Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
MUNICIPIUL TURDA
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA NR.10
din data de 06.02.2026
privind aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unit Administrativ-
Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului
Național (PATN)
— Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice”
Consiliul Local al municipiului Turda, întrunit în sedința publică extraordinară din
data
de 06.02.2026;
Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea demarării de
procedurilor
introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de
Amenajare a
Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse elaborat
Turistice”, din
inițiativa Primarului municipiului Turda, domnul Cristian Octavian Matei;
Având în vedere necesitatea adoptării prezentului act administrativ rezultă
care din
următoarele aspecte:
* Municipiul Turda dispune de un potențial turistic
complex, recunoscut la nivel
internațional. în special prin Salina Turda, Cheile Turzii și patrimoniul istoric
roman (Castrul
Potaissa),
” există obligația autorităților locale de a asigura cadru de dezvoltare
un durabilă.
conform Legii nr. 350/2001,
> actualul statut administrativ nu reflectă deplin concentrarea de
pe resurse turistice,
fiind necesară alinierea la strategiile naționale (astfel, O.U.G. 142/2008
nr. menționează că
este imperativă identificarea urgentă la nivel național a UAT-urilor care turistice
dețin resurse
de interes național, pentru a asigura coordonarea politicilor de urbanism cele de
cu turism,
= neincluderea UAT Municipiul Turda, județul Cluj. în PATN
— Secțiunea a VIII-a poate
determina ca politicile locale de urbanism să nu fie sincronizate
cu oportunitățile naționale de
dezvoltare, iar protecția resurselor naturale ar putea fi fragmentată,
Luând în considerare oportunitățile conferite de adoptarea prezentului act administrativ:
" oportunitatea economică și de finanțare: Includerea în
Secțiunea a VIII-a a PATN
conferă turismului statutul de „activitate economică prioritară”. Acest statut
este o condiție
de eligibilitate sau un criteriu de punctaj suplimentar vital
pentru accesarea fondurilor
nerambursabile (europene și naționale) destinate infrastructurii turistice tehnice.
și
Programele de finanțare (POR, PNRR. fonduri guvernamentale) acordă
punctaje superioare
sau eligibilitate exclusivă UAT-urilor atestate ca zone cu resurse turistice.
* dezvoltarea policentrică: Poziționarea strategică
a Municipiului Turda necesită
consolidarea sa ca pol turistic secundar în Regiunea Nord-Vest, reducând
presiunea asupra
municipiului Cluj-Napoca și stimulând economia locală prin crearea de locuri de muncă
și
diversificarea serviciilor.
* diversificare economică: Turda poate face de la istoric
tranziția un oraș cu industrial la
unul cu o economie bazată pe servicii și turism, gencrând venituri sustenabile la
bugetul local.
* protecția patrimoniului: Statutul solicitat asigură cadrul
legal pentru protejarea și
valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic existent. recunoscut
internațional.
" vizibilitate: Includerea în PATN funcționează ca un certificat de valorii
garanție a
turistice, atrăgând investitori privați în sectorul hotelier și de servicii.
Pagina 2
Având în vedere:
- Referatul de aprobare — expunerea de motive întocmit(ă) de inițiatorul proiectului de
hotărâre. Primarul municipiului Turda. dl. Cristian Octavian Matei. privind aprobarea
demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda
în Planul de Amenajare ă Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse
Turistice”,
- Raportul de specialitate nr. 3811/04.02.2026 al Arhitectului Șef cu privire la aprobarea
demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ- Teritoriale Municipiul Turda
în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse
Turistice”,
- Avizul favorabil al comisiilor de specialitate nr. 3 — pentru urbanism și amenajarea
teritoriului, administrarea domeniului public și privat, protecția mediului și investiții și nr. 5
— pentru învățământ, cultură, sănătate, tineret, sport și turism, ale Consiliului Local al
municipiului Turda;
Având în vedere prevederile:
- art. 129 alin. 1, alin. 2 lit. b din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
coroborat cu dispozițiile art. 129 alin. 4 lit. f din același act normativ,
- art. 129 alin. 2 lit. c din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborat cu
prevederile art. 129 alin. 7 lit. k din același act normativ;
- art. 129 alin. 14 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare;
Ținând cont de dispozițiile:
- art. 5 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism. publicată în
Monitorul Oficial, Partea | nr. 373 din 10 iulie 2001,
- art. 7 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism,
- Ordonanța de urgență nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, publicată în Monitorul
Oficial, Partea | nr. 781 din 21 noiembrie 2008
- art. 23 din OG nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în
România, publicată în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 309 din 26 august 1998,
Ținând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
pentru elaborarea actelor normative. republicată. cu modificările și completările ulterioare.
În temeiul drepturilor conferite prin art. 136, alin. 1, art. 139 și art. 196, alin. 1. lit.a.
din Ordonanță de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și
completările ulterioare. precum și ale Regulamentului de organizare și funcționare al
Consiliului Local al municipiului Turda,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1. Se aprobă demararea procedurilor legale și administrative pentru introducerea
UAT Municipiul Turda, județul Cluj, în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN)
— Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice”.
Art, 2. Se însușește documentația de fundamentare privind concentrarea resurselor
turistice naturale și antropice de pe teritoriul Municipiului Turda. conform Studiului de
evaluare a potențialului turistic al uat turda, județul cluj, în vederea introducerii în planul de
amenajare a teritoriului național (patn) - secțiunea a viii-a zone cu resurse turistice, care
atestă încadrarea UAT Turda în categoria zonelor cu concentrare mare de resurse turistice, ce
constituie ANEXĂ la prezentul act administrativ.
Pagina 3
Art. 3. Se mandatează Primarul Municipiului Turda și aparatul de specialitate (Serviciul
Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Cadastru) să întreprindă toate demersurile necesare pe
lângă Consiliul Județean Cluj și Ministerul Dezvoltării. Lucrărilor Publice și Administrației
(sau ministerele de resort relevante) pentru finalizarea procedurii aprobate la Art. |.
Art. 4. Prezenta hotărâre vizează declararea turismului ca activitate economică
prioritară la nivelul Municipiului Turda, în vederea accesării prioritare a fondurilor pentru
infrastructura specifică, conform art. 3 din O.U.G. nr. 142/2008.
Art, 5, Prezenta hotărâre poate fi contestată la Tribunalul Cluj. în condițiile și în
termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 6. a) Prezenta hotărâre se comunică Primarului UAT Municipiul Turda,
Secretarului general al UAT Municipiul Turda, Arhitectului Șef și Serviciului Urbanism,
Amenajarea Teritoriului și Cadastru din cadrul aparatului de specialitate al Primarului UAT
Municipiul Turda, județul Cluj, precum și Instituției Prefectului județului Cluj. în vederea
efectuării controlului legalității.
b) Publicitatea hotărârii se va asigura prin afișare la sediul Primăriei municipiului Turda
și pe pagina de internet www.primariaturda.ro.
PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ
Sârbu Paul Marius /] SECRETARUL general al
municipiului TURDA,
Jr. Mărginean Elena Mihaela
pi
x
«|
V
VOTURI: pentru 15
împotrivă -
abțineri -
Numărul total al consilierilor în funcție este 21.
Numărul consilierilor participanți la vot este 15.
Pagina 4
(www primariaturda.re sontactOprimeriaturda.ro
Primăria & oz6a 13:60 1 ozea 317 ca
Municipiului Turda 9 P-ta 1 Decembrie 198, nr. 28. Mun, Jud.
Turda, Cluj
PRIMAR
REFERAT DE APROBARE - EXPUNERE DE MOTIVE
la Proiectul de hotărâre nr. eee ceza
ivind „cecene
aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ. Teritoriale Municipiul
Ture
în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Sectiunea VIII-a
a Zone cu Resurse Turistice”
În conformitate cu prevederile art. 136 alin. alin.
3, 8 lit. a din OUG nr. 57/2019 privind
Codul admninistrativ, întocmesc prezentul Referat de la
aprobare proiectul de hotărâre
susmenționat, inițiat de Primarul municipiului Turda, în conformitate cu 136
prevederile art. alin.
1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cărora
potrivit proiectele de hotărâri pot fi
inițiate de primar,
Având în vedere:
Y necesitatea inițierii unui act administrativ
privind aprobarea demarării procedurilor de
introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul
de Amenajare a
Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone Resurse Turistice”:
cu
* Municipiul Turda dispune de un potențial turistic
complex, recunoscut la nivel
internațional, în special prin Salina Turda, Cheile Turzii și patrimoniul istoric
roman
(Castrul Potaissa),
" există obligația autorităților locale de a asigura cadru de
un dezvoltare durabilă,
conform Legii nr. 350/2001,
* actualul statut administrativ nu reflectă
pe deplin concentrarea de resurse turistice,
fiind necesară alinierea la strategiile naționale (astfel, O.U.G.
nr. 142/2008
menționează că este imperativă identificarea urgentă la nivel național a UAT-urilor
care dețin resurse turistice de interes național, pentru a asigura coordonarea
politicilor
de urbanism cu cele de turism,
Y oportunitatea inițierii unui act administrativ
privind aprobarea demarării procedurilor de
introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul
de Amenajare a
Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIIL-a „Zone Resurse Turistice ”
cu
" oportunitatea. economică și de finanțare: Includerea în
Secțiunea a VIII-a a PATN
conferă turismului statutul de „activitate economică prioritară”. Acest
statut este o
condiție de eligibilitate sau un criteriu de punctaj suplimentar vital
pentru accesarea
Pagina 5 din 7
Pagina 5
fondurilor nerambursabile (europene și naționale) destinate infrastructurii
turistice și
tehnice. Programele de finanțare (POR, PNRR, fonduri
guvernamentale) acordă
punctaje superioare sau eligibilitate exclusivă UAT-urilor atestate ca zone cu
resurse
turistice.
» dezvoltarea policentrică: Poziționarea strategică
a Municipiului Turda necesită
consolidarea sa ca pol turistic secundar în Regiunea Nord-Vest, reducând
presiunea
asupra municipiului Cluj-Napoca și stimulând economia locală prin crearea de locuri
de muncă și diversificarea serviciilor.
* diversificare economică: Turda poate face tranziția de la istoric
un oraș cu industrial
la unul cu o economie bazată pe servicii și turism, generând venituri
sustenabile la
bugetul local.
* protecția patrimoniului: Statutul solicitat asigură cadrul
legal pentru protejarea și
valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic existent,
recunoscut
internațional.
» izibilitate: Includerea în PATN funcționează ca certificat de
un garanție a valorii
turistice, atrăgând investitori privați în sectorul hotelier și de servicii.
Având în vedere prevederile:
-art. 129 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în
publicat Monitorul Oficial,
Partea 1 nr. 555 din 05 iulie 20191,
-art. 129 alin. 2 lit. b din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ!!, coroborat
cu dispozițiile
art. 129 alin. 4 lit. f din același act normativ!?,
-art. 129 alin. 2 lit. c din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborat
cu prevederile
art. 129 alin. 7 lit. k din același act normativ!4;
-art. 129 alin. 14 din OUG nr. 37/2019 privind Codul administrativ!5,
Tinând cont de dispozițiile:
-art. 5 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului
și urbanism, publicată în Monitorul
19 Consiliul local are inițiativă
și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor
care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale centrale.
11 sau
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: b) atribuții dezvoltarea
... privind economico-socială și
de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
12 În exercitarea atribuțiilor la alin.
prevăzute (2) lit. b), consiliul local: ... f) asigură un mediu favorabil înființării
și/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului
existent, precum și prin realizarea de noi
investiții care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică
13 regională și locală;
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: c) atribuții
... privind administrarea domeniului public
și privat al comunei, orașului sau municipiului;
1 În exercitarea atribuțiilor la
prevăzute alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenței sale în
condițiile legii, cadrul și
necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: k) dezvoltarea urbană;
15 Consiliul local ...
îndeplinește orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepția celor date în mod
expres în competența altor autorități publice, precum și orice alte atribuții stabilite
prin lege.
Pagina 6 din 7
Pagina 6
Oficial, Partea | nr. 373 din 10 iulie 20011,
-art. 7 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului
și urbanism”,
-Ordonanța de urgență nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului
național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, publicată în Monitorul 1
Oficial, Partea nr.
