Hotărâre a Consiliului Local

HCL 37 DIN 30.09. 2022

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 37
Data
30.09.2022
Emitent
Comuna Ceanu Mare, jud. Cluj
Pagini
46 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 37 din 30.09.2022, „HCL 37 DIN 30.09. 2022”, Comuna Ceanu Mare, jud. Cluj. Sursa: http://www.ceanu-mare.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ef4VdFWUxw7o4oTUqYx1tiJr7XkeZEe5GrsjLIlr.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/ceanu-mare/174307-hcl-37-din-30-09-2022, 18.11.2026)

Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

JUDETUL CLUJ CONSILIUL LOCAL CEANU MARE HOTARIREA NR 37 din 30.09.2022 Privind actualizarea PLANULUI DE ANALIZĂ SI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL UAT COMUNA CEANU MARE „JUDEȚUL CLUJ Consiliul local al comunei Ceanu Mare,intrunit in ședintă ordinară; Avind in vedere: Proiectul de hotarire nr. 37/26.09.2022 privind actualizarea PLANULUI DE ANALIZĂ SI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL UAT CEANU MARE initiat de Primar ; -Raportul de aprobare al Primarului si referatul de specialitate nr.7245/26.09.2022; Luînd in considerare: -Legea nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă; -Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor ; -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor; -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență. -Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre; -Legea apelor nr. 107/1996; -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor. -Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural.

Pagina 2

E a jnia SAPA Vaii Ip E: 002 fi pact ia = =zelttabațea o lutirmdter În. slnampene mânia MNESIZ E 7 Snieine alimente pre lil vamiaaagi Ip Nota E teii 20foTiti) n mch re arta PR side a, antăi „PRE RR 1 STERIL L URĂRI A ERĂ 3 Ra Diet îi iu a zii suluri n serata ÎN telnet . i ema ia RR ea la îi i | SL upon paza Al, 2l-a|muuule. oeatagpăhezag linie fut em: Mintii pini A tina ru sii i IL) ma că briza „vane acolade simiiaa=aate pai DIE Deir Poamiauii În ie mai e aaa A ți male IRAN Met o Vollă ie um atena înâilei STIE pe apă —h.———..—.—

Pagina 3

- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren; - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic; -Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren; - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă de pericole accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase; - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea distribuirea și ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de urgență; In temeiul art. 129 alin(2) si art. 196 alin(1) lit-a- din O.U.G 57/2019 nr. privind Codul administrativ, cu modificările si completările ulterioare, HOTARASTE: ARTICOL UNIC: Se aproba PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL UAT COMUNA CEANU MARE „actualizat,conform Anexei face „care parte integranta din prezenta hotarire. PRESEDINTE hai “Contrasemneaza secretar DEEA general, MIȘCHIANRAVEL-MARCEL N Baleau Nelia d Nota :Consilieri in functie :13;Prezenti:12; Au votat-pentru-: 2 | /

Pagina 4

Pagina 5

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE APROB Președinte de ședință MISCHIAN PAVEL- MARCEL PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor a fost aprobat în ședința Consiliului local prin HCL Nr. 37 din 30.09.2022

Pagina 6

BORA Ea sh staibie:n.] TINA INVAT MALI UTE Rai i i da Prime, îs uta braul Pe mzltm) 0 în dres RA A ABONA MEARRIRI, TON ARE ir di i

Pagina 7

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A CAPITOLUL II Dispozitii generale SECTIUNEA l-a Definitie, scopuri, obiective Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna CEANU MARE, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel local, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. “Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale și celorlalți factori de decizir să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor; - amplasarea și dimensionarea unităților operative; - stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; - alocarea resurselor (fortelor și mijloacelor) necesare Obiectivele PAAR sunt: - crearea unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riseurilor generatoare de situații de urgență; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoașterea, de către toți factorii implicați și de către populație a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență; - optimizarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență. Obiectivul fundamemal al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECTIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale, inspectoratul județean pentru situații de urgență, CLSU alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește de către comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor și alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic și /sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului pentru Situații de Urgență „„Porolissm” al judetului. Personalul din inspectoratul județean pentru situații de urgență, precum și cel al celorlalte forțe destinate prevenirii și combaterii riscurilor de generatoare situații de urgență are obligația să cunoască în părțile care îl privesc conținutul planului de analiză și acoperire a riscurilor și să îl aplice, corespunzător situațiilor de urgență specifice.

Pagina 8

e du ut tf RA nziob iai ITAL) r-minta 1 ioana: în adina paiete Dat si El una aveul nana ml a = Mi rtrgesat anis vastei 3b miiai [pimbmviza in ala: |! vii Muj 70âcțibtvetoa, ati ul 1 Satie tilje ă _ D "Doga saa aie PoiaziVE al pe mi vaii = E pai E plac veltibeclinin ÎN matii a gi i TA a DE ai te aolsiaeaia Ubipanttiru Îi Fxiianea mule Ea pă vumuăa Emi Fiii: mii nnrseeaiiiig, 8 Ala pamiazean miei Marie. min detii "oda penale ÎN alt darea, E Moezienu vimri m)imnizeli Mounui m iei oibumuzih ravăaemieRuă cl mag e a a lata, Dimineata, Îl Mbrt ij ali paria île ro i e iuli Sezon, PS ur “Pute mag mio a nt i e Uli e PL Sa ea mie ÎMI a pei piscul vanat MNalipiza i azi me un emanl aut cra drpr bl menroiitz rebela artitliematei pie taiate A. male poti Pomi it: îp Bhagavan ien. i SI uitau alge) sectii) Maeapamă îne iminaaliy n ema Ea sul Ia îi Tape rrrza cerute Il Onbazdeztt Muia că ainu (ep ap ma poli pietii e starii mie mal pe pnl e iu Marita PE ae] a Da mă LL i e mezi 2 ama aa mată ate Miza Juice alla aia tara i 1 Ii ao app mazeug iernat iii în nisi alietb m

Pagina 9

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Responsabilitățile cetățenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală și permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața și proprietatea și a concetățenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea /educerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; - respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități in gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență; - participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situațiilor de urgență. Consiliul local și primaria Autoritățile administrației publice locale trebuie sa fie pregătite să facă față gestionării situațiilor de urgență prin comitetele județene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul și care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenția altor autorități și structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale trebuie luate la acest nivel, context în care creșterea capacității de prevenire și răspuns locale constituie prioritatea esențială. Principalele lor responsabilități, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situațiilor de urgență, analizează anual și ori de cate ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia; 3

Pagina 10

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - aprobă organizarea activității de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității administrativ- teritoriale; - hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de organizare și funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea și finanțarea cheltuielilor de întreținere și funcționarea acestuia în condiții de operativitate și eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanță; - aprobă planurile anuale și de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionarii situațiilor de urgență; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc și asigură respectarea prevederilor acestor documentații; - determină necesitățile comunității locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje și financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populației la acțiunile de apărare împotriva situațiilor de urgență și organizează exerciții și aplicații, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenție: operative; - asigură organizarea și instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acțiunile de salvare-evacuare a populației afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de urgență; - menține în stare de funcționare drumurile și accesele în zonele calamitate; - coordonează acțiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească și funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștiințare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență; - asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite. și condițiile corespunzătoare de trai, evidența populației evacuate, asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepția și depozitarea bunurilor evacuate, securitatea și paza zonelor evacuate; - coordonează acțiunile pentru asigurarea necesităților esențiale ale persoanelor sau comunităților izolate. c) post dezastru: - participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor și gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană și îmbrăcăminte și de distribuire a acestora, precum și pentru cazarea în locuințe temporare; - asigură condițiile pentru asistența sanitară; -coordonează activitățile de reconstrucție și restaurare a activității normale; - organizează activități de ajutor financiar. Instituții și operatori econo Instituțiile publice și operatorii economici au un rol important în ceea ce privește prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc și punctul de declanșare a unei situații de urgență. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substan/= periculoase, operatorii economici au următoarele obligații: - să notifice autorităților competente inventarul de substanțe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul d. securitate; 4

