment de împlinire. În schimb, în perioadele de iarnă
sau toamnă, când activitățile agricole sunt mai puțin frecvente, peisajul poate părea mai liniștit
și mai static, iar activitățile culturale, cum ar fi festivalurile locale sau adunările comunității,
aduc o revigorare a atmosferei.
29
Pagina 30
Peisaj în perioada recoltei -https://sciencephotogallery.com/featured/1-grass-harvest-
bob-gibbons.html
Peisajul din comuna Șcheia este perceput diferit în funcție de activitățile desfășurate,
de prezența oamenilor în spațiu și de ritmul natural al naturii. De exemplu, în perioadele de
sărbători sau evenimente culturale, peisajul devine mai animat, cu oameni care participă la
tradiții și ritualuri specifice zonei. Această dinamică a peisajului adaugă o dimensiune
suplimentară percepției, făcându-l un spațiu viu și în continuă schimbare.
Peisaj în perioada de primăvară -arhivă persoanală
30
Pagina 31
1.7. Evaluarea peisajului
Evaluarea peisajului comunei Șcheia presupune o analiză integrată a valorilor sale
ecologice, estetice și socio-economice. Peisajul din această zonă prezintă o combinație
armonioasă de terenuri agricole, păduri și ecosisteme de luncă, care contribuie la
biodiversitate și la sustenabilitatea mediului. De asemenea, activitățile economice tradiționale,
precum sculpatatul în piatră, agricultura și creșterea animalelor, joacă un rol important în
modul în care terenurile sunt utilizate și percepute de locuitori.
Peisaj natural – Comuna Șcheia
Valoarea ecologică
Peisajul comunei Șcheia are o valoare ecologică semnificativă, datorită diversității
habitatelor sale. Prezența râurilor Stavnic și Rebricea contribuie la formarea unor ecosisteme
umede, care favorizează o biodiversitate variată. În plus, pădurile din zonă, alcătuite în
principal din specii de stejar, fag și salcâm, au un rol important în menținerea echilibrului
ecologic, oferind adăpost pentru numeroase specii de faună și floră.
Meandre create de râuri Descărcare MNT
31
Pagina 32
Se recomandă monitorizarea periodică a biodiversității și introducerea unor măsuri de
protecție pentru ecosistemele vulnerabile. De asemenea, ar fi utilă dezvoltarea unor programe
de reîmpădurire în zonele expuse riscului de eroziune.
Valoarea estetică
Din punct de vedere estetic, comuna Șcheia se remarcă printr-un peisaj variat, care
îmbină armonios terenurile agricole cu pădurile și zonele de luncă. Relieful ușor colinar oferă
perspective panoramice asupra regiunii, creând un cadru natural pitoresc.
Se propune amenajarea unor trasee turistice pentru drumeții sau ciclism, precum și
instalarea unor puncte de belvedere în zonele cu peisaje deosebite, pentru a încuraja
ecoturismul și aprecierea valorii estetice a comunei.
Peisaj antropizat – Comuna Șcheia
Valoarea socio-economică
Peisajul comunei Șcheia are o valoare socio-economică considerabilă, datorită
terenurilor agricole fertile care susțin activități precum cultivarea cerealelor (grâu, porumb),
legumelor și creșterea animalelor. Agricultura este principala activitate economică a zonei, iar
resursele naturale, cum ar fi pădurile și pășunile, contribuie semnificativ la veniturile
localnicilor.
Dezvoltarea unor inițiative de agroturism ar putea aduce un plus de valoare economiei
locale, oferind vizitatorilor oportunitatea de a experimenta tradițiile agricole și gastronomice
ale regiunii. Organizarea de târguri și festivaluri tematice ar putea contribui la promovarea
produselor locale și la atragerea turiștilor.
Măsuri pentru conservarea și valorificarea peisajului din comuna Șcheia
1. Conservarea zonelor naturale
o Protejarea pădurilor și a zonelor umede pentru menținerea
biodiversității.
o Monitorizarea fenomenelor de eroziune și aplicarea unor măsuri
de reîmpădurire.
2. Promovarea turismului local
o Crearea unor trasee ecoturistice și a unor puncte de belvedere.
o Organizarea unor evenimente culturale care să pună în valoare
tradițiile locale.
3. Practici agricole sustenabile
o Încurajarea utilizării tehnologiilor ecologice în agricultură, cum
ar fi rotația culturilor și folosirea fertilizatorilor organici.
o Susținerea fermierilor locali în adoptarea unor practici
sustenabile pentru protecția solului.
32
Pagina 33
4. Educație și conștientizare
o Organizarea unor campanii de informare privind importanța
protejării peisajului.
o Implicarea comunității locale în proiecte de conservare și
ecoturism.
Implementarea acestor măsuri ar contribui la conservarea și dezvoltarea sustenabilă a
peisajului din comuna Șcheia, asigurând o echilibrare între necesitățile economice, protecția
mediului și păstrarea identității culturale locale.
33
Pagina 34
CAP. 2
ANALIZA VALORILOR DE PEISAJ PENTRU ȘCHEIA
În cadrul studiului peisagistic al comunei Șcheia, valorile de peisaj sunt analizate prin
prisma potențialului acestora de a aduce beneficii economice, ecologice și culturale. Fiecare
tip de valoare contribuie la identitatea locală și la funcționalitatea teritoriului, oferind un cadru
pentru dezvoltarea durabilă și conservarea elementelor definitorii ale peisajului.
2.1. Valori productive – ca resursă economică
Peisajele agricole
Peisajul agricol din comuna Șcheia este marcat de o suprafață semnificativă de teren
arabil, reprezentând 76% din totalul terenurilor agricole, ceea ce oferă un potențial ridicat
pentru dezvoltarea sectorului agricol. Principalele culturi includ cereale (grâu, porumb),
legume (cartofi, roșii, varză, ceapă) și viță de vie, care beneficiază de condițiile climatice
favorabile și solurile fertile.
Cultură de floarea soarelui – Comuna Șcheia -arhivă personală
Creșterea animalelor este o componentă importantă a economiei rurale locale,
desfășurându-se într-un sistem tradițional extensiv, ceea ce permite obținerea unor produse
ecologice. În comuna Șcheia se găsesc 525 de hectare de pășuni, iar activitatea zootehnică
este susținută prin existența mai multor societăți cu profil agricol și zootehnic. Cu toate
acestea, lipsa infrastructurii adecvate și a asociațiilor agricole limitează valorificarea optimă a
resurselor.
34
Pagina 35
Grădină – Sat Șcheia arhivă personală
Creșterea animalelor – Sat Șcheia arhivă personală
35
Pagina 36
Creșterea animalelor – Sat Șcheia arhivă personală
Sugestii pentru dezvoltare:
• Modernizarea și mecanizarea agriculturii – Creșterea gradului de
mecanizare a lucrărilor agricole prin înnoirea utilajelor și dotarea cu echipamente
moderne.
• Promovarea asocierii fermierilor – Înființarea unor cooperative agricole
pentru îmbunătățirea accesului la piață și creșterea competitivității produselor locale.
• Aplicarea unor practici agricole sustenabile – Rotația culturilor, utilizarea
îngrășămintelor naturale și implementarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare pentru
protejarea solului.
• Extinderea suprafețelor irigate – Accesarea fondurilor europene pentru
dezvoltarea infrastructurii de irigații, esențială pentru sporirea productivității agricole.
• Crearea unor programe de sprijin pentru fermieri – Oferirea de sprijin
financiar și logistic pentru micii fermieri, inclusiv acces la informații și formare
profesională în agricultură ecologică.
• Valorificarea potențialului agricol – Susținerea producției locale de legume,
fructe și produse animale prin dezvoltarea unor lanțuri de prelucrare și comercializare la
nivel local și regional.
•
36
Pagina 37
Peisaje cu potențial turistic
Comuna Șcheia beneficiază de peisaje naturale și antropizate care pot fi valorificate
pentru turism. Relieful colinar, pădurile și proximitatea râurilor oferă oportunități pentru
drumeții, ecoturism și agroturism.
Elemente de atracție turistică
1. Monumente istorice și situri arheologice:
• Situl de la "Humărie" (nord-est de Șcheia) Latène, Epoca medievală / sec. III - II a.
Chr., sec. VIII - X, sec. II - III ;
Amplasare sit arheologic "Humărie" – comuna Șcheia
https://map.cimec.ro/Mapserver/
• Situl de la "Promoroace-Gârla lui Chifor" (la 200 m vest-sud-vest de Satu Nou);
• Situl de la "Promoroace-Nord" (la marginea de nord-vest a aceluiași sat);
• Situl de la "Șesul lui Ștefan" (partea de sud-est a localității Satu Nou);
• Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" (secolul al XVII-lea) din satul Șcheia, clasificată
ca monument de arhitectură.
37
Pagina 38
Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" arhivă personală
Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" arhivă personală
2. Cadrul natural favorabil dezvoltării turismului:
• Relieful colinar și peisajele diversificate creează un cadru propice pentru ecoturism;
• Pădurile din zonă oferă trasee pentru drumeții, cicloturism și activități recreative;
• Proximitatea râurilor Stavnic și Rebricea oferă posibilitatea dezvoltării turismului de
agrement și pescuit sportiv.
3. Tradițiile și meșteșugurile locale:
• Meșteșuguri tradiționale, precum sculptura în piatră, pot fi promovate ca elemente de
atracție turistică;
• Ospitalitatea locuitorilor contribuie la crearea unei experiențe autentice pentru turiști;
38
Pagina 39
• Organizarea de evenimente culturale și festivaluri tradiționale poate stimula turismul
cultural.
Sculptura în piatră – Șcheia arhivă personală
Sculptura în piatră – Șcheia -arhivă personală
39
Pagina 40
Sculptura în piatră – Șcheia - arhivă personală
Propuneri pentru dezvoltarea turismului
• Amenajarea de trasee turistice pentru drumeții și ciclism, cu marcaje adecvate și
puncte de belvedere;
• Dezvoltarea infrastructurii turistice, inclusiv pensiuni agroturistice și spații de
cazare tradiționale;
• Valorificarea produselor locale prin promovarea acestora în cadrul turismului rural
și agroturismului;
• Crearea unor centre de informare turistică pentru promovarea atracțiilor locale și
organizarea de tururi ghidate;
• Accesarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii turistice și a
spațiilor verzi destinate agrementului.
Provocări și riscuri
• Lipsa unor inițiative private și a investițiilor în turism;
• Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice: lipsa structurilor de cazare, alimentație și
agrement;
• Lipsa unor strategii de promovare eficientă a potențialului turistic al comunei;
• Posibilitatea pierderii autenticității locale din cauza scăderii interesului pentru
meșteșuguri și obiceiuri tradiționale;
• Atragerea turiștilor de către alte localități din județ, mai bine promovate și dezvoltate
turistic.
Prin implementarea unor strategii sustenabile, comuna Șcheia poate valorifica
potențialul său turistic, transformându-se într-o destinație atractivă pentru ecoturism, turism
rural și cultural.
40
Pagina 41
2.2. Valori ecologice – ameliorarea factorilor de mediu și reducerea
riscurilor naturale
Pădurile și zonele de silvostepă
Pădurile din Șcheia joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic,
contribuind la stabilizarea solului și la reducerea riscurilor de eroziune. Aceste ecosisteme
sunt esențiale pentru biodiversitate, oferind habitat pentru numeroase specii de faună și floră.
Sugestii:
• Protejarea pădurilor existente și promovarea împăduririlor în zonele
expuse riscului de eroziune.
• Implementarea unor programe de monitorizare a biodiversității și
protecție a habitatelor naturale.
Pădure de foiase
https://media.ziaruldeiasi.ro/2024/01/489772_361229_stiri_traseu-
weekend3.jpg
Luncile râurilor și zonele umede
Râurile Stavnic și Rebricea contribuie la formarea unor ecosisteme de luncă și zone
umede, care joacă un rol important în reglarea hidrologică și în prevenirea inundațiilor.
Sugestii:
• Aplicarea unor măsuri de management integrat al apelor pentru
prevenirea inundațiilor.
41
Pagina 42
• Protejarea zonelor umede prin interzicerea construcțiilor în aceste areale
și promovarea utilizării sustenabile a resurselor acvatice.