781 din 21 noiembrie 2008
-art. 23 din OG nr. 58/1998 privind organizarea
și desfășurarea activității de turism în România,
publicată în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 309 din 26 19981%,
august
Luând în considerare că:
-neincluderea UAT Municipiul Turda, județul Cluj, în PATN
— Secțiunea a VIII-a poate determina
ca politicile locale de urbanism să nu fie sincronizate cu
oportunitățile naționale de dezvoltare, iar
protecția resurselor naturale ar putea fi fragmentată,
Propun: adoptarea Proiectului de hotărâre nr. privind
.... aprobarea demarării
procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale
Municipiul Turda în Planul de
Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone
cu Resurse Turistice ”,
În conformitate cu prevederile art. 136 din
OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
inițiez proiectul de hotărâre mai sus menționat, care îl înaintez
pe spre analiză, comisiilor de
specialitate nr. 3 pentru urbanism și amenajarea teritoriului, administrarea
domeniului public și
privat, protecția mediului și investiții, respectiv nr. 5 pentru învățământ,
cultură, sănătate, tineret,
sport și turism, din cadrul Consiliului Local al municipiului Turda,
după care, spre dezbaterea și
aprobarea acestuia.
INIȚIATOR,
PRIMARUL UAT MUNICIPIUL TURDA, JUDEȚUL CLUJ
CRISTIAN-OCTAVIAN I
15 (1) Activitatea de
amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu autonomiei
baza respectarea locale,
pe principiului parteneriatului, transparenței, descemiralizării serviciilor publice,
procesul de luare Participării populației în
a deciziilor, precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile
să asigure generației prezente trebuie
dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență dezvoltare
(2) Autoritatea și proprie.
publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului/teritoriilor
de În aflat/aflate în raza sa
competență. acest Scop, operatorii economici sau instituțiile care dețin imobile,
interes instalații și/sau echipamente de
public ori care prestează un serviciu Public au obligația de a la
la pune dispoziția autorității publice, cu titlu
gratuit, solicitarea acesteia, în termen de 15 zile, informațiile în
necesare acțiunile de planificare a dezvoltării
teritoriului a localității în cauză.
" Scopul de bază al
amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu
economice, sociale, a politicilor
ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local echilibrului
dezvoltarea pentru asigurarea în
diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței
dintre relațiilor economice și sociale
acestea.
1% Acțiunile cu caracter
turistic, inițiate la nivel teritorial de către autoritățile administrației publice
să se înscrie în locale, trebuie
Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung și să
pentru toate formele de respecte reglementările specifice
turism practicate în România.
Pagina 7 din 7
Pagina 7
ROMANIA
JUDETUL CLUJ,
MUNICIPIUL A
PRIMARIA i
i): |
SERVICIUL URBANISM, AMENAJAREA
TERITORIULUI ȘI CADASTRU
Ne. 3811/ 04.02.2026. i
|
|
|
ORT DE SPECIALITATE
i dezbaterii Consiliului Local al Municipiului Turda
e priveste
aprobarea demarari ocedu de introducere a UAT Turda în
Planul de Amenajare a
iunea a VIII-a Zone cu Resurse Turistice
VETI
Ii
|
Luând în co
mbrie 2008 privind aprobarea Planului de Amenajare
a
VIII-a - Zone cu Resurse Turistice, prin care se morivează
nivel național a unităților administrativ-teritoriale teritoriul
pe
res național, care pot genera dezvoltarea unuia sau mai multor
cu resurse turistice cu concentrare mare și foarte mare, în vederea
a teritoriului cu cele specifice activităților de turism, de
precum și
bleme economico-sociale.
e că în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice
cuprinse în anexele ul este considerat activitate
pri economică prioritară, iar investițiile
pentru dezvoltarea ace: vor fi orientate cu precădere
spre aceste zone. Astfel, proiectele de
infrastructură s) că și de protecția mediului
pentru zonele cu resurse turistice vor fi
amele de dezvoltare naționale, regionale și județene.
Conform Anexei Turda este încadrat în UAT cu concentrare având
dominante naturale Si mare, resurse
și antropice
(A
SEMNIF: AȚI AGMELOR UTILIZATE:
Resurse turisti, compoi ente ale mediului natural
și antropic, care, prin calitățile și
specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în
măsura în care nu sunt supuse
unui regim de protecție integrală, esursele turistice
pot fi naturale și antropice. Resurse naturale -
elemente geomor) de floră de
Resur și faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și
alți factori. mente arheologice, situri
arheologice, monumente, ansambluri și
rezervații de ari și ansambluri memoriale,
nume! e monumente tehnice și de artă, muzee,
ră etc. Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o de
concentrare
nitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică. Zonele
cu
ativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare
mare și
de turism. Infrastra
Pagina 8
Un aspect important este I natural existent al
municipiului constituie suportul și valoarea
potențialului ti i!) localitatea fiind definită atât de
componenta naturală cât și de cea
antropică. Ans: aturale și asociate celor
antropice, de natură economică, constituie
ezvoltării activităților turistice și a formelor de turism care se
practuca, contribuind la i pot
diversific; a și dezvoltarea economiei locale, zonale și regionale.
E i
- Convenția uropeană a Pei ului 1 din 20 octombrie 2000
Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 536 din 23 iulie 200: "recunoscând că
2 peisajul este o parte importantă a calității vieții
pentru oamenii d& pretutindeni, cu să ajungă la
preocuparea o dezvoltare durabilă bazată pe o relaNie
echitabilă i armonioasă între nece: ățile sociale, activitățile
economice și de mediu.
ju: i
samblu unic și complementar de resurse
turistice, cu relevanță
Turda — obiectiv turistic de interes național
emblematic și internațional,
pent de agrement și "cultural; Cheile Turzii —
interes « ear, rezervație naturală de
național, at pentru ecoturism, turism activ
și educațional; Patrimoniu istoric și
centrul istoric, tradiții locale); Resurse balneare de
și wellness, cu
strategică în proximitatea municipiului Cluj-Napoca
și pe axe
|
Acest cumul, a UAT Turda cd
E zonă cu resurse turistice complexe, conform
criteriilor PATN,
Includerea UAT — Secțiunea a VII-a
pre $ v-a susține dezvoltarea policentrică la nivel
regional, reduce asupra marilor cențre
urbane, valorifică potențialul unei zone
urbane medii cu alizate,
întărește rolul Turzii ca pol turistic secundar în regiunea
Nord-Vest. i
|
De asemen oaștere: E oficială
prin PATN ar facilita laa planificarea coerentă
infrastructurii a
, protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural
Construit, di și
atragerea
circuite turistice, ii
i:
Includerea în PATN ar
genera: crearea de noi locuri de muncă în
turism și servicii! economiei
co a locale, creșterea veniturilor la bugetul local,
aspect un
important, omunitate, stimularea antreprenoriatului local
creative. ] și a economiei
| |
|
Introducerea UA' N |
- Secțiunea a VIII-a: Zone cu Resurse Turistice este
deplin justificată și i pe
diversitatea resurselor turistice, rolul strategic regional,
de dezvoltare dur: : potențialul
homic și social semnificativ.
un esențial în
pas recunoașterea și valorificarea coerentă a
ieres național.
|
|
|
mâl
Pagina 9
lui Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone Resurse
cu
egic cu caracter director elaborat în conformitate cu prevederile
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului | și urbanismul,
republicată, cu modificările și
completările ulterioare i
egea nr. 350/2001, teritoriului reprezintă activitatea
șmenajarea prin
ilibrată a teritoriului național, valorificarea resurselor naturale
și
protejarea patri oniului. !
i i
- Includerea,
strativ-teritoriale în cadrul PATN — Secțiunea a VIII-a are rolul
i [i și
oficial A
de a recunoaște importanța resurselor turistice existente de
și a crea cadrul legal necesar pentru
și amenajare a teritoriului cu politicile sectoriale din domeniul
Propunerea de încludere a UA Turda în în PATN — Secțiunea VIII-a
a este în concordanță cu
enajarea teritoriului și urbanismul;
V, aprol prin O.U.G. nr. 57/2019;
bat
al a Municipiului Turda;
te ritorială și urbanistică la nivel
aprobate județean;
naționale în domeniul turismului și dezvoltării durabile
|
| |
Având în ve p legale, valoarea și diversitatea
resurselor turistice existente pe
teritoriul Municipiului Turda, ecum și rolul al acestuia în cadrul
ia regiunii de
dezvoltare Nord- est, se precis că sunt îndeplinite
condițiile pentru includerea UAT Turda
în Planul de oriului
Național — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse
Turistice».
|
|
|
|
Arhitect! |
arh. Balog- u Daniela-Ma ia
AZ
Lu
înce e dă
ze
Pagina 10
344G [oa on. doag.
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
STUDIU DE EVALUARE A POTENȚIALULUI
TURISTIC AL UAT TURDA, JUDEȚUL CLUJ,
ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN PLANUL DE
AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL
(PATN) - SECȚIUNEA a VIll-a ZONE CU
RESURSE TURISTICE
București
ianuarie, 2026
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 11
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
COORDONATOR STUDIU
Georgeta MAIORESCU
COLECTIV DE ELABORARE
geolog Georgeta MAIORESCU - cercetător șt. gr. II]
r exi extern: 1
colaborator cercetătorșt, gr. III
specialist GIS Adrian RĂDULESCU (grafică, hărți)
DIRECTOR GENERAL,
c.s. | dr. ec. Cristi FRENȚ
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 12
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
CUPRINS
INTRODUCERE 4
Aa
= _ — |
CAPITOLUL |. CONSIDERAȚII GENERALE 5
teritoriu Da
1.1. Poziție geografică în a UAT Turda 5
2. Accesibilitate 6
___ _
CAPITOLUL Il. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURALE 8
1.1. Cadrul natural 8
11.1.1. Relief / Geomorfologie 8
1.1.2. Retea hidrografică 10)
_
1.1.3. Date climatice 15
_
11.1.4. Vegetație / fond forestier și faună 18]
_
11.1.5. Caracteristicile peisajului 20 |
_
1.2. Factorii naturali terapeutici 26 |
1.3. Arii naturale protejate 38 |
CAPITOLUL III. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE ANTROPICE Lu
1Il.1. Monumente istorice 42
1Il.2. Muzee și colecții muzeale 48
_W.3, Artă și tradiție populară 49
II.4. instituții de spectacole și concerte 54
UI.5. Manifestări culturale anuale / repetabile 56
CAPITOLUL IV. ÎNFRASTRUCTURĂ SPECIFIC TURISTICĂ 58
IV.1. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație 58
_IV.2. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament & wellness 59
_ IVI.3. Structuri de evenimente și de agrement 64|
1V.4 Săli de conferințe / evenimente 70
IV.5. Alte instalații de agrement 71
CAPITOLUL V. INFRASTRUCTURĂ TEHNICĂ 72
V.1. Accesibilitatea la infrastructură majoră de transport 72
V.2. Infrastructură edilitară 75
a
V.3. Infrastructură de telecomunicații 77
_CAPITOLUL ____ _
VI. Forme de turism 79
BIBLIOGRAFIE 85
E
FIȘA DE EVALUARE A POTENȚIALULUI TURISTIC DIN UAT TURDA_ 87
____
ANEXE: HĂRȚI, PLANȘE DESENATE 91
1. Încadrarea UAT TUIRDA, pe Harta turistică a regiunii
2. Încadrarea UAT TURDA pe Harta topografică și geologică a zonei
3. Buletine de analiză pentru sursele hidrominerale, licența de exploatare,
perimetre de protecție hidrogeologică și sanitară, baza de tratament
___ ____
4. Anexa nr. 4— Listă monumente istorice și UNESCO
5. Harta Ariilor naturale protejate de pe UAT Turda
6. _Fișe ale fondurilor de vânătoare de pe UAT Turda
—u
7.__ Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație publică
8. PUG Municipiul TURDA — Planșa de încadrare în teritoriu
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 13
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
INTRODUCERE
Prezenta lucrare face obiectul Contractului de servicii cu număr de înregistrare
39065 / 27.10.2025, încheiat între Primăria Municipiului Turda, județul Cluj, în calitate de
beneficiar și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism — INCDT București, în
calitate de executant.
Studiul s-a întocmit în vederea înscrierii UAT Turda în Planul de amenajare a
teritoriului național Secțiunea a VIll-a - zone cu resurse turistice, Anexa 1 (Unități
administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari), ca localitate
cu concentrarea foarte mare de resurse turistice, plan aprobat prin OUG nr. 142/2008 din
28 octombrie 2008, cu completările și modificările ulterioare.
UAT Turda a fost înscrisă în PATN Secțiunea a VIll-a - zone cu resurse turistice,
Anexa 1, ca UAT “cu concentrare mare de resurse turistice”, prin OUG nr. 142 din 28
Secțiunea a VIll-a - zone cu resurse turistice.
Elaborarea studiului s-a făcut în conformitate cu Ordinul nr. 549/518 din 25 aprilie
2016, privind aprobarea metodologiei pentru analiza potențialului turistic al teritoriului.
