Document
PMSM Prisacani IS actualizat 082020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,2 MB · modificat pe site: 26.09.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „PMSM Prisacani IS actualizat 082020”, Comuna Prisăcani, jud. Iași. Sursa: http://www.uat-prisacani.ro/wp-content/uploads/2023/09/PMSM-Prisacani-IS-actualizat-082020-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/prisacani/69636-pmsm-prisacani-is-actualizat-082020, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLANUL DE MANAGEMENT SOCIAL ȘI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL
„STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE
COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI”
1. Context
1.1. Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”
În 1991, Uniunea Europeană a introdus Directiva 91/676/CEE (numită, în continuare,
Directiva Nitrați) ce urmărește protejarea calității apei în Europa prin prevenirea poluării apelor
subterane și a celor de suprafață cu nitrați proveniți din surse agricole și prin promovarea
utilizării de bune practici agricole. Pentru a se alinia cerințelor Directivei Nitrați a UE, precum
și pentru a promova o agricultură sustenabilă, România a dezvoltat Proiectul pentru Controlul
Integrat al Poluării cu Nutrienți (INPCP), finanțat, în perioada 2008 – 2017, de către Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și de către Fondul Global de Mediu
(GEF).
În aprilie 2015, România a solicitat sprijin suplimentar din partea Băncii Mondiale pentru a
continua implementarea Directivei Nitrați a UE, având în vedere provocările continue cu care
România se confruntă din cauza poluării cu nutrienți la nivel național și mulțumită experienței
de succes castigate prin implementarea proiectului INPCP. Finanțarea Adițională propusă
permite finanțarea investițiilor în comunitățile locale pentru reducerea poluării cu nutrienți,
sprijinirea întăririi instituționale și consolidarea capacității pentru respectarea și îmbunătățirea
practicilor agricole, în special pentru micii fermieri, astfel încât să se evite penalizarea acestora
pentru nerespectarea normelor de eco-condiționalitate obligatorii pentru obținerea sprijinului
UE în agricultură (plăți directe).
Proiectul are 4 componente:
Componenta 1 – Investiții la Nivelul Comunităților Locale pentru Reducerea Poluării cu
Nutrienți
Componenta 1 oferă sprijin pentru realizarea de investiții și practici eficiente de reducere a
poluării cu nutrienți provenind din surse agricole, creșterea animalelor și surse umane. Sprijinul
financiar este disponibil unităților administrativ – teritoriale (UAT), potrivit criteriilor de
selecție.
Lista investițiilor include: (i) sisteme de depozitare și manevrare, la nivel de comună, destinate
realizării unui mai bun management al gunoiului de grajd și menajer – sistemele la nivel de
comună sunt relevante în această situație întrucât efectivele de animale sunt deținute în facilități
foarte mici localizate în intravilan, iar importanța acestora a fost confirmată de către rezultatele
proiectului APCP; (ii) plantarea de arbori ca perdele forestiere de protecție în vederea stopării
degradării corpurilor de apă și pentru prevenirea eroziunii solului, precum și reabilitarea
pășunilor; (iii) acțiuni demonstrative pentru îmbunătățirea calității apei și a condițiilor de
igienă; și (iv) promovarea respectării Codului de bune practici agricole în exploatații prin
investițiile specifice dedicate unui management eficient al nutrienților, capabil să reducă
emisiile de nutrienți.
Componenta 2 – Întărirea capacității instituționale și de reglementare
Această componentă se concentrează pe dezvoltarea capacității insituționale și de coordonare
în cadrul unor instituții, autorități, agenții și alți factori de interes relevanți la nivel național și
local implicați în reglementarea, implementarea, monitorizarea și raportarea Directivei Nitrați
și a Directiva Cadru pentru Apă UE. Proiectul contribuie prin furnizarea de echipamente,
1
Pagina 2
software și alte facilități necesare, inclusiv sesiuni de instruire specializate pentru MAP,
ANAR, MADR, APIA, Agenția Națională de Protecție a Mediului, Garda de Mediu și
Direcțiile de Sănătate Publică. Activitățile vor include totodată sprijin pentru ANAR pentru
monitorizarea și raportarea către MAP și UE a calității apelor de suprafață și subterane în
conformitate cu Directiva Nitrați și Directiva Cadru pentru Apă, dar și prin construcția și
furnizarea de piezometre, achiziția de echipamente de laborator și a aplicațiilor software
aferente, asigurarea de asistență tehnică pentru diverse activități precum derularea de studii și
dezvoltarea de software.
Componenta 3 – Strategia de conștientizare publică și sprijin pentru informare
Această componentă include realizarea activităților de conștientizare publică la nivel local, de
bazin hidrografic, național și regional, inclusiv întâlniri, ateliere, excursii, vizite de studiu și
evenimente și produse mass-media, pentru a prezenta proiectul și beneficiile sale, pentru a
promova îmbunătățirea condițiilor de igienă în mediul rural precum și implementarea bunelor
practici agricole, precum și asigurarea formării și asistenței pentru potențialii beneficiari.
Componenta 4 – Management de Proiect
Proiectul este implementat de către Unitatea de Management al Proiectului (UMP-INPC)
înființată în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor. Ministerul Apelor și Pădurilor este
autoritatea la nivel central pe deplin responsabilă pentru implementarea proiectului. Actuala
Comisie Interministerială pentru Aplicarea prevederilor Directivei Nitrați (CIA), prezidată de
reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor, asigură consilierea și supravegherea generală
pentru coordonarea tuturor activităților din proiect.
Cadrul legislativ în vigoare privind protecția mediului (aplicabil sub-proiectului)
- OUG nr. 195/2005, aprobată prin Legea nr.265/2006 privind protecția mediului
- HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra
mediului
- Ordinul Nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de
aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private
- Ordinul nr. 1798/2007pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu
- Legea 107/1996 legea apelor
1.2.Politicile asiguratorii sociale și de mediu ale Băncii Mondiale
Banca Mondială dispune de zece politici operaționale asiguratorii, care se aplică diferitelor
proiecte de dezvoltare pe catre Banca le implementează sau le finanțează. Scopul acestor
politici este de a asigura prevenirea sau cel puțin minimizarea riscurilor sociale și de mediu,
determinând în același timp creșterea beneficiilor socio-economice ale proiectelor aprobate, și
nu doar protejarea mediului înconjurător. Aceste politici au scopul de a crește eficacitatea și
impactul pozitiv al dezvoltării proiectelor susținute de Banca Mondială. Evaluarea impactului
asupra mediului ține cont, în plus față de aspectele de mediu globale și transfrontaliere, de
elementele mediului natural (aer, apă, sol), de sănătatea și securitatea populației, precum și
aspectele sociale (strămutarea involuntară, resursele fizice și culturale). Entitatea împrumutată
este responsabilă pentru elaborarea studiului de evaluare a impactului sau a planului de
management social și de mediu. Banca Mondială analizează și aprobă documentul respectiv.
Proiectul este clasificat în Categoria B – evaluare parțială și inițial a declanșat doar două politici
asiguratorii: OP 4.01 (evaluare de mediu) și OP 7.50 (proiecte realizate pe căi navigabile
2
Pagina 3
internaționale). În ceea ce privește sub-proiectele selectate și care sunt amplasate în apropiere
de sau în arii naturale protejate (situri Natura 2000), politica operațională OP 4.04 (Habitate
naturale) a fost declanșată în etapa inițială de implementare a finanțării adiționale.
1.3.Poluarea cu nutrienți în România
Aproximativ 45% din totalul populației României trăiește în mediul rural. Circa 3,63 milioane
exploatații agricole, reprezentand aproximativ o treime din fermele din UE, se află în România.
În prezent, 92% dintre aceste exploatații agricole au mai puțin de 5 hectare iar majoritatea o
reprezintă gospodăriile de subzistență. Din totalul de ferme, 68% sunt reprezentate de ferme
mixte, axate atât pe culturi cât și pe creșterea animalelor. Cu toate acestea, România trece
treptat de la agricultura la scară mica spre operațiuni la scară medie și mare. În ciuda creșterii
lente, dar constante a numărului de ferme de dimensiuni medii, majoritatea fermelor deține
câteva animale (cele mai întâlnite animale sunt vacile, cabalinele, porcinele, ovenele, caprinele,
gâștele și găinile) crescute în imediata apropiere a locuințelor, fără a fi prevăzute cu instalații
de depozitare adecvate pentru colectarea deșeurilor animale. Acest tip de practici agricole
necorespunzătoare conduce către poluarea apelor subterane cu nitrați și bacterii precum și către
răspândirea mirosurilor neplăcute și a muștelor. Micii fermieri întâmpină dificultăți în a aplica
practici agricole prietenoase cu mediul și, prin urmare, contribuie în mod semnificativ la
poluarea cu nutrienți din surse difuze. Acest lucru conduce la poluarea apelor subterane, fapt
ce prezintă amenințări la starea de sănătate a locuitorilor care folosesc apa din fantani pentru
băut.
Având în vedere că aproape întreg teritoriul României se află în bazinul Dunării, în anul 2013,
la recomandarea Comisiei Europene, România a acceptat ca întregul său teritoriu național să
se conformeze cu prevederile Programului de Acțiune pentru protecția apelor împotriva
poluarii cu nitrați din surse agricole. În cadrul acestei abordări noi, pregătirea și implementarea
de către autoritățile locale a “Planurilor de acțiune locale pentru protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați din surse agricole” au devenit obligatorii pe întregul teritoriu al României.
România are nevoie de investiții precum și de întărirea politicilor, regulamentelor și a
structurilor administrative, a serviciilor si competențelor aferente la nivel național, regional și
local pentru a putea ajuta zonele rurale să se conformeze cerințelor Directivei Nitrați a UE.
1.4.Mecanisme instituționale pentru implementarea cerințelor referitoare la
protecția mediului în perioadele de construcție/operare
Cerințele referitoare la protecția mediului vor fi implementate atât în perioada de construcție,
cât și în cea de operare (se vor respecta prevederile Hotărârii nr. 445 din 08/04/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și cele ale Ordinului
nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private) de către: Primăria
Prisăcani, contractori, APM Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Direcția de Sănătate
Publică Iași.
Investițiile proiectului vor fi supervizate de către specialiștii cu competențe pentru monitorizare
și evaluare din cadrul INPCP – UMP, sprijiniți de personalul de suport tehnic angajat special
în acest sens în cadrul fiecărei Direcții de bazin hidrografic. Termenii de referință specifici
menționează responsabilitățile specifice cu privire la managementul componentelor referitoare
la investiții din proiect.
3
Pagina 4
O atenție deosebită va fi acordată conformării cu politica generală de mediu, sănătate și
securitate a Grupului BM (ghidul F1) precum și legislației naționale din domeniul prevenirii și
controlului oricărui posibil impact asupra mediului, sănătății și securității, care poate apărea pe
parcursul activităților de construcție.
Suplimentar, la fiecare șantier de construcții, beneficiarul va asigura, pe propria cheltuială și în
baza legislației în vigoare, personal local pentru supravegherea și monitorizarea permanentă a
execuției lucrărilor. Aceștia vor avea de asemenea competența de a atenționa contractorii cu
privire la respectarea standardelor de mediu pe durata realizării obligațiilor lor stipulate în
contract (vezi anexa 4 a acestui document).
2. Descrierea proiectului
Obiectivul de investiții cu denumirea „Stație de compostare a gunoiului de grajd și ambalare
compost în comuna Prisăcani, județul Iași” va fi construit în localitatea Prisăcani, județul Iași.
Comuna Prisăcani se află în extremitatea de est a județului, la granița cu raionul Ungheni din
Republica Moldova, pe malul drept al Prutuli și pe cel stâng al Jijiei.
Beneficiarul proiectului este U.A.T. Prisăcani.
Descrierea proiectului:
a) O platformă comunală, de tip bazin din beton armat cu pereți pe 3 laturi (fără latura
frontală) cu capacitatea de a stoca 4800 mc/an de gunoi de grajd, având dimensiunile L x B =
65,20 x 46,40 m;
b) Un bazin de stocare pentru efluenți și precipitații;
c) O platformă pentru pubelele destinate colectării materialelor inerte (4 containere pentru
colectarea celor trei categorii de materiale inerte (sticlă, metal și plastic/carton) care ajung
accidental în gunoiul de grajd si unul pentru colectarea eventualelor deșeuri periculoase.
Containerele vor fi mobile pentru a putea fi manevrate mai usor de un încărcător mecanic.)
d) Un gard din plasă de sârmă cu stâlpi de oțel și centuri de beton armat, care va împrejmui
platforma;
e) Două piezometre, amplasate în apropierea platformei, unul în aval și unul în amonte fata
de direcția de curgere a apelor subterane, care vor deservi monitorizării periodice a calității
apei subterane, pentru a se asigura că nu are loc infiltrarea efluenților proveniți de la gunoiul
de grajd în apele subterane;
f) O cabină de pază
g) O hală de producție și ambalare compost
h) Remiza pentru utilaje
i) O peredea forestieră pentru protecție și cu rol peisagistic.
