Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,0 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic Zonal (PUZ), Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/5488CE69E26E87FAC22585F8003B5576/$FILE/complet.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/45296-plan-urbanistic-zonal-puz, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDETUL IASI
PRIMARIA MUNICIPIULUI PAȘCANI
Str.Ștefan cel Mare, nr.16, cod 705200 PAȘCANI-ROMÂNIA
Telefon/Fax; 0232-762300; 0232-766259
e-mail: office(aprimariapascani.ro
urbanism(Gprimariapascani.ro
Nr. 136//80/ 2 $ 2/ 2014
.
CATRE,
Ciltea Liviu, administrator al SC THIC IZOLATII TERMICE SRL, cu sediul in str. Morilor, nr.18, judetul
lasi.
Analizand documentatia prezentata de dumneavoastra, in conformitate cu prevederile Legii 350/2001
republicata si completata privind amenajarea teritoriului si urbanismului, aproba emiterea pentru lucrarea ” Plan
Urbanistic Zonal — construire_hala_de productie.imprejmuire, bransamente si racorduri „ a unui
- AVIZ DE OPORTUNITATE —
- Adresa :strada Alunis,nr. cadastral 60270, municipiul Pascani, judetul Iasi ;
- Investitor: SC THIC IZOLATII TERMICE SRL
- Cadrul legal: prevederile art. 32, aliniatul (1), litera b) din Ordonanta nr. 27/2008, care
completeaza Legea350/2001- privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
Urmare a cererii nr. _136/80/07.01.2014__inregistrata la Primaria municipiului Pascani, S.C.
IZOLATII TERMICE S.R.L. a solicitat emiterea avizului de oprotunitate in vederea construirii hala de
productie, imprejmuire, bransamente si racorduri.
Pentru imobilul : teren liber situat in municipiul Pascani, dupa cum urmeaza :
- proprietate SC IZOLATII TERMICE SRL -— in suprafata de 6000 mp. nr. cadastral 60270.
1. Teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul Urbanistic Zonal.
Terenul care urmeaza sa fac obiectul documentatiei PUZ se afla in municipiul Pascani, in
de 6000 nr. cadastral 60270. Proprietatea are ca vecinatati urmatoarele proprietati : la Nord
suprafata mp
mostenitorilor Constantin la Est Consiliul Local Pascani , la Sud proprietatea Maftei
proprietatea ,
Gheorghe, la Vest — Str.Alunis.
functionala/categoriile functionale/ ale dezvoltarii si eventualele servituri:
2.Categoria
Conform PUG municipiul Pascani, terenul este liber de constructii fiind parcelat in vederea
construirii unei hale de productie, imprejmuire, bransamentesi racorduri Terenul are restrictie temporara
construire la intocmirea unei documentatii PUZ.Categoria de folosinta actuala a terenului : teren
de pana
arabil.
ale investitorului: realizarea unei hale de productie, imprejmuire, bransamente si racorduri
Propuneri
de si conformare a functiunii asigurarea de acces pietonal si
si stabilirea conditiilor amplasare propuse;
unui de a terenului POT max 40 9%; CUT max 0,90, regim de
auto facile; asigurarea procent ocupare
inaltime P, cuprins intre 4,00 si 12,0 m. pe teren proprietate, limita edificabilului:
- Aliniament principal minim 6,00 metri de la strada ;
- Aliniament lateral minim 5,00 metri fata de limita de proiprietate ;
- Aliniament posterior minim 5.00 metri fata de limita de proiprietat
Utilitatile publice se vor asigura pe cheltuiala proprietarului terenul
SECRET.
|
CONS. JUR. MIR ZUZAN /
SERV. ISM
ING. CIPRI ISECARU
Pagina 2
PLAN URBANISTIC ZONAL
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE,
IMPREJMUIRE,
BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC
(E-ON MOLDOVA)
MUN. PASCANI, str ALUNIS, nr cad 60270
Proiect Faza : PUZ
Beneficiar : SC THIC IZOLATII TERMICE SRL
Volumul cuprinde : Piese scrise si desenate
Exemplar nr: …
februarie 2013
Pagina 3
BORDEROU
PIESE SCRISE
VOLUMUL 1. – MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
1.2 Scopul lucrarii
1.3 Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE
2.1. Evolutia zonei
2.2. Incadrarea in localitate
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4. Circulatia
2.5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echiparea edilitara
2.7. Probleme de mediu
2.8. Optiuni ale populatiei
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi ale PUG aprobat
3.3. Valorificarea cadrului natural
3.4. Modernizarea circulatiei
3.5. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
3.7. Protectia mediului
3.8. Obiective de utilitate publica
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 1 -
Pagina 4
VOLUMUL 2. – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ
CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE
1. Rolul RLU
2. Baza legala a elaborarii
3. Domeniul de aplicare
CAPITOLUL II ‐ REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
1. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si
construit
2. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public
3. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii
4. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
5. Reguli cu privire la echiparea edilitara
6. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii
7. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri.
8. Reguli cu privire la amplasarea fata de obiectivele cu destinatie speciala.
CAPITOLUL III – ZONIFICAREA FUNCTIONALA
CAPITOLUL IV – PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR
FUNCTIONALE
PIESE DESENATE
Plansa U0 Incadrare in zona 1/2000
Plansa U00 Incadrare in zona 1/5000
Plansa U1 Situatia existenta, analiza functionala, disfunctionalitati 1/1000
Plansa U2 Reglementari urbanistice 1/1000
Plansa U3 Reglementari, echipare tehnico edilitare 1/1000
Plansa U4 Proprietatea asupra terenurilor 1/1000
Plansa U5 posibilitati de mobilare urbana 1/500
Intocmit,
arh. SEBASTIAN SAVESCU
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 2 -
Pagina 5
FISA DE RESPONSABILITATI
URBANISM Arh. SAVESCU SEBASTIAN
Arh. Stg. BOGHEAN MARIUS‐FLORIN
INSTALATII ing LAURENTIU HERGHELEGIU
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 3 -
Pagina 6
VOLUMUL I ‐ MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrarii: CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI
RACOD ELECTRIC (E‐ON MOLDOVA)
Amplasament: MUN. PASCANI, str ALUNIS, nr cad 60270
Beneficiar: SC THIC IZOLATII TERMICE SRL
Proiectant general: s.c. Sam Ideas s.r.l.
Data elaborarii: FEBRUARIE 2013
1.2OBIECTUL PUZ
Planul Urbanistic Zonal – CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI
RACOD ELECTRIC (E‐ON MOLDOVA) – va stabili regimul de construire pentru parcela studiată, cu
influențele spre vecinătățile imediate. Se va stabili regimul tehnic aferent construcțiilor ce se vor
implanta.
Se va urmări integrarea zonei studiate și a construcțiilor propuse în caracterul general al
unității teritoriale de referință. Se va avea în vedere realizarea unui cadru construit adecvat zonei.
Se va urmări rezolvarea din punct de vedere urbanistic a zonei respective în relație cu fondul
construit existent.
Se va urmări modul de realizare a legăturilor în cadrul relațiilor din interiorul UTR.
Materializarea propunerilor de amenajare spațială și dezvoltare urbanistică, reglementate prin P.U.Z.,
se face în timp, în funcție de bugetul si intentiile beneficiarului.
Beneficiarul este in posesia terenului cu o suprafata totala de 6000,00 mp. Terenul are o
forma rectangulara.
Prin prezenta documentatie se stabilesc limitele de construibilitate, regimul de inaltime si
aliniamentele posibile.
1.3 SURSE DOCUMENTARE
‐ Legea 50/1991 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
‐ Legea 114/1996 republicata in 1997, cu modificarile si completarile ulterioare
‐ Legea 184/2001 republicata in 2004, cu modificarile si completarile ulterioare
‐ Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare
‐ HG 525/1996 republicata in 2002 pentru aprobarea RGU
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 4 -
Pagina 7
‐ Metodologia de elaborare PUZ ‐ Ghid GM‐010‐2000 aprobat prin Ordinul MLPAT
176/N/2000
‐ Certificatul de urbanism nr. 104 / 29.05.2012 emis de Primăria Pascani
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1 EVOLUTIA ZONEI
Amplasamentul ce face obiectul acestei documentatii – faza PUZ –se află în extravilanul
municipiului Pascani, pe str. ALUNIS, nr. Cad. 60270.