2.3. Valori culturale – patrimoniu natural, identitate și unicat
Peisaje cu valoare de patrimoniu
Comuna Șcheia deține elemente de patrimoniu cultural valoroase, precum bisericile
vechi, arhitectura rurală tradițională, precum și vestigiile istorice care atestă continuitatea
locuirii acestei zone. Printre cele mai importante monumente se numără Biserica de lemn
"Sfântul Gheorghe" din satul Șcheia, un simbol al meșteșugului local, dar și casele
tradiționale construite din bârne de lemn, care păstrează elemente de ornamentație specifice
regiunii Moldovei.
Sugestii:
• Restaurarea și conservarea patrimoniului arhitectural tradițional prin finanțări
europene și guvernamentale;
• Integrarea acestor elemente în trasee turistice tematice, promovate prin ghiduri
turistice și evenimente culturale;
• Crearea unui muzeu etnografic local, unde să fie expuse unelte tradiționale, costume
populare și obiecte de artizanat.
Peisaje identitare
Peisajele identitare din Șcheia reflectă tradițiile și obiceiurile locale, fiind reprezentate
de structura gospodăriilor, sistemul de organizare a terenurilor agricole și evenimentele
comunitare precum târgurile tradiționale sau festivalurile folclorice. Un element definitoriu al
zonei este prezența meșteșugarilor locali care lucrează piatra și lemnul, transmițind tehnicile
tradiționale din generație în generație.
Sugestii:
• Organizarea de evenimente culturale care să pună în valoare tradițiile locale, cum ar fi
festivaluri ale meșteșugarilor, expoziții de artizanat și ateliere demonstrative;
• Promovarea produselor tradiționale locale prin târguri, expoziții și colaborări cu
restaurante și pensiuni agroturistice;
• Crearea unei platforme online de promovare a identității locale, care să includă
materiale multimedia despre obiceiurile, peisajele și meșteșugurile comunei.
42
Pagina 43
Peisaj identitar – Sat Șcheia -arhivă personală
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală
43
Pagina 44
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală
44
Pagina 45
Peisaj identitar – Sat Șcheia - arhivă personală
Peisaje cu caracter de unicat sau culturale
Șcheia prezintă peisaje cu trăsături unice, incluzând zone împădurite cu specii rare,
formațiuni naturale specifice regiunii și terenuri tradiționale lucrate prin metode arhaice.
Relieful colinar al zonei, alături de pajiștile bogate și fânețele naturale, creează un peisaj
deosebit, propice turismului ecologic și agroturismului.
Sugestii:
• Documentarea și protejarea acestor peisaje prin inițiative de conservare, cum ar fi
declararea unor zone ca arii protejate;
• Integrarea lor în proiecte educaționale și turistice, prin crearea unor trasee tematice
ghidate pentru turiști și elevi;
45
Pagina 46
• Implicarea comunității în acțiuni de protejare a patrimoniului natural, prin programe
de voluntariat, educație ecologică și promovarea turismului sustenabil.
Prin implementarea acestor sugestii, comuna Șcheia poate deveni un reper important
pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural și natural, atrăgând turiști și
investitori în dezvoltarea durabilă a regiunii.
2.4. Recomandări generale pentru valorificarea și protejarea valorilor de
peisaj din Șcheia
Pentru a asigura conservarea și valorificarea optimă a peisajului comunei Șcheia, se
recomandă implementarea următoarelor măsuri:
1. Strategii de management al peisajului: Dezvoltarea unor politici
integrate de conservare și utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
2. Promovarea turismului durabil: Crearea unor trasee ecoturistice și
organizarea de evenimente tematice pentru a atrage turiști și a sprijini economia
locală.
3. Educație și conștientizare: Organizarea de campanii de informare
privind importanța protecției mediului și a valorilor culturale locale.
4. Protejarea ecosistemelor fragile: Aplicarea unor măsuri de prevenire
a degradării solului și a poluării apelor.
5. Revitalizarea patrimoniului construit și a tradițiilor locale:
Susținerea inițiativelor de restaurare și promovare a arhitecturii și meșteșugurilor
tradiționale.
Implementarea acestor măsuri va contribui la dezvoltarea sustenabilă a comunei
Șcheia, asigurând protejarea și punerea în valoare a peisajului local, în beneficiul comunității
și al generațiilor viitoare.
46
Pagina 47
CAP.3
IDENTIFICAREA ȘI CARACTERIZAREA PEISAJELOR FRAGILE ÎN
COMUNA ȘCHEIA
3.1. Principalele disfuncții ale peisajelor fragile
Peisajele fragile din comuna Șcheia reprezintă zone sensibile la schimbări, fiind
afectate de presiuni economice, sociale sau de mediu. Aceste peisaje reflectă tensiunile dintre
valorile naturale și activitățile umane, necesitând soluții de management adecvate pentru
conservarea lor.
1. Structura neechilibrată a populației în teritoriu
o Comuna Șcheia se confruntă cu o migrare semnificativă a tinerilor către zonele
urbane, lăsând în urmă o populație îmbătrânită.
o Impact asupra peisajului: Abandonul terenurilor agricole determină
regenerarea necontrolată a vegetației, ceea ce poate crea presiuni asupra
pădurilor și a pajiștilor.
o Măsuri sugerate: Implementarea unor programe de stimulare a tinerilor pentru
a rămâne în zonă și sprijinirea agriculturii locale.
2. Tensiuni între zonele protejate și expansiunea urbană
o Dezvoltarea infrastructurii și extinderea zonelor rezidențiale pot intra în
conflict cu peisajele naturale de valoare ecologică.
o Impact asupra peisajului: Fragmentarea habitatelor naturale și reducerea
biodiversității locale.
o Măsuri sugerate: Crearea unor zone tampon în jurul ariilor protejate și
realizarea de studii de impact ecologic înaintea noilor dezvoltări urbane.
3. Accesibilitatea redusă și izolarea anumitor zone
o Lipsa infrastructurii adecvate limitează accesul la servicii esențiale,
contribuind la izolarea unor părți ale comunei.
o Impact asupra peisajului: Vulnerabilitate ridicată la eroziune și alunecări de
teren.
o Măsuri sugerate: Dezvoltarea infrastructurii rutiere locale și promovarea
traseelor turistice ecologice.
4. Degradarea elementelor de patrimoniu cultural și natural
o Comuna Șcheia dispune de structuri arhitecturale tradiționale și peisaje
naturale cu valoare ridicată, care sunt amenințate de neglijență și lipsa
fondurilor.
o Impact asupra peisajului: Pierderea elementelor de patrimoniu afectează
identitatea culturală locală.
o Măsuri sugerate: Elaborarea unui plan de conservare și implicarea comunității
în protejarea patrimoniului.
5. Degradarea solului și a calității apei
47
Pagina 48
o Practicile agricole intensive și utilizarea excesivă a fertilizanților afectează
calitatea solului și a apei.
o Impact asupra peisajului: Reducerea fertilității solului și poluarea resurselor de
apă.
o Măsuri sugerate: Promovarea agriculturii ecologice și implementarea unor
practici sustenabile de gestionare a resurselor naturale.
Prin adoptarea unor măsuri adecvate, peisajele fragile ale comunei Șcheia pot fi protejate și
integrate într-o strategie de dezvoltare durabilă, menite să conserve valorile naturale,
economice și culturale ale regiunii.
3.2. Abordarea integrată a peisajelor fragile din Șcheia
Pentru a gestiona eficient vulnerabilitățile peisajelor fragile din comuna Șcheia, este
necesară o abordare integrată care să asigure un echilibru între dezvoltarea umană și
conservarea valorilor naturale și culturale. Aceasta implică măsuri de protecție, planificare
sustenabilă și implicarea comunității în gestionarea resurselor locale.
Principii și strategii pentru protecția și dezvoltarea sustenabilă a peisajelor fragile:
1. Crearea unui cadru legislativ local pentru protecția peisajelor fragile
o Este necesară elaborarea unor regulamente clare la nivel local care să
reglementeze utilizarea terenurilor și protejarea zonelor vulnerabile.
o Se recomandă stabilirea unor zone speciale de protecție pentru peisajele cu
valoare ecologică ridicată.
o Autoritățile locale ar putea colabora cu ONG-uri și instituții de cercetare pentru
a dezvolta ghiduri de bună practică privind utilizarea durabilă a resurselor
naturale.
2. Aplicarea principiilor dezvoltării durabile
o Agricultură ecologică și sustenabilă: Încurajarea fermierilor locali să adopte
practici agricole ecologice prin stimulente financiare și programe de formare.
o Gestionarea responsabilă a resurselor forestiere: Reducerea exploatării
necontrolate a pădurilor și promovarea reîmpăduririlor în zonele degradate.
o Protejarea cursurilor de apă: Implementarea unor măsuri pentru prevenirea
poluării râurilor și conservarea zonelor umede, care joacă un rol important în
biodiversitate.
3. Creșterea gradului de conștientizare în rândul populației
o Organizarea de campanii educaționale și programe de voluntariat pentru
protejarea mediului.
o Crearea unor grupuri de acțiune locală care să colaboreze cu autoritățile pentru
monitorizarea și întreținerea peisajelor vulnerabile.
o Integrarea educației ecologice în școli pentru a încuraja noile generații să
adopte un comportament responsabil față de natură.
4. Monitorizarea continuă a stării peisajului
o Implementarea unor sisteme de supraveghere a biodiversității, a calității solului
și a apei prin colaborarea cu universități și centre de cercetare.
48
Pagina 49
o Crearea unui plan de gestionare a riscurilor pentru a preveni dezastrele
naturale, precum alunecările de teren și inundațiile.
o Dezvoltarea unor baze de date GIS (Sisteme Informaționale Geografice) pentru
a analiza evoluția teritoriului și a facilita luarea deciziilor bazate pe date.
5. Promovarea unui turism sustenabil
o Dezvoltarea unor trasee ecoturistice și culturale care să pună în valoare
frumusețea naturală și patrimoniul istoric al comunei Șcheia.
o Crearea unor puncte de informare turistică care să ofere ghiduri despre flora,
fauna și tradițiile locale.
o Încurajarea agroturismului și a produselor tradiționale locale pentru a sprijini
economia rurală fără a afecta mediul.
6. Revitalizarea patrimoniului cultural și natural
o Restaurarea și protejarea clădirilor istorice, a bisericilor și a altor monumente
importante pentru identitatea locală.
o Integrarea tradițiilor locale în strategii de promovare turistică pentru a atrage
vizitatori interesați de autenticitate.
o Crearea unor evenimente tematice, cum ar fi festivaluri culturale și târguri
tradiționale, care să pună în valoare moștenirea culturală a comunei.
Peisajele fragile din comuna Șcheia reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate.
Deși vulnerabilitățile evidențiate necesită soluții imediate, o abordare integrată și sustenabilă
poate aduce beneficii pe termen lung. Prin implementarea unor strategii eficiente de protecție
și valorificare a acestor peisaje, comuna poate atinge un echilibru între dezvoltare economică
și conservarea mediului.
Astfel, implicarea autorităților, a comunității locale și a specialiștilor în planificarea
durabilă a teritoriului va contribui la îmbunătățirea calității vieții și la păstrarea valorilor
naturale și culturale ale regiunii.
49
Pagina 50
CAP.4
TIPURI DE INTERVENȚII PROPUSE PENTRU COMUNA ȘCHEIA
Studiul de față propune o serie de recomandări strategice care să sprijine protejarea
peisajului comunei Șcheia și valorificarea acestuia într-un mod sustenabil. Obiectivul
principal este de a asigura un echilibru între conservarea patrimoniului natural și cultural și
dezvoltarea economică locală.
Intervențiile propuse sunt clasificate în trei categorii, în funcție de sensibilitatea și
caracteristicile fiecărei zone: zone cu intervenții restricționate, zone cu intervenții controlate și
zone cu intervenții direcționate. Aceste intervenții sunt adaptate specificului local și resurselor
existente, inclusiv tradiționala industrie de prelucrare a pietrei.
4.1. Zone cu intervenții restricționate
Zonele cu intervenții restricționate includ spații care necesitat o protecție strictă
datorită valorilor ecologice, culturale sau naturale deosebite. Aceste zone sunt esențiale pentru
conservarea biodiversității, a habitatelor naturale și a peisajului istoric al comunei.
