Pagina 1
ROMÂNIA
JUDETUL IAȘI
IUNICIPIUL PAȘCANI
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE
strada Stefan cel Mare nr. 207 si concesionarea directa, fara licitatie publica, a
E. in suprafata de 200 aferent imobilului din strada Stefan cel Mare
terenului m.p. nr.
207
Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași;
Având in vedere Referatul nr. 10506 din 26.07.2007 „al Serviciului
“Urbanism „ Sistematizare, Disciplina in Construcții, Investiții, Patrimoniu Achiziții
,
vblice din cadrul primăriei municipiului Pașcani;
|
Având în vedere raportul Comisiei de organizare și dezvoltare
banistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător,
conservarea monumentelor istorice, programe europene.
Având în vedere raportul Comisiei pentru administrație publică locală,
ridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor,
ategrare europeană, programe europene.
Ă Având în vedere raportul Comisiei de studii, economico-
prognoze
sociale, buget , finanțe, administrarea domeniului public și privat servicii publice.
,
merț și privatizare, programe europene.
Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 109/2007 - privind
vânzarea prin licitație publică deschisă a terenului în suprafață de 315 din
mp
proprietatea privată a municipiului Pașcani , situată în strada Stefan cel Mare nr.
207;
În baza Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 54/2006
privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică ;
Având în vedere prevederile art. 36 alin. 5 si ale art, 123 alin? și
alin.3. din Legea nr. 215/2001 privind administrația publica locala, republicată;
Având în vedere prevederile H.G. 841/1995 privind procedurile de
transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice
,
modificată și completată prin H.G. nr. 996/1998.
Având în vedere prevederile art, 45 din legea nr.215/2001,
HOLARASTE:
Art.]. Se aproba vânzarea directă fără licitație publică a terenului in
Suprafață de 115 mp, din proprietatea privată a municipiului Pașcani, situat în strada
Ștefan cel Mare ni. 207, teren situat sub activele
adjudecate de numitul Albu
Umitru, in baza raportului de evaluare întocmit de Birou Expert tehnic.
Pagina 2
Art.2, Prețul pornire la negociere
pentru terenul situat in strada Ștefan
Fiare nr. 207 este de 4.4275 lei conform
raportului de evaluare,- prevăzut in
a nr.], parte integranta din prezenta hotărâre.
Art. 3. Se aprobă concesionarea directă
a terenului aferent activelor
decate de domnul Albu Dumitru din strada
Ștefan cel Mare nr. 207,
Art. 4. Se aprobă studiul de
oportunitate prevăzut în anexa nr.2,
ranta din prezenta hotărâre parte
,
Art.5. Redevența valorică a concestunii fi
va de 700 Buro/an, plătibilă
ci la cursul comunicat de BNR din ziua plății,
conform studiului de oportunitate.
Art.6. Durata concesiunii va fi de 25 ani.
Art.7 ._ Serviciul administrație publică locală
va comunica în copie
nta hotărâre:
Institutiei Prefectului județului Iași
;
Primarului municipiului Pașcani
;
vvyvyYvyv Serviciului buget contabilitate
;
Comisia de licitație-evaluare
;
Mass-media,
PRESEDINTE
Contrasemneaza
Consilier, SOF
SE TAR,
Zuzan Mircea
Din 31.07.2007
lei
Pagina 3
EXPERT TEHNIC - PREA. BOTEZ VIOREL
î2ROU
î-O0D FISCAL *** - 20905756
ASI - 1/Ste Vasile Lupu 31 - 2/Str Socola 34 -
ADRESA _:
RAPORT DE EVALUARE
OBIECTIV : TEREN STR. STEFAN CEL MARE
_
NR.207 PASCANI
BENEFICIAR ; PRIMARIA MUN, PASCANI
_
IASI / IULIB 2007 /2 ex
îng. Botez Vi
Pagina 4
CAPUL. INTRODUCERE ;
Subsemnatul Botez Viorel - expert tehnic evaluari imobiliare , atestat de
ing.
Ministerul Justitiei în domeniul constructii civile industriale , agricole , legitimatia nr.
baza HG. nr.2 /2000 ,a contractului de prestari servicii Bt, „oana. din
1371/90 „in
solicitarea Primariei Pascani reprezentata. de domunl Neculai Ratoi -
2007 „la ,
efectuat o expertiza tehnica privind terenul situat in mun. Pascani str.
primar 2 am
Cel Mare nr. 207 în vederea stabilirii pretului actual de circulatie al acestuia .
Stefan ,
evaluarii : determinarea pretului actual de circulatie în vederea vinza-
- Scopul
zii accestuia prin negociere directa ;
Materialul documentar si baza legala avuta în vedere la efectuarea expertizei :
_
_ Hotarirea Consiliului Local Pascani ar. 109 / 28.06.07 care
aproba vinzarea terenului prin negociere directa ;
caracteristicile tehnice ale terenului constatate la fata loculni
_
impreuna cu reprezentantul primariei , cu care ocazie s-au
identificat raportul laturilor „vecinatati constructii „ dota-
,
zea cu utilitati si ale facilitati existente în zona de amplasa-
menit ;
HG834791 cu modificarile si complelarile ulterioare „ adap-
fai si actualizat NM. ale M.F. nr. 2246/90 Legea 10/01
, ,
Legea 247/2005 Buletinele CET nr46 si97 ; |
,
Metoda de evaluare si stabilire a pretului in vederea negocierii „ conform reple-
__
mentarilor în vigoare : metoda comparatiei prin bonitare în
condiijile in care au sint suficiente informatii privind alte
tranzactii în zona plecînd dela pretul de barem - Buletinul
,
CET nr. 46 si 97;
Datele si caracteristicile tehnice - vecinatati - localizare ;
__
terenul este situat în Pascani str. St.Cel Mare nr. 207 „la intra i
_
in Pascani la soseaua Mircesti Pascani zona de am-
rea , ,
plasament preiferica ;
vecinatiati : nord - S.C. Negru — Voda sud - idem »
_ ,
est - prop. Coseraru vest - str. St.Cel Mare ;
,
7 |
Pagina 5
integral cu o constructie rudimentară nefunctio-
_ terenul este ocupat
nala necesita dezafectare „cu o suprafata calculata „conform
care
115 deschidere la strada de 6 m sie adin-
HCL. de mp , cuo
cime de 23 m ;
forma neregulata si de organizat amplasat la tro—
_ tesenul are greu ,
terenului de fundare sensibil la umezire necesitind
tuar , natura
izatare speciala ;
diferite distante exista retele de apa si canalizare retele
__ im zona la
electrice si naturale telefonice acces la drum asfaltat ;
gaze , ,
arhitectural - urbanizatic dezavantajos cu constructii
- aspectul
individuale rudimentare , depozite terenuri virane ;
,
EVALUARE PRET ACTUAL DE CIRCULATIE, ;
CAPUL
stabileste pretul actual de circulatie cu formula +
Metoda de evaluare adoptata
7 = Vb xk x Ci x Ck = lei/mp, unde :
teren
de barem pentru localitate cu numa mic de locuitori »
- Yb- valoare de baza pret
IV situat ia periferia tocalitații - zona 3 : 90 lci/mp ;
categoria D
_ K - coeficient de actualizare 0,895 ;
Yb actualizata = 90 iei x 0,895 = 805.500 tei/mp ;
-
coeficient de corectie pentru : retele de apa canal + 11,7% ;
_ Ci -
retele de gaze : + 4,56% ;
retele electrice + 6,7%;
retele telefonice + 3,4% ;
acces la drum asfaltat + 16,7% ;
raportul laturilor nefavorabil :- 5%;
restrictii de folosire : - 15% ;
aspectul urbanistic defavorabil : - 15%;
total Ci = + 806% respectiv + 64.923 lei/mp ;
,
total 805.500 lei + 64,923 lei = 870.403 lei/mp ;
_f-
or
Pagina 6
„3
integral cu constructii care necesita
coeficient de corectie Ck : pentru teren ocupat
_ i
dezafectari : 0,65; !
teren regim de inaltime permis : 1 ; i
- pentru cu
natura terenului de fundatie : 0,85 ;
- pentru
favorabil constructiv cu rezolvari spe — |
pentru teren
ciale : 0,80 ; !
870.423 lei 1 0,65 x 1 50,85 x 0,80 =
Valoarea terenului : V ieren =
384:D7 lei Imp;
hi
7 4eren - rotund = 385.000 iei/mp; E:
[i
totala a terenului în suprafata de 115 mp:
Valoarea
113 385.000 lei/mp > 44.275.000 lei;
Y total = mp x
CAP CONCLUZII ;
circulatie a terenului din Pascani str. Stefan Cel
[n concluzie valoarea actuala de
-în suprafata totala de 115 mp » este de :
Mare nr.707 - pret de negociere directa.
Total zotund = 442745 Iei RON ;
-
|
Iasi / 2 ex iutie 2007 /
Pagina 7
Sy7aA E Pee ti
FLEII PA
Ca IPEE
90, SPP
Spa. VIE PI CEL rată,
La
3
Ș
3
CAR: s
pg S
E]
Pi
IL
Coțet-iy fugi
ag SA
SE i CASA nnuă
a erele]
Fo opeficiar: Primaria Municipiului
Vasile BădEar, ESTAR
DE. Ing. Pascani
Aut 3277838005
Str. nr. 76, Pașcani, jud. Tași ud. fași iași
Dragoș-Vodă, juc.
"Tet: 0232 /'765074, 0724473055 conresionare teren penira
Scara : Propunere
Albu Dumitru
Y Z| 1500
ing Bodnar PLAN de Situație
| Car Curelea D | 77|
Y. pe 03/07--|-
Ing Bodnar
Pagina 8
a 7
|
Anexa nr.2 |
Jo. ne 128 /al,09.200- i
MUNICIPIULUI PASCANI |
PRIMARIA
|
STEFAN CEL MARE NR.17 | |
STRADA
|
LOCALITATEA PASCANI
JUDETUL IASI i
STUDIU DE OPORTUNITATE ri
NR. 14 DIN 2007 “i
Și
|
AUTORITATEA PUBLICA LOCALA l
CONCEDENT,
PASCANI |]
i
|
| |
[i
OBIECTIV : CONCESIONARE TEREN :
|
|
l
Pagina 9
CI = premia.
