Plan Urbanistic General (PUG)
Studiu de fundamentare Relații periurbane, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,6 MB
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Relații periurbane, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39227 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87492-studiu-de-fundamentare-relatii-periurbane-aferent-planului-urbanistic-general, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU DE FUNDAMENTARE
RELAȚII PERIURBANE
aferent
PLANULUI URBANISTIC GENERAL al comunei
ȘCHEIA, județul IAȘI
Municipiul Iași, șoseaua Națională,
PROIECTANT
nr.37, încăperile 5-8, clădirea S.C. REALITIS S.R.L.
Aria Office Center Iași BENEFICIAR
județul Iași, mobil +40730-555777 COMUNA ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
E-mail: [email protected] DATA
CUI: 42797256; Nr.ONRC
2025
J2020001619229
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Semnat digital de
SAVESCU SAVESCU CIPRIAN-
CIPRIAN- CONSTANTIN
CONSTANTIN Data: 2025.04.28
15:58:35 +03'00'
Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ING. SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
COORDONATOR RUR URBANIST: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOMATICIAN MELINTE SILVIA
2
Pagina 3
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI SCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
3
Pagina 4
Cuprins
Context .......................................................................................................................................................... 5
Introducere .................................................................................................................................................... 6
Analiza situației existente .............................................................................................................................. 6
Date generale privind rețeaua de localități ................................................................................................ 6
Contextul suprateritorial ............................................................................................................................ 7
Accesibilitatea teritorială............................................................................................................................ 8
Relațiile demografice ................................................................................................................................. 9
Relațiile de mobilitate .............................................................................................................................. 10
Relațiile sanitare ...................................................................................................................................... 13
Relațiile rezidențiale ................................................................................................................................ 15
Analiza disfuncționalităților constatate ......................................................................................................... 17
Propuneri de îmbunătățire a relațiilor periurbane ......................................................................................... 19
Bibliografie ................................................................................................................................................... 21
4
Pagina 5
Context
Conceptul de ‘periurban’ are diverse definiții și nuanțe, putând fi simplu înțeles ca un spațiu din
imediata apropiere a orașelor. În funcție de literatura de specialitate, poartă denumirea de “suburbs”
(literatura engleză), “banlieue” (literatura franceză) sau “zonă preorășenească” (literatura de sorginte
sovietică). În legislația românească în 2001, termenul de „teritoriu periurban” este pentru prima dată
introdus în legislația de specialitate, în Legea 350 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, fiind definit
în Anexa nr. 2 ca „suprafața din jurul municipiilor și orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul
căreia se creează relații de interdependență în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru
muncă, asigurărilor cu spații verzi și de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.” 1 Acest
teritoriu (periurban) este utilizat în legea urbanismului în repetate rânduri împreună cu noțiunea de “teritoriu
metropolitan”, diferind doar mărimea centrului urban în jurul căruia se creionează un asemenea teritoriu.
În cadrul unui studiu de relații periurbane pentru comuna Șcheia, județul Iași, este important să stabilim un
context clar și bine definit pentru a înțelege relațiile dintre această comună și zona urbană adiacentă, în
special municipiul Iași. Acest context ar trebui să acopere elemente legate de localizare geografică,
evoluția socio-economică și influențele asupra structurii teritoriale.
Poziționarea geografică și relațiile teritoriale
Comuna Șcheia este situată în județul Iași, în nord-estul României, la o distanță de aproximativ 35 km de
municipiul Iași. Proximitatea față de acest centru urban major creează o legătură strânsă între Șcheia și
Iași, definindu-i caracterul periurban. Comuna este conectată prin drumuri județene de orașul principal,
ceea ce facilitează mobilitatea și schimburile economice și sociale dintre locuitorii celor două zone. Poziția
sa strategică, aproape de un nod urban, influențează atât dinamica demografică, cât și dezvoltarea
infrastructurală.
Evoluția socio-economică
În ultimii ani, Șcheia a fost influențată de tendințele de suburbanizare, multe persoane din municipiul Iași
mutându-se în această zonă datorită accesibilității locuințelor și a liniștii relative pe care o oferă mediul
rural. De asemenea, apropierea de Iași a permis dezvoltarea unei economii bazate pe servicii și comerț,
dar și o creștere în ceea ce privește construcțiile rezidențiale. Totodată, agricultura rămâne o activitate de
bază pentru o parte a populației, însă această zonă periurbană înregistrează un mix interesant între
activități rurale și influențele urbane.
1
https://www.researchgate.net/publication/338991093_Studiu_de_fundamentare_privind_definirea_zonelor_periurbane_d
in_judetul_Cluj_in_scopul_realizarii_planului_de_amenajare_a_acestora
5
Pagina 6
Relațiile cu municipiul Iași
Fiind în imediata apropiere a municipiului Iași, Șcheia are relații strânse cu acest centru urban, în special în
ceea ce privește forța de muncă și fluxurile comerciale. Multe persoane din comună sunt angajate în Iași,
ceea ce creează o dependență economică și o mobilitate zilnică între cele două zone. De asemenea,
comuna beneficiază de accesul la facilități urbane, cum ar fi educația, sănătatea și serviciile de
divertisment, în timp ce orașul profită de resursele agricole și de terenurile disponibile pentru extinderea
periurbană.
Introducere
Studiul de Relații Periurbane este o documentație cu caracter analitic pentru Planul Urbanistic
General. Prezentul studiu de fundamentare în domeniul urbanismului evidențiază relațiile care se pot stabili
între orașul polarizator și comuna Șcheia pe diferite componente, respectiv de accesibilitate teritorială,
relații demografice, relații de mobilitate, sanitare și rezidențiale.