Potrivit acestei metodologii, potențialul turistic al localității este dat de prezența resurselor
turistice la nivelul teritoriului administrativ, componente ale mediului natural și antropic
care, prin calitățile și specificul lor, determină dezvoltarea de activități turistice și a unor
forme de turism specifice resurselor existente, variate.
La baza realizării studiului au stat informațiile preluate de pe teren, informații
preluate din documentațiile de urbanism (Planul Urbanistic General al Municipiului Turda)
și Studiul de fundamentare în vederea acordării statutului de stațiune balneoclimatică a
arealului Băile Turda, la care se mai adaugă date obținute de la reprezentanții Primănei
Turda, de la Muzeul de Istorie Turda, de la alte instituții publice din localitate și de la
operatorii din turism, informații din literatura de specialitate, date statistice, pagini / site-uri
identificate pe INTERNET, surse prezentate detaliat la capitolul Bibliografie.
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 14
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
CAPITOLUL |
CONDIDERAȚII GENERALE
1.1 Poziție în teritoriu, accesibilitate
[0
1.1.1. Poziția localității în teritoriu
UAT Turda este o localitate urbană, situată în extremitatea sud-estică a județului
Cluj, la aproximativ 31 km sud-est de reședința de județ, municipiul Cluj-Napoca, distanță
măsurată pe drumul european E 60 / DN 1, suprapus peste drumul european E 81.
Municipiul Turda are acces direct la tronsonul de Autostradă A10 (Sebeș - Turda), care
face legătura între Autostrada A1 (București — Sibiu — Sebeș — Lugoj — Arad — Nădlac) și
Autostrada A3 (București — Brașov — Tg. Mureș —Turda — Cluj-Napoca — Borș, numită și
"Autostrada Transilvania") (a se vedea Anexa nr. 7)!.
Teritoriul administrativ este așezat preponderent pe malul stâng al râului Arieș,
care traversează județul prin extremitatea sa sudică, pe direcția aproximativă V — E și se
varsă în râul Mureș, în zona localității Gura Arieșului, la sud de municipiu Turda, în
apropierea orașului Ocna Mureș, din județul Alba.
Teritoriul administrativ al municipiului se învecinează la est cu UAT-urile Luna,
Câmpia Turzii, Viișoara, spre nord cu Ceanu Mare, Ploscoș și Aiton, spre vest cu UATurile Tureni, Săndulești și Mihai Viteazu, iar spre sud cu Călărași și Moldovenești (a se
vedea Anexa nr. 2.a.).
Poziția geografică a'localității, într-o regiune traversată de trei mari artere rutiere,
E60, E81 și Autostrada A10, înlesnește accesul rutier din mai multe direcții și localități
urbane importante, potențial emițătoare de turiști (București — 428 km, Sibiu — 155 km, Alba
lulia — 68 km, Târgu Mureș - 78,5 km, Cluj-Napoca — 31 km).
Din punct de vedere geomoriologic, UAT Turda se află așezată pe culoarul
depresionar Turda — Câmpia Turzii, dezvoltat de-a lungul cursului inferior al râului Arieș,
în aval de ieșirea acestuia din defileul de la Buru, Ia altitudini cuprinse între 511 m, în
Dealul Tog și 312 m, cu valori ceva mai mici ale altitudinii în zona luncii Arieșului
(conform Plan topografic, Sc. 1: 25.000, editat de Direcția Topografică Militară — a se
vedea Anexa nr. 2.a.).
Din punct de vedere geologic, cea mai mare parte a teritoriului administrativ al
localității, se găsește în zona depozitelor de vârstă Badenian (Neogen / Miocen), în facies
lagunar, reprezentat prin conglomerate polimetalice, calcare fosilifere și gipsuri dezvoltate
sub formă de lentile. Faciesul lagunar, care înaintează și în interiorul bazinului
Transilvaniei, este reprezentat prin masivele de sare de la Turda, Valea Florilor și Ocna
* Sursa datelor: httos:/Awww. 130km.ro/, hitps:/Awvww.cnadnr.ro/ro
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 15
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
Mureș. Pe lângă masivele de sare, depozitele de vârstă Badenian mai cuprind și gresii
nisipoase cenușii, în alternanță cu marne, argile plastice, iar la limita superioară se
întâlnește tuful dacitic. În zonele joase, de luncă și terase, adiacente râului Arieș, se
întâlnesc depozite de vârstă Cuaternar (Pleistocen, Holocen), reprezentate prin blocuri
de roci, pietrișuri, nisipuri? (a se vedea Anexa nr. 2.c.).
Municipiului Turda a fost declarat ca zona defavorizată prin HG nr. 511 din 24
aprilie 2003.
Unitatea administrativ teritorială are în componența sa doar municipiu Turda. Pe
teritoriul administrativ Turda se găsește zona Băile Turda, atestată ca stațiune turistică
de interes local (conform HG nr. 1122 din 10 octombrie 2002, pentru aprobarea condițiilor
și a procedurii de atestare a stațiunilor turistice, precum și pentru declararea unor
localități ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local) și stațiune
balneoclimatică (conform Hg nr. 926 din 14 dec. 2016 pentru modificarea Anexei nr.1 la
Hotărârea Guvernului nr. 1016 / 2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și
balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură).
11.2. Accesibilitatea în localitate
Accesul spre municipiul Turda se poate realiza pe cale rutieră sau feroviară, astfel:
3 pe cale rutieră”, accesul se face prin intermediul unor drumuri de mare
importanță pentru circulația turistică din regiune, clasificate conform legislației (HG nr.
782 / 2014, actualizată) în categorii funcționale de drumuri publice, astfel:
= dinspre reședința de județ, Cluj-Napoca, municipiul Turda se găsește la 37
km, dacă se urmărește drumul național DN1, suprapus pe această distanță
peste arterele europene E 60 și E 81;
= dinspre municipiul Ta. Mureș, aflat la o distanță de 78,5 km, se poate ajunge
pe Autostrada A3 (Tg. Mureș - Turda); pe DN15/E60, distanța este de 76 km;
= dinspre municipiul Alba lulia, aflat la aproximativ 68 km, pe noul traseu de
autostradă, A 10; pe vechiul traseu, E 81, distanța este de circa 83 km;
= dinspre municipiu Sibiu, urmând traseele autostrăzilor A1 și A10, distanța
este de 746 km; pe vechiul traseu, E 81, distanța este de circa 155 km;
. dinspre municipiul București, capitala României, municipiul Turda se
găsește la circa 428 km distanță, pe E 87 (București — Sibiu — Turda — Cluj -
Napoca — Satu Mare — Halmeu / punct de frontieră RO/HU), sau la 425 km
pe E 60 (București — Brașov — Tg. Mureș - Turda — Cluj-Napoca — Oradea —
Borș - punct de frontieră RO / HU;
? Sursa: Foaia Turda (18) — Harta geologică, Notă explicativă. Comitetul de Stat al Geologiei — Institutul
Geologic, pag. 31
a Sursa: - HG 782/2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului 540/2000 privind aprobarea
încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată
deschise arcul publice. MO 707/29.09.2014
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 16
Studiu de evaluare ă potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
Y pe cale feroviară“ - varianta cea mai facilă de acces feroviar este prin stația
CFR Câmpia Turzii, situată pe linia magistrală 300, București — Brașov — Sighișoara -
Copșa Mică — Blaj - Teiuș — Câmpia Turzii — Cluj-Napoca — Huedin — Oradea — punct de
frontieră RO / HU /, în care opresc trenurile Regio (R), InterRegio (IR), InterCity (IC),
trenuri directe, de zi și de noapte, majoritatea cu regim de rezervare a locurilor. Distanța
față de București, până la CFR Câmpia Turzii, care poate deservi localitatea, este
de 446 de la pi CFR
km, stația Câmpia Turzii, până în municipiu Turda, distanța pe cale
rutieră este de 9 km și sunt puse la dispoziția Pălăttlor linii de transport în comun (maxi
«
taxi, autobuze) sau taxi.
Legătura cu municipiul Cluj, reședința de județ se mai poate face și pe cale rutieră,
pe DN1, suprapus pe drumurile europene E 60 / E 81.
| |
urmărind! cel mai scurt traseu, pe DN 1 și DN 1N, este de 40,4 km. Prin modernizările
efectuate în ultimii ani, capacitatea de transport a aeroportului a crescut, ajungând în anul
2025 la o medie lunară de peste 250.000 de pasageri, cu un vârf record, de 360.000, în
luna august, depășind astiel pragul de 3.000.000 de pasageri pentru al treilea an
consecutiv (estimat Ia: 3.400. .000 pasageri [A an). Pe aeroport operează 10 companii
aeriene, care asigură transportul aerian în 45 de destinații, din 20 de țări, curse regulate,
dar și JI charter turce, sezoniere; colaborării
aeroportul are cu organismele
naționale și internaționale din domeniul transportului aerian, cum sunt: OACI, IATA, ACI
Europe, ROMATSA, MTI, AACR, EASA, Asociația Aeroporturilor din România și alte
instituții, organisme și asociații din domeniul de activitate aeroportuar$.
„Aeroportul Intemațional „Iransilvania” - este accesibil pe DN15 / E 60 (Tg.
> irdaje,
| ur dar și pe autostradă A3 (tronsonul Tg. Mureș - Turda), prin nodul rutier
'din apropierea (localitatea Recea); se află la o distanță de
65_km de municipiul sep tu Turda, urmând rutele menționate. Aeroportul a fost
de curând, prin reabilitarea pistei de aterizare / decolare, fapt ce permite
aterizarea, aeronavelor A320 de mari dimensiuni. A mai fost reabilitat și sistemul de
canalizai aferent pistei de aterizare și amenajată o nouă stație de tratare a apei
iilă
pluviale. !! | aeroport operează trei operatori privați, asigurând curse spre Turcia
Marea Britanie (Londra). În anul 2024, capacitatea de
Erei de 213.312
pasageri”
Pagina 17
CAPITOLUL II |
ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURALE
Valoarea potențialului turistic al unei regiuni / zone este dată, atât de componenta
naturală, cât și de cea antropică. Ansamblul elementelor 'naturale și antropice, asociate
celor de natură economică, constituie oferta turistică potențială și stă la baza dezvoltării
activităților turistice și a formelor de turism care se pot practica, contribuind la
diversificarea și dezvoltarea economiei locale, zonale sau regionale.
11.1 Cadrul natural
Cadrul natural constituie suportul pentru activitatea antropică, pentru dezvoltarea
zonei și este determinat de elementele sale componente - relier, hidrogratie, climă,
vegetație, faună, elemente ce alcătuiesc totodată și zestrea naturală cu vâlențe turistice a
unei regiuni / zone, la care se mai adaugă intervenția umană, antropică, prin valorile
cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice.
11.1.1. Relief / Geomorfologie?
Suportul geologic și implicit cel geomorfologic aferent unei zone sau regiuni
generează formele reprezentative de relief, precum montan, subcarpatic, de podiș sau de
câmpie. Din punct de vedere geomorfologic, UAT Turda se situează în partea de nord-
vest a unității geografice cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Podișul
Transilvaniei (sau Depresiunea Colinară a Transilvaniei), unitate geografică situată în
zona interioară a arcului carpatic, în cadrul căruia se identifică mai multe subunități
deluroase / colinare, dar și unități mai joase, depresionare, așa cum este și Depresiunea
Turda — Câmpia Turzii, de care aparține localitatea ce face obiectul prezentului studiu.
Depresiunea Turda — Câmpia Turzii are aspectul unui culoar depresionar; situat la
ieșirea râului Arieș din defileul Câmpeni — Buru — Moldovenești, în cadrul Căruia Arieșul
separă culmile Munților Gilău — Muntele Mare, spre nord, de cele ale Munților Metaliferi și
Trascău, spre sud. Culoarul depresionar este rezultatul eroziunii diferențiate a stratelor
geologice de la contactul formațiunilor calcarele mezozoice și magmatite! ofiolitice, mai
dure, cu formațiunile sedimentare neogene, mai moi, care stau transgresiv pe soclul
cristalin și pe ofiolite, de către apele râului Arieș, în decursul timpului geologic. Valea
* Sursa: Moraru T., Savu Al. — Județul Cluj (colecția Județele patriei), Ed. Academiei RSR, București,
1970, pag. 27 — 29
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 18
|
|
| i
| |
|
|
|
Șhrdtu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
ri
axteguiu pridieev, de
se lărgește începând la ieșirea lui din defileu (aval de
Moldovenești), până la vărsarea în râul Mureș.
