Plan Urbanistic General (PUG)
Studiu de fundamentare Evoluția socio-demografică, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,8 MB
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Evoluția socio-demografică, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39082 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87487-studiu-de-fundamentare-evolutia-socio-demografica-aferent-planului-urbanistic, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU DE FUNDAMENTARE
EVOLUȚIA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
aferent
PLANULUI URBANISTIC GENERAL al comunei
ȘCHEIA, județul IAȘI
Municipiul Iași, șoseaua Națională, PROIECTANT
nr. 37, încăperile 5-8, clădirea S.C. REALITIS S.R.L.
Aria Office Center Iași, BENEFICIAR
județul Iași, mobil: +40730-555777
COMUNA ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
E-mail: [email protected];
CUI:42797256;Nr.ORC DATA
J2020001619229 2025
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Semnat digital de SAVESCU
SAVESCU CIPRIAN- CIPRIAN-CONSTANTIN
CONSTANTIN Data: 2025.04.28 15:55:18
+03'00'
Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ING. SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
COORDONATOR RUR: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOMATICIAN MELINTE SILVIA
2
Pagina 3
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
3
Pagina 4
CUPRINS
Introducere .................................................................................................................................................... 5
Evoluția și densitatea populației comunei Șcheia .......................................................................................... 6
Evoluția populației comunei Șcheia ........................................................................................................... 6
Tendințe generale: ................................................................................................................................ 8
Densitatea populației ............................................................................................................................... 10
Observații generale: ............................................................................................................................ 10
Posibile cauze ale scăderii: ................................................................................................................. 10
Tendințe generale: .............................................................................................................................. 11
Structura populației ...................................................................................................................................... 11
Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației.................................................................................... 11
Structura etnică și confesională a populației ........................................................................................... 22
Dinamica populației ..................................................................................................................................... 24
Mișcarea naturală a populației................................................................................................................. 24
Mișcarea migratorie a populației .................................................................................................................. 31
Aprecieri asupra pieței muncii ...................................................................................................................... 32
Bibliografie ................................................................................................................................................... 34
4
Pagina 5
Introducere
Comuna Scheia, situată în județul Iași, reprezintă o comunitate rurală ale cărei caracteristici sociodemografice reflectă atât dinamica generală a mediului rural din România, cât și particularitățile specifice
ale regiunii Moldovei. Studiul de față își propune să analizeze structura populației, tendințele demografice,
condițiile economice și sociale, precum și factorii care influențează evoluția acestei comunități.
Într-un context național marcat de migrație, îmbătrânirea populației și schimbări economice semnificative,
este esențial să înțelegem modul în care aceste fenomene afectează comunele din zona de nord-est a țării,
una dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere economic. Printr-o abordare detaliată a aspectelor
demografice, educaționale, economice și sociale ale comunei Scheia, acest studiu va oferi o imagine clară
asupra provocărilor și oportunităților de dezvoltare ale localității.
Analiza se bazează pe date statistice relevante, dar și pe observații calitative care permit conturarea unui
tablou realist al vieții comunitare. Scopul final este de a furniza o bază de date solidă pentru administrația
locală, factorii decizionali și alți actori interesați, facilitând astfel implementarea unor politici publice eficiente
și adaptate nevoilor reale ale locuitorilor.
S-au utilizat, la elaborarea studiului, datele statistice furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași,
informațiile preluate de pe portalul TEMPO-Online, furnizat de Institutul Național de Statistică INSSE -
disponibil la adresa http://statistici.insse.ro:8077/, datele oficiale de la Recensământul din 1992, 2002,
2011, 20211 date extrase din Planul Urbanistic General.
1
În unele situații, sunt considerate drept date de la ultimul recensământ date provenind de la RPL 2011, întrucât nu ni s-au
furnizat date complete din cadrul RPL 2021.
5
Pagina 6
Evoluția și densitatea populației comunei Șcheia
Evoluția populației comunei Șcheia
6000
5000 4803 4780
4000
Număr de locuitori
3382 3390
3206 3106
3000
2000
1000
0
1992 2002 2011 2012 2021 2024
Ani
Figura nr. 1 Dinamica populației în perioada 1992 – 2024 în comuna Șcheia
Sursa: Serviciul TEMPO-Online
Evoluția populației comunei Scheia, județul Iași, în perioada 1992-2024, arată o tendință descendentă
semnificativă, reflectând schimbările demografice și socio-economice caracteristice multor localități rurale
din România.
1. 1992 - 2002: Ușoară scădere a populației
o În 1992, populația era de 4.803 locuitori, iar în 2002 a scăzut la 4.780.
o Această reducere minimă (-23 persoane) sugerează un echilibru între natalitate și
mortalitate, posibil compensat de o migrație externă redusă în acea perioadă.
2. 2002 - 2011: Scădere drastică a populației
o În 2011, populația ajunge la 3.382, marcând o reducere de 1.398 persoane în 9 ani (-
29,2%).
o Această scădere semnificativă poate fi atribuită mai multor factori:
▪ Migrația externă: multe persoane, în special tineri, au plecat în străinătate în
căutarea unor oportunități economice mai bune.
▪ Scăderea natalității: Fenomen caracteristic întregii Românii post-comuniste.
▪ Îmbătrânirea populației și creșterea ratei mortalității.
6
Pagina 7
3. 2011 - 2012: Stabilizare temporară
o Populația crește ușor de la 3.382 la 3.390, ceea ce poate indica o ușoară revenire a unor
locuitori sau o stabilizare temporară a natalității.
