Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Lupu scris PUZ 2017
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,1 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic Zonal (PUZ), „Lupu scris PUZ 2017”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/EEEBB8DA0F9D8964C22585F8003C066E/$FILE/Lupu-scris-PUZ-2017.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/46013-lupu-scris-puz-2017, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC ZONAL
INTOCMIRE PLAN URBANISTIC ZONAL, PENTRU CONSTRUIRE
LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, ANEXA, IMPREJMUIRE,
FANTANA, BRANSAMENTE SI RACORDURI, PENTRU TERENUL
IN SUPRAFATA 750MP DIN SUPRAFATA TOTALA DE 3469MP
mun. Pascani, str Gastesti, nr cad 64904, jud Iasi
Proiect faza : PUZ
Beneficiar: LUPU ION CRISTIAN si LUPU MIHAELA
Proiectant general: SC FAB CASA NOUA SRL
Proiect nr 140 / DECEMBRIE 2017
Volumul cuprinde : Piese scrise si desenate
Pagina 2
Tel:(004) 0733222744
BORDEROU
PIESE SCRISE
VOLUMUL 1. – MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
1.2 Obiectul lucrarii
1.3 Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE
2.1. Evolutia zonei
2.2. Incadrarea in localitate
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4. Circulatia
2.5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echiparea edilitara
2.7. Probleme de mediu
2.8. Optiuni ale populatiei
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi ale PUG Pascani
3.3. Valorificarea cadrului natural
3.4. Modernizarea circulatiei
3.5. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
3.7. Protectia mediului
3.8. Obiective de utilitate publica
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
1
Pagina 3
Tel:(004) 0733222744
VOLUMUL 2. – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ
I – DISPOZITII GENERALE
1. Rolul RLU
2. Baza legala a elaborarii
3. Domeniul de aplicare
II ‐ REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului
natural si construit
5. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public
6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea edilitara
9. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii
10. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri.
11. Reguli cu privire la amplasarea fata de obiectivele cu destinatie speciala.
III – ZONIFICAREA FUNCTIONALA
IV – PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR
FUNCTIONALE
VOLUMUL 3. – PIESE DESENATE
PLANSA NUME SCARA
U0 Incadrare in zona 1/5000
U1 Situatia existenta, analiza functionala, disfunctionalitati 1/500
U2 Reglementari urbanistice 1/500
U3 Reglementari tehnico edilitare 1/500
U4 Proprietatea asupra terenurilor 1/500
U5 Posibilitati de mobilare urbana 1/500
2
Pagina 4
Tel:(004) 0733222744
FISA DE RESPONSABILITATI
URBANISM Arh. ELENA DIMITRIU
Arh. BODNAR CRISTIAN-FLORIN
UTILITATI Ing. MACOVEI OVIDIU
STUDIU GEOLOGIC SC PROMV MILENIUM SRL
ing. ALEXANDRU VOSNIUC
RIDICARE TOPOGRAFICA S.C. AGENTIA DE CONSULTANTĂ SI
MĂSURĂTORI TERESTRE S.R.L.
3
Pagina 5
Tel:(004) 0733222744
VOLUMUL I ‐ MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea: INTOCMIRE PLAN URBANISTIC ZONAL, PENTRU
CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARDA,
ANEXA, IMPREJMUIRE, FANTANA, BRANSAMENTE SI
RACORDURI, PENTRU TERENUL IN SUPRAFATA 750
MP DIN SUPRAFATA TOTALA DE 3469MP
Amplasament: mun. Pascani, str Gastesti, nr cad 64904, jud Iasi
Beneficiar: LUPU ION CRISTIAN si LUPU MIHAELA
Proiectant general: SC FAB CASA NOUA SRL
Data elaborarii: DECEMBRIE 2017
1.2 OBIECTUL PUZ
Conform legislatiei in vigoare, autorizarea executarii constructiiior se face pe baza unei
documentatii de urbanism aprobata. Din aceasta categorie de documentatii face parte Planul
Urbanistic Zonal (denumit prescurtat P.U.Z.- ghid aprobat cu ordinul MLPAT nr. 176 N/2000),
alaturi de Planul Urbanistic General (P.U.G. - ghid aprobat cu ordinul MLPAT nr. 13 N/1999) si de
Planul Urbanistic de Detaliu (P.U.D. - ghid aprobat cu ordinul MLPAT nr. 37 N/2000).
Prin P.U.Z. se vor stabili reglementari specifice pentru zona studiata, Planul Urbanistic
Zonal constituind principalul instrument de coordonare si dirijare a actiunilor de amenajare a unui
teritoriu in vederea dezvoltarii armonioase a acestuia in cadrul localitatii din care va face parte.
PLANUL URBANISTIC ZONAL - PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU
MANSARDA, ANEXA, IMPREJMUIRE, FANTANA, BRANSAMENTE SI RACORDURI, PENTRU
TERENUL IN SUPRAFATA 750MP DIN SUPRAFATA TOTALA DE 3469MP - va stabili regimul de
construire pentru parcela studiată, cu influențele spre vecinătățile imediate. Se va stabili regimul
tehnic aferent construcțiilor ce se vor implanta.
Se va urmări integrarea zonei studiate și a construcțiilor propuse în caracterul
general al unității teritoriale de referință. Se va avea în vedere realizarea unui cadru construit
adecvat zonei.
Se va urmări rezolvarea din punct de vedere urbanistic a zonei respective în relație cu fondul
construit existent.
Se va urmări modul de realizare a legăturilor în cadrul relațiilor din interiorul UTR.
Materializarea propunerilor de amenajare spațială și dezvoltare urbanistică, reglementate prin P.U.Z.,
se face în timp, în funcție de bugetul si intentiile beneficiarului.
Beneficiarul este in posesia terenului cu o suprafata totala de 3469,00 mp, din care 750 mp
studiati prin prezentul PUZ, conform contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2165 /
19.07.2016.
Terenul are o forma rectangulara.
În conformitate cu reglementările stabilite prin P.U.G. municipiul Pașcani și Certificatul de
Urbanism eliberat de Primăria Municipiului Pașcani beneficiarilor:
4
Pagina 6
Tel:(004) 0733222744
- Destinația UTR-ului: extravilan;
- Procentul de Ocupare al Terenului - P.O.T.: conform PUZ;
- Coeficientul de Utilizare al Terenului - C.U.T.: conform PUZ ce se va elabora funcție de
POT și de regimul de înălțime stabilit prin PUZ;
- Regim de înălțime: conform PUZ ce se va elabora;
- Caracteristici volumetrice: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislației în
vigoare;
- Aliniament stradal, lateral și posterior: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea
legislației în vigoare;
- Accese - parcaje: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislației în vigoare în
vederea asigurării necesarului de locuri de parcare cu un grad de acoperire de 1,2;
- Echipare edilitară: conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
Prin prezenta documentatie se stabilesc limitele de construibilitate, regimul de inaltime si
aliniamentele posibile.
1.3 SURSE DOCUMENTARE
- Plan topografic scara 1:500 prezintă informații utile analizelor specifice ce se
întocmesc la nivel de P.U.Z. astfel:
situația actuală din punct de vedere al analizei topografice;
tipologia și dispunerea loturilor în zonă, elemente necesare la analiza
parcelarului și la stabilirea condițiilor de amplasare a construcțiilor;
evidențierea corectă a fondului construit existent - construcții supraterane,
drumuri modernizate sau provizorii - cu relațiile și intercondiționările ce s-au constituit
în timp în zona;
poziționarea traseelor de echipamente tehnico-edilitare (rețeaua electrică,
rețeaua de gaze naturale);
situația juridică a terenurilor limitrofe parcelei de amplasare a construcției;
- Plan cadastral reactualizat scara 1/2000;
- Certificatul de urbanism nr. 205/ 01.11.2016 emis de Primăria Municipiului Pascani
- "Plan Urbanistic General al Municipiului Pașcani" și "Regulamentul urbanistic aferent
P.U.G.-ului",
- Legea 50/1991 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea 114/1996 republicata in 1997, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea 184/2001 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare
- HG 525/1996 republicata in 2002 pentru aprobarea RGU
- Metodologia de elaborare PUZ ‐ Ghid GM‐010‐2000 aprobat prin Ordinul
MLPAT 176/N/2000
5
Pagina 7
Tel:(004) 0733222744
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
Amplasamentul vizat pentru proiectul - PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU
MANSARDA, ANEXA, IMPREJMUIRE, FANTANA, BRANSAMENTE SI RACORDURI, PENTRU
TERENUL IN SUPRAFATA 750MP DIN SUPRAFATA TOTALA DE 3469MP - pe care se va
întocmi Planul Urbanistic Zonal este situat în extravilanul municipiului Pascani,avand categoria de
folosință - teren arabil- cu o suprafață de 750 mp din suprafata total de 3469 mp
2.1 EVOLUTIA ZONEI
Orasul Pașcani a luat ființă în anul 1835 când i se acordă și funcția de târg periodic. Totuși
teritoriul ocupat astăzi de municipiul Pașcani a intrat în folosința omului încă din timpul comunei
primitive, urme de așezări vechi fiind cartate pe promontoriile terasei Pașcani, pe locul unde astăzi
sunt comunele Lespezi la nord și Stolniceni Prăjescu la sud; așezarea Pașcani se dezvoltă abia în
epoca feudală.
Condiționat de funcțiile administrative pe care le-a avut orașul și de poziția geografică a
acestuia, se poate determina evoluția în timp și spațiu a localității și explica forma tentaculară pe care
o prezintă Pașcanii astăzi. Astfel, în prima fază de dezvoltare, orașul se caracterizează prin existența
a trei nuclee de-alungul drumului Siretului - actuala stradă Ștefan cel Mare:
- satul Pașcani (actualul cartier Vatra Pașcani);
- curtea feudală (cartierul Centru de astăzi);
- satul Fântânele (zona de nord - vest).
Din cele trei nuclee, numai cel central ocupă un spațiu și avea suficiente condiții de
dezvoltare, în celelalte două laterale se adăpostea iobăgimea curții, deoarece aceste nuclee erau
situate fie pe terenuri degradate (vatra Pașcani) fie pe terenuri umede (satul Fântânele).
Crearea târgului de jos unde s-au construit Ateliere CFR și calea ferată a constituit un
moment de cotitură în viața localității Pașcani. Lipsa brațelor de muncă - a provocat un aflux de
populație spre centrul Pașcani, fiind aduși pentru muncile din atelierele CFR specialiști germani și
polonezi. Creșterea numerică a populației, prin apariția muncitorilor feroviari, ridică mari probleme
pentru Pașcani, având ca rezultat schimbarea structurii localității în centru cu profil industrial -
comercial.
