Plan Urbanistic General (PUG)

Studiu de fundamentare Evoluția socio-demografică, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Șcheia, jud. Iași
Pagini
34
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Evoluția socio-demografică, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39082 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87487-studiu-de-fundamentare-evolutia-socio-demografica-aferent-planului-urbanistic, 07.11.2026)

Fișier creat
28.04.2025
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STUDIU DE FUNDAMENTARE EVOLUȚIA SOCIO-DEMOGRAFICĂ aferent PLANULUI URBANISTIC GENERAL al comunei ȘCHEIA, județul IAȘI Municipiul Iași, șoseaua Națională, PROIECTANT nr. 37, încăperile 5-8, clădirea S.C. REALITIS S.R.L. Aria Office Center Iași, BENEFICIAR județul Iași, mobil: +40730-555777 COMUNA ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI E-mail: [email protected]; CUI:42797256;Nr.ORC DATA J2020001619229 2025

Pagina 2

LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L. Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN Semnat digital de SAVESCU SAVESCU CIPRIAN- CIPRIAN-CONSTANTIN CONSTANTIN Data: 2025.04.28 15:55:18 +03'00' Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN ȘEF PROIECT: ING. SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN COORDONATOR RUR: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN COLECTIV DE ELABORARE: GEOMATICIAN MELINTE SILVIA 2

Pagina 3

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI Denumirea și conținutul etapelor: ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE I.1. Actualizarea suportului topografic I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice I.6. Studiu de fundamentare peisagistic I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM II.1. Parte scrisă II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice II.1.2. Regulament local de urbanism II.1.3. Memoriu de sinteză II.2. Parte desenată II.2.1. Incadrare în teritoriu II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S. ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G. 3

Pagina 4

CUPRINS Introducere .................................................................................................................................................... 5 Evoluția și densitatea populației comunei Șcheia .......................................................................................... 6 Evoluția populației comunei Șcheia ........................................................................................................... 6 Tendințe generale: ................................................................................................................................ 8 Densitatea populației ............................................................................................................................... 10 Observații generale: ............................................................................................................................ 10 Posibile cauze ale scăderii: ................................................................................................................. 10 Tendințe generale: .............................................................................................................................. 11 Structura populației ...................................................................................................................................... 11 Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației.................................................................................... 11 Structura etnică și confesională a populației ........................................................................................... 22 Dinamica populației ..................................................................................................................................... 24 Mișcarea naturală a populației................................................................................................................. 24 Mișcarea migratorie a populației .................................................................................................................. 31 Aprecieri asupra pieței muncii ...................................................................................................................... 32 Bibliografie ................................................................................................................................................... 34 4

Pagina 5

Introducere Comuna Scheia, situată în județul Iași, reprezintă o comunitate rurală ale cărei caracteristici sociodemografice reflectă atât dinamica generală a mediului rural din România, cât și particularitățile specifice ale regiunii Moldovei. Studiul de față își propune să analizeze structura populației, tendințele demografice, condițiile economice și sociale, precum și factorii care influențează evoluția acestei comunități. Într-un context național marcat de migrație, îmbătrânirea populației și schimbări economice semnificative, este esențial să înțelegem modul în care aceste fenomene afectează comunele din zona de nord-est a țării, una dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere economic. Printr-o abordare detaliată a aspectelor demografice, educaționale, economice și sociale ale comunei Scheia, acest studiu va oferi o imagine clară asupra provocărilor și oportunităților de dezvoltare ale localității. Analiza se bazează pe date statistice relevante, dar și pe observații calitative care permit conturarea unui tablou realist al vieții comunitare. Scopul final este de a furniza o bază de date solidă pentru administrația locală, factorii decizionali și alți actori interesați, facilitând astfel implementarea unor politici publice eficiente și adaptate nevoilor reale ale locuitorilor. S-au utilizat, la elaborarea studiului, datele statistice furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, informațiile preluate de pe portalul TEMPO-Online, furnizat de Institutul Național de Statistică INSSE - disponibil la adresa http://statistici.insse.ro:8077/, datele oficiale de la Recensământul din 1992, 2002, 2011, 20211 date extrase din Planul Urbanistic General. 1 În unele situații, sunt considerate drept date de la ultimul recensământ date provenind de la RPL 2011, întrucât nu ni s-au furnizat date complete din cadrul RPL 2021. 5

Pagina 6

Evoluția și densitatea populației comunei Șcheia Evoluția populației comunei Șcheia 6000 5000 4803 4780 4000 Număr de locuitori 3382 3390 3206 3106 3000 2000 1000 0 1992 2002 2011 2012 2021 2024 Ani Figura nr. 1 Dinamica populației în perioada 1992 – 2024 în comuna Șcheia Sursa: Serviciul TEMPO-Online Evoluția populației comunei Scheia, județul Iași, în perioada 1992-2024, arată o tendință descendentă semnificativă, reflectând schimbările demografice și socio-economice caracteristice multor localități rurale din România. 1. 1992 - 2002: Ușoară scădere a populației o În 1992, populația era de 4.803 locuitori, iar în 2002 a scăzut la 4.780. o Această reducere minimă (-23 persoane) sugerează un echilibru între natalitate și mortalitate, posibil compensat de o migrație externă redusă în acea perioadă. 2. 2002 - 2011: Scădere drastică a populației o În 2011, populația ajunge la 3.382, marcând o reducere de 1.398 persoane în 9 ani (- 29,2%). o Această scădere semnificativă poate fi atribuită mai multor factori: ▪ Migrația externă: multe persoane, în special tineri, au plecat în străinătate în căutarea unor oportunități economice mai bune. ▪ Scăderea natalității: Fenomen caracteristic întregii Românii post-comuniste. ▪ Îmbătrânirea populației și creșterea ratei mortalității. 6

