Document

PMSM Prisacani IS actualizat 082020

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
PMSM-Prisacani-IS-actualizat-082020-1.pdf
Emitent
Comuna Prisăcani, jud. Iași
Pagini
51 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „PMSM Prisacani IS actualizat 082020”, Comuna Prisăcani, jud. Iași. Sursa: http://www.uat-prisacani.ro/wp-content/uploads/2023/09/PMSM-Prisacani-IS-actualizat-082020-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/prisacani/69636-pmsm-prisacani-is-actualizat-082020, 07.11.2026)

Fișier creat
19.08.2020
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLANUL DE MANAGEMENT SOCIAL ȘI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL „STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI” 1. Context 1.1. Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” În 1991, Uniunea Europeană a introdus Directiva 91/676/CEE (numită, în continuare, Directiva Nitrați) ce urmărește protejarea calității apei în Europa prin prevenirea poluării apelor subterane și a celor de suprafață cu nitrați proveniți din surse agricole și prin promovarea utilizării de bune practici agricole. Pentru a se alinia cerințelor Directivei Nitrați a UE, precum și pentru a promova o agricultură sustenabilă, România a dezvoltat Proiectul pentru Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (INPCP), finanțat, în perioada 2008 – 2017, de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și de către Fondul Global de Mediu (GEF). În aprilie 2015, România a solicitat sprijin suplimentar din partea Băncii Mondiale pentru a continua implementarea Directivei Nitrați a UE, având în vedere provocările continue cu care România se confruntă din cauza poluării cu nutrienți la nivel național și mulțumită experienței de succes castigate prin implementarea proiectului INPCP. Finanțarea Adițională propusă permite finanțarea investițiilor în comunitățile locale pentru reducerea poluării cu nutrienți, sprijinirea întăririi instituționale și consolidarea capacității pentru respectarea și îmbunătățirea practicilor agricole, în special pentru micii fermieri, astfel încât să se evite penalizarea acestora pentru nerespectarea normelor de eco-condiționalitate obligatorii pentru obținerea sprijinului UE în agricultură (plăți directe). Proiectul are 4 componente: Componenta 1 – Investiții la Nivelul Comunităților Locale pentru Reducerea Poluării cu Nutrienți Componenta 1 oferă sprijin pentru realizarea de investiții și practici eficiente de reducere a poluării cu nutrienți provenind din surse agricole, creșterea animalelor și surse umane. Sprijinul financiar este disponibil unităților administrativ – teritoriale (UAT), potrivit criteriilor de selecție. Lista investițiilor include: (i) sisteme de depozitare și manevrare, la nivel de comună, destinate realizării unui mai bun management al gunoiului de grajd și menajer – sistemele la nivel de comună sunt relevante în această situație întrucât efectivele de animale sunt deținute în facilități foarte mici localizate în intravilan, iar importanța acestora a fost confirmată de către rezultatele proiectului APCP; (ii) plantarea de arbori ca perdele forestiere de protecție în vederea stopării degradării corpurilor de apă și pentru prevenirea eroziunii solului, precum și reabilitarea pășunilor; (iii) acțiuni demonstrative pentru îmbunătățirea calității apei și a condițiilor de igienă; și (iv) promovarea respectării Codului de bune practici agricole în exploatații prin investițiile specifice dedicate unui management eficient al nutrienților, capabil să reducă emisiile de nutrienți. Componenta 2 – Întărirea capacității instituționale și de reglementare Această componentă se concentrează pe dezvoltarea capacității insituționale și de coordonare în cadrul unor instituții, autorități, agenții și alți factori de interes relevanți la nivel național și local implicați în reglementarea, implementarea, monitorizarea și raportarea Directivei Nitrați și a Directiva Cadru pentru Apă UE. Proiectul contribuie prin furnizarea de echipamente, 1

Pagina 2

software și alte facilități necesare, inclusiv sesiuni de instruire specializate pentru MAP, ANAR, MADR, APIA, Agenția Națională de Protecție a Mediului, Garda de Mediu și Direcțiile de Sănătate Publică. Activitățile vor include totodată sprijin pentru ANAR pentru monitorizarea și raportarea către MAP și UE a calității apelor de suprafață și subterane în conformitate cu Directiva Nitrați și Directiva Cadru pentru Apă, dar și prin construcția și furnizarea de piezometre, achiziția de echipamente de laborator și a aplicațiilor software aferente, asigurarea de asistență tehnică pentru diverse activități precum derularea de studii și dezvoltarea de software. Componenta 3 – Strategia de conștientizare publică și sprijin pentru informare Această componentă include realizarea activităților de conștientizare publică la nivel local, de bazin hidrografic, național și regional, inclusiv întâlniri, ateliere, excursii, vizite de studiu și evenimente și produse mass-media, pentru a prezenta proiectul și beneficiile sale, pentru a promova îmbunătățirea condițiilor de igienă în mediul rural precum și implementarea bunelor practici agricole, precum și asigurarea formării și asistenței pentru potențialii beneficiari. Componenta 4 – Management de Proiect Proiectul este implementat de către Unitatea de Management al Proiectului (UMP-INPC) înființată în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor. Ministerul Apelor și Pădurilor este autoritatea la nivel central pe deplin responsabilă pentru implementarea proiectului. Actuala Comisie Interministerială pentru Aplicarea prevederilor Directivei Nitrați (CIA), prezidată de reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor, asigură consilierea și supravegherea generală pentru coordonarea tuturor activităților din proiect.  Cadrul legislativ în vigoare privind protecția mediului (aplicabil sub-proiectului) - OUG nr. 195/2005, aprobată prin Legea nr.265/2006 privind protecția mediului - HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului - Ordinul Nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private - Ordinul nr. 1798/2007pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu - Legea 107/1996 legea apelor 1.2.Politicile asiguratorii sociale și de mediu ale Băncii Mondiale Banca Mondială dispune de zece politici operaționale asiguratorii, care se aplică diferitelor proiecte de dezvoltare pe catre Banca le implementează sau le finanțează. Scopul acestor politici este de a asigura prevenirea sau cel puțin minimizarea riscurilor sociale și de mediu, determinând în același timp creșterea beneficiilor socio-economice ale proiectelor aprobate, și nu doar protejarea mediului înconjurător. Aceste politici au scopul de a crește eficacitatea și impactul pozitiv al dezvoltării proiectelor susținute de Banca Mondială. Evaluarea impactului asupra mediului ține cont, în plus față de aspectele de mediu globale și transfrontaliere, de elementele mediului natural (aer, apă, sol), de sănătatea și securitatea populației, precum și aspectele sociale (strămutarea involuntară, resursele fizice și culturale). Entitatea împrumutată este responsabilă pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului sau a planului de management social și de mediu. Banca Mondială analizează și aprobă documentul respectiv. Proiectul este clasificat în Categoria B – evaluare parțială și inițial a declanșat doar două politici asiguratorii: OP 4.01 (evaluare de mediu) și OP 7.50 (proiecte realizate pe căi navigabile 2

Pagina 3

internaționale). În ceea ce privește sub-proiectele selectate și care sunt amplasate în apropiere de sau în arii naturale protejate (situri Natura 2000), politica operațională OP 4.04 (Habitate naturale) a fost declanșată în etapa inițială de implementare a finanțării adiționale. 1.3.Poluarea cu nutrienți în România Aproximativ 45% din totalul populației României trăiește în mediul rural. Circa 3,63 milioane exploatații agricole, reprezentand aproximativ o treime din fermele din UE, se află în România. În prezent, 92% dintre aceste exploatații agricole au mai puțin de 5 hectare iar majoritatea o reprezintă gospodăriile de subzistență. Din totalul de ferme, 68% sunt reprezentate de ferme mixte, axate atât pe culturi cât și pe creșterea animalelor. Cu toate acestea, România trece treptat de la agricultura la scară mica spre operațiuni la scară medie și mare. În ciuda creșterii lente, dar constante a numărului de ferme de dimensiuni medii, majoritatea fermelor deține câteva animale (cele mai întâlnite animale sunt vacile, cabalinele, porcinele, ovenele, caprinele, gâștele și găinile) crescute în imediata apropiere a locuințelor, fără a fi prevăzute cu instalații de depozitare adecvate pentru colectarea deșeurilor animale. Acest tip de practici agricole necorespunzătoare conduce către poluarea apelor subterane cu nitrați și bacterii precum și către răspândirea mirosurilor neplăcute și a muștelor. Micii fermieri întâmpină dificultăți în a aplica practici agricole prietenoase cu mediul și, prin urmare, contribuie în mod semnificativ la poluarea cu nutrienți din surse difuze. Acest lucru conduce la poluarea apelor subterane, fapt ce prezintă amenințări la starea de sănătate a locuitorilor care folosesc apa din fantani pentru băut. Având în vedere că aproape întreg teritoriul României se află în bazinul Dunării, în anul 2013, la recomandarea Comisiei Europene, România a acceptat ca întregul său teritoriu național să se conformeze cu prevederile Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva poluarii cu nitrați din surse agricole. În cadrul acestei abordări noi, pregătirea și implementarea de către autoritățile locale a “Planurilor de acțiune locale pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole” au devenit obligatorii pe întregul teritoriu al României. România are nevoie de investiții precum și de întărirea politicilor, regulamentelor și a structurilor administrative, a serviciilor si competențelor aferente la nivel național, regional și local pentru a putea ajuta zonele rurale să se conformeze cerințelor Directivei Nitrați a UE. 1.4.Mecanisme instituționale pentru implementarea cerințelor referitoare la protecția mediului în perioadele de construcție/operare Cerințele referitoare la protecția mediului vor fi implementate atât în perioada de construcție, cât și în cea de operare (se vor respecta prevederile Hotărârii nr. 445 din 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și cele ale Ordinului nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private) de către: Primăria Prisăcani, contractori, APM Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Direcția de Sănătate Publică Iași. Investițiile proiectului vor fi supervizate de către specialiștii cu competențe pentru monitorizare și evaluare din cadrul INPCP – UMP, sprijiniți de personalul de suport tehnic angajat special în acest sens în cadrul fiecărei Direcții de bazin hidrografic. Termenii de referință specifici menționează responsabilitățile specifice cu privire la managementul componentelor referitoare la investiții din proiect. 3

Pagina 4

O atenție deosebită va fi acordată conformării cu politica generală de mediu, sănătate și securitate a Grupului BM (ghidul F1) precum și legislației naționale din domeniul prevenirii și controlului oricărui posibil impact asupra mediului, sănătății și securității, care poate apărea pe parcursul activităților de construcție. Suplimentar, la fiecare șantier de construcții, beneficiarul va asigura, pe propria cheltuială și în baza legislației în vigoare, personal local pentru supravegherea și monitorizarea permanentă a execuției lucrărilor. Aceștia vor avea de asemenea competența de a atenționa contractorii cu privire la respectarea standardelor de mediu pe durata realizării obligațiilor lor stipulate în contract (vezi anexa 4 a acestui document). 2. Descrierea proiectului Obiectivul de investiții cu denumirea „Stație de compostare a gunoiului de grajd și ambalare compost în comuna Prisăcani, județul Iași” va fi construit în localitatea Prisăcani, județul Iași. Comuna Prisăcani se află în extremitatea de est a județului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutuli și pe cel stâng al Jijiei. Beneficiarul proiectului este U.A.T. Prisăcani. Descrierea proiectului: a) O platformă comunală, de tip bazin din beton armat cu pereți pe 3 laturi (fără latura frontală) cu capacitatea de a stoca 4800 mc/an de gunoi de grajd, având dimensiunile L x B = 65,20 x 46,40 m; b) Un bazin de stocare pentru efluenți și precipitații; c) O platformă pentru pubelele destinate colectării materialelor inerte (4 containere pentru colectarea celor trei categorii de materiale inerte (sticlă, metal și plastic/carton) care ajung accidental în gunoiul de grajd si unul pentru colectarea eventualelor deșeuri periculoase. Containerele vor fi mobile pentru a putea fi manevrate mai usor de un încărcător mecanic.) d) Un gard din plasă de sârmă cu stâlpi de oțel și centuri de beton armat, care va împrejmui platforma; e) Două piezometre, amplasate în apropierea platformei, unul în aval și unul în amonte fata de direcția de curgere a apelor subterane, care vor deservi monitorizării periodice a calității apei subterane, pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea efluenților proveniți de la gunoiul de grajd în apele subterane; f) O cabină de pază g) O hală de producție și ambalare compost h) Remiza pentru utilaje i) O peredea forestieră pentru protecție și cu rol peisagistic. 1 https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/topics_ext_content/ifc_external_corporate_site/sustainability-at-ifc/policies-standards/ehs-guidelines 4

