Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

PUZ Tarna Andreea

Tip
Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Pe site-ul primăriei
PUZ-Tarna-Andreea
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic Zonal (PUZ), „PUZ Tarna Andreea”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/8CF173466F1A33B3C22585F8003BF9CF/$FILE/PUZ-Tarna-Andreea.docx (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/45675-puz-tarna-andreea, 07.11.2026)

Fișier creat
18.12.2015
Fișier modificat
12.01.2016
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU INTRODUCEREA TERENULUI IN SUPRAFATA DE 4885 MP(NR. CAD. 62315) IN INTRAVILANUL MUN. PASCANI, PENTRU CONSTRUCTIE SPATIU COMERCIAL, LOCUINTA PARTER CU ETAJ SI MANSARDA , IMPREJMUIRE, RACORDURI SI BRANSAMENTE Strada Stefan cel Mare, MUN. PASCANI, JUD. IASI NR. CAD. 62315 BENEFICIAR: TARNA NICULINA - ANDREEA DECEMBRIE 2015 PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU INTRODUCEREA TERENULUI IN SUPRAFATA DE 4885 MP(NR. CAD. 62315) IN INTRAVILANUL MUN. PASCANI, PENTRU CONSTRUCTIE SPATIU COMERCIAL, LOCUINTA PARTER CU ETAJ SI MANSARDA , IMPREJMUIRE, RACORDURI SI BRANSAMENTE Mun. PASCANI, Jud. IASI, STR. STEFAN CEL MARE PROIECTANT GENERAL: AXA – ATELIER DE ARHITECTURĂ Arh.CIOLACU DRAGOȘ PROIECTANT URBANISM: AXA ATELIER DE ARHITECTURĂ PROIECTANT RETELE EDILITARE: ING. STAN DANIEL PLAN TOPOGRAFIC : PLAN URBANISTIC ZONAL- PENTRU INTRODUCEREA TERENULUI IN SUPRAFATA DE 4885 MP(NR. CAD. 62315) IN INTRAVILANUL MUN. PASCANI, PENTRU CONSTRUCTIE SPATIU COMERCIAL, LOCUINTA PARTER CU ETAJ SI MANSARDA , IMPREJMUIRE, RACORDURI SI BRANSAMENTE, STRADA STEFAN CEL MARE, NR. 1308,MUNICIPIU PASCANI, JUDETUL IASI, BORDEROU GENERAL Foaie de gardă Borderou general al P.U.Z. VOLUMUL I - MEMORIU DE PREZENTARE 1. Introducere 1.1.Date de recunoaștere a investiției 1.2.Obiectul lucrării 1.3.Sursedocumentare 2. Stadiul actual al dezvoltării 2.1.Evoluția zonei 2.2.Încadrareaîn localitate 2.3.Elemente ale cadrului natural 2.4.Circulația 2.5.Ocuparea terenurilor 2.6.Echipare edilitară 2.7.Probleme de mediu 2.8.Optiuni ale populației 3. Propuneri de dezvoltare urbanistică 3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentare 3.2.Prevederi ale PUG 3.3.Valorificarea cadrului natural 3.4.Modernizarea circulației 3.5.Zonificarea funcțională– reglementari,bilanț teritorial,indici urbanistici 3.6.Dezvoltarea echipării edilitare 3.7.Protecția mediului 3.8.Obiective de utilitate publică Concluzii VOLUMUL II - Regulament de urbanism PUZ Dispoziții generale Zonificare functională – Unitati Teritoriale de Referință Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor Piese desenate: PlanșaU00 – Plan de încadrare în teritoriu - Reglementari PUG PlanșaU01 – Plan de încadrare Google PlanșaU02 – Plan situația existentă PlanșaU03– Reglementări urbanistice PlanșaU04 – Reglementări – echipare edilitară PlanșaU05 – Regimul de proprietate asupra terenurilor Întocmit, Șef proiect, Arh.Stg. Țiplea Ștefan Arh. Ciolacu Dragoș VOLUMUL I - MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE Date de recunoaștere a documentației NR. PROIECT: 23/2015 - FAZA P.U.Z. DENUMIRE PROIECT: ”Intocmire PUZ+RLUpentru introducerea terenului in suprafata de 4885 mp (nr. Cad. 62315) in intravilanul Mun. Pascani, pentru constructie spatiu comercial, locuinta parter cu etaj si mansarda , imprejmuire, racorduri si bransamente, Strada Stefan cel Mare, nr. 1308, Municipiu Pascani, Judetul Iasi” AMPLASAMENT: extravilan Mun. Pașcani, Județul Iași BENEFICIAR: TARNA NICULINA - ANDREEA PROIECTANT GENERAL: AXA - ATELIER DE ARHITECTURĂ PROIECTANT DE URBANISM: AXA - ATELIER DE ARHITECTURĂ PROIECTANT REȚELE EDILITARE: P.F. STAN DANIEL PLAN TOPOGRAFIC: DATA ELABORARII: Decembrie 2015 1.2.Obiectul lucrării La baza întocmiriiprezentei documentații PUZ stă tema de proiectare comandată și aprobată de beneficiarul lucrarii: TARNA NICULINA-ANDREEA Documentația are ca obiect stabilirea condițiilor urbanistice de structurare spațialăși funcțională a teritoriului, de introducere in intravilana lotului precum si regulamentul privind anexele de pe lot aferente constructiei. Prin PUZ se prevede amplasareaunui spatiu comercial, locuinta cu parter, etaj si mansarda.Constructia se va amplasape un teren in suprafata de 4885 mp, cu imprejmuire in extravilanul municipiului pe strada Stefan cel Mare, nr. 1308. Obiectul P.U.Z. se constituie intr-un studiu ce consta in analiza situatiei existente, potentialului de dezvoltare urbanistica a zonei si propuneri de organizare functionala, volumetrica si tehnica a zonei. Proiectul are la baza certificatul de urbanism numarul 134 din 27.07.2015 eliberat de Primaria Mun. Pascani. În conformitate cu reglementările stabilite prin P.U.G. municipiulPașcaniși Certificatul de Urbanism eliberat de Primăria Municipiului Pașcani beneficiarilor: - Destinația UTR-ului: extravilan; - Procentul de Ocupare al Terenului - P.O.T.:conform PUZ; - Coeficientul de Utilizare al Terenului - C.U.T.:conform PUZ ce se va elabora funcție de POT și de regimul de înălțime stabilit prin PUZ; - Regim de înălțime: conform PUZ ce se va elabora; - Caracteristici volumetrice:conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislațieiînvigoare; - Aliniament stradal, lateral și posterior: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislațieiîn vigoare; - Accese - parcaje: conform PUZ ce se va elabora cu respectarealegislațieiîn vigoare în vederea asigurării necesarului de locuri de parcare cu un grad de acoperire de 1,2; - Echipare edilitară: conform studiilor de specialitate avizate conform legii. 1.3. Surse documentare Plan topografic scara 1:500 – – prezintă informații utile analizelor specifice ce se întocmesc la nivel de P.U.Z. astfel: - situația actuală din punct de vedere al analizei topografice; - tipologia și dispunerea loturilor în zonă, elemente necesare la analiza parcelarului și la stabilirea condițiilor de amplasare a construcțiilor; - evidențierea corectă a fondului construit existent -construcții supraterane, drumuri modernizate sau provizorii - cu relațiileșiintercondiționările ce s-au constituit în timp în zona; - poziționarea traseelor de echipamente tehnico-edilitare (rețeaua electrică,rețeaua de gaze naturale); - situația juridică a terenurilor limitrofe parcelei de amplasare a construcției; Plan cadastral reactualizat scara 1/2000; "Plan Urbanistic General al Municipiului Pașcani"și "Regulamentul urbanistic aferent P.U.G.-ului",pr.nr.22/28.02.2005; Studii de fundamentare aferente PUG- municipiul Pașcani (studiul de locuire, studiu de dotări,studiul de mediu, studiul geotehnic, studiul demografic,echipare tehnico-edilitară, studiul de spații verzi,ș.a.); 2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1.Evoluția zonei Orasul Pașcani a luat ființă în anul 1835 când i se acordă și funcția de târg periodic. Totuși teritoriul ocupat astăzi de municipiul Pașcani a intrat în folosința omului încă din timpul comunei primitive, urme de așezări vechi fiind cartate pe promontoriile terasei Pașcani, pe locul unde astăzi sunt comunele Lespezi la nord și Stolniceni Prăjescu la sud; așezarea Pașcani se dezvoltă abia în epoca feudală. Condiționat de funcțiile administrative pe care le-a avut orașul și de poziția geografică a acestuia, se poate determina evoluția în timp și spațiu a localității și explica forma tentaculară pe care o prezintă Pașcanii astăzi. Astfel, în prima fază de dezvoltare, orașul se caracterizează prin existența a trei nuclee de-alungul drumului Siretului - actuala stradă Ștefan cel Mare: - satul Pașcani (actualul cartier Vatra Pașcani); - curtea feudală (cartierul Centru de astăzi); - satul Fântânele (zona de nord - vest). Din cele trei nuclee, numai cel central ocupă un spațiu adecvat și avea suficiente condiții de dezvoltare, în celelalte două laterale se adăpostea iobăgimea curții, deoarece aceste nuclee erau situate fie pe terenuri degradate (vatra Pașcani) fie pe terenuri umede (satul Fântânele). Crearea târgului de jos unde s-au construit Ateliere CFR și calea ferată a constituit un moment de cotitură în viața localității Pașcani. Lipsa brațelor de muncă - a provocat un aflux de populație spre centrul Pașcani, fiind aduși pentru muncile din atelierele CFR specialiști germani și polonezi. Creșterea numerică a populației, prin apariția muncitorilor feroviari, ridică mari probleme pentru Pașcani, având ca rezultat schimbarea structurii localității în centru cu profil industrial - comercial. Târgul de jos cunoaște cea mai mare extindere după anul 1920, prezentând în perioada dintre cele două războaie o extensie ramificată, cu tendința de a se lega de localitățile Fântânele, Lunca și Blăgești. Mărturia slabei dezvoltări generale pe care a cunoscut-o în trecut orașul Pașcani se reflectă și în lipsa de monumente istorice și de arhitectură. Se păstrează doar trei vestigii ale trecutului - nu prea îndepărtat - reprezentate de: Palatul Cantacuzino - Pașcanu, de la 1650 și cu refaceri parțiale în sec. XIX, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, de la 1664 și cu refaceri în sec. XIX și școala profesională (fost(a) Ateliere CFR) din 1876, denumiri sub care figurează în Lista Monumentelor din județul Iași, în vigoare. Din anul 1990 se constată un moment de stagnare al activităților economice cu implicații negative în sfera socială, motivat de perioada de tranziție la economia de piață. În consecință o serie de întreprinderi și-au încetat activitatea, altele au reușit să-și mențină profilul inițial în continuare, sau s-au reprofilat. În cadrul rețelei de localități urbane a județului Iași, municipiul Pașcani are rolul unui centru de echilibru, care exercită influență în partea de vest a teritoriului, cuprinzând în aria sa de polarizare teritoriile a 11 comune cu un număr de 40 sate care totalizau 57.000 locuitori în anul 1999. De asemenea, aria de influență a orașului Pașcani se extinde și asupra unor zone din județele Neamț și Suceava. Având în vedere și relativ recenta trecere a orașului în categoria municipiilor (în anul 1996), se prevede pentru etapa următoare o dezvoltare și intensificare a relațiilor dintre municipiu și localitățile din teritoriu înconjurător, sau din punct de vedere economic, pe arii mai largi, cooperări la nivel regional și național. Din punct de vedere tipologic, se evidențiază pentru prima dată faptul că localitatea își încetează dezvoltarea pe direcția nord-sud, ocupând noi suprafețe spre vest prin realizarea unor noi