4. 2012 - 2021: Continuarea declinului demografic
o Populația scade la 3.206 în 2021, pierzând 184 de locuitori (-5,4%).
o Declinul este mai lent decât între 2002-2011, dar confirmă trendul negativ.
o Factori posibili: emigrarea continuă, îmbătrânirea accentuată a populației și menținerea
unei natalități scăzute.
5. 2021 - 2024: Accelerarea depopulării
o În doar 3 ani, populația a scăzut la 3.106 (o pierdere de 100 de persoane).
o Aceasta sugerează o continuare a tendinței de migrație și o rată a mortalității mai mare
decât cea a natalității.
Evoluția populației stabile la 1 ianuarie din comuna Șcheia
6000
5000
Număr de locuitori
4000
3000
2000
1000
0
1997
2022
1992
1993
1994
1995
1996
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2023
2024 Ani
Figura nr. 2 Evoluția populației stabile în comuna Șcheia în perioada 1992-2024
Sursa: Serviciul TEMPO-Online
Între 1992 și 2003, valorile sunt ridicate, variind între 4803 și 4835, dar începând cu 2004 se observă o
scădere bruscă la 3343. După acest an, valorile rămân relativ stabile, fluctuând ușor în jurul valorii de
3300-3400 până în 2016. Din 2017 până în 2024, scăderea continuă treptat, atingând valoarea minimă de
3106 în 2024.
7
Pagina 8
Această tendință ar putea indica un declin constant în indicatorul măsurat, fie că este vorba despre o
populație, o producție sau un alt factor economic sau demografic.
Evoluția populației din satele componente ale comunei Șcheia
1600
1400
1200
Număr de locuitori
1000
800
600
400
200
0
1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
SCHEIA CAUESTI CIOCA-BOCA POIANA SCHEII SATU NOU
Figura nr. 3 Dinamica populației pe sate componente ale comunei Șcheia
Sursa: date furnizate de DJS Iași
1. Satul Șcheia (reprezentat cu albastru) a avut cea mai mare populație pe întreaga perioadă
analizată. După o creștere semnificativă în perioada 1930-1956, populația a rămas relativ stabilă
până în 2002, după care a început să scadă vizibil în 2021.
2. Satul Căuești (portocaliu) a înregistrat o creștere treptată până în anii 1956-1966, urmată de o
ușoară scădere. Deși tendința descendentă nu este abruptă, satul nu și-a menținut populația
maximă atinsă în a doua jumătate a secolului XX.
3. Cioca-Boca (gri) și Poiana Șcheii (galben) au avut un număr de locuitori relativ apropiat și stabil
până în 2002, dar după acest an se observă o ușoară scădere.
4. Satul Nou (albastru închis) a avut cea mai mică populație dintre toate satele analizate, cu o
tendință clară de scădere, mai ales în ultimii ani analizați.
Tendințe generale:
• Populația totală a comunei a crescut inițial până în a doua jumătate a secolului XX, iar după 2002 a
început să scadă.
• Declinul populației este mai vizibil în satul Șcheia, care a fost până acum cel mai populat.
8
Pagina 9
• Posibile cauze ale scăderii pot include migrarea către orașe, îmbătrânirea populației și scăderea
natalității.
Distribuția populației comunei Șcheia pe satele componente
RPL 2011
405
1081
518
509
554
SCHEIA CAUESTI CIOCA-BOCA POIANA SCHEII SATU NOU
Distribuția populației comunei Șcheia pe satele componente
RPL 2021
292
891
466
483
451
SCHEIA CAUESTI CIOCA-BOCA POIANA SCHEII SATU NOU
Figura nr. 4 Dinamica populației pe sate componente ale comunei Șcheia la recensăminte
Din analiza diagramelor de mai sus se observă o distribuție disproporționată a populației cu
centrul administrativ în satul Șcheia ce domină demografic.
9
Pagina 10
Densitatea populației
Densitatea populației în comuna Șcheia în perioada 1992-
2024
140,00
120,00
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
2000
2008
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
2024
Figura nr. 5 Evoluția densității populației în perioada 1992-2024
Sursa: Serviciul TEMPO-Online http://statistici.insse.ro/shop
Graficul prezintă evoluția densității populației în comuna Șcheia în perioada 1992-2024.
Observații generale:
În intervalul 1992-2003, densitatea populației a fost relativ stabilă, menținându-se în jurul valorii de 110-120
locuitori pe unitatea de suprafață. Totuși, începând cu 2004, se observă o scădere bruscă a densității la
aproximativ 80 de locuitori. După acest declin accentuat, densitatea rămâne relativ constantă până în 2024,
cu o ușoară tendință descrescătoare.
Posibile cauze ale scăderii:
• Migrarea populației – o posibilă cauză ar putea fi migrarea locuitorilor către zone urbane, în
căutarea unor oportunități economice mai bune.
• Scăderea natalității – o diminuare a numărului de nașteri ar putea contribui la reducerea treptată
a densității.
10
Pagina 11
• Factori economici și sociali – restructurarea economică, pierderea locurilor de muncă sau lipsa
infrastructurii moderne ar putea determina un declin demografic.
• Recalcularea datelor – există posibilitatea ca schimbarea bruscă din 2004 să fie rezultatul unei
modificări în metodologia de raportare sau a unei recalculări administrative a populației.
Tendințe generale:
După o perioadă stabilă în anii ’90 și începutul anilor 2000, comuna Șcheia a suferit un declin semnificativ
în 2004, urmat de o perioadă de stagnare și o ușoară scădere până în 2024. Dacă această tendință
continuă, ar putea avea implicații asupra dezvoltării economice locale, a infrastructurii și a serviciilor
publice.