Zona are o densitate construită foarte redusa, pe partea catre Pascani mai existand cateva
constructii de locuinte.
Beneficiarul este in posesia terenului, cu o suprafata totala de 6000 mp. Terenul are o forma
rectangulara.
Evolutia din ultimii ani a municipiului Pascani a facut ca zona sa fie atractiva pentru realizarea
unor investitii imobiliare.
2.2 INCADRAREA IN LOCALITATE
Amplasamentul ce face obiectul documentației – faza PUZ – se află în extravilanul
municipiului Pascani, pe str ALUNIS, nr. Cad. 60270.
2.3 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.3.1 ADMINISTRATIV
Amplasamentul nu apartine intravilanului municipiului Pascani. Din punct de vedere
urbanistic zona nu este incadrata intr‐o unitate teritoriala de referinta.
2.3.2 RELIEF ȘI GEOLOGIE
Municipiul Pașcani este situat în partea de nord‐est a României, pe valea Siretului, în vestul
județului Iași, la intersecția paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine
estică. La sud se mărginește cu comunele Miroslovești și Stolniceni‐Prăjescu, la est cu Ruginoasa și
Todirești, la nord cu Vânători și Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.
În partea de jos a orașului, la 208 m altitudine față de nivelul mării, sunt localitățile
suburbane Lunca Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localități
suburbane Gâștești, Boșteni și Sodomeni.
Suprafața
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 5 -
Pagina 8
Suprafața municipiului Pașcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafața județului
Iași.
Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei,
ocupând de la vest la est următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor,Culoarul Siretului și
Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se desfășoară în principal în lunca
și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și versanți.
Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei
subunități.
Podișul Fălticenilor, cunoscut și sub numele de Podișul Moțca, se caracterizează prin prezența
unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400‐ 450 m, altitudinea
maximă fiind 456 m, în dealul Runcul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă spre est printr‐
un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul Siretului se suprapune luncii și
teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafață plană, largă de 3,5‐4,3 km și cu altitudine
de 205‐ 215 m.
Podișul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea șeii Ruginoasa‐ un ansamblu de
dealuri largi și platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 ‐
355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr‐un versant abrupt la nord de Blăgești și mai domol
la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în
nord și 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215‐205 m șipantă longitudinală de cca 1%.
Clima
Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într‐un climat de tip temperat ‐ continental
denuanță destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi
caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani.
Temperatura aerului
Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și un
minim mediu în ianuarie de ‐2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se
înregistrează între martie‐aprilie (6,7°C) și aprilie‐ mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai mari între
septembrie‐octombrie și (5,0°C) octombrie‐noiembrie (6,4°C).
Precipitațiile atmosferice ‐sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm/m2.
Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându‐se în luna iunie
(91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul principal la volumul mediu
multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparativ cu cele din semestrul
rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se
înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna
(11%).
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 6 -
Pagina 9
Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a
atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care
funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Hidrografia
Aria municipiului Pașcani este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane.
Principala apă care drenează teritoriul localității de la nord la sud prin partea de est a așezării este
Siretul, acesta primind o serie de afluenți al căror debit variabil nu seacăniciodată.
Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr‐o vale largă, cu direcția
N‐S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază în funcție
de factorii climatici.
Pe raza municipiului Pașcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleștee, iazuri
și lacuri de baraj.
Vegetația
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul municipiului,
predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă paltinul,
arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic. Arbuștii mai răspândiți sunt: alunul,
vornicelul, dârmozul, cornul și socul. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben,
mătasea broaștei, săgeata apei. Flora decorativă,variată, include: salvii, petunii, begonii, micșunele,
regina nopții, lalele, bujori, mușcate,trandafiri etc.
Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariția unor bogății de mare valoare economică.
O răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, exploatate local, fără o utilizare
industrială. La fel gresiile și calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea
Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor.
Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga apele
minerale sulfuroase, folosite parțial în scopuri terapeutice.
Populația
Populația totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populație de sex masculin și 22.210
populație de sex feminin.
Din totalul populației, 98,76% reprezintă populația de naționalitate română, iar 1,24%
populația de altă naționalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,rusă,
lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
Aer
Poluarea atmosferei reprezintă unul din factorii majori care afectează sănătatea si condițiile
de viata ale populației, construcțiile, vegetația (pulberi, gaze nocive si corozive, precipitații acide).
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanți.
Sursele de poluare urbane sunt:
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 7 -
Pagina 10
‐ încălzirea locuințelor, instituțiilor, intreprinderilor;
‐ combustibilul folosit la prepararea hranei;
‐ traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu);
‐ generarea curentului electric (CET‐urile);
‐ diverse servicii (spălătorii, vopsitorii auto, distribuție gaze naturale si produse petroliere);
‐ depozitarea si incinerarea deșeurilor.
Privind global efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte
cardiovasculare, neurocomportamentale (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra
sistemului nervos (Pb); afectarea funcției respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul
cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea funcției respiratorii (S02); morbiditate prin afecțiuni
toracice pulmonare (H2S04, N02).
Un alt factor care influențează calitatea aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu
funcție de regenerare a calității aerului (din vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, perdelele
de protecție, parcurile si grădinile publice, zonele de agrement).
Vegetația este si ea afectata de poluare. In funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp
la care este expusa planta apar efecte biochimice si fiziologice, degradarea clorofilei, reducerea
fotosintezei, schimbări in metabolismul proteinelor, lipidelor, apei (necroze, reducerea creșterii
plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni si la condiții climatice).
Traficul rutier reprezintă una din sursele majore de poluare atmosferica, specifice marilor
aglomerări urbane. Autovehiculele evacuează in atmosfera un complex de poluanți gazosi si solizi:
CO, NO, pulberi cu conținut de Pb (in cazul neutralizării benzinei fara plumb), hdrocarburi din gazelle
de eșapament si alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici).
Poluanții evacuați de autovehicule contribuie si la formarea poluanților secundari (ozon, oxidanți
fotochimici), la acidifierea mediului, la modificarea condițiilor meteorologice, la creșterea frecventei
si persistenței cetii, precum si la formarea smogului fotochimic (nebulozității).
Dat fiind ca emisiile din circulație au loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are loc in
proximitatea caii de trafic la nivelul respirației umane (hmax=2.0 m). Situația se agravează când in
trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (camioane), autovehicule mici neintretinute
corespunzător.
In zona zona studiata nu se constata o poluare a aerului datorita unei circulații bune a curenților de
aer, in special in lungul văii, pe direcția nord‐sud.
2.3.3 DATE DE TEREN
Topometria terenului este regulata, relativ plat cu o usoara panta spre est.
Prezentul studiu are drept scop:
‐ determinarea tipului, stării și proprietăților ale straturilor din amplasament în zona activă a
fundațiilor;
‐ semnalarea unor condiții speciale ale amplasamentului;
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 8 -
Pagina 11
‐ stabilirea parametrilor de seismicitate și a parametrilor climatici ai zonei în discuție;
‐ stabilirea categoriei geotehnice a construcției și a amplasamentului;
‐ analiza stabilității sistemului construcție‐versant;
‐ terenul are stabilitatea locala si generala asigurata si nu este supus viiturilor din precipitatii
inundatiilor si alunecarilor de teren.
2.4 CIRCULATIA
Calea de acces este str ALUNIS (DE855 Pascani ‐ Motca).
Parcarea autoturismelor se va face in parcarea amenajata in incinta proprietatii.
2.5 OCUPAREA TERENURILOR
Beneficiarul este in posesia terenului, cu o suprafata totala de 6000,00 mp. Terenul are o
forma rectangulara.
Prin studiul actual se doreste reglementarea situatiei existente si stabilirea din punct de
vedere urbanistic a regulilor de construibilitate.
Pe latura de nord terenul este invecinat cu un teren aflat in proprietatea mostenitor
Constantin.
Pe latura de sud terenul este invecinat cu un teren aflat in proprietatea Sitaru I. si un alt teren
aflat in proprietatea Maftei Gheorghe.