Recomandări pentru zonele cu intervenții restricționate:
• Protecția ariilor naturale: Se va propune declararea de arii protejate în
zonele cu biodiversitate ridicată și habitate sensibile.
• Limitarea activităților antropice: Se vor interzice exploatările
forestiere intensive, construcțiile de anvergură și agricultura intensivă.
• Monitorizarea activităților umane: Se vor stabili trasee ecoturistice
controlate, cu reguli stricte de acces.
• Păstrarea patrimoniului cultural: Monumentele istorice realizate din
piatra de Șcheia, precum bisericile, monumentele funerare și alte structuri
arhitectonice, vor beneficia de programe de restaurare și protecție.
4.2. Zone cu intervenții controlate
Zonele cu intervenții controlate permit activități umane moderate, dar reglementate,
pentru a preveni degradarea mediului și a patrimoniului cultural.
Recomandări pentru zonele cu intervenții controlate
• Dezvoltarea unei agriculturi sustenabile: Adoptarea de tehnici
agricole ecologice pentru a proteja calitatea solului și a apei.
50
Pagina 51
• Promovarea turismului cultural și ecologic: Punerea în valoare a
tradițiilor meșteșugărești, precum cioplitul în piatră, prin crearea unor trasee turistice
tematice.
• Păstrarea peisajului tradițional: Limitarea expansiunii urbane și
impunerea unor reguli stricte privind construcțiile noi, astfel încât acestea să fie
integrate armonios în peisaj.
• Restaurarea infrastructurii locale: Amenajarea drumurilor și a
spațiilor publice folosind materiale locale, inclusiv piatra de Șcheia.
4.3. Zone cu intervenții direcționate
Zonele cu intervenții direcționate sunt acele spații care necesitat investiții active pentru
revitalizare și dezvoltare economică.
Recomandări pentru zonele cu intervenții direcționate
• Revitalizarea terenurilor degradate: Reabilitarea carierelor de piatră
abandonate prin programe de reîmpădurire și amenajare peisagistică.
• Valorificarea patrimoniului cultural: Restaurarea monumentelor
funerare și a altor elemente sculptate în piatră pentru a stimula turismul cultural.
• Crearea de spații comunitare: Amenajarea de piețe publice, locuri de
joacă și zone de agrement folosind resurse locale.
• Combaterea eroziunii solului: Implementarea unor lucrări de
stabilizare a terenurilor, inclusiv prin utilizarea pietrei locale pentru consolidarea
malurilor.
Implementarea acestor recomandări necesită o colaborare strânsă între autoritățile
locale, specialiști în mediu și cultură, precum și comunitatea locală. În acest sens, este
esențială dezvoltarea unui plan de acțiune clar, care să includă reguli specifice pentru fiecare
tip de intervenție, programe educaționale pentru comunitate și mecanisme de monitorizare
continuă a impactului acestor măsuri.
51
Pagina 52
CAP.5
ANALIZA PEISAJULUI PENTRU ZONA ȘCHEIA
5.1. Peisajul ca stare a teritoriului
Peisajul ca stare a teritoriului Peisajul zonei Șcheia reprezintă un rezultat al
echilibrului dintre factorii naturali și activitățile umane, reflectând starea teritoriului prin
prisma utilizării terenurilor, influențelor ecologice și socio-culturale. Evaluarea stării actuale a
peisajului se poate realiza pe baza următoarelor dimensiuni:
• Ecologică: Pădurile și zonele agricole din Șcheia au un rol esențial în
menținerea stabilității ecologice, prevenind eroziunea solului și contribuind la
conservarea biodiversității locale.
• Socio-culturală: Tradițiile locale, clădirile vechi și moștenirea culturală
influențează modul în care comunitatea interacționează cu spațiul geografic.
• Economică: Agricultura, activitățile forestiere și turismul emergent
joacă un rol important în modelarea peisajului Șcheia, având impact asupra utilizării
terenurilor și a dezvoltării economice locale.
5.2. Peisajul ca rezultat al interacțiunii dintre spațiu și structura socioculturală
Peisajul din zona Șcheia este influențat atât de factorii naturali, cât și de structurile
socio-culturale, reflectând dinamica comunității locale.
• Influențe culturale și identitare: Tradițiile locale, meșteșugurile și
patrimoniul construit joacă un rol important în definirea identității locale.
• Adaptarea economică: Schimbările economice recente, precum
dezvoltarea infrastructurii și extinderea activităților industriale, au generat
transformări vizibile în peisajul zonei.
5.3. Analiza sectorială a peisajului cu valoare sintetică
Analiza sectorială permite evidențierea atât a punctelor forte ale peisajului, cât și a
vulnerabilităților acestuia.
• Valori de peisaj:
o Ecologic: Zonele forestiere, pajiștile naturale și cursurile de apă au un rol
esențial în menținerea echilibrului ecologic.
52
Pagina 53
o Economic: Agricultura și exploatarea resurselor naturale influențează
utilizarea terenurilor.
o Cultural: Patrimoniul arhitectural și tradițiile locale sunt elemente cheie
pentru turismul durabil.
• Disfuncționalități (peisaje fragile):
o Fragilitate socio-economică: Risc de abandon al terenurilor agricole și
dezechilibre demografice.
o Fragilitate ecologică: Defrișările necontrolate, poluarea cursurilor de apă și
pierderea biodiversității.
o Fragilitate culturală: Degradarea patrimoniului construit și pierderea
tradițiilor.
5.4. Recomandări pentru dezvoltarea durabilă a zonei Șcheia
Pentru a proteja și valorifica peisajul zonei Șcheia, se propun următoarele măsuri:
• Conservarea valorilor ecologice prin protejarea zonelor naturale și
implementarea de proiecte de reîmpădurire.
• Promovarea patrimoniului cultural prin dezvoltarea turismului rural
și restaurarea clădirilor istorice.
• Gestionarea responsabilă a terenurilor agricole pentru a preveni
degradarea solurilor și a resurselor naturale.
• Crearea unui cadru de reglementare care să limiteze expansiunea
urbană necontrolată și să sprijine dezvoltarea sustenabilă.
Analiza peisagistică a zonei Șcheia contribuie la conturarea unor politici coerente de
protecție și dezvoltare durabilă, având în vedere specificitățile locale și potențialul de creștere
a comunității.
53
Pagina 54
CAP.6
ANALIZA DETALIATĂ A PEISAJULUI DIN COMUNA ȘCHEIA
Analiza peisajului reprezintă un proces complex, având în vedere că peisajul include
atât elemente naturale, cât și construite. Abordarea detaliată a acestuia necesită înțelegerea
componentelor esențiale și a relațiilor dintre acestea. Analiza peisajului implică două
dimensiuni: obiectivă și perceptivă.
6.1. Bazele obiective de analiză a peisajelor
1. Relieful: Relieful reprezintă structura primară și stabilește limitele
câmpului vizual, ceea ce influențează experiența vizuală a peisajului. Relieful
controlează accesibilitatea terenului, fiind esențial în configurarea habitatelor,
aranjamentelor parcelare și a utilizărilor agricole și forestiere.
2. Acoperirea solului: Aceasta include elementele naturale (vegetal) și
construite, contribuind la compartimentarea vizuală a spațiului. Dispunerea vegetației
și construcțiilor influențează percepția vizuală, formând structura secundară care
redefinește relieful. Tipurile de vegetație și elementele construite din zonele rurale sau
urbane contribuie la specificul fiecărui peisaj.
Bazele perceptive ale analizei peisajelor
Peisajul este perceput diferit de fiecare individ, influențat de simțuri, emoții și stări.
Această percepție este esențială în înțelegerea peisajului, deoarece oferă o reprezentare
mentală a acestuia. Variabilitatea percepției între indivizi și între culturi este relevantă pentru
evaluarea calității peisajului.
6.2. Cele 8 straturi pentru analiza detaliată a peisajului
Analiza detaliată a peisajului reprezintă o activitate multidimensională care vizează
o examinare sistematică a interacțiunii între elementele naturale și antropice ce compun un
peisaj. Peisajul este o unitate geografică complexă, care include nu doar componentele fizice
(relief, sol, vegetație), dar și elementele antropice (așezări umane, infrastructuri) și culturale
(tradiții, istorii locale). În cadrul analizei peisajului, se disting două mari dimensiuni:
obiectivă și perceptivă. Abordarea obiectivă se concentrează pe aspectele fizico-geografice,
măsurabile și verificabile, în timp ce analiza perceptivă explorează experiența subiectivă a
indivizilor și a comunităților față de acest spațiu.
54
Pagina 55
a. Geologia de suprafață și Clima
b. Forma terenului (geomorfologia)
c. Solul
d. Acoperirea terenului
e. Agricultura și silvicultura
f. Case și localități
g. Caracteristici istorice
h. Sentimente și asocieri
Elemente naturale și antropice din peisaj
a. Geologia de suprafață și Clima
Geologia de suprafață reprezintă studiul formării și structurii solului vizibil, inclusiv
tipurile de roci și procesele geologice care au modelat regiunea. În comuna Șcheia, geologia
este marcată printr-o diversitate de formațiuni sedimentare și calcaroase, ce includ roci
precum calcarele, argilele și marnele. Aceste formațiuni geologice sunt produse prin procese
de sedimentație care au avut loc de-a lungul unui interval geologic semnificativ. De
asemenea, prezența calcarelor, care sunt solubile în apă, influențează formarea unor peisaje
carstice, cu fenomene precum peșteri și doline. Aceste tipuri de roci au un impact direct
55
Pagina 56
asupra utilizării terenurilor în scopuri agricole și de construcție, având o influență
semnificativă asupra stabilității solului și asupra hidrologiei regionale.
Clima din comuna Șcheia se caracterizează printr-un climat continental umed, similar
cu cel din zona Iașiului, cu veri călduroase și ierni reci. Precipitațiile moderate și un sezon
rece pronunțat favorizează dezvoltarea pădurilor de foioase și o biodiversitate montană
specifică acestui tip de climat. Temperaturile medii anuale sunt influențate de poziția
geografică a regiunii, dar și de prezența masivelor montane din apropiere, care pot genera
efecte microclimatice. De asemenea, umiditatea ridicată și precipitațiile abundente în timpul
lunilor de iarnă sprijină dezvoltarea unui ecosistem forestier complex și a unei vegetații
adaptate la condiții de umiditate și frig.
b. Forma terenului (geomorfologia)
Geomorfologia regiunii Șcheia este definită de forme de relief deluroase și câmpii
ondulate, îmbinate cu unități montane de mici înălțimi. Aceste forme sunt rezultatul unui
complex de procese tectonice și eroziune glaciară care au modelat zona în ultimele milioane
de ani. În apropierea comunei Șcheia, cum este și cazul orașului Iași, predomină pajiștile și
terenurile colinare, cu unele zone montane de altitudine mai mică, ce constituie unități de
munte de tipul „culmi și văi” specifice regiunilor subcarpatice. Aceste terenuri sunt rezultatul
eroziunii fluviatile și a activității tectonice, ce au dus la formarea unor structuri de relief tipice
pentru dealurile subcarpatice.
În ceea ce privește utilizarea terenului, formele de relief din Șcheia sunt favorabile atât
pentru activitățile agricole, cât și pentru pădurile de foioase. Zonele de câmpie, cu pante
ușoare, sunt ideale pentru cultivarea cerealelor și legumelor, în timp ce zonele montane, cu
pante abrupte, sunt dedicate pădurilor și pășunilor. De asemenea, structura geomorfologică a
regiunii joacă un rol semnificativ în gestionarea apelor de suprafață, influențând drenajul și
rețeaua hidrografică a zonei, esențială pentru gestionarea resurselor de apă și a agriculturii.
56
Pagina 57
Forma de relief deluroasă – Comuna Șcheia -arhivă personală
c. Solul
Solurile comunei Șcheia sunt variate și includ atât soluri fertile de câmpie, cât și soluri
mai puțin fertile, caracteristice terenurilor de pădure. Zona este dominată de soluri brune de
pădure, specifice regiunilor colinare, și soluri brune acide de câmpie, cu o bogată materie
organică, ce se dezvoltă pe terenuri plate sau ușor înclinate. În apropierea râurilor și pe văile
de luncă, sunt întâlnite soluri de luncă, cu un conținut ridicat de aluviuni, care sunt ideale
pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Solurile din această regiune sunt destul de fertile și
au un pH ușor acid, favorizând cultura plantelor precum grâul, porumbul, cartofii și legumele.