Structura populației
Structura populației se referă la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi măsurate sau
cuantificate, precum vârsta, genul, limba, naționalitatea, religia sau activitatea economică, dar și la aspecte
calitative, cum sunt cele sociale sau culturale. Analiza acestor caracteristici evidențiază diversitatea
populației reflectată atât în plan demografic, cât și în plan socio-economic și cultural.
Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației
Vârsta și sexul (genul), numite și „caracteristici demografice fundamentale” prezintă o importanță
deosebită, dată fiind semnificația lor pentru analiza demografică, economică sau socială. Astfel, natalitatea,
mortalitatea sau fertilitatea variază în funcție de vârsta populației, gen, rata de activitate, gradul de ocupare
a populației, ca și de mobilitatea acesteia în teritoriu.
Structura pe grupe de vârstă este expresia divizării populației totale a unei comunități în efective
anuale, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, în trei categorii semnificative, corespunzătoare populației
tinere, adulte și vârstnice.
11
Pagina 12
Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 1992
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
300 200 100 0 100 200 300 400
Feminin Masculin
Figura nr. 6 Piramida vârstelor în anul 1992
Sursa: date prelucrare după informații furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO Online
(http://statistici.insse.ro:8077
12
Pagina 13
Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 2002
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
400 300 200 100 100 200 300
Feminin Masculin
Figura nr. 7 Piramida vârstelor în anul 2002
Sursa: date prelucrare după informații furnizate de Institutul Național de Statistică –
Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077)
13
Pagina 14
Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 2012
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
250 200 150 100 50 50 100 150 200 250
Feminin Masculin
Figura nr. 8 Piramida vârstelor în anul 2012
Sursa: date prelucrare după informații furnizate de Institutul Național de Statistică –
Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077)
14
Pagina 15
Piramida vărstelor în comuna Șcheia în anul 2024
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
200 150 100 50 0 50 100 150 200 250
Feminin Masculin
Figura nr. 9 Piramida vârstelor în anul 2022
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică –
Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077)
Graficul prezintă piramida vârstelor în comuna Șcheia pentru anul 2024, evidențiind structura demografică
pe grupe de vârstă și distribuția pe sexe (feminin – portocaliu, masculin – albastru).
15
Pagina 16
Structura generală a populației:
Se observă o distribuție relativ echilibrată între bărbați și femei, cu unele diferențe în anumite grupe de
vârstă. Populația tânără (0-19 ani) este semnificativ mai redusă comparativ cu segmentele adulte, ceea ce
poate indica o natalitate în scădere sau migrarea tinerilor.
Segmente demografice importante:
• Tinerii (0-19 ani): Populația copiilor și adolescenților este relativ scăzută, ceea ce poate avea
implicații pe termen lung asupra forței de muncă și a sustenabilității comunității.
• Adulții tineri (20-39 ani): Se remarcă o prezență semnificativă a bărbaților în categoria 20-24 ani,
ceea ce ar putea indica o migrare a femeilor sau o rată mai mare a natalității masculine în trecut.
• Adulții mijlocii (40-59 ani): Acest segment este bine reprezentat, cu o ușoară predominanță a
femeilor în unele grupe, ceea ce sugerează un echilibru relativ stabil în această categorie de
vârstă.
• Vârstnicii (peste 60 ani): Se observă o proporție mai mare de femei față de bărbați în categoriile
de vârstă mai înaintată, ceea ce reflectă speranța de viață mai mare a femeilor.
Interpretare și posibile implicații:
1. Îmbătrânirea populației – Numărul persoanelor vârstnice este considerabil, ceea ce poate pune
presiune pe sistemul de asistență socială și medicală.
2. Scăderea natalității – Un număr redus de copii sugerează o posibilă depopulare a comunei în
viitor, dacă nu există măsuri de stimulare a natalității sau atragere a tinerilor.
3. Migrația tinerilor – Posibila plecare a persoanelor tinere către zone urbane poate avea un impact
negativ asupra dezvoltării economice locale.
În concluzie, piramida vârstelor indică un proces de îmbătrânire a populației, cu o bază relativ îngustă și o
preponderență a femeilor în grupele de vârstă mai înaintată. Dacă tendințele continuă, comuna Șcheia s-ar
putea confrunta cu provocări demografice semnificative în viitor.
Structura populației pe grupe mari de vârstă Structura populației pe grupe mari de vârstă
din comuna Șcheia - 1992 din comuna Șcheia - 2002
21% 25% 22% 27%
52%
54%
0 - 14 ani 15 - 59 ani 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani
16
Pagina 17
Structura populației pe grupe mari de vârstă Structura populației pe grupe mari de vârstă
din comuna Șcheia - 2012 din comuna Șcheia - 2024
19% 19% 14%
26%
55% 67%
0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani
Figura nr. 10 Structura populației pe grupe mari de vârstă
Sursa: Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077)
Structura populației pe grupe mari de vârstă din Structura populației pe grupe mari de vârstă din
România - 2024 comuna Șcheia - 2024
14% 14%
24% 19%
62%
67%
0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani 0 - 14 ani 15 - 59 ani peste 60 ani
Figura nr. 11 Structura populației pe grupe mari de vârstă (România versus Șcheia)
Sursa: Baza de date TEMPO-Online (http://statistici.insse.ro:8077)
17
Pagina 18
Analizând structura populației la nivel național cu cea consemnată la nivelul comunei Șcheia
observăm o similitudine astfel că ce se consemnează la nivel național se va replica și la nivel local. În urma
acestei analize comparative rezultă că populația comunei Șcheia are o structură demografică la fel de
îmbătrânită comparativ cu structura demografică la nivel național, iar resursele de forță de muncă sunt
destul de crescute, asigurând într-o oarecare proporție înlocuirea generațiilor. De asemenea, scăderea
constantă a populației la nivelul comunei ar avea tendințe negative pe viitor, ca urmare a unei rezerve
extrem de reduse valoric din ecartul populației 0 - 14 ani.