Analiza situației existente
Date generale privind rețeaua de localități
Structura rețelei de localități
Comuna Șcheia este formată din mai multe sate, fiecare cu o identitate distinctă, dar toate integrate în
rețeaua administrativă a comunei. Printre acestea se numără satele Șcheia, Căuești, Cioca Boca, Poiana
Șcheii și Satu Nou. Aceste localități sunt relativ dispersate, cu distanțe scurte între ele, dar se află sub
influența majoră a municipiului Iași, aflat în apropiere. Datorită acestei proximități, multe dintre localitățile
comunei sunt parte din fenomenul periurbanizării, oferind terenuri și locuințe accesibile pentru populația
care migrează din oraș.
Relațiile dintre localități
Legăturile dintre satele comunei sunt asigurate în principal prin rețeaua de drumuri județene și comunale,
care conectează satele atât între ele, cât și cu orașul Iași. Această infrastructură rutieră are un rol important
în facilitarea accesului locuitorilor la servicii, locuri de muncă și piețe. În același timp, localitățile din comună
sunt influențate de dinamica orașului, având o rețea de servicii publice comună, cum ar fi școli, dispensare
și magazine locale, care servesc atât nevoile de bază ale locuitorilor, cât și cerințele unei populații în
creștere.
6
Pagina 7
Dezvoltarea rețelei de localități
În ultimii ani, comuna Șcheia a cunoscut o ușoară expansiune rezidențială, mai ales în satele apropiate de
municipiul Iași, unde terenurile sunt mai accesibile pentru construcții noi. Aceasta este o consecință a
cererii de locuințe în afara orașului și a faptului că mulți oameni preferă să locuiască într-o zonă mai
liniștită, dar cu acces facil la oraș. În același timp, satele mai îndepărtate rămân preponderent agricole,
având o populație mai redusă și o dezvoltare economică mai limitată.
Aceste date generale privind rețeaua de localități din comuna Șcheia subliniază complexitatea relațiilor
periurbane și diversitatea funcțională a localităților componente. Ele formează împreună o rețea
interdependentă, strâns legată de dinamica urbană a municipiului Iași.
Contextul suprateritorial
În cadrul unui studiu de relații periurbane pentru comuna Șcheia, județul Iași, contextul suprateritorial face
referire la interacțiunile și influențele pe care comuna le are dincolo de granițele sale administrative, în
special cu regiunea urbană dominantă din proximitate, dar și cu alte zone mai îndepărtate. Acest context
include fluxurile economice, sociale, demografice și de infrastructură, care depășesc sfera locală și sunt
influențate de dinamici regionale, naționale sau chiar internaționale.
Influența orașului Iași
Cel mai important element al contextului suprateritorial al comunei Șcheia este relația sa cu municipiul Iași,
aflat la aproximativ 35 km distanță. Iași, ca centru urban major al județului, exercită o puternică influență
economică și demografică asupra comunelor din jur, inclusiv Șcheia. Această influență se manifestă prin
migrația pendulară zilnică a locuitorilor din Șcheia către Iași pentru locuri de muncă, educație sau acces la
servicii medicale și administrative. De asemenea, mulți dintre cei care locuiesc în Iași își caută locuințe în
mediul periurban, inclusiv în Șcheia, ceea ce duce la o expansiune rezidențială periurbană și la o
transformare a peisajului rural.
Legăturile economice și fluxurile de bunuri
Comuna Șcheia este integrată într-o rețea economică regională mai largă, în care produsele agricole și
resursele naturale sunt transportate către piețele urbane, în special Iași și Negrești (Vaslui). Agricultura
rămâne o activitate importantă în Șcheia, iar surplusul agricol ajunge la orașe pentru procesare sau
vânzare pe piețele locale. Această dinamică economică depășește granițele administrative ale comunei și
este susținută de infrastructura rutieră care conectează comuna cu celelalte localități din județ.
Relații de infrastructură și transport
7
Pagina 8
Infrastructura de transport joacă un rol esențial în contextul suprateritorial al comunei Șcheia. Drumul
județean care leagă Șcheia de municipiul Iași și de alte localități din județ permite nu doar accesul la locuri
de muncă, dar și o integrare mai profundă în rețeaua regională. Această conectivitate susține nu doar
mobilitatea forței de muncă, ci și transportul de bunuri și materiale, inclusiv produse agricole sau
industriale. Totodată, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii pot influența extinderea urbană și
investițiile în zona periurbană.
Migrația și demografia
Un alt aspect important al contextului suprateritorial este influența tendințelor demografice naționale și
internaționale asupra comunei Șcheia. Migrația externă, atât pentru muncă cât și pentru studii, afectează
dinamica populației, mulți tineri din zonă migrând temporar sau permanent în afara țării, dar păstrând
legături cu localitatea natală. Pe de altă parte, migrația internă din orașe spre zonele periurbane atrage noi
locuitori în comuna Șcheia, în căutarea unui mediu de viață mai accesibil și mai liniștit.
Politici și programe de dezvoltare regională
Comuna Șcheia este inclusă în diferite strategii și programe regionale sau naționale care vizează
dezvoltarea rurală și periurbană. De exemplu, fondurile europene pentru modernizarea infrastructurii rurale,
digitalizarea serviciilor sau stimularea economiei locale reprezintă oportunități care depășesc granițele
comunei și sunt parte dintr-un context mai amplu de dezvoltare regională și națională.
Acest context suprateritorial subliniază faptul că Șcheia nu funcționează izolat, ci este parte a unor procese
economice, sociale și de infrastructură mai largi, influențate de dinamica urbană a municipiului Iași, de
tendințele demografice regionale și de politicile de dezvoltare la nivel județean și național.