Pe latura de vest este adiacent cu str. Alunis.
Pe latura de est este invecinat cu un teren aflat in proprietatea Consiliului Local Mun. Pascani.
2.6 ECHIPARE EDILITARA
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa se face prin bransarea la reteaua publica existenta in zona, conform
avizului detinatorului de utilitati .
Canalizare
Apele uzate menajere vor fi canalizate catre bazinul vidanjabil propus a se realiza pe
amplasament pe amplasament.
Procesele desfasurate nu vor genera ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere vor fi
evacuate intr‐un bazin betonat vidanjabil, V=15 mc, dupa ce mai intai au fost trecute printr‐un
separator de grasimi. Vidanjare ase va face la comanda societatii de catre sc Prest Apa Serv sa
Pascani conform avizului 3886/22.05.2013
Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un
separator de hidrocarburi dupa care vor fi evacuate catre colectorul pluvial din zona
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 9 -
Pagina 12
Deseurile menajere
Serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere este asigurat de către
societatea de salubritate.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrica se face prin bransament.
Telefonie
In cazul in care se va dori se va realiza cablarea la o retea de telefonie din zona.
Alimentarea cu energie termică
Nu este cazul, incalzirea si prepararea apei calde realizandu‐se printr‐o centrala proprie.
Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale se face prin bransament la reteaua existenta in zona.
2.7 PROBLEME DE MEDIU
Dupa cum am aratat in capitolele de mai sus, zona studiata face parte dintr‐o zona slab
construita.
Clima
Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într‐un climat de tip temperat ‐ continental
denuanță destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi
caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani.
Temperatura aerului
Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în luna iulie de 20,1°C și un
minim mediu în ianuarie de ‐2,7°C. În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se
înregistrează între martie‐aprilie (6,7°C) și aprilie‐ mai (5,8°C), iar descreșterile cele mai mari între
septembrie‐octombrie și (5,0°C) octombrie‐noiembrie (6,4°C).
Precipitațiile atmosferice ‐sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm/m2.
Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându‐se în luna iunie
(91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul principal la volumul mediu
multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparativ cu cele din semestrul
rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se
înregistrează vara (42% din totalul anual), după care urmează primăvara (26%), toamna (21%) și iarna
(11%).
Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a
atmosferei, cât și de condițiile reliefului local, fiind mult influențate de prezența văii Siretului care
funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Hidrografia
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 10 -
Pagina 13
Aria municipiului Pașcani este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane.
Principala apă care drenează teritoriul localității de la nord la sud prin partea de est a așezării este
Siretul, acesta primind o serie de afluenți al căror debit variabil nu seacăniciodată.
Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr‐o vale largă, cu direcția
N‐S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul variază în funcție
de factorii climatici.
Pe raza municipiului Pașcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleștee, iazuri
și lacuri de baraj.
Vegetația
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul municipiului,
predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă paltinul,
arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic. Arbuștii mai răspândiți sunt: alunul,
vornicelul, dârmozul, cornul și socul. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben,
mătasea broaștei, săgeata apei. Flora decorativă, variată, include: salvii, petunii, begonii, micșunele,
regina nopții, lalele, bujori, mușcate,trandafiri etc.
Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariția unor bogății de mare valoare economică.
O răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, exploatate local, fără o utilizare
industrială. La fel gresiile și calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea
Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor.
Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan local. La acestea se pot adăuga apele
minerale sulfuroase, folosite parțial în scopuri terapeutice.
Populația
Populația totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populație de sex masculin și
22.210 populație de sex feminin.
Din totalul populației, 98,76% reprezintă populația de naționalitate română, iar 1,24%
populația de altă naționalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,rusă,
lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
Aer
Poluarea atmosferei reprezintă unul din factorii majori care afectează sănătatea si condițiile
de viata ale populației, construcțiile, vegetația (pulberi, gaze nocive si corozive, precipitații acide).
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanți.
Sursele de poluare urbane sunt:
‐ încălzirea locuințelor, instituțiilor, intreprinderilor;
‐ combustibilul folosit la prepararea hranei;
‐ traficul rutier (individual, transportul in comun, transportul greu);
‐ generarea curentului electric (CET‐urile);
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 11 -
Pagina 14
‐ diverse servicii (spălătorii, vopsitorii auto, distribuție gaze naturale si produse petroliere);
‐ depozitarea si incinerarea deșeurilor.
Privind global efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte
cardiovasculare, neurocomportamentale (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra
sistemului nervos (Pb); afectarea funcției respiratorii, iritarea ochilor, nasului, laringelui, disconfortul
cutiei toracice, dureri de cap (ozon); afectarea funcției respiratorii (S02); morbiditate prin afecțiuni
toracice pulmonare (H2S04, N02).
Un alt factor care influențează calitatea aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu
funcție de regenerare a calității aerului (din vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, perdelele
de protecție, parcurile si grădinile publice, zonele de agrement).
Vegetația este si ea afectata de poluare. In funcție de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp
la care este expusa planta apar efecte biochimice si fiziologice, degradarea clorofilei, reducerea
fotosintezei, schimbări in metabolismul proteinelor, lipidelor, apei (necroze, reducerea creșterii
plantelor, creșterea sensibilității la agenți patogeni si la condiții climatice).
Traficul rutier reprezintă una din sursele majore de poluare atmosferica, specifice marilor
aglomerări urbane. Autovehiculele evacuează in atmosfera un complex de poluanți gazosi si solizi:
CO, NO, pulberi cu conținut de Pb (in cazul neutralizării benzinei fara plumb), hdrocarburi din gazelle
de eșapament si alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici).
Poluanții evacuați de autovehicule contribuie si la formarea poluanților secundari (ozon,
oxidanți fotochimici), la acidifierea mediului, la modificarea condițiilor meteorologice, la creșterea
frecventei si persistenței cetii, precum si la formarea smogului fotochimic (nebulozității).
In zona zona studiata nu se constata o poluare a aerului datorita unei circulații bune a
curenților de aer, in special in lungul văii, pe direcția nord‐sud.
Prin activitatea desfasurata nu se elimina noxe sau alte catogorii de poluanti ai aerului.
Apa
Procesele desfasurate nu genereaza apa uzata si nu folosesc apa in procesele tehnologice. Apele
uzate menajer vor fi canalizate catre fosa septic propusa pe amplasament. Apele din bucatarie vor fi
trecute mai intai printr‐un separator de grasimi. Apele preluate de pe platformele auto vor fi
colectate prin gaigere si rigole si vor fi trecute printr‐un separator de hidrocarburi.
Sol
In prezent, nu se inregistreaza poluari ale solului. Nu au fost depistate depozitari necontrolate
de deseuri care sa produca un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer si sol) datorita
efectului lor conjugat ecologic si economic. Deseurile rezultate vor fi colectate selectiv in containere
etanse si vor fi preluatede serviciul de salubritate. Se interzice cu desavarsire depozitarea pe sol sau
ingoparea oricaror tipuri de deseuri solide sau lichide.
Nivel fonic
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 12 -
Pagina 15
Functionarea nu produce zgomote care sa depaseasca limita admisa de lege pentru zone de
locuit.
Concluzii
Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta ca prin functiunea propusa si
capacitatea ei nu se aduc elemente care sa disturbe sau sa polueze mediul inconjurator.
In zona nu exista valori de patrimoniu ce necesita protectie speciala.
2.8 OPTIUNI ALE POPULATIEI
În conformitate cu certificatul de urbanism nr. 104 / 29.05.2012, pe terenul pentru care se
elaborează prezentul PUZ, se solicită realizarea unei hale de productie.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1 CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE
Din studiile de fundamentare elaborate anterior si concomitent cu PUZ actual, se desprind
urmatoarele concluzii:
‐ Pe terenul studiat se va putea construi, avand asigurata stabilitatea generala si locala.
‐ Constructia realizata se incadreaza din punct de vedere urbanistic in ansamblul creat.
‐ Prin functiunea cladirii nu se aduc neajunsuri vecinatatilor pe termen scurt sau lung.
3.2 PREVEDERI ALE PUG APROBAT
Nu exista prevederi, terenul fiind in extravilan.
