Plan Urbanistic General (PUG)
Studiu de fundamentare Condițiile geotehnice și hidrogeologice, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,3 MB
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Condițiile geotehnice și hidrogeologice, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39256 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87493-studiu-de-fundamentare-conditiile-geotehnice-si-hidrogeologice-aferent-planului, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU DE FUNDAMENTARE
CONDIȚIILE GEOTEHNICE ȘI HIDROGEOLOGICE
aferent
PLANULUI URBANISTIC GENERAL
al comunei SCHEIA, județul IAȘI
PROIECTANT
Municipiul Iași, șoseaua Națională, S.C. REALITIS S.R.L.
nr. 37, încăperile 5-8, clădirea BENEFICIAR
Aria Office Center Iași, COMUNA ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
județul Iași, mobil: +40730-555777
DATA
E-mail: [email protected];
CUI:42797256;Nr. J2020001619229 2025
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
SAVESCU Semnat digital de
SAVESCU CIPRIAN-
CIPRIAN- CONSTANTIN
Data: 2025.04.28
CONSTANTIN 15:57:54 +03'00'
Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ING.SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
COORDONATOR RUR URBANIST: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN
COLECTIV DE ELABORARE: SPECIALIST CONSTRUCTOR ING. BALAN CONSTANTIN
ING. CAPANISTEI I. GHEORGHE ALEXANDRU
VERIFICAT:
2
Pagina 3
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
3
Pagina 4
BORDEROU
PIESE SCRISE:
1. DATE GENERALE
1.1. Denumire obiectiv
1.2. Localizare amplasament
1.3. Elaboratorul documentației
2. DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT
3. PREZENTAREA INFORMAȚIILOR GEOTEHNICE PRIVIND TERENUL DE
FUNDARE
3.1. Prezentarea lucrărilor de teren efectuate
3.2. Metodele, utilajele și aparatura folosite
3.3. Perioada în care au fost efectuate investigațiile de teren și laborator
3.4. Metode folosite pentru recoltarea, transportul și depozitarea probelor
3.5. Prospecțiuni și caracteristici geotehnice
3.6. Denumire laborator care a efectuat investigațiile de laborator
4. EVALUAREA INFORMAȚIILOR GEOTEHNICE..
4.1. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică
4.2. Interpretarea rezultatelor din analiza investigațiilor de teren și laborator
5.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND CONDIȚIILE DE AMPLASARE A
CONSTRUCȚIILOR ȘI SISTEMATIZARE A TERENULUI
5.1. Valori caracteristice și de calcul pentru parametrii geotehnici
5.2. Riscuri naturale
5.3.Recomandări și condiții de construibilitate
6. REGLEMENTĂRI TEHNICE DE REFERINȚĂ
PIESE DESENATE:
1. Amplasare prospecțiuni geotehnice si zonele cu riscuri
2. Fise foraje geotehnice
4
Pagina 5
1. DATE GENERALE
Prezenta documentație are drept scop prezentarea informațiilor generale, geologice,
hidrogeologice, seismice și climatice caracteristice amplasamentului analizat.
Datele furnizate de prezenta documentație urmează sa fie folosite pentru actualizarea planului
urbanistic general al comunei Scheia, jud. Iași.
1.1. Denumire obiectiv
Elaborarea planului urbanistic general in format digital al Comunei Scheia, Judetul IASI
1.2. Localizare amplasament
Comuna Șcheia este situată în partea de sud a județului Iași, la granița cu județul Vaslui.
Aceasta se află pe interfluviul dintre râurile Stavnic și Rebricea și este traversată de drumurile
județene DJ246 și DJ248B.
Comuna este alcătuită din cinci sate: Șcheia (reședința), Căuești, Cioca-Boca, Poiana Șcheii
și Satu Nou .
Amplasare în teritoriu:
• Se află la aproximativ 30 km sud de municipiul Iași (reședința de județ).
• Este situată pe interfluviul râurilor Stavnic și Rebricea, într-o zonă deluroasă.
• Se învecinează cu:
o la nord – Comuna Țuțora
o la est – Comuna Moșna (jud. Iași) și județul Vaslui
o la sud – Comuna Drânceni (jud. Vaslui)
o la vest – Comuna Dagâța (jud. Iași)
Localizare generală amplasament fig. 1.2.2.
1.3. Elaboratorul documentației
S.C. GEOSTUDIS S.R.L.
2. DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT
5
Pagina 6
2.1. Caracteristici seismice
Conform reglementării tehnice “Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de
proiectare pentru clădiri” indicativ P 100-1/2013, zonarea valorii de vârf a accelerației terenului
pentru proiectare, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurență IMR=225 ani,
are următoarele valori:
➢ Accelerația terenului pentru proiectare: ag=0.25g
Figura.2.1. Zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare cutremure având IMR 225 de ani și
probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani
➢ Perioada de control (colț) TC a spectrului de răspuns reprezintă granița dintre zona de
valorimaxime în spectrul de accelerații absolute și zona de valori maxime în spectrul de
viteze relative. Pentru zona studiată perioada de colț are valoarea Tc= 0.7 sec.
