Plan Urbanistic General (PUG)

PROIECT reactualizare PUG comuna Tomesti 2014

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Pe site-ul primăriei
PROIECT-reactualizare-PUG-comuna-Tomesti-2014.pdf
Emitent
Comuna Tomești, jud. Iași
Pagini
166
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „PROIECT reactualizare PUG comuna Tomesti 2014”, Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2023/12/PROIECT-reactualizare-PUG-comuna-Tomesti-2014.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/17762-proiect-reactualizare-pug-comuna-tomesti-2014, 04.11.2026)

Fișier creat
30.10.2018
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PROIECT REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Volum I: MEMORIU GENERAL Beneficiar: PRIMĂRIA COMUNEI TOMEȘTI Nr. volum: I Volume: 3 Nr. exemplar: … Proiectul conține: - Vol. I - P.U.G. - Vol. II - R.L.U. - 2014 -

Pagina 2

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 1 Vol.:I PUG LISTA DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI Șef proiect Arh. Florin Mrejeru Urbanism Arh. Florin Mrejeru Drumuri Ing. Ana Mrejeru Instalații Sing. Anton Colusi Topografie ing. Florentin Petruc Redactare Pr. Anca-Beatrice Mrejeru

Pagina 3

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 2 Vol.:I PUG BORDEROU I. PIESE SCRISE - Lista de responsabilități și semnături - Borderou - MEMORIU GENERAL - SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI PROPUNERI CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI 1.2. OBIECTUL STUDIULUI 1.3. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII 1.4. DOMENII DE UTILIZARE 1.5. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE 1.6. BAZA JURIDICĂ 1.7. MODUL DE ELABORARE 1.8. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. SITUAȚIA EXISTENTĂ. EVOLUȚIE 2.1.1. SCURT ISTORIC 2.2.2. EVOLUȚIA ISTORICĂ A RELAȚIILOR ÎN TERITORIUL METROPOLITAN ÎN PERIOADA ECONOMIEI CENTRALIZATE ȘI DUPĂ ANUL 1990 2.2.3. SITUAȚIA EXISTENTĂ Încadrarea în teritoriu Fondul funciar și intravilanul actual 2.2. POTENȚIALUL NATURAL 2.2.1. Caracteristicile reliefului, rețeaua hidrografică, caracteristicile geotehnice 2.2.2. Zone și locuri cu valoare deosebită a peisajului 2.2.3. Riscuri naturale 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU 2.3.1. RELAȚII ÎN TERITORIU 2.3.2. PRINCIPII GENERALE DE ORGANIZARE 2.4. POTENȚIALUL ECONOMIC 2.4.1. Activități agricole 2.4.2. Servicii pentru agricultură 2.4.3. Activitatea silvică și exploatarea apelor 2.4.4. Activități industriale 2.4.5. Activități de colectare și depozitare 2.4.6. Alte activități cu caracter economic 2.4.7. Starea social-culturală 2.5. POTENȚIALUL DEMOGRAFIC ȘI RESURSELE DE MUNCĂ

Pagina 4

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 3 Vol.:I PUG 2.5.1. Populația la recensăminte 2.5.2. Resursele de muncă 2.5.3. Estimarea evoluției populației și estimarea resurselor de muncă 2.6. REȚEAUA RUTIERĂ. SITUAȚIA EXISTENTĂ 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL 2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcționale 2.7.2. Bilanț teritorial 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.9. ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARĂ A TERITORIULUI 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.11. DISFUNCȚIONALITĂȚI 2.12. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI CAPITOLUL 3 - PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI I. Modernizarera și dezvoltarea infrastructurii fizice II. Dezvoltarea activităților de turism III.Crearea unui climat favorabil afacerilor IV. Dezvoltarea și diversificarea serviciilor 3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE ȘI SOCIALE 3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI 3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL 3.8. MĂSURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE 3.10. PROTECȚIA MEDIULUI 3.11.REGLEMENTĂRI URBANISTICE 3.12.OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ȘEF PROIECT, Arh. Florin Mrejeru

Pagina 5

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 4 Vol.:I PUG MEMORIU GENERAL - SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI PROPUNERI - CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI: Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General al comunei Tomești Număr proiect: 12/2011 Beneficiar: Consiliul Local și Primăria comunei Tomești, județul Iași Perioada elaborării: 2012-2013 1.2. OBIECTUL STUDIULUI: Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Tomești, reprezentând strategia și cadrul de dezvoltare în perspectivă a unității administrativ-teritoriale și corelarea cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spațiale a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, a județului Iași, precum și a Zonei Metropolitane Iași. Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter operațional) și răspund programului de amenajare spațială a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. P.U.G. se elaborează în scopul: - stabilirii direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și dezvoltare urbanistică a localităților; - utilizării raționale și echilibrate a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice; - precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent); - evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității; - creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și serviciilor; - fundamentării realizării unor investiții de utilitate publică; - asigurării suportului reglementar (operațional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire; - corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spațiului. Materializarea propunerilor de amenajare spațială și dezvoltare urbanistică, reglementate prin P.U.G., se face în timp, în funcție de fondurile prevăzute din bugetul propriu unităților teritorial

Pagina 6

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 5 Vol.:I PUG administrative de bază, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor întreprinzători. Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbansitic General se menționează: - optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul lor administrativ și județean; - valorificarea superioară potențialului natural, economic și uman; - organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații existente; - stabilirea și delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităților viitoare de dezvoltare; - stabilirea și delimitarea de noi zone construibile; - stabilirea și delimitarea noilor zone funcționale; - stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire; - stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție a acestora; - modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare; - evidențierea deținătorilor terenurilor din intravilan; - stabilirea noilor obiective de utilitate publică; - stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și realizare a construcțiilor. În "Caietul de sarcini" și în Tema-program a Reactualizării Planului Urbanistic General al Comunei Tomești, Consiliul Local a formulat solicitări pentru:  Reambularea planurilor topografice;  Modernizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;  Reamplasarea unor dotări din sistemul echipării tehnico – edilitare;  Realizarea unor indicatori de locuire la nivelul mediei pe județ;  Dezvoltarea economică în cadrul industriei mici și agriculturii;  Dimensionarea amplasamentelor rezervate pentru construcția de locuințe în perspectivă, ținând cont de factorii reali de dezvoltare a localităților;  Instituirea zonelor de protecție pentru monumente  Mărirea suprafeței intravilanului cât și îmbunătățirea zonificăii funcționale a acestuia. Proiectantul va studia teritoriul comunei Tomești depistând posibilități de introducere în intravilan a acelor suprafețe care corespund, fără restricții și fără riscul în ceea ce privește posibilitățile de construire, terenuri proprietate ale persoanelor fizice sau juridice. Planul urbanistic general orientează aplicarea unor politici în scopul construirii și amenajării teritoriului localităților, politici ce își propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate și

Pagina 7

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 6 Vol.:I PUG implementarea unor noi relații socio-economice în perioada de tranziție spre economia de piață și integrare europeană. 1.3. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII: - Necesitatea lucrării decurge din depistarea și asigurarea unor condiții favorabile desfășurării funcțiilor localităților rurale, care după anul 1989 cunosc procese noi de dezvoltare. - Lucrarea are ca scop evidențierea situației actuale, a problemelor și a propunerilor de dezvoltare urbanistică a comunei Tomești și a localităților componente, din punct de vedere al amenajării teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Iași (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de NordEst (Piatra Neamț) și cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - secțiunile I ÷ V, precum și cu "Strategiile de dezvoltare și planificare a teritoriului județului Iași" - strategii elaborate de Consiliului Județean Iași. 1.4. DOMENII DE UTILIZARE: - Lucrarea se va constitui într-un instrument operațional practic aflat la îndemâna Consiliului Local și al Primăriei Comunei Tomești, care hotărăsc strategiile de dezvoltare și amenajare a teritoriului ce îl administrează. - Regulamentul aferent lucrării va sta la baza elaborării tuturor documentelor și documentațiilor pentru aprobarea construcțiilor de locuințe și a celorlalte obiective de utilitate publică. 1.5. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE: - Lucrarea va putea contribui indirect la creșterea nivelului de trai al populației prin găsirea unor soluții de amenajare a teritoriului care să asigure un grad de confort acceptabil, o sumă de utilități și obiective de utilitate publică care să satisfacă nevoile colective în spațiul administrativ. 1.6. BAZA JURIDICĂ: Planul urbanistic general este elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: - Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General”, indicativ GP 038/1999;

Pagina 8

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 7 Vol.:I PUG - Ordinul ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism; - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, completată prin ORDONANȚA nr. 69 din 13 august 2004; LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006; ORDONANȚA nr. 18 din 31 ianuarie 2007; LEGEA nr. 168 din 12 iunie 2007; ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008; ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 25 februarie 2009; LEGEA nr. 183 din 26 mai 2009; LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009; LEGEA nr. 345 din 11 noiembrie 2009; ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011. - Legea 71/1996 privind aprobarea PATN - secțiunea I - Căi de comunicație - Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - secțiunea II – Apa, modificată prin L. nr.20/2006; - Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - secțiunea III - Zone protejate; - Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - secțiunea IV - Rețeaua de localități, modificată de: L. nr.429/2002, L. nr. 674/2002, L. nr. 263/2003, L. nr. 336/2003, L. nr.382/2003, L. nr.391/2003, L. nr. 408/2003, L. nr.409/2003, L. nr.410/2003, L. nr.547/2003, L. nr.548/2003, L. nr.582/2003, L. nr.583/2003, L. nr.584/2003, L. nr.585/2003, L. nr.12/2004, L. nr.45/2004, L. nr.79/2004, L. nr.80/2004, L. nr.81/2004, L. nr.83/2004, L. nr.134/2004, L. nr.203/2004, L. nr.332/2004, L. nr.543/2004, L. nr.207/2005, L. nr.385/2005, L. nr.413/2005, L. nr.414/2005, L. nr.415/2005, L. nr.308/2006, L. nr.322/2006, L. nr.100/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, dispune republicarea. - Legea 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin O.U.G. nr.74/2001, L. nr.738/2001, L. nr.216/2002, L. nr.161/2003, L. nr.379/2003, L. nr.141/2004, L. nr.340/2004, L. nr.393/2004, L. nr.286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în M. Of. nr. 123/20 feb. 2007, modificată de O.U.G. nr.20/2008, L. nr.35/2008, O.U.G. nr.66/2008, L. nr.131/2008; - Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- secțiunea V- Zone de riscuri naturale. - H.G.R. nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;Legea nr. 50/1991 actualizată la data de 16.10.2006 avându-se în vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, precum si următoarele acte: O.U.G. nr. 122/2004, Legea nr. 119/2005, Legea nr. 52/2006. - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, modificată prin H.G.R. nr.498/2001 și Legea nr. 587/2002 (pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii); - Legea nr. 114/1996, privind locuințele, modificată prin O.U.G. nr.40/1997 și L. nr.196/1997, republicată în decembrie, cu modificările și completările ulterioare: O.U.G. nr.44/1998, L. nr.145/1999, O.G. nr.73/1999, O.U.G. nr.215/1999, O.U.G. nr.17/2000, O.U.G. nr.22/2000, O.U.G. nr.98/2000, O.U.G. nr.295/2000, L. nr.330/2001, O.G. nr.76/2001, L. nr. 603/2002, H.G. nr. 496/2004, O.U.G. nr. 42/2005, L. nr. 230/2007, O.U.G. nr. 57/2008, O.U.G. nr. 210/2008; - Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările și completările ulterioare; cuprinde modificările aduse de: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007 publicata in MOF nr. 846 din 10/12/2007;