Accesibilitatea teritorială
În cadrul unui studiu de relații periurbane pentru comuna Șcheia, județul Iași, accesibilitatea teritorială
joacă un rol crucial, deoarece influențează mobilitatea locuitorilor, accesul la locuri de muncă, servicii și
facilități urbane. Comuna Șcheia este bine conectată la rețeaua de drumuri județene, ceea ce facilitează
legăturile cu municipiul Iași, principalul pol urban din zonă. Această infrastructură rutieră permite locuitorilor
comunei să ajungă rapid în Iași, unde au acces la diverse servicii, instituții educaționale, de sănătate și
locuri de muncă. Distanța de aproximativ 35 km între Șcheia și Iași facilitează un flux constant de navetă
zilnică, un aspect esențial în relațiile periurbane.
Transportul public joacă, de asemenea, un rol important în accesibilitatea teritorială a comunei. Există linii
de autobuze sau microbuze care fac legătura între satele din Șcheia și municipiul Iași, oferind o opțiune
8
Pagina 9
convenabilă pentru cei care nu dețin un mijloc de transport personal. Aceasta asigură accesul la resursele
urbane și stimulează integrarea comunei într-o rețea economică și socială mai amplă. Totuși, frecvența și
calitatea serviciilor de transport public ar putea reprezenta o provocare, în special pentru satele mai
îndepărtate ale comunei, care ar putea avea acces mai limitat la astfel de facilități.
Un alt aspect relevant al accesibilității teritoriale îl reprezintă infrastructura locală. Drumurile comunale care
leagă satele din Șcheia sunt esențiale pentru transportul local, însă calitatea acestora poate varia, unele
fiind modernizate, iar altele necesitând îmbunătățiri. Modernizarea drumurilor locale este un factor
important pentru facilitarea accesului locuitorilor la piața muncii din oraș și pentru dezvoltarea relațiilor
economice periurbane, în special pentru activitățile agricole și transportul de mărfuri.
Accesibilitatea teritorială a comunei Șcheia este, astfel, un factor care contribuie semnificativ la integrarea
sa în dinamica periurbană a județului Iași. Conexiunile rutiere bune și existența unor servicii de transport
public sprijină mobilitatea, dar este important ca infrastructura să fie menținută și extinsă pentru a răspunde
nevoilor în creștere ale locuitorilor din zona periurbană.
Relațiile demografice
Relațiile demografice sunt un element esențial, deoarece reflectă dinamica populației și interacțiunile
acesteia cu zonele urbane apropiate, în special cu municipiul Iași. Aceste relații sunt influențate de factori
precum migrația, evoluția demografică și structura populației, care determină caracterul periurban al
comunei.
Evoluția și structura demografică
Comuna Șcheia, la fel ca multe alte zone periurbane din România, a înregistrat schimbări demografice
semnificative în ultimele decenii. Deși populația din mediul rural tinde să scadă din cauza migrației externe
și a scăderii natalității, comuna Șcheia a beneficiat de proximitatea față de municipiul Iași, ceea ce a dus la
o ușoară creștere a populației prin migrația internă. Astfel, comuna devine atractivă pentru persoanele care
lucrează în oraș, dar doresc să locuiască într-un mediu rural.
Migrația pendulară
Un alt aspect important al relațiilor demografice îl reprezintă migrația pendulară. Multe persoane din
comuna Șcheia călătoresc zilnic către municipiul Iași pentru a lucra, studia sau accesa diferite servicii.
Acest fenomen este caracteristic zonelor periurbane și subliniază dependența economică și socială a
comunei față de oraș. Migrația pendulară contribuie la menținerea unui flux constant de persoane între
mediul rural și cel urban, ceea ce duce la o integrare mai profundă a comunei Șcheia în dinamica orașului
Iași. În același timp, această mobilitate ajută la menținerea unei populații active în comuna Șcheia, care
altfel ar fi afectată de îmbătrânirea demografică și de depopulare.
9
Pagina 10
Tendințele demografice pe termen lung
Pe termen lung, comuna Șcheia, la fel ca multe alte comune din România, se confruntă cu provocări
demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și migrația externă. Mulți tineri din comună aleg să plece în
străinătate în căutarea unor oportunități economice mai bune, ceea ce reduce numărul populației active și
creează un dezechilibru între generații. Totuși, acest fenomen este parțial compensat de migrația inversă, a
celor care, după ce au locuit în străinătate, se întorc și investesc în construirea de locuințe sau în
dezvoltarea de afaceri locale în comuna Șcheia.
Impactul asupra infrastructurii și serviciilor
Creșterea moderată a populației din cauza migrației interne din Iași pune presiune pe infrastructura locală
și pe serviciile publice din Șcheia. Cu toate acestea, această creștere demografică poate stimula și
dezvoltarea economică locală, prin cererea crescută pentru bunuri și servicii. De asemenea, este necesară
modernizarea infrastructurii sociale, precum școli și centre de sănătate, pentru a face față nevoilor
populației în creștere și pentru a asigura condiții de viață adecvate atât pentru rezidenții noi, cât și pentru
cei deja existenți.
Aceste relații demografice subliniază dinamica complexă a comunei Șcheia, care se află într-un proces de
transformare sub influența tendințelor periurbane. Proximitatea față de oraș, migrația internă și pendulară,
dar și schimbările demografice pe termen lung influențează atât structura populației, cât și dezvoltarea
socio-economică a comunei.
Relațiile de mobilitate
Relațiile de mobilitate într-un studiu de relații periurbane pentru comuna Șcheia se referă la mișcările
zilnice ale locuitorilor între comuna și municipiul Iași, dar și alte localități din zonă, în principal pentru
muncă, educație, acces la servicii și activități sociale. Mobilitatea este influențată de infrastructura rutieră,
transportul public și nivelul de accesibilitate la oraș, iar aceste relații reflectă gradul de conectivitate între
mediul rural și urban.