Pagina 7

3. 2011 - 2012: Stabilizare temporară o Populația crește ușor de la 3.382 la 3.390, ceea ce poate indica o ușoară revenire a unor locuitori sau o stabilizare temporară a natalității. 4. 2012 - 2021: Continuarea declinului demografic o Populația scade la 3.206 în 2021, pierzând 184 de locuitori (-5,4%). o Declinul este mai lent decât între 2002-2011, dar confirmă trendul negativ. o Factori posibili: emigrarea continuă, îmbătrânirea accentuată a populației și menținerea unei natalități scăzute. 5. 2021 - 2024: Accelerarea depopulării o În doar 3 ani, populația a scăzut la 3.106 (o pierdere de 100 de persoane). o Aceasta sugerează o continuare a tendinței de migrație și o rată a mortalității mai mare decât cea a natalității. Evoluția populației stabile la 1 ianuarie din comuna Șcheia 6000 5000 Număr de locuitori 4000 3000 2000 1000 0 1997 2022 1992 1993 1994 1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2023 2024 Ani Figura nr. 2 Evoluția populației stabile în comuna Șcheia în perioada 1992-2024 Sursa: Serviciul TEMPO-Online Între 1992 și 2003, valorile sunt ridicate, variind între 4803 și 4835, dar începând cu 2004 se observă o scădere bruscă la 3343. După acest an, valorile rămân relativ stabile, fluctuând ușor în jurul valorii de 3300-3400 până în 2016. Din 2017 până în 2024, scăderea continuă treptat, atingând valoarea minimă de 3106 în 2024. 7

Pagina 8

Această tendință ar putea indica un declin constant în indicatorul măsurat, fie că este vorba despre o populație, o producție sau un alt factor economic sau demografic. Evoluția populației din satele componente ale comunei Șcheia 1600 1400 1200 Număr de locuitori 1000 800 600 400 200 0 1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021 SCHEIA CAUESTI CIOCA-BOCA POIANA SCHEII SATU NOU Figura nr. 3 Dinamica populației pe sate componente ale comunei Șcheia Sursa: date furnizate de DJS Iași 1. Satul Șcheia (reprezentat cu albastru) a avut cea mai mare populație pe întreaga perioadă analizată. După o creștere semnificativă în perioada 1930-1956, populația a rămas relativ stabilă până în 2002, după care a început să scadă vizibil în 2021. 2. Satul Căuești (portocaliu) a înregistrat o creștere treptată până în anii 1956-1966, urmată de o ușoară scădere. Deși tendința descendentă nu este abruptă, satul nu și-a menținut populația maximă atinsă în a doua jumătate a secolului XX. 3. Cioca-Boca (gri) și Poiana Șcheii (galben) au avut un număr de locuitori relativ apropiat și stabil până în 2002, dar după acest an se observă o ușoară scădere. 4. Satul Nou (albastru închis) a avut cea mai mică populație dintre toate satele analizate, cu o tendință clară de scădere, mai ales în ultimii ani analizați. Tendințe generale: • Populația totală a comunei a crescut inițial până în a doua jumătate a secolului XX, iar după 2002 a început să scadă. • Declinul populației este mai vizibil în satul Șcheia, care a fost până acum cel mai populat. 8

Pagina 9

• Posibile cauze ale scăderii pot include migrarea către orașe, îmbătrânirea populației și scăderea natalității. Distribuția populației comunei Șcheia pe satele componente RPL 2011 405 1081 518 509 554 SCHEIA CAUESTI CIOCA-BOCA POIANA SCHEII SATU NOU Distribuția populației comunei Șcheia pe satele componente RPL 2021 292 891 466 483 451 SCHEIA CAUESTI CIOCA-BOCA POIANA SCHEII SATU NOU Figura nr. 4 Dinamica populației pe sate componente ale comunei Șcheia la recensăminte Din analiza diagramelor de mai sus se observă o distribuție disproporționată a populației cu centrul administrativ în satul Șcheia ce domină demografic. 9

Pagina 10

Densitatea populației Densitatea populației în comuna Șcheia în perioada 1992- 2024 140,00 120,00 100,00 80,00 60,00 40,00 20,00 0,00 2000 2008 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 Figura nr. 5 Evoluția densității populației în perioada 1992-2024 Sursa: Serviciul TEMPO-Online http://statistici.insse.ro/shop Graficul prezintă evoluția densității populației în comuna Șcheia în perioada 1992-2024. Observații generale: În intervalul 1992-2003, densitatea populației a fost relativ stabilă, menținându-se în jurul valorii de 110-120 locuitori pe unitatea de suprafață. Totuși, începând cu 2004, se observă o scădere bruscă a densității la aproximativ 80 de locuitori. După acest declin accentuat, densitatea rămâne relativ constantă până în 2024, cu o ușoară tendință descrescătoare. Posibile cauze ale scăderii: • Migrarea populației – o posibilă cauză ar putea fi migrarea locuitorilor către zone urbane, în căutarea unor oportunități economice mai bune. • Scăderea natalității – o diminuare a numărului de nașteri ar putea contribui la reducerea treptată a densității. 10

