Plan Urbanistic General (PUG)

Studiu de fundamentare Evoluția activităților economice, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Șcheia, jud. Iași
Pagini
19
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Studiu de fundamentare Evoluția activităților economice, aferent Planului Urbanistic General al Comunei Șcheia, județul Iași”, Comuna Șcheia, jud. Iași. Sursa: https://www.scheia.ro/ari_afisare_document.php?document=39053 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/scheia/87486-studiu-de-fundamentare-evolutia-activitatilor-economice-aferent-planului, 07.11.2026)

Fișier creat
28.04.2025
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STUDIU DE FUNDAMENTARE EVOLUȚIA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE aferente PLANULUI URBANISTIC GENERAL al comunei ȘCHEIA, județul IAȘI PROIECTANT Municipiul Iași, șoseaua Națională, S.C. REALITIS S.R.L. nr. 37, încăperile 5-8, clădirea Aria Office Center Iași, BENEFICIAR județul Iași, mobil: +40730-555777 COMUNA ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI E-mail: [email protected]; DATA CUI:42797256;Nr.ORC J2020001619229 2025

Pagina 2

LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. REALITIS S.R.L. Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN SAVESCU Semnat digital de SAVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN CIPRIAN- Data: 2025.04.28 15:54:44 CONSTANTIN +03'00' Administrator BOGUS GHEORGHE - VENIAMIN ȘEF PROIECT: ING. SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN COORDONATOR RUR URBANIST: ARH. URB. HEN IUSTIN-CONSTANTIN COLECTIV DE ELABORARE: GEOMATICIAN MELINTE SILVIA 2

Pagina 3

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ȘCHEIA, JUDEȚUL IAȘI Denumirea și conținutul etapelor: ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE I.1. Actualizarea suportului topografic I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulației și transporturilor I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice I.6. Studiu de fundamentare peisagistic I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică I.12. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM II.1. Parte scrisă II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice II.1.2. Regulament local de urbanism II.1.3. Memoriu de sinteză II.2. Parte desenată II.2.1. Incadrare în teritoriu II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S. ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G. 3

Pagina 4

CUPRINS Introducere .................................................................................................................................................... 5 Structura activităților economice .................................................................................................................... 6 Sectorul primar .......................................................................................................................................... 7 Sectorul secundar ................................................................................................................................... 15 Sectorul terțiar ......................................................................................................................................... 15 Analiza SWOT privind stadiul de dezvoltare economică și socială .......................................................... 16 Bibliografie .............................................................................................................................................. 18 4

Pagina 5

Introducere Comuna Șcheia, situată în județul Iași, este o localitate rurală care se confruntă cu multiple provocări economice și sociale, dar care beneficiază și de oportunități semnificative datorate poziției geografice, resurselor locale și potențialului uman. Acest studiu economic își propune să analizeze principalele caracteristici ale economiei locale, să identifice factorii care influențează dezvoltarea și să propună soluții pentru valorificarea optimă a resurselor disponibile. Dezvoltarea economică a unei comunități rurale depinde în mare măsură de capacitatea acesteia de a utiliza resursele naturale, infrastructura și forța de muncă în mod eficient și sustenabil. În cazul comunei Șcheia, economia este dominată de sectorul agricol, completat de activități secundare precum comerțul și serviciile. Analiza de față va aborda aceste aspecte, evidențiind potențialul economic al zonei și constrângerile cu care se confruntă locuitorii. Studiul se concentrează pe identificarea principalelor tendințe economice, pe evaluarea nivelului de trai al locuitorilor și pe examinarea gradului de acces la servicii esențiale, cum ar fi educația, sănătatea și transportul. De asemenea, sunt analizate perspectivele pentru atragerea de investiții și pentru crearea unor locuri de muncă care să răspundă cerințelor locale. Prin acest studiu economic, se urmărește să se ofere o bază de date și analize relevante care să sprijine administrația locală și alte părți interesate în luarea deciziilor informate pentru dezvoltarea sustenabilă a comunei Șcheia. Concluziile și recomandările formulate vor servi drept punct de plecare pentru strategii economice viitoare, orientate spre creșterea competitivității locale și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Pentru realizarea acestui studiu, au fost utilizate date din Fișa localității, furnizată de Direcția Județeană de Statistică Iași, informații de la Oficiul Național al Registrului Comerțului Iași, Direcția Silvică Iași, precum și date oferite de Primăria Șcheia. Având în vedere sursele variate ale datelor, pe parcursul studiului se va observa că unele informații au valori diferite sau contradictorii. 5