Culmea calcaroasă a Munților Trascău continuă spre est, pe aliniamentul Podeni —
Moldovenești, prezentând altitudini mai mari spre contactul cu zona colinară sedimentară,
a Podișului Transilvaniei. Dealurile Turzii, dispuse în continuarea Dealului Feleacu, spre
sud, delii itează culoarul e presionar Turda — Câmpia Turzii, în partea sa de nord,
dominân prin altitudini cu circa 150 m mai mari. Depozitele sedimentare ale Podișului
Transilvaniei, din care face parte și UAT Turda, de Ia est de Muntele Mare și nord-est de
Munții Trascău, sunt de vârstă terțiară, mai pb. de la cele paleogene, la cele
neogene.
Aspectul, general al reliefului teritoriul administrativ este unul colinar, de platou
fragmentat de cursurile de apă care o străbat de la E spre V, ce au generat prin eroziune
șiruri de dealuri și coline, cu forme rotunjite, despărțite de interfluvii ondulate. Versanții
colinelor au expunere variată, și pante cuprinse între 10 și 30%, fiind afectate de procesele
de eroziune, pe alocuri foarte active.
Bazinul inferior al Arie șului, dezvoltat în zona de podiș, este dominat de formațiuni
sarmațien (nisipuri, argile, pietrișuri, tufuri vulcanice) și cuaternare (pietrișuri și nisipuri),
n
care apar luncile și terasele acestuia, reprezentând cele mai moi depozite”.
La nord de municipiu și totodată de Valea Arieșului, există o structură anticlinală,
(Turda - Ploscoș) dezvol în formațiuni Badeniene, reprezentate prin conglomerate
polimetalice, calcare fosilifere, dar și gipsuri (sulfatul de calciu hidratat ), formate în facies
lagunar, Ib formă de lentile. Faciesul lagunar, care înaintează și în interiorul bazinului
Transilvaniei, este reprezentat prin masivele de sare de la Turda — Valea Sărată, cât și
cele de la Valea Florilor și Ocna Mureș". Anticlinalul Valea Sărată este conturat de un
nivel constant de tuf dacitic și de masivul de sare din ax. Acesta are în general aspectul
aproximativ al unei lentile, cu o orientare NNE-SSV, având în ambele capete vârfuri
ascuțite, acoperită de depozitele de gips ( Maxim,1936) (fig. 4.1.1). Aici, sarea
străpunge până la suprafață un complex vineții, compacte, cu treceri spre
de|mame
mame gipsoase, în extremitatea sudică a masivului, iar spre suprafață, la marne
nisipoase și la argile de culoare gălbuie, în care apar și două intercalații de tuf dacitic
(Voitești, 1934). Depozitele dispuse în partea superioară a formațiunii cu sare, care, în
adâncime, sunt aproape verticale, către partea superioară sunt răsfrânte, cu precădere
pe flanc! nord vestic al acestui anticlinal (Filipescu, 1994). Străpungerea diapirului de
sare, aproape la suprafață, s-a făcut post Sarmațian inferior (Maxim, 936).
Depozitel neogene care apar la în perimetrul Turda - Valea Sărată, aparțin
cai |
vârstei Bffipitan și mă inferior"! |
"fa li
|
i |
|
ED p. IN Tube
PR — Valea Ed. Sport— București, 1984, pag. 8- 10
ii pese Turda Notă Comitetul de Stat al Institutul
See (18) — Ha geologică, Geologiei —
Geologic, 31 ețicative,
"1 pag.
Alec Andreea - Interrelația între substratul geologic și populațiile unor specii de halofile rare din Bazinul
Tranisivaniei. Rezumat Teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, 2010, pag. 11.
i iz |
1] DEI ÎN
NAȚIONAL CERCETARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT BUCUREȘTI
mpa
i
|
| |
|
i
|
|
Pagina 19
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
Lunca joasă a Arieșului, având lățimi variabile, i extinsă spre cursul inferior,
este formată dintr-o umplutură de aluviuni, transportate de apele Arieșului. |
Altitudinile teritoriului administrativ al municipiului variază între 310 m, în zona
joasă, de luncă, a Arieșului și 511 m, altitudine care se înregistrează SAȘI extremitatea
nord-vestică a teritoriului.
Aspectul peisagistic al reliefului aferent zonei este relevat de deal! ile și colinele
Depresiunii Transilvaniei, dar și de terminațiile estice, mai înalte, ale masi velor montane
Trascău (prin abruptul calcaros Culmea Sândului - 794 m) și Muntele Mare, „ce străjuiesc
și închid spre vest aria depresionară. Tipologia reliefului, completată de elementele de
hidrografie (cu precădere resursele hidrominerale), climă, floră și faună, face posibilă
practicarea multor forme de turism, care pun în valoare frumusețea și diversitatea
peisajului natural. i
|
1.1.2. Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică din zonă este reprezeni tă de totalitatea de
iPursurilor
apă (râuri, pâraie), lacurile saline și apele subterane.
NL ]
Principalul curs de apă de pe teritoriul administrativ al municipiului dar și din
zonă, este râul Arieș, care prezintă, după ieșirea din defileu, un meandrat, cu o
IL
luncă bine dezvoltată, de circa 3 — 6 km lățime și zone inundabile'2, pentru a căror
amenajare a fost întocmit, în anul 2024, un studiu de fe abilitate, pentru o lungime a
cursului de 6,5 km, pe UAT Turda („Coridor pietonal și elo pe malul drept al Arieșului”).
Râul Arieș se formează, în aria montană, prin confluența a două cursuri | 'de apă, Arieșul
Mare și Arieșul Mic, imediat în amonte de orașul Câmpeni, deversându-și apele în Lacul
de acumulare Mihoești. Arieșului Mic izvorăște de sub Vf. Bihor, de la circa 1.494 m alt.,
iar Arieșul Mare își adună apele de sub Creasta Vârtop, de la aproximativ 1.160 m alt”?.
Pe teritoriul UAT Turda, cursul meandrat al Arieșului curge de la vest spre est, pe o
lungime de circa 9 km! și primește câțiva afluenți (cu debite relativ reduse),
reprezentative fiind cele de pe partea sa stângă, și a e: Săndulești, Racilor, Valea
Moghioruș, Valea Caldă Mare, Valea Sărată, Florilor'5. O parte din acești afluenți au fost
îndiguiți, din cauza debitelor oscilante și riscul potențial de inundații, în urma unor
episoade de ploi torențiale. De asemenea, tot din cauza riscului la inundații și Valea
Arieșului a fost îndiguită în zona urbană a municipiului [urda. Teritoriul administrativ al
Municipiului Turda se dezvoltă pe cursul inferior al Arii ului, pe lunca acestuia, cât și a
afluenților pe care îi primește de pe partea stângă.
12 Sursa: SC EDITA SRL - Planul Urbanistic General al municipiului Turda, actualizat prin HCL, 2015
13 Conform informații Plan topografic, sc. 1:25.000, Foaia L-34-58-A-d editată de DTM, 1977
În Conform informații Plan topografic, sc. 1:25000, Foaia L-34- 060-B-a,c, editată de DTM, 1979
Ibidem
10
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE N TURISM - INCDT BUCUREȘTI
E !,
Pagina 20
4
Il
|
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
În eztegoria apelor statatoare sunt lacurile antroposaline, de dimensiuni,
ncadte
compoziție chimică și concentrație diferite. Este vorba de un ansamblu de lacuri (peste 15
oglinzi de apă, dacă se iau în considerare cele cu apă permanentă), grupate în două
câmpuri, a căror apă are grade diferite de mineralizare sau este foarte slab mineralizată,
determină
iată,
d
În urma prăbiă
care sunt grupate lacurile antroposaline sunt cunoscute astfel:
i
” în microdepresiunea Băile Sărate Turda șunt amplasate “Lacurile Romane” —
JI „denumirea fiind improprie, legată probabil de faptul că zona a fost prima
i locație în care s-a
| i
tă
irma prăbușirii,
itereitiă e pl naturală
adâncime si între fundul și 15 -25 m de la suprafața a
terenului. Acolo unde fundul dolinei nu vine în contact direct cu sarea, pachetul de roci
prăbușit izolează partea superioară a masivului de sare, apă meteorică acumulată
rămânând. identificare de faunei
-dulce, du-se prin prezența vegetației apă dupce și a
le mai utilizate în tratament sau agrement (ștranduri) sunt cele cu salinitatea
eee
mai mari
și
lacurile Roman - - amenajat utilizat în prezent ca ștrand și lacurile Ocnei și Rotund, care
formează baza actualului Ștrand Durgău. În prezent, este o zonă destinată agrementului,
dar apele lacurilor au fost folosite pentru tratament balnear încă din secolul al XIX-lea,
datorită alităților terapeutice ale apei minerale. Sunt ape minerale cloro-sodice,
bromurai , calcice, iodurare Suprafața oglinzilor de apă însumează, în aproximativ 171
ha, cuv: rații relativ mari, rate cantității de precipitații din zonă.
În urma unor vechi cercetări, făcute de-a lungul timpului, au fost inventariate, în
zona microdepresiunii Băilor Sărate, 85 de lacuri (|. Tudor, 1946), dintre care multe au
dispărut | prin colmatarea - naturală. Lacurile cu suprafața cea mai mare, din
microdepresiunea Băile Sărate sunt:
'Lăcul Fără Fund
EL:
- Lacul Roman
d
„Lacul Privighete
Lacul Csiky (Cichi)
E: n
|
i NAȚIONAL CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
pia
iată
i
Pagina 21
Îi
Pip.
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
- Lacul Kimpel
- „Lacul Vajas
- Lacul Nyalkas (sau “Lacul Mocirlos”)
- Lacul Bătrânescu
- Lacul Băltoaca |
- Lacul Grădinii Zoologice (sau Lacul Troacelor) — acesta este
natural format pe carstul de sare (cu suprafața de 0,11 ha și 1,5 m adâncime)
- Lacul Macska (cunoscut și ca “Lacul Pisicii”) *. i
Lacurile mai importante din arealul “Lacurile Ocnei
- Lacul Cartolina — format prin prăbușirea Oc!
- Lacul Durgău — format prin prăbușirea “Oc
- Lacul Dulce — format prin prăbușirea a două ocne alăturate
- Lacul Ocnei — format prin prăbușirea camerei de mină Ocna cia Mare
- Lacul Rotund - format prin prăbușirea camerei de mină Ocna ! e a Mică
- Lacul Sulfuros — format pe fostul Rica al Ocnei de Jost”.
| 3 4
| h
Principale lacuri și caracteristicile lor'€, sunt în continuare.
proze
Lacurile din microdepresiunea Băile Sărate, cunoscute sub numele “act ile Romane”
| |
$ Lacul Roman, situat în microdepresiunea Băile Sărate și amenajat ca ștrand,
este cel mai mare și mai cunoscut lac din regiune; malurile sunt regularizate și betonate,
în scopul consolidării acestora; forma sa este apro: dreptunghică, cu dimensiuni
aproximative de 70 x 50 m (suprafață de 0,369 ha), o adâncime cuprinsă între 3,15 —
bă
3,75 m și o salinitate de aproximativ 75 g/l, măsurată în luna iulie, pe o pre luată de la
suprafața lacului; alimentarea este asigurată natural, din precipitații și din izvoare sărate,
dispuse în lungul conturului, din acumulările acvifere; pe fundul lacului, în partea centrală
și nord-vestică, au fost descoperite acumulări de nămol, negru și negru-cenușiu, onctuos,
cu o grosime cuprinsă între 0,45 - 0,80 m. i
%$ Lacul Kimpel — cu formă de elipsă, este
specifică apelor dulci, la fel și faună piscicolă este specifică acestui tip de
Sa
| i
| și
| i i
| |
a $
15 Sursa datelor: Societatea TURDA SALINA DURGAU S.A. - Studiu de fundamentare în vederea acordării
statutului de stațiune balneoclimatică pentru Băile Turda - areal al municipiului Turda, 2015, pag.