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
SERVICIUL SISTEMATIZARE URBANISM
DISCIPLINA IN CONSTRUCTII |
PROTECTIA MEDIULUI PASCANI |
CUPRINS
A. PIESE SCRISE
- FOAIE DE CAPAT
- CUPRINS Îi
- DATE PRIVIND PERSOANA JURIDICA i
A CONCEDENTULUI |
Ia) DATE CU PRIVIRE LA OBIECTUL CONCESIUNII
CALCULUL REDEVENTEI |
a TITLUL JURIDIC AL DETINERII OBIECTULUI CONCESIUNII !
ANALIZA PRELIMINARA A FEZABILITATII ECONOMICE SI ]
LINII
FINANCIARE
- JUSTIFICAREA ECONOMICO SOCIALA A CONCESIUNII |
DATE SI ELEMENTE DE LUAT IN CONSIDERARE IN CEEA i
- ALTE
CE PRIVESTE OPORTUNITATEA CONCESIUNII i
i
B. PIESE DESENATE i
A.0.— PLAN DE INCADRARE IN ZONA SC 1.2000
A.01. — PLAN DE SITUATIE SC 1.500
Pagina 10
DATE PRIVIND PERSOANA JURIDICA CU
FUNCTIA DE CONCEDENT
1.1.DENUMIRE
AUTORITATE PUBLICA LOCALA
1,2.,SEDIU
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
STRADA STEFAN CEL MARE,NR.7
LOC. PASCANI.JUD.IASI
1,3. FORMA JURIDICA
Persoana juridica
2. DATE PRIVIND OBIECTUL CONCESIUNII :
21. Amplasament !
a) Localizare geografica:
fiscos la concesionare directă se află in
Terenul ce urmeaza a
cel Mare nr. 207 si are următoarele vecinătăți
Stefan ,
- TaN- Albu Dunutru
- laB-— Coseraru Alin
- a V — Ste. Ștefan cel Mare
- laS-— teren consiliul local
b) Situatia juridica a terenului
al municipiului Pascani domeniul atestat
Terenul face parte din domeniul privat
13547001 în T 61 Parcela CC 2752/5
BEihaza Hotararii de Guvern ar.
2.2. Descriere
fi concesionată de către Consiliul Local
Suprafața de teren ce urmează a
Pașcani, in strada Stefan cel Mare nr.
lisoani este situată în intravilanul municipiului
solicitată la concesiune este teren aferent
Suprafata de teren de 200 m.p.
velor adjudecate de domnul Albu Dumitru .
2.3. Expunere de motive
domnului Albu Dumitru pentru concesionarea
Având în vederea solicitarea
din strada Ștefan cel Mare bloc. Nr. 207.
unei suprafețe de 200 mp
Pagina 11
valorificarea eficientă a fondului de terenuri aflată în
Având în vedere
Consiliului Local al Municipiului Pașcani:
proprietatea
Prezentarea situatiei terenului care va fi ocupat pe perioada
2.4.
| E sjonarii :
terenului concesionat - 200 mp.
a) suprafața
„-Gradul de ocupare a terenului —eren ocupat partial
Î: geotehnice ale terenului:
c)Caracteristici
Teren dificil de fundare.
djNatura juridica a proprietatii
Domeniul public
Calculul valorii minime de concesiune a terenului :
e)
Calculul redeventei -
terenului dupa natura si categoria lui situat in orasul Pascani,
f) Evaluarea costului
cel Mare 207 în conformitate cu legislatia în vigoare.
Stefan nr.
de concesiune a terenului (Vt) se va determina în
Valoarea minima
50/1991 tinand cont de pretul unitar de vanzare la
tormitate cu prevederile Legii
in functie de zona unde este amplasat terenul.
pietii
Formula de calcul conform metodologiei este
Vi= Vb x (1 + 0,la N) SxK în care
Vt = valoarea minima de concesiune a terenului
stabilita conform HG 334/1991 pentru localitati cu numar
Vb= valoarea de baza
locuitori de categorie IV si amplasament in zona a La.
de
coeficient de corectie a pretului unitar al terenului
(1+0,1 x N)-
criteriilor privind stabilirea si evaluarea terenurilor
Note acordate conf.
: PURICIDIU acnee nea nenea ELA:
a)Categoria localității
terenului in zona centrala a localitatii... ...... 1,0
b) Amplasarea
terenului fata de accesul la retelele de transport:
c)Pozitia
tehnoco-edilitara a zonei unde se afla terenul:
e)Echiparea
retele canal... nene eee eee 0,5
- apa mm
retele energie Electrica. eee eee aere eee m 05
-
retele paze naturale... eee reeneee a ana u055
-
- fyCaracteristici geotehnice ale terenului
teren dificil de fondare near ee nene 052
.
compatibilă cu planul urbanistic..........-.- 05
f) Funcție
Pagina 12
N=3,6<9
(0,1 N)=1+0,1 x 3,6 = 1,36.
200 suprafața terenului de concesionare
s= mp.
de variatia cursului de
coeficienț de aducere a valorii la zi in functie
K=
interbancar.
K= 26110 ianuarie 2007 = ALI
635 1ei(25.05.1993 )
4,90 x 1,36 x 200 341,1l= 54.791 lei
Vt=
Vi= 54.291
54.791 = 2. 192 lei/an sau 700 euro/an
Redevența =
25 ani
bunurilor care se la dispozitia concesionarului
2.5. Inventarul pun
de catre primarie :
suprafata de ...... eee 200 mp.
- teren cu nn eee
eee 1 buc
- Studiu de oportunitate eee
electrica, energie termica, apa canal, gaze, telefon
Utilitati:energie
2.6. Caracteristici tehnice ale obiectului concesiunii
- suprafata terenului = 200 mp.
seismica “E *
- zona
- coeficient Ks = 0.12
- perioada de colt Te = 0,7
- teren dificil de fundare
cantitati si volume de lucrari necesare realizarii
2.7. Principalele
ectului concesiunii:
- nu este cazul
2.8. Analiza de impact asupra mediului :
deseurilor face de catre castigatorul licitatiei in baza
+ Evacuarea se va
contractului cu R.A.G.C.L. Pascani.
din punct de vedere al legislatiei de mediu .
Nu sunt restrictii speciale
Pagina 13
TITLUL JURIDIC AL DETINERII OBIECTULUI
CONCESIUNE
Contract de concesionare care se va incheia in termen de 30 de zile de
E adjudecarii licitatiei de catre una dintre parti .
i
4. ANALIZA PRELIMINARA A FEZABHITATII ECONOMICE ȘI
NCIARE.
4.1. Analiza economică și financiară.
Terenul oferit spre concesionare de către Primăria, Pașcani este
ia Municipiului
4.2. Investiția necesara pentru modernizare: Pe suprafata concesionata urmeaza
executa o constructie usoara din sticla si termopan , care va avea functiunea de
lindere spatiu de comercial .
Există o cerere de concesionare a unei suprafete de teren din strada Stefan
îC-|-Mare nr. 207 „de catre domnul Albu Dumitru
. Pentru suprafața respectivă de teren nu au fost formulate cereri conform
Legii nr. 18/1991- Legea Fondului Funciar și nu au fost înregistrate
notificări conform Legii 10/2001 .
+ Suprafata solicitată la concesiune este liberă de construcții și face parte din
domeniul privat .
e Prețul minim de pornire la licitație a fost stabilit la suma 2. 192 lei/an
sau 700 euro/an
A). DATE GENERALE:
4.2.1 „Amplasament :
Terenul situat in strada Stefan cel Mare nr.207 localitatea Pascani, județul Iași,
face parte din domeniul privat si are vecinătățile indicate în schița de plan, parte
integrantă la prezentul studiu .
4.2.2.Fundamentarea necesitații și oportunității investiției .
* Terenul solicitat spre concesiune se identifică conform evidenței cadastrale
prin cvartalul T 61 Parcela CC 2752/5
* Pentru suprafața respectivă de teren nu au fost formulate cereri conform Legii
nr. 18/1991- Legea Fondului Funciar și nu au fost înregistrate notificări
conform Legii 10/2001 .
* Redevența valorică va fi de 700 euro/an
Pagina 14
4.3 Modalitați de plata.
concesiunii (redeventa) se va plati cu ordin de plata in contul
a) pretul
odentului.
i trimestriale
concesiuniii (redeventa ) se va plati în 4(patru) rate
| b) pretul
in termen de 10 zile de la expirarea fiecarui trimestru.
Indexarea se fa ce anual in funcție de rata inflației .
COMISIA ,
Ing. Leahu Vasile
Ciolacu Miron Benona Iulia —Z-
Postolache Silvia //
Marcovschi Mahu Dana
Butnaru Georgiana
Pagina 15
Da
| ROMÂNIA
i JUDETUL IAȘI
MUNICIPIUL PAȘCANI
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE
privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru construire
sediu administrativ „„ Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani „situat în strada
Stefan cel Mare nr. 13 din municipiul Pașcani, județul Iași
Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași ;
Având în vedere referatul nr. 10507 din 26.07.2007 al
I. Compartimentului Urbanism, sistematizare, disciplina în construcții, investiții,
| patrimoniu, din cadrul Primăriei municipiului Pașcani ;
În conformitate cu prevederile Legii 50/1991 modificată și completată
i
Legea privind autorizarea executării fucrărilor de construcții;
În conformitate cu prevederile Ordinului 1430/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 , privind autorizarea
xecutării lucrărilor de construcții;
Având în vedere raportul Comisiei de organizare și dezvoltare
| urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător,
i; conservarea monumentelor istorice, programe europene;
Având în vedere raportul Comisiei pentru administrație publică locală,
uridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor,
ntegrare europeană, programe europene;
Având în vedere raportul Comisiei de studii, prognoze economico-
sociale, buget , finanțe, administrarea domeniului public și privat, servicii publice,
..
