Hotărâre a Consiliului Local
PROIECT HCL 37 DIN 26.09.2022
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 13,5 MB · modificat pe site: 15.06.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 37 din 26.09.2022, „PROIECT HCL 37 DIN 26.09.2022”, Comuna Ceanu Mare, jud. Cluj. Sursa: http://www.ceanu-mare.ro/wp-content/uploads/2023/06/CUojKolWa1dQQw0iTqf1gzPFq4lDXHiSztxoQLhI.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/ceanu-mare/174105-proiect-hcl-37-din-26-09-2022, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
JUDETUL CLUJ
PRIMARIA CEANU MARE
PRIMAR
PROIECT DE HOTARIRE
NR 37 din 26.09.2022
Privind actualizarea PLANULUI DE ANALIZĂ SI ACOPERIRE
A RISCURILOR LA
NIVELUL UAT COMUNA CEANU MARE
„JUDEȚUL CLUJ
Consiliul local al comunei Ceanu Mare.intrunit in
ședintă ordinară;
Avind in vedere:
“Raportul de aprobare al Primarului si referatul de specialitate nrZ/7 Ad 17
WU;
Luînd in considerare:
-Legea nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006
civilă; privind protecția
-Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor
;
-Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea de
Metodologiei elaborare a Planului de
analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru Planului
a de analiză și acoperire a
riscurilor;
-Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor
privind organizarea și
asigurarea activității de evacuare în situații de urgență.
-Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul
Național de
Management al Situațiilor de Urgență.
- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului
Național pentru
Situații de Urgență.
- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind de
principiile organizare, funcționarea și
atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste.
- H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării
principalelor funcții de sprijin pe
care le asigură ministerele, celelalte centrale
organe și organizațiile neguvernamentale privind
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
-Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005
pentru aprobarea Normelor tehnice
privind Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare alarmare
și a populației.
- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea
Comitetului Director de
Asigurare la Dezastre;
-Legea apelor nr. 107/1996;
-Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației Internelor
și și al
Ministerului și Gospodăririi Apelor privind gestionarea
situațiilor de urgență generate de
inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcții hidrotehnice și poluări
accidentale.
- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului de
general măsuri preventive pentru
evitarea și reducerea efectelor inundațiilor.
-Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare teritoriului
a național -
Secțiunea a V-a - Zone de risc natural.
- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului
privind apărarea împotriva
efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de
teren;
- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea
Programului Național de Management
al Riscului Seismic;
Pagina 2
-Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și
Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor
pentru aprobarea Regulamentului
privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure
și/sau
alunecări de teren;
- H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă de
pericole accidente
majore în care sunt implicate substanțe periculoase;
- Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea distribuirea
și
ajutoarelor interne și internaționale destinate populației în situații de
urgență;
In temeiul art. 129 alin(2) si art. 196 alin(1) lit-a- din O.U.G 57/2019
nr. privind Codul
administrativ, cu modificările si completările ulterioare,
HOTARASTE:
ARTICOL UNIC:
Se aproba PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR
LA NIVELUL
UAT COMUNA CEANU MARE „actualizat,conform Anexei face
„care parte integranta din
prezenta hotarire.
Pagina 3
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
CAPITOLUL II
Dispozitii generale
SECTIUNEA l-a
Definitie, scopuri, obiective
Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna CEANU MARE, denumit PAAR,
reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivel local, măsurile, acțiunile și
resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.
Scopul PAAR este acela de a permite autorităților publice locale și celorlalți factori de decizir
să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la:
- prevenirea riscurilor;
- amplasarea și dimensionarea unităților operative;
- stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență;
- alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare.
Obiectivele PAAR sunt:
- crearea unui cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor
generatoare de situații de urgență;
- asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc;
- cunoașterea, de către toți factorii implicați și de către populație a sarcinilor și atribuțiilor ce le
revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență;
- optimizarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare prevenirii și gestionării situațiilor de
urgență.
Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui Sistem
informațional care să integreze toate informațiile, toate tipurile de date, necesare managementului
dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum.
SECTIUNEA a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit
legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în
profil teritorial (autorități ale administrației publice locale, inspectoratul județean pentru situații de
urgență, CLSU alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a
riscurilor se întocmește de către comitetul local pentru situații de urgență și se aprobă de către consiliul
local.
Primarul asigură condițiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor și
alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii.
Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și
acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate,
organism, operator economic și /sau instituție în parte, corespunzător sarcinilor și atribuțiilor ce-i revin.
Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește într-un număr suficient de exemplare,
din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Porolissm” al judetului.
Personalul din inspectoratul județean pentru situații de urgență, precum și cel al celorlalte forțe
destinate prevenirii și combaterii riscurilor generatoare de situații de urgență are obligația să cunoască
în părțile care îl privesc conținutul planului de analiză și acoperire a riscurilor și să îl aplice,
corespunzător situațiilor de urgență specifice.
Pagina 4
ANALIZA ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
PLAN DE ȘI
Responsabilitățile cetățenilor
eficient de al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze,
Dezvoltarea unui sistem management
mai contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca
într-o măsură mult mare, pe
și datoria de a contribui activ la construcția ei
principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul
și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu
cotidiană, printr-un comportament participativ
în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru
privire la riscurile la care este supus
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.
primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament
Obligația
activ la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității
preventiv, de a participa
cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru
locale. Comportamentul preventiv
de evenimente negative care pot pierderi. Primul nivel al acestui tip
a preîntâmpina producerea genera
de comportament este eliminarea neglijențelor.
nivel îl constituie metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o
Cel de-al doilea o
sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este
dublare a acțiunii umane cu
trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în
costisitoare, măsurile specifice
și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării.
balanță a gravității
preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să
Toate măsurile de comportament
ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor
constituie un
de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:
permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viața
- informarea generală și
și proprietatea și a concetățenilor;
preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea
- formarea comportamentului
împotriva situațiilor de urgență.
Consiliul local și primaria
administrației publice locale trebuie sa fie pregătite să facă față gestionării
Autoritățile
comitetele după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele
situațiilor de urgență prin județene sau,
aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la
care iau contact cu fenomenul și care asigură
intervenția altor autorități și structuri.
factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualității, astfel că deciziile inițiale
Răspunsul la
în capacității de prevenire și răspuns locale constituie
trebuie luate la acest nivel, context care creșterea
prioritatea esențială.
Principalele lor responsabilități, pe fazele dezastrului, sunt:
a) în faza pre — dezastru:
a situațiilor de urgență, analizează anual și ori de cate ori este
- instituie măsurile de prevenire
nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;
3
Pagina 5
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- aprobă organizarea activității de apărare împotriva situațiilor de urgență la nivelul unității
administrativ- teritoriale;
- hotărăsc înființarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, aprobă regulamentul de
organizare și funcționare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea și finanțarea cheltuielilor
de întreținere și funcționarea acestuia în condiții de operativitate și eficiență în conformitate cu
criteriile minime de performanță;
- aprobă planurile anuale și de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale și
financiare destinate prevenirii și gestionarii situațiilor de urgență;
- elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărțile de risc și asigură respectarea
prevederilor acestor documentații;
- determină necesitățile comunității locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje și
financiare in caz de dezastre;
- asigură mobilizarea populației la acțiunile de apărare împotriva situațiilor de urgență și
organizează exerciții și aplicații, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenție:
operative;
- asigură organizarea și instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acțiunile de
salvare-evacuare a populației afectate de dezastre.
b) pe timpul dezastrului:
- desfășoară activitățile cuprinse în legislația în vigoare privind managementul situațiilor de
urgență;
- menține în stare de funcționare drumurile și accesele în zonele calamitate;
- coordonează acțiunile de ajutor;
- înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească și
funcția de transmitere a avertizării individuale a cetățenilor în cazul în care sistemele de înștiințare -
alarmare nu sunt disponibile, pe durata situației de urgență;
- asigură condițiile necesare pentru acordarea asistenței medicale;
- asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite Și
condițiile corespunzătoare de trai, evidența populației evacuate, asigurarea primirii și cazării
persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuați, recepția și depozitarea bunurilor evacuate,
securitatea și paza zonelor evacuate;
- coordonează acțiunile pentru asigurarea necesităților esențiale ale persoanelor sau
comunităților izolate.
c) post dezastru:
- participă la acțiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuințelor și
gospodăriilor afectate de dezastre;
- coordonează acțiunile de aprovizionare cu hrană și îmbrăcăminte și de distribuire a acestora,
precum și pentru cazarea în locuințe temporare;
- asigură condițiile pentru asistența sanitară;
-coordonează activitățile de reconstrucție și restaurare a activității normale;
- organizează activități de ajutor financiar.
Instituții și operatori economici
Instituțiile publice și operatorii economici au un rol important în ceea ce privește prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării
unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc și punctul de
declanșare a unei situații de urgență.
Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase,
operatorii economici au următoarele obligații:
- să notifice autorităților competente inventarul de substanțe;
- să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate;
4
Pagina 6
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- să elaboreze un plan de urgență internă;
- să informeze imediat autoritățile competente în cazul producerii unui accident major;
- să informeze corect și complet populația din zonele de planificare la urgență;
- să desfășoare exerciții de verificare a planurilor și pregătire a forțelor proprii de intervenție;
- să permită inspecția autorităților competente;
- să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor și pentru a limita, în
cazul producerii, consecințele acestora asupra sănătății populației și a calității mediului.
Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituțiile publice și operatorii
economici au următoarele obligații principale:
- monitorizarea radioactivității mediului;
- întocmirea prognozelor și predicțiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a
produselor agroalimentare și a populației din zonele potențial contaminate;
- notificarea autorităților asupra accidentului;
- elaborarea planurilor de protecție și intervenție în caz de accident nuclear / radiologic;
- desfășurarea de exerciții de urgență pe și în afara amplasamentului.
Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituțiile publice și operatorii economici trebuie
să îndeplinească obligațiile prevăzute în legislația specifică și în Normele generale de apărare
împotriva incendiilor.
Acte normative de referință
-L nr. 481/2004 modificată și completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecția civilă.
-L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor .
-Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și
acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor
-Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea
activității de evacuare în situații de urgență.
-Ordonanța de Urgență nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al
Situațiilor de Urgență.
- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de
Urgență.
- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și
atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste.
- H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le
asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență.
-Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
Sistemul național integrat de înștiințare, avertizare și alarmare a populației.
- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea și funcționarea Comitetului Director de Asigurare la
Dezastre
-Legea apelor nr. 107/1996.
-Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministerului și
Gospodăririi Apelor privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene
meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale.
- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și
reducerea efectelor inundațiilor.
-L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a Va - Zone de risc natural.
- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor
dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren
Pagina 7
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al
Riscului Seismic
-Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului și al Ministerului Administrației și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren
- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Național de Management al
Riscului Seismic.
- H.G nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanțe periculoase.
- Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidența, gestionarea, depozitarea și distribuirea ajutoarelor
interne și internaționale destinate populației în situații de urgență
CAPITOLUL II
Caracteristicile unității administrativ —teritoriale
1. AȘEZAREA, VECINII, SUPRAFAȚA ȘI ISTORICUL LOCALITĂȚII
Comuna Ceanu Mare este situată în SE Campiei Transilvaniei, la o distanta de 61 km fata de
municipiul resedinta de judet Cluj Napoca prin Campia Turzii/Turda, sau 40 km pe DJI6IA prin
Cojocna/Apahida si la o distanta de 21 km fata de municipiul Campia Turzii si 30 km fata de
municipiul Turda.
Comuna Ceanu Mare se invecineaza:
-la N cu comuna Frata
-la NV cu comuna Cojocna
-la V cu comuna Ploscos
-la S cu comunaViisoara
-la SE cu comuna Tritenii de Jos
-la E cu comuna Valea Larga, judetul Mures
Comuna Ceanu Mare ocupa o suprafata de 9586,1 ha si este impartita administrativ-teritorial
in 13 sate componente: Ceanu Mare,Boian,Boldut,lacobeni,Hodai, Strucut, Dosu Napului, Fanate,
Valea lui Cati, Ciurgau, Starcu, Mortesti si Andici.Satul Andici este depopulat complet „iar in satele
Starcu si Mortesti au mai ramas cate o gospodarie si cateva case parasite.
RELIEFUL SI OCOPATIA LOCUITORILOR:
-este monoton cu altitudini cuprinse intre 325m in Valea Lata si 481m in deal La cruce. Dealurile sunt
golase „cu vegetatie saraca.Suprafata impadurita este de 64 ha,adca circa 0,6% din suprafata comunei si
este compusa din specii de stejar,pin,alun, plop si artar.Pasunile ocupa o suprafata de 1400ha, fiind
insuficiente pentru hrana celor circa 17150 de capete ovine si 2253 capete vaci cu lapte inregistrate in
comuna.Zona este prielnica culturilor de cereale (grau.porumb,orz) dar in ultimul timp suprafetele
cultivate cu plante de nutret sau legume ocupa tot mai mult spatiu.Ponderea livezilor vechi de prun a
scazut dar au iceput sa apara plantatii noi in special de soiuri productive de mar „par, cais si
prun.Ocupatia de baza a locuitorilor este crestere animalelor (oi, vaci,porci si pasari) si imlicit culturile
de cereale si nutret.Timid dar sigur se dezvolta amenajarile hidrologice si piscicole in special in zonele
joase cu excedent de apa.
Sectiunea a 2-a. Caracteristici climatice:
Din punct de vedere termic, clima in comuna este temperat — continentala , cu precipitatii tot
timpul anului, cu ierni aspre si veri foarte calduroase in ultimii ani. Efectul de seceta este intalnit atat
vara cat si iarna si se concretizeaza prin nivelul scazut de precipitatii si implicit de apa in sol.
Nivelul mediu al precipitațiilor:este de circa 500l/mp,cu un deficit anual de circa 150-2001/mp,
caracterizat mai ales prin neuniformitate in timp si spatiu.Daca in unele zone, in special din partea
6
Pagina 8
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
sudica a comunei, cantitatile de precipitatii cazute au provocat distrugeri, in celelalte zone efectul de
seceta a persistat in ultima prioada provocad pierderi insemnate in culturi.Ninsorile pot aparea la
sfarsitul lui noiembrie sau inceputul lui martie,acoperind in medie 23-27 zile din an.
Regimul colian: circulația maselor de aer este predominant din vest, cu fregventa marita in lunile de
primavara.
Temperaturile: variaza de la -20 grade C iarna pana la +35 grade C vara,avand o medie anuala
de 8,5 grade C. In ultimii ani,nivelul scazut si neuniform de precipitatii,coloborat cu valorile ridicate de
temperatura „au conferit un apect de clima mediteraniana uscata.
3. Sectiunea a 3-a. Reteaua hidrografica:
Principalul colector de pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt afluientii de stanga a raului Aries, Valea
Soporului (Larga) si Valea Lata, care prin afluientii lor aduna apele de izvor sau torentii de pe versanti.
Afluientii Vaii Soporului sunt: paraiele Fanate,Putorna (în Ceanu Mare) si Boldut in stanga si
Soponita (in Boian) in dreapta.
Afluientii Vaii Late sunt paraiele:Ciurgaul care o initiaza, Andiciu si Starcu in stanga, Dosu
Glodului , Gerea (in Strucut),Dosu Napului si Huda in dreapta.
Paraul Iacobeni strabate loc.lacobeni este afluient dreapta al paraului Frata, bazinul Muresului
si prezinta particularitatea unei amenajari piscicole de tip iaz cu 4 lacuri in cascada in prezent si intentii
de dezvoltare (3 pe paraul Iacobeni si unul pe afluientul dreapta :Soveriste „a confluienta)
Versantii fara surse de apa care pot produce viituri in cazul unor ploi torentiale sunt:in fata
Boldutului la Ferencz, in Strucut la Crisan (puisoru) si la Teo.
Cursurile de apa Valea Soporului si Valea Lata au fost decolmatate pe toata lungimea
afereta comunei Ceanu Mare. Celelalte cursuri de apa au fost intretinute in zonele cu risc iminent de
inundatii prin decolmatari partiale si redimensionarea podurilor sau podetelor, necesitand
monitorizarea permanenta si luarea masurilor de intretinere si decolmatare in special a acelor zone cu
vulnerabilitate ridicata la inundatii (conform harta).
Privind retrospectiv, în ultimii 30-35 de ani, satele de pe teritoriul comunei Ceanu Mare au fost afectate
de inundațiile istorice (atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât și din scurgeri de pe versanți).in
timpul inindatiilor din 1970 si mai recent in 2005, au fost afectate terenuri agricole in zona Buturi.
Între timp, pe teritoriul comunei s-au planificat si sau executat unele lucrări cu rol de apărare.
SECȚIUNEA a-4-a
Populatie
- numărul populației:3531
- structura demografică : romani 3243, maghiari 77 si rromi 21|
bărbați = 1770 femei=1761
Comuna CEANU MARE este impartita in 13 sate:
-4 sate mari:Ceanu Mare,Boian. Boldut si lacobeni
-6 sate mici:Hodai,Fanate, Strucut, Valea lui Cati, Ciurgau si Dosu Napului
-3 sate depopulate:Andici,Starcu si Mortesti
Pagina 9
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
SECȚIUNEA a-5-a
Căi de transport
Căi rutiere:
DJ 150-Campia Turzii-Frata-Mociu care strabate partial localitatile:
Boldut,Boian si
Ceanu Mare
DJ161A Apahida-Cojocna Ceanu Mare, care strabate partial localitatile Strucut si Ceanu
Mare
DC55 Ceanu Mare-lacobeni-Valea Larga (jud. Mures), 4,4km asfalt.restul
pitruit
DC56 Boian-Hodai Valea Larga (jud.Mures) 1,6km asfalt „restul pietruit
DC 57 Boldut-Valea lui Cati-Ceanu Mare,pietruit integral
DC 62 Boldut-Mortesti, pietruit integral
DC 63 Dosu Napului-Starcu, pietruit integral
DC 64 D]161A-Strucut-Dosu Napului-Valea Florilor,pietruit integral
DC 65 Strucut-Ciurgau Valea lui Cati,pietruit integral
Pe raza comunei Ceanu Mare nu exista gari si autogari iar transportul
persoanelor este asigurat prin
statii de calatori si mijloace de transport apartinand firmelor:
SC DAGHEMANA SRL-pe relatia Ceanu Mare-Campia Turzii
FAN'Y-pe relatia Ceanu Mare-Cluj Napoca
EKERLE, ABOLIV, BOSS, ECOLOR.PANEMAR, etc, pentru navetistii proprii
Teritoriul comunei este strabatut de reteaua magistrala de Sarmas-Ceanu Mare
gaz cu bifurcatie in
Ceanu Mare spre Campia Turzii si Sincai
SECȚIUNEA a-6-a
Dezvoltare economica
Principalele resurse locale de pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt terenurile agricole si
microfermele zootehnice. In subsol, in loc. Starcu, s-au descoperit si zacaminte de
captat gaz natural.
