Plan Urbanistic General (PUG)
Plan urbanistic zonal
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,0 MB · modificat pe site: 26.02.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Plan urbanistic zonal”, Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2023/12/Plan-urbanistic-zonal.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/17748-plan-urbanistic-zonal, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC ZONAL
Intocmire PUZ +RLU construire
spalatorie auto tip self wash
Proiectant de specialitate:
SC CONTRAST STUDIO SRL
Sef proiect:
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Proiectat:
Arh. Dan Lucian POIANA
Proiectant retele edilitare:
Ing. Vasile FILIP
BENEFICIAR: SC MEL CLEANING SRL
AMPLASAMENT: SAT TOMESTI, COMUNA TOMESTI, NC 65485, JUD. IASI
PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC CONTRAST STUDIO SRL
PROIECT NUMARUL: 29/2018
NOIEMBRIE 2018
Pagina 2
BORDEROU GENERAL
Foaie de garda
Borderoul general al P.U.Z.
VOLUMUL 1- MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Datele de recunoastere a documentatiei
1.2. Obiectul lucrarii
1.3. Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. Evolutia zonei
2.2. Incadrarea in localitate
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4. Circulatia
2.5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echiparea edilitara
2.7. Probleme de mediu
2.8. Optiuni ale populatiei
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi P.U.G.
3.3. Valorificarea cadrului natural
3.4. Modernizarea circulatiei
3.5. Zonificarea functional- reglementari bilant teritorial, indicatori urbanistici
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
3.7. Protectia mediului
3.8. Obiective de utilitate publica
4. CONCLUZII - MASURI IN CONTINUARE
PIESE DESENATE
PLANSA 1- INCADRARE IN TERITORIU
PLANSA 2-SITUATIA EXISTENTA
Pi PLANSA 3- REGLEMENTARI URBANISTICE
PLANSA 4- REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA
PLANSA 5- OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
Proiectant de specialitate,
SC CONTRAST STUDIO SRL
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Pagina 3
VOLUMUL 1 - MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
NR. PROIECT: 29/2018 - PUZ
DENUMIRE PROIECT: Intocmire PUZ +RLU construire spalatorie auto tip self wash
AMPLASAMENT: Sat Tomesti, comuna Tomesti, NC 65485, jud. lasi
BENEFICIAR: SC Mel Cleaning SRL
PROIECTANT: SC Contrast Studio SRL
DATA ELABORARII: Noiembrie 2018
1.2. Obiectul lucrarii
La solicitarea beneficiariului, care doreste construirea pe amplasament a unei spalatorii auto in regim self wash,
s-
a intocmit prezenta documentatie. Terenul este situat in intravilanul satului Tomesti, comuna Tomesti, lasi
judetul
conform PUG aprobat cu HCL 70/2014, fiind incadrat in UTR 5 Tomesti, locuire si functiuni complementare. Prin
prezenta documentatie PUZ se doreste stabilirea parametrilor urbanistici pentru parcela de teren aflata in
intravilan in vederea realizarii investitiei propuse. Pentru amplasarea cladirilor se realizarea unui UTR
propune S,
Zona Servicii, suprafata afectata fiind de fiind de 3141.0mp. Amplasamentul studiat este situat cale de
langa o
circulatie care face legatura intre municipiul lasi si judetul Vaslui, dar si cu vama Albita.
Obiectul P.U.Z. se constituie intr-un studiu ce consta in analiza situatiei existente, a potentialului de dezvoltare
urbanistica a zonei si propuneri de organizare functionala, volumetrica si tehnica a zonei.
Proiectul are la baza Certificatul de Urbanism eliberat de Primaria comunei Tomesti.
1.3. Surse de documentare
Planul urbanistic zonal are in vedere datele si propunerile din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului
elaborate anterior, si anume Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului lasi si Planul Urbanistic General al
comunei Tomesti. Pentru fundamentarea planului urbanistic zonal si realizarea functiilor de coordonare
a
dezvoltarii urbanistice sunt necesare studii de fundamentare.
Studiile de fundamentare a propunerilor din P.U.Z. reprezinta analiza problematicii teritoriului aferent zonei
sau
localitatii, pe domenii, prin lucrari de specialitate, pentru aceasta fiind intocmite urmatoarele documentatii:
e Studiul geotehnic;
e Planuri topografice;
e Avize de la detinatorii de utilitati din zona;
e Delimitarea clara a regimurilor de aliniere existente;
Identificarea situatiei juridice a terenurilor,
e Identificarea problemelor de circulatie si echipare tehnico-edilitara.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. Evolutia zonei
Comuna Tomesti este o zona in continua dezvoltare.
Functiile de baza ale localitatii sunt: functia industriala, comerciala, culturala si functia de locuire.
Folosinta actuala a amplasamentului este teren construit si neconstruit, categoria de folosinta arabil.
2.2. Incadrare in localitate
Zona studiata se afia situata în partea nord-vestica a municipiului lasi, avand deschidere la DN24 si DE, face
care
legatura cu DN 28. Suprafata studiata se învecineaza:
la nord cu proprietate privata NC 65484, (nu exista cladiri la o distanta mai mica de 50.0m fata de de
regimul
aliniere propus);
la sud cu DN24 (nu exista cladiri la o distanta mai mica de 50.0m fata de regimul de aliniere propus);
la vest cu HC 4619/1, (nu exista cladiri la o distanta mai mica de 50.0m fata de regimul de aliniere
propus);
la sud cu DE (nu exista cladiri la o distanta mai mica de 50.0m fata de regimul de aliniere propus).
2.3. Elemente ale cadrului natural
Cadrul natural al zonei este relativ plat. Amplasamentul este liber de constructii.
In baza prevederilor STAS 1242/1-89 s-a intocmit un studiu geotehnic, necesar elaborarii
proiectului.
Concluzii extrase din Studiul Geotehnic:
Nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube etc.
Adâncimea maximă de îngheț este de 0,90 m conform prevederilor din STAS 6054 — 77.