„comerț și privatizare, programe europene;
În baza Ordinului nr. 3/N/1999 al ML.PT.L. ordin pentru aprobarea
reglementării tehnice — GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ȘI
CONȚINUTUL -CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL,
Având în vedere prevederile art. 36 alin.5 si ale art. 123 alin.l din
Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicata;
Având în vedere art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administratia
publica locala, republicata,
HOTĂRĂȘTE:
Art.1, Se aprobă transmiterea fără plată a suprafeței de 1300
mp din domeniul public a municipiului Pașcani, în administrarea Parchetului de
pe lângă Tribunalul Iași, teren situat în strada Ștefan cel Mare nr. 13, în vederea
construirii unui sediu pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani, conform
Planului de situație, anexa nr.1 la prezenta hotărâre.
Pagina 16
Art. 2. Se aprobă Planul Urbanistic Zonal privind construirea
; cel
E ediului Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani”, situat în strada Ștefan
„
Mare nr. 13, în municipiul Pașcani, județul Iași, conform documentației ce a stat
baza acestui studiu, prevăzută în anexa 2, parte componentă la prezenta
ja
hotărâre .
Art.3. Serviciul Sistematizare urbanism, disciplina în construcții va
;
E duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Art.4. Serviciul administrație publică locală va comunica în copie
prezenta hotărâre :
> Instituției Prefectului județului Iași ;
> Primarului municipiului Pașcani ;
> Serviciului Urbanism, Sistematizare, Disciplina în construcții;
> Organelor componente în vederea obținerii avizelor conform legislației .
CONTR ASEMNEAZĂ,
SECRETAR,
ZUAAN MIRCEA
Nr. 129
Pagina 17
esti 4 Mode 3
LA) ' '
Copper 20 pp J8
NR. la9/ 31,0% aL
PLAN DE. SIUALIE
suprafata 1500 mp-Parchetul de pe langa Judecatoria Poscani
Pagina 18
E -
AEM E ha |
HOL RIfar.0x. 209:
5
A |
PSLIER DE ARHITECTURĂ
|
[i S"PÂCURARI 64, BL 351, SC D, AP6 |
OD FISCAL R***
| JTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 93/07/2000
PLAN URBANISTIC ZONAL i
|
CONSTRUIRE SEDIU ADMINISTRATIV
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PAȘCANI
EXISTENT Il
PRIN DEMOLARE IMOBIL
PLAN URBANISTIC ZONAL — MUNICIPIUL PAȘCANI, JUDEȚUL IAȘI |
i!
STR. ȘTEFAN CEL MARE SI SFÂNT, NR. 13
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAȘCANI
IUNIE 2007 |
Pagina 19
ui zi
AL
îi ELIER DE ARHITECTURĂ
ET ECURARI 64, BL 551, SC D, AP 6
Ep RISCAL R***
/1ORIZAȚIE NR.224138543 DIN 03/07/2000
i
CONSTRUIRE SEDIU ADMINISTRATIV -
LAN URBANISTIC ZONAL. -
LÂNGĂ JUDECĂTORIA PAȘCANI - PRIN DEMOLARE
PARCHETUL DE PE
MOBIL EXISTENT- PAȘCANI, JUD. IAȘI
IN
cu st
STUDIU GEOTEHNIC: P.F. VOSNIUC MIRCEA one |
PLAN TOPOGRAFIC: PF HERGHELEGIU LAURENȚIU
Pagina 20
E TELIER DE ARHITECTURĂ
ice PÂCURARI 64, BL. 551, SC D, AP6
OD PISCAL R***
UTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 0307/2000
LAN URBANISTIC ZONAL - CONSTRUIRE SEDIU ADMINISTRATIV PRIN
DEMOLARE IMOBIL EXISTENT- PAȘCANI, JUD. IAȘI
CUPRINS
VOLUMUL 1]
MEMORIU DE PREZENTARE
1. Introducere
].]. Date de recunoaștere a investiției
1.2. Obiectul lucrării
1.3. Surse documentare
2. Stadiul actual al dezvoltării
2.1.Evoluția zonei
2.2, Încadrarea în localitate
2.3. Elemente ale cadru natura!
2.4. Circulația
2,5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echipare edilitara
2.7. Probleme de mediu
2.8.Optiuni ale populației
3. Propuneri de dezvoitare urbanistică
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi ale PUG PAȘCANI
3.3. Valorificarea cadrului natural
3.4. Modernizarea circulației
3.5. Zonificarea funcțională — reglementari, bilanj teritorial, indici urbanistici
3.6. Dezvoltarea echipării edilitare
3.7. Protecția mediului
3.8. Obiective de utilitate publică
4. Concluzii
Pagina 21
VOLUMUL HU
i
Regulament de urbanism PUZ
„iȚil
1, Dispoziții generale
Unitati Teritoriale de Referință „A
2, Zonificare funetională —
3, Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
Piese desenate:
U0- Plan de încadrare în teritoriu
U1-1— Plan analiză situația existentă — analiză funcțională
U1-2-— Plan analiză situația existentă — struclură, regim înălțime
disfuncționalităi, perspective, axe vizibiltate
U2- Reglementări urbanistice
U3-— Reglementări - echipare edilitară
U4— Desfășurări
Anexe:
i: e Certificat de Urbanism
.. e Avize obținute
e Act de proprietate
e Studiu geotehnic
.
Pagina 22
ui
fs PĂCURARI 64, BL SS1,SC D, AP 6
OD FISCAL. R***
JTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 03/07/2000
i
ZONAL CONSTRUIRE SEDI U ADMINISTRATIV PRIN
AN URBANISTIC -
EMOLARE IMOBIL EXISTENT. PAȘCANI, JUD. IAȘI
MEMORIU JUSTIFICATIV
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
„Plan Urbanistic Zonal — Construire sediu administrativ prin
4 Denumirea proieciului:
molare imobil existent” — str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 13 mun. Pașcani, jud. Iași
Beneficiari: CONSILIUL LOCAL PAȘCANI
Proieclant general: AXA — ATELIER DE ARHITECTURA
Proiectant urbanism: AXA — ATELIER DE ARHIETCTURA
Proiectant rețele edilitare: PF. GĂLĂȚANU CIPRIAN
Studiu geotehnic și de stabilitate: PE. VOSNIUC MIRCEA
Plan topografic: P.F. HERGHELEGIU LAURENȚIU
Data elaborării: Junie 2007
1.2. Obiectul lucrării
PUZ sta tema de proiectare aprobată de Comisia de
La baza întocmirii prezentei documentații
rbanism a Consiliului Local conform QViz nr. «a... din data de...
obiect stabilirea condițiilor urbanistice de structurare spațială și
Documentația ave ca
de străzi și alei de circulație carosabilă, de
incțională a teritoriului, de stabilire a rețelei
nplasare realizare unui imobil administrativ cu un regim de înălțime D+P+4-5E , construcție
și a
în centrala a orașului, situat între strada Stefan cel Mare și
se va amplasa pe un teren aflat zona
dul și aleea Parcului, pe o suprafața de cca. 1634mp.
stabilite PUG municipiul Pașcani și Certificatul de
În conformitate cu reglementările prin
rbanismm eliberat de Primăria Municipiului Pașcani beneficiarilor:
UTR-ului: CM zona mixtă conținând servicii publice, servicii de interes general,
„= Destinația -
și locuinte, subzona CMS — inserții de functiuni
Clivități productive mici și mijlocii nepoluante,
ile locuintelor în alie în fronturile existente constituite din blocuri cu
și comversii ale functiuni
cuinte colective.
- Procentul de al Terenului - P.O.T.: conform PUZ ce se va elabora, în conformitate
Ocupare
4 prevederile studiului geotehnic.
Terenului C.U..: conform PUZ ce se va elabora funcție de
- Coeficientul de Utilizare al -
T și de regimul de înălțime stabilit de studiu.
- Regim de înălțime: conform PUZ ce se va elabora.
Pagina 23
ELIER DE ARHITECTURĂ
IE PĂCURARI 64, BL 554, SC D, AP 6
IE: FISCAL R*** |
(JTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 03/07/2000
VOLUMUL JI
Regulament local de urbanism aferent PUZ
Bi Dispoziții generale
Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
Sta Unități Teritoriale de Referință
Zonificarea funcțională -
Prevederi la nivelul unităților și subunităților funcționale
Pacii Unități teritoriale de referință
Piese desenate:
în teritoriu sc. 1:25000
U0 Plan de încadrare
existentă - analiză funcțională sc. 1:1000
UI-1 Plan analiză situație
UI-2 Plan analiză situație existentă — structură, regim înălțime
axe vizibiltate se. 1:1000
disfuncționalităț,perspeciive,
urbanistice sc. 1:500
U2 Reglementari
edilitară sc. 1:500
U3 Reglementari - echipare
U4 Desfășurări
Pagina 24
A
Caracteristici parcelă: se vor conforma funcție de sediu administrativ.
_ în
Caracteristici volumetrice: conform PUZ ce se va elabora cu respeciarea legislației
( E -
i poare. PUZ ce se va elabora cu respectarea
Aliniameni stradal, lateral și posterior: conform
i. -
iiislației în vigoare.
PUZ elabora cu respectarea legislației în vigoare în
. Aecese - parcaje: conform ce se va
necesarului de locuri de parcare cu un grad de acoperire de 1,2. .
Jerea asigurării |
Echipare edilitară: conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
-
i
în ultimul o acută nevoie i
Judecătoria Pașcani, beneficiarul direct al imvestiției, cunoaște timp
Parchetul de lângă Judecătoria Pașcani, ca atare a luai decizia NI
i spații de birouri pentru pe
sediu într-o zonă de maxim interes local cum este str. Ștefan cel Mare
instruirii propriului
1.3. Surse documentare
Î:500 PF Herghelegiu — prezintă informații utile analizelor specifice i
* Plan topografic scara —
|
ce se întocmesc la nivel de P.U.Z. și PAC, astfel:
- situația actuală din punci de vedere al analizei topografice;
în elemente necesare la analiza parcelarului și la
- tipologia și dispunerea loturilor zonă.