Târgul de jos cunoaște cea mai mare extindere după anul 1920, prezentând în perioada
dintre cele două războaie o extensie ramificată, cu tendința de a se lega de localitățile Fântânele,
Lunca și Blăgești.
Mărturia slabei dezvoltări generale pe care a cunoscut-o în trecut orașul Pașcani se reflectă
și în lipsa de monumente istorice și de arhitectură. Se păstrează doar trei vestigii ale trecutului - nu
prea îndepărtat - reprezentate de: Palatul Cantacuzino - Pașcanu, de la 1650 și cu refaceri parțiale în
sec. XIX, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, de la 1664 și cu refaceri în sec. XIX și școala
profesională (fost(a) Ateliere CFR) din 1876, denumiri sub care figurează în Lista Monumentelor din
județul Iași, în vigoare.
Din anul 1990 se constată un moment de stagnare al activităților economice cu implicații
negative în sfera socială, motivat de perioada de tranziție la economia de piață. În consecință o serie
de întreprinderi și-au încetat activitatea, altele au reușit să-și mențină profilul inițial în continuare, sau
s-au reprofilat.
În cadrul rețelei de localități urbane a județului Iași, municipiul Pașcani are rolul unui centru
de echilibru, care exercită influență în partea de vest a teritoriului, cuprinzând în aria sa de polarizare
6
Pagina 8
Tel:(004) 0733222744
teritoriile a 11 comune cu un număr de 40 sate care totalizau 57.000 locuitori în anul 1999.
De asemenea, aria de influență a orașului Pașcani se extinde și asupra unor zone din
județele Neamț și Suceava.
Având în vedere și relativ recenta trecere a orașului în categoria municipiilor (în anul 1996),
se prevede pentru etapa următoare o dezvoltare și intensificare a relațiilor dintre municipiu și
localitățile din teritoriu înconjurător, sau din punct de vedere economic, pe arii mai largi, cooperări la
nivel regional și național.
Din punct de vedere tipologic, se evidențiază pentru prima dată faptul că localitatea își
încetează dezvoltarea pe direcția nord-sud, ocupând noi suprafețe spre vest prin realizarea unor noi
cartiere de locuințe individuale. Această atitudine corectează dezvoltarea ulterioară pe direcțiile
principalelor căi de comunicații, rezultând noua imagine de localitate dezvoltată compact. Cu toată
această transformare, cele cinci sate componente se dezvoltă și ele, încă tentacular, spre localitatea
urbană.
Profilul economico - social al comunelor din zonă se va dezvolta și diversifica ceea ce va
conduce la dezvoltarea relațiilor economice pe care le are municipiul Pașcani cu localitățile din zona
de polarizare. Inevitabil se va intensifica funcția de aprovizionare a orașului Pașcani cu materii prime
și produse agro - alimentare, rețeaua de căi de comunicație favorizând transportul acestora.
Date privind evoluția în timp a unității teritorial - administrative Pașcani
Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția
industrială și important nod de cale ferată pe care și-o menține și astăzi, municipiul Pașcani a mai
îndeplinit și funcția administrativă de centru de raion. Astăzi funcția administrativă se rezumă doar la
coordonarea activităților celor 5 localități aparținătoare.
Configurația, suprafața și limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea nr.2/1968
când s-a aplicat noua împărțire administrativ-teritorială a țării.
În conformitate cu pr. nr. 13350/1995 "P.A.T.J. Iași", municipiul Pașcani are funcția de
"sistem județean de sprijin", reprezentând centrul urban cu rol de echilibru în dezvoltarea zonelor
județului, datorită faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemnat
de locuri de muncă, echipări și servicii diversificate.
Evoluția localității după 1990
În comparație cu prevederile Legii sistematizării nr. 58/1974 de desființare a unor localități,
sau de reducere a suprafețelor intravilane în altele, care obliga dezvoltarea localităților pe suprafețe
restrânse, indiferent de dinamica și potențialul propriu, după 1990, mai exact din momentul aplicării
Legii nr. 18/1991 și a legilor reformei economice, se constată o abordare diferită, determinată de
apariția proprietății private asupra terenurilor și încurajării inițiativei particulare prin apariția I.M.M.-
urilor.
Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost momentul care, printre altele, a
relansat activitatea de construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra
administrației locale cu privire la extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții în zonele
de locuințe cu obiective incompatibile din punct de vedere funcțional.
De regulă aceste construcții noi s-au amplasat în lungul drumurilor (naționale, județene,
comunale), prelungind tentacular intrările în localități, departe de rețelele tehnico-edilitare, contrar
principiilor urbanistice de dezvoltare durabilă.
Evolutia din ultimii ani a municipiului Pascani a facut ca zona sa fie atractiva pentru realizarea
unor investitii imobiliare.
7
Pagina 9
Tel:(004) 0733222744
Amplasamentul ce face obiectul acestei documentatii – faza PUZ –se află în extravilanul
municipiului Pascani, pe str. Gastesti, nr. cad. 64904.
Zona are o densitate construită redusa, pe drumul dispre Pascani prin DJ208 spre
suburbia Gastesti existand terenuri cu destinatia pentru locuire
2.2 INCADRAREA IN LOCALITATE
Amplasamentul ce face obiectul documentației – faza PUZ – se află în extravilanul
municipiului Pascani, pe str Gasesti, nr. Cad. 1462 (din cvc) / 64904 (actualizare) pe drumul dintre
DJ208 spre Gastesti partea stanga.
Vecinatatile amplasamentului sunt:
Pe latura de NV: str Gastesti (DR)
Pe latura de NE: nr cad 64144
Pe latura de SE: rest proprietate si - DR -
Pe latura de SV: propr Nemtanu Vasile
Zona adiacenta este compusa, in general, din locuințe individuale, cu regim de înălțime de
P+1E, P+M.
2.2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE PUG:
Actuala documentație PUZ, care va stabili un set de reglementari urbanistice pentru
realizarea obiectivului, s-a făcut în baza reglementărilor PUG în vigoare aprobat în 2009.
2.2.2. RELAȚIONAREA ZONEI CU LOCALITATEA.
Terenul are o bună accesibilitate în raport cu functiunea prin str. Gastesti.
2.3 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Terenul studiat prin PUZ este situate in sesul nordic al municipiului, prezinta o mica
declivitate pe directia Est – Vest. Dispune se un cadru natural placut, iar conditiil de mediu sunt
bune, neexistand poluare datorata diverselor surse sau vecinatati, iar insorirea este buna
2.3.1 ADMINISTRATIV
Amplasamentul nu apartine intravilanului municipiului Pascani. Din punct de vedere
urbanistic zona nu este incadrata intr‐o unitate teritoriala de referinta.
2.3.2 RELIEF ȘI GEOLOGIE
Municipiul Pașcani este situat în partea de nord‐est a României, pe valea Siretului, în vestul
județului Iași, la intersecția paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine
estică. La sud se mărginește cu comunele Miroslovești și Stolniceni‐Prăjescu, la est cu Ruginoasa și
Todirești, la nord cu Vânători și Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.
În partea de jos a orașului, la 208 m altitudine față de nivelul mării, sunt localitățile suburbane
Lunca Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localități suburbane
Gâștești, Boșteni și Sodomeni.
Suprafața
Suprafața municipiului Pașcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafața
județului Iasi
8
Pagina 10
Tel:(004) 0733222744
Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei,
ocupând de la vest la est următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor,Culoarul Siretului și
Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca
și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți.
Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte
fiecărei subunități.
Podișul Fălticenilor, cunoscut și sub numele de Podișul Moțca, se caracterizează prin
prezența unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400‐ 450 m,
altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă spre
est printr‐ un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul Siretului se suprapune
luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafață plană, largă de 3,5‐4,3 km și cu
altitudine de 205‐ 215 m.
Podișul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea șeii Ruginoasa‐ un
ansamblu de dealuri largi și platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu
altitudini de 225 ‐ 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr‐un versant abrupt la nord de
Blăgești și mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafețe plane,
cu lățime de 4,3 km în nord și 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215‐205 m șipantă
longitudinală de cca 1%.
Clima
Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într‐un climat de tip temperat ‐ continental
denuanță destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat
prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani.
Temperatura aerului
Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și un
minim mediu în ianuarie de ‐2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se
înregistrează între martie‐aprilie (6,7°C) și aprilie‐ mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai mari între
septembrie‐octombrie și (5,0°C) octombrie‐noiembrie (6,4°C).
Precipitațiile atmosferice ‐sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0
2
mm/m .
Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându‐se în luna
iunie (91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul principal la volumul
mediu multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparativ cu cele din
semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații
se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și
iarna (11%).
Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a
atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care
funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Hidrografia
Aria municipiului Pașcani este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane.
Principala apă care drenează teritoriul localității de la nord la sud prin partea de est a așezării este
Siretul, acesta primind o serie de afluenți al căror debit variabil nu seacăniciodată.
Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr‐o vale largă, cu
9
Pagina 11
Tel:(004) 0733222744
direcția N‐S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază
în funcție de factorii climatici.
Pe raza municipiului Pașcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleștee,
iazuri și lacuri de baraj.
Vegetația
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul municipiului,
predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă paltinul,
arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic. Arbuștii mai răspândiți sunt: alunul,
vornicelul, dârmozul, cornul și socul. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben,
mătasea broaștei, săgeata apei. Flora decorativă,variată, include: salvii, petunii, begonii, micșunele,
regina nopții, lalele, bujori, mușcate,trandafiri etc.
Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariția unor bogății de mare valoare economică.
O răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, exploatate local, fără o
utilizare industrială. La fel gresiile și calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din
Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea
drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga
apele minerale sulfuroase, folosite parțial în scopuri terapeutice.
Populația
Populația totală în 2011 era de 33.745 locuitori din acest număr 16.610 sunt persoane de
sex masculin, iar 17075 de sex feminin.
Conform datelor centralizate din populația stabilă a municipiului 30734 de cetățeni sunt de
naționalitate română, 4 - maghiari, 500 - romi, 12 - turci, 39 - ruși lipoveni, 3 - italieni, 13 de altă
etnie, în timp ce 2434 de respondenți nu și-au declarat naționalitatea.
Aer
Poluarea atmosferei reprezintă unul din factorii majori care afectează sănătatea si condițiile
de viata ale populației, construcțiile, vegetația (pulberi, gaze nocive si corozive, precipitații acide).
