Hotărâre a Consiliului Local

Hotărârea nr. 10/06.02.2026 privind demararea procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – Secțiunea a VIII-a “Zone cu Resurse Turistice”

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 10
Data
06.02.2026
Emitent
Municipiul Turda, jud. Cluj
Publicat online
06.02.2026
Pagini
100 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 10 din 06.02.2026, „Hotărârea nr. 10/06.02.2026 privind demararea procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – Secțiunea a VIII-a “Zone cu Resurse Turistice””, Municipiul Turda, jud. Cluj. Sursa: https://primariaturda.ro/uploads/hcl/2026/10%20din%2006.02.2026.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/turda/147892-hotararea-nr-10-06-02-2026-privind-demararea-procedurilor-de-introducere-a, 18.11.2026)

Fișier modificat
17.02.2026
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL TURDA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR.10 din data de 06.02.2026 privind aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unit Administrativ- Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice” Consiliul Local al municipiului Turda, întrunit în sedința publică extraordinară din data de 06.02.2026; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre privind aprobarea demarării de procedurilor introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse elaborat Turistice”, din inițiativa Primarului municipiului Turda, domnul Cristian Octavian Matei; Având în vedere necesitatea adoptării prezentului act administrativ rezultă care din următoarele aspecte: * Municipiul Turda dispune de un potențial turistic complex, recunoscut la nivel internațional. în special prin Salina Turda, Cheile Turzii și patrimoniul istoric roman (Castrul Potaissa), ” există obligația autorităților locale de a asigura cadru de dezvoltare un durabilă. conform Legii nr. 350/2001, > actualul statut administrativ nu reflectă deplin concentrarea de pe resurse turistice, fiind necesară alinierea la strategiile naționale (astfel, O.U.G. 142/2008 nr. menționează că este imperativă identificarea urgentă la nivel național a UAT-urilor care turistice dețin resurse de interes național, pentru a asigura coordonarea politicilor de urbanism cele de cu turism, = neincluderea UAT Municipiul Turda, județul Cluj. în PATN — Secțiunea a VIII-a poate determina ca politicile locale de urbanism să nu fie sincronizate cu oportunitățile naționale de dezvoltare, iar protecția resurselor naturale ar putea fi fragmentată, Luând în considerare oportunitățile conferite de adoptarea prezentului act administrativ: " oportunitatea economică și de finanțare: Includerea în Secțiunea a VIII-a a PATN conferă turismului statutul de „activitate economică prioritară”. Acest statut este o condiție de eligibilitate sau un criteriu de punctaj suplimentar vital pentru accesarea fondurilor nerambursabile (europene și naționale) destinate infrastructurii turistice tehnice. și Programele de finanțare (POR, PNRR. fonduri guvernamentale) acordă punctaje superioare sau eligibilitate exclusivă UAT-urilor atestate ca zone cu resurse turistice. * dezvoltarea policentrică: Poziționarea strategică a Municipiului Turda necesită consolidarea sa ca pol turistic secundar în Regiunea Nord-Vest, reducând presiunea asupra municipiului Cluj-Napoca și stimulând economia locală prin crearea de locuri de muncă și diversificarea serviciilor. * diversificare economică: Turda poate face de la istoric tranziția un oraș cu industrial la unul cu o economie bazată pe servicii și turism, gencrând venituri sustenabile la bugetul local. * protecția patrimoniului: Statutul solicitat asigură cadrul legal pentru protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic existent. recunoscut internațional. " vizibilitate: Includerea în PATN funcționează ca un certificat de valorii garanție a turistice, atrăgând investitori privați în sectorul hotelier și de servicii.

Pagina 2

Având în vedere: - Referatul de aprobare — expunerea de motive întocmit(ă) de inițiatorul proiectului de hotărâre. Primarul municipiului Turda. dl. Cristian Octavian Matei. privind aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare ă Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice”, - Raportul de specialitate nr. 3811/04.02.2026 al Arhitectului Șef cu privire la aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ- Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice”, - Avizul favorabil al comisiilor de specialitate nr. 3 — pentru urbanism și amenajarea teritoriului, administrarea domeniului public și privat, protecția mediului și investiții și nr. 5 — pentru învățământ, cultură, sănătate, tineret, sport și turism, ale Consiliului Local al municipiului Turda; Având în vedere prevederile: - art. 129 alin. 1, alin. 2 lit. b din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborat cu dispozițiile art. 129 alin. 4 lit. f din același act normativ, - art. 129 alin. 2 lit. c din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborat cu prevederile art. 129 alin. 7 lit. k din același act normativ; - art. 129 alin. 14 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Ținând cont de dispozițiile: - art. 5 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism. publicată în Monitorul Oficial, Partea | nr. 373 din 10 iulie 2001, - art. 7 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism, - Ordonanța de urgență nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, publicată în Monitorul Oficial, Partea | nr. 781 din 21 noiembrie 2008 - art. 23 din OG nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, publicată în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 309 din 26 august 1998, Ținând seama de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. republicată. cu modificările și completările ulterioare. În temeiul drepturilor conferite prin art. 136, alin. 1, art. 139 și art. 196, alin. 1. lit.a. din Ordonanță de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare. precum și ale Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Local al municipiului Turda, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă demararea procedurilor legale și administrative pentru introducerea UAT Municipiul Turda, județul Cluj, în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice”. Art, 2. Se însușește documentația de fundamentare privind concentrarea resurselor turistice naturale și antropice de pe teritoriul Municipiului Turda. conform Studiului de evaluare a potențialului turistic al uat turda, județul cluj, în vederea introducerii în planul de amenajare a teritoriului național (patn) - secțiunea a viii-a zone cu resurse turistice, care atestă încadrarea UAT Turda în categoria zonelor cu concentrare mare de resurse turistice, ce constituie ANEXĂ la prezentul act administrativ.

Pagina 3

Art. 3. Se mandatează Primarul Municipiului Turda și aparatul de specialitate (Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Cadastru) să întreprindă toate demersurile necesare pe lângă Consiliul Județean Cluj și Ministerul Dezvoltării. Lucrărilor Publice și Administrației (sau ministerele de resort relevante) pentru finalizarea procedurii aprobate la Art. |. Art. 4. Prezenta hotărâre vizează declararea turismului ca activitate economică prioritară la nivelul Municipiului Turda, în vederea accesării prioritare a fondurilor pentru infrastructura specifică, conform art. 3 din O.U.G. nr. 142/2008. Art, 5, Prezenta hotărâre poate fi contestată la Tribunalul Cluj. în condițiile și în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Art. 6. a) Prezenta hotărâre se comunică Primarului UAT Municipiul Turda, Secretarului general al UAT Municipiul Turda, Arhitectului Șef și Serviciului Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Cadastru din cadrul aparatului de specialitate al Primarului UAT Municipiul Turda, județul Cluj, precum și Instituției Prefectului județului Cluj. în vederea efectuării controlului legalității. b) Publicitatea hotărârii se va asigura prin afișare la sediul Primăriei municipiului Turda și pe pagina de internet www.primariaturda.ro. PREȘEDINTE DE SEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ Sârbu Paul Marius /] SECRETARUL general al municipiului TURDA, Jr. Mărginean Elena Mihaela pi x «| V VOTURI: pentru 15 împotrivă - abțineri - Numărul total al consilierilor în funcție este 21. Numărul consilierilor participanți la vot este 15.

Pagina 4

(www primariaturda.re sontactOprimeriaturda.ro Primăria & oz6a 13:60 1 ozea 317 ca Municipiului Turda 9 P-ta 1 Decembrie 198, nr. 28. Mun, Jud. Turda, Cluj PRIMAR REFERAT DE APROBARE - EXPUNERE DE MOTIVE la Proiectul de hotărâre nr. eee ceza ivind „cecene aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ. Teritoriale Municipiul Ture în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Sectiunea VIII-a a Zone cu Resurse Turistice” În conformitate cu prevederile art. 136 alin. alin. 3, 8 lit. a din OUG nr. 57/2019 privind Codul admninistrativ, întocmesc prezentul Referat de la aprobare proiectul de hotărâre susmenționat, inițiat de Primarul municipiului Turda, în conformitate cu 136 prevederile art. alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cărora potrivit proiectele de hotărâri pot fi inițiate de primar, Având în vedere: Y necesitatea inițierii unui act administrativ privind aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone Resurse Turistice”: cu * Municipiul Turda dispune de un potențial turistic complex, recunoscut la nivel internațional, în special prin Salina Turda, Cheile Turzii și patrimoniul istoric roman (Castrul Potaissa), " există obligația autorităților locale de a asigura cadru de un dezvoltare durabilă, conform Legii nr. 350/2001, * actualul statut administrativ nu reflectă pe deplin concentrarea de resurse turistice, fiind necesară alinierea la strategiile naționale (astfel, O.U.G. nr. 142/2008 menționează că este imperativă identificarea urgentă la nivel național a UAT-urilor care dețin resurse turistice de interes național, pentru a asigura coordonarea politicilor de urbanism cu cele de turism, Y oportunitatea inițierii unui act administrativ privind aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIIL-a „Zone Resurse Turistice ” cu " oportunitatea. economică și de finanțare: Includerea în Secțiunea a VIII-a a PATN conferă turismului statutul de „activitate economică prioritară”. Acest statut este o condiție de eligibilitate sau un criteriu de punctaj suplimentar vital pentru accesarea Pagina 5 din 7

Pagina 5

fondurilor nerambursabile (europene și naționale) destinate infrastructurii turistice și tehnice. Programele de finanțare (POR, PNRR, fonduri guvernamentale) acordă punctaje superioare sau eligibilitate exclusivă UAT-urilor atestate ca zone cu resurse turistice. » dezvoltarea policentrică: Poziționarea strategică a Municipiului Turda necesită consolidarea sa ca pol turistic secundar în Regiunea Nord-Vest, reducând presiunea asupra municipiului Cluj-Napoca și stimulând economia locală prin crearea de locuri de muncă și diversificarea serviciilor. * diversificare economică: Turda poate face tranziția de la istoric un oraș cu industrial la unul cu o economie bazată pe servicii și turism, generând venituri sustenabile la bugetul local. * protecția patrimoniului: Statutul solicitat asigură cadrul legal pentru protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic existent, recunoscut internațional. » izibilitate: Includerea în PATN funcționează ca certificat de un garanție a valorii turistice, atrăgând investitori privați în sectorul hotelier și de servicii. Având în vedere prevederile: -art. 129 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în publicat Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 555 din 05 iulie 20191, -art. 129 alin. 2 lit. b din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ!!, coroborat cu dispozițiile art. 129 alin. 4 lit. f din același act normativ!?, -art. 129 alin. 2 lit. c din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborat cu prevederile art. 129 alin. 7 lit. k din același act normativ!4; -art. 129 alin. 14 din OUG nr. 37/2019 privind Codul administrativ!5, Tinând cont de dispozițiile: -art. 5 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism, publicată în Monitorul 19 Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale centrale. 11 sau Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: b) atribuții dezvoltarea ... privind economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului; 12 În exercitarea atribuțiilor la alin. prevăzute (2) lit. b), consiliul local: ... f) asigură un mediu favorabil înființării și/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea patrimoniului existent, precum și prin realizarea de noi investiții care să contribuie la îndeplinirea programelor de dezvoltare economică 13 regională și locală; Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții: c) atribuții ... privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului; 1 În exercitarea atribuțiilor la prevăzute alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit competenței sale în condițiile legii, cadrul și necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: k) dezvoltarea urbană; 15 Consiliul local ... îndeplinește orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice, precum și orice alte atribuții stabilite prin lege. Pagina 6 din 7

