Plan Urbanistic General (PUG)

Plan Urbanistic General (PUG)

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Pe site-ul primăriei
complet
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
38
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/E7281C3C6D9411BDC22585F8003BF3FC/$FILE/complet.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/45496-plan-urbanistic-general-pug, 07.11.2026)

Fișier creat
24.07.2015
Arhivat
07.11.2026

În textul documentului, datele de identificare personală (CNP, seria și numărul actului de identitate) au fost ascunse.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, IMPREJMUIRI, BRANSAMENTE SI RACORDURI mun. PASCANI, str. PRIMAVERII, nr. 21, nr cad 64321 Proiect faza : PUZ Beneficiar: BRUMA CATALIN-EMIL SI BRUMA MIHAELA NUTA Proiectant general: SC FAB CASA NOUA SRL Proiect nr 41 / APRILIE 2015 Volumul cuprinde : Piese scrise si desenate

Pagina 2

Tel:(004) 0733222744 BORDEROU PIESE SCRISE VOLUMUL 1. – MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei 1.2 Obiectul lucrarii 1.3 Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1. Evolutia zonei 2.2. Incadrarea in localitate 2.3. Elemente ale cadrului natural 2.4. Circulatia 2.5. Ocuparea terenurilor 2.6. Echiparea edilitara 2.7. Probleme de mediu 2.8. Optiuni ale populatiei 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare 3.2. Prevederi ale PUG Pascani 3.3. Valorificarea cadrului natural 3.4. Modernizarea circulatiei 3.5. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici 3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.7. Protectia mediului 3.8. Obiective de utilitate publica 4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE 1

Pagina 3

Tel:(004) 0733222744 VOLUMUL 2. – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ I – DISPOZITII GENERALE 1. Rolul RLU 2. Baza legala a elaborarii 3. Domeniul de aplicare II ‐ REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit 5. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public 6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitara 9. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii 10. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri. 11. Reguli cu privire la amplasarea fata de obiectivele cu destinatie speciala. III – ZONIFICAREA FUNCTIONALA IV – PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE V – UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA VOLUMUL 3. – PIESE DESENATE PLANSA NUME SCARA U0 Incadrare in zona 1/5000 U1 Situatia existenta, analiza functionala, disfunctionalitati 1/500 U2 Reglementari urbanistice 1/500 U3 Reglementari tehnico edilitare 1/500 U4 Proprietatea asupra terenurilor 1/500 U5 Posibilitati de mobilare urbana 1/500 2

Pagina 4

Tel:(004) 0733222744 FISA DE RESPONSABILITATI URBANISM Arh. ELENA DIMITRIU Arh. BODNAR CRISTIAN-FLORIN UTILITATI Ing. MACOVEI OVIDIU STUDIU GEOLOGIC PROMV MILENIUM ing. ALEXANDRU VOSNIUC 3

Pagina 5

Tel:(004) 0733222744 VOLUMUL I ‐ MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE 1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea: PLAN URBANISTIC ZONAL – CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARSA, IMPREJMUIRI, BRANSAMENTE SI RACORDURI Amplasament: MUN. PASCANI, str Primaverii, nr 21, nr cad 64321 Beneficiar: BRUMA CATALIN-EMIL SI BRUMA MIHAIELA NUTA Proiectant general: SC FAB CASA NOUA SRL Data elaborarii: APRILIE 2015 1.2 OBIECTUL PUZ PLANUL URBANISTIC ZONAL – CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARSA, IMPREJMUIRI, BRANSAMENTE SI RACORDURI - va stabili regimul de construire pentru parcela studiată, cu influențele spre vecinătățile imediate. Se va stabili regimul tehnic aferent construcțiilor ce se vor implanta. Se va urmări integrarea zonei studiate și a construcțiilor propuse în caracterul general al unității teritoriale de referință. Se va avea în vedere realizarea unui cadru construit adecvat zonei. Se va urmări rezolvarea din punct de vedere urbanistic a zonei respective în relație cu fondul construit existent. Se va urmări modul de realizare a legăturilor în cadrul relațiilor din interiorul UTR. Materializarea propunerilor de amenajare spațială și dezvoltare urbanistică, reglementate prin P.U.Z., se face în timp, în funcție de bugetul si intentiile beneficiarului. Beneficiarul este in posesia terenului cu o suprafata totala de 1800,00 mp conform contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr 189 / 15.01.2015. Terenul are o forma rectangulara. În conformitate cu reglementările stabilite prin P.U.G. municipiul Pașcani și Certificatul de Urbanism eliberat de Primăria Municipiului Pașcani beneficiarilor: - Destinația UTR-ului: extravilan; - Procentul de Ocupare al Terenului - P.O.T.: conform PUZ; - Coeficientul de Utilizare al Terenului - C.U.T.: conform PUZ ce se va elabora funcție de POT și de regimul de înălțime stabilit prin PUZ; - Regim de înălțime: conform PUZ ce se va elabora; - Caracteristici volumetrice: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislației în vigoare; - Aliniament stradal, lateral și posterior: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislației în vigoare; - Accese - parcaje: conform PUZ ce se va elabora cu respectarea legislației în vigoare în vederea asigurării necesarului de locuri de parcare cu un grad de acoperire de 1,2; 4

Pagina 6

Tel:(004) 0733222744 - Echipare edilitară: conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Prin prezenta documentatie se stabilesc limitele de construibilitate, regimul de inaltime si aliniamentele posibile. 1.3 SURSE DOCUMENTARE - Plan topografic scara 1:500 prezintă informații utile analizelor specifice ce se întocmesc la nivel de P.U.Z. astfel:  situația actuală din punct de vedere al analizei topografice;  tipologia și dispunerea loturilor în zonă, elemente necesare la analiza parcelarului și la stabilirea condițiilor de amplasare a construcțiilor;  evidențierea corectă a fondului construit existent - construcții supraterane, drumuri modernizate sau provizorii - cu relațiile și intercondiționările ce s-au constituit în timp în zona;  poziționarea traseelor de echipamente tehnico-edilitare (rețeaua electrică, rețeaua de gaze naturale);  situația juridică a terenurilor limitrofe parcelei de amplasare a construcției; - Plan cadastral reactualizat scara 1/2000; - Certificatul de urbanism nr. 25/ 19.02.2015 emis de Primăria Municipiului Pascani - "Plan Urbanistic General al Municipiului Pașcani" și "Regulamentul urbanistic aferent P.U.G.-ului", - Legea 50/1991 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 114/1996 republicata in 1997, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 184/2001 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare - HG 525/1996 republicata in 2002 pentru aprobarea RGU - Metodologia de elaborare PUZ ‐ Ghid GM‐010‐2000 aprobat prin Ordinul MLPAT 176/N/2000 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII Amplasamentul vizat pentru proiectul - Construire locuinta parter cu mansarda, imprejmuire, bransamente si racorduri - pe care se va întocmi Planul Urbanistic Zonal este situat în extravilanul municipiului Pascani,avand categoria de folosință - teren agricol- cu o suprafață de 1800 mp. 2.1 EVOLUTIA ZONEI Orasul Pașcani a luat ființă în anul 1835 când i se acordă și funcția de târg periodic. Totuși teritoriul ocupat astăzi de municipiul Pașcani a intrat în folosința omului încă din timpul comunei primitive, urme de așezări vechi fiind cartate pe promontoriile terasei Pașcani, pe locul unde astăzi sunt comunele Lespezi la nord și Stolniceni Prăjescu la sud; așezarea Pașcani se dezvoltă abia în epoca feudală. Condiționat de funcțiile administrative pe care le-a avut orașul și de poziția geografică a 5

Pagina 7

Tel:(004) 0733222744 acestuia, se poate determina evoluția în timp și spațiu a localității și explica forma tentaculară pe care o prezintă Pașcanii astăzi. Astfel, în prima fază de dezvoltare, orașul se caracterizează prin existența a trei nuclee de-alungul drumului Siretului - actuala stradă Ștefan cel Mare: - satul Pașcani (actualul cartier Vatra Pașcani); - curtea feudală (cartierul Centru de astăzi); - satul Fântânele (zona de nord - vest). Din cele trei nuclee, numai cel central ocupă un spațiu și avea suficiente condiții de dezvoltare, în celelalte două laterale se adăpostea iobăgimea curții, deoarece aceste nuclee erau situate fie pe terenuri degradate (vatra Pașcani) fie pe terenuri umede (satul Fântânele). Crearea târgului de jos unde s-au construit Ateliere CFR și calea ferată a constituit un moment de cotitură în viața localității Pașcani. Lipsa brațelor de muncă - a provocat un aflux de populație spre centrul Pașcani, fiind aduși pentru muncile din atelierele CFR specialiști germani și polonezi. Creșterea numerică a populației, prin apariția muncitorilor feroviari, ridică mari probleme pentru Pașcani, având ca rezultat schimbarea structurii localității în centru cu profil industrial - comercial. Târgul de jos cunoaște cea mai mare extindere după anul 1920, prezentând în perioada dintre cele două războaie o extensie ramificată, cu tendința de a se lega de localitățile Fântânele, Lunca și Blăgești. Mărturia slabei dezvoltări generale pe care a cunoscut-o în trecut orașul Pașcani se reflectă și în lipsa de monumente istorice și de arhitectură. Se păstrează doar trei vestigii ale trecutului - nu prea îndepărtat - reprezentate de: Palatul Cantacuzino - Pașcanu, de la 1650 și cu refaceri parțiale în sec. XIX, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, de la 1664 și cu refaceri în sec. XIX și școala profesională (fost(a) Ateliere CFR) din 1876, denumiri sub care figurează în Lista Monumentelor din județul Iași, în vigoare. Din anul 1990 se constată un moment de stagnare al activităților economice cu implicații negative în sfera socială, motivat de perioada de tranziție la economia de piață. În consecință o serie de întreprinderi și-au încetat activitatea, altele au reușit să-și mențină profilul inițial în continuare, sau s-au reprofilat. În cadrul rețelei de localități urbane a județului Iași, municipiul Pașcani are rolul unui centru de echilibru, care exercită influență în partea de vest a teritoriului, cuprinzând în aria sa de polarizare teritoriile a 11 comune cu un număr de 40 sate care totalizau 57.000 locuitori în anul 1999. De asemenea, aria de influență a orașului Pașcani se extinde și asupra unor zone din județele Neamț și Suceava. Având în vedere și relativ recenta trecere a orașului în categoria municipiilor (în anul 1996), se prevede pentru etapa următoare o dezvoltare și intensificare a relațiilor dintre municipiu și localitățile din teritoriu înconjurător, sau din punct de vedere economic, pe arii mai largi, cooperări la nivel regional și național. Din punct de vedere tipologic, se evidențiază pentru prima dată faptul că localitatea își încetează dezvoltarea pe direcția nord-sud, ocupând noi suprafețe spre vest prin realizarea unor noi cartiere de locuințe individuale. Această atitudine corectează dezvoltarea ulterioară pe direcțiile principalelor căi de comunicații, rezultând noua imagine de localitate dezvoltată compact. Cu toată această transformare, cele cinci sate componente se dezvoltă și ele, încă tentacular, spre localitatea urbană. Profilul economico - social al comunelor din zonă se va dezvolta și diversifica ceea ce va conduce la dezvoltarea relațiilor economice pe care le are municipiul Pașcani cu localitățile din zona 6

