Anunț
1. Studiu de fundamentare
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 934 KB · modificat pe site: 16.04.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Anunț nr. 867 din 19.05.2016, „1. Studiu de fundamentare”, Comuna Schitu Duca, jud. Iași. Sursa: https://comunaschituduca.ro/wp-content/uploads/2024/04/1.-Studiu-de-fundamentare.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/schitu-duca/68120-1-studiu-de-fundamentare, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STUDIU DE FUNDAMENTARE
Delegare a serviciului public de iluminat al comunei Schitu Duca, județul Iași
I. Preambul
Prezentul studiu de fundamentare are ca principal scop analiza deciziei de
concesionare a serviciilor de administrare si operare a serviciului public de iluminat din
Comuna Schitu Duca, Judetul Iași, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Astfel, studiul elaborat va analiza in principal necesitatea si oportunitatea realizarii
optiunilor de exploatare a infrastructurii detinute de catre Comuna Schitu Duca, Judetul Iași.
Studiul de fundamentare este destinat, in principal, comisiei de coordonare si
supervizare pentru pregatirea si planificarea fiecarui contract de concesiune, prevazut la
ART. 2 din HG 867/2016.
Cadrul legal de elaborare a studiului
Prezentul studiu de fundamentare a fost elaborat in concordanta cu urmatoarele
acte normative:
- LEGE Nr. 100/2016 din 19 mai 2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile
de servicii – cu completarile si actualizarile ulterioare;
- HOTARARE Nr. 867/2016 din 16 noiembrie 2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune
de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si
concesiunile de servicii – cu completarile si actualizarile ulterioare;Legea nr. 51/2006 a
serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
- Legea nr. 230/2006 a iluminatului public, cu modificările și completările
ulterioare;
- H.G. nr. 246/2006 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Accelerarea
Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice;
- Ordinul nr. 86/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de
iluminat public;
- Ordinul nr. 87/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de
iluminat public;
Pagina 2
- Ordinul nr. 77/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire,
ajustare sau modificare a valorii activităților serviciului de iluminat public.
- Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul publicprivat;
- Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie
2014 privind atribuirea contractelor de concesiune;
- DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 26
februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE;
- DIRECTIVA 2004/18/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 31
martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii
publice de lucrari, de bunuri si de servicii;
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – cu completarile si actualizarile
ulterioare;
- Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala;
- Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale;
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;
- Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
- Legea nr. 31/1990 privind societatile;
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile nationale in
domeniul ajutorului de stat, precum si pentru modificarea si completarea Legii concurentei
nr. 21/1996;
Pagina 3
II. Aspecte generale
3.1. Iluminatul public - necesitate și tendințe
Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea cheltuielilor
indirecte, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte, reducerea riscului de
accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni, îmbunătățirea climatului social și
cultural prin creșterea siguranței activităților pe durata nopții .
Studiile efectuate pe plan mondial arată o îmbunătățire continuă a nivelului tehnic al
instalațiilor de iluminat public. Creșterea nivelului de iluminare determină creșterea
nivelului investițiilor și conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor
rutiere.
Astfel, experiența unor țări vest europene arată că pe durata nopții riscul de
accidente este de 1,6 ori mai mare față de zi și cu o gravitate mult mai mare (numărul de
morți de 5,4, iar numărul de răniți de 2,1 ori mai mare față de lumina naturală) . Asigurarea
unui iluminat corespunzător poate conduce la o reducere cu 30 % a numărului total de
accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45 % pe cele rurale și cu 30 %
pentru autostrăzi. Totodată, iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanțial
numărul de agresiuni fizice, conducând la creșterea încrederii populației pe timpul nopții.
Sistemele de iluminat stradal din țara noastră necesită încă eforturi importante
pentru creșterea parametrilor lumino-tehnici, energetici și economici, pentru că, în general,
nivelurile de luminanță și iluminare pe baza cărora sunt proiectate instalațiile actuale sunt
reduse în raport cu normele europene, determinând o securitate scăzută a traficului rutier
și a circulației pietonale.
Aglomerările urbane au presupus în epoca modernă prelungirea activităților diurne
cu mult dincolo de apusul soarelui ca necesități și stil de viață. Dacă la asta se adaugă nevoia
omului de a-și contempla continuu realizările este lesne de înțeles preocuparea pentru
realizarea diverselor sisteme de iluminat public.
O dată cu creșterea în intensitate a traficului rutier, ceea ce a implicat și
perfecționarea sistemelor de semnalizare, a apărut ca necesară o abordare serioasă și
profesională a iluminatului public atât din partea specialiștilor cât și a edililor. Această
activitate a realizat o conjuncție fericită cu eforturile instituțiilor preocupate de combaterea
și diminuarea fenomenului infracțional.
Pagina 4
O privire de ansamblu asupra conceptului de iluminat public ne ajută să înțelegem
funcțiunile, arhitectura și costurile sale, ceea ce poate genera strategii și soluții în
gestionarea întregului sistem. 7 Avantajele unui iluminat public de calitate sunt:
• Scăderea costurilor comunității
• reducerea accidentelor
• reducerea criminalității
• utilizarea eficientă a rețelei de drumuri orientare
• confort psihic și vizual
Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidențiază reducerea numărului de
evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu:
• 30% pe drumuri urbane (trafic mixt)
• 45% pe drumuri rurale
• 30% pe autostrăzi
3.2. Iluminatul public in Comuna Schitu Duca
Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități
publice, sub reglementarea, conducerea, monitorizarea și controlul autorităților
administrației publice locale din Comuna Schitu Duca, Judetul Iași, reprezentând o parte
componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a acestei unități administrativ-teritoriale.
Organizarea și desfășurarea serviciului de iluminat public în Comuna Schitu Duca,
Judetul Iași trebuie să asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale
comunității locale, după cum urmează:
• • garantarea permanenței în funcționare a iluminatului public prin îndeplinirea
parametrilor proiectați și menținerea lor în standardele în vigoare;
• • asigurarea siguranței circulației rutiere și pietonale;
• • creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunităților
locale;
• • punerea în valoare, printr-un iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice și
peisagistice ale localităților, precum și marcarea evenimentelor festive și a sărbătorilor
legale sau religioase;
• • optimizarea consumului de energie, în paralel cu îmbunătățirea calității
iluminatului public din Comuna Schitu Duca;
Pagina 5
• • realizarea unui raport optim calitate/cost și a unui echilibru între riscurile și
beneficiile asumate prin contract; structura și nivelul tarifelor practicate vor reflecta costul
efectiv al prestației și vor fi în conformitate cu prevederile legale;
• • administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică și a banilor
publici;
3.2. Prezentarea infrastructurii detinute de catre entitatea contractanta – bunuri
de retur
Prin bunuri de retur se înțelege totalitatea bunurilor care au fost puse la dispoziția
concesionarului de către entitatea contractantă, în scopul executării lucrărilor sau furnizării
serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune și care revin de plin drept, gratuit și
libere de orice sarcini concedentului la încetarea contractului de concesiune.