1. Naveta zilnică către oraș
Una dintre cele mai importante componente ale relațiilor de mobilitate este naveta zilnică a locuitorilor din
Șcheia către Iași. Mulți locuitori din comună lucrează sau studiază în oraș, astfel că o mare parte din
mobilitate este generată de această deplasare pendulară. Iașiul oferă locuri de muncă, instituții de
învățământ, servicii de sănătate și alte facilități care nu sunt disponibile la nivel local.
10
Pagina 11
Provocare: Lipsa unui sistem de transport public eficient și a unei infrastructuri rutiere moderne poate face
ca naveta să fie dificilă, în special în orele de vârf, ceea ce poate duce la timp pierdut și la creșterea
aglomerației pe drumurile principale care leagă comuna de oraș.
Soluție: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și creșterea frecvenței mijloacelor de transport în comun ar
reduce timpul de deplasare și ar face naveta mai accesibilă. De asemenea, dezvoltarea de rute alternative
pentru a decongestiona arterele principale poate fi o soluție eficientă.
2. Transportul public
Accesul la transportul public este esențial pentru mobilitatea locuitorilor din comuna Șcheia, în special
pentru cei care nu dețin mijloace de transport proprii. Transportul public (autobuze sau microbuze) le
permite locuitorilor să ajungă la Iași pentru muncă, școală, cumpărături sau servicii de sănătate. Cu toate
acestea, rețeaua de transport poate fi subdimensionată sau insuficient organizată, ceea ce afectează
accesibilitatea și calitatea vieții locuitorilor.
Provocare: Transportul public limitat sau frecvențele scăzute ale curselor pot face mobilitatea dificilă
pentru anumite grupuri de populație, cum ar fi vârstnicii, tinerii sau persoanele cu mobilitate redusă.
Soluție: Extinderea rețelei de transport public, introducerea unor curse mai frecvente și ajustarea traseelor
pentru a răspunde mai bine nevoilor populației ar putea îmbunătăți mobilitatea generală a locuitorilor. De
asemenea, ar putea fi luate în considerare parteneriate public-privat pentru extinderea serviciilor de
transport.
3. Infrastructura rutieră
Calitatea infrastructurii rutiere joacă un rol central în mobilitatea periurbană. Drumurile care leagă comuna
Șcheia de municipiul Iași și de alte localități sunt esențiale pentru transportul de persoane și mărfuri. În
cazul în care drumurile sunt deteriorate, nepavate sau insuficient întreținute, mobilitatea devine mai dificilă,
iar costurile și timpul necesare pentru deplasare cresc.
Provocare: Infrastructura rutieră deficitară, cu drumuri prost întreținute sau insuficient dezvoltate, poate
limita accesul la serviciile urbane și poate izola anumite zone din comună, afectând atât mobilitatea
personală, cât și cea economică.
Soluție: Modernizarea și reabilitarea drumurilor locale și județene care conectează comuna cu orașul ar
putea îmbunătăți accesibilitatea și ar facilita mobilitatea între cele două zone. De asemenea, introducerea
unor noi legături rutiere ar putea reduce presiunea asupra drumurilor principale existente.
4. Mobilitatea pietonală și ciclistă
11
Pagina 12
În zonele periurbane, mobilitatea pietonală și ciclistă este mai puțin dezvoltată din cauza infrastructurii
limitate (cum ar fi lipsa trotuarelor sau a pistelor de biciclete). Acest lucru descurajează locuitorii să
folosească mijloace de transport sustenabile și sigure pentru distanțe scurte în interiorul comunei sau între
comunele învecinate.
Provocare: Lipsa trotuarelor sau a pistelor de biciclete face ca mobilitatea pietonală și ciclistă să fie
periculoasă sau incomodă, ceea ce limitează opțiunile de transport pentru locuitorii care preferă să meargă
pe jos sau să folosească bicicleta.
Soluție: Investițiile în infrastructura pietonală și ciclistă ar putea încuraja locuitorii să adopte mijloace de
transport mai ecologice, ceea ce ar reduce aglomerația pe drumurile locale și ar contribui la o mobilitate
mai sustenabilă. Crearea unor trasee sigure pentru pietoni și bicicliști ar spori, de asemenea, calitatea vieții
și ar promova activitățile recreative.
5. Fluxurile de mobilitate economică
Mobilitatea nu se limitează doar la transportul persoanelor, ci și la fluxurile de bunuri și servicii între
comuna Șcheia și municipiul Iași. Fermierii și micii producători din Șcheia depind de infrastructura de
transport pentru a-și duce produsele în oraș, iar întreprinderile locale sunt influențate de accesul la piețele
urbane.
Provocare: Mobilitatea economică poate fi afectată de starea drumurilor sau de lipsa unor conexiuni
eficiente, ceea ce duce la întârzieri și la creșterea costurilor de transport pentru micii producători.
Soluție: O mai bună conectare între Șcheia și oraș prin infrastructură rutieră modernizată ar putea stimula
comerțul local, iar facilitarea transportului mărfurilor ar contribui la dezvoltarea economică a comunei. De
asemenea, ar putea fi organizate piețe temporare sau târguri locale în Iași, pentru a sprijini producătorii
locali din Șcheia.
6. Migrația și mobilitatea pe termen lung
Pe lângă mobilitatea zilnică, migrația pe termen lung joacă un rol important în dinamica demografică a
comunei Șcheia. Unii locuitori aleg să se mute permanent în Iași sau în alte orașe din țară sau străinătate
în căutarea unor oportunități economice mai bune. În același timp, există și un flux invers, reprezentat de
locuitorii care se mută din oraș în comună, datorită costurilor mai scăzute ale locuințelor și a dorinței pentru
un stil de viață mai liniștit.
Provocare: Migrația pe termen lung poate duce la un dezechilibru demografic în comună, în special dacă
tinerii aleg să plece definitiv, lăsând în urmă o populație îmbătrânită.