Pagina 4
Concluzii si recomandari din studiul geotehnic
Deoarece apa subterană nu a fost întâlnită în suprafață, terenul de fundare se
va proteja obligatoriu de apele de
suprafață ce ar putea proveni din precipitații sau din rețelele subterane. Deasemenea, nivelul apei subterane
se va
menține la cotele actuale. Se impun amenajări în ce privește sistematizarea verticală, în vederea
colectării și
dirijării apelor de suprafață, care pot afecta sistemul de fundare.
Având în vedere natura terenului de pe amplasament (litologic descrisă în prezenta
documentație) se va adopta
fundarea directă prin intermediul unor rețele de grinzi, conform NP 1 12-2004, în stratul de
argilă prăfoasă;
Terenul are stabilitatea locala asigurata, nu este supus la inundatii, viituri din
precipitatii sau alunecari de
teren.
2.4. Circulatia
Principala cale de comunicatie rutiera din zona este DN 28 la care se ajunge prin intermediul DE. Drumul DE
are o
latime medie de 8.0m, iar DN 28 are o latime medie de 7.0m, respectiv doua benzi de cate 3.5m
plus acostamente
pe ambele laturi.
In prezent nu sunt probleme legate de fluenta circulatiei, exista doar circulatie rutiera in
zona, traficul rutier nu
afecteaza functiunea zonei.
2.5. Ocuparea terenurilor
Zona studiata are in componenta terenuri avand categoria de folosinta arabil si curti constructii. Zona
prezinta o
densitate medie din punct de vedere al constructiilor existente, majoritatea fiind in stare buna. Din
punct de vedere
al serviciilor, exista spatii comerciale de mici dimensiuni care sa asigure necesitatile zonei. Exista
gradini de fatada
aferente properietatilor private. Zona studiata si vecinatatile ei nu prezinta riscuri naturale. Din
punct de vedere
estetic, zona este afectata pozitiv de perspectivele spre est, vest si sud.
2.6. Echiparea edilitara
Zona studiata prezinta retele edilitare in zona studiata.
Situatia existenta
Alimentare cu apa
Exista retea de alimentare cu apa in vecinatate.
Canalizare
Exista retea de canalizare in vecinatate.
Alimentarea cu energie electrica:
Exista retele de alimentare cu energie electrica la DN 28.
Telefonie:
Zona studiata dispune in prezent de retea de telefonie aeriana la DN 28.
Alimentarea cu gaze naturale:
Zona studiata dispune de retea de alimentare cu gaze naturale in vecinatate.
Alimentarea cu caldura:
În zona amplasamentului nu exista conducte de transport a energiei termice — sau/si
primar secundar.. Pentru
asigurarea incalzirii si a necesarului de apa calda a obiectivelor propuse, se va apela la solutia unei centrale
termice alimentate cu gaz.
2.7. Probleme de mediu
După cum am arătat în capitolele de mai sus, amplasamentul studiat este partial neconstruit, iar zonele
înconjurătoare sunt construite. Nu există planuri urbanistice suplimentare în afara Planului Urbanistic General
care
să reglementează modalitățile de construire și de ocupare a terenurilor acest teren.
pe
Terenul pe care se dorește amplasarea funcțiunilor propuse beneficiază de o poziție destul de
bună, beneficiind
de perspective favorabile către est, vest si sud.
Una din problemele majore de mediu o reprezintă gestionarea reziduurilor.
Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activități umane, constituie o problemă de deosebită
o actualitate
datorită creșterii continue a cantităților și felurilor acestora, care prin degradare infestare în mediul
și natural
prezintă un pericol pentru mediul înconjurător și sănătatea populației.
Dezvoltarea urbanistică a localității antrenează producerea unor cantități din ce în mai mari de
ce reziduuri
menajere, stradale și industriale care, prin varietatea substanțelor organice și anorganice de reziduurile
conținute
solide, face ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către organisme să fie dificil de condus
provocând — în
cazul evacuării și depozitării necontrolate — poluarea aerului și apei creând totodată și
probleme legate de apariția
microorganismelor patogene, rozătoarelor și altele cu efecte dăunătoare asupra igienei publice.
Pagina 5
Din datele pe care le deținem în prezent de la Agenția pentru Protectia Mediului Iași, în studiată
zona nu există
surse majore de poluare.
Pot fi menționate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate următoarele
prin activități
umane: circulația utilajelor agricole și a autoturismelor, care generează prin sursele mobile de
gaze eșapament,
pulberi, zgomote.
[) Relația cadru natural — cadru construit
Prin proiectarea atentă a fiecărui obiectiv și exploatarea la maximum a potențialului natural,
se pot crea spații
reprezentative, bine racordate la cadrul natural existent. Terenul pe care se dorește amplasarea
funcțiunilor
propuse beneficiază de perspective favorabile către zonele înconjurătoare din sectorul est, sud și vest.
e Evidențierea riscurilor naturale și antropice
Datorită variației reliefului se recomandă ca pentru fiecare obiectiv să fie făcute studii de
geotehnice și stabilitate
pentru identificarea zonelor cu risc, eliminării acestora și asigurarea stabilității.
L Marcarea punctelor și traseelor din sistemul căilor de comunicații și din
categoriile echipării
edilitare ce prezintă riscuri pentru zonă
Nu există puncte sau trasee din sistemul căilor de comunicații și din categoriile echipării edilitare să
care prezinte
riscuri pentru zona studiată.
[. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție
În zonă nu există valori de patrimoniu ce necesită protecție, sau arii protejate naturale.
e Evidențierea potențialului balnear și turistic — după caz
Zona nu prezintă potențial balnear.
Din punct de vedere turistic zona studiată nu prezintă elemente ce sunt sau ce fi considerate obiective
pot
turistice.
Concluzii
Din analiza factorilor de mediu și a cadrului natural rezultă că zona nu este poluată, iar microclimatul este foarte
potrivit pentru amplasarea funcțiunilor propuse. Din cele prezentate rezultă că nivelul de poluare a aerului cu
gaze
și pulberi este redus în zona studiată, valorile medii zilnice, lunare sau anuale înregistrate
nedepășind
concentrațiile maxime admisibile.