43, studiu pus la dispoziție de Primăria Municipiului Turda
PI Ibidem
15 Sursa: Mera O. - Studiul formațiunii cu sare din nord-vestul municipiului Turda. Implicațiile prezenței si
valorificării sării asupra mediului. Teză de doctorat, 2007; studiu pus la dispoziție de autor
Ch Nepoca,
12
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
|
Pagina 22
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
AE ] |
'Lacul fără ex miăiaa
> Fund — amplasat în sud-estică a microdepresiunii, are
formă aproape circulară, ușor alungită pe direcția NE — SV, având diametrul de
aproxim. 65 m; adâncimea maximă măsoară 11,2 m. Datorită exploatării intense a
ti
apei din lac, pentru nevoile bazei de tratament Arieșul, s-a produs scăderea drastică a
nivelului lacului și eroziunea malurilor, materialul terigen fiind transportat în lac,
determinând colmatarea acestuia. Alimentai apei lacului se face natural, din apele
e apar din taluzul malurilor, și din izvoarele sărate care
e spinarea sării, ice ajung în lac sub oglinda de apă. Apa
t utilizată în trecut în Baza de tratament.
toarea — amplasat la circa 100 m NNV, față de Lacul Roman,
ră, ușor alungită pe direcția NE-SV, cu un diametru de 30 —
al, din precipitai din izvoarele de la baza taluzul estic.
i
Lacul Csiky (Cichi) — situat în rtea nord-estică a microdepresiunii, are
:
formă nefeguet, adânci de 5,5 m; pe direcția mai alungită are circa 85 m lungime,
iar lățimea de aproximati 0 m. Alimentarea se face preponderent cu apă dulce, din
jetația ce crește pe taluzul malurilor.
grupate sub denumirea “Lacurile Ocnei”, sunt situate în extremitatea
Lacurile
sudică a masivului de sare dezvoltată la nord de municipiul Turda, unde Valea Sărată
spre SV de Dealul Turda Nouă. Sunt în număr de șase, din care cinci sunt
ă aliniament.
pă un NE-SV, pe versantul estic al Văii Sărata, pe bordura de est
iția lacurilor după acest aliniament arată că exploatarea
masivului a început pe această margine, minele de sare fiind înșirate liniar, cu posibile
i
legături între ele, iar prin prăbușirea lor, au | t naștere lacurile sărate. Ocnele mai noi,
cu aceeași dispoziție liniară, orientată NE — Ev dar sunt amplasate pe versantul nordvestic al Văii Sărate. |
Po: iția exploatărilor pe două aliniamente arată două perioade diferite de
exploatare a masivului sare. Cea veche, reprezentată prin minele din est și
exploatarea cea nouă, ajunsă în zilele noastre, reprezentată prin minele din vest.
Lacurile actuale s-au format pe amplasamentul camerelor de mină foarte vechi
ar un singur lac este amplasat în afara aliniamentului, la
vestice, perțnând mai noi Lacul Carolina.
exploatărilor —
or
Aceste lacuri au uri ioarele caracteristici:
Sărata, în ext itatea aliniamentului; are o formă ovală, suprafața oglinzii
de apă de 4.643 m? iar vi mul apei lacului era în 1978 de 7.820 ms; ultima adâncime
1998) era de 6, - 7 m. Alimentarea lacului se face în mod natural, din apele
mâeurat
[
13 13
=
INSTI IL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
|
i |
] | |
| |
|
„est
i
Pagina 23
|
|
|
UAT 1
Studiu de evaluare a potențialului turistic al LUJ
de precipitație și din apa unor izvoare nemineralizate, 'santului care
formează malul sudic al dolinei. În lac mai deversea , printr-un canal de legătură,
surplusul de apă mineralizată, din Lacul Carolina. 3 flancul nordic al lacului, se
produce o scurgere a prea plinului, peste pragul d
menținând astfel constant, nivelul lacului. Apa lacului este utilizată
cauza degradării apei lacului. |
L
2. Lacul Carolina — situat la vest de Durgău,
noi, săpate pe marginea de sud-vest a masivului Ocna,
3. Lacul Dulce — este situat pe un prag ce
Sărata, amplasat între lacurile Durgău, la sud și Ocnei l
nordic mai înalte; măsurătorile batimetrice arătau, în anul 1998, o adâncime e 36 m.
4. Lacul Ocnei este amplasat pe același ali iament, la nord de Lacul Dulce,
de care îl separă un prag de 45 — 50 m. Are un aspect circular, surplusul de apa se
scurge peste mai, spre NNV, în Valea Sărată. Malurile sunt destul de netede, dar
abrupte, acoperite cu vegetație, cu excepția celui de nord, pe care, șiroirile nu au
fixarea acesteia; alunecările afectat malurile de sud sud-
permis de pământ care au și
est au scos la zi masivul de sare. A oglinzii de apă era, în 2001, de 2.045,25
rițer
„ iar în 2006, adâncimea maximă, de 33 m. Salinitatea crescută a apei lacului (mai
crescută față de cea a Lacului Fără Fund și a Lacul Roman), face ca să fie
acesta
solicitat, în sezonul cald, pentru balneație. tăi
5. Lacul Rotund — este ampialati în partea de n st față le Lacul Ocnei și are
aspectul circular. Malul vestic are o deschidere prin care se scurge prea plinul din lac,
spre Valea Sărată, unindu-se cu prea plinul care cre de la Lacul Ocnei. Vegetația
nu acoperă toate malurile din cauza de apă. Adâncimea, măsurat în anul 2006,
era de 16 m, iar suprafața, de 460 m2. ip
i
6. Lacul Sulfuros — situat în p: tul Văii Sărata, la m spre nord de Lacul Ocnei,
00
are o formă aproape ovală; adâncimea este de 2 m și fundul aproape plat, cu excepția
zonei centrale, unde se găsesc două zone, cu deschiderea de circa 2,2 — 2,5 m, cu
dispunerea asemănătoare unor puțuri de deschidere a camerelor de exploatare, conice,
unde adâncimea ajunge la 47 m; apă lacului și-a piei în mare parte salinitate (fapt
dovedit de prezența sporadică a faunei piscicole; lacului măsoară 4 441,75 m2.
suprafața
| |
|
14
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE N TURISM - INCDT BUCUREȘTI
“i bet
Pagina 24
ae
pnl
str
păsa
see
Stud de evaluare a potențialului turisti al UAT TURDA, Județul CLUJ
P
Îi
a E sește nămol aloarai dovedite
I Durgău se și cu proprietăți terapeutice
prin studii iși analize, aflat la o adâncime de aproximativ 0,5 - 1 m sub stratul de aluviuni,
prezența fii fiind semnalată, în urma unor cercetări, în cele două perimetre cu depozite de
sare'?. utilizat în scop terapeutic in baza de tratament balnear din cadrul Hotelului
Ep
Climatul regiunii, pri poziția pe care are în teritoriu, se încadrează în zona
o
continentală, care se suprapune un caracter de adăpost, datorat
icre
ar, dar și a culmilor montane care străjuiesc spre vest,
| |
ice mai sunt influențate de nivelul altitudinii de
și circulația
er, care imprimă zonei un climat moderat, cu un caracter
form datelor bibliografice, climatul de adăpost din culoarul
ă prin temperaturi medii mai ridicate ale aerului, prin
ipitații mai reduse.
anuală este cuprinsă între 8,4* - 9*C, cu o medie lunară
eci, ianuarie, de -3 + -4*C și o medie lunară multianuală a
circa 19*C. Amplitudinea anuală a temperaturii, în partea
n: e a Transilvaniei, atinge și depășește 23*C".21
Pi a. cu îngheț își ace apariția, în medie, în prima decadă a lunii noiembrie, iar
Cu fes
ultima zi
multianu îngheț este cuprinsă între 140 — 160 zile; numărul mediu
temperaturi ale aerului < 0 %C) este cuprins între 25 — 50
ual de zile de vară (zile cu temperaturi ale aerului >25 %C)
racteristică importantă a climatului din zona culoarului depresionar Turda -
y de având
Câmpia foehnului, un vânt tip descendent, o frecvență
anuală 8.42 de zile. | produce modificări ale temperaturii aerului, ridicând media
d ami e martie coborând-o în lunile de vară. Tot datorită
- și
scăzută sunt mai frecvente, la fel ca și numărul zilelor
ii ul culoar depresionar un climat mai uscat, comparativ cu
cinate (PUG Municipiul Turda, pag. 13).
- ANM Clima României, Ed. Academiei Române, Bucura, 2008
- Atlasul RSR, Ed. Academiei, 1980
- Tu e Elena, Daco oboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. — Bioclima stațiunilor
balneoclimatice din Romi Ed. Sport — Turism, București, 1984
- Pricăjan A. — Apele minerale și termale din Ri ia. Ed. Tehnică, București, ediția 1984
2 ANM- Ja României, Ed. idemiei Române, Bu 2008, 141 142
urești, pag. —
A Ăe i 15
|
Pagina 25
Studiu de evaluare a potențial
O altă trăsătură a climatului din
j
destul de frecvente (25 - 30% din zilele de vară și circa 60 - 70% din peri da de iarnă).
Sunt manifestări episodice, cu durate cuprinse între 1-; zile, uneori cu durate mai mari,
ales iarna și la început de primăvară??.
Precipitațiile atmosferice sunt mai reduse decât în alte zone a Depresiunii
Transilvaniei, cantitățile fiind situate în intervalul 550 - 600 mm/an.
Luna cea mai ploioasă este iunie, cu un total mediu de precipitații e 83,6 mm%,
fiind la adăpostul Munților Apuseni, iar cea mai sec toasă, este ia ie, când, în
Depresiunea Transilvaniei (sectorul nordic și central) nu depășește 2! m. Numărul
mediu multianual de zile cu cer senin este 50. i
|
Conform literaturii de specialitate?, cantitatea | edie anuală de precipitații în
sezonul cald este în jur de 350 — 400 mm (având o ponc re circa 65 — 70% din total), iar
cantitatea medie de precipitații în sezonul rece este” — 175 mm.
Numărul minim mediu lunar de zile cu precipitații se în septembrie
- octombrie, iar numărul maxim mediu lunar se înregi
decembrie. Numărul mediu anual de zile cu precipitații
țării la 110 — 120%.
Data medie anuală a primei zile cu ninsoare
zile ninsoare de circa 40 numărul anual de zile si
cu este zile, iar mediu cu
este de în jur de 75 de zile. Grosimea medie a stratului de zăpadă nu dep: ește 10 cm și
se înregistrează în luna ianuarie, iar grosimea maximă a stratului de zăpa ă, în cea mai
oscilează între 51 75 mi :
mare parte a Transilvaniei, —
Vânturile? predominante sunt cele care bat pe diregția nord-vest (circa
de direcțiile sud-est (8%), nord (7%) și sud (5%), însumând, pe aceste dire
de aproximativ 30% din total. Variațiile lunare și de anotimp ale circulației
atmosferei se reflectă în schimbări ale ței și vitezei vântului, în cursul unui an.
Viteza medie anuală a vântului, în zona Turda, este de 1 - 2 m/sec, Numărul anual
de zile cu vânt tare este, în zona Turda, oscilează între — 10. Viteza minima apare pe
1
directiile nord-est, și est, cu numai 2 33 m/sec. Viteza maxima atinge 24. sec. în luna
iulie și bate dinspre sud-vest, iar în sezonul rece, b;
m/sec. Numărul anual de zile cu vânt tare, este situat îni
re
PN |
2 Ibidem | :
2 ANM - Clima României, Ed. Academiei Române, București, 2008, 251
2 peg. i
Ipidem, pag. 259 | j Măi
2 ANM - Clima României, Ed. Academiei Române, București, 2008, pag. 278 - 280 |
25 Ibidem, 301 - 314 și
pag.
2 ANM - Clima României, Ed. Academiei Române, București, 2008, pag. 316 — 327, Atlasul RSR
| 16
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
! |
Pagina 26
BERI i
fu de evaluare potențialului turistic ai UAT TURDA, Județul CLUJ
Ceea ce caracterize: însa climatul localității Turda, este calmul atmosferic foarte
frecvent (61% anual). larna, calmul depaseste frecventa de 70% din zile, iar vara coboară
din zile, valori specifice zonelor de podiș, ca o consecință a poziției acestora
| aerodinamic al culmilor montane?8.
i cum am arătat mai sus, se rcă și prezența foehnului, un vânt de tip
descendent, uscat, care oară de pe versanții reni mai înalți, având o frecvență anuală de
câți
42 de zil modificări ale raturii aerului.
aerului (referindu-se ia prezența vaporilor de apă în aer), în
tre o medie lunară minimă, de circa 71%, pentru luna aprilie
90 %, înregistrată în luna decembrie, zona având o mediu
erului de circa 76 - 78 %.
ca zilele cu umezeală relativ scăzută să fie mai frecvente,
iar climat |, în întregul cul Arieș — Mureș, mult mai uscat comparativ cu zonele
|
|
ă la o lună la alta, înregistrând un maxim în luna decembrie
de
a loarea nebulozii ii medii în luna cea mai rece, ianuarie, se
|
enelor atmosferice”! din UAT Turda, se mai menționează:
- numărul medi anual de zile cu ceață este între 40 — 60 de zile; cea mai
ată frecvență a zii alor cu ceață, în cursul unui an, se întâlnește în perioada de
uarie, iar cea mai scăzută în lunile de vară, iunie — august;
nual de zile cu grindină este de circa 1,5 zile;
us nual de zile cu brumă este de aproximativ 70;
na de zile cu viscol: 1.
prezentați mai sus, caracterizează un climat temperat
asigură condiții bune pentru efectuarea de plimbări, pentru
nă și relaxare, eseurate de ambianța vegetală diversă, mai
Atasul Academiei,
RSR, Ed. 1980
miei Române, București, 2008, pag. 227 - 229
;demiei Române, București, 2008, pag. 330 - 339
i 17
DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
jpitezrare
|
Pagina 27
Studiu de evaluare a potențialului turistic al
1.1.4. Vegetație / fond forestier și faună
Vegetația zonei se înscrie în cea specifică re unii din care fac parte, fiind
influențată de formele de relief, de prezența zăcămâni mat și nivelul
altitudinii.