3.3 VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL
Amplasamentul prezinta caracteristicile unui peisaj periurban eterogen in curs de dezvoltare.
Prin insertia cladirii nu se aduc prejudicii imaginii de ansamblu.
3.4 MODERNIZAREA CIRCULATIEI
Calea de acces este soseaua ALUNIS, ce face legatura intre Pascani si Motca. Aceasta are
gabaritul necesar pentru a satisface fluxul de circulatie auto din zona.
Amenajarea incintei va cuprind platforme pentru circulatie auto si parcaje de suprafata
pentru client si angajati.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 13 -
Pagina 16
3.5 ZONIFICARE FUNCTIONALA– REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI
URBANISTICI
În cadrul documentației PUZ se propun următoarele:
‐ ALINIAMENT PRINCIPAL – se pastreaza aliniamentul de minim 6,00 de metri de la strada;
‐ ALINIAMENTE LATERALE – pe laturile de nord si sud terenul este invecinat cu parcele libere
de constructii. Aliniamentul propus este de 5,00 metri;
‐ ALINIAMENT POSTERIOR – pe latura din spate terenul este invecinat cu un teren liber .
Aliniamentul propus este la 5,00 metri fata de limita de proprietate;
‐ ACCESE ‐ cladirea are asigurat accesul dinspre strada Alunis;
‐ FUNCTIUNEA ‐ functiunea este de hala de productie, spatii administrative, garaje si parcaje
auto;
‐ REGIMUL DE ÎNĂLȚIME este parter+etaj;
‐ ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ la coama va fi de 12,00metri;
‐ POT – 40,00%
‐ CUT – 0,90
BILANTUL TERITORIAL TOTAL
Zone functionale Suprafata ( mp ) % din total
Constructii propuse 745 12,41 %
Circulatii carosabile, pietonale 2200.00 37,70 %
Spatii plantate 3055.00 50,89 %
TOTAL teritoriu studiat prin PUZ 6000.00 100,00 %
REGIMUL DE INALTIME
Pentru constructia studiata va fi parter si etaj.
INDICATORI DE CONSTRUIBILITATE
Procentul de ocupare a terenului ‐ P.O.T. va fi maxim 40,00%.
Coeficientul de utilizare teren ‐ C.U.T. va fi maxim 0,90.
REGIM DE ALINIERE
Conformarea constructiilor se va realiza pe baza criteriilor stabilite in plansa de reglementari
urbanistice ‐ U2, in care s‐au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea
maxima admisa.
Alinament principal – minim 6,00 metri de la strada.
Aliniamente laterale – minim 5,00 metri fata de limita de proprietate
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 14 -
Pagina 17
Aliniament posterior – minim 5,00 metri fata de limita de proprietate
FUNCTIUNI ADMISE
Functiunea este de Hala productie, cu regin de inaltime parter.
CUT‐ul propus este de 0,90.
Unitatea produce tevi, robineti si fittinguri, materiale izolante si alte accesorii destinate
instalatiilor
Se propune o constructie care sa se dezvolte pe un nivel suprateran, cu structura in totalitate
metalica.
Inchidererile exterioare se vor realize cu panouri sandwich.
Invelitoarea halei va fi realizata din panouri sandwich.
Constructia se va amplasa conform plansei U2.
Principalele functiuni propuse sunt:
‐ Zona edificabila;
‐ Spatii plantate;
‐ Zona circulatie auto si pietonala;
Prezentul studiu va rezolva urmatoarele obiective principale;
‐ Stabilirea zonei de implantare a constructiilor;
‐ Stabilirea regimului de aliniere;
‐ Reglementarea indicilor urbanistici;
‐ Asigurarea accesului carosabil si pietonal la nivelul cerintelor actuale;
Dupa realizarea constructiei, terenul ramas liber va fi amenajat ca zona verde si zona de
circulatie pietonala.
Modul de utilizare al terenului este ilustrat prin valorile procentului de ocupare a terenului
(P.O.T.) si a coeficientului de utilizare a terenului (C.U.T.), care sunt raportati numai la incinta
obiectvului de investitie propus (a lotului studiat in aceasta documentatie).
Deoarece pe terenul studiat se propun functiuni complementare, si tinand cont de
omogenitatea terenului si de suprafata relativ redusa, aceasta va fi tratata ca o singura Unitate
Teritoriala de Referinta.
Regimul de inaltime va varia in conformitate cu studiul volumetric al zonei si va cuprins intre
intre 4,00 si 12,00 m.
Procentul de ocupare a terenului ‐ P.O.T. va fi maxim 40,00%.
Coeficientul de utilizare teren ‐ C.U.T. va fi maxim 0,90.
FUNCTIUNI ADMISE CONDITIONAT
Se mai pot realiza anexe ce sa deserveasca functiunea de baza ‐ spatii tehnice, depozite, etc
sau alte functiuni ce nu aduc inconveniente zonei.
3.6 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 15 -
Pagina 18
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa se face prin bransarea la reteaua publica existenta in zona, conform
avizului detinatorului de utilitati .
Canalizare
Apele uzate menajere vor fi canalizate catre bazinul vidanjabil cu capacitatea de 15 mc,
propus a se realiza pe amplasament.
Procesele desfasurate nu vor genera ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere vor fi
evacuate intr‐un bazin betonat vidanjabil, V=15 mc, dupa ce mai intai au fost trecute printr‐un
separator de grasimi. Vidanjare ase va face la comanda societatii de catre sc Prest Apa Serv sa
Pascani conform avizului 3886/22.05.2013
Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un
separator de hidrocarburi dupa care vor fi evacuate catre colectorul pluvial din zona
Deseurile menajere
Serviciul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere este asigurat de către
societatea de salubritate locala.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrica se face prin bransament.
Telefonie
In cazul in care se va dori se va realiza cablarea la o retea de telefonie din zona.
Alimentarea cu energie termică
Nu este cazul, incalzirea si prepararea apei calde realizandu‐se printr‐o centrala proprie.
Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale se face prin bransament la reteaua existenta in zona.
3.7 PROTECTIA MEDIULUI
Toate functiunile din zona studiata vor avea caracter nepoluant, luandu‐se toate masurile
pentru eliminarea poluarii de tip apa – aer – sol.
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiul
geotehnic si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale si evitarii riscurilor legate de
inundare a spatiilor de sub cota terenului natural.
Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de pe
acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare, fara sa
afecteze proprietatile invecinate.
Deasemenea drumurile vor avea imbracaminti si profiluri transversale corespunzatoare
pentru o buna utilizare si pentru o buna scurgere a apelor meteorice.
Apele rezultate din activitatile menajere vor fi evacuate catre bazinul vidanjabil ce se va
realiza pe proprietate prin intermediul retelei de incinta.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 16 -
Pagina 19
Deseurile menajere vor fi colectate in recipiente speciale (containere etanse) si preluate de
catre o firma autorizata in baza unui contract incheiat.
Calitatea aerului trebuie mentinuta la cote superioare prin controlarea emisiilor de substante
rezultate in urma arderii combustibililor folositi pentru incalzire.
Toate spatiile libere vor fi inierbate si amenajate peisagistic, caracterul reprezentativ fiind
foarte important.
Mentinerea calitatii mediului in limite acceptabile, cu tendinta de aducere la parametrii
naturali, constituie o linie strategica esentiala a unui program de management al mediului
(reconstructie ecologica, asigurarea dezvoltarii sale durabile).
De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie sa se faca catre:
‐ eliminarea tuturor surselor de poluare existente si viitoare;
‐ eliminarea emisiilor necontrolate;
‐ reducerea etapizata a emisiilor, in corelare cu progresul stiintific si tehnic in domeniu, in
functie de disponibilitatile financiare existente (studii cost‐eficienta);
Pentru imbunatatirea microclimatului zonei se propune completarea cu spatii plantate acolo
unde este posibil.
De asemenea, se propune completarea aliniamentelor stradale si prevederea de arbori cu
coroana pentru protectia parcajelor.
La reducerea poluarii generate de traficul auto va contribui si conformarea traseelor
carosabile intr‐o maniera ce sa asigure fluienta circulatiei.