Pagina 8

Tel:(004) 0733222744 de polarizare. Inevitabil se va intensifica funcția de aprovizionare a orașului Pașcani cu materii prime și produse agro - alimentare, rețeaua de căi de comunicație favorizând transportul acestora.  Date privind evoluția în timp a unității teritorial - administrative Pașcani Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția industrială și important nod de cale ferată pe care și-o menține și astăzi, municipiul Pașcani a mai îndeplinit și funcția administrativă de centru de raion. Astăzi funcția administrativă se rezumă doar la coordonarea activităților celor 5 localități aparținătoare. Configurația, suprafața și limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea nr.2/1968 când s-a aplicat noua împărțire administrativ-teritorială a țării. În conformitate cu pr. nr. 13350/1995 "P.A.T.J. Iași", municipiul Pașcani are funcția de "sistem județean de sprijin", reprezentând centrul urban cu rol de echilibru în dezvoltarea zonelor județului, datorită faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemnat de locuri de muncă, echipări și servicii diversificate.  Evoluția localității după 1990 În comparație cu prevederile Legii sistematizării nr. 58/1974 de desființare a unor localități, sau de reducere a suprafețelor intravilane în altele, care obliga dezvoltarea localităților pe suprafețe restrânse, indiferent de dinamica și potențialul propriu, după 1990, mai exact din momentul aplicării Legii nr. 18/1991 și a legilor reformei economice, se constată o abordare diferită, determinată de apariția proprietății private asupra terenurilor și încurajării inițiativei particulare prin apariția I.M.M.- urilor. Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost momentul care, printre altele, a relansat activitatea de construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra administrației locale cu privire la extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții în zonele de locuințe cu obiective incompatibile din punct de vedere funcțional. De regulă aceste construcții noi s-au amplasat în lungul drumurilor (naționale, județene, comunale), prelungind tentacular intrările în localități, departe de rețelele tehnico-edilitare, contrar principiilor urbanistice de dezvoltare durabilă. Evolutia din ultimii ani a municipiului Pascani a facut ca zona sa fie atractiva pentru realizarea unor investitii imobiliare. Amplasamentul ce face obiectul acestei documentatii – faza PUZ –se află în extravilanul municipiului Pascani, pe str. Primaverii, nr. cad. 64321. Zona are o densitate construită redusa, pe drumul dispre Pascani si suburbia Bosteni existand terenuri cu destinatia pentru locuire ( depozite material constructii, service-uri, auto, dealer auto, etc.) 2.2 INCADRAREA IN LOCALITATE Amplasamentul ce face obiectul documentației – faza PUZ – se află în extravilanul municipiului Pascani, pe str Primaverii, nr. 21, nr. Cad. 64321 pe drumul dintre Pascani spre Bosteni partea dreapta. Vecinatatile amplasamentului sunt:  Pe latura de Nord: propr. Stavarache Vasile, Stavarache Andreia – Irina  Pe latura de Est: propr. Croitoru M. Manole  Pe latura de Sud: propr. Butnaru T. Vasile 7

Pagina 9

Tel:(004) 0733222744  Pe latura de Vest : domeniu public: str. Primaverii 2.2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE PUG: Actuala documentație PUZ, care va stabili un set de reglementari urbanistice pentru realizarea obiectivului, s-a făcut în baza reglementărilor PUG în vigoare aprobat în 2009. 2.2.2. RELAȚIONAREA ZONEI CU LOCALITATEA. Terenul are o bună accesibilitate în raport cu functiunea prin str. Primaverii. 2.3 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Terenul studier prin PUZ este situate in sesul vestic al municipiului, prezinta o mica declivitate pe directia Nord – Sud. Zon dispune se un cadru natural placut, iar conditiil de mediu sunt bune, neexistand poluare datorata diverselor surse sau vecinatati, iar insorirea este buna 2.3.1 ADMINISTRATIV Amplasamentul nu apartine intravilanului municipiului Pascani. Din punct de vedere urbanistic zona nu este incadrata intr‐o unitate teritoriala de referinta. 2.3.2 RELIEF ȘI GEOLOGIE Municipiul Pașcani este situat în partea de nord‐est a României, pe valea Siretului, în vestul județului Iași, la intersecția paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine estică. La sud se mărginește cu comunele Miroslovești și Stolniceni‐Prăjescu, la est cu Ruginoasa și Todirești, la nord cu Vânători și Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă. În partea de jos a orașului, la 208 m altitudine față de nivelul mării, sunt localitățile suburbane Lunca Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localități suburbane Gâștești, Boșteni și Sodomeni. Suprafața Suprafața municipiului Pașcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafața județului Iasi Relieful Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor,Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți. Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunități. Podișul Fălticenilor, cunoscut și sub numele de Podișul Moțca, se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400‐ 450 m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă spre est printr‐ un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul Siretului se suprapune luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafață plană, largă de 3,5‐4,3 km și cu altitudine de 205‐ 215 m. Podișul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea șeii Ruginoasa‐ un 8

Pagina 10

Tel:(004) 0733222744 ansamblu de dealuri largi și platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 ‐ 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr‐un versant abrupt la nord de Blăgești și mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în nord și 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215‐205 m șipantă longitudinală de cca 1%. Clima Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într‐un climat de tip temperat ‐ continental denuanță destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani. Temperatura aerului Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și un minim mediu în ianuarie de ‐2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se înregistrează între martie‐aprilie (6,7°C) și aprilie‐ mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai mari între septembrie‐octombrie și (5,0°C) octombrie‐noiembrie (6,4°C). Precipitațiile atmosferice ‐sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm/m2. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându‐se în luna iunie (91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul principal la volumul mediu multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparativ cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna (11%). Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Hidrografia Aria municipiului Pașcani este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane. Principala apă care drenează teritoriul localității de la nord la sud prin partea de est a așezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenți al căror debit variabil nu seacăniciodată. Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr‐o vale largă, cu direcția N‐S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază în funcție de factorii climatici. Pe raza municipiului Pașcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de baraj. Vegetația Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul municipiului, predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă paltinul, arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic. Arbuștii mai răspândiți sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul și socul. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei. Flora decorativă,variată, include: salvii, petunii, begonii, micșunele, regina nopții, lalele, bujori, mușcate,trandafiri etc. Solurile Structura geologică a zonei nu a favorizat apariția unor bogății de mare valoare economică. 9

Pagina 11

Tel:(004) 0733222744 O răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, exploatate local, fără o utilizare industrială. La fel gresiile și calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parțial în scopuri terapeutice. Populația Populația totală în 2011 era de 33.745 locuitori din acest număr 16.610 sunt persoane de sex masculin, iar 17075 de sex feminin. Conform datelor centralizate din populația stabilă a municipiului 30734 de cetățeni sunt de naționalitate română, 4 - maghiari, 500 - romi, 12 - turci, 39 - ruși lipoveni, 3 - italieni, 13 de altă etnie, în timp ce 2434 de respondenți nu și-au declarat naționalitatea. Aer Poluarea atmosferei reprezintă unul din factorii majori care afectează sănătatea si condițiile de viata ale populației, construcțiile, vegetația (pulberi, gaze nocive si corozive, precipitații acide). Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanți. Sursele de poluare urbane sunt: - încălzirea locuințelor, instituțiilor, intreprinderilor; - combustibilul folosit la prepararea hranei; - traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu); - generarea curentului electric (CET‐urile); - diverse servicii (spălătorii, vopsitorii auto, distribuție gaze naturale si produse petroliere); - depozitarea si incinerarea deșeurilor. Privind global efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte cardiovasculare, neurocomportamentale (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra sistemului nervos (Pb); afectarea funcției respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea funcției respiratorii (S02); morbiditate prin afecțiuni toracice pulmonare (H2S04, N02). Un alt factor care influențează calitatea aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu funcție de regenerare a calității aerului (din vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, perdelele de protecție, parcurile si grădinile publice, zonele de agrement). Vegetația este si ea afectata de poluare. In funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta apar efecte biochimice si fiziologice, degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, schimbări in metabolismul proteinelor, lipidelor, apei (necroze, reducerea creșterii plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni si la condiții climatice). Traficul rutier reprezintă una din sursele majore de poluare atmosferica, specifice marilor aglomerări urbane. Autovehiculele evacuează in atmosfera un complex de poluanți gazosi si solizi: CO, NO, pulberi cu conținut de Pb (in cazul neutralizării benzinei fara plumb), hdrocarburi din gazelle de eșapament si alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici). Poluanții evacuați de autovehicule contribuie si la formarea poluanților secundari (ozon, oxidanți fotochimici), la acidifierea mediului, la modificarea condițiilor meteorologice, la creșterea frecventei si persistenței cetii, precum si la formarea smogului fotochimic (nebulozității). Dat fiind ca emisiile din circulație au loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are loc in proximitatea caii de trafic la nivelul respirației umane (hmax=2.0 m). Situația se agravează 10