12
Pagina 13
Soluție: Crearea unor condiții atractive pentru tinerii care vor să rămână în comună, cum ar fi dezvoltarea
infrastructurii, a locurilor de muncă locale și a serviciilor sociale, ar putea contribui la stabilizarea fluxului
migrațional și la dezvoltarea durabilă a comunității.
Concluzie
Relațiile de mobilitate între comuna Șcheia și municipiul Iași sunt esențiale pentru integrarea socială,
economică și culturală a locuitorilor periurbani. Îmbunătățirea infrastructurii de transport, dezvoltarea
transportului public și susținerea mobilității economice sunt măsuri cruciale pentru a asigura o conectivitate
eficientă între mediul rural și urban. În plus, investițiile în infrastructura ciclistă și pietonală ar încuraja
moduri de transport sustenabile, iar sprijinirea mobilității economice ar contribui la prosperitatea comunei
Șcheia în contextul periurban.
Relațiile sanitare
Relațiile sanitare într-un studiu de relații periurbane pentru comuna Șcheia se referă la accesul și utilizarea
serviciilor de sănătate de către locuitorii comunei în relație cu municipiul Iași, precum și la calitatea și
disponibilitatea serviciilor medicale locale. Aceste relații reflectă modul în care locuitorii din zona periurbană
accesează asistența medicală, de la servicii de bază la tratamente mai complexe, și cum sunt distribuite
resursele sanitare între mediul rural și cel urban.
1. Acces limitat la servicii medicale locale
În comuna Șcheia, infrastructura sanitară locală este, de regulă, limitată la câteva cabinete medicale de
familie și poate include un dispensar rural. Cu toate acestea, capacitatea și resursele acestora sunt
insuficiente pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației, mai ales în cazul unor urgențe sau a
unor afecțiuni cronice complexe.
Provocare: Locuitorii din Șcheia pot întâmpina dificultăți în accesarea serviciilor medicale specializate la
nivel local, fiind nevoiți să călătorească frecvent în municipiul Iași pentru tratamente mai complexe,
consultații la specialiști, analize sau intervenții medicale.
Soluție: Dezvoltarea infrastructurii medicale locale, cum ar fi modernizarea dispensarului și atragerea de
medici specialiști care să deservească locuitorii comunei, ar putea reduce dependența de serviciile
medicale din oraș. De asemenea, îmbunătățirea transportului public ar facilita accesul mai rapid la spitale și
clinici din Iași.
2. Dependenta de serviciile medicale urbane
13
Pagina 14
O mare parte dintre locuitorii comunei Șcheia depind de infrastructura medicală din municipiul Iași, unde se
află spitale și clinici specializate. Acest lucru duce la un flux constant de pacienți din mediul rural către oraș,
în special pentru urgențe medicale, consultații de specialitate sau intervenții chirurgicale. De asemenea,
pacienții care necesită tratamente pe termen lung, cum ar fi dializa, sunt nevoiți să facă naveta în mod
regulat.
Provocare: Supraaglomerarea serviciilor medicale din Iași, cauzată de un număr mare de pacienți din
zonele periurbane, poate duce la timp de așteptare mai mare și la dificultăți în accesarea promptă a
asistenței medicale necesare.
Soluție: O soluție ar putea fi crearea unor centre de sănătate periurbane sau clinici de proximitate în Iași,
care să preia o parte din cererea pentru servicii de sănătate de bază. De asemenea, dezvoltarea unor
parteneriate între spitalele din Iași și cabinetele medicale din comună ar putea facilita accesul la servicii de
telemedicină sau consultații periodice ale specialiștilor în mediul rural.
3. Calitatea și disponibilitatea personalului medical
Una dintre problemele tipice în relațiile sanitare periurbane este deficitul de personal medical calificat în
zonele rurale, inclusiv în Șcheia. Atragerea și menținerea medicilor de familie, asistenților medicali sau
farmaciștilor în astfel de comunități este dificilă din cauza condițiilor de muncă, a salariilor mai mici și a
resurselor limitate.
Provocare: Lipsa de personal medical la nivel local înseamnă că locuitorii sunt obligați să se deplaseze
frecvent în oraș pentru a beneficia de consultații și tratamente, ceea ce poate afecta accesibilitatea la timp
a serviciilor medicale, mai ales în cazuri de urgență.
Soluție: Autoritățile locale și județene ar putea implementa programe de stimulente pentru a atrage medici
și asistenți medicali în Șcheia, oferindu-le facilități locative, bonusuri financiare sau alte avantaje. În plus,
formarea și angajarea asistenților medicali locali sau a personalului auxiliar din comunitate ar putea
contribui la asigurarea unor servicii medicale de bază.
4. Educația sanitară și prevenția
Relațiile sanitare includ și educația pentru sănătate, care joacă un rol important în prevenirea bolilor și în
asigurarea unei stări de sănătate bune a populației. În comunele periurbane, educația sanitară este adesea
insuficient promovată, ceea ce poate duce la o lipsă de informare cu privire la prevenția bolilor cronice,
igienă, vaccinare sau alimentație sănătoasă.
Provocare: Fără campanii de informare și educație sanitară adecvată, populația din comuna Șcheia poate
fi mai vulnerabilă la afecțiuni cronice, boli infecțioase sau alte probleme de sănătate care ar putea fi
prevenite prin măsuri simple.
14
Pagina 15
Soluție: Implementarea unor programe de educație pentru sănătate la nivel local, cu implicarea medicilor
de familie, a școlilor și a comunității, ar putea contribui la creșterea gradului de conștientizare privind
importanța prevenției și a unui stil de viață sănătos. De asemenea, derularea unor campanii locale de
vaccinare și controale periodice ar putea contribui la menținerea sănătății populației.