Ponderea destul de redusă a populației tinere este un indicator al tendinței de îmbătrânire a
populației, punând în pericol în viitor asigurarea cu resurse suficiente de forță de muncă. Creșterea în viitor
a ponderii populației de peste 60 de ani va genera probleme legate de cerințele crescute pentru serviciile
de sănătate și asistență medicală și socială, deoarece, de cele mai multe ori, această populației este
săracă, traiul de zi cu zi fiind bazat pe veniturile din pensii și din activitățile agricole din gospodărie.
Conform Atlasului României ediția 2006, luând în calcul dinamica demografică din perioada
1956-2002, din punct de vedere al structurii pe grupe de vârstă a populației, comuna Șcheia intră în
categoria unităților administrativ-teritoriale cu dinamică exogenă, exod rural accentuat după 1970.
Evoluția ponderii populației tinere 0 - 19 ani din totalul populației este următoarea:
1992 2002 2012 2022
procent din totalul
populației (%) 35.29 34.02 33.45 22.05
nr. persoane 1695 1626 1134 685
Tabelul nr. 1 Evoluția ponderii populației tinere 0 - 19 ani din totalul populației
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
Interpretare generală:
Se observă o scădere semnificativă atât în numărul absolut de persoane, cât și în procentul pe care acest
segment îl reprezintă din totalul populației comunei.
Evoluția numerică:
• În 1992, erau 1695 de persoane în acest grup.
• Până în 2002, numărul a scăzut la 1626, o reducere relativ mică.
18
Pagina 19
• În 2012, declinul devine mai accentuat, cu 1134 de persoane.
• În 2022, numărul scade dramatic la 685, ceea ce indică o diminuare rapidă a acestui segment
demografic.
Evoluția procentuală:
• În 1992, acest grup reprezenta 35.29% din totalul populației.
• În 2002, procentul a scăzut ușor la 34.02%.
• În 2012, continuă să scadă la 33.45%, sugerând o tendință constantă de reducere.
• În 2022, procentul scade brusc la 22.05%, ceea ce indică o schimbare semnificativă a structurii
populației.
Posibile cauze ale scăderii:
1. Îmbătrânirea populației – Persoanele din acest grup fie au avansat în vârstă și au ieșit din
categorie, fie au decedat.
2. Migrația – Este posibil ca o parte semnificativă a populației să fi emigrat către orașe sau în
străinătate.
3. Scăderea natalității – Dacă acest segment include persoane tinere sau active, natalitatea redusă
ar putea contribui la diminuarea sa.
Implicații:
• Reducerea forței de muncă – O scădere accentuată a acestei categorii poate afecta economia
locală, deoarece forța de muncă devine insuficientă.
• Presiune pe sistemele sociale – Dacă populația activă scade, susținerea pensionarilor devine
mai dificilă.
• Necesitatea unor măsuri de atragere a populației – Este important ca autoritățile locale să
implementeze strategii pentru creșterea natalității și reducerea migrației.
Un alt indicator important este raportul de dependență demografică. Acesta reprezintă raportul
dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația
în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane.
AN 0-14 ani PESTE 65 ani 15 - 64 ani raport de dependență
demografică (%)
1992 1196 2589 1018 1.17
2002 1284 2464 1032 1.06
2012 886 1865 639 1.22
2022 443 2077 586 2.02
Tabelul nr. 2 Dinamica raportului de dependență demografică
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
19
Pagina 20
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-onli
EVOLUȚIA PE SEXE A POPULAȚIEI
ÎN PERIOADA 1992-2024 ÎN COMUNA ȘCHEIA
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2007
2010
2013
2016
2019
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2008
2009
2011
2012
2014
2015
2017
2018
2020
2021
2022
2023
2024
Masculin Feminin
Figura nr. 12 Evoluția pe sexe a populației în perioada 1992-2024
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
Graficul prezintă evoluția populației pe sexe în comuna Șcheia în perioada 1992-2024. Se observă că, în
anii 1992-2003, populația a fost relativ constantă, cu un număr echilibrat între bărbați și femei. După anul
2003, are loc o scădere bruscă a populației, cel mai probabil cauzată de factori demografici precum
migrația, natalitatea scăzută sau îmbătrânirea populației.
După 2005, populația se stabilizează la un nivel mai redus, însă se menține un echilibru relativ între
numărul bărbaților și femeilor, cu o ușoară predominanță a bărbaților în ultimele decenii. Această tendință
sugerează fie o migrație mai accentuată în rândul femeilor, fie o speranță de viață mai mare în rândul
bărbaților în această zonă.
În perioada 2010-2024, numărul total al locuitorilor rămâne în scădere, ceea ce poate fi un semnal al unui
declin demografic continuu, specific multor comunități rurale din România. Aceasta ar putea avea implicații
economice și sociale, cum ar fi reducerea forței de muncă locale și necesitatea unor politici de revitalizare a
zonei.
20
Pagina 21
EVOLUȚIA RAPORTULUI DE MASCULINITATE
ÎN PERIOADA 1992-2024 ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI JUD. IAȘI
1,20
1,15
1,10
1,05
1,00
0,95
0,90
0,85
2000
2004
2023
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2001
2002
2003
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2024
Raport de masculinitate Șcheia Raport de masculinitate jud. Iași
Figura nr. 13 Evoluția raportului de masculinitate în perioada 1992-2024
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
Graficul prezintă evoluția raportului de masculinitate în comuna Șcheia și în județul Iași în perioada 19922024. Raportul de masculinitate reprezintă numărul bărbaților raportat la numărul femeilor, un indicator
demografic esențial pentru analiza structurii populației.