Pagina 5

Plan de încadrare în teritoriu 5

Pagina 6

Plan general de situație Durata de implementare a proiectului este estimată la 18 luni, iar durata de realizare a lucrărilor de construire este de 12 luni și include activitățile de construcție conform graficului de mai jos: Activități de construcție Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 1.Pregatire teren 2.Sapaturi 3.Realizare strat de balast 4.Turnare beton in platforma 5.Armare talpa fundatii ziduri de sprijin 6.Turnare beton talpa 7.Armare pereti 8.Turnare beton pereti 6

Pagina 7

9.Montare rigola colectoare 10.Realizare bazin colector 11. Construcție remiză utilaje 12.Realizare drum de acces în incintă 13.Realizare imprejmuire cu gard, poartă acces 14. Montare stâlpi solari pentru iluminat perimetral 15. Plantare perdea forestieră de salcâm În etapa de execuție a proiectului vor fi utilizate următoarele materii prime și materiale de construcție: beton rutier, beton, oțel, lemn. Se estimează că în etapa de construcție volumele de materiale excavate și de materiale de construcție utilizate sunt următoarele: - Săpătură, 3260 m3 - Beton, 1350 m3 Materialele rezultate din activitatea de pe șantier se depozitează în locuri special amenajate și se implementează măsuri pentru indepărtarea deșeurilor. Depozitarea materialelor de construcție se va face astfel încât să nu se blocheze căile de acces și să nu poată fi antrenate de vânt sau ape pluviale. Solul fertil decopertat se depozitează în locuri special amenajate și se reamplasează la terminarea lucrărilor. Se vor utiliza materiale periculoase de tipul carburanți, vopsele. Vopselele și carburanții vor fi depozitați în spații împrejmuite, cu pardoseală impermeabilă. Aceste spații vor fi prevăzute cu mijloace de stingere a incendiilor si cu o cantitate suficientă de materiale absorbante (ex. nisip) pentru a se putea interveni în caz de scurgeri accidentale. Accesul în incintă va fi asigurat prin intermediul unui drum de acces ce se va realiza din strat de balast compactat și un strat de piatră spartă compactată. Proiectul constă în construcția unei platforme din beton armat, de formă rectangulară, cu pereți pe 3 laturi (fără latura frontală). Platforma este prevăzută cu un bazin pentru colectarea efluenților și a apei din precipitații, cu suprafețe betonate pentru drumul de acces, parcarea 7

Pagina 8

utilajelor si pentru amplasarea a 4 containere de circa 1 m.c., pentru deșeuri recuperabile ajunse accidental la platforma in amestec cu gunoiul de grajd. Au fost analizate două soluții tehnico-economice: Scenariul 1 – O platformă betonată de tip bazin din beton armat cu pereți pe 3 laturi (fără latura frontală) și Scenariul 2 – O platformă betonată de tip incintă pavată cu dale de beton rutier și îngrădiză cu ziduri de sprijin din beton armat. În ambele scenarii, dimensiunile în plan ale suprafeței platformei sunt identice, fiind asigurată o capacitate de depozitare de circa 4800 m.c./an gunoi de grajd. Capacitatea bazinului de colectare a efluenților și apei din precipitații este identică în cele două scenarii. Suprafețele betonate pentru drumul de acces, parcarea utilajelor si pentru amplasarea a 4 containere de circa 1 m.c., pentru deșeuri recuperabile sunt identice în ambele scenarii. Tehnologia de compostare este identică în ambele situații: fermentație naturală, aerobă, întreținută prin răsturnarea periodică a grămezilor de gunoi de grajd în vederea aerării acestuia. 3. Condițiile inițiale Comuna Prisăcani se află în extremitatea de est a județului Iași, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud-est de Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Din acest drum la Moreni se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce la vest spre Comarna (unde se termină în DN28). Lucrările de realizare a stației de compostare a gunoiului de grajd proiectate se vor executa în extravilanul localității Moreni, comuna Prisăcani, jud. Iași, pe domeniul public. Cu o suprafață de peste 60 km2, comuna Prisăcani este străbătută de două cursuri de apă, Jijia la vest și Prut la est. Comuna Prisăcani se învecinează la notrd cu comuna Țuțora, la sud cu comuna Grozești, la est cu Republica Moldova, la vest cu comunele Comarna și Costuleni. Obiectivul de investiție se învecinează: - la nord, teren extravilan comuna Prisăcani, distanța 2 m - la sud, drumul DR 368/1 – distanța 6,85 m - la est, drum de exploatare (pământ) – cu o lățime de 7 m și canal de desacre HCA 292/1 – distanța 6 m - la vest: teren imobil cu NC 61365 domeniul public, distanța 2,10 m. În apropierea imobilului se află o moară – SC ANREANER SRL la o distanță de aproximativ 120 m, o ferma agricolă – PFA Stanciu Constantin la o distanță aproximativă de 500 m și ferma agricolă – PFA Podaru Elena la o distanță aproximativă de 450 m. Distanța minimă față de casele din imediata apropiere din intravilanul satului Prisăcani este de aproximativ 700 m. Având în vedere apropierea de moara proprietate a societății SC ANREANER SRL, primăria a cerut și obținut acordul scris al acestei societăți că este de acord cu edificarea pe terenul din apropierea acesteiaa stației de compostare a gunoiului de grajd. Accesul la amplasament se face din drumul județean DJ249 pe Strada Mitropolit Veniamin Costache care se continuă cu drumul de exploatare care face legătura cu satul Prisăcani și extravilanul com. Prisăcani pe latura de sud a imobilului. 8

Pagina 9

Geomorfologic, zona amplasamentelor se încadrează în: - regiunea – Câmpia Moldovei - subregiunea – Câmpia Jijiei inferioare - unitatea -Culoarul Jijiei inferioare Relieful este de șes, având diferențe de nivel foarte mici. Cotele sunt determinate conform planului de referință Marea Neagră 1975. Geologic, amplasamentul este situat în zona sud-estică a județului Iași și ocupă un areal din Platforma Moldovenească. Această unitate tectono-structurală face parte din vorlandul Carpaților Orientali și se caracterizeată prin două diviziuni structurale distincte: soclul cristalin și cuvertura sedimentară; din alăctuira litologică a cuverturii sedimentar, mai importante sunt formațiunile cuaternare în care se fundează construcțiile. Pe raza comunei sunt identificate soluri diferite datorate condițiilor locale: roci, relief, vegetație. Acumularea intensă sau moderată a humusului, nisiparea argilei și a hidroxizilor, condițiile vegetației de silvo-stepă au dus la formarea solurilor brune de pădure, slab podzolice care ocupă majoritatea teritoriului comunei și cernoziomuri ce ocupă terenurile la baza plantelor. În luna Jijiei sunt soluri sărăturoase. Terenul nu este situat în zone cu riscuri naturale sau antropice (nu este afectat de alunecări, nu este în zonă inundabilă, nu este situat în zonă de protecție specială, nu este un fost depozit de gunoi menajer, nu este situat într-un perimetru de protecție hidrogeologică, alte situații care fac incompatibilă construirea). Caracteristicile principale ale zonei amplasamentului o constituie energia de relief foarte redusă (maximum 2 m) și existența în substrat a unei argile nisipoase galbene care trece de argilă și adâncimea apei subterane la adâncimi de cca 4-6 m. Conform studiului geotehnic elaborat de SC Thoraton SRL pentru construirea stației de compostare a gunoiului de grajd și ambalare compost în comuna Prisăcani, județul Iași din punct de vedere geotehnic pe amplasament se semnalează prezența formațiunilor de vârstă cuaternară și sarmațiană în următoarea succesiune: - în suprafață se găsește un strat vegetal cenușiu-cafeniu, cu fragmente de pietre, cu grosimea de 0,6-0,7 m în zona aval - urmează un strat de argilă nisipoasă galbenă-cafenie cu concrețiuni calcaroase rulate și incluziuni nisipoase ruginii plastic rezistentă, având grosimea de circa 4,6-5 m. În zona cotei de fundare, acesta este caracterizat printr-o porozitate medie de 46,93% - în poziție subadiacentă de la adâncimi de 5,2-5,7 m există un praf nisipos argilos galbencenușiu plastic moale cu grosimi de 1,1-1,3 m, având în bază un nisip argilos galben cenușiu plastic moale și care a fost investigat până la adâncimea de 7 m. - Apa subterană este la adâncimi de 4,7-4,8 m și nu afectează negativ caracteristicile geomecanice ale ternului în zona de fundare și nu reduce stabilitatea terenului în situația producerii unor mișcări seismice; nivelul acviferului este liber. Temperaturi medii și extreme. Precipitații lunare Clima comunei este temperată, așezarea comunei dispunând de o însorire bună spre SV. Cele mai frecvente vânturi sunt din N-NV. Temperatura medie anuală este de 8-9 ºC, media temperaturilor în lunile de iarnă fiind de -3,5 ºC, iar vara de 21,3 ºC. Media precipitațiilor este de 500 mm/an. Repartizată pe luni, media precipitațiilor este neuniformă. Se remarcă o cantitate mai mică în luna ianuarie și un maxim în lunile aprilie-iunie. 9

Pagina 10

Ape subterane și de suprafață Ape subterane – pe podul teraselor, apa subterană este cantonată la baza complexului nisipos la peste 9-10 m adâncime, putând atinge uneori și 16-18 m. Pe versant circulă dezordonat, cu descărcare din capul de strat, fiind prezentă la adâncimi diferite, cuprinse între 4-6 m. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului crește până la 2-3 m. Ape de suprafață- Teritoriul comunei Prisăcani este străbătut la est de râul Prut, iar la vest de râul Jijia. Cel mai apropiat curs de apă față de platformă este râul Prut, situat la circa 1370 m față de amplasamentul stației de compostare. Calitatea apelor Adâncimea la care se găsește apa freatică este mică și permite infiltrarea cu ușurință a substanțelor provenite din gunoiul de grajd în sol și în pânza freatică, care alimentează fântânile din satele Moreni și Prisăcani. Și în comuna Prisăcani, ca în mai toate comunitățile rurale din România, gunoiul de grajd este depozitat în condiții improprii atât la nivelul gospodăriilor individuale, cât și la nivelul localităților, fără a exista nicio măsură împotriva scurgerilor și infiltrațiilor fracțiilor lichide (urină plus ape din precipitații). Acest fapt afectează mediul înconjurător, în special solul și apele subterane sau de suprafață, contaminează pânza freatică, regăsindu-se în râuri și în ultimă instanță, în apa de băut. Nivelurile de nitrați din sol și apa potabilă pot ajunge să fie considerabile. În prezent în comuna Prisăcani 820 de gospodării din totalul de 1252 din cele 3 sate componente ale comunei (Moreni, Măcărești și Prisăcani) beneficiază de alimentare cu apă potabilă. În satele comunei Prisăcani, gospodăriile folosesc preponderent apa din fântânile tradiționale și mai puțin apa de la rețeaua de alimentare care este tratată în stația de tratare. Apa din fântâni este preferată pentru că aceasta este gratuită, spre deosebire de cea din rețea pe care trebuie să o plătească distribuitorului APAVITAL Iași. Buletinul de analiză nr. 98576 din 15.06.2017 realizat de DSP Iași la cerea Primăriei Prisăcani, la una dintre fântânile din satul Prisăcani, la fântâna gospodarului Agheluță Ghperghe relevă un conținut de nitrați de 469,3 mg/l față de 50 mg/l care este valoarea maximă admisă. Situația este aproape identifcă la toate fântânile din cele 2 sate ale comunei. Comuna Prisăcani figurează în Ordinul nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din activități agricole, la poziția nr. 1149. Nivelul de zgomot Principala sursă de poluare fonica identificată este traficul rutier. Aceasta nu este semnificativă întrucât traficul rutier este redus, teritoriul comunei nefiind traversat de drumuri cu fluxuri foarte mari de trafic – drumuri naționale sau de interes european. Calitatea aerului, inclusiv sursele de poluare a aerului Potențialele surse locale de afectare a calității aerului sunt: activitățile agricole și zootehnice, traficul rutier, încălzirea locuințelor; incendii locale; procese de fermentație naturală. În comuna Prisăcani nu există o stație locală de monitorizare a indicatorilor specifici. 10