2.8. Optiuni ale populatiei
Atat organele administratiei publice locale cât și populația promovează dezvoltarea acestor functii
zone cu de
servicii, oferind multiple avantaje locuitorilor zonei. Oportunitatea principală o reprezintă
prezența amplasamentului
în vecinătatea unei zone locuite dar si a unor cai de comunicatie.
În acest spațiu ar fi oportună dezvoltarea unor funcțiuni asa cum este
cea propusa prin acest plan urbanistic.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
Din studiile de fundamentare elaborate concomitent cu PUZ se desprind urmatoarele concluzii:
Pe terenul studiat se va putea construi in conformitate cu recomandarile studiului geotehnic intocmit.
Deasemenea au fost constatate și o serie de disfuncționalități:
e Lipsa imprejmuirilor;
e Profilul caii de acces secundar nu este conform cu reglementarile in vigoare;
e Lipsesc trotuarele pentru circulatia pietonala.
3.2. Prevederi P.U.G.
Terenul este situat in intravilanul satului Tomesti, comuna Tomesti, judetul lasi conform PUG HCL
aprobat cu
70/2014, fiind incadrat in UTR 5 Tomesti, locuire si functiuni complementare.
3.3. Valorificarea cadrului natural
Zona studiata beneficiaza de un cadru natural favorabil, terenul fiind plat. In aceste conditii, de
propunerile
urbanism pot asigura o organizare optima a terenului, asigurandu-se un procent de 25% spatii verzi.
3.4. Modernizarea circulatiei
Principala cale de comunicatie rutiera din zona este DN 28 la care se ajunge prin intermediul DE. Drumul DE
are o
latime medie de 8.0m, iar DN 28 are o latime medie de 7.0m, respectiv doua benzi de cate 3.5m acostamente
plus
pe ambele laturi.
In prezent nu sunt probleme legate de fluenta circulatiei, exista doar circulatie rutiera in traficul rutier
zona, nu
afecteaza functiunea zonei.
Pagina 6
Se propune un regim de aliniere la 18.5m din axul DN 28. Accesul in incinta, atat cel auto cat si cel pietonal, se vor
face din DE. Avand in vedere latimea acestuia in prezent, se propune amenajarea unui profil stradal de 8.0m,
respectiv doua benzi de cate 3.5 metri si un trotuar lateral de 1.0 metri.
Se vor prevedea locuri de parcare in incinta (circa 24 la cota terenului, inclusiv cele din zona de aspirare). In
aceste spatii va fi interzisa gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone,
autobuzele, remorcile etc., precum si realizarea activitatilor de reparatii si intretinere auto.
Platformele destinate pentru depozitarea _recipientelor de colectare selectiva a deseurilor menajere vor fi
amenajate la distanta de minimum 10 m de ferestrele locuintelor, vor fi imprejmuite, impermeabilizate, cu
asigurarea unei pante de scurgere si vor fi prevazute cu sistem de spalare si sifon de scurgere racordat la
canalizare, vor fi dimensionate pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului si a ritmului de evacuare a
acestuia si vor fi intretinute in permanenta stare de curatenie.
3.5. Zonificarea functional-reglementari, bilant teritorial
Pe terenul studiat se propun urmatoarele functiuni:
-spalatorii auto si functiuni asociate acestora;
-vulcanizari auto;
-statii de intretinere si reparatii auto;
-servicii de alimentatie publica cu autoservire in relatie cu functiunea principala a zonei studiate;
-spatii administrative;
Ca urmare, se propune realizarea unui UTR S, Servicii.
Bilantul teritorial existent si propus se prezinta astfel:
ZONE FUNCTIONALE EXISTENT PROPUS
Suprafata construita 0.0 0.0% 1099.0 35.0%
Suprafata amenajata(circulatii, parcaje) 0.0 0.0% 942.0 30.0%
Teren arabil (exist.) / gazon (prop.) 3141.0 100.0% 786.0 25.0%
Trotuare si circulatii pietonale 0.0 0.0% 314.0 10.0%
Suprafata totala teren 3141.0 100.0% 3141.0 100.0%
Suprafata de 3.141,00mp masurata este suprafata totala studiata prin PUZ. Aceasta este proprietatea
beneficiarului conform actelor atasate la anexe.
Regimul de inaltime va fi de P (cu inaltimea maxima de 5.00m la cornisa de la CTA).
Valoarea P.O.T. va fi de maxim 35%.
Valoarea C.U.T. va fi de maxim 0.35.
Regimul de aliniere
Regimul de aliniere principal este la 7,O0m fata de limita de proprietate dinspre sud, respectiv 15.0m din limita
carosabilului caii de acces DN 28.
In cadrul parcelei, regimul de aliniere lateral este la 4.0m fata de limita parcelei spre vest si est, iar regimul de
aliniere posterior este la 4.0 fata de limita de proprietate de pe latura de nord, conform plansei de reglementari
urbanistice.
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
Conditii de echipare edilitara
Zona studiata prezinta retele edilitare in vecinatate, langa amplasament.
3.6.1. Alimentarea cu apa
In zona studiata exista retea de alimentare cu apa.
Alimentarea cu apa a investitiei ce va fi construita pe amplasament se va realiza prin racordare la reteaua
existenta in zona.
Necesarul de apă pentru fiecare consumator se va determina conform STAS 1478, iar cumulat pentru toata zona
studiata conform STAS 1343/1.
Necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti:
Zona studiata se incadreaza la zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa si canalizare, cu
preparare
locala a apei calde cu urmatoarele norme de consum:
Debitele de apa masurate in urma unui calcul sunt urmatoarele:
Qzi med.= 1/1000 x 300 x 30 = 9,00 m3 /zi
Qzi max.= 1,2 x Qzi med = 10,80 m3 zi
Qanual = 300 x Qzi med.= 2700 m3 /an
pentru procesul de spalare al masinilor.