Pagina 9

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 8 Vol.:I PUG - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare (modificată prin O.U.G. nr.30/2000, O.U.G. nr.206/2000, L. nr.713/2001, L. nr.113/2002, L. nr.241/2003); - Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; - Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; - Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; - Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, cu modificările ulterioare (O.G. nr.69/2000, O.U.G. nr.102/2001, L. nr.400/2002, L. nr.204/2004, L. nr.247/2005, O.U.G. nr.127/2005, O.U.G. nr.139/2005, L. nr.38/2006, L. nr.342/2006, L. nr.193/2007, D.C.C. nr.602/2008, D.C.C. nr.603/2008, L. nr.212/2008, L. nr.261/2008, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. nr.652/2009 D.C.C. nr.652/2009; - Legea nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, cu modificările și completările ulterioare, actualizată în anul 2005 prin Legea nr. 247/2005; - Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, modificată prin Legea 286/2006; - Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată prin L. nr. 401/2003, L. nr. 468/2003, L. nr. 571/2003, L. nr. 259/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice dispune republicarea în 2006; - H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe; - Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; - Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală și al Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.955 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale; - Legea nr. 107/1996 a apelor, modificată prin H.G. nr. 83/1997, H.G. nr. 948/1999, L. nr.192/2001, O.U.G. nr.107/2002, L. nr. 404/2003, L. nr.310/2004, L. nr.112/2006, O.U.G. nr.12/2007, O.U.G. nr.130/2007; - Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, modificată prin L. nr.212/2006 și L. nr.241/2007, republicată în anul 2008 și modificată prin O.U.G. nr.70/2009; - O.G. nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcțiune, casare și valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale; - Legea nr. 41/1995 - privind protecția patrimoniului național; - H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, modificată prin H.G. nr.789/1997, H.G. nr.59/1999, H.G. nr.960/1999, H.G. nr.855/2001 și republicată în M. Of. nr. 856/27 noi. 2002. - Codul civil; - H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban; - H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, completată și modificată de H.G.R. nr. 675/2002, H.G. nr.102/2003, H.G. nr.622/2004, H.G. nr.1.231/2008; - H.G.R. nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire și stingere a incendiilor; - H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General al Ministerului Apărării Naționale;

Pagina 10

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 9 Vol.:I PUG - Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, al Ministrului Apărării Naționale, al Ministrului de Interne și al Directorului Serviciului Român de Informații nr. 34/N/M.30/3.422/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor; - Ordinul ministrului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, modificat prin O. nr.862/2001, O. nr.235/2002, H.G. nr.88/2004, O. nr.1.028/2004, O. nr.1.136/2007, O. nr.18/2008; - Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului; - Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice , Transporturilor și Locuinței nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. - Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor. - HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. 1.7. MODUL DE ELABORARE: La baza elaborării Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Tomești se află: - Ordinul M.L.P.A.T nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor de urbanism; - Ordinul M.L.P.A.T nr. 80/N/18.XI.1996, Ghid cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea regulamentului local de urbanism de către Consiliile locale; - Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul - cadru al Planului urbanistic general. 1.8. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC A. Baza documentară Documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului de echipare edilitară, întocmite anterior: - Plan Urbanistic General comuna Tomești - pr. nr. 14.275/97 - întocmit de SC HABITAT PROIECT SA IAȘI. B. Surse de documentare Suportul topografic al lucrării constă în planșe reactualizate, după cum urmează: - încadrarea comunei Tomești în teritoriul județului Iași - scara 1 : 50.000; - încadrarea localităților comunei Tomești în teritoriul comunal - scara 1: 25.000; - trapeze, scara 1 : 5000.

Pagina 11

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 10 Vol.:I PUG CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. SITUAȚIA EXISTENTĂ. EVOLUȚIE 2.1.1. SCURT ISTORIC Cercetările arheologice permit să se afirme că regiunea în care se află satele comunei Tomești a fost populată din cele mai vechi timpuri, începând chiar cu perioada cea mai veche a comunei primitive - paleoliticul și până în zilele noastre. Această afirmație este susținută de rezultatele săpăturilor făcute atât în satul Tomești, cât și în localitățile învecinate, care au scos la iveală urme ale omului primitiv pe aceste locuri. Prezența omului și locuirea acestuia pe acest teritoriu, considerăm că se datorește faptului că se află în apropierea răului Bahlui, într-o zonă de silvo-stepă, zonă care face trecerea de la zona de câmpie la zona de dealuri și care oferă condiții naturale și istorice cum nu se mai întălnesc în alte părți. Una din descoperirile care atrage atenția, este cuptorul de ars ceramică neagră (descoperit cu ocazia săpăturilor sistematice realizate) care atestă locuirea în această zonă din epoca primitivă și orânduirea feudală. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice ce datează din neoliticul dezvoltat ce aparține de cultura Cucuteni (un element de bază este pictura pe benzi înguste). Descoperirea acestui cuptor constituie un important document referitor la viața socialeconomică a așezării feudale de aici. Dacă se are în vedere că încă din sec. XVII, Tomeștiul, fost sat domnesc, intrat în ocolul târgului (Iași), putem presupune că încă din acea vreme, satul furniza pe piața târgului Iași, pe lângă produsele agricole rurale și o parte din produsele ceramice. Pe Valea Bahluiului s-a construit încă din vechime drumul de trecere din ținuturile estice ale Mării Negre și Nistrului, spre vest, în inima Moldovei și apoi spre Europa Centrală. Aceste drumuri se constituiau într-o arteră comercială extrem de importantă, având un rol deosebit mai ales în epoca prefeudală și feudală. Originea toponimului Tomești nu se găsește în documentele și legendele ce fac referire la această localitate. Unele păreri răzlețe susțin că această denumire ar veni de la Tomșa Voievod. Această presupunere nu are temei, deoarece denumirea de Tomești apare cu mult dinainte de anii de domnie ai acestui domnitor. Megând pe un raționament logic, se pare că în această zonă au existat mai multe familii cu numele de "Toma", ceea ce a făcut ca localitatea să poarte denumirea de "Tomești". Această logică este susținută de faptul că multe localități din Moldova feudală au luat denumirea după numele unor familii: Dumești, Avrămești, Voinești etc. Deoarece în orânduirea feudală nu existau nume de familii, această logică cade. Confuzia ce s-ar putea isca cu privire raportul care se face dintre denumirea localității Tomești și amplasarea lui pe hartă, nu se poate isca nici o confuzie. În documente, localitatea este specificată ca fiind "Tomeștii din Gura Bahluiului", ceea ce nu se poate confunda cu cealaltă localitate cu aceeași denumire (singura care există în Moldova), localitate ce se află lângă Bârlad.

Pagina 12

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 11 Vol.:I PUG Cel mai vechi document care vorbește de Tomești, datează din anul 1426. În acest document se menționează faptul că Alexandru Voievod dăruiește boierului Giurgiu Stângaciu patru sate în Cârligătura prin care și "Tomeștii pe Bahlui". M. Costăchescu arată că "satele de care este vorba aici sunt azi în trupul moșiei Popești din județul Iași. Moșia Popești este foarte mare și cuprinde multe sate vechi. Aici, la 1426 era casa boierului Giurgiu Stângaciu". M. Costăchescu vorbind despre acest boier arată că "un fiu, Mihnea a lui Oană Stângaciu, frate cu Giurgiu Stângaciu din urisul de la 1426, îl aflăm în vremea lui Alexandru cel Bun, stăpân în satul Tomești - sat azi tot în hotarul Popeștilor". Citându-l pe I. Bogdan, M. Costăchescu arată "Toma fiul lui Mihnea nepot lui Oană Stângaciu din satul în Cârluigătura cu numele de Tomești" (I. Bogdan d.t.l. pag.504). (M. Costăchescu - Documente moldovenești de la Ștefan cel Mare). În anul 1469 o mențiune documentară cu referire la localitatea Tomești, an care corespunde perioadei de domnie a marelui domnitor Ștefan cel Mare (1457-1504). Ulterior, în anii 1492 și 1497 cronicile menționează numele localității cu ocazia actelor de donație și de împroprietărire pe care le face domnitorul mai sus amintit, pentru supușii săi, care nu erau alții decât boierii renumiți pentru curajul, spiritul de sacrificiu și înalta ținută morală. Localitatea Tomești mai apare și în cronicile întocmite în alte perioade istorice de mare însemnătate, și anume: în timpul domniei lui Ștefan Tomșa al II-lea, în anul 1615 (într-un document al lui Ștefan Tomșa se face mențiunea "care sat a fost domnesc și se află în ocolul târgului Ieși"); în timpul domniei lui Vasile Lupu (1643-1653) cu ocazia stabilirii hotarelor acestei așezări. Știrile documentare din secolul VXII, dovedesc strânse legături între Iași și Tomești și pe plan politic. Ștefan Tomșa ridică niște steaguri de călărași aflate la Tomești, folosind această trupă la înăbușirea răscoalei bopierești îndreptată împotriva sa. În Nicoară Potcoavă, Mihail Sadoveanu, vorbește despre locuitorii Tomeștiului, ca fiind niște țărani liberi "răzeșii de la Tomești", dar majoritatea documentelor arată că teritoriul comunei Tomești depindeau de Mănăstirea Golia. Reminiscența acestei proprietăți a rămas și în toponomie. Unul din dealuri poartă denumire de La Mănăstire". Tot Mihail Sodoveanu, în același roman aduce numele localității Tomești în literatura istorică "Am eu prieteni și cumetri în calea lui (Eremia Părcălab) la Tomești și la Goruni. Potențialul economic al Tomești-ului din sec. XVIII - XIX, pare să fie prosper după cum ne informează un document că: "satul Tomești intrat în proprietatea mănăstirii Golia aducea un venit destul de mare, cifratîn anul 1851 la 3843 galbeni anual" (Uricarul 4 Iași, 1875, pag.102). În anul 1875, într-un raport către Prefectul de Iași, Mihai Eminescu care îndeplinea în această perioadă funcția de revizor școlar, face referire la primarul din Tomești în legătură cu situația din învățământ. La acea dată Tomeștiul era deja un cvasicentru administrativ petru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și Chicerea. La începutul secolului XX, în anul 1903, luna aprilie are loc un pelerinaj al studenților ieșeni în zonele liniștite de lângă Iași. Pelerinajul a avut inclus și localitatea Tomești (la acea dată această localitate putea fi considerată un loc de agrement pentru locuitorii orașului Iași).