În regiunile de pădure, solurile sunt mai acide și mai puțin fertile, ceea ce limitează
opțiunile de utilizare agricolă. Aceste soluri sunt mai frecvent folosite pentru păduri de
foioase și pășuni, având un rol esențial în protejarea biodiversității și menținerea echilibrului
ecologic al zonei. Capacitatea solurilor de a reține apa este un factor important în agricultura
regiunii, iar drenajul solurilor este un factor esențial pentru stabilitatea terenurilor și controlul
eroziunii, mai ales în zonele montane.
d. Acoperirea terenului
Acoperirea terenului din comuna Șcheia este dominată de păduri de foioase, cu specii
predominante precum stejarul, fagul, carpenul și ulmul, tipice regiunilor subcarpatice. Aceste
păduri sunt esențiale pentru menținerea biodiversității, având o diversitate de specii faunistice
și florale. Pădurile din Șcheia constituie un ecosistem bogat și oferă un habitat pentru
mamifere, păsări și specii de insecte specifice zonelor temperate. Vegetația subarbustivă și
57
Pagina 58
ierburile din păduri joacă un rol important în protejarea solului împotriva eroziunii și
menținerea stabilității ecosistemului.
Peisaj natural – Comuna Șcheia -arhivă personală
În zonele agricole, terenurile sunt utilizate în principal pentru culturi de cereale (grâu,
porumb), legume (cartofi, ceapă) și plante perene. Practicile agricole din Șcheia sunt în mare
parte tradiționale, iar peisajul agricol este unul deosebit de pitoresc, cu linii de arbori și pajiști
care despart parcelele. Structurile construite, inclusiv casele din piatră și lemn, se integrează
armonios în peisaj, respectând tradițiile arhitecturale locale, adaptate la condițiile climatice și
geologice ale zonei. Aceste locuințe reflectă o arhitectură tradițională, având caracteristici ce
rezistă condițiilor de umiditate și temperaturi scăzute.
În proximitatea așezărilor umane, structurile construite (case, drumuri, ferme) sunt
organizate în mod descentralizat, păstrând un caracter rural, dar și un stil de viață în armonie
cu natura și tradițiile regiunii. Această integrare armonioasă a construcțiilor și a vegetației
reflectă o utilizare sustenabilă a resurselor naturale și respectul față de mediul înconjurător.
e. Agricultura și silvicultura
Agricultura și silvicultura reprezintă pilonii economici ai comunei Șcheia, având un
impact semnificativ asupra dezvoltării locale. Agricultura se bazează pe un teritoriu extins,
favorabil culturilor de cereale (grâu, porumb), legumelor și viței de vie, însă întâmpină
provocări precum lipsa infrastructurii adecvate, mecanizarea insuficientă și accesul limitat la
finanțare. Totuși, potențialul agricol rămâne ridicat, datorită suprafeței mari de teren arabil
(2.070 hectare) și a condițiilor climatice favorabile.
Silvicultura, de asemenea, joacă un rol esențial, cu păduri ce acoperă 710 hectare,
contribuind atât la economia locală prin exploatarea lemnului, cât și la protejarea
biodiversității. Gestionarea sustenabilă a resurselor forestiere este necesară pentru a preveni
defrișările necontrolate și pentru a asigura regenerarea naturală a pădurilor.
58
Pagina 59
Suprafețe împadurite – Comuna Șcheia
Sugestii de dezvoltare:
• Creșterea utilizării tehnologiilor moderne în agricultură pentru sporirea productivității.
• Dezvoltarea infrastructurii de preluare și procesare a produselor agricole.
• Crearea unor asociații agricole pentru eficientizarea accesului la fonduri europene și
promovarea agriculturii ecologice.
• Promovarea reîmpăduririi și a managementului sustenabil al pădurilor pentru
prevenirea eroziunii și protejarea ecosistemului local.
.
f. Case și localități
Comuna Șcheia, situată în județul Iași, face parte dintr-o zonă a Moldovei cu un
puternic caracter tradițional, fiind marcată de particularități arhitecturale și etnografice
specifice regiunii. Casele și localitățile din această comună reflectă influențele și tradițiile
istorice ale zonei, având trăsături care se regăsesc în multe sate din nord-estul României.
Arhitectura tradițională și modernizarea construcțiilor
Casele din comuna Șcheia sunt tipice arhitecturii rurale din Moldova, caracterizate
printr-o simplitate funcțională, dar și printr-un rafinament aparte, reflectând meșteșugul
popular. Majoritatea locuințelor sunt construite din materiale tradiționale, precum lemnul și
piatra, având acoperișuri din țiglă sau șindrilă, iar fațadele sunt adesea decorate cu motive
populare.
59
Pagina 60
În timp ce arhitectura tradițională este încă prezentă, în ultimii ani a fost observată o
tranziție către construcții moderne. Locuințele noi sunt realizate, în principal, din cărămidă și
beton, datorită resurselor financiare obținute din veniturile trimise de locuitorii care muncesc
în străinătate. Acest flux de capital a dus la o creștere a investițiilor în construcții și la
îmbunătățirea condițiilor de locuit.
Arhitectură tradițională – Comuna Șcheia -arhivă personală
Arhitectură tradițională – Comuna Șcheia -arhivă personală
Cu toate acestea, există provocări semnificative în domeniul construcțiilor. Unele
locuințe nu corespund standardelor actuale de confort, iar multe case sunt construite fără un
proiect tehnic adecvat sau fără autorizație de construcție. De asemenea, există un deficit de
personal calificat în construcții, deoarece mulți meseriași au migrat în alte zone pentru salarii
mai bune. Activitatea de construcții este, în unele cazuri, un debușeu pentru munca „la
negru”, ceea ce îngreunează procesul de reglementare și dezvoltare organizată.
60
Pagina 61
Infrastructura edilitară și provocările dezvoltării
În ceea ce privește infrastructura edilitară, comuna se confruntă cu mai multe
probleme. Deși există inițiative de modernizare, rețeaua de canalizare lipsește, iar alimentarea
cu apă și gaz nu acoperă toate gospodăriile. De asemenea, gradul slab de dotare cu
echipamente edilitare și rețeaua electrică necesită modernizare.
Cu toate acestea, există oportunități importante de dezvoltare. Posibilitatea accesării
fondurilor structurale și guvernamentale poate facilita modernizarea și extinderea sistemului
de alimentare cu apă, înființarea sistemului de canalizare și gaze naturale, precum și
extinderea și modernizarea iluminatului public. Aceste inițiative sunt esențiale pentru
îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și pentru atragerea de noi investiții în comună.
Elemente de decor și influența meșteșugului pietrar
Casele din Șcheia sunt decorate cu elemente etnografice care reflectă gusturile și
tradițiile locale. Un element distinctiv sunt stâlpii de piatră, sculptați de meșteșugari locali,
care adesea prezintă motive geometrice și florale, precum rozetele cu șase petale. Acești
stâlpi, plasați la intrarea în curți sau pe scările caselor, nu doar că au un rol funcțional, dar
simbolizează și o tradiție îndelungată a prelucrării pietrei în zonă.
Meșteșugul pietrar din Șcheia a avut un impact major asupra arhitecturii locale. Piatra
de Șcheia a fost utilizată nu doar pentru elemente decorative, ci și în construcția bisericilor și
a monumentelor funerare din județul Iași. Astăzi, această moștenire culturală este vizibilă în
multe curți, unde se regăsesc colaci de piatră pentru fântâni sau mese sculptate manual.
Gospodăriile și viața cotidiană
Gospodăriile din Șcheia sunt structurate în mod tradițional, cu o zonă destinată locuirii
și alta activităților economice, cum ar fi depozitarea uneltelor agricole sau creșterea
animalelor. În jurul caselor, curțile mari sunt utilizate pentru cultivarea legumelor și a pomilor
fructiferi, iar florile, precum lalelele și crinii, sunt un simbol al mândriei gospodărești.
Obiceiurile și tradițiile locale sunt strâns legate de viața agricolă. În timpul verii,
sătenii sunt implicați în lucrările agricole, iar iarna este dedicată meșteșugurilor, cum ar fi
prelucrarea lemnului și cioplitul pietrei. De asemenea, țesutul și cusutul tradițional sunt încă
practicate, iar multe gospodării păstrează pături țesute manual și costume populare brodate.
61
Pagina 62
Gospodărie din Șcheia -arhivă personală
62
Pagina 63
Gospodărie din Șcheia – arhivă personală
63
Pagina 64
Gospodărie din Șcheia -arhivă personală
Viața comunitară și moștenirea culturală
Viața comunitară din Șcheia se concentrează în jurul bisericii și tradițiilor religioase.
Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”, un monument istoric din sat, joacă un rol esențial în
viața socială și spirituală a localnicilor. Evenimentele religioase și culturale organizate în jurul
acesteia contribuie la păstrarea coeziunii comunitare și la menținerea tradițiilor locale.
În concluzie, comuna Șcheia îmbină armonios tradiția cu modernitatea. Arhitectura
tradițională, meșteșugurile locale și viața agricolă definesc identitatea acestei localități, în
timp ce modernizarea construcțiilor și infrastructurii edilitare deschid noi perspective pentru
dezvoltarea durabilă. Investițiile în rețelele de apă, canalizare și gaze, alături de conservarea
patrimoniului arhitectural și etnografic, sunt esențiale pentru viitorul comunei și pentru
bunăstarea locuitorilor săi.
Biserica Sfântul Dumitru- Sat Șcheia – arhivă personală
64
Pagina 65
g. Caracteristici istorice
Comuna Șcheia, situată în județul Iași, are o istorie bogată, întinsă pe mai multe
milenii, reflectând evoluția socială, culturală și economică a regiunii. Datorită poziției sale
geografice și resurselor naturale, Șcheia a fost o așezare de importanță strategică, cunoscând o
dezvoltare continuă.
Evoluția administrativă și demografică
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Șcheia făcea parte din plasa Fundurile a
județului Vaslui, incluzând satele Scheia-Căpotești, Scheia-Pojorăști, Căuești și Găunoasa, cu
o populație de 1.418 locuitori. La acea vreme, localitatea dispunea de două biserici, o școală și
numeroase cariere de piatră, care au susținut dezvoltarea economică prin meșteșugurile
tradiționale.
În 1925, Anuarul Socec consemna comuna în plasa Negrești, cu aproximativ 1.900 de
locuitori și structura administrativă modificată, incluzând satele Căuești, Găunoasa, Satu Nou
și Șcheia, alături de cătunul Ciuroaia. După reorganizarea administrativă din 1950, comuna a
fost transferată la raionul Negrești din regiunea Iași. În 1964, satul Găunoasa a fost redenumit
Poiana Șcheii, iar în 1968, comuna a fost inclusă în județul Iași, încorporând satele CiocaBoca (de la comuna Ipatele), Drăgușeni și Frenciugi (de la comuna Drăgușeni, desființată). În
2004, Drăgușeni și Frenciugi au fost separate din nou, stabilindu-se structura actuală a
comunei Șcheia.
Patrimoniu cultural și situri arheologice
Comuna Șcheia se remarcă printr-un patrimoniu cultural și istoric deosebit, incluzând
situri arheologice care atestă existența unor așezări din diferite epoci:
• „Humărie” (nord-est de Șcheia) – locuită în perioada Latène (secolele
III–II î.e.n.), epoca romană (secolele II–III e.n.) și Evul Mediu Timpuriu (secolele
VIII–X).
• „Promoroace-Gârla lui Chifor” și „Promoroace-Nord” – situri cu
vestigii din perioada romană și medievală.
• „Șesul lui Ștefan” (Satu Nou) – atestă prezența umană din Eneoliticul
final, Epoca Bronzului, perioada romană și perioada migrațiilor (secolele V–VI e.n.).
Printre monumentele istorice se remarcă Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”,
datând din secolul al XVII-lea. Aceasta reprezintă un exemplu de arhitectură religioasă
tradițională moldovenească și este inclusă pe lista monumentelor istorice, păstrând un rol
important în viața spirituală și culturală a comunității.
Meșteșuguri și resurse locale
O resursă definitorie pentru Șcheia este piatra extrasă din carierele locale, folosită la
construcția unor monumente celebre din Iași și alte zone ale Moldovei, printre care:
65
Pagina 66
• Biserica Trei Ierarhi din Iași, ctitoria voievodului Vasile Lupu.