Figura 2.2. Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colț), Tc a spectrului de răspuns
2.2. Caracteristici geomorfologice și geologice
6
Pagina 7
Comuna Șcheia face parte din unitatea geomorfologică a Podișului Moldovei, mai exact din
Podișul Central Moldovenesc (subunitatea Dealurile Iașilor), având următoarele trăsături:
• Relief deluros, fragmentat, cu interfluvii alungite și văi adâncite.
• Altitudinile variază între 150 și 350 metri, cu diferențe de nivel accentuate.
• Se observă o rețea hidrografică bine dezvoltată, care a modelat relieful, ducând la
formarea unor versanți instabili în anumite zone.
• Sunt prezente versanți cu pantă medie și mare, în special în zonele din nord și vest ale
comunei – factori favorabili alunecărilor de teren.
• Pe interfluvii se întâlnesc platforme de loess sau argile loessoide, favorabile agriculturii.
Figura 2.2.1. Configurația geomorfologică a Podișului Moldovei (după Gh. Bâgu, 1984)
Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice și ortognaise roșii sau cenușii cu microclin.
Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au făcut datări de vârstă absolută
rezultând vârste cuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic).
Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000 m. Depozitele constituente au
vârste de la Vendian superior, apoi Paleozoică, Mezozoică și Neozoică (Meoțian). Pe intervalul
Vendian superior – Meoțian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine de sedimentare. Pe
intervalul menționat procesul de sedimentare nu a fost continuu existând unele întreruperi. Funcție
de acestea, care au generat lacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1)
ciclul Vendian – Devonian; 2) ciclul Berriassian – Paleocen (Eocen); 3) ciclul Badenian – Meoțian.
La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc arterele hidrografice.
Platforma Moldovenească este o platformă tipică la care fundamentul este acoperit cu o
cuvertură groasă de câțiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează numai depozite
Cenomaniene, Badeniene, Sarmațiene și Meoțiene. Formațiunile întâlnite în zonă amplasamentului
studiat aparțin Sarmațianului și Cuaternarului.
7
Pagina 8
Sarmațianul este reprezentat prin depozite variate, cu predominarea argilelor, siltitelor,
marne si nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre care calcarele oolitice
constituie un element frecvent și specific.
Cuaternarul. Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite în cea mai mare parte din
depozite loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile si aglomerări de
șiroire.
Loessul este o rocă de culoare galbenă, gălbuie sau brun roșcată, slab compactă și neomogenă
cu zone carbonatate, cu zone prăfoase și cu intercalații nisipoase.
Loessul brun roșcat, datorită plantelor care s-au dezvoltat din abundență, este mai bogat în
oxizi de fier și carbonați de calciu și are o structura granulară care îl apropie de podzol.
Loessul cleios, care se găsește în zonele mlăștinoase, este lipsit de carbonat de calciu și se
prezintă ca o argilă plastică gălbuie.
Pe crestele dealurilor, și pe tot întinsul platourilor mai înalte, loessul este omogen, pe
când în văi și pe pante est neomogen.
2.3. Caracteristici hidrologice și hidrogeologice
Comuna Șcheia este situată într-o zonă cu o rețea hidrografică moderat dezvoltată, tipică
reliefului colinar:
Râuri principale:
• Râul Stavnic (afluent al Bârladului) traversează partea de vest/sud-vest a comunei.
• Pârâul Rebricea – influențează zona estică și sud-estică.
• • Rețeaua hidrografică este tipică zonelor de deal, cu văi în formă de V, temporar active
(pârâuri sezoniere), unele fiind cu regim torențial în perioadele ploioase.
• • Debitul cursurilor de apă este variabil, cu valori scăzute în perioadele secetoase, dar
pot apărea viituri rapide în timpul ploilor abundente – motiv pentru care există risc de
inundații locale în zonele joase.
• • Sunt prezente văi și lunci joase, uneori mlăștinoase, în care apa stagnează temporar după
ploi abundente.
Stratul acvifer se găsește în:
• depozitele cuaternare – nisipuri și pietrișuri, aflate la adâncimi mici (5–20 m);
• depozitele miocene – argile și marne, mai adânci și mai greu permeabile.
Freaticul (pânza de apă freatică) este discontinuu, cu alimentare sezonieră, și se găsește la
adâncimi de 5–10 m în zonele de luncă, respectiv peste 20 m în zonele de platou sau versant.