Pagina 6

Structura activităților economice Structura unităților economice din comuna Șcheia din punct de vedere al formei de organizare juridică relevă următoarele: DISTRIBUȚIA UNITĂȚILOR ECONOMICE ÎN FUNCȚIE DE FORMA JURIDICĂ 35 32 30 25 20 15 13 12 10 6 5 0 SRL PFA IF II Figura nr. 1 - Distribuția unităților economice în funcție de forma juridică Sursa: Date furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași Graficul prezintă distribuția unităților economice în funcție de forma juridică. Se observă că cele mai numeroase sunt SRL-urile (Societăți cu Răspundere Limitată), cu un total de 32 de unități, ceea ce indică faptul că această formă juridică este preferată de majoritatea antreprenorilor. Acest lucru se poate datora avantajelor legate de răspunderea limitată a asociaților, precum și de flexibilitatea operațională și fiscală. Pe locul al doilea se situează PFA-urile (Persoane Fizice Autorizate), cu 13 unități, urmate îndeaproape de II-urile (Întreprinderi Individuale), care numără 12 unități. Aceste forme juridice sunt des întâlnite în rândul micilor antreprenori și al freelancerilor, oferind o modalitate simplă și accesibilă de a desfășura activități economice. Ultimele în clasament sunt IF-urile (Întreprinderi Familiale), cu doar 6 unități, ceea ce sugerează că acest tip de organizare este mai puțin popular, posibil din cauza constrângerilor legate de componența familială și de modul de administrare. 6

Pagina 7

În concluzie, se remarcă o preferință clară pentru SRL-uri, urmate de formele mai simple de organizare precum PFA și II, în timp ce IF-urile rămân o opțiune rar aleasă. Sectorul primar Sectorul primar include activitățile desfășurate în agricultură și creșterea animalelor. Ca număr de unități economice, sectorul primar al comunei Șcheia reprezintă un procent semnificativ din totalul agenților economici din comună. Activitățile agricole pot avea un rol important în economia locală fiind considerate și un “refugiu” pentru populația activă neremunerată și cea inactivă. Dacă înainte de 1989 agricultura se practica în cadrul organizat al cooperativelor agricole de producție (CAP) și întreprinderilor agricole de stat (IAS), după 1990 proprietatea privată a devenit majoritară, prin reinstituirea proprietății private asupra terenurilor agricole datorită Legii nr. 18/1991. Deși adoptarea acestei legi reprezintă un act de justețe și un început bun al reformei, retrocedarea terenurilor a avut mai multe efecte negative decât pozitive, în sensul că a determinat diminuarea excesivă și fragmentarea proprietății agricole astfel încât, exploatările agricole au ajuns la dimensiuni reduse și foarte reduse, care nu permit practicarea unei agriculturi performante, ci conduc, în mod inevitabil, către o agricultură de subzistență. Ca reacție la această tendință, de fărâmițare a fondului funciar, în comuna Șcheia au existat inițiative din partea locuitorilor pentru înființarea de exploatații agricole de mari dimensiuni precum și ferme care în prezent reprezintă principalii agenți economici ai comunei, asigurând valorificarea terenurilor agricole la un nivel superior, creând locuri de muncă pentru populația locală, accentuând importanța raselor selecționate de animale, preluând o parte din producția de lapte din gospodăriile comunei, contribuind la bugetul local al orașului prin impozitele plătite. 7