1 https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/topics_ext_content/ifc_external_corporate_site/sustainability-at-ifc/policies-standards/ehs-guidelines
4
Pagina 5
Plan de încadrare în teritoriu
5
Pagina 6
Plan general de situație
Durata de implementare a proiectului este estimată la 18 luni, iar durata de realizare a lucrărilor
de construire este de 12 luni și include activitățile de construcție conform graficului de mai jos:
Activități de
construcție
Luna 10
Luna 11
Luna 12
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
1.Pregatire
teren
2.Sapaturi
3.Realizare
strat de balast
4.Turnare
beton in
platforma
5.Armare talpa
fundatii ziduri
de sprijin
6.Turnare
beton talpa
7.Armare
pereti
8.Turnare
beton pereti
6
Pagina 7
9.Montare
rigola
colectoare
10.Realizare
bazin colector
11. Construcție
remiză utilaje
12.Realizare
drum de acces
în incintă
13.Realizare
imprejmuire cu
gard, poartă
acces
14. Montare
stâlpi solari
pentru
iluminat
perimetral
15. Plantare
perdea
forestieră de
salcâm
În etapa de execuție a proiectului vor fi utilizate următoarele materii prime și materiale de
construcție: beton rutier, beton, oțel, lemn.
Se estimează că în etapa de construcție volumele de materiale excavate și de materiale de
construcție utilizate sunt următoarele:
- Săpătură, 3260 m3
- Beton, 1350 m3
Materialele rezultate din activitatea de pe șantier se depozitează în locuri special amenajate și
se implementează măsuri pentru indepărtarea deșeurilor. Depozitarea materialelor de
construcție se va face astfel încât să nu se blocheze căile de acces și să nu poată fi antrenate
de vânt sau ape pluviale. Solul fertil decopertat se depozitează în locuri special amenajate și
se reamplasează la terminarea lucrărilor.
Se vor utiliza materiale periculoase de tipul carburanți, vopsele. Vopselele și carburanții vor
fi depozitați în spații împrejmuite, cu pardoseală impermeabilă. Aceste spații vor fi prevăzute
cu mijloace de stingere a incendiilor si cu o cantitate suficientă de materiale absorbante (ex.
nisip) pentru a se putea interveni în caz de scurgeri accidentale.
Accesul în incintă va fi asigurat prin intermediul unui drum de acces ce se va realiza din strat
de balast compactat și un strat de piatră spartă compactată.
Proiectul constă în construcția unei platforme din beton armat, de formă rectangulară, cu pereți
pe 3 laturi (fără latura frontală). Platforma este prevăzută cu un bazin pentru colectarea
efluenților și a apei din precipitații, cu suprafețe betonate pentru drumul de acces, parcarea
7
Pagina 8
utilajelor si pentru amplasarea a 4 containere de circa 1 m.c., pentru deșeuri recuperabile ajunse
accidental la platforma in amestec cu gunoiul de grajd.
Au fost analizate două soluții tehnico-economice: Scenariul 1 – O platformă betonată de tip
bazin din beton armat cu pereți pe 3 laturi (fără latura frontală) și Scenariul 2 – O platformă
betonată de tip incintă pavată cu dale de beton rutier și îngrădiză cu ziduri de sprijin din beton
armat.
În ambele scenarii, dimensiunile în plan ale suprafeței platformei sunt identice, fiind asigurată
o capacitate de depozitare de circa 4800 m.c./an gunoi de grajd. Capacitatea bazinului de
colectare a efluenților și apei din precipitații este identică în cele două scenarii.
Suprafețele betonate pentru drumul de acces, parcarea utilajelor si pentru amplasarea a 4
containere de circa 1 m.c., pentru deșeuri recuperabile sunt identice în ambele scenarii.
Tehnologia de compostare este identică în ambele situații: fermentație naturală, aerobă,
întreținută prin răsturnarea periodică a grămezilor de gunoi de grajd în vederea aerării acestuia.
3. Condițiile inițiale
Comuna Prisăcani se află în extremitatea de est a județului Iași, la granița cu raionul Ungheni
din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Este străbătută de
șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se
termină în DN24) și spre sud-est de Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Din acest
drum la Moreni se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce la vest spre Comarna (unde
se termină în DN28).
Lucrările de realizare a stației de compostare a gunoiului de grajd proiectate se vor executa în
extravilanul localității Moreni, comuna Prisăcani, jud. Iași, pe domeniul public.
Cu o suprafață de peste 60 km2, comuna Prisăcani este străbătută de două cursuri de apă, Jijia
la vest și Prut la est. Comuna Prisăcani se învecinează la notrd cu comuna Țuțora, la sud cu
comuna Grozești, la est cu Republica Moldova, la vest cu comunele Comarna și Costuleni.
Obiectivul de investiție se învecinează:
- la nord, teren extravilan comuna Prisăcani, distanța 2 m
- la sud, drumul DR 368/1 – distanța 6,85 m
- la est, drum de exploatare (pământ) – cu o lățime de 7 m și canal de desacre HCA 292/1 –
distanța 6 m
- la vest: teren imobil cu NC 61365 domeniul public, distanța 2,10 m.
În apropierea imobilului se află o moară – SC ANREANER SRL la o distanță de aproximativ
120 m, o ferma agricolă – PFA Stanciu Constantin la o distanță aproximativă de 500 m și ferma
agricolă – PFA Podaru Elena la o distanță aproximativă de 450 m. Distanța minimă față de
casele din imediata apropiere din intravilanul satului Prisăcani este de aproximativ 700 m.
Având în vedere apropierea de moara proprietate a societății SC ANREANER SRL, primăria
a cerut și obținut acordul scris al acestei societăți că este de acord cu edificarea pe terenul din
apropierea acesteiaa stației de compostare a gunoiului de grajd.
Accesul la amplasament se face din drumul județean DJ249 pe Strada Mitropolit Veniamin
Costache care se continuă cu drumul de exploatare care face legătura cu satul Prisăcani și
extravilanul com. Prisăcani pe latura de sud a imobilului.
8
Pagina 9
Geomorfologic, zona amplasamentelor se încadrează în:
- regiunea – Câmpia Moldovei
- subregiunea – Câmpia Jijiei inferioare
- unitatea -Culoarul Jijiei inferioare
Relieful este de șes, având diferențe de nivel foarte mici. Cotele sunt determinate conform
planului de referință Marea Neagră 1975.
Geologic, amplasamentul este situat în zona sud-estică a județului Iași și ocupă un areal din
Platforma Moldovenească. Această unitate tectono-structurală face parte din vorlandul
Carpaților Orientali și se caracterizeată prin două diviziuni structurale distincte: soclul cristalin
și cuvertura sedimentară; din alăctuira litologică a cuverturii sedimentar, mai importante sunt
formațiunile cuaternare în care se fundează construcțiile. Pe raza comunei sunt identificate
soluri diferite datorate condițiilor locale: roci, relief, vegetație. Acumularea intensă sau
moderată a humusului, nisiparea argilei și a hidroxizilor, condițiile vegetației de silvo-stepă au
dus la formarea solurilor brune de pădure, slab podzolice care ocupă majoritatea teritoriului
comunei și cernoziomuri ce ocupă terenurile la baza plantelor. În luna Jijiei sunt soluri
sărăturoase.
Terenul nu este situat în zone cu riscuri naturale sau antropice (nu este afectat de alunecări, nu
este în zonă inundabilă, nu este situat în zonă de protecție specială, nu este un fost depozit de
gunoi menajer, nu este situat într-un perimetru de protecție hidrogeologică, alte situații care fac
incompatibilă construirea).
Caracteristicile principale ale zonei amplasamentului o constituie energia de relief foarte redusă
(maximum 2 m) și existența în substrat a unei argile nisipoase galbene care trece de argilă și
adâncimea apei subterane la adâncimi de cca 4-6 m.
Conform studiului geotehnic elaborat de SC Thoraton SRL pentru construirea stației de
compostare a gunoiului de grajd și ambalare compost în comuna Prisăcani, județul Iași din
punct de vedere geotehnic pe amplasament se semnalează prezența formațiunilor de vârstă
cuaternară și sarmațiană în următoarea succesiune:
- în suprafață se găsește un strat vegetal cenușiu-cafeniu, cu fragmente de pietre, cu
grosimea de 0,6-0,7 m în zona aval
- urmează un strat de argilă nisipoasă galbenă-cafenie cu concrețiuni calcaroase rulate și
incluziuni nisipoase ruginii plastic rezistentă, având grosimea de circa 4,6-5 m. În zona cotei
de fundare, acesta este caracterizat printr-o porozitate medie de 46,93%
- în poziție subadiacentă de la adâncimi de 5,2-5,7 m există un praf nisipos argilos galbencenușiu plastic moale cu grosimi de 1,1-1,3 m, având în bază un nisip argilos galben cenușiu
plastic moale și care a fost investigat până la adâncimea de 7 m.
- Apa subterană este la adâncimi de 4,7-4,8 m și nu afectează negativ caracteristicile
geomecanice ale ternului în zona de fundare și nu reduce stabilitatea terenului în situația
producerii unor mișcări seismice; nivelul acviferului este liber.
Temperaturi medii și extreme. Precipitații lunare
Clima comunei este temperată, așezarea comunei dispunând de o însorire bună spre SV. Cele
mai frecvente vânturi sunt din N-NV. Temperatura medie anuală este de 8-9 ºC, media
temperaturilor în lunile de iarnă fiind de -3,5 ºC, iar vara de 21,3 ºC. Media precipitațiilor este
de 500 mm/an. Repartizată pe luni, media precipitațiilor este neuniformă. Se remarcă o
cantitate mai mică în luna ianuarie și un maxim în lunile aprilie-iunie.
9
Pagina 10
Ape subterane și de suprafață
Ape subterane – pe podul teraselor, apa subterană este cantonată la baza complexului nisipos
la peste 9-10 m adâncime, putând atinge uneori și 16-18 m.
Pe versant circulă dezordonat, cu descărcare din capul de strat, fiind prezentă la adâncimi
diferite, cuprinse între 4-6 m. În perioadele bogate în precipitații, sub cornișă, în prima treime
a versantului, în unele zone apare la zi sub formă de izvoare de coastă, iar spre baza versantului
crește până la 2-3 m.
Ape de suprafață- Teritoriul comunei Prisăcani este străbătut la est de râul Prut, iar la vest de
râul Jijia. Cel mai apropiat curs de apă față de platformă este râul Prut, situat la circa 1370 m
față de amplasamentul stației de compostare.
Calitatea apelor
Adâncimea la care se găsește apa freatică este mică și permite infiltrarea cu ușurință a
substanțelor provenite din gunoiul de grajd în sol și în pânza freatică, care alimentează fântânile
din satele Moreni și Prisăcani. Și în comuna Prisăcani, ca în mai toate comunitățile rurale din
România, gunoiul de grajd este depozitat în condiții improprii atât la nivelul gospodăriilor
individuale, cât și la nivelul localităților, fără a exista nicio măsură împotriva scurgerilor și
infiltrațiilor fracțiilor lichide (urină plus ape din precipitații). Acest fapt afectează mediul
înconjurător, în special solul și apele subterane sau de suprafață, contaminează pânza freatică,
regăsindu-se în râuri și în ultimă instanță, în apa de băut. Nivelurile de nitrați din sol și apa
potabilă pot ajunge să fie considerabile.
În prezent în comuna Prisăcani 820 de gospodării din totalul de 1252 din cele 3 sate
componente ale comunei (Moreni, Măcărești și Prisăcani) beneficiază de alimentare cu apă
potabilă. În satele comunei Prisăcani, gospodăriile folosesc preponderent apa din fântânile
tradiționale și mai puțin apa de la rețeaua de alimentare care este tratată în stația de tratare. Apa
din fântâni este preferată pentru că aceasta este gratuită, spre deosebire de cea din rețea pe care
trebuie să o plătească distribuitorului APAVITAL Iași.
Buletinul de analiză nr. 98576 din 15.06.2017 realizat de DSP Iași la cerea Primăriei Prisăcani,
la una dintre fântânile din satul Prisăcani, la fântâna gospodarului Agheluță Ghperghe relevă
un conținut de nitrați de 469,3 mg/l față de 50 mg/l care este valoarea maximă admisă. Situația
este aproape identifcă la toate fântânile din cele 2 sate ale comunei.
Comuna Prisăcani figurează în Ordinul nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităților pe
județe unde există surse de nitrați din activități agricole, la poziția nr. 1149.
Nivelul de zgomot
Principala sursă de poluare fonica identificată este traficul rutier. Aceasta nu este semnificativă
întrucât traficul rutier este redus, teritoriul comunei nefiind traversat de drumuri cu fluxuri
foarte mari de trafic – drumuri naționale sau de interes european.
Calitatea aerului, inclusiv sursele de poluare a aerului
Potențialele surse locale de afectare a calității aerului sunt: activitățile agricole și zootehnice,
traficul rutier, încălzirea locuințelor; incendii locale; procese de fermentație naturală. În comuna
Prisăcani nu există o stație locală de monitorizare a indicatorilor specifici.