Pagina 11

Confom raportului privind starea mediului în județul Iași pentru anul 20172, evaluarea calității aerului pe teritoriul județului Iași s-a realizat prin monitorizare continuă în cele șase stații automate aparținând Rețelei Naționale pentru Monitorizarea Calității Aerului (RNMCA), amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de stații existente. Poluanți atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător sunt: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 și PM2,5), benzen (C6H6), plumb (Pb), nichel (Ni), cadmiu (Cd) și sunt specifici fiecărui tip de stație din cele șase existente în județul Iași. Din analiza tendințelor în evoluția măsurărilor se constată că în anul 2017 în județul Iași, parametrii specifici analizați pentru determinarea calității aerului:  menținerea calității aerului înconjurător la dioxid de sulf (SO2), nivelurile acestui poluant s-au situat sub valorile limită pentru protecția sănătății umane;  pentru dioxid de azot (NO2) s-a înregistrat depășirea valorii limită anuale (40 µg/m3) întro singură stație de monitorizare (de trafic)  pentru particule în suspensie PM10 s-au înregistrat depășiri ale valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane/stație în două dintre stațiile de monitorizare și o depășire a valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane (40 µg/m3) în stația de monitorizare a traficului  pentru ozon (O3) s-a observat o ușoară tendință de scădere a valorilor concentrațiilor la maxima zilnică a mediei pe 8 ore, comparativ cu anul precedent, în raport cu valoarea țintă.  la benzen (C6H6) nu s-a înregistrat depășirea valorii limită anuală în stația de monitorizare de fond urban.  concentrațiile medii anuale pentru metalele grele monitorizate nu au depășit valoarea limită anuală/valoarea țintă la nicio stație. Pentru plumb și cadmiu valorile sunt comparabile cu anii anteriori iar la nichel s-a observat o ușoara tendință de creștere. Sub acest aspect, comuna Prisăcani nu se numără printre zonele cu probleme privind calitatea aerului, întrucât nu s-au identificat depășiri majore ale valorilor maxime admise, impuse de legislația în vigoare. Managementul deșeurilor Pentru colectarea gunoiului menajer, primăria are încheiat contract cu firma SALUBRIS, operator regional pentru colectarea și eliminarea deșeurilor. SALUBRIS colectează deșeurile de la întreaga populație și toți agenții economici din comuna Prisăcani. Deșeurile sunt depozitate la un depozit ecologic aflat în comuna Țuțora, la 30 km depărtare de Prisăcani. În contractul de delegare, firma SALUBRIS a pus la dispoziție containere mixte de colectare deșeuri la primărie, cămin cultural, școli și alte obiective de utilitate publică. Deșeurile provenite din gunoiul de grajd sunt gestionate local, prin grija generatorului, iar fiecare gospodarie valorifica gunoiul de grajd pe terenurile agricole proprii sau in gradini. Nu există un control al modului de stocare / compostare a acestora și există riscul ca deșeurile să fie împrăștiate pe terenuri agricole în perioadele de interdicție impuse de Codul de Bune Practici Agricole, fără o compostare corectă a acestora. De asemenea, levigatul și apele pluviale care spală masa de deșeuri se pot scurge necontrolat în sol și ape de suprafață. Având în vedere că teritoriul comunei Prisăcani este încadrat ca vulnerabil la poluarea cu nitrați din surse agricole, se impune o atenție deosebită la gestionarea acestor tipuri de deșeuri. 2 Raport disponibil la http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/rapoarte-anuale1 11

Pagina 12

Vegetație Vegetația naturală este reprezentată atât prin elemente ce aparțin atât silvostepei, cât și pădurilor de foioase. Clasa silvostepei se poate împărți în: - zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păiuș), F. pratense (păiușul de livadă), Poa bulbosa, Artemsia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis. - zona de stepă - zone umede și de luncă unde predominant întâlnim Populus alba (plopul alb), nigra (negru), Salix fragilis (salcie), Alnus glutions (arin negru) și ierburi. Elementele faunistice sunt strâns legate de specificul vegetației, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei și luncilor, precum și o faună acvatică. În zonă întâlnim amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Biodiversitatea și habitatele sensibile Vegetația naturală a comunei Prisăcani, constituită din pajiști și păduri, ca și biotopurile caracteristice acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activități umane: desțeleniri, defrișări, lucrări ameliorative, chimizare, pășunat intensiv, dezvoltare rurală. Starea de conservare a florei, vegetației și habitatelor, precum și a faunei este considerată bună3. Specii protejate, în pericol sau rare Raul Prut se remarca printr-o bogata ihtiofauna reprezentata prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu (Carasius auratus gibelio), rosioara (Scardinus erythrophtalmus), salau (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis), etc. In timpul migratiei apar si alte specii, cum ar fi: morunasul (Vimba vimba), scobarul (Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus cultratus) si porcusorul(Gogio gogio). In baltile neamenajate ale Prutului traiesc specii cum sunt: caracuda, linul, obletul si foarte rar poate fi pescuita si cega (Acipenser ruthenus)4. Ariile naturale protejate și distanța față de acestea Pe teritoriul comunei Prisăcani există rezervația acvatică Râul Prut RONPA0573, inclusă printre rezervațiile și monumentele naturii stabilite prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. Vulnerabilitatea acesteia este dată de lucrările de amenajare hidrotehnică și ameliorare hidrologică a teritoriului realizate în bazinul Prutului, care au modificat profund habitatele, peisajul și speciile de faună existente inițial; de lucrările de desecare și asanare a terenurilor înmlăștinite și inundabile temporar în vederea folosirii lor pentru agricultură, ce au condus la dispariția punctelor de popas pentru păsările limicole, la reducerea severă a suprafețelor acoperite cu stuf și la dispariția din aceste teritorii a speciilor de păsări specifice habitatului5. 3 Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași 4 Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași 5 Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași 12

Pagina 13

Amplasamentul stației de compostare se găsește la o distanță de 1370 ml față de râul Prut, respectiv față de rezervația acvatică Râul Prut. Folosința terenurilor Potențialul agricol al comunei Prisăcani este determinat de prezența terenului arabil și a terenurilor ocupate de pășuni și fânețe, care reprezintă premisele care favorizează activitățile bazate pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Din suprafața totală de 6052 ha a comunei Prisăcani, terenul agricol ocupă o suprafață de 4385 ha, adică 72,45%. Modul de folosire al terenului agricol al comunei la nivelul anului 2013 era următorul6: Categorii de folosință agricolă Suprafața (ha) Suprafața arabilă 2963 Suprafața – livezi si pepiniere pomicole 1 Vii și pepiniere viticole 96 Suprafața - pășuni 1183 Suprafața - fânețe 142 Folosința actuală a terenului propus pentru realizarea investiției: arabil și pășune. 2. Populația asupra căreia proiectul va avea un impact Distanța minimă față de casele din imediata apropiere din intravilanul satului Prisăcani este de aproximativ 700 m. Numărul total de locuitori al comunei Prisăcani este de 3482. Structura populației pe grupe de vârstă este următoarea: 0 - 16 ani: 941 (27,02%) 18 - 35 ani: 1077 (30,93%) 36 ani si peste: 1464 (42,04%) 6 Conform raportului de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași http://apmis.anpm.ro/documents/839616/11994174/RAPORT+DE+MEDIU_V3_19.06.2016.pdf/40767e4b9b64-48f0-b8ac-b5df9547abc3 13

Pagina 14

Grupul țintă al proiectului este reprezentat de un număr de 449 de gospodării deținătoare de animale și 149 ferme mici și mijlocii din satele Prisăcani și Moreni, aflate în zona de colectare a stației de compostare. 3. Activitățile economice la nivel local Ca tip de spațiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna Prisăcani este caracterizată ca fiind de tipul 1, mai precis, un spațiu rural cu agricultură bazată pe microexploatații individuale. Activitățile economice s-au dezvoltat în concordanță cu potențialul și resursele locale, economia locală fiind axată pe cultura plantelor și creșterea animalelor, și având un caracter agricol. Structura populației ocupate în comuna Prisăcani este: agricultură și silvicultură 1487 industrie și construcții 115 servicii 138 4. Alte proiecte situate în apropierea ariei proiectului pentru care a fost emisă sau a fost solicitată o autorizație de construcție Conform informațiilor furnizate de Primăria comunei Prisăcani, nu există date despre existența unor proiecte viitoare în apropierea ariei de realizare a platformei de gunoi de grajd, pentru care a fost emisă sau s-a solictat emiterea unei autorizații de construcții. 4. Identificarea și evaluarea impactului de mediu specific sub-proiectului MATRICEA PENTRU DEFINIREA IMPACTULUI. FAZA DE CONSTRUCȚIE. Factori fizici Factori de Factori sociali mediu protejate/în E. Calitatea apelor de apelor și A. Eroziune/stabilitatea și populației J. Angajații de la nivel securitatea angajaților G. Valoarea peisajului M. Siguranța rutieră D. Nivelul de zgomot B. Terenuri agricole C. Calitatea aerului Sănătatea Sănătatea I. Arii protejate Calitatea Activități de construcție Comentarii terenurilor H. Specii securitatea subterane suprafață pericol locale local K. L. F. 1. Pregatire teren 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 2. Sapaturi -1 -1 -1 -1 -1 -1 0 0 0 +1 -1 -1 0 3. Realizare strat de balast 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 4. Turnare beton in platforma 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0 5. Armare talpa fundatii ziduri 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 de sprijin 6. Turnare beton talpa 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0 7. Armare pereti 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 +1 0 0 0 8. Turnare beton pereti 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 +1 0 0 0 14

Pagina 15

9. Realizare rigola colectoare 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 10. Realizare bazin colector -1 -1 0 -1 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0 11. Construcție remiză utilaje 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 12. Construire hală ambalare compost 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 13. Realizare drum de acces în incintă 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0 14. Realizare imprejmuire cu gard, poartă de acces 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 +1 0 0 0 15. Montare stâlpi solari pentru iluminat perimetral 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16. Plantare perdea forestieră de salcâm 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 +1 0 0 0 Legendă: 0 = niciun impact; -1= impact negativ minor; -2= impact negativ semnificativ; +1= impact pozitiv minor; +2= impact pozitiv semnificativ Conform matricii pentru definirea impactului în faza de construcție, cele mai semnificative tipuri de impact identificate în această etapă sunt: - Impactul negativ produs asupra eroziunii / stabilității terenurilor de săpături și turnarea betonului (impact temporar-reversibil-direct) - Impactul negativ asupra nivelului de zgomot determinat de activitățile de construcție (temporar – reversibil - direct) - Impactul negativ al activităților de construcție asupra antrenării prafului (temporar – reversibil - direct) - Impactul negativ al lucrarilor de excavatíi asupra pierderii de teren agricol (permanent – ireversibil - direct) - Impactul negativ asupra sănătății și securității angajaților și populației locale determinat de activitățile de construcții (temporar – reversibil - direct) - Impactul pozitiv al activităților de construcție, pentru angajații de la nivel local (temporar – reversibil - direct) MATRICEA PENTRU DEFINIREA IMPACTULUI. FAZA DE EXPLOATARE7. Factori fizici Factori de Factori sociali mediu de de și Angajații de la și populației Arii protejate securitatea angajaților protejate/în M. Siguranța rutieră nivel local subterane peisajului suprafață Valoarea Calitatea Calitatea Calitatea Mirosuri Sănătatea Sănătatea zgomot aerului pericol apelor apelor Specii Nivel Activități de exploatare Comentarii securitatea G. H. A. C. D. B. E. F. I. locale K. L. 7 Pentru platforme de depozitare și management al gunoiului de grajd 15