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanți.
Sursele de poluare urbane sunt:
- încălzirea locuințelor, instituțiilor, intreprinderilor;
- combustibilul folosit la prepararea hranei;
- traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu);
- generarea curentului electric (CET‐urile);
- diverse servicii (spălătorii, vopsitorii auto, distribuție gaze naturale si produse
petroliere);
- depozitarea si incinerarea deșeurilor.
Privind global efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte
cardiovasculare, neurocomportamentale (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra
sistemului nervos (Pb); afectarea funcției respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul
cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea funcției respiratorii (S02); morbiditate prin afecțiuni
toracice pulmonare (H2S04, N02).
Un alt factor care influențează calitatea aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu
10
Pagina 12
Tel:(004) 0733222744
funcție de regenerare a calității aerului (din vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, perdelele
de protecție, parcurile si grădinile publice, zonele de agrement).
Vegetația este si ea afectata de poluare. In funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de
timp la care este expusa planta apar efecte biochimice si fiziologice, degradarea clorofilei,
reducerea fotosintezei, schimbări in metabolismul proteinelor, lipidelor, apei (necroze, reducerea
creșterii plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni si la condiții climatice).
Traficul rutier reprezintă una din sursele majore de poluare atmosferica, specifice marilor
aglomerări urbane. Autovehiculele evacuează in atmosfera un complex de poluanți gazosi si solizi:
CO, NO, pulberi cu conținut de Pb (in cazul neutralizării benzinei fara plumb), hdrocarburi din gazelle
de eșapament si alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici).
Poluanții evacuați de autovehicule contribuie si la formarea poluanților secundari (ozon,
oxidanți fotochimici), la acidifierea mediului, la modificarea condițiilor meteorologice, la creșterea
frecventei si persistenței cetii, precum si la formarea smogului fotochimic (nebulozității).
Dat fiind ca emisiile din circulație au loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are
loc in proximitatea caii de trafic la nivelul respirației umane (hmax=2.0 m). Situația se agravează când
in trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (camioane), autovehicule mici neintretinute
corespunzător.
In zona zona studiata nu se constata o poluare a aerului datorita unei circulații bune a
curenților de aer, in special in lungul văii, pe direcția nord‐sud.
2.3.3 DATE DE TEREN
Topometria terenului este regulata, relativ plat cu o usoara panta de la Est la Vest.
Prezentul studiu are drept scop:
- determinarea tipului, stării și proprietăților ale straturilor din amplasament în zona activă
a fundațiilor;
- semnalarea unor condiții speciale ale amplasamentului;
- stabilirea parametrilor de seismicitate și a parametrilor climatici ai zonei în discuție;
- stabilirea categoriei geotehnice a construcției și a amplasamentului;
- analiza stabilității sistemului construcție‐versant;
- terenul are stabilitatea locala si generala asigurata si nu este supus viiturilor din
precipitatii, inundatiilor si alunecarilor de teren.
2.4 CIRCULATIA
Calea de acces este str. Gastesti (Pascani – DJ 208 ‐ Gastesti).
Parcarea autoturismelor se va face in parcarea amenajata in incinta proprietatii.
2.5 OCUPAREA TERENURILOR
Beneficiarul este in posesia terenului, cu o suprafata totala de 3469 mp, din care studiati
prin puz 750 mp. Terenul are o forma rectangulara.
Prin studiul actual se doreste reglementarea situatiei existente si stabilirea din punct
de vedere urbanistic a regulilor de construibilitate.
11
Pagina 13
Tel:(004) 0733222744
Pe latura de NV terenul este adicacent cu str Gasesti
Pe latura de NE este invecinat cu teren nr cad 65144
Pe latura de SE terenul studiat prin puz 750 mp este adiacent cu restul de proprietate si
apoi cu drumul de exploatatie DR.
Pe latura de SV este invecinat cu proprietate Nemtanu Vasile.
Vecinătățile sunt compatibile fiind neconstruite sau locuinte unifamiliale, si vor influența în
mod direct aspectul arhitectural al construcțiilor ce se vor realiza. Caracterul urbanistic va fi cel
impus de reglementările urbanistice ale prezentei documentații.
Din punct de vedere funcțional nu se poate face o analiză specială a zonei luate în studiu
deoarece terenul aparținând beneficiarilor este liber de construcții. Deasemenea, in imediata
vecinatate, terenul este inca liber de constructii, fiind inca in lucru documentatiile de urbanism pentru
intrarea in intravilan a parcelelor.
Din punct de vedere urbanistic si functional, zona este consacrata ca zona rezidentiala si
are un real potential de dezvoltare imobiliara, beneficiind de o serie de utilitati edilitare deja
realizate, sau aflate in curs de realizare.
Totodata se resimte necesitatea unei sistematizari temeinice a zonei, a tramei stradale si
imbunatatirea celei existente.
2.6 ECHIPARE EDILITARA
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa se face dintr-un put forat sau fantana pana la extindere retelei publice
pe str Gastesti de catre operatorul localitatii SC Apa-Vital SA.
Alimentarea cu apa se face din puturi forate de adancime sau fantana echipate cu pompe,
statie de tartare / filtrare apa si rezervoare de inmagazinare a apei cu un debit mediu de maxim 1
mc/zi cu respectarea prevederilor HG 930 / 2005 (protectia sanitara a sursei de apa) si legea 458 /
2002 republicata privind calitatea apei potabile
Apa necesara pentru:
- consum potabil si igienic al beneficiarului in locuinta
- consum pentru irigare teren si sere
Canalizare
Apele uzate menajere vor fi canalizate catre bazinul vidanjabil propus a se realiza
pe amplasament pe amplasament. Vidanjare ase va face la comanda societatii de catre SC ApaVital SA
Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un
bazinul pentru ape meteorice, iar apa colectata va fi folosita pentru irigarea gradinii
Deseurile menajere
Serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere este asigurat de către
societatea de salubritate.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrica se face prin bransament din reteaua publica existenta in
zona.
Telefonie
12
Pagina 14
Tel:(004) 0733222744
In cazul in care se va dori se va realiza cablarea la o retea de telefonie din zona.
Alimentarea cu energie termică
Nu este cazul, incalzirea si prepararea apei calde realizandu‐se printr‐o centrala proprie.
Alimentarea cu gaze naturale
Nu este cazul.
Concluzii:
Amplasamentul studiat beneficiază de principalele utilități necesare bunei funcționari a
obiectivului propus prin prezentul proiect
2.7 ANALIZA ELEMENTELOR DE MEDIU (conform P.U.G. Municipiul
Pașcani - cadru)
Una din principalele probleme de mediu o reprezintă gestionarea reziduurilor. Reziduurile de
orice fel rezultate din multiplele activități umane constituie o problema de o deosebita actualitate
datorita cresterii continue a cantităților si felurilor acestora, care prin degradare si infestare in mediul
natural prezinta un pericol pentru mediul înconjurător si sănătatea populației.
Dezvoltarea urbanistica a localității antrenează producerea unor cantități din ce in ce mai
mari de reziduuri menajere, stradale si industriale care, prin varietatea substanțelor organice si
anorganice conținute de reziduurile solide, fac ca procesul degradării aerobe si anaerobe de către
organisme sa fie dificil de condus, provocând - in cazul evacuării si depozitarii necontrolate - poluarea
aerului si apei si creând totodată si probleme legate de apariția microorganismelor patogene,
rozătoarelor si altele cu efecte dăunătoare asupra igienei publice.
Dupa cum am aratat in capitolele de mai sus, zona studiata face parte dintr‐o zona slab
construita.
2.7.1. Clima
Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului
Sucevei, ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor,
Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare.
În Municipiul Pașcani clima este temperat continentală, temperaturile maxime absolute au
atins valori de 16,7 grade C iarna și 40 grade C vara, iar temperaturile minime absolute au atins de -
30,6 grade C iarna și -6,3 C vara.
Umiditatea relativa medie multianuală este de 78%.
Regimul anual al precipitațiilor este de tip continental, maxima fiind în luna iunie - 784 mm și
minima în februarie - 279 mm. Precipitațiile solide pot cădea în medie 134 zile / an, grosimea maxima
a stratului de zăpada este, în medie, de 31 cm în lunile decembrie și ianuarie.
Din analiza vânturilor dominante rezulta ca frecventa anuala cea mai mare o au vânturile din
N-V (22,8%), adică cele corespunzătoare orientării generale ale reliefului. Larga deschidere spre
lunca Prutului favorizează pătrunderea curenților de aer din E(14,5). Vânturile din N-V au viteze au
viteze medii lunare intre 4,9 m/s și 6.4 m/s. Vânturile din E au viteze medii lunare care nu depășesc
3.5 m/s. Viteza maxima de 22 m/s poate fi atinsa odată la 20 ani, cea de 40 m/s odată la 50 ani și de
48 m/s odată la 100 ani. Deci viteza vânturilor este un factor de luat în seama la amplasarea și
proiectare construcțiilor.
În teritoriul studiat se constata curenți de aer cu viteza redusa de-a lungul văii pe direcția
nod-sud, acest fenomen are loc în special datorita lipsei vegetației înalte. Prezenta acestor curenți de
aer este necesara, mai ales în zonele aglomerate, permițând o " împrospătare " continua a aerului din
13
Pagina 15
Tel:(004) 0733222744
zonele nepoluate spre cele poluate mai mult sau mai puțin.
Prezenta aglomerării urbane produce fenomenul complex de "clima urbana" care se
materializează prin valori diferite ale temperaturii fața de zonele periurbane, temperaturi minime
atenuate, viteze mai mici ale vântului și deci o frecventa mai mare a calmului atmosferic.
2.7.2. Aer.
Poluarea atmosferei reprezintă unul din factorii majori care afectează sănătatea și condițiile
de viata ale populației, construcțiile, vegetația (pulberi, gaze nocive și corozive, precipitații acide).
Sursele de poluare urbana sunt:
- încălzirea locuințelor, instituțiilor, întreprinderilor;
- combustibilul folosit la prepararea hranei;
- traficul rutier (individual, transportul în comun, transportul greu);
- generarea curentului electric (CET-urile);
- diverse servicii (spălătorii, vopsitorii auto, distribuție gaze naturale și produse petroliere);
- depozitare și incinerarea deșeurilor.
Privind global efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte
cardiovasculare, neuro-comportamentale (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra
sistemului nervos (Pb); afectarea funcției respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul
cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea funcției respiratorii (SO2); morbiditate prin afecțiuni
toracice pulmonare (H2SO4).