Pagina 6

Oficial, Partea | nr. 373 din 10 iulie 20011, -art. 7 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanism”, -Ordonanța de urgență nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a zone cu resurse turistice, publicată în Monitorul 1 Oficial, Partea nr. 781 din 21 noiembrie 2008 -art. 23 din OG nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, publicată în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 309 din 26 19981%, august Luând în considerare că: -neincluderea UAT Municipiul Turda, județul Cluj, în PATN — Secțiunea a VIII-a poate determina ca politicile locale de urbanism să nu fie sincronizate cu oportunitățile naționale de dezvoltare, iar protecția resurselor naturale ar putea fi fragmentată, Propun: adoptarea Proiectului de hotărâre nr. privind .... aprobarea demarării procedurilor de introducere a Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Turda în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice ”, În conformitate cu prevederile art. 136 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, inițiez proiectul de hotărâre mai sus menționat, care îl înaintez pe spre analiză, comisiilor de specialitate nr. 3 pentru urbanism și amenajarea teritoriului, administrarea domeniului public și privat, protecția mediului și investiții, respectiv nr. 5 pentru învățământ, cultură, sănătate, tineret, sport și turism, din cadrul Consiliului Local al municipiului Turda, după care, spre dezbaterea și aprobarea acestuia. INIȚIATOR, PRIMARUL UAT MUNICIPIUL TURDA, JUDEȚUL CLUJ CRISTIAN-OCTAVIAN I 15 (1) Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu autonomiei baza respectarea locale, pe principiului parteneriatului, transparenței, descemiralizării serviciilor publice, procesul de luare Participării populației în a deciziilor, precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile să asigure generației prezente trebuie dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență dezvoltare (2) Autoritatea și proprie. publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului/teritoriilor de În aflat/aflate în raza sa competență. acest Scop, operatorii economici sau instituțiile care dețin imobile, interes instalații și/sau echipamente de public ori care prestează un serviciu Public au obligația de a la la pune dispoziția autorității publice, cu titlu gratuit, solicitarea acesteia, în termen de 15 zile, informațiile în necesare acțiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a localității în cauză. " Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu economice, sociale, a politicilor ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local echilibrului dezvoltarea pentru asigurarea în diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței dintre relațiilor economice și sociale acestea. 1% Acțiunile cu caracter turistic, inițiate la nivel teritorial de către autoritățile administrației publice să se înscrie în locale, trebuie Strategia de dezvoltare a turismului pe termen mediu și lung și să pentru toate formele de respecte reglementările specifice turism practicate în România. Pagina 7 din 7

Pagina 7

ROMANIA JUDETUL CLUJ, MUNICIPIUL A PRIMARIA i i): | SERVICIUL URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI CADASTRU Ne. 3811/ 04.02.2026. i | | | ORT DE SPECIALITATE i dezbaterii Consiliului Local al Municipiului Turda e priveste aprobarea demarari ocedu de introducere a UAT Turda în Planul de Amenajare a iunea a VIII-a Zone cu Resurse Turistice VETI Ii | Luând în co mbrie 2008 privind aprobarea Planului de Amenajare a VIII-a - Zone cu Resurse Turistice, prin care se morivează nivel național a unităților administrativ-teritoriale teritoriul pe res național, care pot genera dezvoltarea unuia sau mai multor cu resurse turistice cu concentrare mare și foarte mare, în vederea a teritoriului cu cele specifice activităților de turism, de precum și bleme economico-sociale. e că în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice cuprinse în anexele ul este considerat activitate pri economică prioritară, iar investițiile pentru dezvoltarea ace: vor fi orientate cu precădere spre aceste zone. Astfel, proiectele de infrastructură s) că și de protecția mediului pentru zonele cu resurse turistice vor fi amele de dezvoltare naționale, regionale și județene. Conform Anexei Turda este încadrat în UAT cu concentrare având dominante naturale Si mare, resurse și antropice (A SEMNIF: AȚI AGMELOR UTILIZATE: Resurse turisti, compoi ente ale mediului natural și antropic, care, prin calitățile și specificul lor, sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integrală, esursele turistice pot fi naturale și antropice. Resurse naturale - elemente geomor) de floră de Resur și faună, peisaje, zăcăminte de substanțe minerale și alți factori. mente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri și rezervații de ari și ansambluri memoriale, nume! e monumente tehnice și de artă, muzee, ră etc. Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o de concentrare nitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică. Zonele cu ativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare mare și de turism. Infrastra

Pagina 8

Un aspect important este I natural existent al municipiului constituie suportul și valoarea potențialului ti i!) localitatea fiind definită atât de componenta naturală cât și de cea antropică. Ans: aturale și asociate celor antropice, de natură economică, constituie ezvoltării activităților turistice și a formelor de turism care se practuca, contribuind la i pot diversific; a și dezvoltarea economiei locale, zonale și regionale. E i - Convenția uropeană a Pei ului 1 din 20 octombrie 2000 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 200: "recunoscând că 2 peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii d& pretutindeni, cu să ajungă la preocuparea o dezvoltare durabilă bazată pe o relaNie echitabilă i armonioasă între nece: ățile sociale, activitățile economice și de mediu. ju: i samblu unic și complementar de resurse turistice, cu relevanță Turda — obiectiv turistic de interes național emblematic și internațional, pent de agrement și "cultural; Cheile Turzii — interes « ear, rezervație naturală de național, at pentru ecoturism, turism activ și educațional; Patrimoniu istoric și centrul istoric, tradiții locale); Resurse balneare de și wellness, cu strategică în proximitatea municipiului Cluj-Napoca și pe axe | Acest cumul, a UAT Turda cd E zonă cu resurse turistice complexe, conform criteriilor PATN, Includerea UAT — Secțiunea a VII-a pre $ v-a susține dezvoltarea policentrică la nivel regional, reduce asupra marilor cențre urbane, valorifică potențialul unei zone urbane medii cu alizate, întărește rolul Turzii ca pol turistic secundar în regiunea Nord-Vest. i | De asemen oaștere: E oficială prin PATN ar facilita laa planificarea coerentă infrastructurii a , protejarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural Construit, di și atragerea circuite turistice, ii i: Includerea în PATN ar genera: crearea de noi locuri de muncă în turism și servicii! economiei co a locale, creșterea veniturilor la bugetul local, aspect un important, omunitate, stimularea antreprenoriatului local creative. ] și a economiei | | | Introducerea UA' N | - Secțiunea a VIII-a: Zone cu Resurse Turistice este deplin justificată și i pe diversitatea resurselor turistice, rolul strategic regional, de dezvoltare dur: : potențialul homic și social semnificativ. un esențial în pas recunoașterea și valorificarea coerentă a ieres național. | | | mâl

Pagina 9

lui Național (PATN) — Secțiunea a VIII-a „Zone Resurse cu egic cu caracter director elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului | și urbanismul, republicată, cu modificările și completările ulterioare i egea nr. 350/2001, teritoriului reprezintă activitatea șmenajarea prin ilibrată a teritoriului național, valorificarea resurselor naturale și protejarea patri oniului. ! i i - Includerea, strativ-teritoriale în cadrul PATN — Secțiunea a VIII-a are rolul i [i și oficial A de a recunoaște importanța resurselor turistice existente de și a crea cadrul legal necesar pentru și amenajare a teritoriului cu politicile sectoriale din domeniul Propunerea de încludere a UA Turda în în PATN — Secțiunea VIII-a a este în concordanță cu enajarea teritoriului și urbanismul; V, aprol prin O.U.G. nr. 57/2019; bat al a Municipiului Turda; te ritorială și urbanistică la nivel aprobate județean; naționale în domeniul turismului și dezvoltării durabile | | | Având în ve p legale, valoarea și diversitatea resurselor turistice existente pe teritoriul Municipiului Turda, ecum și rolul al acestuia în cadrul ia regiunii de dezvoltare Nord- est, se precis că sunt îndeplinite condițiile pentru includerea UAT Turda în Planul de oriului Național — Secțiunea a VIII-a „Zone cu Resurse Turistice». | | | | Arhitect! | arh. Balog- u Daniela-Ma ia AZ Lu înce e dă ze

Pagina 10

344G [oa on. doag. Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ STUDIU DE EVALUARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL UAT TURDA, JUDEȚUL CLUJ, ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL (PATN) - SECȚIUNEA a VIll-a ZONE CU RESURSE TURISTICE București ianuarie, 2026 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 11

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ COORDONATOR STUDIU Georgeta MAIORESCU COLECTIV DE ELABORARE geolog Georgeta MAIORESCU - cercetător șt. gr. II] r exi extern: 1 colaborator cercetătorșt, gr. III specialist GIS Adrian RĂDULESCU (grafică, hărți) DIRECTOR GENERAL, c.s. | dr. ec. Cristi FRENȚ INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 12

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ CUPRINS INTRODUCERE 4 Aa = _ — | CAPITOLUL |. CONSIDERAȚII GENERALE 5 teritoriu Da 1.1. Poziție geografică în a UAT Turda 5 2. Accesibilitate 6 ___ _ CAPITOLUL Il. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURALE 8 1.1. Cadrul natural 8 11.1.1. Relief / Geomorfologie 8 1.1.2. Retea hidrografică 10) _ 1.1.3. Date climatice 15 _ 11.1.4. Vegetație / fond forestier și faună 18] _ 11.1.5. Caracteristicile peisajului 20 | _ 1.2. Factorii naturali terapeutici 26 | 1.3. Arii naturale protejate 38 | CAPITOLUL III. ANALIZA RESURSELOR TURISTICE ANTROPICE Lu 1Il.1. Monumente istorice 42 1Il.2. Muzee și colecții muzeale 48 _W.3, Artă și tradiție populară 49 II.4. instituții de spectacole și concerte 54 UI.5. Manifestări culturale anuale / repetabile 56 CAPITOLUL IV. ÎNFRASTRUCTURĂ SPECIFIC TURISTICĂ 58 IV.1. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație 58 _IV.2. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament & wellness 59 _ IVI.3. Structuri de evenimente și de agrement 64| 1V.4 Săli de conferințe / evenimente 70 IV.5. Alte instalații de agrement 71 CAPITOLUL V. INFRASTRUCTURĂ TEHNICĂ 72 V.1. Accesibilitatea la infrastructură majoră de transport 72 V.2. Infrastructură edilitară 75 a V.3. Infrastructură de telecomunicații 77 _CAPITOLUL ____ _ VI. Forme de turism 79 BIBLIOGRAFIE 85 E FIȘA DE EVALUARE A POTENȚIALULUI TURISTIC DIN UAT TURDA_ 87 ____ ANEXE: HĂRȚI, PLANȘE DESENATE 91 1. Încadrarea UAT TUIRDA, pe Harta turistică a regiunii 2. Încadrarea UAT TURDA pe Harta topografică și geologică a zonei 3. Buletine de analiză pentru sursele hidrominerale, licența de exploatare, perimetre de protecție hidrogeologică și sanitară, baza de tratament ___ ____ 4. Anexa nr. 4— Listă monumente istorice și UNESCO 5. Harta Ariilor naturale protejate de pe UAT Turda 6. _Fișe ale fondurilor de vânătoare de pe UAT Turda —u 7.__ Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație publică 8. PUG Municipiul TURDA — Planșa de încadrare în teritoriu INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 13

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ INTRODUCERE Prezenta lucrare face obiectul Contractului de servicii cu număr de înregistrare 39065 / 27.10.2025, încheiat între Primăria Municipiului Turda, județul Cluj, în calitate de beneficiar și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism — INCDT București, în calitate de executant. Studiul s-a întocmit în vederea înscrierii UAT Turda în Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIll-a - zone cu resurse turistice, Anexa 1 (Unități administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari), ca localitate cu concentrarea foarte mare de resurse turistice, plan aprobat prin OUG nr. 142/2008 din 28 octombrie 2008, cu completările și modificările ulterioare. UAT Turda a fost înscrisă în PATN Secțiunea a VIll-a - zone cu resurse turistice, Anexa 1, ca UAT “cu concentrare mare de resurse turistice”, prin OUG nr. 142 din 28 Secțiunea a VIll-a - zone cu resurse turistice. Elaborarea studiului s-a făcut în conformitate cu Ordinul nr. 549/518 din 25 aprilie 2016, privind aprobarea metodologiei pentru analiza potențialului turistic al teritoriului. Potrivit acestei metodologii, potențialul turistic al localității este dat de prezența resurselor turistice la nivelul teritoriului administrativ, componente ale mediului natural și antropic care, prin calitățile și specificul lor, determină dezvoltarea de activități turistice și a unor forme de turism specifice resurselor existente, variate. La baza realizării studiului au stat informațiile preluate de pe teren, informații preluate din documentațiile de urbanism (Planul Urbanistic General al Municipiului Turda) și Studiul de fundamentare în vederea acordării statutului de stațiune balneoclimatică a arealului Băile Turda, la care se mai adaugă date obținute de la reprezentanții Primănei Turda, de la Muzeul de Istorie Turda, de la alte instituții publice din localitate și de la operatorii din turism, informații din literatura de specialitate, date statistice, pagini / site-uri identificate pe INTERNET, surse prezentate detaliat la capitolul Bibliografie. INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 14