Conform datelor prezentate î
teritorial, privind situația în teritoriul ad se evid că, ceea e se include în
ministrativ, >nțiază
categoria “vegetație”, sau “zonă verde”, ocupă următoa i suprafețe și ente:
| ră iN |
||
- pășuni 1.140 ha (12,45%)
- fânețe —501 ha (5,47%),
- vii—168ha (1,83%)
- livezi-89ha(0,97%) |
- păduri 148 ha (1.61%),
epi
ocupată de păduri și vegetație forestieră, ceea ce
totală a teritoriului administrativ. Vegetația forestie
Urbanism mai este menționată
o suprafață de 104,2 ha de vegetație spontană, o zonă verde, funcțiunea principală fiind
cea de zonă turistică, nu cea de zonă verde, care in a
terenurilor sărăturoase, din arealul turistic al salinei — Vali i
Prezența vegetației forestiere este esențială pen
local, a bioclimatului stațiunii turistice 7 balneoclimatice,
rol important de protecție, pentru reducerea poluării, dar! pentru activități
Vegetația ierboasă spontană este reprezentată plante xerofi caracteristice
e i |
zonei de stepă. În zona cu terenuri sărăturoase crește vegetație ierbo; de sărătură,
cum sunt halofitele, formând brâie de culori, de la verde, până la roșu brun, dispuse pe
genuri și specii. | d,
Zona de luncă, mult mai bogată în vegetație, dati umidității mai mari a solului,
nu prezintă particularități deosebite, se întâlnește vegeta arborescentă (arinii și sălciile
e
fiind cele mai frecvente) și vegetație ierboasă, la care mai adaugă div e specii de
: e
arbuști.
Pe lângă tipurile de vegetație spontană, amintite, mai întâlnesc
teren cultivate, cu de culturi agricole (cereale), cu vii, livezi, culturi legumicole.
Aspectele peisagistice ale culturilor agricole sunt deosebit de atractive prin
alternanțele de culori, astfel: galbenul auriu ale culturilor de verdele
euprateă Fe
| i 18
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 28
i |
potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
Și
nb sau galben — portocaliu, specific câmpurilor de floarea
urmare, teritoriu a icipiului beneficiază de o mare varietate
me terestre, car: iogeografice stepice.
|
ă de specii mamifere caracteristice zonei colinare (iepure),
majoritatea În urbană a râului
păsări, migratoare. zona Arieș
s-au aclimati ii, deși nu sunt specifici zonei. În apele râului Arieș sunt periodic
3
are migrează pe toată lungimea sa. .
iv al municipiului Turda au fost organizate trei fonduri de
(a se vedea Anexa nr. 6) și unul în imediata vecinătate a teritoriului
iv (Fondul de vânătoare Lita — cu 14.611 ha), având ca scop gestionarea și
conserv: iale proteja și a le asigura un habitat adecvat. Suprafața
(
i este de 34.545 ha, cel mai extins fiind Fondul de vânătoare
| de vânătoare Turda, cu 9.001 ha, acoperă cea mai mare
iv. Speciile cu valoare cinegetică și cotele de recoltare,
aprobate, i i i lui mediului, sunt prezentate în fișele fondurilor (a se vedea
Anexa nr. ] patru fonduri cinegetice este Asociația Potaissa Turda%2.
6). lor
fondurilor de vânătoare, speciile care trăiesc în zonă, și cu
ă, sunt: căprior, mistreț, lup, iepure, jder de piatră, viezure,
vulpe,
e deosebite a biodiversității și a frumuseții peisajului natural,
pe teritoi fost identificate, „delimitate și certificate prin diverse acte
normativi iate (a se vedea Anexa nr. 5) , fiind instituit statutul de
na Veche — în suprafață de 10 ha (rezervație naturală,
egea |
nr. 5/2000)
ărăturile Ocna Veche - ocupă 1% din UAT Turda (Anexa
IMDD nr. 1964/2007)
tu - Cojocna — Crairât — ocupă 2 % din UAT Turda Anexa
MMDD nr. 1964/2007)
sânepiști — ocupă 34 % din UAT Turda (Anexa nr. 1 la
r. 1964/2007)
urile Ocna Veche - arie specială de conservare (conf.
a [i
' Suatu — Cojocna — Crairăt arie specială de conservare (conf.
va face pe larg în subcap. Il.3.
li
|
| 19
ERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
|
|
|
|
|
|
seal i
Pagina 29
|
|
|
|
|
|
|
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT'
1.1.5. Caracteristicile peisajului
Date generale a.
Grija pentru peisaj s-a manifestat odată cu apariți dezvoltare
durabilă, definită ca „dezvoltarea care | urmărește satisfa ntului, fără a
generațiilor viitoare ” Printre
compromite posibilitatea de a-si
cauzelor obișnuite de degradare, dar în prin evoluția
agravează prin fenomene de alterare și de distrugere și
patrimoniu cultural (monumente, ansambluri și situri) și
i
„— monumente naturale constituite de Pia zi
de asemenea formațiuni care au o valoare univi punct de
pi
vedere estetic sau științific; | în i
| |
-— formațiunile geologice și fiziografice și zonele strict delimitate, ind habitatul
speciilor animale și vegetale amenințate, au o valoare universală
excepțională din punct de al științei sau au conservării: o sturie naturale
sau zonele strict delimitate, care au o valoare uni din punct de
vedere științific, al conservării al frumuseții na
e
privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor natul
Berna, la 19 septembrie 1979, care a avut ca obiect
faunei sălbatice și habitatelor lor naturale, în special ;
conservare necesita cooperarea mai multor state, |
cooperări."35 |
Primul act normativ care defi inește noțiunea de
este Convenția Europeană a Peisajului (C.E.P.), dela Fi
lore
Așa cum a fost definit prin Convenția europeană &
2002 p
România prin Legea nr. 451 din 8 iulie și publicată
iulie 2002), “peisajul desemnează o parte de terito,
populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii și ini
umani (art.1). Totodată, se recunoaște, în cadrul i, a și calitatea
peisajelor europene constituie o resursă comună, ori o re: activitatea
economică”, iar autoritățile publice locale competente
directoare “pa apere
generale, strategii și linii care permit adopta. care au ca
cifice,
scop protecția, managementul și amenajarea peisaj i Fiecare ora a
|
Pagina 30
Fi
IL
/
| | |
|
să |
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
i r
componentă esențială a i irului de viață pentru populație, expresie a diversității
ptmenita comun culturi i natural” și să aplice politici de protecție, prin adoptarea de
măsuri Si) ifice menționate prezenta (art. 5).
fi în ore
În România, Legea '3/2009 transpune în legislația națională principiile Convenției
c 2
Europene a Peisajului, centrându-se pe protecția, managementul și amenajarea
peisajului a eastă lege a fost adoptată pentru a stabili un cadru legislativ
convenției, promovând o abordare integrată în ceea ce
geografice, culturale, industriale -, este stabilită prin mai
multe acte normative și. gestionată prin diverse legi care reglementează protecția
patrimoniului, amenajarea riului și urbanismul, astfel:
i
agistic - sunt Zone cu peisaj natural sau antropic, deosebit
re estetică, ecologică, istorică sau culturală deosebită, care
beneficiază de proti prin Legea nr. 11/2007 - Legea peisajului;
. Situri de patrimoni - zone de ntegea istoric, cultural și peisagistic, protejate
|
in Legea nr. 182/2000 privind patrimoniul cultural național mobil și imobil;
ne ! sunt zone de producție industrială, unde se aplică
i 3
privind protecția mediului, urbanismul și amenajarea
j
și rezervații naturale - sunt zone de peisaj natural, protejate
„ Legea parcurilor naționale;
iodiversității și a patrimoniului natural - se aplică și zonelor
3, prin Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția
1d amplasarea și autorizarea construcțiilor, cu scopul de a
sajul - sunt prevăzute în Convenția Europeană a Peisajului -
spusă prin Legea nr. 185/2013,
|
ine de o varietate, importantă de peisaje naturale, antropice,
triale, ce alcătui un fond turistic însemnat, valori de
2, care necesită o protecție specială.
| mediului natural, UAT Turda aparține unității geografice
ilvaniei, mai precis, subdiviziunii Depresiunea Turda —
biogeografică a zonei colinare a depresiunii, în care fondul
destul de restrânsă a teritoriului, de numai 1,61%.
elementelor naturale cu valoare peisagistică deosebite,
cipiului Turda, au fost instituite mai multe tipuri de zone
29 stică, în cadrul cărora se vor aplica condiții diferite de
„ “construire și. ploatare, de natură să asigure reabilitarea, protecția,
a €)
și punerea în vâit
21
INST
|
|
|
|
|
|
Pagina 31
O
Studiu de evaluare a potențialului turistic al UA ' TURDA, Ju
|
După tipuri, peisajele pot fi naturale (geografice), din care, unele
r
antropice, peisaje culturale, peisaje arheologice, peisaje, ane etc. "Ai
Așa cum este prevăzut și prin PUG Municipiul Turda, în zona ca face obiectul
prezentului studiu se întâlnesc următoarele tipuri de peisaje: i
- peisaje naturale (geografice), tipice pentru arealul colinar al Depresiunii
Colinare a Transilvaniei îi il
| ji
- peisaje ecologice
- peisaje cu valoare istorică și arhitectural.
- peisaje cu valoare arheologică
- peisaje antropice - urbanistice / ambiental
- peisaje cu valoare industrială.
| i El
PEISAJE NATURALE
Zone cu peisaje naturale valoroase — cuptinde peisaiel de pe
următoarele teritorii: i
| | d
= Zona Durgău — Saline, cuprinde întreg ar șatrul natural adăpostește
complexul de lacuri, atat în interiorul intravilanului, cât și în ravilan, care
include albia Văii Sărate i 08
:
= Zona Băi Sărate, unde protecția peisajului se instituie pe toat zona estică a
depresiunii care conține complexul lacustru |.
îsi
» Zona cursului inferior al văii Sf. lon și lunca Arieșului,.
administrativ al municipiului Turda, în afara intra
| lu
Modificări importante ale peisajului natural s-au produs în arealel
zăcământului de sare, cauzate de modelarea reliefului prin procese și ifice eroziunii
formațiunilor salifere. Șiroirea, ravenarea și torențialitatea, forme de erozii
solului și reliefului (deosebindu-se prin intensitate, ensiunea for r create și
m
amploarea procesului), ca subsisteme ale scurgerii de versant, demon ază natura
raporturilor morfologice din sistemul versanților. Activ atea de exploai e a sării în
asociație cu fenomenele de modelare a reliefului au rminat modificarea aspectului
peisagistic inițial al acestor zone, un exemplu concludent în acest sens fiind relieful
specific dezvoltat pe versanții estic și vestic al Văii Sărat , în zona sud-w stică a obârșiei
i m
acesteia. |
| 4 3 iz
Peisaje cu valoare ecologică - cuprinde următ: le zone, ce necesită protecție:
= teritoriul cuprins între Drumul Ceanului și limitele estică și sudică ale
depresiunii Băilor Sărate, ce include cea mai are parte a com xului lacustru,
n
precum și amenajările existente (ștrand, terer ri de sport, cam Jing), teritoriu
din care, din punct de vedere geologic, face parte întreaga. depresiune cu
aceeași categorie de folosință a terenurilor, incluse în P.U.Z. Băi Sărate; zona
se supune și normelor sanitare de protecție; Î j
[i a 22
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT.