Un alt factor care influențează calitatea aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu
funcție de regenerare a calității aerului (din vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, perdelele
de protecție, parcurile și grădinile publice, zonele de agrement.
Vegetația este și ea afectata de poluare. În funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp
la care este expusa planta apar efecte biochimice și fiziologice, degradarea clorofilei, reducerea
fotosintezei, schimbări în metabolismul proteinelor, lipidelor, apei (necroze, reducerea creșterii
plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni și la condiții climatice).
Traficul rutier reprezintă una din sursele majore de poluare ale atmosfero, specifice marilor
aglomerări urbane. Autovehiculele evacuează în atmosfera un complex de poluanți gazoși și solizi:
CO, NO, pulberi cu conținut de plumb (în cazul neutralizării benzinei fără plumb), hidrocarburi din
gazele de eșapament și alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici).
Poluanții evacuați de autovehicule contribuie și la formarea poluanților secundari (ozon,
oxidanți fotochimici), la acidifierea mediului, la modificarea condițiilor meteorologice, la creșterea
frecventei și persistenții cetii, precum și la formarea smogului fotochimic (nebulozități).
Dat fiind ca emisiile din circulație au loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are loc
în proximitatea caii de trafic la nivelul respirației umane (Hmax = 2,0 m). Situația se agravează când
în trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (camioane), autovehicule mici neîntreținute
corespunzător.
În zona str. Primaverii nu se constată o poluare majoră a aerului datorită unei bune circulații
a curenților de aer, în special în lungul văii, pe direcția nord-sud.
2.7.3. Ape.
Ape de suprafață
Teritoriul municipiului Pașcani se află în bazinul hidrografic al râului Siret .
Alimentarea cu apă a râurilor provine în principal din precipitații (variații mari de debite).
În bazinul hidrografic al Siretului, inundațiile erau fenomene obișnuite, acest lucru impunând
14
Pagina 16
Tel:(004) 0733222744
lucrări de regularizări, îndiguiri, apărări de maluri. Pentru apărarea împotriva inundațiilor a municipiului
Pașcani au fost realizate acumulări permanente și nepermanente și amenajarea cursurilor de apă pe
o lungime de 40 km.
Apele uzate ce ajung în apele de suprafața trebuie epurate chimic, mecanic, biologic.
Această cerință este îndeplinită nesatisfăcător, existând numeroase localități mici, pe cursul apelor,
care nu dispun de stații de epurare sau cu o epurare insuficienta datorita uzurii morale și fizice a
instalațiilor.
2.7.4. Sol
Vegetația naturală: solurile reprezintă substratul pentru dezvoltarea unei vegetații naturale
specifice: pădurea și silvostepa. Dezvoltarea economico-sociala a orașului Pașcani a condus la
înlocuirea vegetației naturale ca și pășunile naturale, arealele împădurite s-au redus foarte mult,
păstrându-se mai ales pe culmile de deal, pe versanții și crestele cu expoziție nordică și nord-vestică.
Defrișările au avut drept consecință modificarea esențială a peisajului și a folosinței terenului,
teritoriul prezentându-se ca unul sterp, cu ușoare "pâlcuri" de iarba și buruieni. Defrișarea totală a
teritoriului prezintă riscul alunecărilor de teren.
Degradarea calității solurilor. Surse de poluare: principalele surse de poluare care
contribuie la degradarea solurilor sunt:
- marile platforme industriale;
- transportul rutier și feroviar;
- gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor.
Teritoriul zonei studiate este afectat de poluare, în special datorită traficului rutier, dar lipsa
altor agenți poluanți în zonă, nu schimbă calitatea aerului semnificativ. Traficul rutier din zona studiată
nu afectează calitatea solului prin emisiile de la autovehicule.
Gestiunea deșeurilor: principalele tipuri de deșeuri rezultate din zonă sunt:
- deșeurile menajere;
- deșeurile stradale;
-deșeurile asimilabile cu deșeurile menajere rezultate de la unitățile comerciale, de
învățământ, alimentație publica, gospodărie comunala, etc.
Depozitarea deșeurilor se face pe halda orășenească. Colectarea deșeurilor de la asociațiile
de locatari și agenții economici se face în containere, fără sortarea prealabilă (insuficiente ca număr
și în general depozitate și colectate necorespunzător).
Colectarea deșeurilor stradale se face tot de către Consiliul Local Municipal Pașcani prin
organele abilitate, în cea mai mare parte manual. Salubrizarea arterelor principale (maturare și
stropire) se face zilnic în perioada verii, iar a celor secundare cel puțin o data pe săptămână.
2.7.5. Nivelul fonic: principalele surse de zgomot în teritoriul studiat sunt: traficul rutier
la nivelul strazii Primaverii si populația.
Cercetările sociologilor au arătat ca efectul zgomotului asupra omului depinde de perioada
în care acesta acționează: zi (orele 7....19), seara (19..22), noaptea (22..7). Conform literaturii de
specialitate zonele populate ar trebui sa înregistreze un nivel de zgomot < 80 dB.
Pe teritoriul aferent PUZ-ului există poluare sonoră.
2.7.6. Analiza geo-morfo-hidrologica la nivelul orașului conduce la următoarele
concluzii:
15
Pagina 17
Tel:(004) 0733222744
- din acest punct de vedere geografic zona municipiului Pașcani se încadrează în partea de
sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia:
Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic,
teritoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și
versanți.
Altitudinea minima a municipiului se afla la 217 în partea de nord-vest (zona studiata se
situează intre cotele 241-242), iar cea maxima la 246.5 m zona aerodrom.
- din punct de vedere geomorfologic municipiul Pașcani se încadrează astfel:
- regiunea: Podișul Sucevei;
- subregiunea: Podișul Fălticenilor;
- unitatea: Podișul Dealul Mare;
- subunitatea: Culoarul Siretului.
- din punt de vedere geologic zona municipiului Pașcani face parte din "Platforma
Moldoveneasca " și este situata pe depozitele cuverturii neogen-cuaternar ale acesteia. Cuvertura
aceasta prezintă la partea superioara roci sarmațiene și cuaternar.
Hidrogeologia apelor freatice: structura geologica a rocilor cuaternar din zona studiata este
determinanta pentru circulația apelor freatice.
În condițiile naturale, zona de aerație a straturilor acvifere din depozitele aluvial-oluviale de
terasa (zona cuprinsă între suprafața terenului și nivelul piezometric), atinge cele mai mari grosimi în
partea înaltă dealurilor. În centrul orașului, acoperit aproape în totalitate cu clădiri și asfalt, nivelul
hidrostatic este la 5.0...6.0 m sub suprafața terenului. Spre marginea teraselor, în sectoarele de
emergență a stratului acvifer adâncimea apei subterane se reduce.
Geotehnica: având în vedere natura terenului din zona de amplasare a viitoarei construcții,
s-au efectuat calcule privind verificarea stabilității.
Din punct de vedere geotehnic pe amplasament se semnalează atât prezența formațiunilor
de vârsta cuaternar cat și a celor de vârsta sarmațian astfel:
- sarmațianul, fundamentul zonei, este reprezentat prin argila marnoasa vânata - cenușie
prezintă la adâncimi de 12....14 m de la nivelul terenului natural;
- cuaternarul, formațiunea acoperitoare, este alcătuita dîntr-o succesiune de straturi.
Apă subterana se găsește cantonata în straturile de praf argilos, la adâncimi de 5-6 m de
la nivelul terenului.
2.7.7. Concluzii
Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta ca zona nu este poluata iar
microclimatul este foarte potrivit pentru realizarea unei constructii cu functiunea de locuinta
individuala si anexe complementare. Din cele prezentate rezulta ca nivelul de poluare a aerului cu
gaze si pulberi este redus in zona studiata, valorile medii zilnice, lunare sau anuale înregistrate
nedepășind concentratiile maxime admisibile.
In zona nu exista valori de patrimoniu ce necesita protectie speciala.
2.8 OPTIUNI ALE POPULATIEI
În conformitate cu certificatul de urbanism nr. 205 / 01.11.2016, pe terenul pentru care se
elaborează prezentul PUZ, se solicită realizarea unei locuinte parter cu mansarda, anexa,
imprejmuire, fantana, bransamente si racorduri.
16
Pagina 18
Tel:(004) 0733222744
Administrația locală prin Consiliul Local al Municipiului și prin Primăria Municipiului are în
programul de guvernare locala permanenta dezvoltare a localității din toate punctele de vedere,
principalul obiectiv fiind creșterea nivelul de trai. În acest context se înscrie și dezvoltarea investitiilor
private.
Opțiunea populației ce locuiește în zona este în general favorabila dezvoltării urbanistice a
zonei prin "implantul" de locuinte unifimiliale ce se va realiza, și aceasta opțiune este motivata de
faptul ca odata cu ea se vor moderniza caile de comunicatie ( strazi, trotuare), vor aparea o serie de
dotari (echipamante publice) și echiparea edilitara se va îmbunătăți.
Zona adiacenta celei studiate este o zona cu funcțiuni reduse, pe un areal relativ restrâns
regăsind imobile de locuințe individuale.
Punctul de vedere al proiectantului este favorabil inițiativei investitorilor, nu numai din motive
de ordin subiectiv, ci mai ales datorita faptului ca se deschide o nouă direcție de dezvoltare urbanistică
in ceea ce priveste dotarile rezidentiale.
17
Pagina 19
Tel:(004) 0733222744
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE
Prin tema de proiectare s-au analizat intr-o prima faza, la nivel general, implicațiile pe care
le are realizarea acestui obiectiv
In planurile urbanistice elaborate anterior (P.U.G. Municipiul Pascani) au fost generate o serie
de obiective de dezvoltare urbanistica care au fost preluate in prezenta documentație.
Unul dintre aceste obiective se refera la AMELIORAREA CADRULUI CONSTRUIT
EXISTENT.
Aceasta implica:
- extinderea pe terenuri noi si valorificarea la maxim a potentialului acestora;
- ameliorarea circulatiei si realizarea unor cai de acces optime la zonele nou constituite;
- innoirea fondului de locuinte;
- dezvoltarea zonelor dedicate serviciilor.
Din studiile de fundamentare elaborate anterior si concomitent cu PUZ actual, se desprind
urmatoarele concluzii:
- Pe terenul studiat se va putea construi, avand asigurata stabilitatea generala si locala.