5. Accesul la medicamente și echipamente medicale
În comunele rurale precum Șcheia, farmaciile și accesul la medicamente pot fi limitate, ceea ce impune
locuitorilor să se deplaseze în oraș pentru a obține medicamente esențiale sau echipamente medicale. De
asemenea, în cazul unor afecțiuni cronice sau de urgență, lipsa accesului rapid la medicamente poate avea
consecințe grave asupra sănătății.
Provocare: Accesul dificil la medicamente poate duce la întârzieri în tratarea afecțiunilor și la complicații
care ar putea fi evitate prin accesul prompt la tratament.
Soluție: Înființarea unor puncte farmaceutice sau centre de distribuție a medicamentelor în comuna Șcheia
ar asigura accesul la tratamente esențiale, în special pentru persoanele în vârstă sau cele cu mobilitate
redusă. De asemenea, colaborarea cu farmaciile din Iași pentru livrarea periodică a medicamentelor la
nivel local ar putea fi o soluție eficientă.
Concluzie
Relațiile sanitare între comuna Șcheia și municipiul Iași sunt esențiale pentru asigurarea unui acces
adecvat la servicii de sănătate pentru locuitorii periurbani. Dezvoltarea infrastructurii sanitare locale,
creșterea accesului la servicii de prevenție și tratament, precum și îmbunătățirea mobilității și a resurselor
medicale pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții în comuna Șcheia. O strategie de
cooperare între mediul rural și urban, bazată pe parteneriate și investiții în sănătate, este esențială pentru a
asigura servicii medicale echitabile și accesibile în această zonă periurbană.
Relațiile rezidențiale
Relațiile rezidențiale într-un studiu de relații periurbane se referă la modul în care dezvoltarea locuințelor și
structura populației din comuna Șcheia sunt influențate de apropierea față de municipiul Iași și de
tendințele de suburbanizare. Aceste relații rezidențiale reflectă mișcările populației, dinamica pieței
imobiliare, cererea și oferta de locuințe, precum și modul în care mediul rural și urban interacționează în
ceea ce privește stabilirea locuințelor și viața rezidențială.
1. Suburbanizarea și migrația spre mediul rural
15
Pagina 16
Proximitatea comunei Șcheia față de municipiul Iași determină o tendință de suburbanizare, adică mutarea
locuitorilor din oraș către zonele rurale adiacente, în căutarea unor prețuri mai accesibile la terenuri și
locuințe, precum și a unui stil de viață mai liniștit. Această migrație internă duce la o creștere a cererii de
locuințe noi în comună, în special în zonele apropiate de drumurile principale și de rutele de transport către
oraș. Acești noi rezidenți aduc cu ei nevoile și așteptările specifice unui stil de viață urban, ceea ce poate
influența infrastructura și serviciile din comună.
2. Dezvoltarea imobiliară și transformările peisajului rural
Pe măsură ce cererea de locuințe crește, apar noi dezvoltări imobiliare în Șcheia, în special case
individuale și lotizări de terenuri. Aceste noi construcții contribuie la transformarea peisajului rural,
introducând elemente de urbanism modern în mediul periurban. Totuși, extinderea necontrolată a zonelor
rezidențiale poate duce la o dezvoltare haotică, în lipsa unei planificări teritoriale adecvate.
Provocare: Dacă dezvoltarea rezidențială nu este corect gestionată, aceasta poate duce la o
suprasolicitare a infrastructurii locale (drumuri, apă, canalizare, energie electrică), la fragmentarea
terenurilor agricole și la pierderea caracterului tradițional al satelor.
Soluție: Este necesară implementarea unor planuri de urbanism care să ghideze dezvoltarea armonioasă
a noilor zone rezidențiale, astfel încât acestea să fie integrate în peisajul existent și să aibă acces la
infrastructura necesară.
3. Mobilitatea pendulară și locuințele de tranzit
Relațiile rezidențiale sunt strâns legate de mobilitatea zilnică a locuitorilor. Mulți dintre cei care se stabilesc
în comuna Șcheia păstrează locurile de muncă în municipiul Iași, făcând naveta zilnic între casă și oraș.
Această mobilitate pendulară influențează și tipul locuințelor care sunt construite, mulți rezidenți noi
preferând case individuale, care să le ofere confort și un spațiu privat mai mare decât cel disponibil în oraș.
Provocare: Pendularea zilnică poate cauza probleme legate de aglomerația rutieră și de lipsa unor legături
eficiente de transport public, afectând astfel calitatea vieții rezidenților și relația lor cu orașul.
Soluție: Îmbunătățirea infrastructurii de transport și crearea de noi conexiuni rutiere sau extinderea
transportului public ar facilita această mobilitate, reducând astfel presiunea asupra drumurilor și timpul de
navetă.
4. Locuințele pentru tineri și familii
O altă componentă a relațiilor rezidențiale este reprezentată de atragerea tinerilor și a familiilor tinere, care
caută să-și cumpere sau să construiască locuințe mai accesibile în mediul rural. Aceștia aleg comuna
Șcheia datorită prețurilor mai scăzute și a oportunităților de a-și construi locuințe spațioase, dar și datorită
proximității față de oraș, care le oferă acces la locuri de muncă, școli și servicii urbane.
16
Pagina 17
Provocare: Lipsa unor facilități educaționale și de recreere la nivel local poate descuraja stabilirea tinerelor
familii, care depind de infrastructura din municipiul Iași.
Soluție: Investițiile în infrastructura locală, cum ar fi școli, grădinițe și centre de recreere, ar încuraja
familiile tinere să se stabilească în comună pe termen lung, contribuind astfel la dezvoltarea comunității.
5. Relația cu piața imobiliară din oraș
Din perspectiva pieței imobiliare, prețurile mai accesibile din comuna Șcheia în comparație cu cele din Iași
determină o cerere ridicată pentru terenuri și locuințe în zona periurbană. Această situație creează o
legătură puternică între piața imobiliară rurală și cea urbană, fiecare influențându-se reciproc.