10
Pagina 11
Confom raportului privind starea mediului în județul Iași pentru anul 20172, evaluarea calității
aerului pe teritoriul județului Iași s-a realizat prin monitorizare continuă în cele șase stații
automate aparținând Rețelei Naționale pentru Monitorizarea Calității Aerului (RNMCA),
amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de stații existente.
Poluanți atmosferici luați în considerare în evaluarea calității aerului înconjurător sunt: dioxid
de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3),
particule în suspensie (PM10 și PM2,5), benzen (C6H6), plumb (Pb), nichel (Ni), cadmiu (Cd) și
sunt specifici fiecărui tip de stație din cele șase existente în județul Iași.
Din analiza tendințelor în evoluția măsurărilor se constată că în anul 2017 în județul Iași,
parametrii specifici analizați pentru determinarea calității aerului:
menținerea calității aerului înconjurător la dioxid de sulf (SO2), nivelurile acestui poluant
s-au situat sub valorile limită pentru protecția sănătății umane;
pentru dioxid de azot (NO2) s-a înregistrat depășirea valorii limită anuale (40 µg/m3) întro singură stație de monitorizare (de trafic)
pentru particule în suspensie PM10 s-au înregistrat depășiri ale valorii limită zilnice pentru
protecția sănătății umane/stație în două dintre stațiile de monitorizare și o depășire a valorii
limită anuale pentru protecția sănătății umane (40 µg/m3) în stația de monitorizare a traficului
pentru ozon (O3) s-a observat o ușoară tendință de scădere a valorilor concentrațiilor la
maxima zilnică a mediei pe 8 ore, comparativ cu anul precedent, în raport cu valoarea țintă.
la benzen (C6H6) nu s-a înregistrat depășirea valorii limită anuală în stația de monitorizare
de fond urban.
concentrațiile medii anuale pentru metalele grele monitorizate nu au depășit valoarea
limită anuală/valoarea țintă la nicio stație. Pentru plumb și cadmiu valorile sunt comparabile
cu anii anteriori iar la nichel s-a observat o ușoara tendință de creștere.
Sub acest aspect, comuna Prisăcani nu se numără printre zonele cu probleme privind calitatea
aerului, întrucât nu s-au identificat depășiri majore ale valorilor maxime admise, impuse de
legislația în vigoare.
Managementul deșeurilor
Pentru colectarea gunoiului menajer, primăria are încheiat contract cu firma SALUBRIS,
operator regional pentru colectarea și eliminarea deșeurilor. SALUBRIS colectează deșeurile
de la întreaga populație și toți agenții economici din comuna Prisăcani. Deșeurile sunt
depozitate la un depozit ecologic aflat în comuna Țuțora, la 30 km depărtare de Prisăcani. În
contractul de delegare, firma SALUBRIS a pus la dispoziție containere mixte de colectare
deșeuri la primărie, cămin cultural, școli și alte obiective de utilitate publică.
Deșeurile provenite din gunoiul de grajd sunt gestionate local, prin grija generatorului, iar
fiecare gospodarie valorifica gunoiul de grajd pe terenurile agricole proprii sau in gradini. Nu
există un control al modului de stocare / compostare a acestora și există riscul ca deșeurile să
fie împrăștiate pe terenuri agricole în perioadele de interdicție impuse de Codul de Bune
Practici Agricole, fără o compostare corectă a acestora. De asemenea, levigatul și apele pluviale
care spală masa de deșeuri se pot scurge necontrolat în sol și ape de suprafață. Având în vedere
că teritoriul comunei Prisăcani este încadrat ca vulnerabil la poluarea cu nitrați din surse
agricole, se impune o atenție deosebită la gestionarea acestor tipuri de deșeuri.
2
Raport disponibil la http://www.anpm.ro/web/apm-iasi/rapoarte-anuale1
11
Pagina 12
Vegetație
Vegetația naturală este reprezentată atât prin elemente ce aparțin atât silvostepei, cât și
pădurilor de foioase. Clasa silvostepei se poate împărți în:
- zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păiuș), F. pratense (păiușul
de livadă), Poa bulbosa, Artemsia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu
(pir), Stipa capillata, S. joannis.
- zona de stepă
- zone umede și de luncă unde predominant întâlnim Populus alba (plopul alb), nigra
(negru), Salix fragilis (salcie), Alnus glutions (arin negru) și ierburi.
Elementele faunistice sunt strâns legate de specificul vegetației, putându-se deosebi o faună
caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei și luncilor, precum și o faună acvatică. În zonă
întâlnim amfibieni, reptile, păsări și mamifere.
Biodiversitatea și habitatele sensibile
Vegetația naturală a comunei Prisăcani, constituită din pajiști și păduri, ca și biotopurile
caracteristice acestora au fost modificate de-a lungul timpului de diverse activități umane:
desțeleniri, defrișări, lucrări ameliorative, chimizare, pășunat intensiv, dezvoltare rurală. Starea
de conservare a florei, vegetației și habitatelor, precum și a faunei este considerată bună3.
Specii protejate, în pericol sau rare
Raul Prut se remarca printr-o bogata ihtiofauna reprezentata prin: crap (Cyprinus caprio), caras
argintiu (Carasius auratus gibelio), rosioara (Scardinus erythrophtalmus), salau (Stizostedion
lucioperca), biban (Perca fluviatilis), etc. In timpul migratiei apar si alte specii, cum ar fi:
morunasul (Vimba vimba), scobarul (Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus cultratus) si
porcusorul(Gogio gogio). In baltile neamenajate ale Prutului traiesc specii cum sunt: caracuda,
linul, obletul si foarte rar poate fi pescuita si cega (Acipenser ruthenus)4.
Ariile naturale protejate și distanța față de acestea
Pe teritoriul comunei Prisăcani există rezervația acvatică Râul Prut RONPA0573, inclusă
printre rezervațiile și monumentele naturii stabilite prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate.
Vulnerabilitatea acesteia este dată de lucrările de amenajare hidrotehnică și ameliorare
hidrologică a teritoriului realizate în bazinul Prutului, care au modificat profund habitatele,
peisajul și speciile de faună existente inițial; de lucrările de desecare și asanare a terenurilor
înmlăștinite și inundabile temporar în vederea folosirii lor pentru agricultură, ce au condus la
dispariția punctelor de popas pentru păsările limicole, la reducerea severă a suprafețelor
acoperite cu stuf și la dispariția din aceste teritorii a speciilor de păsări specifice habitatului5.
3
Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași
4
Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași
5
Raportul de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași
12
Pagina 13
Amplasamentul stației de compostare se găsește la o distanță de 1370 ml față de râul Prut,
respectiv față de rezervația acvatică Râul Prut.
Folosința terenurilor
Potențialul agricol al comunei Prisăcani este determinat de prezența terenului arabil și a
terenurilor ocupate de pășuni și fânețe, care reprezintă premisele care favorizează activitățile
bazate pe cultura plantelor și creșterea animalelor.
Din suprafața totală de 6052 ha a comunei Prisăcani, terenul agricol ocupă o suprafață de
4385 ha, adică 72,45%. Modul de folosire al terenului agricol al comunei la nivelul anului
2013 era următorul6:
Categorii de folosință agricolă Suprafața (ha)
Suprafața arabilă 2963
Suprafața – livezi si pepiniere pomicole 1
Vii și pepiniere viticole 96
Suprafața - pășuni 1183
Suprafața - fânețe 142
Folosința actuală a terenului propus pentru realizarea investiției: arabil și pășune.
2. Populația asupra căreia proiectul va avea un impact
Distanța minimă față de casele din imediata apropiere din intravilanul satului Prisăcani este de
aproximativ 700 m.
Numărul total de locuitori al comunei Prisăcani este de 3482.
Structura populației pe grupe de vârstă este următoarea:
0 - 16 ani: 941 (27,02%) 18 - 35 ani: 1077 (30,93%) 36 ani si peste: 1464 (42,04%)
6
Conform raportului de mediu pentru planul urbanistic general al comunei Prisăcani, jud. Iași
http://apmis.anpm.ro/documents/839616/11994174/RAPORT+DE+MEDIU_V3_19.06.2016.pdf/40767e4b9b64-48f0-b8ac-b5df9547abc3
13
Pagina 14
Grupul țintă al proiectului este reprezentat de un număr de 449 de gospodării deținătoare de
animale și 149 ferme mici și mijlocii din satele Prisăcani și Moreni, aflate în zona de colectare
a stației de compostare.
3. Activitățile economice la nivel local
Ca tip de spațiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna Prisăcani este caracterizată
ca fiind de tipul 1, mai precis, un spațiu rural cu agricultură bazată pe microexploatații
individuale.
Activitățile economice s-au dezvoltat în concordanță cu potențialul și resursele locale,
economia locală fiind axată pe cultura plantelor și creșterea animalelor, și având un caracter
agricol.
Structura populației ocupate în comuna Prisăcani este:
agricultură și silvicultură 1487 industrie și construcții 115 servicii 138
4. Alte proiecte situate în apropierea ariei proiectului pentru care a fost emisă sau a fost
solicitată o autorizație de construcție
Conform informațiilor furnizate de Primăria comunei Prisăcani, nu există date despre existența
unor proiecte viitoare în apropierea ariei de realizare a platformei de gunoi de grajd, pentru
care a fost emisă sau s-a solictat emiterea unei autorizații de construcții.
4. Identificarea și evaluarea impactului de mediu specific sub-proiectului
MATRICEA PENTRU DEFINIREA IMPACTULUI. FAZA DE CONSTRUCȚIE.
Factori fizici Factori de Factori sociali
mediu
protejate/în
E. Calitatea apelor de
apelor
și
A. Eroziune/stabilitatea
și
populației
J. Angajații de la nivel
securitatea angajaților
G. Valoarea peisajului
M. Siguranța rutieră
D. Nivelul de zgomot
B. Terenuri agricole
C. Calitatea aerului
Sănătatea
Sănătatea
I. Arii protejate
Calitatea
Activități de construcție
Comentarii
terenurilor
H. Specii
securitatea
subterane
suprafață
pericol
locale
local
K.
L.
F.
1. Pregatire teren 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
2. Sapaturi -1 -1 -1 -1 -1 -1 0 0 0 +1 -1 -1 0
3. Realizare strat de balast 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
4. Turnare beton in platforma 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0
5. Armare talpa fundatii ziduri 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
de sprijin
6. Turnare beton talpa 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0
7. Armare pereti 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 +1 0 0 0
8. Turnare beton pereti 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0 +1 0 0 0
14
Pagina 15
9. Realizare rigola colectoare 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
10. Realizare bazin colector
-1 -1 0 -1 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0
11. Construcție remiză utilaje
0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
12. Construire hală ambalare
compost 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
13. Realizare drum de acces în
incintă 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 +1 0 0 0
14. Realizare imprejmuire cu
gard, poartă de acces 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 +1 0 0 0
15. Montare stâlpi solari pentru
iluminat perimetral 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
16. Plantare perdea forestieră de
salcâm 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 +1 0 0 0
Legendă: 0 = niciun impact; -1= impact negativ minor; -2= impact negativ semnificativ; +1= impact pozitiv minor; +2= impact pozitiv
semnificativ
Conform matricii pentru definirea impactului în faza de construcție, cele mai semnificative
tipuri de impact identificate în această etapă sunt:
- Impactul negativ produs asupra eroziunii / stabilității terenurilor de săpături și turnarea
betonului (impact temporar-reversibil-direct)
- Impactul negativ asupra nivelului de zgomot determinat de activitățile de construcție
(temporar – reversibil - direct)
- Impactul negativ al activităților de construcție asupra antrenării prafului (temporar –
reversibil - direct)
- Impactul negativ al lucrarilor de excavatíi asupra pierderii de teren agricol (permanent
– ireversibil - direct)
- Impactul negativ asupra sănătății și securității angajaților și populației locale determinat
de activitățile de construcții (temporar – reversibil - direct)
- Impactul pozitiv al activităților de construcție, pentru angajații de la nivel local
(temporar – reversibil - direct)
MATRICEA PENTRU DEFINIREA IMPACTULUI. FAZA DE EXPLOATARE7.
Factori fizici Factori de Factori sociali
mediu
de
de
și
Angajații de la
și
populației
Arii protejate
securitatea angajaților
protejate/în
M. Siguranța rutieră
nivel local
subterane
peisajului
suprafață
Valoarea
Calitatea
Calitatea
Calitatea
Mirosuri
Sănătatea
Sănătatea
zgomot
aerului
pericol
apelor
apelor
Specii
Nivel
Activități de exploatare
Comentarii
securitatea
G.
H.
A.
C.
D.
B.
E.
F.
I.
locale
K.
L.