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ CAPITOLUL | CONDIDERAȚII GENERALE 1.1 Poziție în teritoriu, accesibilitate [0 1.1.1. Poziția localității în teritoriu UAT Turda este o localitate urbană, situată în extremitatea sud-estică a județului Cluj, la aproximativ 31 km sud-est de reședința de județ, municipiul Cluj-Napoca, distanță măsurată pe drumul european E 60 / DN 1, suprapus peste drumul european E 81. Municipiul Turda are acces direct la tronsonul de Autostradă A10 (Sebeș - Turda), care face legătura între Autostrada A1 (București — Sibiu — Sebeș — Lugoj — Arad — Nădlac) și Autostrada A3 (București — Brașov — Tg. Mureș —Turda — Cluj-Napoca — Borș, numită și "Autostrada Transilvania") (a se vedea Anexa nr. 7)!. Teritoriul administrativ este așezat preponderent pe malul stâng al râului Arieș, care traversează județul prin extremitatea sa sudică, pe direcția aproximativă V — E și se varsă în râul Mureș, în zona localității Gura Arieșului, la sud de municipiu Turda, în apropierea orașului Ocna Mureș, din județul Alba. Teritoriul administrativ al municipiului se învecinează la est cu UAT-urile Luna, Câmpia Turzii, Viișoara, spre nord cu Ceanu Mare, Ploscoș și Aiton, spre vest cu UATurile Tureni, Săndulești și Mihai Viteazu, iar spre sud cu Călărași și Moldovenești (a se vedea Anexa nr. 2.a.). Poziția geografică a'localității, într-o regiune traversată de trei mari artere rutiere, E60, E81 și Autostrada A10, înlesnește accesul rutier din mai multe direcții și localități urbane importante, potențial emițătoare de turiști (București — 428 km, Sibiu — 155 km, Alba lulia — 68 km, Târgu Mureș - 78,5 km, Cluj-Napoca — 31 km). Din punct de vedere geomoriologic, UAT Turda se află așezată pe culoarul depresionar Turda — Câmpia Turzii, dezvoltat de-a lungul cursului inferior al râului Arieș, în aval de ieșirea acestuia din defileul de la Buru, Ia altitudini cuprinse între 511 m, în Dealul Tog și 312 m, cu valori ceva mai mici ale altitudinii în zona luncii Arieșului (conform Plan topografic, Sc. 1: 25.000, editat de Direcția Topografică Militară — a se vedea Anexa nr. 2.a.). Din punct de vedere geologic, cea mai mare parte a teritoriului administrativ al localității, se găsește în zona depozitelor de vârstă Badenian (Neogen / Miocen), în facies lagunar, reprezentat prin conglomerate polimetalice, calcare fosilifere și gipsuri dezvoltate sub formă de lentile. Faciesul lagunar, care înaintează și în interiorul bazinului Transilvaniei, este reprezentat prin masivele de sare de la Turda, Valea Florilor și Ocna * Sursa datelor: httos:/Awww. 130km.ro/, hitps:/Awvww.cnadnr.ro/ro INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 15

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ Mureș. Pe lângă masivele de sare, depozitele de vârstă Badenian mai cuprind și gresii nisipoase cenușii, în alternanță cu marne, argile plastice, iar la limita superioară se întâlnește tuful dacitic. În zonele joase, de luncă și terase, adiacente râului Arieș, se întâlnesc depozite de vârstă Cuaternar (Pleistocen, Holocen), reprezentate prin blocuri de roci, pietrișuri, nisipuri? (a se vedea Anexa nr. 2.c.). Municipiului Turda a fost declarat ca zona defavorizată prin HG nr. 511 din 24 aprilie 2003. Unitatea administrativ teritorială are în componența sa doar municipiu Turda. Pe teritoriul administrativ Turda se găsește zona Băile Turda, atestată ca stațiune turistică de interes local (conform HG nr. 1122 din 10 octombrie 2002, pentru aprobarea condițiilor și a procedurii de atestare a stațiunilor turistice, precum și pentru declararea unor localități ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local) și stațiune balneoclimatică (conform Hg nr. 926 din 14 dec. 2016 pentru modificarea Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1016 / 2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură). 11.2. Accesibilitatea în localitate Accesul spre municipiul Turda se poate realiza pe cale rutieră sau feroviară, astfel: 3 pe cale rutieră”, accesul se face prin intermediul unor drumuri de mare importanță pentru circulația turistică din regiune, clasificate conform legislației (HG nr. 782 / 2014, actualizată) în categorii funcționale de drumuri publice, astfel: = dinspre reședința de județ, Cluj-Napoca, municipiul Turda se găsește la 37 km, dacă se urmărește drumul național DN1, suprapus pe această distanță peste arterele europene E 60 și E 81; = dinspre municipiul Ta. Mureș, aflat la o distanță de 78,5 km, se poate ajunge pe Autostrada A3 (Tg. Mureș - Turda); pe DN15/E60, distanța este de 76 km; = dinspre municipiul Alba lulia, aflat la aproximativ 68 km, pe noul traseu de autostradă, A 10; pe vechiul traseu, E 81, distanța este de circa 83 km; = dinspre municipiu Sibiu, urmând traseele autostrăzilor A1 și A10, distanța este de 746 km; pe vechiul traseu, E 81, distanța este de circa 155 km; . dinspre municipiul București, capitala României, municipiul Turda se găsește la circa 428 km distanță, pe E 87 (București — Sibiu — Turda — Cluj - Napoca — Satu Mare — Halmeu / punct de frontieră RO/HU), sau la 425 km pe E 60 (București — Brașov — Tg. Mureș - Turda — Cluj-Napoca — Oradea — Borș - punct de frontieră RO / HU; ? Sursa: Foaia Turda (18) — Harta geologică, Notă explicativă. Comitetul de Stat al Geologiei — Institutul Geologic, pag. 31 a Sursa: - HG 782/2014 pentru modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise arcul publice. MO 707/29.09.2014 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 16

Studiu de evaluare ă potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ Y pe cale feroviară“ - varianta cea mai facilă de acces feroviar este prin stația CFR Câmpia Turzii, situată pe linia magistrală 300, București — Brașov — Sighișoara - Copșa Mică — Blaj - Teiuș — Câmpia Turzii — Cluj-Napoca — Huedin — Oradea — punct de frontieră RO / HU /, în care opresc trenurile Regio (R), InterRegio (IR), InterCity (IC), trenuri directe, de zi și de noapte, majoritatea cu regim de rezervare a locurilor. Distanța față de București, până la CFR Câmpia Turzii, care poate deservi localitatea, este de 446 de la pi CFR km, stația Câmpia Turzii, până în municipiu Turda, distanța pe cale rutieră este de 9 km și sunt puse la dispoziția Pălăttlor linii de transport în comun (maxi « taxi, autobuze) sau taxi. Legătura cu municipiul Cluj, reședința de județ se mai poate face și pe cale rutieră, pe DN1, suprapus pe drumurile europene E 60 / E 81. | | urmărind! cel mai scurt traseu, pe DN 1 și DN 1N, este de 40,4 km. Prin modernizările efectuate în ultimii ani, capacitatea de transport a aeroportului a crescut, ajungând în anul 2025 la o medie lunară de peste 250.000 de pasageri, cu un vârf record, de 360.000, în luna august, depășind astiel pragul de 3.000.000 de pasageri pentru al treilea an consecutiv (estimat Ia: 3.400. .000 pasageri [A an). Pe aeroport operează 10 companii aeriene, care asigură transportul aerian în 45 de destinații, din 20 de țări, curse regulate, dar și JI charter turce, sezoniere; colaborării aeroportul are cu organismele naționale și internaționale din domeniul transportului aerian, cum sunt: OACI, IATA, ACI Europe, ROMATSA, MTI, AACR, EASA, Asociația Aeroporturilor din România și alte instituții, organisme și asociații din domeniul de activitate aeroportuar$. „Aeroportul Intemațional „Iransilvania” - este accesibil pe DN15 / E 60 (Tg. > irdaje, | ur dar și pe autostradă A3 (tronsonul Tg. Mureș - Turda), prin nodul rutier 'din apropierea (localitatea Recea); se află la o distanță de 65_km de municipiul sep tu Turda, urmând rutele menționate. Aeroportul a fost de curând, prin reabilitarea pistei de aterizare / decolare, fapt ce permite aterizarea, aeronavelor A320 de mari dimensiuni. A mai fost reabilitat și sistemul de canalizai aferent pistei de aterizare și amenajată o nouă stație de tratare a apei iilă pluviale. !! | aeroport operează trei operatori privați, asigurând curse spre Turcia Marea Britanie (Londra). În anul 2024, capacitatea de Erei de 213.312 pasageri”

Pagina 17

CAPITOLUL II | ANALIZA RESURSELOR TURISTICE NATURALE Valoarea potențialului turistic al unei regiuni / zone este dată, atât de componenta naturală, cât și de cea antropică. Ansamblul elementelor 'naturale și antropice, asociate celor de natură economică, constituie oferta turistică potențială și stă la baza dezvoltării activităților turistice și a formelor de turism care se pot practica, contribuind la diversificarea și dezvoltarea economiei locale, zonale sau regionale. 11.1 Cadrul natural Cadrul natural constituie suportul pentru activitatea antropică, pentru dezvoltarea zonei și este determinat de elementele sale componente - relier, hidrogratie, climă, vegetație, faună, elemente ce alcătuiesc totodată și zestrea naturală cu vâlențe turistice a unei regiuni / zone, la care se mai adaugă intervenția umană, antropică, prin valorile cultural-istorice, tehnico-economice și socio-demografice. 11.1.1. Relief / Geomorfologie? Suportul geologic și implicit cel geomorfologic aferent unei zone sau regiuni generează formele reprezentative de relief, precum montan, subcarpatic, de podiș sau de câmpie. Din punct de vedere geomorfologic, UAT Turda se situează în partea de nord- vest a unității geografice cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Podișul Transilvaniei (sau Depresiunea Colinară a Transilvaniei), unitate geografică situată în zona interioară a arcului carpatic, în cadrul căruia se identifică mai multe subunități deluroase / colinare, dar și unități mai joase, depresionare, așa cum este și Depresiunea Turda — Câmpia Turzii, de care aparține localitatea ce face obiectul prezentului studiu. Depresiunea Turda — Câmpia Turzii are aspectul unui culoar depresionar; situat la ieșirea râului Arieș din defileul Câmpeni — Buru — Moldovenești, în cadrul Căruia Arieșul separă culmile Munților Gilău — Muntele Mare, spre nord, de cele ale Munților Metaliferi și Trascău, spre sud. Culoarul depresionar este rezultatul eroziunii diferențiate a stratelor geologice de la contactul formațiunilor calcarele mezozoice și magmatite! ofiolitice, mai dure, cu formațiunile sedimentare neogene, mai moi, care stau transgresiv pe soclul cristalin și pe ofiolite, de către apele râului Arieș, în decursul timpului geologic. Valea * Sursa: Moraru T., Savu Al. — Județul Cluj (colecția Județele patriei), Ed. Academiei RSR, București, 1970, pag. 27 — 29 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 18