„bilirea condițiilor de amplasare a construcțiilor; ;
corectă a fondului construit existent - construcții supraterane, drumuri :
«= evidențierea
relațiile și intercondiționările ce s-au constituit în timp în zona;
/odernizate sau provizorii - cu
de iehnico-edilitare (rețeaua electrică, rețeaua de gaze
- poziționarea traseelor echipamente
dturale);
situația juridică a terenurilor limitrafe parcelei de amplasare a construcției;
-
+ Plan cadastral reactualizat scara 1/500;
de stabilitate întocmit de P.F. oferă informații de bază pentru
+ Studiu geotehnic și .. „..
profilele prin teren și Asele referiioare la forajele
aceasta fază de proiectare, despre
executaie;
General al Municipiului Pașcani“ și “Regulamentul urbanistic aferent
, e "Plan Urbanistic
e PUG oului”, BF, ;
DP cmmeneenneononemneee de
PUG municipiul Pașcani (studiul de locuire, studiu
* Studii de fundameniare aferente -
studiul geotehnic, studiul demografic, echipare tehnico-edilitară,
dotări, studiul de mediu,
studiul de spații verzi, ș.a):
baza de fotografii panoramice. [
e» Analizarea amplasamentului la fața locului și pe
2. STADIUL ACTUAL AL. DEZVOLTARII
Construire sediu administrativ prin demolare imobil
Amplasamentul vizat pentru proieciul —
Planul Urbanistic Zonal este situat în intravilanul municipiului
istent, — pe care se va întocmi
: centrală localității. într-o unitate teritoriala (conform PUG) zona mixta,
'așcani, în partea de a
de dotări de utilitate publică și are o suprafața de 103 4mp. |
Alegoria folosință -
Pe nord-vest amplasamentului, se află o construcție și anexele aferente aparținând
latura de a
OMP-NEST
Pe latura de nord-est a amplasamentului se afla strada Parcului.
Pe amplasamentului se afla o policlinica particulara și anexele acesteia;
latura de sud-est a
Pe latura de sud-vest se afla strada Ștefan cel Mare și Sfânt.
Pagina 25
Evoluția zonei analizate - Istoric - evoluție - rejații
2,1.
anul 1835 când i se acordă și funcția de târg periodic.
Localitatea Pașcani a luat ființă în
întrai în folosința omului încă din timpul
feritoriul ocupat astăzi de municipiul Pașcani a
/otuși promontoriile ierasei Pașcani, pe locul
urme de așezări vechi fiind caritate pe
omunei primitive, la Pașcani se
la nord și Stolniceni Prăjescu sud: așezarea
ID de astăzi sunt comunele Lespezi
i
i„mvolă abia în epoca feudală. în se
continuă să aibă un pronunțat caracter agrar care
În sec. XIX, localitatea Pașcani
unei piețe interne pe bază de meșteșuguri și comerț.
chițează începuturile organizării orașul
i 1869 1870 a căii ferate și a atelierelor CFR reprezintă pentru
Construirea între anii -
conduce la dezvoltarea acestuia, dându-i totodată și un
ușcani momentul cel mai important care va
[E
IE aracter industrial. a
| care le-a avut orașul și de poziția geografică
3 Condiționat de funcțiile administrative pe
localității și explica forma tentaculoră pe
poate determina evoluția în timp și spațiu a
cestuia, se caracterizează prin
astăzi. Astfel, în prima fază de dezvoltare, orașul se
„re o prezintă Pașcanii
drumului Siretului - actuala stradă Ștefan cel Mare:
uistența a trei nuclee de-alungul
satul Pașcani (actualul cartier Vatra Pașcani);
-
curtea feudală (cartierul Centru de astăzi);
-
_ satul Fântânele (zona de nord - vest).
și avea suficiente condiții de
cele trei nuclee, numai cel central ocupă un spațiu
Din acesie nuclee erau
laterale adăpostea iobăgimea curții, deoarece
(ezvollare, în celelalte două se
fie terenuri umede (satul Fântânele).
iiuate fie pe terenuri degradate (vatra Pașcani) pe
că anterior avusese diferite funcții administrative,
În urma acordării funcției de târg (pentru
centrul să se extindă pe podul terasei
moșia Pașcani, satul Pașcani), începe
furiea Pașcani, Abia după anul 1900 se
schimbă mult pe cea veche, rurală.
Pașcani, dar noua formă nu o prea astfel o
Vatra sau Fântânele și Târg, orașul căpătând
“onstruiesc terenurile virane dinire și Târg,
XIX și începutul sec. XX localitatea Pașcani
firmă alungită de la nord spre sud. La sfârșitul sec.
forma ramificată, tentaculară, cu tendința
B să se dezvolte pe terasa umedă din funcă și capătă
cepe astăzi.
localitățile din apropiere, aspeci pe care-l prezintă și
a se lega cu calea ferată a constituit un
de unde s-au construit Ateliere CFR și
Crearea târgului jos aflux de
brațelor de muncă - a provocal un
ment de cotitură în viața localității Pașcani. Lipsa
muncile din atelierele CFR specialiști germani și
pulație spre centrul Pașcani, fiind aduși pentru mari
muncitorilor feroviari, pidică
jvolonezi. Creșterea numerică a populației, prin apariția
schimbarea structurii localității în centru Cu profil
obleme pentru Pașcani, având ca rezultat
dustrial - comercial. reușind să se
dezvoltă tot în ritm și aspect rural,
Cu toată această funcție nouă, orașul se
numai după anul 1900, nucleu care a rămas
hițeze în târgul de sus, un nucleu cu irăsături urbane
nord prin locuri virane și terenuri de
mult de Vatra în sud și Fântânele în - vest,
să timp separat
lură, cele două moșii
condus la exproprierea unor părți din
Lipsa de locuințe pentru muncitori a
muncitorești între anii 1919 - 1934 la nord -
răteanu și Mârzescu) construindu-se astfel cartiere
evideni forma alungită și nu compaclă a localității.
est și sud de Târg, conturându-se mai
exțindere după anul 1920, prezeniând în perioada
Târgul de jos cunoaște cea mai mare
. de a se lega de localitățile Fântânele,
E dintre cele două războaie o extensie ramificată, cu tendința
unca și Blăgești. mai seamă cele
Război Mondial majoritatea construcțiilor și cu
În timpul celui de ai doilea
Ă orașului și un început de sistematizare apare
imate în zona centrală au fost distruse. Refacerea
acordat primele fonduri pentru investiții de locuințe.
ntre anii 1958 - 1959, când s-au și
Pagina 26
Mărturia slabei dezvolțări generale pe care a cunoscut-o în trecul orașul Pașcani se reflectă
de monumente istorice și de arhitectură. Se păstrează doar trei vestigii ale trecutului - nu
în lipsa
| îndepărtat - reprezentate de: Palatul Cantacuzino - Pașcani, de lu 1650 și cu refaceri parțiale
ea
XIX, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, de la 1664 și cu refaceri în sec. XIX și
E, sec.
(fost(a) Ateliere CFR) din 1876, denumiri sub care figurează în Lista
scoala profesională
onumentelor din județul Iași, în vigoare.
Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția
dustrială și nod de cate ferată pe care și-o menține și astăzi, orașul Pașcani a mai îndeplinit și
administrativă de centru de raion (astăzi funcția administrativă se rezumă doar la
noția
activităților celor 5 localități componente: Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și
vordonarea
pdomeni).
Din anul 1990 se constată un moment de stagnare al activităților economice cu implicații
în socială, motivat de perioada de tranziție la economia de piață. În consecință o
egative sfera
încetat activitatea, altele au reușit să-și mențină profilul inițial în
pie de întreprinderi și-au
ontinuare, sau s-au reprofilat.
Atractivitatea și potențialul zonei a stârnit interesul unor investitori străini care și-au
i
ezvoltat afacerile în localitate.
În cadrul de localități urbane a județului Iași, municipiul Pașcani are rolul unui
rețelei
de echilibru, exercită influență în partea de vest a teritoriului, cuprinzând în aria sa de
entru care
teritoriile 11 cu un număr de 40 sate care totalizau 57.000 locuitori în anul
polarizare a comune
1999.
De aria de influență a orașului Pașcani se extinde și asupra unor Zone din
asemenea,
udejele Neamț și Suceava.
Având în vedere și relati» recenia trecere a orașului în categoria municipiilor (în anul 1996),
țe prevede următoare o dezvoltare și intensificare a relațiilor dintre municipiu și
pentru etapa
localitățile din teritoriu înconjurător, sau din punct de vedere economic, pe arii mai largi, cooperări
4 nivel regional și național.
Cu în ultimul deceniu se constată o dezvoltare a construcțiilor de locuințe
toate dificultățile,
individuale, determinat presiuni asupra exiinderii suprafețelor intravilanelor. și
ceea ce a
hecesitatea echipării cu rețelele tehnico-edilitare ia standardele actuale.
Din de vedere tipologic. se evidențiază pentru prima dată faptul că localitatea își
punct
incetează dezvoltarea nord-sud, ocupând noi suprafețe spre vest prin realizarea unor noi
pe direcția
varțiere de locuințe individuale. Această atitudine corectează dezvoltarea ulterioară pe direcțiile
căi de rezultând noua îmagine de localitate dezvoltată compaci. Cu toată
irincipalelor comunicații,
iiceastă cele cinci sate se dezvoltă și ele, încă tentacular, spre localitatea
transformare, componente
rbană.
Profilul economice - social al comunelor din zonă se va dezvolta și diversifica ceea ce va
tonduce la dezvoltarea economice care le are municipiul Pașcani cu localitățile din
relațiilor pe
no de polarizare. Inevitabil se va intensifica funcția de aprovizionare a orașului Pașcani cu
haterii prime și produse - alimentare, rețeaua de căi de comunicație favorizând iransportul
agro
Acestora,
* Date privind evoluția în timp a unității teritorial - administrative Pașcani
Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția
dustrială nod de cale feraiă care și-o menține și astăzi, municipiul Pașcani a mai
și important pe
ideplinit administrativă de centru de raion. Astăzi funcția administrativă se rezumă doar
E și funcția
coordonarea activităților celor 5 localități aparținătoare.