7
Pentru platforme de depozitare și management al gunoiului de grajd
15
Pagina 16
1. Transferul gunoiului -1 -1 0 +2 +2 +1 0 0 +1 0 +2 0
de grajd
2. Manevrarea gunoiului -1 -1 -1 0 0 0 0 0 +1 -1 0 0
de grajd la platformă
3. Managementul -1 -1 0 -1 -1 0 0 0 +1 -1 +1 0
levigatului
4. Managementul 0 -1 -1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0
deșeurilor
5. Accesul la platformă 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6. Monitorizarea socială +1 +1 +1 +1 +1 0 0 0 +1 +1 +1 +1
și de mediu
7. Gestionarea situațiilor 0 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0
de urgență
Legendă: 0 = niciun impact; -1= impact negativ minor; -2= impact negativ semnificativ; +1= impact pozitiv minor; +2= impact pozitiv
semnificativ
Conform matricii pentru definirea impactului în faza de operare, cele mai semnificative tipuri
de impact identificate în această etapă sunt:
- Impactul negativ produs asupra mirosului de managementul levigatului (permanent –
reversibil - direct)
- Impactul negativ produs de transferului gunoiului de grajd și de manevrarea gunoiului
de grajd la platformă asupra calității aerului și mirosului (permanent – reversibil -
direct)
- Impactul pozitiv al managementului gunoiului de grajd pe platforma comunală
(permanent – reversibil - direct)
- Impactul pozitiv asupra factorilor fizici, de mediu și sociali, precum și cel determinat
de monitorizarea situațiilor de urgență, prin monitorizarea permanentă a activităților
care pot afecta mediul și popluația de la nivel local, precum și prin implementarea
planurilor de acțiune pentru situațiile de urgență (permanent – reversibil - indirect)
- Impactul pozitiv al operării stației de compostare asupra angajaților de la nivel local
(permanent-reversibil-direct)
Nu a fost identificat niciun impact cumulativ.
5. Măsuri de atenuare
În etapa de construcție au fost stabilite măsuri de atenuare pentru reducerea și prevenirea
impactului negativ determinat de:
(a) praful provenit de la circulația vehiculelor,
(b) poluarea solului cu deșeuri de materiale de construcție,
(c) poluarea cu scurgeri accidentale de carburanți și lubrifianți,
(d) deteriorarea structurii solului și apariția fenomenelor de eroziune în zonele din jurul
construcțiilor,
(e) pierderea de teren agricol determinat de lucrările de construcții
(f) influența activităților de construcție asupra sănătății și securității angajaților și a
populației de la nivel local
precum și pentru accentuarea impactului pozitiv al lucrărilor de construcție asupra angajaților
de la nivel local
16
Pagina 17
Pentru etapa de operare au fost stabilite măsuri de atenuare pentru reducerea și prevenirea
impactului negativ determinat de:
(a) mirosul provenit de la depozitarea și transferul gunoiului de grajd,
(b) mirosul de la transferul levigatului,
(c) praful provenit de la circulația vehiculelor,
(d) poluarea apelor subterane,
(e) poluarea apelor de suprafață (dacă este cazul),
(f) managementul deșeurilor
precum și pentru susținerea impactului pozitiv al operării stației de compostare asupra
economiei la nivel local și a forței de muncă din comuna Prisăcani
Analiza alternativelor
Criterii de
Nr.
analiză și selecție Scenariul I Scenariul II
crt.
alternativă
Durata de
1 12 luni 12 luni
execuție
a) O platformă betonată de tip a) O platformă betonată de
bazin din beton armat cu pereți pe tip incintă pavată cu dale de
3 laturi (fără latura frontală) cu beton rutier și îngrădiză cu ziduri
capacitatea de a stoca 4800 m.c. de sprijin din beton armat cu
gunoi de grajd/an, având capacitatea de a stoca 4800
dimensiunile L x B x h = 65,20 x mc/an de gunoi de grajd, având
46,40 x 2,00 m; dimensiunile 65,20 x 46,40 x 2,00
Stratul impermeabil al platformei m;
previne infiltrarea efluenților Stratul impermeabil al platformei
proveniți de la gunoiul de grajd și previne infiltrarea efluenților
a apelor pluviale de la precipiații, proveniți de la gunoiul de grajd și
iar pereții, în afara scopului a apelor pluviale de la precipiații,
Solutie tehnică tehnologic vor preveni iar pereții, în afara scopului
2
constructiva împrăștierea gunoiului de grajd și tehnologic vor preveni
a mirosurilor neplacute, împrăștierea gunoiului de grajd și
dterminată de vânt. a mirosurilor neplacute,
b) Un bazin de stocare pentru dterminată de vânt.
efluenți sau precipitații. Acesta va b) Un bazin de stocare pentru
colecta precipitațiile și efluenții efluenți sau precipitații. Acesta va
într-un bazin mare, semi-îngropat, colecta precipitațiile și efluenții
amplasat în imediata apropiere a într-un bazin mare, semi-
platformei; îngropat, amplasat în imediata
c) În imediata apropiere a apropiere a platformei;
platformei se vor amplasa 4 c) În imediata apropiere a
containere pentru colectarea platformei se vor amplasa 4
celor trei categorii de materiale containere pentru colectarea
17
Pagina 18
inerte (sticlă, metal și celor trei categorii de materiale
plastic/carton) care ajung inerte (sticlă, metal și
accidental în gunoiul de grajd si plastic/carton) care ajung
unul pentru colectarea accidental în gunoiul de grajd si
eventualelor deșeuri periculoase. unul pentru colectarea
Containerele vor fi mobile pentru eventualelor deșeuri periculoase.
a putea fi descărcate mai usor de Containerele vor fi mobile pentru
un încărcător mecanic. a putea fi descărcate mai usor de
d) Remiză pentru utilaje – o un încărcător mecanic.
structură metalică de tip d) Remiză pentru utilaje – o
copertină structură metalică de tip
e) Hală pentru producție și copertină
ambalare compost – o structură e) Hală pentru producție și
metalică în cadre tip portal ambalare compost – o structură
f) Un gard din plasă de sârmă cu metalică în cadre tip portal
stâlpi de oțel și centuri de beton f) Un gard din plasă de sârmă cu
armat, care va împrejmui stâlpi de oțel și centuri de beton
platforma; gardul va preveni armat, care va împrejmui
accesul persoanelor neautorizate platforma; gardul va preveni
și al animalelor pe platformă. accesul persoanelor neautorizate
g) Două piezometre, amplasate și al animalelor pe platformă.
în apropierea platformei, unul în g) Două piezometre, amplasate
aval și unul în amonte, care vor în apropierea platformei, unul în
deservi monitorizării periodice a aval și unul în amonte, care vor
calității apei subterane, pentru a deservi monitorizării periodice a
se asigura că nu are loc calității apei subterane, pentru a
infiltrarea efluenților proveniți de se asigura că nu are loc
la gunoiul de grajd în apele infiltrarea efluenților proveniți de
subterane; la gunoiul de grajd în apele
h) Iluminat perimetral realizat subterane;
cu stâlpi fotovoltaici cu becuri cu h) Iluminat perimetral
LED-uri realizat cu stâlpi fotovoltaici cu
becuri cu LED-uri
Atât Scenariul 1, cât și Scenariul 2 asigură depozitarea și compostarea unei cantități de circa
4800 m.c./an gunoi de grajd, oferind aceleași beneficii sociale și de mediu.
Scenariul recomandat pentru implementare este Scenariul 1 ale cărui avantaje sunt:
- Soluția constructivă aleasă are avantajul de a asigura o foarte bună etanșeitate, împiedicând
astfel scurgerea efluentului în sol (în cazul scenariului 2 există riscul de scurgere a efluentului
în pământ din cauza apariției fisurilor pe perioada exploatării, și din lipsa monolitizării între
placa tip dală de beton rutier și zidurile de sprijin din beton armt perimetrale).
18
Pagina 19
- Costurile de investiție și de operare sunt mai mici decât în cazul Scenariului 2 (în cazul
scenariului 2 costul mai ridicat de exploatare este determinat de necesitatea verificărilor
periodice și a întreținerii rosturilor)
- Materialele de construcție sunt mai ușor de procurat, în comparație cu cele utilizate pentru
scenariul 2
- Scenariul 1 facilitează posibilitatea extinderii serviciilor de gestionare a gunoiului de grajd
către populație, are impact pe termen lung și scurt rezultat din ocuparea terenului, ameliorare
pentru minimizarea impactului pe termen lung prin reabilitare și creare de trăsături peisagistice
specifice zonei
Pe termen scurt beneficiile / rezultatele implementării acestui proiect sunt:
- Implementarea proiectului va produce schimbări semnificative asupra întregii populații a
comunei Prisăcani
- Îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor, prin depozitarea controlată a gunoiului,
împiedicând astfel poluarea pânzei de apă freatică
- Creșterea speranței de viață în rândul bebelușilor
- Creșterea calității produselor agricole obținute în gospsodăriile și fermele din comună
Prisăcani
- Îmbunătățirea aspectului vizual în gospodăriile din comuna Prisăcani
- Eliminarea disconfortului olfactiv
- Posibilitatea accessării subvențiilor de agro-mediu ale APIA
- Crearea de noi locuri de muncă
Pe durata de execuție a lucrărilor se vor lua următoarele măsuri pentru reducerea și prevenirea
impactului negativ asupra mediului cauzat de natura execuției lucrărilor, precum și pentru
accentuarea impactului pozitiv determinat de acestea:
Factor de impact Măsuri de atenuare a impactului
- Materialele rezultate din activitatea de pe
șantier sunt depozitate în locuri special amenajate
- Depozitarea materialelor de construcție nu
blochează căile de acces astfel încât să nu poată
Poluarea solului fi antrenate de vânt sau ape pluviale.
- Echipamentul este verificat lunar în ceea ce
privește scurgerile de ulei și/sau combustibil, iar
echipamentul care nu este corespunzător este
scos din șantier
- Programul de lucru respectă intervalul
intervalul 7:00-20:00 și nivelul maxim admisibil
pentru zgomot în vecinătatea zonelor locuite
(55dB(A) pe timpul zilei (7:00-22:00) și 45
Zgomot dB(A) pe timpul nopții).
- Respectarea limitelor admisibile ale
nivelului de zgomot de către utilajele și
instalațiile în lucru
Poluarea aerului - Mașinile și utilajele folosite îndeplinesc
standardele de emisii, pentru a diminua
19
Pagina 20
emisiile poluante de la motoarele cu
combustie internă
- Drumurile de acces și suprafețele
decopertate sunt stropite atunci când vremea
este secetoasă
- Se vor spăla roțile autovehiculelor la
Pulberi
ieșirea din șantier
- Solul fertil decopertat se va depozita în
locuri special amenajate și se va reamplasa la
terminarea lucrărilor.
Afectarea vegetației - Materialul rezultat în cazul executării
șanțurilor este depozitat pe orizonturi
pedologice, urmând ca reconstrucția să se facă cu
respectarea strictă a reașezării solului în funcție
de orizonturile pedologice inițiale.
- Organizarea de șantier este prevăzută cu
toalete ecologice pentru nevoi igienico-
sanitare, care sunt vidanjate periodic de firme
specializate și autorizate
- Apele uzate neepurate nu sunt evacuate
Poluarea apelor de suprafață și subterane
în apele de suprafață sau subterane
- Apa acumulată în excavații este
pompată în exterior
- Suprafața afectată organizării de șantier
se impermeabilizează
- Deșeurile rezultate din activitatea pe
șantier în urma lucrărilor de execuție sunt
Deșeuri
colectate selectiv și sunt predate operatorilor
autorizați în vederea valorificării/eliminării
- Substanțele și materialele periculoase sunt
Substanțe periculoase
depozitate în locuri special amenajate
- Pentru aisgurarea condițiilor de
securitate a muncii sunt implementate măsuri
tehnice și organizatorice care să asigure
securitatea: dotarea cu echipament de
protecție, împrejmuirea excavatiilor,
instalarea de podețe de trecere peste șanțuri,
Protecția muncii și a persoanelor
semnalizarea cu mijloace de avertizare
- Se va efecuta instructajul de protecția
muncii și se va efectua controlul asupra
aplicării și respectării normelor specifice
- Se va elabora și implementa Planul de
siguranță și protecție
Elemente istorice sau culturale descoperite Oprirea activităților și sesizarea autorităților
în timpul lucrărilor de excavare competente
Social Promovarea utilizării forței de muncă locale
20
Pagina 21
În perioada de operare a investiției se vor lua următoarele măsuri pentru reducerea și prevenirea
impactului negativ asupra mediului determinat de funcționarea platformei și pentru accentuarea
impactului pozitiv generat de aceasta:
Factor de impact Măsuri de atenuare a impactului
Efluentul provenit din precipitațiile căzute
pe gunoiul de grajd și colectat în bazin se
folosește pentru asigurarea umidității
gunoiului de grajd în vederea descompunerii
Calitatea aerului și transformării în fertilizanți organici
Aerarea suficientă a grămezii pentru
evitarea intrării în fermentație anaerobă prin
întoarcerea periodica a grămezilor.