Pagina 11

• Factori economici și sociali – restructurarea economică, pierderea locurilor de muncă sau lipsa infrastructurii moderne ar putea determina un declin demografic. • Recalcularea datelor – există posibilitatea ca schimbarea bruscă din 2004 să fie rezultatul unei modificări în metodologia de raportare sau a unei recalculări administrative a populației. Tendințe generale: După o perioadă stabilă în anii ’90 și începutul anilor 2000, comuna Șcheia a suferit un declin semnificativ în 2004, urmat de o perioadă de stagnare și o ușoară scădere până în 2024. Dacă această tendință continuă, ar putea avea implicații asupra dezvoltării economice locale, a infrastructurii și a serviciilor publice. Structura populației Structura populației se referă la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi măsurate sau cuantificate, precum vârsta, genul, limba, naționalitatea, religia sau activitatea economică, dar și la aspecte calitative, cum sunt cele sociale sau culturale. Analiza acestor caracteristici evidențiază diversitatea populației reflectată atât în plan demografic, cât și în plan socio-economic și cultural. Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației Vârsta și sexul (genul), numite și „caracteristici demografice fundamentale” prezintă o importanță deosebită, dată fiind semnificația lor pentru analiza demografică, economică sau socială. Astfel, natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea variază în funcție de vârsta populației, gen, rata de activitate, gradul de ocupare a populației, ca și de mobilitatea acesteia în teritoriu. Structura pe grupe de vârstă este expresia divizării populației totale a unei comunități în efective anuale, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, în trei categorii semnificative, corespunzătoare populației tinere, adulte și vârstnice. 11

Pagina 12

Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 1992 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 300 200 100 0 100 200 300 400 Feminin Masculin Figura nr. 6 Piramida vârstelor în anul 1992 Sursa: date prelucrare după informații furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO Online (http://statistici.insse.ro:8077 12

Pagina 13

Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 2002 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 400 300 200 100 100 200 300 Feminin Masculin Figura nr. 7 Piramida vârstelor în anul 2002 Sursa: date prelucrare după informații furnizate de Institutul Național de Statistică – Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077) 13

Pagina 14

Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 2012 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 250 200 150 100 50 50 100 150 200 250 Feminin Masculin Figura nr. 8 Piramida vârstelor în anul 2012 Sursa: date prelucrare după informații furnizate de Institutul Național de Statistică – Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077) 14

Pagina 15

Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 2024 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 200 150 100 50 0 50 100 150 200 250 Feminin Masculin Figura nr. 9 Piramida vârstelor în anul 2022 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică – Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077) Graficul prezintă piramida vârstelor în comuna Șcheia pentru anul 2024, evidențiind structura demografică pe grupe de vârstă și distribuția pe sexe (feminin – portocaliu, masculin – albastru). 15

Pagina 16

Structura generală a populației: Se observă o distribuție relativ echilibrată între bărbați și femei, cu unele diferențe în anumite grupe de vârstă. Populația tânără (0-19 ani) este semnificativ mai redusă comparativ cu segmentele adulte, ceea ce poate indica o natalitate în scădere sau migrarea tinerilor. Segmente demografice importante: • Tinerii (0-19 ani): Populația copiilor și adolescenților este relativ scăzută, ceea ce poate avea implicații pe termen lung asupra forței de muncă și a sustenabilității comunității. • Adulții tineri (20-39 ani): Se remarcă o prezență semnificativă a bărbaților în categoria 20-24 ani, ceea ce ar putea indica o migrare a femeilor sau o rată mai mare a natalității masculine în trecut. • Adulții mijlocii (40-59 ani): Acest segment este bine reprezentat, cu o ușoară predominanță a femeilor în unele grupe, ceea ce sugerează un echilibru relativ stabil în această categorie de vârstă. • Vârstnicii (peste 60 ani): Se observă o proporție mai mare de femei față de bărbați în categoriile de vârstă mai înaintată, ceea ce reflectă speranța de viață mai mare a femeilor. Interpretare și posibile implicații: 1. Îmbătrânirea populației – Numărul persoanelor vârstnice este considerabil, ceea ce poate pune presiune pe sistemul de asistență socială și medicală. 2. Scăderea natalității – Un număr redus de copii sugerează o posibilă depopulare a comunei în viitor, dacă nu există măsuri de stimulare a natalității sau atragere a tinerilor. 3. Migrația tinerilor – Posibila plecare a persoanelor tinere către zone urbane poate avea un impact negativ asupra dezvoltării economice locale. În concluzie, piramida vârstelor indică un proces de îmbătrânire a populației, cu o bază relativ îngustă și o preponderență a femeilor în grupele de vârstă mai înaintată. Dacă tendințele continuă, comuna Șcheia s-ar putea confrunta cu provocări demografice semnificative în viitor. Structura populației pe grupe mari de vârstă Structura populației pe grupe mari de vârstă din comuna Șcheia - 1992 din comuna Șcheia - 2002 21% 25% 22% 27% 52% 54% 0 - 14 ani 15 - 59 ani 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani 16

Pagina 17

Structura populației pe grupe mari de vârstă Structura populației pe grupe mari de vârstă din comuna Șcheia - 2012 din comuna Șcheia - 2024 19% 19% 14% 26% 55% 67% 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani Figura nr. 10 Structura populației pe grupe mari de vârstă Sursa: Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077) Structura populației pe grupe mari de vârstă din Structura populației pe grupe mari de vârstă din România - 2024 comuna Șcheia - 2024 14% 14% 24% 19% 62% 67% 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani Figura nr. 11 Structura populației pe grupe mari de vârstă (România versus Șcheia) Sursa: Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077) 17