8
Pagina 9
Apa freatică este folosită în general pentru consum casnic în gospodăriile individuale (prin puțuri),
dar calitatea apei poate fi afectată de:
• infiltrații din soluri (pesticide, îngrășăminte),
• lipsa rețelelor de canalizare,
• permeabilitatea redusă a straturilor argiloase.
Debitele izvoarelor sunt mici, iar unele seacă vara. Sunt folosite în special pentru adăparea
animalelor sau irigații limitate.
2.4. Caracteristici climatice
Amplasamentul aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe baltice,
ceea ce conferă un regim de precipitații bogat atât pe timpul iernii, cât și pe timpul verii și
temperaturi cu 1-2o mai scăzute în comparație cu alte regiuni din Podișul Moldovei.
Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată
este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minima a aerului coboară
pana la cca. -20°C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară.
Cea mai caldă lună a anului este iulie (cu o temperatură medie de 18-19°C), iar cea mai rece,
ianuarie (-3,5 ÷ -20°C).Cantitățile de precipitații sunt destul de reduse, 500-700 mm/an, cu valori
mai ridicate (600 -700) in lunile de vară (iunie – iulie) si valori mai scăzute în lunile de iarna -
începutul primăverii (ianuarie – februarie – martie).
Conform raionării climatice a teritoriului național, amplasamentul se încadrează în zona climatică
III, pentru care sunt definite următoarele valori caracteristice privind acțiunile încărcărilor din vânt
și zăpadă.
• presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 minute qref = 0.70 kPa, conform CR 1-1-4/2012
„Cod de proiectare. evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor””
• valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k = 2.5 kN/m2, conform CR 1–1–3–2012
„Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.”
Foto. 4.1. Harta Climatică a României
9
Pagina 10
Figura 2.4.1. Valori caracteristice ale presiunii de referință dinamice a vântului, qb având 50 de ani interval mediu de
recurență
Figura 2.4.2. Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol
Adâncimea maximă de îngheț se consideră a fi cuprinsă în intervalul (0.80÷0.90)m de la
cota terenului natural sau amenajat, conform STAS 6054-77.
10
Pagina 11
Fig. 2.4.3. Harta cu adâncimile de îngheț
2.5. Încadrarea amplasamentului conform Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea V-a – Zone de risc natural
Arealul zonei județului Iași și al comunei Scheia, se încadrează din punct de vedere al riscului
de alunecări de teren în zona cu risc ridicat, cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de
teren de tip primare.
Figura 2.5.1. Planul de Amenjare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural: Alunecări de teren
11
Pagina 12
Figura 2.7.2. Planul de Amenjare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural: Tipul alunecărilor de teren
Din punct de vedere al riscului la inundații, arealul zonei aparține zonei cu o cantitate
maximă de precipitații căzută în 24 de ore, estimată a fi cuprinsă în intervalul (150÷200)mm cu
posibilitatea apariției unor inundații ca urmare a scurgerilor pe torenți.
Elementele hidrologice și geomorfologice identificate pe amplasament, nu descriu pentru
suprafața de teren investigată, un risc de inundare a zonei ca urmare a revărsării unui curs de
apă.
Figura 2.7.3.. Planul de Amenjare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural: Cantitatea maximă
de precipitații căzută în 24 de ore.
12
Pagina 13
Figura 2.7.4.. Planul de Amenjare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural: Tipuri de inundații
Intensitatea seismică a zonei amplasamentului echivalată pe baza parametrilor de calcul
privind zonarea seismică a teritoriului României, este VIII pentru Iași, exprimată în grade MSK.
Figura 2.7.5.. Planul de Amenjare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natura: Cutremure de
pământ
3. PREZENTAREA INFORMAȚIILOR GEOTEHNICE PRIVIND TERENUL DE
FUNDARE
3.1. Prezentarea lucrărilor de teren efectuate
Pe amplasament s-au realizat foraje geotehnice cu foreza semi-mecanică cu prelevare de
probe tulburate și netulburate până la adâncimea de 7.00m pentru determinarea pamanturilor la
cota de fundare dar si pentru a identifica natura pamanturilor ce stau la baza riscurilor asociate
(inundatii, alunecari).
Pentru prelevarea de probe netulburate s-a folosit sapa cu diametrul de 90mm și a
prelevatoarelor cu perete subțire cu diametrul de 75mm și înălțime de 250mm.
13
Pagina 14
3.2. Metodele, utilajele și aparatura folosite
Pentru investigarea terenului s-au folosit utilaje de tip foreză manuală cu prelevare de probe,
cu diametrul de 60.0mm.
3.3. Perioada în care au fost efectuate investigațiile de teren și laborator
Investigațiile de teren au fost realizate în 2024, în condiții meteorologice acceptabile ce nu
au pus în pericol buna desfășurare a lucrărilor.