• Monumentul Leilor din grădina Copou, unde obeliscul este realizat
din piatră de Șcheia.
• Biserica Sf. Spiridon din Iași, unde s-au folosit piatră și stejar din
Șcheia pentru lucrările de restaurare.
Meșteșugarii locali s-au remarcat prin cioplirea pietrei, realizând diverse elemente
arhitecturale și decorative, precum stâlpi ornamentali, mese pentru aer liber, colaci pentru
fântâni și monumente funerare. Motivele sculptate includ ornamente geometrice, elemente
inspirate din flora și fauna locală, dar și scene biblice, precum „Greșala lui Adam”, sculptată
în 1869.
Această tradiție a cioplirii pietrei datează din perioada feudală, când meșteșugarii din
Șcheia contribuiau la dezvoltarea orașului Iași prin lucrările lor. Deși astăzi acest meșteșug
este practicat de tot mai puțini locuitori, el rămâne o componentă esențială a identității locale.
Piatră cioplită – Șcheia -arhivă personală
Personalități marcante
Comuna Șcheia este locul de naștere al unor personalități culturale remarcabile, printre
care:
• Nicolae Panaite, poet și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din
România, originar din satul Cioca-Boca.
• Constantin Bahrin, interpret de folclor din Moldova.
• Mariana Căueșteanu Răciulă, interpretă de muzică populară.
Comuna Șcheia reprezintă un spațiu cu o profundă încărcătură istorică, unde
patrimoniul cultural, tradițiile și resursele naturale se îmbină armonios. Piatra, ca resursă
esențială, a contribuit la dezvoltarea localității și rămâne un simbol al meșteșugului și
66
Pagina 67
identității culturale a regiunii. Cu o istorie documentată de milenii, Șcheia își păstrează
relevanța culturală și economică, continuând să fie un loc definitoriu pentru județul Iași.
h. Sentimente și asocieri
Comuna Șcheia, cu toate trăsăturile sale arhitecturale și tradiționale, este un loc unde
natura, istoria și meșteșugurile se împletesc într-un tablou viu, plin de semnificații și
simboluri. Vizitând acest sat din Moldova, te cuprinde o senzație de calm și de continuitate,
ca și cum timpul curge mai încet aici, lăsând loc pentru o reflectare mai adâncă asupra unei
lumi tradiționale, dar totodată plină de semnificație în contextul modernității.
Peisajul: un tablou viu de tradiție și natură
Peisajul din Șcheia este o simfonie de verdeață, piatră și cer albastru, o lume unde linia
orizontului se contopește cu pădurile de la marginea satului și cu câmpiile mănoase. Pădurile
din jur sunt martori tăcuți ai vechii povești a meșteșugului pietrar, unde piatra de Scheia a
modelat, nu doar casele, ci și spiritul local. De la colinele acoperite cu iarbă de un verde
intens până la drumurile pietruite care duc spre curțile pline de viață ale sătenilor, fiecare pas
parcurs în această zonă este o invitație de a respira aerul curat și de a te simți legat de
pământul strămoșesc.
Piatra, care domină atât peisajul fizic cât și cel emoțional, este o prezență constantă în
sat. Mângâind cu mâinile meșteșugite ale pietrarilor locali, piatra de Scheia devine un simbol
al stabilității și al rădăcinilor adânci în istorie. Fiecare stâlp de piatră sculptat la intrarea într-o
curte nu este doar o piesă de arhitectură, ci și un martor al generațiilor care au muncit din greu
pentru a-l modela. Stâlpii de piatră cu capete rotunjite, ce dau impresia unei prezențe umane
în curte, sunt simboluri de ospitalitate și protecție, iar rozeta cu șase petale, pe care o regăsim
adesea în decorul acestora, este un simbol al echilibrului între viața pământească și divinitate.
Casa și curtea – un loc al memoriei și al regenerării
Casa din Șcheia nu este doar un spațiu de locuit, ci și un depozit al memoriei colective,
un loc care adăpostește amintirile trecutului și speranțele viitorului. Ușile din lemn cioplite, cu
motive geometrice și florale, spun povești despre meșteșuguri transmise din generație în
generație, despre viața oamenilor care au muncit pământul și au înălțat case de piatră și lemn,
case ce poartă cu ele amprenta unui loc. Grădinile ce înconjoară casele din Șcheia sunt un alt
loc al regăsirii, o continuare a legăturii cu natura, unde florile, pomii fructiferi și ierburi de
leac se împletesc cu tradiția și cu ritualurile de viață ale comunității. Fiecare floare, fie că este
un crin sau o lalea, își are rostul în acest univers vizual și emoțional, aducând cu ea un miros
îmbietor și un simbol al înfloririi și al renunțării la trecut, în favoarea unei noi primăveri.
67
Pagina 68
Casă și curte tradițională – arhivă personală
Casă tradițională – Sat Șcheia – arhivă pesonală
Curțile sunt locuri unde viața geme de energia localnicilor. Pe lângă grădinile de
legume și pomii fructiferi, fântânile de piatră și mesele de piatră amplasate în aer liber evocă
imaginea unei comunități unite, în care socializarea, împărtășirea și munca sunt strâns legate.
Aceste fântâni nu sunt doar surse de apă, ci și puncte de întâlnire, locuri de conversație și de
povești. De altfel, colacii de piatră, care stau ca niște amfore tăcute lângă fântâni, sunt semne
ale moștenirii culturale – pietrele modelate cu migală de meșteșugarii din zonă vorbesc despre
trecutul acestui loc și despre legătura profundă dintre om și natură.
68
Pagina 69
Tradițiile și meșteșugurile: moștenirea unei comunități vii
Măiestria pietrarilor din Șcheia este mai mult decât o simplă îndeletnicire – este o
formă de artizanat ce spune povestea unui sat care și-a clădit viața pe fundamentele piatră.
Fiecare monument funerar, fiecare stâlp de piatră sau masă de piatră realizată de meșteșugarii
locali este o lucrare de artizanat ce poartă cu ea semne ale spiritualității, ale devotamentului și
ale unei legături adânci cu pământul. Piatră de Scheia a devenit faimoasă și pentru că a fost
folosită pentru construcția unor monumente istorice din Iași, precum Biserica Trei Ierarhi sau
Monumentul Leilor din Copou. Aceste lucrări, deși realizate în orașul mare, sunt strâns legate
de comuna Șcheia, iar piatra devine astfel un simbol al trecerii de la viața rurală la viața
urbană, dar și un semn al dăinuirii tradiției, în fața modernității.
În același timp, meșteșugul pietrar a fost strâns legat de spiritualitatea locală, fiind o
activitate profund religioasă și simbolică. Scene biblice sculptate în piatră, cum ar fi „Greșala
lui Adam” sau alte imagini religioase, sunt plasate pe monumente funerare și stâlpi, conectând
astfel viața de zi cu zi cu o dimensiune spirituală. De asemenea, simbolurile florale și
geometrice, regăsite atât în sculptura pietrei cât și în țesături sau costume, reflectă un cosmos
în care omul este mereu în legătură cu divinitatea, cu natura și cu istoria.
Troițe – Sat Șcheia – arhivă personală
69
Pagina 70
Sentimente și conexiuni mai profunde
Pe măsură ce pătrunzi în Șcheia, îți dai seama că locul este mai mult decât un simplu
sat. Este un organism viu, unde fiecare piatră, fiecare colac de piatră, fiecare element
arhitectural din lemn sau piatră spune o poveste despre identitate, tradiție și comunitate.
Locuitorii de aici sunt profund legați de trecutul lor și de tradițiile care le dau sens vieții.
Această legătură cu tradiția este, de fapt, un punct de ancorare în vremuri moderne, unde
ritmurile vieții sunt adesea prea grăbite pentru a ne opri și a reflecta asupra valorilor
fundamentale. În fața caselor de piatră, pe drumurile prăfuite de țară sau lângă fântânile de
piatră, oamenii se regăsesc în simplitatea unui ritual cotidian, în care fiecare element are un
loc și un sens.
Șcheia, un sat din Moldova, este astfel un loc al memoriei și al renovării, un loc unde
natura, istoria și meșteșugul se întâlnesc într-o armonie aproape utopică, iar locuitorii săi
trăiesc cu o conștiință a moștenirii culturale și a continuității lor în lumea modernă.
70
Pagina 71
CAP.7
SOLUȚII PROPUSE ÎN VEDERA DEZVOLTĂRII DURABILE A
TERITORIULUI
În cadrul dezvoltării durabile a teritoriului, fiecare problemă enunțată necesită o
abordare strategică și integrată, luând în considerare nu doar contextul economic, ci și
perspectivele sociale, ecologice și culturale. Acestea sunt esențiale pentru crearea unui model
de dezvoltare care să asigure bunăstarea generațiilor actuale fără a compromite posibilitățile
celor viitoare.
7.1. Reducerea disparităților și dezvoltarea policentrică echilibrată
Reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale este esențială pentru un teritoriu
echilibrat și sustenabil. În comuna Șcheia, disparitățile dintre zonele mai dezvoltate și cele
periferice afectează coeziunea socială și accesul la oportunități economice. Pentru a echilibra
dezvoltarea, se propun următoarele măsuri:
• Dezvoltarea policentrică: Stimularea mai multor centre de creștere economică prin
sprijinirea afacerilor locale, dezvoltarea infrastructurii și crearea unor puncte de
atracție economică și socială în toate satele comunei.
• Acces echitabil la servicii: Îmbunătățirea accesului la educație, sănătate și servicii
publice prin digitalizare, infrastructură modernizată și transport rural optimizat.
7.2. Revitalizarea zonelor defavorizate
Unele sate ale comunei sunt afectate de declin demografic și economic. Pentru revitalizarea
acestora, sunt necesare:
• Programe de reconversie economică: Susținerea micilor întreprinderi, încurajarea
turismului rural și diversificarea activităților economice pentru reducerea dependenței
de agricultură.
• Investiții în infrastructură: Modernizarea drumurilor, extinderea rețelei de
canalizare și apă, îmbunătățirea iluminatului public și crearea unor spații publice
atractive.
71
Pagina 72
Drumuri pietruite – Șcheia – arhivă personală
7.3. Creșterea eficienței rețelelor de transport și energie
Comuna Șcheia trebuie să își optimizeze infrastructura pentru a facilita mobilitatea și eficiența
energetică:
• Mobilitate durabilă: Extinderea rețelelor de transport public între sate și orașele
învecinate, modernizarea drumurilor și crearea pistelor pentru biciclete.
• Energie regenerabilă: Dezvoltarea unor proiecte de energie solară și eoliană,
utilizarea iluminatului public eficient și promovarea caselor cu consum redus de
energie.
7.4. Prevenirea și reducerea riscurilor de hazarde naturale
Gestionarea riscurilor naturale este vitală pentru a proteja populația și infrastructura.
Acest obiectiv necesită:
• Sisteme de monitorizare și alertă timpurie: Implementarea unor
sisteme de avertizare rapide și eficiente pentru fenomene extreme, cum ar fi
inundațiile, alunecările de teren sau incendiile forestiere.
• Proiecte de infrastructură rezilientă: Planificarea construcțiilor astfel
încât acestea să fie rezistente la riscurile specifice, iar amplasarea acestora să evite
zonele cu risc ridicat.
• Managementul ecosistemelor naturale: Conservarea și restaurarea
ecosistemelor naturale (păduri, mlaștini, pajiști) care pot acționa ca bariere naturale
împotriva dezastrelor, ajutând la diminuarea riscurilor.
72
Pagina 73
7.5. Promovarea unei agriculturi ecologice
Agricultura este principalul motor economic al comunei, dar trebuie să devină mai
sustenabilă:
• Practici agricole durabile: Susținerea fermierilor în aplicarea metodelor ecologice,
folosirea tehnologiilor moderne pentru reducerea poluării solului și a apei.
• Finanțare și educație: Crearea unor programe de instruire pentru fermieri și acces la
fonduri pentru conversia către agricultura ecologică.
7.6. Echilibrul între protejarea patrimoniului și exploatarea acestuia
Comuna Șcheia are un patrimoniu cultural și natural valoros, care poate fi exploatat
sustenabil:
• Turism responsabil: Crearea unor trasee tematice, punerea în valoare a bisericilor
vechi și a peisajului rural, organizarea de evenimente culturale locale.