Pagina 16

1. Transferul gunoiului -1 -1 0 +2 +2 +1 0 0 +1 0 +2 0 de grajd 2. Manevrarea gunoiului -1 -1 -1 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0 de grajd la platformă 3. Managementul -1 -1 0 -1 -1 0 0 0 +1 -1 +1 0 levigatului 4. Managementul 0 -1 -1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 deșeurilor 5. Accesul la platformă 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6. Monitorizarea socială +1 +1 +1 +1 +1 0 0 0 +1 +1 +1 +1 și de mediu 7. Gestionarea situațiilor 0 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 de urgență Legendă: 0 = niciun impact; -1= impact negativ minor; -2= impact negativ semnificativ; +1= impact pozitiv minor; +2= impact pozitiv semnificativ Conform matricii pentru definirea impactului în faza de operare, cele mai semnificative tipuri de impact identificate în această etapă sunt: - Impactul negativ produs asupra mirosului de managementul levigatului (permanent – reversibil - direct) - Impactul negativ produs de transferului gunoiului de grajd și de manevrarea gunoiului de grajd la platformă asupra calității aerului și mirosului (permanent – reversibil - direct) - Impactul pozitiv al managementului gunoiului de grajd pe platforma comunală (permanent – reversibil - direct) - Impactul pozitiv asupra factorilor fizici, de mediu și sociali, precum și cel determinat de monitorizarea situațiilor de urgență, prin monitorizarea permanentă a activităților care pot afecta mediul și popluația de la nivel local, precum și prin implementarea planurilor de acțiune pentru situațiile de urgență (permanent – reversibil - indirect) - Impactul pozitiv al operării stației de compostare asupra angajaților de la nivel local (permanent-reversibil-direct) Nu a fost identificat niciun impact cumulativ. 5. Măsuri de atenuare În etapa de construcție au fost stabilite măsuri de atenuare pentru reducerea și prevenirea impactului negativ determinat de: (a) praful provenit de la circulația vehiculelor, (b) poluarea solului cu deșeuri de materiale de construcție, (c) poluarea cu scurgeri accidentale de carburanți și lubrifianți, (d) deteriorarea structurii solului și apariția fenomenelor de eroziune în zonele din jurul construcțiilor, (e) pierderea de teren agricol determinat de lucrările de construcții (f) influența activităților de construcție asupra sănătății și securității angajaților și a populației de la nivel local precum și pentru accentuarea impactului pozitiv al lucrărilor de construcție asupra angajaților de la nivel local 16

Pagina 17

Pentru etapa de operare au fost stabilite măsuri de atenuare pentru reducerea și prevenirea impactului negativ determinat de: (a) mirosul provenit de la depozitarea și transferul gunoiului de grajd, (b) mirosul de la transferul levigatului, (c) praful provenit de la circulația vehiculelor, (d) poluarea apelor subterane, (e) poluarea apelor de suprafață (dacă este cazul), (f) managementul deșeurilor precum și pentru susținerea impactului pozitiv al operării stației de compostare asupra economiei la nivel local și a forței de muncă din comuna Prisăcani Analiza alternativelor Criterii de Nr. analiză și selecție Scenariul I Scenariul II crt. alternativă Durata de 1 12 luni 12 luni execuție a) O platformă betonată de tip a) O platformă betonată de bazin din beton armat cu pereți pe tip incintă pavată cu dale de 3 laturi (fără latura frontală) cu beton rutier și îngrădiză cu ziduri capacitatea de a stoca 4800 m.c. de sprijin din beton armat cu gunoi de grajd/an, având capacitatea de a stoca 4800 dimensiunile L x B x h = 65,20 x mc/an de gunoi de grajd, având 46,40 x 2,00 m; dimensiunile 65,20 x 46,40 x 2,00 Stratul impermeabil al platformei m; previne infiltrarea efluenților Stratul impermeabil al platformei proveniți de la gunoiul de grajd și previne infiltrarea efluenților a apelor pluviale de la precipiații, proveniți de la gunoiul de grajd și iar pereții, în afara scopului a apelor pluviale de la precipiații, Solutie tehnică tehnologic vor preveni iar pereții, în afara scopului 2 constructiva împrăștierea gunoiului de grajd și tehnologic vor preveni a mirosurilor neplacute, împrăștierea gunoiului de grajd și dterminată de vânt. a mirosurilor neplacute, b) Un bazin de stocare pentru dterminată de vânt. efluenți sau precipitații. Acesta va b) Un bazin de stocare pentru colecta precipitațiile și efluenții efluenți sau precipitații. Acesta va într-un bazin mare, semi-îngropat, colecta precipitațiile și efluenții amplasat în imediata apropiere a într-un bazin mare, semi- platformei; îngropat, amplasat în imediata c) În imediata apropiere a apropiere a platformei; platformei se vor amplasa 4 c) În imediata apropiere a containere pentru colectarea platformei se vor amplasa 4 celor trei categorii de materiale containere pentru colectarea 17

Pagina 18

inerte (sticlă, metal și celor trei categorii de materiale plastic/carton) care ajung inerte (sticlă, metal și accidental în gunoiul de grajd si plastic/carton) care ajung unul pentru colectarea accidental în gunoiul de grajd si eventualelor deșeuri periculoase. unul pentru colectarea Containerele vor fi mobile pentru eventualelor deșeuri periculoase. a putea fi descărcate mai usor de Containerele vor fi mobile pentru un încărcător mecanic. a putea fi descărcate mai usor de d) Remiză pentru utilaje – o un încărcător mecanic. structură metalică de tip d) Remiză pentru utilaje – o copertină structură metalică de tip e) Hală pentru producție și copertină ambalare compost – o structură e) Hală pentru producție și metalică în cadre tip portal ambalare compost – o structură f) Un gard din plasă de sârmă cu metalică în cadre tip portal stâlpi de oțel și centuri de beton f) Un gard din plasă de sârmă cu armat, care va împrejmui stâlpi de oțel și centuri de beton platforma; gardul va preveni armat, care va împrejmui accesul persoanelor neautorizate platforma; gardul va preveni și al animalelor pe platformă. accesul persoanelor neautorizate g) Două piezometre, amplasate și al animalelor pe platformă. în apropierea platformei, unul în g) Două piezometre, amplasate aval și unul în amonte, care vor în apropierea platformei, unul în deservi monitorizării periodice a aval și unul în amonte, care vor calității apei subterane, pentru a deservi monitorizării periodice a se asigura că nu are loc calității apei subterane, pentru a infiltrarea efluenților proveniți de se asigura că nu are loc la gunoiul de grajd în apele infiltrarea efluenților proveniți de subterane; la gunoiul de grajd în apele h) Iluminat perimetral realizat subterane; cu stâlpi fotovoltaici cu becuri cu h) Iluminat perimetral LED-uri realizat cu stâlpi fotovoltaici cu becuri cu LED-uri Atât Scenariul 1, cât și Scenariul 2 asigură depozitarea și compostarea unei cantități de circa 4800 m.c./an gunoi de grajd, oferind aceleași beneficii sociale și de mediu. Scenariul recomandat pentru implementare este Scenariul 1 ale cărui avantaje sunt: - Soluția constructivă aleasă are avantajul de a asigura o foarte bună etanșeitate, împiedicând astfel scurgerea efluentului în sol (în cazul scenariului 2 există riscul de scurgere a efluentului în pământ din cauza apariției fisurilor pe perioada exploatării, și din lipsa monolitizării între placa tip dală de beton rutier și zidurile de sprijin din beton armt perimetrale). 18

Pagina 19

- Costurile de investiție și de operare sunt mai mici decât în cazul Scenariului 2 (în cazul scenariului 2 costul mai ridicat de exploatare este determinat de necesitatea verificărilor periodice și a întreținerii rosturilor) - Materialele de construcție sunt mai ușor de procurat, în comparație cu cele utilizate pentru scenariul 2 - Scenariul 1 facilitează posibilitatea extinderii serviciilor de gestionare a gunoiului de grajd către populație, are impact pe termen lung și scurt rezultat din ocuparea terenului, ameliorare pentru minimizarea impactului pe termen lung prin reabilitare și creare de trăsături peisagistice specifice zonei Pe termen scurt beneficiile / rezultatele implementării acestui proiect sunt: - Implementarea proiectului va produce schimbări semnificative asupra întregii populații a comunei Prisăcani - Îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor, prin depozitarea controlată a gunoiului, împiedicând astfel poluarea pânzei de apă freatică - Creșterea speranței de viață în rândul bebelușilor - Creșterea calității produselor agricole obținute în gospsodăriile și fermele din comună Prisăcani - Îmbunătățirea aspectului vizual în gospodăriile din comuna Prisăcani - Eliminarea disconfortului olfactiv - Posibilitatea accessării subvențiilor de agro-mediu ale APIA - Crearea de noi locuri de muncă Pe durata de execuție a lucrărilor se vor lua următoarele măsuri pentru reducerea și prevenirea impactului negativ asupra mediului cauzat de natura execuției lucrărilor, precum și pentru accentuarea impactului pozitiv determinat de acestea: Factor de impact Măsuri de atenuare a impactului - Materialele rezultate din activitatea de pe șantier sunt depozitate în locuri special amenajate - Depozitarea materialelor de construcție nu blochează căile de acces astfel încât să nu poată Poluarea solului fi antrenate de vânt sau ape pluviale. - Echipamentul este verificat lunar în ceea ce privește scurgerile de ulei și/sau combustibil, iar echipamentul care nu este corespunzător este scos din șantier - Programul de lucru respectă intervalul intervalul 7:00-20:00 și nivelul maxim admisibil pentru zgomot în vecinătatea zonelor locuite (55dB(A) pe timpul zilei (7:00-22:00) și 45 Zgomot dB(A) pe timpul nopții). - Respectarea limitelor admisibile ale nivelului de zgomot de către utilajele și instalațiile în lucru Poluarea aerului - Mașinile și utilajele folosite îndeplinesc standardele de emisii, pentru a diminua 19

Pagina 20

emisiile poluante de la motoarele cu combustie internă - Drumurile de acces și suprafețele decopertate sunt stropite atunci când vremea este secetoasă - Se vor spăla roțile autovehiculelor la Pulberi ieșirea din șantier - Solul fertil decopertat se va depozita în locuri special amenajate și se va reamplasa la terminarea lucrărilor. Afectarea vegetației - Materialul rezultat în cazul executării șanțurilor este depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca reconstrucția să se facă cu respectarea strictă a reașezării solului în funcție de orizonturile pedologice inițiale. - Organizarea de șantier este prevăzută cu toalete ecologice pentru nevoi igienico- sanitare, care sunt vidanjate periodic de firme specializate și autorizate - Apele uzate neepurate nu sunt evacuate Poluarea apelor de suprafață și subterane în apele de suprafață sau subterane - Apa acumulată în excavații este pompată în exterior - Suprafața afectată organizării de șantier se impermeabilizează - Deșeurile rezultate din activitatea pe șantier în urma lucrărilor de execuție sunt Deșeuri colectate selectiv și sunt predate operatorilor autorizați în vederea valorificării/eliminării - Substanțele și materialele periculoase sunt Substanțe periculoase depozitate în locuri special amenajate - Pentru aisgurarea condițiilor de securitate a muncii sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice care să asigure securitatea: dotarea cu echipament de protecție, împrejmuirea excavatiilor, instalarea de podețe de trecere peste șanțuri, Protecția muncii și a persoanelor semnalizarea cu mijloace de avertizare - Se va efecuta instructajul de protecția muncii și se va efectua controlul asupra aplicării și respectării normelor specifice - Se va elabora și implementa Planul de siguranță și protecție Elemente istorice sau culturale descoperite Oprirea activităților și sesizarea autorităților în timpul lucrărilor de excavare competente Social Promovarea utilizării forței de muncă locale 20

Pagina 21

În perioada de operare a investiției se vor lua următoarele măsuri pentru reducerea și prevenirea impactului negativ asupra mediului determinat de funcționarea platformei și pentru accentuarea impactului pozitiv generat de aceasta: Factor de impact Măsuri de atenuare a impactului Efluentul provenit din precipitațiile căzute pe gunoiul de grajd și colectat în bazin se folosește pentru asigurarea umidității gunoiului de grajd în vederea descompunerii Calitatea aerului și transformării în fertilizanți organici Aerarea suficientă a grămezii pentru evitarea intrării în fermentație anaerobă prin întoarcerea periodica a grămezilor. Nivelul de zgomot echivalent la limita Zgomot amplasamentului nu depășește limitele admisibile pentru mediul ambiant Evacuarea apelor uzate menajere provenite de la personalul platformei se vor descărca în bazinul hidroizolat vidanjabil dimensionat corespunzător, prin intermediul Calitatea solului și a apelor subterane unui racord Urmărirea periodică a calității apei subterane pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea efluenților proveniți de la gunoiul de grajd în apele subterane Deșeurile din sticlă, metal, plastic, hârtie/carton sunt colectate selectiv din gunoiul de grajd și depozitate temporar în spații special amenajate (boxe), și ulterior valorificate / eliminate prin societăți Managementul deșeurilor autorizate Substanțele și materialele periculoase sunt depozitate în locuri special amenajate în vederea eliminării de către operatori specializați Verificarea integritătii împrejmuirii cu plasa de sarma a platformei pentru a impiedica Biodiversitate/habitate naturale patrunderea animalelor domestice sau salbatice si caderea acestora in bazinul de colectare a fractiilor lichide. Utilizarea forței de muncă locale pentru Social operarea platformei 21