Provocare: Speculațiile imobiliare și creșterea artificială a prețurilor terenurilor pot duce la dezechilibre în
accesul la locuințe, în special pentru localnicii tradiționali, care pot fi împinși să vândă terenuri la prețuri mai
mici decât valoarea lor reală.
Soluție: Autoritățile locale pot reglementa dezvoltarea imobiliară prin introducerea unor reglementări care
să protejeze interesele locuitorilor și să promoveze o dezvoltare echitabilă, inclusiv prin alocarea de
terenuri pentru tineri sau familii cu venituri mai mici.
Concluzie
Relațiile rezidențiale în comuna Șcheia sunt influențate de tendințele de suburbanizare, de dezvoltarea
pieței imobiliare și de mobilitatea zilnică a locuitorilor. Aceste relații pot aduce beneficii în termeni de
creștere a populației și diversificare a comunității, dar trebuie gestionate cu atenție pentru a evita
disfuncționalitățile legate de infrastructură, planificare și integrarea socială. Printr-o abordare integrată și
sustenabilă, relațiile rezidențiale pot contribui la o dezvoltare echilibrată între mediul rural și urban,
asigurând o calitate ridicată a vieții atât pentru locuitorii noi, cât și pentru cei tradiționali.
Analiza disfuncționalităților constatate
Disfuncționalitățile într-un context de relații periurbane, precum cel dintre comuna Șcheia și municipiul Iași,
sunt rezultatul unor provocări legate de infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică și planificare
teritorială. Aceste probleme pot afecta negativ atât comuna, cât și orașul, ducând la o dezvoltare
dezechilibrată și la un decalaj în accesul la resurse și oportunități.
1. Infrastructură rutieră insuficientă și transport public deficitar
Una dintre principalele disfuncționalități este reprezentată de infrastructura rutieră, care în multe cazuri nu
este suficient de modernizată pentru a face față traficului crescut din zona periurbană. Drumurile locale pot
17
Pagina 18
fi într-o stare de degradare, iar transportul public este adesea insuficient, cu rute limitate și frecvențe
scăzute. Acest lucru afectează mobilitatea locuitorilor, crescând dependența de transportul personal și
generând aglomerație pe rutele principale către Iași.
Combatere: Modernizarea drumurilor județene și comunale este esențială, precum și creșterea investițiilor
în transportul public. Extinderea și optimizarea rutelor de autobuze sau microbuze și creșterea frecvenței
acestora ar contribui la reducerea traficului și la îmbunătățirea accesului locuitorilor din Șcheia la oraș.
2. Suburbanizare necontrolată
Suburbanizarea rapidă, fără o planificare adecvată, poate duce la extinderea haotică a zonelor rezidențiale
din comuna Șcheia. Acest lucru creează probleme de infrastructură, cum ar fi lipsa rețelelor de apă,
canalizare, energie și internet în zonele nou dezvoltate. De asemenea, poate crește presiunea asupra
serviciilor publice locale, cum ar fi școlile și dispensarele, care nu sunt pregătite să gestioneze un număr
crescut de locuitori.
Combatere: Implementarea unor planuri urbanistice coerente, care să prevadă dezvoltarea integrată a
noilor zone rezidențiale, este crucială. Astfel, se poate asigura extinderea infrastructurii publice și serviciilor
în același ritm cu creșterea populației. De asemenea, autoritățile locale ar trebui să colaboreze strâns cu
municipalitatea Iași pentru a asigura o dezvoltare regională echilibrată.
3. Acces limitat la servicii publice și de bază
Deși Șcheia este aproape de municipiul Iași, mulți locuitori întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de
sănătate, educație și alte facilități de bază. Dispensarele locale și școlile pot fi subdimensionate sau prost
echipate, iar lipsa medicilor și a cadrelor didactice calificate reprezintă o problemă frecventă în zonele
periurbane.
Combatere: O soluție ar fi dezvoltarea infrastructurii de sănătate și educație la nivel local prin
modernizarea și extinderea unităților existente și prin atragerea de personal calificat. De asemenea,
digitalizarea serviciilor publice poate ajuta la reducerea dependenței de oraș, oferind locuitorilor acces la
servicii administrative, educaționale și medicale online.
4. Dependenta economică de municipiul Iași
O altă disfuncționalitate este dependența economică mare de oraș. Mulți locuitori din comuna Șcheia
depind de locuri de muncă din Iași, ceea ce face economia locală vulnerabilă. În plus, oportunitățile de
dezvoltare economică locală sunt limitate, ceea ce duce la migrația forței de muncă, mai ales a tinerilor, în
alte regiuni sau în străinătate.
Combatere: Dezvoltarea unor activități economice locale poate reduce această dependență. Stimularea
micilor afaceri, promovarea turismului rural sau dezvoltarea unor cooperative agricole ar putea crea locuri
18
Pagina 19
de muncă și ar susține economia locală. De asemenea, investițiile în infrastructura de afaceri, cum ar fi
parcuri industriale sau logistice, pot atrage investitori și pot diversifica economia locală.
5. Gestionarea deficitară a mediului
Pe măsură ce comuna se dezvoltă, crește riscul de poluare și de gestionare necorespunzătoare a
deșeurilor. Lipsa unor sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor și extinderea construcțiilor rezidențiale
fără măsuri de protecție a mediului pot duce la deteriorarea calității vieții, atât pentru locuitorii din Șcheia,
cât și pentru cei din zonele urbane apropiate.
Combatere: Este necesară implementarea unor politici stricte de protecție a mediului și gestionare a
deșeurilor. Programele de reciclare și educația ecologică pentru locuitori pot contribui la reducerea
impactului asupra mediului. În plus, autoritățile locale ar trebui să impună reguli stricte privind dezvoltarea
urbană pentru a proteja spațiile verzi și resursele naturale din zonă.