Pagina 12

Tel:(004) 0733222744 când in trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (camioane), autovehicule mici neintretinute corespunzător. In zona zona studiata nu se constata o poluare a aerului datorita unei circulații bune a curenților de aer, in special in lungul văii, pe direcția nord‐sud. 2.3.3 DATE DE TEREN Topometria terenului este regulata, relativ plat cu o usoara panta spre Sud-Est. Prezentul studiu are drept scop: - determinarea tipului, stării și proprietăților ale straturilor din amplasament în zona activă a fundațiilor; - semnalarea unor condiții speciale ale amplasamentului; - stabilirea parametrilor de seismicitate și a parametrilor climatici ai zonei în discuție; - stabilirea categoriei geotehnice a construcției și a amplasamentului; - analiza stabilității sistemului construcție‐versant; - terenul are stabilitatea locala si generala asigurata si nu este supus viiturilor din precipitatii, inundatiilor si alunecarilor de teren. 2.4 CIRCULATIA Calea de acces este str. Primaverii (Pascani ‐ Bosteni). Parcarea autoturismelor se va face in parcarea amenajata in incinta proprietatii. 2.5 OCUPAREA TERENURILOR Beneficiarul este in posesia terenului, cu o suprafata totala de 1800,00 mp. Terenul are o forma rectangulara. Prin studiul actual se doreste reglementarea situatiei existente si stabilirea din punct de vedere urbanistic a regulilor de construibilitate. Pe latura de Nord terenul este adicacent cu teren propr Stavarache Vasile, Stavarache Andreia – Irina. Pe latura de Est este invecinat cu teren propr. Croitoru M. Manole. Pe latura de Sud terenul este adiacent cu teren propr. Butnaru T. Vasile. Pe latura de Vest este invecinat domeniu public: str. Primaverii. Vecinătățile sunt compatibile fiind tot locuinte unifamiliale, si vor influența în mod direct aspectul arhitectural al construcțiilor ce se vor realiza. Caracterul urbanistic va fi cel impus de reglementările urbanistice ale prezentei documentații. Din punct de vedere funcțional nu se poate face o analiză specială a zonei luate în studiu deoarece terenul aparținând beneficiarilor este liber de construcții. Deasemenea, in imediata vecinatate, terenul este inca liber de constructii, fiind inca in lucru documentatiile de urbanism pentru intrarea in intravilan a parcelelor. Din punct de vedere urbanistic si functional, zona este consacrata ca zona rezidentiala si are un real potential de dezvoltare imobiliara, beneficiind de o serie de utilitati edilitare deja realizate, sau aflate in curs de realizare. 11

Pagina 13

Tel:(004) 0733222744 Totodata se resimte necesitatea unei sistematizari temeinice a zonei, a tramei stradale si imbunatatirea celei existente. 2.6 ECHIPARE EDILITARA Alimentarea cu apă Alimentarea cu apa se face din reteaua publica aflata in vecinatate pe str Primaverii. Canalizare Apele uzate menajere vor fi canalizate catre bazinul vidanjabil propus a se realiza pe amplasament pe amplasament. Vidanjare ase va face la comanda societatii de catre SC ApaVital SA Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un bazinul pentru ape meteorice, iar apa colectata va fi folosita pentru irigarea gradinii Deseurile menajere Serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere este asigurat de către societatea de salubritate. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrica se face prin bransament. Telefonie In cazul in care se va dori se va realiza cablarea la o retea de telefonie din zona. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul, incalzirea si prepararea apei calde realizandu‐se printr‐o centrala proprie. Alimentarea cu gaze naturale Nu este cazul. 2.7 ANALIZA ELEMENTELOR DE MEDIU (conform P.U.G. Municipiul Pașcani - cadru) Dupa cum am aratat in capitolele de mai sus, zona studiata face parte dintr‐o zona slab construita. 2.7.1. Clima Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. În Municipiul Pașcani clima este temperat continentală, temperaturile maxime absolute au atins valori de 16,7 grade C iarna și 40 grade C vara, iar temperaturile minime absolute au atins de - 30,6 grade C iarna și -6,3 C vara. Umiditatea relativa medie multianuală este de 78%. Regimul anual al precipitațiilor este de tip continental, maxima fiind în luna iunie - 784 mm și minima în februarie - 279 mm. Precipitațiile solide pot cădea în medie 134 zile / an, grosimea maxima a stratului de zăpada este, în medie, de 31 cm în lunile decembrie și ianuarie. Din analiza vânturilor dominante rezulta ca frecventa anuala cea mai mare o au vânturile din N-V (22,8%), adică cele corespunzătoare orientării generale ale reliefului. Larga deschidere spre 12

Pagina 14

Tel:(004) 0733222744 lunca Prutului favorizează pătrunderea curenților de aer din E(14,5). Vânturile din N-V au viteze au viteze medii lunare intre 4,9 m/s și 6.4 m/s. Vânturile din E au viteze medii lunare care nu depășesc 3.5 m/s. Viteza maxima de 22 m/s poate fi atinsa odată la 20 ani, cea de 40 m/s odată la 50 ani și de 48 m/s odată la 100 ani. Deci viteza vânturilor este un factor de luat în seama la amplasarea și proiectare construcțiilor. În teritoriul studiat se constata curenți de aer cu viteza redusa de-a lungul văii pe direcția nod-sud, acest fenomen are loc în special datorita lipsei vegetației înalte. Prezenta acestor curenți de aer este necesara, mai ales în zonele aglomerate, permițând o " împrospătare " continua a aerului din zonele nepoluate spre cele poluate mai mult sau mai puțin. Prezenta aglomerării urbane produce fenomenul complex de "clima urbana" care se materializează prin valori diferite ale temperaturii fața de zonele periurbane, temperaturi minime atenuate, viteze mai mici ale vântului și deci o frecventa mai mare a calmului atmosferic. 2.7.2. Aer. Poluarea atmosferei reprezintă unul din factorii majori care afectează sănătatea și condițiile de viata ale populației, construcțiile, vegetația (pulberi, gaze nocive și corozive, precipitații acide). Sursele de poluare urbana sunt: - încălzirea locuințelor, instituțiilor, întreprinderilor; - combustibilul folosit la prepararea hranei; - traficul rutier (individual, transportul în comun, transportul greu); - generarea curentului electric (CET-urile); - diverse servicii (spălătorii, vopsitorii auto, distribuție gaze naturale și produse petroliere); - depozitare și incinerarea deșeurilor. Privind global efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte cardiovasculare, neuro-comportamentale (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra sistemului nervos (Pb); afectarea funcției respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea funcției respiratorii (SO2); morbiditate prin afecțiuni toracice pulmonare (H2SO4). Un alt factor care influențează calitatea aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu funcție de regenerare a calității aerului (din vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, perdelele de protecție, parcurile și grădinile publice, zonele de agrement. Vegetația este și ea afectata de poluare. În funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta apar efecte biochimice și fiziologice, degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, schimbări în metabolismul proteinelor, lipidelor, apei (necroze, reducerea creșterii plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni și la condiții climatice). Traficul rutier reprezintă una din sursele majore de poluare ale atmosfero, specifice marilor aglomerări urbane. Autovehiculele evacuează în atmosfera un complex de poluanți gazoși și solizi: CO, NO, pulberi cu conținut de plumb (în cazul neutralizării benzinei fără plumb), hidrocarburi din gazele de eșapament și alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici). Poluanții evacuați de autovehicule contribuie și la formarea poluanților secundari (ozon, oxidanți fotochimici), la acidifierea mediului, la modificarea condițiilor meteorologice, la creșterea frecventei și persistenții cetii, precum și la formarea smogului fotochimic (nebulozități). Dat fiind ca emisiile din circulație au loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are loc în proximitatea caii de trafic la nivelul respirației umane (Hmax = 2,0 m). Situația se agravează când în trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (camioane), autovehicule mici neîntreținute corespunzător. 13

Pagina 15

Tel:(004) 0733222744 În zona str. Primaverii nu se constată o poluare majoră a aerului datorită unei bune circulații a curenților de aer, în special în lungul văii, pe direcția nord-sud. 2.7.3. Ape. Ape de suprafață Teritoriul municipiului Pașcani se află în bazinul hidrografic al râului Siret . Alimentarea cu apă a râurilor provine în principal din precipitații (variații mari de debite). În bazinul hidrografic al Siretului, inundațiile erau fenomene obișnuite, acest lucru impunând lucrări de regularizări, îndiguiri, apărări de maluri. Pentru apărarea împotriva inundațiilor a municipiului Pașcani au fost realizate acumulări permanente și nepermanente și amenajarea cursurilor de apă pe o lungime de 40 km. Apele uzate ce ajung în apele de suprafața trebuie epurate chimic, mecanic, biologic. Această cerință este îndeplinită nesatisfăcător, existând numeroase localități mici, pe cursul apelor, care nu dispun de stații de epurare sau cu o epurare insuficienta datorita uzurii morale și fizice a instalațiilor. 2.7.4. Sol Vegetația naturală: solurile reprezintă substratul pentru dezvoltarea unei vegetații naturale specifice: pădurea și silvostepa. Dezvoltarea economico-sociala a orașului Pașcani a condus la înlocuirea vegetației naturale ca și pășunile naturale, arealele împădurite s-au redus foarte mult, păstrându-se mai ales pe culmile de deal, pe versanții și crestele cu expoziție nordică și nordvestică. Defrișările au avut drept consecință modificarea esențială a peisajului și a folosinței terenului, teritoriul prezentându-se ca unul sterp, cu ușoare "pâlcuri" de iarba și buruieni. Defrișarea totală a teritoriului prezintă riscul alunecărilor de teren. Degradarea calității solurilor. Surse de poluare: principalele surse de poluare care contribuie la degradarea solurilor sunt: - marile platforme industriale; - transportul rutier și feroviar; - gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor. Teritoriul zonei studiate este afectat de poluare, în special datorită traficului rutier, dar lipsa altor agenți poluanți în zonă, nu schimbă calitatea aerului semnificativ. Traficul rutier din zona studiată nu afectează calitatea solului prin emisiile de la autovehicule. Gestiunea deșeurilor: principalele tipuri de deșeuri rezultate din zonă sunt: - deșeurile menajere; - deșeurile stradale; -deșeurile asimilabile cu deșeurile menajere rezultate de la unitățile comerciale, de învățământ, alimentație publica, gospodărie comunala, etc. Depozitarea deșeurilor se face pe halda orășenească. Colectarea deșeurilor de la asociațiile de locatari și agenții economici se face în containere, fără sortarea prealabilă (insuficiente ca număr și în general depozitate și colectate necorespunzător). Colectarea deșeurilor stradale se face tot de către Consiliul Local Municipal Pașcani prin organele abilitate, în cea mai mare parte manual. Salubrizarea arterelor principale (maturare și stropire) se face zilnic în perioada verii, iar a celor secundare cel puțin o data pe săptămână. 14