- Prin amenajarile propuse se va asigura scurgerea corespunzatoare a apelor pluviale
- Constructia realizata se incadreaza din punct de vedere urbanistic in ansamblul creat.
- Prin functiunea cladirii nu se aduc neajunsuri vecinatatilor pe termen scurt sau lung.
Concluziile care rezulta din cele analizate converg spre ideea continuării dezvoltării
urbanistice a acestei zone, beneficiile fiind nu numai pentru cei doi investitori, ci și pentru cei ce
locuiesc sau își desfășoară activitatea în vecinătatea perimetrului studiat: din punct de vedere al
aspectului general al zonei, echipării edilitare, al dezvoltării și modernizării cailor de comunicație.
3.2 PREVEDERI ALE PUG APROBAT
“Planul Urbanistic General al Municipiului Pașcani” și “Regulamentul urbanistic aferent
P.U.G.-ului” avizat și aprobat în 2009 și nu prevede pentru zona studiata nici o reglementare fiind in
extravilan, acestea urmand sa se stabileasca prin studii punctuale precum cel de fata.
3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL
Amplasamentul prezinta caracteristicile unui peisaj periurban eterogen in curs de
dezvoltare. Prin insertia cladirii nu se aduc prejudicii imaginii de ansamblu.
3.4 MODERNIZAREA CIRCULATIEI
Calea de acces este str Gastesti, ce face legatura intre DJ 208 si suburbia municipiului
Pascani - Gasesti, cu cate o banda de circulatie, calea de rulare avand in total o latime 7 m. Aceasta
are gabaritul necesar pentru a satisface fluxul de circulatie auto din zona din momentul de fata.
Amenajarea incintei va cuprind platforme pentru circulatie auto si parcaje de
suprafata pentru beneficiari.
18
Pagina 20
Tel:(004) 0733222744
3.5 ZONIFICARE FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT
TERITORIAL, INDICI URBANISTICI
În cadrul documentației PUZ se propun următoarele:
‐ ALINIAMENT PRINCIPAL – se propune aliniamentul de minim 5 de metri de la liminta
terenului cu str Gastesti;
‐ ALINIAMENTE LATERALE – pe laturile de NE si SV terenul este invecinat cu parcele
libere de constructii. Aliniamentul propus este de 2,00 metri;
‐ ALINIAMENT POSTERIOR – pe latura din spate terenul studiat de 750 mp este
adiacent restului de proprietate , teren liber de constructii. Aliniamentul propus este la 1,00 metri fata
de limita stabilita de topometrist pentru limita PUZ si 183 m fata de limita posteriorara a proprietatii ;
‐ ACCESE ‐ cladirea are asigurat accesul dinspre strada Gastesti;
‐ FUNCTIUNEA ‐ zona pentru locuinte individuale si functiuni complementare;
‐ REGIMUL DE ÎNĂLȚIME este P+1E;
‐ ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ la coama va fi de 9.00metri;
‐ P.O.T. – 30,00%
‐ C.U.T. – 0,60
BILANTUL TERITORIAL TOTAL
ZONE FUNCTIONALE SUPRAFATA (MP) % DIN TOTAL
Zona construita 225 30%
Circulatii carosabile, pietonale 225 30%
Spatii libere verzi 300 40%
TOTAL teritoriu studiat prin PUZ 750 100,00 %
REGIMUL DE INALTIME
Pentru constructii va fi parter si etaj. (propus P+M)
INDICATORI DE CONSTRUIBILITATE
Procentul de ocupare a terenului ‐ P.O.T. va fi maxim 30,00%.
Coeficientul de utilizare teren ‐ C.U.T. va fi maxim 0,60.
REGIM DE ALINIERE
Conformarea constructiilor se va realiza pe baza criteriilor stabilite in plansa de reglementari
urbanistice ‐ U2, in care s‐au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea
maxima admisa.
Alinament principal – minim 5,00 metri de la limita proprietatii la strada.
Aliniamente laterale – minim 2,00 metri fata de limita de proprietate
Aliniament posterior –minim 1.00 m față de limita propusa prin PUZ pana restul de
proprietate si 183 m fata de limita posteriorara a proprietatii – drum exploatatie;
19
Pagina 21
Tel:(004) 0733222744
FUNCTIUNI ADMISE
Functiunea: zona pentru locuinte individuale si functiuni complementare.
Se propune o constructie care sa se dezvolte pe doua nivele supraterane cu structura in
zidarie portanta si acoperire de tip sarpanta.
Constructia se va amplasa conform plansei U2. Principalele functiuni propuse sunt:
‐ Zona edificabila;
‐ Spatii plantate / verzi / gradini;
‐ Zona circulatie auto si pietonala;
Prezentul studiu va rezolva urmatoarele obiective principale;
‐ Stabilirea zonei de implantare a constructiilor;
‐ Stabilirea regimului de aliniere;
‐ Reglementarea indicilor urbanistici;
‐ Asigurarea accesului carosabil si pietonal la nivelul cerintelor actuale;
Dupa realizarea constructiei, terenul ramas liber va fi amenajat ca zona verde si
zona de circulatie pietonala.
Modul de utilizare al terenului este ilustrat prin valorile procentului de ocupare a terenului
(P.O.T.) si a coeficientului de utilizare a terenului (C.U.T.), care sunt raportati numai la
incinta obiectvului de investitie propus (a lotului studiat in aceasta documentatie).
Deoarece pe terenul studiat se propun functiuni complementare, si tinand cont de
omogenitatea terenului si de suprafata relativ redusa, aceasta va fi tratata ca o singura Unitate
Teritoriala de Referinta.
Regimul de inaltime va varia in conformitate cu studiul volumetric al zonei si va fi cuprins
intre intre 3,00 si 10,00 m.
Procentul de ocupare a terenului ‐ P.O.T. va fi maxim 30,00%.
Coeficientul de utilizare teren ‐ C.U.T. va fi maxim 0,60.
FUNCTIUNI ADMISE CONDITIONAT
Se mai pot realiza anexe ce sa deserveasca functiunea de baza ‐ garaje, cladiri tehnice,
anexe gospodaresti sau alte functiuni ce nu aduc inconveniente zonei.
3.6 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE CONDITII DE ECHIPARE
EDILITARA
3.6.1. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa se face dintr-un put forat sau fantana pana la extindere retelei publice
pe str Gastesti de catre operatorul localitatii SC Apa-Vital SA.
Alimentarea cu apa se face din puturi forate de adancime sau fantana echipate cu pompe,
statie de tartare / filtrare apa si rezervoare de inmagazinare a apei cu un debit mediu de maxim 1
mc/zi cu respectarea prevederilor HG 930 / 2005 (protectia sanitara a sursei de apa) si legea 458 /
2002 republicata privind calitatea apei potabile
Bransamentul de apa pana la constructie se executa cu conducta PEHD D32 pozata
ingropat la cota -1m, pe pat de nisip cu grosimea stratului de minim 10cm.
20
Pagina 22
Tel:(004) 0733222744
3.6.2. Canalizare
Apele uzate menajere vor fi canalizate catre un bazinul vidanjabil cu capacitatea de
12 mc, propus a se realiza pe amplasament.Vidanjarea se va face la comanda beneficiarilor de
catre operatorul local de apa si canalizare ( SC Apa-Vital SA)
Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un
bazin de colectare, iar apa va fi folosita la udarea spatilor verzi / gradinii
CONCLUZII
Soluțiile definitive privind alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate vor fi stabilite în
cadrul fazelor ulterioare de proiectare (Pth, DTAC, DE) si a avizelor de la deținătorii de utilitati.
3.6.3. Alimentarea cu energie termică
Nu este cazul, incalzirea si prepararea apei calde realizandu‐se printr‐o centrala termica
proprie.
3.6.4. Deseurile menajere
Serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere va fi asigurat de către
societatea de salubritate locala. Depozitarea recipietelor pentru colectare selective se va face pe o
platforma betonata aflata la o distanta de minim 10 m fata de ferestrele locuintelor
3.6.5. Alimentarea cu energie electrică
Pentru alimentarea cu energie electrica s-au avut în vedere următoarele criterii de baza:
- alimentarea cu energie electrica trebuie sa corespunda nivelurilor de exigente impuse de
normele europene,
- la proiectare și executarea alimentarii cu energie electrica vor fi respectate prescripțiile
tehnice în vigoare: PE 132, PE155, PE 136.
- Pentru calculul necesarului de putere se va stabili puterea de calcul pentru fiecare linie
care alimentează grupurile de consumatori.
- Stabilirea soluției de racordare la rețelele de joasa tensiune și medie tensiune, se va face
în conformitate cu proiectul de specialitate, ce va fi întocmit de S.C. E-ON ENERGIE S.A. filiala
Pașcani, la comanda investitorilor.
3.6.6. Telefonie
In cazul in care se va dori se va realiza cablarea la o retea de telefonie din zona.
3.6.7. Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale se face prin bransament la reteaua existenta in zona.
3.7 PROTECTIA MEDIULUI
Toate functiunile din zona studiata vor avea caracter nepoluant, luandu‐se toate
masurile pentru eliminarea poluarii de tip apa – aer – sol.
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiul
geotehnic si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale si evitarii riscurilor legate de
inundare a spatiilor de sub cota terenului natural.
Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de
pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un bazin vidanjabil, fara sa afecteze
proprietatile invecinate.
Deasemenea drumurile vor avea imbracaminti si profiluri transversale
corespunzatoare pentru o buna utilizare si pentru o buna scurgere a apelor meteorice.
Mentinerea calitatii mediului in limite acceptabile, cu tendinta de aducere la
parametrii naturali, constituie o linie strategica esentiala a unui program de management al
21
Pagina 23
Tel:(004) 0733222744
mediului (reconstructie ecologica, asigurarea dezvoltarii sale durabile).
De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie sa se faca catre:
‐ eliminarea tuturor surselor de poluare existente si viitoare;
‐ eliminarea emisiilor necontrolate;
‐ reducerea etapizata a emisiilor, in corelare cu progresul stiintific si tehnic in
domeniu, in functie de disponibilitatile financiare existente (studii cost‐eficienta);
Apele rezultate din activitatile menajere vor fi evacuate catre bazinul vidanjabil ce se
va realiza pe proprietate prin intermediul retelei de incinta.
Pentru îmbunătățirea microclimatului zonei se propune completarea și permanenta
întreținere corespunzătoare a spatiilor plantate ce se vor amenaja. În acest sens, pentru a se obține
o suprafața plantata cat mai mare, propus de min 40%, s-a propus un procent de ocupare a terenului
de max. 30%.