cartiere de locuințe individuale. Această atitudine corectează dezvoltarea ulterioară pe direcțiile principalelor căi de comunicații, rezultând noua imagine de localitate dezvoltată compact. Cu toată această transformare, cele cinci sate componente se dezvoltă și ele, încă tentacular, spre localitatea urbană. Profilul economico - social al comunelor din zonă se va dezvolta și diversifica ceea ce va conduce la dezvoltarea relațiilor economice pe care le are municipiul Pașcani cu localitățile din zona de polarizare. Inevitabil se va intensifica funcția de aprovizionare a orașului Pașcani cu materii prime și produse agro - alimentare, rețeaua de căi de comunicație favorizând transportul acestora. Date privind evoluția în timp a unității teritorial - administrative Pașcani Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția industrială și important nod de cale ferată pe care și-o menține și astăzi, municipiul Pașcani a mai îndeplinit și funcția administrativă de centru de raion. Astăzi funcția administrativă se rezumă doar la coordonarea activităților celor 5 localități aparținătoare. Configurația, suprafața și limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea nr.2/1968 când s-a aplicat noua împărțire administrativ-teritorială a țării. În conformitate cu pr. nr. 13350/1995 "P.A.T.J. Iași", municipiul Pașcani are funcția de "sistem județean de sprijin", reprezentând centrul urban cu rol de echilibru în dezvoltarea zonelor județului, datorită faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemnat de locuri de muncă, echipări și servicii diversificate. Evoluția localității după 1990 În comparație cu prevederile Legii sistematizării nr. 58/1974 de desființare a unor localități, sau de reducere a suprafețelor intravilane în altele, care obliga dezvoltarea localităților pe suprafețe restrânse, indiferent de dinamica și potențialul propriu, după 1990, mai exact din momentul aplicării Legii nr. 18/1991 și a legilor reformei economice, se constată o abordare diferită, determinată de apariția proprietății private asupra terenurilor și încurajării inițiativei particulare prin apariția I.M.M.-urilor. Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost momentul care, printre altele, a relansat activitatea de construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra administrației locale cu privire la extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții în zonele de locuințe cu obiective incompatibile din punct de vedere funcțional. De regulă aceste construcții noi s-au amplasat în lungul drumurilor (naționale, județene, comunale), prelungind tentacular intrările în localități, departe de rețelele tehnico-edilitare, contrar principiilor urbanistice de dezvoltare durabilă. 2.2. Încadrarea în localitate 2.2.1.Amplasamentul vizat pentru „Introducerea terenului in suprafata de 4885 mp (nr. Cad. 62315) in intravilanul Mun. Pascani, pentru constructie spatiu comercial, locuinta parter cu etaj si mansarda , imprejmuire, racorduri si bransamente, Strada Stefan cel Mare, nr. 1308, este situat în extravilanul municipiului Pașcani și are o suprafața de 4885mp. În prezent terenul nu este ocupat de nici o constructie. 2.2.2.Relaționarea zonei cu localitatea. Terenul pe care urmează sa se construiasca si sa fie completat cu celelalte utilitati,face lagătura cu partea sudică a orașului prin Str. Stefan cel Mare, artera care dispune și de singura echipare edilitara in intravilan: energie electrică. Distanța relativ mică până la magistralele care asigură aceste utilități face ca amplasamentul sa poata fi deservit din acest punct de vedere. În capitolul referitor la rețele edilitare se vor detalia aceste aspecte. 2.3.Elemente ale cadrului natural A. Caracteristicile reliefului Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți. Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunități: - Luncile sunt cele mai recente forme de relief acumulativ, dezvoltate, în principal, în lungul Siretului, dar și pe unii afluenți ai acestuia. Din punct de vedere litologic lunca Siretului este constituită din depozite aluvionare cuaternare, reprezentate prin nisipuri și pietrișuri în bază de cca. 4 m grosime, peste care urmează nisipuri fine, nisipuri prăfoase și argiloase (1 - 3 m), un complex de prafuri argiloase sau nisipoase cu intercalații de argile mâloase sau chiar lentile de turbă (4 - 6 m) și în sfârșit, la suprafață soluri și umpluturi (0,50 - 2,50 m). Utilizarea actuală a luncii Siretului în extravilane este exclusiv agricolă, în principal ca teren arabil și parțial ca pășune. - Terasele sunt forme de relief create prin eroziunea și acumularea fluvială a râului Siret, fiind întâlnite mai ales pe flancul drept al văii dar și pe cel stâng. Litologic, terasele superioare sunt constituite din nisipuri și pietrișuri dispuse peste substratul sarmațian, care se întâlnesc uneori la suprafața terenului, alteori sub un strat subțire de sol. Lipsesc luturile loessoide, care au fost îndepărtate de eroziune. Albiile afluenților s-au adâncit puternic în depozitele de terasă și în substratul sarmațian, generând ravene de până la 10 - 12 m și versanți abrupți afectați de alunecări. Pe stânga Siretului se întâlnește un relief de platouri și suprafețe ușor înclinate, unele fiind identificate ca terase, altele având un caracter sculpturalo - acumulativ. Utilizarea actuală a teraselor este în intravilan pentru construcții de locuințe și dotări, dar și pentru spații verzi sau terenuri agricole, iar în extravilan pentru terenuri arabile în cea mai mare parte. - Glacisurile sunt forme de relief acumulativ, dezvoltate în principal la marginea vestică a luncii Siretului sub forma unor depuneri coluviale sau proluvio - coluviale, constituite din materiale fine, argilo - nisipoase sau lutoase și lentile subțiri de nisip cu pietriș. - Versanții care mărginesc terasele și interfluviile au pante, energii de relief și orientări variate, fiind rezultatul unui proces îndelungat de eroziune fluvială îmbinat cu procese deluviale, în condițiile existenței unui substrat litologic fiabil - depozite loessoide de terasă și argilo - marnoase sarmațiene. În intravilan versanții sunt utilizați pentru construcții, în general acolo unde pantele sunt accesibile și cu stabilitate asigurată, fiind evitate zonele cu înclinări mai mari de 15% și cu degradări, care sunt folosite ca terenuri agricole sau spații plantate. În municipiul Pașcani versantul de racord al terasei cu lunca este utilizat mai intens chiar și în zonele cu pante accentuate, prin amenajări ale terenului, consolidări, plantații, deși problema stabilității lui nu este rezolvată. B. Rețeaua hidrografică Teritoriul municipiului Pașcani dispune de un potențial hidrografic constituit din ape subterane, și ape de suprafață. Apele subterane Apele subterane întâlnite în teritoriu sunt de două categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) și ape subterane libere. - Apele subterane captive includ strate acvifere sub presiune, acumulate în depozite sedimentare nesecționate de rețeaua hidrografică. Ele au caracter ascensional sau chiar artezian, au un bogat conținut în săruri solubile, fiind întălnite doar în foraje. Astfel, în forajul executat în lunca Siretului la Depoul CFR, s-a interceptat la cca. 30 m adâncime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un debit de 43.200 l/24 ore, puternic mineralizat. Analizele efectuate au caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată clorurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totală de 2,153 g/l. A fost utilizată de localnici în trecut în scopuri terapeutice, dar în prezent nu este folosită. - Apele subterane libere includ în principal strate acvifere freatice fără presiune, cantonate în depozite secționate de văi și care sunt influențate de condițiile climatice (precipitații). Aceste ape subterane pot fi grupate în următoarele unități hidrogeologice: - Ape subterane de luncă, întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii Siretului, dar și în luncile afluenților mai mari. În lunca Siretului se întâlnește un strat acvifer cantonat în nisipurile și pietrișurile din bază, precum și o serie de lentile acvifere discontinui cantonate în intercalațiile permeabile de la suprafață. Datorită caracterului ușor ascendent al apei din stratul acvifer bazal, precum și adâncimii reduse a lentilelor discontinui, apa subterană din luncă are un nivel hidrostatic ce variază între 1,0 și 4,0 m. La contactul cu versanții nivelul apei subterane este chiar mai ridicat (0,20 - 3,0 m), putând ajunge, în perioadele bogate în precipitații, la suprafața terenului. Debitele medii obținute prin pompare sunt în jur de 3 l/s (și chiar mai mult din stratul acvifer bazal), ceea ce a permis realizarea de captări pentru alimentări centralizate, așa cum este captarea Blăgești (în prezent, captarea nu funcționează din cauza colmatării puțurilor), sau pentru alimentări locale. Analizele chimice ale apelor subterane din luncă arată prezența unor concentrații mari de săruri și oxizi de fier. Din punct de vedere al agresivității față de cimentul Portland, apa prezintă local o agresivitate sulfatică foarte slabă. - Ape subterane de terase - cantonate în nisipurile și pietrișurile aluvionare ale acestora și întâlnite ca nivel hidrostatic la adâncimi cuprinse între 4 și 30 m. Cele mai mari adîncimi ale apelor subterane se găsesc în zona terasei inferiore de 20 - 30 m, unde nivelul hidrostatic apare la 14 - 25 m, scăzând ușor în zonele fragmentate de văile afluente. Aceste ape de la baza terasei inferiore sunt puse în evidență de numeroasele izvoare ce apar la zi la partea inferioară a versantului de racord cu lunca, și care au constituit surse locale de alimentare cu apă potabilă, unele în funcțiune și azi (sursa pentru S.C. "REMAR" S.A.). Unele izvoare sunt captate iar apa dirijată prin canale, altele alimentează micul iaz de agrement sau întrețin umiditatea luncii. În terasa următoare, apa subterană are nivelul hidrostatic mai ridicat, fiind întâlnită între 5 și 15 m, constituind sursă de alimentare pentru municipiul Pașcani (sursa Hăznășeni) și parțial pentru satele Boșteni, Sodomeni, Gâștești (fântâni). Pe terasele superioare apele subterane din nisipurile și pietrișurile acestora se află mai la suprafață (4 - 8 m) și constituie surse de alimentare pentru satele menționate, sau pentru văile care le fragmentează. În general, apele subterane din terase sunt destul de bogate și potabile, fiind utilizate ca atare