3.4. Metode folosite pentru recoltarea, transportul și depozitarea probelor
Prin tehnologia utilizată și având în vedere categoria de importanță a lucrării s-a avut în
vedere respectarea categoriei B de prelevare a probelor cu obținerea de eșantioane din clasa de
calitate 3, maxim 5.
Categoria B de prelevare impune obținerea de eșantioane care conțin toate părțile
componente ale pământului în situ în proporțiile lor originale și în care pământul și-a păstrat
umiditatea naturală. Dispunerea generală a diferitelor straturi de pământ sau componente poate să
fie identificată. Structura pământului a fost tulburată. Anumite situații neprevăzute, precum
variațiile stratificației geologice, pot să conducă la obținerea de eșantioane de clase de calitate
inferioară.
3.5. Prospecțiuni și caracteristici geotehnice
Pe probele reprezentative de pământ s-au executat următoarele analize și încercări în
laboratorul geotehnic autorizat S.C. GEOFOR PROIECT S.R.L. IASI – autorizație
nr.4027/15.05.2023:
- Determinarea umidității – SR EN ISO 17892-1:2015
- Determinarea limitele Atterberg – SR EN ISO 17892-12:2018
- Determinarea granulometriei – SR EN ISO 17892-4:2017
- Încercarea de forfecare în aparatul de forfecare directă – SR EN ISO 17892-10:2019
- Încercarea de determinare a compresibilității prin metoda edometrică - SR EN ISO 17892-5:2017
3.6. Denumire laborator care a efectuat investigațiile de laborator
14
Pagina 15
Investigațiile de laborator au fost efectuate în laboratorul geotehnic autorizat de grad II,
proprietate a S.C. GEOFOR PROIECT S.R.L. Iași, autorizație emisă de către ISC
nr.4027/15.05.2023.
4. EVALUAREA INFORMAȚIILOR GEOTEHNICE
4.1. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică conform (NP 074-2014)
Tabel 1.
Încadrarea terenului Terenuri medii (predominant argile nisipoase/prafoase si
3-6
argile grase)
Apa subterană Cu epuismente normale (în anumite cazuri) 2
Categoria de importanță Normală 3
Vecinătăți Fără riscuri 1
Accelerația terenului pentru proiectare a(g) = 0.25 - trei puncte pentru zonele cu ag ≥0.25)g; 3
TOTAL 12
Risc geotehnic Moderat
Categoria geotehnică 2
Categoria geotehnică 2 include tipuri convenționale de lucrări și fundații, fără riscuri
majore sau condiții de teren și de solicitare neobișnuite ori excepțional de dificile.
Lucrările din Categoria Geotehnică 2 impun obținerea de date cantitative și efectuarea de
calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerințelor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate
metode de rutină pentru încercările de laborator și de teren și pentru proiectarea și execuția
lucrărilor.
4.2 Interpretarea rezultatelor din analiza investigațiilor de teren și laborator
Forajele au fost executate în arealul zonelor cu riscuri asociate:
Forajele executate prezinta în general următoarea stratificație (Nivelul de referință a cotelor și
adâncimea forajului s-a raportat la CTN la gura forajului – considerat a fi cota 0.00).
Strat la cota superioară a forajului: Sol vegetal, cu grosimi între 0.70 – 1.00m.
Orizonturi predominante:
1. Orizont argilos prafos pe alocuri argilos nisipos.
2. Orizont alcatuit din argile grase – in special in zonele cu riscuri
5. RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUȚIILE MINIME DE FUNDARE
Prezentul studiu are ca scop evidențierea problemelor legate de terenurile aflate în intravilan,
dar și a celor din extravilan, legate în general de fenomenele fizico-geologice active ce s-ar putea
manifesta în zonă, a prezenței zonelor cu exces de umiditate sau inundabile dar si pentru intrarea în
intravilan a unor suprafețe de teren.
Studiul doar identifică zonele cu probleme (atrage atenția asupra existenței acestora),
urmând ca pentru întocmirea hărților de risc natural la inundații să se execute studii
detaliate, cu date concrete privind debitele, calculele hidraulice etc. și care să prezinte soluțiile
necesare (conform HGR 447/10.04.2003).
5.1. Valori caracteristice și de calcul pentru parametrii geotehnici
Stabilirea parametrilor geotehnici de calcul și a valorilor de calcul se realizează în
concordanță cu conceptul stărilor limită și cu principiile cuprinse în standardul european SR EN
1997, partea 1 și partea 2, respectiv normativul NP 122: 2010.