Deseurile menajere vor fi colectate in recipiente speciale (containere etanse) si preluate de
catre o firma autorizata in baza unui contract incheiat.
Toate spatiile libere vor fi inierbate, iar locurile de parcare se vor propune dale iniebate.
La reducerea poluarii generate de traficul auto va contribui si conformarea traseelor
carosabile intr‐o maniera ce sa asigure fluienta circulatiei.
Aer ‐ Prin activitatea desfasurata nu se elimina noxe sau alte catogorii de poluanti ai
aerului.
Apa ‐ Procesele desfasurate nu vor genera ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere
vor fi evacuate intr‐un bazin betonat vidanjabil cu un volul de 12 mc, dupa ce mai intai au fost
trecute printr‐un separator de grasimi.
Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un
bazin de colectare, iar apa va fi folosita la udarea spatilor verzi / gradinii
Sol ‐ In prezent, nu se inregistreaza poluari ale solului. Nu au fost depistate depozitari
necontrolate de deseuri care sa produca un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer si sol)
datorita efectului lor conjugat ecologic si economic. Deseurile rezultate vor fi colectate selectiv in
containere etanse si vor fi preluatede serviciul de salubritate. Se interzice cu desavarsire depozitarea
pe sol sau ingoparea oricaror tipuri de deseuri solide sau lichide.
O altă măsură ar fi protejarea solului de infiltrații de apă meteorica în cantități mari și
antrenarea de poluanți sau provocarea de alunecări locale sau chiar generale ale solului. În acest
sens sistematizarea verticala, pantele de scurgere și rigolele la suprafața, precum și rețelele de
drenuri subterane vor proteja solul de posibile accidente nedorite.
Nivel fonic ‐ Functionarea nu produce zgomote care sa depaseasca limita admisa de
lege pentru zone de locuit.
Pentru reducerea poluării sonore se propun plantații de arbori care sa reducă propagarea
undelor sonore, suprafețe opace realizate din materiale absorbante, care reduc reflectarea undelor
sonore, utilizarea de materiale durabile, dar și cu un grad de elasticitate mai ridicat pentru suprafețele
de circulație carosabila și pietonală.
Pentru reducerea poluării sonore datorita traficului auto se propune:
- menținerea într-o perfecta stare de funcționare a mijloacelor de transport;
- controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor;
- întreținerea și modernizarea carosabilului;
- amenajarea și întreținerea spatiilor plantate ca și plantarea de specii cu frunze
22
Pagina 24
Tel:(004) 0733222744
persistente care sa asigure protecție tot timpul anului.
CONCLUZII ‐ Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta faptul ca
functiunea propusa si capacitatea ei nu aduce elemente care sa disturbe sau sa polueze mediul
inconjurator.
In zona NU exista valori de patrimoniu ce necesita protectie speciala.
3.8 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
Pe lista obiectivelor de utilitate publica se afla pe prima poziție modernizarea cailor de
comunicație existente, fn sensul lărgirii si asfaltarii lor (funcție de lățime carosabil, trotuare, spațiu
verde).
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
Tendința generală de dezvoltare a orașului prin construirea de noi imobile rezidentiale cu
caracter unifamilial, este generată de lipsa acestora până în 1990, dar și de creșterea cererii pe
piața imobiliară de spatii conformate direct in acest scop, si nu reamenajarea unor spatii improprii.
Prin realizarea imobilului într-o zonă destructurată, se va atrage un plus de confort precum
și un început în operațiunea de modernizare a zonelor periferice.
Având în vedere poziția amplasamentului se impun o serie de măsuri pentru obținerea unei
zone urbane unitare bine structurate prin:
tratarea unitară din punct de vedere funcțional și plastic;
tratarea cu cea mai mare atenție și rezolvarea corectă a circulației auto și pietonale în
zonă;
rezolvarea unitară a întregii zone studiate și articularea corectă la zonele înconjurătoare;
analizarea atentă și conformarea la cote înalte calitative a spațiilor urbane create, atât a
celor publice cât și a celor private;
abordarea atentă a zonelor verzi, a zonelor plantate, cât și a elementelor de mobilier
urban care vor contribui la realizarea unei zone cu caracter bine individualizat;
folosirea de materiale de bună calitate, cu texturi și culori armonios studiate;
racordarea noului obiectiv la utilități edilitare.
Intocmit,
Arh. CRISTIAN-FLORIN BODNAR
Sef proiect,
Arh. ELENA DIMITRIU
23
Pagina 25
Tel:(004) 0733222744
VOLUMUL II ‐
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.
CAPITOLUL I : DISPOZITII GENERALE
1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal reprezintă documentația de
bază în aplicarea prevederilor din Planul Urbanistic Zonal, având caracter de reglementare și care
cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare și utilizare a construcțiilor
de pe teritoriul localităților.
Prescripțiile cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la autorizarea
executării construcțiilor de pe întreaga suprafață de teren ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal.
Odată aprobat, împreună cu Planul Urbanistic Zonal, Regulamentul Local de Urbanism
constituie act de autoritate al administrației publice locale
2. BAZA LEGALA A ELABORARII
La baza elaborării Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal, stă
Regulamentul General de Urbanism aprobat prin H.G.R. nr. 525/1996 și Ghidul de elaborare a
Regulamentului Local de Urbanism, aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L. nr. 21/N/2000, precum și
prevederile cu caracter de reglementare cuprinse în Regulamentul General de Urbanism aferent
Planului Urbanistic General al Municipiului Pașcani.
3. DOMENIUL DE APLICARE
Elementele de regulament ale Planului Urbanistic Zonal, se referă exclusiv la terenurile situate în
intravilanul municipiului Pascani, ce se constituie ca PLAN URBANISTIC ZONAL, PENTRU
CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, ANEXA, IMPREJMUIRE, FANTANA,
BRANSAMENTE SI RACORDURI, PENTRU TERENUL IN SUPRAFATA 750MP DIN
SUPRAFATA TOTALA DE 3469MP, adresa str Gastesti, nr. cad. 1462 (din cvc) / 64904
(actualizare) , avand ca beneficiari pe LUPU ION CRISTIAN si LUPU MIHAELA și se
aplică Unității Teritoriale de Referință delimitate în planul de reglementări ce face parte integrantă
din prezentul regulament.
Teritoriul luat în studiu are o suprafață de 3469 mp din care 750 mp studiati prin PUZ si se
află situat în extravilanul municipiului Pașcani, în partea de Nord, in apropierea suburbiei Gastesti,
pe un platou insorit, cu cai de acces pe laturile de NV si SE, si proprietati private neconstruite pe
celelalte laturi.
24
Pagina 26
Tel:(004) 0733222744
CAPITOLUL II : REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A
TERENURILOR
Prin regimul de construibilitate nu se depasesc indicatorii teritoriali din PUG, prevazuti in
certificatul de urbanism. Se admit prin regulamentul general de urbanism locuinte individuale si
functiuni complementare cu caracter nepoluant.
4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI
PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT
Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile din intravilan este permisa pentru
toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de
lege. Utilizarea functionala a terenurilor s‐a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de
Reglementari urbanistice – U2.
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament,
functiune, volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol ‐ plin,
materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. ‐ depreciaza valoarea peisajului sau valoarea
ambientala a zonei este interzisa.
Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei:
a. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului:
- Indepartarea apelor uzate – menajere si industriale se va face prin bransarea la
reteaua de canalizare a apelor uzate in vederea tratari lor la statia de epurare, daca
aceasta exista in zona sau se va realiza catre un bazin vidanjabil ce se va realiza pe
proprietate.
- Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri
riverane, etc.) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale.
Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a
instalatiilor centrale de alimentare cu apa.
- Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si
mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in locuri special amenajate.
Administrarea locala va asigura colectarea si evacuarea reziduurilor stradale.
- Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, se amplaseaza
pe terenuri aprobate de organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul
apelor, la distanta de zonele de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 119
/ 21.02.2014.
b. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in intravilan
Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi:
- Reteaua publica de distributie apartinind companiei locale sau surse proprii .
Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele
de distributie se vor proteja prin instituirea:
- Zonelor de protectie sanitara cu regim sever ;
25
Pagina 27
Tel:(004) 0733222744
- Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare ;
- Asigurarea unor cantitati minime de apa potabila pentru a satisface nevoile
gospodaresti si publice ‐ 50 l / om / zi – instalatii locale
‐ 100 l / om / zi – instalatii centrale
In caz de calamitate trebuie asigurat un necesar minim de apa potabila corespunzator unui
consum de 12 ore.
Distributia apei in aceste retele centralizate trebuie sa fie continua,
responsabilitatea monitorizarii calitatii apei revenind autoritatilor competente.
Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de
apa destinate altor scopuri.
Salubritate – Generalitati
Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public
se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate.
Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de
suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente care sa asigure in
mod obligatoriu posibilitatea sortarii prealabila.
Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau
gospodarie individuala prin pubele moderne ce vor asigura posibilitatea sortarii deseurilor.
Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala
prevazuta in documentatiile urbanistice.
La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere
normele si actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale
localitatii nu vor afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional.
Se vor evita deasemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele
reziduale, zonele verzi plantate, protejate, in albiile apelor, etc. In caz contrar se vor lua masurile
necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare.
Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare
cu orele de liniste si vor fi utilizate doar utilaje specializate aflate in parametri optimi de functionare
pentru evitare a propagarii mirosurilor sau generarii de zgomot sau discomfort vizual. Activitatile de
salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa
degradeze imaginea civilizata.
Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu‐i‐se
imbunatatiri prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta
existenta in alte zone ce pot servi ca model de organizarein acest domeniu.
5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI
APARAREA INTERESULUI PUBLIC
Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri
naturale cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este
interzisa conform R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice
precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu
energie electrica, conductelor de gaze, canalizare, cailor de comunicatie si altor
26
Pagina 28
Tel:(004) 0733222744
asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. Fac exceptie constructiile si
amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea
efectelor acestora conform . R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va
face in baza prevederilor din R.G.U.
Asigurarea echiparii tehnico – edilitare in localitate se va face conform R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii
dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei conform . R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi
admisi ai P.O.T. si C.U.T. stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in
Certificatul de Urbanism
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor
de urbanism aprobate si conforme cu . R.G.U.
Conform prevederilor legale, pe o distanță de 20 de metri de fiecare parte a axei
conductei de transport de gaze naturale, nu poate fi construită nici un fel de clădire
care adăpostește persoane (locuințe, spații de birouri etc.), iar pentru suprafața
cuprinsă între 20 și 200 de metri, atât cât reprezintă zona de siguranță, pentru
Certificatul de Urbanism, trebuie să se ceară avizul operatorului de gaze.