Aer ‐ Prin activitatea desfasurata nu se elimina noxe sau alte catogorii de poluanti ai aerului.
Apa ‐ Procesele desfasurate nu vor genera ape uzate tehnologice. Apele uzate menajere vor fi
evacuate intr‐un bazin betonat vidanjabil, V=15 mc, dupa ce mai intai au fost trecute printr‐un
separator de grasimi. Vidanjare ase va face la comanda societatii de catre sc Prest Apa Serv sa
Pascani conform avizului 3886/22.05.2013
Apele pluviale preluate de pe platformele auto vor fi colectate prin gaigere si rigole catre un
separator de hidrocarburi dupa care vor fi evacuate catre colectorul pluvial din zona
Sol ‐ In prezent, nu se inregistreaza poluari ale solului. Nu au fost depistate depozitari
necontrolate de deseuri care sa produca un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer si sol)
datorita efectului lor conjugat ecologic si economic. Deseurile rezultate vor fi colectate selectiv in
containere etanse si vor fi preluatede serviciul de salubritate. Se interzice cu desavarsire depozitarea
pe sol sau ingoparea oricaror tipuri de deseuri solide sau lichide.
Nivel fonic ‐ Functionarea nu produce zgomote care sa depaseasca limita admisa de lege
pentru zone de locuit.
Concluzii ‐ Din analiza factorilor de mediu si a cadrului natural rezulta faptul ca functiunea
propusa si capacitatea ei nu aduce elemente care sa disturbe sau sa polueze mediul inconjurator.
In zona nu exista valori de patrimoniu ce necesita protectie speciala.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 17 -
Pagina 20
3.8 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
In zona nu exista obiective de utilitate publica, in afara de str. Alunis.
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
Avandu‐se in vedere pozitia amplasamentului in cadrul orasului, se impun o serie de masuri
pentru obtinerea unei zone bine structurate urbanistic prin:
‐ Tratarea cu cea mai mare atentie si rezolvarea corecta a circulatiei auto si pietonale in zona;
‐ Crearea unui ansamblu arhitectural cu valente urbane;
‐ Tratari de asemenea maniera incit sa se puna in valoare perspectivele favorabile catre zona
studiata;
‐ Articularea corecta la zonele inconjuratoare;
‐ Abordarea atenta a zonelor verzi, a zonelor plantate, cit si a elementelor de mobilier urban
care vor contribui la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat;
‐ Folosirea de materiale de buna calitate, cu texturi si culori armonios studiate, incadrate in
specificul local.
Intocmit,
Arh. SEBASTIAN SAVESCU
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 18 -
Pagina 21
VOLUMUL II ‐ REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.
CAPITOLUL I : DISPOZITII GENERALE
1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism aferent P.U.Z. reprezinta o piesa de baza in aplicarea P.U.Z.,
el intarind si detaliind reglementarile din P.U.Z.
Prescriptiile cuprinse in R.L.U. sunt obligatorii pe intreg teritoriul ce face obiectul P.U.Z.
2. BAZA LEGALA A ELABORARII
La momentul elaborării acestui PUZ, nu exista prevedei ale Planului Urbanistic General al
Municipiului Pascani.
3. DOMENIUL DE APLICARE
Elementele de regulament ale PLAN‐ului URBANISTIC ZONAL, se refera exclusiv la terenul
situat in municipiului Pascani, pe str. ALUNIS, nr. Cad. 60270 si se aplica unitatii teritoriale de
referinta delimitate pe planul de reglementari ce face parte integranta din prezentul regulament .
CAPITOLUL II : REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
Prin regimul de construibilitate nu se depasesc indicatorii teritoriali din PUG, prevazuti in
certificatul de urbanism. Se admit prin regulamentul general de urbanism mici functiuni economice
cu caracter nepoluant.
1. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA
PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT
Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile din intravilan este permisa pentru toate
tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege.
Utilizarea functionala a terenurilor s‐a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de Reglementari
urbanistice – U2.
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune,
volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol ‐ plin, materiale utilizate,
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 19 -
Pagina 22
invelitoare, paleta cromatica, etc. ‐ depreciaza valoarea peisajului sau valoarea ambientala a zonei
este interzisa.
Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei:
a. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului:
Indepartarea apelor uzate – menajere si industriale se va face prin bransarea la reteaua de
canalizare a apelor uzate in vederea tratari lor la statia de epurare, daca aceasta exista in zona sau se
va realiza catre un bazin vidanjabil ce se va realiza pe proprietate.
Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane,
etc.) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa deversarea
apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de alimentare cu apa.
Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si mentinute
in buna stare, amplasate in conditii salubre, in locuri special amenajate. Administrarea locala va
asigura colectarea si evacuarea reziduurilor stradale.
Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, se amplaseaza pe
terenuri aprobate de organele teritoriale de specialitate, in nici un caz pe malul apelor, la distanta de
zonele de locuit, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536 / 23 06.1997.
Este interzisa depozitarea reziduurilor industriale de ori ce fel.
b. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in intravilan :
Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi:
Reteaua publica de distributie apartinind companiei locale sau surse proprii .
Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele de
distributie se vor proteja prin instituirea:
Zonelor de protectie sanitara cu regim sever ;
Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare ;
Asigurarea unor cantitati minime de apa potabila pentru a satisface nevoile gospodaresti si
publice ‐ 50 l / om / zi – instalatii locale
‐ 100 l / om / zi – instalatii centrale
In caz de calamitate trebuie asigurat un necesar minim de apa potabila corespunzator unui
consum de 12 ore.
Distributia apei in aceste retele centralizate trebuie sa fie continua, responsabilitatea
monitorizarii calitatii apei revenind autoritatilor competente.
Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de apa
destinate altor scopuri.
Salubritate – Generalitati
Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public
se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 20 -
Pagina 23
Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de
suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente care sa asigure in
mod obligatoriu posibilitatea sortarii prealabila.
Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau
gospodarie individuala prin pubele moderne ce vor asigura posibilitatea sortarii deseurilor.
Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala prevazuta
in documentatiile urbanistice.
La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si
actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii nu vor
afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional.
Se vor evita deasemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele
reziduale, zonele verzi plantate, protejate, in albiile apelor, etc. In caz contrar se vor lua masurile
necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare.
Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu
orele de liniste si vor fi utilizate doar utilaje specializate aflate in parametri optimi de functionare
pentru evitare a propagarii mirosurilor sau generarii de zgomot sau discomfort vizual. Activitatile de
salubrizare vor fi de natura sa nu creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze
imaginea civilizata.
Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu‐i‐se imbunatatiri
prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta existenta in alte
zone ce pot servi ca model de organizarein acest domeniu.
2. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA
INTERESULUI PUBLIC
Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale cu
exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisa conform R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice precum si in
zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de
gaze, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. Fac
exceptie constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau
limitarea efectelor acestora conform . R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va face in baza
prevederilor din R.G.U.
Asigurarea echiparii tehnico – edilitare in localitate se va face conform R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre
destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei conform . R.G.U.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 21 -
Pagina 24
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi admisi
ai P.O.T. si C.U.T. stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in Certificatul de Urbanism
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor de
urbanism aprobate si conforme cu . R.G.U.
Conform prevederilor legale, pe o distanță de 20 de metri de fiecare parte a axei conductei
de transport de gaze naturale, nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăpostește
persoane (locuințe, spații de birouri etc.), iar pentru suprafața cuprinsă între 20 și 200 de metri,
atât cât reprezintă zona de siguranță, pentru Certificatul de Urbanism, trebuie să se ceară avizul
operatorului de gaze.
Pentru protejarea instalațiilor de transport de energie electrică se interzice, atât
persoanelor juridice cât și fizice, să efectueze construcții de orice fel în zona de siguranță a
instalațiilor, fără avizul de amplasament al operatorului de energie electrică. Dimensiunile
culoarelor de trecere sunt următoarele: 24 de m lățime, pentru liniile cu tensiune mai mică de 110
kv, 37 de m lățime, pentru cele cu tensiune de 110 kv și 55 de m lățime, pentru cele cu tensiune
de 220 kv. Pentru amplasarea construcțiilor în această zonă trebuie cerut avizul operatorului de
rețea (conform NTE 003/04/00).
3. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de
orientare fata de punctele cardinale favorabile.
Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul conform
al organelor de specialitate ale administratiei publice pentru:
Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiile lor
complementare: magazine, restaurante, etc.);
Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse
petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii ori
constructii de acest gen.
In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de
sigurata si fisiile de protectie.
AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR FATA DE ALINIAMENT
Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere
prevazut in documentatiile de urbanism si stabilita prin Certificatul de Urbanism.
Aliniament – linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele
apartinind domeniului privat (linia gardului, a lotului, etc.) ;
Regim de aliniere – linia constructiilor care urmareste fronturile construite ale cladirilor;
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 22 -
Pagina 25
Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii:
Pe aliniament
Retras de la aliniament
INSCRIERE IN REGIMUL DE ALINIERE EXISTENT
Unitatile productive sau constructiile destinate activitatilor productive sau servicii, vor
respecta retragerile prevazute in prescriptiile specifice U.T.R.
Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de
situatia vecinatatilor si a caracterului general al strazii.
Se recomanda in cazul zonelor protejate ca prin Certificatul de Urbanism sa se solicite
explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul construit existent, prin prezentarea desfasurarii
care sa cuprinda cel putin trei constructii stinga – dreapta.
DISTANTE MINIME OBLIGATORII FATA DE LIMITELE LATERALE SI FATA DE
LIMITA POSTERIOARA A PARCELEI
REGIM DE ALINIERE
Conformarea constructiilor se va realiza pe baza criteriilor stabilite in plansa de reglementari
urbanistice ‐ U2, in care s‐au prevazut regimul de aliniere propus, regimul de construire si inaltimea
maxima admisa.
Aliniament principal se pastreaza aliniamentul de minim 6,00 de metri de la strada.
Aliniament posterior pe latura din spate terenul este invecinat cu un teren liber. Aliniamentul
propus este la 5,00 metri fata de limita de proprietate
REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII.
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca:
exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinatiei
constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor;
se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei ;
Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face
conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr. 37/1975 si
Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si teritoriul de
influenta – C 242 / 1993.
Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile
urbanistice P.U.G. si P.U.Z.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 23 -
Pagina 26
4. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA.
Lucrarile de imbunatatire, extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitate se vor
realiza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz.
Proprietatea asupra retelelor tehnico – edilitare aflate in serviciul public, sunt proprietate
publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
In zonele de extindere a intravilanului:
Acolo unde exista conducte magistrale de gaz, titei, retele electrice, lucrari de imbunatatiri
funciare, etc. se va avea in vedere obtinerea avizelor necesare.
Acolo unde nu exista retele tehnico – edilitare, autorizarea realizarii constructiilor se va face
numai in urma executarii unui sistem centralizat de alimentare cu apa si a realizarii de microstatii de
epurare individuale sau de grup pentru epurarea apelor menajere ce se vor deversa in emisarul
natural din zona.
5. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU
CONSTRUCTII.
Conform parcelarului se permite amplasarea cladirilor in bune conditii (orientare, insorire,
vinturi dominante, etc.) si cu respectarea prevederilor legale din Codul Civil.
Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate.
Regimul de inaltime al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in
documentatiile urbanistice.
Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii,
inchiderea campului vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante
compozitionale, etc.
Limitarea regimului de inaltime se poate datora unitatilor tehnologice sau productive (unitati
industriale, agro‐zootehnice, depozite, gospodarie comunala, constructii aferente, transportul
feroviar, etc.) sau in zona de protectie a acestora, lucrari tehnico – edilitare si in cadrul zonei
unitatilor cu destinatie speciala.
Aspectul exterior al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu depreciaza
aspectul general al zonei.
Prescriptiile vor urmari:
Armonizarea constructiilor noi de cele invecinate (finisaje, ritmari plin – gol, registre, regim de
inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitorii, etc.);
Imbunatatirea aspectului compozitional si arhitectural prin folosirea de materiale noi si moderne;
Racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si amenajarile exterioare cu caracter public;
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 24 -
Pagina 27
6. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI
IMPREJMUIRI
PARCAJELE:
Parcajele aferente oricaror functiuni se vor asigura in afara spatiului public, in conformitate cu
Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor in localitati urbane – P 132 / 1993.
SPATIILE VERZI SI PLANTATE:
Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de spatii
verzi si plantate in functie de destinatia si capacitatea constructiei.
Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publica sa se asigure:
Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie si
amenajarea de spatii verzi plantate pe circa 40 % din suprafata de aliniament si cladiri.
IMPREJMUIRILE:
Se vor respecta urmatoarele reguli:
Se recomanda, acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de
mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau din diferente de pavaj.
Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de
specialitate intocmite de arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale. Proiectantii vor
avea in vedere obtinerea unei imagini urbane civilizate si unitare.
7. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA FATA DE OBIECTIVELE CU DESTINATIE
SPECIALA.
In cazul aparitiei in extravilan a unor obiective cu destinatie speciala, constructiile
civile vor fi amplasate la minimum 2400 m fata de limita obiectivelor speciale apartinand M.Ap.N.,
M.I. si S.R.I.
Documentatia tehnica pentru autorizarea oricaror lucrari ce urmeaza a fi executate la mai
putin de 2400m fata de limita obiectivelor speciale aflate in extravilan se avizeaza de M.Ap.N., M.I. si
S.R.I. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995).
M.Ap.N. prin Statul Major General, M.I. si S.R.I. avizeaza documentatia tehnica pentru
autorizarea oricarei lucrari, daca urmeaza a se executa in vecinatatea obiectivelor speciale din
intravilan – pe parcelele limitrofe, precum si pe cele situate pe cealalta parte a strazilor invecinate cu
incinta acestora. (Ordinul nr. 34 / N / M. 30 / 3422 / 4221 din 1995 al M.Ap.N, M.I. si S.R.I.).
CAPITOLUL III : ZONIFICARE FUNCTIONALA
Terenul studiat se incadreaza intr‐o unitate teritoriala de referinta nou creata, unica, ‐ UTR 1.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 25 -
Pagina 28
CAPITOLUL IV : PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR
FUNCTIONALE
SECTIUNEA I ‐ UTILIZARE FUNCTIONALA
ARTICOLUL 1 ‐ UTILIZARI ADMISE
Se admit functiuni complementare acesteia : spatii administrative, spatii de cazare, spatii de
depozitare materie prima si de preparare a mancarii, spatii exterioare pentru evenimente, spatii
pentru utilaje si echipamente ce deservesc constructia, parcaje, etc.
ARTICOLUL 2 ‐ UTILIZARI PERMISE CU CONDITII
Se mai pot realiza anexe ce sa deserveasca functiunea de baza ‐ spatii tehnice, depozite, etc,
sau alte functiuni ce nu aduc inconveniente zonei.
ARTICOLUL 3 ‐ INTERDICTII DE UTILIZARE
Se interzic următoarele utilizări:
- activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcții provizorii de orice natură;
- depozitare en gros;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantități de substanțe inflamabile sau toxice;
- activități care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din circulațiile publice
sau din instituțiile publice;
- depozitări de materiale refolosibile ;
- platforme de precolectare a deșeurilor urbane;
- staționarea și gararea autovehicolelor în construcții multietajate;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de
pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau
care împiedică evacuarea și colectarea apelor meteorice.
SECTIUNEA II : CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR
ARTICOLUL 4 ‐ CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)
O parcela este construibila doar daca are latimea minima de 30,00 metri si o suprafata
minima de 1500 m2.
Parcele ce nu intrunesc aceste criterii se vor comasa cu una din parcelele adiacente.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 26 -
Pagina 29
Cladirile propuse vor fi concepute pentru a raspunde necesitatilor impuse de functiunile
permise, in conformitate cu normele specifice, la standardele de confort actuale.
ARTICOLUL 5 ‐ AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIERE
5.1 Regimul de aliniere al constructiilor este reprezentat in plansa de reglementari cu linie rosie si au
urmatoarele distante:
Pe latura de vest terenul este adiacent cu strada Alunis – minim 6,00 m fata de limita de
proprietate si minim 12,20 metri pana in axul soselei.