Pagina 13

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 12 Vol.:I PUG Localitatea Goruni, care intră în compunerea comunei Tomești, cele mai vechi documente le avem de la C. Chiriță, în lucrarea dicționar geografic al Județului Iași, editată în anul 1888, în care se arată "Goruni, sat în comuna Tomești și-a luat numele, se zice, de la pădurea cu arbori numiți goruni, ce se aflau înainte de formarea satului. Este așezat în fundătura formată din dealuri Opincă Păun, Murgul și Isac cu o populație de 149 familii sau 707 locuitori. Satul este o podgorie întinsă care produce vinuri slabe și fructe multe." Localitatea Chicerea, sat component al comunei Tomești. Se cunoaște că în anul 1888 se compunea din 45 familii (229 locuitori) care se ocupau cu lucrarea pământului, creșterea vitelor și mai ales cu cultivarea viilor și livezilor. Denumirea cu certitudine este preluată de la dealul Chicerea pe versantul căruia este așezat satul, sau de la un părăiaș mic ce trece pe aici și care are același nume. Localitatea Vlădiceni, ce aparține de aceeași comun, a luat ființă în a II-a jumătate a sec. XVII. Este o localitate tânără, fapt ce este afirmat de numărul locuitorilor din prezent. În anul 1930, localitatea Vlădiceni avea 318 suflete, iar în anul 1966 - 279 locuitori, această scădere fiind justificată de migrația mereu crescândă a locuitorilor spre oraș. Stul este asemănător unui cătun și e foarte aproape de zona industrială a orașului Iași. În revista Ion neculce, editată în anul 1925, se arată că "satul nu este prea vechi și din această cauză nu posedă izvoare de artă populară și folclor specific". 2.2.2. EVOLUȚIA ISTORICĂ A RELAȚIILOR ÎN TERITORIUL METROPOLITAN ÎN PERIOADA ECONOMIEI CENTRALIZATE ȘI DUPĂ ANUL 1990 În timp sistemul de localități aferent municipiului Iași a evoluat continuu. Astfel, în perioada interbelică, sistemul de localități periurbane număra 18 comune, cu un total de 105 sate. Imediat după război, în 1956, numărul de comune a crescut la 22, iar numărul de sate la 119. Acesta a continuat să crească astfel că în 1966 în sistemul Iași erau 33 de comune cu 168 sate. Numărul acestora se reduce, astfel că în 1984 erau 24 de comune cu 120 sate. După 1990 nu s-au înregistrat modificări esențiale. Prin Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași, sistemul de localități conturat număra 23 de comune cu un total de 119 sate. Prezentăm în continuare evoluția sistemului de localități a municipiului Iași în perioada 1930-2001 cu intrările și ieșirile din sistem: Unitățile Unitățile teritorial teritorial Numărul total Nr. Unitățile teritorial administrative administrativ administrativ Anul de localități crt. componente e care au e care au componente intrat în ieșit din sistem sistem 1930 18 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, - - 1. Comarna, Golăiești, Grajduri, Holboca, 105 Mironeasa, Miroslava, Mogoșești,

Pagina 14

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 13 Vol.:I PUG Unitățile Unitățile teritorial teritorial Numărul total Nr. Unitățile teritorial administrative administrativ administrativ Anul de localități crt. componente e care au e care au componente intrat în ieșit din sistem sistem Popricani, Prisăcani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Victoria 1956 22 - Aroneanu, Bârnova, Ciortești, 5 - Ciortești, 1 - Mironeasa Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Golăiești, Dobrovăț, Grajduri, Holboca, Horlești, Lețcani, Horlești, 2. 119 Miroslava, Mogoșești, Popricani, Lețcani, Prisăcani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Voinești țuțora, Ungheni, Victoria, Voinești 1966 33 - Andrieșeni, Aroneanu, Bârnova, 12 - 1 - Ciortești Bivolari, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Andrieșeni, Dumești, Golăiești, Grajduri, Holboca, Bivolari, Horlești, Lețcani, Mădârjac, Miroslava, Dumești, Mogoșești, Movileni, Podu Iloaiei, Mădârjac, Popricani, Prisăcani, Probota, Rediu, Movileni, Podu 3. Schitu Duca, Sinești, Tomești, Trifești, Iloaiei, 168 țigănași, Țuțora, Ungheni, Victoria, Probota, Vlădeni, Voinești Popești, Sinești, Trifești, Țigănași, Vlădeni 1984 24 - Aroneanu, Bârnova, Ciortești, 2 - Ciortești, 12 - Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Dolhești, Dolhești Andrieșeni, Golăiești, Holboca, Horlești, Lețcani, Bivolari, Miroslava, Mogoșești, Popricani, Costuleni, Prisăcani, Probota, Rediu, Schitu Duca, Dumești, Tomești, Țigănași, țuțora, Ungheni, Grajduri, 4. Victoria, Voinești Mădârjac, 120 Movileni, Podu Iloaiei, Popești, Sinești, Trifești, Vlădeni 2001 23 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, 1 - Movileni 2 - Ciortești, Comarna, Dobrovăț, Golăiești, Holboca, Dolhești Horlești, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, 5. 119 Movileni, Popricani, Prisăcani, Probota, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Țigănași, Țuțora, Ungheni, Victoria, Voinești

Pagina 15

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 14 Vol.:I PUG 2.2.3. SITUAȚIA EXISTENTĂ  Încadrarea în teritoriu Comuna Tomești face parte din zona Metropolitană a municipiului Iași. Teritoriul comunei Tomești este situat la limita sud-estică a teritoriului administrativ al municipiului Iași. Comuna Tomești se învecinează la nord cu comuna Holboca, la sud cu comuna Schitu Duca, la nord–est cu comuna Țuțora, la sud–est cu comuna Comarna, iar la sud-vest cu comuna Bârnova. Comuna Tomești are o suprafață totală de 3711 ha și are în componență 4 localiăți: Chicirea, Goruni, Tomești, Vlădiceni. Legătura rutieră dintre localități cu municipiul Iași, ca și legăturile dintre ele se realizează pe DN 28, din care se ramifică: - DJ 248D spre Bîrnova prin Păun, DC 31 spre Vlădiceni și DC 33 spre Goruni. Stația de calea ferată cea mai apropiată este Socola - Iași. Centru urban cel mai apropiat este municipiul Iași, situat la 10 km (distața dintre centrul comunei și al municipiului). Centrul administrativ al comunei este în localitatea Tomești.  Fondul funciar și intravilanul actual  Fondul funciar Comuna Tomești se situează în grupa comunelor de dimensiuni medii din județ, suprafața agricolă având o pondere de 56,99 % din suprafață totală a comunei. Conform listei preliminare a datelor administrative necesare pe comune rezultă următorul mod de folosință a suprafeței totale a comunei: Suprafața % în suprafața Modul de folosință (ha) totală Arabil 1095 29,50 Pășuni și fânețe 528 14,22 Vii 380 10,23 Livezi 112 3,01 TOTAL AGRICOL 2115 56,99 Păduri 1029 27,72 Ape (iazuri, râuri) 74 1,99 Construcții(suprafață 40 1,07 construită) Neproductiv 64 1,72 TOTAL NEAGRICOL 1207 32,52 Teren agricol intravilan 389 10,49 TOTAL GENERAL 3711 100,00

Pagina 16

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 15 Vol.:I PUG Din datele de mai sus reiese că din totalul suprafeței pe care se întinde comuna Tomești, 56,99% este format din teren agricol, 32,52% de teren neagricol și doar 10,49% intră în teren agricol intravilan. În cadrul terenului agricol, cea mai mare pondere este deținută de terenul arabil (29,50%) iar cea mai mică pondere este deținută de livezi (3,01%). Faptul că 10,49 % din suprafața agricolă este amplasată în intravilanul localităților, constituie o premiză pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi intensive.  Aspecte privind intravilanul actual În anul 2012 suprafața totală construită este de 40 ha ceea ce reprezintă 1,07% ha din suprafața totală a comunei. În acest ultim an s-au realizat construcții atât din fondul privat (90% ceea ce înseamnă 36 ha) cât și din fondul public (10% ceea ce înseamnă 4 ha). În ultimii 5 ani s-au construit un număr de 220 case și 80 locuințe de vacanță. După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei Tomești care urmează două tendințe: I. Ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin PUG - în special de-a lungul căilor de comunicație. II. Ocuparea unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. Acest proces a fost determinat și de către restricțiile naturale - versanți cu potențial de instabilitate sau de luncă, deși îndiguite, cu exces de umiditate. În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localităților, se impune un studiu atent în scopul propunerii unui intravilan corespunzător acestor situații și a unor variante care să suporte eventuale extinderi în etapele ulterioare. 2.2. POTENȚIALUL NATURAL 2.2.1. Caracteristicile reliefului, rețeaua hidrografică, caracteristicile geotehnice  Așezarea geografică Teritoriul comunei Tomești este situat din punct de vedere geografic în zona de contact dintre Câmpia Moldovei (marginea sud-estică) și colțul nord-estic al Podișul Central Moldovenesc. Acest contact este reprezentat de o denivelare puternică de peste 250 m, cunoscută sub numele de Coasta Iașului.

Pagina 17

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 16 Vol.:I PUG  Geologia Substratul geologic al teritoriului comunei aparține cuvetuii sedimentare a Platformei Moldovenești, care prezintă la suprafață formațiuni de vârstă cuaternară constituite dintr-o succesiune de argile prăfoase loessoide galbene-cafenii sensibile la umezire grupa A (în special pe arealele mai înalte din satul Tomești, unde ating grosimi de 5÷6 m), sub care sunt argile cafenii și albene-cafenii plastic vârtoase cu grosimi de 30÷ 50m, reprezentative pentru această entitate litologică fiind argilele de la Vlădiceni. Subiacența formațiunilor cuaternare este reprezentată din argile marnoase și marne cenușii cu intercalații subțiri de nisipuri fine, peste care, în zonele de relief mai înalte, se dispune, la peste 300 m altitudine, un complex de nisipuri, calcare oolitice și gresii, urmate de o alternanță de argile și două orizonturi de nisipuri. Din punct de vedere geotehnic, depozitele cu caracter loessoid sunt macroporice și cu sensibilitate la umezire, impunându-se măsuri speciale de fundare, în special pentru construcțiile care sunt poiectate a se executa cu un regim de înălțime mai mare decât pater și un etaj. Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km. Conform normativului P 100/1992, teritoriul se comunei Tomești se încadrează în zona seismică de calcul ,,C” caracterizată prin: - coeficient seismic Ks = 0,20; - perioada de colț TC = 1,00; - grad seismic asimilat (MSK) = VIII.  Resursele natuale Calcarele, gresiile, nisipurile și argilele substratului geologic au constituit în trecut principalele resurse ale subsolului, exploatate prin carierele de la Tomești și Chicerea, situte la sud-vest de comuna Tomești; în prezent activitatea în aceste cariere este sistată, eventualele extrageri care se mai fac sunt ocazionale și pentu necesități strict locale. În mod organizat se continuă exploatarea argilelor de la Vlădiceni (Dealul Blănarului) ca materie primă pentru Societatea Comercială CERAMICA S.A. Iași. Rezervele omologate sunt de 15 mil tone la categoria B și 8 mil tone la categoria C1.  Relieful Evoluînd în condițiile substratului geologic menționat și sub acțiunea agenților externi de modelare, relieful comunei se prezintă diferențiat, sub formă de interfluvii colinare joase (150 - 200 m altitudine) în zona câmpiei colinare din nord, respectiv sub formă de platouri și culmi deluroase înalte (350 - 400 m) în zona de podiș din vest și sud.