Pagina 7
3.6.2. Canalizare.
Apele menajere si cele pluviale se vor evacua la reteaua publica de canalizare a orasului. Apele reziduale
rezultate in urma spalarii automobilelor se vor colecta prin intermediul rigolelor perimetrale ale posturilor auto si se
vor deversa intr-un bazin format din trei camere: decantor de namol, separator de hidrocarburi si rezervor de
linistire. Din rezervorul de linistire apa este introdusa in al treilea bazin de acumulare fiind apoi refolosita pentru
spalarea autovehiculelor. Amplasamentul studiat, în proprietatea beneficiarului, se va dota cu deznisipator
si separator de uleiuri minerale, obligatoriu pentru functiunea propusă, cu debit de 5.0 litri pe secunda.
Debitele de apa uzate masurate in urma unui calcul sunt urmatoarele:
Quz.med.= 1,0 x Qzi med. = 1,0 x 33,00 = 33,00 m3 /zi
Quz. max.= 1,0 x Qzi max = 1,0 x 33,00 = 33,00 m3 zi
Quz.anual = 300 x Quz. med.= 300 x33,00 = 9900 m3/an
Pentru apele uzate din procesul de spalare al masinilor
Debitului maxim al apelor pluviale evacuate
Q pl = 0,0001x mx Scxqxi (I/s);
Sc =- suprafata construita, acoperisuri + alei carosabile ;
i = 280///s șiha;
$ = 0,90 — coeficient de scurgere ; m = 0,80 - coeficient de înmagazinare;
Cladiri
Debitul de apă pluvială evacuată este:
Q pl = 30.2 |/s
Strazi, platforme betonate, alei betonate
Debitul de apă pluvială evacuată este:
Q pl =34.3 l/s
Total apă pluvială evacuată: Q pl = 64.50 l/s
Apele meteorice de pe acoperișurile clădirii si de pe suprafețele sistematizate vor fi canalizate de un sistem
centralizat de colectarea apelor pluviale, stovcate intr-un bazin de retentie si folosite la udarea spatiilor verzi.
3.6.3. Alimentarea cu energie termica
Nu este cazul.
3.6.4. Alimentarea cu gaze naturale
Pentru alimentarea cu gaz, se va realiza prin bransare la reteaua existenta in vecinatate.
3.6.5. Alimentarea cu energie electrica.
Pentru alimentarea cu energie electrica, se va realiza prin bransare la reteaua existenta langa amplasament.
La amplasarea construcțiilor se va ține cont de condițiile avizului eliberat de furnizor și se vor respecta
normativele PE104/1993; PE2106/2003 și PE105/1995, fata de retelele electrice aeriene de joasa si medie
tensiune. Se estimează că puterea electrică instalată necesară va fi de 10 KW. Soluția de racord la rețeaua
electrică se va stabili de către proiectanții de specialitate ai furnizorului.
3.6.6. Telecomunicatii.
Noile cladiri vor fi racordate la o retea telefonica a unuia din operatorii ce opereaza in zona amplasamentului.
Optional vor putea fi asigurate si serviciile de TV prin cablu si Internet. Furnizorii de servicii ce opereaza in zona
vor intocmi, la cererea beneficiarului si contra cost, documentatiile tehnice de racordare la retelele pe care le
detin/exploateaza.
3.7. Protectia mediului
DIMINUAREA PÂNĂ LA ELIMINARE A SURSELOR DE POLUARE (EMISII, DEVERSĂRI, ETC,)
Menținerea calității mediului între limite acceptabile, cu tendința de aducere la parametrii naturali, constituie o linie
strategică esențială a unui program de management al mediului (reconstrucție ecologică, asigurarea dezvoltării
sale durabile).
De aceea, orientarea strategiei de management a mediului trebuie directionata către:
o eliminarea tuturor surselor de poluare existente și viitoare;
o eliminarea emisiilor necontrolate;
o reducerea etapizată a emisiilor, în corelare cu progresul științific și tehnic în domeniu, în funcție de
disponibilitățile financiare existente (studii cost-eficiență)
ls) elaborarea și aplicarea unui sistem legislativ pentru protecția calității aerului, la nivel național și local;
Pagina 8
o implementarea unui sistem de monitoring al calității mediului.
e Surse de poluare și protecția factorilor de mediu
Conform propunerilor din acest proiect, terenul va fi ocupat în procent de maxim 35% de cladirile propuse si
maxim 40% de alei si circulati.
În consecință, activitățile ce se vor desfășura pe suprafața amplasamentului vor constitui principalele surse de
poluare.
Pentru protecția factorilor de mediu se vor avea în vedere reglementările prevăzute în Legea 265/2006 ptentru
aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului.
Sursele de poluare sunt obiective generatoare de poluanți solizi, lichizi sau gazoși, de origine naturală sau
artificială, cu influențe negative asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol).
Sunt considerate producătoare de substanțe poluante, cu efecte negative asupra mediului înconjurător, acele
tehnologii și instalații care emit în mod sistematic sau accidental în mediu substanțe poluante solide, lichide,
gazoase.
e Emisiile de poluanți în ape și protecția calității apei
Principala sursă de poluare a apei o vor constitui apele uzate rezultate din gospodării.
Protecția apelor de suprafață și subterane urmăresc menținerea și ameliorarea calității și productivității naturale
ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății umane și bunurilor materiale.
Pentru protecția calității apelor se impune respectarea standardelor de emisie și de calitate a apelor.
Ape de suprafață - se propune sistematizarea verticală a terenului astfel încât apele meteorice să se
evacueze rapid.
Apele subterane - În cazul prevederii de subsoluri sunt necesare măsuri de hidroizolare a acestora, cu
costuri suplimentare.
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperișuri și de
pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare — șanțuri de scurgere a apelor pluviale
de-a lungul drumurilor — fără să afecteze proprietățile învecinate.
e Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea afectând direct și indirect, la
mică și mare distanță, atât elementul uman, cât și celelate componente ale mediului natural și artificial (construit).
Traficul auto-rutier va reprezenta principalul poluator al aerului. Poluanții evacuați de autovehicule își aduc un
aport substanțial la formarea poluanților secundari (ozon și alți oxidanți fotochimici), acidifierea mediului,
modificarea condițiilor meteorologice (scăderea vizibilității, creșterea frecvenței și persistenței ceții, etc.), precum și
la formarea ozonului fotochimic.