• Conservare și reabilitare: Restaurarea clădirilor de patrimoniu și includerea acestora
în circuite turistice pentru a genera venituri locale.
7.7. Atragerea de noi investitori și susținerea comunităților rurale și urbane
Pentru a stimula economia locală, este necesară atragerea investițiilor și sprijinirea
comunității:
• Facilități fiscale și stimulente pentru afaceri: Crearea unor condiții favorabile
pentru start-up-uri și IMM-uri, inclusiv acces la finanțare și infrastructură modernă.
• Inițiative locale: Dezvoltarea piețelor locale, promovarea produselor tradiționale și
sprijinirea cooperativelor agricole.
7.8. Implicarea populației în procesul de planificare și dezvoltare teritorială
Succesul dezvoltării durabile depinde de implicarea activă a locuitorilor:
• Consultări publice: Organizarea de dezbateri, întâlniri și chestionare pentru a înțelege
nevoile reale ale comunității.
• Educație pentru dezvoltare durabilă: Campanii de conștientizare despre protecția
mediului, importanța economiei circulare și implicarea cetățenească.
Implementarea acestor măsuri va contribui la dezvoltarea echilibrată a comunei Șcheia,
transformând-o într-un model de sustenabilitate și prosperitate pe termen lung.
73
Pagina 74
CAP.8
PEISAJELE CULTURALE DIN COMUNA ȘCHEIA
8.1. Caracteristicile peisajelor culturale în Comuna Șcheia
Peisajele culturale din comuna Șcheia reflectă o îmbinare armonioasă între factorii
naturali și intervenția umană, modelată de-a lungul secolelor prin activități economice,
meșteșuguri tradiționale și organizarea comunității rurale. Relieful colinar, pășunile extinse și
terenurile agricole au determinat o așezare caracteristică, în care gospodăriile sunt construite
în funcție de aceste condiții geografice. Arhitectura vernaculară, bazată pe folosirea
materialelor locale precum lemnul și piatra de Șcheia, contribuie la autenticitatea peisajului,
păstrând trăsături tradiționale ale satului moldovenesc.
8.2. Valoarea patrimonială și istorică a peisajelor culturale
Comuna Șcheia prezintă un patrimoniu cultural bogat, evidențiat atât de așezările
tradiționale, cât și de siturile arheologice care atestă o locuire continuă din epoca Latène,
perioada romană și Evul Mediu Timpuriu. Casele vechi, cu pridvoare sculptate și acoperișuri
din șindrilă sau țiglă, împreună cu bisericile de lemn și troițele din piatră, întăresc valoarea
istorică a regiunii. De asemenea, meșteșugurile tradiționale, în special cioplirea pietrei,
reprezintă un element identitar al comunității, perpetuat de-a lungul generațiilor.
8.3. Tipuri de peisaje culturale în Șcheia
• Peisajele rurale tradiționale: Organizarea gospodăriilor, prezența livezilor și
grădinilor cu flori, curțile împrejmuite cu garduri din lemn sau piatră, păstrează
specificul satului moldovenesc.
• Peisajele istorice: Monumentele de patrimoniu, bisericile vechi, troițele sculptate și
cimitirele cu pietre funerare ornate sunt elemente definitorii ale peisajului cultural
local.
• Peisajele culturale identitare: Manifestările culturale, festivalurile tradiționale,
atelierele de meșteșuguri și obiceiurile agricole, completează mozaicul identitar al
comunei.
8.4. Elementele esențiale ale peisajului cultural în Șcheia
• Arhitectura tradițională: Case construite din lemn și piatră, cu elemente sculptate și
acoperișuri din șindrilă, care reflectă influențele stilistice ale zonei.
• Gospodăriile tradiționale: Organizarea curților, cu spații destinate activităților
agricole, creșterii animalelor și traiului cotidian.
74
Pagina 75
• Peisajele agricole: Pajiști naturale, terenuri cultivate și livezi, delimitate de garduri
din piatră sau lemn, subliniind relația strânsă dintre locuitori și mediul natural.
• Elemente de patrimoniu religios: Biserica de lemn „Sfântul Gheorghe”, troițe la
răscruci de drumuri și cimitire vechi, care pun în evidență dimensiunea spirituală a
comunității.
8.5. Amenajarea peisajului rural în Șcheia
Pentru menținerea autenticității peisajului rural, este esențială implementarea unor
măsuri de protejare și valorificare a elementelor tradiționale. Printre soluțiile propuse se
numără:
• Restaurarea caselor tradiționale prin utilizarea tehnicilor și materialelor specifice
zonei, astfel încât să se păstreze caracterul autentic al arhitecturii locale. Proiectele de
restaurare trebuie să respecte structura originală a locuințelor, utilizând materiale
precum lemnul, piatra sau șindrila, pentru a menține coerența vizuală a satului.
• Dezvoltarea unui turism rural responsabil, care să pună în valoare peisajele culturale
fără a afecta autenticitatea acestora. Se pot organiza trasee tematice care să includă
vizitarea bisericilor vechi, atelierelor de meșteșugari locali și gospodăriilor
tradiționale, oferind turiștilor o experiență autentică.
• Protejarea terenurilor agricole și încurajarea practicilor ecologice pentru păstrarea
biodiversității. Agricultura sustenabilă poate contribui la menținerea frumuseții
peisajului, evitând monoculturile intensive și promovând tehnici tradiționale de
cultivare.
• Integrarea patrimoniului cultural în trasee tematice, conectând obiectivele istorice și
naturale din zonă. Aceste trasee pot include elemente interactive, cum ar fi panouri
informative despre istoria locală, aplicații mobile cu ghidaj audio sau evenimente
culturale organizate în aer liber.
8.6. Importanța protejării și valorificării peisajelor culturale
Peisajele culturale din comuna Șcheia reprezintă un patrimoniu valoros, ce trebuie
protejat și promovat prin politici de conservare, educație și implicare comunitară. Aceste
măsuri ar putea include:
• Crearea unor zone protejate pentru peisajele rurale autentice, care să beneficieze de
reglementări stricte privind construcțiile noi și modificările arhitecturale.
• Organizarea de evenimente culturale pentru promovarea tradițiilor locale, cum ar fi
târguri de meșteșuguri, festivaluri gastronomice și concursuri de artă populară.
• Implementarea de programe de revitalizare a satului tradițional, prin atragerea de
fonduri pentru modernizarea infrastructurii fără a altera caracterul istoric al localității.
• Dezvoltarea infrastructurii turistice în armonie cu peisajul cultural, prin pensiuni
restaurate, trasee tematice și centre de informare, astfel încât vizitatorii să poată
descoperi și aprecia patrimoniul rural fără a-l deteriora.
• Educația comunității cu privire la importanța peisajelor culturale, organizarea de
ateliere și activități pentru tineri, menite să crească gradul de conștientizare asupra
valorii identitare a peisajului local.
75
Pagina 76
Prin protejarea și valorificarea acestor peisaje, comuna Șcheia poate deveni un
exemplu de echilibru între tradiție și dezvoltare durabilă, contribuind atât la păstrarea
identității locale, cât și la creșterea oportunităților economice prin turism și agricultură
ecologică. În plus, colaborarea cu specialiști în conservarea patrimoniului și implicarea activă
a comunității vor asigura păstrarea acestor valori pentru generațiile viitoare.
76
Pagina 77
CAP.9
PEISAJUL RURAL AL COMUNEI ȘCHEIA
9.1. Context și definiții generale ale Peisajului Rural
Peisajul rural reprezintă ansamblul de elemente naturale și antropice care conferă
identitate culturală și estetică unui spațiu specific, diferențiindu-l de mediul urban. Este
caracterizat printr-o structură în care elementele naturale, precum terenurile agricole, pădurile,
cursurile de apă și pajiștile, coexistă și se completează cu construcțiile umane și infrastructura
rurală, reflectând modul de viață, tradițiile și cultura comunității.
În cazul comunei Șcheia, acest peisaj rural este puternic influențat de tradițiile agricole
specifice zonei, dar și de apropierea de municipiul Iași, ceea ce duce la o interacțiune între
viața rurală și influențele moderne, ce se manifestă în diversitatea și complexitatea peisajului
local.
9.2. Caracteristicile peisajului rural în Șcheia
Peisajul rural al comunei Șcheia
se definește printr-o diversitate de forme naturale și umane care formează un mozaic
estetic și funcțional. Teritoriul administrativ al comunei, extins pe o suprafață însemnată,
dispune de o ofertă naturală favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii.
Terenurile agricole sunt organizate pe colinele domoale și văile râurilor din zonă,
având ca principală activitate agricolă cultivarea cerealelor și creșterea animalelor. Suprafața
agricolă totală este de 2.883 hectare, dintre care 2.070 hectare sunt teren arabil, iar 525
hectare sunt pășuni. De asemenea, comuna dispune de 122 hectare de vii și pepiniere viticole,
iar vegetația forestieră ocupă 710 hectare.
Gospodăriile tradiționale, cu case din lemn și cărămidă, cu acoperișuri de șindrilă sau
țiglă, reflectă tipologia arhitecturală specifică regiunii Moldovei. Elementele de infrastructură
rurală sunt discrete, dar eficiente, iar drumurile pietruite și potecile ce străbat pădurile
adâncesc caracterul autentic al peisajului rural.
77
Pagina 78
Peisajul rural - comuna Șcheia – arhivă pesonală
Peisajul rural - comuna Șcheia - arhivă pesonală
78
Pagina 79
Peisajul rural - comuna Șcheia - arhivă pesonală
Peisajul rural - comuna Șcheia - arhivă pesonală
9.4. Tipurile de Peisaje Rurale și Culturale din Șcheia
79
Pagina 80
În comuna Șcheia se regăsesc mai multe tipuri de peisaje rurale și culturale, fiecare cu
specificitățile sale:
1. Peisaje agricole – Predomină terenurile agricole cultivate cu cereale, legume și plante
furajere. Aceste terenuri sunt în mare parte gestionate de micii agricultori locali, iar
structura agricolă reflectă tipologia tradițională moldovenească. Agricultura se
desfășoară pe suprafețe mici, ceea ce scade productivitatea culturilor, iar lipsa
infrastructurii moderne și mecanizării adecvate afectează eficiența activităților
agricole.
2. Peisaje periurbane – Zonele adiacente drumurilor principale și celor care leagă
comunele din jurul municipiului Iași sunt influențate de dezvoltarea urbană. Peisajul
acestora este într-o continuă tranziție, iar terenurile agricole sunt afectate de extinderea
zonelor rezidențiale, ceea ce reduce suprafața agricolă disponibilă.
3.
4. Peisaje de pădure și pajiște – Pădurile din Șcheia, care acoperă 710 hectare,
reprezintă un element important al peisajului rural. Pășunile, ocupând 525 hectare,
sunt esențiale pentru creșterea animalelor și pentru menținerea biodiversității. Totuși,
pășunatul excesiv a condus la degradarea stratului vegetal ierbos al pășunilor.
5. Peisaje istorice și culturale – Peisajul este marcat de prezența bisericilor vechi,
troițelor și monumentelor istorice ce reflectă tradițiile religioase și istoria regiunii.
Aceste elemente sunt esențiale pentru păstrarea identității locale și pentru promovarea
turismului cultural.
Peisaj de pădure și pajiște – Comuna Șcheia – arhivă personală
80
Pagina 81
Peisaj de pădure și pajiște – Comuna Șcheia – arhivă personală
Peisaj de pădure și pajiște – Comuna Șcheia – arhivă personală
81
Pagina 82
Peisaj agricol – Comuna Șcheia – arhivă personală
9.5. Dinamica spațiului rural în Șcheia și importanța sa în contextul
dezvoltării durabile
Peisajul rural din Șcheia a evoluat în ultimii ani sub influența diverselor procese
economice și sociale. Deși potențialul agricol este semnificativ, acesta nu este exploatat
suficient. Lipsa infrastructurii adecvate pentru preluarea și colectarea produselor agricole,
folosirea unor tehnologii învechite și lipsa resurselor financiare pentru modernizare reprezintă
provocări majore. În plus, efectivele de animale au înregistrat o evoluție negativă în perioada
2019-2021.