Pagina 18

Analizând structura populației la nivel național cu cea consemnată la nivelul comunei Șcheia observăm o similitudine astfel că ce se consemnează la nivel național se va replica și la nivel local. În urma acestei analize comparative rezultă că populația comunei Șcheia are o structură demografică la fel de îmbătrânită comparativ cu structura demografică la nivel național, iar resursele de forță de muncă sunt destul de crescute, asigurând într-o oarecare proporție înlocuirea generațiilor. De asemenea, scăderea constantă a populației la nivelul comunei ar avea tendințe negative pe viitor, ca urmare a unei rezerve extrem de reduse valoric din ecartul populației 0 - 14 ani. Ponderea destul de redusă a populației tinere este un indicator al tendinței de îmbătrânire a populației, punând în pericol în viitor asigurarea cu resurse suficiente de forță de muncă. Creșterea în viitor a ponderii populației de peste 60 de ani va genera probleme legate de cerințele crescute pentru serviciile de sănătate și asistență medicală și socială, deoarece, de cele mai multe ori, această populației este săracă, traiul de zi cu zi fiind bazat pe veniturile din pensii și din activitățile agricole din gospodărie. Conform Atlasului României ediția 2006, luând în calcul dinamica demografică din perioada 1956-2002, din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă a populației, comuna Șcheia intră în categoria unităților administrativ-teritoriale cu dinamică exogenă, exod rural accentuat după 1970. Evoluția ponderii populației tinere 0 - 19 ani din totalul populației este următoarea: 1992 2002 2012 2022 procent din totalul populației (%) 35.29 34.02 33.45 22.05 nr. persoane 1695 1626 1134 685 Tabelul nr. 1 Evoluția ponderii populației tinere 0 - 19 ani din totalul populației Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) Interpretare generală: Se observă o scădere semnificativă atât în numărul absolut de persoane, cât și în procentul pe care acest segment îl reprezintă din totalul populației comunei. Evoluția numerică: • În 1992, erau 1695 de persoane în acest grup. • Până în 2002, numărul a scăzut la 1626, o reducere relativ mică. 18

Pagina 19

• În 2012, declinul devine mai accentuat, cu 1134 de persoane. • În 2022, numărul scade dramatic la 685, ceea ce indică o diminuare rapidă a acestui segment demografic. Evoluția procentuală: • În 1992, acest grup reprezenta 35.29% din totalul populației. • În 2002, procentul a scăzut ușor la 34.02%. • În 2012, continuă să scadă la 33.45%, sugerând o tendință constantă de reducere. • În 2022, procentul scade brusc la 22.05%, ceea ce indică o schimbare semnificativă a structurii populației. Posibile cauze ale scăderii: 1. Îmbătrânirea populației – Persoanele din acest grup fie au avansat în vârstă și au ieșit din categorie, fie au decedat. 2. Migrația – Este posibil ca o parte semnificativă a populației să fi emigrat către orașe sau în străinătate. 3. Scăderea natalității – Dacă acest segment include persoane tinere sau active, natalitatea redusă ar putea contribui la diminuarea sa. Implicații: • Reducerea forței de muncă – O scădere accentuată a acestei categorii poate afecta economia locală, deoarece forța de muncă devine insuficientă. • Presiune pe sistemele sociale – Dacă populația activă scade, susținerea pensionarilor devine mai dificilă. • Necesitatea unor măsuri de atragere a populației – Este important ca autoritățile locale să implementeze strategii pentru creșterea natalității și reducerea migrației. Un alt indicator important este raportul de dependență demografică. Acesta reprezintă raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane. AN 0-14 ani PESTE 65 ani 15 - 64 ani raport de dependență demografică (%) 1992 1196 2589 1018 1.17 2002 1284 2464 1032 1.06 2012 886 1865 639 1.22 2022 443 2077 586 2.02 Tabelul nr. 2 Dinamica raportului de dependență demografică Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO 19

Pagina 20

(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-onli EVOLUȚIA PE SEXE A POPULAȚIEI ÎN PERIOADA 1992-2024 ÎN COMUNA ȘCHEIA 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2007 2010 2013 2016 2019 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2008 2009 2011 2012 2014 2015 2017 2018 2020 2021 2022 2023 2024 Masculin Feminin Figura nr. 12 Evoluția pe sexe a populației în perioada 1992-2024 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) Graficul prezintă evoluția populației pe sexe în comuna Șcheia în perioada 1992-2024. Se observă că, în anii 1992-2003, populația a fost relativ constantă, cu un număr echilibrat între bărbați și femei. După anul 2003, are loc o scădere bruscă a populației, cel mai probabil cauzată de factori demografici precum migrația, natalitatea scăzută sau îmbătrânirea populației. După 2005, populația se stabilizează la un nivel mai redus, însă se menține un echilibru relativ între numărul bărbaților și femeilor, cu o ușoară predominanță a bărbaților în ultimele decenii. Această tendință sugerează fie o migrație mai accentuată în rândul femeilor, fie o speranță de viață mai mare în rândul bărbaților în această zonă. În perioada 2010-2024, numărul total al locuitorilor rămâne în scădere, ceea ce poate fi un semnal al unui declin demografic continuu, specific multor comunități rurale din România. Aceasta ar putea avea implicații economice și sociale, cum ar fi reducerea forței de muncă locale și necesitatea unor politici de revitalizare a zonei. 20