Nivelul de zgomot echivalent la limita
Zgomot amplasamentului nu depășește limitele
admisibile pentru mediul ambiant
Evacuarea apelor uzate menajere provenite
de la personalul platformei se vor descărca
în bazinul hidroizolat vidanjabil
dimensionat corespunzător, prin intermediul
Calitatea solului și a apelor subterane unui racord
Urmărirea periodică a calității apei
subterane pentru a se asigura că nu are loc
infiltrarea efluenților proveniți de la gunoiul
de grajd în apele subterane
Deșeurile din sticlă, metal, plastic,
hârtie/carton sunt colectate selectiv din
gunoiul de grajd și depozitate temporar în
spații special amenajate (boxe), și ulterior
valorificate / eliminate prin societăți
Managementul deșeurilor
autorizate
Substanțele și materialele periculoase sunt
depozitate în locuri special amenajate în
vederea eliminării de către operatori
specializați
Verificarea integritătii împrejmuirii cu plasa
de sarma a platformei pentru a impiedica
Biodiversitate/habitate naturale patrunderea animalelor domestice sau
salbatice si caderea acestora in bazinul de
colectare a fractiilor lichide.
Utilizarea forței de muncă locale pentru
Social
operarea platformei
21
Pagina 22
6. Monitorizarea aspectelor sociale și de mediu
Plan de monitorizare social și de mediu
În faza de construcție, monitorizarea factorilor sociali și de mediu va avea în vedere realizările
în atenuarea, prevenirea și reducerea impactului activităților de construcție. Responsabili:
dirigintele de șantier și șefului de șantier, cu respectarea frecvenței și a parametrilor de
monitorizare stabilite pentru fiecare măsură de atenuare propusă (conform anexei 1 - planul
de management social și de mediu, faza de construcție – tabel sintetic)
În faza de operare, monitorizarea factorilor sociali și de mediu face parte din activitatea de
exploatare și este organizată prin grija Primăriei Prisăcani, cu respectarea frecvenței și a
parametrilor de monitorizare stabilite pentru fiecare măsură de atenuare propusă (conform
anexei 2 - planul de management social și de mediu, faza de exploatare – tabel sintetic).
7. Consultarea publică și mecanismul de soluționare a reclamațiilor
Consultarea publică
Consultarea publică pentru planul de management social și de mediu pentru obiectivul
„STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN
COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI” a avut loc în data de 29 IUNIE 2018 LA SEDIUL
Primăriei Prisăcani.
Convocarea pentru consultarea publică a fost făcută prin afișarea anunțului la avizierul de la
Primăria Prisăcani. De asemenea, au fost trimise invitații la APM Iași și la SGA APA PRUT
BÂRLAD.
La această consultare au participat un număr de 44 de persoane - reprezentanți ai APM Iași,
locuitori ai comunei Prisăcani și elaboratorul SF, ai Asocației pentru Ecologie și Dezvoltare
Durabilă Iași, conform listei de prezență și a minutei consultării publice din anexa 3.
Participanților la consultare le-a fost prezentat planul de management social și de mediu pentru
obiectivul „STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE
COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI”, cu descrierea condițiilor inițiale
din punct de vedere al aspectelor sociale și de mediu, punându-se accent pe identificarea și
evaluarea impacturile semnificative atât pentru perioada de construcție, cât și pentru cea de
exploatare, cu prezentarea măsurilor de atenuare stabilite pentru prevenirea și atenuarea
acestora, împreună cu responsabilii pentru implementarea lor (atât pentru perioada de
construcție, cât și pentru cea de exploatare).
Din discuțiile cu cei prezenți la consultarea publică, după ce a fost evidențiată importanța
implementării acestui proiect în condițiile stabilite prin certificatul de Urbanism și Studiul de
Fezabilitate, a fost supus atenției angajamentul luat anul trecut de către posesorii de animale
cum că vor aduce sau ceda gunoiul de grajd din gospodăria proprie la stația de compostare care
va fi edificată în comuna Prisăcani.
A fost subliniată importanța monitorizării aspectelor sociale și de mediu, atât în perioada de
execuție a lucrărilor de construire, cât și în perioada post implementare a acestui proiect. De
asemenea, a fost prezentat mecanismul de soluționare a reclamațiilor, acesta fiind parte
22
Pagina 23
integrantă a PMSM aferent investiției comunei Prisăcani. Au fost subliniate principalele
beneficii aduse de implementarea proiectului stației de compostare:
- Diminuarea considerabilă a poluării apelor subterane în localitate
- Îmbunătățirea stării de sănătate a populației
- Refacerea peisajului natural la nivelul localității, dar și în gospodăriile individuale
- Reducerea cantității de îngrășăminte chimice utilizate pentru fertilizarea terenurilor
agricole și folosirea îngășămintelor naturale organice
- Conformarea cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole
- Posibilitatea accesării subvențiilor de agro-mediu ale APIA
Participanții la consultarea publică pentru PMSM Prisăcani nu au semnalat alte aspecte
sensibile referitoare la implementarea proiectului stației de compostare, în afară de cele
prezentate de consultant.
Mecanismul de soluționare a reclamațiilor
Mecanismul de soluționare a reclamațiilor este accesibil membrilor comunității, gratuit și să
conține următoarele elemente:
- Comunicarea către public a existenței mecanismului de soluționare a reclamațiilor se va
face prin publicare pe website-ul primariei și prin afișare la avizier. Anunțul va cuprinde
informații privind modalitatea de înaintare a unei reclamații, respectiv:
- personal, la registratura primăriei Prisăcani;
- prin e-mail, la adresa: [email protected]
- prin fax, la nr. 0232295858, 0232295999
- prin poștă, la adresa: Primăria Prisăcani, Comuna Prisăcani, jud. Iași
- La primirea unei reclamații se vor înregistra date de identificare și de contact ale
reclamantului, informații succinte referitoare la aspectele reclamate. Pentru toate reclamațiile
primirea va fi confirmată și se va comunica și un interval de timp necesar pentru răspuns, dar
nu mai mult de 30 zile.
- Reclamațiile vor fi prezentate Primarului, care va stabili un termen pentru soluționare și
apoi le va dirija către biroul/persoana desemnat/a pentru soluționarea reclamațiilor.
- Biroul/persoana desemnată va redacta propunerea de raspuns către reclamant și o va
înainta Primarului pentru aprobare și, dacă este cazul, pentru dispunerea măsurilor care se
impun pentru corectarea situației reclamate și evitarea reapariției motivului care a determinat
reclamația.
- Transmiterea raspunsului către reclamant, reprezentând închiderea reclamației, se va face
prin e-mail sau prin poștă, cu confirmare de primire. O copie a reclamației și a raspunsului
privind modul de solutionare a acesteia vor fi transmise la UMP, pentru informare.
- Pentru a transmite o cerere sau a înregistra o reclamație către MMAP/INPCP – UMP fie
se poate transmite o o adresă directă sau un fax către această instituție, fie poate fi completat
un formular online pe website-ul instituției. În oricare dintre situații, aceste tipuri de reclamații
sunt procesate în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 referitoare la liberul acces al
publicului la informații, și ale legii nr. 233/2002 referitoare la dreptul de a înainta petitii.
Datele de contact ale Unității de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu
Nutrienți” sunt următoarele:
Calea Plevnei nr. 46-48, corp E, etaj 1, cam. 15
23
Pagina 24
tel: 031 433 4020
fax: 0214089540
email: [email protected]
Pentru mai multe informații despre cum pot fi înaintate reclamații către serviciul de soluționare
al reclamațiilor al Băncii Mondiale, accesați http://www.worldbank.org/GRS
8. Tabelul sintetic al PMSM
Tabelele sintetice ale planului de management social și de mediu prezentate în format tabelar:
factorii afectați, măsurile de atenuare, parametri de monitorizare, frecvența și responsabilitatea.
Tabele sunt prezentate distinct pentru etapa de construcție și etapa de operare (anexele 1 și 2).
24
Pagina 25
Anexa 1
Planul de management social și de mediu, etapa de construcție
- tabel sintetic -
Metoda și
Frecvența de Responsabil pentru
Factor Măsuri de atenuare parametrii de
monitorizare monitorizare
monitorizare
Mașinile și utilajele folosite îndeplinesc standardele de Fișe tehnice ale
emisii, pentru a diminua emisiile poluante de la motoarele mașinilor și Săptămânal
cu combustie internă echipamentelor
Roțile autovehiculelor sunt stropite la ieșirea din șantier Observație Zilnic
Calitatea Diriginte de șantier
aerului Șeful de șantier
Drumurile de acces și suprafețele decopertate sunt stropite Ocazional, în
Observație perioadele cu vreme
atunci când vremea este secetoasă
secetoasă
Transportul materialelor de construcție și al deșeurilor
Evidențe
rezultate se face pe cât posibil pe trasee stabilite în afara Permanent
înregistrate
zonelor locuite
Programul de lucru respectă intervalul intervalul 7:00-20:00 Examinarea
și nivelul maxim admisibil pentru zgomot în vecinătatea reclamațiilor, Pe parcursul execuției Diriginte de șantier
zonelor locuite (55dB(A) pe timpul zilei (7:00-22:00) și 45 evidențe de lucrări de construire Șeful de șantier
Zgomot dB(A) pe timpul nopții). înregistrate
Limitele admisibile ale nivelului de zgomot sunt repectate Specificații tehnice Diriginte de șantier
de către utilajele și instalațiile în lucru ale echipamentelor Săptămânal Șeful de șantier
Calitatea Apele uzate și a substanțele periculoase nu sunt descărcate
în apele de suprafață și nici în cele subterane Permanent Diriginte de șantier
apelor
25
Pagina 26
subterane și de Observație Șeful de șantier
suprafață Suprafața de teren afectată șantierului este impermeabilizată evidențe Dirigintele de șantier
înregistrate
Organizarea de șantier este prevăzută cu toalete Observație vizuală,
Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier
ecologice pentru nevoi igienico-sanitare, care sunt evidențe
de execuție Șeful de șantier
vidanjate periodic de firme specializate și autorizate. înregistrate
Apa din precipitatii acumulată în excavații este Ocazional, pe parcursul Diriginte de șantier
pompată în exterior pentru a preveni infiltrarea in pânza Inspecție vizuală
lucrărilor de execuție Șeful de șantier
de apa subterană.
Observație,
Materialele rezultate din activitatea de pe șantier sunt evidențe Diriginte de șantier
Permanent
depozitate în locuri special amenajate înregistrate, Șeful de șantier
fotografii
Depozitarea materialelor de construcție nu blochează Observație, Diriginte de șantier
căile de acces astfel încât să nu poată fi antrenate de fotografii
Permanent
Șeful de șantier
vânt sau ape pluviale.
Poluarea
solului Specificații tehnice
Echipamentul este verificat lunar în ceea ce privește ale echipamentelor,
Diriginte de șantier
scurgerile de ulei și/sau combustibil, iar echipamentul program de Lunar
Șeful de șantier
care nu este corespunzător este scos din șantier. mentenență a
echipamentelor
Permanent/la
Solul fertil decopertat se depozitează în locuri special Inspecție vizuală,
terminarea lucrărilor de Diriginte de șantier
amenajate și se reamplasează la terminarea lucrărilor. fotografii Șeful de șantier
conatrucție
Deplasarea mașinilor grele pe terenurile acoperite cu
Observație vizuală,
habitate de stepă este limitată pentru evitarea tasării Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier
Biodiversitate evidențe
acestora, deplasarea acestora făcându-se doar în de execuție Șeful de șantier
înregistrate
cazurile strict necesare
26
Pagina 27
Materialul rezultat în cazul executării șanțurilor este
depozitat pe orizonturi pedologice, urmând ca
Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier
reconstrucția să se facă cu respectarea strictă a Fotografii
de execuție Șeful de șantier
reașezării solului în funcție de orizonturile pedologice
inițiale.
Evidențe
Solul fertil decopertat este depozitat în locuri special Pe parcursul lucrărilor Diriginte de șantier
înregistrate,
amenajate și se va reamplasa la terminarea lucrărilor. de execuție Șeful de șantier
fotografii
Sunt implementate măsuri tehnice și organizatorice Dirigintele de șantier
pentru asigurarea condițiilor de securitatea muncii Evidențe împreună cu șeful de
(dotarea cu echipament de protecție, împrejmuirea înregistrate, Lunar șantier
excavatiilor, instalarea de podețe de trecere peste fotografii Responsabilul SSM
șanțuri, semnalizarea cu mijloace de avertizare). din cadrul șantierului
Dirigintele de șantier
Instructajul de protecția muncii este efectuat cu Fișe de instructaj, împreună cu șeful de
Sănătate și șantier
regularitate și se efectuează controlul asupra aplicării și interviuri cu Săptămânal
securitate
respectării normelor specifice. angajații Responsabilul SSM
din cadrul șantierului
Dirigintele de șantier
Evidențe împreună cu șeful de
Planul de sănătate și securitate în muncă este elaborat și înregistrate,
Lunar șantier
implementat. interviuri cu
angajații Responsabilul SSM
din cadrul șantierului
Diriginte de șantier
Pulberi Depozitele de nisip și ciment sunt acoperite cu prelate Fotografii Zilnic
Șeful de șantier
Deșeurile rezultate din activitatea pe șantier în urma
Vizual, contracte
Managementul lucrărilor de execuție sunt colectate selectiv și sunt
cu operatori de Săptamanal Diriginte de șantier
deșeurilor predate operatorilor autorizați în vederea salubritate
valorificării/eliminării
27
Pagina 28
Evidențe
Substanțe Substanțele și materialele periculoase sunt depozitate în Diriginte de șantier
înregistrate, Permanent
periculoase locuri special amenajate. Șeful de șantier
fotografii
Elemente
istorice sau
culturale În situații excepționale Diriginte de șantier,
Oprirea activităților și sesizarea autorităților Evidențe
descoperite în pe parcursul lucrărilor împreună cu șeful de
competente înregistrate
timpul de execuție șantier
lucrărilor de
excavare
Nr.