În comuna Șcheia, se observă o tendință fluctuantă a acestui indicator în primii ani ai perioadei analizate.
Între 1992 și începutul anilor 2000, raportul de masculinitate a avut o ușoară scădere, ceea ce poate indica
o migrație mai mare în rândul bărbaților sau o rată de mortalitate mai ridicată în rândul acestora. Însă,
începând cu anul 2007, se remarcă o creștere constantă a acestui indicator, atingând valori de peste 1.10
în ultimii ani. Aceasta sugerează fie o scădere mai accentuată a populației feminine, fie un aflux de bărbați
în zonă.
Pe de altă parte, raportul de masculinitate la nivelul județului Iași rămâne relativ constant pe toată perioada
analizată, menținându-se în jurul valorii de 1.00. Acest lucru arată o distribuție echilibrată între sexe în
județ, fără variații semnificative.
Diferența dintre cele două tendințe sugerează că populația comunei Șcheia trece prin schimbări
demografice specifice, posibil influențate de factori locali, cum ar fi migrația, rata natalității sau speranța de
viață diferită între sexe. Această evoluție poate avea implicații asupra structurii socio-economice a
comunei, necesitând măsuri pentru echilibrarea distribuției de gen și gestionarea efectelor pe termen lung.
21
Pagina 22
Structura etnică și confesională a populației
Etnie
UAT/SAT Total Român
nedeclarată
COMUNA 2583 2320 263
ȘCHEIA
Tabelul nr. 2 Structura etnică a populației la RPL 2011
Datele prezentate oferă o imagine asupra structurii etnice a populației din comuna Șcheia. Din totalul de
2.583 de locuitori, 2.320 s-au declarat români, ceea ce reprezintă aproximativ 89,8% din totalul
populației.
În același timp, există un segment semnificativ de 263 de persoane (circa 10,2%) care nu și-au declarat
etnia. Această categorie poate include persoane care fie nu doresc să își dezvăluie apartenența etnică, fie
nu sunt sigure asupra acesteia.
Această structură demografică arată că populația comunei este preponderent românească, dar existența
unui procent relativ ridicat de persoane care nu își declară etnia poate indica fie o diversitate etnică mai
mare decât cea oficial recunoscută, fie o lipsă de interes sau de informații în rândul populației în ceea ce
privește această categorie de date demografice.
22
Pagina 23
Structura confesională a populației
Ortodoxa (Biserica Ortodoxa
Româna)
11%
0% Penticostala (Cultul Crestin
Penticostal - Biserica lui Dumnezeu
13% Apostolica)
0%
1% Baptista (Cultul Crestin Baptist)
75% Adventista de Ziua a Saptea
Crestina dupa Evanghelie
Figura nr. 14 Dinamica structurii confesionale la recensămint
Diagrama prezentată ilustrează structura confesională a populației din comuna Șcheia. Majoritatea
locuitorilor, 75%, aparțin Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce reflectă predominanța acestei confesiuni în
zonă.
Al doilea grup ca mărime este cel al credincioșilor baptiști, care reprezintă 13% din populație. Acest lucru
indică o prezență semnificativă a comunității baptiste în comună.
Credincioșii care aparțin cultului Creștin după Evanghelie constituie 11% din populație, ceea ce arată o
diversitate religioasă moderată în comunitate.
În schimb, comunitățile adventistă și penticostală sunt foarte reduse sau inexistente, având o
reprezentare de 0% în diagramă. Acest fapt sugerează fie o lipsă de adepți ai acestor confesiuni, fie o
prezență extrem de mică, nesemnificativă statistic.
În concluzie, structura confesională a populației din comuna Șcheia este dominată de ortodoxie, cu o
prezență semnificativă a credincioșilor baptiști și creștini după Evanghelie, dar cu o diversitate religioasă
relativ limitată.
23
Pagina 24
Dinamica populației
Mișcarea naturală a populației
EVOLUȚIA INDICATORILOR DINAMICII NATURALE A POPULAȚIEI
ÎN INTERVALUL 1992-2023
140
120
100
80
60
40
20
0
-20
-40
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Nascuți vii Decedați Spor natural
Figura nr. 15 Evoluția indicatorilor dinamicii naturale a populației în intervalul 1992-2023
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
Interpretarea tabelului privind natalitatea, mortalitatea și sporul natural în comuna Șcheia:
1. Natalitatea – Numărul de nou-născuți a variat semnificativ de-a lungul anilor. În anii 1990, s-a
menținut relativ ridicat, cu valori de peste 80 de nașteri anuale. După 2004, se observă o scădere
treptată, iar în ultimii ani (2020-2023), numărul nașterilor a scăzut dramatic, ajungând la valori
foarte mici (16-26 nașteri/an).
2. Mortalitatea – Numărul de decese a avut variații mai mici, dar, în general, s-a menținut constant în
jurul valorii de 50-70 de decese anual. În unele perioade, numărul deceselor a fost mai mic (ex.
2005-2010), însă în anii recenți (2020-2023), mortalitatea a crescut din nou, atingând chiar 45 de
decese în 2020.
3. Sporul natural – Diferența dintre nașteri și decese indică tendința demografică a comunei. În anii
'90 și începutul anilor 2000, sporul natural era pozitiv, ceea ce însemna o creștere a populației.