pentru alimentări locale și centralizate. Astfel, sursa Hăznășeni, furnizează încă apă din puțuri forate și drenuri realizate în anii 1958 - 1965. - Apele subterane de interfluvii sunt cantonate în baza depozitelor eluviale care le acoperă pe alocuri, sau în intercalațiile permeabile ale substratului sarmațian, fiind întâlnite la adâncimi variabile (1 - 5 m), și având, în general, debite reduse. - Apele subterane de versanți sunt cantonate în intercalațiile nisipoase deluviale, având debite reduse, adâncimi variabile (1 - 10 m) și varianții ale nivelului hidrostatic, funcție de precipitații. În zonele de fragmentare a teraselor, apele subterane ce apar pe flancurile văilor sunt ape ce provin din nisipurile și pietrișurile de terasă, alimentând văile respective. Apele de suprafață Rețeaua hidrografică din teritoriul municipiului Pașcani, aparține bazinului Siretului și este formată din cursul mijlociu al râului Siret (cca. 11 km), cu afluenții săi de pe partea dreaptă - Gâștești, Fântânele, Boșteni, Văduțu, (după confluența lor - Hăznășeni sau Sodomeni) - precum și cu afluentul său pe stânga - cursul inferior al pârâului Hărmănești. Pentru combaterea inundațiilor și a excesului de umiditate, au fost executate în zona orașului următoarele lucrări hidrotehnice: îndiguire mal drept râu Siret între Lunca și Blăgești, regularizare și îndiguire prin Fântânele, pârâu Gâștești și pârâu Hăznășeni, acumulare Pașcani (în finalizare), canale de desecare - drenaj în incinta îndiguită. C. Clima Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de nuanță destul de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani între anii 1986 - 1996. Temperatura aerului Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și un minim mediu în ianuarie de - 2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se înregistrează între martie - aprilie (6,7°C) și aprilie - mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai mari între octombrie - noiembrie (6,4°C) și septembrie - octombrie (5,0°C). Umezeala relativă a aerului are o valoare medie anuală de 82%, cu un maxim în perioada noiembrie - ianuarie (87 - 88%) și un minim în perioada caldă a anului (74 - 77%). Nebulozitatea are o valoare medie anuală de 6,0 zecimi, cu un maxim în decembrie (7,2 zecimi) și un minim în august (4,4 zecimi). Precipitațiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm. Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna (11%). Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Din analiza datelor privind elementele de vânt, se constată că frecvența medie anuală cea mai mare o au masele de aer din direcția nord (14,8%), urmate de cele din direcția nord - vest (11,0%) și sud - est (7,0%). Pe celelalte direcții vânturile înregistrează frecvențe reduse, cele mai mici fiind dinspre sud - vest (0,8%), nord - est (1,2%) și vest (1,8%). Calmul atmosferic are o valoare foarte mare (56,5%), indicând condiții de adăpost aerodinamic. Fenomenele meteorologice mai importante care se produc mai frecvent în zona Pașcani sunt: - ceața - cu o frecvență medie anuală de 34,6 zile; - aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile; - viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie; - poleiul se produce cu o frecvență anuală de 2,8 zile. D. Caracteristicile geotehnice Relieful dintre Orogenul Carpatic și Valea Nistrului constituie o singură unitate morfologică, respectiv Podișul Moldovei. Din punct de vedere geologic zona este alcătuită din două componente soclu (fundamental cristalin) și cuvertura, fiecare reflectă stadii diferite de evoluție: o etapă mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat procese geodinamice, și o etapă de stabilitate platformică, în care depozitele Tectonica regiunii Paleotectonica regiunii, a fost foarte activă, dovadă în acest sens o constituie "căderea în trepte" către Carpații Orientali a Marii Platforme Ruse. Seismicitatea regiunii Cutremurele din această regiune, nu se datorează unor linii tectonice locale, ele fiind condiționate în special de epicentrul cantonat în zona Vrancea. Conform Normativ P100-92, teritoriul propus, face parte din zona seismică "E", căreia îi corespunde: - coeficient seismic - Ks = 0,12; - perioada de colț - Tc = 0,70; - grad seismic echivalent - VII; Având în vedere gradul mare de seismicitate a regiunii, este necesar a se lua în proiectare și execuție, măsuri constructive speciale, conform normelor actuale: STAS 11.100/1-92; P 100/92; P7/92; P10-86. Adâncimea de îngheț Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheț a zonei, este de 1,10 m, față de suprafața terenului. Stabilitatea terenului - accidente de teren Teritoriul municipiului se dezvoltă pe o parte din șesul din dreapta râului Siret, și pe terasa înaltă a acestui râu; racordarea între aceste zone, se face printr-un relief de coastă (versanți), a căror pante de racordare sunt relativ mari (10 - 15%). Pantele mai accentuate, se află pe ambele flancuri ale pârâului Fântânele (care se găsește în partea de N - NV) și pe flancul drept al pârâului Hășnășeni (care se găsește în partea de S - SE a teritoriului). E. Zonificarea geotehnică a teritoriului Din punct de vedere geotehnic, teritoriul propus se poate împărți astfel (vezi Studiul de fundamentare geotehnic - parte scrisă + desenată): - Zona A - zona de terasă (de platou); - Zona B - zona de versant (de coastă); - Zona C - zona de șes. Caracteristici geotehnice generale și condiții de fundare Zona A - zona de terasă (de platou) - zonele de terasă, reprezintă vechi nivele, de eroziune și depuneri ale râului Siret și afluenților săi; - caracteristica principală a teraselor, o constituie faptul că apa subterană se află la mare adâncime (peste 20 m) și deci nu influențează sistemul de fundare; - terenul de fundare, se află sub stratul de umplutură și este constituit dintr-un depozit loessoid, în suprafață, acest depozit este sensibil la umezire. a) Construcții având regim de înălțime (P+ 1E+M): - se vor funda direct pe teren neconsolidat, la o adâncime minimă de fundare de 1,50 m (față de CTA); -presiunea limită, la cota de fundare: plim= 140 KPa - se recomandă adoptarea unor fundații continue, rigidizate cu o centură de beton armat, la partea superioară; lățimea minimă a fundației va fi : 0,60 m; - se poate adopta atât subsol tehnic cât și subsol util; - ultimul strat de pământ va fi îndepărtat doar în ziua în care se prevede turnarea betonului în corpul fundației (pentru a nu se umezi terenul loessoid aflat la cota de fundare); - în prealabil, fundul săpăturii se va compacta prin maiuri mecanice tip "broască" sau plăci vibratoare. F. Riscuri naturale Terenuri degradate din cauze naturale și zone de risc Așa cum rezultă din analiza elementelor de cadru natural, în teritoriul municipiului Pașcani degradările de teren din cauze naturale au o pondere relativ redusă, atât datorită condițiilor mai puțin propice dezvoltării lor, cât și intervențiilor antropice. Se întâlnesc totuși zone afectate de procese de versant sau procese specifice de luncă, putând fi diferențiate următoarele categorii de terenuri degradate: - Terenuri degradate prin alunecări de teren - Terenuri degradate prin eroziuni torențiale - Terenuri degradate prin eroziune de suprafață - Terenuri degradate prin exces de umiditate și inundații - Terenuri degradate prin acumulări la zi de nisip și pietriș Amplasamentul studiat nu este supus alunecarilor de teren, inundatiilor sau viiturilor de apa din precipitatii. 2.3.1. Analiza geo-morfo-hidrologica O analiza generala,din punct de vedere geografic, geomorfologic, geologic sau hidrologic, la nivelul întreguluioraș conduce la următoarele concluzii: Geografia Din acest punct de vedere zona municipiului Pașcani se încadreazăîn regiunea "Podișul Moldovei", subregiunea "Câmpia Moldovei",unitatea "Câmpia Jijiei inferioare", subunitatea "Culoarul Bahluiului". Altitudinea minima a municipiului se afla la 40.00 - 42.00 m (zona studiata se situează intre cotele 121.00și122.00). Geomorfologia Din punct de vedere geomorfologic municipiul Pașcani se încadrează astfel: - regiunea: Podișul Sucevei; - subregiunea: Podișul Fălticenilor; - unitatea: Podișul Dealul Mare; - subunitatea: Culoarul Siretului 2.4. Circulația - căi de comunicație - transport în comun Trama stradală majoră a orașului Pașcani este alcătuită din străzile Grădiniței, Ștefan cel Mare, Moldovei, Dragoș Vodă, Vatra, Gării. Fluxurile majore care intră în oraș pe direcția drumului național DN28A – Tg. Frumos – Pașcani – Moțca sunt preluate de străzile Grădiniței, Ștefan cel Mare, Moldova, pe direcția drumului județean DJ208 – Stolniceni – Pașcani – Lespezi de străzile Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, un rol foarte important în dirijarea acestor fluxuri îl au și străzile Vatra și Gării. Circulația locală majoră între zonele funcționale și cele de locuit se desfășoară pe străzi de legătură între terasa din zona gării – cartierul Unirii și terasa superioară aflată la circa 40,00 m diferență de nivel, unde se află majoritatea spațiilor comerciale și a dotărilor de interes orășenesc. Datorită configurației geografice specifice (situarea orașului pe cele două terase) circulația între cele două zone se face pe artere ce ocolesc cornișa, lipsa legăturilor rutiere scurte și directe între cele două zone afectează direct fluența traficului. Un alt aspect negativ în desfășurarea circulației este că atât traficul greu de mărfuri cât și cel de persoane se desfășoară pe aceleași trasee ce traversează orașul de la E la V și pe direcția DN28A și de la S la NV pe direcția DJ208 . Pe latura de sud-est exista un proiect de amplasare a soselei de centura si a rondului de intersectie cu drumul judetean, conform PUG aprobat. 2.5.Ocuparea terenurilor Principala caracteristica a functiunilor ce ocupa zona studiată este cea de zonă rezidențială, dat de faptul că majoritatea construcțiilor sunt locuințe unifamiliale. Terenul studiat are categoria de curti constructii și în prezent este liber de construcție. Suprafața de teren luatăîn studiu este de 4885mp teren proprietate conformcontractului de vinzare-cumparare nr. 1657 din 30 octombrie 2014, rectificat prin încheierea de autentificare nr. 31 din 03.06.2015. 