Social Promovarea utilizării forței de muncă de la nivel local angajați/contracte Lunar Diriginte de șantier
de muncă
28
Pagina 29
Monitorizarea măsurilor de prevenire, identificare și acțiune implementate în contextul COVID-19
Metoda de
Frecvența de Responsabil pentru
Factor Măsuri de atenuare implementare/
monitorizare monitorizare
monitorizare
Stabilirea unui sistem de control al intrării/ieșirii de pe La începutul activității,
Diriginte de șantier,
șantier, stabilirea unor puncte de intrare/ieșire de pe șantier. Plan de acces și apoi ori de câtre ori
Sef de șantier
Toate intrările/ieșirile sunt înregistrate. sunt modificări
Accesul pe șantierul Verificarea vizuală a stării de sănătate la începerea
de construcții și programului de lucru. Vizual Zilnic Sef de șantier
verificările de la
începutul Interzicerea accesului muncitorilor care vin dintr-o zonă
programului de afectată sau care au intrat în contact cu o persoană infectată Interogare Zilnic Sef de șantier
lucru care s-a întors dintr-o zonă afectată, pentru o perioadă de 14
zile
Interzicerea accesului muncitorilor cu simptome de boală
COVID-19 pe șantier, aceștia fiind redirecționați către
Interogare Zilnic Sef de șantier
unitățile medicale locale, sau dacă este necesar, li se va cere
să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile.
Instalarea de afișe și marcaje pe șantier referitoare la
Diriginte de șantier,
măsurile de prevenire a COVID-19, cu texte și imagini în Fotografii La începutul activității
Sef de șantier
limbile locale.
Instruiri privind măsurile specifice de evitare a infectării
Informări succinte Săptamanal Sef de șantier
COVID-19.
Reguli generale de
igienă Organizarea de puncte de spălare pe maini și asigurarea de
Diriginte de șantier,
apă, săpun și dezinfectant în organizarea de șantier pentru Fotografii La începutul activității
Sef de șantier
spălări repetate.
Dezinfectarea spațiilor comune în organizarea de șantier și a
Fotografii Zilnic Sef de șantier
mijloacelor de transport persoane.
29
Pagina 30
Metoda de
Frecvența de Responsabil pentru
Factor Măsuri de atenuare implementare/
monitorizare monitorizare
monitorizare
Adaptarea sau reorganizarea proceselor de muncă pentru La începutul activității,
Proceduri / metode de Diriginte de șantier,
anumite activități astfel încât să fie posibilă distanțarea și apoi ori de câtre ori
lucru Sef de șantier
socială. sunt modificări
Flexibilizarea La începutul activității,
Separarea sarcinilor în șantier pentru a evita apropierea Proceduri / metode de Diriginte de șantier,
procedurilor de și apoi ori de câtre ori
muncitorilor. lucru Sef de șantier
lucru sunt modificări
Organizarea pauzelor de prânz în aer liber și/sau la ore
Fotografii Zilnic Sef de șantier
diferite, pentru a permite păstrarea distanței sociale.
Identificarea celui mai apropiat spital care tratează cazuri
Accesul la servicii
COVID-19 și stabilirea traseului dintre acesta și șantierul de La începutul activității Sef de șantier
medicale
construcții.
Gestionarea
Exista un plan de urgență pentru gestionarea posibilelor
posibilelor cazuri de La începutul activității
cazuri de infectare, cu măsuri de minimizare a riscului de Diriginte de șantier,
infectare sau de Plan de urgență și apoi ori de câtre ori
răspândire a virusului, în funcție de resursele avute la Sef de șantier
răspândire a sunt modificări
dispoziție.
virusului
Asigurarea Există un plan de acțiune pentru asigurarea continuității
La începutul activității
continuității activității în caz de izbucnire a unui focar, luând în calcul Diriginte de șantier,
Plan de acțiune și apoi ori de câtre ori
activității personal de rezervă, fluxuri de aprovizionare esențiale pentru Sef de șantier
sunt modificări
proiectului derularea activității în condiții de siguranță.
Instruirea Continuarea instruirilor obișnuite referitoare la siguranța în Conform programului Sef de șantier
Fișe de instructaj
angajaților muncă, cu adăugarea aspectelor specifice COVID-19. propriu Responsabil SSM
Comunicarea și Informarea cu regularitate a comunității locale asupra La începutul activității
Informări transmise Sef de șantier
contactul cu procedurilor implementate pe șantier pentru a face față și apoi ori de câtre ori
Primăriei
comunitățile locale situației COVID-19. sunt modificări
30
Pagina 31
Metoda de
Frecvența de Responsabil pentru
Factor Măsuri de atenuare implementare/
monitorizare monitorizare
monitorizare
Contractorul anunță apariția oricărui eveniment și
informează entitatea finanțatoare asupra oricăror îngrijorări
Raportarea privind Informări transmise către în 24 ore de la apariția Diriginte de șantier,
sau probleme legate de acordarea de îngrijiri muncitorilor
COVID-19 UMP unui eveniment Sef de șantier
bolnavi de pe șantierele proiectului, mai ales dacă rata de
infectare în rândul forței de muncă se apropie de 50%.
31
Pagina 32
Anexa 2
Planul de management social și de mediu, etapa de exploatare
- tabel sintetic -
Metoda de Frecvența de Responsabil pentru
Factor Măsuri de atenuare
monitorizare monitorizare monitorizare
Aerarea suficientă a grămezii pentru Observație 2 Luni Primăria ,
evitarea intrării în fermentație anaerobă Administratorul
prin întoarcerea periodica a grămezilor. platformei
Efluentul provenit din precipitațiile căzute Registre Periodic
pe gunoiul de grajd și colectat în bazin se
Calitatea folosește pentru asigurarea umidității
aerului/Miros gunoiului de grajd în vederea
descompunerii și transformării în
fertilizanți organici
Adăugarea de compost maturat peste Observație, evidențe 2 luni
fiecare nouă încărcătură de material înregistrate
proaspăt într-o proporție de circa 1 la 4
Echipamentele și utilajele pentru Fișe tehnice ale Lunar Primăria,
Calitatea apelor gestionarea platformei vor fi întreținute echipamentelor și Administratorul
subterane și a solului corespunzător pentru a preveni scurgerea utilajelor platformei
de carburanți sau lubrifianți
32
Pagina 33
Evacuarea apelor uzate menajere Observație Lunar
provenite de la personalul platformei se
vor descărca în bazinul hidroizolat
vidanjabil dimensionat corespunzător, prin
intermediul unui racord
Urmărirea periodică a calității apei Analize calitate apă 6 luni sau anual
subterane pentru a se asigura că nu are loc prelevata din
infiltrarea efluenților proveniți de la piezometrele de
gunoiul de grajd în apele subterane monitorizare
Se vor respecta cu strictețe perioadele de Evidențe înregistrate Periodic
interdicție, pentru împrăștierea pe
terenurile agricole a gunoiului de grajd și
a fracțiilor lichide, conform Codului de
Bune Practici Agricole
Deșeurile din sticlă, metal, plastic, Registre / evidențe / Lunar Primăria
hârtie/carton sunt colectate selectiv din contracte
gunoiul de grajd și depozitate temporar în
spații special amenajate (boxe), și ulterior
valorificate / eliminate prin societăți
Deșeuri autorizate
Substanțele și materialele periculoase sunt Registre / evidențe / Lunar Primăria
depozitate în locuri special amenajate în contracte
vederea eliminării de către operatori
specializați
Nivelul de zgomot echivalent la limita Examinarea Lunar Primăria
Zgomot amplasamentului nu depășește limitele reclamațiilor înregistrate
admisibile pentru mediul ambiant
33
Pagina 34
Amplasamentul platformei se va Observație Lunar Primăria
împrejmui cu gard din plasă de sârmă cu
stâlpi de oțel la intrarea și la ieșirea din
incintă, împrejmuirea va fi prevăzută cu
porți pentru acces. Accesul personalului
de deservire se face pe o poartă prevăzută
cu sistem de încuiere, pentru a preveni
accesul persoanelor neautorizate;
Se va efectua instructajul de protecția Fișe de instructaj Lunar Primăria
Sănătate și securitate muncii și se va efectua controlul asupra
aplicării și respectării normelor specifice
Se vor aplica reguli și măsuri de prevenire Fișe de instructaj Lunar Primăria
și stingere a incendiilor
Personalul angajat pentru operarea Evidențe înregistrate, Lunar Primăria
platformei de gunoi de grajd va fi echipat interviuri cu angajații
și va fi folosi echipamente pentru protecția
muncii
Verificarea integritătii împrejmuirii cu Observație, fotografii Saptamanal Primăria/Administator
plasa de sarma a platformei pentru a platforma
Biodiversitate/habitate
impiedica patrunderea animalelor
naturale
domestice sau salbatice si caderea acestora
in bazinul de colectare a fractiilor lichide.
Angajați din rândul populației locale Nr. angajați, contracte de Lunar Primăria
Social muncă
PRIMAR,
STANCIU GHEORGHE
34
34
Pagina 35
Anexa 3
Minuta consultării publice pentru planul de management social și de mediu pentru
„STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA
PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI”
35
Pagina 36
36
Pagina 37
Lista participanților la consultarea publică pentru planul de management social și de mediu pentru
„STAȚIE DE COMPOSTARE A GUNOIULUI DE GRAJD ȘI AMBALARE COMPOST ÎN COMUNA PRISĂCANI, JUDEȚUL IAȘI”
37
Pagina 38
38
Pagina 39
39
Pagina 40
Anexa 4
A. GHIDUL DE MEDIU PENTRU CONTRACTELE DE LUCRĂRI CIVILE
Contractorii vor fi obligați să folosească standarde și proceduri de construcție adecvate din punct de vedere
al protecției mediului. Toate contractele de lucrări civile vor avea incluse următoarele prevederi de protecție
a mediului:
1 Vor fi luate toate măsurile și precauțiile necesare pentru a evita impactul negativ asupra mediului și
perturbările care pot apărea în timpul executării lucrărilor. Acestea se vor realiza prin evitare sau renunțare,
daca este posibil, mai degrabă decât reducerea sau atenuarea impactului, o dată ce acesta este produs.
2 Conformarea cu toate cerințele legislației naționale și locale pentru protecția mediului. Va fi
nominalizat personalul responsabil pentru implementarea acțiunilor de protecție a mediului și care să fie
instruit de către inginer sau de către autoritățile pentru protecția mediului.
3 Minimizarea emisiilor de praf, astfel încât să se minimizeze sau să se evite impactul negativ asupra
calității aerului.
4 Prevenirea sau minimizarea zgomotului și vibrațiilor provenite de la funcționarea vehiculelor și a
echipamentelor.
5 Minimizarea perturbării și refacerea vegetației, acolo unde aceasta este distrusă din cauza lucrărilor
de construcție.
6 Protejarea apelor de suprafață și subterane, precum și a solului împotriva poluării. Colectarea și
eliminarea corespunzătoare a resturilor din construcții.
B. GHIDUL DE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI SECURITATE
B.1 Introducere
Secțiunea privind Ghidul de mediu detaliază aspectele specifice care vor fi avute în vedere pe durata
execuției lucrărilor. Ghidul de mediu pentru contractele de lucrări civile va fi încorporat în documentația
de achiziție, în cadrul procesului de selecție a firmelor de construcție pentru realizarea lucrărilor. O clauză
care se va viza situația descoperirilor „întâmplătoare” va trebui să fie inclusă în toate sub-contractele pentru
lucrări civile care sunt finanțate de împrumut. Ghidul acoperă tematici cu privire la manevrarea molozului
generat pe durata execuției construcției, selecția materialelor de construcție și a metodologiilor de
construcție cu impact redus asupra mediului și metode de economisire a energiei.