| | | i | | | | | Șhrdtu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ ri axteguiu pridieev, de se lărgește începând la ieșirea lui din defileu (aval de Moldovenești), până la vărsarea în râul Mureș. Culmea calcaroasă a Munților Trascău continuă spre est, pe aliniamentul Podeni — Moldovenești, prezentând altitudini mai mari spre contactul cu zona colinară sedimentară, a Podișului Transilvaniei. Dealurile Turzii, dispuse în continuarea Dealului Feleacu, spre sud, delii itează culoarul e presionar Turda — Câmpia Turzii, în partea sa de nord, dominân prin altitudini cu circa 150 m mai mari. Depozitele sedimentare ale Podișului Transilvaniei, din care face parte și UAT Turda, de Ia est de Muntele Mare și nord-est de Munții Trascău, sunt de vârstă terțiară, mai pb. de la cele paleogene, la cele neogene. Aspectul, general al reliefului teritoriul administrativ este unul colinar, de platou fragmentat de cursurile de apă care o străbat de la E spre V, ce au generat prin eroziune șiruri de dealuri și coline, cu forme rotunjite, despărțite de interfluvii ondulate. Versanții colinelor au expunere variată, și pante cuprinse între 10 și 30%, fiind afectate de procesele de eroziune, pe alocuri foarte active. Bazinul inferior al Arie șului, dezvoltat în zona de podiș, este dominat de formațiuni sarmațien (nisipuri, argile, pietrișuri, tufuri vulcanice) și cuaternare (pietrișuri și nisipuri), n care apar luncile și terasele acestuia, reprezentând cele mai moi depozite”. La nord de municipiu și totodată de Valea Arieșului, există o structură anticlinală, (Turda - Ploscoș) dezvol în formațiuni Badeniene, reprezentate prin conglomerate polimetalice, calcare fosilifere, dar și gipsuri (sulfatul de calciu hidratat ), formate în facies lagunar, Ib formă de lentile. Faciesul lagunar, care înaintează și în interiorul bazinului Transilvaniei, este reprezentat prin masivele de sare de la Turda — Valea Sărată, cât și cele de la Valea Florilor și Ocna Mureș". Anticlinalul Valea Sărată este conturat de un nivel constant de tuf dacitic și de masivul de sare din ax. Acesta are în general aspectul aproximativ al unei lentile, cu o orientare NNE-SSV, având în ambele capete vârfuri ascuțite, acoperită de depozitele de gips ( Maxim,1936) (fig. 4.1.1). Aici, sarea străpunge până la suprafață un complex vineții, compacte, cu treceri spre de|mame mame gipsoase, în extremitatea sudică a masivului, iar spre suprafață, la marne nisipoase și la argile de culoare gălbuie, în care apar și două intercalații de tuf dacitic (Voitești, 1934). Depozitele dispuse în partea superioară a formațiunii cu sare, care, în adâncime, sunt aproape verticale, către partea superioară sunt răsfrânte, cu precădere pe flanc! nord vestic al acestui anticlinal (Filipescu, 1994). Străpungerea diapirului de sare, aproape la suprafață, s-a făcut post Sarmațian inferior (Maxim, 936). Depozitel neogene care apar la în perimetrul Turda - Valea Sărată, aparțin cai | vârstei Bffipitan și mă inferior"! | "fa li | i | | ED p. IN Tube PR — Valea Ed. Sport— București, 1984, pag. 8- 10 ii pese Turda Notă Comitetul de Stat al Institutul See (18) — Ha geologică, Geologiei — Geologic, 31 ețicative, "1 pag. Alec Andreea - Interrelația între substratul geologic și populațiile unor specii de halofile rare din Bazinul Tranisivaniei. Rezumat Teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, 2010, pag. 11. i iz | 1] DEI ÎN NAȚIONAL CERCETARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT BUCUREȘTI mpa i | | | | i | |

Pagina 19

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ Lunca joasă a Arieșului, având lățimi variabile, i extinsă spre cursul inferior, este formată dintr-o umplutură de aluviuni, transportate de apele Arieșului. | Altitudinile teritoriului administrativ al municipiului variază între 310 m, în zona joasă, de luncă, a Arieșului și 511 m, altitudine care se înregistrează SAȘI extremitatea nord-vestică a teritoriului. Aspectul peisagistic al reliefului aferent zonei este relevat de deal! ile și colinele Depresiunii Transilvaniei, dar și de terminațiile estice, mai înalte, ale masi velor montane Trascău (prin abruptul calcaros Culmea Sândului - 794 m) și Muntele Mare, „ce străjuiesc și închid spre vest aria depresionară. Tipologia reliefului, completată de elementele de hidrografie (cu precădere resursele hidrominerale), climă, floră și faună, face posibilă practicarea multor forme de turism, care pun în valoare frumusețea și diversitatea peisajului natural. i | 1.1.2. Rețeaua hidrografică Rețeaua hidrografică din zonă este reprezeni tă de totalitatea de iPursurilor apă (râuri, pâraie), lacurile saline și apele subterane. NL ] Principalul curs de apă de pe teritoriul administrativ al municipiului dar și din zonă, este râul Arieș, care prezintă, după ieșirea din defileu, un meandrat, cu o IL luncă bine dezvoltată, de circa 3 — 6 km lățime și zone inundabile'2, pentru a căror amenajare a fost întocmit, în anul 2024, un studiu de fe abilitate, pentru o lungime a cursului de 6,5 km, pe UAT Turda („Coridor pietonal și elo pe malul drept al Arieșului”). Râul Arieș se formează, în aria montană, prin confluența a două cursuri | 'de apă, Arieșul Mare și Arieșul Mic, imediat în amonte de orașul Câmpeni, deversându-și apele în Lacul de acumulare Mihoești. Arieșului Mic izvorăște de sub Vf. Bihor, de la circa 1.494 m alt., iar Arieșul Mare își adună apele de sub Creasta Vârtop, de la aproximativ 1.160 m alt”?. Pe teritoriul UAT Turda, cursul meandrat al Arieșului curge de la vest spre est, pe o lungime de circa 9 km! și primește câțiva afluenți (cu debite relativ reduse), reprezentative fiind cele de pe partea sa stângă, și a e: Săndulești, Racilor, Valea Moghioruș, Valea Caldă Mare, Valea Sărată, Florilor'5. O parte din acești afluenți au fost îndiguiți, din cauza debitelor oscilante și riscul potențial de inundații, în urma unor episoade de ploi torențiale. De asemenea, tot din cauza riscului la inundații și Valea Arieșului a fost îndiguită în zona urbană a municipiului [urda. Teritoriul administrativ al Municipiului Turda se dezvoltă pe cursul inferior al Arii ului, pe lunca acestuia, cât și a afluenților pe care îi primește de pe partea stângă. 12 Sursa: SC EDITA SRL - Planul Urbanistic General al municipiului Turda, actualizat prin HCL, 2015 13 Conform informații Plan topografic, sc. 1:25.000, Foaia L-34-58-A-d editată de DTM, 1977 În Conform informații Plan topografic, sc. 1:25000, Foaia L-34- 060-B-a,c, editată de DTM, 1979 Ibidem 10 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE N TURISM - INCDT BUCUREȘTI E !,

Pagina 20

4 Il | Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ În eztegoria apelor statatoare sunt lacurile antroposaline, de dimensiuni, ncadte compoziție chimică și concentrație diferite. Este vorba de un ansamblu de lacuri (peste 15 oglinzi de apă, dacă se iau în considerare cele cu apă permanentă), grupate în două câmpuri, a căror apă are grade diferite de mineralizare sau este foarte slab mineralizată, determină iată, d În urma prăbiă care sunt grupate lacurile antroposaline sunt cunoscute astfel: i ” în microdepresiunea Băile Sărate Turda șunt amplasate “Lacurile Romane” — JI „denumirea fiind improprie, legată probabil de faptul că zona a fost prima i locație în care s-a | i tă irma prăbușirii, itereitiă e pl naturală adâncime si între fundul și 15 -25 m de la suprafața a terenului. Acolo unde fundul dolinei nu vine în contact direct cu sarea, pachetul de roci prăbușit izolează partea superioară a masivului de sare, apă meteorică acumulată rămânând. identificare de faunei -dulce, du-se prin prezența vegetației apă dupce și a le mai utilizate în tratament sau agrement (ștranduri) sunt cele cu salinitatea eee mai mari și lacurile Roman - - amenajat utilizat în prezent ca ștrand și lacurile Ocnei și Rotund, care formează baza actualului Ștrand Durgău. În prezent, este o zonă destinată agrementului, dar apele lacurilor au fost folosite pentru tratament balnear încă din secolul al XIX-lea, datorită alităților terapeutice ale apei minerale. Sunt ape minerale cloro-sodice, bromurai , calcice, iodurare Suprafața oglinzilor de apă însumează, în aproximativ 171 ha, cuv: rații relativ mari, rate cantității de precipitații din zonă. În urma unor vechi cercetări, făcute de-a lungul timpului, au fost inventariate, în zona microdepresiunii Băilor Sărate, 85 de lacuri (|. Tudor, 1946), dintre care multe au dispărut | prin colmatarea - naturală. Lacurile cu suprafața cea mai mare, din microdepresiunea Băile Sărate sunt: 'Lăcul Fără Fund EL: - Lacul Roman d „Lacul Privighete Lacul Csiky (Cichi) E: n | i NAȚIONAL CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI pia iată i

Pagina 21

Îi Pip. Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ - Lacul Kimpel - „Lacul Vajas - Lacul Nyalkas (sau “Lacul Mocirlos”) - Lacul Bătrânescu - Lacul Băltoaca | - Lacul Grădinii Zoologice (sau Lacul Troacelor) — acesta este natural format pe carstul de sare (cu suprafața de 0,11 ha și 1,5 m adâncime) - Lacul Macska (cunoscut și ca “Lacul Pisicii”) *. i Lacurile mai importante din arealul “Lacurile Ocnei - Lacul Cartolina — format prin prăbușirea Oc! - Lacul Durgău — format prin prăbușirea “Oc - Lacul Dulce — format prin prăbușirea a două ocne alăturate - Lacul Ocnei — format prin prăbușirea camerei de mină Ocna cia Mare - Lacul Rotund - format prin prăbușirea camerei de mină Ocna ! e a Mică - Lacul Sulfuros — format pe fostul Rica al Ocnei de Jost”. | 3 4 | h Principale lacuri și caracteristicile lor'€, sunt în continuare. proze Lacurile din microdepresiunea Băile Sărate, cunoscute sub numele “act ile Romane” | | $ Lacul Roman, situat în microdepresiunea Băile Sărate și amenajat ca ștrand, este cel mai mare și mai cunoscut lac din regiune; malurile sunt regularizate și betonate, în scopul consolidării acestora; forma sa este apro: dreptunghică, cu dimensiuni aproximative de 70 x 50 m (suprafață de 0,369 ha), o adâncime cuprinsă între 3,15 — bă 3,75 m și o salinitate de aproximativ 75 g/l, măsurată în luna iulie, pe o pre luată de la suprafața lacului; alimentarea este asigurată natural, din precipitații și din izvoare sărate, dispuse în lungul conturului, din acumulările acvifere; pe fundul lacului, în partea centrală și nord-vestică, au fost descoperite acumulări de nămol, negru și negru-cenușiu, onctuos, cu o grosime cuprinsă între 0,45 - 0,80 m. i %$ Lacul Kimpel — cu formă de elipsă, este specifică apelor dulci, la fel și faună piscicolă este specifică acestui tip de Sa | i | și | i i | | a $ 15 Sursa datelor: Societatea TURDA SALINA DURGAU S.A. - Studiu de fundamentare în vederea acordării statutului de stațiune balneoclimatică pentru Băile Turda - areal al municipiului Turda, 2015, pag. 43, studiu pus la dispoziție de Primăria Municipiului Turda PI Ibidem 15 Sursa: Mera O. - Studiul formațiunii cu sare din nord-vestul municipiului Turda. Implicațiile prezenței si valorificării sării asupra mediului. Teză de doctorat, 2007; studiu pus la dispoziție de autor Ch Nepoca, 12 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI |

Pagina 22

Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ AE ] | 'Lacul fără ex miăiaa > Fund — amplasat în sud-estică a microdepresiunii, are formă aproape circulară, ușor alungită pe direcția NE — SV, având diametrul de aproxim. 65 m; adâncimea maximă măsoară 11,2 m. Datorită exploatării intense a ti apei din lac, pentru nevoile bazei de tratament Arieșul, s-a produs scăderea drastică a nivelului lacului și eroziunea malurilor, materialul terigen fiind transportat în lac, determinând colmatarea acestuia. Alimentai apei lacului se face natural, din apele e apar din taluzul malurilor, și din izvoarele sărate care e spinarea sării, ice ajung în lac sub oglinda de apă. Apa t utilizată în trecut în Baza de tratament. toarea — amplasat la circa 100 m NNV, față de Lacul Roman, ră, ușor alungită pe direcția NE-SV, cu un diametru de 30 — al, din precipitai din izvoarele de la baza taluzul estic. i Lacul Csiky (Cichi) — situat în rtea nord-estică a microdepresiunii, are : formă nefeguet, adânci de 5,5 m; pe direcția mai alungită are circa 85 m lungime, iar lățimea de aproximati 0 m. Alimentarea se face preponderent cu apă dulce, din jetația ce crește pe taluzul malurilor. grupate sub denumirea “Lacurile Ocnei”, sunt situate în extremitatea Lacurile sudică a masivului de sare dezvoltată la nord de municipiul Turda, unde Valea Sărată spre SV de Dealul Turda Nouă. Sunt în număr de șase, din care cinci sunt ă aliniament. pă un NE-SV, pe versantul estic al Văii Sărata, pe bordura de est iția lacurilor după acest aliniament arată că exploatarea masivului a început pe această margine, minele de sare fiind înșirate liniar, cu posibile i legături între ele, iar prin prăbușirea lor, au | t naștere lacurile sărate. Ocnele mai noi, cu aceeași dispoziție liniară, orientată NE — Ev dar sunt amplasate pe versantul nordvestic al Văii Sărate. | Po: iția exploatărilor pe două aliniamente arată două perioade diferite de exploatare a masivului sare. Cea veche, reprezentată prin minele din est și exploatarea cea nouă, ajunsă în zilele noastre, reprezentată prin minele din vest. Lacurile actuale s-au format pe amplasamentul camerelor de mină foarte vechi ar un singur lac este amplasat în afara aliniamentului, la vestice, perțnând mai noi Lacul Carolina. exploatărilor — or Aceste lacuri au uri ioarele caracteristici: Sărata, în ext itatea aliniamentului; are o formă ovală, suprafața oglinzii de apă de 4.643 m? iar vi mul apei lacului era în 1978 de 7.820 ms; ultima adâncime 1998) era de 6, - 7 m. Alimentarea lacului se face în mod natural, din apele mâeurat [ 13 13 = INSTI IL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI | i | ] | | | | | „est i

Pagina 23

| | | UAT 1 Studiu de evaluare a potențialului turistic al LUJ de precipitație și din apa unor izvoare nemineralizate, 'santului care formează malul sudic al dolinei. În lac mai deversea , printr-un canal de legătură, surplusul de apă mineralizată, din Lacul Carolina. 3 flancul nordic al lacului, se produce o scurgere a prea plinului, peste pragul d menținând astfel constant, nivelul lacului. Apa lacului este utilizată cauza degradării apei lacului. | L 2. Lacul Carolina — situat la vest de Durgău, noi, săpate pe marginea de sud-vest a masivului Ocna, 3. Lacul Dulce — este situat pe un prag ce Sărata, amplasat între lacurile Durgău, la sud și Ocnei l nordic mai înalte; măsurătorile batimetrice arătau, în anul 1998, o adâncime e 36 m. 4. Lacul Ocnei este amplasat pe același ali iament, la nord de Lacul Dulce, de care îl separă un prag de 45 — 50 m. Are un aspect circular, surplusul de apa se scurge peste mai, spre NNV, în Valea Sărată. Malurile sunt destul de netede, dar abrupte, acoperite cu vegetație, cu excepția celui de nord, pe care, șiroirile nu au fixarea acesteia; alunecările afectat malurile de sud sud- permis de pământ care au și est au scos la zi masivul de sare. A oglinzii de apă era, în 2001, de 2.045,25 rițer „ iar în 2006, adâncimea maximă, de 33 m. Salinitatea crescută a apei lacului (mai crescută față de cea a Lacului Fără Fund și a Lacul Roman), face ca să fie acesta solicitat, în sezonul cald, pentru balneație. tăi 5. Lacul Rotund — este ampialati în partea de n st față le Lacul Ocnei și are aspectul circular. Malul vestic are o deschidere prin care se scurge prea plinul din lac, spre Valea Sărată, unindu-se cu prea plinul care cre de la Lacul Ocnei. Vegetația nu acoperă toate malurile din cauza de apă. Adâncimea, măsurat în anul 2006, era de 16 m, iar suprafața, de 460 m2. ip i 6. Lacul Sulfuros — situat în p: tul Văii Sărata, la m spre nord de Lacul Ocnei, 00 are o formă aproape ovală; adâncimea este de 2 m și fundul aproape plat, cu excepția zonei centrale, unde se găsesc două zone, cu deschiderea de circa 2,2 — 2,5 m, cu dispunerea asemănătoare unor puțuri de deschidere a camerelor de exploatare, conice, unde adâncimea ajunge la 47 m; apă lacului și-a piei în mare parte salinitate (fapt dovedit de prezența sporadică a faunei piscicole; lacului măsoară 4 441,75 m2. suprafața | | | 14 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE N TURISM - INCDT BUCUREȘTI “i bet

Pagina 24

ae pnl str păsa see Stud de evaluare a potențialului turisti al UAT TURDA, Județul CLUJ P Îi a E sește nămol aloarai dovedite I Durgău se și cu proprietăți terapeutice prin studii iși analize, aflat la o adâncime de aproximativ 0,5 - 1 m sub stratul de aluviuni, prezența fii fiind semnalată, în urma unor cercetări, în cele două perimetre cu depozite de sare'?. utilizat în scop terapeutic in baza de tratament balnear din cadrul Hotelului Ep Climatul regiunii, pri poziția pe care are în teritoriu, se încadrează în zona o continentală, care se suprapune un caracter de adăpost, datorat icre ar, dar și a culmilor montane care străjuiesc spre vest, | | ice mai sunt influențate de nivelul altitudinii de și circulația er, care imprimă zonei un climat moderat, cu un caracter form datelor bibliografice, climatul de adăpost din culoarul ă prin temperaturi medii mai ridicate ale aerului, prin ipitații mai reduse. anuală este cuprinsă între 8,4* - 9*C, cu o medie lunară eci, ianuarie, de -3 + -4*C și o medie lunară multianuală a circa 19*C. Amplitudinea anuală a temperaturii, în partea n: e a Transilvaniei, atinge și depășește 23*C".21 Pi a. cu îngheț își ace apariția, în medie, în prima decadă a lunii noiembrie, iar Cu fes ultima zi multianu îngheț este cuprinsă între 140 — 160 zile; numărul mediu temperaturi ale aerului < 0 %C) este cuprins între 25 — 50 ual de zile de vară (zile cu temperaturi ale aerului >25 %C) racteristică importantă a climatului din zona culoarului depresionar Turda - y de având Câmpia foehnului, un vânt tip descendent, o frecvență anuală 8.42 de zile. | produce modificări ale temperaturii aerului, ridicând media d ami e martie coborând-o în lunile de vară. Tot datorită - și scăzută sunt mai frecvente, la fel ca și numărul zilelor ii ul culoar depresionar un climat mai uscat, comparativ cu cinate (PUG Municipiul Turda, pag. 13). - ANM Clima României, Ed. Academiei Române, Bucura, 2008 - Atlasul RSR, Ed. Academiei, 1980 - Tu e Elena, Daco oboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. — Bioclima stațiunilor balneoclimatice din Romi Ed. Sport — Turism, București, 1984 - Pricăjan A. — Apele minerale și termale din Ri ia. Ed. Tehnică, București, ediția 1984 2 ANM- Ja României, Ed. idemiei Române, Bu 2008, 141 142 urești, pag. — A Ăe i 15 |

Pagina 25

Studiu de evaluare a potențial O altă trăsătură a climatului din j destul de frecvente (25 - 30% din zilele de vară și circa 60 - 70% din peri da de iarnă). Sunt manifestări episodice, cu durate cuprinse între 1-; zile, uneori cu durate mai mari, ales iarna și la început de primăvară??. Precipitațiile atmosferice sunt mai reduse decât în alte zone a Depresiunii Transilvaniei, cantitățile fiind situate în intervalul 550 - 600 mm/an. Luna cea mai ploioasă este iunie, cu un total mediu de precipitații e 83,6 mm%, fiind la adăpostul Munților Apuseni, iar cea mai sec toasă, este ia ie, când, în Depresiunea Transilvaniei (sectorul nordic și central) nu depășește 2! m. Numărul mediu multianual de zile cu cer senin este 50. i | Conform literaturii de specialitate?, cantitatea | edie anuală de precipitații în sezonul cald este în jur de 350 — 400 mm (având o ponc re circa 65 — 70% din total), iar cantitatea medie de precipitații în sezonul rece este” — 175 mm. Numărul minim mediu lunar de zile cu precipitații se în septembrie - octombrie, iar numărul maxim mediu lunar se înregi decembrie. Numărul mediu anual de zile cu precipitații țării la 110 — 120%. Data medie anuală a primei zile cu ninsoare zile ninsoare de circa 40 numărul anual de zile si cu este zile, iar mediu cu este de în jur de 75 de zile. Grosimea medie a stratului de zăpadă nu dep: ește 10 cm și se înregistrează în luna ianuarie, iar grosimea maximă a stratului de zăpa ă, în cea mai oscilează între 51 75 mi : mare parte a Transilvaniei, — Vânturile? predominante sunt cele care bat pe diregția nord-vest (circa de direcțiile sud-est (8%), nord (7%) și sud (5%), însumând, pe aceste dire de aproximativ 30% din total. Variațiile lunare și de anotimp ale circulației atmosferei se reflectă în schimbări ale ței și vitezei vântului, în cursul unui an. Viteza medie anuală a vântului, în zona Turda, este de 1 - 2 m/sec, Numărul anual de zile cu vânt tare este, în zona Turda, oscilează între — 10. Viteza minima apare pe 1 directiile nord-est, și est, cu numai 2 33 m/sec. Viteza maxima atinge 24. sec. în luna iulie și bate dinspre sud-vest, iar în sezonul rece, b; m/sec. Numărul anual de zile cu vânt tare, este situat îni re PN | 2 Ibidem | : 2 ANM - Clima României, Ed. Academiei Române, București, 2008, 251 2 peg. i Ipidem, pag. 259 | j Măi 2 ANM - Clima României, Ed. Academiei Române, București, 2008, pag. 278 - 280 | 25 Ibidem, 301 - 314 și pag. 2 ANM - Clima României, Ed. Academiei Române, București, 2008, pag. 316 — 327, Atlasul RSR | 16 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI ! |

Pagina 26

BERI i fu de evaluare potențialului turistic ai UAT TURDA, Județul CLUJ Ceea ce caracterize: însa climatul localității Turda, este calmul atmosferic foarte frecvent (61% anual). larna, calmul depaseste frecventa de 70% din zile, iar vara coboară din zile, valori specifice zonelor de podiș, ca o consecință a poziției acestora | aerodinamic al culmilor montane?8. i cum am arătat mai sus, se rcă și prezența foehnului, un vânt de tip descendent, uscat, care oară de pe versanții reni mai înalți, având o frecvență anuală de câți 42 de zil modificări ale raturii aerului. aerului (referindu-se ia prezența vaporilor de apă în aer), în tre o medie lunară minimă, de circa 71%, pentru luna aprilie 90 %, înregistrată în luna decembrie, zona având o mediu erului de circa 76 - 78 %. ca zilele cu umezeală relativ scăzută să fie mai frecvente, iar climat |, în întregul cul Arieș — Mureș, mult mai uscat comparativ cu zonele | | ă la o lună la alta, înregistrând un maxim în luna decembrie de a loarea nebulozii ii medii în luna cea mai rece, ianuarie, se | enelor atmosferice”! din UAT Turda, se mai menționează: - numărul medi anual de zile cu ceață este între 40 — 60 de zile; cea mai ată frecvență a zii alor cu ceață, în cursul unui an, se întâlnește în perioada de uarie, iar cea mai scăzută în lunile de vară, iunie — august; nual de zile cu grindină este de circa 1,5 zile; us nual de zile cu brumă este de aproximativ 70; na de zile cu viscol: 1. prezentați mai sus, caracterizează un climat temperat asigură condiții bune pentru efectuarea de plimbări, pentru nă și relaxare, eseurate de ambianța vegetală diversă, mai Atasul Academiei, RSR, Ed. 1980 miei Române, București, 2008, pag. 227 - 229 ;demiei Române, București, 2008, pag. 330 - 339 i 17 DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI jpitezrare |