2.5.1.Relaționări între funcțiuni Zona studiata se caracterizeaza prin prezenta unui numar de locuinte unifamiliale pe teren proprietate, cu regim de inaltime variabil de la P pina la D+P+1E. Caracterul zonei este dat de un tesut urban neomogen, alcatuit din locuinte pe teren proprietate, spatii comerciale si terenuri arabile. Starea cladirilor existente este in general buna, majoritatea locuintelor fiind edificate recent. Se preconizeaza o dezvoltare urbanistica pe viitor, in directia conturarii unei zone rezidentiale, cladiri de birouri, centre de informare, pensiuni, locuinte colective mici. 2.5.2.Gradul de ocupare a zonei cu fond construit Pe moment, amplsamentul studiat este liber de construcții, gradul de ocupare existent fiind de 0,00% . În cazurile loturilor construite procentul de ocupare a terenului este de aproximativ 50%, restul terenurilor fiind neocupate cu categorii de folosință. 2.5.3. Aspecte calitative ale fondului construit În general construcțiile existente pe amplasamentele învecinate sunt noi (realizate dupa anul ‘90), cu o arhitectură comună cu o înălțimi de D+P+E+M. 2.5.4. Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine. Zona studiată dispune de servicii, cel mai apropiat punct de serviciu (aprovizionare) se află la o distanță de aproximtiv 1Km poziționat pe străda Ștefan cel Mare. 2.5.5. Asigurarea cu spatii verzi Exista spatii verzi pe marginea drumului, deasemenea putem considera ca și spatii verzi zonele împadurite și gradinile de fața ale curților caselor învecinate. 2.5.6.Existenta unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine. Pe amplasamentul studiat și în zonă apropiată acestuia nu a fost semnalată prezența fenomenelor de risc natural de alunecari de teren sau inundatii. 2.5.7.Principalele disfuncționalități Au fost constatate urmatoarele disfunctionalitati: Lipsa locurilor speciale de parcare pentru autovehicule; Spații plantate amenajate - insuficiente și terenuri libere prost întreținute și degradate; Inexistenta unui studiu urbanistic de ansamblu a zonei ce urmeaza a intra in intravilanul municipiului Căi de comunicație nemodernizate, a căror infrastructură și suprafață de rulare (îmbrăcăminte asfaltică) sunt degradate. 2.5.1.Amplasare, vecinătăți. Amplasamentul pe care se va întocmi Planul Urbanistic Zonal este situat în extravilanul municipiului Pașcani, în partea nordica pe platoul superior al Siretului, abundent plantată. Pe latura de nord a amplasamentului se afla proprietate particulara Grecu Catinca Pe laturile vest a amplasamentului se afla drum exploatare DE 1303/1, acces secundar Pe latura de sud se afla proprietate privata Coseraru Petru Pe latura de est se afla drumul de acces – Str. Stefan cel Mare nr. 1308 (DCL) 2.5.2.Specific urbanistico-arhitectural, funcțiuni. Vecinătățile mai apropiate cum ar fi locuintele pe lot individualiar cele mai indepartate de la iesirea din municipiu pot influența în mod direct aspectul arhitectural al construcțiilor ce se vor realiza. Caracterul urbanistic va fi cel impus de reglementările urbanistice ale prezentei documentații, de personalitatea proiectantului de obiect: arhitectul. 2.5.3. Situațieproprietățiși cadastru funciar. Conform documentatiei de carte funciara anexate, amplasamentul are următoarea structură: teren aferent 4885mp ( proprietate privată). Terenul este intabulat. 2.5.4. Riscuri naturale,disfuncționalități. Conform analizei efectuate, disfuncționalitățile zonei sunt: - căi de comunicație nemodernizate, a căror infrastructurăși suprafață de rulare (îmbrăcăminte asfaltică) sunt degradate. -inexistența unor spații plantate corespunzator; - prezența, chiar dacă local sau perimetral zonei PUZ -ului a unor rețele aeriene electrice de inalta tensiune și de telefonie. 2.6. Echipare edilitară 2.6.1. Rețeaua de alimentare cu apă. Orașul PAȘCANI, prin dezvoltarea sa, a necesitat permanent cantități sporite de apăpotabilăși industrială, acestea fiind mărite în etape succesive. Orașul este alimentat din: - sursa Timișești (cu debit variabil, cu reducere de 40% în anii cu precipitații reduse). Din punct de vedere al stării de uzura a rețelelor de distribuție, aceasta este relativ buna pentru conductele magistrale, un grad mai avansat de uzura prezentândrețelele de serviciu. Alimentarea cu apă se realizeazăîn sistem centralizat,aflat în exploatarea DACPașcani, rețeaapăpotabilă. Rețelele de distribuțieși de serviciu în sistem centralizat, aflate în exploatarea DACPașcani, furnizeazăapă cu parametrii variabili (debit și presiune). 2.6.2. Canalizare menajera șipluvială. În municipiul Pașcani canalizarea apelor uzate, menajere și pluviale se face în sistem unitar, cu posibilități de deversare înRâulSiret, după epurarea prealabila înstațiade epurare (treapta mecanicăși biologică - 3000 l/s). Stația de epurare nu satisface debitul de ape uzate 94100 l/s), motiv pentru care descărcareînRâulSiret nu se face în conformitate cu normativele în vigoare. Rețeaua de canalizare acoperăîn majoritate teritoriul orașului. 2.6.3.Alimentarea cu energie electrică. În prezent în zona studiată, învecinătatea amplasamentului exista rețele de energie electrica și de telecomunicații,str. Ștefan cel Mare.Solutia de racordare apartine furnizorului de electricitate – SC E-ON SA Iasi. 2.6.4. Telefonie. Nouaconstrucție ce face obiectul actualului PUZ va fi racordată la centrala telefonică ce deservește zona studiată.Soluția de racordare va fi dată de proiectantul de specialitate al Direcției de Telecomunicații (ROMTELECOM) prin lucrarea care-i va fi comandată. 2.6.5. Alimentarea cu căldurași gaze naturale. Soluția optima pentru încălzireo constituie centralele termice pe gaz sau combustibil solid. 2.7. Probleme de mediu După cum am arătat în capitolele de mai sus, amplasamentul studiat este neconstruit, dar zonele înconjurătoare sunt parțial construite. Nu există planuri urbanistice suplimentare în afara Planului Urbanistic General care să reglementează modalitățile de construire și de ocupare a terenurilor. Terenul pe care se dorește amplasarea funcțiunilor propuse beneficiază de o poziție destul de bună, beneficiind două căi de acces direct la stradă, una fiind la drumul principal DJ 208 Drum Județean si cea de-a doua intrare se face din DE 1303/1Drum Exploatare. Una din problemele majore de mediu o reprezintă gestionarea rezidurilor. Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activități umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită creșterii continue a cantităților și felurilor acestora, care prin degradare și infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător și sănătatea populației. Dezvoltarea urbanistică a localității, antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale și industriale care, prin varietatea substanțelor organice și anorganice conținute de reziduurile solide, face ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către organisme să fie dificil de condus provocând – în cazul evacuării și depozitării necontrolate – poluarea aerului și apei creând totodată și probleme legate de apariția microorganismelor patogene, rozătoarelor și altele cu efecte dăunătoare asupra igienei publice. Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate prin urmatoarele activitati umane: - procese de ardere pentru incalzirea locuintelor si obiectivelor social-economice (unele cu centrale termice), care genereaza gaze si pulberi specifice, fum, funingine; - circulatia si transporturile rutiere, mai ales pe DJ 208, care genereaza prin sursele mobile gaze de esapament, pulberi, zgomote. Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii activitati umane, este afectat atat de actiuni antropice, cat si fenomene fizice naturale. Evidențierea riscurilor naturale și antropice Principalele activitati antropice care afecteaza solul sunt reprezentate prin depuneri intamplatoare de deseuri menajere. Consecintele poluarii si degradarii solurilor se reflecta in principal asupra potentialului lor productiv, in sensul limitarii sau anularii calitatilor biologice si de fertilitate. Alte consecinte se refera la ocuparea nerationala a unor terenuri, scoaterea lor din circuitul productiv si schimbarea modului de folosinta. Marcarea punctelor și traseelor din sistemul căilor de comunicații și din categoriile echipării edilitare, ce reprezintă riscuri pentru zonă Nu este cazul. Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție Nu este cazul. Evidențierea potențialului balnear și turistic – după caz Nu este cazul. Concluzii Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta ca zona nu este poluata, iar microclimatul este foarte potrivit pentru amplasarea de locuinte cu dotarile aferente. Din cele prezentate rezulta ca nivelul de poluare a aerului cu gaze si pulberi este redus in zona studiata, valorile medii zilnice, lunare sau anuale inregistrate nedepasind concentratiile maxime admisibile. Opțiuni ale populației Administrația locală prin Consiliul Local al Municipiului Pascani și prin Primăria Municipiului are în programul de guvernare locală permanenta dezvoltare a localității din toate punctele de vedere, principalul obiectiv fiind creșterea nivelul de trai. În acest context se înscrie și rezolvarea necesarului de spatii de locuit in regim unifamilial. Prin amplasarea intr-o astfel de zona se disting in primul rand necesitatile ce tin de dotarile edilitare minime necesare unei astfel de zone ce se doreste a se dezvolta in viitor. Opțiunea populației ce locuiește în zona este în general favorabila dezvoltării urbanistice a zonei prin " implantul" de locuinte unifamiliale imobil de birouri si spații comerciale, ce se va realiza, și această opțiune este motivată de faptul că se vor moderniza căile de comunicație existente (străzi, trotuare), vor apărea o serie de dotări (echipamente publice), servicii, comerț, se va dezvolta transportul în comun, dar și echiparea edilitara se va îmbunătăți. In acest spatiu ar fi oportuna dezvoltarea unor functiuni ce pot da o dinamica a spatiului vizual perceput din lungul drumului judetean DJ 208 si completarea zonei cu spatii verzi, aranjamente peisagistice, mobilier urban. Deasemenea va trebui ca reglementarile acestei lucrari sa tina cont si de lucrarile anterior eleborate, beneficiarul asumandu-si raspunderea de a construi conform cu documentatiile avizate. Punctul de vedere al proiectantului este favorabil inițiativei investitorilor, nu numai din motive de ordin subiectiv, ci mai ales datorita faptului ca se deschide o noua direcție de dezvoltare urbanistica în ceea ce privește dotările rezidentiale. 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3. 