Pagina 22

6. Monitorizarea aspectelor sociale și de mediu Plan de monitorizare social și de mediu În faza de construcție, monitorizarea factorilor sociali și de mediu va avea în vedere realizările în atenuarea, prevenirea și reducerea impactului activităților de construcție. Responsabili: dirigintele de șantier și șefului de șantier, cu respectarea frecvenței și a parametrilor de monitorizare stabilite pentru fiecare măsură de atenuare propusă (conform anexei 1 - planul de management social și de mediu, faza de construcție – tabel sintetic) În faza de operare, monitorizarea factorilor sociali și de mediu face parte din activitatea de exploatare și este organizată prin grija Primăriei Prisăcani, cu respectarea frecvenței și a parametrilor de monitorizare stabilite pentru fiecare măsură de atenuare propusă (conform anexei 2 - planul de management social și de mediu, faza de exploatare – tabel sintetic). 7. Consultarea publică și mecanismul de soluționare a reclamațiilor  Consultarea publică Consultarea publică pentru planul de management social și de mediu pentru obiectivul „STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI” a avut loc în data de 29 IUNIE 2018 LA SEDIUL Primăriei Prisăcani. Convocarea pentru consultarea publică a fost făcută prin afișarea anunțului la avizierul de la Primăria Prisăcani. De asemenea, au fost trimise invitații la APM Iași și la SGA APA PRUT BÂRLAD. La această consultare au participat un număr de 44 de persoane - reprezentanți ai APM Iași, locuitori ai comunei Prisăcani și elaboratorul SF, ai Asocației pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă Iași, conform listei de prezență și a minutei consultării publice din anexa 3. Participanților la consultare le-a fost prezentat planul de management social și de mediu pentru obiectivul „STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI”, cu descrierea condițiilor inițiale din punct de vedere al aspectelor sociale și de mediu, punându-se accent pe identificarea și evaluarea impacturile semnificative atât pentru perioada de construcție, cât și pentru cea de exploatare, cu prezentarea măsurilor de atenuare stabilite pentru prevenirea și atenuarea acestora, împreună cu responsabilii pentru implementarea lor (atât pentru perioada de construcție, cât și pentru cea de exploatare). Din discuțiile cu cei prezenți la consultarea publică, după ce a fost evidențiată importanța implementării acestui proiect în condițiile stabilite prin certificatul de Urbanism și Studiul de Fezabilitate, a fost supus atenției angajamentul luat anul trecut de către posesorii de animale cum că vor aduce sau ceda gunoiul de grajd din gospodăria proprie la stația de compostare care va fi edificată în comuna Prisăcani. A fost subliniată importanța monitorizării aspectelor sociale și de mediu, atât în perioada de execuție a lucrărilor de construire, cât și în perioada post implementare a acestui proiect. De asemenea, a fost prezentat mecanismul de soluționare a reclamațiilor, acesta fiind parte 22

Pagina 23

integrantă a PMSM aferent investiției comunei Prisăcani. Au fost subliniate principalele beneficii aduse de implementarea proiectului stației de compostare: - Diminuarea considerabilă a poluării apelor subterane în localitate - Îmbunătățirea stării de sănătate a populației - Refacerea peisajului natural la nivelul localității, dar și în gospodăriile individuale - Reducerea cantității de îngrășăminte chimice utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole și folosirea îngășămintelor naturale organice - Conformarea cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole - Posibilitatea accesării subvențiilor de agro-mediu ale APIA Participanții la consultarea publică pentru PMSM Prisăcani nu au semnalat alte aspecte sensibile referitoare la implementarea proiectului stației de compostare, în afară de cele prezentate de consultant.  Mecanismul de soluționare a reclamațiilor Mecanismul de soluționare a reclamațiilor este accesibil membrilor comunității, gratuit și să conține următoarele elemente: - Comunicarea către public a existenței mecanismului de soluționare a reclamațiilor se va face prin publicare pe website-ul primariei și prin afișare la avizier. Anunțul va cuprinde informații privind modalitatea de înaintare a unei reclamații, respectiv: - personal, la registratura primăriei Prisăcani; - prin e-mail, la adresa: [email protected] - prin fax, la nr. 0232295858, 0232295999 - prin poștă, la adresa: Primăria Prisăcani, Comuna Prisăcani, jud. Iași - La primirea unei reclamații se vor înregistra date de identificare și de contact ale reclamantului, informații succinte referitoare la aspectele reclamate. Pentru toate reclamațiile primirea va fi confirmată și se va comunica și un interval de timp necesar pentru răspuns, dar nu mai mult de 30 zile. - Reclamațiile vor fi prezentate Primarului, care va stabili un termen pentru soluționare și apoi le va dirija către biroul/persoana desemnat/a pentru soluționarea reclamațiilor. - Biroul/persoana desemnată va redacta propunerea de raspuns către reclamant și o va înainta Primarului pentru aprobare și, dacă este cazul, pentru dispunerea măsurilor care se impun pentru corectarea situației reclamate și evitarea reapariției motivului care a determinat reclamația. - Transmiterea raspunsului către reclamant, reprezentând închiderea reclamației, se va face prin e-mail sau prin poștă, cu confirmare de primire. O copie a reclamației și a raspunsului privind modul de solutionare a acesteia vor fi transmise la UMP, pentru informare. - Pentru a transmite o cerere sau a înregistra o reclamație către MMAP/INPCP – UMP fie se poate transmite o o adresă directă sau un fax către această instituție, fie poate fi completat un formular online pe website-ul instituției. În oricare dintre situații, aceste tipuri de reclamații sunt procesate în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 referitoare la liberul acces al publicului la informații, și ale legii nr. 233/2002 referitoare la dreptul de a înainta petitii. Datele de contact ale Unității de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” sunt următoarele: Calea Plevnei nr. 46-48, corp E, etaj 1, cam. 15 23

Pagina 24

tel: 031 433 4020 fax: 0214089540 email: [email protected] Pentru mai multe informații despre cum pot fi înaintate reclamații către serviciul de soluționare al reclamațiilor al Băncii Mondiale, accesați http://www.worldbank.org/GRS 8. Tabelul sintetic al PMSM Tabelele sintetice ale planului de management social și de mediu prezentate în format tabelar: factorii afectați, măsurile de atenuare, parametri de monitorizare, frecvența și responsabilitatea. Tabele sunt prezentate distinct pentru etapa de construcție și etapa de operare (anexele 1 și 2). 24

Pagina 25

Anexa 1 Planul de management social și de mediu, etapa de construcție - tabel sintetic - Metoda și Frecvența de Responsabil pentru Factor Măsuri de atenuare parametrii de monitorizare monitorizare monitorizare Mașinile și utilajele folosite îndeplinesc standardele de Fișe tehnice ale emisii, pentru a diminua emisiile poluante de la motoarele mașinilor și Săptămânal cu combustie internă echipamentelor Roțile autovehiculelor sunt stropite la ieșirea din șantier Observație Zilnic Calitatea Diriginte de șantier aerului Șeful de șantier Drumurile de acces și suprafețele decopertate sunt stropite Ocazional, în Observație perioadele cu vreme atunci când vremea este secetoasă secetoasă Transportul materialelor de construcție și al deșeurilor Evidențe rezultate se face pe cât posibil pe trasee stabilite în afara Permanent înregistrate zonelor locuite Programul de lucru respectă intervalul intervalul 7:00-20:00 Examinarea și nivelul maxim admisibil pentru zgomot în vecinătatea reclamațiilor, Pe parcursul execuției Diriginte de șantier zonelor locuite (55dB(A) pe timpul zilei (7:00-22:00) și 45 evidențe de lucrări de construire Șeful de șantier Zgomot dB(A) pe timpul nopții). înregistrate Limitele admisibile ale nivelului de zgomot sunt repectate Specificații tehnice Diriginte de șantier de către utilajele și instalațiile în lucru ale echipamentelor Săptămânal Șeful de șantier Calitatea Apele uzate și a substanțele periculoase nu sunt descărcate în apele de suprafață și nici în cele subterane Permanent Diriginte de șantier apelor 25

Pagina 26

subterane și de Observație Șeful de șantier suprafață Suprafața de teren afectată șantierului este impermeabilizată evidențe Dirigintele de șantier înregistrate Organizarea de șantier este prevăzută cu toalete Observație vizuală, Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier ecologice pentru nevoi igienico-sanitare, care sunt evidențe de execuție Șeful de șantier vidanjate periodic de firme specializate și autorizate. înregistrate Apa din precipitatii acumulată în excavații este Ocazional, pe parcursul Diriginte de șantier pompată în exterior pentru a preveni infiltrarea in pânza Inspecție vizuală lucrărilor de execuție Șeful de șantier de apa subterană. Observație, Materialele rezultate din activitatea de pe șantier sunt evidențe Diriginte de șantier Permanent depozitate în locuri special amenajate înregistrate, Șeful de șantier fotografii Depozitarea materialelor de construcție nu blochează Observație, Diriginte de șantier căile de acces astfel încât să nu poată fi antrenate de fotografii Permanent Șeful de șantier vânt sau ape pluviale. Poluarea solului Specificații tehnice Echipamentul este verificat lunar în ceea ce privește ale echipamentelor, Diriginte de șantier scurgerile de ulei și/sau combustibil, iar echipamentul program de Lunar Șeful de șantier care nu este corespunzător este scos din șantier. mentenență a echipamentelor Permanent/la Solul fertil decopertat se depozitează în locuri special Inspecție vizuală, terminarea lucrărilor de Diriginte de șantier amenajate și se reamplasează la terminarea lucrărilor. fotografii Șeful de șantier conatrucție Deplasarea mașinilor grele pe terenurile acoperite cu Observație vizuală, habitate de stepă este limitată pentru evitarea tasării Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier Biodiversitate evidențe acestora, deplasarea acestora făcându-se doar în de execuție Șeful de șantier înregistrate cazurile strict necesare 26

Pagina 27

Materialul rezultat în cazul executării șanțurilor este depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier reconstrucția să se facă cu respectarea strictă a Fotografii de execuție Șeful de șantier reașezării solului în funcție de orizonturile pedologice inițiale. Evidențe Solul fertil decopertat este depozitat în locuri special Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier înregistrate, amenajate și se va reamplasa la terminarea lucrărilor. de execuție Șeful de șantier fotografii Sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice Dirigintele de șantier pentru asigurarea condițiilor de securitatea muncii Evidențe împreună cu șeful de (dotarea cu echipament de protecție, împrejmuirea înregistrate, Lunar șantier excavatiilor, instalarea de podețe de trecere peste fotografii Responsabilul SSM șanțuri, semnalizarea cu mijloace de avertizare). din cadrul șantierului Dirigintele de șantier Instructajul de protecția muncii este efectuat cu Fișe de instructaj, împreună cu șeful de Sănătate și șantier regularitate și se efectuează controlul asupra aplicării și interviuri cu Săptămânal securitate respectării normelor specifice. angajații Responsabilul SSM din cadrul șantierului Dirigintele de șantier Evidențe împreună cu șeful de Planul de sănătate și securitate în muncă este elaborat și înregistrate, Lunar șantier implementat. interviuri cu angajații Responsabilul SSM din cadrul șantierului Diriginte de șantier Pulberi Depozitele de nisip și ciment sunt acoperite cu prelate Fotografii Zilnic Șeful de șantier Deșeurile rezultate din activitatea pe șantier în urma Vizual, contracte Managementul lucrărilor de execuție sunt colectate selectiv și sunt cu operatori de Săptamanal Diriginte de șantier deșeurilor predate operatorilor autorizați în vederea salubritate valorificării/eliminării 27