N | ;
|
|
[i
|
|
Pagina 32
i a
de Î povara trigte al UAT CLUJ
Studiu evaluare TURDA, Județul
i Durgău - ce în intravilan, dar cu limita estică
de protecție pa peisagistică, fiind eliberată o fâșie pentru
e protecție, de aproximativ 100 m lățime, care delimitează
26 ha, aferent | ui din zona Săndulești, adiacent fostei
menajere, în prezent desființă și ecologiza, contribuind la
ii zonei respective. |
ejate - sunt cele aferente zonelor de protecție
|
areal situat în centrul ariei depresionare Băile Sărate, în
, este un teren de sărătură, acoperit cu vegetație specifică,
botanică, închis oricăror activități publice sau private, cu
excepția celor ști nțifice; are un coloriț
|
zona Durgăi i Saline, rezervație naturală, declarată prin P.U.Z. Băi Sărate
de interes județean, în suprafață de 8 ha; este amplasată în
să a depresiunii Durgău și are o structură geologică și
asemănătoare cu aceea de la Băile Sărate, vegetație
ră, de tipul halofite, formând brâie de culori, de la verde,
n, dispuse pe genuri și specii.
onțin în principal două mari categorii de obiecte protejate:
pra solului, aflate în stare de conservare relativ bună;
velul solului (obiective arheologice), care necesită activități
cesibile și care, nereprezentând construcții în stare de
ate decât ca elemente cu valoare științifică, culturală,
sprezentând un areal cu valoare culturală, ce include
orice și de arhitectură ale localității, precum și principala
; "urbanistică a a esteia: piața centrală, denumită astăzi Piața Republicii,
în veacurile XVIII, specific de oraș — târg; peisajul
paul urban
|
ualizat, pag. 99 - 101
| 23
Pagina 33
|
|
Studiu de evaluare a potențialului turistic al
arhitectonic al zonei vechi, în suprafață de circa 22 ha; a
fiind punctul principal de atracție al municipiului, prin
importanța istorică; cuprinde valorile istorice și arhitecț
motiv pentru care a fost instituit statutul de “zor
arhitecturală”, fiind stabilit un regim special de protecți
astfel: |
urbane,
- zona protejată a Basarabiei, ci
Pe pe
cuprinde ansamblul arhitectonic de
circa 1,5 ha |
- zona protejată a bisericii reformate din carti
cadastrală a bisericii, precum și pe cea
- zona protejată a Fabricii de bere - c
industriale
„zona protejată a Cimitirului Central
i
- zona protejată a Liceului Mihai Viteaz
|
acestuia și scuarul din față
- zona protejată a Bisericii ortodoxe “din
împreună cu casa parohială N i
|
- zona protejată a Monumentului lui Mihai Viteazu - are
formă de circa 4 ha, i
dreptunghiulară, care cuprinde și
dis V
amenajat în jurul monumentului, pe o
= peisaje din zone cu valoare ambientală | în întregime
Cartierul Central, cimitirul central, precum și o parte cartierele Turda Nouă și Baia
Sărată, construcții cu o vechime de circa un secol; înglobi 'ei arealul cu
valoare istorică, descrisă anterior, precum și zona Pieței iei, cu ansamblul
Bisericii reformate. Principala ambie i peisagistică a acestei
seoare rnnectrat,
zone constă în structura urbanistică specifică orașului m edieval, care cuprinde trasee de
străzi, aliniamente și spații urbane cu forme
(bee)
menținut de-a lungul secolelor, un “martor” în evoluția
construcții care, dacă nu reprezintă în sine valori ark
:
contribuie, prin volumetria, limbajul decorativ și alinia la constituirea și perceperea
acestor urbane tot unitar, cu trăsături cai ră să pună în
spații ca un
valoare și să creeze un cadru adecvat construcțiilor monu
Dealul Cetății și în zona cartierului Săndulești,
constructivă, se instituie un regim de protecția asupra valorilor arheologi Care ar putea
fi afectate în urma activităților antropice; măsurile de protecție vizează ca prioritate
î 24
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCET, ARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT BUCUREȘ. TI
| |
|
] |
Pagina 34
|
ului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
N
activitățile de cercetare știi
precum și obligativitatea d cării de sarcina istorică a terenului, înaintea oricăror alte
activități. | ite în situl arheologic sunt păstrate în Muzeul de Istorie
Turda, veche clădire, Casa Cămării de Sare, datată din secolul al
-
XVIII-lea. ei arheologice cuprinde teritoriul ocupat de castrul roman,
construi pul împăratului Marcus Aurelius, respectiv o suprafață de
prafața castrului se extinde și în zona construită a străzilor
rcetării și conservării obiectivelor arheologice. Peisajul
aloare deosebită, inclusiv pentru turism, motiv pentru care
giunii_V_Macedonica, parte a obiectivului Frontierele
ui Roman - Daci a fost introdus pe Lista Monumentelor
(Limesul
piei
la cea de-a 46 niune a Comitetului UNESCO, care s-a desfășurat între
)
|
isajul cu valoare etnoculturală, municipiul Turda
erență între partea estică a regiunii etnografice Valea
(nul Arieș, Rimetea, Mocănimea Arieșului, Țara Moților) și
zAiivaniei. Dezvoltarea și urbanizarea localității a dus la
e arhitectură tradițională, implicit a caselor de locuit. Muzeului
ecție de Etnografie ce cuprinde exponate cu elemente
i textile, obiecte de tehnică populară (de ex., războiul de
DS podăresc, e ceramică smălțuită, obiecte de cult,
cea
aracteristicile etnoculturale ale celor două zone. Secția de
u aproximativ 750 de piese, care documentează viața și
„dir | perioada XVIII-XX. Prin aceste obiecte pot fi
ale și secundare a ale locuitorilor din zonă - meșteșuguri,
industria casnică textilă, și portul tradițional, obiceiurile și sărbătorile tradiționale
specifice | acestei zone etna ice“. La sfârșitul sec. al XVIII-lea, a apărut în zonă centre
maghiari produceau diverse obiecte de ceramică. Olarii
otivul stelar, așezat în mijlocul farfuriei, cromatica fiind
verde, combinate în compoziții decorative aerate.%
isajelor antropice” se încadrează și peisajul industrial,
cipiul Turda a beneficiat de importante obiective industriale,
chimiei, al materialelor de construcție, din industria sticlăriei.
industriale care au contribuit la dezvoltarea socio-economică a
ări semnificative, implicit de profil, în urma procesului de
Gec rgeta, Petrescu P. Dicționar de artă ară. Ed, Enciclopedică, București, 1997, pg. 469
25
E CERCETARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
DEZVOLTARE
|
|
|
|
|
|
Pagina 35
i
ră
iat
ÎL
Clădirile sn
privatizare sau de restructurare. acestor e au fost și continuare
în fosta zonă industrială în de tr
concentrate a municipiului, proces
industrie grea, cu sectoare energofage, poluante și mari
predominante în perioada comunistă, la o economie piață diversificaj „ cu sectoare
noi, în curs de dezvoltare. !
|
Ca parte integrantă a patrimoniului natural și culti |, peisajul are un rol esențial în
dezvoltarea durabilă a turismului în unei localități / zone sau la ni el regional /
Sfaru
european, așa cum prevede și Convenția europeană a peisajului, adoptată la Florența, la
20 octombrie 2000, ratificată și de România, prin Legea nf. 451 / 2002.
Prin HG nr. 905/2016 pentru aprobarea tezelor | /abile ale pi
patrimoniului cultural este instituit legal faptul că * "peisaj poate reprezeni
integrator al politicilor de protejare a patrimoniului cul ral și natural cu politicile de
dezvoltare”, fiind obligatorie salvarea, păstrarea și integrarea valorilor identitare locale
|
(Codul patrimoniului cultural). | |
Pentru valoarea turistică a unei zone [i regiuni,
diversitate de peisaje atractive, un punct forte în dezvo rea turismului și în atragerea
turiștilor. |
j
| is |
1.2. Factorii terapeutici naturali
Pe teritoriul administrativ al Municipiului Turda, | găsește o de
mare diversitate
resurse turistice, legate, atât de cadrului tural, cât și de zestrea cultural-
componentele '
istorică și industrială a zonei. |
|
Din categoria resurselor turistice naturale fac p: și factorii naturali cu caracter
terapeutic, pe teritoriul municipiului ape nerale sărate, n: nolul mineral
găsise:
a
11.2.1. Apele minerale sărate și calitățile tori rapeutice
Ju
Date generale. Așa cum a fost prezentat subcapitolul /.7.2. Rețeaua
t
hidrografică, pe teritoriul UAT Turda se găsesc mai mu lacuri antropi ine care s-au
|
format prin prăbușirea coperișului din zona de boltă a relor de tip conic, rezultate din
exploatarea minieră a unor vechi zăcăminte de sare gemă. În urma prăbușirilor, pe
locația camerelor de mină, au rezultat doline cu adâncimi de 40 - 50 m și diametre care
i,
puteau atinge 120 m. Apele meteorice s-au aceste doline, formate prin
prăbușirea tavanului camerelor de exploatare și, acolo ui apa au venit în contact direct
cu sarea, s-a produs dizolvarea părții superioare a zăcământului de sare gemă și
salinizarea lacurilor. Alimentarea acestor lacuri se face direct din apele meteorice, la care
se mai adaugă apa din izvoarele care apar în taluzul Ș
jeplor.
| |
| i:
i 28
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT BUCUREȘTI
i
| | i!
| |
Pagina 36
“I
eur N; |
antroposaline cu forme, dimensiuni și chimism diferit,
care s-au format. Lacurile sunt grupate în două areale, pe
de exploatare, și anume:
|
microdepresiu Băile Sărate — cunoscute sub numele de “Lacurile Romane”
zona obârșiei « -vestice a Văii Sărate — cunoscute ca “Lacurile Ocnei”.
|
au evidențiat că chimismul apei lacurilor variază, atât de la
la aceluiași lac, ajungând uneori, în zonele profunde ale
la valori deosebit de ridicate. Variația pe verticală a
c onsecință a naturale de _stratificare a apei
ol endinței
tății diferite și a ai ortului de apă dulce la suprafața lacurilor,
"efalizare, pe apa salină. Ca o consecință a acestui fapt, la
c fenomen fizic de heliotermie, păstrând căldura solară în
(
exploatat în terapia balneară. Primul lac amenajat pentru
Ocna, având amenajate și cabine în jurul lui, încă de la
n d cel mai a băi, a beneficiat de analiza apei,
. și
F anala
Je informații temperatura și salinitatea apei lacurilor de la Turda se
lui losif Hanko care, în anul într-o descriere monografică a orașului
1844,
ează faptul că ie sărate au fost și sunt întrebuințate de populație pentru
imăvara timpuriu, ână toamna târziu”, fiind mai calde decât lacurile dulci din
ă că temperatura lacurilor, care variază în funcție de
în zilele de vară, cu soare, la 27,5* C”, iar greutatea
lacurilor e ie
specifică a apei 1,050 g/cm?.
În anul:1902, G. er, în urma unor cercetări privind izvoarele minerale din
Transilvania, face câteva ervații asupra lacului Roman. În anul 1910, lacurile de la
Băile Sărate Turda sunt ai unțit studiate de către |. Viski. Cercetările metodice asupra
lacurilor șunt reluate în anii si 1943 de către |. Al. Maxim. După aceste lucrări, până
i
la investigațiile efectuate îi ra anului 1978, nu se mai înregistrează date noi asupra
lacurilor din zona Turzii, pân în
anul 1979,
|
ional de Recuperarea, Medicină Fizică și Balneofizioterapie
- INRMFB). acurilor este utilizată pentru agrement, în amenajări de tip
onul estival (1 mai - 15 septembrie) sau constituie sursa
|
|
|
SALINA DURGAU S.A. — Turda - Studiu de fundamentare în vederea
e balneoclimatică pentru Băile Turda - areal al municipiului Turda,
| 27
[ARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 37
Studiu de evaluare turistic al )
a potențialului
i
pentru alimentarea Bazei de din Hotelul A
analizată periodic, în scopul monitorizării zi calității terapei
În ceea ce privește analiza altor parametri fizici constatat că
valoarea pH, ca factor ecologic important, arată valori cap valorile cele
mai mici fiind în apa lacurilor Durgău și Roman, iar va orile
sub valoarea normală în lacurile Roman, Fără Fi i
pl
procesului de descompunere a sedimentelor; H2S este pre: ent în toate. "lac rile, cu valori
cuprinse între 3,40 - 6,12 mg/l, ceea ce dovedește că are
Ic
rezultat al transformării sulfului prin procese de desco
sulf, sub acțiunea bacteriilor anaerobe, în condiții de lij ; valoe darea maximă
de în lacul este c find utilizat
(6,12) H2S, înregistrată Roman, expli | ca
ștrand, se produce un amestec al stratelor de apă din la verticală a
H2S, în Lacul Roman, se constată o creștere progresivă
nivelul de 31,28 mg/l fundul lacului, la 4 m adâncime, i dul bazinului
pe
se formează nămol sapropelic, iar H2$ degajat ajunge
în urma amestecului de apă, produs, de cei care se si nte (2010,
2014), realizate de INRMFB, pe probe de apă recoltate
£
lipsa H2S (sub limita de detecție)“%. |
În ceea ce privește salinitatea, analizele efecti te de-a lungul anilor arată că
aceasta crește cu adâncimea, de ex., în Lacul Durgău,. năsurătorile făcute,
de |. Al. Maxim, arătau că de salinitatea este de 5,8 % 1 m adâncime, de % la 2 m și
10,2 % la fundul lacului, la 4 m adâncime.