In prezent sistemul de iluminat public din Comuna Schitu Duca, Judetul Iași se
prezinta astfel:
• • Numărul de treceri de pietoni la nivelul UAT existent: 4
• • Numărul total de obiective socio-culturale ce necesită iluminat arhitectural la
nivelul UAT: 1
• • Numărul estimat anual de ornamente pentru sărbători (doar cantitativ, nu
contează tipul sau dimensiunea): 200 buc
Listă străzi UAT comuna Schitu Duca:
-str Dumitrache Handoca
- str. Spicului
- str. Bisericii
- str. Neculai Dulman
- str. Narciselor
- str. Fundăturii
- str. George Coșbuc
- str. Mănăstirii
- str. Granița
- str. Agronomului
- str. Brigăzii
- str. Gladiolelor
Pagina 6
- str. Hotar
- str. Lucian Blaga
- str. Bacilor
- str. Căpșunilor
- str.Fântânii din Mijloc
- str. Fierărie
- str. Fierarului
- str. Ion Creangă
- str. Gheorghe Rotaru
- str. Ion Pillat
- str. Lemnarului
- str. Liliacului
- str. Livezi
- str. Morii
- str. Nucului
- str. Petre Ispirescu
- str. Plantației
- str. Viilor
- str. Viticultorului
- str. Aninului
- str. Constantin Popescu
- str. Emilian Marcu
- str. Fagului
- str. Fântânei
- str. Fierarului
- str. Frasinului
- str. General Duca
- str. Gheorghe Timofte
- str. Mărului
- str. Pompierului
- str. Prundișului
- str. Satu Vechi
- str. Scurtă
Pagina 7
- str. Stadionului
- str. Tâmplarului
- str. Tinereții
- str. Ursoaia
- str. Alecu Russo
- str. Bucuriei
- str. Câmpenească
- str. Cărbunăriei
- str. Cantonului
- str. Cezar Petrescu
- str. Cocorului
- str. Corbului
- str. Frasinului
- str. Gheorghe Grunzu
- str. Grigore Ureche
- str. Împăcării
- str. Înflorită
- str. Inocenței
- str. Mihai Eminescu
- str. Morarului
- str. Nichita Stănescu
- str. Octavian Goga
- str. Otilia Cazimir
- str. Petuniei
- str. Pinului
- str. Principală
- str. Răsăritului
- str. Solidarității
- str. Speranței
- str. Ștefan Tumurug
- str. Stejarului
- str. Trandafirilor
- str. Verbinei
Pagina 8
- str. Trei Fântâni
- str. Violetelor
- str. Zambilelor
- str. Bradului
- str. Emil Nălbaru
- str. Emilian Marcu
- str. Mihail Sadoveanu
- str. Pădurii
- str. Prunului
- str. Silvicultorului
- str. Iasomiei
- str. Iazului
- str. Liliacului
- str. Livezii
- str. Marin Preda
- str. Mihail Kogălniceanu
- str. Narciselor
- str. Plugarului
- str. Antonie Dumbravă
- str. Preot Constantin C. Popescu
ATENTIONARE: În prezent COMUNA SCHITU DUCA are în execuție un proiect
finantat prin AFM prin care se modernizeaza sistemul de iluminat actual implementandu-se
iluminatul pe LED. Situatia de mai sus se va actualiza la momentul contractului.
III. Fezabilitatea tehnica
4.1. Informatii legale
Cadrul legal aplicabil este prevăzut de :
1. Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilități publice –
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Art. 8 alin. (3) lit. d): ,,În exercitarea competențelor și atribuțiilor ce le revin în sfera
serviciilor de utilități publice, autoritățile administrației publice locale adoptă hotărâri în
legătură cu alegerea modalității de gestiune a serviciilor de utilități publice și darea în
Pagina 9
administrare sau, după caz, punerea la dispoziție a sistemelor de utilități publice destinate
furnizării/prestării acestora”.
Art. 22 alin. (1): „Gestiunea serviciilor de utilități publice reprezintă modalitatea de
organizare, funcționare și administrare a serviciilor de utilități publice în scopul
furnizării/prestării acestora în condițiile stabilite de autoritățile administrației publice
locale.
(2) Gestiunea serviciilor de utilități publice se organizează și se realizează în următoarele
modalități:
a)gestiune directă;
b)gestiune delegată.
(3) Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilități publice se stabilește prin hotărâri ale
autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, în funcție de natura și
starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preț/calitate, de interesele
actuale și de perspectivă ale unităților administrativ-teritoriale, precum și de mărimea și
complexitatea sistemelor de utilități publice”.
Articolul 28 alin. (2):,,Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor
operatori de drept public sau privat, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. g), respectiv lit. h),
fără aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale și Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și
concesiunile de servicii.
Art. 28 alin. (21): ,,Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale
sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de
utilități publice, în baza mandatului primit, pot încredința unui operator de drept privat
gestiunea serviciilor de utilități publice sau a uneia ori mai multor activități din sfera
acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea
următoarelor condiții cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului
de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract:
a) unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare
intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în calitate de
acționari/asociați ai operatorului regional, prin intermediul asociației, sau, după caz,
unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin
intermediul adunării generale a acționarilor și al consiliului de administrație, exercită un
control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale
Pagina 10
operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe
care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;
b) operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfășoară exclusiv activități
din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de
interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unităților administrativteritoriale membre ale asociației, respectiv a unității administrativ-teritoriale care i-a
încredințat gestiunea serviciului;
c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deținut în
totalitate de unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv de unitatea
administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului
regional/operatorului este exclusă”.
2. Legea nr. 230/2006 a iluminatului public, cu modificările și completările
ulterioare
Articolul 16 alin. (1): ,,Gestiunea serviciului de iluminat public se realizează prin
următoarele modalități:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată. 13
Pagina 11
(2) Alegerea formei de gestiune a serviciului de iluminat public se face prin hotărâre
a consiliilor locale, a Consiliului General al Municipiului București sau a asociațiilor de
dezvoltare comunitara, după caz”.
Articolul 17 alin. (1): ,,Indiferent de forma de gestiune adoptata, în virtutea
competentelor și atribuțiilor ce le revin potrivit legii, autoritățile administrației publice
locale păstrează dreptul de a aproba, a supraveghea și a controla, după caz:
a) modul de fundamentare a tarifelor și respectarea metodologiei de stabilire, ajustare sau
de modificare a acestora, emise de A.N.R.S.C.;
b) modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de operatori și activitățile
desfășurate de aceștia;
c) calitatea și eficiența serviciului prestat, corespunzător indicatorilor de performanță a
serviciului, stabiliți conform legii;
d) modul de administrare, de exploatare, de conservare și de menținere în funcțiune,
dezvoltarea și/sau modernizarea sistemului de iluminat public.
(2) Activitățile specifice serviciului de iluminat public, indiferent de forma de
gestiune adoptata, se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile
regulamentului propriu al serviciului de iluminat public și ale caietului de sarcini, elaborate
și aprobate de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului București sau de
asociațiile de dezvoltare comunitara, după caz, în baza regulamentului-cadru al serviciului
de iluminat public și a caietului de sarcini-cadru, elaborate de A.N.R.S.C. și aprobate prin
ordin al președintelui acesteia.”
Articolul 18 alin. (1): ,,Gestiunea la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau al
asociațiilor de dezvoltare comunitara a serviciului de iluminat public, respectiv exploatarea
și funcționarea infrastructurii aferente, se organizează astfel încât să asigure respectarea
indicatorilor de performanță, a nivelurilor de iluminare și luminanță prevăzute de
normativele specifice domeniului și ținând seama de următoarele:
a) mărimea, gradul de dezvoltare și particularitățile economico-sociale ale localităților;
b) starea sistemului de iluminat public existent;
c) posibilitățile locale de finanțare a exploatării, întreținerii și dezvoltării serviciului și a
infrastructurii tehnico-edilitare aferente.
(2) Propunerile de indicatori de performanță a serviciului de iluminat public,
elaborate în conformitate cu prevederile art. 7, vor fi supuse unor consultări și dezbaterii
publice în urma cărora se va adopta soluția optimă pentru comunitate. 14
Pagina 12
(3) Consiliile locale, asociațiile de dezvoltare comunitara sau Consiliul General al
Municipiului București, după caz, vor aproba indicatorii de performanță, cu respectarea
prevederilor stabilite în acest scop în regulamentul-cadru al serviciului de iluminat public și
în caietul de sarcini-cadru, care au caracter minimal.
(4) Regulamentele proprii ale serviciului și caietele de sarcini trebuie să cuprindă
prevederi prin care se stabilesc cel puțin următoarele:
a) nivelurile de iluminat, pe zone caracteristice;
b) indicatorii de performanță a serviciului;
c) condițiile tehnice;
d) infrastructura aferenta serviciului;
e) raporturile operator-utilizator.”
Articolul 19 alin. (1) ,,În cazul gestiunii directe, autoritățile administrației publice
locale sau asociațiile de dezvoltare comunitara, după caz, își asumă nemijlocit toate sarcinile
și responsabilitățile cu privire la înființarea, organizarea, finanțarea, coordonarea,
administrarea, gestionarea, exploatarea și asigurarea funcționarii serviciului de iluminat
public.
(2) Gestiunea directa se realizează prin intermediul unor operatori definiți conform
prevederilor Legii nr. 51/2006.”