După 2015, însă, valorile au devenit negative frecvent, atingând -19 în 2020 și -17 în 2022, ceea
ce arată un declin demografic accentuat.
24
Pagina 25
În concluzie, comuna Șcheia se confruntă cu un proces de îmbătrânire și depopulare, caracterizat printro scădere accentuată a natalității și o creștere a mortalității, ceea ce afectează echilibrul demografic al
localității.
EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A NATALITĂȚII ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI
JUD. IAȘI ÎN PERIOADA 1992-2023
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Rata natalitate com. Șcheia Rata natalitate jud. Iași
Figura nr. 16 Evoluția comparativă a natalității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1992-2023
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
1. Tendința generală – Rata natalității în comuna Șcheia a fost inițial mai ridicată decât cea a
județului Iași. În anii '90, valorile natalității au fost relativ mari, atingând chiar 24,59‰ în 2001.
Totuși, după această perioadă, s-a observat un declin constant.
2. Scăderea accentuată – După 2004, natalitatea a început să scadă semnificativ, ajungând la valori
sub 10‰ după 2015. În 2022 și 2023, rata natalității a coborât la 5,06‰ și respectiv 6,37‰, ceea
ce indică o criză demografică severă.
3. Comparația cu județul Iași – Spre deosebire de comuna Șcheia, județul Iași a avut o natalitate
mai stabilă, menținându-se între 11-13‰ până în jurul anului 2015. După această perioadă, și în
județ s-a înregistrat o scădere, dar nu la fel de drastică precum în Șcheia.
4. Implicații – Această scădere a natalității sugerează o îmbătrânire a populației și o posibilă migrare
a tinerilor spre alte zone. Dacă trendul continuă, comuna Șcheia s-ar putea confrunta cu probleme
serioase în ceea ce privește menținerea forței de muncă și sustenabilitatea economică.
În concluzie, comuna Șcheia se află într-un declin demografic mai pronunțat decât județul Iași, ceea
ce necesită măsuri urgente pentru stimularea natalității și atragerea populației tinere.
25
Pagina 26
EVOLUȚIA POPULAȚIEI FEMININE PE
EȘANTIOANE DE FERTILITATE ÎN COMUNA ȘCHEIA
1000
900 858
800 756
700 640
559
600
465 482
500 418 388 416 405
376 346
400 309
300 243 214 236
203 174
200 124 110
100
0
0-14 ani (grupă 15-19 (grupă cu 20-29 (grupă cu 30-49 ani (grupă cu >50 ani (grupă
nefertilă) fertilitate medie) fertilitate maximă) fertilitate medie) nefertilă)
1992 2002 2012 2024
Figura nr. 17 Evoluția populației feminine pe eșantioane de fertilitate în comuna Șcheia
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
1. Scăderea populației tinere (0-14 ani) – Se observă o reducere drastică a numărului de copii și
adolescenți de la 559 în 1992 la doar 203 în 2024. Aceasta indică o natalitate în continuă scădere,
ceea ce va duce la o diminuare a forței de muncă în viitor.
2. Reducerea grupelor de fertilitate medie (15-19 și 30-49 ani) – Categoria 15-19 ani a scăzut
constant, de la 243 în 1992 la doar 110 în 2024. Deși grupa 30-49 ani a avut o creștere între 1992
și 2012, aceasta a început să scadă ușor după 2012, ceea ce arată o îmbătrânire a populației
active.
3. Fluctuațiile în grupa de fertilitate maximă (20-29 ani) – Aceasta a crescut din 1992 (309
persoane) până în 2002 (376 persoane), dar a scăzut brusc până în 2012 (214 persoane). În 2024,
se observă o ușoară creștere la 236, dar nivelul este mult sub cel din 2002, ceea ce arată o
posibilă migrație a tinerilor către alte localități.
4. Îmbătrânirea populației (>50 ani) – Deși în 1992 această categorie era cea mai numeroasă (858
persoane), în 2012 a scăzut semnificativ (465 persoane). Totuși, în 2024 a crescut din nou la 482,
ceea ce arată un proces de îmbătrânire a populației, cu un număr redus de tineri care să o
înlocuiască.
26
Pagina 27
Concluzie:
Comuna Șcheia se confruntă cu un declin demografic sever, caracterizat prin scăderea natalității,
migrarea tinerilor și îmbătrânirea populației. Această situație poate avea efecte negative asupra
dezvoltării economice și sociale a localității, necesitând măsuri de stimulare a natalității și atragerea
populației active.
EVOLUȚIA COMPARATIVĂ A MORTALITĂȚII ÎN COMUNA ȘCHEIA ȘI
JUDEȚUL IAȘI ÎN PERIOADA 1992-2023
20,00
18,00
16,00
14,00
12,00
10,00
8,00
6,00
4,00
2,00
0,00
2009
2012
2015
2018
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
2013
2014
2016
2017
2019
2020
2021
2022
2023
Rata mortalitate com. Șcheia Rata mortalitate jud. Iași
Figura nr. 18 Evoluția mortalității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1993-2023
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
Analiza ratei mortalității în comuna Șcheia și județul Iași:
1. Evoluția ratei mortalității în comuna Șcheia
o Mortalitatea a avut fluctuații semnificative de-a lungul anilor, cu valori mai mari față de
județul Iași în multe perioade.
o Cele mai ridicate valori au fost în 1994 (17.77‰), 2004 (15.26‰), 2006 (15.41‰) și 2020
(13.84‰).
o În 2019 (6.12‰), s-a înregistrat cel mai scăzut nivel, dar mortalitatea a crescut din nou
după 2020.
o În 2023, rata mortalității este 7.64‰, ceea ce indică o scădere față de anii anteriori.