Pagina 11

PLAN DE ANALIZA ȘI A€ A RISCURILOR EDIȚIA > > - să elaboreze un plan de urgenj A - să informeze imediat autorități etenie în cazul producerii unui accident - să informeze corect și complet populația din zonele de pl care la urgență; - să desfășoare exerciții de verificare a planurilor și pregătire a forțelor proprii de intervenție; - să permită inspecția autorităților competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor și a limita, în pentru cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației și a calității mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publice și operatorii economici au următoarele obligații principale: - monitorizarea radioactivității mediului; - întocmirea prognozelor și predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare și a populației din zonele potențial contaminate; - notificarea autorităților asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecție și intervenție în caz de accident nuclear / radiologic; - desfășurarea de exerciții de urgență pe și în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice și operatorii economici trebuie să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică și în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referință -L nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă. -L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență. -Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin care le pe asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor. -L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a Va - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren

Pagina 12

PLAN DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic -Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase. - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de urgență CAPITOLUL II Caracteristicile unității administrativ —teritoriale 1. AȘEZAREA, VECINII, SUPRAFAȚA ȘI ISTORICUL LOCALITĂȚII Comuna Ceanu Mare este situată în SE Campiei Transilvaniei, la o distanta de 61 km fata de municipiul resedinta de judet Cluj Napoca prin Campia Turzii/Turda, sau 40 km pe DIIGIA prin Cojocna/Apahida si la o distanta de 21 km fata de municipiul Campia Turzii si 30 km fata de municipiul Turda. Comuna Ceanu Mare se invecineaza: -la N cu comuna Frata -la NV cu comuna Cojocna -la V cu comuna Ploscos -la S cu comunaViisoara -la SE cu comuna Tritenii de Jos -la E cu comuna Valea Larga, judetul Mures Comuna Ceanu Mare ocupa o suprafata de 9586,1 ha si este impartita administrativ-teritorial in 13 sate componente: Ceanu Mare,Boian,Boldut,lacobeni,Hodai, Strucut, Dosu Napului, Fanate, Valea lui Cati, Ciurgau, Starcu, Mortesti si Andici.Satul Andici este depopulat complet „iar in satele Starcu si Mortesti au mai ramas cate o gospodarie si cateva case parasite. RELIEFUL SI OCOPATIA LOCUITORILOR: -este monoton cu altitudini cuprinse intre 325m in Valea Lata si 481m in deal La cruce. Dealurile sunt golase „cu vegetatie saraca.Suprafata impadurita este de 64 ha.adca circa 0,6% din suprafata comunei si este compusa din specii de stejar,pin.alun, plop si artar.Pasunile ocupa o suprafata de 1400ha, fiind insuficiente pentru hrana celor circa 17150 de capete ovine si 2253 capete vaci cu lapte inregistrate in comuna.Zona este prielnica culturilor de cereale (grau,porumb;orz) dar in ultimul timp suprafetele cultivate cu plante de nutret sau legume ocupa tot mai mult spatiu.Ponderea livezilor vechi de prun a scazut dar au iceput sa apara plantatii noi in special de soiuri productive de mar „par, cais si prun.Ocupatia de baza a locuitorilor este crestere animalelor (oi, vaci,porci si pasari) si imlicit culturile de cereale si nutret. Timid dar sigur se dezvolta amenajarile hidrologice si piscicole in special in zonele joase cu excedent de apa. Sectiunea a 2-a. Caracteristici climatice: Din punct de vedere termic, clima in comuna este temperat — continentala cu precipitatii tot , timpul anului, cu ierni aspre si veri foarte calduroase in ultimii ani. Efectul de seceta este intalnit atat vara cat si iarna si se concretizeaza prin nivelu' scazut de precipitatii si implicit de apa in sol. Nivelul mediu al precipitațiilor:este de c -a 500l/mp,cu un deficit anual de circa 150-2001/mp, caracterizat mai ales prin neuniformitate in : "p si spatiu.Daca in unele zone, in special din partea 6

Pagina 13

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RI sudica a comunei, caniitatile de precipitatii c au in provocat distrugeri, celelalte zone efectul de seceta a persistat in ultima prioada ierderi insemnate i.Ninsorile pot aparea la Sfarsitul lui noiembrie sau inceputul lui i artie,acoperind in medie 23-27 zile din an. Regimul eolian: circulația maselor de aer este predominant din vest. marita in cu fregventa lunile de primavara. Temperaturile: variaza de la -20 grade C iarna pana la +35 grade C vara,avand o medie anuala de 8,5 grade C. In ultimii ani,nivelul scazut si neuniform de precipitatii,coloborat cu valorile ridicate de temperatura „au conferit un apect de clima mediteraniana uscata. 3. Sectiunea a 3-a. Reteaua hidrografica: Principalul colector de pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt afluientii de raului Valea Stanga a Aries, Soporului (Larga) si Valea Lata, care prin afluientii lor aduna apele de izvor sau torentii de versanti. pe Afluientii Vaii Soporului sunt: paraiele Fanate,Putorna (in Ceanu Mare) si Boldut in si stanga Soponita (in Boian) in dreapta. Afluientii Vaii Late sunt paraiele:Ciurgaul care o initiaza, Andiciu si Starcu in Dosu stanga, Glodului , Gerea (in Strucut),Dosu Napului si Huda in dreapta. Paraul Iacobeni strabate loc.lacobeni este afluient dreapta al paraului bazinul Muresului Frata, si prezinta particularitatea unei amenajari piscicole de tip iaz 4 lacuri in cascada in cu prezent si intentii de dezvoltare (3 pe paraul Iacobeni si unul afluientul dreapta :Soveriste pe „la confluienta) Versantii fara surse de apa care pot produce viituri in cazul unor ploi torentiale sunt:in fata Boldutului la Ferencz, in Strucut la Crisan (puisoru) si la Teo. Cursurile de apa Valea Soporului si Valea Lata au fost decolmatate toata pe lungimea afereta comunei Ceanu Mare. Celelalte cursuri de au fost intretinute in zonele risc apa cu iminent de inundatii prin decolmatari partiale si redimensionarea podurilor sau podetelor, necesitand monitorizarea permanenta si luarea masurilor de intretinere si decolmatare in acelor special a zone cu vulnerabilitate ridicata la inundatii (conform harta). Privind retrospectiv, în ultimii 30-35 de ani, satele de teritoriul comunei Ceanu Mare fost pe au afectate de inundațiile istorice (atât din revărsări ale cursurilor de cât și din de apă, scurgeri pe versanți).in timpul inindatiilor din 1970 si mai recent in 2005, au fost afectate terenuri agricole in Buturi. zona Între timp, pe teritoriul comunei s-au planificat si unele lucrări sau executat cu rol de apărare. SECȚIUNEA a-4-a Populatie - numărul populației:3531 - structura demografică : romani 3243, maghiari 77 si rromi 211 bărbați = 1770 femei=1761 Comuna CEANU MARE este impartita in 13 sate: -4 sate mari:Ceanu Mare,Boian, Boldut si Iacobeni -6 sate mici:Hodai,Fanate, Strucut, Valea lui Cati, Ciurgau si Dosu Napului -3 sate depopulate:Andici,Starcu si Mortesti