Pagina 16

Tel:(004) 0733222744 2.7.5. Nivelul fonic: principalele surse de zgomot în teritoriul studiat sunt: traficul rutier la nivelul strazii Primaverii si populația. Cercetările sociologilor au arătat ca efectul zgomotului asupra omului depinde de perioada în care acesta acționează: zi (orele 7....19), seara (19..22), noaptea (22..7). Conform literaturii de specialitate zonele populate ar trebui sa înregistreze un nivel de zgomot < 80 dB. Pe teritoriul aferent PUZ-ului există poluare sonoră. 2.7.6. Analiza geo-morfo-hidrologica la nivelul orașului conduce la următoarele concluzii: - din acest punct de vedere geografic zona municipiului Pașcani se încadrează în partea de sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți. Altitudinea minima a municipiului se afla la 217 în partea de nord-vest (zona studiata se situează intre cotele 241-242), iar cea maxima la 246.5 m zona aerodrom. - din punct de vedere geomorfologic municipiul Pașcani se încadrează astfel: - regiunea: Podișul Sucevei; - subregiunea: Podișul Fălticenilor; - unitatea: Podișul Dealul Mare; - subunitatea: Culoarul Siretului. - din punt de vedere geologic zona municipiului Pașcani face parte din "Platforma Moldoveneasca " și este situata pe depozitele cuverturii neogen-cuaternar ale acesteia. Cuvertura aceasta prezintă la partea superioara roci sarmațiene și cuaternar. Hidrogeologia apelor freatice: structura geologica a rocilor cuaternar din zona studiata este determinanta pentru circulația apelor freatice. În condițiile naturale, zona de aerație a straturilor acvifere din depozitele aluvial-oluviale de terasa (zona cuprinsă între suprafața terenului și nivelul piezometric), atinge cele mai mari grosimi în partea înaltă dealurilor. În centrul orașului, acoperit aproape în totalitate cu clădiri și asfalt, nivelul hidrostatic este la 5.0...6.0 m sub suprafața terenului. Spre marginea teraselor, în sectoarele de emergență a stratului acvifer adâncimea apei subterane se reduce. Geotehnica: având în vedere natura terenului din zona de amplasare a viitoarei construcții, s-au efectuat calcule privind verificarea stabilității. Din punct de vedere geotehnic pe amplasament se semnalează atât prezența formațiunilor de vârsta cuaternar cat și a celor de vârsta sarmațian astfel: - sarmațianul, fundamentul zonei, este reprezentat prin argila marnoasa vânata - cenușie prezintă la adâncimi de 12....14 m de la nivelul terenului natural; - cuaternarul, formațiunea acoperitoare, este alcătuita dîntr-o succesiune de straturi. Apă subterana se găsește cantonata în straturile de praf argilos, la adâncimi de 5-6 m de la nivelul terenului. 2.7.7. Concluzii Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta ca prin functiunea propusa si capacitatea ei nu se aduc elemente care sa disturbe sau sa polueze mediul inconjurator. In zona nu exista valori de patrimoniu ce necesita protectie speciala. 15

Pagina 17

Tel:(004) 0733222744 2.8 OPTIUNI ALE POPULATIEI În conformitate cu certificatul de urbanism nr. 25 / 19.02.2012, pe terenul pentru care se elaborează prezentul PUZ, se solicită realizarea unei locuinte parter cu mansard, imprejmuiri, bransamente si racorduri. Administrația locală prin Consiliul Local al Municipiului și prin Primăria Municipiului are în programul de guvernare locala permanenta dezvoltare a localității din toate punctele de vedere, principalul obiectiv fiind creșterea nivelul de trai. În acest context se înscrie și dezvoltarea investitiilor private. Opțiunea populației ce locuiește în zona este în general favorabila dezvoltării urbanistice a zonei prin "implantul" de locuinte unifimiliale ce se va realiza, și aceasta opțiune este motivata de faptul ca odata cu ea se vor moderniza caile de comunicatie ( strazi, trotuare), vor aparea o serie de dotari (echipamante publice) și echiparea edilitara se va îmbunătăți. Punctul de vedere al proiectantului este favorabil inițiativei investitorilor, nu numai din motive de ordin subiectiv, ci mai ales datorita faptului ca se deschide o nouă direcție de dezvoltare urbanistică in ceea ce priveste dotarile rezidentiale. 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE Prin tema de proiectare s-au analizat intr-o prima faza, la nivel general, implicațiile pe care le are realizarea acestui obiectiv Din studiile de fundamentare elaborate anterior si concomitent cu PUZ actual, se desprind urmatoarele concluzii: - Pe terenul studiat se va putea construi, avand asigurata stabilitatea generala si locala. - Prin amenajarile propuse se va asigura scurgerea corespunzatoare a apelor pluviale - Constructia realizata se incadreaza din punct de vedere urbanistic in ansamblul creat. - Prin functiunea cladirii nu se aduc neajunsuri vecinatatilor pe termen scurt sau lung. Concluziile care rezulta din cele analizate converg spre ideea continuării dezvoltării urbanistice a acestei zone, beneficiile fiind nu numai pentru cei doi investitori, ci și pentru cei ce locuiesc sau își desfășoară activitatea în vecinătatea perimetrului studiat: din punct de vedere al aspectului general al zonei, echipării edilitare, al dezvoltării și modernizării cailor de comunicație. 3.2 PREVEDERI ALE PUG APROBAT “Planul Urbanistic General al Municipiului Pașcani” și “Regulamentul urbanistic aferent P.U.G.-ului” avizat și aprobat în 2009 și nu prevede pentru zona studiata nici o reglementare fiind in extravilan, acestea urmand sa se stabileasca prin studii punctuale precum cel de fata. 3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL 16

Pagina 18

Tel:(004) 0733222744 Amplasamentul prezinta caracteristicile unui peisaj periurban eterogen in curs de dezvoltare. Prin insertia cladirii nu se aduc prejudicii imaginii de ansamblu. 3.4 MODERNIZAREA CIRCULATIEI Calea de acces este str Primaverii, ce face legatura intre Pascani si Bosteni, cu cate o banda de circulatie lata de 3m pe sens in present(se porpune supralagirea ei pe viitor). Aceasta are gabaritul necesar pentru a satisface fluxul de circulatie auto din zona din momentul de fata. Amenajarea incintei va cuprind platforme pentru circulatie auto si parcaje de suprafata pentru beneficiari. 3.5 ZONIFICARE FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI În cadrul documentației PUZ se propun următoarele: ‐ ALINIAMENT PRINCIPAL – se propune aliniamentul de minim 5 de metri de la liminta terenului cu str Primaverii; ‐ ALINIAMENTE LATERALE – pe laturile de Est si Vest terenul este invecinat cu parcele libere de constructii. Aliniamentul propus este de 2,00 metri; ‐ ALINIAMENT POSTERIOR – pe latura din spate terenul este adiacent unui teren liber de constructii. Aliniamentul propus este la 5,00 metri fata de limita de proprietate; ‐ ACCESE ‐ cladirea are asigurat accesul dinspre strada Primaverii; ‐ FUNCTIUNEA ‐ zona pentru locuinte individuale si functiuni complementare; ‐ REGIMUL DE ÎNĂLȚIME este D+P+1E; ‐ ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ la coama va fi de 10,00metri; ‐ P.O.T. – 30,00% ‐ C.U.T. – 0,60 BILANTUL TERITORIAL TOTAL ZONE FUNCTIONALE SUPRAFATA (MP) % DIN TOTAL Zona construita 120 7% Circulatii carosabile, pietonale 150 9% Spatii libere verzi 1530 84 % TOTAL teritoriu studiat prin PUZ 1800 100,00 % REGIMUL DE INALTIME Pentru constructia studiata va fi parter si etaj. INDICATORI DE CONSTRUIBILITATE Procentul de ocupare a terenului ‐ P.O.T. va fi maxim 30,00%. 17

Pagina 19

Tel:(004) 0733222744 Coeficientul de utilizare teren ‐ C.U.T. va fi maxim 0,60. REGIM DE ALINIERE Conformarea constructiilor se va realiza pe baza criteriilor stabilite in plansa de reglementari urbanistice ‐ U2, in care s‐au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea maxima admisa. Alinament principal – minim 5,00 metri de la limita proprietatii la strada. Aliniamente laterale – minim 2,00 metri fata de limita de proprietate Aliniament posterior – minim 5,00 metri fata de limita de proprietate FUNCTIUNI ADMISE Functiunea: zona pentru locuinte individuale si functiuni complementare. Se propune o constructie care sa se dezvolte pe doua nivele supraterane cu structura in zidarie portanta si acoperire de tip sarpanta. Constructia se va amplasa conform plansei U2. Principalele functiuni propuse sunt: ‐ Zona edificabila; ‐ Spatii plantate / verzi / gradini; ‐ Zona circulatie auto si pietonala; Prezentul studiu va rezolva urmatoarele obiective principale; ‐ Stabilirea zonei de implantare a constructiilor; ‐ Stabilirea regimului de aliniere; ‐ Reglementarea indicilor urbanistici; ‐ Asigurarea accesului carosabil si pietonal la nivelul cerintelor actuale; Dupa realizarea constructiei, terenul ramas liber va fi amenajat ca zona verde si zona de circulatie pietonala. Modul de utilizare al terenului este ilustrat prin valorile procentului de ocupare a terenului (P.O.T.) si a coeficientului de utilizare a terenului (C.U.T.), care sunt raportati numai la incinta obiectvului de investitie propus (a lotului studiat in aceasta documentatie). Deoarece pe terenul studiat se propun functiuni complementare, si tinand cont de omogenitatea terenului si de suprafata relativ redusa, aceasta va fi tratata ca o singura Unitate Teritoriala de Referinta. Regimul de inaltime va varia in conformitate cu studiul volumetric al zonei si va fi cuprins intre intre 3,00 si 10,00 m. Procentul de ocupare a terenului ‐ P.O.T. va fi maxim 30,00%. Coeficientul de utilizare teren ‐ C.U.T. va fi maxim 0,60. FUNCTIUNI ADMISE CONDITIONAT Se mai pot realiza anexe ce sa deserveasca functiunea de baza ‐ garaje, cladiri tehnice, sau alte functiuni ce nu aduc inconveniente zonei. 3.6 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA 18