Pagina 21

EVOLUȚIA RAPORTULUI DE MASCULINITATE ÎN PERIOADA 1992-2024 ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI JUD. IAȘI 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90 0,85 2000 2004 2023 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2001 2002 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2024 Raport de masculinitate Șcheia Raport de masculinitate jud. Iași Figura nr. 13 Evoluția raportului de masculinitate în perioada 1992-2024 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) Graficul prezintă evoluția raportului de masculinitate în comuna Șcheia și în județul Iași în perioada 19922024. Raportul de masculinitate reprezintă numărul bărbaților raportat la numărul femeilor, un indicator demografic esențial pentru analiza structurii populației. În comuna Șcheia, se observă o tendință fluctuantă a acestui indicator în primii ani ai perioadei analizate. Între 1992 și începutul anilor 2000, raportul de masculinitate a avut o ușoară scădere, ceea ce poate indica o migrație mai mare în rândul bărbaților sau o rată de mortalitate mai ridicată în rândul acestora. Însă, începând cu anul 2007, se remarcă o creștere constantă a acestui indicator, atingând valori de peste 1.10 în ultimii ani. Aceasta sugerează fie o scădere mai accentuată a populației feminine, fie un aflux de bărbați în zonă. Pe de altă parte, raportul de masculinitate la nivelul județului Iași rămâne relativ constant pe toată perioada analizată, menținându-se în jurul valorii de 1.00. Acest lucru arată o distribuție echilibrată între sexe în județ, fără variații semnificative. Diferența dintre cele două tendințe sugerează că populația comunei Șcheia trece prin schimbări demografice specifice, posibil influențate de factori locali, cum ar fi migrația, rata natalității sau speranța de viață diferită între sexe. Această evoluție poate avea implicații asupra structurii socio-economice a comunei, necesitând măsuri pentru echilibrarea distribuției de gen și gestionarea efectelor pe termen lung. 21

Pagina 22

Structura etnică și confesională a populației Etnie UAT/SAT Total Român nedeclarată COMUNA 2583 2320 263 ȘCHEIA Tabelul nr. 2 Structura etnică a populației la RPL 2011 Datele prezentate oferă o imagine asupra structurii etnice a populației din comuna Șcheia. Din totalul de 2.583 de locuitori, 2.320 s-au declarat români, ceea ce reprezintă aproximativ 89,8% din totalul populației. În același timp, există un segment semnificativ de 263 de persoane (circa 10,2%) care nu și-au declarat etnia. Această categorie poate include persoane care fie nu doresc să își dezvăluie apartenența etnică, fie nu sunt sigure asupra acesteia. Această structură demografică arată că populația comunei este preponderent românească, dar existența unui procent relativ ridicat de persoane care nu își declară etnia poate indica fie o diversitate etnică mai mare decât cea oficial recunoscută, fie o lipsă de interes sau de informații în rândul populației în ceea ce privește această categorie de date demografice. 22

Pagina 23

Structura confesională a populației Ortodoxa (Biserica Ortodoxa Româna) 11% 0% Penticostala (Cultul Crestin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu 13% Apostolica) 0% 1% Baptista (Cultul Crestin Baptist) 75% Adventista de Ziua a Saptea Crestina dupa Evanghelie Figura nr. 14 Dinamica structurii confesionale la recensămint Diagrama prezentată ilustrează structura confesională a populației din comuna Șcheia. Majoritatea locuitorilor, 75%, aparțin Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce reflectă predominanța acestei confesiuni în zonă. Al doilea grup ca mărime este cel al credincioșilor baptiști, care reprezintă 13% din populație. Acest lucru indică o prezență semnificativă a comunității baptiste în comună. Credincioșii care aparțin cultului Creștin după Evanghelie constituie 11% din populație, ceea ce arată o diversitate religioasă moderată în comunitate. În schimb, comunitățile adventistă și penticostală sunt foarte reduse sau inexistente, având o reprezentare de 0% în diagramă. Acest fapt sugerează fie o lipsă de adepți ai acestor confesiuni, fie o prezență extrem de mică, nesemnificativă statistic. În concluzie, structura confesională a populației din comuna Șcheia este dominată de ortodoxie, cu o prezență semnificativă a credincioșilor baptiști și creștini după Evanghelie, dar cu o diversitate religioasă relativ limitată. 23

Pagina 24

Dinamica populației Mișcarea naturală a populației EVOLUȚIA INDICATORILOR DINAMICII NATURALE A POPULAȚIEI ÎN INTERVALUL 1992-2023 140 120 100 80 60 40 20 0 -20 -40 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Nascuți vii Decedați Spor natural Figura nr. 15 Evoluția indicatorilor dinamicii naturale a populației în intervalul 1992-2023 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) Interpretarea tabelului privind natalitatea, mortalitatea și sporul natural în comuna Șcheia: 1. Natalitatea – Numărul de nou-născuți a variat semnificativ de-a lungul anilor. În anii 1990, s-a menținut relativ ridicat, cu valori de peste 80 de nașteri anuale. După 2004, se observă o scădere treptată, iar în ultimii ani (2020-2023), numărul nașterilor a scăzut dramatic, ajungând la valori foarte mici (16-26 nașteri/an). 2. Mortalitatea – Numărul de decese a avut variații mai mici, dar, în general, s-a menținut constant în jurul valorii de 50-70 de decese anual. În unele perioade, numărul deceselor a fost mai mic (ex. 2005-2010), însă în anii recenți (2020-2023), mortalitatea a crescut din nou, atingând chiar 45 de decese în 2020. 3. Sporul natural – Diferența dintre nașteri și decese indică tendința demografică a comunei. În anii '90 și începutul anilor 2000, sporul natural era pozitiv, ceea ce însemna o creștere a populației. După 2015, însă, valorile au devenit negative frecvent, atingând -19 în 2020 și -17 în 2022, ceea ce arată un declin demografic accentuat. 24