Pagina 14

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A SECȚIUNEA a-S5-a Căi de transport Căi rutiere: DJ Turzii-Frata-Mociu care strabate partial localitatile: Boldut,Boian si 150-Campia Ceanu Mare DI161A Apahida-Cojocna Ceanu Mare, care strabate partial localitatile Strucut si Ceanu Mare DC55 Ceanu Mare-lacobeni-Valea Larga (jud. Mures), 44km asfalt,restul pitruit DC56 Boian-Hodai Valea Larga (jud.Mures) 1,6km asfalt „restul pietruit DC 57 Boldut-Valea lui Cati-Ceanu Mare,pietruit integral DC 62 Boldut-Mortesti, pietruit integral DC 63 Dosu Napului-Starcu, pietruit integral DC 64 DJ161A-Strucut-Dosu Napului- Valea Florilor,pietruit integral DC 65 Strucut-Ciurgau Valea lui Cati.pietruit integral Pe raza comunei Ceanu Mare nu exista gari si autogari iar transportul persoanelor este asigurat prin statii de calatori si mijloace de transport apartinand firmelor: SC DAGHEMANA SRL-pe relatia Ceanu Mare-Campia Turzii FANY-pe relatia Ceanu Mare-Cluj Napoca EKERLE, ABOLIV, BOSS, ECOLOR,PANEMAR, etc, pentru navetistii proprii Teritoriul comunei este strabatut de reteaua magistrala de gaz Sarmas-Ceanu Mare cu bifurcatie in Ceanu Mare spre Campia Turzii si Sincai SECȚIUNEA a-6-a Dezvoltare economica Principalele resurse locale de pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt terenurile agricole si microfermele zootehnice. In subsol, in loc. Starcu, s-au descoperit si captat zacaminte de gaz natural. Agenții economici de pe raza comunei au ca obiect de activitate: desfacere cu amanuntul, depozite materiale de constructii carburanti si ingrasaminte chimice, constructii,ete. , Principalii agenți economici de pe teritoriul municipiului comunei Ceanu Maresunt : -SC VALPADICOM, Ceanu Mare, nr.101:depozit mat.constr.„carburant,ingrasaminte -SC BIOCAR, Ceanu Mare,nr.101c:depozit mat.constr.„carburant,piese auto -SC COMALEMI,Ceanu Mare,nr.20 si 366:magazin alimentar, spalatorie, atelier reparatii auto -SC MINIAD REPARATIISRL, Ceanu Mare,nr.388.atelier reparatii auto -PF TOTHAZAN DUMITRU,Ceanu Mare-moara,distilarie -SC FRISTI COM SRL, Ceanu Mare,nr.302a,magazin ABC -SC FARTESCU SI IURIAN SRL,Ceanu Mare,nr.307, magazin ABC -GREENCARE, Ceanu Mare, nr.369, fitofarmacie -SC VITISFARMIOANA SRL, Ceanu Mare, nr.375, farmacie -SC ROMARO SRL Ceanu Mare „nr.413a, constructii metalice -SC GHITU CONSTRUCTII SRL,Boian,nr.73, constructii -SC DARIUS CONSTRUCT SRL, Boldut, constructii -SNC CAUACIAN, Iacobeni 11 la, magazin ABC -SC COSAGRO,Fanate,nr.3,ferma zootehnica-vaci de lapte -SC ROMVAC,Ceanu Mare,ferma zootehnica-vaci de lapte -PF MOLDOVAN SIMION „acobeni.nr.248.ferma zootehnica-vaci de lapte Principalele ocupații ale cetățenilor de pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt : agricultura si crester-- animalelor. rincipalele servicii existente in comuna Ceanu Mare: 8

Pagina 15

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A a ON GAZ-96km, ELECTRICA-81km, ROMTELECOM-20km, APA SOMES CLUJ -26,5km -sanatate:farmacia VITISFARMIOANASRL, cab medic fam MARA M., cab.med.fam.MARTINI -salubrizare: SUPERCOM -ecarisaj :If Tehnologii Cluj -bancare:CREDIT BANC „ALIANTA”, POSTA ROMANA -punct APIA Fond funciar- 5551 ha teren arabil,2006 ha pasuni,949 ha fanete,63 ha suprafete impadurite Cresterea animalelor:17150 oi ,2253vaci,218 capre si 9750 porci Turism/capacitatii de primire turistica:0 SECȚIUNEA a-7-a Infrastructuri locale Institutii publice - cultură, ocrotirea sanatații etc. Institutii publice: - 1 primarie - IL biblioteca - 1 muzeu al satului - 4 camine culturale Lăcașuri de cult:-4 biserici ortodoxe -4biserici penticostale -2 biserici adventiste -1 biserica a Martorilor lui lehova Sport și agreement: 1 sala sport in Boian 1 sala feet-nice in Ceanu Mare Instituții de învațamânt:- 2 scoli gimnaziale cu clasele I-VIII -2 scoli primare cu clasele I-IV -4 gradinite Ocrotirea Sănătății: dispensar uman cu 3 puncte medicale Rețele de utilități — apă, canalizare, electrice,gaze ete Locuri de adunare si cazare a populației in situații de urgența: 4 camine culturale SECȚINEA a-8-a Vecinatați, influențe, riscuri transfrontaliere CAPITOLUL III Analiza riscurilor generatoare de situații de urgența Cunoașterea mecanismelor și a condițiilor de producere, a aplorii și a efectelor posibile a acestora, permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor și evidențelor statistice-studii procnoze etc. pe raza municipiului/orasului/comunei. SECTIUNEA 1 Analiza riscurilor naturale Fenomene meteorologice periculoase Inundații. Punctele vulnerabile la inundatii pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt: -in Ceanu Mare,paraul Putorna:5 gospodarii,2 agenti economici,200Mdj,l pod,4 ha teren agricol -in lacobeni,valea Iacobeni:4 gospodarii, 1,2kmDC,2,Sha teren agricol -in Boian:11 gospodarii, camin cultural, 1,8ha teren agricol -in Boldut:12 gospodarii, camin cultural.2,1 ha teren agricol C)

Pagina 16

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A -in Strucut (torenti ocazionali):2 gospodarii, 1,5km DJ,4,1 ha teren agricol, -in Dosu Napului,paraul Dosu Napului:5 gospodarii,1 scoala in conservare,2 poduri,3,2ha teren -in Fanate,paraul Fanatelor:8 gospodarii,2,4kmDC.,7,8ha teren agricol Furtuna Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mișcarea aerului verticala si o vasta cantitate de pe energie este transferata. Vânturile din urma unei furtuni la suprafața ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii cauza pot pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităților zilnice oamenilor și operatorilor economici. La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației. Tornada Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene în special în zonele apar temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație depăși chiar 500 de poate și km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate. Seceta Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi in cazul ploaia secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitații sub nivelul normal si de golirea depozitelor apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa este luata dintr-un decât apa rezervor cea adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole micșorarea si , calității existentei apei de băut si micșorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populația in continua e creștere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicațiile secetei devin din ce in mai ce serioase. De asemenea, vegetația moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenințând locuințe, lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi de surse apă pentru nevoile imediate. Zăpada si gheata Zonele cu risc marit de inzapezire sunt: -in lacobeni.pe DC55 -in Boian,pe DC56 -in Valea lui Cati,pe DC57 -in Strucut pe DC64 Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista de a posibilitatea lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent conditiilor asupra meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, combustibil apa, pentru incalzit, iluminat,lopata ete. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de de transport toate tipurile, activitatea în gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie și 10

Pagina 17

PLAN DE ANALIZA COPERIRE A RI JRILOR LA II-A gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiții de apa si inu ații sau solida, in combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la i viscol, combinata cu vanturile înalte. In zonele deluroase, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpada. Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „„ Programului de măsuri pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliu local. Pentru conducerea intervenției in caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni: -recunoașterea locului si estimarea urmărilor -organizarea dispozitivului de acțiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de lucru și urgențe -stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formațiuni si punctele de lucru, Stabilirea legaturilor cu cei surprinși de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si evacuare a acestora, asigurarea protecției împotriva degeraturilor și înghețului. Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate și un număr mare de oameni, practic întreaga populație aptă, operatorii economici și asociațiile de proprietari au obligația participării la activitatea de deszăpezire. Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire: -40 cm strat zăpadă nou depus -25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulație, pagube materiale, modificări ale configurației căilor de circulație. Incendii de pădure In cazul incendiilor de mari proportii,acestea pot avea loc in perioada de primavera-vara datorita aprinderilor de resturi vegetale de pe terenurile agricole din vecinatatea suprafeteler impadurite:-Ceanu Mare,padurea Andiciului,30 ha de pin negru -Boldut, padurea Rosia,33 ha foioase -lacobeni,padurea Ursului,7ha alunis si boscheti Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetă și cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori uscați) precum și gospodăriile din zonă. Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar și cel puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului și turiștii care nu respectă măsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor. Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile de propagare a incendiilor la mare distanță. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii legați de activități umane. Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenușa in atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren , prin distrugerea vegetației si lăsând regiunile de deal vulnerabile la căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins. Fenomene distructive de origine geologică Cutremurele sunt evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul mișcărilor tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea 1