Pagina 18

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 17 Vol.:I PUG Altitudinile reliefului sunt maxime în dealul Blănarului ( 356 m ) din satul Vlădiceni iar altitudinea minimă atinge 40 m pe șesul râului Bahlui, la confluența cu Jijia. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 3 ÷ 315 m, ceea ce înseamnă un grad foarte mare de fragmentare în adâncime. Principalele tipuri de relief ce se diferențiază în teritoriul comunei sunt reprezentate prin interfluvii sculpturale, platouri structurale, versanți și zone de luncă. - Interfluviile sculpturale. Sunt caracteristice jumătății sudice a teritoriului. Ele se prezintă sub forma unor culmi colinare ce nu depășesc 200 m, cu platouri netede orizontale sau ușor convexe la părțile superioare; aceste forme de relief au stabilitate, nu prezintă degradări, fiind terenuri foarte bune pentru agricultură și căi de comunicație. Sectoare largi din satele Tomești, Chicerea, Goruni au areale locuite pe aceste forme de relief. - Platourile structurale - caracteristice zonei înalte de podiș din vest și sud - sunt dezvoltate pe roci dure, mai rezistente la eroziune, ceea ce explică menținerea lor la altitudinile maxime din teritoriul comunei. Suprafețele lor practic plane, cu aspect de platou sau culme îngustă oferă terenuri foarte bune pentru construcții și pentru traseele drumului național 28 și ale drumurilor județene 248D, 249 E. Ponderea reliefului de interfluvii și platouri este de cca. 5 - 7% din totalul teritoriului comunei Tomești. - Versanții mărginesc interfluviile sculpturale, au orientări și pante variate, oferind în general terenuri accesibile și stabile, favorabile agriculturii și așezărilor omenești în satele Tomești și Chicerea, mai puțin în Goruni. În satul Vlădiceni versanții au stabilitate incertă și sunt chiar areale cu alunecări. O situație deosebită o prezintă versantul Coastei Iașului, care mărginește spre sud și est platourile structurale; cu o energie maximă de peste 200 m și pante cuprinse între 8 - 10% și 20 –25 %, Coasta Iașului se prezintă puternic neuniformizată de vechi alunecări stabilizate sau relativ stabilizate și fragmentată de văi torențiale scurte, care dau forme erozionale active. Aceste neuniformizări, mai accentuate în zonele fără vegetație forestieră, generează un relief frământat, în cadrul căruia zonele cu pante accentuate alternează cu zone mai accesibile, sau chiar sectoare plane, formate de vechile trepte de alunecare. Contactul cu platoul se face printr-un abrupt, pe alocuri aproape vertical, corespunzător grosimii rocilor calcaroase. Ponderea reliefului de versant în teritoriu este majoritară, ocupând 55 ÷ 70%. Utilizarea versanților este diversă: terenuri arabile, vii, livezi, pășuni. Suprafața versanților afectați de fenomene de eroziune torențială și alunecări depășește 470 ha, iar suprafața afectată de eroziuni de suprafață ajunge la cca. 330 ha. - Luncile se dezvoltă mai ales în lungul văilor râurilor Bahlui și Jijia, dar și pe unii afluenți ai acestora (pâraiele Tătarca, Tomești, Vlădiceni), sub forma unor suprafețe plane, umede și local foarte umede, constituite din aluviuni argilo-nisipoase de grosimi de 1 - 2 m. Lățimea luncilor oscilează între 100 și 700 m, cea mai largă fiind lunca pârâului Tătarca (300 - 700 m). Datorită caracterului lor innundabil, pe luncile mai largi au fost executate lucrări de regularizare a albiilor și chiar desecări, care au rezolvat parțial excesul de umiditate și innundațiile. Local, acestea se mai

Pagina 19

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 18 Vol.:I PUG manifestă din cauza colmatării pe unele sectoare ale lucrărilor menționate Suprafața afectată de exces de umiditate depășește 250 ha. Ponderea reliefului de luncă în teritoriul comunei Tomești este de cca. 10 - 17%, luncile fiind utilizate ca terenuri arabile, pășuni și fânețe.  Solurile Principalele tipuri de sol prezente în teritoriul comunei sunt reprezentate prin: - cernoziomuri cambice - caracteristice unor suprafețe interfluviale restrânse din partea de nord a teritoriului; - soluri cenușii de pădure și soluri brune argiloiluviale, întâlnite pe platourile deluroase din sectorul sudic; - soluri brune luvice ( identificate în zonele împădurite din partea de sud a comunei), asociații de soluri cenușii și brune argiloiluviale cu erodisoluri, regosoluri și lăcoviști de coastă - caracteristice tuturor versanților cu alunecări stabilizate, fiind cele mai răspândite în aceste areale; - asociații de cernoziomuri cambice, erodisoluri și regosoluri - caracteristice versanților cu alunecări active din extremitatea nordică a teritoriului; - soluri aluviale, protosoluri aluviale și lăcoviști - prezente în luncile pâraielor - rendzine - întâlnite în areale restrânse pe suprafața platourilor mai înalte Soluri sunt afectate de diverși factori degenerativi, între care se remarcă gradul mare de compactitate , excesul de umiditate,eroziunea de suprafață (335 ha) și de adâncime (12 ha), alunecările de teren (464 ha), aciditatea (110 ha). Potențialul productiv al solurilor în condițiile existenței acestor factori de degradare, dar și al lucrărilor de ameliorare realizate, este destul de redus, teritoriul comunei fiind încadrat: - în zona IV de fertilitate pentru teren arabil și III pentru grădini de legume și zarzavaturi; - în zona III de fertilitate pentru vii și livezi și zona IV pentru pășuni și fânețe. Exprimat în note de bonitare pe categorii de folosință la nivel de teritoriu administrativ, potențialul solului se prezintă astfel: 39 pentru arabil, 41 legume, 42 vii, 44 livezi, 39 pășuni, 34 fânețe.  Vegetația Vegetația naturală din teritoriul comunei aparține în cea mai mare parte zonei de pădure și zonei de silvostepă. Pădurea, prezentă în partea de sud și est a teritoriului, face parte din marginea masivului forestier Repedea-Bârnova, constituit în principal din fag (la peste 350 m altitudine), căruia i se asociază mai frecvent stejarul, gorunul, carpenul, teiul, frasinul, arțarul, jugastrul, cireșul (la altitudini mai mici de 350 m). Dintre arbuști, mai frecvent se întâlnesc: păducelul, alunul, cornul, sângerul, măcieșul, socul.

Pagina 20

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 19 Vol.:I PUG Vegetația ierboasă a pădurii este formată din vinariță, rogoz de pădure, brei, lăcrămioară, colțișor, untișor, viorea, firuță de pădure, obsigă, merișor, ferigă etc. Silvostepa este formată din pâlcuri de pădure de stejar și gorun în amestec cu alte foioase (majoritatea celor menționate și în zona forestieră, afară de fag) și din pajiști de silvostepă constituite din colilie, pir, firuță, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș etc. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele principale și secundare pe care le oferă, cât și pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului și regimului hidrologic al apelor, în protecția solului, pentru potențialul turistic și de agrement.  Fauna Fauna este legată direct de vegetație, întâlnindu-se biotopuri caracteristice pădurilor și silvostepei. Fauna masivului forestier Repedea-Bârnova este reprezentată în primul rând prin speciile de interes cinegetic - mistrețul, căprioara, vulpea, lupul, iepurele - la care se adaugă și alte mamifere mici: veverița, viezurele, ariciul, șoarecele de pădure, dihorul. Foarte numeroase sunt păsările, mai caracteristice fiind ciocănitoarea, ghionoaia, ciuful de pădure, huhurezul, cucuveaua, buha, pițigoiul, sticletele, cinteza, câneparul, mierla, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, gaița, șorecarul, uliul, cucul, pupăza, graurul, vrabia, rândunica, lăstunul etc. Dintre reptile menționăm șarpele de pădure, șarpele de alun, gușterul, șopârla, iar dintre amfibieni mai frecvent se întâlnesc: broasca roșie de pădure, broasca râioasă verde, broasca de pădure, tritonul. Fauna silvostepei este mai săracă, fiind mult mai diminuată și de activitatea umană. Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul. Uneori se intâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel, turturică, guguștiuc, pupăză, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște. 2.2.3. Clima Teritoriul comunei se încadrează într-un climat de tip temperat-continental, de nuanță mai accentuată în nord și mai moderată în sud, ce poate fi caracterizată astfel: - Radiația solară globală are valori cuprinse între 110 - 115 kcal/cm2/an în zona înaltă de podiș și 115 - 120 kcal/cm2/an în zonele de coastă și în zona joasă colinară din nord. Ca urmare, durata de strălucire a soarelui este cuprinsă între 1900 ÷ 2000 ore/an în zona înaltă și între 2000 ÷ 2100 ore/an în zona joasă. - Temperatura medie anuală este cuprinsă între 80 ÷ 90C în zonele înalte și împădurite din sud, ușor peste 90C în jumătatea nordică a teritoriului. Cele mai coborâte temperaturi medii lunare

Pagina 21

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 20 Vol.:I PUG se înregistrează în ianuarie, având valori cuprinse între - 30 și - 40C pentru cea mai mare parte a teritoriului, respectiv - 30C în zona înaltă de podiș. Temperaturile medii lunare cele mai ridicate se inregistrează în iulie, cu valori cuprinse între 200 ÷ 210C pentru zona mai joasă din nord și 190 ÷ 200C pentru zona înaltă de podiș. Aceste valori termice dau o amplitudine anuală de cca 240C în zona joasă și de 230C în zona înaltă, ceea ce denotă un climat temperat continental mai excesiv în nord și mai moderat în sud. - Precipitațiile atmosferice sunt relativ reduse în zona cu forme de relief mai joase din nordul teritoriului, unde se înregistrează în medie între 500 ÷ 550 mm/an, ceva mai bogate în zona înaltă de podiș, unde se pot acumula peste 550 mm în medie pe an. Frecvența precipitațiilor nu este uniformă, cele mai mari cantități căzând în luna iunie (75 - 80 mm în medie), iar cele mai mici în lunile de iarnă și la începutul primăverii (20 - 30 mm medie lunară). Neuniformitatea precipitațiilor mai este evidențiată fie printr-o frecvență și abundență excesivă, fie printr-un deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torențiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantități ce pot depăși media lunii respective, dar și secete (cum este cazul anului 2003), cu ploi puține sau deloc. Ambele fenomene au consecințe negative, atât asupra terenurilor în pantă și descoperite, prin activarea eroziunilor și alunecărilor, cât și asupra terenurilor din lunci prin creșterea excesului de umiditate; deasemeni, sunt afectate culturile agricole prin deficitul de umiditate. Iarna precipitațiile cad preponderent sub formă solidă, prima ninsoare producându-se în eneral la începutul lunii noiembrie, iar ultima în martie. - Vânturile cele mai frecvente sunt cele dispuse nord-vest urmate de cele dinspre est și sud-est, primele fiind în general însoțite și de precipitații, iar ultimele fiind mai uscate; din aceste direcții dominante se înregistrează și vitezele cele mai mari, cu valori medii de peste 4 m/s. O dinamică intensă a circulației aerului se manifestă pe văi și pe suprafețele descoperite ale dealurilor, cu deosebire pe platoul Repedea. Pe acest fond climatic general se pot diferenția mai multe microclimate: cel specific zonei joase colinare din partea de nord a teritoriului, cel specific zonei de coastă a Iașului, cel de platou înalt despădurit și cel de podiș împădurit (microclimat de pădure), fiecare cu caracteristici proprii. În general, primul microclimat este mai uscat și mai cald comparativ cu următoarele, ultimul fiind mult mai rece și mai umed. 2.2.4. Hidrografia Apele de suprafață din teritoriul comunei aparțin bazinului hidrografic al Bahluiului și sunt reprezentate de cursul inferior al râului Bahlui și de un mic sector din râul Jijia, ale căror confluență este la cca 2,5 km de satul Tomești. Principalii afluenți ale acestor cusuri de apă sunt pâraiele Tătarca, Tomești și Vlădiceni. Regimul lor hidrologic se caracterizează printr-o alimentare predominant pluvială și secundar din izvoare, astfel că au caracter sezonier, ceea ce conduce la oscilații mari și neuniforme ale nivelelor hidrologice și ale debitelor.