Autovehiculele eliberează în atmosferă prin gazele de eșapament oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de azot (NO și
NO»), pulberi, hidrocarburi parțial nearse cancerigene, compuși organici volatili (aldehide, acizi organici), precum
și cantități de plumb (Pb).
Având însă în vedere totuși frecvența redusă a circulației autovehiculelor în zonă putem spune că acest fapt este
irelevant în procesul de poluare.
Calitatea aerului trebuie menținută la cote superioare prin controlarea emisiilor de substanțe rezultate în urma
arderii combustibililor folosiți pentru încălzire.
e Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Traficul rutier este principalul generator de zgomote. Cele mai zgomotoase autovehicule sunt mașinile grele care
traversează zona. Dintre motoare, cele mai zgomotoase sunt cele Diesel și motoarele în doi timpi.
Având în vedere ca dezvoltarea zonei s-a făcut fără să țină seama de o serie de implicații asupra mediului
înconjurător, se propune:
o întreținerea carosabilului;
o amenajarea și întreținerea spațiilor plantate ca și plantarea de specii cu frunze persistente care să asigure
protecție tot timpul anului.
e Calitatea solului
Măsuri de reducere a degradării solului:
o Modernizarea gestiunii deșeurilor (dotarea cu numărul de recipienți necesari, concomitent cu selectarea
acestora la producător ca și ridicarea lor ritmică;
o Rezolvarea corectă a împrejmuirilor și a decupeurilor arborilor astfel încât să se evite scurgerea
pământului pe trotuare și pe carosabil.
Pagina 9
e Surse și protecția împotriva radiațiilor
În zona studiată nu vor exista surse de radiații.
e Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase
Nu se vor folosi ori comercializa substanțe toxice și periculoase. Toate funcțiunile din zona studiată vor avea
caracter nepoluant, luându-se toate măsurile pentru eliminarea poluării de tip apă - aer — sol.
PREVENIREA PRODUCERII RISCURILOR NATURALE
Pentru prevenirea producerii riscurilor naturale vor fi respectate condițiile enunțate în studiile geotehnice și de
stabilitate, de amplasare și de realizare a fundațiilor la clădiri.
EPURAREA ȘI PREEPURAREA APELOR UZATE
In prezent zona dispune de retea centralizata de canalizare.
DEPOZITAREA CONTROLATĂ A DEȘEURILOR
Principalele tipuri de reziduuri ce vor rezulta din activitățile ce urmează a se desfășura pe suprafața zonei sunt:
LI] reziduuri menajere (hârtie, plastic, textile, metale, sticlă, ceramică, materiale organice, substanțe amorte);
[ă reziduuri stradale (de pe străzi, trotuare, alei) ce includ particule de pamânt, praf, hârtie, cartoane, resturi
de la șantiere de construcție (moloz, nisip, piatră, cărămizi, var) etc.
Gestionarea deșeurilor se va efectua în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului supuse prevederilor
legislației specifice în vigoare. Se va amenaja o platforma pentru punctul gospodaresc, amplasata conform
legislatiei in vigoare. Se va interzice depozitarea neorganizată a deșeurilor, urmând a fi amenajate puncte de
colectare în containere etanșe ecologice. Deșeurile menajere vor fi depozitate în recipiente speciale și colectate
prin serviciu de salubritate centralizat al municipiului lasi.
RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE, CONSOLIDĂRI DE MALURI, PLANTĂRI DE ZONE VERZI,
ETC.
În zona amplasamentului nu există terenuri degradate, sau maluri ce trebuie consolidate. Dat fiind faptul că terenul
prezintă pantă ușoară, nu este necesar să se recomande plantarea de arbori specifici pentru zone de versant.
ORGANIZAREA SISTEMELOR DE SPAȚII VERZI
Toate spațiile libere dintre construcții vor fi înierbate sau se vor amenaja gradini de fatada, iar în zona spațiului de
protecție a drumurilor se vor planta arbori, ce vor constitui perdeaua de protecție a acestora.
PROTEJAREA BUNURILOR DE PATRIMONIU, PRIN INSTITUIREA DE ZONE PROTEJATE
În zona studiată nu există bunuri de patrimoniu ce trebuie protejate
În cazul descoperirii de vestigii arheologice întâmplătoare în timpul lucrărilor de construire din afara zonelor
protejate de lege, primarul localității dispune: suspendarea autorizației de construire si oprirea oricăror lucrări de
construire sau de desființare de construcții, anunțarea, în 72 de ore, a serviciului public deconcentrat al
Ministerului Culturii si Cultelor si organizarea pazei descoperirilor arheologice întâmplătoare.
REFACEREA PEISAGISTICĂ ȘI REABILITARE URBANĂ
În zona studiată nu exista terenuri ce necesita refacere peisagistica sau reabilitare urbana.
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI BALNEAR - DUPĂ CAZ
Zona nu prezintă potențial turistic sau balnear.
ELIMINAREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR DIN DOMENIUL CĂILOR DE COMUNICAȚIE ȘI AL REȚELELOR
EDILITARE MAJORE.
Zona nu prezintă disfuncționalități majore privind căile de circulație și a rețelelor edilitare.
3.8. Obiective de utilitate publica
In zona exista urmatoarele obiective de utilitate publica: retele electrice si de telecomunicatii de interes local in
vecinatatea amplasamentului, DN 28.
Nu se intalnesc cazuri de ocupare abuziva a terenurilor apartinand domeniului public de catre persoane fizice sau
juridice.
3.9. Categorii de costuri ce vor fi suportate de investitorii privati si categoriile de costuri ce vor cadea in
sarcina autoritatii publice locale
Investitoriul va suporta toate costurile legate de extinderea retelelor edilitare precum si cele pentru bransarea
constructiilor.
4. CONCLUZII - MASURI IN CONTINUARE
In prezente terenul este in intravilan, prin PUZ se propune stabilirea parametrilor urbanistici. Realizarea investitiei
este oportuna si importanta pentru zona in care se afla amplasamentul, in concluzie propunem avizarea si
aprobarea Planului Urbanistic Zonal.
Pagina 10
Este necesara realizarea bransamentelor pentru utilitati.