Pagina 28

Evidențe Substanțe Substanțele și materialele periculoase sunt depozitate în Diriginte de șantier înregistrate, Permanent periculoase locuri special amenajate. Șeful de șantier fotografii Elemente istorice sau culturale În situații excepționale Diriginte de șantier, Oprirea activităților și sesizarea autorităților Evidențe descoperite în pe parcursul lucrărilor împreună cu șeful de competente înregistrate timpul de execuție șantier lucrărilor de excavare Nr. Social Promovarea utilizării forței de muncă de la nivel local angajați/contracte Lunar Diriginte de șantier de muncă 28

Pagina 29

Monitorizarea măsurilor de prevenire, identificare și acțiune implementate în contextul COVID-19 Metoda de Frecvența de Responsabil pentru Factor Măsuri de atenuare implementare/ monitorizare monitorizare monitorizare Stabilirea unui sistem de control al intrării/ieșirii de pe La începutul activității, Diriginte de șantier, șantier, stabilirea unor puncte de intrare/ieșire de pe șantier. Plan de acces și apoi ori de câtre ori Sef de șantier Toate intrările/ieșirile sunt înregistrate. sunt modificări Accesul pe șantierul Verificarea vizuală a stării de sănătate la începerea de construcții și programului de lucru. Vizual Zilnic Sef de șantier verificările de la începutul Interzicerea accesului muncitorilor care vin dintr-o zonă programului de afectată sau care au intrat în contact cu o persoană infectată Interogare Zilnic Sef de șantier lucru care s-a întors dintr-o zonă afectată, pentru o perioadă de 14 zile Interzicerea accesului muncitorilor cu simptome de boală COVID-19 pe șantier, aceștia fiind redirecționați către Interogare Zilnic Sef de șantier unitățile medicale locale, sau dacă este necesar, li se va cere să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile. Instalarea de afișe și marcaje pe șantier referitoare la Diriginte de șantier, măsurile de prevenire a COVID-19, cu texte și imagini în Fotografii La începutul activității Sef de șantier limbile locale. Instruiri privind măsurile specifice de evitare a infectării Informări succinte Săptamanal Sef de șantier COVID-19. Reguli generale de igienă Organizarea de puncte de spălare pe maini și asigurarea de Diriginte de șantier, apă, săpun și dezinfectant în organizarea de șantier pentru Fotografii La începutul activității Sef de șantier spălări repetate. Dezinfectarea spațiilor comune în organizarea de șantier și a Fotografii Zilnic Sef de șantier mijloacelor de transport persoane. 29

Pagina 30

Metoda de Frecvența de Responsabil pentru Factor Măsuri de atenuare implementare/ monitorizare monitorizare monitorizare Adaptarea sau reorganizarea proceselor de muncă pentru La începutul activității, Proceduri / metode de Diriginte de șantier, anumite activități astfel încât să fie posibilă distanțarea și apoi ori de câtre ori lucru Sef de șantier socială. sunt modificări Flexibilizarea La începutul activității, Separarea sarcinilor în șantier pentru a evita apropierea Proceduri / metode de Diriginte de șantier, procedurilor de și apoi ori de câtre ori muncitorilor. lucru Sef de șantier lucru sunt modificări Organizarea pauzelor de prânz în aer liber și/sau la ore Fotografii Zilnic Sef de șantier diferite, pentru a permite păstrarea distanței sociale. Identificarea celui mai apropiat spital care tratează cazuri Accesul la servicii COVID-19 și stabilirea traseului dintre acesta și șantierul de La începutul activității Sef de șantier medicale construcții. Gestionarea Exista un plan de urgență pentru gestionarea posibilelor posibilelor cazuri de La începutul activității cazuri de infectare, cu măsuri de minimizare a riscului de Diriginte de șantier, infectare sau de Plan de urgență și apoi ori de câtre ori răspândire a virusului, în funcție de resursele avute la Sef de șantier răspândire a sunt modificări dispoziție. virusului Asigurarea Există un plan de acțiune pentru asigurarea continuității La începutul activității continuității activității în caz de izbucnire a unui focar, luând în calcul Diriginte de șantier, Plan de acțiune și apoi ori de câtre ori activității personal de rezervă, fluxuri de aprovizionare esențiale pentru Sef de șantier sunt modificări proiectului derularea activității în condiții de siguranță. Instruirea Continuarea instruirilor obișnuite referitoare la siguranța în Conform programului Sef de șantier Fișe de instructaj angajaților muncă, cu adăugarea aspectelor specifice COVID-19. propriu Responsabil SSM Comunicarea și Informarea cu regularitate a comunității locale asupra La începutul activității Informări transmise Sef de șantier contactul cu procedurilor implementate pe șantier pentru a face față și apoi ori de câtre ori Primăriei comunitățile locale situației COVID-19. sunt modificări 30

Pagina 31

Metoda de Frecvența de Responsabil pentru Factor Măsuri de atenuare implementare/ monitorizare monitorizare monitorizare Contractorul anunță apariția oricărui eveniment și informează entitatea finanțatoare asupra oricăror îngrijorări Raportarea privind Informări transmise către în 24 ore de la apariția Diriginte de șantier, sau probleme legate de acordarea de îngrijiri muncitorilor COVID-19 UMP unui eveniment Sef de șantier bolnavi de pe șantierele proiectului, mai ales dacă rata de infectare în rândul forței de muncă se apropie de 50%. 31

Pagina 32

Anexa 2 Planul de management social și de mediu, etapa de exploatare - tabel sintetic - Metoda de Frecvența de Responsabil pentru Factor Măsuri de atenuare monitorizare monitorizare monitorizare Aerarea suficientă a grămezii pentru Observație 2 Luni Primăria , evitarea intrării în fermentație anaerobă Administratorul prin întoarcerea periodica a grămezilor. platformei Efluentul provenit din precipitațiile căzute Registre Periodic pe gunoiul de grajd și colectat în bazin se Calitatea folosește pentru asigurarea umidității aerului/Miros gunoiului de grajd în vederea descompunerii și transformării în fertilizanți organici Adăugarea de compost maturat peste Observație, evidențe 2 luni fiecare nouă încărcătură de material înregistrate proaspăt într-o proporție de circa 1 la 4 Echipamentele și utilajele pentru Fișe tehnice ale Lunar Primăria, Calitatea apelor gestionarea platformei vor fi întreținute echipamentelor și Administratorul subterane și a solului corespunzător pentru a preveni scurgerea utilajelor platformei de carburanți sau lubrifianți 32

Pagina 33

Evacuarea apelor uzate menajere Observație Lunar provenite de la personalul platformei se vor descărca în bazinul hidroizolat vidanjabil dimensionat corespunzător, prin intermediul unui racord Urmărirea periodică a calității apei Analize calitate apă 6 luni sau anual subterane pentru a se asigura că nu are loc prelevata din infiltrarea efluenților proveniți de la piezometrele de gunoiul de grajd în apele subterane monitorizare Se vor respecta cu strictețe perioadele de Evidențe înregistrate Periodic interdicție, pentru împrăștierea pe terenurile agricole a gunoiului de grajd și a fracțiilor lichide, conform Codului de Bune Practici Agricole Deșeurile din sticlă, metal, plastic, Registre / evidențe / Lunar Primăria hârtie/carton sunt colectate selectiv din contracte gunoiul de grajd și depozitate temporar în spații special amenajate (boxe), și ulterior valorificate / eliminate prin societăți Deșeuri autorizate Substanțele și materialele periculoase sunt Registre / evidențe / Lunar Primăria depozitate în locuri special amenajate în contracte vederea eliminării de către operatori specializați Nivelul de zgomot echivalent la limita Examinarea Lunar Primăria Zgomot amplasamentului nu depășește limitele reclamațiilor înregistrate admisibile pentru mediul ambiant 33

Pagina 34

Amplasamentul platformei se va Observație Lunar Primăria împrejmui cu gard din plasă de sârmă cu stâlpi de oțel la intrarea și la ieșirea din incintă, împrejmuirea va fi prevăzută cu porți pentru acces. Accesul personalului de deservire se face pe o poartă prevăzută cu sistem de încuiere, pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate; Se va efectua instructajul de protecția Fișe de instructaj Lunar Primăria Sănătate și securitate muncii și se va efectua controlul asupra aplicării și respectării normelor specifice Se vor aplica reguli și măsuri de prevenire Fișe de instructaj Lunar Primăria și stingere a incendiilor Personalul angajat pentru operarea Evidențe înregistrate, Lunar Primăria platformei de gunoi de grajd va fi echipat interviuri cu angajații și va fi folosi echipamente pentru protecția muncii Verificarea integritătii împrejmuirii cu Observație, fotografii Saptamanal Primăria/Administator plasa de sarma a platformei pentru a platforma Biodiversitate/habitate impiedica patrunderea animalelor naturale domestice sau salbatice si caderea acestora in bazinul de colectare a fractiilor lichide. Angajați din rândul populației locale Nr. angajați, contracte de Lunar Primăria Social muncă PRIMAR, STANCIU GHEORGHE 34 34

Pagina 35

Anexa 3 Minuta consultării publice pentru planul de management social și de mediu pentru „STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI” 35

Pagina 36

36

Pagina 37

Lista participanților la consultarea publică pentru planul de management social și de mediu pentru „STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI” 37

Pagina 38

38

Pagina 39

39

Pagina 40

Anexa 4 A. GHIDUL DE MEDIU PENTRU CONTRACTELE DE LUCRĂRI CIVILE Contractorii vor fi obligați să folosească standarde și proceduri de construcție adecvate din punct de vedere al protecției mediului. Toate contractele de lucrări civile vor avea incluse următoarele prevederi de protecție a mediului: 1 Vor fi luate toate măsurile și precauțiile necesare pentru a evita impactul negativ asupra mediului și perturbările care pot apărea în timpul executării lucrărilor. Acestea se vor realiza prin evitare sau renunțare, daca este posibil, mai degrabă decât reducerea sau atenuarea impactului, o dată ce acesta este produs. 2 Conformarea cu toate cerințele legislației naționale și locale pentru protecția mediului. Va fi nominalizat personalul responsabil pentru implementarea acțiunilor de protecție a mediului și care să fie instruit de către inginer sau de către autoritățile pentru protecția mediului. 3 Minimizarea emisiilor de praf, astfel încât să se minimizeze sau să se evite impactul negativ asupra calității aerului. 4 Prevenirea sau minimizarea zgomotului și vibrațiilor provenite de la funcționarea vehiculelor și a echipamentelor. 5 Minimizarea perturbării și refacerea vegetației, acolo unde aceasta este distrusă din cauza lucrărilor de construcție. 6 Protejarea apelor de suprafață și subterane, precum și a solului împotriva poluării. Colectarea și eliminarea corespunzătoare a resturilor din construcții. B. GHIDUL DE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI SECURITATE B.1 Introducere Secțiunea privind Ghidul de mediu detaliază aspectele specifice care vor fi avute în vedere pe durata execuției lucrărilor. Ghidul de mediu pentru contractele de lucrări civile va fi încorporat în documentația de achiziție, în cadrul procesului de selecție a firmelor de construcție pentru realizarea lucrărilor. O clauză care se va viza situația descoperirilor „întâmplătoare” va trebui să fie inclusă în toate sub-contractele pentru lucrări civile care sunt finanțate de împrumut. Ghidul acoperă tematici cu privire la manevrarea molozului generat pe durata execuției construcției, selecția materialelor de construcție și a metodologiilor de construcție cu impact redus asupra mediului și metode de economisire a energiei. B.2 Amplasamentul Peisajul natural va fi conservat. Lucrările de construcție vor fi realizate astfel încât să se evite distrugerea inutilă și deteriorarea mediului natural. În afară de zonele pentru care este necesară curățarea după activitățile obișnuite, toți arborii, tufișurile și vegetația vor fi conservați și protejați împotriva pagubelor pe care le pot provoca lucrările de construcție. La finalizarea etapei de construcție, pagubele inerente vor fi recuperate, și, de preferință, se va reveni la starea inițială. Contractorul va realiza lucrările de construcție, astfel încât să prevină scurgerea poluanților, a gunoiului și a altor substante contaminante în sursele de apă subterane și de suprafață. Astfel de poluanți pot fi zgură, deșeuri menajere, reziduuri, produse petroliere, substanțe chimice, biocide, săruri minerale și poluanți 40