În funcție de tipul de analiză sau structură (element de infrastructură) și în scopul de a obține
un factor de siguranță corespunzător modelului de calcul adoptat, factorii parțiali prevăzuți în anexa
A a SR EN 1997 – 1, vor fi puși în practică prin intermediul abordărilor de calcul. Totuși,
15
Pagina 16
proiectantul va analiza pentru diferite situații de proiectare, ipoteze de calcul și, posibil, pe fiecare
zonă specifică și va alege valorile caracteristice potrivite pentru fiecare caz.
Abordarea de calcul 1. Gruparea 1: A1 ”+” M1 ”+” R1 ;
Abordarea de calcul 1. Gruparea 2: A2 ”+” M2 ”+” R1;
Abordarea de calcul 3. Gruparea (A1+A2) ”+” M2 ”+” R3
Tabel 2.
Set
Set Parametru pământ Simbol
Acțiuni Simbol M1 M2
A1 A2 Unghi de frecare intern* gf 1,0 1,25
Nefavorabile 1,35 1,0 Coeziune efectivă (drenată) gc 1,0 1,25
Permanente gG
Favorabile 1,0 1,0 Coeziune nedrenată gcu 1,0 1,4
Variabile Rezistența la compresiune cu deformare
Nefavorabile 1,5 1,3
laterală liberă
gqu 1,0 1,4
gQ Greutate volumică gy 1,0 1,0
Favorabile 0 0
*Acest coeficient se aplică la tanf
16
Pagina 17
5.2.1. Riscuri naturale – prezentate pe “Planu urbanistic general, Comuna Scheia – Incadrare
in teritoriu, pr.nr. 01/2013, planșa nr.1”
5.2.1.1.Risc de inundabilitate
Datorită poziției geografice a comunei există o probabilitate foarte mică de dezvoltare a
inundabilității, singurele zone inundabile fiind zonele de șes care sunt utizate ca fânețe și pășune.
Figura.5.2.1.1.Plan zone cu potențial de inundabilitate
17
Pagina 18
Conform figurii 5.2.1.1. desi comuna este străbătută de numeroase râuri, acestea au un
debit relativ mic, conform ROWATER acestea nu pot dezvolta riscuri cum ar fi inundadiile.
Inundații locale
• Tip: inundații temporare în urma ploilor torențiale.
Cauze:
o debite ridicate pe cursuri torențiale,
o pante mari ce favorizează scurgerea rapidă a apei,
o lipsa lucrărilor de regularizare.
5.3.1.2. Riscuri de instabilitate- alunecări/prăbușiri
Pentru situația dată, având la bază măsurătorile topografice, planurile de situație aferente
PUG-ului, pentru zona amplasamentului se va lua în considerare evaluarea riscului la alunecare a
versanților pentru asigurarea stabilității construcțiilor conform GT019 -98.
Evaluarea riscului la alunecare conform GT019-98 – Ghid de redactare a hărților de risc la
alunecare a versanților pentru asigurarea stabilității construcțiilor
Cercetarea geologică a unui versant, cu privire la condițiile de stabilitate ale acestuia, trebuie
să aibă în vedere, în principal, clarificarea următoarelor aspecte:
- Grosimea, natura litologică și caracteristicile geotehnice ale deluviilor;
- Grosimea zonei de contact dintre deluviu și roca de bază, starea de dezagregare și
alterare precum și caracteristicile geomecanice ale rocilor din aceasta zonă;
- Natura și starea fizică a rocilor de bază, cu privire specială asupra elementelor
geostructurale (stratificație, clivaj, fisurare, cutare, faliere, etc.);
Criterii pentru estimarea potențialului și probabilității de producere a alunecărilor de teren:
Pentru încadrarea unei zone din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor
de teren s-a folosit relația de calcul:
Pe baza analizei datelor extrase din hărțile geologice, topografice, hidrologice, climatice,
hidrogeologice, seismice, silvice, precum și cercetării fotografiilor aeriene s-a calculat potențialul
de producere a alunecarilor de teren pentru zona studiată:
- Roci sedimentare detitrice neconsolidate necimentate de tipul argilelor și argilelor
grase, saturate, plastic moi – plastic consistente, cu umflări și contracții mari,
argilelor montmorilonitice, puternic expansive, prafuri și nisipuri mici și mijlocii
afânate, în stare submersată, brecia sării etc.;
- Relief de tip colinar, caracteristic zonelor piemontane și de podiș, fragmentat de
rețele hidrografice cu văi ajunse într-un anumit stadiu de maturitate, mărginite de
versanți cu înălțimi medii și înclinări în general, medii și mari;
- Corpuri masive de roci stâncoase de natură magmatică, roci sedimentare stratificate,
cu strate în poziție orizontală, roci metamorfice cu suprafețe de șistozitate dispuse în
plane orizontale;
- Cantități moderate de precipitații. Văile principale din rețeaua hidrografică au atins
stadiul de maturitate, în timp ce afluenții acestora se află încă în stadiul de tinerețe.
În timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât și laterale. Importante
transporturi și depuneri de debite solide;
18
Pagina 19
- Curgerea apelor freatice are loc sub gradienți hidraulici foarte mici. Forțele de
filtrație sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se află la adâncime mare;
- Intensitatea seismică mai mare de gradul 7;
- Gradul de acoperire cu vegetație arboricolă cuprins între 20% și 80%. Păduri de
foioase și conifere, cu arbori de vârste și dimensiuni variate;
- Versanți afectați de o rețea densă de conducte de alimentare cu apă și canalizare,
drumuri, căi ferate, canale de coastă, cariere, supraîncărcarea acestora în partea
superioară cu depozite de haldă, construcții, construcții grele ș.a
Au fost analizate si efectuate foraje in versanții din satele Căuești și Satu Nou, versanti
cu pante relativ mari, peste 15% unde s-a observat ca problema este scurgerea necontrolata
cu viteze mari a apelor pe versanti si nivelul ridicat al apei subterane care conduce la
alunecari de suprafata si totodata o curgere in interiorul versantului (la suprafata acestuia).
19
Pagina 20
5.3.1.3. Risc geotehnic
Pe teritoriul comunei sunt identificate următoarele categorii de pământuri ce pot
consitui stratul de fundare:
- terenuri dificile de fundare, terenurile aflate pe versanții cu pante mai mari de 15%.
- terenuri medii, terenurile aflate în afara zonei de alunecare, constituite în mare parte de argile
nisipoase și argile prăfoase
- terenuri bune, zonele care nu sunt supuse riscurilor.
5.3.1.4. Risc antropic
La nivelul teritoriului administrativ al comunei, principalele riscuri antropice sunt
reprezentate de conductele de gaze și apă. Nu există zone unde să fie depozitate umpluturi
antropice, deasemenea depozitarea necontrolată a deșeurilor reprezintă un risc la nivel teritorial.
5.2.2. Delimitarea zonelor din punct de vedere fizico-geologic
Perimetrul comunei nu prezintă forme de instabilitate geodinamică avansate ceea ce face ca
amplasamentul să fie caracterizat de două zone:
- zona 1 – Suprafețe de teren ce nu prezintă forme de instabilitate geodinamică și risc
major de inundații.
- zona 2 - Zone inundabile în regiunea de șes
- zona 3 – Zone cu potențial de alunecare
20
Pagina 21
Conform BIGSEES EARTHQUAKE SELECTION WEBGIS comuna nu a fost afectata de
cutremure.
5.3. Recomandări și condiții de construibilitate
Zona 1 - reprezentată la cota de fundare de pământuri alcătuite din argile prafoase, argile
nisipoase.
Viitoarele construcțiile pot fi fundate direct, iar alegerea sistemului constructiv de fundare se
va efectua astfel încât să se asigure transmiterea încărcărilor de la suprastructură la terenul de
fundare, reprezentat de stratul de argilă, care îndeplinește criteriile de proiectare și verificare la stări
limită ultime (S.L.U) și de exploatare normală (S.L.E.N.).
Pentru proiectarea geotehnică se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 și după caz, cu
eratele, amendamentele și anexele naționale asociate, SR EN 1998-5:2004 și după caz, cu eratele,
amendamentele și anexele naționale asociate, NP 074/2014, NP 122/2010 și NP125/2010.
În conformitate cu standardul SR EN 1990:2002, se utilizează două tipuri de stări limită:
- SLU – Stări limită ultime;
- SLE – Stări limită de exploatare (serviciu).
Pentru realizarea fundațiilor ÎN ZONA 1, se recomandă fundarea directă la adâncimea de -
1.10m și înlăturarea totală a umpluturilor în etapa de realizare a săpăturilor.
Adoptarea sistemului de fundare (fundații de suprafață sau fundații de adâncime) se va realiza
de către proiectantul de specialitate în funcție de regimul de înălțime al construcției, de încărcările
transmise elementelor de fundații și de stabilitatea amplasamentului.
Se va avea în vedere alegerea unui sistem constructiv de fundare direct care să asigure
transmiterea încărcărilor de la suprastructură la terenul de fundare, reprezentat de stratul care
îndeplinește criteriile de proiectare și verificare la stări limită ultime (S.L.U.) și de serviciu (S.L.S.).