Concluzia 1: Din perspectiva legala, delegarea gestiunii serviciului public de
iluminat al Comunei Schitu Duca intruneste conditiile legale necesare.
4.2. Premisele tehnice ale serviciilor/lucrarilor necesare
Obiectul concesiunii este Serviciul de Iluminat Public din Comuna Schitu Duca,
care presupune urmatoarele actvități:
2.1.1. Concesionarea bunurilor ce compun Sistemul de Iluminat Public (SIP),
proprietate a Autorității delegatare;
2.1.2. Intocmirea documentatiei tehnice pentru realizarea tuturor lucrarilor de
investitii conform legislatiei in vigoare;
2.1.3. Intreținerea și menținerea in funcțiune a sistemului de iluminat public ;
2.1.4. Modernizarea sistemului de iluminat public care NU FAC OBIECTUL
DELEGARII
2.1.5. Optimizarea consumului de energie electrica pentru iluminatul public; 15
Pagina 13
2.1.6. Realizarea iluminatului ornamental festiv de sărbători prin
montare/demontare echipamente;
2.1.7. Extinderea sistemului de iluminat public;
2.1.8. Preluarea reclamatiilor sistemului de iluminat public.
Gestionarea si administrarea serviciului de iluminat public se va executa astfel
încât să se realizeze:
▪verificarea și supravegherea continuă a funcționării rețelelor electrice de joasă tensiune,
posturilor de transformare, cutiilor de distribuție și a corpurilor de iluminat;
▪menținerea în stare de funcționare la parametrii proiectați a sistemului de iluminat public;
▪măsurile necesare pentru prevenirea deteriorării componentelor sistemului de iluminat
public;
▪întocmirea sau reactualizarea, după caz, a documentației tehnice necesare realizării unei
exploatări economice și în condiții de siguranță;
▪funcționarea instalațiilor de iluminat, în conformitate cu programele aprobate;
▪respectarea instrucțiunilor/procedurilor interne și actualizarea documentației;
▪respectarea regulamentului de serviciu aprobat de autoritatea administrației publice
locale, în condițiile legii;
▪funcționarea pe baza principiilor de eficiență economică, având ca obiectiv reducerea
costurilor specifice pentru realizarea serviciului de iluminat public;
▪menținerea capacităților de realizare a serviciului și exploatarea eficientă a acestora, prin
urmărirea sistematică a comportării rețelelor electrice, echipamentelor, întreținerea
acestora, planificarea reparațiilor capitale, realizarea operativă și cu costuri minime a
reviziilor/reparațiilor curente;
▪îndeplinirea indicatorilor de performanță și calitate ai serviciului prestat, specificați în
regulamentul serviciului;
16
Pagina 14
▪încheierea contractelor cu furnizorii de utilități, servicii, materiale și piese de schimb, prin
aplicarea procedurilor concurențiale impuse de normele legale în vigoare privind achizițiile
de lucrări sau de bunuri;
▪dezvoltarea/modernizarea, în condiții de eficiență a sistemului de iluminat public în
conformitate cu programele de dezvoltare/modernizare elaborate de către consiliul local,
sau cu programele proprii aprobate de autoritatea administrației publice locale;
▪un sistem prin care sa poată primi informații sau să ofere consultanță și informații privind
orice problemă sau incidente care afectează sau pot afecta siguranța, disponibilitatea și/sau
alți indicatori de performanță ai serviciilor de iluminat;
▪asigurarea, pe toată durata de executare a serviciului, de personal calificat și în număr
suficient pentru îndeplinirea activităților ce fac obiectul serviciului de iluminat public;
▪urmărirea și înregistrarea indicatorilor de performanță aprobați pentru serviciul de
iluminat public se va face de către operator pe baza unei proceduri specifice;
▪instituirea și aplicarea unui sistem de comunicare cu beneficiarii cu privire la
reglementările noi ce privesc serviciul de iluminat public și modificările survenite la actele
normative din domeniu. În termen de 60 de zile calendaristice de la data încredințării
serviciului de iluminat public, operatorul va prezenta autorității administrației publice
locale modul de organizare a acestui sistem;
▪informarea utilizatorului și a beneficiarilor despre planificarea anuală a reparațiilor sau a
reviziilor ce se vor efectua la sistemul de iluminat public.
Concluzia 2: Din perspectiva tehnica si a tipurilor de servicii/lucrari identificate ca
fiind necesare, delegarea gestiunii serviciului public de iluminat al Comunei Schitu
Duca intruneste conditiile legale necesare. 17
Pagina 15
4.5. Resursele necesare exploatarii si operarii
Pentru preluarea reclamatiilor
Pentru preluarea reclamațiilor și sesizărilor concesionarul va aloca un număr de
telefon public (linie telefonica fixă) care va fi făcut cunoscut în mass-media. Preluarea
reclamațiilor se va face 24 ore pe zi inclusiv sărbatorile legale.
Intreținere, mentenanță și monitorizarea sistemului de iluminat public
(iluminat pietonal-stradal, ornamental, ornamental festiv, arhitectural) pe toată perioadă
contractului. Se va înființa o unitate de intervenție care să asigure asistenta tehnică.
Pentru personal minim - ofertantul trebuie sa detina personal de specialitate, dupa
cum urmeaza :
- 1 responsabil tehnic cu executia (RTE)- atestat in domeniul electric , conform Ordin ANRE
nr. 11/2003
- 1 responsabil sau contract cu o firma care asigura protectia si securitatea muncii conform
Ordin ANRE nr. 23/ 2013- art.37.
- 1 inginer/subinginer autorizat ANRE gradul IIA conform Ordin ANRE nr. 11/2013, Ordin
ANRE nr. 23/2013
- 1 inginer/subinginer autorizat ANRE gradul IIB conform Ordin ANRE nr. 11/2013, Ordin
ANRE nr. 23/2013
- 1 electricieni gr. IIB - autorizati ANRE conform Ordin nr. 11/2013
Conform Ordin ANRE nr. 23 /2013, Ordin ANRE nr. 11/2013, precum si
instructiunile aferente H.G. nr. 34/2006 cu completarile si modificarile ulterioare este
obligatorie atestarea si autorizarea persoanelor responsabile de indeplinirea contractului.
Pentru personalul nominalizat cu indeplinirea contractului, se vor prezenta dupa caz
urmatoarele documente: documente din care sa rezulte ca persoanele nominalizate sunt
angajate ale ofertantului sau, dupa caz angajament de participare/ declaratie de
disponibilitate al /ale persoanei / persoanelor responsabile pentru indeplinirea
contractului (daca ofertantul nu are angajat astfel de persoana / persoane).;
Se va prezenta de catre fiecare ofertant in parte lista personalului utilizat pentru
lucrarile de modernizare, extindere, realizarea iluminatului ornamental festiv si
intretinerea-mentinerea sistemului de iluminat public. 18
Pagina 16
Pentru Utilaje
Ofertantii trebuie sa faca dovada detinerii (prin intermediul documentelor) a unei
dotari minime (ce poate fi prezentata sub diverse forme: in proprietate/inchiriere/alte
forme de detinere/ angajament de de punere la dispozitie) astfel cum aceasta este solicitata
pentru clasa 2 de atribuire a licentelor pentru prestatorii de servicii de iluminat utilitati
publice, prin Anexa 11 la H.G. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind
acordarea licentelor in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publice, asa cum sunt
acestea specificate si in caietul de sarcini, respectiv: autospeciala cu brat ridicator telescopic
cu operare la inaltime 16m - min 1 buc. Se vor prezenta documente care atesta detinerea
(dotare proprie/ inchiriere sau alte forme de punere la dispozitie) a echipamentelor
tehnice, utilaje instalatiile si echipamentele tehnice declarate.
Pentru Autorizații și atestate
Ofertanții vor face dovada desfășurării activității pe baza licențelor eliberate de
autoritățile de reglementare competente: ANRE (Atestate: C1A, C2A).