Pagina 22

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 21 Vol.:I PUG Cele mai mari scurgeri ale pâraielor menționate mai sus se produc primăvara la topirea zăpezii și vara în timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici se produc iarna și toamna. În timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele și debite au provocat innundații și exces de umiditate în luncile aferente, mai ales în lunca Tătarcei. Pentru combaterea acestor fenomene au fost executate regularizări ale albiilor minore și desecări, care în decursul timpului au fost colmatate pe unele sectoare, fiind necesară decolmatarea lor ( cum este cazul sectorului mijlociu al pârâului Tomești). Apele subterane sunt legate direct de constituția litologică, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale substratului argilo-marnos sarmațian, precum și în baza sau în cadrul orizontului de calcare și nisipuri sarmatiene din Coasta Iașului. Celelalte ape subterane, din lunci, versanți, interfluvii au debite reduse și pe alocuri calități potabile necorespunzătoare, constituind surse locale de alimentare cu apă menajeră a satelor. Nivelul hidrostatic al apelor subterane variază de la 1 - 3 m la 5 - 10 m, funcție de litologie, relief și condiții climatice. Local aflorează sub formă de izvoare sau emergențe umede, care vor trebui captate și drenate corespunzător, pentru prevenirea eventualelor alunecări de teren, în special în zonele cu vesanți. 2.2.5. Zone și locuri cu valoare deosebită a peisajului Poziția geografică a comunei la zona de contact dintre câmpia colinară și podiș, în cuprinsul căreia se face tranzacția bio-pedo-climatică și de relief, determină existența unor peisaje și zone naturale diferite. Câmpia colinară cu un relief coborât și terenuri agricole dominate de vii și livezi alternând cu pâlcuri de pădure de foioase, oferă doar peisaje de silvostepă, fără valori deosebite. Zona de podiș oferă în schimb, prin intermediul pădurii, reliefului și microclimatului specific peisaje mai deosebite, întâlnite în principal în lungul unor trasee pitorești (DN 28, DJ 249 , DJ 247D) și în locuri cu potențial turistic și de agrement. Cea mai valoroasă zona din punct de vedere peisagistic o constituie abruptul vestic dintre platoul Repedea-Păun și Coasta Iașului. Aici, microrelieful foarte variat amintind la scară redusă de zona montană. Pentru ameliorarea unor elemente mai puțin favorabile precum și pentru limitarea și prevenirea fenomenelor naturale improprii (alunecări, eroziuni, exces de umiditate) se impune menținerea, întreținerea și extinderea lucrărilor de îmbunătățiri funciare: regularizări de albii, desecări, combaterea eroziunii solului, consolidări, împăduriri. 2.2.5. Riscuri naturale Zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate în principal de alunecări de teren și inundații.

Pagina 23

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 22 Vol.:I PUG Cei mai afectați de alunecări de teren și procese de eroziune torențială sunt versanții cu pante mari (15 – 20%). Procesele de degradare a terenului afectează terenuri agricole, așezări (nordul satului Vlădiceni, vestul localității Tomești, sud-estul satului Chicerea). Suprafața afectată de alunecări de teren este de 185,5 ha distribuită pe versanți puternic înclinați, în jurul tuturor localităților din comună. Acești versanți necesită lucrări complexe antierozionale și de stabilizare, împăduriri. Eroziunea de adâncime (ravene, torenți, ogașe etc.) afectează o suprafață de 20 ha distribuită în jurul localităților pe versanți cu pante mari. Versanții cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de degradare mai reduse ca intensitate și suprafață, oferind terenuri în general bune pentru orice folosință, cu unele măsuri locale antierozionale și de amenajare. Terenurile cele mai afectate pe alocuri de exces de umiditate și inundații sunt cele din lunci. În bazinul hidrografic al pârâului Vămășoaia, o parte din polderele existente au fost desființate, apărând riscul ca la precipitații abundente să fie inundate suprafețe de teren, inclusiv căi de comunicație (drumuri, CF). 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU Comuna Tomești, este situată din punct de vedere geografic în zona de contact dintre partea Sud-Estică a Câmpiei Moldovei și colțul Nord-Estic al Podișului Central Moldovenesc, contact reprezentat printr-o puternică denivelare cunoscută sub numele de Coasta Iașului. Față de orașul Iași, comuna Tomești se află localizată în partea de Sud-Est a acestuia, fiind vecin de hotar cu acesta, la o distanță de cca 10 km. Legătura dintre Iași și Tomești se face prin zona industrială. Comuna Tomești are o suprafață înregistrată în anul 2011 de 3711 ha și o populație totală de 12678 locuitori. Comuna Tomești este străbătută spre extremitatea Nord-Vestică de către calea ferată Iași / Ungheni, cu stațiile cele mai apropiate: pentru călători este stația Iași, iar pentru mărfuri stațiile Holboca și Socola. Teritoriul comunei Tomești se învecinează: la Nord, cu teritoriul comunei Holboca având ca hotar între ele râul Bahlui, la Est cu comunele Țuțora și comuna Comarna, la Sud cu comuna Schitu - Duca de care este despărțită de către pădurea proprietate de stat Tomești - Păun, iar la Vest cu comuna Bârnova de care este despărțită prin dealul Păun, iar spre Nord-Vest se învecinează cu orașul Iași. 2.2 A. LOCALITATEA TOMEȘTI A.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Tomești este centrul politico-administrativ al comunei cu același nume și înregistrează un număr al populației de 9054 locuitori (media pe județul Iași este de 950 locuitori/sat).

Pagina 24

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 23 Vol.:I PUG Localitatea Tomești face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare de 30 minute față de municipiul Iași, fiind vizată ca una dintre cele mai atractive localități sub aspectul locuirii. Legătura dintre municipiul Iași (cel mai important centru din județ) și localitatea Tomești se face pe traseul DN 28. În prezent, funcțiile de bază pe care le întrunește localitatea sunt: - funcția agricolă; - funcția de cazare a populației autohtone, și - funcția de cazare temporară a populației care și-a construit pe teritoriul localității case de vacanță. A.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Tomești este situat în partea de centrală a comunei, poziționată în partea de Nord față de celelalte localități componente comunei Tomești. Legătura cu celelalte localități se face prin: - drumurile naționale: DN28 (Săbăoani - Iași - Tomești - Albița) - drumurile județene: DJ 248 D (Păun - Tomești - Holboca) - drumurile comunale: - DC 23 (Tomești - Chiperești - Țuțora); - DC 31 (Iași - Vlădiceni - Tomești); - DC 33 (Tomești - Goruni); - DC 44 (DN 28 - Chicerea - Comarna). Comunicația între satul de reședință și celelalte sate se face prin cele patru drumuri comunale: Tomești - Holboca, Tomești - Țuțora, Tomești - Bârnova, Tomești - Comarna. Comunicarea cu satul Goruni se face printr-un drum de circa 2 km și care în momentul de față este pietruit. Tomeștiul se află la încrucișarea drumurilor Iași - Răducăneni, Tomești - Holboca și Tomești - Țuțora. Aceste drumuri se întâlnesc în punctul "Școala Tomești". B. LOCALITATEA CHICIREA B.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Chicerea este sat component al comunei Tomești și înregistrează o populație de 1089 locuitori. Ca și localitatea Tomești, localitatea Chicerea face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare de 30 minute față de municipiul Iași. Funcțiile de bază ale localității este funcția agricolă și funcția de cazare a populației autohtone. B.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Chicerea este situată în partea de sud-estică a comunei Tomești.

Pagina 25

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 24 Vol.:I PUG C. LOCALITATEA GORUNI C.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Goruni este sat component al comunei Tomești și se situează pe al doilea loc după localitatea Tomești, după numărul populației (1235 locuitori la data recensământului din 2002). Ca și celelalte două localități menționate anterior, localitatea Goruni face parte din localitățile rurale situate în zonele de deplasare în 30 minute față de municipiul Iași. Legătura cu localitatea Tomești se face pe DC 33 (Tomești - Goruni). Funcțiile de bază ale localității este funcția agricolă și funcția de cazare a populației autohtone. C.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Goruni este situată în partea de sud a teritoriului comunei. D. LOCALITATEA VLĂDICENI D.1. Încadrarea în rețeaua de localități Localitatea Vlădiceni, sat component al comunei Tomești are o populație de 488 locuitori, situându-se astfel în sfera satelor mici. Deplasarea până în municipiul Iași se face într-un timp de 30 minute. Legătura cu municipiul Iași se face prin Tomești pe DC 31 (Iași - Vlădiceni - Tomești). Funcțiile de bază ale localității este funcția agricolă și funcția de cazare a populației autohtone. D.2. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Localitatea Vlădiceni este situată în partea Nord - Vestică a teritoriului comunei. 2.3.1. RELAȚII ÎN TERITORIU Planul Urbanistic General reprezintă o etapă obligatorie și de importanță majoră în elaborarea documentațiilor de urbanism și a strategiilor de dezvoltare spațială și economică a comunei. Pentru fundamentarea Planului Urbanistic General este necesară studierea documentelor elaborate anterior, a studiilor de bază, sectoriale și de fundamentare – eleborate pe domenii de activitate ce intră în incidența amenajării teritoriului și care au ca obiectiv punerea în evidență a stadiului actual al dezvoltării și opțiunile generale ale amenajării teritoriului în vederea utilizării judicioase a solului, repartizării armonioase a activităților social-economice, protejarea naturii, salvarea naturii și a peisajului: - planurile de amenajare a teritoriului național: P.A.T.N. - secțiunile I - V; P.AT.Z.R. Regiunea de Nord-Est (Piatra Neamț).

Pagina 26

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 25 Vol.:I PUG - planurile de amenajare a teritoriului județean și intercomunal: P.A.T.J. Iași; Studiul privind delimitarea teritoriului metropolitan. - planurile urbanistice generale ale unităților teritorial administrative: P.U.G. Municipiul Tomești; Analiza de detaliu a relațiilor - complexe și sincrone - dintre spațiul rural adiacent (reprezentat de comuna Tomești) și spațiul urban (reprezentat de municipiul Iași) se face pe baza a numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor și funcțiilor economice, a poziției geografice, dar mai ales cu privire la deplasările pentru muncă și a aprovizionării cu produse agroindustriale. Se utilizează de asemenea date privind dezvoltarea industrială a orașului și a comunei, privind utilizarea terenurilor, producția agricolă și forța de muncă la nivel de unitate administrativă. A. Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Tomești cu zona înconjurătoare, și în special cu municipiului Iași, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oraș, cu produse agroalimentare piața urbană se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației și în același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și întreprinderile din mediul rural. B. Relațiile dintre resursele spațiului rural și industria urbană Așa cum s-a mai arătat între resursele naturale ale zonei înconjurătoare și industria urbană există o strânsă interdependență, primele constituind baza de pornire în procesul de dezvoltare industrială a orașului. Integrarea orizontală este specifică acelor ramuri industriale care au baza de materii prime în zona apropiată și care se pot aproviziona ritmic, existând și posibilitatea extinderii bazei de producție direct la furnizor.