Avindu-se in vedere pozitia amplasamentului intr-o zona cu un cadru natural cu potential de dezvoltare viitoare, se
impun o serie de masuri pentru obtinerea unei zone funtionale unitare si bine structurate prin:
Tratarea cu mare atentie si rezolvarea corecta a circulatiei auto si pietonale in zona;
Tratari urbane de asemenea maniera incit sa se puna in valoare perspectivele favorabile catre zona studiata;
Rezolvarea unitara a intregii zone studiata si articularea corecta la zonele inconjuratoare;
Analizarea atenta si conformarea la cote inalte calitative a spatiilor create, atit a celor publice cit si a celor
private;
Abordarea atenta a zonelor verzi, a zonelor plantate, cit si a elementelor de mobilier urban care vor contribui
la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat;
Tratarea unitara a ansamblului din punct de vedere functional si plastic;
Folosirea de materiale de buna calitate, cu texturi si culori armonios studiate, in vederea integrarii in
dominanta arhitecturala a zonei.
Intocmit,
SC CONTRAST STUDIO SRL
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Pagina 11
VOLUMUL 2- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
CAPITOLUL | - DISPOZITII GENERALE
1, ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism aferent PUZ reprezinta o piesa de baza in aplicarea PUZ, el intarind si detaliind
reglementarile din PUZ. Prescriptiile cuprinse in RLU sunt obligatorii pe intreg teritoriul ce face obiectul PUZ.
2. BAZA LEGALA A ELABORARII
Prezentul regulament a fost elaborat in baza Legii nr. 50/1991, cu completarile si modificarile ulterioare privind
"Autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor", a Legii 350/2001, a Ghidului de
elaborare PUZ 010/2000, a Regulamentului General de Urbanism, aprobat prin HCL nr. 146/2011 a Ghidului de
aplicare al RLU, aprobat prin ordin MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, a GM 007/2000.
3. DOMENIUL DE APLICARE
Elementele de regulament ale PLANULUI URBANISTIC ZONAL, se refera exclusiv la terenul situat in intravilanul
satului Tomesti, comuna Tomesti, judetul lasi, NC 65485, ce se constituie ca PUZ - "Intocmire PUZ +RLU
construire spalatorie auto tip self wash” - beneficiar SC Mel Cleaning SRL, si se aplica unitatii teritoriale de
referinta delimitate pe plansa de reglementari urbanistice face parte integranta din prezentul regulament si care
are limitele si vecinii definiti in plansa de reglementari urbanistice.
CAPITOLUL II - REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI
NATURAL SI CONSTRUIT
Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de
constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege.
Utilizarea functionala a terenurilor s-a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de Reglementari — Zonificare
functionala.
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect
arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol - plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. -
depreciaza valoarea peisajului, este interzisa;
Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei
1. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului:
Indepariarea apelor uzate — menajere si industriale se va face prin retea de canalizare a apelor uzate. In lipsa
posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii
pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate menajere nevatamatoare populatiei.
Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane, etc...) sau in bazinele
naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie
sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.
Instalatiile mici de indepartare a apelor uzate de tipul haznalelor vidanjabile si instalatiilor de preepurare se
amplaseaza la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta si se intretine in unitatile inspectiei sanitare
teritoriale.
In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii individuale de
colectare si neutralizare a reziduurilor, cu luarea masurilor de protejare a mediului.
Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si mentinute in buna stare, amplasate
in conditii salubre, in special amenajate. Administrarea locala va asigura prerecolectarea si evacuarea reziduurilor
stradale.
Sistemul individual de indepartare a reziduurilor menajere este permis numai in localitati rurale, cu conditia
prevederii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va
alege astfel incit sa nu produca disconfort vecinilor si sa nu impurifice sursele locale de apa.
Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, ca si cele pentru depozitarea reziduurilor
industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul apelor,
la distanta de zonale de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23 06.1997.
2. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in afara intravilanului
Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi:
Surse subterane — ce indeplinesc conditiile de calitate din Standardul de Stat — Apa potabila
Pagina 12
Surse de suprafata - ce indeplinesc conditiile de calitate din Standardul de Stat — Apa potabila — categoria | de
folosinta si numai dupa tratare — apa potabila.
Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele de distributie se vor proteja
prin instituirea:
Zonelor de protectie sanitara cu regim sever
Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare
Asigurarea unor cantitati minime de apa potabila pentru a sarisface nevoile gospodaresti si publice:
501/om / zi — instalatii locale
100 |/ om / zi — instalatii centrale
In caz de calamitate trebuie asigurat un necesar minim de apa potabila corespunzator unui consum de 12 ore.
Intretinerea si buna functionare a instalatiilor locale de alimentare cu apa (izvoare, fintini) se asigura prin instituirea
perimetrelor de protectie sanitara si amenajarea igienica a instalatiilor care consta in:
Amplasarea in amonte de orice sursa poluata
Imprejmuirea pe o raza de 3 m
Taluzarea terenului din jur in panta (4 — 5 cm la m) spre exterior si impermealizare betonare)
Impermealizarea peretilor pentru impiedicarea infiltratiilor laterale
Asigurarea cu ghizduri circa 70 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul solului
Distributia apei trebuie sa fie continua.
Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de apa destinate altor scopuri
Salubritate — generalitati
Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public se pune tot mai
accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate.
Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de suplimentare a celor
existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente, eventual cu sortare prealabila.
Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau gospodarie individuala prin
pubele moderne, cu rotile sau cu saci din material plastic.
Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala prevazuta in
documentatiile urbanistice.
La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si actele normative in
vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii nu vor afecta cadrul — urbanistic,
functional si compozitional,
Se vor evita de asemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele reziduale, zonele verzi
plantate, protejate in albiile apelor, etc... In caz contrar se vor lua masurile necesare, faptele in cauza fiind
sanctionate drastic conform legilor in vigoare.
Intervențiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu orele prin utilaje
specializate. De asemenea, activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate,
poluarea mediului sau sa degradeze imaginea civilizata.
Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu-i-se imbunatatiri prin adoptarea solutiilor
rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta tarilor avansate.