Pagina 25

În concluzie, comuna Șcheia se confruntă cu un proces de îmbătrânire și depopulare, caracterizat printro scădere accentuată a natalității și o creștere a mortalității, ceea ce afectează echilibrul demografic al localității. EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A NATALITĂȚII ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI JUD. IAȘI ÎN PERIOADA 1992-2023 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Rata natalitate com. Șcheia Rata natalitate jud. Iași Figura nr. 16 Evoluția comparativă a natalității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1992-2023 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) 1. Tendința generală – Rata natalității în comuna Șcheia a fost inițial mai ridicată decât cea a județului Iași. În anii '90, valorile natalității au fost relativ mari, atingând chiar 24,59‰ în 2001. Totuși, după această perioadă, s-a observat un declin constant. 2. Scăderea accentuată – După 2004, natalitatea a început să scadă semnificativ, ajungând la valori sub 10‰ după 2015. În 2022 și 2023, rata natalității a coborât la 5,06‰ și respectiv 6,37‰, ceea ce indică o criză demografică severă. 3. Comparația cu județul Iași – Spre deosebire de comuna Șcheia, județul Iași a avut o natalitate mai stabilă, menținându-se între 11-13‰ până în jurul anului 2015. După această perioadă, și în județ s-a înregistrat o scădere, dar nu la fel de drastică precum în Șcheia. 4. Implicații – Această scădere a natalității sugerează o îmbătrânire a populației și o posibilă migrare a tinerilor spre alte zone. Dacă trendul continuă, comuna Șcheia s-ar putea confrunta cu probleme serioase în ceea ce privește menținerea forței de muncă și sustenabilitatea economică. În concluzie, comuna Șcheia se află într-un declin demografic mai pronunțat decât județul Iași, ceea ce necesită măsuri urgente pentru stimularea natalității și atragerea populației tinere. 25

Pagina 26

EVOLUȚIA POPULAȚIEI FEMININE PE EȘANTIOANE DE FERTILITATE ÎN COMUNA ȘCHEIA 1000 900 858 800 756 700 640 559 600 465 482 500 418 388 416 405 376 346 400 309 300 243 214 236 203 174 200 124 110 100 0 0-14 ani (grupă 15-19 (grupă cu 20-29 (grupă cu 30-49 ani (grupă cu >50 ani (grupă nefertilă) fertilitate medie) fertilitate maximă) fertilitate medie) nefertilă) 1992 2002 2012 2024 Figura nr. 17 Evoluția populației feminine pe eșantioane de fertilitate în comuna Șcheia Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) 1. Scăderea populației tinere (0-14 ani) – Se observă o reducere drastică a numărului de copii și adolescenți de la 559 în 1992 la doar 203 în 2024. Aceasta indică o natalitate în continuă scădere, ceea ce va duce la o diminuare a forței de muncă în viitor. 2. Reducerea grupelor de fertilitate medie (15-19 și 30-49 ani) – Categoria 15-19 ani a scăzut constant, de la 243 în 1992 la doar 110 în 2024. Deși grupa 30-49 ani a avut o creștere între 1992 și 2012, aceasta a început să scadă ușor după 2012, ceea ce arată o îmbătrânire a populației active. 3. Fluctuațiile în grupa de fertilitate maximă (20-29 ani) – Aceasta a crescut din 1992 (309 persoane) până în 2002 (376 persoane), dar a scăzut brusc până în 2012 (214 persoane). În 2024, se observă o ușoară creștere la 236, dar nivelul este mult sub cel din 2002, ceea ce arată o posibilă migrație a tinerilor către alte localități. 4. Îmbătrânirea populației (>50 ani) – Deși în 1992 această categorie era cea mai numeroasă (858 persoane), în 2012 a scăzut semnificativ (465 persoane). Totuși, în 2024 a crescut din nou la 482, ceea ce arată un proces de îmbătrânire a populației, cu un număr redus de tineri care să o înlocuiască. 26

Pagina 27

Concluzie: Comuna Șcheia se confruntă cu un declin demografic sever, caracterizat prin scăderea natalității, migrarea tinerilor și îmbătrânirea populației. Această situație poate avea efecte negative asupra dezvoltării economice și sociale a localității, necesitând măsuri de stimulare a natalității și atragerea populației active. EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A MORTALITĂȚII ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI JUDEȚUL IAȘI ÎN PERIOADA 1992-2023 20,00 18,00 16,00 14,00 12,00 10,00 8,00 6,00 4,00 2,00 0,00 2009 2012 2015 2018 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2010 2011 2013 2014 2016 2017 2019 2020 2021 2022 2023 Rata mortalitate com. Șcheia Rata mortalitate jud. Iași Figura nr. 18 Evoluția mortalității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1993-2023 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) Analiza ratei mortalității în comuna Șcheia și județul Iași: 1. Evoluția ratei mortalității în comuna Șcheia o Mortalitatea a avut fluctuații semnificative de-a lungul anilor, cu valori mai mari față de județul Iași în multe perioade. o Cele mai ridicate valori au fost în 1994 (17.77‰), 2004 (15.26‰), 2006 (15.41‰) și 2020 (13.84‰). o În 2019 (6.12‰), s-a înregistrat cel mai scăzut nivel, dar mortalitatea a crescut din nou după 2020. o În 2023, rata mortalității este 7.64‰, ceea ce indică o scădere față de anii anteriori. 2. Comparativ cu județul Iași o Rata mortalității în județul Iași a fost mult mai stabilă, situându-se între 9‰ și 12‰. 27