Pagina 18

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A aproape oriunde. Majoritatea acestora își au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord - vest ale țării. După adâncimea la care se produc, cutremurele pot fi de suprafață(50- 250 km.) sau la adâncime(250- 700km). Mărimea cutremurului( magnitudinea), care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor tectonice, se măsoară pe scara Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe scara Mercalli. Chiar daca de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii extinse clădirilor, țevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicații si șoselelor. Focul cauzat de țevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o cauza primara de pagube. Alunecări de teren Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale(ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea plantațiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe. Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de transport, proprietăți agricole si locuințe. Ele se pot declanșa și urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale. Masurile planificate pentru prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare excepții, nu se desfășoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 — 3 m/s, iar in unele situații si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situații. In aceste condiții, un rol important revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației in timp util realizării protecției. ISTORIC ALUNECARI DE TEREN 1)Boian, coasta Castailor-Soponita 2)Perioada producerii fenomenului:inundatiile din 1970 3)Cauzele:excedent de apa /falii sedimentare ale solului cu compozitii diferite 4)Efecte:deplasarea a circa 40 ha de teren, 10 gspodarii afectate,300 m drum satesc distrus, 5)Masuri de interventie:stramutarea 6 gospodarii 6)Masuri pentru atenuarea efectelor:- Vor fi monitorizate urmatoarele zone cu risc crescut de alunecare de teren in cazul unor ploi abundente sau cutremure: 1) Loc.lacobeni: coasta Ticudenilor si Livada cu risc de afectare a jumatate satului lacobeni pe o soprafata de circa 35 ha 2) Loc.Strucut:- Coasta viilor, circa 30 ha, cu risc de afectare DJ161A - Coasta Suciului, circa 20 ha - Coasta Saraspatacului la Haiduc 16 ha - La Hadareanu: 8,5 ha - La Muresan loan: 4,2 ha La Dosu Glodului:14 ha cu risc de afectare DJ161A pe circa? km 3)Loc. Dosii Napului:-la Toma 2.8 ha si Calmanu, 5,6 ha 4) Loc.Boldut: fata Boldutului, 12 ha 5)Loc.Boian: Dealu Crucii 7 ha si coasta Crisenilor 10ha 6)Loc. Fanate: coasta Fanatelor din sosea (DJ150) pana la Muntean Aron, 32 ha Masuri necesare:impadururea zonelor afectate. 12

Pagina 19

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE R EDIȚIA A II-A SECȚIUNEA a-2-a Analiza riscurilor tehnologice/ industriale si de transport și depozitare produse periculoase Activitatile industriale sunt reduse pe teritoriul comunei. Totusi,existand, | spalatorie auto,1 brutarie si 2 depozite de carburanti si ingrasaminte chimice,se vor monitoriza in vederea evitarii producerii unor accidente specifice:incendii, explozii,avarii,degajari/scurgeri de substante periculoase,ete,care pot sa puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si animalelor di jur. Agenti economici vizati: SC VALPADICOM, brutarie si depozit carburanti /ingrasaminte chimice/buteliii gaz SC BIOCAR, depozit carburanti/ingrasaminte chimice/butelii gaz SC COMALEMI, spalatorie auto Transport rutier Riscul unor accidente rutiere poate exista pe toate drumuri judetene si comunale care traverseaza comuna.Se vor lua urmatoarele masuri: -alarmarea SVSU -anuntarea la 112 -evacuarea locuitorilor din zona afectata -oprirea/redirectionarea circulatiei pe sectorul de drum afectat -acordarea primului ajutor victimelor -interventia pentru limitarea si lichidarea situatiilor de urgenta Transport feroviar :nu avem Transport rețele magistrale: transportul energiei electrice pe teritoriul comunei se face prin retele de medie si joasa tensiune.In urma manifestarilor meteo periculoase aceste retele pot fi afectate Transportul gazelor se face pe teritoriul comunei atat prin 2 magistrale de inalta presiune cat si prin reteaua de distribuire a gazelor de joasa presiune.Retelele magistrale cat si cele de distributie pot fi afectate datorita cutremurelor,alunecarilor de teren sau activitatilor agricole. Prabușiri de construcții, instalații sau amenajări: poate exista riscul prabusirii scolilor vechi aflate in conservare din Iacobeni siDosu Napului Eșecul utilităților publice: pot exista avarii la retelele de apa,gaz si electricitate datorate conditiilor meteo periculoase si activitatii umane. Caderi de obiecte din atnosferă sau din cosmos Muniție neexplodată A Pe teritoriul comunei s-a descoperit munitie neexplodata. Sub denumirea generala de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente încărcate cu substanțe explozive. In timp de pace si război un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției si apoi neutralizarea acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriuzisa (nu intamplatoare) a muniției rămasa neexplodată se face de câtre formațiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detectă muniția la mari adâncimi. La descoperirea oricărui tip de muniție (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate următoarele reguli: - sa nu fie atinse, lovite sau mișcate; - sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente; - sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuințe sau grămezi de fier vechi;

Pagina 20

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - sa se anunțe imediat organele de politie, care la rândul lor anunța organele de protecție civila si care intervin pentru ridicarea muniției respective. La locul descoperirii muniției, organele de politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protecție civila; SECȚIUNEA a-3-a Analiza riscurilor biologice Cuprinde referiri cu privire la inventarierea și analizarea surselor potențiale de izbucnire a unor epidemii /epizootii în construcții, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de sinistrați sau refugiați etc. - și poluările accidentale. SECTIUNEA a-4-a Analiza riscurilor de incendiu Cuprinde referiri cu privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor și a altor situații de urgență, evidențele existente localități, operatori economici, pe instalații publice etc., fond construit, vegetație sau vehicule. SECTIUNEA a-S-a Analiza riscurilor sociale Cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcție de evidențele existente privind adunări, târguri, festivaluri și alte manifestări periodice cu afluență mare de public și mișcările sociale posibile, în raport de politica socială și situația forței de muncă din zonă. SECTIUNEA a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri cum sunt descarcerări, asistență medicală și medical, transport deblocări de persoane, evacuare și autoevacuare, distrugerea focarelor de infecție și salvarea parazitare, de la înălțime/ scoaterea din puțuri a animalelor căzute și persoanelor labile hotărâte psihic să se sinucidă, dar și altele precum scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciuri și fântâni inundate . CAPITOLUL IV Acoperirea riscurilor SECTIUNEA 1 Conceptia desfăsurarii acțiunilor de protecție-intervenție Elaborarea concepției de desfășurare a acțiunilor de protecție-intervenție constă în stabilirea etapelor și fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de definirea urgență, obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile viitoare (completarea alternativelor față de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea alternativei de acțiune optime și care recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea dispozitivului de intervenție, luarea deciziei și precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii și celor de cooperare. Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc și actualizează planuri de protecție și intervenție ce se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză și acoperire a riscurilor. La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE URGENȚĂ” se vor executa următoarele măsuri : - verificarea și actualizarea documentelor de conducere ; - introducerea serviciului operativ ; - Stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile pentru populație; - verificarea instalaților de acționare a iluminatului public ; - verificarea și aducerea în stare de funcționare a aparaturii și mijloacelor de înștiințare- alarmare; - completarea materialelor necesare dotării formațiunilor de protecție civilă; - intensificarea pregătirii comisiilor și formațiunilor de protecție civilă /SVSU 14

Pagina 21

PLAN DE ANAL JRILOR EDIȚIA A II-A La declararea mobiliză au a stării de război se asigură capacitatea completă de protecție civilă. La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele a ctivități : - alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere ; - verificarea mijloacelor de transmisiuni și instalaților din punctul de comandă ; - întărirea pazei și apărării punctului de comandă ; - urmărirea evoluției evenimentului pentru care s-a primit mesajul ; - analizarea și interpretarea situației; - verificarea și pregătirea C.L:S.U. și S.V.S.U. La primirea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele activități : - transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectați din raza administrativă; - introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz,”DEZASTRE” pe teritoriul localitatii și respectiv în zonele posibil afectate; - verificarea și pregătirea pentru intervenție a formațiunilor SVSU; - intensificarea observării prin formațiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor și trimiterea sintezei lor(rapoartelor operative) la eșalonul superior; - analizarea și interpretarea situațiilor de la etapă la etapă; - pregătirea acțiunilor de intervenție: SECȚIUNEA a-ll-a Etapele de realizare a acțiunilor Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale: a) alertarea și /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar și private pentru situații de urgență în vederea pregătirii și executării intervenției; b) informarea personalului de conducere asupra situației create; c) deplasarea la locul intervenției; d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție; €) transmiterea dispozițiilor preliminare; £) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție; 8) evacuarea, salvarea și /sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă; i) manevra de forțe; |) localizarea și limitarea efectelor evenimentului (dezastrului); k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului); 1) regruparea forțelor și mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție; 0) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacității de intervenție; q) informarea primarului și a eșalonului superior. Măsuri pe timpul producerii dezastrului: - salvarea (prevenirea și protecția) populației, animalelor, bunurilor materiale și valorilor de patrimoniu, de acțiunile distructive ale dezastrelor prin înștiințare, alarmare și evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare; - decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalațiilor și echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice; 15