Pagina 27
Din de vedere al relațiilor teritoriale și al evoluției structurilor administrative, orașul
punei
și comunele din zona sa de influență nu au depins administrativ de municipiul Pașcani
așcani
al II-lea Război Mondial. Până atunci aceste teritorii au aparținut de județele Baia și
poât după
Încă în se mai constată existența unor relații cu orașele și comunele din această
oman. și prezeni
onă.
“ Configurația, suprafața și limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea |
când aplicat noua împărțire administrativ-teritorială a țării. i
p.2/1968 s-a
13350/1995 "PAT. Iași”, municipiul Pașcani are funcția de |
În conformitate cu pr. nr.
de reprezentând centrul urban cu rol de echilibru în dezvoliarea zonelor fi
sistem județean sprijin”, i
faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemna!
udețului, datorită
i 1 locuri de muncă, echipări și servicii diverstfieate.
În evoluția din ultima perioadă a suprajfeții unității teritorial-administraiive
ceea ce privește
suprafeței totale, cu variațiuni în cadrul categoriilor de folosință
se observă o constanță a
determinate de necesitățile și oportunitățile locuitorilor din municipiul Pașcani, astfel:
Nr. - Suprafața (ha)
Folosință o
crt 1989 | 19917 | 1993 | 1995 | 1999 2000 | 2001 | 2002 | 2003
Suprafața
totală din ! 7342 | 7542 | 7342 | 7542 | 7542 | 7738 | 7758 | 7758 | 7738
-
care:
Terenuri
2 | | 5565 | 3563 | 5546 | 3333 | 5604 3564 | 3446 | 5548 | 3189
agricole-
din care:
3 arabilă 7333 | 4337 | 4305 | 4296 | 4277 | 4333 | 4217 | 4277 | 4199
4 | Păsuni | 7136111631291 1 1190 | 1229 | 1151 | 1178 | 1211 | 939
fânețe i
- - - 27 10 - 10 10 i
5 vii - „il
6 livezi 45 5i 50 47 7i 50 50 50 4] |
:
Terenuri
| | 1977 | 1977 | 1996 | 2009 | 1938 1938 | 2316 | 2210 | 2369
7 neagricole -
din care:
8 330 12353 | 332 | 232 | 247 | 247 | 247 | 243 | 243
păduri
alie | | | 1737 | 1691 | 1691 | 2069 | 1967 | 2326
9 7718 1725 1744
I_ suprafețe |
al Pașcani i
Sursa: Caietul Statistic municipiului
* Evoluția localității după 1990
În prevederile Legii sistematizării nr. 58/1974 de desființare a unor localități,
comparație cu
u de reducere suprafețelor intravilane în altele, care obliga dezvoliarea localităților pe
a
de dinamiea și potențialul propriu, după 1990, mai exaci din
Prafețe restrânse, indiferent |
Omentul 18/1991 și a legilor reformei economice, se constată o abordare
aplicării Legii nr. |
Pagina 28
Lă determinată de apariția proprietății private asupra terenurilor și încurajării inițiativei
ferită,
„rticulare prin apariția 1M.M-urilor. |
NE momentul altele, a
Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost care, printre
activitatea de construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra
"lansat în
locale cu privire la extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții
E /ministrației
de locuințe cu obieciive incompatibile din punct de vedere funcțional.
nele |
De regulă aceste construcții noi s-au amplasa! în lungul drumurilor (naționale, județene,
teniacular inirările în localități, departe de rețelele tehnico-edilitare, contrar
IE: rrunale), prelungind
rineipiilor urbanistice de dezvoltare durabilă.
A mod de construire determină în prezent disfuncționalități suplimentare, datorită
Acest
că nici populația, dar nici administrația locală nu au înțeles rolul și necesitatea proiectelor
aptului
» urbanism și a regulamentelor aferente.
La nivelul categoriilor de folosință se poate observa deja o evoluție care confirmă.
Terenuri agricole de la 6282 ha. în 1985 la 3189 ha. în 2003
Terenuri neagricole de la 1237 ha. în 1985 la 2569 ha. în 2003
În analizată constată diminuarea terenului agricol în favoarea terenurilor
perioada se
că limita intravilanului nu a mai fost modificată în ultimii 15 ani, de
agricole, motivată de faptul
de dezvoliarea socio-economică a orașului din ultimile decenii,
eșterea demografică, precum și
introducerii terenuri noi în intravilan. În intervalul 1985 - 2003
stificând necesitatea unor
dimimuare cu 1093,0 ha, suprafață intrată în circuitul altor
iprafuța agricolă a cunoscut o
activități (silvicultură și exploatare forestieră, gospodărirea apelor etc.).
oțiuni (locuire) sau
2.2. Încadrarea în localitate
Construire sediu administrativ prin demolare imobil
Amplasamentul vizat pentru proiectul —
jistent întocmi Planul Urbanistic Zonal este situat în intravilanul municipiului
- pe care se va
într-o uniiate teritorială (conform PUG) cu funcțiunea de curți construcții și are o
Viscani,
i
kiprafața de 1665mp.
|. construcții în proporție de 40% de o clădire veche cu
În prezent terenul este ocupat cu
plasare a unui obiectiv administrativ
2.2.1.Reglementari Yrbanistice PUG:
Proiectul nr.20506/1995 "Planul Urbanistic General al municipiului Pașcani” și
P.U.G.-ului”, este vizat și aprobat în baza Holărârii CLMP nr.
coulamentul urbanistic aferent
din 9 1999 prevede unitateu ieritoriala de referința în care se afla
3 august și peniru
(plasamentul reglementari ce se vor stabili pe baza unui P. UZ.
, prescripții și
2.2.2.Relaționarea zonei cu loculitatea.
construiască sediul administrativ are o bună accesibilitate în
Terenul pe care urmează sa se
t strada Stefan cel Mare și Sfânt, artera care dispune și de o
Dori cu cartierele orașului prin
canalizare, energie glectrică, gaze naturale, încălzire centralizată
ipare edilitara completă: apă,
de cablu TV și Internel. Distanța relativ mică până la magistralele care
p, urata CET, telefonie,
amplasamentul sa fie deservit în cele mai bune condiții. În capitolul
figură aceste utilități face ca
feritor la rețele edilitare se vor detalia aceste aspecte.
Pagina 29
2,3. Elemente ale cadrului natural
A. Caracteristicile reliefului
Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani esie situat în partea de sud a Podișului
ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul
i-ucevei,
Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din puneti de vedere geomorfologie,
rinicenilor,
toriul desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale
se
| versanti.
Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei
Fălticenilor, cunoscul și sub numele de Podișul Morca se caracterizează prin
„ Podișul
culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m,
zența unor
456 în dealul Runeul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă
itudinea maximă fiind m,
i-re est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m.
Siretului luncii și teraselor de luncă ale râului Sire, constituind o
Culoarul se suprapune
i de 3,5 4,3 km și altitudine de 205 - 213 m.
tprafață plană, largă - cu
Mare este prin subdiviziunea șeii Ruginoasa - un ansamblu de
“Podișul Dealul reprezentat
unele constituind fragmente de terase ale râului Sirel, cu altitudini de 225 -
caluri largi și platouri,
lunca Siretului face printr-un versant abrupt la nord de Blăgești și mai
55 m. Trecerea spre se
Llomol la sud de acesta.
Din de vedere relieful din teritoriul municipiului are un caracter sculptural și
punct genetic
unui îndelungat de eroziune și acumulare fluviatilă, generat de
cumulativ, fiind rezultatul proces
ul Siret săi. Fiecare din aceste tipuri genetice cuprind forme de relief caracteristice, ce
și afluenții
în următoarele unități geomorjologice: lunci, terase, glacisuri, interfluvii sculpturale
i fi separate
versanți.
Luncile cele mai recente forme de reliaf acumulativ, dezvoliate, în principal, în lungul
- sunt
etului, dar și pe unii afiuenți ai acestuia.
sub unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în nord și 3,5
Lumea Siretului se prezintă forma
de 235 205 și pantă longitudinală de cca 1% . În cadrul luncii
în sud, cu altitudine maximă - m
disting două zone:
2-3 sub nivelul general, umedă și Jrecvent inundabilă, bogată în
|. - Ozonăjoasăcu m
icumulări de și pietriș în cadrul căreia meandrează albia minoră a râului,
nisip
de 4 7 altitudine relativă, constituind o terasă de luncă relativ
- O zonă mai înaltă - m
inedă, cărei este brăzdată de cursuri și meandre părăsite, gârle și bălți, în mare parte
a suprafață
de celor foarte mari), terasa de luncă a fost utilizată
d:secate. Fiind mai ferită inundații (cu excepția
ntru sate (Lunca și Blăgești) sau pentru dezvoltarea municipiului Pașcani.
așezarea unor
vedere lunca Siretului este constituită din depozite aluvionare
Din punct de litologic
în bază de cca. 4 m grosime, peste care urmează
aternare, reprezentate prin nisipuri și pietrișuri
fine, prăfoase și argiloase (] - 3 m), un complex de prafuri argiloase sau nisipoase
Puri nisipuri
chiar lentile de turbă (4 - 6 m) și în sfârși, la suprafață soluri
Lintercalații de argile mâloase sau
umpluturi (0,30 - 2,50 m).
intervenții umane, reprezentate prin lucrări de
i “Lunca Sirelului a suportat numeroase
canale de desecare, nivelări, suprainălțări, barajul lacului de
diguire, regularizări de albii,
Hmulare Aceste modificări antropice au făcut posibilă eliminarea pericolului
Pașcani, ș.a.
excesului de umidilaie, ceca ce a contribuit la o mai bună valorificare a
dațiilor și parțial a
cii atât cât în agricultură. Cu toate aceste lucrări, lunca mai prezintă
în dezvoltarea urbană, și
Pagina 30
sunt zonele limitrofe fostelor albii, sau chiar secloare
sectoare cu exces de umiditate, așa cum
„că
în partea de sud a teritorhului.