Pagina 20

Tel:(004) 0733222744 3.6.1. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă rece se va realiza din reteaua publica locala din vecinatatea amplasamentului ( str Primaverii). Bransamentul de apa se executa cu conducta PEHD D32 pozata ingropat la cota -1m, pe pat de nisip cu grosimea stratului de minim 10cm. 3.6.2. Canalizare Apele uzate menajere vor fi canalizate catre un bazinul vidanjabil cu capacitatea de 12 mc, propus a se realiza pe amplasament.Vidanjarea se va face la comanda beneficiarilor de catre operatorul local de apa si canalizare ( SC Apa-Vital SA) Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un bazin de colectare, iar apa va fi folosita la udarea spatilor verzi / gradinii CONCLUZII Soluțiile definitive privind alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate vor fi stabilite în cadrul fazelor ulterioare de proiectare (Pth, DTAC, DE) si a avizelor de la deținătorii de utilitati. 3.6.3. Alimentarea cu energie termică Nu este cazul, incalzirea si prepararea apei calde realizandu‐se printr‐o centrala termica proprie. 3.6.4. Deseurile menajere Serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere va fi asigurat de către societatea de salubritate locala. Depozitarea recipietelor pentru colectare selective se va face pe o platforma betonata aflata la o distanta de minim 10 m fata de ferestrele locuintelor 3.6.5. Alimentarea cu energie electrică Pentru alimentarea cu energie electrica s-au avut în vedere următoarele criterii de baza: - alimentarea cu energie electrica trebuie sa corespunda nivelurilor de exigente impuse de normele europene, - la proiectare și executarea alimentarii cu energie electrica vor fi respectate prescripțiile tehnice în vigoare: PE 132, PE155, PE 136. - Pentru calculul necesarului de putere se va stabili puterea de calcul pentru fiecare linie care alimentează grupurile de consumatori. - Stabilirea soluției de racordare la rețelele de joasa tensiune și medie tensiune, se va face în conformitate cu proiectul de specialitate, ce va fi întocmit de S.C. E-ON ENERGIE S.A. filiala Pașcani, la comanda investitorilor. 3.6.6. Telefonie In cazul in care se va dori se va realiza cablarea la o retea de telefonie din zona. 3.6.7. Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale se face prin bransament la reteaua existenta in zona. 3.7 PROTECTIA MEDIULUI Toate functiunile din zona studiata vor avea caracter nepoluant, luandu‐se toate masurile pentru eliminarea poluarii de tip apa – aer – sol. Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiul geotehnic si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale si evitarii riscurilor legate de inundare a spatiilor de sub cota terenului natural. Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un bazin vidanjabil, fara sa afecteze proprietatile invecinate. 19

Pagina 21

Tel:(004) 0733222744 Deasemenea drumurile vor avea imbracaminti si profiluri transversale corespunzatoare pentru o buna utilizare si pentru o buna scurgere a apelor meteorice. Mentinerea calitatii mediului in limite acceptabile, cu tendinta de aducere la parametrii naturali, constituie o linie strategica esentiala a unui program de management al mediului (reconstructie ecologica, asigurarea dezvoltarii sale durabile). De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie sa se faca catre: ‐ eliminarea tuturor surselor de poluare existente si viitoare; ‐ eliminarea emisiilor necontrolate; ‐ reducerea etapizata a emisiilor, in corelare cu progresul stiintific si tehnic in domeniu, in functie de disponibilitatile financiare existente (studii cost‐eficienta); Apele rezultate din activitatile menajere vor fi evacuate catre bazinul vidanjabil ce se va realiza pe proprietate prin intermediul retelei de incinta. Pentru îmbunătățirea microclimatului zonei se propune completarea și permanenta întreținere corespunzătoare a spatiilor plantate ce se vor amenaja. În acest sens, pentru a se obține o suprafața plantata cat mai mare, propus de min 40%, s-a propus un procent de ocupare a terenului de max. 30%. Deseurile menajere vor fi colectate in recipiente speciale (containere etanse) si preluate de catre o firma autorizata in baza unui contract incheiat. Toate spatiile libere vor fi inierbate, iar locurile de parcare se vor propune dale iniebate. La reducerea poluarii generate de traficul auto va contribui si conformarea traseelor carosabile intr‐o maniera ce sa asigure fluienta circulatiei. Aer ‐ Prin activitatea desfasurata nu se elimina noxe sau alte catogorii de poluanti ai aerului. Apa ‐ Procesele desfasurate nu vor genera ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere vor fi evacuate intr‐un bazin betonat vidanjabil cu un volul de 12 mc, dupa ce mai intai au fost trecute printr‐un separator de grasimi. Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un bazin de colectare, iar apa va fi folosita la udarea spatilor verzi / gradinii Sol ‐ In prezent, nu se inregistreaza poluari ale solului. Nu au fost depistate depozitari necontrolate de deseuri care sa produca un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer si sol) datorita efectului lor conjugat ecologic si economic. Deseurile rezultate vor fi colectate selectiv in containere etanse si vor fi preluatede serviciul de salubritate. Se interzice cu desavarsire depozitarea pe sol sau ingoparea oricaror tipuri de deseuri solide sau lichide. O altă măsură ar fi protejarea solului de infiltrații de apă meteorica în cantități mari și antrenarea de poluanți sau provocarea de alunecări locale sau chiar generale ale solului. În acest sens sistematizarea verticala, pantele de scurgere și rigolele la suprafața, precum și rețelele de drenuri subterane vor proteja solul de posibile accidente nedorite. Nivel fonic ‐ Functionarea nu produce zgomote care sa depaseasca limita admisa de lege pentru zone de locuit. Pentru reducerea poluării sonore se propun plantații de arbori care sa reducă propagarea undelor sonore, suprafețe opace realizate din materiale absorbante, care reduc reflectarea undelor sonore, utilizarea de materiale durabile, dar și cu un grad de elasticitate mai ridicat pentru suprafețele de circulație carosabila și pietonală. Pentru reducerea poluării sonore datorita traficului auto se propune: 20

Pagina 22

Tel:(004) 0733222744 - menținerea într-o perfecta stare de funcționare a mijloacelor de transport; - controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor; - întreținerea și modernizarea carosabilului; - amenajarea și întreținerea spatiilor plantate ca și plantarea de specii cu frunze persistente care sa asigure protecție tot timpul anului. CONCLUZII ‐ Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta faptul ca functiunea propusa si capacitatea ei nu aduce elemente care sa disturbe sau sa polueze mediul inconjurator. In zona NU exista valori de patrimoniu ce necesita protectie speciala. 3.8 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Pe lista obiectivelor de utilitate publica se afla pe prima poziție modernizarea cailor de comunicație existente, fn sensul lărgirii si asfaltarii lor (funcție de lățime carosabil, trotuare, spațiu verde). 4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE Tendința generală de dezvoltare a orașului prin construirea de noi imobile rezidentiale cu caracter unifamilial, este generată de lipsa acestora până în 1990, dar și de creșterea cererii pe piața imobiliară de spatii conformate direct in acest scop, si nu reamenajarea unor spatii improprii. Prin realizarea imobilului într-o zonă destructurată, se va atrage un plus de confort precum și un început în operațiunea de modernizare a zonelor periferice. Având în vedere poziția amplasamentului se impun o serie de măsuri pentru obținerea unei zone urbane unitare bine structurate prin:  tratarea unitară din punct de vedere funcțional și plastic;  tratarea cu cea mai mare atenție și rezolvarea corectă a circulației auto și pietonale în zonă;  rezolvarea unitară a întregii zone studiate și articularea corectă la zonele înconjurătoare;  analizarea atentă și conformarea la cote înalte calitative a spațiilor urbane create, atât a celor publice cât și a celor private;  abordarea atentă a zonelor verzi, a zonelor plantate, cât și a elementelor de mobilier urban care vor contribui la realizarea unei zone cu caracter bine individualizat;  folosirea de materiale de bună calitate, cu texturi și culori armonios studiate;  racordarea noului obiectiv la utilități edilitare. Intocmit, Arh. CRISTIAN-FLORIN BODNAR Sef proiect, Arh. ELENA DIMITRIU 21

Pagina 23

Tel:(004) 0733222744 VOLUMUL II ‐ REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z. CAPITOLUL I : DISPOZITII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal reprezintă documentația de bază în aplicarea prevederilor din Planul Urbanistic Zonal, având caracter de reglementare și care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare și utilizare a construcțiilor de pe teritoriul localităților. Prescripțiile cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la autorizarea executării construcțiilor de pe întreaga suprafață de teren ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal. Odată aprobat, împreună cu Planul Urbanistic Zonal, Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administrației publice locale 2. BAZA LEGALA A ELABORARII La baza elaborării Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal, stă Regulamentul General de Urbanism aprobat prin H.G.R. nr. 525/1996 și Ghidul de elaborare a Regulamentului Local de Urbanism, aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L. nr. 21/N/2000, precum și prevederile cu caracter de reglementare cuprinse în Regulamentul General de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Pașcani. 3. DOMENIUL DE APLICARE Elementele de regulament ale Planului Urbanistic Zonal, se referă exclusiv la terenurile situate în intravilanul municipiului Pascani, ce se constituie ca PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, IMPREJMUIRI, BRANSAMENTE SI RACORDURI, adresa str Primaverii, nr cad 64321, avand ca beneficiari pe BRUMA CATALIN-EMIL SI BRUMA MIHAELA NUTA și se aplică Unității Teritoriale de Referință delimitate în planul de reglementări ce face parte integrantă din prezentul regulament. Teritoriul luat în studiu are o suprafață de 0.18 ha si se află situat în extravilanul municipiului Pașcani, în partea de vest, in apropierea satului Bosteni, pe un platou insorit, cu cai de acces pe laturile de Sud, si proprietati private neconstruite pe celelalte laturi. 22