5.2 Cladirile se vor retrage la aliniamentul stabilit prin regulamentul PUZ si pot avea “iesinduri”
(console, bowindow‐uri,etc.) si retrageri locale in functie de studiul volumelor construite.
ARTICOLUL 6 ‐ AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE si
POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Aliniament posterior, pe latura din spate terenul este invecinat cu un teren liber proprietate
Consiliul local Pascani . Aliniamentul propus este la 5,00 metri fata de limita de proprietate.
ARTICOLUL 7 ‐ CIRCULATII SI ACCESE
7.1 Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va face din strada Alunis.
7.2 Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a autorizatiei
de constructie pentru fiecare obiectiv in parte, planul de sistematizare verticala a intregii zone supusa
autorizarii, urmarindu ‐ se in mod special :
asigurarea unor inaltimi de trepte exterioare de maxim 15 cm;
asigurarea pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platformele cu circulatii pietonale sau
carosabile si canalizarea acestora;
terasarea terenului (platforme, ziduri de sprijin, etc.), pentru asigurarea colectarii si canalizarii
apelor pluviale (rigole, canalizari, etc.);
interzicerea dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate;
realizarea in mod judicios a platfomelor carosabile si a parcajelor auto.
ARTICOLUL 8 ‐ STATIONAREA AUTOVEHICULELOR
8.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelelor. Stationarea autovehicolelor atat in
timpul lucrarilor de constructii si instalatii cat si in timpul functionarii cladirilor se va face in afara
drumurilor publice.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 27 -
Pagina 30
ARTICOLUL 9 ‐ INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
Inaltimea cladirilor va fi cea prevazuta prin planul de Reglementari si variaza de la intre 4,00 m
si 12,00 m.
ARTICOLUL 10 ‐ ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
10.1 Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii, va raspunde
exigentelor actuale ale arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor si prestigiului investitorilor
si zonei.
10.2 Volumele construite vor fi simple si se vor urmari asigurarea unei insoriri optime a spatiilor
interioare.
10.3 Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la aceslasi nivel cu fatada principala.
ARTICOLUL 11 ‐ CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
11.1. Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente, in cazul in care acestea exista.
11.2 Se va acorda o atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se
admit retele de gaze naturale, de termoficare sau electrice aeriene.
11.3 Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe, inaccesibile
publicului larg si numai in nise .
11.4 Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren neconstruit
prin rigole spre canalizare.
11.5 Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor de pe acoperisuri,
copertine si de pe terenul amenajat sa nu afecteze proprietatile invecinate.
11.6 Se va asigura epurarea in sistem ptropriu sau centralizat a apelor uzate, inclusiv a apelor
meteorice care provin de pe platforme, circulatii, parcaje.
ARTICOLUL 12 ‐ SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
12.1 Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus.
12.2 Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala se vor amenaja ca spatii verzi pe
cat posibil in baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de suprafata acestuia.
12.3 Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea microclimatului si
pentru protectia constructiilor.
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 28 -
Pagina 31
ARTICOLUL 13 – IMPREJMUIRI
13.1 Se vor realiza iimprejmuiri cu gard, gard viu sau alte tipuri.
13.2 Se recomanda acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de
mobilier urban (jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc.) sau din diferente de pavaj
13.3 Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate.
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 14 ‐ PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (P.O.T.)
14.1 Procentul de Ocupare a Terenului va fi
P.O.T. de maxim 40,00 %
ARTICOLUL 15 ‐ COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
15.1 Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi:
C.U.T. va fi maxim 0,90 in zona studiata.
15.2 Se admite depasirea C.U.T.‐ului stabilit prin aceasta documentatie numai in cazuri bine
justificate, doar prin actualizare Planuri Urbanistic Zonal
ARTICOLUL 16 ‐ MODIFICARI ALE PUZ
16.1. Orice modificare a PUZ ‐ ului se face numai in cazuri bine justificate, prin reactualizarea si
numai prin avizarea sa in Consiliul Local si Consiliul Judetean si cu acordul proiectantului.
SECTIUNEA IV
ARTICOLUL 17 ‐ RECOMANDARI SPECIALE PENTRU DETINATORII DE TERENURI SAU
IMOBILE IN ZONA PUZ ‐ ULUI.
17.1 Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice pentru toate lucrarile de constructii.
Intocmit,
arh. SEBASTIAN SAVESCU
CONSTRUIRE HALA PRODUCTIE, IMPREJMUIRE, BRANSAMENT SI RACOD ELECTRIC (E-ON MOLDOVA)
PAGINA - 29 -
Pagina 32
v v e Y v v v v v v v < . Y YV v v v v v v Y v NY N Y Y Y Y NY NY v NY
v v v YV v v v v v v v v Y Y < NY N Y u v vY NY NY NY
v v e Y v v v v v v v < u Y v v v v v v Y v NY v Y Y Y Y Y NY v NY
[e =
v v v YV v v v v v v v Y Y < NY 9.929, XA N Y u v vY NY NY NY
trotuar O
si
v v e Y v v v v v v v < u NY v v v v v v Y v NY N Y Y Y Y NY NY v NY
E i
v v v v YV v v v LI] v v v v Y Y < N Y u v vY NY NY NY
v v e Y v v v v v v v < u Y “ 75 v v v v v v Y v NY N Y Y Y Y Y NY v NY
E, e > Ș,
v v v v vV v v v pr v v v Y Y < X N Y u v Y NY NY NY
v vw v < Y v v v v v v v < . Y Y v v v v v Y vw (> v Y Y Y Y NY NY v NY
vw v v v Y v KA vw 7 v v v Y Y < v Y u v Y NY NY NY
v v v < Y v v v v v v v < ȘI Y v v vw v v Y v Collie YV Y Y Y Y Y Y v Y
v v 5 v Y v v v su v v v Y Y < v Y ȘI v Y Y Y Y
carosabil (XI
v v v < Y v v v v v v v < ȘI Y D000 vw v v v v Y v YV Y Y Y Y Y Y v Y
AO
v v 5 v Y v v v v v v Y Y < YV Y Ș v Y Y Y Y
v v v 5 y Y v v v v v v v < ȘI Y Y v v v v Y v YV Y Y Y Y Y Y v Y
— e i 0505058909050
x
v 2 Y v 5 v Y v v v K7 v v v Y Y < vV Y Ș v Y Y Y Y
SARII
v v v Y v v v v v v v < ȘI Y Y v v v v Y v v Y Y Y Y Y Y v Y
v v E v YV v v v v v v N N < pa Y Y Y . v Y NY NY XV
E pe
v v v NY v v v v v v v < , NY “ v v v v v N v e V Y Y Y Y Y XV v XV
v v u v YV v v v Lt] v v v NY W < Do, v NY u v vY NY NY NY
sec datele
v v NA v v v v v v v < u NY v rr v v v v W v v V N NY NY NY NY 9 NY v NY
ee
trotuar”
v v u v YV v v v Eu v v v Y Y x v Y u v vY NY NY NY
= t 9.9.9.