Stabilirea adâncimii de fundare se va face ținând seama de următoarele criterii:
21
Pagina 22
➢ Geotehnice, hidrogeologice și climatice:
- adâncimea la care apare un strat de pământ cu capacitate portantă adecvată;
- nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane și presiunea apei (apa cu nivel liber, apa sub
presiune) în corelare cu problemele care pot apărea în timpul execuției sau în exploatare;
- mișcări posibile ale terenului și reduceri ale rezistenței stratului portant provocate de
curgerea apei, de efectele climatice sau de lucrările de execuție;
- prezența pământurilor speciale;
- adâncimea până la care se pot produce degradări prin îngheț;
- adâncimea de afuiere;
- prezența de materiale solubile (carbonat de calciu, roci saline, etc.);
- efectele variațiilor de umiditate datorate unor perioade lungi de secetă urmate de
perioade cu precipitații abundente asupra proprietăților pământurilor structural instabile
din zonele cu climat arid.
• Proiectul de arhitectură prin care se impune cota utilă (cota ± 0.00 sau cota ultimului nivel
subteran).
• Vecinătăți:
- efectele excavațiilor și/sau a epuizmentelor generale asupra fundațiilor și clădirilor
învecinate;
- excavații ulterioare prevăzute pentru utilități sau alte construcții.
• Condiții speciale în exploatarea construcției care pot influența caracteristicile și comportarea
terenului de fundare (temperaturi excesive transmise la teren, etc.).
Zona 2 – Zone inundabile șes,
Problemele sunt legate de existența suprafețelor cu exces de umiditate sau inundabile
din zone de șes unde vor fi necesare măsuri de îndiguire și de epuizare a apelor (drenuri,
rigole, etc.).
Nu se recomandă, în general, executarea unor spații utilizabile în subteran, datorită
posibilelor infiltrații de apă (mai ales în zone cu exces de umiditate, a izvoarelor sau adiacente
acestora) și variațiilor de nivel ale freaticului.
Deasemenea albiile pâraielor din intravilan trebuiesc consolidate, amenajate și
regularizate.
În zonele unde nivelul apei subterane apare sub 5.00m, se pot construi subsoluri, însă în
condițiile executării unor hidroizolații de bună calitate.
În acestă zonă analizată se va construi numai pe baza unor studii geotehnice care să
recomande aceste măsuri constructive necesare, soluțiile concrete de consolidare, lucrările de
amenajare de suprafață și lucrările de drenare a apelor subterane se vor adopta de către
inginerul de specialitate, în funcție de recomandările prezentei documentații.
În zonele unde sunt evidențiate ravene, acestea se vor amenaja corespunzător cu structuri
disipatoare conectate cu sistemele de preluare și evacuare a apelor.
Indiferent de grupa din care face parte amplasamentul, trebuiesc adoptate prin
proiectare, atât în perioada de execuție cât și în timpul exploatării, anumite măsuri
constructive.
Ca măsuri constructive generale, sunt necesare lucrări pentru eliminarea tuturor
posibilităților de infiltrare a apei în teren și de umezire a acestuia cu efect negativ imediat asupra
construcției și stabilității acesteia. În acest sens, măsurile vor trebui îndreptate spre cele două
posibilități de umezire a terenului, din apele de suprafață și din rețelele subterane.
Pentru reducerea infiltrării în teren a apelor de suprafață, sunt obligatorii următoarele măsuri:
22
Pagina 23
- Sistematizarea verticală și în plan a amplasamentului pentru colectarea și evacuarea rapidă a
apelor din precipitații sau din alte surse de suprafață, prin realizarea unor pante de minim 2%;
- Evitare stagnării apei în jurul construcției, atât pe perioada execuției cât și pe toată durata
exploatării, prin amenajări și lucrări măsuri adecvate (pante corespunzătoare, rigole).
O atenție deosebită se va acorda rostului dintre trotuar și clădire care se va etanșa cu mastic de
bitum și se va urmări menținerea acestei etanșeități pe toată durata de exploatare a construcției;
- Incintele săpăturilor pentru fundații vor fi amenajate (pante, instalații de pompare, etc.) astfel încât
să permită colectarea și evacuarea rapidă a apei din precipitații pe toată durata execuției;
Pentru prevenirea umezirii terenului cu ape din rețelele subterane se vor adopta următoarele masuri:
- Rețelele de alimentare cu apă rece și canalizare, rețelele de termoficare sau încălzire se vor monta
în canale de protecție subterane la o distanță mai mare de 1.5 m față de fundațile clădirilor;
- Traseele rețelelor exterioare hidroedilitare și gruparea lor se vor alege astfel încât să se reducă la
minimum numărul intrărilor și ieșirilor prin fundațiile clădirii;
- Instalațiile interioare de alimentare cu apă rece și apă caldă de consum se vor executa cu conducte
din PVC 60,100 pentru apă rece și cu conducte din PVC-G sau propilenă pentru apă caldă de
consum și se izolează termic cu manșoane sau cochilii din mase plastice expandate;
- Coloanele instalațiilor sanitare se vor acoperi cu măști de protecție demontabile care să permită
depistarea eventualelor defecțiuni și executarea operativă a reparațiilor;
- Se interzice mascarea sau îngroparea în elementele de construcții a coloanelor instalațiilor de
încălzire;
- Toate amenajările privind colectarea și evacuarea apei trebuie menținute permanent în stare de
funcționare;
În cadrul instrucțiunilor de exploatare se va pune accentul asupra măsurilor impuse de conservarea
stabilității zonei amplasamentului, de sensibilitatea la umezire a terenului de fundare și anume:
- urmărirea periodică a modului de curgere a apelor pluviale și intervenția imediată prin remediere,
etanșare sau recondiționare pentru evitarea infiltrării în teren a apelor din precipitații;
- acordarea unei atenții deosebite oricăror semne de umezire a terenului de fundare în jurul
construcției pe o distanță de minim 10 m;
- urmărirea asigurării permanente a etanșeității rostului trotuar - clădire;
- urmărirea permanentă a modului de scurgere a apelor spre canalizare și integritatea conductelor
care transportă lichide de orice fel.