Agenții economici de pe raza comunei au ca obiect de activitate: desfacere cu
amanuntul,
depozite materiale de constructii , carburanti si ingrasaminte chimice, constructii,etc.
Principalii agenți economici de pe teritoriul municipiului comunei Ceanu Maresunt
:
-SC VALPADICOM, Ceanu Mare, nr.101 :depozit mat.constr..carburant.ingrasaminte
-SC BIOCAR, Ceanu Mare,nr.101c:depozit mat.constr.,carburant,piese auto
-SC COMALEMI,Ceanu Mare,nr.20 si 366:magazin alimentar, spalatorie, atelier
reparatii auto
-SC MINIAD REPARATIISRL, Ceanu Mare,nr.388.atelier reparatii auto
-PF TOTHAZAN DUMITRU,Ceanu Mare-moara,distilarie
-SC FRISTI COM SRL, Ceanu Mare,nr.302a,magazin ABC
-SC FARTESCU SI IURIAN SRL,Ceanu Mare,nr.307, magazin ABC
-GREENCARE, Ceanu Mare, nr.369, fitofarmacie
-SC VITISFARMIOANA SRL, Ceanu Mare, nr.375, farmacie
-SC ROMARO SRL Ceanu Mare „nr.413a, constructii metalice
-SC GHITU CONSTRUCTII SRL,Boian,nr.73, constructii
-SC DARIUS CONSTRUCT SRL, Boldut, constructii
-SNC CAUACIAN, Iacobeni 111la, magazin ABC
-SC COSAGRO,Fanate,nr.3,ferma zootehnica-vaci de lapte
-SC ROMVAC,Ceanu Mare,ferma zootehnica-vaci de lapte
-PF MOLDOVAN SIMION „acobeni,nr.248,ferma zootehnica-vaci de
lapte
Principalele ocupații ale cetățenilor de pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt : agricultura si
cresterea animalelor.
Principalele servicii existente in comuna Ceanu Mare:
8
Pagina 10
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
-utilitati: E-ON GAZ-96km,
ELECTRICA-81km,
ROMTELECOM-20km,
APA SOMES CLUJ -26,5km
-sanatate:farmacia VITISFARMIOANASRL, cab medic fam MARA M., cab.med.fam.MARTINI
-salubrizare: SUPERCOM
-ecarisaj :1f Tehnologii Cluj
-bancare:CREDIT BANC „ALIANTA”, POSTA ROMANA
-punct APIA
Fond funciar- 5551 ha teren arabil,2006 ha pasuni,949 ha fanete,63 ha suprafete
impadurite
Cresterea animalelor:17150 oi ,2253vaci,218 capre si 9750 porei
Turism/capacitatii de primire turistica:0
SECȚIUNEA a-7-a
Infrastructuri locale
Institutii publice - cultură, ocrotirea sanatații etc.
Institutii publice: - 1 primarie
- I biblioteca
- 1 muzeu al satului
- 4 camine culturale
Lăcașuri de cult:-4 biserici ortodoxe
-4biserici penticostale
-2 biserici adventiste
-l biserica a Martorilor lui Iehova
Sport și agreement: 1 sala sport in Boian
1 sala feet-nice in Ceanu Mare
Instituții de învațamânt:- 2 scoli gimnaziale cu clasele I-VIII
-2 scoli primare cu clasele I-IV
-4 gradinite
Ocrotirea Sănătății: | dispensar uman cu 3 puncte medicale
Rețele de utilități — apă, canalizare, electrice,gaze ete
Locuri de adunare si cazare a populației in situații de urgența: 4 camine culturale
SECȚINEA a-8-a
Vecinatați, influențe, riscuri transfrontaliere
CAPITOLUL III
Analiza riscurilor generatoare de situații de urgența
Cunoașterea mecanismelor și a condițiilor de producere, a aplorii și a efectelor posibile a acestora,
permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor și evidențelor statistice-studii etc.
procnoze pe
raza municipiului/orasului/comunei.
SECTIUNEA 1
Analiza riscurilor naturale
Fenomene meteorologice periculoase
Inundații. Punctele vulnerabile la inundatii pe teritoriul comunei Ceanu Mare sunt:
-in Ceanu Mare,paraul Putorna:5 gospodarii. agenti economici.200Mdj,1 pod,4 ha teren
agricol
-in lacobeni.valea lacobeni:4 gospodarii, ,2kmDC,2,5ha teren agricol
-in Boian:11 gospodarii, camin cultural, 1,8ha teren agricol
-in Boldut:12 gospodarii, camin cultural,2,1 ha teren agricol
9
Pagina 11
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
-in Strucut (torenti ocazionali):2 gospodarii, 1,Skm DJ,4,1 ha teren agricol,
-in Dosu Napului,paraul Dosu Napului:5 gospodarii, scoala in conservare,2 poduri,3,2ha teren
-in Fanate,paraul Fanatelor:8 gospodarii,2,4kmDC..7,8ha teren agricol
Furtuna
Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate sa se ridice si sa producă
fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera.
Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențiala, vânturi puternice, grindina,
fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mișcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de
energie este transferata.
Vânturile din urma unei furtuni la suprafața ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube
imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile
produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații.
Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care
amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o
întrerupere pe scara larga a activităților zilnice oamenilor și operatorilor economici.
La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației.
Tornada
Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele
temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică
de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depăși chiar și 500 de km/h, iar
durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele
pot fi însemnate.
Seceta
Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul
secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitații sub nivelul normal si golirea depozitelor de
apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea
adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinații de persistenta a presiunii mari intr-o regiune,
care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru
activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole , micșorarea calității si
existentei apei de băut si micșorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populația e in continua creștere
si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicațiile secetei devin din ce in ce mai serioase.
De asemenea, vegetația moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenințând locuințe,
lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos
pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de
apă pentru nevoile imediate.
Zăpada si gheata
Zonele cu risc marit de inzapezire sunt:
-in lacobeni,pe DCSS
-in Boian,pe DCS6
-in Valea lui Cati.pe DCS7
-in Strucut pe DC64
Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen
de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele
masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda
tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa
ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat,lopata
etc. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în
gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie și
10
Pagina 12
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiții de apa si inundații sau
solida, in combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger si viscol, combinata cu
vanturile înalte. In zonele deluroase, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpada.
Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „ Programului de măsuri pentru
perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliu local.
Pentru conducerea intervenției in caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni:
-recunoașterea locului si estimarea urmărilor
-organizarea dispozitivului de acțiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de
lucru și urgențe
-stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formațiuni si punctele de lucru,
stabilirea legaturilor cu cei surprinși de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si
evacuare a acestora, asigurarea protecției împotriva degeraturilor și înghețului.
Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităților economico-sociale necesită un număr
mare de mijloace mecanice specializate și un număr mare de oameni, practic întreaga populație aptă,
operatorii economici și asociațiile de proprietari au obligația participării la activitatea de deszăpezire.
Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:
-40 cm strat zăpadă nou depus
-25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi
Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce
întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulație, pagube materiale, modificări ale configurației
căilor de circulație.
Incendii de pădure
In cazul incendiilor de mari proportii,acestea pot avea loc in perioada de primavera-vara
datorita aprinderilor de resturi vegetale de pe terenurile agricole din vecinatatea suprafeteler
impadurite:-Ceanu Mare,padurea Andiciului,30 ha de pin negru
-Boldut, padurea Rosia,33 ha foioase
-lacobeni,padurea Ursului, 7ha alunis si boscheti
Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreună trei elemente: aerul, căldura și
combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetă și
cald. Pădurea trebuie considerată în integralitatea sa un combustibil potențial. Flăcările pot afecta
vegetația vie (ramuri, frunze) sau moartă (ace, arbori uscați) precum și gospodăriile din zonă.
Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusă suprafața minimă de un hectar și cel
puțin o parte a părților superioare ale vegetației pitice, arbuștilor sau arborilor. Perioada anului cea mai
propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conținut de apă al solului și turiștii care nu
respectă mâsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot să favorizeze producerea incendiilor.
Influența factorilor naturali, condițiile meteo și caracteristicile vegetației contribuie la
propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului și vegetației și crește riscurile de propagare
a incendiilor la mare distanță. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe
timpul perioadelor cele mai calde ale anului.
Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali și factorii legați de
activități umane.
Pe lângă amenințările normale ale flăcărilor fierbinți ce cauzează arderea materialelor, focul
poate trimite cantitati vaste de cenușa in atmosfera, cauzând inhibiția dezvoltării plantelor, reducând
vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru
instalarea alunecărilor de teren , prin distrugerea vegetației si lăsând regiunile de deal vulnerabile la
căderi masive de precipitații după ce focul s-a stins.
Fenomene distructive de origine geologică
Cutremurele sunt evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul
mișcărilor tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea
1
Pagina 13
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
aproape oriunde. Majoritatea acestora își au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice și
mai puțin în părțile de nord - vest ale țării.