'undabile în principal ca
Ușilizareu actuală a luncii Sivetului în extravilane este exclusiv agricolă,
men arabil și parțial ca pășune.
Siretului foarte slab reprezeniaie fiind foarte îngusle sau lipsind.
i Luncile afluenților sunt
sectorul său inferior, se dezvolță o luncă de 150 -
în lungul pârâului Hăznășeni (Sodomeni) pe
Doar din aluviuni argilo - nisipoase subțiri (3-
lățime, umedă și inundabilă la ploi mari, constituită
00 m al Fâniânele (70 - 80
sector îngust de luncă se mai întâlnește și pe cursul înferior pârâului
n), Un
cu aceleași caracteristici ca și lunca Hăznășeni.
ij lățime) râului Sire,
de relief create prin eroziunea și acumularea fluvială a
- Terasele sunt forme
mai ales flancul drept al văii dar și pe cel stâng.
ind întâlnite pe lunca
mai mualțe nivele de terasă de la contactul cu până
Pe dreapta văii au fost identificate
: Cele mai dezvoltate și mai bine individualizate sunt
nivelul deahirilor înalte din vestul teritoriului.
i Acestea fac comun,
altitudini relative de 20 - 30 m și 30 - 60 m. corp
rasele inferiore cu Contactul cu
înclinat, cu dezvoltări până la 2,3 - 3,0 km.
irezentând un pod plan sau foarte ușor
mai abrupt (fruntea terasei de 20 - 30 m), iar cu
luca se face printr-un versant mai mult sau puțin
denivelare de cca. 50 m, cu panta redusă.
asa următoare prînir-o
4 constituite din nisipuri și pietrișuri în bază, peste Care se
Litologic, terasele inferioare sunt
15 25 urmate de uzapluiuri (în zona municipiului) și
depozite loessoide groase de peste - m,
spun
] evolual diferit în
. Siretului Gâștești, Fântânele, Broșteni, Văduțu - Sodomeni - au
Afluenții - 10-12
albii sub formă de ravene adânci de la 2 - 3mla
ceste depozite de terasă, generând minore
i; iar local chiar sectoare de luncă.
ale teraselor au oferit terenuri foarte bune peniru
Suprafețele plane sau ușor înclinate
parțial pentru satele Boșteni, Sodomeni și Găștești,
zonei de sus a municipiului Pașcani,
jjezarea
r și pentru agricultură sau căi de comunicație.
de cursurile superioare ale afluenților menționați,
Terasele superioare suni mai fragmentate
înclinate, care au oferit terenuri
zentând poduri plane reduse ca extindere, sau suprafețe ușor
Satele Gâștești, Boșieni și Sodomeni suni
ne pentru agricultură, căi de comunicație, așezări.
atât podul plan sau relativ plan, căt și
uate în zona terasei de 120 - 150 m, altitudine relativă, pe
* racordul cu nivelul terasei imediat inferiore sau superioare.
constituite din nisipuri și pietrișuri dispuse peste
Litologic, terasele superioare suni
terenului, alteori sub un strat subțire de
Vibstratul sarmațian, care se întâlnesc umeori la suprafața
01 luturile loessoide, care au fost îndepăriate de eroziune.
Lipsesc substratul sarmațian,
adâncit puternic în depozitele de terasă și în
Albiile afluenților s-au
la 10 12 și versanți abrupți afectați de alunecări.
nerând ravene de până - m
de și suprafețe ușor înclinate, unele fiind
Pe stânga Siretului se întâlnește un relief platouri
i având caracter sculpturalo - acumulati,
/entificate ca terase, altele un
construcții de locuințe și dotări, dar și
Uiilizarea actuală a ieraselor este în intravilan pentru
extravilan pentru terenuri arabile în cea mai mare
ntru Spații verzi sau terenuri agricole, jar în
rte,
dezvoltate în principal la marginea vestică a
- Giacisurile suni forme de relief acumulativ,
- coluviale, constituite din materiale
ncii Siretului sub forma unor depuneri cohrviale sau proluvio
de nisip cu pietris. Ele au o dezvoltare mai mare
argilo - nisipoase suu luioase și lentile subțiri
e conuri de dejecție cu extinderi de
8 debușarea afluenților în luncă, unde depunerile au generat
decât nivelul general al luncii cu 2 - 5 m, glacisurile aferă
ă la 1.000 m. Deși sunt mai ridicate
ridicat, fie datorită scurgerilor și izvoarelor.
muri destul de umede, fie datorită unui freatic
cu unele măsuri hidrotehnice, iar în
Glacisurile sunt utilizate în intravilan pentru construcții
“travilan agricultură (în principal ca terenuri arabile).
pentru
Pagina 31
Interfluviile sculpturale suni reprezentate de suprafețele unor dealuri de la limitele de vest
-
ale teritoriului lipsite de un înveliș aluvial sau colwvial: dealul Runcu, cu prelungirea sa spre
jest
dealul Secăturii și dealul Luiăriei, și respectiv dealul Blăgeșii Nord, dealul Pucios. Așa cum
„d în
menționai anterior, suprafețele deluroase din estul teritoriului pot avea un caracier mixt,
“m
acumulativ, fiind destul de dificilă separarea interfluviilor de terase. Din punct de
i culpturalo-
toate aceste suprafețe oferă terenuri plane sau ușor înclinale, stabile și fără
izdere practic
esențiale, utilizate, în principal, în agricultură, dar și pentru alte folosințe: pășuni,
iegradări
iduri.
E Versanții care mărginesc terasele și înterfluviile au pante, energii de relief și orientări
-
rezultatul umii îndelungat de eroziune fluvială îmbinai cu procese deluviale, în
iariate, fiind proces
iondițiile existenței unui substrat litologic fiabil - depozite loessoide de terasă și argilo - marnoase
f:ormațiene.
versantul de racord al terasei de 20 - 30 m cu lunca (fruntea terasei) se prezintă sub
Astfel,
unei denivelări ce variază de ia 10 - 12 % la peste 20 - 30 %, iar local chiar ialuze
"ma cu pante
rezultate din lvessului la eroziune. Pe alocuri, versantul este brăzdat de forme
rupte, comportarea
(ravene) și afectat de swpări, în parte amenajate antropic, dar având încă
rozionale scurte
“vobleme în privința stabilității.
Versanții de racord ai teraselor superioare prezintă în general pante accesibile (8 - 15%) și
i/abile, fagmentați de văile afluente Siretului, care și-au creat albii mai muli sau mai puțin
fiind
lâncite și versanți cu înclinări și orientări variate.
fragmentat puternic fruntea terasei de 120 - 150 m, orientându-și în
Astfel, pârâul Gâștești a
iizinul mai multe maluri abrupte, adânci de 6 - 13 m. Caracterul de ravenă al
de recepție ravene cu
i/biei continuă și în avai până la debușarea în luncă prin adâncirea în depozitele
pârâului se
essoide ale terasei.
Pârâul Fântânele s-a adâncit, de asemenea, în depozitele loessoide, generând versanți
ANI metrici cu pante accesibile (8 - 12%) și stabile.
adânc fruntea teraselor superioare, generând albii
Văile Boșteni și Văduțu au fragmentat
de de 3 12 și versanți cu pante accentuale, mai ales pe dreapia , de
(lânci sub formă ravene - m
iiste 25 30%, afectați de alunecări de teren relativ stabilizate. În aval de localitățile Boșteni și
-
Ddomeni, albiile celor doi afluenți sunt adâncite în depozite loessoide ale teraselor imediat
feriore doar 2 - 5 m. După confluență, valea se lărgește generând pe dreapta un versant abrupt
cu
alocuri 20 30%, afeciai local de surpări și alunecări stabilizate și relativ
pante ce depășesc pe -
abilizate.
Versantul al Siretului, se prezintă la nord de Blăgeșii sub. forma unui abrupt cu
stâng
rientare vestică, de relief de 145 m și pante variate de la 3 - 6 % la peste 25 - 30%, afectat
energie
di ales ia bază de alunecări de teren stabilizate și semiactive, iar local de forme minore de
troziune În mai de nord, versantul coboară spre lunca Siretului în trepte. În
torențială. partea cea
na satului Blăgești, versantul este mai cecesibil (pantă în jur de 10%) și stabil,
Valorificarea actuală a versanților este diferită, în funcție de caracteristici (pantă, energie,
'ocese de degradare) și de localizare în intravilan sau extravilan.
În intravilan sunt utilizați pentru construcții, în general acolo unde pantele sunt
; versanții
| stabilitate fiind evitate zonele cu înclinări mai mari de 15% și cu
iccesibile și cu asigurată,
sunt folosite ca terenuri agricoie sau spații plantate. În municipiul Pașcani
i/ceradări, care
i. de racord al terasei cu lunca este utilizat mai intens chiar și în zonele cu pante accentuate,
“santul
in ale consolidări, plantații, deși problema stabilității lui nu este rezolvată.
amenajări terenului,
În extravilan cu înclinări reduse și neafectați de degradări sunt utilizați agricol ca
versanții
în mari, cu eroziuni moderate și alunecări stabilizate
Tenuri arabile, timp ce versanții cu pante
Uni mai ales local prin planțații forestiere. Zonele cu eroziuni torențial active
utilizați ca pășuni și
alunecări în “neproductiv”, așa cum este versantul stâng al
! semiacrive sunt trecute categoria
Pagina 32
la nord de Blăgești (baza acestuia), albiile ravenate aie văilor Gâștești, Boșteni și Văduțu
ietului
'Jocal versanții de pe dreapta ultimelor două văi.
Luând în considerare caracteristicile versanților (pantă, energie, forme degradate) se poi
două versanți cu dinamica slabă și moderată și cu dinamică accentuată.
Ă jferenția categorii:
:j caracterizează prin înclinări mici și medii de la 5 la 15%,
Versanții din prima categorie se
de reprezentate prin eroziuni de suprafață și local
rergii de relief reduse și procese degradare
„rențiale. 15% chiar
dinamică accentuată se caracterizează prin pante mari de peste și
Versanții cu
prin eroziuni torențiale aclive și alunecări de
este 20 - 30%, procese de degradare reprezeniate
stabilizate sau relativ stabilizate, surpări de taluze.