Pagina 8

Evoluția suprafeței agricole (ha) în U.A.T. Șcheia în perioada 1990-2014 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1995 2008 1990 1991 1992 1993 1994 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Figura nr. 2 - Evoluția suprafeței agricole (ha) în U.A.T. Șcheia în perioada1990-2014 Sursa: date furnizate de baza-tempo.inssee Graficul ilustrează evoluția suprafeței agricole (exprimată în hectare) în cadrul U.A.T. Șcheia în perioada 1990–2014. În primii ani analizați (1990–2004), suprafața agricolă s-a menținut relativ constantă, oscilând ușor în jurul valorii de 4.500 hectare. Această stabilitate sugerează o continuitate în utilizarea terenurilor agricole în perioada imediat postcomunistă. Totuși, începând cu anul 2005, se observă o scădere bruscă și semnificativă a suprafeței agricole, care coboară sub 3.000 ha. Acest moment marchează o ruptură majoră în evoluția utilizării terenurilor, posibil ca urmare a unor schimbări administrative, urbanistice sau legate de retrocedări sau modificări în regimul de proprietate. După această scădere, în 2006 apare o ușoară revenire, dar ulterior suprafața agricolă se stabilizează la un nivel mult mai redus comparativ cu perioada anterioară, în jur de 2.700–2.900 ha, până în 2014. Această stabilizare la un nou prag inferior sugerează o restructurare durabilă a modului în care terenurile sunt folosite în U.A.T. Șcheia, cel mai probabil în favoarea extinderii zonelor rezidențiale sau industriale în detrimentul celor agricole. În concluzie, deși începutul perioadei analizate indică o continuitate în exploatarea agricolă a terenurilor, schimbările survenite începând cu 2005 reflectă o transformare profundă a peisajului rural și a destinației terenurilor din această unitate administrativ-teritorială. 8

Pagina 9

Evoluția principalelor categorii de folosință agricolă în intervalul 2004-2014 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Arabila Pasuni Finete Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole Figura nr. 3 - Evoluția suprafeței agricole (ha) în U.A.T. Șcheia în perioada2004-2014 Sursa: date furnizate de baza-tempo.inssee Graficul evidențiază evoluția principalelor categorii de folosință agricolă în U.A.T. Șcheia în perioada 2004– 2014, fiind analizate cinci tipuri de utilizare a terenurilor: arabil, pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, precum și livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă categoria dominantă pe tot parcursul intervalului analizat, deși se observă o scădere bruscă între 2004 și 2005, de la aproximativ 3.000 ha la sub 2.000 ha. Începând din 2006, suprafața arabilă se stabilizează în jurul valorii de 2.000 ha, cu mici variații, păstrându-și ponderea majoritară în structura agricolă a localității. Pășunile urmează ca importanță, însă și acestea înregistrează o diminuare semnificativă în 2005, de la peste 1.000 ha la sub 600 ha. Ulterior, suprafața destinată pășunilor rămâne relativ constantă, în jur de 500 ha, până la finalul perioadei. Fânețele prezintă o ușoară scădere în primii ani și apoi se mențin în jurul valorii de 200 ha. În mod similar, viile și pepinierele viticole ocupă o suprafață foarte mică, oscilând sub 100 ha, fără variații semnificative, ceea ce sugerează o importanță redusă a viticulturii în zonă. Livezile și pepinierele pomicole au o evoluție similară viilor, cu valori foarte scăzute, ceea ce indică o prezență modestă a pomiculturii în structura agricolă a U.A.T. Șcheia. În concluzie, datele reflectă o restructurare masivă a folosinței terenurilor agricole după 2004, cel mai probabil în contextul scăderii generale a suprafeței agricole (conform graficului anterior). Terenul arabil continuă să dețină o pondere dominantă, în timp ce pășunile, fânețele și culturile perene rămân marginale și constante. Această distribuție sugerează o orientare agricolă preponderent cerealieră sau de cultură mare. 9

Pagina 10

Categorii de folosință a terenurilor agricole - anul 2014 Arabila Pasuni Finete Vii si pepiniere viticole Livezi si pepiniere pomicole Figură 4 Categorii de folosință a terenurilor Agricole-anul 2014 Sursa: date furnizate de baza-tempo.inssee În 2014, terenul arabil continuă să dețină cea mai mare pondere în totalul terenurilor agricole, cu 2070 ha, adică aproximativ 72% din totalul menționat (2883 ha). Această valoare confirmă importanța predominantă a agriculturii de tip cultură mare în zonă. Pășunile ocupă 525 ha, ceea ce reprezintă circa 18% din total. Ele indică o prezență semnificativă a activităților zootehnice, deși nu la o scară foarte mare. Fânețele, cu 123 ha, au un rol secundar în economia agricolă locală, sugerând o utilizare restrânsă pentru furaje sau activități agricole tradiționale. Surprinzător, vii și pepinierele viticole ajung la 122 ha, o valoare apropiată de cea a fânețelor, indicând o posibilă revigorare sau stabilizare a sectorului viticol în zonă. În schimb, livezile și pepinierele pomicole rămân la un nivel foarte redus – 43 ha, adică sub 2% din totalul terenurilor agricole, ceea ce sugerează o activitate pomicolă slab dezvoltată. Structura terenurilor agricole în 2014 arată clar că Șcheia este orientată în principal spre agricultură extensivă (teren arabil), cu o contribuție moderată din partea pășunilor și foarte limitată a culturilor perene (vii, livezi). Această distribuție reflectă o economie agricolă simplificată, posibil cu accent pe producția de cereale și plante tehnice, în detrimentul diversificării agricole. 10