B.2 Amplasamentul
Peisajul natural va fi conservat. Lucrările de construcție vor fi realizate astfel încât să se evite distrugerea
inutilă și deteriorarea mediului natural. În afară de zonele pentru care este necesară curățarea după
activitățile obișnuite, toți arborii, tufișurile și vegetația vor fi conservați și protejați împotriva pagubelor pe
care le pot provoca lucrările de construcție. La finalizarea etapei de construcție, pagubele inerente vor fi
recuperate, și, de preferință, se va reveni la starea inițială.
Contractorul va realiza lucrările de construcție, astfel încât să prevină scurgerea poluanților, a gunoiului și
a altor substante contaminante în sursele de apă subterane și de suprafață. Astfel de poluanți pot fi zgură,
deșeuri menajere, reziduuri, produse petroliere, substanțe chimice, biocide, săruri minerale și poluanți
40
Pagina 41
termici. Efluenții nu se vor deversa în cursurile de apă fară o sedimentare anterioară, filtrare sau aplicare a
altor mijloace de control care să determine evitarea scăderii calității apelor sau să afecteze flora.
Examinarea și analiza specifică a amplasamentului vor trebui să evalueze cu atenție următoarele probleme:
Praful și zgomotul emis ca urmare a lucrărilor de demolare și de construcție;
Aruncarea neglijentă a deșeurilor provenite din construcție, împrăștierea accidentală a uleiurilor de
mașină, a lubrifianților etc;
Manevrarea deficitară a materialelor periculoase cum ar fi azbestul și vopselele pe durata
transportului și manipulării va trebui redusă la minim.
Pentru a reduce nivelul de zgomot, durata execuției construcției va fi restricționată între anumite ore.
Tot molozul, toate deșeurile din activitățile de construcție și deșeurile de lemn vor fi stocate în cadrul
șantierului.
Deșeurile din lemn vor fi depozitate separat și vor fi reciclate în loc să fie aruncate.
Focul deschis și aruncarea ilegală vor fi interzise. Vor fi stabilite zone adecvate pentru stocarea
pămîntului /argilei și nisipului, iar înainte de a depozitarea propriu-zisă va trebui obținută aprobarea
autorităților relevante privind respectiva operațiune.
Realizarea de grămezi de resturi provenite din activitățile de construcție va fi evitată, iar deșeurile vor
fi depozitate periodic într-un loc special autorizat în acest sens. Vor fi asigurate jgheaburi pentru transferul
molozului de la etajele mai înalte la nivelul solului.
Executarea de construcții în albiile și pe marginea albiilor de apă va fi evitată pe cât posibil. Este
necesară obținerea unei autorizații speciale pentru situația de traversare a albiei unui râu.
Lucrările de construcții nu trebuie să se desfășoare în timpul perioadei de cuibărire a păsărilor (aprilie
- iunie), în cazul sub-proiectelor amplasate în sau în imediata apropiere a unei arii naturale protejate, pentru
a elimina impactul negativ asupra habitatelor păsărilor.
B.3 Selecția materialelor și a metodologiilor de construcție
Vor fi selectate bunuri și servicii care nu aduc prejudicii mediului. Se va acorda prioritate acelor produse
care respectă standarde recunoscute internațional sau simboluri naționale. Materialele și metodele
tradiționale îndelung testate vor fi alese cu prioritate față de tehnologiile noi sau necunoscute.
Amplasamentele construcțiilor vor fi împrejmuite pentru a preveni accesul neautorizat și vor fi impuse
măsuri generale de siguranță. Inconvenientele de ordin temporar cauzate de lucrările de construcții vor fi
minimizate prin activități de planificare și coordonare cu contractorii, vecinii și autoritățile. În zonele dens
populate, activitățile generatoare de zgomot și vibrații vor trebui strict limitate doar pe timpul zilei.
Organizarea de șantier a contractorului trebuie planficată din timp, pentru a putea stabili cum va arăta la
finalizare. Aceasta va fi amplasat în așa fel încât să permită salvarea habitatului natural (arbori, vegetatie)
într-o măsură cât mai mare.
B.4 Gestionarea deșeurilor
Manevrarea resturilor provenite din activitățile de construcție va fi realizată în conformitate cu
reglementările naționale și locale și după cum este menționat în PMM, precum și ținând cont de
41
Pagina 42
considerațiile cu privire la specificul amplasamentului prezentate mai sus. Aceste reglementări sunt
elaborate și aplicabile în România. Monitorizarea va fi responsabilitatea diriginților de șantier angajați și
desfășurându-și activitatea pentru comună și a specialistului în politici asiguratorii al INPCP UMP.
B.5 Măsuri de sănătate și siguranță ocupaționale
Contractorul are obligația să asigure toate materialele și echipamentul de protecție necesare, iar muncitorii
au obligația să utilizeze acest echipament – căști, mănuși, ochelari, precum și uniforme de lucru, după caz.
Toate aceste măsuri minime de protecție, însoțite de evitarea epuizării lucrătorilor, prevenirea leziunilor
ergonomice și a altor accidente de muncă care sunt determinate de manipularea repetitivă, excesivă și
manuală a materialelor de construcție.
Recomandările pentru pevenirea și controlul acestora includ cunoașterea celor mai comune cauze ale
leziunilor care pot fi provocate în timpul lucrărilor de construcție și dezafectare:
• Instruirea lucrătorilor cu privire la ridicarea și manipularea materialelor, în tehnici de construcție și
dezafectare a proceselor, inclusiv stabilirea de limite de greutate peste care este necesară asistența
mecanizată.
• Planificarea organizării de șantier astfel încât să fie minimizată necesitatea transferului manual de
greutăți
• Utilizarea de instrumente și de stații de lucru, astfel încât să fie redusă necesitatea forței
• Implementarea controalelor administrative în procesele de lucru, cum ar fi rotația posturilor și pauzele.
42
Pagina 43
Anexa 5
MĂSURI DE PREVENIRE SAU MINIMIZARE A UNEI INFECȚII COVID-19
RECOMANDĂRI ALE BĂNCII MONDIALE PENTRU PROIECTELE DE CONSTRUCȚII
CIVILE8
1. PROVOCĂRI ALE PROIECTELOR DE CONSTRUCȚII CIVILE
De cele mai multe ori, în proiectele de construcții civile sunt implicate multe persoane: forța de muncă, furnizorii,
serviciile suport. Forța de muncă poate aduce la un loc muncitori de pe plan internațional, național, regional și local.
Aceștia pot fi nevoiți să locuiască împreună pe șantier, în cadrul comunităților din apropierea șantierului de
construcții sau să se întoarcă acasă după terminarea programului. Pe șantier pot fi prezenți în mod permanent mai
mulți contractori, care să realizeze diverse activități, fiecare cu echipa proprie de angajați. Lanțurile de aprovizionare
pot implica furnizori de la nivel internațional, regional sau național, care să permită realizarea unui flux constant de
bunuri și servicii pentru derularea proiectului (inclusiv aprovizionarea cu combustibili, alimente, apă). Ca urmare, va
exista și un flux constant de entități care intră și ies de pe șantier: servicii suport (de exemplu, cei care asigură
furnizarea de mese calde, de curățenie, echipamente, materiale), precum și sub-contractori specializați, care
realizează diferite elemente ale activității.
Având în vedere complexitatea și numărul mare de lucrători, potențialul de răspândire a bolii infecțioase în proiectele
care implică lucrări de construcții este destul de ridicat, ca de altfel și consecințele pe care le poate avea o astfel de
răspândire. Pot apărea situații în care un număr mare de muncitori se îmbolnăvesc, ceea ce poate suprasolicita
serviciile medicale și pentru situații de urgență de la nivel local, și pot pune în pericol ritmul de realizare al lucrărilor
de construcție, precum și calendarul proiectului. Acest impact va fi amplificat în cazul în care forța de muncă este
numeroasă și/sau proiectul este amplasat în zone mai puțin accesibile sau unde accesul la serviciile medicale este
limitat. În astfel de situații, comunicarea cu comunitățile din apropiere poate fi tensionată sau dificilă, și pot apărea
conflicte, mai ales dacă locuitorii din zonă consideră că pot fi expuși îmbolnăvirii din cauza derulării proiectului, sau
pentru că resursele oricum insuficiente, ar trebui împărțite cu acesta. De asemenea, proiectul trebuie să ia toate
precauțiile necesare pentru a preveni infectarea comunităților locale.
2. CARE TREBUIE SĂ FIE ABORDAREA CONTRACTORULUI?
Contractorul trebuie să identifice măsurile necesare pentru a răspunde situației COVID-19. Măsurile fezabile depind
de contextul proiectului: amplasare, resurse existente, disponibilitatea materiilor prime, capacitatea serviciilor locale
de urgență / medicale, gradul de răspândire a virsului în zonă. O abordare sistematică a planificării, identificarea
provocărilor asociate schimbărilor bruște, vor ajuta proiectul să identifice cele mai bune măsuri posibile pentru a face
față situației. Măsurile necesare pentru a răspunde situației COVID-19 pot fi prezentate în diferite moduri (sub forma
unor planuri pentru situații de urgență, în completarea planului de pregătire existent pentru situații de urgență sau ca
o procedură de sine stătătoare). Unitățile de implementare ale proiectelor și contractorii trebuie să aibă în vedere
8
Această notă a fost realizată în data de 07.04.2020 și include link-uri către cele mai noi recomandări din domeniu la această data (de ex. de
la OMS). Având în vedere evoluția rapidă a situației, este important ca atunci când este utilizată nota, să fie verificate și posibilele actualizări
ale acestor resurse externe.
43
Pagina 44
recomandările autorităților relevante, atât cele naționale, cât și cele internaționale (de exemplu, OMS), care sunt
actualizate frecvent (vezi referințele și link-urile furnizate).
Abordarea problemelor legate de COVID-19 pe un șantier de construcții depășește aspectele legate de siguranța și
sănătatea ocupaționale, în acest proces fiind necesară implicarea diferiților membri ai echipei de management de
proiect. În multe cazuri, cea mai eficientă abordare este stabilirea de proceduri pentru această situație, urmând ca
ulterior acestea să fie implementate sistematic. În funcție de specificul fiecărui proiect, poate fi desemnată o echipă
care să se ocupe de problemele legate de COVID-19, și care poate să includă reprezentanți ai unității de implementare
a proiectului, dirigintele de șantier, reprezentanți ai managementului contractorului (de exemplu, managerul de
proiect) și sub-contractorilor, experți pentru probleme de siguranță, medicale și de securitate ocupațională.
Procedurile trebuie să fie clare și explicite, să poată fi revizuite când este necesar, monitorizate de persoana(ele)
desemnată(e) ca punct focal COVID-19. Procedurile trebuie să fie fundamentate, distribuite tuturor contractorilor și
discutate în cadrul întâlnirilor pentru coordonarea proiectelor. Aspectele de mai jos sunt utile pentru asigurarea unui
management corespunzător al locului de muncă, dar pot fi folosite și pentru pregătirea proiectului în situația COVID19.
(a) CARACTERISTICI ALE FORȚEI DE MUNCĂ
Pe multe șantiere de construcții există un amestec de diferite categorii de muncitori: muncitori de pe plan local,
muncitori din alte părți ale țării, muncitori din alte țări. Muncitorii pot fi angajați sub diferite forme și în condiții
diferite, iar cazarea lor poate fi de asemenea, diferită. Analiza acestor aspecte variate legate de forța de muncă folosită
este utilă în identificarea măsurilor de reducere a impactului:
Contractorul pregătește un profil detaliat al forței de muncă existente, identifică activitățile-cheie, programul de
realizare a acestora, duratele diferite ale contractelor și programul de lucru prin rotație (de exemplu 4 săptămâni
de lucru, 4 săptămâni de pauză)
Analiza forței de muncă utilizate include și o defalcare in funcție de cazarea muncitorilor: la domiciliu (în cazul
muncitorilor de pe plan local) sau pe șantier (de exemplu, în baraca muncitorilor). Dacă este posibil, vor fi
identificați și muncitorii care prezintă un risc mai ridicat pentru COVID-19, cei care au deja probleme de sănătate
sau care poti fi mai expuși riscului din alte motive.
Trebuie acordată atenție modului în care poate fi limitată mișcarea pe șantier și în afara acestuia. Pentru aceasta,
pot fi prelungite unele contracte de muncă, pentru ca muncitorii să nu se întoarcă la domiciliu în zonele afectate,
sau să nu revină pe șantier dintr-o zonă afectată.
Muncitorii care sunt cazați pe șantier trebuie să aibă un contact minim cu persoane care locuiesc în apropierea
șantierului, iar în unele cazuri, să le fie interzisă părăsirea șantierului pe durata contractului lor de muncă, astfel
încât să fie evitat contactul cu comunitățile locale.
Se va analiza posibilitatea ca muncitorii care sunt cazați în cadrul comunității locale să se mute pe șantier, unde
li se vor aplica același restricții.
Muncitorii care provin din rândul comunității locale, și care se întorc acasă zilnic, săptămânal sau lunar sunt mai
dificil de gestionat. Aceștia ar trebui verificați la intrarea și ieșirea de pe șantier; în anumite circumstanțe poate
fi necesar să li se solicite să se cazeze pe șantier sau să nu mai vină la lucru.