Pagina 27

Studiu de evaluare a potențialului turistic al 1.1.4. Vegetație / fond forestier și faună Vegetația zonei se înscrie în cea specifică re unii din care fac parte, fiind influențată de formele de relief, de prezența zăcămâni mat și nivelul altitudinii. Conform datelor prezentate î teritorial, privind situația în teritoriul ad se evid că, ceea e se include în ministrativ, >nțiază categoria “vegetație”, sau “zonă verde”, ocupă următoa i suprafețe și ente: | ră iN | || - pășuni 1.140 ha (12,45%) - fânețe —501 ha (5,47%), - vii—168ha (1,83%) - livezi-89ha(0,97%) | - păduri 148 ha (1.61%), epi ocupată de păduri și vegetație forestieră, ceea ce totală a teritoriului administrativ. Vegetația forestie Urbanism mai este menționată o suprafață de 104,2 ha de vegetație spontană, o zonă verde, funcțiunea principală fiind cea de zonă turistică, nu cea de zonă verde, care in a terenurilor sărăturoase, din arealul turistic al salinei — Vali i Prezența vegetației forestiere este esențială pen local, a bioclimatului stațiunii turistice 7 balneoclimatice, rol important de protecție, pentru reducerea poluării, dar! pentru activități Vegetația ierboasă spontană este reprezentată plante xerofi caracteristice e i | zonei de stepă. În zona cu terenuri sărăturoase crește vegetație ierbo; de sărătură, cum sunt halofitele, formând brâie de culori, de la verde, până la roșu brun, dispuse pe genuri și specii. | d, Zona de luncă, mult mai bogată în vegetație, dati umidității mai mari a solului, nu prezintă particularități deosebite, se întâlnește vegeta arborescentă (arinii și sălciile e fiind cele mai frecvente) și vegetație ierboasă, la care mai adaugă div e specii de : e arbuști. Pe lângă tipurile de vegetație spontană, amintite, mai întâlnesc teren cultivate, cu de culturi agricole (cereale), cu vii, livezi, culturi legumicole. Aspectele peisagistice ale culturilor agricole sunt deosebit de atractive prin alternanțele de culori, astfel: galbenul auriu ale culturilor de verdele euprateă Fe | i 18 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 28

i | potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ Și nb sau galben — portocaliu, specific câmpurilor de floarea urmare, teritoriu a icipiului beneficiază de o mare varietate me terestre, car: iogeografice stepice. | ă de specii mamifere caracteristice zonei colinare (iepure), majoritatea În urbană a râului păsări, migratoare. zona Arieș s-au aclimati ii, deși nu sunt specifici zonei. În apele râului Arieș sunt periodic 3 are migrează pe toată lungimea sa. . iv al municipiului Turda au fost organizate trei fonduri de (a se vedea Anexa nr. 6) și unul în imediata vecinătate a teritoriului iv (Fondul de vânătoare Lita — cu 14.611 ha), având ca scop gestionarea și conserv: iale proteja și a le asigura un habitat adecvat. Suprafața ( i este de 34.545 ha, cel mai extins fiind Fondul de vânătoare | de vânătoare Turda, cu 9.001 ha, acoperă cea mai mare iv. Speciile cu valoare cinegetică și cotele de recoltare, aprobate, i i i lui mediului, sunt prezentate în fișele fondurilor (a se vedea Anexa nr. ] patru fonduri cinegetice este Asociația Potaissa Turda%2. 6). lor fondurilor de vânătoare, speciile care trăiesc în zonă, și cu ă, sunt: căprior, mistreț, lup, iepure, jder de piatră, viezure, vulpe, e deosebite a biodiversității și a frumuseții peisajului natural, pe teritoi fost identificate, „delimitate și certificate prin diverse acte normativi iate (a se vedea Anexa nr. 5) , fiind instituit statutul de na Veche — în suprafață de 10 ha (rezervație naturală, egea | nr. 5/2000) ărăturile Ocna Veche - ocupă 1% din UAT Turda (Anexa IMDD nr. 1964/2007) tu - Cojocna — Crairât — ocupă 2 % din UAT Turda Anexa MMDD nr. 1964/2007) sânepiști — ocupă 34 % din UAT Turda (Anexa nr. 1 la r. 1964/2007) urile Ocna Veche - arie specială de conservare (conf. a [i ' Suatu — Cojocna — Crairăt arie specială de conservare (conf. va face pe larg în subcap. Il.3. li | | 19 ERCETARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI | | | | | | seal i

Pagina 29

| | | | | | | Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT' 1.1.5. Caracteristicile peisajului Date generale a. Grija pentru peisaj s-a manifestat odată cu apariți dezvoltare durabilă, definită ca „dezvoltarea care | urmărește satisfa ntului, fără a generațiilor viitoare ” Printre compromite posibilitatea de a-si cauzelor obișnuite de degradare, dar în prin evoluția agravează prin fenomene de alterare și de distrugere și patrimoniu cultural (monumente, ansambluri și situri) și i „— monumente naturale constituite de Pia zi de asemenea formațiuni care au o valoare univi punct de pi vedere estetic sau științific; | în i | | -— formațiunile geologice și fiziografice și zonele strict delimitate, ind habitatul speciilor animale și vegetale amenințate, au o valoare universală excepțională din punct de al științei sau au conservării: o sturie naturale sau zonele strict delimitate, care au o valoare uni din punct de vedere științific, al conservării al frumuseții na e privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor natul Berna, la 19 septembrie 1979, care a avut ca obiect faunei sălbatice și habitatelor lor naturale, în special ; conservare necesita cooperarea mai multor state, | cooperări."35 | Primul act normativ care defi inește noțiunea de este Convenția Europeană a Peisajului (C.E.P.), dela Fi lore Așa cum a fost definit prin Convenția europeană & 2002 p România prin Legea nr. 451 din 8 iulie și publicată iulie 2002), “peisajul desemnează o parte de terito, populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii și ini umani (art.1). Totodată, se recunoaște, în cadrul i, a și calitatea peisajelor europene constituie o resursă comună, ori o re: activitatea economică”, iar autoritățile publice locale competente directoare “pa apere generale, strategii și linii care permit adopta. care au ca cifice, scop protecția, managementul și amenajarea peisaj i Fiecare ora a |

Pagina 30

Fi IL / | | | | să | Studiu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ i r componentă esențială a i irului de viață pentru populație, expresie a diversității ptmenita comun culturi i natural” și să aplice politici de protecție, prin adoptarea de măsuri Si) ifice menționate prezenta (art. 5). fi în ore În România, Legea '3/2009 transpune în legislația națională principiile Convenției c 2 Europene a Peisajului, centrându-se pe protecția, managementul și amenajarea peisajului a eastă lege a fost adoptată pentru a stabili un cadru legislativ convenției, promovând o abordare integrată în ceea ce geografice, culturale, industriale -, este stabilită prin mai multe acte normative și. gestionată prin diverse legi care reglementează protecția patrimoniului, amenajarea riului și urbanismul, astfel: i agistic - sunt Zone cu peisaj natural sau antropic, deosebit re estetică, ecologică, istorică sau culturală deosebită, care beneficiază de proti prin Legea nr. 11/2007 - Legea peisajului; . Situri de patrimoni - zone de ntegea istoric, cultural și peisagistic, protejate | in Legea nr. 182/2000 privind patrimoniul cultural național mobil și imobil; ne ! sunt zone de producție industrială, unde se aplică i 3 privind protecția mediului, urbanismul și amenajarea j și rezervații naturale - sunt zone de peisaj natural, protejate „ Legea parcurilor naționale; iodiversității și a patrimoniului natural - se aplică și zonelor 3, prin Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 privind protecția 1d amplasarea și autorizarea construcțiilor, cu scopul de a sajul - sunt prevăzute în Convenția Europeană a Peisajului - spusă prin Legea nr. 185/2013, | ine de o varietate, importantă de peisaje naturale, antropice, triale, ce alcătui un fond turistic însemnat, valori de 2, care necesită o protecție specială. | mediului natural, UAT Turda aparține unității geografice ilvaniei, mai precis, subdiviziunii Depresiunea Turda — biogeografică a zonei colinare a depresiunii, în care fondul destul de restrânsă a teritoriului, de numai 1,61%. elementelor naturale cu valoare peisagistică deosebite, cipiului Turda, au fost instituite mai multe tipuri de zone 29 stică, în cadrul cărora se vor aplica condiții diferite de „ “construire și. ploatare, de natură să asigure reabilitarea, protecția, a €) și punerea în vâit 21 INST | | | | | |

Pagina 31

O Studiu de evaluare a potențialului turistic al UA ' TURDA, Ju | După tipuri, peisajele pot fi naturale (geografice), din care, unele r antropice, peisaje culturale, peisaje arheologice, peisaje, ane etc. "Ai Așa cum este prevăzut și prin PUG Municipiul Turda, în zona ca face obiectul prezentului studiu se întâlnesc următoarele tipuri de peisaje: i - peisaje naturale (geografice), tipice pentru arealul colinar al Depresiunii Colinare a Transilvaniei îi il | ji - peisaje ecologice - peisaje cu valoare istorică și arhitectural. - peisaje cu valoare arheologică - peisaje antropice - urbanistice / ambiental - peisaje cu valoare industrială. | i El PEISAJE NATURALE Zone cu peisaje naturale valoroase — cuptinde peisaiel de pe următoarele teritorii: i | | d = Zona Durgău — Saline, cuprinde întreg ar șatrul natural adăpostește complexul de lacuri, atat în interiorul intravilanului, cât și în ravilan, care include albia Văii Sărate i 08 : = Zona Băi Sărate, unde protecția peisajului se instituie pe toat zona estică a depresiunii care conține complexul lacustru |. îsi » Zona cursului inferior al văii Sf. lon și lunca Arieșului,. administrativ al municipiului Turda, în afara intra | lu Modificări importante ale peisajului natural s-au produs în arealel zăcământului de sare, cauzate de modelarea reliefului prin procese și ifice eroziunii formațiunilor salifere. Șiroirea, ravenarea și torențialitatea, forme de erozii solului și reliefului (deosebindu-se prin intensitate, ensiunea for r create și m amploarea procesului), ca subsisteme ale scurgerii de versant, demon ază natura raporturilor morfologice din sistemul versanților. Activ atea de exploai e a sării în asociație cu fenomenele de modelare a reliefului au rminat modificarea aspectului peisagistic inițial al acestor zone, un exemplu concludent în acest sens fiind relieful specific dezvoltat pe versanții estic și vestic al Văii Sărat , în zona sud-w stică a obârșiei i m acesteia. | | 4 3 iz Peisaje cu valoare ecologică - cuprinde următ: le zone, ce necesită protecție: = teritoriul cuprins între Drumul Ceanului și limitele estică și sudică ale depresiunii Băilor Sărate, ce include cea mai are parte a com xului lacustru, n precum și amenajările existente (ștrand, terer ri de sport, cam Jing), teritoriu din care, din punct de vedere geologic, face parte întreaga. depresiune cu aceeași categorie de folosință a terenurilor, incluse în P.U.Z. Băi Sărate; zona se supune și normelor sanitare de protecție; Î j [i a 22 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT. N | ; | | [i | |