După adâncimea la care se produc, cutremurele pot fi de suprafață(50- 250 km.) sau la
adâncime(250- 700km).
Mărimea cutremurului(magnitudinea), care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor
tectonice, se măsoară pe scara Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe
scara Mercalli. Chiar daca de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii
extinse clădirilor, țevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicații si șoselelor. Focul
cauzat de țevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o
cauza primara de pagube.
Alunecări de teren
Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanții
dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene
naturale(ploi torențiale, mișcări tectonice, prăbușiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea
plantațiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanșe.
Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de transport, proprietăți agricole si
locuințe. Ele se pot declanșa și urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torențiale.
Masurile planificate pentru prevenire, protecție si intervenție in cazul alunecărilor de teren sunt
similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare
excepții, nu se desfășoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5
—3 m/S, iar in unele situații si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel
de situații. In aceste condiții, un rol important revine acțiunilor de observare a condițiilor de favorizare
a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populației in timp util realizării protecției.
ISTORIC ALUNECARI DE TEREN
1)Boian, coasta Castailor-Soponita
2)Perioada producerii fenomenului:inundatiile din 1970
3)Cauzele:excedent de apa /falii sedimentare ale solului cu compozitii diferite
4)Efecte:deplasarea a circa 40 ha de teren, 10 gspodarii afectate,300 m drum satesc distrus,
5)Masuri de interventie:stramutarea 6 gospodarii
6)Masuri pentru atenuarea efectelor:-
Vor fi monitorizate urmatoarele zone cu risc crescut de alunecare de teren in cazul unor ploi
abundente sau cutremure:
1) Loc.lacobeni: coasta Ticudenilor si Livada cu risc de afectare a jumatate satului Iacobeni pe o
soprafata de circa 35 ha
2) Loc.Strucut:- Coasta viilor, circa 30 ha, cu risc de afectare DJI61A
- Coasta Suciului, circa 20 ha
- Coasta Saraspatacului la Haiduc 16 ha
- La Hadareanu: 8,5 ha
- La Muresan loan: 4,2 ha
- La Dosu Glodului:14 ha cu risc de afectare DJI61A pe circa2 km
3)Loc. Dosu Napului:-la Toma 2.8 ha si Calmanu, 5,6 ha
4) Loc.Boldut: fata Boldutului, 12 ha
5)Loc.Boian: Dealu Crucii 7 ha si coasta Crisenilor 10ha
6)Loc. Fanate: coasta Fanatelor din sosea (DJ150) pana la Muntean Aron, 32 ha
Masuri necesare:impadururea zonelor afectate.
12
Pagina 14
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
SECȚIUNEA a-2-a
Analiza riscurilor tehnologice/ industriale si de transport și depozitare produse periculoase
Activitatile industriale sunt reduse teritoriul comunei. Totusi,existand, | spalatorie auto, brutarie
pe
si 2 depozite de carburanti si ingrasaminte chimice,se vor monitoriza in vederea evitarii producerii
unor accidente specifice:incendii, explozii,avarii,degajari/scurgeri de substante periculoase,ete,care pot
sa puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si animalelor di jur.
Agenti economici vizati:
SC VALPADICOM, brutarie si depozit carburanti/ingrasaminte chimice/buteliii gaz
SC BIOCAR, depozit carburanti/ingrasaminte chimice/butelii gaz
SC COMALEMI, spalatorie auto
Transport rutier
Riscul unor accidente rutiere poate exista pe toate drumuri judetene si comunale care traverseaza
comuna.Se vor lua urmatoarele masuri:
-alarmarea SVSU
-anuntarea la 112
-evacuarea locuitorilor din zona afectata
-oprirea/redirectionarea circulatiei pe sectorul de drum afectat
-acordarea primului ajutor victimelor
-interventia pentru limitarea si lichidarea situatiilor de urgenta
Transport feroviar :nu avem
Transport rețele magistrale: transportul energiei electrice pe teritoriul comunei se face prin retele
de medie si joasa tensiune.In urma manifestarilor meteo periculoase aceste retele pot fi afectate
Transportul gazelor se face teritoriul comunei atat prin 2 magistrale de inalta presiune cat si
pe
prin reteaua de distribuire a gazelor de joasa presiune.Retelele magistrale cat si cele de distributie
pot fi afectate datorita cutremurelor,alunecarilor de teren sau activitatilor agricole.
Prabușiri de construcții, instalații sau amenajări: poate exista riscul prabusirii scolilor vechi
aflate in conservare din Iacobeni siDosu Napului
Eșecul utilităților publice: pot exista avarii la retelele de apa,gaz si electricitate datorate
conditiilor meteo periculoase si activitatii umane.
Caderi de obiecte din atnosferă sau din cosmos
Muniție neexplodată
A Pe teritoriul comunei s-a descoperit munitie neexplodata.
Sub denumirea generala de muniții sunt incluse următoarele: cartușe de toate tipurile, proiectilele,
bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice elemente încărcate cu substanțe explozive. In
timp de si război un mare rol îl prezintă acțiunea de identificare a muniției si apoi neutralizarea
pace
acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriuzisa (nu
intamplatoare) a muniției rămasa neexplodată se face de câtre formațiunile de specialitate (echipe
pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detectă muniția la mari
adâncimi.
La descoperirea oricărui tip de muniție (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate
următoarele reguli:
- sa nu fie atinse, lovite sau mișcate;
- sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente;
- sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuințe sau grămezi de fier vechi;
13
Pagina 15
ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
PLAN DE
de la rândul lor anunța organele de protecție civila si
- sa se anunțe imediat organele politie, care
respective. La locul descoperirii muniției, organele de politie
care intervin pentru ridicarea muniției
asigura locului pana la sosirea organelor de protecție civila;
paza
SECȚIUNEA a-3-a
Analiza riscurilor biologice
la inventarierea și analizarea surselor potențiale de izbucnire a unor
Cuprinde referiri cu privire
ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize
epidemii /epizootii în construcții,
colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilități publice, tabere de sinistrați
epidemiologice,
sau refugiați etc. - și poluările accidentale.
SECTIUNEA a-4-a
Analiza riscurilor de incendiu
referiri privire la analizarea și diferențierea riscurilor de incendiu după context:
Cuprinde cu
incendiilor altor situații de urgență, evidențele existente pe localități, operatori economici,
statistica și a
instalații publice etc.. fond construit, vegetație sau vehicule.
SECTIUNEA a-5-a
Analiza riscurilor sociale
referiri la analizarea riscurilor sociale în funcție de evidențele existente privind
Cuprinde cu privire
alte manifestări periodice cu afluență mare de public și mișcările sociale
adunări, târguri, festivaluri și
în raport de politica socială și situația forței de muncă din zonă.
posibile,
SECTIUNEA a 6-a.
de riscuri cum sunt descarcerări, asistență medicală și transport medical,
Analiza altor tipuri
autoevacuare, distrugerea focarelor de infecție și parazitare, salvarea
deblocări de persoane, evacuare și
din a animalelor căzute și persoanelor labile psihic hotărâte să se
de la înălțime/ scoaterea puțuri
altele scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciuri și fântâni inundate .
sinucidă, dar și precum
CAPITOLUL IV
Acoperirea riscurilor
SECTIUNEA 1
Conceptia desfăsurarii acțiunilor de protecție-intervenție
de desfășurare a acțiunilor de protecție-intervenție constă în stabilirea
Elaborarea concepției
fazelor de intervenție, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea
etapelor și
de scenarii baza acțiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condițiile
obiectivelor, crearea pe
de obiectivele urmărite, identificarea și alegerea alternativei de
viitoare (completarea alternativelor față
recomandă planul de acțiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim
acțiune optime și care
de intervenție, luarea deciziei și precizarea /transmiterea acesteia
de acțiune și stabilirea dispozitivului
la structurile proprii și celor de cooperare.
fiecare de risc se întocmesc și actualizează planuri de protecție și intervenție
Pentru categorie
se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză și acoperire a riscurilor.
ce
„STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE URGENȚĂ” se vor executa
La proclamarea
următoarele măsuri :
- verificarea și actualizarea documentelor de conducere ;
- introducerea serviciului operativ ;
măsurilor asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile
- stabilirea pentru
pentru populație;
_ verificarea instalaților de acționare a iluminatului public ;
aducerea în stare de funcționare a aparaturii și mijloacelor de înștiințare- alarmare;
- verificarea și
materialelor necesare dotării formațiunilor de protecție civilă;
- completarea
intensificarea pregătirii comisiilor și formațiunilor de protecție civilă /SVSU
-
14
Pagina 16
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
La declararea mobilizării generale / parțiale sau a stării de război se asigură capacitatea completă
de protecție civilă.
La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele activități :
- alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere ;
- verificarea mijloacelor de transmisiuni și instalaților din punctul de
comandă ;
- întărirea pazei și apărării punctului de comandă ;
- urmărirea evoluției evenimentului pentru care s-a primit mesajul ;
- analizarea și interpretarea situației;
- verificarea și pregătirea C.L:S.U. și S.V.S.U.