4.6. Concluzia fezabilitatii tehnice
Din analiza efectuata, consideram ca sunt intrunite premisele tehnice ce sustin
delegarea serviciului de iluminat public al Comunei Schitu Duca. 19
Pagina 17
IV. Fezabilitatea economica si financiara
5.1. Optiunile economice ale atingerii obiectivelor
5.1.1. Identificarea optiunilor
Pentru atingerea obiectivului vizat, acela de a administra in conditii de maxima
eficienta infrastructura detinuta, sunt posibile 2 scenarii/optiuni:
- Optiunea 1: administrarea si operarea acestuia de catre personalul propriu al
proprietarului infrastructurii – Comuna Schitu Duca;
- Optiunea 2: administrarea si operarea acestuia de catre o entitate terta selectata conform
legislatiei in vigoare (contract servicii in baza L98/2016 sau contract delegare servicii
conform L100/2016);
5.1.2. Analiza comparativa a optiunilor
Analiza optiunilor este necesara pentru a asigura fezabilitatea economica si
financiara a modelului de urmat.
Analiza optiunii 1: administrarea si operarea acestuia de catre personalul propriu
al proprietarului infrastructurii – Comuna Schitu Duca.
Aceasta optiune presupune ca administrarea si operarea sistemului public de
iluminat sa fie de catre personalul propriu al Comunei Schitu Duca.
La acest moment, aceasta optiune nu poate fi luata in calcul deoarece:
- Comuna Schitu Duca nu detine resurse umane necesare asigurarii cerintelor legale
- Comuna Schitu Duca nu deține resurse financiare pentru achizitionarea tuturor resurselor
materiale gestiunii acestui serviciu
Analiza optiunii 2: administrarea si operarea acestuia de catre o entitate terta
selectata conform legislatiei in vigoare (contract servicii in baza L98/2016 sau contract
delegare servicii conform L100/2016).
Avantajele optiunii 2:
- Eficienta in exploatarea optima a infrastructurii prin specialisti
- Economii de resurse prin apelarea la firme cu experienta in aceasta activitate
- Exploatarea infrastructurii intr-un mediu concurential, de catre un operator privat, fara
riscul de a distorsiona concurenta
20
Pagina 18
- Posibilitatea maximizarii beneficiilor economice obtinute de catre Comuna Schitu Duca
- Posibilitatea impunerii unor obiective clare de atins prin contract
Dezavantajele optiunii 2:
- Timpul alocat (necesar) pentru realizarea unei selectii pentru un operator privat
Analiza comparativa a optiunilor/scenariilor
Nr. Factor de comparație Opțiunea 1 Opțiunea 2
Crt.
1 Costuri presupuse 4 10
2 Eficiența exploatării 5 10
3 Profesionalismul activităților 5 10
4 Distorsionarea concurentei (riscuri 0 10
concurentiale)
5 Maximizarea beneficiilor 5 10
0 10 maxim 19 50
minim
5.2. Costurile generate pe durata ciclului de viata
Estimarea costurile pe durata ciclului de viata s-a facut tinand cont de
urmatoarele premise:
1. Cele doua optiuni posibile – luate in calcul si detaliate mai sus
2. Durata de viata a infrastructurii
3. Tipurile de servicii si lucrari ce pot intervene
Costurile generate in cazul delegarii sunt estimate in baza urmatorului algoritm:
A. Costuri de energia consumata:
Aceste costuri sunt comparate cu cele inregistrate de catre Comuna Schitu Duca
pentru anul 2022. Din aceste calcule a rezultat un cost cu energia consumata de
aproximativ 50.000,00 lei/an. De mentionat este faptul ca acest cost va scade in mod
cert prin planul de investitii prevazut.
B. Costurile cu inlocuirea/modernizarea/extinderea componentelor retelei
Conform planului de investitii costurile : nu este cazul
C. Costurile de forta de munca
Pentru desfasurarea contractului sunt necesare min urmatoarele resurse umane:
Pagina 19
- 1 responsabil tehnic cu executia – atestat ANRE conform Ordin 11/2003
- 1 responsabil SSM – conform ordin ANRE 45/2016
- 1 inginer/subinginer atestat ANRE gradul II A, conform Ordin 11/2013 si ordin
45/2016
- 1 inginer/subinginer atestat ANRE gradul II B, conform Ordin 11/2013 si ordin
45/2016
- 1 electricieni atestat ANRE gradul II B, conform Ordin 11/2013 si ordin
45/2016
In conformitate cu cerintele minime necesare, asa cum sunt ele descrise mai sus,
costurile estimate cu forma umana sunt de maxim 270000 lei/an.
5.3. Veniturile generate pe durata ciclului de viata
1. Estimarea veniturilor pe durata ciclului de viata s-a facut tinand cont de
urmatoarele premise: Cele doua optiuni posibile – luate in calcul si detaliate mai sus
2. Durata de viata a infrastructurii
3. Tipurile de servicii si lucrari ce pot interveni
Veniturile generate in cazul de fata pot fi estimate plecand de la cheltuielile
directe, cele indirecte si marja de profit. Avend in vedere o marjă a costurilor indirecte
de 10% si o marja a profitului de 10% - rezulta ca valoarea ventirilor pe durata celor 5
ani sunt de maxim 2.057.000,00 lei.
5.4. Concluzia fezabilitatii financiare– din perspectiva implementarii in regim de
concesionare
Din perspectiva fezabilitatii economice a implementarii in regim de concesionare
a delegarea a exploatarii Servicului Public de Iluminat al Comunei Schitu Duca, putem
afirma ca sunt intrunite premisele financiare.
V. Aspectele de mediu
În România, progresele realizate în ultimii ani sunt deosebite în aplicarea
sistemelor moderne de iluminat pentru obținerea unui mediu luminos urban de nivel
european, prin utilizarea exclusivă a lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă
presiune montate în aparate moderne de înaltă calitate atât pentru străzile principale,
cât și pentru cele secundare.
Problema importantă la ora actuală în iluminatul urban din România este
alegerea corectă a sursei de lumină cea mai modernă, cea mai adecvată vederii și cea
Pagina 20
mai eficientă din punct de vedere economic, evitând alte surse depășite tehnic, care nu
fac altceva decât să degradeze mediul luminos.
Iluminatul public are implicații directe în protecția mediului prin mai mulți
factori: prin utilizarea eficientă a energiei – utilizarea de echipamente performante cu
consumuri reduse de energie; prin utilizarea echipamentelor cu componente reciclabile;
reducerea poluării luminoase prin orientarea aparatelor de iluminat spre suprafața căii
de circulație.
Iluminatul public și înfrumusețarea orașelor trebuie să contribuie la protejarea
mediului înconjurător, să se încadreze în mediul înconjurător evidențiind elementele de
identitate.
Protecția mediului constituie o obligație a autorităților administrației publice și
locale, precum și a tuturor persoanelor fizice, juridice, statul recunoscând tuturor
persoanelor dreptul la un mediu sănătos.
La executarea lucrărilor de plantare a stâlpilor, cât și în perioada de exploatare
se vor respecta prevederile Legii 137/95 privind protecția așezărilor umane, protecția
solului, protecția atmosferei, cap. 3, astfel că la organizarea de șantier, pe perioada de
execuție a lucrării, se va încerca obținerea unui impact negativ minim asupra solului
prin eliberarea terenului de pământul rezultat din săpătură. Lucrările de canalizare a
cablurilor electrice subterane reprezintă suprafețe ocupate temporar, iar după
astuparea șanțului se pot amenaja deasupra cablurilor zone verzi sau pavaje. După
executarea lucrărilor de pozare a cablurilor electrice și realizarea instalațiilor, pavajul
sau spațiul verde afectat se va aduce la forma inițială. La alegerea traseelor și
amplasamentelor instalațiilor se vor respecta distanțele față de obiectivele de interes
public.
Pe toată durata de viață a instalațiilor se vor respecta cerințele impuse prin SR
EN ISO 14001.
Conform Legii 137/1995 executantul lucrării are următoarele obligații:
• să asigure sisteme proprii de supraveghere a instalațiilor și proceselor tehnologice
pentru protecția mediului;
• să nu degradeze mediul natural sau amenajat prin depozitări necontrolate de deșeuri
de orice fel;
Pagina 21
• deșeurile asfaltice rezultate în urma lucrărilor vor fi predate pe baza de contract
firmelor autorizate. Acestea vor ridica deșeurile de la locul producerii imediat după
încheierea lucrărilor;
• după executarea lucrărilor de pozare a cablurilor electrice și realizarea instalațiile
după caz pavajul sau spațiul verde se vor aduce la forma inițială;
• se vor lua măsurile necesare pentru aducerea mediului înconjurător la condițiile
impuse de legislația mediului, în vigoare.