Zona 3 - Zone cu potențial de alunecare – arealul comunei prezintă fenomene de
instabilitate datorită pantelor abrubte ale versanților ce o mărginesc
În acestă zonă se pot produce alunecări locale ale versantului atât în amonte precum și în
aval, prin văluriri și desprinderi de pământ.
Pentru punerea în siguranță viitoarele construcții ce vor fi în acestă zonă, se recomandă
consolidarea versantului. De asemenea în funcție de tipul de structură adoptat, se pot implementa
soluții cu piloți încastrați în terenul stabil și liberi la partea superioară sau simplu rezemați în
adâncime și ancorați la partea superioară sau ziduri de sprijin.
Se subliniază că structura de sprijin va fi solicitată transversal de masa de pământ potențial
alunecătoare, iar dimensionarea structurii de sprijin se va realiza ținând cont de interacțiunea
terenului cu elementele de beton. De asemenea dacă structura de sprijin va fi una spațială se va avea
în vedere verificarea distanței dintre piloți datorită riscului de cedare a pământului prin formarea
bolților de descărcare dintre aceștia.
Structurile de sprijin vor fi dimensionate conform condițiilor de amplasament cu respectarea
23
Pagina 24
reglementărilor tehnice în vigoare.
HARTA COMUNEI CU PRINCIPALELE RISCURI:
ZONA 3 - În acestă zonă analizată va fi permisă construirea numai pe baza unor studii
geotehnice si de stabilitate care să recomande aceste măsuri constructive necesare, soluțiile concrete
24
Pagina 25
de consolidare, lucrările de amenajare de suprafață și lucrările de drenare a apelor subterane se vor
adopta de către inginerul de specialitate, în funcție de recomandările prezentate.
Ca măsuri constructive generale, sunt necesare lucrări pentru eliminarea tuturor
posibilităților de infiltrare a apei în teren și de umezire a acestuia cu efect negativ imediat asupra
construcției și stabilității acesteia. În acest sens, măsurile vor trebui îndreptate spre cele două
posibilități de umezire a terenului, din apele de suprafață și din rețelele subterane.
Se vor întocmi studii geotehnice si planuri topografice pentru toate lucrările de
construcții din toate zonele aferente.
Construirea de clădiri în zona 1 necesită un studiu geotehnic cu foraje realizate până la
adâncimea minimă de 6.00m sub cota minima de fundare (în funcție de regimul de înălțime al
viitoarelor construcții adâncimea poate crește) cu analize de laborator geotehnic autorizat iar in
zona 3 (daca panta depaseste 15%) studiu geotehnic si de stabilitate.
Profil litologic zona 3 (panta 20%)
6. REGLEMENTĂRI TEHNICE DE REFERINȚĂ
Lucrările executate s-au realizat în conformitate cu prevederile următoarelor reglementări
tehnice:
• STAS 1242/2-1983 - Teren de fundare. Cercetări geologico-tehnice și geotehnice specifice
traseelor de căi ferate, drumuri și autostrăzi
• STAS 1242/4-1985 - Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri
• SR EN ISO SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007- Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea
și clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare pe baza analizelor de laborator
efectuate pe probele prelevate din lucrări.
Analizele de laborator au la bază standardele din seria:
• STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidității;
• STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate;
• STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozității.
Documentația geotehnică elaborată are la bază:
• NP 074-2022 – Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții
25
Pagina 26
• SR EN 1997-2:2007/AC:2010 Eurocod 7 - Investigarea și cercetarea terenului.
De asemenea se vor respecta prevederile din normele de protecția muncii în vigoare și în
mod deosebit cele din "Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții" aprobat de
MLPAT cu ord. 9/N/15 martie 1993.
26