La primirea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele
activități :
- transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectați din raza administrativă;
- introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz,”DEZASTRE” pe teritoriul
localitatii și respectiv în zonele posibil afectate;
- verificarea și pregătirea pentru intervenție a formațiunilor SVSU;
- intensificarea observării prin formațiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor și
trimiterea sintezei lor(rapoartelor operative) la eșalonul superior;
- analizarea și interpretarea situațiilor de la etapă la etapă;
- pregătirea acțiunilor de intervenție:
SECȚIUNEA a-ll-a
Etapele de realizare a acțiunilor
Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:
a) alertarea și /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar și private pentru situații de urgență în
vederea pregătirii și executării intervenției;
b) informarea personalului de conducere asupra situației create;
c) deplasarea la locul intervenției;
d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de
intervenție;
€) transmiterea dispozițiilor preliminare;
f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;
8) evacuarea, salvarea și /sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;
h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă;
i) manevra de forțe;
j) localizarea și limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);
k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);
1) regruparea forțelor și mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia;
n) întocmirea procesului-verbal de intervenție și a raportului de intervenție;
0) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii în locul de dislocare permanentă;
p) restabilirea capacității de intervenție;
q) informarea primarului și a eșalonului superior.
Măsuri pe timpul producerii dezastrului:
- salvarea (prevenirea și protecția) populației, animalelor, bunurilor materiale și valorilor de
patrimoniu, de acțiunile distructive ale dezastrelor prin înștiințare, alarmare și evacuare sau dispersare
temporară, adăpostire, descarcerare;
- decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalațiilor și
echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;
15
Pagina 17
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- limitarea și înlăturarea avariilor la rețelele de utilitate publică;
- izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;
- acordarea primului ajutor, trierea și evacuarea răniților la formațiunile medicale fixe sau mobile
cele mai apropiate;
- acordarea asistenței medicale specializate și spitalizarea persoanelor rănite, arse, iradiate,
contaminate, intoxicate;
- amenajarea unor spații de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistrați
(refugiați), pentru persoanele rămase fără locuințe;
- paza și supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul și distribuirea
ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populația rămasă fără locuințe;
- paza și însoțirea convoaielor umanitare;
- înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor și participarea la refacerea condițiilor pentru reluarea, în
stare de normalitate a activităților sociale și economice;
Toate acestea se pot desfășura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului precum și
după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărțite în misiuni postdezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung.
Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri naturale
Activitatea de prevenire a situațiilor de urgență generate de riscuri naturale presupune un efort
conjugat și multidisciplinar, implicând resurse umane și materiale deosebite. Cum împiedicarea
manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influențarea
caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populației, bunurilor materiale și proprietății,
prin măsuri și acțiuni de apărare.
Obiectivele specifice sunt:
a) identificarea și delimitarea zonelor expuse riscului;
b) întreținerea lucrărilor și amenajărilor de apărare și realizarea unora noi în zonele expuse
riscului;
c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare;
d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situațiilor de urgență
determinate de manifestarea riscului specific:
1. planuri de intervenție;
2. planuri de înștiințare-alarmare a populației;
3. planuri de evacuare a populației în cazul situațiilor de urgență;
4. asigurarea logistică în cazul situațiilor de urgență;
e) elaborarea hărților de risc pentru localitățile vulnerabile;
f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanță cu hărțile de risc;
8) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuințele din zonele de risc;
h) pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele predezastru, dezastru și post-dezastru;
i) elaborarea unor programe naționale și locale care să vizeze strămutarea comunităților din zonele
de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din
punct de vedere al costurilor.
Prevenirea situațiilor de urgență generate de riscuri tehnologice
Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea
manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri și acțiuni încă din etapa de proiectare, continuând în
fazele de exploatare și dezafectare în condiții de siguranță.
Accidente industriale
Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată
printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii
16
Pagina 18
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Europene și presupune obiective concrete și responsabilități pentru toate componentele Sistemului
Național de Management al Situațiilor de Urgență.
Principalele obiective specifice sunt:
a) identificarea și realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă
substanțe periculoase pe teritoriul municipiului/orașului/comunei;
b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore și aplicarea practică a
acestora;
c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile și
retehnologizare;
d) reducerea impactului negativ asupra comunităților și mediului prin politici coerente de
amenajare și utilizare a teritoriului;
e) implementarea unui sistem de management de siguranță, la nivelul operatorului economic, care
să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente;
f) elaborarea unor planuri de urgență externă viabile și care să ofere un instrument eficient
autorităților administrației publice locale pentru limitarea și înlăturarea efectelor accidentelor
industriale în exteriorul amplasamentelor;
2) dezvoltarea cooperării între comunitățile locale și operatorii economici, pentru asigurarea
măsurilor de protecție a populației în zonele de planificare la urgență;
h) elaborarea unor programe pentru conștientizarea populației expuse, prin îmbunătățirea
comunicării cu publicul și implicarea mass-media;
i) îmbunătățirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situațiilor
de urgență declanșate de accidente industriale în care sunt implicate substanțe periculoase.
Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase
Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o activitate de
interes național și este reglementată prin legislație specifică, în conformitate cu acordurile
internaționale la care România este parte.
Principalele obiective sunt:
a) realizarea hărților de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt
implicate materiale și deșeuri periculoase;
b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea
asigurării unei intervenții oportune și operative în caz de accidente;
c) elaborarea unor planuri județene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări
adecvate.
Prevenirea incendiilor
1. Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activități de
reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor,
supravegherea pieței, recunoașterea și desemnarea organismelor pentru atestarea conformității
produselor cu rol în satisfacerea cerinței securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor
fizice și juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice și sancționarea persoanelor vinovate de
încălcarea prevederilor legii.
2. Optimizarea activității de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcții și
autorizarea la punerea în funcțiune a acestora în vederea asigurării cerinței esențiale de securitate la
incendiu a construcțiilor și instalațiilor aferente și ale exigențelor utilizatorilor.
3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanță și a metodelor ingineriei securității
la incendiu în domeniul proiectării și realizării investiților. Totodată se va acționa pentru cunoașterea
prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcții din
punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori și proiectanți, pentru a
asigura un nivel competitiv pentru produsele și serviciile de proiectare naționale.
4. Operaționalizarea serviciilor publice voluntare pentru situații de urgență la
17
Pagina 19
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
nivelul comunității locale în vederea reducerii numărului mare de victime și incendii la gospodăriile
populației.
5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înființării, echipării, dotării și pregătirii
serviciilor private pentru situații de urgență, având în vedere tendința dezvoltării aglomerărilor
competitive în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii, în consonanță cu inițiativele europene de
politică industrială.
6. Planificarea și desfășurarea activităților de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar
pentru Situații de Urgență și Inspectoratul județean pentru situații de urgență, preponderent la instituții
publice, operatori economici cu risc mare și foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfășoară
activități socioeconomice și culturale la care participă un număr mare de persoane.
7. Elaborarea unei noi concepții privind statistica incendiilor, bine definită și de înaltă calitate,
care va determina optimizarea măsurilor preventive și îmbunătățirea calității produselor de protecție la
incendii.
8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările
europene specifice.
9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului riscurilor
asupra
existente și educarea populației cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea
vulnerabilității.
10. Dezvoltarea la nivel local a unei concepții integrate de conștientizare a publicului,
precum
și a factorilor de decizie și a celorlalți factori implicați, pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri
specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum și a comportamentului de adoptat în cazul
producerii lor. O astfel de concepție este necesară pentru a crea o societate informată și rapidă în
reacții, capabilă să-și reducă vulnerabilitatea la dezastre.
11. Crearea unei mentalități adecvate la nivelul comunităților locale prin angrenarea în acest
efort a celorlalți factori educaționali: școala, biserica, organizațiile nonguvernamentale, etc.
Conducerea acțiunilor și asigurarea cooperării:
A. Conducerea- se asigură, funcție de situația creată pe teritoriul
Municipiului/orasului/comunei , de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal,
prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU.
Conducerea acțiunilor de protecție civilă se exercită, potrivit legii, de către autoritățile
administrației publice, prin Comitetul Local pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Județean pentru
Situațiile de Urgență.
Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de
către Comitetul local pentru Situații de Urgență.
Convocarea Comitetului local pentru Situații de Urgență se va face la ordinul primarului,
pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forțelor și mijloacelor
fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al
organismului respectiv.
Conducerea acțiunilor de protecție-intervenție se va desfășura pe etape și va cuprinde :
- culegerea, centralizarea și prelucrarea datelor și informațiilor despre riscul produs:
- analiza situației create:
- mărime, amploare;
- evaluarea urmărilor, pierderilor și distrugerilor;
- evaluarea necesarului de resurse umane, materiale și financiare;
- evaluarea nevoilor de sprijin;
- stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricții);
- elaborarea deciziei pentru intervenție și transmiterea dispozițiunilor de intervenție (acțiune);
- coordonarea, conducerea și controlul desfășurării acțiunilor;
- elaborarea sintezelor și rapoartelor pentru eșaloanele și organismele interesate;
18
Pagina 20
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
- elaborarea comunicatelor de informare pentru populație și transmiterea lor prin mass-media;
- analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite.
Conducerea se va realiza atât de la nivelul Primăriei cât și in teren, din zonele afectate.
Declanșarea sistemului de alarmare se execută în situația existenței pericolului de risc, prin
sistemul centralizat de alarmare, de IJSU
Activități care se execută la producerea unei situații de urgență:
* Asigurea protecției individuale (familială sau colectiva, funcție de situație)
* Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie
* Constituirea grupului de lucru, compus din consultanții/experți ai instituților și operatorilor
economici cu reprezentare în comitetul local
* Verificarea prezenței
* Emiterea de ordine referitoare la situația de urgență creată
* Verificarea stadiului de activare al sistemului de acțiune :
- organismele de conducere;
- formațiile de intervenție;
- agenții economici;
- sursa de risc;
- furnizorii de resurse.