Pentru protejarea instalațiilor de transport de energie electrică se
interzice, atât persoanelor juridice cât și fizice, să efectueze construcții de orice fel
în zona de siguranță a instalațiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de
energie electrică. Dimensiunile culoarelor de trecere sunt următoarele: 24 de m
lățime, pentru liniile cu tensiune mai mică de 110 kv, 37 de m lățime, pentru cele cu
tensiune de 110 kv și 55 de m lățime, pentru cele cu tensiune de 220 kv. Pentru
amplasarea construcțiilor în această zonă trebuie cerut avizul operatorului de rețea
(conform NTE 003/04/00).
6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a
recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale favorabile.
La amplasarea construcțiilor se va ține seama de:
- evitarea vecinătății unor surse producătoare de noxe, zgomote puternice și vibrații;
- orientare și însorire (orientarea se va face astfel încât cel puțin jumătate din numărul
camerelor să respecte regula însoririi minime - 1,5 ore / zi la solstițiul de iarnă);
- vederi și perspective către elementele naturale sau de interes.
Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul
conform al organelor de specialitate ale administratiei publice pentru:
- Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de
intretinere si de exploatare;
- Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie
(inclusiv functiile lor complementare: magazine, restaurante, etc.);
- Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze,
titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii
si infrastructuri ori alte instalatii ori constructii de acest gen.
27
Pagina 29
Tel:(004) 0733222744
Amplasarea în interiorul parcelei se va realiza cu respectarea prevederilor art. 24 din
RGU și din GHIDUL CUPRINZÂND PRECIZĂRI, DETALIERI ȘI EXEMPLIFICĂRI
PENTRU ELABORAREA ȘI APROBAREA REGULAMENTULUI LOCAL DE
URBANISM, aprobat cu ORDINUL MLPAT NR. 80/N/18.XI.1996
Autorizarea lucrărilor de construire este permisă numai dacă se respectă distanțele
minime obligatorii față de limitele posterioare și laterale ale parcelei conform
CODULUI CIVIL, precum și asigurarea distanțelor minime necesare intervențiilor în
caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unității teritoriale de pompieri (ISU -
Inspectoratul pentru situații de urgență).
In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de
sigurata si fisiile de protectie.
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA DE ALINIAMENT
Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere
prevazut in documentatiile de urbanism si stabilita prin Certificatul de Urbanism.
Distanta dintre aliniere si limita de proprietare este de 5 m fata de strada Primaverii
Aliniament – linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele
apartinind domeniului privat (linia gardului, a lotului, etc.) ;
Regim de aliniere – linia constructiilor care urmareste fronturile construite ale cladirilor;
Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii:
Pe aliniament
Retras de la aliniament:
- Inscriere in regimul de aliniere existent
- Facilitatea creerii unor piete, degajamente, alveole in preajma unor constructii cu
circulatie intensa
- Obtinerea latimii minime a frontului la strada, in cazul parcelelor de forma
geometrica neregulata
Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de
situatia vecinatatilor si a caracterului general al strazii
În toate cazurile se va ține seama de condițiile de protecție contra incendiului și de alte
norme tehnice specifice
Se recomanda in cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de Urbanism sa se solicite
explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul construit existent, prin prezentarea desfasurarii
care sa cuprinda cel putin trei constructii stinga – dreapta.
DISTANTE MINIME OBLIGATORII FATA DE LIMITELE LATERALE SI FATA DE LIMITA
POSTERIOARA A PARCELEI
REGIM DE ALINIERE
Aliniamentele sunt prezentate în planșa U2 - " REGLEMENTĂRI URBANISTICE" in care s‐
au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea maxima admisa.
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele minime
obligatorii fata de limitele laterale si posterioare conform Codului Civil:
28
Pagina 30
Tel:(004) 0733222744
2,00 m – pentru ferestre de vedere, balcoane si alte lucrari asemanatoare, fata de
limita de proprietate
1,00 m – pentru ferestre de vedre, balcoane si alte lucarari asemanatoare, neparalele
cu limita de proprietate ;
0.6 m - daca nu sunt ferestre;
- aliniament principal: tinand cont ca accesul se face din str Gastesti, aliniamentul principal
se va retrage la minim 5m fata de limita proprietatii.
- aliniament posterior: aliniamentul posterior este poziționat la distanța de 1 m față de limita
propusa prin PUZ pana restul de proprietate si 183 m fata de limita posteriorara a proprietatii – drum
exploatatie;
- aliniamente laterale: aliniamentele laterale sunt stabilite la 2 m fata de limitele proprietății;
- retrageri față de aliniament: Clădirile nu se vor retrage de la aliniamentul stabilit prin
regulamentul P.U.Z. și pot avea "ieșinduri" (console, etc.) și retrageri locale în funcție de studiul
volumetric
Sunt admise retrageri față de aliniamentele principale stabilite doar cu acordul vecinilor.
7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca:
exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform
destinatiei constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor;
se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei ;
Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face
conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37/1975 si
Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influenta
– C 242 / 1993.
Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile
urbanistice P.U.G. si P.U.Z.
8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA.
Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării
de noi consumatori la rețelele existente de apă, canalizare și energie electrică.
• De la dispozițiile alineatului precedent, se poate deroga, cu avizul organelor
administrației publice locale, pentru locuințe individuale, în următoarele condiții:
- realizarea de soluții de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare
și de protecție a mediului.
- beneficiarul se obligă să racordeze construcția, potrivit regulilor impuse de consiliul
local, la rețeaua centralizată publică, atunci când aceasta se va realiza.
• Pentru celelalte categorii de construcții se poate deroga de la prevederile alin.1) cu
avizul organelor administrației publice competente, dacă beneficiarul se obligă să prelungească
rețeaua existentă, atunci când aceasta pre capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească
capacitatea rețelelor publice existente, fie să construiască noi rețele.
Prevederile Regulamentului local de urbanism, elaborate în conformitate cu normele în
29
Pagina 31
Tel:(004) 0733222744
vigoare au ca scop, prin obligația asigurării echipării tehnico- edilitare a noilor construcții, creșterea
confortului urban în localitate.
Realizarea de rețele edilitare:
• Extinderile de rețele sau măririle de capacitate a rețelelor edilitare publice se realizează
de către investitor sau beneficiar, parțial sau în întregime, după caz, în condițiile contractelor încheiate
cu consiliile locale.
• Lucrările de racordare și de branșare la rețeaua edilitară publică se suportă în
întregime de investitor sau de beneficiar.
• în urma examinării posibilităților de mărire a capacității rețelelor edilitare publice
existente, precum și a oportunității extinderii acestora în zonele din intravilanul existent sau pe terenuri
ce urmează a fi înglobate ulterior în intravilan, autoritățile publice locale pot decide, în conformitate
cu atribuțiile ce le revin conform legii, modul în care vor fi realizate noile lucrări.
• Conform legislației în vigoare, rețelele edilitare publice aparțin domeniului public
național sau local, după caz.
• Lucrările de extindere sau de mărire a capacității rețelelor edilitare publice se pot
finanța și de către un investitor sau beneficiar interesat, parțial sau în întregime, după caz, în condițiile
contractelor încheiate cu consiliile locale; lucrările edilitare astfel relizate aparțin domeniului public și
se administrează potrivit legii.
• Cheltuielile pentru lucrările de racordare și branșare care se realizează pe terenurile
proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice sunt suportate în întregime de investitorul sau
beneficiarul interesat.
• Indiferent de forma de finanțare și de executare a rețelelor edilitare, realizarea acestora
se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, precum și a
normativelor tehnice referitoare la categoriile de lucrări specifice.
• Realizarea extinderilor sau a măririlor de capacitate a rețelelor edilitare publice se
autorizează după obținerea de către investitor sau beneficiar a avizelor autorităților administrației
publice centrale de specialitate și a serviciilor publice descentralizate în județe, precum și de către
regiile de specialitate subordonate consiliilor locale (în funcție de importanța lucrărilor și de condițiile
de realizare sub aspect juridic și financiar).
9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE
TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII.
Conform parcelarului se permite amplasarea cladirilor in bune conditii (orientare, insorire,
vinturi dominante, etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil.
Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate.
Se vor respecta prevederile din RGU care stipulează că suprafața minimă a parcelei poate fi
150,00 mp, în cazul clădirilor înșiruite și 200,00 mp, în cazul clădirilor amplasate izolat (suprafețe
scoase din circuitul agricol).
Regimul de inaltime al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in
documentatiile urbanistice.
Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii,
inchiderea campului vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante
30
Pagina 32
Tel:(004) 0733222744
compozitionale, etc.
Limitarea regimului de inaltime se poate datora unitatilor tehnologice sau productive (unitati
industriale, agro‐zootehnice, depozite, gospodarie comunala, constructii aferente, transportul
feroviar, etc.) sau in zona de protectie a acestora, lucrari tehnico – edilitare si in cadrul zonei unitatilor
cu destinatie speciala.
Aspectul exterior al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu
depreciaza aspectul general al zonei.
Prescriptiile vor urmari:
- Armonizarea constructiilor noi de cele invecinate (finisaje, ritmari plin – gol, registre,
regim de inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitorii, etc.);
- Imbunatatirea aspectului compozitional si arhitectural prin folosirea de materiale noi si
moderne;
- Racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si amenajarile exterioare cu caracter
public;
10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI
SI IMPREJMUIRI
PARCAJELE:
Parcajele aferente oricaror functiuni se vor asigura in afara spatiului public, in conformitate
cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor in localitati urbane – P 132 / 1993.
SPATIILE VERZI SI PLANTATE:
Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de
spatii verzi si plantate in functie de destinatia si capacitatea constructiei.
Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru
realizarea obiectivelor de utilitate publica sa se asigure:
- Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie
si amenajarea de spatii verzi plantate pe circa 25 % din suprafata de aliniament si cladiri.
- Suprafețele libere din spațiul de retragere față de aliniament vor fi plantate cu arbori în
proporție de minim 40 %, formând de preferință o perdea vegetală pe tot frontul incintei.
- Suprafețele libere neocupate cu circulații, parcaje, platforme funcționale vor fi plantate
cu un arbore la 200 mp.
IMPREJMUIRILE:
Se vor respecta urmatoarele reguli:
- Nu se recomandă construirea la aliniament a unor împrejmuiri opace mai înalte de 2,00
m.