Pagina 27

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 26 Vol.:I PUG Industria municipiului Iași colectează resurse din zona înconjurătoare, pe baza cărora funcționează următoarele ramuri economice cum ar fi: industria medicamentelor, industria materialelor de construcții, industria alimentară și a băuturilor, industria prelucrării lemnului, industria textilă și a confecțiilor din textile (în special cea bazată pe lână) sau industria ceramică. C. Relații demografice Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Situația plecărilor din zona de influență Iași în perioada 1985-2011 se prezenta astfel: Mediile din perioada Mediile din anul Zona de influență Iași 1985-2002 2011 Plecări Rata ‰ Plecări Rata ‰ Total zona Iași 6.035 12,1 5.481 11,1 Municipiul Iași 1.074 3,2 2.277 7,0 Comunele din izocrona de 30' 1.659 24,6 1.162 15,8 Comunele din izocrona de 60' 3.302 33,5 2.042 21,0 Sursa: Caietele statistice ale județului Se constată că ponderea cea mai mare în privința emigrării (plecărilor) revine mediului rural, cu predilecție populația aflată în comunele din izocrona de 60'. Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată. Situația venirilor spre zona de influență Iași în perioada 1985-2011 se prezintă astfel: Mediile din perioada Mediile din anul Zona de influență Iași 1985-1995 2011 Veniri Rata ‰ Veniri Rata ‰ Total zona Iași 7.222 14,5 6.130 12,4 Municipiul Iași 4.928 14,8 3.264 10,0 Comunele din izocrona de 30' 1.579 23,4 1.377 18,7 Comunele din izocrona de 60' 715 7,2 1.489 15,3 Sursa: Caietele statistice ale județului

Pagina 28

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 27 Vol.:I PUG Constatăm că cele mai ridicate rate medii ale imigrărilor s-au întâlnit în comunele din izocrona de 30' (deci și în comuna Tomești) și municipiul Iași, explicabil prin atracția ce o exercită orașul asupra tineretului și a grupelor de populație în vârstă aptă de muncă. Datele prezentate pentru anul 2011, separat, demonstrează o schimbare a fluxului spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban. Pentru interpretarea corectă a fenomenului, se impune urmărirea pe același interval de timp, cuantificarea sporului migrator rezultat în urma diferenței dintre emigrări și imigrări, care determină ca și sporul natural, creșterea sau descreșterea numărului de locuitori. Mediile din perioada Mediile din anul 2011 Zona de influență Iași 1985-1995 Spor migrator Rata ‰ Spor migrator Rata ‰ Total zona Iași 1.187 2,3 649 1,3 Municipiul Iași 3.854 11,5 987 3,0 Comunele din izocrona de 30' -80 -1,1 215 2,9 Comunele din izocrona de 60' -2.587 -553 -553 -5,7 În zona de influență analizată, fluxurile mișcării migratorii au avut în marea lor majoritate direcție spre municipiul Iași și într-o măsură redusă au vizat unele localități cu o economie mai dezvoltată (Ciurea, Holboca, Podu Iloaiei, Tomești). Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe același intrval de timp, se prezintă astfel: Rata medie în perioada Rata medie în anul 1985-1995 (‰) 2011 (‰) Zona de influență Iași Spor Sold Spor Spor Sold Spor natural Migrator Real Natural Migrator Real Total zona Iași 6,6 2,3 8,9 0,6 1,3 1,9 Municipiul Iași 4,8 11,5 16,3 -0,2 3,0 2,8 Comunele din izocrona 30' 10,8 -1,1 9,7 2,3 2,9 5,2 Comunele din izocrona 60' 10,2 -26,3 -16,1 2,1 -5,7 -3,6 Sursa: Caietele statistice ale județului. Din acest tabel de sinteză constatăm că cel mai ridicat spor real se realizează în comunele din izocrona de 30' depășind sporul înregistrat de municipiul Iași. La baza acestui fenomen fiind aportul provenit din migrație spre comunele menționate anterior. Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională, generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la nivelul comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor.

Pagina 29

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 28 Vol.:I PUG Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă. Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă. După cum am constatat în tabelul prezentat la Sistemul de căi de comunicație, se poate afirma că spre municipiu, totalitatea deplasărilor, atâtea câte au mai rămas, provin din comunele situate favorabil pe taseele feroviare și rutiere, aflate în izocronele de 30' și 60', condiționate de criteriul accesibilității. Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest fenomen, evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel au cel mai mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii. Constatarea generală este că începând cu anul 1991 acest fenomen s-a diminuat considerabil, datorită situației dificile prin care trece economia națională și a județului în ultimii ani. D. Relațiile politico – administrative Atribuțiile de ordin politico - administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică relațiile, de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale. Municipiul Iași, fiind unul din cele mai mari orașe ale țării, datorită instituțiilor ce le posedă cu caracter regional, coordonează numeroase activități de ordin juridic, politic și administrativ ale mai multor județe, preluând o serie din funcțiile capitalei. Centrul județean, prin caracterul pregnant politic și administrativ pe care îl are, constituie nucleul de bază în realizarea dezvoltării economico - sociale pe spații mult mai restrânse, în coordonarea tuturor laturilor producției materiale și spirituale. Municipiul Iași, reședință de județ, asigură o mai bună dirijare a procesului de dezvoltare în profil teritorial. Clasat de rang I, municipiul Iași se impune prin următoarele disponibilități: - Localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes internațional sau european, constituind un centru de dezvoltare și atractivitate, cu localizare în lungul axelor majore de căi de comunicație de importanță internațională/europeană. - Populație: număr important de locuitori – 320.888 locuitori în 2002, formare profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de acest rang. - Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de cai de comunicație paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene) și naționale. - Funcțiuni economice: bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, socio-culturale și de natură informatică). - Nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor europene.

Pagina 30

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 29 Vol.:I PUG - Principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente: • instituții de decizie politică, juridică și economicăde importanță internațională, națională sau regională, • instituții naționale și regionale de reputație internațională/europeană, • instituții străine și internaționale cu sediu permanent, • diverse organizații cu sucursale, filiale și agenții în străinătate, • alte dotări/echipamente: educație, cercetare științifică, sănătate, cultură, comerț, servicii comerciale prestate populației și agenților economici, mass - media, sport, agrement, protecție mediu, culte, ordine publică, apărarea țării și siguranță națională. E. Relații comerciale O puternică legătură între oraș și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași o constituie legătura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor. Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc două nuanțe: una legată de raporturile dintre magazinele sătești și secția comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă din magazinele acestuia. În general în realizarea volumului de vânzări din municipiu un loc important îl dețin locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape zilnic efectează cumpărături pe piața urbană. Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială aproximativ suprapus pe cel al recrutării forțeiu de muncă, iar în rest atracția comercială se manifestă mai mult ocazional. F. Relațiile social – culturale Având în vedere că localitățile componente comunei Tomești se află în zona de influență a municipiului Iași, viitoare Zonă Metropolitană, acestea vor beneficia de dotările social culturale ale municipiului Iași (activitatea de învățământ, dotările sanitare - în special cele spitalicești - etc). Activitatea de învățământ poate oferi următoarele servicii:  Învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, național și local pe tipuri: - universitar - știință, - universitar - medicină, - universitar - tehnic, - universitar - agronomic, - academic - artistic, - teologie (romano - catolic).

Pagina 31

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 30 Vol.:I PUG Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani. Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.). Învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară. Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează acest P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotare cu diferse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași. Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, județului până la nivelul întregii Moldove. Cultură, artă, sport. Teritoriul comunei Tomești nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași. Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme. Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Tomești). Acest punct principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în municipiul Iași. Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul Episcopiei, cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, creștin după Evanghelie, adventist etc.) care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere este județul Iași sau, în unele cazuri, județele limitrofe. Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, inplicit spre oraș. Alte activități de interes zonal. Populația comunei Tomești mai este atrasă de următoarele instituții: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecătoria și Parchetul Iași, Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, Grupul Județean de Pompieri, ș.a. 2.3.2. PRINCIPII GENERALE DE ORGANIZARE Propunerile privind restructurarea și dezvoltarea rețelei de localități a județului Iași în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului au avut la bază următoarele principii generale de organizare:

Pagina 32

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 31 Vol.:I PUG - Echilibrarea internă sub aspect ierahic și configurativ prin care s-a urmărit: • crearea unor poli de dezvoltare în scopul realizării unor rețele policentrice (sisteme zonale de localități); • impulsionarea dezvoltării centrelor urbane existente în concordanță cu funcțiile și rolul lor în cadrul sistemului de localități; • amplificarea procesului de urbanizare prin promovarea treptată de noi orașe în zone cu rețea urbană deficitară; • revitalizarea localităților rurale prin diversificarea funcțiilor, creșterea gradului lor de dotare și echipare; - Deschiderea spre exterior prin racordarea la structurile regionale și internaționale a localităților din zonele frontaliere, în vederea stabilirii de relații cu localități din teritoriile transfrontaliere; - Valorificarea elementelor de dezvoltare potențială a teritoriului prin proiectarea viitoarei rețele de localități în raport cu resursele naturale și umane, infrastructura tehnică și socială (echipare edilitară, accese, locuire, educație, sănătate), poziția geografică și față de axele majore de circulație națională și internațională, accesul la căi navigabile; - Stabilirea unei ierarhii funcționale pe categorii și ranguri, în funcție de gradul de importanță și rolul localităților în teritoriu și în cadrul rețelei; - Flexibilitatea structurală a localităților, care să permită posibilitatea schimbării ierarhiilor locale, în funcție de evoluția în timp a caracteristicilor social - economice a așezărilor. - Dezvoltarea durabilă a teritoriului și localităților prin armonizarea și corelarea dezvoltării social economice cu necesitatea protecției și conservării mediului natural și construit. În concordanță cu aceste principii generale, prognoza evoluției rețelei de localități s-a axat pe adoptarea unei strategii de sprijinire a zonelor nedezvoltate și de echilibrare treptată a structurilor urbane și rurale, prin constituirea unor sisteme zonale de localități. Se consideră că tipul de sistem ce acoperă întregul teritoriu județean este sistemul zonal intercomunal, deoarece acesta integrează grupările de comune polarizate de un oraș existent sau de un viitor oraș. Deși organizarea rețelei de localități pe sisteme este o problemă mai mult teoretică, adoptarea sa este necesară deoarece permite o repatiție echilibrată a dotărilor cu rol de servire teritorială și conduce la dezvoltarea zonelor rămase în urmă. Menționăm totodată că aceste sisteme sunt flexibile putând fi optimizate în timp, în funcție de evoluția condițiilor social - economice și demografice din teritoriu. Ele pot deveni însă reale în măsura în care se va reuși valorificarea tuturor posibilităților de dezvoltare a teritoriului și localităților. POSIBILITĂȚI DE FORMARE A SISTEMELOR DE LOCALITĂȚI ȘI ÎNCADRAREA LOCALITĂȚILOR COMUNEI TOMEȘTI ÎN CADRUL SISTEMULUI AFERENT MUNICIPIULUI IAȘI Din analiza diferitelor componente ale sistemului de relații dintre oraș și cadrul rural reiese că în determinarea zonelor de influență trebuie procedat de la caz la caz, sistemul de relații nefiind