Pagina 32

i a de Î povara trigte al UAT CLUJ Studiu evaluare TURDA, Județul i Durgău - ce în intravilan, dar cu limita estică de protecție pa peisagistică, fiind eliberată o fâșie pentru e protecție, de aproximativ 100 m lățime, care delimitează 26 ha, aferent | ui din zona Săndulești, adiacent fostei menajere, în prezent desființă și ecologiza, contribuind la ii zonei respective. | ejate - sunt cele aferente zonelor de protecție | areal situat în centrul ariei depresionare Băile Sărate, în , este un teren de sărătură, acoperit cu vegetație specifică, botanică, închis oricăror activități publice sau private, cu excepția celor ști nțifice; are un coloriț | zona Durgăi i Saline, rezervație naturală, declarată prin P.U.Z. Băi Sărate de interes județean, în suprafață de 8 ha; este amplasată în să a depresiunii Durgău și are o structură geologică și asemănătoare cu aceea de la Băile Sărate, vegetație ră, de tipul halofite, formând brâie de culori, de la verde, n, dispuse pe genuri și specii. onțin în principal două mari categorii de obiecte protejate: pra solului, aflate în stare de conservare relativ bună; velul solului (obiective arheologice), care necesită activități cesibile și care, nereprezentând construcții în stare de ate decât ca elemente cu valoare științifică, culturală, sprezentând un areal cu valoare culturală, ce include orice și de arhitectură ale localității, precum și principala ; "urbanistică a a esteia: piața centrală, denumită astăzi Piața Republicii, în veacurile XVIII, specific de oraș — târg; peisajul paul urban | ualizat, pag. 99 - 101 | 23

Pagina 33

| | Studiu de evaluare a potențialului turistic al arhitectonic al zonei vechi, în suprafață de circa 22 ha; a fiind punctul principal de atracție al municipiului, prin importanța istorică; cuprinde valorile istorice și arhitecț motiv pentru care a fost instituit statutul de “zor arhitecturală”, fiind stabilit un regim special de protecți astfel: | urbane, - zona protejată a Basarabiei, ci Pe pe cuprinde ansamblul arhitectonic de circa 1,5 ha | - zona protejată a bisericii reformate din carti cadastrală a bisericii, precum și pe cea - zona protejată a Fabricii de bere - c industriale „zona protejată a Cimitirului Central i - zona protejată a Liceului Mihai Viteaz | acestuia și scuarul din față - zona protejată a Bisericii ortodoxe “din împreună cu casa parohială N i | - zona protejată a Monumentului lui Mihai Viteazu - are formă de circa 4 ha, i dreptunghiulară, care cuprinde și dis V amenajat în jurul monumentului, pe o = peisaje din zone cu valoare ambientală | în întregime Cartierul Central, cimitirul central, precum și o parte cartierele Turda Nouă și Baia Sărată, construcții cu o vechime de circa un secol; înglobi 'ei arealul cu valoare istorică, descrisă anterior, precum și zona Pieței iei, cu ansamblul Bisericii reformate. Principala ambie i peisagistică a acestei seoare rnnectrat, zone constă în structura urbanistică specifică orașului m edieval, care cuprinde trasee de străzi, aliniamente și spații urbane cu forme (bee) menținut de-a lungul secolelor, un “martor” în evoluția construcții care, dacă nu reprezintă în sine valori ark : contribuie, prin volumetria, limbajul decorativ și alinia la constituirea și perceperea acestor urbane tot unitar, cu trăsături cai ră să pună în spații ca un valoare și să creeze un cadru adecvat construcțiilor monu Dealul Cetății și în zona cartierului Săndulești, constructivă, se instituie un regim de protecția asupra valorilor arheologi Care ar putea fi afectate în urma activităților antropice; măsurile de protecție vizează ca prioritate î 24 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCET, ARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT BUCUREȘ. TI | | | ] |

Pagina 34

| ului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ N activitățile de cercetare știi precum și obligativitatea d cării de sarcina istorică a terenului, înaintea oricăror alte activități. | ite în situl arheologic sunt păstrate în Muzeul de Istorie Turda, veche clădire, Casa Cămării de Sare, datată din secolul al - XVIII-lea. ei arheologice cuprinde teritoriul ocupat de castrul roman, construi pul împăratului Marcus Aurelius, respectiv o suprafață de prafața castrului se extinde și în zona construită a străzilor rcetării și conservării obiectivelor arheologice. Peisajul aloare deosebită, inclusiv pentru turism, motiv pentru care giunii_V_Macedonica, parte a obiectivului Frontierele ui Roman - Daci a fost introdus pe Lista Monumentelor (Limesul piei la cea de-a 46 niune a Comitetului UNESCO, care s-a desfășurat între ) | isajul cu valoare etnoculturală, municipiul Turda erență între partea estică a regiunii etnografice Valea (nul Arieș, Rimetea, Mocănimea Arieșului, Țara Moților) și zAiivaniei. Dezvoltarea și urbanizarea localității a dus la e arhitectură tradițională, implicit a caselor de locuit. Muzeului ecție de Etnografie ce cuprinde exponate cu elemente i textile, obiecte de tehnică populară (de ex., războiul de DS podăresc, e ceramică smălțuită, obiecte de cult, cea aracteristicile etnoculturale ale celor două zone. Secția de u aproximativ 750 de piese, care documentează viața și „dir | perioada XVIII-XX. Prin aceste obiecte pot fi ale și secundare a ale locuitorilor din zonă - meșteșuguri, industria casnică textilă, și portul tradițional, obiceiurile și sărbătorile tradiționale specifice | acestei zone etna ice“. La sfârșitul sec. al XVIII-lea, a apărut în zonă centre maghiari produceau diverse obiecte de ceramică. Olarii otivul stelar, așezat în mijlocul farfuriei, cromatica fiind verde, combinate în compoziții decorative aerate.% isajelor antropice” se încadrează și peisajul industrial, cipiul Turda a beneficiat de importante obiective industriale, chimiei, al materialelor de construcție, din industria sticlăriei. industriale care au contribuit la dezvoltarea socio-economică a ări semnificative, implicit de profil, în urma procesului de Gec rgeta, Petrescu P. Dicționar de artă ară. Ed, Enciclopedică, București, 1997, pg. 469 25 E CERCETARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI DEZVOLTARE | | | | | |

Pagina 35

i ră iat ÎL Clădirile sn privatizare sau de restructurare. acestor e au fost și continuare în fosta zonă industrială în de tr concentrate a municipiului, proces industrie grea, cu sectoare energofage, poluante și mari predominante în perioada comunistă, la o economie piață diversificaj „ cu sectoare noi, în curs de dezvoltare. ! | Ca parte integrantă a patrimoniului natural și culti |, peisajul are un rol esențial în dezvoltarea durabilă a turismului în unei localități / zone sau la ni el regional / Sfaru european, așa cum prevede și Convenția europeană a peisajului, adoptată la Florența, la 20 octombrie 2000, ratificată și de România, prin Legea nf. 451 / 2002. Prin HG nr. 905/2016 pentru aprobarea tezelor | /abile ale pi patrimoniului cultural este instituit legal faptul că * "peisaj poate reprezeni integrator al politicilor de protejare a patrimoniului cul ral și natural cu politicile de dezvoltare”, fiind obligatorie salvarea, păstrarea și integrarea valorilor identitare locale | (Codul patrimoniului cultural). | | Pentru valoarea turistică a unei zone [i regiuni, diversitate de peisaje atractive, un punct forte în dezvo rea turismului și în atragerea turiștilor. | j | is | 1.2. Factorii terapeutici naturali Pe teritoriul administrativ al Municipiului Turda, | găsește o de mare diversitate resurse turistice, legate, atât de cadrului tural, cât și de zestrea cultural- componentele ' istorică și industrială a zonei. | | Din categoria resurselor turistice naturale fac p: și factorii naturali cu caracter terapeutic, pe teritoriul municipiului ape nerale sărate, n: nolul mineral găsise: a 11.2.1. Apele minerale sărate și calitățile tori rapeutice Ju Date generale. Așa cum a fost prezentat subcapitolul /.7.2. Rețeaua t hidrografică, pe teritoriul UAT Turda se găsesc mai mu lacuri antropi ine care s-au | format prin prăbușirea coperișului din zona de boltă a relor de tip conic, rezultate din exploatarea minieră a unor vechi zăcăminte de sare gemă. În urma prăbușirilor, pe locația camerelor de mină, au rezultat doline cu adâncimi de 40 - 50 m și diametre care i, puteau atinge 120 m. Apele meteorice s-au aceste doline, formate prin prăbușirea tavanului camerelor de exploatare și, acolo ui apa au venit în contact direct cu sarea, s-a produs dizolvarea părții superioare a zăcământului de sare gemă și salinizarea lacurilor. Alimentarea acestor lacuri se face direct din apele meteorice, la care se mai adaugă apa din izvoarele care apar în taluzul Ș jeplor. | | | i: i 28 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE TURISM - INCDT BUCUREȘTI i | | i! | |

Pagina 36

“I eur N; | antroposaline cu forme, dimensiuni și chimism diferit, care s-au format. Lacurile sunt grupate în două areale, pe de exploatare, și anume: | microdepresiu Băile Sărate — cunoscute sub numele de “Lacurile Romane” zona obârșiei « -vestice a Văii Sărate — cunoscute ca “Lacurile Ocnei”. | au evidențiat că chimismul apei lacurilor variază, atât de la la aceluiași lac, ajungând uneori, în zonele profunde ale la valori deosebit de ridicate. Variația pe verticală a c onsecință a naturale de _stratificare a apei ol endinței tății diferite și a ai ortului de apă dulce la suprafața lacurilor, "efalizare, pe apa salină. Ca o consecință a acestui fapt, la c fenomen fizic de heliotermie, păstrând căldura solară în ( exploatat în terapia balneară. Primul lac amenajat pentru Ocna, având amenajate și cabine în jurul lui, încă de la n d cel mai a băi, a beneficiat de analiza apei, . și F anala Je informații temperatura și salinitatea apei lacurilor de la Turda se lui losif Hanko care, în anul într-o descriere monografică a orașului 1844, ează faptul că ie sărate au fost și sunt întrebuințate de populație pentru imăvara timpuriu, ână toamna târziu”, fiind mai calde decât lacurile dulci din ă că temperatura lacurilor, care variază în funcție de în zilele de vară, cu soare, la 27,5* C”, iar greutatea lacurilor e ie specifică a apei 1,050 g/cm?. În anul:1902, G. er, în urma unor cercetări privind izvoarele minerale din Transilvania, face câteva ervații asupra lacului Roman. În anul 1910, lacurile de la Băile Sărate Turda sunt ai unțit studiate de către |. Viski. Cercetările metodice asupra lacurilor șunt reluate în anii si 1943 de către |. Al. Maxim. După aceste lucrări, până i la investigațiile efectuate îi ra anului 1978, nu se mai înregistrează date noi asupra lacurilor din zona Turzii, pân în anul 1979, | ional de Recuperarea, Medicină Fizică și Balneofizioterapie - INRMFB). acurilor este utilizată pentru agrement, în amenajări de tip onul estival (1 mai - 15 septembrie) sau constituie sursa | | | SALINA DURGAU S.A. — Turda - Studiu de fundamentare în vederea e balneoclimatică pentru Băile Turda - areal al municipiului Turda, | 27 [ARE DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 37