Pagina 24

Tel:(004) 0733222744 CAPITOLUL II : REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Prin regimul de construibilitate nu se depasesc indicatorii teritoriali din PUG, prevazuti in certificatul de urbanism. Se admit prin regulamentul general de urbanism locuinte individuale si functiuni complementare cu caracter nepoluant. 4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege. Utilizarea functionala a terenurilor s‐a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de Reglementari urbanistice – U2. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol ‐ plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. ‐ depreciaza valoarea peisajului sau valoarea ambientala a zonei este interzisa. Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei: a. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului: - Indepartarea apelor uzate – menajere si industriale se va face prin bransarea la reteaua de canalizare a apelor uzate in vederea tratari lor la statia de epurare, daca aceasta exista in zona sau se va realiza catre un bazin vidanjabil ce se va realiza pe proprietate. - Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane, etc.) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa. - Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in locuri special amenajate. Administrarea locala va asigura colectarea si evacuarea reziduurilor stradale. - Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, se amplaseaza pe terenuri aprobate de organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul apelor, la distanta de zonele de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 119 / 21.02.2014. b. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in intravilan Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi: - Reteaua publica de distributie apartinind companiei locale sau surse proprii . Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele de distributie se vor proteja prin instituirea: - Zonelor de protectie sanitara cu regim sever ; - Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare ; 23

Pagina 25

Tel:(004) 0733222744 - Asigurarea unor cantitati minime de apa potabila pentru a satisface nevoile gospodaresti si publice ‐ 50 l / om / zi – instalatii locale ‐ 100 l / om / zi – instalatii centrale In caz de calamitate trebuie asigurat un necesar minim de apa potabila corespunzator unui consum de 12 ore. Distributia apei in aceste retele centralizate trebuie sa fie continua, responsabilitatea monitorizarii calitatii apei revenind autoritatilor competente. Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de apa destinate altor scopuri. Salubritate – Generalitati Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate. Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente care sa asigure in mod obligatoriu posibilitatea sortarii prealabila. Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau gospodarie individuala prin pubele moderne ce vor asigura posibilitatea sortarii deseurilor. Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala prevazuta in documentatiile urbanistice. La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii nu vor afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional. Se vor evita deasemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele reziduale, zonele verzi plantate, protejate, in albiile apelor, etc. In caz contrar se vor lua masurile necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare. Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu orele de liniste si vor fi utilizate doar utilaje specializate aflate in parametri optimi de functionare pentru evitare a propagarii mirosurilor sau generarii de zgomot sau discomfort vizual. Activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze imaginea civilizata. Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu‐i‐se imbunatatiri prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta existenta in alte zone ce pot servi ca model de organizarein acest domeniu. 5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA INTERESULUI PUBLIC  Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisa conform R.G.U.  Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. Fac exceptie constructiile si 24

Pagina 26

Tel:(004) 0733222744 amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora conform . R.G.U.  Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va face in baza prevederilor din R.G.U.  Asigurarea echiparii tehnico – edilitare in localitate se va face conform R.G.U.  Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei conform . R.G.U.  Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi admisi ai P.O.T. si C.U.T. stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in Certificatul de Urbanism  Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor de urbanism aprobate si conforme cu . R.G.U.  Conform prevederilor legale, pe o distanță de 20 de metri de fiecare parte a axei conductei de transport de gaze naturale, nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăpostește persoane (locuințe, spații de birouri etc.), iar pentru suprafața cuprinsă între 20 și 200 de metri, atât cât reprezintă zona de siguranță, pentru Certificatul de Urbanism, trebuie să se ceară avizul operatorului de gaze.  Pentru protejarea instalațiilor de transport de energie electrică se interzice, atât persoanelor juridice cât și fizice, să efectueze construcții de orice fel în zona de siguranță a instalațiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de energie electrică. Dimensiunile culoarelor de trecere sunt următoarele: 24 de m lățime, pentru liniile cu tensiune mai mică de 110 kv, 37 de m lățime, pentru cele cu tensiune de 110 kv și 55 de m lățime, pentru cele cu tensiune de 220 kv. Pentru amplasarea construcțiilor în această zonă trebuie cerut avizul operatorului de rețea (conform NTE 003/04/00). 6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII  Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale favorabile.  La amplasarea construcțiilor se va ține seama de: - evitarea vecinătății unor surse producătoare de noxe, zgomote puternice și vibrații; - orientare și însorire (orientarea se va face astfel încât cel puțin jumătate din numărul camerelor să respecte regula însoririi minime - 1,5 ore / zi la solstițiul de iarnă); - vederi și perspective către elementele naturale sau de interes.  Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice pentru: - Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare; - Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiile lor complementare: magazine, restaurante, etc.); - Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii ori constructii de acest 25

Pagina 27

Tel:(004) 0733222744 gen.  Amplasarea în interiorul parcelei se va realiza cu respectarea prevederilor art. 24 din RGU și din GHIDUL CUPRINZÂND PRECIZĂRI, DETALIERI ȘI EXEMPLIFICĂRI PENTRU ELABORAREA ȘI APROBAREA REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM, aprobat cu ORDINUL MLPAT NR. 80/N/18.XI.1996  Autorizarea lucrărilor de construire este permisă numai dacă se respectă distanțele minime obligatorii față de limitele posterioare și laterale ale parcelei conform CODULUI CIVIL, precum și asigurarea distanțelor minime necesare intervențiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unității teritoriale de pompieri (ISU - Inspectoratul pentru situații de urgență). In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de sigurata si fisiile de protectie. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA DE ALINIAMENT Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere prevazut in documentatiile de urbanism si stabilita prin Certificatul de Urbanism. Distanta dintre aliniere si limita de proprietare este de 5m fata de strada Primaverii  Aliniament – linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele apartinind domeniului privat (linia gardului, a lotului, etc.) ;  Regim de aliniere – linia constructiilor care urmareste fronturile construite ale cladirilor; Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii:  Pe aliniament  Retras de la aliniament: - Inscriere in regimul de aliniere existent - Facilitatea creerii unor piete, degajamente, alveole in preajma unor constructii cu circulatie intensa - Obtinerea latimii minime a frontului la strada, in cazul parcelelor de forma geometrica neregulata Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de situatia vecinatatilor si a caracterului general al strazii În toate cazurile se va ține seama de condițiile de protecție contra incendiului și de alte norme tehnice specifice Se recomanda in cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de Urbanism sa se solicite explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul construit existent, prin prezentarea desfasurarii care sa cuprinda cel putin trei constructii stinga – dreapta. DISTANTE MINIME OBLIGATORII FATA DE LIMITELE LATERALE SI FATA DE LIMITA POSTERIOARA A PARCELEI REGIM DE ALINIERE Aliniamentele sunt prezentate în planșa U2 - " REGLEMENTĂRI URBANISTICE" in care s‐ au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea maxima admisa. Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele 26

Pagina 28

Tel:(004) 0733222744 minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare conform Codului Civil:  2,00 m – pentru ferestre de vedere, balcoane si alte lucrari asemanatoare, fata de limita de proprietate  1,00 m – pentru ferestre de vedre, balcoane si alte lucarari asemanatoare, neparalele cu limita de proprietate ; - aliniament principal: tinand cont ca accesul se face din str Primaverii, aliniamentul principal se va retrage la minim 5m fata de limita proprietatii. - aliniament posterior: aliniamentul posterior este poziționat la distanța de 5 m față de limita de proprietate; - aliniamente laterale: aliniamentele laterale sunt stabilite la 2 m fata de limitele proprietății; - retrageri față de aliniament: Clădirile nu se vor retrage de la aliniamentul stabilit prin regulamentul P.U.Z. și pot avea "ieșinduri" (console, etc.) și retrageri locale în funcție de studiul volumetric Sunt admise retrageri față de aliniamentele principale stabilite doar cu acordul vecinilor. 7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca:  exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor;  se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei ; Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37/1975 si Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influenta – C 242 / 1993. Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile urbanistice P.U.G. si P.U.Z. 8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA. Lucrarile de imbunatatire, extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitate se vor realiza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz. Proprietatea asupra retelelor tehnico – edilitare aflate in serviciul public, sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. In zonele de extindere a intravilanului:  Acolo unde exista conducte magistrale de gaz, titei, retele electrice, lucrari de imbunatatiri funciare, etc. se va avea in vedere obtinerea avizelor necesare.  Acolo unde nu exista retele tehnico – edilitare, autorizarea realizarii constructiilor se va face numai in urma executarii unui sistem centralizat de alimentare cu apa si a realizarii de microstatii de epurare individuale sau de grup pentru epurarea apelor menajere ce se vor deversa in emisarul natural din zona. 27