Pagina 41

termici. Efluenții nu se vor deversa în cursurile de apă fară o sedimentare anterioară, filtrare sau aplicare a altor mijloace de control care să determine evitarea scăderii calității apelor sau să afecteze flora. Examinarea și analiza specifică a amplasamentului vor trebui să evalueze cu atenție următoarele probleme:  Praful și zgomotul emis ca urmare a lucrărilor de demolare și de construcție;  Aruncarea neglijentă a deșeurilor provenite din construcție, împrăștierea accidentală a uleiurilor de mașină, a lubrifianților etc;  Manevrarea deficitară a materialelor periculoase cum ar fi azbestul și vopselele pe durata transportului și manipulării va trebui redusă la minim.  Pentru a reduce nivelul de zgomot, durata execuției construcției va fi restricționată între anumite ore. Tot molozul, toate deșeurile din activitățile de construcție și deșeurile de lemn vor fi stocate în cadrul șantierului.  Deșeurile din lemn vor fi depozitate separat și vor fi reciclate în loc să fie aruncate.  Focul deschis și aruncarea ilegală vor fi interzise. Vor fi stabilite zone adecvate pentru stocarea pămîntului /argilei și nisipului, iar înainte de a depozitarea propriu-zisă va trebui obținută aprobarea autorităților relevante privind respectiva operațiune.  Realizarea de grămezi de resturi provenite din activitățile de construcție va fi evitată, iar deșeurile vor fi depozitate periodic într-un loc special autorizat în acest sens. Vor fi asigurate jgheaburi pentru transferul molozului de la etajele mai înalte la nivelul solului.  Executarea de construcții în albiile și pe marginea albiilor de apă va fi evitată pe cât posibil. Este necesară obținerea unei autorizații speciale pentru situația de traversare a albiei unui râu.  Lucrările de construcții nu trebuie să se desfășoare în timpul perioadei de cuibărire a păsărilor (aprilie - iunie), în cazul sub-proiectelor amplasate în sau în imediata apropiere a unei arii naturale protejate, pentru a elimina impactul negativ asupra habitatelor păsărilor. B.3 Selecția materialelor și a metodologiilor de construcție Vor fi selectate bunuri și servicii care nu aduc prejudicii mediului. Se va acorda prioritate acelor produse care respectă standarde recunoscute internațional sau simboluri naționale. Materialele și metodele tradiționale îndelung testate vor fi alese cu prioritate față de tehnologiile noi sau necunoscute. Amplasamentele construcțiilor vor fi împrejmuite pentru a preveni accesul neautorizat și vor fi impuse măsuri generale de siguranță. Inconvenientele de ordin temporar cauzate de lucrările de construcții vor fi minimizate prin activități de planificare și coordonare cu contractorii, vecinii și autoritățile. În zonele dens populate, activitățile generatoare de zgomot și vibrații vor trebui strict limitate doar pe timpul zilei. Organizarea de șantier a contractorului trebuie planficată din timp, pentru a putea stabili cum va arăta la finalizare. Aceasta va fi amplasat în așa fel încât să permită salvarea habitatului natural (arbori, vegetatie) într-o măsură cât mai mare. B.4 Gestionarea deșeurilor Manevrarea resturilor provenite din activitățile de construcție va fi realizată în conformitate cu reglementările naționale și locale și după cum este menționat în PMM, precum și ținând cont de 41

Pagina 42

considerațiile cu privire la specificul amplasamentului prezentate mai sus. Aceste reglementări sunt elaborate și aplicabile în România. Monitorizarea va fi responsabilitatea diriginților de șantier angajați și desfășurându-și activitatea pentru comună și a specialistului în politici asiguratorii al INPCP UMP. B.5 Măsuri de sănătate și siguranță ocupaționale Contractorul are obligația să asigure toate materialele și echipamentul de protecție necesare, iar muncitorii au obligația să utilizeze acest echipament – căști, mănuși, ochelari, precum și uniforme de lucru, după caz. Toate aceste măsuri minime de protecție, însoțite de evitarea epuizării lucrătorilor, prevenirea leziunilor ergonomice și a altor accidente de muncă care sunt determinate de manipularea repetitivă, excesivă și manuală a materialelor de construcție. Recomandările pentru pevenirea și controlul acestora includ cunoașterea celor mai comune cauze ale leziunilor care pot fi provocate în timpul lucrărilor de construcție și dezafectare: • Instruirea lucrătorilor cu privire la ridicarea și manipularea materialelor, în tehnici de construcție și dezafectare a proceselor, inclusiv stabilirea de limite de greutate peste care este necesară asistența mecanizată. • Planificarea organizării de șantier astfel încât să fie minimizată necesitatea transferului manual de greutăți • Utilizarea de instrumente și de stații de lucru, astfel încât să fie redusă necesitatea forței • Implementarea controalelor administrative în procesele de lucru, cum ar fi rotația posturilor și pauzele. 42

Pagina 43

Anexa 5 MĂSURI DE PREVENIRE SAU MINIMIZARE A UNEI INFECȚII COVID-19 RECOMANDĂRI ALE BĂNCII MONDIALE PENTRU PROIECTELE DE CONSTRUCȚII CIVILE8 1. PROVOCĂRI ALE PROIECTELOR DE CONSTRUCȚII CIVILE De cele mai multe ori, în proiectele de construcții civile sunt implicate multe persoane: forța de muncă, furnizorii, serviciile suport. Forța de muncă poate aduce la un loc muncitori de pe plan internațional, național, regional și local. Aceștia pot fi nevoiți să locuiască împreună pe șantier, în cadrul comunităților din apropierea șantierului de construcții sau să se întoarcă acasă după terminarea programului. Pe șantier pot fi prezenți în mod permanent mai mulți contractori, care să realizeze diverse activități, fiecare cu echipa proprie de angajați. Lanțurile de aprovizionare pot implica furnizori de la nivel internațional, regional sau național, care să permită realizarea unui flux constant de bunuri și servicii pentru derularea proiectului (inclusiv aprovizionarea cu combustibili, alimente, apă). Ca urmare, va exista și un flux constant de entități care intră și ies de pe șantier: servicii suport (de exemplu, cei care asigură furnizarea de mese calde, de curățenie, echipamente, materiale), precum și sub-contractori specializați, care realizează diferite elemente ale activității. Având în vedere complexitatea și numărul mare de lucrători, potențialul de răspândire a bolii infecțioase în proiectele care implică lucrări de construcții este destul de ridicat, ca de altfel și consecințele pe care le poate avea o astfel de răspândire. Pot apărea situații în care un număr mare de muncitori se îmbolnăvesc, ceea ce poate suprasolicita serviciile medicale și pentru situații de urgență de la nivel local, și pot pune în pericol ritmul de realizare al lucrărilor de construcție, precum și calendarul proiectului. Acest impact va fi amplificat în cazul în care forța de muncă este numeroasă și/sau proiectul este amplasat în zone mai puțin accesibile sau unde accesul la serviciile medicale este limitat. În astfel de situații, comunicarea cu comunitățile din apropiere poate fi tensionată sau dificilă, și pot apărea conflicte, mai ales dacă locuitorii din zonă consideră că pot fi expuși îmbolnăvirii din cauza derulării proiectului, sau pentru că resursele oricum insuficiente, ar trebui împărțite cu acesta. De asemenea, proiectul trebuie să ia toate precauțiile necesare pentru a preveni infectarea comunităților locale. 2. CARE TREBUIE SĂ FIE ABORDAREA CONTRACTORULUI? Contractorul trebuie să identifice măsurile necesare pentru a răspunde situației COVID-19. Măsurile fezabile depind de contextul proiectului: amplasare, resurse existente, disponibilitatea materiilor prime, capacitatea serviciilor locale de urgență / medicale, gradul de răspândire a virsului în zonă. O abordare sistematică a planificării, identificarea provocărilor asociate schimbărilor bruște, vor ajuta proiectul să identifice cele mai bune măsuri posibile pentru a face față situației. Măsurile necesare pentru a răspunde situației COVID-19 pot fi prezentate în diferite moduri (sub forma unor planuri pentru situații de urgență, în completarea planului de pregătire existent pentru situații de urgență sau ca o procedură de sine stătătoare). Unitățile de implementare ale proiectelor și contractorii trebuie să aibă în vedere 8 Această notă a fost realizată în data de 07.04.2020 și include link-uri către cele mai noi recomandări din domeniu la această data (de ex. de la OMS). Având în vedere evoluția rapidă a situației, este important ca atunci când este utilizată nota, să fie verificate și posibilele actualizări ale acestor resurse externe. 43

Pagina 44

recomandările autorităților relevante, atât cele naționale, cât și cele internaționale (de exemplu, OMS), care sunt actualizate frecvent (vezi referințele și link-urile furnizate). Abordarea problemelor legate de COVID-19 pe un șantier de construcții depășește aspectele legate de siguranța și sănătatea ocupaționale, în acest proces fiind necesară implicarea diferiților membri ai echipei de management de proiect. În multe cazuri, cea mai eficientă abordare este stabilirea de proceduri pentru această situație, urmând ca ulterior acestea să fie implementate sistematic. În funcție de specificul fiecărui proiect, poate fi desemnată o echipă care să se ocupe de problemele legate de COVID-19, și care poate să includă reprezentanți ai unității de implementare a proiectului, dirigintele de șantier, reprezentanți ai managementului contractorului (de exemplu, managerul de proiect) și sub-contractorilor, experți pentru probleme de siguranță, medicale și de securitate ocupațională. Procedurile trebuie să fie clare și explicite, să poată fi revizuite când este necesar, monitorizate de persoana(ele) desemnată(e) ca punct focal COVID-19. Procedurile trebuie să fie fundamentate, distribuite tuturor contractorilor și discutate în cadrul întâlnirilor pentru coordonarea proiectelor. Aspectele de mai jos sunt utile pentru asigurarea unui management corespunzător al locului de muncă, dar pot fi folosite și pentru pregătirea proiectului în situația COVID19. (a) CARACTERISTICI ALE FORȚEI DE MUNCĂ Pe multe șantiere de construcții există un amestec de diferite categorii de muncitori: muncitori de pe plan local, muncitori din alte părți ale țării, muncitori din alte țări. Muncitorii pot fi angajați sub diferite forme și în condiții diferite, iar cazarea lor poate fi de asemenea, diferită. Analiza acestor aspecte variate legate de forța de muncă folosită este utilă în identificarea măsurilor de reducere a impactului:  Contractorul pregătește un profil detaliat al forței de muncă existente, identifică activitățile-cheie, programul de realizare a acestora, duratele diferite ale contractelor și programul de lucru prin rotație (de exemplu 4 săptămâni de lucru, 4 săptămâni de pauză)  Analiza forței de muncă utilizate include și o defalcare in funcție de cazarea muncitorilor: la domiciliu (în cazul muncitorilor de pe plan local) sau pe șantier (de exemplu, în baraca muncitorilor). Dacă este posibil, vor fi identificați și muncitorii care prezintă un risc mai ridicat pentru COVID-19, cei care au deja probleme de sănătate sau care poti fi mai expuși riscului din alte motive.  Trebuie acordată atenție modului în care poate fi limitată mișcarea pe șantier și în afara acestuia. Pentru aceasta, pot fi prelungite unele contracte de muncă, pentru ca muncitorii să nu se întoarcă la domiciliu în zonele afectate, sau să nu revină pe șantier dintr-o zonă afectată.  Muncitorii care sunt cazați pe șantier trebuie să aibă un contact minim cu persoane care locuiesc în apropierea șantierului, iar în unele cazuri, să le fie interzisă părăsirea șantierului pe durata contractului lor de muncă, astfel încât să fie evitat contactul cu comunitățile locale.  Se va analiza posibilitatea ca muncitorii care sunt cazați în cadrul comunității locale să se mute pe șantier, unde li se vor aplica același restricții.  Muncitorii care provin din rândul comunității locale, și care se întorc acasă zilnic, săptămânal sau lunar sunt mai dificil de gestionat. Aceștia ar trebui verificați la intrarea și ieșirea de pe șantier; în anumite circumstanțe poate fi necesar să li se solicite să se cazeze pe șantier sau să nu mai vină la lucru. (b) ACCESUL PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII ȘI VERIFICĂRILE DE LA ÎNCEPUTUL PROGRAMULUI DE LUCRU Intrarea/ieșirea de pe șantier trebuie controlate și documentate, atât pentru muncitori, cât și pentru alte persoane, inclusiv pentru personalul auxiliar și cei care asigură aprovizionarea cu materiale. Măsuri care pot fi luate:  Stabilirea unui sistem de control al intrării/ieșirii de pe șantier, consolidarea împrejmuirii șantierului, stabilirea unor puncte de intrare/ieșire de pe șantier (dacă nu există deja). Toate intrările/ieșirile trebuie documentate. 44