Pagina 22

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A - limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de utilitate publică; - izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor; - acordarea primului ajutor, trierea și evacuarea răniților la formațiunile medicale fixe sau mobile cele mai apropiate; - acordarea asistenței medicale specializate și spitalizarea persoanelor rănite, arse, iradiate, contaminate, intoxicate; - amenajarea unor spații de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistrați (refugiați), pentru persoanele rămase fără locuințe; - paza și supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul și distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populația rămasă fără locuințe; - paza și însoțirea convoaielor umanitare; - înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor și participarea la refacerea condițiilor pentru reluarea, în stare de normalitate a activităților sociale și economice; Toate acestea se pot desfășura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului precum și după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărțite în misiuni postdezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung. Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri naturale Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscuri naturale presupune un efort conjugat și multidisciplinar, implicând resurse umane și materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influențarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populației, bunurilor materiale și proprietății, prin măsuri și acțiuni de apărare. Obiectivele specifice sunt: a) identificarea și delimitarea zonelor expuse riscului; b) întreținerea lucrărilor și amenajărilor de apărare și realizarea unora noi în zonele expuse riscului; c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare; d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situațiilor de urgență determinate de manifestarea riscului specific: 1. planuri de intervenție; 2. planuri de înștiințare-alarmare a populației; 3. planuri de evacuare a populației în cazul situațiilor de urgență; 4. asigurarea logistică în cazul situațiilor de urgență; e) elaborarea hărților de risc pentru localitățile vulnerabile; £) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu hărțile de risc; 8) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuințele din zonele de risc; h) pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele predezastru, dezastru și post-dezastru; i) elaborarea unor programe naționale și locale care să vizeze strămutarea comunităților din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor. Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri tehnologice Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri și acțiuni încă din etapa de proiectare, continuând în fazele de exploatare și dezafectare în condiții de siguranță. Accidente industriale Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii 16

Pagina 23

LAN DE ANALIZA ȘI A OPERIRE A RI LA II-A Europene și presupune obiective concre ru toate componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor d Principalele obiective specifice sunt: a) identificarea și realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă substanțe periculoase pe teritoriul municipiului /orașului/comunei; b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore și aplicarea practică a acestora; c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile și retehnologizare; d) reducerea impactului negativ asupra comunităților și mediului prin politici coerente de amenajare și utilizare a teritoriului; e) implementarea unui sistem de management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor amplasamente; pe £) elaborarea unor planuri de urgență externă viabile și care să ofere instrument un eficient autorităților administrației publice locale pentru limitarea și înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor; 8) dezvoltarea cooperării între comunitățile locale și operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecție a populației în zonele de planificare la urgență; h) elaborarea unor programe pentru conștientizarea populației expuse, prin îmbunătățirea comunicării cu publicul și implicarea mass-media; i) îmbunătățirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situațiilor de urgență declanșate de accidente industriale în care sunt implicate substanțe periculoase. Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie activitate o de interes național și este reglementată prin legislație specifică, în conformitate cu acordurile internaționale la care România este parte. Principalele obiective sunt: a) realizarea hărților de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de în transport care sunt implicate materiale și deșeuri periculoase; b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale în vederea periculoase asigurării unei intervenții oportune și operative în caz de accidente: c) elaborarea unor planuri județene de răspuns la accidente de în vederea unei transport gestionări adecvate. Prevenirea incendiilor 1. Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activități de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieței, recunoașterea și desemnarea organismelor pentru atestarea conformității produselor cu rol în satisfacerea cerinței securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice și juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice și sancționarea vinovate persoanelor de încălcarea prevederilor legii. 2. Optimizarea activității de avizare a proiectelor pentru anumite de categorii construcții și autorizarea la punerea în funcțiune a acestora în vederea asigurării cerinței esențiale de securitate la incendiu a construcțiilor și instalațiilor aferente și ale exigențelor utilizatorilor. 3. Implementarea codurilor de proiectare bazate performanță și a metodelor pe ingineriei securității la incendiu în domeniul proiectării și realizării investiților. Totodată se va acționa pentru cunoașterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcții din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori și proiectanți, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele și serviciile de proiectare naționale. 4. Operaționalizarea serviciilor publice voluntare pentru situații de urgență la 17

Pagina 24

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A nivelul comunității locale în vederea reducerii numărului mare de victime și incendii la gospodăriile populației. 5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înființării, echipării, dotării și pregătirii serviciilor private pentru situații de urgență, având în vedere tendința dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, în consonanță cu inițiativele europene de politică industrială. 6. Planificarea și desfășurarea activităților de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență și Inspectoratul județean pentru situații de urgență, preponderent la instituții publice, operatori economici cu risc mare și foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfășoară activități socioeconomice și culturale la care participă un număr mare de persoane. 7. Elaborarea unei noi concepții privind statistica incendiilor, bine definită și de înaltă calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive și îmbunătățirea calității produselor de protecție la incendii. 8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările europene specifice. 9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente și educarea populației cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilității. 10. Dezvoltarea la nivel local a unei concepții integrate de conștientizare a publicului, precum și a factorilor de decizie și a celorlalți factori implicați, pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepție este necesară pentru a crea o societate informată și rapidă în reacții, capabilă să-și reducă vulnerabilitatea la dezastre. 11. Crearea unei mentalități adecvate la nivelul comunităților locale prin angrenarea în acest efort a celorlalți factori educaționali: școala, biserica, organizațiile nonguvernamentale, etc. Conducerea acțiunilor și asigurarea cooperării: A. Conducerea- se asigură, funcție de situația creată pe teritoriul Municipiului/orasului/comunei , de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal, prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU. Conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către autoritățile administrației publice, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Județean pentru Situațiile de Urgență. Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de către Comitetul local pentru Situații de Urgență. Convocarea Comitetului local pentru Situații de Urgență se va face la ordinul primarului, pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forțelor și mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv. Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție se va desfășura pe etape și va cuprinde : - culegerea, centralizarea și prelucrarea datelor și informațiilor despre riscul produs: - analiza situației create: - mărime, amploare; - evaluarea urmărilor, pierderilor și distrugerilor; - evaluarea necesarului de resurse umane, materiale și financiare; - evaluarea nevoilor de sprijin; - stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricții); - elaborarea deciziei pentru intervenție și transmiterea dispozițiunilor de intervenție (acțiune); - coordonarea, conducerea și controlul desfășurării acțiunilor; - elaborarea sintezelor și rapoartelor pentru eșaloanele și organismele interesate; 18

Pagina 25

PLAN DE ANALIZA ȘI AC RISCURILOR A II-A EDIȚIA - elaborarea comunicatelor de informare pentru populație și transmiterea lor prin mass-media; - analiza stadiului de realizare a măsurilor stabi e Conducerea se va realiza atât de la nivelul Primăriei cât și in din zonele afectate. teren, Declanșarea sistemului de alarmare se execută în siluația existenței pericolului de risc, prin sistemul centralizat de alarmare, de IJSU Activități care se execută la producerea unei situații de urgență: - Asigurea protecției individuale (familială sau colectiva, funcție de situație) * Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie * Constituirea grupului de lucru, compus din consultanții/experți ai instituților și operatorilor economici cu reprezentare în comitetul local * Verificarea prezenței * Emiterea de ordine referitoare la situația de urgență creată * Verificarea stadiului de activare al sistemului de acțiune : - organismele de conducere; - formațiile de intervenție; - agenții economici; - sursa de risc; - furnizorii de resurse. * Executarea înștiințării organismelor și celorlalte ale sistemului încă componente care nu sunt activate. * Culegerea și analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele și informațiile disponibile despre: - caracteristicile situației de urgență ; - urmările probabile ale acestuia și cele cunoscute la momentul analizei. * Elaborarea și transmiterea ordinelor preliminare de intervenție executarea pentru unor acțiuni de: - cercetare-căutare și observare; - deconectare/întrerupere generala/parțială a distribuției de: electricitate, termic, gaze, agent apă. * Culegerea datelor si informațiilor despre urmările situației produse de la: - sistemul de cercetare-căutare, observare; - agenții economici; - organisme si organizații din municipiu: Societatea de Cruce Roșie, Ambulanță, Societăți de taximetrie, transport, echipaje de poliție din trafic, ete. * Analiza situației create, ca urmare a acțiunii factorilor distructivi elementelor asupra expuse: - evaluarea caracterului, gravității si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube; - distribuția acestora pe cartiere, agenți economici, instituții; - compararea cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenției - înscrierea situației pe planul hartă general al localitatii. * Culegerea propunerilor pentru inițierea si desfășurarea acțiunilor de intervenție de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situației de urgență: - înscrierea propunerilor în jurnalul acțiunilor de intervenție. * Stabilirea categoriilor acțiunilor de intervenție, care trebuie să fie executate limitarea pentru și înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfășurare a acestora. * Stabilirea si repartiția misiunilor de intervenție la : - Comitetului local pentru situații de urgență ; - organismelor prevăzute în planurile de intervenție/cooperare, specifice tipurilor de risc: - formațiilor de intervenție profesioniste și voluntare; * Stabilirea termenelor si duratei de desfășurare a acțiunilor de intervenție (după caz). 19