Pagina 11

Teren agricol / locuitor, este un indicator de arealitate, care exprimă raportul dintre suprafața terenului agricol și populația acesteia. teren agricol - ha populația – loc. suprafața agricolă / locuitor 2883 2583 1,1 ha Față de media la nivel național pentru spațiul rural, care este de 1,4 ha/locuitor, în comuna Șcheia acest indicator are o valoare inferioară de 1,1 ha teren agricol / locuitor. Această valoare denotă caracterul slab de ruralizare și faptul că u.a.t. Șcheia din perpectiva categoriilor de folosință are elemente de entitate urbană. Mecanizarea Imediat după 1989, parcul de mașini și utilaje agricole din majoritatea comunelor au dispărut treptat, ca urmare a desființării Secțiilor de Mecanizare Agricolă (SMA) și a Întreprinderilor Agricole de Stat (IAS). Ca urmare, în primii ani de după 1989 a crescut numărul utilajelor agricole cu tracțiune animală, precum și numărul animalelor de tracțiune (cabaline în special). Gradul de mecanizare al agriculturii în cadrul comunei Șcheia este scăzut și din acest motiv și productivitatea este scăzută. Aceasta situație se datorează și suprafețelor agricole individuale reduse care nu permit investiții in mecanizare, investiții ce nu ar fi amortizate. Suprafața cultivată și producția agricolă vegetală Cel mai important element al potențialului natural de care dispune comuna Șcheia îl reprezintă solul, potențialul edafic care oferă posibilitate practicării agriculturii și, mai ales, cultivarea unei game variate de plante de cultură. Alți factori care influențează suprafața cultivată și, indirect, producția agricolă sunt: - prețurile mereu în creștere ale serviciilor pentru agricultură (creșterea prețului combustibililor – motorina), creșterea prețului îngrășămintelor chimice, fito-sanitarelor, etc. - posibilitățile de valorificare a producției agricole (prezența unităților de preluare și prelucrare a materiilor prime agricole), - dimensiunea efectivelor de animale – care consumă o mare parte a producției agricole vegetale. 11

Pagina 12

Așa cum reiese din datele statistice, terenul arabil reprezintă 2070 ha din suprafața terenurilor agricole ale comunei Șcheia. Ca factori nefavorabili menționăm relieful precum și existența unor procesele active de deplasări în masă a terenului și eroziunea terenurilor dar și deficitul de elemente nutritive cu perioade de secetă care afectează culturile în cele mai importante faze de vegetație. Producțiile culturilor agricole sunt variabile atât în timp cât și în spațiu. Variabilitatea producției este determinată de o asociație de factori care acționează în corelație. Aceștia sunt: o condițiile meteorologice nefavorabile în fazele de vegetație (seceta); o proprietățile și caracteristicile solului (fertilitate naturală, umiditate, pantă, erodabilitate, textură, porozitate), care sunt diferite pentru fiecare categorie de sol; o agrotehnica deficitară; o resurse materiale reduse ale proprietarilor de terenuri agricole; o ineficiența sau lipsa asolamentelor; o lipsa de experiență a cultivatorilor în gestionarea resurselor de sol; o gradul de fărâmițare a proprietății; o procesele active de alunecare în masă și eroziunea puternică a solului, o lipsa unor lucrări ameliorative. Potențialul agricol al comunei ar putea fi substanțial mărit prin practicarea agriculturii ecologice. Datorită faptului că fertilizarea cu îngrășăminte chimice și tratamentele cu pesticide sunt aproape inexistente, fiind în prezent utilizate într-o măsură limitată (din lipsă de mijloace financiare), trecerea de la agricultura clasică la o agricultură ecologică este fezabilă pentru fermierii locali sau marii cultivatori de terenuri (persoanele juridice). Producția zootehnică Creșterea animalelor prezintă o importanță deosebită pentru agricultură. Condițiile favorabile permit creșterea principalelor specii (bovine, ovine, porcine). Interesul pentru creșterea animalelor rezultă din faptul că zootehnia joacă un rol important în economie, pe de o parte asigurând sursa de aprovizionare a populației cu produse alimentare de bază (ouă, carne, lapte), iar pe de altă parte asigură materia primă pentru alte industrii (industria alimentară, de îmbrăcăminte, încălțăminte). Creșterea animalelor este și o activitate consumatoare de materii prime vegetale, o parte din acestea neavând altfel nici o altă utilizare 12