(en
B. Rețeaua hidrografică
dispune de un potențial hidrografic constituit din ape
Teritoriul municipiului Pașcani
jerane, și ape de suprafață.
Apele subterane .
teritoriu suni de două categorii: ape subterane captive (sau de
Apele subterane întâlnite în
iîncime) și ape subterane libere.
includ strate acvifere sub presiune, acumulate. în depozite
- Apele subterane captive
de hidrografică. le au caracter ascensional sau chiar arlezian,
dimentare nesecționate rețeaua
bogat conținut în săruri solubile, fiind întălnite doar în foraje.
un 30
în lunca Siretului la Depoul CFR, s-a interceptat la cca. m
Astfel, în forajul executat
caracter artezian, cu un debit de 43.200 1/24 ore,
încime un Strat acvifer sub presiune, cu
Analizele caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată
| ternic mineralizat. efectucite ai
rurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totală de 2,153 efl.
utilizată de localnici în trecu în scopuri terapeutice, dar în prezeul nu este, folosită.
A fost
libere includ în principal strate acvifere freatice, fără presiune, cantonate
= Apele subterane
” influențate de condițiile climatice (precipitații). Aceste ape
depozite secționate de văi și care sunt
erane pot fi grupate în următoarele unități hidrogeologice:
întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii Siretului,
Ape subterane de luncă,
„ mai mari.
ir și în luncile afluenților
strat acvifar canional în nisipurile și pietrișurile din bază,
În lunca Siretului se întâlnește un
discontinui cantonate în intercalațiile permeabile de la
lecum și o serie de lentile acvifere
prafață.
ascendent al din stratul acvifer bazal, precum și adâncimii
Datorită caracterului ușor apei
subterană din luncă are un nivel hidrostatic ce variază între 1,0
“duse a lentilelor discontinui, apa
nivelul subterane este chiar mai ridicat (0,20 - 3,0 m),
0 în. La contactul cu versanții apei
nd în bogate în precipitații, ia suprafața terenului.
ajunge, perioadele
sunt în jur de 3 Is (și chiar mai mult din stratul acvifer
Debitele medii obținute prin pompare
E alimentări centralizaie, așa cum este captarea
jozal), ceea ce a permis realizarea de captări pentru
i din colmatării puțurilor), sau pentru alimentări
lăeești (în prezeni, captarea nu funcționează cauza
j
ale,
din luncă arată prezența unor concentrații mari de
Analizele chimice ale apelor subterane
uri de vedere al agresivității față de cimentul Portland, apa prezintă
și oxizi de fier. Din punct
j al
o agresivitate sulfatică foarte slabă.
pietrișurile aluvionare ale acestora și
Ape subterane de terase - cantonate în nisipurile și
Eat - între 4 30 m. ele mari adîncimi ale apelor
e ca nivel hidrostatic ia adâncimi cuprinse și Ci mai
4 ra 30 unde nivelul hidrostatic la ]4 - 25
se găsesc în zona terasei înferiore de 20 - mm, apare
"ane de la baza terasei inferiore sunt
ud ăzând în zonele fragmentate de văile afluenie. Aceste ape
ușor
Pagina 33
la inferioară a versantului de racord
de numeroasele izvoare ce apar la zi partea
„n evidență unele în funcțiune și azi
constituit surse lccale de alimentare cu apă potabilă,
și care au prin canale, altele
inca, "REMAR" S.4.). Unele izvoare sunt captate iar apa dirijată
pentru S.C.
micul iaz de agrement sau întrețin umiditatea funcii,
entează mai șidicat, fiind întâlnită între 5
următoare, subierană are nivelul bidrostatic
În terasa apă Hăznășeni) și parțial
E sursă de alimentare peniru municipiul Pașcani (sursa
IN; m, constituind
satele Boșieni, Sodomeni, Gâșteșii (fântâni). la
ru și pietrișurile acestora se află mai
terasele superioare apele subterane din nisipurile
, Pe satele menționate, sau pentru văile care
(4 - m) și constituie surse de alimeniare peniru
Prafață 8
Yagmentează. destul de bogate și potabile, fiind utilizate ca
În general, apele subierane din terase suni
Hăznășeni, furnizează încă apă din puțuri
alimentări locale și centralizate. Astfel, sursa
fire pentru 1965.
drenuri realizate în anii 1958 -
fe și în baza depozitelor ehmiale care le acoperă
subierane de interfluvii sunt cantonate
- Apele fiind întâlnite la adâncimi
în intercalațiile permeabile ale substratului sarmatian,
ocuri, sau
m), și având, în general, debite reduse.
SM unile (1-5 nisipoase dehyiale, având
subterane de versanți sunt cantonaie în intercala
- Apele ale nivelului hidrostatic, funcție de
reduse, adâncimi variabile (1 - 10 m) și varianții
ie subterane ce apar pe flancurile văilor sunt
În zonele de fragmentare a teraselor, apele
fi cipitații. alimentând văile respective.
din nisipurile și pietrișurile de jerasă,
[+ ce provin
:
„Apele de suprafață bazinului Siretului și esie
din teritoriul municipiului Pașcani, aparține
Rețeaua hidrografică de dreaptă -
râului Siret (cea. 77 km), cu afluenții săi pe pariea
ată din cursul mijlociu al și
confluența lor - Hăznășeni sau Sodomeni) - precum
Miiieși, Fântânele, Boșieni, Văduțu, (după
- cursul inferior al pârâului Fărmănești.
[iafiuentul său pe stânga nord - Sud, o pantă
caracierizează prinir-tn Curs meandrat cu direcție
Râul Siret se de ni/s la postul Lespezi.
sub % un debit mediu multianual 36,8
[E tudinală relativ redusă 0,5 și
nivele debite, scurgerile cele inai mari producându-se
Ioimul său hidrologic prezintă variații de și
noiembrie. Pe anotimpuri, cea mai mare
ilaprilie, mai, iunie, iar cele mai mici în ianuarie și
%) ca urmare a topirii zăpezilor și
Uiititate de este vehiculată primăvara (42 %) și vara (33
apă la punctul Lespezi a fost de 1140
['ilor caracleristice acestei perioade. Debitul maxim înregistrat
(|! în iulie 1969. în humcă, cu afectarea
efeci negativ producerea de inundații
Scurgerile maxime au avut ca (cu excepția
|» satele Lunca și Blăgești, ca și a zonelor agricole
[ielor construite din oraș și din %) și
cele mai reduse se produc toamna (14
situate grinduri și terase de lmcă. Scurgerile
elor pe de 4 7 m/sec, în timp ce debitele minime
debitele minime lumare înregistrând valori -
ina (12 %),
nice la 2-3 m/s (cu asigurări de 85 - 80 %).
ajung uivele mai mici, scurgerile maxime
constată aceleași variații dar cu debite și
Pe afluenți se Siretului, accentuând pericolul
i: la volumului de apă al
je acestora contribuind creșterea
indațiilor în lunca acestuia. executate în zona
și a excesului de umiditate, au fost
Pentru combaterea inundațiilor Lunca Blăgești,
i. mal drept râu Siret între și
Voșului următoarele lucrări hidrotehnice. îndiguire (în
și pârâu Flăznășeni, acumulare Pașcani
lieularizare îndiguire prin Fântânele, pârâu Gâșieșii
și
halizare), canale de desecare - drenaj în incinla îndiguită.
Pagina 34
încadrează într-un climzat de tip temperat - continental de
Teritoriul municipiului Pașcani se
dealurilor altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat
destul de moderată specific cu
Panță între anii 1986 - 1996.
datele meteorologice înregisirate la stația Pașcani
fin
Temperatura aerului
„ de maxim mediu în luna iulie de 20, IC și un
Temperatura medie anuală este 8.4C, cu-un
În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se
inim mediu în ianuarie de - 2,7C.
| mai (5,80), iar descreșterile cele mai mari
rogistrează între martie - aprilie (6,7C) și aprilie -
/
octombrie - noiembrie (6,40) și septembrie - octombrie (5,0C).
me cursul anului, oscilând
lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt pozitive iot
Mediile
26,$C între 6,7C și 21,3C toamna și între 2,8C și
7,8C și 21,3C primăvara, între 24,30 și vara,
re
i 2C iarna. |
j Media anuală a maximelor zilnice este de 14, 1C.
minime zilnice sunt negative în lunile de iarnă, precum și
î Mediile lunare ale temperaturilor
înregistrează în ianuarie (- 6.0C), iar cea mai
martie și noiembrie. Valoarea cea mai scăzută se
i
jicară în iulie (14,0C). Media anuală este de 3, IC.
Î mai scăzută fiind de 13,8C în ianuarie
Temperaturile maxime absolute au valori pozitive, cea
iar cea mai ridicată fiind de 37,4C în iulie 1985.
9], în mai, cea mai
minime absolute atu valori negative din septembrie până
Temperaturile
ME E ianuarie 1997.
-azuță atingând - 28,0C în
nefavorabile asupra solului, plantelor, instalațiilor
Ambele caracteristici exercită influențe
Iidroedilitare neprotejate, mai ales când persistența lor este mare.
termic o consiituie frecvența zilelor cu temperaturi
O particularitate a regimului
i acteristice, întâlnindu-se următoarea siiuație:
maximă este mai mică sau egală cu QC, au o frecvență
_ zile de iarnă, în care temperatura
cum e și firesc, iarna (11,5 - î2,1 cazuri);
uală de 39,3 zile, cele mai numeroase fiind,
minimă este moi mică sau egală cu QC. înregistrează o
- zile de îngheț, în care temperatura
de 120,6 cazuri, cu un maxim în ianuarie de 27,6 cazuri;
ecvență medie
maximă este egală sau mai mare de 25, QC, au o frecvență
_ zile de vară, în care temperatura
de 69,5 cazuri, cu tin maxim în iulie de 22,1 cazuri;
iuală mai de 30C, au o frecvență
în care temperaiura maximă este egală sau mare
- zile tropicale,
de cazuri, lunile iulie și august având 3,6 - 6,2 cazuri;
inuală 16,2 mică de 10,0C, au o
minimă este egală sau mai -
- nopți geroase, în care temperatură
“ fiind în decembrie și ianuarie (7,2 și respectiv
i: ecvență anuală de 26,6 cazuri, cele mai numeroase
9 cazuri).