Protecția calității apei:
Procesul tehnologic, specific lucrărilor de canalizare subterană, nu are impact
asupra apei.
Protecția aerului:
Tehnologia specifică execuției rețelelor electrice subterane nu conduce la
poluarea aerului decât în măsura în care praful rezultat din spargeri și săpături reduce
întrucâtva calitatea acestuia.
Instalațiile proiectate nu produc agenți poluanți pentru aer, în timpul exploatării
neexistând nici o formă de emisie.
Protecția împotriva zgomotului și a vibrațiilor
Instalațiile proiectate nu produc zgomote sau vibrații.
Utilajele specifice transportului instalațiilor necesare pentru realizarea liniilor
electrice nu vor staționa mult în zonă, timpul de staționare fiind doar cel pentru
descărcarea materialelor, funcționarea acestora nedăunând zonei.
Combustibilul folosit nu se scurge sau depune pe sol și nu deteriorează zona.
Se va respecta programul de liniște legiferat, între 22.00 și 06.00.
Protecția împotriva radiațiilor
Instalațiile proiectate nu produc radiații poluante pentru mediul înconjurător,
oameni și animale.
Radiațiile electromagnetice produse nu au nivel semnificativ de impact asupra
mediului.
Protecția solului și subsolului
Lucrările din prezentul proiect nu poluează mediul decât prin faptul că apare la
pozarea subterană a cablului un aparat străin în sol (cablu etanș, confecționat din
materiale greu degradabile, decât în cazul distrugerii mantalei de protecție). Acest
Pagina 22
aparat este protejat prin tehnologia de lucru pentru acțiuni străine, conducând implicit
și la protecția solului și subsolului.
După efectuarea lucrărilor, pe teren nu rămân materiale care să degradeze sau să
polueze accidental mediul, constructorul este obligat să refacă spațiile afectate,
pământul rezultat din săpătură urmand a se depozita/împrăștia în spații special
stabilite de către autoritățile locale.
Surplusul de pământ rezultat din săpătură va fi împrăștiat dacă este fertil, sau
transportat în zona extravilană indicată de Consiliul Local, dacă este nefertil.
La terminarea lucrărilor de construcții se va urmări aducerea terenului la starea
inițială.
Protecția ecosistemelor terestre:
Lucrările din prezentul proiect au un impact minim asupra ecosistemului
terestru, mai ales că după pozarea cablurilor zona este adusă la starea inițială.
Ecosistemul acvatic nu există în zona de lucru, deci nu este afectat.
Protecția așezărilor umane și altor obiective de interes public:
Se vor lua măsuri ca efectele asupra zonelor populate adiacente executării
lucrărilor să fie minime. Se vor lua masuri pentru reducerea oricăror efecte negative ale
luminii asupra mediului (eliminarea poluării luminoase).
Gospodăria deșeurilor:
Ca urmare a lucrărilor ce se vor efectua (săpături, spargeri, construcții noi) vor
rezulta o serie de deșeuri cum ar fi pământ, beton, ciment, asfalt, nisip. Aceste deșeuri
sunt așezate pe măsura producerii lor în imediata apropiere a zonei de lucru, îngrădită
cu panouri de protecție, fiind evacuate ritmic spre groapa de gunoi cu ajutorul
mijloacelor de transport ale executantului.
Astfel, din punct de vedere al aspectelor de mediu, indiferent de forma de
exploatare, efectele cu privire la implicatiile sociale pot fi considerate pozitive si sustin
premisa contractului de concesiune a serviciilor de exploatare si operare.
VI. Aspectele sociale
Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de apreciere a nivelului
civilizației dintr-o anumită regiune. Pe de altă parte, un iluminat public eficient conduce
la scăderea riscurilor accidentelor rutiere, la scăderea numărului de agresiuni ale
infractorilor asupra populației precum și la eficientizarea acțiunilor forțelor de ordine.
El are rolul de a asigura atât orientarea și circulația în siguranță a pietonilor și
Pagina 23
vehiculelor pe timp de noapte, cât și crearea unui ambient corespunzător în orele fără
lumină naturală.
Principalele funcțiuni ale iluminatului public sunt:
• iluminatul căilor rutiere,
• iluminarea zonelor rezidențiale,
• iluminatul zonelor comerciale,
• iluminatul zonelor de plimbare,
• iluminatul parcurilor și grădinilor,
• iluminatul clădirilor și monumentelor.
Iluminatul public trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normele
luminotehnice, fiziologice, de siguranță a circulației, și de estetică arhitectonică, în
următoarele condiții:
- utilizarea rațională a energiei electrice,
- reducerea costului investițiilor,
- reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalațiilor electrice de iluminat.
Astfel, din punct de vedere social, indiferent de forma de exploatare, efectele cu privire
la implicatiile sociale pot fi considerate pozitive si sustin premisa contractului de
concesiune a serviciilor de exploatare si operare.
VII. Aspectele institutionale
Una din caracteristicile concesiunii ca modalitate de realizare a unei investitii,
spre deosebire de achizitiile publice, o reprezinta transferul, in intregime sau in cea mai
mare parte, a riscurilor de exploatare de la autoritatea contractanta - concedent la
concesionar, odata cu transmiterea dreptului de exploatare a investitiei.
Astfel, avantajul alegerii concesiunii il constituie, in afara de evitarea
dificultatilor generate de implementare a serviciului, si asumarea de catre autoritatea
contractanta a unor riscuri ulterioare realizarii investitiei.
8.1. Aspecte institutionale legate de calitatea actului de administrare
Aceasta componenta deriva din mecanismele specifice fiecarui sector de
activitate (bugetar si privat), legata de fisa postului, modul de supervizare al activitatii,
si modul in care se reflecta performanta angajatului in remunerarea acestuia.
Din acest punct de vedere agentul economic privat va fi obligat prin relatia
contractuala cu Autoritatea contractanta sa gestioneze activitatea intr-un mod eficient,
Pagina 24
astfel incit sa-si poata onora obligatiile contractuale legate de plata redeventei si sa
obtina si un minim de profit care sa-i motiveze functionarea.
Pe de alta parte un serviciu integrat in administratia locala, cu angajati bugetari,
ar fi guvernat de mecanismele enuntate mai sus in care criteriile de performanta nu
sunt bine definite in fisa postului, supervizarea ar fi sporadica, dar salarizarea respecta
cu strictete, normele din Codul Muncii privind drepturile si salarizarea bugetarilor.
8.2. Aspecte institutionale legate de legalitatea activitatii unui UAT pe o piata
concurentiala
UAT-urile (in cazul nostru Comuna Schitu Duca) trebuie sa devina un garant al
folosirii eficiente a resurselor publice si nucleul de coeziune al unei administratii
eficiente si moderne, printr-un management orientat spre populatia judetului. UATurile, ca element de legatura intre administratie, comunitatea locala si sectorul privat va
fi promotorul si sustinatorul actiunilor de dezvoltare locala.
Comuna Schitu Duca nu are ca obiectiv desfasurarea de activitati economice, atat
prin statutul acordat de legislatia in vigoare cat si ca derivat al pozitiei sale in sfera
legislativului.
UAT-urile e detin resurse economice importante dar si instrumente de
reglementare, care pot duce la denaturarea concurentei atunci cand acestea activeaza
pe o piata concurentiala.
Acest aspect face ca concesionarea serviciului catre un operator economic, legal
selectat, sa fie un element in favoarea promovarii liberei concurentei si a principiului
tratamentului egal si al nediscriminarii economice.