În concluzie, disfuncționalitățile din relațiile periurbane ale comunei Șcheia pot fi combătute printr-o
planificare integrată și o colaborare strânsă între autoritățile locale și cele din municipiul Iași. Investițiile în
infrastructură, servicii publice, dezvoltare economică locală și protecția mediului sunt esențiale pentru a
asigura o dezvoltare sustenabilă și echilibrată a comunei și a regiunii periurbane.
Propuneri de îmbunătățire a relațiilor periurbane
În cadrul unui studiului, există mai multe direcții prin care se pot propune măsuri de îmbunătățire a acestor
relații. Scopul este de a optimiza legăturile dintre mediul rural și urban, în special cu municipiul Iași, astfel
încât să se creeze o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Iată câteva propuneri concrete de îmbunătățire a
relațiilor periurbane:
1. Dezvoltarea infrastructurii de transport
Una dintre prioritățile principale este modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere care leagă comuna
Șcheia de municipiul Iași. Aceasta ar include:
• Modernizarea drumurilor județene și comunale pentru a facilita accesul rapid și sigur al
locuitorilor din Șcheia spre oraș, mai ales pentru cei care fac naveta zilnic.
• Îmbunătățirea transportului public prin creșterea frecvenței autobuzelor sau microbuzelor care
circulă între Șcheia și Iași și extinderea rutelor spre toate satele din comună. Acest lucru ar reduce
19
Pagina 20
dependența de transportul personal și ar facilita accesul mai rapid la servicii și locuri de muncă din
oraș.
2. Planificare urbană integrată
Este necesară o abordare de planificare teritorială integrată, care să coordoneze dezvoltarea urbană a
municipiului Iași cu extinderea zonelor periurbane precum comuna Șcheia. Aceasta ar putea include:
• Crearea de zone rezidențiale bine planificate în comuna Șcheia pentru a atrage familii din oraș,
cu acces facil la infrastructura urbană, dar păstrând caracterul rural și avantajele unui stil de viață
liniștit.
• Stabilirea unor zone economice mixte care să sprijine dezvoltarea de mici afaceri locale, spații
comerciale sau de servicii, reducând astfel nevoia locuitorilor de a călători frecvent în oraș pentru
orice serviciu de bază.
3. Îmbunătățirea accesului la servicii
Pentru a întări relațiile periurbane, este esențial să se asigure un acces echitabil la servicii publice și private
în comuna Șcheia. Măsuri precum:
• Extinderea serviciilor educaționale și de sănătate prin modernizarea școlilor și dispensarelor
locale și prin atragerea de personal specializat care să ofere servicii de calitate la nivel local. Acest
lucru ar reduce presiunea asupra serviciilor urbane și ar îmbunătăți calitatea vieții în comună.
• Digitalizarea serviciilor administrative pentru a facilita accesul locuitorilor la diverse servicii fără
a fi nevoie să se deplaseze constant în municipiul Iași.
4. Crearea unor legături economice mai strânse
Relațiile economice între comuna Șcheia și municipiul Iași pot fi întărite prin:
• Dezvoltarea unui parc industrial sau logistic în apropierea comunei, care să ofere locuri de
muncă pentru locuitorii din zonă și să atragă investitori care să valorifice forța de muncă locală și
poziționarea strategică a comunei.
• Promovarea produselor agricole locale pe piețele urbane din Iași, creând astfel o piață stabilă
pentru producătorii locali și încurajând dezvoltarea de cooperative agricole. Acest lucru ar stimula
economia locală și ar reduce migrația către oraș sau străinătate.
5. Promovarea unui mediu sustenabil
În vederea dezvoltării echilibrate a relațiilor periurbane, este esențială integrarea unor principii de
sustenabilitate în planificare:
20
Pagina 21
• Dezvoltarea de proiecte de energie verde, cum ar fi parcuri solare sau eoliene, care să ofere
surse alternative de energie atât pentru comună, cât și pentru zona urbană.
• Implementarea unor politici de protejare a mediului prin dezvoltarea spațiilor verzi, a unor
sisteme de gestionare a deșeurilor eficientă și a măsurilor de reducere a poluării. Acest lucru ar
îmbunătăți calitatea vieții atât în comună, cât și în zonele adiacente.
6. Cooperare intercomunală și regională
O soluție viabilă pentru îmbunătățirea relațiilor periurbane este creșterea cooperării între autoritățile locale
din Șcheia și cele din municipiul Iași, dar și cu alte comune din zonă. Aceasta ar putea include:
• Parteneriate pentru dezvoltare comună a unor proiecte de infrastructură, de investiții economice
sau de modernizare a serviciilor, beneficiind de fonduri europene sau naționale.
• Crearea unor strategii comune de dezvoltare regională, care să integreze comuna în proiecte
regionale mai mari, asigurând o dezvoltare echilibrată și sustenabilă pe termen lung.
Aceste propuneri de îmbunătățire a relațiilor periurbane pot contribui la creșterea calității vieții în comuna
Șcheia, la consolidarea legăturilor economice și sociale cu municipiul Iași și la o dezvoltare echilibrată,
adaptată provocărilor și oportunităților din zona periurbană.
Bibliografie
• Informații furnizate de către Primăria comunei Șcheia, județul Iași
• MasterPlan General de Transporturi 2015-2025
• Planul Investițional 2021-2030
• Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2021
WEBOGRAFIE
• https://www.researchgate.net/publication/338991093_Studiu_de_fundamentare_privind_definirea_
zonelor_periurbane_din_judetul_Cluj_in_scopul_realizarii_planului_de_amenajare_a_acestora
• https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/257798
• https://support-mpgt.ro/programul-investitional-2021-2030/,
• http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
21
Pagina 22
• http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
• geospatial.org
Întocmit,
Geomatician Melinte Silvia
22