* Executarea înștiințării organismelor și celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă
activate.
+ Culegerea și analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele și informațiile disponibile
despre:
- caracteristicile situației de urgență ;
- urmările probabile ale acestuia și cele cunoscute la momentul analizei.
+ Elaborarea și transmiterea ordinelor preliminare de intervenție pentru executarea unor acțiuni
de:
- cercetare-căutare și observare;
- deconectare/întrerupere generala/parțială a distribuției de: electricitate, gaze, agent termic,
apă.
* Culegerea datelor si informațiilor despre urmările situației produse de la:
- sistemul de cercetare-căutare, observare;
- agenții economici;
- organisme si organizații din municipiu: Societatea de Cruce Roșie, Ambulanță,
Societăți de taximetrie, transport, echipaje de poliție din trafic, etc.
* Analiza situației create, ca urmare a acțiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:
- evaluarea caracterului, gravității si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube;
- distribuția acestora pe cartiere, agenți economici, instituții;
- compararea cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenției
- înscrierea situației pe planul hartă general al localitatii.
* Culegerea propunerilor pentru inițierea si desfășurarea acțiunilor de intervenție de la membrii
comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situației de urgență:
- înscrierea propunerilor în jurnalul acțiunilor de intervenție.
+ Stabilirea categoriilor acțiunilor de intervenție, care trebuie să fie executate pentru limitarea și
înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfășurare a acestora.
* Stabilirea si repartiția misiunilor de intervenție la :
- Comitetului local pentru situații de urgență ;
- organismelor prevăzute în planurile de intervenție/cooperare, specifice tipurilor de risc:
- formațiilor de intervenție profesioniste și voluntare;
* Stabilirea termenelor si duratei de desfășurare a acțiunilor de intervenție (după caz).
19
Pagina 21
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
* Organizarea si desfășurarea evacuării si cazării sinistraților, conform prevederilor planului de
evacuare.
* Alocarea resurselor umane, materiale și financiare:
- repartiția formațiilor de intervenție;
- repartiția specialiștilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a
declanșării unor dezastre complementare si/sau a declanșării și dezvoltării unor fenomene/evenimente
care ar complica/împiedica realizarea acțiunilor de intervenție;
- repartiția mijloacelor de intervenție de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură,
unelte, instalații — utilaje, mijloace de transport, etc.).
* Elaborarea ordinului pentru intervenție
* Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraților/evacuatilor
* Transmiterea ordinului către organismele si formațiile care urmează să execute acțiuni de
localizare și înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite:
- direct la conducătorii formațiilor, prin componenții grupului de lucru;
- telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) și alte mijloace specializate.
* Stabilirea nevoilor de sprijin și ajutor de la IJSU :
- nevoile de sprijin și ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor și se pot referi
la:
- formații de intervenție;
- mijloace de intervenție;
- resurse logistice;
- spații de cazare pentru sinistrați.
- contaminare NBC;
- carantină;
* Stabilirea nevoii si condițiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă se execută în
funcție de caracterul, gravitatea și volumul de urmări ale situației create, de capacitatea de a face față
acestora cu resursele comitetului.
* Organizarea coordonării și controlului referitor la:
- inițierea și desfășurarea acțiunilor de protecție și intervenție;
- evoluția situației in zonele de risc și în zonele de intervenție;
- supravegherea și controlul calității factorilor de mediu;
- pericolul unor dezastre complementare;
- pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acțiunilor de
protecție și intervenție. Ca urmare a acțiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei,
se mai realizează:
- corectări și completări ale ordinului de intervenție;
- manevre de forțe și mijloace ale organismelor de intervenție.
* Organizarea cooperării:
- între formațiile sistemului de intervenție;
- cu formațiile primite în sprijin și ajutor;
- cu organizațiile neguvernamentale;
* Asigurarea logistica a intervenției care se refera la:
- organizarea schimburilor de lucru;
- organizarea hrănirii și odihnei;
- asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;
- asigurarea materialelor și condițiilor de protecție și siguranță în executarea operațiilor;
- organizarea depanării -întreținerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;
- asigurarea asistenței medicale și primul ajutor pentru formațiile de intervenție.
20
Pagina 22
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
+ Urmărirea desfășurării acțiunilor de intervenție în vederea asigurării calității și eficienței
acțiunilor și pentru:
- respectarea tehnicilor, procedurilor și tehnologiilor adoptate;
- diminuarea riscului pentru victime, supraviețuitori și operatori în cazul unor replici
periculoase;
- reducerea pericolului de declanșare a unor situații complementare, a unor evenimente /
fenomene care ar influența desfășurarea intervenției;
- reluarea distribuției parțiale sau totale de utilități: energie electrică, gaze, apă, agent termic,
etc.
* Urmărirea respectării restricțiilor si interdicțiilor în zona de risc în vederea asigurării:
- protecției victimelor, operatorilor și a populației valide din zona de intervenție sau de risc;
- desfășurării în condiții optime a acțiunilor de intervenție;
- desfășurării evacuării și cazării sinistraților;
- stării de sănătate a populației în zona de risc;
- siguranței în acțiune a sistemului de intervenție.
* Organizarea acțiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulației, prevenirii și stingerii
incendiilor în vederea asigurării:
- continuității și cursivității desfășurării acțiunilor de intervenție și de evacuare;
- protejării — siguranței bunurilor si valorilor materiale ale victimelor și sinistraților din zonele de
intervenție și zonele de risc;
- diminuării producerii unor incidente și accidente de circulație care ar complica sau influența
desfășurarea acțiunilor de intervenție și evacuare:
- înlăturării pericolului de declanșare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenție;
- localizarea și stingerea incendiilor.
* Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
- Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgență, către Centrul
Operațional Județean din Inspectoratul pentru Situații de Urgență;
* Informarea populației din zonele de intervenție și zonele de risc asupra:
- situației create;
- acțiunilor si măsurilor de protecție care s-au planificat și care se desfășoară;
- evoluției situației în zonele intervenției și de risc;
- restricțiilor și interdicțiilor impuse și necesitatea respectării întocmai a acestora;
- modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi și cerințe ale populației;
- nevoilor (eventuale) de participare a populației apte și instruite la realizarea unor acțiuni de
protecție și intervenție.
+ Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru IJSU și CJSU despre dezastru, urmările lui și
acțiunile de protecție — intervenție realizate și în curs de desfășurare, despre nevoile de asistență, sprijin
si ajutor, despre acțiunile pe termen lung.
- « Restrângerea acțiunilor de intervenție, prin:
- încetarea activităților de intervenție, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare;
- retragerea formațiilor din zona de intervenție;
- desfășurarea activităților de restabilire a capacității de acțiune a formațiilor de intervenție.
* Analize, strategii si tactici pentru acțiunile pe termen lung în vederea realizării
- demolării — curățării zonelor de distrugeri;
- consolidării — restabilirii unor construcții avariate;
- reabilitării unor activități economico — sociale;
- asigurării locuințelor permanente și a asistentei sociale pentru sinistrați;
- asigurării asistentei medicale și sociale a vătămaților;
- revenirii la situația inițială.
21
Pagina 23
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
B. Cooperarea-— se organizează cu scopul ducerii acțiunilor de intervenție într-o concepție
unitară și pentru evitarea surprinderii și conjugarea efortului formațiunilor de intervenție împreună cu
celelalte forțe ale sistemului național de apărare pentru realizarea intervenției conform planurilor de
protecție civilă.
Cooperarea se realizează cu :
a) Poliția Locală (comunitară) pentru :
-asigurarea pazei și ordinii publice, controlul și îndrumarea circulației pe
- timpul situațiilor de urgență;
executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în
urma atacului aerian sau dezastrului;
-asigurarea pazei unor obiective vitale;
-transmiterea unor comunicate către populație,
-sprijinirea pentru evacuarea populației la punerea în aplicare a planului de evacuare;
-asanarea teritoriului de muniția neexplodată și identificarea cadavrelor necunoscute.
b) Detașamentul de jandarmi pentru :
-paza și apărarea punctelor de comandă;
-paza și supravegherea zonelor contaminate precum și a zonelor cu muniție neexplodată;
-paza obiectivelor afectate de riscul produs;
-contracararea acțiunilor care să împiedice activitatea de intervenție
c) Filiala de Cruce Roșie pentru:
-organizarea acțiunilor de prim ajutor și sprijinirea tehnică a formațiunilor medicale din SVSU;
-recrutarea donatorilor de sânge și trimiterea acestora la punctele de recoltare;
-colectarea și distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate.
d) Detașamentul de pompieri pentru:
-participarea la acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor incendiilor;
-informarea reciprocă despre producerea situațiilor de urgență și în mod special a incendiilor,
stabilirea măsurilor necesare ducerii acțiunilor de intervenție;
-participarea la acțiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul
transportului, cu substanțe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localitatii.
-executarea intervențiilor de descarcerare
SECȚIUNEA a-3-a
Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și de evolutia evenimentului,
intervențiile serviciilor pentru situații de urgentă sunt organizate astfel:
- urgenta I - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la
operatorii economici;
- urgenta a II-a - asigurată de subunitațile Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Avram Iancu”
al județului Cluj;
- urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unități limitrofe;
- urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al
Inspectoratului General pentru Situații de Urgența, în cazul unor intervenții de amploare si de lungă
durată.