VIII. Analiza de riscuri
9.1. Definirea riscurilor
Riscurile identificate sunt urmatoarele:
A. Riscuri referitoare la locatie
B. Riscuri de proiectare – vicii ascunse
C. Riscuri referitoare la constructie – vicii ascunse
D. Riscuri de finantare a activitatii
E. Riscuri aferente cererii si veniturilor
F. Riscuri legislative/politice
G. Riscuri naturale
H. Riscurile etapei de pregatire/atribuire
Pagina 25
I. Riscuri de operare si de intretinere
A. Riscuri referitoare la locatie
Aceasta categorie de riscuri se refera la:
- Locatia investitiei – amplasarea ei se afla pe raza Comunei Schitu Duca;
- Proprietatea locatiei – detinerea terenului si a investitiei in domeniul public/privat al
Comunei Schitu Duca;
- Amplasarea fata de alte entitati si infrastructuri economice necesare unei activitati;
- Amplasarea acestuia in zone protejate din punct de vedere al mediului;
B. Riscuri de constructie - proiectare – vicii ascunse
Riscurile proiectarii si constructiei pot avea ca natura vicii ascunse de executie si vicii
ascunse de proiectare, dar si vicii ale evolutiei din punct de vedere al solutiilor tehnice
avute in vedere.
Riscurile identificate sunt:
- Riscul ca elemente constructive ale constructiei de aiba vicii ascunse de executie
- Riscul ca proiectarea sa aiba vicii ascunse, vicii cu efect direct in exploatarea la
capacitate maxima/optima a infrastructurii
- Riscul ca solutiile tehnice si functionale (echipamente, circuite, facilitati) sa fie
depreciate sau sa se deprecize rapid
C. Riscuri de finantare a activitatii
Din punct de vedere al finantarii activitatii sunt identificate urmatoarele riscuri:
- Riscul evolutiei negative a rezultatelor sectorului energetic cu repercusiuni directe in
incasarile neceseare functionarii
- Modificarea costurilor creditarii cu efecte directe in activitatea operatorului
- Riscul de insolvabilitate
- Modificari ale sistemului de impozitare
D. Riscuri aferente cererii, veniturilor, de operare si de intretinere
- Riscul concurential – activitatile altor infrastructuri similare care ar putea afecta piata
vizata
- Inrautatirea situatiei economice generale
- Riscul suportabilitatii tarifelor minime
- Publicitate adversa
- Riscul necesitatii efectuarii unor chetuieli de reparatii majore pentru continuarea
activitatii
Pagina 26
- Riscul defectarii unor echipamente
- Riscul necesitatii unor investitii suport
- Riscul litigiilor
- Riscul securitatii bunurilor
- Riscul de asigurare
- Riscul de furnizare a utilitatilor
- Riscul capcitatii de management
- Riscul de cash-flow
E. Riscuri legislative/politice
- Schimbari legislative in domeniul pietei energei
F. Riscuri naturale
- Situatii de razboi – conflicte zonale
- Cutremur si alte evenimente naturale
- Terorism
- Forta majora
G. Riscurile etapei de pregatire/atribuire
- Riscul de pregatire
- Opozitia publica fata de proiect
- Pregatirea necorespunzatoare a documentatiei de atribuire
- Semnarea contractului de concesiune
In concluzie, rezulta in mod clar ca solutia care presupune repartizarea riscurilor
intr-o mare masura catre entitatea terta este cea a concesionarii serviciilor de
exploatare si operare.
IX. Analiza economico-financiara
10.1. Scopul analizei economico-financiare
Analiza isi propune evidențieze in primul rand daca proiectul este oportun din
punct de vedere economic si contribuie la indeplinirea obiectivelor politicii regionale. In
al doilea rand, lucrarea cerceteaza daca este necesara contributia finantarii publice
pentru ca proiectul sa fie viabil din punct de vedere financiar sau daca aceasta este
posibil a fi sustinut financiar de catre concesionar.
In realizarea analizei s-a urmarit in special cuantificarea monetara a tuturor
impacturilor posibile, in scopul de a determina costurile si beneficiile proiectului si de a
analiza daca proiectul este oportun si merita pus in aplicare. Costurile si beneficiile au
Pagina 27
fost evaluate pe o baza diferentiala, luand in considerare diferenta dintre scenariul
proiectului si un scenariu alternativ in afara proiectului. Impactul s-a evaluat in functie
de obiectivele stabilite.
Analiza faptului daca proiectul «merita» executat s-a luat in urma calculului si
valorii VNAE – Valoarea economica actuala neta a proiectului si a RIRE – Rata interna de
rentabilitate Economica.
Analiza faptului daca proiectul « necesita » finantare s-a luat in urma calculului si
valorii VNAF – Valoarea financiara actuala neta a proiectului si a RIRF – Rata interna de
rentabilitate financiara.
10.2. Analiza financiara Analiza financiara efectuata se bazeaza in principal pe
analiza detaliata a fluxurilor de numerar. Mentionam ca analiza financiara este realizata
la nivelul investitiei fara a tine cont de alte activitati ale operatorului/administratorului.
Prin analiza financiara s-a urmarit in special:
- profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in
proiect determinata cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total
valoare investitie) si RIRF/C (rata interna de rentabilitate calculata la total valoare
investitie).
Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara din partea fondurilor
publice, VNAF/C trebuie sa fie negativ, iar RIRF/C mai mica decat rata de actualizare
(RIRF/C < 4%).
Daca proiectul este sustenabil, VNAF/C este pozitiv iar RIRF/C este mai mare
decat 4%.
- durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei sau lipsa
interventiei financiare din partea fondurilor publice. Durabilitatea financiara a
proiectului trebuie evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat
(neactualizat). Acesta trebuie sa fie pozitiv in fiecare an al perioadei de analiza.
Determinarea ratei de actualizare
Pentru actualizarea la zi a fluxurilor financiare si pentru calcularea valorii
actualizate nete (VNAF), trebuie definita rata actualizarii corespunzatoare.
Sunt mai multe cai practice si teoretice pentru estimarea ratei de referinta care
sa fie utilizata pentru actualizare in analiza financiara.
Rata actualizarii. Rata la care valorile viitoare sunt actualizate la zi. De obicei este
aproximativ egala cu costul de oportunitate al capitalului. 1 euro investit la o rata
Pagina 28
anuala a scontului de 4% va fi 1+4%=1,04 dupa un an; (1,04)x(1,04) + 1,1025 dupa doi
ani; 1,05)x(1,05)x(1,05) = 1,157625 dupa trei ani, etc. Valoarea economica actualizata a
unui Euro care va fi cheltuit sau castigat in doi ani este 1/1.1025=0,907029; in trei ani
1/1,57625 = 0,863838. Operatia ultima este inversul celei prezentate mai sus.
Rata de actualizare folosita in analiza financiara ar trebui sa reflecte costul de
oportunitate al capitalului pentru investitor. Aceasta poate fi considerata o rambursare
anticipata pentru cel mai bun proiect alternativ.
Comisia recomanda aplicarea unei rate de actualizare financiara de 4% in
termeni reali ca valoare orientativa pentru proiectele de investitii publice.
Calculul si analiza indicatorilor de performanta financiari specifici investitiei
Rezultatele analizei financiare
Formulele pentru calculul VNAF, RIRF folosite sunt:
NPV(S) = S0 / (1+i )0 + S1 / (1+i )1+ S2 / (1+i )2+.... + Sn / (1+i )n
RIR= rmin+(rmin+rmax)*[VNA(+)/(VNA(+)+ |VNA(-) | )]
10.3. Analiza Economica
Obiectivele si scopul analizei economice
Analiza economica evalueaza contributia proiectului la bunastarea economica a
regiunii sau a tarii. Ea este efectuata in numele intregii societati (regiune sau tara) in
locul doar al proprietarului infrastructurii ca in cazul analizei financiare.
Rezultatele analizei sunt reflectate in indicatorii: VNAE si RIRE. Sustenabilitatea
economica a proiectului este data de existenta excendetului economic la finalul fiecarei
perioade din anii de previziune.
Ipoteze si metode avute in vedere la elaborarea analizei cost-eficacitate
Realizarea analizei economice s-a facut plecand de la tabele analizei finciare pe
baza carora s-au facut corectiile necesare. Aceste corectii au fost:
• Corectii fiscale: se deduc taxele indirecte (de ex. TVA), subventiile si
transferurile simple (de ex. plata contributiilor de asigurare sociala). Cu toate acestea,
preturile
trebuie sa includa taxele directe. De asemenea, daca anumite taxe indirecte/
subventii sunt destinate corectarii efectelor externe, atunci acestea trebuie sa fie
incluse.