Pagina 26

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A * Organizarea si desfășurarea evacuării si cazării sinistraților, conform prevederilor planului de evacuare. * Alocarea resurselor umane, materiale și financiare: - repartiția formațiilor de intervenție; - repartiția specialiștilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanșării unor dezastre complementare si/sau a declanșării și dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acțiunilor de intervenție; - repartiția mijloacelor de intervenție de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură, unelte, instalații — utilaje, mijloace de transport, etc.). * Elaborarea ordinului pentru intervenție * Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraților/evacuatilor * Transmiterea ordinului către organismele si formațiile care urmează să execute acțiuni de localizare și înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite: - direct la conducătorii formațiilor, prin componenții grupului de lucru; - telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) și alte mijloace specializate. * Stabilirea nevoilor de sprijin și ajutor de la IJSU : - nevoile de sprijin și ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor și se pot referi - formații de intervenție; - mijloace de intervenție; - resurse logistice; - spații de cazare pentru sinistrați. - asistența pentru rezolvarea unor situații speciale care depășesc posibilitățile comitetului; - contaminare NBC; - carantină; * Stabilirea nevoii si condițiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă se execută în funcție de caracterul, gravitatea și volumul de urmări ale situației create, de capacitatea de a face față acestora cu resursele comitetului. * Organizarea coordonării și controlului referitor la: - inițierea și desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție; - evoluția situației in zonele de risc și în zonele de intervenție; - supravegherea și controlul calității factorilor de mediu; - pericolul unor dezastre complementare; - pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acțiunilor de protecție și intervenție. Ca urmare a acțiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează: - corectări și completări ale ordinului de intervenție; - manevre de forțe și mijloace ale organismelor de intervenție. * Organizarea cooperării: - între formațiile sistemului de intervenție; - cu formațiile primite în sprijin și ajutor; - cu organizațiile neguvernamentale; * Asigurarea logistica a intervenției care se refera la: - organizarea schimburilor de lucru; - organizarea hrănirii și odihnei; - asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; - asigurarea materialelor și condițiilor de protecție și siguranță în executarea operațiilor; - organizarea depanării -întreținerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; - asigurarea asistenței medicale și primul ajutor pentru formațiile de intervenție. 20

Pagina 27

PLAN DE ANALIZA ȘI AC( URILOR EDIȚIA A II-A Urmărirea desfășuri iilor de intervenție în vederea asigurării calității și eficienței acțiunil și pentru: - respectarea tehnicilor, procedurilor și iehnologiilor adoptate; - diminuarea riscului pentru victime, supraviețuitori și operatori în cazul unor replici periculoase; - reducerea pericolului de declanșare a unor situații complementare, a unor evenimente / fenomene care ar influența desfășurarea intervenției; - reluarea distribuției parțiale sau totale de utilități: energie electrică, apă, termic, gaze, agent etc. * Urmărirea respectării restricțiilor si interdicțiilor în zona de risc în vederea asigurării: - protecției victimelor, operatorilor și a populației valide din zona de intervenție sau de risc; - desfășurării în condiții optime a acțiunilor de intervenție; - desfășurării evacuării și cazării sinistraților; - stării de sănătate a populației în zona de risc; - siguranței în acțiune a sistemului de intervenție. * Organizarea acțiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulației, prevenirii și stingerii incendiilor în vederea asigurării: - continuității și cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție și de evacuare; - protejării — siguranței bunurilor si valorilor materiale ale victimelor și sinistraților din zonele de intervenție și zonele de risc; - diminuării producerii unor incidente și accidente de circulație care ar complica sau influența desfășurarea acțiunilor de intervenție și evacuare: - înlăturării pericolului de declanșare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenție; - localizarea și stingerea incendiilor. * Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență; * Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgență, către Centrul Operațional Județean din Inspectoratul pentru Situații de Urgență; * Informarea populației din zonele de intervenție și zonele de risc asupra: - situației create; - acțiunilor si măsurilor de protecție care s-au planificat și care se desfășoară; - evoluției situației în zonele intervenției și de risc; - restricțiilor și interdicțiilor impuse și necesitatea respectării întocmai a acestora; - modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi și cerințe ale populației; - nevoilor (eventuale) de participare a populației apte și instruite la realizarea unor acțiuni de protecție și intervenție. * Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru IJSU și CJSU despre dezastru, urmările lui și acțiunile de protecție — intervenție realizate și în curs de desfășurare, despre nevoile de asistență, sprijin si ajutor, despre acțiunile pe termen lung. - + Restrângerea acțiunilor de intervenție, prin: - încetarea activităților de intervenție, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare; - retragerea formațiilor din zona de intervenție; - desfășurarea activităților de restabilire a capacității de acțiune a formațiilor de intervenție. * Analize, strategii si tactici pentru acțiunile pe termen lung în vederea realizării - demolării — curățării zonelor de distrugeri; - consolidării — restabilirii unor construcții avariate; - reabilitării unor activități economico — sociale; - asigurării locuințelor permanente și a asistentei sociale pentru sinistrați; - asigurării asistentei medicale și sociale a vătămaților; - revenirii la situația inițială. 21

Pagina 28

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A B. Cooperarea se organizează cu scopul ducerii acțiunilor de intervenție într-o concepție unitară și pentru evitarea surprinderii și conjugarea efortului formațiunilor de intervenție împreună cu celelalte forțe ale sistemului național de apărare pentru realizarea intervenției conform planurilor de protecție civilă. Cooperarea se realizează cu : a) Poliția Locală (comunitară) pentru : -asigurarea pazei și ordinii publice, controlul și îndrumarea circulației pe - - timpul situațiilor de urgență; -executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în urma atacului aerian sau dezastrului; -asigurarea pazei unor obiective vitale; -transmiterea unor comunicate către populație, -sprijinirea pentru evacuarea populației la punerea în aplicare a planului de evacuare; -asanarea teritoriului de muniția neexplodată și identificarea cadavrelor necunoscute. b) Detașamentul de jandarmi pentru : -paza și apărarea punctelor de comandă; -paza și supravegherea zonelor contaminate precum și a zonelor cu muniție neexplodată; -paza obiectivelor afectate de riscul produs; -contracararea acțiunilor care să împiedice activitatea de intervenție c) Filiala de Cruce Roșie pentru: -organizarea acțiunilor de prim ajutor și sprijinirea tehnică a formațiunilor medicale din SVSU; -recrutarea donatorilor de sânge și trimiterea acestora la punctele de recoltare; -colectarea și distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate. d) Detașamentul de pompieri pentru: -participarea la acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor incendiilor; -informarea reciprocă despre producerea situațiilor de urgență și în mod special a incendiilor, stabilirea măsurilor necesare ducerii acțiunilor de intervenție; -participarea la acțiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul transportului, cu substanțe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localitatii. -executarea intervențiilor de descarcerare SECȚIUNEA a-3-a Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și de evolutia evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgentă sunt organizate astfel: - urgenta | - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la operatorii economici; - urgenta a II-a - asigurată de subunitațile Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Avram Iancu” al județului Cluj; - urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe; - urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de amploare si de lungă durată. SECȚIUNEA a- 4-a Acțiuni de protecție-intervenție Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și /sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; 22