Pagina 13

(pășuni, fânețe) și este considerată totodată o mică industrie producătoare de îngrășăminte naturale (gunoi), considerate cele mai ieftine și nepoluante îngrășăminte. Sectorul creșterii animalelor a înregistrat un regres atât din punct de vedere al formei de organizare cât și ca efective. Dispariția întreprinderilor agricole de stat și a cooperativelor agricole de stat, principalele deținătoare a complexelor de creștere a animalelor a determinat și o reducere a efectivelor dar mai ales o mixtură a raselor și o pierdere de productivitate. Silvicultura În arealul geografic determinat de unitatea administrativ-teritorială a comunei Șcheia sunt prezente pădurile de stejar. Pădurile de stejar se formează uneori arborete pure sau aproape pure, dar se pot asocia cu teiul pucios Tilia cordata), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), gladeșul (Acer tataricum), jugastrul (Acer campestre), ulmul de câmp (Ulmus foliaacea), gorunul (Quercus petraea) și uneori se află speciile de tei: teiul cu frunza lată (Tilia plathyphyllos), teiul argintiu (Tilia tomentosa). Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat alunul, voniceriul, dâvmozul (Viburnum lantana) clocotișul (Siaphylea pinnata), cornul (Cornus mas). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt formate predominant din asociații mezo-xerofile dominate de păiușca (Agrostis tenuis), pieptănariță (Cynosurus cristatus), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timoftica (Phleum pratensis), care formează asociații furajere și de mare productivitate. Perimetrul silvic existent, pe lângă rolul important pe care îl are prin crearea unei protecții naturale a mediului înconjurător, poate conferi și un cadru natural deosebit de pitoresc, propice turismului, a cărui dezvoltare este însă condiționată de modernizarea infrastructurii. Datorită suprafețelor mari ocupate de terenuri neproductive, dar și suprafețele de teren potențial a fi afectat de alunecări, în viitor se prognozează extinderea perimetrelor silvice prin împădurirea parțială/totală a acestora 13

Pagina 14

NR. DENUMIRE FORMA COD DOMENIU DE LOCALITATE CRT. JURIDICĂ CAEN ACTIVITATE 1 SLABU IONEL PFA AGRICULTURA SCHEIA 2 AGHEORGHIESEI PFA AGRICULTURA SCHEIA CLAUDIA ROXANA 3 AGRICOLA DAIANA SRL AGRICULTURA SCHEIA 4 FERMA SRL AGRICULTURA SCHEIA BIOORGANICA PT CRESTERE 5 DONEA MIHAITA II AGRICULTURA SCHEIA 6 RAVEICA VASILE II AGRICULTURA SCHEIA OVIDIU 7 SUMAN COSMIN II AGRICULTURA SCHEIA ANDREI Nr. Denumirea unității CAEN Forma Domeniul de activitate crt. juridică 1 AGRICOLA DAIANA 0111 SRL AGRICULTURA 2 AGHIORGHIESEI 0111 PFA AGRICULTURA CLAUDIA ROXANA 3 FERMA BIO- 0113 SRL AGRICULTURA ORGANICA PENTRU CRESTERE 4 SLABU IONEL 0111 PFA AGRICULTURA 14