v v NA v v v v v v v < . Y v v v v | 7 Y v v V N NY NY Y NY NY v NY
00
v v vu v YV v v v S7 v v v VW Y v v Y u v Y NY Y NY
v v NA v v v v v v v < . NY YV v v v v v Y v v V N Y Y Y NY NY v NY
une teze
v v vu v YV v v v v v v Y VW v v NY u v vY NY NY XV
NA ZE YV NY NY NY
v v v v v v v v v < . Y 60 v v v v v Y v v V v Y Y v Y
SQ
vu XV Ox Catelotglocecetă NY NY NY
v v v v v v ay v v v Y 4 v v u v Y Y
1 PR
v v NA v v v v v v v < . NY Y v vu v v v v Y v e v v N N Y Y Y NY NY v NY
- ALR
v v vu v NA v v v EN Y v N NY u v Y NY NY XV
Z =
v v v v v v v v v v < u Y N v Za zla ÎI v i y Y oedada v v N v Y Y Y NY NY v NY
9 e
perlă a
v v u v NA v v v v Y v N Y u v v NY NY NY
<>
v v v v v v v v v v < u NY Y v v v v v Y v v v N Y Y Y NY NY v NY
v v v v NA v v v v v v v v Y SOD DP v N Y u v vY NY NY NY
v v v v v v v v v v < u NY N v v v v v v Y dice v v v N Y Y Y NY NY v NY
v v v v NA v v v v v v v v Y v N Y u v NA NY NY NY
STR
v v v v v v v v v < u NY Y v v v v v v Y v v v N Y Y Y NY NY v NY
v v v v NA v v v v v v v v Y oo RR v N Y u v vY NY NY NY
v v v v v v v v v < u NY YV v v v v v v Y dioai XXX v v v N Y Y Y NY NY v NY
v u v NA v v v v v v v v Y v N Y u v Y NY NY NY
0.09
v v v v v v v v < u Y Y v v v v v v Y v v v N Y Y Y NA Y v NY
XA o
v v v v v v Y = v v Y u v Y NY NY NY
Z < = E
a 50505
Zlu
v v KA v v < . Y Y v ec > v v Y DIR v v v v Y Y Y NY €0€0 NY v NY
v v KA v v v O“ v vw v Y 5 AD v v Y ȘI v Y NY NY NY
v v v v < ȘI Y Y v v v vw v Y = v Y Y Y Y NY NY
v a v YV YV v
v KA v v ÎN v v v v Y v YV Y Ș v Y NY NY NY
> > 25
v v v v v < ȘI Y Y v v v v v v NR v v YV Y Y Y Y Y NY v NY
v KA v v vw v v YV Y Ș v Y NY NY NY
v v v v v < ȘI Y Y v v v v aaa v v YV YV Y Y Y Y €0€€0€€€0€€0€ NY v NY
v KA v v v v v YV Y Ș v Y NY NY NY
v v v v v < ȘI Y YV v v v v v v YV YV Y Y Y Y NY v NY
v v v v v v KA Y NY . v Y NY NY NY
v v NA v v < . N Y v v Be KA v V v XV XV Y Y NY v Y
v v v v KA v Y . v vY NY Y Y
Dr 5
v v NA D v v < . VW N v v V v NY NY NY Y NY v NY
v v v v v v NY . v vY
v v NA v v v < . v v V v Y NY Y
v v v
Ș. 9
v v NA v (> > 30 5 v v V v
x Ș.
XE
v Rae v
100,
v v NA v v
v v Y Y NY
v v Y v NY
v NY NY NY
N
NA N NY
v v SĂ v
CĂ OA
(OXO SAS 9.
v Dx ta NY NY NY
(CX
(OO 9.9. 255 CX
v v v v NY
Za ZE
v NY NY NY
v v v v NY
v NY NY NY
De
v v NA v NY
v NY NY NY
>
v v NA v NY
v /), A NY NY NY
v v NA v NY
J NY NY NY
v NY
v
(OO
SEF i
NY NY NY
> v NY
N v
990, v NA v v
N NY NY NY
PROIECTAT VERIFICATOR VERIFICATOR
DESENATȚ SAM
05029 v v v v v NY NY
v
PROIECTȚ NA
v v v v v NY NY NY
Ă A
v v v v v v NY NY
v
(XS YV v v v Y v v v NY NY NY
ideas
Y v v v v v v v NY
NY Y v
arh ar YV NA v RR v vV v v v
arh Y NY Y
N
YV YV v v v v v v v Y
Y Y v Y
stg. E
S, YV YV Y RA v v v v v
, V Y v i Y Y NY
M. YV YV v v N Y v v v N PI =
V Y Y „Yu | YA Y v NY
Y Y v E v NA v Y NA MY
v vV Y v MIRE NY NY XV
Z2VESCU SAVESCU Y Y v v v v v v v v 0638300
Da v v V Y Y Y Y Y Y v Y
BOGHEAN
YV YV v u v NA v Y KA
Y v v Y Y ȘI v Y NY NY
CUI IASI
YV Y v v v v v v v v . Pvv
v Dv a 5 v Y Y Y Y Y Y Y v Y
38250
Y YV v E v NA v Y v
3 v NA pu v v Y Y Ș Y Y NY NY Y
YV YV v v v v v v v v . vY
v v 5 v V Y Y Y Y Y Y v Y
i
Y YV v u v NA v Y v
v NY y v v NY . v Y NY NY NY
J22/972/07 Y Y v v v v v v v v . NY vY NY NY NY NY NY
v v v „ E v v v Y v
21460206
Y Y v u v NA v v v
v NY av y v v NY p v vY NY NY NY
Y NY v v v v v v v v u
v NY vV v v vă A v v v NY NY NY NY NY v NY
Y NV v vu v NA v v v puma
NY y v N Y NA NY
NY NY v v v v v v v Y u Y
v NY vV ele
NY NV v u v NA v v v
NY NY v v v v v v v vV u Y
v NY vV
NY NV v u v NA v v v
D suprafata
suprafata suprafata
NY NY v v v v v v v vV u NY N
v NY vV de suprafata
ianuarie |/| Adresa:
NY NV v u v NA v v v Za ZI
Beneficiar: inalt
enumire Da
NY NY v v v v v v v vV u NY N
v NY vV h
spatii
000 YV V v u v NA v v v Y EI
max . circulatii costruita teren
2013 : | YV YV v v v v v v v Y u Y N v CUT POT
v NY Y
: - - - REGIMUL administrative, ACCESE ALINIAMENT ALINIAMENT ALINIAMENT verzi
- - ÎNĂLȚIMEA
FUNCTIUNEA ,
v NY Y
SC "LEGENDA: -
RACOD | 0,9%; 40,00%;
) ) [L_ "LIMITE DE
PASCANI, v3 vl
[(——) |] paSPgSzA —.» PS CX o.» o.» v NY YV
CONSTRUIRE - accesul
S5 7 >] *REGLEMENTARI v garaje
THIC | MAXIMĂ
ACCES LATERAL
ACCES v v POSTERIOR PRINCIPAL
v2 - v NY YV ÎNĂLȚIME
str 4 si se
ELECTRIC 5 7 ARIE v functiunea 6.000,00 0,00 0,00 6.000,00 mp
TEREN TEREN LIMITA LIMITA
STRAZI, a va
ALINIERE vw
AUTO CIRCULATIE v NY Y
ALUNIS, HALA PIETONAL POSIBILITATI PRE MODERNIZARE parcaje
3. 1.
IZOLATII CU v face - - -
(
- P.U.Z. vw v este
P.O.T. EDIFICABILA v NY Y constructiei -P+1E;
(E-ON existent
nr minim minim minim
INALTIME PROPRIETATE CIRCULATII v v auto,
PROPRIETATII
AUTO STRADALA hala dinspre
cad PRODUCTIE, CAI INTERDICTIE v v v
REGLEMENTARI v NY Y
MAXIM EXTINDERE va 5,00 5,00 6,00
PRORA SI v v de
anexe;
MOLDOVA fi DE
60270 v v v 100,00 9) (9) 100,00 %
TERMICE MINIMA vw vV
PROPUSA AUTO Y
de metri metri
CIRCULATII PROPUS DE v v v metri
SE PARCAJE 855
) STUDIATE productie
HALA CONSTRUCTII v v v ; ;
vw Y YV 12,00
(in
- v v v
IMPREJMUIRE, SI SPRE si
SRL ADMISIBILA CONSTRUIRE
v v v m;
PRIN vw Y YV partea
-
v v v
PROPUNERE
URBANISTICE CEDARE v v v v
COMUNICATII P.U.Z. v NY YV depozitare, de
4. 2, PROPUNERE v v v v 3.055,00 2.200,00 745,00 6.000,00 mp
vest
ADIACENT v v v v v NY vV
v
C.U.T. PENTRU a
BRANSAMENT INALTIME v v v v Y
spatii
v v v v v NY XV
v propus
MAXIM ALBEI v v v v Y terenului);
v v v v v Y NY XV
SI MAXIMA v
APEI v v v v Y
50,89 36,70 12,41 100,00 %
v v v v v Y v NY XV
v
v v v v Y
ADMISIBILA v v v v v Y v
v NY XV
J proiect v v v v Y Y
PUZ faza 202/2013
2 v v v v v Y v XV
v NY
v v v v Y Y
nr