Pagina 29

Tel:(004) 0733222744 9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII. Conform parcelarului se permite amplasarea cladirilor in bune conditii (orientare, insorire, vinturi dominante, etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil. Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate. Se vor respecta prevederile din RGU care stipulează că suprafața minimă a parcelei poate fi 150,00 mp, în cazul clădirilor înșiruite și 200,00 mp, în cazul clădirilor amplasate izolat. Regimul de inaltime al constructiilor: Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in documentatiile urbanistice. Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii, inchiderea campului vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante compozitionale, etc. Limitarea regimului de inaltime se poate datora unitatilor tehnologice sau productive (unitati industriale, agro‐zootehnice, depozite, gospodarie comunala, constructii aferente, transportul feroviar, etc.) sau in zona de protectie a acestora, lucrari tehnico – edilitare si in cadrul zonei unitatilor cu destinatie speciala. Aspectul exterior al constructiilor: Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu depreciaza aspectul general al zonei. Prescriptiile vor urmari: - Armonizarea constructiilor noi de cele invecinate (finisaje, ritmari plin – gol, registre, regim de inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitorii, etc.); - Imbunatatirea aspectului compozitional si arhitectural prin folosirea de materiale noi si moderne; - Racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si amenajarile exterioare cu caracter public; 10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI PARCAJELE: Parcajele aferente oricaror functiuni se vor asigura in afara spatiului public, in conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor in localitati urbane – P 132 / 1993. SPATIILE VERZI SI PLANTATE: Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de spatii verzi si plantate in functie de destinatia si capacitatea constructiei. Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru 28

Pagina 30

Tel:(004) 0733222744 realizarea obiectivelor de utilitate publica sa se asigure: - Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie si amenajarea de spatii verzi plantate pe circa 25 % din suprafata de aliniament si cladiri. - Suprafețele libere din spațiul de retragere față de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporție de minim 40 %, formând de preferință o perdea vegetală pe tot frontul incintei. IMPREJMUIRILE: Se vor respecta urmatoarele reguli: - Nu se recomandă construirea la aliniament a unor împrejmuiri opace mai înalte de 2,00 m. - Este interzisă împrejmuirea cu sârmă ghimpată către drumul public. - Orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulație publică, va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localității. - Se recomanda, acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau din diferente de pavaj. - Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de specialitate intocmite de arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale. Proiectantii vor avea in vedere obtinerea unei imagini urbane civilizate si unitare. 11. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA FATA DE OBIECTIVELE CU DESTINATIE SPECIALA. In cazul aparitiei in extravilan a unor obiective cu destinatie speciala, constructiile civile vor fi amplasate la minimum 2400 m fata de limita obiectivelor speciale apartinand M.Ap.N. si S.R.I. Documentatia tehnica pentru autorizarea oricaror lucrari ce urmeaza a fi executate la mai putin de 2400m fata de limita obiectivelor speciale aflate in extravilan se avizeaza de M.Ap.N., M.I. si S.R.I. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995). M.Ap.N. prin Statul Major General, M.I. si S.R.I. avizeaza documentatia tehnica pentru autorizarea oricarei lucrari, daca urmeaza a se executa in vecinatatea obiectivelor speciale din intravilan – pe parcelele limitrofe, precum si pe cele situate pe cealalta parte a strazilor invecinate cu incinta acestora. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995 al M.Ap.N, M.I. si S.R.I.). CAPITOLUL III : ZONIFICARE FUNCTIONALA Subunități funcționale Conform analizei și propunerilor din prezentul P.U.Z. dominanta zonei este funcțiunea de locuire. Această funcțiune este însoțită de o serie de funcțiuni complementare cum ar fi: spațiile verzi / gradini, parcaje și circulațiile, alte amenajări. Astfel conform Planului Urbanistic Zonal sunt constituite următoarele unități funcționale: 29

Pagina 31

Tel:(004) 0733222744 - Zona destinată construcțiilor - Zona destinată amenajărilor exterioare - spații verzi/gradini - Zona destinată circulațiilor: parcaje + alei și accese Amplasamentul studiat ce face obiectul prezentului P.U.Z, are suprafață totală de 1800,00 mp și este în proprietatea beneficiarilor BRUMA CATALIN-EMIL SI BRUMA MIHAELA NUTA. Amplasamentul face parte din extravilanul mun Pascani, zona agricolă. Reglementările zonei se pot studia și în planșa aferentă Regulamentului Urbanistic. CAPITOLUL IV : PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE Terenul studiat se incadreaza intr‐o unitate teritoriala de referinta nou creata, unica, ‐ LL1. SECTIUNEA I ‐ UTILIZARE FUNCTIONALA ART. 1 ‐ UTILIZARI ADMISE 1.1. Locuinte individuale izolate 1.2. Se admit functiuni complementare acesteia: cai de acces carosabile si pietonale private, parcaje, platforme, trotuare, garaje, zone pentru echipare tehnico- edilitara, spatii plantate etc. ART. 2 ‐ UTILIZARI PERMISE CU CONDITII Se mai pot realiza anexe ce sa deserveasca functiunea de baza ‐ spatii tehnice, depozitari mici, etc, sau alte functiuni ce nu aduc inconveniente zonei. Se admit functiuni comerciale si servicii profesionale, birouri cu conditia ca acestea sa nu afecteze linistea, securitatea si salubritatea zonei ART. 3 ‐ INTERDICTII DE UTILIZARE Se interzic următoarele utilizări: - activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcții provizorii de orice natură; - stații de întreținere auto; - depozitare en gros - depozitare de materiale refolosibile - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea și colectarea apelor meteorice. - In zona de protectie a retelei electrice de 20 kV (24 m - 12 m din ax) sunt interzise orice fel de constructive ART. 4 - INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE - nu este cazul 30

Pagina 32

Tel:(004) 0733222744 ART. 5 - INTERDICTII PERMANENTE DE CONSTRUIRE: - nu este cazul SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ART. 6 ‐ CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) 6.1. Păstrarea distanței de 2.0 m între fațadele cu ferestre și balcoane și limita proprietății vecine 6.2. Respectarea distanțelor minime necesare intervențiilor în caz de incendiu (3,00 m); 6.3. Cladirile propuse vor fi concepute pentru a raspunde necesitatilor impuse de functiunile permise, in conformitate cu normele specifice, la standardele de confort actuale. ART. 7 ‐ AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIERE 7.1. Regimul de aliniere al constructiilor este reprezentat in plansa de reglementari U2 cu linie rosie si au urmatoarele distante: Pe latura de Sud terenul este adiacent cu strada Primaverii – minim 5 m fata de limita de proprietate si minim 9.50 metri pana in axul soselei. 7.2. Cladirile se vor retrage la aliniamentul stabilit prin regulamentul PUZ si pot avea “iesinduri” (console, bowindow‐uri,etc.) si retrageri locale in functie de studiul volumelor construite. 7.1. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie contra incendiului si de alte norme tehnice specifice ART. 8 ‐ AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE si POSTERIOARE ALE PARCELELOR 8.1. Aliniamentele laterale pe latura din Est si Vest a terenul sunt invecinat cu terenuri proprietate privata. Aliniamentul propus este la 2,00 metri fata de limita de proprietate 8.2. Aliniament posterior pe latura din spate (Nord) terenul este invecinat cu teren proprietate privata. Aliniamentul propus este la 5,00 metri fata de limita de proprietate. 8.3. pentru respectarea normelor de însorire și prevenire a incendiilor, între fațadele cu ferestre ale construcțiilor amplasate pe aceeași parcelă, se recomandă o distanță minimă egală cu jumătate din înălțimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puțin de 3,00 m 8.4. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendiu si alte norme tehnice specifice. ART. 9 ‐ CIRCULATII SI ACCESE 9.1. Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va face din strada Primaverii. 9.2. Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a 31

Pagina 33

Tel:(004) 0733222744 autorizatiei de constructie pentru fiecare obiectiv in parte, planul de sistematizare verticala a intregii zone supusa autorizarii, urmarindu ‐ se in mod special : - asigurarea unor inaltimi de trepte exterioare de maxim 15 cm; - asigurarea pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platformele cu circulatii pietonale sau carosabile si canalizarea acestora; - terasarea terenului (platforme, ziduri de sprijin, etc.), pentru asigurarea colectarii si canalizarii apelor pluviale (rigole, canalizari, etc.); - interzicerea dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate; - realizarea in mod judicios a platfomelor carosabile si a parcajelor auto. ART. 10 ‐ STATIONAREA AUTOVEHICULELOR 10.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelei. 10.2. Stationarea autovehicolelor atat in timpul lucrarilor de constructii si instalatii cat si in timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice. ART. 11 ‐ INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR Inaltimea la streasina sau atic a cladirii va fi cea prevazuta prin planul de regulament: minim 3m la streasina si maxim 10,0m la coama, masurate de la cota finita a pardoselii parterului. ART. 12 ‐ ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR 12.1. Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii, va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor si prestigiului investitorilor si zonei. 12.2. Volumele construite vor fi simple si se vor urmari asigurarea unei insoriri optime a spatiilor interioare. 12.3. Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la aceslasi nivel cu fatada principala. 12.4. Aspectul clădirilor va exprima caracterul și reprezentativitatea funcțiunii și va răspunde exigențelor actuale ale arhitecturii și va fi subordonat prestigiului investitorului. 12.5. Se vor utiliza materiale de bună calitate, cu texturi și culori armonios studiate; 12.6. Se interzice utilizarea materialelor nenaturale (imitații) și materialele de construcție cu risc sau aspect precar de tip azbociment, plastic ondulat, etc. ART. 13 ‐ CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA 13.1. Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente, in cazul in care acestea exista. 13.2. Se va acorda o atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se admit retele de gaze naturale, de termoficare sau electrice aeriene. 13.3. Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe, inaccesibile publicului larg si numai in nise . 13.4. Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren neconstruit prin rigole spre canalizare sau bazine vidanjabile. 32

Pagina 34

Tel:(004) 0733222744 13.5. Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor de pe acoperisuri, copertine si de pe terenul amenajat sa nu afecteze proprietatile invecinate. 13.6. Se vor asigura masuri speciale pentru asigurarea evacuarii apelor meteorice din zonele destinate circulatiei autovehiculelor si din spatiile de circulatie a pietonilor, spre canalizarea pluviala existenta sau proiectata. 13.7. Se va asigura epurarea in sistem propriu sau centralizat a apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin de pe platforme, circulatii, parcaje. 13.8. Se interzice dispunerea antelelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice / private si dispunerea vizibila a retelelor(acolo unde este posibil) ART. 14 ‐ SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE 14.1. Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus. 14.2. Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala se vor amenaja ca spatii verzi pe cat posibil in baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de suprafata acestuia. 14.3. Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor. 14.4. Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie si amenajarea de spatii verzi plantate ART. 15 – IMPREJMUIRI 15.1. Se vor realiza imprejmuiri cu gard, gard viu sau alte tipuri. 15.2. Se recomanda acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau din diferente de pavaj 15.3. Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate. SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 16 ‐ PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (P.O.T.) 16.1. Procentul de Ocupare a Terenului va fi LL1 - P.O.T. de maxim 30,00 % ARTICOLUL 17 ‐ COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.) 17.1. Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi: LL1 - C.U.T. va fi maxim 0,6 in zona studiata. 17.2. Se admite depasirea C.U.T.‐ului stabilit prin aceasta documentatie numai in cazuri bine justificate, doar prin actualizare Planuri Urbanistic Zonal ARTICOLUL 18 ‐ MODIFICARI ALE PUZ 18.1. Orice modificare a PUZ ‐ ului se face numai in cazuri bine justificate, prin 33