Pagina 28

o Comuna Șcheia a avut perioade în care rata mortalității era mai mare decât media județeană, ceea ce poate fi influențat de structura populației (îmbătrânirea demografică) și accesul la servicii medicale. Concluzii: • Scăderea natalității și îmbătrânirea populației sunt factori importanți care influențează mortalitatea în comuna Șcheia. • Variațiile semnificative ale ratei mortalității indică posibile evenimente demografice, sociale sau economice care au afectat comunitatea. • Comparativ cu județul Iași, comuna Șcheia a avut o mortalitate mai ridicată în anumite perioade, ceea ce sugerează necesitatea unor măsuri pentru îmbunătățirea sănătății și calității vieții populației. EVOLUȚIA COMPARATIVA A RATEI DE NUPȚIALITATE COMUNA ȘCHEIA vs. JUDEȚUL IAȘI ÎN PER. 1992-2023 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Rata nupțialitate com. Șcheia Rata nupțialitate jud. Iași Figura nr. 19 Evoluția nupțialității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1993-2023 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) 1. Evoluția ratei nupțialității în comuna Șcheia • Rata nupțialității în comuna Șcheia a avut variații semnificative de-a lungul anilor. • Perioade cu valori ridicate: o 1994 (9.6‰), 1997 (9.4‰), 2007 (9.8‰) – indică ani în care s-au înregistrat mai multe căsătorii. • Perioade cu valori foarte scăzute: o 2009 (2.7‰), 2010 (2.4‰), 2015 (2.3‰), 2020 (0.3‰) – un minim istoric, posibil cauzat de pandemie. 28

Pagina 29

• După 2020, se observă o ușoară revenire, cu 5.7‰ în 2022 și 4.5‰ în 2023, dar încă sub nivelurile din anii 1990. 2. Comparativ cu județul Iași • În județul Iași, rata nupțialității a fost mai stabilă, situându-se între 6‰ și 8‰. • Spre deosebire de comuna Șcheia, județul nu a înregistrat o scădere atât de bruscă în 2020. • În general, comuna Șcheia a avut ani cu o rată mai mare decât media județului, dar și perioade de declin puternic. 3. Concluzii • Scăderea căsătoriilor poate fi influențată de migrația populației tinere, schimbările socio- economice și pandemia COVID-19. • Redresarea după 2020 indică o posibilă revenire a interesului pentru căsătorii, dar nivelurile sunt încă mai mici decât în trecut. • În județul Iași, tendința este mai constantă, sugerând o stabilitate demografică mai mare decât în comuna Șcheia. COMPARAȚIE ÎNTRE RATA DE EȘUARE A CĂSĂTORIILOR ÎN COMUNA ȘCHEIA vs. JUDEȚUL IAȘI ÎN PER. 1992-2023 2,00 1,80 1,60 1,40 1,20 1,00 0,80 0,60 0,40 0,20 0,00 2001 2013 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Rata de divorțialitate com. Șcheia Rata de divorțialitate jud. Iași Figura nr. 20 Evoluția divorțialității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1993-2023 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) 29

Pagina 30

1. Evoluția ratei de divorțialitate în comuna Șcheia • În anii '90, rata divorțialității în comuna Șcheia era foarte scăzută, atingând 0.00‰ în 1992, 2001, 2009, 2010, 2011, 2017 și 2020. • Creșteri notabile au fost în 1994 (1.50‰), 2012 (0.88‰) și 2016 (0.89‰). • În 2023, rata divorțialității a fost 0.32‰, o valoare scăzută comparativ cu județul Iași. 2. Comparativ cu județul Iași • În județul Iași, rata divorțialității a fost semnificativ mai mare și mai stabilă, oscilând între 0.82‰ și 1.9‰. • Spre deosebire de comuna Șcheia, unde au fost ani fără divorțuri, în județul Iași nu s-au înregistrat astfel de pauze. • Perioadele de maxim în județul Iași: 1998 (1.9‰), 2018 (1.36‰). • În 2023, județul Iași a avut o rată de divorțialitate de 1.02‰, mai mult decât de trei ori rata din comuna Șcheia. 3. Concluzii • Comuna Șcheia are o rată de divorțialitate foarte scăzută comparativ cu județul Iași. • Posibile explicații: o Populația mai mică → mai puține căsătorii și divorțuri. o Factori socio-culturali → poate fi o comunitate mai tradițională. o Migrația → multe familii tinere se mută, afectând statistica divorțurilor. • Județul Iași are o rată mai constantă, sugerând o stabilitate mai mare a trendurilor demografice. 30