1. Concluzii ale studiilor de fundamentare Concluziile care rezultă din cele analizate converg spre ideea creării unei rezerve de teren fără vecinatăți dar in intravilan astfel încît functiuni de genul celor analizate in acest PUZ sa isi gaseasca locul. Din studiile de fundamentare elaborate concomitent cu PUZ se desprind urmatoarele concluzii: Pe terenul studiat se va putea construi in conformitate cu recomandarile studiului geotehnic intocmit. Se vor pastra distantele de protectie fata de retelele electrice. Deasemenea au fost constatate și o serie de disfuncționalități: Lipsa împrejmuiri a terenului studiat; Lipsesc trotuarele pentru circulatia pietonala pe Strada Ștefan cel Mare. Lipsesc platforme pentru parcăripe Strada Ștefan cel Mare. traversarea unei linii de înaltă tensiune de 110 W în diagonala lotului cu disfunctiile caracteristice unei astfel de situatii. 3.2.Prevederi ale PUG Pașcani 3.2.1.Reglementari urbanistice PUG: Proiectul nr.14.415/1998 “Plan Urbanistic General al Municipiului Pascani” este avizat și aprobat în baza Hotărârii CLMI și nu prevede pentru zona studiata nici o reglementare fiind in extravilan, acestea urmand sa se stabileasca prin studii punctuale precum cel de fata. Aliniamentele vor rezulta din distantele minime admise conform legii, fata de drum si fata de celelalte constructii. La realizarea proiectului se va avea in vedere si impactul potential asupra ambientului astfel incat acesta sa fie minim. Cladirile noi vor avea o arhitectura moderna, folosind materiale de calitate, cu o paleta cromatica vie si agreabila. Se va avea in vedere, in mod expres, fatadele orientate spre nord - est, aceastea avand un impact deosebit pentru imaginea de ansamblu a zonei. Prin reglementările urbanistice ale PUZ se vor institui o serie de condiții de construibilitate care vor conduce la amenajarea teritoriului din toate punctele de vedere: echipare edilitara, dezvoltare și modernizare cai de comunicație, sistematizare verticala și captarea / scurgerea rapida a apelor de suprafața, plantații, etc.) protecția mediului prin realizarea de spatii verzi înierbate, plantate cu arbori și arbuști (conform studiilor de specialitate). 3.3 Valorificarea cadrului natural 3.3.1.Amenajari exterioare. Acestea se vor proiecta detaliatși vor urmări: -realizarea unei sistematizări verticale a terenului, inașa fel încât sa se respecte conformația generala a reliefului, a orientării favorabile a acesteia în raport cu punctele cardinale,fără a se ajunge la mișcăriîncantități mari a pământului; - asigurarea unei evacuari rapide a apelor pluviale de pe teren și dirijarea acestora prin rigole de suprafațacătrerețeaua de canalizare; - sa nu implice multe lucrări de sprijinire a terenurilor, ziduri. - amenajarea de spatii verzi conform unor studii de specialitate și care sa urmărească: - stabilizarea terenului, prin plantarea de arbori cu rădăcina pivotantă, de adâncimeși care nu permit menținerea unei umidității ridicate a subsolului; - realizarea unor zone verzi de protecțieîn raport cu principalele cai de comunicație, dar și cu alte funcțiuni; - protejarea spatiilor petimp de vara contra însoririiexcesive. Amplasamentul are stabilitate generala și locala în conditiile prezentate în actualul studiu. Avand în vedere cotele terenului din amplasament este improbabil ca zona sa fie inundata. In prezent terenul studiat este liber de constructii. Terenul se constituie dintr-o singura parcela ; drept urmare se va propune un imobil de cu spatiu comercial, locuință parter cu etaj si mansarda cu o inaltime de P+1E+Mretras. In aceste conditii, propunerile de urbanism pot asigura o organizare optima aterenului, asigurandu-se un procent minim de 50,00% spatii verzi. 3.4. Modernizarea circulației. 3.4.1. Accesibilitatea la amplasament. Accesul la teritoriul aferent P.U.Z.-ului se realizează direct dinstr. Stefan cel Mare, ce are carosabilul de 7m, fara trotuare, cu rigole de scurgere, acoperit cu îmbrăcăminte asfaltica în general bună. După cum se observă din punct de vedere al accesibilității zona este bine legată de restul orașului prin str. Stefan cel Mare. 3.4.2. Organizarea circulațieiîn interiorul perimetrului aferent P.U.Z.-ului. S-a urmărit: - folosirea de materiale durabile pentru infrastructura drumurilor, dar și pentru îmbrăcăminte: asfaltica pentru cele de categoria a III –a, de 7,0 m lățime; - trotuarele se vor realiza la arterele de 7.0 m lățime pe ambele părți ale carosabilului și vor avea 1m lățime cu implanturi locale (decupaje înîmbrăcăminte) cu arbori de aliniament; Trotuarele se vor realizaîn totalitate din pavele pentru a permite intervenția facila, la rețelele edilitare, precum și refacerea lor parțiala ori de cate ori situația o impune; - asigurarea de accese carosabile directe intre parcele și drumul public cu respectarea relațiilorși a gabaritelor funcționale care sa permită accesul facil al autovehiculelor de intervenție: pompieri, salvare, politie; - amenajare de locuri de parcare, cu accese din arterele secundare pentru a nu crea disfuncționalitățiîntrafic. Dimensionarea parcărilor se face în conformitate cu normele în vigoare prin asigurarea unui grad de acoperire corespunzător. Parcarea în cazul locuințelor individuale se face numai în interiorul parcelelor. Toate dotările publice vor avea amenajate numai în interiorul propriei parcele, locuri de parcare proprii dimensionate corespunzător, funcție de activitate; Toate acestea vor fi dimensionate si semnalizate cu marcaje și semne de circulație conform legilor în vigoare. 3.5. Zonificare funcțională – reglementari,bilanțteritorial, indici urbanistici. 3.5.1. Zonificare, U.T.R.-uri. Deoarece pe terenul studiat se propune o singura functiune si tinand cont de suprafata relativ redusa a terenului, acesta va fi tratat ca o singura Unitate Teritoriala de Referinta. 3.5.2. Bilanțteritorial. Teritoriul situatîn limitele PUZ-ului are o suprafața totala de4885mp șiînprezent are următoarele caracteristici: Bilanț teritorial existent-propus Unități funcționale Existent Propus M2 % M2 % Terenuri ocupate de construcții 0 0 500.00 10.00 Trotuare, carosabil, parcari 0 0 950.00 19.50 Spații verzi 0 0 3615.00 70.50 TOTAL 4885 100 4885 100 3.5.3. Indici urbanistici. Suprafata de 4885mpmasurata este suprafata totala studiata prin PUZ. Aceasta este proprietatea beneficiarului conform actelor atasate la anexe. Regimul de inaltime va fi parter cu etaj si mansarda (cu inaltimea minima de 3,50m si maxim de 15,00 m la coama) Valoarea P.O.T. va fi de maxim30,00% Valoarea C.U.T. va fi de maxim 0.30 adc 3.5.4. Regimul de aliniere Regimul de aliniere principal pentru constructia propusa este la distanta de 3.00m fata de limita de proprietate dinspre est, respectiv 13.00m din axul strazii Ștefan cel Mare ( DJ 280); In cadrul parcelei, regimul de aliniere lateral pentru marginea clăridii este la 1.00m fata de limita parcelei pe latura de nord, respectiv 23.00 m, pe latura de sud, cladirea se află poziționată la o distanță de 17,50m respectiv 3.00m.Regimul de aliniereposterioreste de minim 76.00m. NOTA: imprejmuirea terenului se poate amplasa pe limita de proprietate pe latura de nord, intre marginea terenului si imprejmuire se va lasa o zona de protectie cu o latime de 1.0m. 3.6. Dezvoltarea echipării edilitare. Descrierea soluției de realizare a rețelelor edilitare. 3.6.1.Alimentare cu apăși canalizare Alimentarea cu apă se va realizaprin racord la rețeaua existentă a sistemul centralizat al mun. Pascani. Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza prinfosă septica și mini stație de preepurare. Apele meteorice de pe acoperișul clădirii si de pe suprafețele sistematizate vor fi canalizate, de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale. 3.6.2. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrică a clădirilor propuse se va realiza prin branșamente aeriene monofazate prevăzute cu bloc de măsură și protecție monofazată sau bransamente subterane monofazate prevăzute cu Bloc de măsură și protecție monofazată, în baza unui aviz emis de catre furnizor, S.C. „E-on Moldova ” S.A. 3.6.3. Alimentarea cu căldura a imobilelor. Soluția optima pentru încălzirea unor astfel de clădiri, este cea cu centrale termice proprii, funcționând cu gaze naturale.Pana la racordarea cu reteaua de distributie a gazelor, centrala termica individuala poate functiona cu combustibil solid. 3.6.4.Alimentarea cu gaze naturale. Noii consumatori vor putea beneficia de gaze naturale după cum urmează: Pentru încălzire cu centrala termica proprie alimentarea cu gaze naturale se va asigura prin extinderea rețelei publice.Alimentarea clădiri se va face prin branșament. 3.7. Protectia mediului DIMINUAREA PÂNĂ LA ELIMINARE A SURSELOR DE POLUARE (EMISII, DEVERSĂRI, ETC,) Menținerea calității mediului între limite acceptabile, cu tendința de aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategică esențială a unui program de management al mediului (reconstrucție ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile). De aceea, orientarea strategiei de management a mediului trebuie să se facă către: eliminarea tuturor surselor de poluare existente și viitoare; eliminarea emisiilor necontrolate; reducerea etapizată a emisiilor, în corelare cu progresul științific și tehnic în domeniu, în funcție de disponibilitățile financiare existente (studii cost-eficiență) elaborarea și aplicarea unui sistem legislativ pentru protecția calității aerului, la nivel național și local; implementarea unui sistem de monitoring al calității mediului. Surse de poluare și protecția factorilor de mediu Conform propunerilor din acest proiect, terenul va fi ocupat în procent de maxim 50%. În consecință, activitățile ce se vor desfășura pe suprafața amplasamentului vor constitui principalele surse de poluare. Pentru protecția factorilor de mediu se vor avea în vedere reglementările prevăzute în Legea Mediului Nr. 137/1995, lege republicată în 2000, modificată și completată prin Ordonanța de urgență din 2002. Sursele de poluare sunt obiective generatoare de poluanți solizi, lichizi sau gazoși, de origine naturală sau artificială, cu influențe negative asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol). Sunt considerate producătoare de substanțe poluante, cu efecte negative asupra mediului înconjurător, acele tehnologii și instalații care emit în mod sistematic sau accidental în mediu substanțe poluante solide, lichide, gazoase. Emisiile de poluanți în ape și protecția calității apei Principala sursă de poluare a apei o vor constitui apele uzate rezultate din gospodării. Protecția apelor de suprafață și subterane urmăresc menținerea și ameliorarea calității și productivității naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății umane și bunurilor materiale. Pentru protecția calității apelor se impune respectarea standardelor de emisie și de calitate a apelor. Ape de suprafață - se propune sistematizarea verticală a terenului astfel încât apele meteorice să se evacueze rapid. Apele subterane - În cazul prevederii de subsoluri sunt necesare măsuri de hidroizolare a acestora, cu costuri suplimentare. Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperișuri și de pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare – șanțuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fără să afecteze proprietățile învecinate. Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea afectând direct și indirect, la mică și mare distanță, atât elementul uman, cât și celelate componente ale mediului natural și artificial (construit). Traficul auto-rutier va reprezenta principalul poluator al aerului. Poluanții evacuați de autovehicule își aduc un aport substanțial la formarea poluanților secundari (ozon și alți oxidanți fotochimici), acidifierea mediului, modificarea condițiilor meteorologice (scăderea vizibilității, creșterea frecvenței și persistenței ceții, etc.), precum și la formarea ozonului fotochimic. Autovehiculele eliberează în atmosferă prin gazele de eșapament oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de azot (NO și NO2), pulberi, hidrocarburi parțial nearse cancerigene, compuși organici volatili (aldehide, acizi organici), precum și cantități de plumb (Pb). Având însă în vedere totuși frecvența redusă a circulației autovehiculelor în zonă putem spune că acest fapt este irelevant în procesul de poluare. Calitatea aerului trebuie menținută la cote superioare prin controlarea emisiilor de substanțe rezultate în urma arderii combustibililor folosiți pentru încălzire. Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor Traficul rutier este principalul generator de zgomote. Cele mai zgomotoase autovehicule sunt mașinile grele care traversează zona. Dintre motoare, cele mai zgomotoase sunt cele Diesel și motoarele în doi timpi. Având în vedere ca dezvoltarea zonei s-a făcut fără să țină seama de o serie de implicații asupra mediului înconjurător, se propune: menținerea într-o perfectă stare de funcționare a mijloacelor de transport; controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor; întreținerea carosabilului; amenajarea și întreținerea spațiilor plantate ca și plantarea de specii cu frunze persistente care să asigure protecție tot timpul anului. Calitatea solului Măsuri de reducere a degradării solului: Modernizarea gestiunii deșeurilor (dotarea cu numărul de recipienți necesari, concomitent cu selectarea acestora la producător ca și ridicarea lor ritmică; Rezolvarea corectă a împrejmuirilor și a decupeurilor arborilor astfel încât să se evite scurgerea pământului pe trotuare și pe carosabil. Surse și protecția împotriva radiațiilor În zona studiată nu vor exista surse de radiații. Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase Nu se vor folosi ori comercializa substanțe toxice și periculoase. Toate funcțiunile din zona studiată vor avea caracter nepoluant, luându-se toate măsurile pentru eliminarea poluării de tip apă – aer – sol. PREVENIREA PRODUCERII RISCURILOR NATURALE Pentru prevenirea producerii riscurilor naturale vor fi respectate condițiile enunțate în studiile geotehnice și de stabilitate, de amplasare și de realizare a fundațiilor la clădiri. EPURAREA ȘI PREEPURAREA APELOR UZATE Apele uzate vor fi deversate în rețeaua de canalizare a municipiului Pașcanii, canalizarea la care se vor branșa toate clădirile din zona studiată. Aceste ape uzate vor fi preepurate și epurate prin sistemul de gospodărire a apelor uzate a municipiului Pașcani. DEPOZITAREA CONTROLATĂ A DEȘEURILOR Principalele tipuri de reziduuri ce vor rezulta din activitățile ce urmează a se desfășura pe suprafața zonei sunt: reziduuri menajere (hârtie, plastic, textile, metale, sticlă, ceramică, materiale organice, substanțe amorfe); reziduuri stradale (de pe străzi, trotuare, alei) ce includ particule de pamânt, praf, hârtie, cartoane, resturi de la șantiere de construcție (moloz, nisip, piatră, cărămizi, var) etc. Gestionarea deșeurilor se va efectua în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului supuse prevederilor legislației specifice în vigoare. Se va interzice depozitarea neorganizată a deșeurilor, urmând a fi amenajate puncte de colectare în containere etanșe ecologice. Deșeurile menajere vor fi depozitate în recipiente speciale și colectate prin serviciu de salubritate centralizat al municipiului Iași. RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE, CONSOLIDĂRI DE MALURI, PLANTĂRI DE ZONE VERZI, ETC. În zona amplasamentului nu există terenuri degradate, sau maluri ce trebuie consolidate. Dat fiind faptul că terenul prezintă pantă ușoară, nu este necesar să se recomande plantarea de arbori specifici pentru zone de versant. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE SPAȚII VERZI Toate spațiile libere dintre construcții vor fi înerbate, iar în zona spațiului de protecție a drumurilor se vor planta arbori, ce vor constitui perdeaua de protecție a acestora. Terenurile pe care se va construi se vor scoate din circuitul agricol pe măsura solicitărilor, de la factorii de avizare și numai pe suprafețele aprobate. PROTEJAREA BUNURILOR DE PATRIMONIU, PRIN INSTITUIREA DE ZONE PROTEJATE În zona studiată nu există bunuri de patrimoniu ce trebuie protejate În cazul descoperirii de vestigii arheologice întâmplătoare în timpul lucrărilor de construire din afara zonelor protejate de lege, primarul localității dispune: suspendarea autorizației de construire si oprirea oricăror lucrări de construire sau de desființare de construcții, anunțarea, în 72 de ore, a serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor si organizarea pazei descoperirilor arheologice întâmplătoare. REFACEREA PEISAGISTICĂ ȘI REABILITARE URBANĂ În zona studiată nu exista terenuri ce necesita refacere peisagistica sau reabilitare urbana. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI BALNEAR – DUPĂ CAZ Zona nu prezintă potențial turistic sau balnear. ELIMINAREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR DIN DOMENIUL CĂILOR DE COMUNICAȚIE ȘI AL REȚELELOR EDILITARE MAJORE. Zona nu prezintă disfuncționalități majore privind căile de circulație și a rețelelor edilitare. 3.8. Obiective de utilitate publica In zona exista urmatoarele obiective de utilitate publica: Retele electrice si de telecomunicatii de interes local. Strazi de interes local si judetean. Nu se intalnesc cazuri de ocupare abuziva a terenurilor apartinand domeniului public de catre persoane fizice sau juridice. 4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE Realizarea investitiei este oportuna si importanta pentru zona in care se afla amplasamentul, in concluzie propunem avizarea si aprobarea Planului Urbanistic Zonal. Avindu-se in vedere pozitia amplasamentului intr-o zona cu un cadru natural deosebit si constituindu-se intr-o continuare a functiunilor existente in vecinatatile imediate, se impun o serie de masuri pentru obtinerea unei zone funtionale unitare si bine structurate prin: Tratarea cu cea mai mare atentie si rezolvarea corecta a circulatiei auto si pietonale in zona; Tratari urbane de asemenea maniera incit sa se puna in valoare perspectivele favorabile catre zona studiata; Rezolvarea unitara a intregii zone studiata si articularea corecta la zonele inconjuratoare; Analizarea atenta si conformarea la cote inalte calitative a spatiilor create, atit a celor publice cit si a celor private; Abordarea atenta a zonelor verzi, a zonelor plantate, cit si a elementelor de mobilier urban care vor contribui la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat; Tratarea unitara a ansamblului din punct de vedere functional si plastic; Folosirea de materiale de buna calitate, cu texturi si culori armonios studiate, in vederea integrarii in dominanta arhitecturala a zonei. Este necesara asfaltarea DC16, pentru imbunatatirea conditiilor de trafic. Se recomanda extinderea sau suplinirea retelelor de utilitati existente(gaz, apa, canalizare) Întocmit, Șef proiect, Arh.Stg.Stefan Țiplea Arh. Ciolacu Dragoș VOLUMUL II REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Regulamentul local de urbanism aferent PUZ reprezinta o piesa de baza in aplicarea PUZ, el intarind si detaliind reglementarile din PUZ. Prescriptiile cuprinse in RLU sunt obligatorii pe intreg teritoriul ce face obiectul PUZ. 2. BAZA LEGALA A ELABORARII Prezentul regulament a fost elaborat in baza Legii nr. 50/1991, cu completarile si modificarile ulterioare privind ”Intocmire PUZ+RLUpentru introducerea terenului in suprafata de 4885 mp (nr. Cad. 62315) in intravilanul Mun. Pascani, pentru constructie spatiu comercial, locuinta parter cu etaj si mansarda , imprejmuire, racorduri si bransamente, Strada Stefan cel Mare, nr. 1308, Municipiu Pascani, Judetul Iasi”, a Legii 350/2001, a Ghidului de elaborare PUZ 010/2000, a Regulamentului General de Urbanism, aprobat prin HCL nr. 146/2011 a Ghidului de aplicare al RLU, aprobat prin ordin MLPAT nr. 21/N/10.04.2000,a GM 007/2000. 3. DOMENIUL DE APLICARE Elementele de regulament ale PLANULUI URBANISTIC ZONAL, se refera exclusiv la terenul situat in intravilanul municipiului. Pascani , ce se constituie ca PUZ – ”Intocmire PUZ+RLUpentru introducerea terenului in suprafata de 4885 mp (nr. Cad. 62315) in intravilanul Mun. Pascani, pentru constructie spatiu comercial, locuinta parter cu etaj si mansarda , imprejmuire, racorduri si bransamente, Strada Stefan cel Mare, nr. 1308, Municipiu Pascani, Judetul Iasi” - beneficiar Tarna Niculina Andreea, si se aplica unitatii teritoriale de referinta delimitate pe planul de reglementari ce face parte integranta din prezentul regulament si care are urmatoarele limite si vecini: la nordProprietate particulara Grecu Catinca, la sud Proprietate privata Coseraru Petru, la vestdrum exploatare DE 1303/1, acces secundar, la estdrumul de acces – Str. Stefan cel Mare nr. 1308. CAPITOLUL II – REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT Autorizarea executarii constructiilor si amenjarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite de lege si de prezentul Regulament. Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege. Utilizarea functionala a terenurilor s-a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de Reglementari – Zonificare functionala. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol - plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. - depreciaza valoarea peisajului, este interzisa; Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei 1. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului: Indepartarea apelor uzate – menajere si industriale se va face prin retea de canalizare a apelor uzate. In lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatile sunt obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate menajere nevatamatoare populatiei. Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane, etc…) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa. Instalatiile mici de indepartare a apelor uzate de tipul haznalelor vidanjabile si instalatiilor de preepurare se amplaseaza la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta si se intretine in unitatile inspectiei sanitare teritoriale. In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta solutii individuale de colectare si neutralizare a reziduurilor, cu luarea masurilor de protejare a mediului. Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in special amenajate. Administrarea locala va asigura prerecolectarea si evacuarea reziduurilor stradale. Sistemul individual de indepartare a reziduurilor menajere este permis numai in localitati rurale, cu conditia prevederii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel incit sa nu produca disconfort vecinilor si sa nu impurifice sursele locale de apa. Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, ca si cele pentru depozitarea reziduurilor industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul apelor, la distanta de zonale de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23 06.1997. 2. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in afara intravilanului Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi: Surse subterane – ce indeplinesc conditiile de calitate din Standardul de Stat – Apa potabila Surse de suprafata – ce indeplinesc conditiile de calitate din Standardul de Stat – Apa potabila – categoria I de folosinta si numai dupa tratare – apa potabila. Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele de distributie se vor proteja prin instituirea: Zonelor de protectie sanitara cu regim sever Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare Asigurarea unor cantitati minime de apa potabila pentru a sarisface nevoile gospodaresti si publice: 50 l / om / zi – instalatii locale 100 l / om / zi – instalatii centrale In caz de calamitate trebuie asigurat un necesar minim de apa potabila corespunzator unui consum de 12 ore. Intretinerea si buna functionare a instalatiilor locale de alimentare cu apa (izvoare, fintini) se asigura prin instituirea perimetrelor de protectie sanitara si amenajarea igienica a instalatiilor care consta in: Amplasarea in amonte de orice sursa poluata Imprejmuirea pe o raza de 3 m Taluzarea terenului din jur in panta (4 – 5 cm la m) spre exterior si impermealizare betonare) Impermealizarea peretilor pentru impiedicarea infiltratiilor laterale Asigurarea cu ghizduri circa 70 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul solului Distributia apei trebuie sa fie continua Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de apa destinate altor scopuri 3. Salubritate – generalitati Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate. Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente, eventual cu sortare prealabila. Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau gospodarie individuala prin pubele moderne, cu rotile sau cu saci din material plastic. Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala prevazuta in documentatiile urbanistice. La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii nu vor afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional. Se vor evita de asemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele reziduale, zonele verzi plantate, protejate in albiile apelor, etc… In caz contrar se vor lua masurile necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare. Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu orele prin utilaje specializate. De asemenea, activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze imaginea civilizata. Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu-i-se imbunatatiri prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta tarilor avansate. 5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA INTERESULUI PUBLIC Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisa conform articolului 10 din R.L.U. Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. Fac exceptie constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora. Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va face in baza prevederilor articolului 12 din R.L.U. Asigurarea echiparii tehnico – edilitare in localitate se va face conform articolului 13 din R.L.U. Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei conform articolului 14 din R.G.U. Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi admisi ai P.O.T.si C.U.T. stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in Certificatul de urbanism vezi art. 15 si Anexa nr. 2 din R.L.U. Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor de urbanism aprobate si conforme cu art. 16 din R.L.U. 6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale. Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice pentru: Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare; Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiile lor complementare: magazine, restaurante, etc.); Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii ori constructii de acest gen. In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de sigurata si fisiile de protectie. Amplasarea constructiilor fata de aliniament Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere prevazut in documentatiile de urbanism si stabilita prin Certificatul de urbanism, conform art. 23 din R.L.U. Aliniament – linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele apartinind domeniului privat (linia gardului, a lotului,etc.) Regim de aliniere – linia constructiilor care urmareste fronturile construite ale cladirilor Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii: Pe aliniament Retras de la aliniament in cazurile: Inscriere in regimul de aliniere existent Largirea drumului, alinierea constructiilor noi fiind diferita fata de alinierea existenta (spre interiorul parcelei) Obtinerea unor distante (benzi) de protectie: 5 – 6 m. Facilitatea creerii unor piete, degajamente, alveole in preajma unor constructii cu circulatie pietonala intensa Obtinerea latimii minime a frontului la strada, in cazul parcelelor de forma geometrica neregulata Unitatile productive sau constructiile destinate activitatilor productive sau servicii, vor respecta retragerile prevazute in prescriptiile specifice U.T.R. Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de situatia vecinatatilor si a caracterului general al strazii. Se recomanda in cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de urbanism sa se solicite explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul construit existent, prin prezentarea desfasurarii care sa cuprinda cel putin trei constructii stinga – dreapta. Distante minime obligatorii fata de limitele laterale si fata de limita posterioara a parcelei Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare conform Codului Civil: 2,00m - daca sunt ferestre; 0,60m - daca nu sunt ferestre, precum si asigurarea distantelor minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri. Distanta minima prevazuta se majoreaza la: 4 m in cazul in care o locuinta se amplaseaza fata de limita unei proprietati existente cu functiune productiva, servicii, depozite, 6 m in cazul in care o locuinta se amplaseaza fata de un calcan al unei unitati productive existente pe parcela vecina, constructiile din zona de productie sau din unitati productive izolate se retrag fata de limita parcelei cu H/2, dar nu mai putin de 4 m in afara cazului in care parcela invecinata este ocupata de locuinte, distanta minima majorindu-se la 6 m. Sint interzise cuplarile de calcan intre locuinte si cladiri cu functiune productiva. Se interzice construirea de cladiri cu functiune productiva poluanta, mai ales in zona centrala sau perimetrala acesteia. Se recomanda evitarea aparitiei de noi calcane din considerente estetice si economice. Amplasarea constructiilor pe aceeasi parcela. Distante minime obligatorii Distantele intre cladirile nealaturate pe aceeasi parcela trebuie sa fie suficiente pentru a permite intretinerea acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel incit sa nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea naturala, insorire, salubritate, securitate in caz de seism. Distantele minime acceptate sint egale cu jumatate din inaltime la cornisa a cladirii celei mai inalte (H/2) dar nu mai putin de 3 m. Anexele locuintelor se pot cupla la calcan cu alte cladiri sau pe limita de proprietate cu conditia respectarii prevederilor Codului Civil. In cazul zonelor de productie si in incintele unitatilor productive izolate, distanta minima intre diferitele corpuri de cladiri va fi de H/2 dar nu mai putin de 3m. 7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca: exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor. se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei. Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37/1975 si Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influenta – C 242 /1993. Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile urbanistice P.U.G. si P.U.Z. 8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA Lucrarile de imbunatatire, extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitate se vor realiza de catre investitor, beneficiar sau detinatorii de utilitati partial sau in intregime, dupa caz.Retelele tehnico – edilitare aflate in serviciul public, sunt proprietate publica a orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. 9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII Se vor mentine actualele parcele, in special in zonele unde dimensiunile parcelelor si trama stradala determina caraterul specific al zonei. In caz de reparcelare, parcelele propuse vor fi astfel dimensionate incit sa permita amplasarea cladirilor in bune conditii (orientare, insorire, vinturi dominante, etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil. Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate. Regimul de inaltime al constructiilor: Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in documentatiile urbanistice. Regimul de inaltime va rezulta din inaltimea medie a zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate. In situatii exceptionale, in functie de destinatie si de zona care le include, constructiile pot avea si inaltimi mai mari cu conditia ca solutiile adoptate sa fie justificate din punct de vedere functional, compozitional – urbanistic. Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii, inchiderea campului vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante compozitionale, etc. Limitarea regimului de inaltime se poate datora unitatilor tehnologice sau productive (unitati industriale, agro-zootehnice, depozite, gospodarie comunala, constructii aferente, transportul feroviar, etc) sau in zona de protectie a acestora, lucrari tehnico – edilitare si in cadrul zonei unitatilor cu destinatie speciala. Aspectul exterior al constructiilor: Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu depreciaza aspectul general al zonei. Prescriptiile vor urmari armonizarea constructiilor noi ce cele invecinate (finisaje, ritmari plin – gol, registre, regim de inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitorii, etc… ), imbunatatirea aspectului compozitional si arhitectural prin folosirea de materiale noi si moderne, racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si amenajarile exterioare cu caracter public. 10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI Spatiile verzi si plantate: Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de spatii verzi si plantate in functie de destinatia si capacitatea constructiei. Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica sa se asigure: Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie si amenajarea de spatii verzi plantate pe circa 40 % din suprafata de aliniament si cladiri Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 100 mp in zona rezidentiala si de dotari, cu exceptia zonelor cu destinatie speciala Dezvoltarea suprafetelor plantate va cuprinde toate nivelurile urbane (parc, gradini) si functionale (agrement, sport – turism, aliniament, scuaruri, protectie). In cadrul Bilantului Teritorial al unei localitati se considera ca zona verde numai suprafetele ce depasesc 500 mp si cu una din laturi de 15 m. Imprejmuirile: In cazul cladirilor retrase fata de aliniament se recomanda garduri cu partea inferioara plina de 60 cm iar cea superioara de 1,20 cm, dublate spre interior cu gard viu (sau numai gard viu). Gardurile dintre proprietati pot fi realizate pe o inaltime de 1,60 – 2,00 m din materiale corespunzatoare sau elemente de vegetatie, functie de optiunile proprietarilor. Se pot adopta, acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban ( jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc. ) Pentru unitatile productive sau care desfasoara activitati sau servicii publice se recomanda garduri cu baza plina la o inaltime de 0,6 m spre circulatia publica sau garduri opace fata de limitele laterale si posterioare, cu inaltime de 2,20 – 2,60 m pentru asigurare impotriva intruziunilor. Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de specialitate intocmite de arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale. Anexele locuintelor se pot cupla la calcan cu alte cladiri sau pe limita de proprietate cu conditia respectarii prevederilor Codului Civil. CAPITOLUL III– ZONIFICAREA FUNCTIONALA Teritoriul studiat ce face obiectul PUZ-ului are o suprafata masurata de 4885 mp. Reglementarile zonei se pot studia si in plansa aferenta Regulamentului Urbanistic. Pe baza acestui regulament se vor elibera autorizatii de construire. CAPITOLUL IV–PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE SECTIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE In zona PUZ – ului se permit urmatoarele functiuni: - Locuinte individuale realizate in regim discontinuu sau duplex; Spatii pentru activitati comerciale si de servicii publice nepoluante; Mobilier urban specific; Alei carosabile si pietonale, parcaje auto. ARTICOLUL 2 - UTILIZARI PERMISE CU CONDITII - Se va permite amplasarea semnalelor (totem) numai cu acordul SC EON Electrica SA si Romtelecom. -Toate cladirile vor avea la parterul orientat spre strada functiuni care admit accesul publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific. ARTICOLUL 3 - INTERDICTII DE UTILIZARE Sunt interzise orice alte functiuni inafara celor menstionate la articoleele 1 si 2 din sectiunea I. SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) Conform prevederilor PUZ, parcela se considera construibila daca este accesibila dintr-un drum public sau de la un pietonal care poate fi accidental carosabil cu latimea minima de 3,50m. 4.1.Suprafata parcelei este de 4885 mp 4.2. Parcelele trebuie sa aiba forme regulate avand de regula partile laterale perpendiculare pe strada sau pe circulatia pietonala majora. ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT Cladirile se vor amplasa conform aliniamentelor stabilite in plansa de regulament. 5.1. Regimul de aliniere al constructiilor este reprezentat in plansa de reglementari cu linie galbena intrerupta si are urmatoarele distante: Regimul de aliniere principala cladirii este la distanta de 3.00m fata de limita de proprietate dinspre est, respectiv 13.00m din axul strazii Ștefdan cel Mare; 5.2. Cladirile nu se vor retrage de la alinierea stabilita prin regulamentul PUZ si pot avea “iesinduri” (console) de pana la 2,0 m si retrageri locale de pana la 2,0 m. ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR 6.1. In cadrul parcelei, regimul de aliniere lateral pentru cladirea propusa este la 17,50msi 3,00m fata de limita parcelei pe latura de sud, 3,00mfata de limita parcelei pe latura de nord. 6.2.Regimul de aliniereposterioreste minim 76,00m; 6.3.In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendiu si alte norme tehnice specifice. ARTICOLUL 7 - CIRCULATII SI ACCESE 7.1. Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va putea face cu usurinta pe strada Ștefan cel Mare 7.2. Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a autorizatiei de construire planul de sistematizare verticala a intregii zone, urmarindu-se in mod specialasigurarea unor inaltimi de trepte exterioare de maxim 15 cm, asigurarea pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platforme, si canalizarea acestora, interzicerea dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate. ARTICOLUL 8 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR 8.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelelor, sau in spatiile de parcare comune special amenajate. Se recomanda gruparea parcajelor, prin cooperare. 8.2. Stationarea autovehicolelor atat in timpul lucrarilor de constructii si instalatii cat si in timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice. ARTICOLUL 9 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR 9.1.Inaltimea la coama a cladirilor va fi cea prevazuta in Planul de Regulament: Maxim 15,00 m de la cota 0 a cladirii. In culoarele rezervate retelelor electrice, inaltimea se subordoneaza normelor specifice. ARTICOLUL 10 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 10.1. Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii, va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor si prestigiului investitorilor si zonei. 10.2. Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu vecinatatile imediate. 10.3. Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala. Se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor . ARTICOLUL 11 – CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA 11.1.Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente si se vor cauta solutii pentru a suplini lipsa unor retele. 11.2. Se va acorda atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se admit retele de gaze naturale, termoficare sau electrice aeriene. 11.3. Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe, inaccesibile publicului larg si numai in nise. 11.4. Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren neconstruit prin rigole spre canalizare. 11.5.Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor de pe acoperisuri, copertina si de pe terenul amenajat sa se faca spre un sistem intern de canalizare– fara sa afecteze proprietatile invecinate. 11.6. Beneficiarul se obliga sa se racordeze la utilitatile publice. ARTICOLUL 12 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE 12.1. Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus. 12.2. Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala, se vor amenaja ca spatii verzi pe cat posibil in baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de suprafata acestora. Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor. ARTICOLUL 13 – IMPREJMUIRI 13.1. Imprejmuirile spre strada vor fi transparente la 1,80 m din care un soclu de maxim 0,6m. 13.2. Imprejmuirile vor fi dublate de gard viu. 13.3. Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate sau a imprejmuirilor din zidarie. 13.4. Terenul de sport va avea o imprejmuire cu inaltime specifica normativelor in vigoare. SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 14 - PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (POT) 14.1 Procentul de Ocupare a Terenului va fi maxim 30,00%; 14.2 Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi, cu depasirea POT - ului numai in cazuri justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice Zonale ce se vor aviza in de Consiliul Judetean Iasi si se vor aproba de catre Consiliul Local Pascani. ARTICOLUL 15 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) 15.1. Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi maxim 0,6; 15.2. Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi, cu depasirea CUT - ului numai in cazuri justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice Zonale ce se vor aviza in de Consiliul Judetean Iasi si se vor aproba de catre Consiliul Local Pascani. ARTICOLUL 16 - MODIFICARI ALE PUZ 16.1. Orice modificare a PUZ - ului se face numai in cazuri bine justificate, prin reactualizarea sa si numai prin avizarea noii teme de proiectare. Întocmit, Șef proiect, Arh.Stg.Țiplea Ștefan Arh. Ciolacu Dragoș