• Corectii pentru efectele externe: este posibil sa se genereze anumite impacturi
care depasesc proiectul si afecteaza alti agenti economici fara a obtine vreo
Pagina 29
compensatie. Aceste efecte pot fi negative sau pozitive. Deoarece, prin definitie, efectele
externe apar fara compensatii monetare, acestea nu vor fi prezente in analiza financiara
si prin urmare trebuie sa fie estimate si evaluate.
• De la preturi de piata la preturi contabile (fictive): pe langa denaturarile fiscale
si efectele externe, exista si alti factori ce pot indeparta preturile de echilibrul pietei
competitive (respectiv eficiente): regimurile de monopol, barierele comerciale,
regulamentele de lucru, informatiile incomplete, etc. In toate aceste cazuri, preturile de
piata adoptate (respectiv financiare) sunt inselatoare; in schimb, trebuie sa se
foloseasca preturi contabile (fictive), care reflecta costurile de oportunitate ale
intrarilor si disponibilitatea consumatorilor de a plati iesirile. Preturile contabile se
calculeaza prin aplicarea factorilor de conversie la preturile financiare.
Identificarea si cuantificarea beneficiilor economice generate de proiect
Beneficiul 1.
- Locuri de munca create pe durata executiei – 0 locuri de munca
- Locuri de munca create pe durata exploatarii – 3 locuri de munca
In cuantificarea acestui beneficiu plecam de la premisa ca statul roman cheltuie
lunar suma de cca 1750 ron cu fiecare persoana neocupata (reduceri, ajutoare somaj,
subventii, etc)
Beneficiul 2.
- Beneficii economice rezultate pentru protectia mediului – beneficiu greu de
cuantificat monetar
- Beneficii economice din cresterea calitatii serviciului de iluminat – beneficiu
greu de cuantificat monetar
Identificarea si cuantificarea externalitatilor negative
Nu au fost identificate externalitati negative cuantificabile monetar.
Corectii fiscale si Conversia preturilor de piata
Din punct de vedere al corectiilor fiscale, singurele corectii care se impun sunt:
- eliminarea TVA-ului din costurile de mentenanta cat si din investitie
- eliminarea costurilor cu avizele si taxele din investitie
- eliminarea costurilor cu diversele si neprevazutele din investitie
- eliminarea impozitului pe profit si dividendele
Referitor la conversia preturilor de piata, in cazul nostru nu au fost incluse
costuri (cu exceptia TVA-ului) ce ar trebuie sa fie corectate, in conformitate cu GHIDUL
Pagina 30
NATIONAL PRIVIND ANALIZA COST BENEFICIU, elaborat de JASPERS in colaborare cu
Ministerul Economiei si Finantelor, disponibil la
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/evaluare/GhidACB_RO.pdf.
Astfel, conform acestui ghid, nici una din categoriile enumerate nu se regasesc
printre costurile proiectului.
Costurile si beneficiile care apar in diferite momente trebuie actualizate.
Procesul de actualizare este efectuat, ca si in cazul analizei financiare, dupa
determinarea tabelului pentru analiza cost-eficacitate.
Rata actualizarii in analiza proiectelor de investitii – rata actualizarii sociale
incearca sa reflecte viziunea sociala asupra modului in care costurile si beneficiile
viitoare trebuie evaluate in raport cu cele actuale. Ea poate diferi de rata actualizarii
financiare in cazul in care piata capitalului este imperfecta (ceea ce se intampla
intotdeauna in realitate).
Literatura teoretica si practica internationala prezinta o gama larga de abordari
in interpretarea si alegerea valorii ratei actualizarii sociale care sa fie adoptata.
Experienta internationala este foarte larga si a implicat diferite tari ca si organizatii
internationale.
Cu toate acestea o rata a actualizarii sociale europene de 4,5% poate avea
justificari diferite si poate furniza un jalon standard pentru proiectele publice.
Riscurile identificate sunt:
A. Riscuri referitoare la locatie
- Locatia investitiei – amplasarea ei
- Proprietatea locatiei – detinerea terenului si a investitiei in domeniul
public/privat al Comunei Schitu Duca;
- Amplasarea fata de alte entitati si infrastructuri economice necesare unei
activitati;
- Amplasarea acesteia in zone protejate din punct de vedere al mediului;
B. Riscuri de constructie - proiectare – vicii ascunse
- Riscul ca elemente constructive ale constructiei de aiba vicii ascunse de
executie
- Riscul ca proiectarea sa aiba vicii ascunse, vicii cu efect direct in exploatarea la
capacitate maxima/optima a infrastructurii
Pagina 31
- Riscul ca solutiile tehnice si functionale (echipamente, circuite, facilitati) sa fie
depreciate sau sa se deprecize rapid
C. Riscuri de finantare a activitatii
- Riscul evolutiei negative a rezultatelor sectorului energetic si a serviciilor
publice
- Modificarea costurilor creditarii cu efecte directe in activitatea operatorului
- Riscul de insolvabilitate
- Modificari ale sistemului de impozitare
D. Riscuri aferente cererii, veniturilor, de operare si de intretinere
- Riscul concurential
- Inrautatirea situatiei economice generale
- Schimbari in domeniul energetic si a serviciilor publice
- Riscul suportabilitatii tarifelor minime
- Publicitate adversa
- Riscul scaderii preturilor chiriilor
- Riscul necesitatii efectuarii unor chetuieli de reparatii majore pentru
continuarea activitatii
- Riscul defectarii unor echipamente
- Riscul insolvabilitatii rezidentilor
- Riscul necesitatii unor investitii suport
- Riscul litigiilor
- Riscul securitatii bunurilor
- Riscul de asigurare
- Riscul de furnizare a utilitatilor
- Riscul capacitatii de management
- Riscul de cash-flow
E. Riscuri legislative/politice
- Schimbari legislative in domeniul energetic
- Schimbari legislative in domeniul serviciilor publice
F. Riscuri naturale
- Situatii de razboi – conflicte zonale
- Cutremur si alte evenimente naturale
- Terorism
Pagina 32
- Forta majora
G. Riscurile etapei de pregatire/atribuire
- Riscul de pregatire
- Opozitia publica fata de proiect
- Pregatirea necorespunzatoare a documentatiei de atribuire
- Semnarea contractului de concesiune
In conformitate cu registrul si inventarul riscurilor, acestea sunt preluate de
catre concesionar in proportie de 95%.
10.5. Determinarea structurii preliminare a concesiunii
Tinand cont de elementele identificate pana in prezent:
- Faptul ca toate bunurile puse la dispozitia concesionarului sunt bunuri de retur;
- Faptul ca din previziunile financiare si economice rezulta ca nu sunt necesare
preluarea unor riscuri financiare de catre concendent prin efectuarea de plati;
- Faptul ca din previziunile financiare si economice rezulta ca este suportabila o
redeventa anuala de pana la 2%;
- Faptul ca riscurile sunt preluate de catre concesionar in proportie de 95%;
duc la concluzia ca solutia potriva este: concesionarea serviciului de iluminat
public al Comunei Schitu Duca este cea a concesionarii conform prevederilor
L100/2016, fara plata nici unei sume de bani de catre Comuna Schitu Duca pentru
acoperirerea costurilor sau riscurilor in favoarea concesionarului.
10.6. Analiza elementelor prevazute la art 14, alin 3 din HG867/2016
10.7.1. Taxa pe valoarea adaugata
Contractul vizat este un contract de servicii – cu plata unei redevente – regimul
fiscal al TVA-ului nu face obiectul analizei.
10.7.2. Costuri suplimentare asociate finalizarii lucrarilor inainte de termenul
contractual
Contractul vizat este un contract de delegare– costurile suplimentare asociate
finalizarii lucrarilor inainte de termenul contractual nu sunt specifice si nu se pot
analiza.
10.7.3. Costul reluarii procedurii de atribuire a contractului de concesiune
Contractul vizat este un contract de delegarea – costul reluarii procedurii de
atribuire a contractului de concesiune este estimat la cca 20 000 lei – ca fiind costuri
Pagina 33
directe si indirecte ce intervin datorita alocarii resurselor umane in procesul de
atribuire a concesiunii.
10.7.4. Venituri din refinantarea proiectului
Contractul vizat este un contract de delegare– cu plata unei redevente – analiza
veniturilor din refinantarea proiectului nu este specifica acestui tip de contract.