Pagina 31

Mișcarea migratorie a populației EVOLUȚIA INDICATORILOR MIȘCĂRII MIGRATORII A POPULAȚIEI ÎN INTERVALUL 1992-2023 400 300 200 100 0 -100 -200 -300 -400 2001 2013 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Plecări cu reședința Stabiliri cu reședința Sold migrator Figura nr. 21 Evoluția indicatorilor mișcării migratorii a populației în perioada 1993-2023 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online) 1. Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința • Plecările au fost semnificativ mai mari decât stabilirile, în special în anii '90 (ex. 1992: 293 plecări vs. 12 stabiliri). • 1998 a fost un an atipic, cu un număr mai mare de stabiliri (84), ceea ce a redus soldul migrator negativ. • După 2000, plecările au scăzut treptat (de la 146 în 1999 la doar 15 în 2020). • Stabilirile au rămas la valori reduse, dar au avut creșteri ocazionale (ex. 32 stabiliri în 2020). 2. Soldul migrator (diferența dintre plecări și stabiliri) • Perioada 1992-2000: Sold migrator negativ ridicat (peste -100 anual). • Perioada 2001-2010: Sold migrator negativ mai redus, dar constant. • După 2010, soldul s-a apropiat de zero și chiar a devenit pozitiv în 2009 (+14) și 2020 (+17). 31

Pagina 32

• În 2023, soldul migrator a fost -8, indicând o ușoară pierdere de populație. 3. Concluzii • Tendință generală de depopulare în anii '90 și 2000, dar ritmul a încetinit după 2010. • Scăderea plecărilor și creșterea stabilirilor în unele perioade (ex. 2020) sugerează o posibilă atractivitate crescută a comunei în ultimii ani. • Faptori posibili: dezvoltarea economică, îmbunătățirea infrastructurii sau migrația inversă a persoanelor din mediul urban spre rural. Aprecieri asupra pieței muncii Piața muncii în comuna Șcheia: 1. Agricultură și activități conexe: o Zona este predominant agricolă, cu activități centrate pe cultivarea terenurilor și creșterea animalelor. Un exemplu recent este proiectul de construire a silozurilor pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum în satul Căuești, inițiat de un investitor local 2. Munca neplătită și populația casnică: o În județul Iași, există o proporție semnificativă de persoane care se dedică activităților casnice neplătite, precum îngrijirea gospodăriei și a familiei. Acest fenomen este întâlnit și în comuna Șcheia, afectând în special persoanele cu vârste între 45 și 54 de ani, care se confruntă adesea cu dificultăți în reintegrarea pe piața muncii din cauza experienței anterioare sau a schimbărilor economice o 3. Provocări și perspective: o O provocare majoră pentru comuna Șcheia este menținerea și atragerea forței de muncă tinere, având în vedere tendința generală de migrație către zonele urbane. Dezvoltarea infrastructurii locale și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ar putea contribui la crearea de noi locuri de muncă și la revitalizarea economiei locale. În concluzie, piața muncii în comuna Șcheia este caracterizată de o predominanță a activităților agricole și de provocări legate de migrația forței de muncă tinere. Investițiile în infrastructură și sprijinirea inițiativelor locale pot juca un rol esențial în dezvoltarea economică a zonei. 32

Pagina 33

Prognoze Evoluția populației în comuna Șcheia poate fi analizată pe baza tendințelor demografice, a ratelor de migrație și a schimbărilor socio-economice. 1. Evoluția trecută a populației și tendințe actuale • Datele privind migrația arată un sold migrator negativ în majoritatea anilor, ceea ce înseamnă că mai multe persoane au plecat decât au venit în comună. • Rata nupțialității (căsătoriilor) a avut fluctuații semnificative, iar rata divorțialității s-a menținut relativ scăzută, ceea ce sugerează o stabilitate familială. • Populația activă se confruntă cu provocări economice, iar lipsa locurilor de muncă determină mulți tineri să migreze spre orașe sau în străinătate. 2. Factori care influențează evoluția populației • Migrația externă și internă: Datele arată o tendință de migrație către orașe mai mari, cum ar fi Iași, unde oportunitățile economice sunt mai variate. • Îmbătrânirea populației: Dacă tendința de migrație tânără continuă, se va observa o creștere a procentului populației vârstnice. • Natalitatea și fertilitatea: Rata de fertilitate în zonele rurale este, de regulă, mai mare decât în orașe, dar scăderea populației tinere afectează și acest aspect. 3. Prognoză pentru următorii 10-20 de ani • Scădere moderată a populației: Dacă migrația continuă la ritmul actual, populația comunei Șcheia ar putea să scadă cu 10-20% până în 2040. • Îmbătrânirea demografică: Ponderea populației peste 60 de ani va crește, în timp ce numărul tinerilor va continua să scadă. • Necesitatea unor politici locale: Pentru a menține populația stabilă, sunt necesare investiții în infrastructură, locuri de muncă și servicii sociale pentru tineri și familii. 4. Posibile soluții pentru stabilizarea populației • Crearea de locuri de muncă prin sprijinirea antreprenorilor locali și a fermierilor. • Investiții în infrastructură și modernizarea serviciilor publice. • Dezvoltarea unor politici de atragere a tinerilor, inclusiv facilități pentru întemeierea unei familii. Concluzie 33

Pagina 34

Dacă actualele tendințe de migrație și îmbătrânire continuă, comuna Șcheia se va confrunta cu o scădere a populației și o creștere a ponderii persoanelor vârstnice. Totuși, prin politici locale eficiente și investiții strategice, această tendință ar putea fi încetinită sau chiar inversată. Bibliografie • Fișa localității • Informații furnizate de către Primăria comunei Șcheia, județul Iași • Plan Urbanistic General al comunei Șcheia, județul Iași • Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 1992 • Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2002 • Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2011 • Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2021 WEBOGRAFIE • http://statistici.insse.ro:8077 - INS România, Baza de date Tempo-Online • http://www.recensamantromania.ro Întocmit, Geomatician Melinte Silvia 34