Pagina 15

Sectorul secundar Sectorul secundar reunește activitățile din sectorul productiv, al industriei și activitățile de construcții. Unitățile economice cu activități specifice sectorului secundar reprezintă doar mică parte din totalul unităților economice înregistrate în total în comuna Bălușeni. 5 ROBERTO MARIO SRL 4120 SRL CONSTRUCTII Sectorul terțiar Nr. Denumirea unității CAEN Forma Domeniul de activitate crt. juridică 1 NETCA VILI ÎI 4711 ÎI COMERT 2 PANAITE ANDREEA – 4711 ÎI COMERT CRISTINA 3 DULCIANU M. MIHAI 4711 ÎI COMERT 4 SOPONARU PETRU 4711 ÎI COMERT 5 GRĂDINARU 4711 ÎI COMERT CRISTIAN 6 COSTEA ALINA ELENA 4711 ÎI COMERT 7 VRABIE MIHAELA 4771 ÎI COMERT 8 LORALEX 4941 SRL SERVICII TRANSPORT 9 UNIGLOBAL MEDIA 6190 SRL SERVICII 10 MOLDOVANU LEFTER 4711 SRL COMERT 11 FULGUTA AILENEI 4711 SRL COMERT 12 LA MOARA LA DANUT 4729 SRL COMERT 13 OLIVIA-ELENA SRL 4711 SRL COMERT 15

Pagina 16

14 AUTO PROFESIONAL 4618 SRL COMERT 15 MICUTU ADICOM 4711 SRL COMERT 16 SERGIU & DIANA 4711 SRL COMERT 17 GRIG TRUST 5630 SRL COMERT 18 FARMACIA 4773 SRL COMERT CAPRIFOLIA 19 ILVION 4711 SRL COMERT 20 SOFIMAR IMPERIAL 4673 SRL COMERT 21 SOCIETYMAVERICK 4791 SRL COMERT Analiza SWOT privind stadiul de dezvoltare economică și socială A. Puncte tari: ❖ Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național. ❖ Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare. ❖ Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers. ❖ Meșteșugari recunoscuți care practică activități tradiționale și realizează produse locale. ❖ Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală locală bazată pe abordarea de jos în sus, prin constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală (GAL). ❖ Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire pentru dobândirea de noi competențe. ❖ O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale. ❖ Pondere ridicată a populației active în mediul rural. B. Puncte slabe: ❖ Trend demografic negativ - populație rurală în scădere și în curs de îmbătrânire. ❖ Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populației rurale de agricultura de subzistență. ❖ Nivel scăzut al productivității muncii. 16

Pagina 17

❖ Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentința crescută de abandon școlar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în rândul familiilor sărace și a minorității rome. ❖ Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoștințelor manageriale de bază. ❖ Nivel scăzut al venitului pe gospodărie. ❖ Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale. ❖ Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă – infrastructura rutieră, de apă, canalizare, racordare la rețelele de electricitate și de comunicații în bandă largă. ❖ Pondere crescută a populației rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială. ❖ Degradarea așezărilor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice. ❖ Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori și a noilor inițiative de afaceri în mediul rural. ❖ Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile satelor comunei. ❖ Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate sau întotdeauna nevoilor părților interesate. ❖ Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile de dezvoltare locală. ❖ Costuri mari ale produselor de creditare. C. Oportunități: ❖ Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE. ❖ Crearea de noi IMM-uri cu activități non-agricole, culturale, creative și de cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă. ❖ Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale și pentru servicii rurale. ❖ Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea nivelului de atractivitate a zonelor rurale. ❖ Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe piețe de muncă externe în domeniul agricol. ❖ Continuarea și consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale. 17

Pagina 18

❖ Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea rurală. ❖ Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea și valorificarea resurselor locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea rurală sustenabilă. ❖ Promovarea identității locale. ❖ Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri. ❖ Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală. ❖ Creșterea accesului populației la tehnologia informației și serviciile de comunicații pentru a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la creșterea economică. D. Riscuri: ❖ Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate, îndeosebi în zonele montane. ❖ Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacități în asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază. ❖ Menținerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol față de celelalte sectoare ale economiei rurale ❖ Resurse financiare limitate ale comunităților locale necesare întreținerii infrastructurii de bază. ❖ Pierderi materiale și umane datorate vulnerabilității comunităților rurale în fața manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme. ❖ Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale. ❖ Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea potențialului endogen al regiunilor. Bibliografie • Fișa localității • Informații furnizate de către Primăria comunei Șcheia, județul Iași • Plan Urbanistic General al comunei Șcheia, județul Iași • Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași 18

Pagina 19

WEBOGRAFIE • http://statistici.insse.ro:8077 - INS România, Baza de date Tempo-Online • http://www.recensamantromania.ro, Întocmit, Geomatician Melinte Silvia 19