Pagina 33

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 32 Vol.:I PUG totdeauna complet, și nu toate tipurile de relații fiind suficient de bine dezvoltate pentru a fi caracteristice în orice situație. Se acceptă, în general, existența mai multor zone de influență concentrice, în care capacitatea de polarizare a orașului se resimte din ce în ce mai puternic de la exterior, spre centru, în zona marginală și în anumite domenii de activitate intrând în interferență cu alte centre urbane. Se conturează de regulă o zonă de influență imediată, o zonă de influență apropiată (regională) și o zonă de influență îndepărtată. a) Zona de influență imediată, în care prezența orașului se simte cel mai puternic, poate fi trasată în funcție de limita zonei cu sate care au bilanț migratoriu pozitiv, după arealul satelor care aprovizionează zilnic piața orașelor și după arealul circumurban recreativ - turistic. Conturul său oscilează între izocronele de 30' și 1 h și care reprezintă limita sistemului aferent municipiului Iași. b) Zona de influență apropiată se poate trasa după limita arealului deplasărilor pentru muncă, după limita arealului de convergență școlară și sanitară predominantă, după limita zonelor de agricultură preorășenească și după arealul de influență comercială periodică. Conturul său este cuprins de obicei între izocronele de 1 h și 2 h și care reprezintă limita sistemului județean Iași. c) Zona de influență îndepărtată este mai vagă și este specifică doar orașelor mai mari. Ea poate fi sesizată în funcție de arealul de coordonare al unor unități suprajudețene, de arealul de proveniență al tineretului universitar, de arealul de proveniență al celor care participă la târgurile anuale (sistemul interjudețean Iași). Județul Iași, se caracterizează prin dezvoltări diferențiate ale teritoriului, existând dezechilibre între nord și sud, între est și vest, între extremități și centru, dezechilibre ce au mai multe explicații: dezvoltarea căilor de comunicație pe unele direcții preponderente, modificări administrative intrajudețene (în special prin dirijarea unor investiții importante cu predilecție în anumite zone). Pentru a evita adâncirea acestor discrepanțe, ca și alte fenomene negative, în special fenomenul de migrație al populației și vidarea treaptată a spațiului rural, este necesară o strategie de sprijinire a zonelor rămase în urmă și echilibrarea treaptată a rețelei de localități. O dezvoltare echilibrată reduce tendințele centrifuge și implicit efectele nocive asupra mediului. Asocierea localităților urbane și rurale în cadrul unor sisteme determinate în principal de intensitatea și diversitatea relațiilor de cooperare, promite o repartiție rațională și echilibrată a investițiilor, o mai rațională folosire a dotărilor social-culturale și a echipărilor tehnice. Formarea sistemelor de localități comportă organizarea treptată a unor ansambluri de sisteme de diferite grade de complexitate, de la sistemele unităților administrativ-teritoriale de bază (orașul și comuna) până la nivelul sistemului județean. Sistemul zonal intercomunal - reprezintă tipul de sistem intercomunal ce acoperă întreg teritoriul, unui județ, deoarece integrează grupările de comune polarizate și coordonate de un oraș existent sau de un viitor oraș. Din analiza situației existente s-a constatat că principalele disfuncționalități în ceea ce privește rețeaua de localități a județului Iași rezidă în mari disproporții între sistemele teritoriale ce constituie județul și gradul redus de urbanizare (județul Iași făcând parte din categoria celor 11

Pagina 34

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 33 Vol.:I PUG județe cu doar 4 localități urbane, față de media pe țară de 6,5), fiind determinate următoarele tipuri de sisteme: - sistem principal Iași dezvoltat în jurul municipiului Iași, care reprezintă centrul de sistem și care polarizează un număr de 34 de comune; Propunerile care vizează eliminarea acestor disfuncționalități și dezvoltarea armonioasă a teritoriului și județului au pe baza principiile generale enumerate, materializate în constituirea sistemelor zonale intercomunale. Pe aceste propuneri privind cadrul spațial - funcțional de dezvoltare a județului se fundamentează propunerile formulate în capitolele ce urmează și care vizează dezvoltarea, dotarea și echiparea rețelei de localități. Centrele polarizatoare se caracterizează prin importanță și stadiu de dezvoltare diferite, începând cu cele care nu au un rol puternic, dar au un potențial ce le permite să îl dobândească, urmând orașele cu influență locală, apoi municipiul cu rol de echilibru ce polarizează zone mai întinse și în final municipiul Iași, centru coordonator la nivel județean, dar și local. În funcție de importanța acestor poli, peste sistemele intercomunale se pot constitui și sisteme de localități de nivel superior (zonal principal, zonal secundar, zonal local), în cadrul cărora pot funcționa unul sau mai multe sisteme intercomunale. CRITERII DE DETERMINARE A COMUNELOR CARE INTRĂ ÎN ZONA DE INTERDEPENDENȚĂ CU MUNICIPIUL IAȘI Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de funcțiuni pe care inițial le exercita. Orașul dispune de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv. Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflându-se orașul coordonator. Din aceste considerent rezultă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale.

Pagina 35

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 34 Vol.:I PUG Întâlnită în literatura de specialitate sub diferite denumiri - banlieu, suburbs sau urban fringe, vorvort, bazin urban, mediu urban înconjurător - zona de influență a orașelor a căpătat o extindere deosebită și o prioritate în abordarea oricărui studiu de urbanism sau amenajare teritorială. În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează în mod direct orașul. Mărimea zonei de influență depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de talia orașului, de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de poziția geografică față de unele elemente naturale majore (munți, fluvii) și față de granițele politice dintre state. Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent se caracterizeaz și se materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politico-administrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații dominante, a două sau trei subzone (inele). 2.4. POTENȚIALUL ECONOMIC 2.4.1. Activități agricole  Potențialul agricol și producția agricolă vegetală  Potențialul agricol Pe teritoriul comunei Tomești, activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 2115 ha, ceea ce reprezintă o pondere 56,99 % din teritoriul administrativ. După studiile efectuate de O.J.S.P.A Iași, teritoriul comunei se încadrează în următoarele stări calitative: - zone de fertilitate: arabil IV, grădini de legume și zarzavat IV; - zone de favorabilitate: vii III, livezi IV, pășuni IV, fânețe V. Pentru majoritatea culturilor de câmp, potențialul productiv al pământului (exprimat în note de bonitate) prezintă o valoare medie pe județ.

Pagina 36

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 35 Vol.:I PUG Nr. Cultură Comuna Județul Iași % crt. 1 Grâu 38 58 66 2 Orez 38 57 67 3 Porumb 28 46 61 4 Fasole - 54 - 5 Soia - 61 - 6 Floarea soarelui - 49 - 7 În prețuri ulei - 62 - 8 Sfeclă de zahăr - 47 - 9 Cartof - 45 - 10 Pomi 18 28 64 11 Vii 38 48 79 La pășuni și fânețe potențialul este de 20, respectiv 16 puncte la fânețe. Comuna este zonă de interes pomi-viticol. Disfuncționalități Aproape 20 % din suprafața agricolă a comunei este afectată de unul sau mai mulți factori degenerativi ai solului. Gradul de compactitate al solului este de 38,5 %. Trebuie amintit că 28,3 % din suprafața cu soluri salinizate este teren amendabil. Situația factorilor de degradare a solurilor: Nr. Factorul de Ponderea în suprafață agricolă Suprafața (ha) Crt. degradare (%) 0 1 2 3 1 Aciditate 35 1,5 % 2 Salinizare 154 6,6 % 3 Exces de umiditate 216 9,3 % 4 Inundabilitate 62 2,7 % 5 Compactitate 396 17,0 % 6 Eroziune 304 13,1 % 7 Alunecări 1389 59,6 % 8 Ravene 19 0,8 % Sursa: Studiul A.G.E.R. - comuna Tomești

Pagina 37

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 36 Vol.:I PUG Conform studiilor realizate în anul 2012 calitatea solului agricol (pe o scară de la 1 la 5) se prezenta astfel: Nota Observații 10% Din valoarea terenului 1 Nota 1 reprezintă nota pentru sol fără agricol valoare agricolă, nota 5 reprezintă nota pentru sol cu valoare mare agricolă 10% Din valoarea terenului 2 agricol 80% Din valoarea terenului agricol 4 Dacă în anul 1989 în comună erau amenajate pentru irigat 77 ha, potențialul maxim irigabil în anul 1996 era de 857 ha. La ora respectivă, comuna folosea pentru irigarea terenului 3 stații de pompare. În anul 2012 pe teritoriul comunei Tomești suprafața totală irigată era de 69 ari. La nivelul anului 2003 exista un număr de 3458 gospodării și un număr de 3530 locuințe. Se observă că numărul locuințelor este de 102% mai mare decât numărul gospodăriilor, ceea ce înseamnă că pe suprafața unei gospodării există mai multe locuințe.  Producția agricolă vegetală A. Teritoriul comunei Tomești are terenuri bune pentru agricultură. A.1. Structura culturilor de câmp este: Denumire 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Suprafata totala ‐ ha 3711 3711 3711 3711 3711 3661 Suprafata agricola dupa modul de folosinta total ‐ ha 1933 2139 1939 1939 1939 1949 Suprafata arabila ‐ total ‐ ha 671 1163 963 963 963 963 Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole ‐ total ‐ ha 108 79 79 79 79 89 Suprafata cu vii si pepiniere viticole ‐ total ‐ ha 352 360 360 360 360 360 Suprafata pasunilor ‐ total ‐ ha 654 502 502 502 502 502 Suprafata fanetelor ‐ total ‐ ha 148 35 35 35 35 35 Sursa: Informații obținute de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012 Din această situație, se observă că suprafața culturii de câmp a avut cea mai mică întindere ca suprafață în anul 2010, anii 2005-2009 fiind anii în care culturile de câmp au cuprins cea mai mare valoare din suprafața terenului agricol. În medie, suprafața pe care se află suprafețele viticole și pomicole, pentru perioada 1990 – 2007 este aproximativ egală. Suprafața pe care se cultivă culturile de câmp plus suprafața pe care se află suprafețele pomicole și viticole are un total de 61,1% din suprafața totală agricolă. Restul suprafeței de 38,9% este cultivată cu alte culturi plante furajere și culturi de păioase).

Pagina 38

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 37 Vol.:I PUG A.2. Producția ce se realizează la nivelul comunei Tomești este următoarea: Producția Nr Cultura Crt 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2007 1 Grâu-secară 1131 600 211 522 498 599 48 130 117 147 105 235 46,2 Porumb 2 907 2036 1601 932 874 1622 3336 2180 2135 1536 1500 1466 615 boabe Floarea 3 27 - - - - - 5 21 10 45 - 3 - soarelui Sfecla de 4 182 - 90 - - 40 62 75 120 260 150 45 60 zahăr 5 Cartof 250 200 50 1770 600 1000 1250 855 800 1000 600 600 600 6 Legume 303 240 140 1245 636 555 895 1010 831 865 690 1135 125 Total producție/an 7 2800 3076 2092 4469 2608 3816 5596 4271 4013 3853 3045 3484 1446,2 la culturi de câmp Sursa: Informații obținute de la Direcția Județeană de Statistică Iași si Registrul Agricol 2007 Se observă că la producția totală a culturilor de câmp pe anul 1990 s-a realizat o producție cu aproximativ 80% mai puțin decât în anul 2007 știind că suprafața cultivată cu culturi de câmp în acest prim an este cu 120% mai mult teren decât în anul 2007. Producția de struguri și fructe pentru perioada 1990 – 2007 este: Producția Nr Cultura Crt 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2007 1 Pomicolă 384 864 4413 4438 1375 561 350 642 876 580 483 653 125 2 Viticolă 1776 1094 2523 4368 684 1642 3291 107 1427 1659 1363 1676 1280,5 Total producție de 3 2160 1958 6936 8806 2059 2203 3641 749 2303 2239 1846 2329 1405,5 struguri și fructe Sursa: Informații obținute de la Direcția Județeană de Statistică Iași si Registrul Agricol 2007 Ca și la culturile de câmp există aceeași situație, producție de fructe și struguri din anul 1990 este mai mică decât producția din anul 2001 cu toate că suprafața pe care se întind suprafețele pomicole și viticole din anul 2001 este mai mică decât cea din anul 1990. Analiza datelor: Pentru culturile de câmp rezultă următoarea analiză: - grâu și secară: Comparativ, suprafața cultivată în anul 1990 este cu 26,06 % mai mare decât suprafața cultivată în anul 2007. La aceste suprafețe producția de grâu și secară are o evoluție asemănătoare – de scădere. În anul 1990 se obține o producție de 3,42 tone la hectar, iar în anul 2007 se obține o producție de 2,73 tone la hectar. Cantitativ – producție la hectar – anul

Pagina 39

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 38 Vol.:I PUG 1990 este mai productiv decât anul 2001. Suprafața pe care este cultivată această cultură este mai mică în anul 2001 dar și cantitatea producției este mai mică decât cea din anul 1990, de aici rezultă și că cantitatea de grâu și secară pentru comuna Tomești este foarte mică; - porumb: Suprafața cultivată cu porumb în anul 1990 este cu 105% mai mare decât anul 2007. Producția realizată în anul 1990 este cu 61,8% mai mică decât anul 2001. În acest caz se observă că cantitatea de porumb boabe realizată este mai mică la o suprafață mai mare de porumb. Cauza acestei productivități crescânde a porumbului boabe poate fi căpătarea unei experiențe mai mari în cultura porumbului, o vreme favorabilă, lipsa anumitor dăunători, etc. - floarea soarelui: Cultivarea acestei culturi nu prea a fost atractivă pentru populația comunei, anii 1991, 1992, 1993, 1994, 1995 și 2000 fiind ani în care nu s-a cultivat floarea soarelui în comuna Tomești. În ceilalți ani, dacă anul 1990 floarea soarelui a fost cultivată pe o suprafață de 10 ha și s-a obținut o cultură de 27 tone (ceea ce înseamnă 2,7 tone la hectar), în anul 2001 floarea soarelui a fost cultivată pe o suprafață de 2 ha și s-a obținut o producție de 3 tone (ceea ce înseamnă 1,5 tone la hectar). - sfecla de zahăr: ca și floarea soarelui, nici această cultură nu a prezentat vreun interes deosebit pentru populația implicată în agricultură. Anii în care nu s-a cultivat sfecla de zahăr sunt anii cuprinși între anul 1990 și 1999 (acești ani fiind excluși). În anul 1990 pe o suprafață de 10 ha s-a realizat o producție de 182 tone (ceea ce înseamnă 18,2 tone la hectar), iar în anul 2001 pe o suprafață de 3 ha s-a realizat o producție de 45 tone (ceea ce înseamnă 15 tone la hectar). - cartoful: cultura cartofului cunoaște un viu interes de-a lungul anilor. Dacă în anul 1990 se cultivau numai 25 ha cu cartofi și se obținea o producție de 250 tone, în anul 2001 s-a ajuns să se cultive cartofi pe o suprafață de 60 ha obținându-se o producție de 600 tone. Comparând cei doi ani se observă că în anul 1990 se obțineau 10 tone la ha iar în anul 2001 s-a obținut tot o producție de 10 tone la ha. În anul 1995 s-a obținut cea mai mare producție și anume 20 tone la ha, fiind urmată de anul 1999 cu 16,6 tone la ha. - Legume: ca și cultura cartofului, cultura legumelor cunoaște un viu interes pentru populația comunei Tomești. Dacă în anul 1990 pe o suprafață de 16 ha se obținea o producție de 303 tone (18,9% tone la ha) în anul 2001 pe o suprafață de 108 ha s-a obținut o producție de 1135 tone (10,50 tone la ha). Se observă că cultivarea sfeclei de zahăr și a florii soarelui nu prezintă un interes viu, ceea ce nu se întâmplă și cu cultivarea cartofului și a legumelor. Cultivarea grâului, secarei și a porumbului prezintă un interes secundar. Acest interes pentru cartof și legume se explică prin faptul că pe lângă ușurința cu care se cultivă aceste culturi (nu numai pe terenurile extravilane ci și pe terenurile intravilane, pe lângă casa omului), acestea constituie și alimente de bază pentru alimentația omului, nemaipunându-se faptul real că producția acestor culturi se poate valorifica mai ușor pe piețele de desfacere a produselor alimentare.

Pagina 40

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 39 Vol.:I PUG Această comparație ilustrează: - orientarea producției spre satisfacerea nevoilor proprii, cu prioritate, interesul pentru cultura plantelor tehnice rămânând diminuată; - scăderea producției medii la hectar, la plantele cultivate pe suprafețele mari este o consecință a slabei utilizări tehnice a comunei, și a posibilităților materiale reduse pentru practicarea unei agriculturi intensive. Disfuncționalități: Disfuncționalitățile situației actuale sunt: - Structura culturilor de câmp este dezechilibrată după cum urmează: - ponderea ridicată a porumbului - 25,67 %; - ponderea relativ mică a păioaselor - 4,06 %; - ponderea redusă a plantelor furajere - 0,23 %; - ponderea în creștere a celorlalte culturi, în parte. Acest dezechilibru al structurii culturilor face imposibilă practicarea rotației corespunzătoare a culturilor. B. Cultura viticolă și pomicolă. - Cultura pomicolă: De-a lungul anilor această cultură prezintă valori oscilatorii. Făcând o comparație între cei doi ani 1990 și 2007, se observă că la o suprafață de 128 ha în anul 1990 se obține o producție de fructe de 384 tone ( 3 tone la ha) pe când în anul 2001 la o suprafață de 112 ha s-a obținut o producție de fructe de 653 tone (5,8 tone la ha). La o suprafață mai mică cultivată se obține o producție mai mare. - Cultura viticolă: Această cultură pierde teren atât ca suprafață viticolă cât și ca producție realizată. În anul 1990 la o suprafață viticolă de 411 ha se obține o producție de struguri de 1776 to (4,32 to la ha). În anul 2001 la o suprafață viticolă de 380 ha s-a obținut o producție de 1676 tone (4,4 to la ha). Se observă că la o cantitate mai mică de teren s-a obținut o producție de struguri mai mare. Producțiile medii și totale sunt fluctuante deoarece sunt influențate de condițiile meteorologice. Modificările în suprafață de plantații se datorează defrișărilor tehnologice. În prezent predomină următoarele specii: cireșii, vișinii, merii și prunii. C. Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este moderată în cadrul patrimoniului funciar al zonei. Potențialul productiv al solului este foarte slab. Doar în condițiile aplicării unor programe speciale de regenerare a pajiștilor și fânețelor, cu investiții și tehnologii corespunzătoare, va putea reînscrie acest patrimoniu funciar în circuitul economic în mod eficient.

Pagina 41

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 40 Vol.:I PUG La nivelul comunei Tomești, suprafața cu pășuni și fânețe se va prezenta pentru perioada anilor 2005 – 2010, astfel: Nr.crt Denumire 2005 2006 2007 2008 2009 2010 1 Suprafata pasunilor - total - ha 654 502 502 502 502 502 2 Suprafata fanetelor - total - ha 148 35 35 35 35 35 3 Total 802 537 537 537 537 537 Sursa: Informații obținute de la Direcția Județeană de Statistică Iași, 2012 Din acest tabel se observă că suprafața totală cu fânețe și pășuni rămâne constantă din 2005-2010. Comparând suprafața cu fânețe și pășuni din anul 2005 cu cea din anul 2010 (502 ha) se observă că această suprafață a scăzut la 76,75%. Această diminuare a terenului cu pășuni și fânețe are ca consecințe imposibilitatea de creștere a animalelor.  Potențialul agricol și producția animalieră  Potențialul agricol animalier Pentru perioada anilor 1990 – 2008 creșterea animalelor este prezentată în tabelul de mai jos: Creșterea animalieră Nr Crt 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2008 1 Bovine 932 1162 709 814 1354 756 1258 640 680 635 702 712 951 20793 2 Porcine 134195 153601 152214 128067 156781 113668 72424 63333 19002 560 594 446 7 3 Ovine 2354 3744 3744 2431 1565 1228 1228 1101 960 871 870 987 1238 4 Păsări 12453 13211 13211 15000 18000 16500 14500 7400 12830 13500 12100 12150 12000 Sursa: Informații obținute de la Direcția Județeană de Statistică Iași si Registrul Agricol 2008

Pagina 42

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. FLOYD PROJECT SRL Piese Pag. COMUNA TOMESTI, JUDETUL IASI scrise Tel: 0742645906; E-mail: [email protected] 41 Vol.:I PUG La nivelul comunei Tomești, situația animalieră pentru anul 2008 se prezintă astfel: Nr. Pui, găini, Localitatea Bovine Porcine Oi Capre Cai Rate, gâște crt. curci 1 Tomești 315 136 4000 400 25 58 300 2 Vlădeni 150 70 1200 138 40 35 100 3 Goruni 211 85 2200 100 10 55 200 4 Chicerea 275 155 3700 500 25 45 300 Comuna 5 951 446 11100 1138 100 193 900 Tomești Sursa: Informații obținute de la Registrul Agricol 2008 Pentru a se putea urmări mai bine scara evoluției creșterii animaliere pe teritoriul comunei Tomești, se va realiza un grafic: SITUATIA ANIMALIERA PE TERITORIUL COMUNEI TOMESTI ATAT IN PERIOADA ANILOR 1990 - 2008 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 0 9 1 9 1 2 9 1 3 9 1 4 9 1 5 9 1 6 9 1 7 9 1 8 9 1 9 1 0 2 1 0 2 3 0 2 8 0 2 B ovine P orcine (sute ) Ovine Pa sa ri (su te ) În comuna Tomești, proprietarii de animale, după cum se observă din graficul de mai sus, se axează pe creșterea în exces a porcinelor și păsărilor. Dacă până în anul 1997 a existat o curbă oscilatorie în privința creșterii bovinelor, din acest an, curba cunoaște o constanță aproximativă cu mici diferențe între ani – inclusiv anul 208 (valori apropiate cu cele din ultimii 5 ani). Ca și la creșterea bovinelor, creșterea ovinelor cunoaște valori cuprinse între aceleași limite pentru perioada cuprinsă între anii 1997 – 2001, inclusiv anul 2012. Valoiri maxime în creșterea ovinelor sunt înregistrate în anii 199

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.