5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA INTERESULUI PUBLIC
Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale cu exceptia acelora
care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisa conform articolului 10 din R.L.U.
Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse Ia riscuri tehnologice precum si in zonele de servitute si de
protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, canalizare, cailor de comunicatie
si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. Fac exceptie constructiile si amenajarile care au drept
scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.
Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va face in baza prevederilor articolului 12
din R.L.U.
Asigurarea echiparii tehnico — edilitare in localitate se va face conform articolului 13 din R.L.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si
functiunea dominanta a zonei conform articolului 14 din R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi admisi ai P.O.T.si C.U.T.
stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in Certificatul de urbanism vezi art. 15 si Anexa nr. 2 din
R.L.U.
Pagina 13
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor de urbanism aprobate si
conforme cu art. 16 din R.L.U.
6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de
punctele cardinale.
Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul conform al organelor de
specialitate ale administratiei publice pentru:
Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiile lor complementare:
magazine, restaurante, etc.);
Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele
termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii ori constructii de acest gen.
In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de sigurata si fisiile de
protectie.
Amplasarea constructiilor fata de aliniament
Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere prevazut in documentatiile
de urbanism si stabilita prin Certificatul de urbanism, conform art. 23 din R.L.U.
Aliniament — linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele apartinind domeniului privat
(linia gardului, a lotului,etc.) Regim de aliniere — linia constructiilor care urmareste fronturile construite ale cladirilor
Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii:
Pe aliniament
Retras de la aliniament in cazurile:
Inscriere in regimul de aliniere existent
Largirea drumului, alinierea constructiilor noi fiind diferita fata de alinierea existenta (spre interiorul parcelei)
Obtinerea unor distante (benzi) de protectie: 5 — 6 m.
Facilitatea creerii unor piete, degajamente, alveole in preajma unor constructii cu circulatie pietonala intensa
Obtinerea latimii minime a frontului la strada, in cazul parcelelor de forma geometrica neregulata
Unitatile productive sau constructiile destinate activitatilor productive sau servicii, vor respecta retragerile
prevazute in prescriptiile specifice U.T.R.
Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de situatia vecinatatilor si a
caracterului general al strazii. Se recomanda in cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de urbanism sa se
solicite explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul construit existent, prin prezentarea desfasurarii care sa
cuprinda cel putin trei constructii stinga — dreapta.
Distante minime obligatorii fata de limitele laterale si fata de limita posterioara a parcelei
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele minime obligatorii fata de
limitele laterale si posterioare conform Codului Civil:
2,00m - daca sunt ferestre;
0,60m - daca nu sunt ferestre,
precum si asigurarea distantelor minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii
teritoriale de pompieri.
Amplasarea constructiilor pe aceeasi parcela. Distante minime obligatorii
Distantele intre cladirile nealaturate pe aceeasi parcela trebuie sa fie suficiente pentru a permite intretinerea
acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel incit sa nu rezulte nici un inconvenient legat
de iluminarea naturala, insorire, salubritate, securitate in caz de seism.
Distantele minime acceptate sint egale cu jumatate din inaltime la cornisa a cladirii celei mai inalte (H/2) dar nu
mai putin de 3 m.
7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca:
exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei si cu
permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor.
se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei.
Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face conform actelor
normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37/1975 si Normativul departamental pentru
elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influenta — C 242 /1993.
Pagina 14
Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile urbanistice P.U.G. si P.U.Z.
8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA
Lucrarile de imbunatatire, extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitate se vor realiza de catre investitor,
beneficiar sau detinatorii de utilitati partial sau in intregime, dupa caz. Retelele tehnico — edilitare aflate in serviciul
public, sunt proprietate publica a orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII
Se vor mentine actualele parcele, in special in zonele unde dimensiunile parcelelor si trama stradala determina
caraterul specific al zonei.
In caz de reparcelare, parcelele propuse vor fi astfel dimensionate incit sa permita amplasarea cladirilor in bune
conditii (orientare, insorire, vinturi dominante, etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil.
Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate.
Regimul de inaltime al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in documentatiile
urbanistice.
Regimul de inaltime va rezulta din inaltimea medie a zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai
mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.
In situatii exceptionale, in functie de destinatie si de zona care le include, constructiile pot avea si inaltimi mai mari
cu conditia ca solutiile adoptate sa fie justificate din punct de vedere functional, compozitional — urbanistic.
Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii, inchiderea campului
vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante compozitionale, etc.
Aspectul exterior al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu depreciaza cu aspectul general
al zonei.
Prescriptiile vor urmari armonizarea constructiilor noi ce cele invecinate (finisaje, ritmari plin — gol, registre, regim
de inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitori, etc... ), imbunatatirea aspectului compozitional si
arhitectural prin folosirea de materiale noi si moderne, racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si
amenajarile exterioare cu caracter public.
10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI
Spatiile verzi si plantate:
Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de spatii verzi si plantate in
functie de destinatia si capacitatea constructiei.
Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru realizarea obiectivelor de utilitate
publica sa se asigure:
Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie si amenajarea de spatii verzi
plantate pe circa 40 % din suprafata de aliniament si cladiri
Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 100 mp in zona rezidentiala si de dotari, cu exceptia zonelor cu
destinatie speciala
Dezvoltarea suprafetelor plantate va cuprinde toate nivelurile urbane (parc, gradini) si functionale (agrement, sport
— turism, aliniament, scuaruri, protectie).
In cadrul Bilantului Teritorial al unei localitati se considera ca zona verde numai suprafetele ce depasesc 500mp si
cu o latura de 15 m.
Imprejmuirile:
In cazul cladirilor retrase fata de aliniament se recomanda garduri cu partea inferioara plina de 30 cm iar cea
superioara de 1,20 cm, dublate spre interior cu gard viu (sau numai gard viu).
Gardurile dintre proprietati pot fi realizate pe o inaltime de 1,60 — 2,00 m din materiale corespunzatoare sau
elemente de vegetatie, functie de optiunile proprietarilor.
Se pot adopia, acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban (
jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc. )
Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de specialitate intocmite de
arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale.