(b) ACCESUL PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII ȘI VERIFICĂRILE DE LA ÎNCEPUTUL
PROGRAMULUI DE LUCRU
Intrarea/ieșirea de pe șantier trebuie controlate și documentate, atât pentru muncitori, cât și pentru alte persoane,
inclusiv pentru personalul auxiliar și cei care asigură aprovizionarea cu materiale. Măsuri care pot fi luate:
Stabilirea unui sistem de control al intrării/ieșirii de pe șantier, consolidarea împrejmuirii șantierului, stabilirea
unor puncte de intrare/ieșire de pe șantier (dacă nu există deja). Toate intrările/ieșirile trebuie documentate.
44
Pagina 45
Instruirea personalului care asigură paza pe șantier în ceea ce privește acțiunile de mai sus: împrejmuirea
șantierului, controlul intrărilor și al ieșirilor, modul de lucru necesar pentru punerea în practică a acestui sistem
și a oricăror alte măsuri referitoare la COVID-19.
Instruirea personalului care va monitoriza intrarea pe șantier, asigurarea resurselor necesare pentru documentarea
intrărilor, verificarea temperaturii muncitorilor și înregistrarea informațiilor legate de muncitorii cărora li s-a
refuzat accesul.
Confirmarea că muncitorii sunt apți pentru muncă înainte de intrarea pe șantier sau înainte de începerea lucrului.
Deși ar trebui să existe deja proceduri pentru astfel de situații, trebuie acordată o atenție deosebită acelor
muncitori care au și alte probleme de sănătate sau sunt mai expuși riscului din alte motive. De asemenea, trebuie
avută în vedere și renunțarea la personalul cu probleme de sănătate.
Verificarea și înregistrarea temperaturii la intrarea pe șantier a muncitorilor și a altor persoane sau solicitarea
raportării individuale înainte sau la intrarea pe șantier.
Realizarea de informări succinte ale muncitorilor, înainte de începerea programului de lucru, cu accent pe
măsurile specifice pentru COVID-19, incluzând modul corect în care se tușește, igiena mâinilor, măsurile de
distanțare – prin folosirea de metode demonstrative și participative.
În timpul informărilor zilnice, li se va reaminti muncitorilor că este utilă auto-monitorizarea posibilelor simptome
(febră, tuse, alte simptome respiratorii) și că trebuie să anunțe personalul responsabil sau punctul focal pentru
COVID-19 dacă au simptome sau nu se simt bine.
Nu se va permite accesul muncitorilor care vin dintr-o zonă afectată sau care au intrat în contact cu o persoană
infectată care s-a întors dintr-o zonă afectată, pentru o perioadă de 14 zile sau (daca acest lucru nu este posbil),
izolarea unor astfel de muncitori pentru 14 zile.
Muncitorilor bolnavi nu li se va permite intrarea pe șantier, aceștia fiind redirecționați către unitățile medicale
locale, sau dacă este necesar, li se va cere să se izoleze la domiciliu timp de 14 zile.
(c) REGULI GENERALE DE IGIENĂ
Cerințele referitoare la igienă trebuie comunicate și monitorizate:
Instruirea muncitorilor și a personalului prezent pe șantier asupra semnelor și simptomelor COVID-19, a modului
de răspândire a acestuia, cum trebuie să se protejeze (inclusiv prin spălarea frecventă a mâinilor și distanțare
socială) și ce trebuie să facă dacă ei sau alte persoane dacă manifestă aceste simptome (pentru informații detaliate
consultați OMS COVID-19 sfaturi pentru public).
Instalarea de afișe și marcaje pe șantier, cu texte și imagini în limbile locale.
Se vor asigura puncte de spălare a mâinilor dotate cu săpun, prosoape de hârtie și pubele de gunoi închise, în
zone cheie de pe șantier, inclusiv la intrarea/ieșirea de din zonele de lucru - unde există toalete, cantine pentru
distribuirea mâncării sau unde este disponibilă apa potabilă, în zona de cazare a muncitorilor, la punctele de
colectare a deșeurilor, în magazii/zone de depozitare, în spațiile comune. Acolo unde nu există puncte de spălare
a mâinilor sau dacă acestea nu sunt adecvate, ele trebuie organizate. Poate fi utilizată și o soluție de spălare a
mâinilor pe bază de alcool (cu 60-95% conținut de alcool).
Analiza modului în care este asigurată cazarea muncitorilor, inclusiv prin luarea în considerare a cerințelor
IFC/EBRD recomandări privind cazarea muncitorilor: procese și standarde
O parte din spațiul de cazare destinat muncitorilor va fi păstrat ca rezervă pentru personalul care poate fi infectat
și care trebuie să fie izolat sau să stea în carantină (vezi paragraful (f)).
(d) PĂSTRAREA CURĂȚENIEI ȘI ELIMINAREA DEȘEURILOR
Toate zonele șantierului vor fi curățate frecvent și cu rigurozitate, inclusiv spațiile de birouri, de cazare, cantinele,
spațiile comune. Pentru echipamentele cheie folosite în activitățile de construcție vor fi verificate procedele de
curățenie (mai ales dacă acestea sunt operate de muncitori diferiți):
Personalului de curățenie trebuie să i se asigure echipament de curățenie, materiale și dezinfectanți.
45
Pagina 46
Analiza proceselor generale de curățenie, instruirea personalului de curățenie în ceea ce privește procedurile
adecvate de curățenie și frecvența necesară de realizare a acestora, în zone des folosite sau cu risc ridicat.
Acolo unde se estimează că personalul de curățenie trebuie să curețe zone care au fost contaminate sau este
posibil să fi fost contaminate cu COVID-19, trebuie să se asigure echipament de protecție personal adecvat:
halate sau șorțuri, mănuși, protecție pentru ochi (măști, ochelari de protecție sau ecrane de protecție), ghete sau
încălțăminte de lucru închisă. Dacă nu poate fi asigurat echipamentul de protecție personală, atunci vor fi puse
la dispoziție cele mai bune alternative disponibile.
Personalul de curățenie va fi instruit asupra regulilor de igienă (inclusiv spălarea mâinilor) - înainte de, în timpul
și după efectuarea curățeniei; despre folosirea în siguranță a echipamentului personal de protecție (acolo unde
este necesar); asupra gestionării deșeurilor (inclusiv a echipamentelor de protecție personală și materiale de
curățenie folosite).
Orice tip de deșeu medical produs în timpul îngrijirii unor muncitori bolnavi trebuie colectat în pubele sau saci
separate, iar apoi tratat și eliminat conform cerințelor relevante (naționale, ale OMS). Dacă este necesară
incinerarea unor astfel de deșeuri, aceasta trebuie să dureze cât mai puțin. Deșeurile trebuie minimizate și
separate, astfel încât doar o mică parte a acestora să fie incinerate (mai multe informații în recomandările
provizorii ale OMS referitoare la managementul calității apei, al deșeurilor și serviciilor de salubritate pentru
COVID-19).
(e) FLEXIBILIZAREA PROCEDURILOR DE LUCRU
Pot fi luate în considerare modificări ale proceselor și programului de lucru, astfel încât contactul între muncitori să
fie redus; acest lucru poate influența calendarul de realizare a proiectului. Astfel de măsuri pot fi:
Reducerea mărimii echipelor de muncitori
Limitarea numărului de muncitori prezenți pe șantier în același moment
Folosirea unui sistem de rotație a muncii de 24 h
Adaptarea sau reorganizarea proceselor de muncă pentru anumite activități astfel încât să fie posibilă distanțarea
socială; instruirea muncitorilor asupra acestor procese
Continuarea instruirilor obișnuite referitoare la siguranța în muncă, cu adăugarea aspectelor specifice COVID-
19. Instruirile trebuie să includă și folosirea adecvată a echipamentului personal de protecție. Deși la momentul
elaborării acestei note, recomandările generale nu solicită purtarea echipamentului de protecție specific COVID-
19 pentru muncitorii din construcții, acest aspect trebuie urmărit continuu (mai multe informații oferă
recomandările provizorii ale OMS pentru utilizarea rațională a echipamentului personal de protecție pentru
COVID-19).
Analiza metodelor de lucru astfel încât să fie redusă folosirea echipamentului personal de protecție din
construcții, dacă apar probleme în procurarea lor sau dacă acesta este necesar muncitorilor din domeniul medical
și personalului de curățenie. Aici pot fi incluse de exemplu, reducerea utilizării măștilor de praf prin verificarea
funcționării sistemelor de stropire cu apă sau prin reducerea limitei de viteză pentru camioane.
Acolo unde este posibil, organizarea pauzelor de prânz în aer liber
Daca este posibil, modificarea structurii cantinelor și organizarea prânzului la ore diferite, pentru a permite
păstrarea distanței sociale și reducerea treptată sau restricționarea temporară a accesului la spațiile de recreere
existente pe șantier
La un moment dat e posibil să fie necesară revizuirea calendarului de realizare a proiectului, să fie analizat gradul
în care este necesară ajustarea acestuia (sau oprirea lui) astfel încât el să reflecte utilizarea unor metode de lucru
prudente, posibila expunere a muncitorilor și comunității din apropiere, precum și disponibilitatea materiilor
prime, lunând în considerarea recomandările și instrucțiunile guvernamentale.
(f) PLANIFICAREA SERVICIILOR MEDICALE
Se va face o analiză a serviciilor medicale existente la dispoziția proiectului, pentru a stabili dacă acestea sunt
adecvate, prin identificarea infrastructurii existente (mărimea postului / a clinicii medicale, numărul de paturi,
unitățile de izolare), a personalului medical, echipamentelor și materialelor disponbile, procedurilor și instruirilor
derulate. Dacă acestea nu sunt corespunzătoare, acolo unde este posibil ele pot fi dezvoltate, inclusiv prin:
46
Pagina 47
Dezvoltarea infrastructurii medicale și stabilirea unor zone în care pacienții să poată fi izolați. Pentru realizarea
acestor zone pot fi consultate recomandările provizorii ale OMS pentru introducerea în carantină a persoanelor
pentru controlul COVID-19. Unitățile de izolare trebuie să fie amplasate la distanță de locul în care sunt cazați
muncitorii și de alte activități în derulare pe șantier. Dacă este posibil vor fi puse la dispoziție camere pentru câte
o persoană, bine ventilate (cu ferestre și ușă care se deschid). Dacă acest lucru nu este posibil, unitățile de izolare
trebuie să permită cel puțin păstrarea distanței de 1 m între muncitorii din aceeași cameră, separarea acestora cu
ajutorul unei perdele. Muncitorii bolnavi trebuie să se deplaseze cât mai puțin posibil, să evite utilizarea spațiilor
comune, iar vizitele nu pot fi premise decât după o perioadă de 14 zile în care nu s-au manifestat simptomele
bolii. Dacă este nevoie ca aceștia să folosească spațiile comune (de exemplu, bucătăria sau cantina), aceasta ar
trebui să aibă loc doar atunci când sunt prezenți muncitorii care nu sunt afectați, iar zonele respective trebuie
curățate înainte și după.
Instruirea personalului medical, inclusiv cu informații actualizate furnizate de OMS referitoare la COVID-19 și
recomandări specifice pentru situația COVID-19. Dacă se bănuiește o infectare cu COVID-19, personalul
medical prezent pe șantier trebuie să urmărească recomandările provizorii ale OMS privind prevenirea și
controlul infecțiilor în acordarea îngrijirilor medicale atunci când este bănuită o infecție cu noul coronavirus
(nCoV) .
Instruirea personalului medical pentru realizarea de teste, dacă acest lucru este disponibil și permis, conform
legislației naționale.
Analiza echipamentelor, a materialelor și medicamentelor disponibile pe șantier și obținerea de resurse
suplimentare, dacă este necesar și posibil. Aici pot fi incluse echipamentele medicale personale de protecție, cum
ar fi halate, șorțuri, măști medicale, mănuși, protecții pentru ochi etc. în acest sens, pot fi urmate recomandările
OMS (WHO recomandări provizorii ale OMS privind utilizarea eficientă a echipamentului de protecție personală
(PPE) pentru COVID-19).
Dacă elementele PPE nu sunt disponibile, personalul medical al proiectului trebuie să identifice alte variante.
Acestea pot fi găsite în mod curent pe șantierele de construcții și pot fi măști împotriva prafului, mănuși folosite
în construcții și ochelari de protecție. Deși acestea nu sunt recomandate, pot fi folosite în lipsa unor echipamente
medicale corespunzătoare.
De obicei, pe șantierele de construcții nu se găsesc ventilatoare, și în orice caz, intubarea pacienților trebuie
realizată de personal medical calificat. Daca unul dintre muncitori se simte foarte rău și are dificultăți de
respirație, acesta trebuie transportat imediat la un spital (v. (g) mai jos).
Analiza modului în care sunt gestionate deșeurile medicale, inclusiv modul de colectare și eliminare a acestora
(pentru mai multe informații pot fi consultate recomandările provizorii ale OMS referitoare la management
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.