Pagina 45

 Instruirea personalului care asigură paza pe șantier în ceea ce privește acțiunile de mai sus: împrejmuirea șantierului, controlul intrărilor și al ieșirilor, modul de lucru necesar pentru punerea în practică a acestui sistem și a oricăror alte măsuri referitoare la COVID-19.  Instruirea personalului care va monitoriza intrarea pe șantier, asigurarea resurselor necesare pentru documentarea intrărilor, verificarea temperaturii muncitorilor și înregistrarea informațiilor legate de muncitorii cărora li s-a refuzat accesul.  Confirmarea că muncitorii sunt apți pentru muncă înainte de intrarea pe șantier sau înainte de începerea lucrului. Deși ar trebui să existe deja proceduri pentru astfel de situații, trebuie acordată o atenție deosebită acelor muncitori care au și alte probleme de sănătate sau sunt mai expuși riscului din alte motive. De asemenea, trebuie avută în vedere și renunțarea la personalul cu probleme de sănătate.  Verificarea și înregistrarea temperaturii la intrarea pe șantier a muncitorilor și a altor persoane sau solicitarea raportării individuale înainte sau la intrarea pe șantier.  Realizarea de informări succinte ale muncitorilor, înainte de începerea programului de lucru, cu accent pe măsurile specifice pentru COVID-19, incluzând modul corect în care se tușește, igiena mâinilor, măsurile de distanțare – prin folosirea de metode demonstrative și participative.  În timpul informărilor zilnice, li se va reaminti muncitorilor că este utilă auto-monitorizarea posibilelor simptome (febră, tuse, alte simptome respiratorii) și că trebuie să anunțe personalul responsabil sau punctul focal pentru COVID-19 dacă au simptome sau nu se simt bine.  Nu se va permite accesul muncitorilor care vin dintr-o zonă afectată sau care au intrat în contact cu o persoană infectată care s-a întors dintr-o zonă afectată, pentru o perioadă de 14 zile sau (daca acest lucru nu este posbil), izolarea unor astfel de muncitori pentru 14 zile.  Muncitorilor bolnavi nu li se va permite intrarea pe șantier, aceștia fiind redirecționați către unitățile medicale locale, sau dacă este necesar, li se va cere să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile. (c) REGULI GENERALE DE IGIENĂ Cerințele referitoare la igienă trebuie comunicate și monitorizate:  Instruirea muncitorilor și a personalului prezent pe șantier asupra semnelor și simptomelor COVID-19, a modului de răspândire a acestuia, cum trebuie să se protejeze (inclusiv prin spălarea frecventă a mâinilor și distanțare socială) și ce trebuie să facă dacă ei sau alte persoane dacă manifestă aceste simptome (pentru informații detaliate consultați OMS COVID-19 sfaturi pentru public).  Instalarea de afișe și marcaje pe șantier, cu texte și imagini în limbile locale.  Se vor asigura puncte de spălare a mâinilor dotate cu săpun, prosoape de hârtie și pubele de gunoi închise, în zone cheie de pe șantier, inclusiv la intrarea/ieșirea de din zonele de lucru - unde există toalete, cantine pentru distribuirea mâncării sau unde este disponibilă apa potabilă, în zona de cazare a muncitorilor, la punctele de colectare a deșeurilor, în magazii/zone de depozitare, în spațiile comune. Acolo unde nu există puncte de spălare a mâinilor sau dacă acestea nu sunt adecvate, ele trebuie organizate. Poate fi utilizată și o soluție de spălare a mâinilor pe bază de alcool (cu 60-95% conținut de alcool).  Analiza modului în care este asigurată cazarea muncitorilor, inclusiv prin luarea în considerare a cerințelor IFC/EBRD recomandări privind cazarea muncitorilor: procese și standarde  O parte din spațiul de cazare destinat muncitorilor va fi păstrat ca rezervă pentru personalul care poate fi infectat și care trebuie să fie izolat sau să stea în carantină (vezi paragraful (f)). (d) PĂSTRAREA CURĂȚENIEI ȘI ELIMINAREA DEȘEURILOR Toate zonele șantierului vor fi curățate frecvent și cu rigurozitate, inclusiv spațiile de birouri, de cazare, cantinele, spațiile comune. Pentru echipamentele cheie folosite în activitățile de construcție vor fi verificate procedele de curățenie (mai ales dacă acestea sunt operate de muncitori diferiți):  Personalului de curățenie trebuie să i se asigure echipament de curățenie, materiale și dezinfectanți. 45

Pagina 46

 Analiza proceselor generale de curățenie, instruirea personalului de curățenie în ceea ce privește procedurile adecvate de curățenie și frecvența necesară de realizare a acestora, în zone des folosite sau cu risc ridicat.  Acolo unde se estimează că personalul de curățenie trebuie să curețe zone care au fost contaminate sau este posibil să fi fost contaminate cu COVID-19, trebuie să se asigure echipament de protecție personal adecvat: halate sau șorțuri, mănuși, protecție pentru ochi (măști, ochelari de protecție sau ecrane de protecție), ghete sau încălțăminte de lucru închisă. Dacă nu poate fi asigurat echipamentul de protecție personală, atunci vor fi puse la dispoziție cele mai bune alternative disponibile.  Personalul de curățenie va fi instruit asupra regulilor de igienă (inclusiv spălarea mâinilor) - înainte de, în timpul și după efectuarea curățeniei; despre folosirea în siguranță a echipamentului personal de protecție (acolo unde este necesar); asupra gestionării deșeurilor (inclusiv a echipamentelor de protecție personală și materiale de curățenie folosite).  Orice tip de deșeu medical produs în timpul îngrijirii unor muncitori bolnavi trebuie colectat în pubele sau saci separate, iar apoi tratat și eliminat conform cerințelor relevante (naționale, ale OMS). Dacă este necesară incinerarea unor astfel de deșeuri, aceasta trebuie să dureze cât mai puțin. Deșeurile trebuie minimizate și separate, astfel încât doar o mică parte a acestora să fie incinerate (mai multe informații în recomandările provizorii ale OMS referitoare la managementul calității apei, al deșeurilor și serviciilor de salubritate pentru COVID-19). (e) FLEXIBILIZAREA PROCEDURILOR DE LUCRU Pot fi luate în considerare modificări ale proceselor și programului de lucru, astfel încât contactul între muncitori să fie redus; acest lucru poate influența calendarul de realizare a proiectului. Astfel de măsuri pot fi:  Reducerea mărimii echipelor de muncitori  Limitarea numărului de muncitori prezenți pe șantier în același moment  Folosirea unui sistem de rotație a muncii de 24 h  Adaptarea sau reorganizarea proceselor de muncă pentru anumite activități astfel încât să fie posibilă distanțarea socială; instruirea muncitorilor asupra acestor procese  Continuarea instruirilor obișnuite referitoare la siguranța în muncă, cu adăugarea aspectelor specifice COVID- 19. Instruirile trebuie să includă și folosirea adecvată a echipamentului personal de protecție. Deși la momentul elaborării acestei note, recomandările generale nu solicită purtarea echipamentului de protecție specific COVID- 19 pentru muncitorii din construcții, acest aspect trebuie urmărit continuu (mai multe informații oferă recomandările provizorii ale OMS pentru utilizarea rațională a echipamentului personal de protecție pentru COVID-19).  Analiza metodelor de lucru astfel încât să fie redusă folosirea echipamentului personal de protecție din construcții, dacă apar probleme în procurarea lor sau dacă acesta este necesar muncitorilor din domeniul medical și personalului de curățenie. Aici pot fi incluse de exemplu, reducerea utilizării măștilor de praf prin verificarea funcționării sistemelor de stropire cu apă sau prin reducerea limitei de viteză pentru camioane.  Acolo unde este posibil, organizarea pauzelor de prânz în aer liber  Daca este posibil, modificarea structurii cantinelor și organizarea prânzului la ore diferite, pentru a permite păstrarea distanței sociale și reducerea treptată sau restricționarea temporară a accesului la spațiile de recreere existente pe șantier  La un moment dat e posibil să fie necesară revizuirea calendarului de realizare a proiectului, să fie analizat gradul în care este necesară ajustarea acestuia (sau oprirea lui) astfel încât el să reflecte utilizarea unor metode de lucru prudente, posibila expunere a muncitorilor și comunității din apropiere, precum și disponibilitatea materiilor prime, lunând în considerarea recomandările și instrucțiunile guvernamentale. (f) PLANIFICAREA SERVICIILOR MEDICALE Se va face o analiză a serviciilor medicale existente la dispoziția proiectului, pentru a stabili dacă acestea sunt adecvate, prin identificarea infrastructurii existente (mărimea postului / a clinicii medicale, numărul de paturi, unitățile de izolare), a personalului medical, echipamentelor și materialelor disponbile, procedurilor și instruirilor derulate. Dacă acestea nu sunt corespunzătoare, acolo unde este posibil ele pot fi dezvoltate, inclusiv prin: 46

Pagina 47

 Dezvoltarea infrastructurii medicale și stabilirea unor zone în care pacienții să poată fi izolați. Pentru realizarea acestor zone pot fi consultate recomandările provizorii ale OMS pentru introducerea în carantină a persoanelor pentru controlul COVID-19. Unitățile de izolare trebuie să fie amplasate la distanță de locul în care sunt cazați muncitorii și de alte activități în derulare pe șantier. Dacă este posibil vor fi puse la dispoziție camere pentru câte o persoană, bine ventilate (cu ferestre și ușă care se deschid). Dacă acest lucru nu este posibil, unitățile de izolare trebuie să permită cel puțin păstrarea distanței de 1 m între muncitorii din aceeași cameră, separarea acestora cu ajutorul unei perdele. Muncitorii bolnavi trebuie să se deplaseze cât mai puțin posibil, să evite utilizarea spațiilor comune, iar vizitele nu pot fi premise decât după o perioadă de 14 zile în care nu s-au manifestat simptomele bolii. Dacă este nevoie ca aceștia să folosească spațiile comune (de exemplu, bucătăria sau cantina), aceasta ar trebui să aibă loc doar atunci când sunt prezenți muncitorii care nu sunt afectați, iar zonele respective trebuie curățate înainte și după.  Instruirea personalului medical, inclusiv cu informații actualizate furnizate de OMS referitoare la COVID-19 și recomandări specifice pentru situația COVID-19. Dacă se bănuiește o infectare cu COVID-19, personalul medical prezent pe șantier trebuie să urmărească recomandările provizorii ale OMS privind prevenirea și controlul infecțiilor în acordarea îngrijirilor medicale atunci când este bănuită o infecție cu noul coronavirus (nCoV) .  Instruirea personalului medical pentru realizarea de teste, dacă acest lucru este disponibil și permis, conform legislației naționale.  Analiza echipamentelor, a materialelor și medicamentelor disponibile pe șantier și obținerea de resurse suplimentare, dacă este necesar și posibil. Aici pot fi incluse echipamentele medicale personale de protecție, cum ar fi halate, șorțuri, măști medicale, mănuși, protecții pentru ochi etc. în acest sens, pot fi urmate recomandările OMS (WHO recomandări provizorii ale OMS privind utilizarea eficientă a echipamentului de protecție personală (PPE) pentru COVID-19).  Dacă elementele PPE nu sunt disponibile, personalul medical al proiectului trebuie să identifice alte variante. Acestea pot fi găsite în mod curent pe șantierele de construcții și pot fi măști împotriva prafului, mănuși folosite în construcții și ochelari de protecție. Deși acestea nu sunt recomandate, pot fi folosite în lipsa unor echipamente medicale corespunzătoare.  De obicei, pe șantierele de construcții nu se găsesc ventilatoare, și în orice caz, intubarea pacienților trebuie realizată de personal medical calificat. Daca unul dintre muncitori se simte foarte rău și are dificultăți de respirație, acesta trebuie transportat imediat la un spital (v. (g) mai jos).  Analiza modului în care sunt gestionate deșeurile medicale, inclusiv modul de colectare și eliminare a acestora (pentru mai multe informații pot fi consultate recomandările provizorii ale OMS referitoare la management

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.