Utilizarea apelor minerale sărate în cură balnea a
ră s
Hotelului Arieșul (titular Permis exploatare: SC Turism "A Arieșul” S.A. Turd
din Lacul Fără Fund (cunoscut și sub numele de Lacul
cură încălzită la Î
externă, cu apă 37*C.
Pentru agrement. au fost amenajate ca ștrand, ti a
în microdepresiunea Băile Sărate, Ocnei și Lacul n i a țacurile Ocnei.
Lacul
i
Analize fizico-chimice, microbiologice și farmacoi in
Lacul Tarzan, surse utilizate în Baza de tratament e
balneație liberă, sunt făcute periodic (odată la cinci
ani
reglementărilor legale. Buletinele analizelor efectuate
Bazei de tratament Arieșul sunt prezentate în Ani mineralizare
evidențiat în buletinele de analiză, realizate de-a lui apele lacurilor
Rotund și Ocnei utilizate pentru agrement, ca ștrand, d la altul, cât
și pe verticală, datorită tendinței naturale de stratificare (
Ultimele analizele (în anul 2022) efectuate pe ap:
utilizată în Baza de tratament a Hotelului Arieșul, de instituția autori
sens, INRMFB, în scopul obținerii de funcți re, au reconfirm
ferate!
“9 1 Sura datelor: Societatea TURDA S.A. — Tui
SALINA DURGAU
vederea acordării statutului de stațiune balneoclimatică pentru
pag. pag. 58
| 28
ARE Bi
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCET, DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT
|
| i
Pagina 38
otențialului turiștic al UAT TURDA, Județul CLUJ
Compoziția chimică, s-a evidențiat o apă minerală foarte
ă, hipotonă, rece, cu un pH de 8,5, și o mineralizație totală
. Anionul predo ant este ce CI”, având o prezență de 24.819,5 mg/l, urmat,
jță semnificativă, d ionul bicarbonic (244,0 mg/l) și cel de sulfat (120,3 mg/l),
entativi Sodiu (15.883,9 mg/l), Calciu (128,3 mg/l) și
4 li
letinelor de analiză realizate de Institutul Național de
Balneoclimatologie, din punct de vedere farmacodinamic,
peutic, apa să este recomandată, conform Buletinului
ale de avizare se vedea Anexa nr. 3), pentru tratamentul
&
|
ațismale degenerative cronice (artroze ale coloanei
chi, șold, mâini, picioare)
atismale inflamatorii cronice, stabilizate biologic (poliartrită
ndiită anchilozantă, artrită psoriazică)
fe male abarticulare cronice (tendinite, tenosinovite, bursite)
na
rologice periferice (leziuni de nervi periferici)
atice cronice ale aparatului locomotor
jale genitale pe fond hiporeactiv.
ele minerale sărate sunt recomandate pentru: persoane
ănătoase, cu factori predispozanți pentru îmbolnăvire,
extern. Începând cu vârsta copilăriei, sunt recomandate
la nivelul aparatului locomotor, la copii, adolescenți și
ebrale, membrelor inferioare), hiperlaxitate și instabilitate
plo-articulară; orosensibilitate; potențial crescut pentru
e natură microbiană sau virotică; adaptare defectuoasă la
e genitale la femei, pe fond nervos hiporeactiv; activități în
ntarism; activități de ortostatism prelungit.“
|
lopedie de belneoclimatologie a României. Editura ALL, 1996, pg. 62
29
)
INS CERCETARE DEZMOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI
Pagina 39
Studiu de evaluare a potențialului turistic al
1.2.2. Nămolul terapeutic |
|
Prezența nămolului mineral terapeutic a fost se
efectuate, în decursul în două perimetre.
gain
2
lacului, în zona centrală și nord-vestică, deasupra sării
nisipoasă, ce acoperă sarea, a unei de nămi
E se
slab nisipos, onctuos, cu grosimi neuniforme, cuprinse îni
În zona centrală a Lacului Fără Fund, a fost semnă
de până la 0,80 cm, negru, fin, ce trece spre
onctuce,
sau cenușiu. În culcușul acumulării de nămol a fost semi
|
În cazul Lacului Privighetoarea, stratul de nămol
nisipos, are o grosime de numai 0,1 m și intercalații de
Pi
În Lacul Cichi, în zona centrală, fost pus în evide
negru-cenușiu, depus pe un strat bazal format de un
n
sau argilă cenușie. Grosimea stratului nămol este de
de
În perimetrul Durgău — Valea Sărată, în urma ce
fundul Lacului Durgău, acumulări de nămol negru și !
apare și o intercalație stratiformă de nămol cenușiu, argi
a mai fost identificată o formațiune argiloasă, neagră
n
grosimea totală a stratului de nămol atinge 0,75 m, zonele extreme aj
0,50 iar în zona centrală a cuvetei, stratul de nămol sa
— m, (pe G
În componența chimică a unui nămol, terapeutic ă trei părți: o
parte solidă — adică substanța minerală, soluția apoa: e. În ceea ce
chimismul nămolului din cel : lacuri , analizate în
privește patru s;
diverse studii de cercetare, se relevă lominanța coi
;
- 38,5% în Lacul Cichi |
- 41,96% în Lacul Tarzan
|
- 42,9% în Lacul Durgău, |
iar componentele organice, în care predomină celuloa
proporție redusă, de 5,3% în Lacul Roman și de 6,49 d, ceea ce
evidențiază un stadiu redus de descompunere a ,.
într-un stadiu incipient de formare. |
Componenta apoasă are o concentrație ridicat:
Fund și Roman, cu valori cuprinse între 5,85 — 13,56 . În Lacul Cichi,
conținutului de NaCI al soluției apoase a fost de 1, ie. Densitatea
nămolurilor din zona Turda se situează între 1,25 — 1 55 7 cms, iar căldura ifică, între
0,65 — 0,70 calorii / g x grad.
|
30
1
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE
ÎN
Pagina 40
lu
de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
probă recoltată din nămolul de pe fundul Lacului fără Fund
a de tratament a Hotelului Arieșul, de către INRMFB, în anul
ălerai hidratat clorurată, sodică.
sulfuros, cu soluție apoasă
co-chimice (a se vedea Anexa nr. 3), efectuată pe proba
meri
022, de către s-a stabilit următoarea compoziție
intă, ca procent, 4,38 % din substanța peloidă.
din soluția apoasă a nămolului însumează o mineralizare
gi. Ca și în cazul poziției chimice a apei saline din lac, cationii predominanți
iu ciu în ionul
(2,456 mg/]) și ci (82,06 m g/l), iar ce privește anionii, predomină
în
e ionii bicarbonic (HCO3 97,6 mg/l!) și sulfat (SO, -
,
i de
luției apoase, 105*C, este, așadar, 5,102 g/|, cu un
total, liber și este de 189,6 mg/l (a se vedea detalii în
legat
|
pentru utilizare nămolului în tratament balnear sunt pentru
male degenerative cronice
smale abarticulare cronice
ygice periferice cronice
Imatice cronice ale aparatului locomotor.
itilizează în Baza de tratament a Hotelului Arieșul, titularul
SC Turism "Arieșul" S.A. Turda”, conform informațiilor publice
ste
iii și conform Licenței de exploatare prezentată în Anexa nr. 3.
C
4 i |
culate la data 1 ianuarie nămolul
de referință, 1979, pentru
ponentă organică în cantitate foarte mică și grad redus de
m?, Rezerva afară de bilanț, din lacul Durgău, a fost la
fe
for
terapeutic natural dependent de condițiile locale de
climatici și de vegetație, elemente care au influență asupra
1 JUD Clui. him
31
Pagina 41
|
Studiu de evaluare a potențialului turistic al
Prin poziția geografică a localității, caracteristici
specifice zonei Podișului Transilvaniei, într-un climat te
așezată în partea de nord-vest a acesteia, peste cal
adăpost, datorat prezenței culoarului depresionar,
străjuiesc spre vest, depresiunea. |
nivelul de poluare, umiditate, fondul natural radioactiv) ș
stres bioclimatic cutanat, pulmonar și total, indicele
favorabile practicării activităților de pe toată i
turism, pei
benefice (profilactice și curative) asupra organismului
Caracteristicile climatice principale ale zonei:
> temperatura medie anuală este de 8,4 - % g; a lunii celei
t i mai
mai calde, iulie, este de circa 19*C, iar m ii ianuarie, de
-3 = -4eC; | Ă
> valoarea medie a nebulozității între un i i, ianuarie,
max
de 7 — 7,5 zecimi și un minim, al lunii celei mai între 5 — 6
.
e cel al zilelor
cu cer acoperit, se situează în jurul valorii ivă a aerului
este de circa 76 — 78%; i
> durata medie anuală de strălucire a soarelui „ 2.100 ore,
în:
specifică zonelor de deal și podiș;
> media anuală a precipitațiilor atmosferice
400 mm/an; numărul mediu anual de zile ci
centrală a țării la 110 — 120 zile; numărul
zăpadă se situează în jurul valorii de 75 zil
cu ninsoare este de circa 40 zile; grosi
depășește 10 cm, iar grosimea maximă a
mare arte a Transilvaniei, oscilează între 51
> regimul eolian este moderat și relativ istribuit rsul anului;
I
vânturile bat predominant re direcția nord- (cil de direcțiile
sud-est (8%), nord (7%) și sud (5%), însui
de aproximativ 30% din 1. Viteza medie
de ale j
Numărul mediu anual cu vânt tare, situat între 1 10 zile. Caimul
atmosferic este foarte frecvent - 61%. al; iama, calmi
depășește frecvența de 70% din zile, iar v:
|
|
“3 Sursa datelor. Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Maria, Arde
stațiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport-
|
|
|
|
|
|
|
Pagina 42
stii iat
Ran
se
e
i |
pi |
de evaluare potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ
gi |
Caracteristicile ale aerului
toli
Zona este lipsită de factori de poluare, activitățile industriale fiind putemic
restructur; Î ativ 20 de ani, iectivele industriale care au mai rămas au
n i ot
activități care :se încadre: ză în normele de calitate ale aerului, apei și solului. Zzona
industrială este concentrată, "în partea de est — sud-est a orașului, iar finalizarea
A10 și A3, a scos din municipiu traseul de tranzit auto. Zona
istice Băile Turda beneficiază de prezența unei suprafețe
forestieră, ceea contribuie la menținerea calității mediul
în salină, este de 383 ppm, sj
Pentru același amplasament umiditatea relativă a aerului a fost de 48%, ceea ce
evidenți un aer cu umii late medie, la o temperatură a aerului de 15,8*C, valori
la
măsural la, miezul zilei, 12, la începutul lunii decembrie. Conform literaturii de
specialitai până lao trație de 600 ppm a CO, în aer, avem de-a face cu un nivel
con
|CO2. Măsurătorile de CO2 și pentru umiditate au fost făcute
i |
Per pitt eroionizării, prin măsurarea numărului de ioni pozitivi și
negativi, indicator important al calității aerului și implicit al bioclimatului, au fost făcute
măsurăte „pentru ip. de ioni, în același punct, în vecinătatea intrării în salină.
fiecare
cu Tester de contor de ioni de aer de mare precizie inti-
E
e lonTradinng Japan și au evidențiat o aeroionizare totală de
in: care '365 sunt ioni negativi sunt ioni pozitivi, o aeroionizare
și 250 așadar
cu un coeficient de unipolaritate de 0,68.
[i pegetiiă,
Ni naturale se situ la valori de fond natural, și anume, între
0,098 - 0,101 „Sum (Sieve unitatea de măsură pentru doza efectivă, definește efectele
biologice ale radiațiilor, e ntul dozei). Măsurarea radioactivității s-a făcut în același
punct ca celelalte deter ri, cu un detector Geiger Gamma-Scout Rechargeable,
produs de Gamma-Scout din (Germania. |
| zarea esi inul din parametricii electrici ai atmosferei din vecinătatea
aerului
tă, atât din punct de vedere al stării de sănătate, cât și din
punct de. vedere terapeul ic. benefice sau nefavorabile org
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.