2. Comparativ cu județul Iași
o Rata mortalității în județul Iași a fost mult mai stabilă, situându-se între 9‰ și 12‰.
27
Pagina 28
o Comuna Șcheia a avut perioade în care rata mortalității era mai mare decât media
județeană, ceea ce poate fi influențat de structura populației (îmbătrânirea demografică) și
accesul la servicii medicale.
Concluzii:
• Scăderea natalității și îmbătrânirea populației sunt factori importanți care influențează
mortalitatea în comuna Șcheia.
• Variațiile semnificative ale ratei mortalității indică posibile evenimente demografice, sociale sau
economice care au afectat comunitatea.
• Comparativ cu județul Iași, comuna Șcheia a avut o mortalitate mai ridicată în anumite
perioade, ceea ce sugerează necesitatea unor măsuri pentru îmbunătățirea sănătății și calității
vieții populației.
EVOLUȚIA COMPARATIVA A RATEI DE NUPȚIALITATE
COMUNA ȘCHEIA vs. JUDEȚUL IAȘI ÎN PER.
1992-2023
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Rata nupțialitate com. Șcheia Rata nupțialitate jud. Iași
Figura nr. 19 Evoluția nupțialității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1993-2023
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
1. Evoluția ratei nupțialității în comuna Șcheia
• Rata nupțialității în comuna Șcheia a avut variații semnificative de-a lungul anilor.
• Perioade cu valori ridicate:
o 1994 (9.6‰), 1997 (9.4‰), 2007 (9.8‰) – indică ani în care s-au înregistrat mai multe
căsătorii.
• Perioade cu valori foarte scăzute:
o 2009 (2.7‰), 2010 (2.4‰), 2015 (2.3‰), 2020 (0.3‰) – un minim istoric, posibil cauzat de
pandemie.
28
Pagina 29
• După 2020, se observă o ușoară revenire, cu 5.7‰ în 2022 și 4.5‰ în 2023, dar încă sub
nivelurile din anii 1990.
2. Comparativ cu județul Iași
• În județul Iași, rata nupțialității a fost mai stabilă, situându-se între 6‰ și 8‰.
• Spre deosebire de comuna Șcheia, județul nu a înregistrat o scădere atât de bruscă în 2020.
• În general, comuna Șcheia a avut ani cu o rată mai mare decât media județului, dar și perioade de
declin puternic.
3. Concluzii
• Scăderea căsătoriilor poate fi influențată de migrația populației tinere, schimbările socio-
economice și pandemia COVID-19.
• Redresarea după 2020 indică o posibilă revenire a interesului pentru căsătorii, dar nivelurile sunt
încă mai mici decât în trecut.
• În județul Iași, tendința este mai constantă, sugerând o stabilitate demografică mai mare decât în
comuna Șcheia.
COMPARAȚIE ÎNTRE RATA DE EȘUARE A CĂSĂTORIILOR ÎN COMUNA
ȘCHEIA vs. JUDEȚUL IAȘI ÎN PER. 1992-2023
2,00
1,80
1,60
1,40
1,20
1,00
0,80
0,60
0,40
0,20
0,00
2001
2013
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Rata de divorțialitate com. Șcheia Rata de divorțialitate jud. Iași
Figura nr. 20 Evoluția divorțialității în comuna Șcheia și jud. Iași în perioada 1993-2023
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
29
Pagina 30
1. Evoluția ratei de divorțialitate în comuna Șcheia
• În anii '90, rata divorțialității în comuna Șcheia era foarte scăzută, atingând 0.00‰ în 1992, 2001,
2009, 2010, 2011, 2017 și 2020.
• Creșteri notabile au fost în 1994 (1.50‰), 2012 (0.88‰) și 2016 (0.89‰).
• În 2023, rata divorțialității a fost 0.32‰, o valoare scăzută comparativ cu județul Iași.
2. Comparativ cu județul Iași
• În județul Iași, rata divorțialității a fost semnificativ mai mare și mai stabilă, oscilând între 0.82‰ și
1.9‰.
• Spre deosebire de comuna Șcheia, unde au fost ani fără divorțuri, în județul Iași nu s-au înregistrat
astfel de pauze.
• Perioadele de maxim în județul Iași: 1998 (1.9‰), 2018 (1.36‰).
• În 2023, județul Iași a avut o rată de divorțialitate de 1.02‰, mai mult decât de trei ori rata din
comuna Șcheia.
3. Concluzii
• Comuna Șcheia are o rată de divorțialitate foarte scăzută comparativ cu județul Iași.
• Posibile explicații:
o Populația mai mică → mai puține căsătorii și divorțuri.
o Factori socio-culturali → poate fi o comunitate mai tradițională.
o Migrația → multe familii tinere se mută, afectând statistica divorțurilor.
• Județul Iași are o rată mai constantă, sugerând o stabilitate mai mare a trendurilor
demografice.
30
Pagina 31
Mișcarea migratorie a populației
EVOLUȚIA INDICATORILOR MIȘCĂRII MIGRATORII A POPULAȚIEI ÎN
INTERVALUL 1992-2023
400
300
200
100
0
-100
-200
-300
-400
2001
2013
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Plecări cu reședința Stabiliri cu reședința Sold migrator
Figura nr. 21 Evoluția indicatorilor mișcării migratorii a populației în perioada 1993-2023
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică - Baza de date TEMPO
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online)
1. Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința
• Plecările au fost semnificativ mai mari decât stabilirile, în special în anii '90 (ex. 1992: 293 plecări
vs. 12 stabiliri).