SECȚIUNEA a- 4-a
Acțiuni de protecție-intervenție
Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru:
a) salvarea și /sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul
victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă
necesitate;
22
Pagina 24
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației,
instituțiilor publice și operatorilor economici afectați;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice;
d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea și /sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror
integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile
poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de
urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și
securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și /sau care asigură servicii esențiale
pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de
diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care
conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri
pentru învățământ;
£) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele
din dotare.
SECȚIUNEA a- 5-a
Instruirea
Pregătirea forțelor profesioniste și / sau voluntare și private de intervenție se realizează în cadrul
instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situații
de Urgență județean și aprobate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.
Prefectul, primarul și conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici și instituțiilor
au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație
/ salariați, a modalităților de acțiune conform planurilor de analiză și acoperire a riscurilor aprobate.
Pregătirea pentru intervenție a forțelor operaționale se va executa concomitent cu îndeplinirea
atribuțiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operațiuni
de sprijin și asistență, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei
specialități.
Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel
maxim posibil pentru fiecare componentă a forțelor de protecție civilă. O atenție deosebită va fi
acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuințare a tehnicii de intervenție, punându-se
accent pe însușirea deprinderilor practice.
Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor
naționale prin ședințe de pregătire, convocări și specializări, exerciții și aplicații conform programelor
anuale de pregătire.
Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menținerii deprinderilor impuse de
utilizarea tehnicii de intervenție necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a
SVSU, se vor mări numărul antrenamentelor și exercițiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată
către creșterea stării de operativitate a forțelor.
Forțele operaționale de protecție civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea
vor fi încadrate cu specialitățile și necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea și respectiv
normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate
la niveluri cât mai înalte.
SECȚIUNEA a-6-a
Realizarea circuitului informațional-decizional si de cooperare
Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării,
detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii
și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și
gestionare a unei situații de urgență.
23
Pagina 25
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii și
a luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecției bunurilor materiale, precum și pentru
limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare.
Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența
producerii sau producerea riscurilor și /sau a conflictelor armate către autoritățile administrației publice
centrale sau locale, după caz, și cuprinde:
-înștiințarea despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență;
-înștiințarea despre pericolul atacului din aer;
-înștiințarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenționale
și neconvenționale.
Înștiințarea se realizează de Inspectoratul Județean pentu Situații de Urgență Salaj”, pe baza
informațiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populație, inclusiv
prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență. Mesajele de înștiințare despre pericolul atacurilor
din aer vizează introducerea situațiilor de alarmă aeriană și încetarea alarmei și se introduc pe baza
informațiilor primite de la organismul de conducere al Forțelor Aeriene, conform protocoalelor
încheiate în acest sens.
Mesajele de înștiințare despre iminența producerii sau producerea unor situații de urgență vizează
iminența declanșării sau declanșarea unor tipuri de risc.
Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, rediologice, convenționale și
neconvenționale vizează pericolul contaminării, direcția de deplasare a norului toxic și se transmit pe
baza datelor și informațiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forțe armate,
pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislației în vigoare.
Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autoritățile publice locale a mesajelor
/semnalelor /informațiilor despre probabilitatea producerii unor situații de urgență sau a atacurilor din
aer.
Prealarmarea se realizază de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență “Porolissum “ Sălaj.
Alarmarea populației reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminența producerii
unor situații de urgență sau a unui atac aerian și se realizează de către ISUJ sau autoritățile
administrației publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înștiințării de la
structurile abilitate.
Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea
populației:
- oportună — dacă asigură prevenirea populației în timp scurt și se realizează prin mijloace și
sisteme de alarmare care să poată fi acționate imediat la apariția pericolului atacurilor din aer sau
producerii unor dezastre.
- autentică — transmiterea semnalelor destinate prevenirii populației se realizează prin mijloace
specifice de către personalul stabilit prin decizii ale președinților comitetelor pentru situații de
urgență.
- stabilă — prevenirea populației și operatorilor economici se realizează în orice situație creată și
se obține prin:
- menținerea mijloacelor de alarmare în permanență stare de funcționare;
- folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice
diferite de funcționare: rețea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare;
- verificarea periodică a dispozitivelor de acționare a mijloacelor de alarmare afectate în urma
riscurilor produse;
- intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puțin 6-10 dB mai mare decât
zgomotul de fond.
Mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit prin toate
sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune locale, inclusiv prin satelit și
24
Pagina 26
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea președintelui comitetului local pentru
situații de urgență
În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu
aprobarea prefectului, primarului localității ori a conducătorului instituției publice sau operatorului.
economic implicat, după caz, sau a împuterniciților acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare
în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă
Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici
se întreține și se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții.
CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE
În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere /manifestare,
amploarea și efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forțe și mijloace necesare de
prevenire și combatere a riscurilor în cadrul SV SU, astfel:
- compartimentul de prevenire;
- echipaje / grupe de intervenție ;
- formațiuni de asistență medicală de urgență ;
- echipe căutare-salvare, NBC și pirotehnice);
- echipe de cercetare — observare;
- alte formațiuni de cooperare (Crucea Roșie, echipe slvamont, scafandri profesioniști ș.a.);
- grupe de sprijin.
Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:
- controale și inspecții de prevenire
- asistența tehnică de specialitate
- informarea preventivă
- pregătirea populației și salariaților
- constatarea și propunerea spre sancționare a încălcărilor de la prevederile legale
Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste și voluntare pentru situații de
urgență, mai pot acționa: unitățile poliției, jandarmeriei, structurile poliției locale (comunitare), unitati
speciale de aviație și SMURD., unitățile specializate /detașamente din cadrul Ministerului Apărării
Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile
nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție
sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din
cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de
apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile
specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice.
Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele
decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru
formațiile de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de
apărare specific.
Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unei situații
de urgență specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de
protecție civilă) precum și din alte surse interne și internaționale, în scopul realizării acțiunilor și
,
măsurilor de prevenire, intervenție operativă, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu
utilaje, echipamente, materiale și tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru
pregătirea efectivelor, atât pentru forțele profesioniste cât și pentru forțele specializate voluntare din
cadrul localității.
Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că prevenirea este
o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva
dezastrelor, astfel:
25
Pagina 27
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
finanțării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieții și sănătății
1) asigurarea
populației, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale;
asigurarea finanțării și derulării programelor de îmbunătățirea dotării pentru gestionarea
2)
dezastrelor;
resurselor necesare funcționării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii și
3) asigurarea
gestionării dezastrelor;
4) finanțarea programelor pentru pregătirea autorităților și populației;
constituirea prin bugete, procentual față de prevederile acestora, de fonduri pentru
5)
intervenție la dispoziția autorităților cu atribuțiuni în managementul dezastrelor;
6) constituirea și împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situații de dezastre.
Finanțarea acțiunilor preventive, de intervenție și reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul
local al municipiului, și ale instituțiilor și operatorilor economici, din alte surse interne și
precum
internaționale.
Finanțarea măsurilor și acțiunilor de protecție și supraviețuire a populației pe timpul și după
producerea situațiilor de urgență se face astfel:
1. prin bugetul local, dacă situația de urgență s-a produs la nivelul unității administrativ-
teritoriale a municipiului;
de dacă situația de urgență s-a produs la nivel național sau nivelul mai
2. prin bugetul stat,
multor județe;
3. operatorii economici și instituțiile publice au obligația prevederii în bugetele proprii a
fondurilor necesare protecției și supraviețuirii salariaților pentru asigurarea continuității activității pe
timpul situațiilor de urgență.
Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise deâ către ministere pe
domenii de activitate, autoritățile centrale și locale ale administrației publice, cu avizul inspectoratului
situații de urgență județean. Este necesară realizarea unor baze de date și a unor programe
pentru
informatice care să fundamenteze alegerea priorităților în activitatea preventivă.
CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR
trebuie să-și adapteze capabilitățile la scopurile și obiectivele cuprinse în strategia
Logistica
civile, prin stabilirea priorităților necesare asigurării unui sprijin adecvat, dinamic și oportun
protecției
forțelor. Sistemul logistic trebuie să asigure libertatea de acțiune atât pe timp de pace,
pentru susținerea
cât și în situații de criză sau război. Pentru susținerea participării la noi tipuri de angajamente /misiuni
multinaționale de sprijin și asistență umanitară, acesta trebuie să fie suplu și flexibil.
Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se
de apărare specifice, de către autoritățile, instituțiile publice, societatea civilă și
stabilește prin planurile
economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și
operatorii
gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri.
mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și
Forțele și
acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecție specifice.
de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de
Logistica acțiunilor
specifice se asigură de către autoritățile administrației publice locale, instituțiile și operatorii
urgență
economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
ALUAT CEANU MARE
Telefon 0264327101/fax 0264367715/e-mail primaria(4ceanu-mare.ro
26
Pagina 28
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
e Localități aparținătoare: CEANU MARE, BOIAN, HODAI-BOIAN,
BOLDUT, IACOBENI „FANATE STRUCUT, CIURGAU,DOSU
,
NAPULUI, VALEA LUI CATI
Componența nominală a Comitetului Local pentru Situații de Urgența
U.A.T.: CEANU MARE
27
| Nr . cr t. | Nisa $ și prenum e | ai cți aîn CL su | Funcția și instituția unde lucreaza , Instituț Funcția ia | Adresa a instituției | Telefon Fix Serviciu Pe | i Ser ic Yi iu | Telefon mobil : | Adre sa de e- mail |
| 1. | Pacurar Virgil | Pre ședi nte | Primar Primări a com. Ceanu Mare | Str. Principală, nr. 101/c | 0264327101 OO | Oe... | 0728672 267 | ...... |
| 2. | Crisan Cornel | Vic epr eșe dint i | Viceprim Primări ar a com. Ceanu Mare | Str. Principală, nr. 101/c | -I- | 0721084 438 | ||
| 3. | Balcau Nelia | Me mbr u | Secretaru Primări a com. localității Ceanu Mare | Str. Principală,nr. 101/c | -I- | 0735853 203 | ||
| 4. | Tritean Dumitru | Me mbr u | Sefsvsu Primări a com. Ceanu Mare | Str. Principala,nr. 101/c | -I- | 0735853 213 | ||
| 5. | Deac Vlad | Me mbr u | Sef de Politia post Ceanu Mare | Str. Principala, nr.80 | 0264327102 | 0771675 845 | ||
| 6. | Maier Eugen Dan | Me mbr u | Politest local | Str. Principala Nr.101/c | 0264327102 | 0735853 219 | ||
| 7. | Martini Cristian | Me mbr u | Medic familie | Str. Principala Nr.376 | 0745369 883 | |||
| 8. | Mara | Me | Medic | Str. | 0740218 |
Pagina 29
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
9. |
10 |
11 |
12 |
Președinte CLSU,
Primar,
PACURAR VIRGIL
_
Intocmit
Tritean Dumitru
| Mihai | mbr u | familie | Principala Nr.376 | 698 | ||||
| Popa Adelina | Me mbr u | Medic veterinar | Str. Principala Nr. | 0752328 563 | ||||
| Petruta Nicolae Leontin | Me mbr u | Director scoala | Scoala Ceanu Mare | Str. Principala Nr.381 | 0264327110 | 0720015 444 | ||
| Malasinc u Stelian | Me mbr u | Patron deposit materiale | SC BIOCA R | Str. Principala Nr.101/a | 0264369590 | |||
| Cuc Adriana | Me mbr u | Lucrator social | Primări a com. Ceanu Mare | Str. Principală,nr. 101/c | 0264327101 | 0735853 215 |
Pagina 30
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
PRIMARIA CEANU MARE
JUDETUL CLUJ
ORGANIGRAMA S.V.S.U. Ceanu Mare
Conform:
2 (o. PRR „privind structura SVSU (1sef SVSU+20 volunt.)
Primar
Virgil PACURAR
29
| Nr. crt | Numele,prenumele | Adresa | Functia | Tel.contact |
| l | Prevenire institutii | |||
| 2 | Prevenire Ceanu Mare-Dosu Nap | |||
| 3 | Prevenire Boian — Hodai Boian | |||
| 4 | Prevenire Boldut Valea lui Cati | |||
| 5 | Prevenire Iacobeni Fanate | |||
| 6 | Interventie Ceanu Mare-Fanate | |||
| 7 | -/- | |||
| 8 | -/- | |||
| 9 | Interventie Boian Hodai Boian | |||
| 10 | / | |||
| 11 | = | |||
| 12 | Interventie Boldut Valea lui Cati | |||
| 13 | -//- | |||
| 14 | -//- | |||
| 15 | Interventie lacobeni | |||
| 16 | -//- | |||
| 17 | -//- | |||
| 18 | Interventie Strucut Ciurgau-Dosu Nap | |||
| 19 | aj | |||
| 20 | = |
Pagina 31
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
JUDEȚUL CLUJ
PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE
ADRESE INSTITUȚII LOCALE PENTRU TRANSMITEREA AVERTIZĂRILOR,
PROGNOZELOR , DECIZIILOR , DISPOZIȚIILOR ȘI INFORMAȚIILOR ÎN SITUAȚII DE
URGENȚĂ
PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE
a) adrese permanență :
- Telefon : 0264327101;
- Fax: 0264327101;
- E-mail: primaria(aceanu-mare.ro
POSTUL LOCAL DE POLITIE
- Telefon : 0264327102
SCOALA GIMNAZIALA CEANU MARE
- Telefon : 0264327110
- Fax: 0264327110
PRIMĂRIA COMUNEI CEANU MARE
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
AL COMUNEI CEANU MARE
LISTAcu numerele de telefon, fax, e-mail ale permanenței
30
| Nr. crt. | Numele, prenumele și funcția | De la locul de muncă |
| 1. | Primar Virgil PACURAR | tel. mobil 0728672267 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101 e-mail : primaria(Aceanu-mare.ro |
| 2. | Viceprimar Cornel CRISAN | tel. mobil 0721084438 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101 e-mail : primaria(aceanu-mare.ro |
| 3. | Secretar Nelia BALCAU | tel. mobil 0735853203 tel. fix 0264327101 fax. 0264327101 e-mail : b.nelia(yahoo.com |
| 4. | Șeful Postului local de Poliție DUCA | tel. Mobil.0724333988 tel. fix 0264327102 |
| 5. | Inspectorul de protecție civilă Cadru tehnic psi-su Agent de inundatii | tel. mobil 0735853213 tel. fix 0264327101 fax 0264327101 |
Pagina 32
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
| Dumitru TRITEAN e-mail : zestreacenanilor(2 yahoo.com _]
SCHEMA FLUXULUI INFORMATIONAL
OPERATIV -DECIZIONAL PENTRU SITUATII DE URGENTA LA
INUNDATII , GHETURI SI POLUARI ACCIDENTALE LA NIVELUL COMITETELOR LOCALE
PERIOADA 2014-2017
Pagina 33
PLAN DE ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR EDIȚIA A II-A
PREȘEDINTELE
COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
PRIMAR ,
Virgil PACURAR
32
| (râul / localitatea) | telefon | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | |
| P. Putorna, Ceanu Mine | - buldoexcavator = 1 buc. - Tractor cu remorca - Microbuz 14 locuri | Primaria Ceanu Mare Ceanu Mare, nr.413a Ceanu Mare, | 0264327101 0749025463 0264327110 | |
| P.lacobeni | Tractor cu remorca | Iacobeni, nr.248 | 0762658078 | |
| Soponita Boian | -tractor cu remorca | Boian, nr.30a | 0728925140 | |
| Boldut | -tractor cu remorca | Boldut, nr.127 | 0748553922 | |
| Strucut | -tractor cu remorca | Strucut, nr74 | 0768927578 | |
| Dosu Napului | -tractor cu remorca | Strucut,nr.74 | 0768927578 | |
| fanate | -tractor cu remorca | CeanuMare,nr.413a | 0749025463 |
Pagina 34
ANALIZA ACOPERIRE A RISCURI DR EDIȚIA A II-A
PLAN i _ ȘI
MARE PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
COMITETUL COMUNAL CEANU
LISTA PODURILOR ȘI PODETȚELOR
permanentă pe timpul apelor mari
de subdimensionate la care se asigură supravegherea
cu secțiuni scurgere
40
| Nr. crt. | Localizarea zonei inundabile Municipiul, o Cursul de orașul, satul apă (permanent sau nepermanen t | Denumirea și localizarea podului /podețului | Elemente tehnice : - - Deschidere - Tipul podului (de beton, metalic (Lm. /9mm.) de lemn, tubular, etc.) | Numele celor care îl vor supraveghea |
| 0. | 1. 2. | 3. | 4. 5, | 6. |
| 1. | Satul Ceanu Râul Putorna Mare | Pod rutier pe DJ 16la în satul Ceanu Mare (la Lepesoaie)) | Pod de beton L=10 m. | -Pop Aurelian -Hadarean Nicolae |
| 2. | Satul Iacobeni Paraul Valea lacobenilor | Pod satesc peste Valea lacobenilor la Onaca Valerica | Pod tubular armat L=6 m. 0= 600 mm | -Tritean Dumitru |
| 3. | Pod satesc la Gheu | Pod tubular armat L=8m. 0 = 1200 mm. | -Tritean Dumitru | |
| 4. | Pod satesc pe DC55, peste valea lacobenilor langa scoala | Pod de beton L=10m | - Tritean Dumitru | |
| $; | Pod satesc peste valea acobenilor la Hadareanu | Pod de beton L=10m | - Hadarean loan |
Pagina 35
PLAN , „ ANALIZA ȘI ACOPERIRE A RISCUR. OR EDIȚIA A II-A
PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
CEANU MARE
PRIMAR, Virgil Pacurar
41
| 6 | Satul Boian | Soponita | Pod la Palioca | Pod tubular armat | L=6m, 0=600mm | - Maier Eugen |
| 7 | Pod la Chiroiu | Pod tubular armat | L=6m 0=600mm | - Maier Eugen | ||
| 8 | Pod la Gabor | L=6m 0=800mm | - Maier Eugen | |||
| 9 | Satul Boldut | Valea Boldutului | Pod la Nei | Pod tubular armat | L=6m 0=600mm | -Albut Cristian |
| 10 | Pod in balta | Pod tubular armat | L=6m 0=600mm | Alobut Cristian | ||
| 1 | Pod la sambatasi | Pod tubular armat | L=6m 0=600mm | Mischian Marcel | ||
| 12 | Dosu Napului | La Toma | Pod beton peste Valea Dosu Napului | L=5m | Toma Marius |