Pagina 29

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERI A RISCURILOR EDIȚIA A II-A b) acordarea primului ajutor medical și p hologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afec €) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea și /sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și /sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ; f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. SECȚIUNEA a- 5-a Instruirea Pregătirea forțelor profesioniste și / sau voluntare și private de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență județean și aprobate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Prefectul, primarul și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație / salariați, a modalităților de acțiune conform planurilor de analiză și acoperire a riscurilor aprobate. Pregătirea pentru intervenție a forțelor operaționale se va executa concomitent cu îndeplinirea atribuțiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operațiuni de sprijin și asistență, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei specialități. Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel maxim posibil pentru fiecare componentă a forțelor de protecție civilă. O atenție deosebită va fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuințare a tehnicii de intervenție, punându-se accent pe însușirea deprinderilor practice. Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor naționale prin ședințe de pregătire, convocări și specializări, exerciții și aplicații conform programelor anuale de pregătire. Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menținerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de intervenție necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a SVSU, se vor mări numărul antrenamentelor și exercițiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creșterea stării de operativitate a forțelor. Forțele operaționale de protecție civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea vor fi încadrate cu specialitățile și necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea și respectiv normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate la niveluri cât mai înalte. SECȚIUNEA a-6-a Realizarea circuitului informațional-decizional si de cooperare Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență. 23

Pagina 30

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii și a luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecției bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare. Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea riscurilor și /sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, și cuprinde: -înștiințarea despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență; -înștiințarea despre pericolul atacului din aer; -înștiințarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale și neconvenționale. Înștiințarea se realizează de Inspectoratul Județean pentu Situații de Urgență Salaj”, pe baza informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență. Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situațiilor de alarmă aeriană și încetarea alarmei și se introduc pe baza informațiilor primite de la organismul de conducere al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens. Mesajele de înștiințare despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență vizează iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de risc. Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, rediologice, convenționale și neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe baza datelor și informațiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare. Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile publice locale a mesajelor /semnalelor /informațiilor despre probabilitatea producerii unor situații de urgență sau a atacurilor din aer. Prealarmarea se realizază de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență “Porolissum “ Sălaj. Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor situații de urgență sau a unui atac aerian și se realizează de către ISUJ sau autoritățile administrației publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înștiințării de la structurile abilitate. Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea populației: - oportună — dacă asigură prevenirea populației în timp scurt și se realizează prin mijloace și sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre. - autentică — transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de urgență. - stabilă — prevenirea populației și operatorilor economici se realizează în orice situație creată și se obține prin: - menținerea mijloacelor de alarmare în permanență stare de funcționare; - folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcționare: rețea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare; - verificarea periodică a dispozitivelor de acționare a mijloacelor de alarmare afectate în urma riscurilor produse; - intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puțin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond. Mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune locale, inclusiv prin satelit și 24

Pagina 31

cablu, care operează pe ieritoriul muni situații de urgență În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare realizează se cu aprobarea prefectului, primarului localității ori a conducătorului instituției publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciților acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se întreține și se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții. CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere /manifestare, amploarea și efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor în cadrul SVSU, astfel: - compartimentul de prevenire; - echipaje / grupe de intervenție ; - formațiuni de asistență medicală de urgență ; - echipe căutare-salvare, NBC și pirotehnice); - echipe de cercetare — observare; - alte formațiuni de cooperare (Crucea Roșie, echipe slvamont, scafandri profesioniști ș.a.); - grupe de sprijin. Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt: - controale și inspecții de prevenire - asistența tehnică de specialitate - informarea preventivă - pregătirea populației și salariaților - constatarea și propunerea spre sancționare a încălcărilor de la prevederile legale Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste și voluntare situații de pentru urgență, mai pot acționa: unitățile poliției, jandarmeriei, structurile poliției locale (comunitare), unitati speciale de aviație și SMURD., unitățile specializate /detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice. Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific. Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unei situații de urgență specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de protecție civilă) , precum și din alte surse interne și internaționale, în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție operativă, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale și tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forțele profesioniste cât și pentru forțele specializate voluntare din cadrul localității. Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că prevenirea este o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva dezastrelor, astfel: 25

Pagina 32

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A 1) asigurarea finanțării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieții și sănătății populației, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale; 2) asigurarea finanțării și derulării programelor de îmbunătățirea dotării pentru gestionarea dezastrelor; 3) asigurarea resurselor necesare funcționării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor; 4) finanțarea programelor pentru pregătirea autorităților și populației; 5) constituirea prin bugete, procentual față de prevederile acestora, de fonduri pentru intervenție la dispoziția autorităților cu atribuțiuni în managementul dezastrelor; 6) constituirea și împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situații de dezastre. Finanțarea acțiunilor preventive, de intervenție și reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul local al municipiului, precum și ale instituțiilor și operatorilor economici, din alte surse interne și internaționale. Finanțarea măsurilor și acțiunilor de protecție și supraviețuire a populației pe timpul și după producerea situațiilor de urgență se face astfel: 1. prin bugetul local, dacă situația de urgență s-a produs la nivelul unității administrativteritoriale a municipiului; 2. prin bugetul de stat, dacă situația de urgență s-a produs la nivel național sau nivelul mai multor județe; 3. operatorii economici și instituțiile publice au obligația prevederii în bugetele proprii a fondurilor necesare protecției și supraviețuirii salariaților pentru asigurarea continuității activității pe timpul situațiilor de urgență. Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise deâ către ministere pe domenii de activitate, autoritățile centrale și locale ale administrației publice, cu avizul inspectoratului pentru situații de urgență județean. Este necesară realizarea unor baze de date și a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităților în activitatea preventivă. CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR Logistica trebuie să-și adapteze capabilitățile la scopurile și obiectivele cuprinse în strategia protecției civile, prin stabilirea priorităților necesare asigurării unui sprijin adecvat, dinamic și oportun pentru susținerea forțelor. Sistemul logistic trebuie să asigure libertatea de acțiune atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau război. Pentru susținerea participării la noi tipuri de angajamente /misiuni multinaționale de sprijin și asistență umanitară, acesta trebuie să fie suplu și flexibil. Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecție specifice. Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile administrației publice locale, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare. COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGEN ALUAT CEANU MARE Telefon 0264327101/fax 0264367715/e-mail primaria(Gceanu-mare.ro 26

Pagina 33

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ALUAT CEANU MARE Telefon 0264327101/fax 0264367715/e-mail primaria(aceanu-mare.ro e Localități aparținătoare: CEANU MARE, BOIAN, HODAI-BOIAN, BOLDUT, IACOBENI „FANATE , STRUCUT, CIURGAU,DOSU NAPULUI, VALEA LUI CATI Componența nominala a Comitetului Local pentru Situații de Urgența U.A.T.: CEANU MARE
NE za cr tiiNume „ și prenumeEp cția în c, s UFuncția și instituția unde lucreaza .. resa „e Telefori la instituție Serviciu Funcția Instituția js.F a x s r , i c i u
1.Pacurar VirgilPreș edin tePrimar Primăria Str. 0264327101 com. Princip. Ceanu nr.101/c Mare... Pa
2.Crisan CornelVice preș edin te __Viceprim Primăria Str. -I- ar com. Princip. Ceanu nr.101/c Mare
3.Balcau NeliaMe mbr uSecretaru Primăria Str. -IL- com. Princip. localității Ceanu nr. 101/c Mare
4.Tritean DumitruMe mbr uSefsvsu Primăria Str -IL- com. Princip. Ceanu „nr. 101/c Mare
5.Deac VladMe mbr uSef de Politia Str. 0264327102 post Ceanu Princip., Mare nr.80
| | Ad res a Telefon mobil | de e- ma il 0728672267 0721084438 0735853203 0735853213 0771675845 27

Pagina 34

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
6. Maier Me Politist Primaria Str. Eugen mbr local Ceanu Princip. Dan u Nr.101/c02643271020735853219
7. Martini Me Medic Str. Cristian mbr familie Princip. u Nr.3760745369883
8. Mara Me Medic Str. Mihai mbr familie Princip. u Nr.3760740218698
9. Popa Me Medic Str. Adelina mbr_ veterinar Princip. u Nr.0752328563
10 Petruta Me Director Scoala Str. Nicolae mbr scoala Ceanu Princip. Leontin u Nr.38102643271100720015444
11 Malasincu Me Patron Str. Stelian mbr depozit BIOCAR Princip. u materiale Nr.101/a02643695900740179381
12 Moldovan Me Contabil Primaria Ramona mbr Ceanu u02643271010749618380
13 Cuc Me Lucrator Primăria Str. Adriana mbr social Ceanu Princip. u 101/02643271010735853215
Președinte CLSU, Primar, ANITA PACURAR VIRGIL Întocmit Sea Tritean SRI mel a” 28