Pe de altă parte, există oportunități importante, precum accesarea fondurilor europene
pentru modernizarea agriculturii și stimularea înființării de asociații agricole. Peisajul rural
din Șcheia joacă un rol crucial în contextul dezvoltării durabile prin conservarea
biodiversității, protejarea resurselor naturale și promovarea unor practici agricole sustenabile.
În plus, dezvoltarea turismului rural și ecologic poate contribui la diversificarea economiei
locale.
82
Pagina 83
9.6. Recomandări
Pentru ca peisajul rural al comunei Șcheia să își păstreze autenticitatea și să contribuie
la dezvoltarea durabilă a zonei, sunt necesare mai multe măsuri strategice:
1. Protejarea patrimoniului arhitectural tradițional – Restaurarea caselor tradiționale,
a bisericilor și a troițelor este esențială pentru păstrarea identității culturale a comunei.
2. Dezvoltarea turismului rural și ecologic – Crearea unor trasee tematice, promovarea
produselor locale și organizarea de evenimente culturale pot atrage turiști și pot
susține economia locală.
3. Sprijinirea agriculturii ecologice – Încurajarea fermierilor să adopte practici
ecologice, precum utilizarea îngrășămintelor naturale și cultivarea de soiuri
productive, poate îmbunătăți productivitatea agricolă și sustenabilitatea mediului.
4. Educație și conștientizare – Organizarea de ateliere și sesiuni informative despre
bunele practici agricole, gestionarea fondurilor europene și utilizarea tehnologiilor
moderne poate îmbunătăți competitivitatea agriculturii locale.
5. Conservarea biodiversității – Protejarea pădurilor și a zonelor de pajiști prin măsuri
adecvate de gestionare a pășunatului și prevenirea degradării solurilor sunt esențiale
pentru menținerea ecosistemelor locale.
6. Creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene – Informarea fermierilor
despre posibilitățile de finanțare și simplificarea procedurilor administrative ar putea
contribui la modernizarea sectorului agricol.
7. Crearea infrastructurii pentru valorificarea produselor agricole – Dezvoltarea
unor centre de colectare și procesare a produselor agricole, precum și stimularea pieței
de arendă, pot ajuta la eficientizarea activităților agricole.
Peisajul rural din Șcheia, cu caracteristicile sale naturale și culturale unice, reprezintă
o resursă valoroasă ce trebuie gestionată cu grijă. Păstrarea și valorificarea acestui patrimoniu
pot contribui la dezvoltarea durabilă a comunității, asigurând în același timp o viață mai bună
pentru locuitorii comunei și o experiență turistică autentică pentru vizitatori.
83
Pagina 84
CAP.10
PEISAJUL AGRICOL AL COMUNEI ȘCHEIA – CARACTERISTICI ȘI
IMPLICAȚII
10.1. Definirea peisajului agricol și rolul său în structura spațiului rural
Peisajul agricol al comunei Șcheia se constituie dintr-un ansamblu divers de terenuri
agricole destinate cultivării cerealelor, legumelor, plantelor furajere, livezilor, pășunilor și
fânețelor, toate acestea reflectând tradițiile și stilurile de viață ale locuitorilor zonei. Acest
peisaj nu doar că are o funcție economică importantă, dar este și o componentă esențială a
structurii ecologice și culturale a comunei, în armonie cu tradițiile și ritmurile vieții rurale din
Moldova.
Suprafața totală agricolă a comunei se ridică la 2.883 de hectare, dintre care:
• 2.070 hectare teren arabil, utilizate pentru culturile de cereale, legume și furaje;
• 525 hectare de pășuni, care asigură hrana pentru animale;
• 122 hectare ocupate de vii și pepiniere viticole;
• 15 hectare de rețea hidrografică;
• 710 hectare acoperite de păduri și vegetație forestieră.
În prezent, agricultura este sectorul primar al economiei locale, având un potențial
agricol semnificativ datorită resurselor naturale favorabile. Comuna se întinde pe o suprafață
considerabilă, cu 2.883 de hectare de teren agricol, din care 2.070 de hectare sunt teren arabil.
Această disponibilitate de terenuri permite cultivarea diverselor tipuri de culturi, cum ar fi
grâne, legume și plante furajere. De asemenea, se regăsesc aici vii și pepiniere viticole care
acoperă o suprafață de 122 de hectare, alături de pajiști naturale și pășuni care constituie 19%
din terenurile agricole.
Agricultura din Șcheia este diversificată, bazându-se pe cultivarea plantelor și
creșterea animalelor. Principalele culturi agricole din comună includ:
• Cereale (grâu, porumb, orz, ovăz), utilizate atât pentru consum uman, cât și ca furaj
pentru animale;
• Plante oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță), cu o valoare economică ridicată;
• Legume (cartofi, varză, ceapă, tomate), cultivate în principal în gospodăriile locale;
• Plante furajere (lucernă, trifoi), necesare pentru hrana animalelor;
• Viță de vie și pomi fructiferi, reprezentând un sector agricol cu potențial de
dezvoltare.
84
Pagina 85
Cultură de legume în solar – Comuna Șcheia – arhivă personală
În ceea ce privește zootehnia, comuna Șcheia este caracterizată de creșterea extensivă a:
• Bovinelor, pentru producția de lapte și carne;
• Ovinelor și caprinelor, adaptate la pășunile locale;
• Porcinelor, crescute preponderent în gospodării;
• Păsărilor, pentru producția de carne și ouă.
Grădinile și gospodăriile tradiționale, unde se îmbină cultivarea plantelor și creșterea
animalelor, sunt o parte fundamentală a acestui peisaj, fiind modelate de tradițiile agricolculturale ale zonei. În plus, agricultura extinsă, cu creșterea bovinelor, ovinelor și caprinelor,
continuă să reprezinte un mod de viață în multe dintre gospodăriile locale, ce pun accent pe
obținerea unor produse ecologice și naturale.
Creșterea animalelor – comuna Șcheia – arhivă personală
85
Pagina 86
De asemenea, peisajul agricol din Șcheia are un rol semnificativ în menținerea
biodiversității locale și a echilibrului ecologic al ecosistemelor. Practicile agricole
tradiționale, cum ar fi cultivarea diversificată a plantelor și creșterea animalelor în sisteme
ecologice, contribuie la păstrarea unui habitat natural, esențial pentru sănătatea solului și
conservarea speciilor locale.
ANALIZA SWOT A SECTORULUI AGRICOL DIN COMUNA SCHEIA
Agricultura din Șcheia prezintă mai multe avantaje și oportunități de dezvoltare:
• Resurse naturale favorabile – sol fertil și climă prielnică pentru agricultură;
• Suprafață agricolă extinsă, cu un procent mare de teren arabil (76% din totalul
agricol);
• Tradiție agricolă îndelungată, locuitorii având experiență în cultivarea plantelor și
creșterea animalelor;
• Potențial ridicat pentru agricultură ecologică, datorită metodelor tradiționale de
exploatare a terenurilor;
• Posibilități de accesare a fondurilor europene pentru modernizarea agriculturii și
dezvoltarea fermelor locale;
• Diversitatea producției agricole, care permite atât autosuficiența gospodăriilor, cât și
comercializarea produselor.
Deși comuna dispune de un potențial agricol considerabil, există și o serie de factori care
îngreunează dezvoltarea acestui sector:
• Îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă tinere în agricultură;
• Lipsa calificării agricultorilor în metode moderne de exploatare agricolă;
• Utilizarea tehnologiilor învechite, ceea ce reduce productivitatea și eficiența
economică;
• Insuficiența infrastructurii agricole, inclusiv drumuri de exploatare și sisteme de
irigații;
• Lipsa unităților de prelucrare și colectare a produselor agricole;
• Prețurile mici ale produselor agricole, care reduc rentabilitatea fermelor;
• Pășunatul excesiv și degradarea pășunilor;
• Lipsa unor asociații agricole, ceea ce reduce puterea de negociere a fermierilor.
Pentru valorificarea potențialului agricol, comuna Șcheia ar putea implementa o serie de
măsuri și strategii, cum ar fi:
• Crearea de asociații agricole și cooperative, pentru a îmbunătăți accesul la piețe și
finanțare;
• Dezvoltarea fermelor ecologice, adaptate cerințelor Uniunii Europene;
• Crearea de facilități pentru vânzarea animalelor vii și a produselor agricole
locale;
• Accesarea fondurilor europene pentru modernizarea fermelor și achiziția de utilaje
moderne;
• Încurajarea utilizării îngrășămintelor naturale și a compostului, pentru
îmbunătățirea calității solului;
86
Pagina 87
• Stimularea pieței de arendă și asigurarea unor măsuri pentru asocierea terenurilor
agricole;
• Promovarea unui brand local, care să susțină dezvoltarea și comercializarea
produselor tradiționale.
Agricultura din comuna Șcheia se confruntă cu mai multe riscuri, care pot afecta
productivitatea și sustenabilitatea acestei activități:
• Scăderea suprafețelor agricole, din cauza extinderii zonelor rezidențiale;
• Frecvența ridicată a secetelor și a fenomenelor meteorologice extreme, care pot
compromite culturile;
• Eroziunea solurilor și degradarea fertilității terenurilor;
• Exigențele ridicate pentru accesarea fondurilor europene, ceea ce îngreunează
modernizarea fermelor;
• Lipsa resurselor financiare pentru investiții în echipamente moderne;
• Concurența produselor agricole din import, care au prețuri mai mici;
• Risc de îmbolnăvire a efectivelor de animale, din cauza aplicării necorespunzătoare
a tratamentelor veterinare;
• Probleme de mediu legate de gestionarea gunoiului de grajd și utilizarea
îngrășămintelor chimice.
Pentru a asigura un viitor sustenabil agriculturii din comuna Șcheia, este necesară o abordare
integrată, care să includă:
• Investiții în modernizarea fermelor și a infrastructurii agricole;
• Formarea și calificarea agricultorilor în tehnici moderne de exploatare agricolă;
• Diversificarea activităților agricole, prin introducerea de culturi mai profitabile și
tehnologii avansate;
• Dezvoltarea piețelor locale și sprijinirea producătorilor agricoli în valorificarea
produselor;
• Promovarea turismului rural, prin integrarea agriculturii tradiționale în oferte agro-
turistice.
Prin implementarea acestor strategii, comuna Șcheia poate valorifica la maximum potențialul
său agricol, asigurând dezvoltarea economică a regiunii și îmbunătățirea calității vieții
locuitorilor.
10.2. Topografia și aspectul estetic al peisajului agricol din Șcheia
Comuna Șcheia este localizată într-o regiune de relief colinar, cu pante line și terenuri
fertile, ce favorizează dezvoltarea unui peisaj agricol caracteristic zonei Moldovei. Relieful
domol se pretează perfect pentru organizarea eficientă a terenurilor agricole, iar acest lucru
este reflectat într-o organizare agricolă uniformă, care conferă peisajului un aspect estetic
ordonat și plăcut vizual.
87
Pagina 88
Câmpurile întinse de cereale și plante furajere sunt punctate de livezi de pomi
fructiferi (meri, peri, pruni) și de zone de pajiști naturale, toate contribuind la o diversitate
vizuală și ecologică a peisajului. În plus, vegetația forestieră, cum sunt perdelele forestiere de
protecție împotriva vântului și intemperiilor, adaugă un caracter pitoresc și funcțional
întregului peisaj agricol. Aceste perdele forestiere sunt esențiale pentru protecția terenurilor
agricole, prevenind eroziunea și creând un microclimat favorabil plantelor și animalelor.
Din punct de vedere estetic, structura agricolă a comunei reflectă ritmicitatea și
armonia naturii, cu o combinație de terenuri agricole destinate plantelor și animalele care
contribuie la crearea unui peisaj rural autentic. Peisajul se caracterizează printr-o mare
diversitate, iar acest lucru are o valoare nu doar economică, ci și turistică, având potențialul de
a atrage vizitatori care doresc să descopere tradițiile și frumusețea rurală din Moldova.
10.3. Convenția Europeană a Peisajului și politicile de amenajare a
teritoriului
Peisajul agricol din comuna Șcheia este conform cu principiile și obiectivele stabilite
în cadrul Convenției Europene a Peisajului. Aceasta pune accentul nu doar pe utilizarea
rațională a terenurilor agricole, ci și pe protecția, gestionarea și valorificarea peisajului rural,
inclusiv pe integrarea acestuia în dezvoltarea sustenabilă a regiunilor. Astfel, autoritățile
locale au conștientizat importanța acestui peisaj în cadrul politicilor de amenajare a
teritoriului și dezvoltare locală.