10.7.5. Costuri de monitorizare si administrare a proiectului
Contractul vizat este un contract de delegare – cu plata unei redevente – acest
aspect presupune existenta unor costuri – sub forma costurilor cu resursele umane din
cadrul Comuna Schitu Duca pentru supervizarea derularii contractului – costuri
estimate anual la suma de 1200 lei brut.
10.7.6. Asigurari
Contractul vizat este un contract de delegare – cu plata unei redevente –
costurile asigurarilor fiind o cheltuiala de exploatare ce revine concesionarului.
10.7.7. Rata de discontare
Rata de discontare utilizata in cadrul calculelor a fost de 4% pentru analiza
financiara si de respectiv 4,5% pentru analiza economica. In orice calcul efectuat la
elaborarea documentatiei de atribuire se recomanda pastrarea acestei rate de
discontare.
Toate riscurile de operare sunt transferate in sarcina concesionarului, spre
avantajul concedentului Comuna Schitu Duca, in proportie de 100%.
12. Rezultatele studiului de fundamentare a deciziei de concesionare
Rezultatele studiului de fundamentare elaborat sunt urmatoarele:
- Este justificata necesitatea si oportunitatea concesiunii prin delegare a
serviciului de iluminat public al Comunei Schitu Duca.
- Proiectul este realizabil prin concesionarea serviciilor de administrare si
operare prin delegare a serviciului de iluminat public al Comunei Schitu Duca conform
prevederilor L100/2016, fara plata nici unei sume de bani de catre Comuna Schitu
Ducaacoperirerea costurilor sau riscurilor in favoarea concesionarului.
- proiectul raspunde cerintelor si politicilor entitatii contractante – in concordata
cu obiectivele stabilite la realizarea investitiei
- au fost luate in considerare diverse alternative de realizare a proiectului:
Pagina 34
- optiunea de a achizitiona conform L98/2016 servicii de administrare si operare
prin delegare pe baza de contract – achizitii publice clasice (riscurile nu se transfera la
prestator, acestea raman in sarcina achizitorului Comuna Schitu Duca);
- optiunea de a concesiona serviciile in baza L100/2016 (riscurile se transfera la
concesionar in proportie de 95%);
- varianta de realizare a proiectului prin atribuirea unui contract de delegare este
mai avantajoasa in raport cu varianta prin care proiectul este prevazut a fi realizat prin
atribuirea unui contract de achizitie publica
- proiectul nu beneficiaza de sustinere financiara din partea entitatii contractante
Comuna Schitu Duca.
13. Datele necesare stabilirii concesiunii
13.1. Stabilirea valorii estimate a concesiunii
- In conformitate cu prevederile ART. 13 din Legea 100/2016, valoarea unei
concesiuni de lucrari sau a unei concesiuni de servicii este cifra totala de afaceri a
concesionarului generata pe durata contractului, fara TVA, in schimbul lucrarilor si
serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum si pentru bunurile accesorii acestor
lucrari si servicii.
- In conformitate cu prevederile ART. 13 din Legea 100/2016 – valoarea estimata
se calculeaza astfel:
(1) Entitatea contractanta calculeaza valoarea estimata a concesiunii de lucrari
sau a concesiunii de servicii utilizand o metoda obiectiva ce trebuie specificata in
documentatia de atribuire, prin raportare, in special, la urmatoarele:
a) valoarea oricarei forme de optiune sau de prelungire a duratei concesiunii de
lucrari sau a concesiunii de servicii;
b) venitul din achitarea onorariilor si a amenzilor de catre utilizatorii
lucrarilor/serviciilor, altele decat cele colectate in numele entitatii contractante;
c) platile sau orice avantaje financiare, sub orice forma, efectuate de catre
entitatea contractanta sau de catre orice alta entitate publica in favoarea
concesionarului, inclusiv compensatia pentru respectarea obligatiei de serviciu public si
subventiile publice de investitii;
d) valoarea granturilor sau a oricaror avantaje financiare, sub orice forma,
primite de la terti pentru executarea concesiunii de lucrari sau a concesiunii de servicii;
Pagina 35
e) venitul din vanzarea oricaror active care fac parte din concesiunea de lucrari
sau din concesiunea de servicii, cu respectarea prevederilor legale referitoare la regimul
juridic al bunurilor proprietate publica;
f) valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care sunt puse la dispozitia
concesionarului de catre entitatile contractante, cu conditia ca acestea sa fie necesare
pentru executarea lucrarilor sau furnizarea serviciilor;
g) orice premiu sau plata acordata candidatilor/ofertantilor.
Elementul 1- durata estimata a concesiunii – 5 ani (+ optiune maxima de
prelungire 2,5 ani)
Elementul 2 – valoarea cifrei de afaceri estimate pe durata celor 5 ani (+ optiune
maxima de prelungire 2,5 ani)
Elementul 3 – valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care sunt puse la
dispozitia concesionarului de catre entitatile contractante, cu conditia ca acestea sa fie
necesare pentru executarea lucrarilor sau furnizarea serviciilor.
Element Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 +Optiune
cheltuială de
prelungire
– maxim
2,5 ani
Venituri 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 125.000
Total 375.000
General
TOTAL valoare maximă concesiune = 375.000,00 lei
13.2. Procedura recomandata de urmat
In conformitate cu prevederile ART. 14 din din HG 867/2016 ”entitatea
contractanta determina, pe baza analizei economico-financiare prevazute la art. 13,
modul in care proiectul ar trebui realizat: fie printr-o concesiune, fie printr-un contract
de achizitie publica.”.
In urma studiului elaborat, se recomanda ca ”proiectul” (delegarea gestiunii
sistemului public de iluminta) se se faca printr-o concesiune in baza L100.2016.
Totusi, in conformitate cu prevederile ART. 11 din Legea 100/2016,
Pagina 36
- ” (1) Procedurile de atribuire prevazute de prezenta lege se aplica concesiunilor
de lucrari sau concesiunilor de servicii a caror valoare, fara TVA, este egala sau mai
mare decat pragul valoric de 26.093.012 lei;
- (2) Concesiunile de lucrari sau concesiunile de servicii a caror valoare este mai
mica decat pragul valoric prevazut la alin. (1) se atribuie, cu respectarea
principiilor generale prevazute la art. 2 alin. (2), in conditiile si potrivit
procedurilor reglementate prin normele metodologice de aplicare a prevederilor
prezentei legi.”
In conformitate cu prevederile ART. 73 din HG 867/2016,
- ” In cazul prevazut la art. 11 alin. (2) din Lege, entitatea contractanta atribuie
contractul de concesiune prin aplicarea procedurii simplificate, conform prezentului
paragraf.”
Valoarea estimata a concesiunii (maxim 250.000,00 lei in cazul unei durate de 5
ani a concesiunii si de 375.000,00 lei in cazul optiunii de prelungire cu maxim 2,5 ani)
face ca procedura recomandata de urmat sa fie – procedura simplificata.
13.3. Durata recomandata a concesiunii
Durata recomandata pentru durata concesiunii este de 5 ani. Se poate avea in
vedere optiunea de prelungire (prin acordul partilor) cu maxim 50% din durata initiala
a perioadei, adica o durata maxima de 7,5 ani.
13.4. Valoarea redeventei
Valoarea redeventei se determina de autoritatea administratiei publice locale
prin luarea în considerare a valorii calculate similar amortizarii prin mijloace fixe aflate
în proprietatea publica si puse la dispozitie operatorului odata cu încredintarea
serviciului/activității de utilități publice și gradul de suportabilitate al populației
conform art. 29 alin. (11) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr.
51/2006, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare.
Valoarea redevenței este de minim 1000 lei /an .
Valoarea redeventei s-a obtinut astfel: valoarea retelei modernizate/25 ani=
valoarea anuala.
13.5. Analiza necesitatii obtinerii avizului Consiliului Concurentei
In conformitate cu prevederile OUG nr. 77/2014 privind procedurile naționale
din domeniul ajutorului de stat ” Art. 52 alin. (2) - Contractele de delegare vor putea fi
atribuite direct doar după obținerea avizului Consiliului Concurenței cu privire la
Pagina 37
respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenței și al ajutorului de stat”. In
conditiile in care prezenta delegare se face prin procedura simplificata, nu este necesar
avizul Consiliului Concurentei.