Anexele locuintelor se pot cupla la calcan cu alte cladiri sau pe limita de proprietate cu conditia respectarii
prevederilor Codului Civil.
Pagina 15
CAPITOLUL III- ZONIFICAREA FUNCTIONALA
Teritoriul studiat ce face obiectul PUZ-ului are o suprafata masurata de 3141,0 mp.
Reglementarile zonei se pot studia si in plansa aferenta Regulamentului Urbanistic.
Pe baza acestui regulament se vor elibera autorizatii de construire.
CAPITOLUL IV-PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE
SECTIUNEA |_- UTILIZARE FUNCTIONALA
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE
-spalatorii auto si functiuni asociate acestora;
-împrejmuiri, căi de acces pietonale și private, parcaje, spații plantate;
-micro-obiective tehno-edilitare de producere a energiei electrice: centrale eoliene de mici dimensiuni, panouri
solare, sisteme de incălzire geotermală, pompe de caldură de dimensiuni mici; toate aceste obiective vor fi deservi
exclusiv proprietatea pe care sunt amplasate;
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI PERMISE CU CONDITII
-servicii de alimentatie publica cu autoservire, locuri de joaca pentru copii;
-statii de alimentare cu carburanti si functiuni asociate;
-ateliere de intretinere auto si functiuni asociate;
-spatii administrative(birouri) tip container modular sau cladire definitiva;
ARTICOLUL 3 - INTERDICTII DE UTILIZARE
Sunt interzise orice alte functiuni inafara celor mentionate la articolele 1 si 2 din sectiunea |.
SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)
Conform prevederilor PUZ, parcela se considera construibila daca este accesibila dintr-un drum public sau de la
un pietonal care poate fi accidental carosabil cu latimea minima de 4,00m.
4.1. Suprafata parcelei este de minim 500 mp si front de 12 m;
4.2. Parcelele trebuie sa aiba forme regulate avand de regula partile laterale perpendiculare pe strada sau
pe
circulatia pietonala majora.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT
Cladirile se vor amplasa conform aliniamentelor stabilite in plansa de regulament.
5.1. Regimul de aliniere al constructiilor este reprezentat in plansa de reglementari cu linie rosie si are urmatoarele
distante:
Regimul de aliniere principal este la 7,0m fata de limita de proprietate dinspre sud, respectiv 15,0m din limita
carosabilului caii de acces DN 28.
5.2. Cladirile nu se vor retrage de la alinierea stabilita prin regulamentul PUZ.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE
PARCELELOR
6.1. In cadrul parcelei, regimul de aliniere lateral este la 4,0m pe ambele laturi.
6.2. Regimul de aliniere posterior este la 4,0m;
6.3. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendiu si alte norme tehnice specifice.
ARTICOLUL 7 - CIRCULATII SI ACCESE
7.1. Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va putea face cu usurinta pe DN 28 si DE.
7.2. Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a autorizatiei de construire
planul de sistematizare verticala a intregii zone, urmarindu-se in mod special asigurarea unor inaltimi de trepte
exterioare de maxim 15 cm, asigurarea pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platforme, si canalizarea
acestora, interzicerea dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate.
ARTICOLUL 8 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR
8.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelelor, sau in spatiile de parcare comune special
amenajate. Se recomanda gruparea parcajelor, prin cooperare.
8.2. Stationarea autovehicolelor atat in timpul lucrarilor de constructii si instalatii cat si in timpul functionarii
cladirilor se va face in afara drumurilor publice.
ARTICOLUL 9 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
9.1. Inaltimea la coama a cladirilor va fi cea prevazuta in Planul de Regulament:
Maxim 5.0m la streasina de la CTA. In culoarele rezervate retelelor electrice, inaltimea se subordoneaza normelor
specifice.
Pagina 16
ARTICOLUL 10 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
10.1. Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiuni, va raspunde exigentelor actuale ale
arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor si prestigiului investitorilor si zonei.
10.2. Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu vecinatatile imediate.
10.3. Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.
Se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a
materialelor.
ARTICOLUL 11 — CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
11.1, Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente si se vor cauta solutii pentru a suplini lipsa unor
retele.
11.2. Se va acorda atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se admit retele de
gaze naturale, termoficare sau electrice aeriene.
11.3. Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe, inaccesibile publicului larg si
numai in nise.
11.4. Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren neconstruit prin rigole
spre canalizare.
11.5. Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor de pe acoperisuri, copertina si
de pe terenul amenajat sa se faca spre un sistem intern de canalizare - fara sa afecteze proprietatile invecinate.
11.6. Beneficiarul se obliga sa se racordeze la utilitatile publice.
ARTICOLUL 12 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
12.1. Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus.
12.2. Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala, se vor amenaja ca spatii verzi pe cat posibil in
baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de suprafata acestora.
Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia
constructiilor.
ARTICOLUL 13 — IMPREJMUIRI
13.1. Imprejmuirile spre strada vor fi transparente la 1,80 m din care un soclu de maxim 0,3m, iar lateral cu o
inaltime de 2.2-2.5m .
13.2. Imprejmuirile vor fi dublate de gard viu.
13.3. Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate sau a imprejmuirilor din zidarie.
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 14 - PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (POT)
14.1 Procentul de Ocupare a Terenului va fi maxim 35%;
14.2 Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi, cu depasirea POT - ului numai in cazuri
justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice Zonale ce se vor aviza in Consiliul Judetean lasi si se vor aproba
de catre Consiliul Local Tomesti.
ARTICOLUL 15 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
15.1, Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi maxim 0,35;
15.2. Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi, cu depasirea CUT - ului numai in
cazuri justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice Zonale ce se vor aviza in Consiliul Judetean lasi si se vor
aproba de catre Consiliul Local Tomesti.
ARTICOLUL 16 - MODIFICARI ALE PUZ
16.1. Orice modificare a PUZ - ului se face numai in cazuri bine justificate, prin reactualizarea sa si numai prin
avizarea noii teme de proiectare si a sa in Consiliul Local Tomesti, Consiliul Judetean lasi.
Proiectant de specialitate,
SC CONTRAST STUDIO SRL
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL