Plan Urbanistic General (PUG)

PUZ cimitir complet21

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Pe site-ul primăriei
PUZ_cimitir_complet21
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
83 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „PUZ cimitir complet21”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/1AAFF0EFB8B76F08C22585F8003BF37C/$FILE/PUZ_cimitir_complet21.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/45480-puz-cimitir-complet21, 07.11.2026)

Fișier creat
30.07.2015
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

“INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP. – PENTRU AMENAJARE CIMITIR’’ Beneficiar: MUNICIPIUL PASCANI prin PRIMAR DUMITRU PANTAZI Amplasament: Jud. Iasi, municipiul Pascani, str. Grigore Ureche Proiectant general: S.C SAM IDEAS S.R.L IASI Proiectant specialitatea “gospodarirea apelor”: S.C. ALFAPROIECT S.R.L. IASI Faza de proiectare: Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z) INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 1 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 2

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE PIESE SCRISE VOLUMUL 1. – MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei 1.2 Obiectivul lucrarii 1.3 Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1. Evolutia zonei 2.2. Incadrarea in localitate 2.3. Elemente ale cadrului natural 2.4. Circulatia 2.5. Ocuparea terenurilor 2.6. Echiparea edilitara 2.7. Probleme de mediu 2.8. Optiuni ale populatiei 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare 3.2. Prevederi ale PUG aprobat 3.3. Valorificarea cadrului natural 3.4. Modernizarea circulatiei 3.5. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici 3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare 3.7. Protectia mediului 3.8. Obiective de utilitate publica 4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 2 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 3

VOLUMUL 2. – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE Rolul RLU Baza legala a elaborarii Domeniul de aplicare CAPITOLUL II - REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Reguli cu privire la echiparea edilitara Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri. Reguli cu privire la amplasarea fata de obiectivele cu destinatie speciala. CAPITOLUL III – ZONIFICAREA FUNCTIONALA CAPITOLUL IV – PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE PIESE DESENATE Plansa U0 Plan de incadrare in zona Plansa U1 Situatia existenta Plansa U2 Reglementari urbanistice Plansa U3 Reglementari edilitare Plansa U4 Situatia juridica a terenurilor Plansa U5 Posibilitatea de mobilare urbana Intocmit, arh. SEBASTIAN SAVESCU INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 3 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 4

LISTA SI SEMNATURILE PROIECTANTILOR Sef proiect Arh. Savescu S. Proiectat Arh. Savescu A.M. Desenat Arh. Savescu A.M. Proiectant specialitatea SC ALFAPROIECT SRL “gospodarirea apelor” instalatii Ing. Herghelegiu L. topometrie Ing. Popov Iulian Marius geotehnic S.C SAM IDEAS S.R.L IASI Faza Proiect Plan Urbanistic Zonal ( P.U.Z) Nr. Proiect/Data Proiect 239-1/2015 INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 4 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 5

VOLUMUL I MEMORIU DE PREZENTARE 1 - INTRODUCERE 1.1 Date Generale Denumirea Obiectivului de investitie: Intocmire PUZ pentru suprafata totala de teren de 6697 mp - pentru amenajare cimitir Amplasamentul: extravilan municipiul Pascani Titularul investitie: MUNICIPIUL PASCANI prin PRIMAR DUMITRU PANTAZI Beneficiarul investitiei: MUNICIPIUL PASCANI Elaboratorul Documentatiei: S.C SAM IDEAS S.R.L Iasi Data elaborarii: aprilie 2015 1.2 Obiectivul lucrarii Prin tema de proiectare s-a solicitat proiectantului de catre beneficiar stabilirea indicilor teritoriali pentru terenul ce face obiectul acestui studiu, astfel incat beneficiarul sa poata extinde zona de cimitir din intravilan care este reglementata conform PUG Municipiul Pascani. Amplasamentul se afla in extravilanul mun. Pascani, dupa cum urmeaza:  nr cad. 64.163, suprafata 5.967 mp, extravilan  nr cad. 64.167, suprafata 730 mp, extravilan Suprafata de teren de 13.303 mp, identificata prin nr cad. 64.162, situata in imediata vecinatate a terenului studiat este in intravilan si este reglementata INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 5 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 6

urbanistic conform PUG Municipiul Pascani - UTR - GC1 - Zona gospodarire comunala, Cimitire. Acest teren nu face studiul acestui proiect. Prezenta documentatie, Plan Urbanistic Zonal, propune introducerea in intravilanul Municipiului Pascani a terenului studiat si stabileste conditiile tehnice privind modul de utilizare functionala, modul de ocupare a terenului, aliniamente, regimul de inaltime zonele de circulatii in interiorul parcelei si accesele pe parcela. Prin Certificatul de Urbanism nr. 46 din 26.03.2015, emis de Primaria Municipiului Pascani, s-a solicitat investitorului elaborarea prezentului PUZ si supunerea aprobarii acestuia Consiliului Local, inainte de urmarea procedurii pentru obtinerea Autorizatiei de Construire pentru obiectivele enuntate anterior. 1.3 Surse de documentare La baza intocmirii planului urbanistic zonal, s–au avut in vedere: - planul urbanistic general (PUG) al mun. Pascani; - Legea 50/1991 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 114/1996 republicata in 1997, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 184/2001 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare - Legea 350/2001 cu modificarile si completariule ulterioare - HG 525/1996 republicata in 2002 pentru aprobarea RGU - OMS 119/2014; - Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare; - ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism - indicativ GV – 007 – 2000; - studiu topografic si studiu geotehnic furnizat de catre beneficiar; INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 6 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 7

- certificatul de urbanim nr. 46 din 26.03.2015; 2 – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1 Evolutia zonei Amplasamentul cuprins in perimetrul reglementat este situat in zona de nord-vest a Pascaniului. Suprafata aflata deja in intravilan (13.303 mp) fiind reglementata prin PUG-ul municipiului Pascani ca zona pentru gospodariri comunale - amenajari de cimitire (UTR 58 GC1). Terenul studiat se dezvolta coliniar catre vest fata de parcela mai sus mentionata si va prelua caracteristicile generale prevazute prin PUG. 2.2 Incadrarea in localitate; Pozitia fata de intravilanul localitatii; Relatia zonei cu localitatea Zona studiata se afla in partea de nord-vest a municipiului Pascani, pe directia de iesire catre comuna Valea Seaca. Terenul este in integritatea sa in domeniul public al Municipiului Pascani, dupa cum urmeaza:  nr cad. 64.163, suprafata 5.967 mp, extravilan  nr cad. 64.167, suprafata 730 mp, extravilan Terenul studiat se invecineaza la: - Nord – proprietati private – teren agricol, cea mai apropiata locuinta se afla la o distanta de aproximativ 125 m fata de limita de proprietate a terenului studiat. Mentionam ca pe aceasta latura se afla realizata la distanta de minim 38,21 m fata de limita de proprietate a terenului studiat, o constructie provizorie cu functiunea de magazie; - Sud – proprietati private, teren agricol - pe aceasta latura se afla realizate la distanta de aproximativ 163,00 m fata de limita de proprietate a terenului studiat, trei constructii cu functiunea de locuinte individuale; INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 7 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 8

- Vest – proprietate privata/ proprietate a municipiului Pascani (in zona de vest, parcelele 64163 si 64167 sunt despartite de strada Grigore Ureche (DE 733/1) – teren agricol, nu exista realizata nici o constructie pe o distanta minima de 500 m; - Est – teren intravilan - UTR GC1 – zona pentru gospodariri comunale – amenajari cimitire Prezenta documentatie, Plan Urbanistic Zonal, propune introducerea in intravilanul Municipiului Pascani a intregului teren studiat si stabileste conditiile tehnice privind modul de utilizare functionala, modul de ocupare a terenului, regimul de inaltime si accesele pe parcela. Terenul studiat are o suprafata totala de 6.697,00 mp si are categoria de folosinta arabil; Terenul studiat din extravilanul Municipiului Pascani se propune a prelua caracteristicile celui aflat deja in intravilan: UTR 58 – GC 1 – gospodarie comunala, zona cimitirelor; 2.3 Elementele cadrului natural Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei, ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți. Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei subunități: Podișul Fălticenilor, cunoscut și sub numele de Podișul Moțca se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul Siretului se suprapune luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafață plană, largă de 3,5 - 4,3 km și cu altitudine de 205 - 215 m. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 8 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 9

Podișul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea șeii Ruginoasa - un ansamblu de dealuri largi și platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 - 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de Blăgești și mai domol la sud de acesta. Din punct de vedere genetic relieful din teritoriul municipiului are un caracter sculptural și acumulativ, fiind rezultatul unui proces îndelungat de eroziune și acumulare fluviatilă, generat de râul Siret și afluenții săi. Fiecare din aceste tipuri genetice cuprind forme de relief caracteristice, ce pot fi separate în următoarele unități geomorfologice: lunci, terase, glacisuri, interfluvii sculpturale și versanți. - Luncile sunt cele mai recente forme de relief acumulativ, dezvoltate, în principal, în lungul Siretului, dar și pe unii afluenți ai acestuia. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în nord și 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m și pantă longitudinală de cca 1% . În cadrul luncii se disting două zone: - O zonă joasă cu 2 - 3 m sub nivelul general, umedă și frecvent inundabilă, bogată în acumulări de nisip și pietriș în cadrul căreia meandrează albia minoră a râului; - O zonă mai înaltă de 4 - 7 m altitudine relativă, constituind o terasă de luncă relativ umedă, a cărei suprafață este brăzdată de cursuri și meandre părăsite, gârle și bălți, în mare parte desecate. Fiind mai ferită de inundații (cu excepția celor foarte mari), terasa de luncă a fost utilizată pentru așezarea unor sate (Lunca și Blăgești) sau pentru dezvoltarea municipiului Pașcani. Din punct de vedere litologic lunca Siretului este constituită din depozite aluvionare cuaternare, reprezentate prin nisipuri și pietrișuri în bază de cca. 4 m grosime, peste care urmează nisipuri fine, nisipuri prăfoase și argiloase (1 - 3 m), un complex de prafuri argiloase sau nisipoase cu intercalații de argile mâloase sau chiar lentile de turbă (4 - 6 m) și în sfârșit, la suprafață soluri și umpluturi (0,50 - 2,50 m). Lunca Siretului a suportat numeroase intervenții umane, reprezentate prin lucrări de îndiguire, regularizări de albii, canale de desecare, nivelări, supraînălțări, barajul lacului de acumulare Pașcani, ș.a. Aceste modificări antropice au făcut posibilă eliminarea pericolului inundațiilor și parțial a excesului de umiditate, ceea ce a contribuit la o mai bună valorificare a luncii atât în dezvoltarea urbană, cât și în agricultură. Cu toate aceste lucrări, lunca mai prezintă încă sectoare cu exces de umiditate, așa cum sunt zonele limitrofe fostelor albii, sau chiar sectoare inundabile în partea de sud a teritoriului. Utilizarea actuală a luncii Siretului în extravilane este exclusiv agricolă, în principal ca teren arabil și parțial ca pășune. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 9 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 10

Luncile afluenților Siretului sunt foarte slab reprezentate fiind foarte înguste sau lipsind. Doar în lungul pârâului Hăznășeni (Sodomeni) pe sectorul său inferior, se dezvoltă o luncă de 150 - 200 m lățime, umedă și inundabilă la ploi mari, constituită din aluviuni argilo - nisipoase subțiri (3-4m). Un sector îngust de luncă se mai întâlnește și pe cursul inferior al pârâului Fântânele (70 - 80 m lățime) cu aceleași caracteristici ca și lunca Hăznășeni. - Terasele sunt forme de relief create prin eroziunea și acumularea fluvială a râului Siret, fiind întâlnite mai ales pe flancul drept al văii dar și pe cel stâng. Pe dreapta văii au fost identificate mai multe nivele de terasă de la contactul cu lunca până la nivelul dealurilor înalte din vestul teritoriului. Cele mai dezvoltate și mai bine individualizate sunt terasele inferiore cu altitudini relative de 20 - 30 m și 50 - 60 m. Acestea fac corp comun, prezentând un pod plan sau foarte ușor înclinat, cu dezvoltări până la 2,5 - 3,0 km. Contactul cu lunca se face printr-un versant mai mult sau mai puțin abrupt (fruntea terasei de 20 - 30 m), iar cu terasa următoare printr-o denivelare de cca. 50 m, cu panta redusă. Litologic, terasele inferiore sunt constituite din nisipuri și pietrișuri în bază, peste care se dispun depozite loessoide groase de peste 15 - 25 m, urmate de umpluturi (în zona municipiului) și sol. Afluenții Siretului - Gâștești, Fântânele, Broșteni, Văduțu - Sodomeni - au evoluat diferit în aceste depozite de terasă, generând albii minore sub formă de ravene adânci de la 2 - 3 m la 10 - 12 m, iar local chiar sectoare de luncă. Suprafețele plane sau ușor înclinate ale teraselor au oferit terenuri foarte bune pentru așezarea zonei de sus a municipiului Pașcani, parțial pentru satele Boșteni, Sodomeni și Gâștești, dar și pentru agricultură sau căi de comunicație. Terasele superioare sunt mai fragmentate de cursurile superioare ale afluenților menționați, prezentând poduri plane reduse ca extindere, sau suprafețe ușor înclinate, care au oferit terenuri bune pentru agricultură, căi de comunicație, așezări. Satele Gâștești, Boșteni și Sodomeni sunt situate în zona terasei de 120 - 150 m, altitudine relativă, atât pe podul plan sau relativ plan, cât și pe racordul cu nivelul terasei imediat inferiore sau superioare. Litologic, terasele superioare sunt constituite din nisipuri și pietrișuri dispuse peste substratul sarmațian, care se întâlnesc uneori la suprafața terenului, alteori sub un strat subțire de sol. Lipsesc luturile loessoide, care au fost îndepărtate de eroziune. Albiile afluenților s-au adâncit puternic în depozitele de terasă și în substratul sarmațian, generând ravene de până la 10 - 12 m și versanți abrupți afectați de alunecări. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 10 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 11

Pe stânga Siretului se întâlnește un relief de platouri și suprafețe ușor înclinate, unele fiind identificate ca terase, altele având un caracter sculpturalo - acumulativ. Utilizarea actuală a teraselor este în intravilan pentru construcții de locuințe și dotări, dar și pentru spații verzi sau terenuri agricole, iar în extravilan pentru terenuri arabile în cea mai mare parte. - Glacisurile sunt forme de relief acumulativ, dezvoltate în principal la marginea vestică a luncii Siretului sub forma unor depuneri coluviale sau proluvio - coluviale, constituite din materiale fine, argilo - nisipoase sau lutoase și lentile subțiri de nisip cu pietriș. Ele au o dezvoltare mai mare la debușarea afluenților în luncă, unde depunerile au generat conuri de dejecție cu extinderi de până la 1.000 m. Deși sunt mai ridicate decât nivelul general al luncii cu 2 - 5 m, glacisurile oferă terenuri destul de umede, fie datorită unui freatic ridicat, fie datorită scurgerilor și izvoarelor. Glacisurile sunt utilizate în intravilan pentru construcții cu unele măsuri hidrotehnice, iar în extravilan pentru agricultură (în principal ca terenuri arabile). - Interfluviile sculpturale sunt reprezentate de suprafețele unor dealuri de la limitele de vest și est ale teritoriului lipsite de un înveliș aluvial sau coluvial: dealul Runcu, cu prelungirea sa spre sud în dealul Secăturii și dealul Lutăriei, și respectiv dealul Blăgești Nord, dealul Pucios. Așa cum am menționat anterior, suprafețele deluroase din estul teritoriului pot avea un caracter mixt, sculpturalo- acumulativ, fiind destul de dificilă separarea interfluviilor de terase. Din punct de vedere practic toate aceste suprafețe oferă terenuri plane sau ușor înclinate, stabile și fără degradări esențiale, utilizate, în principal, în agricultură, dar și pentru alte folosințe: pășuni, păduri. - Versanții care mărginesc terasele și interfluviile au pante, energii de relief și orientări variate, fiind rezultatul unui proces îndelungat de eroziune fluvială îmbinat cu procese deluviale, în condițiile existenței unui substrat litologic fiabil - depozite loessoide de terasă și argilo - marnoase sarmațiene. Astfel, versantul de racord al terasei de 20 - 30 m cu lunca (fruntea terasei) se prezintă sub forma unei denivelări cu pante ce variază de la 10 - 12 % la peste 20 - 30 %, iar local chiar taluze abrupte, rezultate din comportarea loessului la eroziune. Pe alocuri, versantul este brăzdat de forme erozionale scurte (ravene) și afectat de surpări, în parte amenajate antropic, dar având încă probleme în privința stabilității. Versanții de racord ai teraselor superioare prezintă în general pante accesibile (8 - 15%) și stabile, fiind fragmentați de văile afluente Siretului, care și-au creat albii mai mult sau mai puțin adâncite și versanți cu înclinări și orientări variate. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 11 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 12

Astfel, pârâul Gâștești a fragmentat puternic fruntea terasei de 120 - 150 m, orientându-și în bazinul de recepție mai multe ravene cu maluri abrupte, adânci de 6 - 13 m. Caracterul de ravenă al albiei pârâului se continuă și în aval până la debușarea în luncă prin adâncirea în depozitele loessoide ale terasei. Pârâul Fântânele s-a adâncit, de asemenea, în depozitele loessoide, generând versanți simetrici cu pante accesibile (8 - 12%) și stabile. Văile Boșteni și Văduțu au fragmentat adânc fruntea teraselor superioare, generând albii adânci sub formă de ravene de 5 - 12 m și versanți cu pante accentuate, mai ales pe dreapta , de peste 25 - 30%, afectați de alunecări de teren relativ stabilizate. În aval de localitățile Boșteni și Sodomeni, albiile celor doi afluenți sunt adâncite în depozite loessoide ale teraselor imediat inferiore doar cu 2 - 5 m. După confluență, valea se lărgește generând pe dreapta un versant abrupt cu pante ce depășesc pe alocuri 20 - 30%, afectat local de surpări și alunecări stabilizate și relativ stabilizate. Versantul stâng al Siretului, se prezintă la nord de Blăgești sub forma unui abrupt cu orientare vestică, energie de relief de 145 m și pante variate de la 5 - 6 % la peste 25 - 30%, afectat mai ales la bază de alunecări de teren stabilizate și semiactive, iar local de forme minore de eroziune torențială. În partea cea mai de nord, versantul coboară spre lunca Siretului în trepte. În zona satului Blăgești, versantul este mai accesibil (pantă în jur de 10%) și stabil. Valorificarea actuală a versanților este diferită, în funcție de caracteristici (pantă, energie, procese de degradare) și de localizare în intravilan sau extravilan. În intravilan versanții sunt utilizați pentru construcții, în general acolo unde pantele sunt accesibile și cu stabilitate asigurată, fiind evitate zonele cu înclinări mai mari de 15% și cu degradări, care sunt folosite ca terenuri agricole sau spații plantate. În municipiul Pașcani versantul de racord al terasei cu lunca este utilizat mai intens chiar și în zonele cu pante accentuate, prin amenajări ale terenului, consolidări, plantații, deși problema stabilității lui nu este rezolvată. În extravilan versanții cu înclinări reduse și neafectați de degradări sunt utilizați agricol ca terenuri arabile, în timp ce versanții cu pante mari, cu eroziuni moderate și alunecări stabilizate sunt utilizați mai ales ca pășuni și local prin planțații forestiere. Zonele cu eroziuni torențial active și alunecări semiactive sunt trecute în categoria "neproductiv", așa cum este versantul stâng al Siretului la nord de Blăgești (baza acestuia), albiile ravenate ale văilor Gâștești, Boșteni și Văduțu și local versanții de pe dreapta ultimelor două văi. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 12 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 13

Luând în considerare caracteristicile versanților (pantă, energie, forme degradate) se pot diferenția două categorii: versanți cu dinamica slabă și moderată și cu dinamică accentuată. Versanții din prima categorie se caracterizează prin înclinări mici și medii de la 5 la 15%, energii de relief reduse și procese de degradare reprezentate prin eroziuni de suprafață și local torențiale. Versanții cu dinamică accentuată se caracterizează prin pante mari de peste 15% și chiar peste 20 - 30%, procese de degradare reprezentate prin eroziuni torențiale active și alunecări de teren stabilizate sau relativ stabilizate, surpări de taluze. B. Rețeaua hidrografică Teritoriul municipiului Pașcani dispune de un potențial hidrografic constituit din ape subterane, și ape de suprafață. Apele subterane Apele subterane întâlnite în teritoriu sunt de două categorii: ape subterane captive (sau de adâncime) și ape subterane libere. - Apele subterane captive includ strate acvifere sub presiune, acumulate în depozite sedimentare nesecționate de rețeaua hidrografică. Ele au caracter ascensional sau chiar artezian, au un bogat conținut în săruri solubile, fiind întălnite doar în foraje. Astfel, în forajul executat în lunca Siretului la Depoul CFR, s-a interceptat la cca. 30 m adâncime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un debit de 43.200 l/24 ore, puternic mineralizat. Analizele efectuate au caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată clorurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totală de 2,153 g/l. A fost utilizată de localnici în trecut în scopuri terapeutice, dar în prezent nu este folosită. - Apele subterane libere includ în principal strate acvifere freatice fără presiune, cantonate în depozite secționate de văi și care sunt influențate de condițiile climatice (precipitații). Aceste ape subterane pot fi grupate în următoarele unități hidrogeologice: - Ape subterane de luncă, întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii Siretului, dar și în luncile afluenților mai mari. În lunca Siretului se întâlnește un strat acvifer cantonat în nisipurile și pietrișurile din bază, precum și o serie de lentile acvifere discontinui cantonate în intercalațiile permeabile de la suprafață. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 13 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 14

Datorită caracterului ușor ascendent al apei din stratul acvifer bazal, precum și adâncimii reduse a lentilelor discontinui, apa subterană din luncă are un nivel hidrostatic ce variază între 1,0 și 4,0 m. La contactul cu versanții nivelul apei subterane este chiar mai ridicat (0,20 - 3,0 m), putând ajunge, în perioadele bogate în precipitații, la suprafața terenului. Debitele medii obținute prin pompare sunt în jur de 3 l/s (și chiar mai mult din stratul acvifer bazal), ceea ce a permis realizarea de captări pentru alimentări centralizate, așa cum este captarea Blăgești (în prezent, captarea nu funcționează din cauza colmatării puțurilor), sau pentru alimentări locale. Analizele chimice ale apelor subterane din luncă arată prezența unor concentrații mari de săruri și oxizi de fier. Din punct de vedere al agresivității față de cimentul Portland, apa prezintă local o agresivitate sulfatică foarte slabă. - Ape subterane de terase - cantonate în nisipurile și pietrișurile aluvionare ale acestora și întâlnite ca nivel hidrostatic la adâncimi cuprinse între 4 și 30 m. Cele mai mari adîncimi ale apelor subterane se găsesc în zona terasei inferiore de 20 - 30 m, unde nivelul hidrostatic apare la 14 - 25 m, scăzând ușor în zonele fragmentate de văile afluente. Aceste ape de la baza terasei inferiore sunt puse în evidență de numeroasele izvoare ce apar la zi la partea inferioară a versantului de racord cu lunca, și care au constituit surse locale de alimentare cu apă potabilă, unele în funcțiune și azi (sursa pentru S.C. "REMAR" S.A.). Unele izvoare sunt captate iar apa dirijată prin canale, altele alimentează micul iaz de agrement sau întrețin umiditatea luncii. În terasa următoare, apa subterană are nivelul hidrostatic mai ridicat, fiind întâlnită între 5 și 15 m, constituind sursă de alimentare pentru municipiul Pașcani (sursa Hăznășeni) și parțial pentru satele Boșteni, Sodomeni, Gâștești (fântâni). Pe terasele superioare apele subterane din nisipurile și pietrișurile acestora se află mai la suprafață (4 - 8 m) și constituie surse de alimentare pentru satele menționate, sau pentru văile care le fragmentează. În general, apele subterane din terase sunt destul de bogate și potabile, fiind utilizate ca atare pentru alimentări locale și centralizate. Astfel, sursa Hăznășeni, furnizează încă apă din puțuri forate și drenuri realizate în anii 1958 - 1965. - Apele subterane de interfluvii sunt cantonate în baza depozitelor eluviale care le acoperă pe alocuri, sau în intercalațiile permeabile ale substratului sarmațian, fiind întâlnite la adâncimi variabile (1 - 5 m), și având, în general, debite reduse. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 14 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 15

- Apele subterane de versanți sunt cantonate în intercalațiile nisipoase deluviale, având debite reduse, adâncimi variabile (1 - 10 m) și varianții ale nivelului hidrostatic, funcție de precipitații. În zonele de fragmentare a teraselor, apele subterane ce apar pe flancurile văilor sunt ape ce provin din nisipurile și pietrișurile de terasă, alimentând văile respective. Apele de suprafață Rețeaua hidrografică din teritoriul municipiului Pașcani, aparține bazinului Siretului și este formată din cursul mijlociu al râului Siret (cca. 11 km), cu afluenții săi de pe partea dreaptă - Gâștești, Fântânele, Boșteni, Văduțu, (după confluența lor - Hăznășeni sau Sodomeni) - precum și cu afluentul său pe stânga - cursul inferior al pârâului Hărmănești. Râul Siret se caracterizează printr-un curs meandrat cu direcție nord - sud, o pantă longitudinală relativ redusă sub 0,5 % și un debit mediu multianual de 36,8 m3/s la postul Lespezi. Regimul său hidrologic prezintă variații de nivele și debite, scurgerile cele mai mari producându-se în aprilie, mai, iunie, iar cele mai mici în ianuarie și noiembrie. Pe anotimpuri, cea mai mare cantitate de apă este vehiculată primăvara (42 %) și vara (33 %) ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor caracteristice acestei perioade. Debitul maxim înregistrat la punctul Lespezi a fost de 1140 m3/s în iulie 1969. Scurgerile maxime au avut ca efect negativ producerea de inundații în luncă, cu afectarea zonelor construite din oraș și din satele Lunca și Blăgești, ca și a zonelor agricole (cu excepția zonelor situate pe grinduri și terase de luncă. Scurgerile cele mai reduse se produc toamna (14 %) și iarna (12 %), debitele minime lunare înregistrând valori de 4 - 7 m3/sec., în timp ce debitele minime zilnice ajung la 2 - 3 m3/s (cu asigurări de 95 - 80 %). Pe afluenți se constată aceleași variații dar cu debite și nivele mai mici, scurgerile maxime ale acestora contribuind la creșterea volumului de apă al Siretului, accentuând pericolul inundațiilor în lunca acestuia. Pentru combaterea inundațiilor și a excesului de umiditate, au fost executate în zona orașului următoarele lucrări hidrotehnice: îndiguire mal drept râu Siret între Lunca și Blăgești, regularizare și îndiguire prin Fântânele, pârâu Gâștești și pârâu Hăznășeni, acumulare Pașcani (în finalizare), canale de desecare - drenaj în incinta îndiguită. C. Clima INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 15 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 16

Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de nuanță destul de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani între anii 1986 - 1996. Temperatura aerului Temperatura medie anuală este de 8,4 C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1 C și un minim mediu în ianuarie de - 2,7 C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se înregistrează între martie - aprilie (6,7 C) și aprilie - mai (5,8 C), iar descreșterile cele mai mari între octombrie - noiembrie (6,4 C) și septembrie - octombrie (5,0 C). Mediile lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt pozitive tot cursul anului, oscilând între 7,8 C și 21,3 C primăvara, între 24,3 C și 26,6 C vara, între 6,7 C și 21,3 C toamna și între 2,8 C și 1,2 C iarna. Media anuală a maximelor zilnice este de 14,1 C. Mediile lunare ale temperaturilor minime zilnice sunt negative în lunile de iarnă, precum și în martie și noiembrie. Valoarea cea mai scăzută se înregistrează în ianuarie (- 6,0 C), iar cea mai ridicată în iulie (14,0 C). Media anuală este de 3,7 C. Temperaturile maxime absolute au valori pozitive, cea mai scăzută fiind de 13,8 C în ianuarie 1991, iar cea mai ridicată fiind de 37,4 C în iulie 1988. Temperaturile minime absolute au valori negative din septembrie până în mai, cea mai scăzută atingând - 28,0 C în ianuarie 1997. Ambele caracteristici exercită influențe nefavorabile asupra solului, plantelor, instalațiilor hidroedilitare neprotejate, mai ales când persistența lor este mare. O particularitate a regimului termic o constituie frecvența zilelor cu temperaturi caracteristice, întâlnindu-se următoarea situație: - zile de iarnă, în care temperatura maximă este mai mică sau egală cu 0 C, au o frecvență anuală de 39,3 zile, cele mai numeroase fiind, cum e și firesc, iarna (11,6 - 12,1 cazuri); - zile de îngheț, în care temperatura minimă este mai mică sau egală cu 0 C, înregistrează o frecvență medie de 120,6 cazuri, cu un maxim în ianuarie de 27,6 cazuri; - zile de vară, în care temperatura maximă este egală sau mai mare de 25,0 C, au o frecvență anuală de 69,5 cazuri, cu un maxim în iulie de 22,1 cazuri; - zile tropicale, în care temperatura maximă este egală sau mai mare de 30 C, au o frecvență anuală de 16,2 cazuri, lunile iulie și august având 5,6 - 6,2 cazuri; INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 16 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 17

- nopți geroase, în care temperatura minimă este egală sau mai mică de - 10,0 C, au o frecvență anuală de 26,6 cazuri, cele mai numeroase fiind în decembrie și ianuarie (7,2 și respectiv 7,9 cazuri). O altă caracteristică a regimului termic este înghețul, primul producându-se în medie după 15 octombrie, iar ultimul la mijlocul lunii aprilie. Cel mai timpuriu îngheț de toamnă are loc în septembrie și cel mai târziu în noiembrie, iar cel mai timpuriu îngheț de primăvară are loc în martie și cel mai târziu în mai. Umezeala relativă a aerului are o valoare medie anuală de 82%, cu un maxim în perioada noiembrie - ianuarie (87 - 88%) și un minim în perioada caldă a anului (74 - 77%). Zilele cu umezeală relativă mai mică sau egală cu 30% (zile uscate) cu o frecvență medie anuală redusă, (13,0 cazuri), în timp ce zilele cu umezeală relativă mai mare sau egală cu 80% (zile umede) au o frecvență anuală apreciabilă (96,5 cazuri), cele mai numeroase fiind iarna (11,3 - 18,6 cazuri). Nebulozitatea are o valoare medie anuală de 6,0 zecimi, cu un maxim în decembrie (7,2 zecimi) și un minim în august (4,4 zecimi). Numărul mediu anual al zilelor cu cer noros (nebulozitate între 3,6 și 7,5 zecimi) este de 208,8, al celor cu cer acoperit (nebulozitate între 7,6 și 10,0 zecimi) este de 115,4, iar al celor cu cer senin (nebulozitate între 0 și 3,5 zecimi) de numai 46,8. În cursul anului distribuția acestor zile este neuniformă, frecvența mai mare a zilelor senine fiind în perioada iulie - octombrie, a zilelor noroase în perioada mai - iulie, iar a zilelor acoperite în perioada octombrie - aprilie. Precipitațiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându-se în luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm). Aportul principal la volumul mediu multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparații cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna (11%). Neuniformitatea precipitațiilor este evidențiată și prin abaterile anuale sau lunare față de valoarea medie. Astfel cea mai mare cantitate anuală a înregistrat o valoare de 741,9 mm în 1991, iar cea mai mică, o valoare de 325,4 mm în 1986. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 17 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 18

Cea mai mare cantitate medie lunară a fost de 164,3 mm în august 1991 (față de media lunii de 63,5 mm), iar cea mai mică valoare medie lunară a fost de 2,1 mm în ianuarie 1989 (față de media lunii de 17,2 mm). Cea mai mare cantitate medie lunară a lunii iunie a fost de 142,2 mm, mai mult cu 50,6 mm față de media lunară. Abundența precipitațiilor este evidențiată prin cantitatea maximă căzută în 24 ore, cea mai mare valoare fiind înregistrată în septembrie 1989, respectiv 62,8 mm. Valori mari ale acestui parametru se înregistrează din mai până în septembrie, când depășesc frecvent 40 mm. Cantitățile mari de precipitații, mai ales cele care cad vara sub formă de averse torențiale, produc prejudicii asupra terenului în pantă prin activizarea eroziunii de suprafață și în adâncime, iar asupra terenurilor plane din lunci prin exces de umiditate și inundații. Zonele construite situate pe aceste terenuri pot fi, de asemenea, afectate. Numărul mediu de zile cu precipitații (cantități egale sau mai mari de 0,1 mm) are o frecvență anuală de 127,6 zile cele mai numeroase cazuri înregistrându-se în iunie (14 zile), iar cele mai puține în octombrie (7,4 zile). În perioada rece a anului cea mai mare parte a precipitațiilor cad sub formă de ninsoare. În medie, prima ninsoare se produce la mijlocul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la mijlocul lunii martie. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 66,7, iar grosimea medie a acestuia este de 40 cm. Caracteristic pentru regimul pluviometric al zonei este și fenomenul de secetă, caracterizat fie printr-un deficit de precipitații, fie prin absența acestora un timp mai îndelungat. În mod obișnuit secetele se produc la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august, prelungindu-se până în septembrie, dar pot avea loc și în alte perioade ale anului. Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Din analiza datelor privind elementele de vânt, se constată că frecvența medie anuală cea mai mare o au masele de aer din direcția nord (14,8%), urmate de cele din direcția nord - vest (11,0%) și sud - est (7,0%). Pe celelalte direcții vânturile înregistrează frecvențe reduse, cele mai mici fiind dinspre sud - vest (0,8%), nord - est (1,2%) și vest (1,8%). Calmul atmosferic are o valoare foarte mare (56,5%), indicând condiții de adăpost aerodinamic. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 18 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 19

Pe anotimpuri se constată aceleași dominanțe, cu mici diferențieri. Astfel primăvara circulația se menține dominantă dinspre nord, ceva mai intensificată (15,6%); la fel și dinspre nord - vest (11,8%) și sud - est (8,1). Vara, frecvența vânturilor din nord este cea mai pronunțată (18,9%), se menține cea dinspre nord - vest (11,4%), dar scade cea din sud - est (4,2%). Toamna, circulația dinspre nord se reduce (11,3%), ca și cea dinspre nord - vest (9,8%), dar se menține aproape la valoare anuală circulația din sud - est (7,2%). Iarna vântul dominant este tot cel dinspre nord dar în frecvență, mai mică decât media anuală (13,5%); se reduce ușor frecvența dinspre nord - vest (10,9%) și crește ușor cea dinspre sud - est (7,3%). Calmul atmosferic are o frecvență medie anuală de 56,5%, mai mare toamna (61,7%) și mai mică primăvara (49,8%), menținându-se aproape de valoare anuală vara (57,7%) și iarna (56,7%). Viteza vânturilor prezintă valorile medii anuale cele mari pe direcțiile nord - vest (4,6 m/s), sud - vest (4,1 m/s) și vest (4,0 m/s), înregistrându-se valori crescute și dinspre nord (3,6 m/s), sud - vest (3,6 m/s), sud (3,8 m/s). Pe anotimpuri cele mai mari viteze medii se înregistrează primăvara și iarna. Fenomenele meteorologice mai importante care se produc mai frecvent în zona Pașcani sunt: - ceața - cu o frecvență medie anuală de 34,6 zile, cel mai mare număr de cazuri producându-se iarna în ianuarie (7,5 zile), iar cel mai mic număr de cazuri în iunie (0,1). Cazuri frecvente se consemnează și în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și ianuarie (4,9 zile); - aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile, cele mai numeroase cazuri înregistrându-se în decembrie (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2 zile) și martie (18,6 zile); - viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie; - poleiul se produce cu o frecvență anuală de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1,3 zile), decembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile); - orajele sunt caracteristice mai ales zilelor de vară când numărul de zile sunt peste 4 (4,2 zile în iunie și 4,5 zile în iulie). Frecvența medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile. Trebuie menționat faptul că datorită amplasamentului stației meteo Pașcani în apropierea unui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor mai coborâtă decât orașul (237 m), este posibilă o influențare a înregistrărilor unor elemente climatice, așa cum este de exemplu vântul, (respectiv frecvența foarte mare a calmului atmosferic). Zone microclimatice INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 19 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 20

Datorită diversității condițiilor naturale și mai ales a reliefului, pe fondul climatic menționat se pot diferenția mai multe zone cu particularități distincte, numite microclimatice: - Microclimatul luncii Siretului - caracterizat prin temperaturi mai scăzute și diferențe termice mai mari, umezeală mai crescută, fenomene frecvente de inversiune termică, cețuri și brume, o dinamică activă a vânturilor, precipitațiilor relativ mai puține. - Microclimatul de terase inferiore și interfluvii joase - caracterizat în general prin valorile elementelor climatice menționate, înregistrate la stația meteo Pașcani. - Microclimatul de versanți însoriți - întâlnit pe flancurile cu expoziție sudică, sud - vestică și caracterizat printr-o insolație mai mare și temperaturi mai crescute, umezeala mai redusă, precipitații mai puține, dinamică redusă a maselor de aer. - Microclimatul de versanți slab însoriți - întânit pe flancurile cu expunere nordică, nord - estică și estică și caracterizat prin temperaturi mai scăzute ca urmare a însoririi mai slabe, precipitații mai bogate, umezeală mai mare, circulație activă a vânturilor, durată mai mare a brumelor și înghețului. - Microclimatul de terase superioare și platouri înalte - caracterizat prin temperaturi mari scăzute, precipitații mai bogate, expunere la vânturi. D. Caracteristicile geotehnice Relieful dintre Orogenul Carpatic și Valea Nistrului constituie o singură unitate morfologică, respectiv Podișul Moldovei. În cadrul Podișului Moldovei (suprapus Platformei Moldovenești), relieful este modelat, în principal, pe rocile sarmațiene: arenite (nisipuri și gresii), rudite (pietrișuri și conglomerate cu dezvoltare limitată, mai ales la contactul cu uscatul carpatic), argile, siltite, calcare (oosparite, bisparite, recifale), la care se adaugă intercalații reduse de tufuri, diatomite. Depozitele sarmațiene (ca și întreaga cuvertură presarmațiană și postsarmațiană), din Podișul Moldovei, se afundă spre vest, în fața Orogenului Carpatic. Concomitent cu afundarea (în trepte sau progresivă) crește și grosimea depozitelor sarmațiene de la 600-700 m (în est) la 3000m (în vest). În opoziție cu afundarea, terenurile sarmațiene (și cele presarmațiene și postsarmațiene) prezintă o ușoară înclinare (7-8 m/km, în medie) spre sud-est. Fenomenul, remarcat de Cobâlcescu (1883) și confirmat de toți cercetătorii se datorează unei înălțări diferențite (mai accentuată în nord- vest), realizată în mișcările valahe, după Romanianul mediu și înainte de acumularea depozitelor loessoide. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 20 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 21

Substratul geologic, cât și evoluția paleogeografică sunt asemănătoare. Formatiunile neogene sunt predominante incluzand depozite cuaternare nesemnificative. Majoritatea rocilor parentale sunt friabile si susceptibile la influenta factorilor climatici si antropici. Alternarea straturilor de argile impermeabile cu straturi de nisipuri fine, usor permeabile, contribuie la manifestarea activa a alunecarilor de pamant in aceasta zona. Din punct de vedere geologic zona este alcătuită din două componente soclu (fundamental cristalin) și cuvertura, fiecare reflectă stadii diferite de evoluție: o etapă mobilă de geosinclinal, în care s-au manifestat procese geodinamice, și o etapă de stabilitate platformică, în care depozitele acumulate în mai multe cicluri n-au fost deformate plicativ. Un aspect geomorfologic, caracteristic dealurilor și colinelor din Podișul Moldovei, este prezența cuestelor, la majoritatea văilor subsecvente, cu fruntea spre N. Ioniță (2000), care a aprofundat această problemă, a observat că extinsă în cazul văilor consecvente (pe direcția nord-sud), cueste cu fruntea spre vest, însă în amplitudine mai redusă. Din analiza caracteristicilor geo-hidromorfologice ale terenului, pentru indicarea condițiilor de fundare și regimul de înălțime, teritoriul orașului a fost zonificat din punct de vedere geotehnic, astfel: • Terasa superioară a râului Siret, care se află la cca. 40 m deasupra nivelului terasei inferiore, se prezintă sub forma unui "platou", cu pante reduse. • Terasa inferioară a râului Siret, se prezintă sub forma unei fâșii late, de cca. 1,5 - 2,0 km, în lungul albiei Siretului. Această terasă, este relativ plană, iar pe suprafața sa, se mai întâlnesc zone mlăștinoase (vechi meandre părăsite ale Siretului), cu vegetație caracteristică. • Zona de racord dintre cele două terase (zona de coastă), este formată de versanții celor doi afluenți ai Siretului, respectiv pârâul Hășnășeni și pârâul Fântânele. Satele componente - Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și Sodomeni, se dezvoltă pe terasele și pe văile Siretului, și ale afluenților săi (pârâul Sodomeni și pârâul Gâștești), cât și pe versanții acestora, ce sunt afectați de fenomene de eroziune și chiar de alunecări active. Formațiunile sarmațianului se întâlnesc la adâncimi de peste 10 m (în șesul Siretului, pe terasa inferioară), respectiv peste 26 m (pe zona de platou pe terasa superioară a Siretului). Tectonica regiunii INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 21 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 22

Paleotectonica regiunii, a fost foarte activă, dovadă în acest sens o constituie "căderea în trepte" către Carpații Orientali a Marii Platforme Ruse. Tectonica postumă, a fost mai slabă, ea nereușind să deranjeze structura "monoclinală", favorizând numai "boltiri" foarte largi cât și căderi neînsemnate ale stratelor. Seismicitatea regiunii Cutremurele din această regiune, nu se datorează unor linii tectonice locale, ele fiind condiționate în special de epicentrul cantonat în zona Vrancea. Conform Normativ P100-2013, teritoriul propus, face parte din zona seismică "E", căreia îi corespunde: Conform prevederilor Hărții zonării României în termeni de valori de vârf ale accelerației pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 225 ani ( Codul de proiectare seismică P100-1/2012) terenurile din municipiul Pașcani – județul Iași se caracterizează prin: -valoarea de vârf a accelerației pentru cutremure ag = 0,25g; - perioada de control ( colț ) a spectrului răspuns Tc = 0,7s.Având în vedere gradul mare de seismicitate a regiunii, este necesar a se lua în proiectare și execuție, măsuri constructive speciale, conform normelor actuale: STAS 11.100/1-92; P 100/2013; În stabilirea gradului de seismicitate, la proiectarea unei construcții întro anumită zonă seismică, se admit variații ±1 grad, față de cel stabilit prin norme. Adâncimea de îngheț Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheț a zonei, este de 1,10 m, față de suprafața terenului. Stabilitatea terenului - accidente de teren Teritoriul municipiului se dezvoltă pe o parte din șesul din dreapta râului Siret, și pe terasa înaltă a acestui râu; racordarea între aceste zone, se face printr-un relief de coastă (versanți), a căror pante de racordare sunt relativ mari (10 - 15%). Pantele mai accentuate, se află pe ambele flancuri ale pârâului Fântânele (care se găsește în partea de N - NV) și pe flancul drept al pârâului Hășnășeni (care se găsește în partea de S - SE a teritoriului). Prospecțiunile geotehnice executate anterior în zona centrală a municipiului, au identificat numeroase accidente subterane (umpluturi neomogene; beciuri; hrube; conducte vechi etc.) până la adâncimea de 5,0 m, ceea ce scoate în evidență perioade succesive în dezvoltarea orașului. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 22 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 23

De asemenea, în șesul Siretului, pe terasa inferioară a acestuia, se întâlnesc vechi cursuri și meandre părăsite ale acestui râu, care actualmente se prezintă sub formă de bălți și zone mlăștinoase, cu vegetație caracteristică. Hidrologia zonei Rețeaua hidrografică a zonei, este formată din râul Siret, respectiv afluenții săi: pârâurile Hășnășeni, Fântânele, Sodomeni, Gâștești. Aceste cursuri - parțial regularizate - vor trebuie amenajate, prin lucrări hidrotehnice și hidroameliorative în vederea eliminării excesului de umiditate. Cursurile neregularizate încă, vor trebui regularizate, în scopul evitării pericolului inundațiilor. Prin lucrări antierozionale și de consolidare, se va asigura stabilitatea versanților Siretului, în zona satului Blăgești, pe zonele afectate de fenomenele de alunecare. Zonarea valorilor de referință ale presiunii dinamice a vântului, qb în kPa, având IMR=50 ani Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 23 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 24

Adâncimea maximă de îngheț se consideră a fi intre –(0.80÷0.90) m de la cota terenului natural sau amenajat, conform STAS 6054-77. Harta cu adâncimile de îngheț Concluzii ale studiului geotehnic, intocmit de dl ing. Gh Ulinici: Amplasamentul este situat în zona vestică a municipiului Pașcani, pe Terasa a II-a a Râului Siret, are stabilitate generală și locală și se încadrează din punct de vedere geomorfologic în Unitatea Culoarul Siretului. Suprafața terenului este înclinată cu o pantă de cca 6%, astfel ca asigură evacuarea apelor provenite din precipitații fiind înlăturat pericolul de inundare a amplasamentului. Din punct de vedere geotehnic, pe amplasament se semnalează prezența formațiunilor de vârstă cuaternară și sarmațiană în următoarea succesiune: -în suprafață, sub stratul de sol vegetal cenușiu-cafeniu cu grosime de 0,6 ÷ 0,7 m se găsește un strat de praf argilos loessoid galben și galben-cafeniu plastic consistent sensibil la umezire grupa B cu grosimi de 3,5 ÷ 3,8 m care înspre zona aval trece lateral în argilă prăfoasă loessoidă galbenă și galbenăcafenie plastic consistentă sensibilă la umezire grupa A.; -urmează în continuare spre adâncime o argilă cafenie-galbenă cu zone prăfoase ruginii plastic vârtoasă sprte plastic consistentă care deasemenea trece lateral în praf argilos galben-cenușiu cu incluziuni fin nisipoase ruginii, plastic consistent și praf nisipos argilos cafeniu cu inluziuni nisipoase fine ruginii, plastic consistent. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 24 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 25

Caracteristici macroseismice. Conform prevederilor Hărții zonării României în termeni de valori de vârf ale accelerației pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 225ani ( Codul de proiectare seismică P100-1/2012) terenurile din municipiul Pașcani – județul Iași se caracterizează prin: -valoarea de vârf a accelerației pentru cutremure ag = 0,25g; - perioada de control ( colț ) a spectrului răspuns Tc = 0,7s. Adâncimea maximă de îngheț este 1,10 m de la suprafața terenului (STAS 6054 -77). Încărcările date de vânt. Conform Codului de proiectare CR 1-1-1-2012, presiunea de referință a vântului pentru amplasamentul care face obiectul prezentului studiu este 0,7 kPa, mediată pe 10 minute la 10 m, pentru un interval mediu de recurență de 50 ani. Încărcările date de zăpadă. Conform Codului de proiectare CR 1-1-3-2005, încărcarea din zăpadă în localitatea Pașcani este de 2,5 kN/m2, pentru un interval mediu de recurență de 50 ani. Categoria geotehnică și riscul geotehnic Având în vedere prevederile din Normativul NP 074-2007, s-a determinat categoria geotehnică în care poate fi încadrat sistemul construcție-teren, utilizând următoarele criterii prevăzute în acest act normativ: - condiții de teren – teren dificil de fundare 6 puncte; - apa subterană la 3,8 m adâncime, fără epuismente 1 punct; - construcție de importanță normală 3 puncte; - vecinătăți fără riscuri 1 punct; - valoarea de vârf a accelerației pentru cutremure ag = 0,25g 2 puncte. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 25 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 26

A rezultat un total de 13 puncte, ccea ce conferă sistemului categoria geotehnică 2, iar riscul geotehnic este moderat. PROSPECȚIUNI DE TEREN ȘI ÎNCERCĂRI DE LABORATOR . INTERPRETARE REZULTATE După cum s-a menționat anterior, pe arealul amplasamentului s-au executat 5 foraje la adâncimea de 6 m, care au permis recoltarea de probe din teren tulburate și netulburate. Acestea au fost supuse analizelor și încercărilor specifice de laborator, rezultatele acestor analize fiind prezentate în planșele SG2 ÷SG6. Din interpretarea rezultatelor analizelor de laborator se pot afirma următoarele: în suprafață, sub stratul de sol vegetal cenușiu-cafeniu cu grosime de 0,6 ÷ 0,7 m se găsește un strat de praf argilos loessoid galben și galben-cafeniu plastic consistent sensibil la umezire grupa B cu grosimi de 3,5 ÷ 3,8 m care înspre zona aval trece lateral în argilă prăfoasă loessoidă galbenă și galbenăcafenie plastic consistentă sensibilă la umezire grupa A.; -urmează în continuare spre adâncime o argilă cafenie-galbenă cu zone prăfoase ruginii plastic vârtoasă sprte plastic consistentă care deasemenea trece lateral în praf argilos galben-cenușiu cu incluziuni fin nisipoase ruginii, plastic consistent și praf nisipos argilos cafeniu cu inluziuni nisipoase fine ruginii, plastic consistent. Hidrogeologie. Apa subterană a fost determinată adâncimea de 4,3 ÷ 4,6 m în zona amonte, respectiv 3,8 ÷ 4,2 m în zona aval a amplasamentului propus pentr amenajarea cimitirului. Strada Grigore Ureche delimitează amplasamentul de un pârâu care curge pe direcția sud-nord și care prezintă malul stâng sub forma unui povârniș; această formă de relief este favorabilă aflorării apei subterane sub formă de izvoare, motiv pentru care recomandăm ca o dată cu amenajarea cimitirului să fie regularizat pârâul în cauză pe o distanță de minimum 25 m atât în amonte cât și în aval de limita estică a terenului alocat pentru amenajarea cimitirului. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 26 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 27

Capacitatea portantă a terenului. A fost calculată la starea limită de deformații, conform precizărilor din STAS 3300/1-85 și 3300/2-85, utlizându-se valorilor indicilor geotehnici din fișele forajelor F1÷F5 și considerând adâncimea de fundare Df = minimum 1,5 m de la suprafața terenului amenajat, conform precizărilor din Normativul NP 125-2010. S-au obținut următoarele valori: -pentru stratul de praf argilos loessoid sensibil la umezire: p.plastic = 130 kPa; p. critic = 170 kPa; -pentru stratul de argilă prăfoasă loessoidă sensibilă la umezire: p.plastic=140 kPa; p. critic =180 kPa Condiții de fundare. Obiectivele din cadrul amenajării cimitirului pe amplasamentul propus pe strada Grigore Ureche din municipiul Pașcani vor fi fundate la adâncimea de minimum 1,5 m, iar lățimea tălpilor nfundațiilor va fi minimum 60 cm, conform precizărilor Normativului NP 125-2010 prin care se reglementează fundarea construcțiilor pe terenuri sensibile la umezire. Stâlpii de susținere ai împrejmuirii pot fi fundați și la adâncimea de minimu 1m, cu încastrarea în terenul bun de fundare ( praf argilo loessoid, argilă prăfoasă loessoidă ) minimum 20 cm. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI Amplasamentul alocat pentru amenajarea unui cimitir, situat pe strada Grigore Ureche din municipiul Pașcani are stabilitate generală și locală și nu este inundabil. Nivelul apei subterane pe arealul amplasamentului a fost interceptat la adâncimi de 4,3 ÷ 4,6 m în zona amonte, respectiv 3,8 ÷ 4,2 m în zona aval. Strada Grigore Ureche delimitează amplasamentul de un pârâu care curge pe direcția sud-nord și care prezintă malul stâng sub forma unui povârniș; această formă de relief este favorabilă aflorării apei subterane sub formă de izvoare, motiv pentru care recomandăm ca o dată cu amenajarea cimitirului să INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 27 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 28

fie regularizat pârâul în cauză pe o distanță de minimum 25 m atât în amonte cât și în aval de limita estică a terenului alocat pentru amenajarea cimitirului. Construcțiile care vor desevi cimitirul vor fi fundate la adâncimea de minimum 1,5 m, iar lățimea tălpilor nfundațiilor va fi minimum 60 cm, conform precizărilor Normativului NP 125-2010 prin care se reglementează fundarea construcțiilor pe terenuri sensibile la umezire. Stâlpii de susținere ai împrejmuirii pot fi fundați și la adâncimea de minimu 1m, cu încastrarea în terenul bun de fundare ( praf argilos loessoid, argilă prăfoasă loessoidă ) minimum 20 cm. Pentru realizarea aleilor, se va decapa solul vegetal pe o adâncime de minimum 40 cm și se va realiza o infrastructură de piatră spartă compactată pe grosimea de minimum 20 cm, peste care se va continua cu un strat de balast vibrocompactat și îmbrăcăminte asfaltică, sau după caz, pavele pozate pe un strat de nisip de 5÷7 cm grosime. Modulul de deformație liniară pentru infrastructura de piatră sparta compactată este 100 Mpa, iar pentru infrastructura de balast vibrocompactat are valoarea de 200 daN/cm2. La proiectarea și realizarea lucrărilor de proiectare și execuție se vor avea în vedere următoarele norme în vigoare: normativele P 100/1-2012, NP1252010, PD 177-2001, C242-93, C29-85, STAS 1339-79, STAS 2914-84, STAS 6400-84, STAS 6054-77, STAS 9850-89, Nomativul P130 – 1999. Această enumerare nu este limitativă, ea va fi completată cu eventualele noi legiferări care pot apare între timp și cu măsurile specifice locale. Terenul prezinta stabilitate generala si locala, nefiind afectat de degradari erozive sau alunecari si nu prezinta probleme de stabilitate. In acelasi timp, constructiile din jurul amplasamentului nu prezinta fisuri sau degradari vizibile. Nu este supus inundatiilor si viiturilor de apa si nu prezinta accidente subterane. Nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi de grosimi mari. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 28 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 29

2.4 Circulatia In prezent accesul la parcelele studiate se realizeaza de pe strada Grigore Ureche (pe latura de Vest). 2.5 Ocuparea terenurilor Terenul studiat este proprietatea Municipiului Pascani BILANT TERITORIAL EXISTENT mp % Suprafata totala teren 6.687,00 100,000 Suprafata intravilan 0,00 0,00 Suprafata extravilan 6.697,00 6.697,00 Din Suprafata construita 0,00 0,000 care Suprafata alei, carosabil 0,00 0,000 Terenuri agricole 6.697,00 100,000 Terenul studiat este in extravilanul Municipiului Pascani, dezvoltat coliniar pe directia estica cu terenul intarvilan reglamentat prin PUG municipiul Pascani ca UTR 58 – GC1 – zona pentru gospodariri comunale - amenajari de cimitire, putand fi incadrat in zona de reglementari urbanistice: UTR - GC1- gospodarie comunala, zona cimitirelor; Disfunctionalitatile pe care terenul le prezinta sunt urmatoarele: - Accesul este ingreunat datorita accesului dificil ce se realizeaza pe strada Grigore Ureche. - In prezent nu sunt asigurate trotuare pentru circulatia pietonala; - Parcelele vecine au preponderant destinatie agricola (cu exceptia parcelei dinspre est) 2.6 Echiparea edilitara In prezent, zona este deservita de urmatoarele utilitati: apa potabila, si electricitate la capatul dinspre est. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 29 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 30

2.7 Probleme cu mediu Zona in care se incadreaza terenul este lipsita de factori majori de poluare. Nu exista pericolul degajarii de noxe sau elemente care sa puna problema protectiei mediului. Prin interventiile propuse prin acest P.U.Z. – privind ocuparea terenului studiat cu functiune de cimitir si functiuni complementare acestora (cai de acces si comunicatii, retele tehnico-edilitare - alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaz, alimentare cu energie electrica, retele de telefonie) – zona se va transforma din teren agricol in zona amenajata. Amplasarea terenului la extremitatea nord-vestica a municipiului este propice pentru dezvoltatrea cimitirului, putandu-se respecta usor zona de protective de 100 de metri pana la cea mai apropiata locuinta prevazuta prin PUG si Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare. 2.8 Optiuni ale populatiei Propunerea facuta se inscrie in dezvoltarea urbanistica a zonei, ca fiind zona destinata cimitirelor. Aspectul si functionarea intregii zone se vor imbunatati odata cu realizarea obiectivului propus (reorganizarea circulatiilor auto si pietonale, parcari, spatii verzi, etc.). 3 – PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1 Concluzii ale studiilor de fundamentare La momentul elaborării acestui PUZ, terenul studiat este in totalitate in extravilanul Municipiului Pascani, nefiind reglementat prin nici o documentatie de urabnism. Se impune realizarea documentatiei, Plan Urbanistic Zonal, care propune introducerea in intravilanul Municipiului Pascani a intregului teren studiat si stabilirea regimului tehnic de construibilitate (utilizare functionala, modul de ocupare a terenului, aliniamente, regimul de inaltime si accesele pe parcela). In incinta se vor amenaja accese, drumuri de incinta si parcari, spatii verzi si o platforma pentru colectarea deseurilor menajere. Accesul auto si pietonal pe parcelele studiate se va realiza prin intermediul strazii Grigore Ureche din partea de vest. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 30 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 31

3.2. Prevederi ale PUG aprobat Trenul studiat fiind amplasat in continuarea terenului intravilan reglementat prin PUG ca - UTR 58 - GC1 - Zona de gospodarie comunala – Amenajari cimitire va prelua carateristicile acestuia care sunt: A. Prescriptii generale: 1. Tipuri de subzone functionale: • GC1 - zona cimitirelor Localizare: in UTR-urile 6, 15 si 58 2. Functia predominanta a zonei: - gospodarie comunala 3. Functii complementare admise zonei: - functia de protectie, spatiu verde, perdele de protectie in cazul cimitirelor; - pentru platforme de gunoi functia specifica. B. Utilizarea functionala: 1. Utilizari permise: - cimitire - functie specifica; - platforme de gunoi amenajate - functia specifica. 2. Utilizari permise cu conditii: - cimitire - agricultura numai in zona de protectie, constructii de cult cu respectarea specificului. 3. Interdictii temporare de construire: - nu este cazul. 4. Interdictii permanente de construire: • in raport cu zona functionala: - orice fel de constructie si amenajari cu exceptia lucrarilor de utilitate publica pentru care au fost rezervate terenurile. C. Conditii de amplasare si conformare: 1. Amplasare si retrageri obligatorii: INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 31 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 32

a) Amplasament: - cimitire la marginea localitatilor; - platforme de gunoi pe amplasamente la 1000 m fata de intravilan; - depozite de gunoi si closete in gospodarii la min. 30 m fata de sursele de apa (fântâni). b) Fata de punctele cardinale: - pentru constructiile de cult asociate cimitirelor, orientarea este data de specificul cultului. c) Fata de drumurile publice: - amplasarea este permisa cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor. d) Fata de ape: - in asa fel incât sa nu polueze pânza de apa freatica subterana sau de suprafata si la o distanta de minim 30 m fata de albia minora; - fosa septica se amplaseaza la min. 30 m fata de fântâni. 2. Alte conditii de amplasare si conformare: - orice alte conditii de amplasare si conformare se stabilesc in baza documentatiei de urbanism (P.U.Z.) si / sau a unor studii de specialitate. 3.3 Valorificarea cadrului natural Prin P.U.Z. se propune extinderea functiunii de cimitir aprobata prin PUG municipiul Pascani si asigurarea unor circulatii auto si pietonale care sa asigure circulatia interioara pe parcela. Investitia propusa se inscrie in caracterul urbanistic al zonei si va contribui la ridicarea calitatii intregului amplasament. La amplasarea constructiilor in parcelele de teren se va tine seama de orientare fata de punctele cardinale, panta locala, existent retelelor electrice aeriene existente pe teren dar si de aliniamentele prevazute. 3.4 Modernizarea circulatiei Se propune modernizarea strazii Grigore Ureche pentru a facilita accesul auto si pietonal dinspre vest Organizarea circulatiei in interiorul perimetrului aferent P. U.Z.-ului INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 32 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 33

S-a urmarit: • folosirea de materiale durabile pentru infrastructura drumurilor; • asigurarea de accese carosabile directe intre parcele si drumul de acces cu respectarea relatiilor si a gabaritelor functionale care sa permita accesul facil al autovehiculelor de interventie: pompieri, salvare, politie; • amenajare de locuri de parcare. Dimensionarea parcarilor se face in conformitate cu normele in vigoare prin asigurarea unui grad de acoperire corespunzator. Parcarea autoturismelor se va face numai in locuri special amenajate in incinta proprietatii. Circulatia principala in cadrul incintei se organizeaza pe directia est vest, impusa de forma parcelei. Parcarea autovehiculelor se va face pe parcela de la vest (nr cad 64.167 in suprafata de 730 mp). Accesul auto se va face doar ocazional in incinta cimitirului. Circulatia este organizata astfel:  Un traseu longitudinal pe axa est-vest, cu latime de 7 metri ce se bifurca inaintea zonei prevazute pentru capela in doua alei cu sens unic de cate 5 metri.  Bretele laterale de acces auto intre parcele, cu latime de cate 5 metri fiecare  alei pietonale de cate 3,00 metri fiecare pentru accesul catre locurile de veci. Organizarea circulatiei si a parcarilor se va face in conformitate cu legislatia in vigoare cum ar fi Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 49/1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, Normativul P 132/93 pentru proiectarea parcajelor de autoturisme in localitatile urbane, HGR 537/2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor, ORDIN 3384/2013 pentru aprobarea reglementarilor tehnice a Normativului privind acustica in constructii si zone urbane, indicativ C125/2013. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 33 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 34

3.5 Zonificarea functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici Terenul studiat va deveni in intregime in intravilanul Municipiului Pascani si datorita caracterului general al zonei poate fi incadrat in zona de reglementari urbanistice: UTR 1 – GC1- zona de gospodarire comunala- zona cimitirelor; Reglementari tehnice pentru folosirea parcelelor : Modul de repartitie a locurilor de veci in asezare simpla, dubla sau pentru personalitati se va stabi la faza de proiect tehnic, in concordanta cu tema de proiectare si cu solicitarile venite dinspre parohiile locale care vor folosi cimitirul. Locuri de veci diferențiate astfel: - A. în serie pentru adulți de 2,50 x 1,20 m, având 0,46 distanță între ele, respectiv 0,5 m la capăt - B. în serie pentru copii de 1,50 x 0,75 m, spații 0,5 lateral și capăt (2 x 1,25); locuri/parcela - C. grupate câte 2 de 2,40x2,50 (2,40 x 5,00;), 2. Locuri de veci pentru personalități (ce se atribuie de instituțiile abilitate legal) 2,50 x 1,50 m fiecare + 1 m pe toate laturile 3. Locuri pentru urne (dacă există cerere reală, bisericile creștine - BOR, RC, etc. nu susțin acest mod de înmormântare). 4. Loturi pentru cavouri familiale - clădire 5x5 m D+P sau P 5. Clădirea centrală, D+P+M . Amplasată în zona intrării principale, ea adăpostește în esență 3 categorii de funcțiuni: A - ceremoniile funerare cu sală principală de cca100 mp (divizabilă 2 x 50 mp); 2 săli de 50 mp + spații pentru servicii, vestiare, activități anexe etc., camere frig etc. B - birouri, administrația cimitirului, vestiare pentru personal, grupuri sanitare pentru angajati si vizitatori, spații anexe etc. C - încăperi pentru prestații și activități comerciale specifice (florărie, pietrari, magazine accesorii funerare, birouri etc. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 34 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 35

6. Clădire pentru activități anexe. 7. Capelă pentru ceremonii religioase ecumenice (sau funerare) amplasate la intersecția drumurilor majore din cimitir, P, Toate clădirile au categoria de importanță C-D, clasa de importanță III-IV, GRF I-II, fără spații aglomerate (maxim 140 persoane concomitent).  SECȚIUNEA I : UTILIZAREA FUNCȚIONALĂ ART. 1 – UTILIZĂRI ADMISE - cimitire cu spatii de folosinta publica (capela, spatii administrative, platforme gospodaresti, parcari) ART. 2 – UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI - se admit funcțiuni comerciale și sevicii profesionale cu condiția ca suprafața acestora să nu depășească 200 mp ADC, să nu genereze transporturi grele și să nu afecteze liniștea, securitatea și salubrizarea zonei; se recomandă ca functiunile sa fie complementare cimitirului – servicii funerare, vanzare de obiecte de cult si accesorii pentru serviciul funerar, florarii, servicii mestesugaresti anexe, spatii pentru ceremonii conexe ; ART. 3 – UTILIZĂRI INTERZISE - funcțiuni comerciale și servicii profesionale care depășesc suprafața de 200 mp ADC, generează un trafic important de persoane și mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare; - activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat (peste 5 autovehicole mici pe zi sau transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare și producție, prin deșeurile produse ori prin programul de activitate; - servicii si comert care sa satraga zgomot (restaurante, baruri, terase, comert en-gros, etc) - construcții provizorii de orice natură; - depozitare de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deșeurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice; - activități care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din circulațiile publice sau din instituțiile publice; - autobaze și stații de întreținere auto; INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 35 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 36

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de pe parcelele adiacente; SECȚIUNEA II : CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR Art. 4 – CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEȚE, FORME, DIMENSIUNI) - Dimensiunile se păstrează și în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.), noile parcele cu dimensiuni și suprafețe mai mici ca cele anterior specificate nefiind construibile. ART. 5 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT - Se va pastra o aliniere de minim 10 metri de la limita proprietatii; Art. 6 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE PARCELELOR - 3,00 m fata de limitele de proprietate; ART. 7 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAȚĂ DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELĂ - Distanța între clădiri va fi de minim ½ din media inaltimilor maxime a constructiilor dar nu mai putin de 3,0 m. ART. 8 – CIRCULAȚII ȘI ACCESE - Accesul auto in incinta cimitirului se poate face doar ocazional, in special de autoturisme pentru transportul funerar; ART. 9 – STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR - staționarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulațiilor publice și a parcajelor publice; ART. 10 - ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR - 10,00 m. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 36 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 37

ART. 11 – ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR - clădirile noi sau modificările /reconstrucțiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei și se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură și finisaje; - toate clădirile vor fi prevăzute cu acoperiș; - se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea garajelor și anexelor. ART. 12 – CONDIȚII DE ECHIPARE EDILITARĂ - toate clădirile vor fi racordate la rețelele tehnico-edilitare publice; pentru instalațiile de apă și canal se vor prevedea galerii ranforsate ; - toate noile branșamente pentru electricitate și telefonie vor fi realizate îngropat ; - se va asigura în mod special evacuarea rapidă și captarea apelor meteorice în rețeaua de canalizare; - se interzice dispunerea antenelor TV – satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și dispunerea vizibilă a cablurilor TV; ART. 13 – SPAȚII LIBERE ȘI SPAȚII PLANTATE se vor asigura aliniamente cu rol de protectie pentru zonele cu locuinte (in perimetrul propriu) cu o latime de cel putin 50 m, acolo unde este posibil, iar pentru zonele neocupate de circulatii, parcaje si alte constructii vor fi plantate cu un arbore la cel putin 200 mp, dar nu mai putin de 10 % din suprafata totala a terenului. - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de minim 40%, formând de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei. - se vor asigura plantatii inalte la marginea aleilor principale si la limita exterioara a incintei. ART.14 - ÎMPREJMUIRI - imprejmuirile spre strada vor fi opace sau semiopace, vor fi tratate arhitectural in mod discret potrivit functiunii, având inaltimi de maxim 1,50 m. - portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament, pentru a permite stationarea vehiculelor inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 37 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 38

 SECȚIUNEA III : POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI ART. 15 – PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI - POT maxim = 15% ART. 16 – COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI - CUT maxim pentru înățimi P+M = 0,30 mp.ADC/mp.teren Bilantul teritorial Pentru amplasamentul studiat, insumand o suprafata totala de 6.697,00 mp, situata in extravilanul mun. Iasi, se propune urmatorul bilantul teritorial: BILANT TERITORIAL EXISTENT PROPUS mp % mp % Suprafata totala teren 6.697,00 100,00 6.697,00 100,00 Suprafata extravilan 6.697,00 100,00 0,00 0,00 Suprafata intravilan 0,00 0,00 6.697,00 100,00 Din Suprafata construibila 0,00 0,00 1.004,55 15,00 care Suprafata alei, carosabil 0,00 0,00 2.009,10 30,00 Suprafata zone verzi de 0,00 0,00 736,65 11,00 protectie suprafata destinata locurilor 0,00 0,00 2.946,70 44,00 de veci suprafata zone neamenajate 6.697,00 100,00 0,00 0,00 (teren agricol) 3.6 Dezvoltarea echiparii edilitare 3.6.1 Alimentarea cu apa Consumul de apa din cadrul obiectivului va consta in principal din consum menajer in zona constructiilor pentru servicii si pentru igienizarea spatiilor precum si pentru intretinerea spatiilor verzi. Sistemul de alimentare cu apa propus pentru acest P.U.Z. este format dintr-o alimentare din reteaua publica, prin extinderea acesteia. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 38 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 39

Reteaua proiectata va asigura atat consumul apei menajere cat si asigurarea apei pentru incendiu. Conductele vor fi pozate subteran, la o adancime de cca. 1,1 – 1,5 m. Se vor asigura de asemenea guri de hidranti exterior conform normativelor in vigoare. 3.6.2 Canalizarea Apele uzate menajere vor fi evacuate printr-un racord de canalizare cu preluare catre reteaua publica ce se va extinde in zona. Canalizarea propusa pentru PUZ – ul studiat se va face in sistem separativ (canalizarea apelor uzate menajere separat de canalizarea apelor pluviale). Realizarea sistemului de canalizare ce va prelua apele uzate menajere si le va deversa catre reteaua publica centralizata se va realiza din materiale agrementate in acest scop si va prelua doar apele uzate menajere. Reteaua de canalizare va fi realizata din PVC – KG, cu diametrul calculate conform breviarelor de calcul la faza proiectului tehnic. Pe traseul retelelei de canalizare vor fi amplasate camine de vizitare si intersectie cu un diametru de minim 1 m. Reteaua de canalizare va fi pozitionata obligatoriu pe un strat de nisip de 15 cm grosime, deasupra se va realiza o umplutura de nisip de cca. 15 cm iar lateral de 20 cm. Pentru asigurarea unei exploatari corespunzatoare, retelele de canalizare vor fi prevazute obligatoriu cu camine de vizitare amplasate la o distanta maxima de 50 m unul de altul, conform STAS 3051. Se mai prevad camine de vizitare in punctele de schimbare a directiei, de intersectie cu alte canale si in puncte de schimbare a pantelor. Caminele de vizitare permit accesul la canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ sau calitativ al apelor. Caminele de vizitare vor fi realizate din beton armat monolit, conform STAS 2448-82, avand dimensiunile placii de baza 1,5 x 1,5 m si H = 2,0 m. Ele vor fi acoperite cu capace de fonta carosabile. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 39 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 40

Apele pluviale de pe platformele betonate si cladiri, din interiorul parcelelor, vor fi colectate si vor fi utilizate pentru intretinerea spatiilor verzi prevazute pe parcela. Apele pluviale de pe drumuri si trotuare, datorita pavajului ecologic permeabil propus pentru suprafata carosabila, vor fi absorbite. 3.6.3 Alimentarea cu energie electrica In zona PUZ exista LEA 110 KV si LEA 20 Kv. Se vor respecta conditiile de coexistenta intre retelele electrice existente si obiectivele proiectate. Pentru obtinerea unui aviz de amplasament favorabil la faza DTAC, se va intocmi un studiu de solutie de catre un agent economic atestat ANRE care va cuprinde masurile necesare. Energie electrica: Situatia existenta: Cea mai apropiata retea de distributie energie electrica se gaseste pe calea de acces de pe latura estica a amplasamentului. Situatia propusa: Din aceasta retea se prevede bransamentul individual pentru imobilul amplasat pe parcela studiata. Imobilele vor avea prevazut o firida de bransament proprie. Se va asigura iluminatul perimetral si al cailor de circulatie. 3.6.4 Gaze naturale Situatia existenta: Ce-a mai apropiata retea de distributie gaze naturale se gaseste pe calea de acces de pe latura estica a amplasamentului. Situatia propusa: in cazul in care studiile de fundametare a proiectului tehnic vor gasi efficient se va realiza bransamentul de gaze natural. In caz contrar asigurarea agentului termmic se va realiza cu central electrice. 3.6.5 Echiparea cu retele de telecomunicatii Se vor amplifica instalatiile de telefonizare a zonei prin amplificarea instalatiilor existente in zona. Definitivarea solutiilor se va realiza in fazele urmatoare de proiectare. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 40 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 41

3.6.6 Incalzirea constructiilor Solutia pentru incalzirea cladirilor din obiectivul propus se va definitiva intr-o faza ulterioara, luandu-se in considerare existenta retelei de gaz. 3.7 Protectia mediului TRATAREA CRITERIILOR PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI (conform HOTARARII 1076 din 08/07/2004 – privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe) Diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversari, etc.). Propunerile documentatiei de urbanism de mentinere a fuctiunii de zona de locuinte nu afecteaza mediul. Prevenirea producerii riscurilor naturale - nu e cazul. Epurarea si preepurarea apelor uzate - nu e cazul. Depozitarea controlata a deseurilor - colectarea si depozitarea deseurilor menajere se va face controlat, in containere speciale, urmand a fi evacuate periodic prin colectarea de catre o firma specializata, in baza unui contract si transportate la depozitul de deseuri al municipiului Iasi. Depozitarea deseurilor menajere se va face pe o platforma amenajata special, prevazuta cu punct de apa si sifon de pardoseala ce se va realiza in zona parcarii auto. Se va asigura accesul masinilor care efectueaza preluarea deseurilor menajere. Recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri, plantari de zone verzi - prin regulamentul de urbanism se prevede asigurarea unei suprafete de spatii verzi de minim 10% din suprafata terenului; Organizarea sistemelor de spatii verzi - spatiile verzi vor fi de mai multe tipuri:cu gazon, cu pomi, cu plante decorative si parcaje inierbate. Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate- nu e cazul. Refacerea peisagistica si reabilitarea urbana - nu e cazul. Valorificarea potentialului turistic si balnear – nu e cazul. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 41 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 42

Eliminarea disfunctionalitatilor din domeniul cailor de comunicatii si al retelelor edilitare majore - nu e cazul. Toate lucrarile rutiere, accese, platforme de intoarcere se vor realiza cu sistem de canalizare proprie. Protectia calitatii apelor: Lucrarile de alimentare cu apa potabila si canalizare sunt concepute in sensul incadrarii in limitele admise de Inspectia pentru Protectia Mediului, Legea Protectiei Mediului nr.137/1995 si conform prevederilor din Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si a HOTARARII 352/2005 privind modificarile si completarile HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. Prin solutiile tehnice adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, respectiv canalizare subterana din tuburi de polietilena de inalta densitate PE-HD si deversarea in fose septice vidanjabile, se elimina posibilitatea exfiltratiilor in sol, prevenind astfel impurificarea apelor subterane. Protectia aerului: Lucrarile de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si alimentare cu gaze naturale preconizate a se realiza pe amplasamentul propus nu constituie sursa de poluare asupra calitatii aerului din mediul invecinat si vor fi conforme specificatiilor din Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Din procesul tehnologic nu rezulta emisii de gaze, vapori sau alte surse de poluanti. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor: Nu este cazul Protectia impotriva radiatiilor: Lucrarile propuse nu produc, respectiv nu folosesc materiale care produc radiatii, deci nu necesita luare de masuri impotriva radiatiilor. Protectia solului si subsolului: Tehnologia desfasurata pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se realizeaza in conditiile prevenirii poluarii solului cu exfiltratii de INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 42 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 43

apa uzata, care este vehiculata in special prin instalatiile de canalizare. In acest sens retelele de canalizare s-au prevazut a se executa din conducte din PE-HD. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Functionarea lucrarilor propuse a se executa, nu pericliteaza si nu intervin in echilibrul ecosistemelor terestre. Ecosisteme acvatice- nu e cazul. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: In vederea asigurarii protectiei mediului si a sanatatii oamenilor, in cadrul prezentei documentatii se prevad toate masurile ce se impun a fi luate pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare. Aceste masuri sunt in concordanta cu prevederile din Legea Protectiei Mediului 137/95 si a HGi nr. 1076/2004 privind impactul asupra mediului. Se instaureaza o zona de protectie de 100 de metri perimetrala amplasamentului de restrictie pentru constructia de locuinte coform Legii 102/2014. De asemenea, in zona nu exista obiective de interes public care ar trebui sa fie protejate. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase: In prezentul PUZ este prevazuta zona de cimitir (vezi cap. Zonificare functionala - reglementari functiunionale admise si interzise), prin urmare nu rezulta deseuri de natura toxica. Atat lucrarile de alimentare cu apa cat si cele de canalizare sunt destinate folosintei umane, nu rezulta nici un fel de substante toxice sau periculoase, deci nu necesita prevederea unor masuri speciale in acest scop. 3.8 Obiective de utilitate publica Prin PUZ se reglementeaza extinderea functiunii de cimitir public pentru folosiinta Municipiului Pascani. Se instaureaza , conform legislatiei in viogoare (Legea 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane si serviciile funerare) o zona de protectie perimetrala de 100 de metri de interdictie pentru construirea de locuinte. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 43 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 44

4 – CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE Prin prezentul P.U.Z. se reglementeaza modul de utilizare al terenului (indicii de construibilitate), regimul maxim de inaltime, functiunea, amplasarea si conformarea constructiilor in zona reglementata. La elaborarea acestuia s-a urmarit incadrarea in documentatiile urbanistice deja existente si aprobate si respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul cadru al P.U.Z. aprobat prin Ord. 37/N/2000 al MLPAT si L. 350/2001 modificata prin 27/27.08.2008. Intocmit, arh. SEBASTIAN SAVESCU INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 44 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 45

VOLUMUL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z. reprezinta o piesa de baza in aplicarea P.U.Z., el intarind si detaliind reglementarile din P.U.Z. Prescriptiile cuprinse in R.L.U. sunt obligatorii pe intreg teritoriul ce face obiectul P.U.Z. 2. BAZA LEGALA La baza elaborarii REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM aferent P.U.Z. au stat in principal: ■ Legea 350/2001, privind AMENAJAREA TERITORIULUI SI URBANISMULUI cu modificarile ulterioare ■ H.G. 525/1996 (cu modificarile ulterioare) PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM Au fost consultate: ■ “Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism”, (indicativ GM-007-2000) aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000 ■ “Ghidul privind metodologia de elaborare si cadrul continut al Planului Urbanistic Zonal (indicativ GM-010-2000), aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 176/N/2000 ■ Regulamentul Urbanistic aferent Planului Urbanistic General al Municipiului Iasi – aprobat prin HCL nr.163/9 august 1999 INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 45 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 46

3. DOMENIU DE APLICARE P.U.Z.-ul si Regulamentul Local de Urbanism aferent cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea constructiilor, pentru orice investitie amplasata in limita terenului reglementat. CAPITOLUL II : REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Prin regimul de construibilitate nu se depasesc indicatorii teritoriali din PUG Iasi, prevazuti in certificatul de urbanism. Se admit prin regulamentul general de urbanism mici functiuni economice cu caracter nepoluant. 4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege. Utilizarea functionala a terenurilor s-a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de Reglementari urbanistice – U2. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol - plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. - depreciaza valoarea peisajului sau valoarea ambientala a zonei este interzisa. Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei: a. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului: • Indepartarea apelor uzate – menajere se va face exclusiv prin deversarea lor la reteaua centralizata a municipiului Pascani, printr-un racord de canalizre. • Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane, etc.) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere. Este interzisa deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 46 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 47

• Este interzisa amplasarea unor instalatii individuale de indepartare a apelor uzate de tipul haznalelor vidanjabile si instalatiilor de preepurare, procesul de epurare fiind asigurat doar de catre statia de epurare a orasului. • Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in locuri special amenajate. Administrarea locala va asigura prerecolectarea si evacuarea reziduurilor stradale. • Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, se amplaseaza pe terenuri aprobate de organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul apelor, la distanta de zonele de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536 / 23 06.1997. • Este interzisa depozitarea reziduurilor industriale de ori ce fel. b. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in intravilan. Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi: • Reteaua publica de distributie apartinind companiei locale APAVITAL. Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele de distributie se vor proteja prin instituirea: • Zonelor de protectie sanitara cu regim sever • Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare Este interzisa alimentarea cu apa a populatiei prin folosirea instalatiilor locale de alimentare cu apa (izvoare, fintini), apa potabila fiind asigurata exclusiv prin itermediul retelelor centralizate de alimentare cu apa ale localitatii. Distributia apei in aceste retele centralizate trebuie sa fie continua, responsabilitatea monitorizarii calitatii apei revenind autoritatilor competente. Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de apa destinate altor scopuri Salubritate – Generalitati Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 47 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 48

Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente care sa asigure in mod obligatoriu posibilitatea sortarii prealabila. Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau gospodarie individuala prin pubele moderne ce vor asigura posibilitatea sortarii deseurilor. Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala prevazuta in documentatiile urbanistice. La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii nu vor afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional. Se vor evita de asemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele reziduale, zonele verzi plantate, protejate in albiile apelor, etc. In caz contrar se vor lua masurile necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare. Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu orele de liniste si vor fi utilizate doar utilaje specializate aflate in parametri optimi de functionare pentru evitare a propagarii mirosurilor sau generarii de zgomot sau discomfort vizual. Activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze imaginea civilizata. Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu-i-se imbunatatiri prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta existenta in alte zone ce pot servi ca model de organizare in acest domeniu. 5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA INTERESULUI PUBLIC Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisa conform R.G.U. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 48 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 49

Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. Fac exceptie constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora conform . R.G.U. Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va face in baza prevederilor .din R.G.U. Asigurarea echiparii tehnico – edilitare in localitate se va face conform R.G.U. Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei conform . R.G.U. Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi admisi ai P.O.T.si C.U.T. stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in Certificatul de urbanism Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor de urbanism aprobate si conforme cu . R.G.U. Pentru protejarea instalatiilor de transport de energie electrica se interzice, atat persoanelor juridice cat si fizice, sa efectueze constructii de orice fel in zona de siguranta a instalatiilor, fara avizul de amplasament al operatorului de energie electrica. Dimensiunile culoarelor de trecere sunt urmatoarele: 24 de m latime, pentru liniile cu tensiune mai mica de 110 kv, 37 de m latime, pentru cele cu tensiune de 110 kv si 55 de m latime, pentru cele cu tensiune de 220 kv. Pentru amplasarea constructiilor in aceasta zona trebuie cerut avizul operatorului de retea (conform NTE 003/04/00). 6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale favorabile. Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice pentru: INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 49 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 50

• Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare; • Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiile lor complementare: magazine, restaurante, etc.); • Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii ori constructii de acest gen. In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de sigurata si fisiile de protectie. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA DE ALINIAMENT Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere prevazut in documentatiile de urbanism si stabilita prin Certificatul de urbanism. • Aliniament – linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele apartinind domeniului privat (linia gardului, a lotului, etc.) • Regim de aliniere – linia constructiilor care urmareste fronturile construite ale cladirilor Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii: • Pe aliniament • Retras de la aliniament Inscriere in regimul de aliniere existent Unitatile productive sau constructiile destinate activitatilor productive sau servicii, vor respecta retragerile prevazute in prescriptiile specifice U.T.R. Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de situatia vecinatatilor si a caracterului general al strazii. Se recomanda in cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de urbanism sa se solicite explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul construit existent, prin prezentarea desfasurarii care sa cuprinda cel putin trei constructii stinga – dreapta. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 50 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 51

DISTANTE MINIME OBLIGATORII FATA DE LIMITELE LATERALE SI FATA DE LIMITA POSTERIOARA A PARCELEI REGIM DE ALINIERE Conformarea constructiilor se va realiza pe baza criteriilor stabilite in plansa de reglementari urbanistice - U2, in care s-au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea maxima admisa. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca: • exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor • se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37/1975 si Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de influenta – C 242 / 1993. Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile urbanistice P.U.G. si P.U.Z. 7. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA. Lucrarile de imbunatatire, extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitate se vor realiza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz; Proprietatea asupra retelelor tehnico – edilitare aflate in serviciul public, sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. In zonele de extindere a intravilanului: INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 51 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 52

• Acolo unde exista conducte magistrale de gaz, titei, retele electrice, lucrari de imbunatatiri funciare, etc. se va avea in vedere obtinerea avizelor necesare. • Acolo unde nu exista retele tehnico – edilitare, autorizarea realizarii constructiilor se va face numai in urma executarii unui sistem centralizat de alimentare cu apa si a realizarii de microstatii de epurare individuale sau de grup pentru epurarea apelor menajere ce se vor deversa in emisarul natural din zona. 8. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII. Conform parcelarului se permite amplasarea cladirilor in bune conditii (orientare, insorire, vinturi dominante, etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil. Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate. Regimul de inaltime al constructiilor: Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in documentatiile urbanistice. Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii, inchiderea campului vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante compozitionale, etc. Limitarea regimului de inaltime se poate datora unitatilor tehnologice sau productive (unitati industriale, agro-zootehnice, depozite, gospodarie comunala, constructii aferente, transportul feroviar, etc.) sau in zona de protectie a acestora, lucrari tehnico – edilitare si in cadrul zonei unitatilor cu destinatie speciala. Aspectul exterior al constructiilor: Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu depreciaza cu aspectul general al zonei. Prescriptiile vor urmari: • Armonizarea constructiilor noi ce cele invecinate (finisaje, ritmari plin – gol, registre, regim de inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitorii, etc.); INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 52 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 53

• Imbunatatirea aspectului compozitional si arhitectural prin folosirea de materiale noi si moderne; • Racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si amenajarile exterioare cu caracter public. 9. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI PARCAJELE: Parcajele aferente oricaror functiuni se vor asigura in afara spatiului public, in conformitate cu Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor in localitati urbane – P 132/1993. SPATIILE VERZI SI PLANTATE: Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de spatii verzi si plantate in functie de destinatia si capacitatea constructiei. Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica sa se asigure: • Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200,00 mp de teren in zonele de protectie si amenajarea unei perdele de arbori pe o latime e 3,00 m ce sa constituie o zona de delimitare conform OMS 119/2014. IMPREJMUIRILE: Se vor respecta urmatoarele reguli: • Se recomanda acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau din diferente de pavaj Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de specialitate intocmite de arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale. Proiectantii vor avea in vedere obtinerea unei imagini urbane civilizate si unitare. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 53 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 54

10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA FATA DE OBIECTIVELE CU DESTINATIE SPECIALA. • In cazul aparitiei in extravilan a unor obiective cu destinatie speciala, constructiile civile vor fi amplasate la minimum 2400 m fata de limita obiectivelor speciale apartinand M.Ap.N., M.I. si S.R.I. Documentatia tehnica pentru autorizarea oricaror lucrari ce urmeaza a fi executate la mai putin de 2400m fata de limita obiectivelor speciale aflate in extravilan se avizeaza de M.Ap.N., M.I. si S.R.I. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995). • M.Ap.N. prin Statul Major General, M.I. si S.R.I. avizeaza documentatia tehnica pentru autorizarea oricarei lucrari, daca urmeaza a se executa in vecinatatea obiectivelor speciale din intravilan – pe parcelele limitrofe, precum si pe cele situate pe cealalta parte a strazilor invecinate cu incinta acestora. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995 al M.Ap.N, M.I. si S.R.I.). CAPITOLUL III : ZONIFICARE FUNCTIONALA BILANT TERITORIAL EXISTENT PROPUS mp % mp % Suprafata totala teren 6.697,00 100,00 6.697,00 100,00 Suprafata extravilan 6.697,00 100,00 0,00 0,00 Suprafata intravilan 0,00 0,00 6.697,00 100,00 Din Suprafata construibila 0,00 0,00 1.004,55 15,00 care Suprafata alei, carosabil 0,00 0,00 2.009,10 30,00 Suprafata zone verzi de 0,00 0,00 736,65 11,00 protectie suprafata destinata locurilor 0,00 0,00 2.946,70 44,00 de veci suprafata zone neamenajate 6.697,00 100,00 0,00 0,00 (teren agricol) La momentul elaborării acestui PUZ, documentațiile de urbanism ce există sunt Planul Urbanistic General al Municipiului Pașcani – aprobat prin HG 1354/2001 si a HCL nr.53/23 august 1999, care incadreaza zona din imediata INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 54 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 55

apropiere a terenului studiat in UTR – GC1 – zona de gospodarire comunala - zona cimitirelor. CAPITOLUL IV : PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE SECTIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE - cimitire cu spatii de folosinta publica (capela, spatii administrative, platforme gospodaresti, parcari) ARTICOLUL 2 - UTILIZARI PERMISE CU CONDITII - se admit funcțiuni comerciale și sevicii profesionale cu condiția ca suprafața acestora să nu depășească 200 mp ADC, să nu genereze transporturi grele și să nu afecteze liniștea, securitatea și salubrizarea zonei; se recomandă ca functiunile sa fie complementare cimitirului – servicii funerare, vanzare de obiecte de cult si accesorii pentru serviciul funerar, florarii, servicii mestesugaresti anexe, spatii pentru ceremonii conexe; ARTICOLUL 3 - INTERDICTII DE UTILIZARE - funcțiuni comerciale și servicii profesionale care depășesc suprafața de 200 mp ADC, generează un trafic important de persoane și mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare; - activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat (peste 5 autovehicole mici pe zi sau transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare și producție, prin deșeurile produse ori prin programul de activitate; - servicii si comert care sa satraga zgomot (restaurante, baruri, terase, comert en-gros, etc) - construcții provizorii de orice natură; - depozitare de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deșeurilor urbane; INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 55 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 56

- depozitarea pentru vânzare a unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice; - activități care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din circulațiile publice sau din instituțiile publice; - autobaze și stații de întreținere auto; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de pe parcelele adiacente; SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI) - Dimensiunile se păstrează și în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.), noile parcele cu dimensiuni și suprafețe mai mici ca cele anterior specificate nefiind construibile. ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIERE - Se va pastra o aliniere de minim 10 metri de la limita proprietatii; ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE si POSTERIOARE ALE PARCELELOR - 3,00 m fata de limitele de proprietate; ARTICOLUL 7 - CIRCULATII SI ACCESE - Accesul auto in incinta cimitirului se poate face doar ocazional, in special de autoturisme pentru transportul funerar; ARTICOLUL 8 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR - staționarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulațiilor publice și a parcajelor publice; ARTICOLUL 9 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR - 10,00 m ; INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 56 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 57

ARTICOLUL 10 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR - clădirile noi sau modificările /reconstrucțiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei și se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură și finisaje; - toate clădirile vor fi prevăzute cu acoperiș; - se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea garajelor și anexelor. ARTICOLUL 11 - CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA - toate clădirile vor fi racordate la rețelele tehnico-edilitare publice; pentru instalațiile de apă și canal se vor prevedea galerii ranforsate ; - toate noile branșamente pentru electricitate și telefonie vor fi realizate îngropat ; - se va asigura în mod special evacuarea rapidă și captarea apelor meteorice în rețeaua de canalizare; - se interzice dispunerea antenelor TV – satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și dispunerea vizibilă a cablurilor TV; ARTICOLUL 12 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE - se vor asigura aliniamente cu rol de protectie pentru zonele cu locuinte (in perimetrul propriu) cu o latime de cel putin 50 m, acolo unde este posibil, iar pentru zonele neocupate de circulatii, parcaje si alte constructii vor fi plantate cu un arbore la cel putin 200 mp, dar nu mai putin de 10 % din suprafata totala a terenului. - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de minim 40%, formând de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei. - se vor asigura plantatii inalte la marginea aleilor principale si la limita exterioara a incintei. ARTICOLUL 13 – IMPREJMUIRI - imprejmuirile spre strada vor fi opace sau semiopace, vor fi tratate arhitectural in mod discret potrivit functiunii, având inaltimi de maxim 1,50 m. - portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament, pentru a permite stationarea vehiculelor inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice. INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 57 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 58

SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI ARTICOLUL 14 - PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (P.O.T.) Procentul de Ocupare a Terenului va fi P.O.T. de maxim 15,00 % ARTICOLUL 15 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.) - CUT maxim pentru înățimi P = 0,30 mp.ADC/mp.teren ARTICOLUL 16 - MODIFICARI ALE PUZ Orice modificare a PUZ - ului se face numai in cazuri bine justificate, prin reactualizarea si numai prin avizarea sa in Consiliul Local si Consiliul Judetean si cu acordul proiectantului. SECTIUNEA IV ARTICOLUL 17 - RECOMANDARI SPECIALE PENTRU DETINATORII DE TERENURI SAU IMOBILE IN ZONA PUZ - ULUI. 17.1 Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice pentru toate lucrarile de constructii. Intocmit, arh. SEBASTIAN SAVESCU INTOCMIRE PUZ PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6697 MP ‐ pag 58 PENTRU AMENAJARE CIMITIR, mun PASCANI

Pagina 59

ROMÂNIA Județul IASI PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI Nr._5887 din _26.03.20/5 CERTIFICAT DE URBANISM Nr, 74 din. 2203 09/5 În scopul: INTOCMIRE P.U.7. PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN DE 6.697 MP. — PENTRU AMENAJARE CIMITIR Ca urmare a cererii adresate de*1) MUNICIPIUL PASCANI CUI 4541360 reprez. prin PRIMAR _____ DUMITRU PANTAZI , cu domiciliul/ sediul*2) în județul ___IASI municipiul/orașul/comuna PASCANI , _ _, satul „sectorul „ cod poștal __705200___, str. ___ STEFAN CEL MARE nr._16_, bl. „SC. ___et. „ap. „telefon/fax __, e-mail „ înregistrată la nr. 5887 din_16.03.2015, pentru imobilul - teren și/sau construcții -, situat în județul IASI municipiul/orașul/comuna „ _PASCANI „satul ___ „sectorul ____, cod poștal_705200__, str.GRIGORE URECHE nr._„bl. „Sc. „el. „ap. » sau identificat prin*3) PLAN DE SITUATIE SCARA 1/500 si 1/2000 în temeiul reglementărilor Documentației de urbanism nr. / faza , PUG/PUZ/PUD, aprobată prin Hotărârea-Consiliului Județean/Local PASCANI . nr._49/__26.03.2009 în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, SE CERTIFICĂ; 1. REGIMUL JURIDIC: Terenul in suprafata totala de 6697 mp. face parte din proprietatea publica a municipiului Pascani, conform Hotararii Guvernului nr. 1354/2001 si Hotararea Consiliului Local nr. 53 din 23.08.1999, teren format din: terenul in suprafata de 5967 mp . nr. cadastral 64163, ce se afla in extravilanul municipiului Pascani ; terenul in suprafata de__730 mp. nr. cadastral 64167, ce se afla in extravilanul municipiului Pascani . 2. REGIMUL ECONOMIC: Terenul este folosit arabil: *1) Numele și prenumele solicitantului. *2) Adresa solicitantului. *3) Date de identificare a imobilului.

Pagina 60

(pag. 2) 3, REGIMUL TEHNIC: Pe terenul in suprafata de 6697 mp. situat in strada Grigore Ureche _se aproba lucrarile pentru „AMENAJARE CIMITIR > numai dupa intocmirea unui Plan Urbanistic Zonal , care va fi avizat de , Consiliul Judetean Iasi si aprobat de Consiliul Local Pascani. Terenul in suprafata de 13303 mp. U.T.R. GC 1 - are destinatia prin P.U.G. de zona Gospodarie Comunala, Cimitire. Solicitarea este compatibila zonei si Planul Urbanistic General. POT max. si CUT max. vor fi stabilite prin Planul Urbanistic Zonal. Construciia va fi executata din materiale care respecta normele de calitate prevazute de legislatia din Romania. Planul Urbanistic Zonal si documentatia tehnica pentru autorizație se va _intocmi in conformitate cu Legea nr. 30/1991 cu modificarile ulterioare , Legea 10/1995, art. 612 si art. 615 din Codul Civil, Legea nr. 102 din 8 iulie 2014privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și a recomandărilor privind mediul de viața al populației; Ordinul nr.839 /2009 cuprinzind Normele metodologice de aplicare a Legii 30/1991, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinul MILPAT nr.176/N/2000 de aprobare a Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, HGR nr.525/1996 privind Regulamentul General de Urbanism cu modificările și completările ulterioare, Hotararea Consiliului Local nr. 143 din 20.12.2011 privind aprobarea Regulamentului local de implicare a publicului in elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism si amenajarea_terițoriului. Infrastructura zonei studiate se va realiza pe cheltuiala initiatorului PUZ, Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi, utilizat în scopul declarat“ 4) pentru/întrucât:; a INTOCMIRE P.U.Z. PENTRU SUPRAFATA TOTALA DE TEREN _DE 6.697 MP. — PENTRU AMENAJARE CIMITIR Certificatul de urbanism nu ține loc de autorizație de construire/desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții. 4. OBLIGAȚII ALE TITULARULUI CERTIFICATULUI DE URBANISM: În scopul elaborării documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții - de construire/de desființare - solicitantul se va adresa autorității competente pentru protecția mediului: Agentia pentru Protecția Mediului IAȘI :str. Th. Văscăuțeanu nr.10 bis. (autoritatea competentă pentru protecția mediului, adresa) (Denumirea și adresa acesteia se personalizează prin grija autorității administrației publice emitente.) În aplicarea Directivei Consiliului 85/337/CBB (Directiva ELA) privind evaluarea efectelor anumitor proiectepublice și private asupra mediului, modificată prin Directiva Consiliului 97/11/CE și prin Directiva Consiliului și Parlamentului European 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul și modificarea, cu privire la participarea publicului și accesul Ia justiție, a Directivei 85/337/CEE și a Directivei 96/61/CE, prin certificatul de urbanism se comunică solicitantului obligația de a contacta autoritatea teritorială de mediu pentru ca aceasta să analizeze și să decidă, după caz, încadrarea/neîncadrarea proiectului investiției publice/private în lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului. În aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 85/337/CEE, procedura de emitere a acordului de-mediu se desfășoară după emiterea certificatului de urbanism, anterior depunerii documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții la autoritatea administrației publice competente În vederea satisfacerii cerințelor cu privire la procedura de emitere a acordului de mediu, autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește mecanismul asigurării consultării publice, centralizării opțiunilor publicului și al formulării unui punct de vedere oficial cu privire la realizarea investiției în acord cu rezultatele consultării publice. În aceste condiții: După primirea prezentului certificat de urbanism, titularul are obligația de a se prezenta la autoritatea competentă pentru protecția mediului în vederea evaluării inițiale a investiției și stabilirii demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și/sau a procedurii de evaluare adecvată. În urma evaluării inițiale a notificării privind intenția de realizare a proiectului se va emite punctul de vedere al autorității competente pentru protecția mediului În situația în care autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește efectuarea evaluării impactului asupra mediului și/sau a evaluării adecvate, solicitantul are obligația de a notifica acest fapt autorității administrației publice competente cu privire la menținerea cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții În situația în care, după emiterea certificatului de urbanism ori pe parcursul derulării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, solicitantul renunță la intenția de realizare a investiției, acesta are obligația de a notifica acest fapt autorității 2 administrației publice competente.

Pagina 61

(pag. 3) 5. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZAȚIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINȚARE va fi însoțită de următoarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada titlului asupra imobilului, teren și/sau construcții, sau, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi și extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel (copie legalizată); c) documentația tehnică - D.T., după caz: [X|DT.AC. [X] D.T.O.E. []D.T.A.D. d) avizele și acordurile stabilite prin certificatul de urbanism: d.1) avize și acorduri privind utilitățile urbane și infrastructura: [X ] alimentare cu apă [X] gaze naturale Alte avize/acorduri: [ ] canalizare [] telefonizare [] [X] alimeniare cu energie [ ] salubritate [] electrică | ] alimentare cu energie | ] transport urban [] termică d.2) avize și acorduri privind: ȘI securitatea la incendiu | ] protecția civilă | ] sănătatea populației d.3) avize/acorduri specifice ale administrației publice centrale și/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora; [ X] AVIZ UNIC AL CONSILIULUI JUDETEAN IASI - INSOTIT DE DOCUMENTATIA P.U.Z., VIZATA DE CONSILIUL JUDETEAN _IASI [X ] DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA [| X] P.U.Z APROBAT DE CONSILIUL LOCAL PASCANI __ d.4) studii de specialitate: [X ] STUDIU GEOTEHNIC (conf. Normativ NP 074/2007 , care va contine fisa forajului, plan de situatie cu amplasamentul forajului) e) actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului; / £) Documentele de plată ale următoarelor taxe (copie) Prezentul certificai de urbanism are valabilitatea de 24 __ luni de la data emittrii. PR SECRETAR, MAR l R, i Zuzan Mițcea 157 TGN / RIME Achitat taxa de: "Seti Mie Taxe conf. L. 571/2003 lei, conform Chitanței nr. __-__ din Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin poștă la data. Ze CE 2075

Pagina 62

(pag. 4) În conformitate prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prelungește valabilitatea Certificatului de urbanism de la data de până la data de această nouă prelungire a valabilității nu este posibilă, solicitantul urmând să obțină, în condițiile După dată, o legii, un alt certificat de urbanism. PRIMAR SECRETAR, ARHITECT-ȘEF, Data prelungirii valabilității: Achitat de lei, conform Chitanței br, din taxa Transmis solicitantului la data de direct/prin poștă. *) Se completează, după caz: ; - consiliul județean; - Primăria Municipiului București; - Primăria Sectorului ........ al Municipiului București; - Primăria Municipiului „n nienneeeneenee ; - Primăria Orașului „nenea ; - Primăria COMUNEI „necesa ; urbanism. ***) Se completează, după caz: - președintele consiliului județean; - primarul general al municipiului București; - primarul sectorului ...... al municipiului București; - primar. | ****) Se după de către arhitectul-șef sau "pentru arhitectul-șef”' de către persoana cu va semna, caz, responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului.

Pagina 63

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Agenția Națională pentru Protecția Mediului Agenția pentru Protecția Mediului Iași Nr. ieșire: AP /21.07.2015 Decizia etapei de încadrare Nr. (3 din 21.07.2015 Ca urmare a solicitării de emitere a avizului de mediu adresate de MUNICIPIUL PAȘCANI prin primar DUMITRU PANTAZI pentru PUZ - “PUZ pentru suprafața totală de teren de 6697 mp — pentru amenajare cimitir” amplasat în str. Grigore Ureche NC 64163, 64167, mun. Pașcani, jud. Iași, înregistrată la APM Iași cu nr. 6105/22.06.2015, în baza HG nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe: Agenția pentru Protecția Mediului Iași, ca urmare a consultărilor desfășurate în cadrul ședinței Comitetului Special Constituit desfășurată la APM Iași în data de 02.07.2015, a luat decizia etapei de încadrare conform căreia Proiectul de Plan Urbanistic Zonal “PUZ pentru Suprafața totală de teren de 6697 mp — pentru amenajare cimitir”, nu are efecte semnificative asupra mediului, nu necesită evaluare de mediu, cu propunerea de a fi supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare sunt următoarele: 1. Caracteristicile planului urbanistic zonal cu privire, în special, la: a) Gradul în care planul creeaza un cadru pentru proiecte și activități viitoare în ceea ce privește. - “amplasamentul, natura, mărimea și condițiile de funcționare: Bilanțul teritorial propus: Suprafața totală teren: 6697,00 mp Suprafața construibilă = 1004,55 mp (15,00 %) Suprafața amenajată locuri de înhumare = 2946,70 mp (44,00 %); Suprafața amenajată circulație, parcare = 2009,10 mp (30 %); Suprafața zone verzi de protecție = 736,65 mp (11,00 %); P.O.T. PROPUS= 15,00 % C.U.T. PROPUS= 0,30 mp ADC/mp teren - alocarea resurselor: Nu este cazul b) Gradul în care planul influențează alte planuri sau programe, inclusiv pe cele care se integrează sau care derivă din ele: Proiectul de plan nu influențează în mod semnificativ, prin funcțiunea propusă, alte planuri sau proiecte de investiție ce urmează a fi realizate în zonă. c) Relevanța planului sau programului în/ pentru integrarea considerațiilor de mediu, mai ales din perspectiva dezvoltării durabile. Proiectul de plan este relevant din perspectiva dezvoltării durabile; d) Problemele de mediu relevante pentru plan: Planul propune amenajarea unui cimitir și construirea următoarelor imobile: clădirea centrală cu regim de înălțime D+P+M care va adăposti 3 categorii de funcțiuni (sală principală pentru ceremonii funerare + spații pentru servicii, camere frig etc,; birouri, administrația AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI IAȘI Str. Th. Văscăuțeanu, nr. 10 bis, Iași, Cod 700462 E-mail: office(dapmis.anpm.ro; Tel. 0232. 215.497; Fax. 0232. 214.357

Pagina 64

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Agenția Națională pentru Protecția Mediului Agenția pentru Protecția Mediului Iași cimitirului, vestiare etc.; spații pentru prestații și activități comerciale specifice); clădire pentru activități anexe; capelă pentru ceremonii religioase; amenajare de alei carosabile; amenajare spații parcare — 730 mp; amenajare zone verzi de protecție. În zona amplasamentului sunt rețele de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică. Clădirile vor fi racordate la rețele de apă, canalizare, energie electrică. Deșeurile menajere vor fi colectate selectiv în recipiente adecvate și predate prin contract operatorilor autorizați. | e) Relevanța planului pentru implementarea legislației naționale și comunitare de mediu: Proiectul de plan, prin funcțiunea propusă, respectă prevederile legislației de mediu în vigoare. Condițiile de implementare a planului: - Se va respecta întocmai funcțiunea propusă prin proiectul de Plan Urbanistic Zonal prezentat; Sa -- Se vor respecta întocmai limitele suprafețelor construibile și aliniamentele stabilite prin proiectul de Plan Urbanistic Zonal prezentat; Si Ă — Amenajarea spațiilor verzi de protecție propuse prin Planul Urbanistic Zonal este | obligatorie; | - Se vor respecta prevederilor din avizele emise de alte autorități. 2. Caracteristicile efectelor și ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la: a) Probabilitatea, durata, frecvența și reversibilitatea efectelor: implementarea proiectului de plan urbanistic NU va avea efect semnificativ asupra mediului.; b) Natura cumulativă a efectelor: implementarea proiectului de plan urbanistic propus, analizat în contextul funcțiunilor din zonă, va avea efect nesemnificativ asupra mediului; c) Natura transfrontieră a efectelor: implementarea proiectului de plan urbanistic, prin natura și mărimea acestuia, va avea efect redus numai în zona aferentă amplasamentului; având în vedere distanța considerabilă față de frontieră (aprox. 95 km) implementarea proiectului nu poate avea efect transfrontieră, | d) Riscul pentru sanatatea umană sau pentru mediu: Proiectul: de plan prevede realizarea în zona de amplasament a unei funcțiuni care nu prezintă risc semnificativ pentru pentru sănătatea umană sau pentru mediul înconjurător. e) Mărimea și spațialitatea efectelor: Proiectul de plan, prin funcțiunea propusă, nu are efecte semnificative asupra mediului și a populației din zonă; 7 Valoarea și vulnerabilitatea arealului posibil afectat, dată de: - Caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: în zona ammplasamentului proiectului de plan urbanistic propus nu au fost identificate areale cu caracteristici naturale speciale sau monumente istorice; - Depășirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: prin mărimea și natura implementarea proiectului de plan urbanistic nu va avea efect semnificativ asupra arealului; sa, - Folosirea terenului în mod intensiv: funcțiunea propusă prin proiectul de plan urbanistic analizat nu implică folosirea terenului în mod intensiv. AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI IAȘI Str. Th. Văscăuțeanu, ur. 10 bis, Iași, Cod 700462 E-mail: office(2Daprmis.anpm.ro; Tel. 0232. 215.497; Fax. 0232. 214.357

Pagina 65

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Agenția Națională pentru Protecția Mediului Agenția pentru Protecția Mediului Iași 8) Efectele asupra zonelor sau peisajelor care au statut de protejare recunoscut pe plan național, comunitar sau internațional: În zona de amplasament a proiectului de plan nu există resurse naturale sau zone protejate prin legislația în vigoare. Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. DIREERAB-EXECUTIV, ȘEF SERVICIU Asan ZA AVIZE, ACORDURI, AUTORIZAȚII, ing (Și tai Bed VIDEANU * ing, Maria IACOB DA fct ÎNTOCMIT, ing. Anca — Maria APREUTESEI a AGENȚIA PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI IAȘI Str. Th. Văscăuțeanu, nr. 10 bis, Iași, Cod 700462 E-mail: office(Qapmis.anpm.ro; Tel. 0232. 215.497; Fax, 0232. 214.357

Pagina 66

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII DIRECȚIA DE SĂNĂTATE j PUBLICĂ IAȘI | 1 Tel. 0232/ 210900 centrala, 0232/271687, fax.nr. 0232/ 241963 -e-mail: dsp99) dspiasi.ro, www: dspiasi.ro Operator date cu caracter personal nr. 11730 Compartiment Evaluare Factori de Risc din Mediul de Viață și Muncă Nr.10912 din 09.06.2015 NOTIFICARE PRIVIND RESPECTAREA LEGALITATII Către: MUNICIPIUL PASCANI CUI 4541360 reprez.prin PRIMAR DUMITRU PANTAZI Pascani, str,Stefan cel Mare nr.16 Ca urmare a solicitării dumneavoastră înregistrate la Direcția de Sănătate Publică „Iași cu nr.10912 din data 25.05.2015, privind asistența de specialitate de sănătate publică pentru: Intocmire PUZ pentru Suprafata totala de teren de 6.697mp-pentru amenajare cimitir(certificat urbanism _nr.989/06.04.201 5)-Pascani, str.Grigore Ureche, va comunicam avizul favorabil cu obligativitatea îndeplinirii conditiilor prevazute de Ord.M.S. nr.119/2014: -cimitirul va fi imprejmuit cu gard si cu perdea de arbori, intre morminte si gardul cimitirului va fi lasata o zona libera de 3 m (cap. VIII, art.84); -alimentare cu apa potabila si canalizare in sistem centralizat; -respectarea normelor sanitare privind colectarea și îndepărtarea reziduurilor solide; Avizul este valabil doar la faza PUZ. ȘEF COMPARTIMENT Dr. ANCA/RBISTEA sei bl Adi me ARSĂ Sa

Pagina 67

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NESECRET Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Exemplar nr. Nr. 1041/14/SU-IS din 17.09.2014 Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Grigore Sturdza” al județului Iași Către, MUNICIPIUL PAȘCANI-PRIN PRIMAR DUMITRU PANTAZI JUD. IAȘI, MUN. PAȘCANI, STR. ȘTEFAN CEL MARE NR. 16 „La cererea dumneavoastră înregistrată'la nr. 1041/14/SU-IS din data de 03.09.2014, prin care solicitați aviz de securitate la incendiu pentru: PLAN URBANISTIC ZONAL AMENAJARE CIMITIR Situat (ă) în JUD. IAȘI, MUN. PAȘCANI, STR. GRIGORE URECHE 1. Docunit cu respectarea prevederilor Ghidului Metodologic aprob SA teii dlinul 4.L.P.T.L.nr. 176/N/16.08.2000 și avizăm favorabil. VIZAT | NESCHIMBARE spre Str. Lascăr Catargi nr.59, cod 700107 Iași — ROMÂNIA Telefon: 0232/41,21.21, /Fax 0232/21.36.17; 0232/21.44.70/ WEB: WwWYwW,isujis.ro e-mail: comm ; isufiasiGgmail

Pagina 68

Str. Mihail Costăchescu nr. 6, Iași, RO-700495 telefon: +40 232-215410, 215411 fax: +40 232-212741 să At BAL A. IAȘI 1 contact apavital.ro 7 apavital,ro o pad +11. SEP, 2014 2baa Nr. 31833 / 09, o Birau Avize-GIS Către: PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI Pascani,str. Ștefan cel Mare nr. 16 Referitor la cererea dvs. nr. 31833/04.09.2014 și în baza Certificatului de Urbanism nr. 94/03.06.2014 eliberat de Primăria Municipiului Pascani, se emite AVIZ DE PRINCIPIU FAVORABIL pentru lucrarea P.UZ. — AMENAJARE CIMIȚIR ” în județul Iași, Municipiul Pascani „ , str.Grigore Ureche nr. cadastral 64162,64163 si 64167. În urma analizării documentației depuse, vă comunicăm că în imediata apropiere a amplasamentului propus S.C, APAVITAL S,A. are în administrare și exploatare retea publica de distributie a apei PEHD Dn 110 mm și PEHD Dn 50 mm. Prezentul aviz se emite cu respectarea următoarelor condiții : - orice construcție (fundație) se va amplasa la o distanță minimă de2,00 față de extradosul rețelelor publice de canalizare inclusiv cămin de racord și la o distanță minimă de 3,00 m față de extradosui rețelelor publice de transport și distribuție a apei inclusiv cămin de branșament, conform prevederilor SR 8591/97 Tabel 1 - alimentarea cu apă a obiectivului propus, se poate realiza din reteaua publica a apei PEHD Dn=110mm.de pe str. Grigore Ureche. - apele uzate menajere pot fi evacuate într-un cămin etanș vidanjabil. - traseele orientative ale conductelor, sunt figurate pe Planșa U 2 — Reglementări Urbanistice sc. 1 :1000. Avizul definitiv se va emite în baza documentației tehnice Faza D.T.AC. Prezentul aviz este valabil 12 (douăsprezece) luni de la data emiterii și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construciii, Director General Întocmit Dr. inguilon Toma Ing. Aurel iacob fad S.C. APAVITAL S.A, Iași Capital social! subscris și vărsat 78.872.243 lei, NIRG; J-22-1-91; COD SIRUES: 543040; CUI: 1959768 AF: R; Cont RES Iași:RO81ABNA2400284100189525; Cont Trezorerie iași: RO017TREZ4985069XXX002179

Pagina 69

E.ON Moldova Distribuție S.A Catre, SC SAM IDEAS SRL iasi E.ON Moldova Distribuție S.A. Departament Operatiuni lasi, 14.11.2014 Retea Ă COR IAȘI AVIZ CTE NR, 695/2014 Str. Patru Movila nr. 38 wwWwW.eon-moldova.com Comisia tehnico-economica E.ON Moldova Distributie SA Nivel 3, in sedinta din 14.11.2014 a analizat documentatia tehnico-economica: DANIELA CROITORU CTE Denumirea proiectului: PUZ- AMENAJARE CIMITIR amplasat în Pascani, Str. Grigore | sea ese Ureche Jud.lasi apartinand MUNICIPIUL PASCANI (S= 20000 mp astfel : 13303 mp cu nr. cadastral 64162, 5967 mp cu nr. cadastral 64163 si 730 mp cu nr. cadastral 64167), Indicativul proiectului: 2014 i gana.croitoruBeon-romania.ro Faza de proiectare: PUZ Elaborator : SC SAM IDEAS SRL lasi Sef proiect : SC SAM IDEAS SRL lasi Proiectant : SC SAM IDEAS SRL lasi Beneficiar : MUNICIPIUL PASCANI Constatari: In urma analizarii documentației, comisia tehnico-economica E.ON Moldova Distributie SA Nivel 3 hotaraste AVIZEAZA FAVORABIL | documentatia prezentata: ” Lucrari si capacitati = in zona PUZ exista LEA 410 KV si se vor respecta conditiile de coexistenta între reteaua electrica existenta si obiectivele proiectate. De asemenea în zona PUZ exista LEA 20 Kv la care nu sunt realizate masurile de protectie marita a liniei. Pentru obtinerea unui aviz de amplasament favorabil se va întocmi un studiu de solutie de catre un agent economic atestat ANRE care va cuprinde masurile necesare, Sursa de finantare: Sursa Beneficiar Precizari si observatii: Menționăm că prezentul nu ține loc de aviz de amplasament și nici de aviz de racordare. i COMISIA DE AVIZARE: a FUNCTIA NUMELE SI PRENUMELE PRESEDINTE CTE ING. RADUCU CIOBANU MEMBRI ING. CATALIN LUCACHE Președinte Consiliul de Administrație ING. MANUELA FRINCU Frank Hajdinjak L/ 4 Directori Generali ING. FLORIN ROTARU Roglin Torsten (D.G) Livioara Șujdea (adj.) | / bd Sediul șocial Iași ING. DAN EARMACOV Tribunalul Iași ” CUI RO14493197 A STURZU RC J22/1474/2009 ING. JONUT L5

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.