Pagina 35

Tel:(004) 0733222744 reactualizarea si numai prin avizarea sa in Consiliul Local si Consiliul Judetean si cu acordul proiectantului. SECTIUNEA IV: RECOMANDARI ART. 19 ‐ RECOMANDARI SPECIALE PENTRU DETINATORII DE TERENURI SAU IMOBILE IN ZONA PUZ ‐ ULUI. 19.1. Se vor intocmi studii geotehnice pentru toate lucrarile de constructii. SECTIUNEA V: UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA ART. 20. Se propune o Unitate Teritoriala de Referinta – LL1- Locuinte individuale izolate Întocmit, Arh. CRISTIAN-FLORIN BODNAR Sef proiect, Arh. ELENA DIMITRIU 34

Pagina 36

ROMANIA Judetul IASI PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI Nr. 2895/1271 din / 9. 0 2 , 'UJ/ :J CERTIFICAT DE URBANISM Nr. 2 :S- din. /9, t:J?, "UJ/) In scopul: ._ INTOCMIRE PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARDA , IMPREJMUIRI , BRANSAMENTE SI RACORDURI , PENTRU TERENUL IN SUPRAFATA DE 1800 MP ( NR. CADASTRAL 64321) .**) Ca urmare a cererii adresate de*l) BRUMA CATALIN - EMIL CNP *** SI BRUMA MIHAELA-NUTA CNP *** cu domiciliul/sediul*2) lnjudetul IASI , municipiul/ora~td/comuna PASCANI , satul __ , sectorul __ cod po~tal 705200 , str. ALEEA TINERETULUI nr._L bl. S-2_, sc. _!2_,et~ ap . .l.i_ telefon/fax 07490922458, e-mail=---- lnregistrata la nr. 2895/1271 din 06.02 2015 , pentru imobilul - teren ~i/sau constructii -, situat in judetul IASI municipiul/ora~ul/comuna PASCANI , satul _ ________ _ _ __ _ sectoml , cod po~tal 705200 , str. PRIMA VERII nr. 21 , bl. , sc. ___ ,et. , ap. , sau identificat prin*3) PLAN DE SITUATIE SCARA 1/500 si 1/2000, In temeiul reglementarilor Documentatiei de urbanism nr. I , faza PUG/PUZ/PUD, aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean/Local PASCANI . nr._12/ 26.03.2009 in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de construqii, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare, SE CERTIFICA: 1. REGIMUL JURIDIC : Terenul in suprafata totala de de 1800 mp nr. casatral 64321, se afla in extravilanul municipiului Pascani, str. Primaverii, nr. 21, este proprietatea solicitantilor, in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.189 din 15 ianuarie 2015. Informatiile privind proprietatea au fost extrase din extrasul de carte funciara pentru informare nr. 757 din 16.01.2015 2. REGIMUL ECONOMIC: Terenul este folosit arabil * 1) Numele ~i prenumele solicitantului. *2) Adresa solicitantului. *3) Date de identificare a imobilului 1

Pagina 37

\ (pag. 2) 3. REGIMUL TEHNIC: Pe terenul situat in extravilanul municipiului Pascani, identificat prin nr. cadastral 64321, se aproba construirea unei locuinte parter cu mansarda, imprejmuire, bransamente si racorduri, dupa intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal, care va fi avizat de Consiliul Judetean lasi si aprobat de Consiliul Local Pascani. Solicitarea este compatibila zonei si Planul Urbanistic General. POT max. si CUT max. vor fi stabilite prin Planul Urbanistic Zonal. Constructia va fi executata din materiale care respecta normele de calitate prevazute de legislatia din Romania. Planul Urbanistic Zonal si documentatia tehnica pentru autorizatie se va intocmi in conformitate cu Legea nr. 50/1991 cu modificarile ulterioare , Legea 10/1995, art. 612 si art. 615 din Codul Civil, Ordinul 119/2014 al Ministerului Sanatatii ; Ordinul nr.839 /2009 cuprinzind Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul MLPAT nr.176/N/2000 de aprobare a Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, HGR nr.525/1996 privind RegU:lamentul General de Urbanism cu modificarile si completarile ulterioare, Hotararea Consiliului Local nr. 143 din 20.12.2011 privind aprobarea Regulamentului local de implicare a publicului in elaborarea sau revizuir ea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. Infrastructura zonei studiate se va realiza pe cheltuiala initiatorilor PUZ. Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat :in scopul declarat*4) pentru/intrucat: INTOCMIRE PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER CU MANSARDA, IMPRE.TMUIRI , BRANSAMENTE SI RACORDURI , PENTRU TERENUL IN SUPRAFATA DE 1800 MP ( NR. CADASTRAL 64321) *4 Seo ul emiterii certificatului de urbanism conform recizarii solicitantului, formulata 'in cerere. Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizafie de construire/desfiinfare ~i nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. 4. OBLIGATII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM: In scopul elaborarii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de construqii - de construire/de desfiintare - olicitantul se va adresa autoritatii competente pentru protectia mediului: Agentia pentru Protectia Mediului IASI :str.Th. Vascauteanu nr.10 bis; (autoritatea competenta pentru protectia mediului, adresa) (Denumirea ~i adresa acesteia se personalizeaza prin grija autoritatii administratiei publice emitente.) in aplicarea Directivei Consiliului 85/337 /CEE (Directiva EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiectepublice ~i private 1pra mediului, modificata prin Directiva Consiliului 97/11 /CE ~i prin Directiva Consiliului ~i Parlamentului European 03 /35/CE privind participarea publicului la elaborarea anurnitor planuri ~ i programe In legatura cu mediul ~i modificarea, cu vire la participarea publicului ~i accesul la justitie, a Directivei 85/33 7/CEE ~i a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de ianism se comunica solicitantului obligatia de a contacta autoritatea teritoriala de mediu pentru ca aceasta sa analizeze ~i sa ; ida, dupa caz, incadrarea/neincadrarea proiectului investitiei publice/private 1n lista proiectelor supuse evaluiirii impactului 1pra mediului. In aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de mediu se desfa~oara dupa iterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de construcpi la oritatea administratiei publice competente In vederea satisfacerii cerintelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competenta pentru 1teqia mediului stabile~te mecanismul asigurarii consultarii pub lice, centralizarii opfiunilor publicului ~i al formularii unui punct vedere oficial cu privire la realizarea investitiei In acord cu rezultatele consultarii publice. in aceste conditii: Dupa primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligatia de a se prezenta la autoritatea competenta pentru proteqia mediului in vederea evaluarii inifiale a investifiei ~i stabilirii demararii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului ~i/sau a procedurii de evaluare adecvata. In urma evaluarii initiale a notificarii privind intentia de realizare a proiectului se va emite punctul de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului In situatia In care autoritatea competenta pentru proteqia mediului stabile~te efectuarea evaluarii impactului asupra mediului ~i/sau a evaluarii adecvate, solicitantul are obligafia de a notifica acest fapt autoritatii administratiei publice competente cu privire la mentinerea cererii pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in situatia In care, dupa emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derularii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, solicitantul renunta la intentia de realizare a investitiei, acesta are obligatia de a notifica acest fapt autoritatii administratiei publice competente. 2

Pagina 38

(pag. 3) 5. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE va fi lnsotitii de urmiitoarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada titlului asupra imobilului, teren ~i/sau constructii, sau, dupii caz, extrasul de plan cadastral actualizat Ia zi ~i extrasul de carte funciarii de informare actualizat la zi, In cazul In care legea nu dispune altfel (copie legalizatii); c) documentatia tehnica - D.T., dupa caz: [ X ] D.T.A.C. [ ] D.T.O.E. [ ] D.T.A.D . d) avizele ~i acordurile stabilite prin certificatul de urbanism: d. l) avize ~i acorduri privind utilitafile urbane ~i infrastructura: [X ] alimentare cu apii [ X] gaze naturale Alte avize/acorduri: [ ] canalizare [ ] telefonizare [ X] alimentare cu energie [ ] salubritate . [ ] _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ electrica [] alimentare cu energie [ ] transport urban [ ] _ _ _ _ _ __ _ _ termica d.2) avize ~i acorduri privind: [X ] securitatea la incendiu [ ] proteqia civilii [] siiniitatea populatiei d.3) avize/acorduri specifice ale administratiei publice centrale ~i/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: ( X] AVIZ UNIC AL CONSILIULUI JUDETEAN IASI- INSOTIT DE DOCUMENTATIA P.U.Z., VIZAT A DE CONSILIUL JUDETEAN IASI [ X] P.U.Z APROBAT DE CONSILIUL LOCAL PASCANI [ X] AVIZ DIRECTIA DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA IASI - SCOATEREA TERENULUI DIN CIRCUITUL AGRICOL CE VA FI OCUPAT DE CONSTRUCTII [ X] AVIZ DE OPORTUNITATE (CONFORM UNUI STUDIU DE OPORTUNITATE) d.4) studii de specialitate: [X] STUDIU GEOTEHNIC (conf. Normativ NP 074/2007, care va contine fisa forajului, plan de situatie cu amplasamentul foraj ului) [ X ] PLAN SITUATIE , VIZAT DE O.C.P.I. [X] e) actul administrativ al autoritatii competente pentru protecfia mediului; f) Documentele de plata ale urmatoarelor taxe (copie) Prezentul certificat de urbanism are valabilitatea de 24_ 3