Printre măsurile deja adoptate sau aflate în proces de implementare se numără:
• Modernizarea infrastructurii agricole: Reabilitarea și asfaltarea
drumurilor agricole pentru a facilita accesul fermierilor și reducerea costurilor de
transport ale produselor.
• Practici agricole ecologice: Promovarea unor tehnici de cultivare
ecologice care protejează solul și biodiversitatea locală. Agricultura ecologică poate
sprijini, de asemenea, o dezvoltare economică sustenabilă.
• Crearea zonelor de protecție ecologică: Reconversia terenurilor
neproductive în terenuri ecologice și crearea de zone verzi, care să protejeze solul și să
favorizeze biodiversitatea.
Aceste măsuri sunt menite să asigure o gestionare mai eficientă a peisajului agricol,
protejând totodată resursele naturale și promovând practici sustenabile care se aliniază cu
normele europene.
10.4. Integrarea peisajului agricol în politicile locale și urbanism
Peisajul agricol al comunei Șcheia joacă un rol esențial în dezvoltarea durabilă a
regiunii și trebuie să fie integrat în mod corespunzător în strategiile de urbanism și dezvoltare
88
Pagina 89
a teritoriului. O integrare eficientă poate contribui la menținerea unui echilibru între
dezvoltarea economică și protecția mediului rural.
Printre măsurile care pot sprijini această integrare se numără:
• Reabilitarea infrastructurii agricole: Continuarea modernizării
drumurilor agricole pentru a facilita transportul produselor și a reduce costurile de
transport.
• Crearea de piețe agroalimentare: Sprijinirea producătorilor locali prin
crearea unor piețe care să faciliteze vânzarea directă a produselor agricole, promovând
astfel economia locală.
• Revitalizarea terenurilor degradate: Reconversia terenurilor
neproductive și plantarea de perdele forestiere sau împăduriri pentru a proteja solurile
și a preveni eroziunea.
• Îmbunătățirea infrastructurii pentru comercializarea animalelor
vii: Crearea facilităților conforme cu normele europene pentru vânzarea animalelor,
facilitând astfel accesul la piețele interne și externe.
Aceste măsuri vor sprijini peisajul agricol din Șcheia, transformându-l într-o resursă
importantă atât din punct de vedere economic, cât și ecologic, și vor contribui la
îmbunătățirea calității vieții în comuna Șcheia.
CAP.11
APLICAREA PRINCIPIILOR CONVENȚIEI EUROPENE A PEISAJULUI IN
CAZUL COMUNEI ȘCHEIA
Convenția Europeană a Peisajului, adoptată de Consiliul Europei, stabilește un cadru
de protecție, gestionare și amenajare a peisajelor, integrându-le în politicile de dezvoltare
durabilă. Aplicarea acestor principii în comuna Șcheia este esențială pentru menținerea
echilibrului dintre activitățile agricole, infrastructură și conservarea patrimoniului natural și
cultural.
89
Pagina 90
Tipuri de peisaj identificate în comuna Șcheia, jud. Iași
11.1. Identificarea Peisajului
Identificarea peisajului agricol din Șcheia reprezintă o etapă esențială în cadrul
procesului de planificare și dezvoltare durabilă. Aceasta presupune:
• Cartografierea unităților de peisaj, incluzând terenurile agricole,
pădurile, zonele umede și albiile râurilor, în special cursurile Sucevei și a râurilor
afluente, care au un rol esențial în structura ecologică a comunei.
• Analiza elementelor naturale precum relieful colinar specific zonei,
tipurile de sol fertile favorabile agriculturii și resursele hidrografice ce susțin practicile
agricole.
• Analiza elementelor antropice, inclusiv infrastructura agricolă
modernizată prin proiectele recente de asfaltare și reabilitare a drumurilor de
exploatație agricolă, așezările rurale și impactul acestora asupra peisajului.
• Inventarierea biodiversității, identificând speciile autohtone de floră
și faună, inclusiv pădurile de foioase din apropierea satului Mihoveni și habitatele
protejate care trebuie conservate.
90
Pagina 91
11.2. Evaluarea Peisajului
Evaluarea peisajului permite stabilirea calității acestuia și a amenințărilor existente. În
acest sens, metodologia utilizată presupune:
1. Determinarea valorilor peisagistice: Peisajul rural din Șcheia este
caracterizat de terenuri agricole extinse, zone de fânețe și pășuni, oferind un echilibru
între producția agricolă și conservarea mediului.
2. Identificarea zonelor vulnerabile: Extinderea intravilanului și
modernizarea infrastructurii pot influența negativ caracterul rural al peisajului,
necesitând măsuri de protecție adecvate.
3. Analiza impactului activităților antropice: Agricultura intensivă,
exploatarea resurselor naturale și dezvoltarea infrastructurii trebuie corelate cu măsuri
de conservare a peisajului.
11.3. Protecția Peisajului
Protecția peisajului în comuna Șcheia vizează conservarea identității rurale și a
patrimoniului natural prin:
• Stabilirea unor zone de protecție specială pentru terenurile agricole
cu valoare ridicată și pădurile din proximitate.
• Limitarea extinderii necontrolate a construcțiilor și impunerea unor
reglementări arhitecturale pentru noile dezvoltări.
• Implementarea unor măsuri de protecție a resurselor de apă și
combaterea eroziunii solului prin perdele forestiere și amenajări hidrotehnice.
11.4. Amenajarea Peisajului
Amenajarea peisajului agricol din Șcheia trebuie să răspundă atât nevoilor economice,
cât și cerințelor de protecție a mediului. Printre măsurile propuse se numără:
• Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă, îmbunătățirea
accesului la terenurile agricole prin asfaltare, amenajarea de șanțuri și semnalizare
corespunzătoare.
• Amenajarea zonelor verzi, crearea de spații plantate între terenurile
agricole și așezările umane pentru a reduce impactul vizual al infrastructurii moderne.
• Integrarea principiilor agriculturii ecologice, promovarea practicilor
sustenabile, cum ar fi rotația culturilor și utilizarea tehnicilor de conservare a solului.
91
Pagina 92
11.5. Refacerea Peisajului
Refacerea peisajului este necesară în zonele degradate sau afectate de intervențiile
antropice. Acțiunile necesare includ:
• Revitalizarea terenurilor neproductive, reintroducerea acestora în
circuitul agricol prin măsuri de reconversie sau împădurire.
• Refacerea ecosistemelor distruse, reabilitarea malurilor râurilor și
reconstrucția habitatelor naturale deteriorate.
• Eliminarea construcțiilor abandonate, reintroducerea în circuitul
rural a terenurilor neutilizate prin demolarea structurilor degradate.
11.6. Protecția împotriva riscurilor naturale
Schimbările climatice și fenomenele extreme necesită strategii eficiente pentru
protecția peisajului agricol:
• Combaterea alunecărilor de teren, stabilizarea versanților prin
plantarea vegetației fixatoare și lucrări de drenaj.
• Controlul eroziunii solului, utilizarea perdelelor forestiere și a
sistemelor de retenție a apei pentru prevenirea degradării solului.
• Gestiunea eficientă a resurselor de apă, măsuri pentru prevenirea
inundațiilor și asigurarea unei irigații durabile în agricultură.
11.7. Protecția patrimoniului și a valorilor imateriale
Patrimoniul cultural și tradițiile rurale din Șcheia trebuie protejate și integrate în
strategia de dezvoltare locală:
• Conservarea și restaurarea patrimoniului construit, inclusiv
gospodăriile tradiționale și bisericile vechi, prin programe de reabilitare.
• Revitalizarea piețelor agroalimentare și a târgurilor tradiționale,
susținerea producătorilor locali și a economiei rurale.
• Promovarea meșteșugurilor și obiceiurilor locale, facilitarea
accesului la fonduri pentru artizanii și fermierii locali.
• Integrarea patrimoniului cultural în turism, crearea de trasee
tematice și festivaluri culturale care să reflecte identitatea locală.
92
Pagina 93
11.8. Menținerea calității vieții și a valorii de capital a peisajului
Aplicarea principiilor Convenției Europene a Peisajului în comuna Șcheia contribuie
la o dezvoltare durabilă, care respectă atât valorile naturale, cât și identitatea culturală a
regiunii.
• Crearea și modernizarea spațiilor verzi publice, inclusiv plantarea
arborilor și arbuștilor, amenajarea aleilor și dotarea cu mobilier urban.
• Extinderea și modernizarea infrastructurii pentru activități
recreative, dezvoltarea de trasee pentru ciclism și drumeții.
• Promovarea turismului rural, prin punerea în valoare a peisajului
agricol și a patrimoniului cultural.
• Adoptarea unor politici sustenabile, reglementări clare pentru
urbanism și protecția mediului, care să asigure o dezvoltare echilibrată.
93
Pagina 94
CAP.12
TIPOLOGIA GRĂDINII ROMÂNEȘTI ÎN CONTEXTUL COMUNEI ȘCHEIA
Comuna Șcheia reflectă specificul tradițional al grădinilor românești, ale căror
caracteristici contribuie semnificativ la imaginea autentică și pitorească a satului. Grădina
tradițională românească, în armonie cu mediul natural și cu locuințele rurale, joacă un rol
esențial în conturarea peisajului local, atât prin dispunerea organică a elementelor vegetale,
cât și prin funcționalitatea sa diversificată.
12.1. Caracteristicile grădinii românești în Șcheia
Grădina românească tradițională, în special în comuna Șcheia, are un caracter
distinctiv ce reflectă tradițiile și stilul de viață rural din Moldova. Grădina, de obicei, îmbină
funcțiile estetice și utilitare, fiind un loc de recreere, dar și un spațiu de cultivare a plantelor
esențiale pentru gospodărie. Aceasta este adesea amplasată în imediata apropiere a casei,
creând un ansamblu funcțional care pune în valoare atât vegetația ornamentală, cât și culturi
de legume și pomi fructiferi.
În cazul comunei Șcheia, grădinile sunt amenajate în mod intuitiv, fără o planificare
rigidă, reflectând astfel un mod natural de integrare a vegetației în spațiul gospodăriei. Pomi
fructiferi, precum meri, peri, pruni și vișini, sunt adesea amplasați în spații semistructurate, iar
zarzavaturile și plantele aromatice se regăsesc printre acestea. În plus, plantele melifere, cum
sunt levănțica și busuiocul, contribuie nu doar la frumusețea estetică a grădinii, dar și la
susținerea biodiversității, prin atragerea polenizatorilor. Aceste tipuri de grădini sunt legătura
între gospodăria individuală și natura din jur, având un rol esențial în crearea unui peisaj
agricol sustenabil și diversificat.
Similar altor sate tradiționale din Moldova, cum sunt cele din județele Suceava,
Botoșani și Iași, grădinile sunt gândite să răspundă atât necesităților domestice, cât și celor
economice. Acestea sunt de obicei gospodării mixte, care includ atât terenuri pentru culturi
alimentare, cât și pentru plantarea de flori și arbori fructiferi. În multe sate, grădina se extinde
nu doar ca un spațiu agricol, dar și ca o continuare a tradițiilor culturale, fiind parte integrantă
a patrimoniului local.
12.2. Funcționalitatea și structura grădinii
Grădina tradițională românească din Șcheia, asemenea celor din alte localități ale
Moldovei, este un spațiu multifuncțional, utilizat atât pentru producția de hrană, cât și pentru
îmbunătățirea calității vieții. Structura acesteia include un amestec de culturi pentru consumul
94
Pagina 95
zilnic, plante medicinale, dar și specii ornamentale care contribuie la crearea unui mediu rural
armonios.
1. Pomi fructiferi: Grădinile din Șcheia sunt adesea populate cu o
varietate de pomi fructiferi, care includ specii autohtone, cum ar fi prunii, meri, peri,
vișini și nuci. Acești pomi nu doar că oferă roade, dar contribuie și la crearea unui
microclimat favorabil locuinței, protejând casa de vânt și intemperii. În plus, aceștia
servesc și ca elemente decorative, adăugând diversitate peisajului rural.
2.
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.