• 1998 a fost un an atipic, cu un număr mai mare de stabiliri (84), ceea ce a redus soldul migrator
negativ.
• După 2000, plecările au scăzut treptat (de la 146 în 1999 la doar 15 în 2020).
• Stabilirile au rămas la valori reduse, dar au avut creșteri ocazionale (ex. 32 stabiliri în 2020).
2. Soldul migrator (diferența dintre plecări și stabiliri)
• Perioada 1992-2000: Sold migrator negativ ridicat (peste -100 anual).
• Perioada 2001-2010: Sold migrator negativ mai redus, dar constant.
• După 2010, soldul s-a apropiat de zero și chiar a devenit pozitiv în 2009 (+14) și 2020 (+17).
31
Pagina 32
• În 2023, soldul migrator a fost -8, indicând o ușoară pierdere de populație.
3. Concluzii
• Tendință generală de depopulare în anii '90 și 2000, dar ritmul a încetinit după 2010.
• Scăderea plecărilor și creșterea stabilirilor în unele perioade (ex. 2020) sugerează o posibilă
atractivitate crescută a comunei în ultimii ani.
• Faptori posibili: dezvoltarea economică, îmbunătățirea infrastructurii sau migrația inversă a
persoanelor din mediul urban spre rural.
Aprecieri asupra pieței muncii
Piața muncii în comuna Șcheia:
1. Agricultură și activități conexe:
o Zona este predominant agricolă, cu activități centrate pe cultivarea terenurilor și creșterea
animalelor. Un exemplu recent este proiectul de construire a silozurilor pentru depozitarea
și conservarea semințelor de consum în satul Căuești, inițiat de un investitor local
2. Munca neplătită și populația casnică:
o În județul Iași, există o proporție semnificativă de persoane care se dedică activităților
casnice neplătite, precum îngrijirea gospodăriei și a familiei. Acest fenomen este întâlnit și
în comuna Șcheia, afectând în special persoanele cu vârste între 45 și 54 de ani, care se
confruntă adesea cu dificultăți în reintegrarea pe piața muncii din cauza experienței
anterioare sau a schimbărilor economice
o
3. Provocări și perspective:
o O provocare majoră pentru comuna Șcheia este menținerea și atragerea forței de muncă
tinere, având în vedere tendința generală de migrație către zonele urbane. Dezvoltarea
infrastructurii locale și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ar putea contribui la crearea
de noi locuri de muncă și la revitalizarea economiei locale.
În concluzie, piața muncii în comuna Șcheia este caracterizată de o predominanță a activităților agricole și
de provocări legate de migrația forței de muncă tinere. Investițiile în infrastructură și sprijinirea inițiativelor
locale pot juca un rol esențial în dezvoltarea economică a zonei.
32
Pagina 33
Prognoze
Evoluția populației în comuna Șcheia poate fi analizată pe baza tendințelor demografice, a ratelor de
migrație și a schimbărilor socio-economice.
1. Evoluția trecută a populației și tendințe actuale
• Datele privind migrația arată un sold migrator negativ în majoritatea anilor, ceea ce înseamnă că
mai multe persoane au plecat decât au venit în comună.
• Rata nupțialității (căsătoriilor) a avut fluctuații semnificative, iar rata divorțialității s-a menținut
relativ scăzută, ceea ce sugerează o stabilitate familială.
• Populația activă se confruntă cu provocări economice, iar lipsa locurilor de muncă determină
mulți tineri să migreze spre orașe sau în străinătate.
2. Factori care influențează evoluția populației
• Migrația externă și internă: Datele arată o tendință de migrație către orașe mai mari, cum ar fi
Iași, unde oportunitățile economice sunt mai variate.
• Îmbătrânirea populației: Dacă tendința de migrație tânără continuă, se va observa o creștere a
procentului populației vârstnice.
• Natalitatea și fertilitatea: Rata de fertilitate în zonele rurale este, de regulă, mai mare decât în
orașe, dar scăderea populației tinere afectează și acest aspect.
3. Prognoză pentru următorii 10-20 de ani
• Scădere moderată a populației: Dacă migrația continuă la ritmul actual, populația comunei
Șcheia ar putea să scadă cu 10-20% până în 2040.
• Îmbătrânirea demografică: Ponderea populației peste 60 de ani va crește, în timp ce numărul
tinerilor va continua să scadă.
• Necesitatea unor politici locale: Pentru a menține populația stabilă, sunt necesare investiții în
infrastructură, locuri de muncă și servicii sociale pentru tineri și familii.
4. Posibile soluții pentru stabilizarea populației
• Crearea de locuri de muncă prin sprijinirea antreprenorilor locali și a fermierilor.
• Investiții în infrastructură și modernizarea serviciilor publice.
• Dezvoltarea unor politici de atragere a tinerilor, inclusiv facilități pentru întemeierea unei familii.
Concluzie
33
Pagina 34
Dacă actualele tendințe de migrație și îmbătrânire continuă, comuna Șcheia se va confrunta cu o scădere a
populației și o creștere a ponderii persoanelor vârstnice. Totuși, prin politici locale eficiente și investiții
strategice, această tendință ar putea fi încetinită sau chiar inversată.
Bibliografie
• Fișa localității
• Informații furnizate de către Primăria comunei Șcheia, județul Iași
• Plan Urbanistic General al comunei Șcheia, județul Iași
• Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 1992
• Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2002
• Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2011
• Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor, 2021
WEBOGRAFIE
• http://statistici.insse.ro:8077 - INS România, Baza de date Tempo-Online
• http://www.recensamantromania.ro
Întocmit,
Geomatician Melinte Silvia
34