Pagina 35

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A PRIMARIA CEANU MARE JUDETUL CLUJ ORGANIGRAMA S$.V.S.U. Ceanu Mare Conform: HGtieooeuae oz cena „privind structura SVSU (1sef SVSU+20 volunt.)
Nr. crtNumele,prenumeleAdresaFunctiaTel.contact
1Prevenire institutii
2;Prevenire Ceanu Mare-Dosu Nap
3Prevenire Boian — Hodai Boian
4Prevenire Boldut Valea lui Cati
5)Prevenire Iacobeni Fanate
6Interventie Ceanu Mare-Fanate
7.-/-
8-//-
9Interventie Boian Hodai Boian
10=
IN-/-
12Interventie Boldut Valea lui Cati
13-/-
14-/-
15Interventie Iacobeni
16-//-
17=
18Interventie Strucut Ciurgau-Dosu Nap
19-/-
20
Primar A. iri ACURAR i ba] Că 1:

Pagina 36

E na ȘI Vase 3 (ul În ip i. =! m zi Di E pă sf Mita 1 LALA page iii dr ame Bă = . | II IN i ii IF _ ul î — o i a i n mima Ei mun Er i

Pagina 37

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A JUDEȚUL CLUJ PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE ADRESE INSTITUȚII LOCALE PENTRU TRANSMITEREA AVERTIZĂRILOR, PROGNOZELOR , DECIZIILOR , DISPOZIȚIILOR ȘI INFORMAȚIILOR ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE a) adrese permanență : - Telefon : 0264327101; - Fax: 0264327101; - E-mail: primaria(G)ceanu-mare.ro POSTUL LOCAL DE POLITIE - Telefon : 0264327102 SCOALA GIMNAZIALA CEANU MARE - Telefon : 0264327110 - Fax: 0264327110 PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE COMITETUL LOCAL PENTRU _ SITUAȚII DE URGENȚĂ AL COMUNEI CEANU MARE LISTAcu numerele de telefon, fax, e-mail ale permanenței
Nr. crt.Numele, prenumele și funcțiaDe la locul de muncă
1.Primar Virgil PACURARtel. mobil 0728672267 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101 e-mail : primaria(Qceanu-mare.ro
2.Viceprimar Cornel CRISANtel. mobil 0721084438 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101 e-mail : primaria(Qceanu-mare.ro
3.Secretar Nelia BALCAUtel. mobil 0735853203 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101 e-mail : b.nelia(2yahoo.com
4.Șeful Postului local de Poliție DUCAtel. Mobil.0724333988 tel. fix 0264327102
5.Inspectorul de protecție civilă Cadru tehnic psi-su Agent de inundatiitel. mobil 0735853213 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101
3U

Pagina 38

o aa E Ig oi Ei Ip Au Pia Ama cet TURE si (ap Ti ul Rapa ste 44 MuB RI sep ali ale Îl ui

Pagina 39

SCHEMA FLUXULUI INFORMATIONAL OPERATIV -DECIZIONAL PENTRU SITUATII DE URGENTA LA INUNDATII , GHETURI SI POLUARI ACCIDENTALE LA NIVELUL COMITETELOR LOCALE PERIOADA 2014-2017 ITRU SITUATII DE , CLUJ TEL/FAX: 433023 s9127i, 501255 Centrală: 595029, CLSU CEANU MARECENTRU Politie: 0264337102 Sef S.V.S.U.- 0735853213 | | | . Echipe de Obiective potențial Obiective afectabile INTERVENTIE poluatoare 8 ALPĂD

Pagina 40

Pagina 41

PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A I-A
(râul / localitatea)
ipi3
P. Putorna, Ceanu Mare- buldoexcavator = 1 - Tractor cu remorca - Mierobuz 14 locuriPrimaria Ceanu Mare Ceanu Mare, nr.413a Ceanu Mare,
P.lacobeniTractor cu remorcaIacobeni, nr.248
Soponita Boian-tractor cu remorcaBoian, nr.30a
Boldut-tractor cu remorcaBoldut, nr.127
Strucut-tractor cu remorcaStrucut, nr74
Dosu Napului-tractor cu remorcaStrucut,nr.74
fanate-tractor cu remorcaCeanuMare,nr.413a
telefon 4 0264327101 0749025463 0264327110 0762658078 0728925140 0748553922 0768927578 0768927578 0749025463 PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ PRIMAR, Virgil PACURAR 32.

Pagina 42

Dup pal ING BI IER Pi RR e pa. a Ru Vica | aa ani i ] ERAȚIIASI = 04 dA e psadă us pe jhges- ui ui OR O ama u- po jRinia= m o EI i . . i îi iu ai

Pagina 43

PLAN, _ ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCUR: JR EDIȚIA A II-A COMITETUL COMUNAL CEANU MARE PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ LISTA PODURILOR ȘI PODEȚELOR cu secțiuni de scurgere subdimensionate la care se asigură supravegherea permanentă pe timpul apelor mari
Localizarea zonei inundabile Municipiul, o Cursul de orașul, satul apă (permanent sau nepermanen 0)Denumirea și localizarea podului /podețuluiElemente tehnice : - Și Tipul podului Deschidere (de beton, metalic (Lm./9mm.) de lemn, tubular, etc.)
1. 2,3.4. 5.
Satul Ceanu Râul Putorna MarePod rutier pe DJ 16la în satul Ceanu Mare (la Lepesoaie))Pod de beton L=10m.
Satul Iacobeni Paraul Valea lacobenilorPod satesc peste Valea lacobenilor la Onaca ValericaPod tubular armat L=6 m. 0= 600 mm
Pod satesc la GheuPod tubular armat L=8m. O = 1200 mm.
Pod satesc pe DC55, peste valea lacobenilor langa scoalaPod de beton L=10m
Pod satesc peste valea Iacobenilor la HadareanuPod de beton L=10m
| Nr. | Numele celor care îl crt, vor supraveghea
0.
1.
2. L__
3.
4.
5,
A 6. | -Pop Aurelian -Hadarean Nicolae -Tritean Dumitru | me bai sa) -Tritean Dumitru | Aia i (NI - Tritean Dumitru SAE i] - Hadarean loan | ] 40

Pagina 44

| ia i ii =e ea IN "i — ÎN E a 3 aie aauramulll Pa Ia . usual | UL vii _ inter. a mb i a = = suetiai — PRD | DN sabiei — able alai ei! boi î | Cl | N NE D |n: E n 1 ie e E a PR —_— ZaebilV/ ein miei — ploaia EX abac d ENI au Saar ul imune, DEE | oile marimii și si maria UUME:A pu a crasa piste dara valuta! imedei | imrupaami berii bă bug > > ui E po L | y

Pagina 45

U9ÂNII U9ÂNȚI 191EJA) I91EN - -a ie VÂN uenpsta0 I91EA inqly- -
“W9=7 ww009=0 UI9= WW009=0W9="7 Wu1008=0 WM W009=0 9=7
ema șeurae Jenqnp senqn? pod podpetuate alnqn pod
PDONEd D104) Pod € t podJ0qE9 I9N pod t EI Pod
euodosOLEA mnpnplog
UtIogmplog mes
LE aa [99IEJA] Da ups SNA mqory UEIOSIIAL tUOJ, V-V Wwu009=0 WW1009=0 W9=7 W9=7] WIS= VILIGA | UC |__peurae șeurae 27sod IMINdEN "ANS xemnqn3 aejnqn3 u07oq Nsoq VÎNADAN pod EEA IEANoed v pod pod AC TAVA XATIAdODY ILVALIS ANVAD NÂNAUVWRId d li IS NALNad VZITVNY epleq ISEJEQUIES ul E] EMO 1TVDOT * ” pod Pod NV'Id ININLALIAOD mindeN ATALNICASAUd [ness nsoq 9 JA 8 6 | zi o TI

Pagina 46

Ei il = pe i TEI 1 [E