Studiu de evaluare turistic al ) a potențialului i pentru alimentarea Bazei de din Hotelul A analizată periodic, în scopul monitorizării zi calității terapei În ceea ce privește analiza altor parametri fizici constatat că valoarea pH, ca factor ecologic important, arată valori cap valorile cele mai mici fiind în apa lacurilor Durgău și Roman, iar va orile sub valoarea normală în lacurile Roman, Fără Fi i pl procesului de descompunere a sedimentelor; H2S este pre: ent în toate. "lac rile, cu valori cuprinse între 3,40 - 6,12 mg/l, ceea ce dovedește că are Ic rezultat al transformării sulfului prin procese de desco sulf, sub acțiunea bacteriilor anaerobe, în condiții de lij ; valoe darea maximă de în lacul este c find utilizat (6,12) H2S, înregistrată Roman, expli | ca ștrand, se produce un amestec al stratelor de apă din la verticală a H2S, în Lacul Roman, se constată o creștere progresivă nivelul de 31,28 mg/l fundul lacului, la 4 m adâncime, i dul bazinului pe se formează nămol sapropelic, iar H2$ degajat ajunge în urma amestecului de apă, produs, de cei care se si nte (2010, 2014), realizate de INRMFB, pe probe de apă recoltate £ lipsa H2S (sub limita de detecție)“%. | În ceea ce privește salinitatea, analizele efecti te de-a lungul anilor arată că aceasta crește cu adâncimea, de ex., în Lacul Durgău,. năsurătorile făcute, de |. Al. Maxim, arătau că de salinitatea este de 5,8 % 1 m adâncime, de % la 2 m și 10,2 % la fundul lacului, la 4 m adâncime. Utilizarea apelor minerale sărate în cură balnea a ră s Hotelului Arieșul (titular Permis exploatare: SC Turism "A Arieșul” S.A. Turd din Lacul Fără Fund (cunoscut și sub numele de Lacul cură încălzită la Î externă, cu apă 37*C. Pentru agrement. au fost amenajate ca ștrand, ti a în microdepresiunea Băile Sărate, Ocnei și Lacul n i a țacurile Ocnei. Lacul i Analize fizico-chimice, microbiologice și farmacoi in Lacul Tarzan, surse utilizate în Baza de tratament e balneație liberă, sunt făcute periodic (odată la cinci ani reglementărilor legale. Buletinele analizelor efectuate Bazei de tratament Arieșul sunt prezentate în Ani mineralizare evidențiat în buletinele de analiză, realizate de-a lui apele lacurilor Rotund și Ocnei utilizate pentru agrement, ca ștrand, d la altul, cât și pe verticală, datorită tendinței naturale de stratificare ( Ultimele analizele (în anul 2022) efectuate pe ap: utilizată în Baza de tratament a Hotelului Arieșul, de instituția autori sens, INRMFB, în scopul obținerii de funcți re, au reconfirm ferate! “9 1 Sura datelor: Societatea TURDA S.A. — Tui SALINA DURGAU vederea acordării statutului de stațiune balneoclimatică pentru pag. pag. 58 | 28 ARE Bi INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCET, DEZVOLTARE ÎN TURISM - INCDT | | i

Pagina 38

otențialului turiștic al UAT TURDA, Județul CLUJ Compoziția chimică, s-a evidențiat o apă minerală foarte ă, hipotonă, rece, cu un pH de 8,5, și o mineralizație totală . Anionul predo ant este ce CI”, având o prezență de 24.819,5 mg/l, urmat, jță semnificativă, d ionul bicarbonic (244,0 mg/l) și cel de sulfat (120,3 mg/l), entativi Sodiu (15.883,9 mg/l), Calciu (128,3 mg/l) și 4 li letinelor de analiză realizate de Institutul Național de Balneoclimatologie, din punct de vedere farmacodinamic, peutic, apa să este recomandată, conform Buletinului ale de avizare se vedea Anexa nr. 3), pentru tratamentul & | ațismale degenerative cronice (artroze ale coloanei chi, șold, mâini, picioare) atismale inflamatorii cronice, stabilizate biologic (poliartrită ndiită anchilozantă, artrită psoriazică) fe male abarticulare cronice (tendinite, tenosinovite, bursite) na rologice periferice (leziuni de nervi periferici) atice cronice ale aparatului locomotor jale genitale pe fond hiporeactiv. ele minerale sărate sunt recomandate pentru: persoane ănătoase, cu factori predispozanți pentru îmbolnăvire, extern. Începând cu vârsta copilăriei, sunt recomandate la nivelul aparatului locomotor, la copii, adolescenți și ebrale, membrelor inferioare), hiperlaxitate și instabilitate plo-articulară; orosensibilitate; potențial crescut pentru e natură microbiană sau virotică; adaptare defectuoasă la e genitale la femei, pe fond nervos hiporeactiv; activități în ntarism; activități de ortostatism prelungit.“ | lopedie de belneoclimatologie a României. Editura ALL, 1996, pg. 62 29 ) INS CERCETARE DEZMOLTARE ÎN TURISM - INCDT BUCUREȘTI

Pagina 39

Studiu de evaluare a potențialului turistic al 1.2.2. Nămolul terapeutic | | Prezența nămolului mineral terapeutic a fost se efectuate, în decursul în două perimetre. gain 2 lacului, în zona centrală și nord-vestică, deasupra sării nisipoasă, ce acoperă sarea, a unei de nămi E se slab nisipos, onctuos, cu grosimi neuniforme, cuprinse îni În zona centrală a Lacului Fără Fund, a fost semnă de până la 0,80 cm, negru, fin, ce trece spre onctuce, sau cenușiu. În culcușul acumulării de nămol a fost semi | În cazul Lacului Privighetoarea, stratul de nămol nisipos, are o grosime de numai 0,1 m și intercalații de Pi În Lacul Cichi, în zona centrală, fost pus în evide negru-cenușiu, depus pe un strat bazal format de un n sau argilă cenușie. Grosimea stratului nămol este de de În perimetrul Durgău — Valea Sărată, în urma ce fundul Lacului Durgău, acumulări de nămol negru și ! apare și o intercalație stratiformă de nămol cenușiu, argi a mai fost identificată o formațiune argiloasă, neagră n grosimea totală a stratului de nămol atinge 0,75 m, zonele extreme aj 0,50 iar în zona centrală a cuvetei, stratul de nămol sa — m, (pe G În componența chimică a unui nămol, terapeutic ă trei părți: o parte solidă — adică substanța minerală, soluția apoa: e. În ceea ce chimismul nămolului din cel : lacuri , analizate în privește patru s; diverse studii de cercetare, se relevă lominanța coi ; - 38,5% în Lacul Cichi | - 41,96% în Lacul Tarzan | - 42,9% în Lacul Durgău, | iar componentele organice, în care predomină celuloa proporție redusă, de 5,3% în Lacul Roman și de 6,49 d, ceea ce evidențiază un stadiu redus de descompunere a ,. într-un stadiu incipient de formare. | Componenta apoasă are o concentrație ridicat: Fund și Roman, cu valori cuprinse între 5,85 — 13,56 . În Lacul Cichi, conținutului de NaCI al soluției apoase a fost de 1, ie. Densitatea nămolurilor din zona Turda se situează între 1,25 — 1 55 7 cms, iar căldura ifică, între 0,65 — 0,70 calorii / g x grad. | 30 1 INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE ÎN

Pagina 40

lu de evaluare a potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ probă recoltată din nămolul de pe fundul Lacului fără Fund a de tratament a Hotelului Arieșul, de către INRMFB, în anul ălerai hidratat clorurată, sodică. sulfuros, cu soluție apoasă co-chimice (a se vedea Anexa nr. 3), efectuată pe proba meri 022, de către s-a stabilit următoarea compoziție intă, ca procent, 4,38 % din substanța peloidă. din soluția apoasă a nămolului însumează o mineralizare gi. Ca și în cazul poziției chimice a apei saline din lac, cationii predominanți iu ciu în ionul (2,456 mg/]) și ci (82,06 m g/l), iar ce privește anionii, predomină în e ionii bicarbonic (HCO3 97,6 mg/l!) și sulfat (SO, - , i de luției apoase, 105*C, este, așadar, 5,102 g/|, cu un total, liber și este de 189,6 mg/l (a se vedea detalii în legat | pentru utilizare nămolului în tratament balnear sunt pentru male degenerative cronice smale abarticulare cronice ygice periferice cronice Imatice cronice ale aparatului locomotor. itilizează în Baza de tratament a Hotelului Arieșul, titularul SC Turism "Arieșul" S.A. Turda”, conform informațiilor publice ste iii și conform Licenței de exploatare prezentată în Anexa nr. 3. C 4 i | culate la data 1 ianuarie nămolul de referință, 1979, pentru ponentă organică în cantitate foarte mică și grad redus de m?, Rezerva afară de bilanț, din lacul Durgău, a fost la fe for terapeutic natural dependent de condițiile locale de climatici și de vegetație, elemente care au influență asupra 1 JUD Clui. him 31

Pagina 41

| Studiu de evaluare a potențialului turistic al Prin poziția geografică a localității, caracteristici specifice zonei Podișului Transilvaniei, într-un climat te așezată în partea de nord-vest a acesteia, peste cal adăpost, datorat prezenței culoarului depresionar, străjuiesc spre vest, depresiunea. | nivelul de poluare, umiditate, fondul natural radioactiv) ș stres bioclimatic cutanat, pulmonar și total, indicele favorabile practicării activităților de pe toată i turism, pei benefice (profilactice și curative) asupra organismului Caracteristicile climatice principale ale zonei: > temperatura medie anuală este de 8,4 - % g; a lunii celei t i mai mai calde, iulie, este de circa 19*C, iar m ii ianuarie, de -3 = -4eC; | Ă > valoarea medie a nebulozității între un i i, ianuarie, max de 7 — 7,5 zecimi și un minim, al lunii celei mai între 5 — 6 . e cel al zilelor cu cer acoperit, se situează în jurul valorii ivă a aerului este de circa 76 — 78%; i > durata medie anuală de strălucire a soarelui „ 2.100 ore, în: specifică zonelor de deal și podiș; > media anuală a precipitațiilor atmosferice 400 mm/an; numărul mediu anual de zile ci centrală a țării la 110 — 120 zile; numărul zăpadă se situează în jurul valorii de 75 zil cu ninsoare este de circa 40 zile; grosi depășește 10 cm, iar grosimea maximă a mare arte a Transilvaniei, oscilează între 51 > regimul eolian este moderat și relativ istribuit rsul anului; I vânturile bat predominant re direcția nord- (cil de direcțiile sud-est (8%), nord (7%) și sud (5%), însui de aproximativ 30% din 1. Viteza medie de ale j Numărul mediu anual cu vânt tare, situat între 1 10 zile. Caimul atmosferic este foarte frecvent - 61%. al; iama, calmi depășește frecvența de 70% din zile, iar v: | | “3 Sursa datelor. Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Maria, Arde stațiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport- | | | | | | |

Pagina 42

stii iat Ran se e i | pi | de evaluare potențialului turistic al UAT TURDA, Județul CLUJ gi | Caracteristicile ale aerului toli Zona este lipsită de factori de poluare, activitățile industriale fiind putemic restructur; Î ativ 20 de ani, iectivele industriale care au mai rămas au n i ot activități care :se încadre: ză în normele de calitate ale aerului, apei și solului. Zzona industrială este concentrată, "în partea de est — sud-est a orașului, iar finalizarea A10 și A3, a scos din municipiu traseul de tranzit auto. Zona istice Băile Turda beneficiază de prezența unei suprafețe forestieră, ceea contribuie la menținerea calității mediul în salină, este de 383 ppm, sj Pentru același amplasament umiditatea relativă a aerului a fost de 48%, ceea ce evidenți un aer cu umii late medie, la o temperatură a aerului de 15,8*C, valori la măsural la, miezul zilei, 12, la începutul lunii decembrie. Conform literaturii de specialitai până lao trație de 600 ppm a CO, în aer, avem de-a face cu un nivel con |CO2. Măsurătorile de CO2 și pentru umiditate au fost făcute i | Per pitt eroionizării, prin măsurarea numărului de ioni pozitivi și negativi, indicator important al calității aerului și implicit al bioclimatului, au fost făcute măsurăte „pentru ip. de ioni, în același punct, în vecinătatea intrării în salină. fiecare cu Tester de contor de ioni de aer de mare precizie inti- E e lonTradinng Japan și au evidențiat o aeroionizare totală de in: care '365 sunt ioni negativi sunt ioni pozitivi, o aeroionizare și 250 așadar cu un coeficient de unipolaritate de 0,68. [i pegetiiă, Ni naturale se situ la valori de fond natural, și anume, între 0,098 - 0,101 „Sum (Sieve unitatea de măsură pentru doza efectivă, definește efectele biologice ale radiațiilor, e ntul dozei). Măsurarea radioactivității s-a făcut în același punct ca celelalte deter ri, cu un detector Geiger Gamma-Scout Rechargeable, produs de Gamma-Scout din (Germania. | | zarea esi inul din parametricii electrici ai atmosferei din vecinătatea aerului tă, atât din punct de vedere al stării de sănătate, cât și din punct de. vedere terapeul ic. benefice sau nefavorabile org

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.