- Este interzisă împrejmuirea cu sârmă ghimpată către drumul public.
- Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulație publică, va fi astfel amenajată
încât să nu altereze aspectul general al localității.
- Se recomanda, acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor
de mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau din diferente de
pavaj.
31
Pagina 33
Tel:(004) 0733222744
- Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de
specialitate intocmite de arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale.
Proiectantii vor avea in vedere obtinerea unei imagini urbane civilizate si unitare.
11. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA FATA DE OBIECTIVELE CU
DESTINATIE SPECIALA.
In cazul aparitiei in extravilan a unor obiective cu destinatie speciala, constructiile
civile vor fi amplasate la minimum 2400 m fata de limita obiectivelor speciale apartinand M.Ap.N. si
S.R.I.
Documentatia tehnica pentru autorizarea oricaror lucrari ce urmeaza a fi executate la mai
putin de 2400m fata de limita obiectivelor speciale aflate in extravilan se avizeaza de M.Ap.N., M.I. si
S.R.I. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995).
M.Ap.N. prin Statul Major General, M.I. si S.R.I. avizeaza documentatia tehnica pentru
autorizarea oricarei lucrari, daca urmeaza a se executa in vecinatatea obiectivelor speciale din
intravilan – pe parcelele limitrofe, precum si pe cele situate pe cealalta parte a strazilor invecinate cu
incinta acestora. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995 al M.Ap.N, M.I. si S.R.I.).
CAPITOLUL III : ZONIFICARE FUNCTIONALA
Subunități funcționale
Conform analizei și propunerilor din prezentul P.U.Z. dominanta zonei este funcțiunea de
locuire. Această funcțiune este însoțită de o serie de funcțiuni complementare cum ar fi: spațiile verzi,
platformele de acces și circulațiile, alte amenajări.
Astfel conform Planului Urbanistic Zonal sunt constituite următoarele unități funcționale:
- Zona destinată construcțiilor
- Zona destinată amenajărilor exterioare - spații verzi
- Zona destinată circulațiilor: parcaje + alei și accese
Amplasamentul studiat ce face obiectul prezentului P.U.Z, are suprafață totală de 750,00 mp studiat
din suprafata totala de 3469 mp și este în proprietatea beneficiarilor LUPU ION CRISTIAN si LUPU
MIHAELA.
Amplasamentul face parte din extravilanul mun Pascani, zona agricolă.
Reglementările zonei se pot studia și în planșa aferentă Regulamentului Urbanistic.
CAPITOLUL IV : PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI
SUBUNITATILOR FUNCTIONALE
Terenul studiat se incadreaza intr‐o unitate teritoriala de referinta nou creata, unica, ‐
UTR1.
SECTIUNEA I ‐ UTILIZARE FUNCTIONALA
ART. 1 ‐ UTILIZARI ADMISE
1.1. Activitati industriale, depozite, spatii comerciale, spatii verzi sau servicii specifice
32
Pagina 34
Tel:(004) 0733222744
1.2. Se admit functiuni complementare acesteia: birouri, parcaje, platforme, trotuare,
zone pentru echipare tehnico-edilitara, etc.
ART. 2 ‐ UTILIZARI PERMISE CU CONDITII
Se mai pot realiza anexe ce sa deserveasca functiunea de baza ‐ spatii tehnice, depozite,
etc, sau alte functiuni ce nu aduc inconveniente zonei.
ART. 3 ‐ INTERDICTII DE UTILIZARE
Se interzic următoarele utilizări:
- activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și
construcțiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine
sau care împiedică evacuarea și colectarea apelor meteorice.
- In zona de protectie a retelei electrice de 20 kV (24 m - 12 m din ax) sunt interzise
orice fel de constructive
ART. 4 - INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE
- nu este cazul
ART. 5 - INTERDICTII PERMANENTE DE CONSTRUIRE:
- nu este cazul
SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLADIRILOR
ART. 6 ‐ CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)
6.1. Păstrarea distanței de 2.0 m între fațadele cu ferestre și balcoane și limita
proprietății vecine
6.2. Respectarea distanțelor minime necesare intervențiilor în caz de incendiu (3,00 m);
6.3. pentru respectarea normelor de însorire și prevenire a incendiilor, între fațadele cu
ferestre ale construcțiilor amplasate pe aceeași parcelă, se recomandă o distanță
minimă egală cu jumătate din înălțimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puțin de
3,00 m
6.4. Cladirile propuse vor fi concepute pentru a raspunde necesitatilor impuse de
functiunile permise, in conformitate cu normele specifice, la standardele de confort
actuale.
ART. 7 ‐ AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIERE
7.1. Regimul de aliniere al constructiilor este reprezentat in plansa de reglementari U2 cu
linie rosie si au urmatoarele distante: Pe latura de NV terenul este adiacent cu
strada Gastesti – minim 5 m fata de limita de proprietate si minim 10.25 metri
pana in axul soselei.
7.2. Cladirile se vor retrage la aliniamentul stabilit prin regulamentul PUZ si pot avea
“iesinduri” (console, bowindow‐uri,etc.) si retrageri locale in functie de studiul
33
Pagina 35
Tel:(004) 0733222744
volumelor construite.
7.1. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie contra incendiului si de
alte norme tehnice specifice
ART. 8 ‐ AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE
LATERALE si POSTERIOARE ALE PARCELELOR
8.1. Aliniamentele laterale pe latura din NE si SV a terenul sunt invecinat cu terenuri
proprietate privata. Aliniamentul propus este la 2,00 metri fata de limita de proprietate
8.2. Aliniament posterior pe latura din spate SE terenul este invecinat cu drum de
exploatare agricola. Aliniamentul propus este la distanța de 1 m față de limita
propusa prin PUZ fata de restul de proprietate si 183 m fata de limita posteriorara a
proprietatii;
8.3. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendiu si alte
norme tehnice specifice.
ART. 9 ‐ CIRCULATII SI ACCESE
9.1. Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va face din strada Moldovei (DN28A).
9.2. Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a
autorizatiei de constructie pentru fiecare obiectiv in parte, planul de sistematizare
verticala a intregii zone supusa autorizarii, urmarindu ‐ se in mod special :
- asigurarea unor inaltimi de trepte exterioare de maxim 15 cm;
- asigurarea pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platformele cu circulatii
pietonale sau carosabile si canalizarea acestora;
- terasarea terenului (platforme, ziduri de sprijin, etc.), pentru asigurarea colectarii si
canalizarii apelor pluviale (rigole, canalizari, etc.);
- interzicerea dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate;
- realizarea in mod judicios a platfomelor carosabile si a parcajelor auto.
ART. 10 ‐ STATIONAREA AUTOVEHICULELOR
10.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelelor.
10.2. Stationarea autovehicolelor atat in timpul lucrarilor de constructii si instalatii cat si in
timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice.
ART. 11 ‐ INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
Inaltimea la streasina sau atic a cladirii va fi cea prevazuta prin planul de
regulament: minim 3m la streasina si maxim 9,0m la coama.
ART. 12 ‐ ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
12.1. Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii, va
raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor
si prestigiului investitorilor si zonei.
12.2. Volumele construite vor fi simple si se vor urmari asigurarea unei insoriri optime a
spatiilor interioare.
12.3. Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la aceslasi nivel cu fatada
principala.
34
Pagina 36
Tel:(004) 0733222744
12.4. Aspectul clădirilor va exprima caracterul și reprezentativitatea funcțiunii și va
răspunde exigențelor actuale ale arhitecturii și va fi subordonat prestigiului
investitorului.
12.5. Materialele agreate pentru placarea fatadelor sunt: tencuieli decorative cu aspect
superior, placaje ceramice, placare tip alucobond, placare cu granit sau piatra
naturala cu aspect superior, timplarie metalica sau lemn stratificat, cu geam
termopan Low-E;
12.6. Se interzice utilizarea materialelor nenaturale (imitații) și materialele de construcție
cu risc sau aspect precar de tip azbociment, plastic ondulat, etc.
ART. 13 ‐ CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
13.1. Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente, in cazul in care acestea
exista.
13.2. Se va acorda o atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul
energiei. Nu se admit retele de gaze naturale, de termoficare sau electrice
aeriene.
13.3. Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe,
inaccesibile publicului larg si numai in nise .
13.4. Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren
neconstruit prin rigole spre canalizare.
13.5. Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor de pe
acoperisuri, copertine si de pe terenul amenajat sa nu afecteze proprietatile
invecinate.
13.6. Se vor asigura masuri speciale pentru asigurarea evacuarii apelor meteorice din
zonele destinate circulatiei autovehiculelor si din spatiile de circulatie a pietonilor, spre
canalizarea pluviala existenta sau proiectata.
13.7. Se va asigura epurarea in sistem ptropriu sau centralizat a apelor uzate,
inclusiv a apelor meteorice care provin de pe platforme, circulatii, parcaje.
ART. 14 ‐ SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
14.1. Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus.
14.2. Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala se vor amenaja ca spatii
verzi pe cat posibil in baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de
suprafata acestuia.
14.3. Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea
microclimatului si pentru protectia constructiilor.
ART. 15 – IMPREJMUIRI
15.1. Se vor realiza imprejmuiri cu gard, gard viu sau alte tipuri.
15.2. Se recomanda acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea
elementelor de mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau
din diferente de pavaj
15.3. Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate.
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI
35
Pagina 37
Tel:(004) 0733222744
ARTICOLUL 16 ‐ PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (P.O.T.)
16.1. Procentul de Ocupare a Terenului va fi
P.O.T. de maxim 30,00 %
ARTICOLUL 17 ‐ COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
17.1. Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi:
C.U.T. va fi maxim 0,6 in zona studiata.
17.2. Se admite depasirea C.U.T.‐ului stabilit prin aceasta documentatie numai in
cazuri bine justificate, doar prin actualizare Planuri Urbanistic Zonal
ARTICOLUL 18 ‐ MODIFICARI ALE PUZ
18.1. Orice modificare a PUZ ‐ ului se face numai in cazuri bine justificate, prin
reactualizarea si numai prin avizarea sa in Consiliul Local si Consiliul Judetean si cu
acordul proiectantului.
SECTIUNEA IV
ART. 19 ‐ RECOMANDARI SPECIALE PENTRU DETINATORII DE TERENURI SAU
IMOBILE IN ZONA PUZ ‐ ULUI.
19.1. Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice pentru toate lucrarile de
constructii.
Întocmit,
Arh. CRISTIAN-FLORIN BODNAR
Sef proiect,
Arh. ELENA DIMITRIU
36