îngheful, primul producându-se în medie după
O alță caracteristică a vegimului termic este
mai timpurii îngheț de toamnă are loc în
5 octombrie, iar ultimul la mijlocul banii aprilie. Cel
cel mai timpuriu înghe de primăvară are loc în martie
epiembrie și cel mai târziu în noiembrie, iar
ji cel mai târziu în mai.
valoare medie anuală de 82%, cu un maxim în perioada
Umezeala relativă a aerului are o
minim în perioada caldă a anului (74 - 77%).
oiembrie - ianuarie (87 - 88%) și un medie
mai mică sau egală cu 30% (zile uscate) cu o frecvență
Zilele cu umezeală relativă
umezeală relativă mai mare sau egală cu 80% (zile
huală redusă, (13,0 cazuri). în timp ce zilele cu
cele mai numeroase fiind iarna (11,3 - | 3,6
inede) au frecvență anuală apreciabilă (96.5 cazuri),
o
dzuri), decembrie (7,2
medie anuală de 6,0 zecimi, cu un maxim în
Nebulozitatea are o valoare
“cimni) și un minim în august (4,4 zecimi).
Pagina 35
între 3,6 și 7,5 zecimi) este de
Numărul mediu anual ai zilelor cu cer noros (nebulozitate
i între 7,6 și 10,0 zecimi) este de 115,4, iar al celor cu
al celor cu cer acoperit (nebulozitate zile
(505,8, 46,8. în cursul anului distribuția acestor
inire 0 și 3,5 zecimi) de numai
senin (nebulozitate iulie octombrie, a zilelor
mai mare a zilelor senine fiind în perioada -
ste neuniformă, frecvența
iar zilelor acoperite în perioada octombrie - aprilie.
în perioada mai - iulie, a
roase cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm.
Precipitațiile atmosferice - suni moderate, . :
Ei azi a. înregisirându-se A Fi A în a luna iunie
E: Fi E cele mai : mari cantități medii lunare
tegimul ploilor este neuniform, volumul mediu
(17,0 mm). Aportul principal la
mm), iar cele mai mici în hima februarie
91,6 anului (70%), comparații cu cele din semestrul
îl precipitațiile din perioada caldă a
iultianual au
apreciabil mai reduse (30%). din totalul
ace, de precipitații se înregistrează vara (42%
Pe anotimpuri, cele mai mari cantități
(26%), toamna (2194) și iarna (11%).
"nual), după care urmează primăvara lunare fată de
evidențiată și prin abaterile anuale sau
Neuniformitatea precipitațiilor este
i loarea medie. în 1997, iar cea
anuală a înregisi trat o valoare de 741,9 mm
Astfel cea mai mare cantitate
mică, o valoare de 325,4 mm în | 986.
qi în 199] (față de media lunii
cantitate medie lunară a fost de 164,2 mm august
Cea mai mare ianuarie 1989 (față de
valoare medie hinară a fost de 2,1 mn în
63,5 mm), iar cea mai mică
edia lunii de 17,2 mm). mai mul, / cu 50,6 mm
E medie lunară a buni iunie a fost de 142,2 mm,
Cea mai mare cantitate
ță de media lunară. în 24 cea mai
prin cantitatea maximă căzută ore,
Abundența precipitațiilor este evidențiată
în septembrie 1989, respectiv 62,8 mn.
are valoare fiind. înregistrată în septembrie, când
înregistrează din mai pân ă
Valori mari ale acestui parametru se
[-pișesc frecvent 40 mm. de torențiale,
mai ales cele care cad vara sub Jormă averse
Cantitățile mari de precipitații, în adâncime,
Ș activizarea eroziunii de suprafață și
roduc prejudicii asupră terenului în pantă prin
inundații. Zonele construite siiuate
terenurilor din linci prin exces de umiditate și
[ir asupra plane
ii: aceste terenuri pot fi, de aseinenea, afectate. o
egale sau mai mnari de 0,1 mm) are
| Numărul mnediu de zile cu precipitații (cantități cele
înregistrându-se în iunie (14 zile), iar
anuală de 127,5 zile cele mai numeraase cazuri
i//ecvență
ai în octombrie (7,4 zile). A
puține cad sub formă de ninsoare. În
anului cea mai i mare parte a precipitațiilor
În perioada rece a la mijlocul lunii
ia lunii noiembrie, iar ultima ninsoare
ledie, prima ninsoare se produce mijlocul
hartie, medie a acestuia este
zilelor strat de zăpadă esie de 65,7, iar grosimea
Numărul mediu ai cu
ie 40 cm. de caracterizat
al zonei este și fenomenul secelă,
Caracteristic pentru regimul pluviometric mod obișnuit
un timp mai îndelungat. În
printr-un de precipitații, fie prin absența acestora
[ie deficit prelungindu-se până în
d lunii iulie și început 1 funii august,
iecetele se produc la sfârșitul
loc și în aite perioade ale anului.
(cptembrie, dar pot avea atât de circulația generală a
activează în zona Pascani suni determinate
Vânturile care de văii Siretului care
ș local, fiind mult influențate prezența
lilmosferei, cât și de condițiile reliefialui
căruia se canătizează masele de aer.
ncționează ca un culoar în lungul medie anuală cea
elementele de vânt, se constată că Jrecvența
Din analiza datelor privind nord - vest
nord (14,8%), urmate de cele din direcția
di mare o au masele de aer din direcția cele mai
vânturile înregistrează frecvențe reduse,
și sud - est (7,0%). Pe celelalte direcții
1,0%) vest (1,8%). Calmul atmosferic are o
j Liici fiind sud vest (0,8%), nord - est (1,2%) și
dinspre - a. .
VA indicând condiții de adăpost aerodinamic.
L/oare foarte mare (56,5%),
Pagina 36
constată aceleași dominanțe, cu mici diferențieri. Astfel primăvara
Pe anolimpuri se
nord, mai intensificată (15,6%); la fel și dinspre nord
E rculația se menține dominantă dinspre ceva
sest (11,8%) și sud - est (8,.
E (18,9%), se menține cea dinspre
i Vara, frecvența vânturilor din nord este cea mai promunțată
vest (11,4%), dar scade cea din sud - est (4,2%).
ord 1,3%), dinspre nord - vest (9,8%), dar
Toamna, circulația dinspre nord se reduce (i ca și cea
E anuală circulația din sud - est (7,2%). larna vântul dominant este tot
i, menține aproape la valoare
mai mică decât media anuală (13,5%); se reduce ușor frecvența
“| dinspre nord dar în frecvență,
nord - vest (10,9%) și crește ușor cea dinspre sud - est (7,3%).
inspre (61,7%) și mai
Calmul atmosferic are o frecvență medie anuală de 55,3%, mai mare toamna
IE de valoare anuală vara (57,7%) și iarna (36,7%).
iică primăvara (19,8%), menținându-se aproape
, valorile medii anuale cele mari pe direcțiile nord - vest (46 m/s),
Viteza vânturilor prezintă
valori crescute și dinspre nord (3,6 m/s), sud -
Bd - vest (4 m/s) și vest (4,0 m/s), înregisirându-se
Pe cele mai mari viteze medii se înregistrează primăvara și
iesi (3,6 m/s), sud (3,8 m/s). anotimpuri
iarnă. mai zona Pașcani
Fenomenele meteorologice mai imporiante care se produc Jrecvent în
unt: număr de cazuri
frecvență medie anuală de 34,6 zile, cel mai mare
- ceața - cu 0 Cazuri
ianuarie zile), iar cel mai mic număr de cazuri în iunie (0,2).
oducându-se iarna în (7,5
în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și iamarie (49 zile);
pevente se consemnează și
medie anuală de 133,7 zile, cele mai numeroase cazuri
- aerul cețos are o frecvență
ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2
ihregistrându-se în decembrie (21,4 zile),
iile) și martie (18,6 zile);
anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie;
- viscolul are o frecvență
anuală de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1,3 zile),
- poleiul se produce cu o frecvență
Jbcembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile):
zilelor de vară când numărul de zile suni peste 4 (4,2
- orajele sunt caracteristice inai ales
ile în iunie și 4,5 zile în iulie).
medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile.
Frecvența în
că datorită amplasamentului stației meteo Pașcani apropierea
Trebuie menționat faptul
mai coborâtă decât orașul (237 m), este posibilă o
ji ui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor
elemente climatice, cui este de exemplu vântul, (respectiv
iHluențare a înregistrărilor unor așa
/ecvența foarte mare a colmului atmosferic).
Zone microclimatice
naturale măi ales a reliefului. pe fondul climatic menționat
Datorită diversității condițiilor și
particularități distincte, numite microclimaltice:
pot diferenția mai multe zone cu
caracterizat prin temperaturi mai scăzule și diferențe
- Microclimatul luncii Siretului -
frecvente de inversiune iermică, cețuri și
ormice mai mari, umezeală mai crescută, fenomene
rume, dinamică activă a vânturilor. precipitațiilor relativ mai puține.
o valorile
și interfluvii joase - caracterizat în general prin
- Microclimatul de terase inferiore
ementelor climatice menționate, înregistrate ja stația meteo Pașcani.
flancurile cu expoziție sudică, sud - vestică
- Microclimatul de versanți însoriți - întâlnit pe
mai crescute, umezeala mai redusă,
caracterizat printr-o insolație mai mare și femperaturi
recipitații mai puține, dinamică redusă a maselor de aer.
întânit Aaneurile cu expunere nordică, nord -
- Microclimatut de versanti slab însoriți - pe
, mai scăzute ca urmare a însoririi mai slabe,
islică și estică și caracterizat prin temperaturi
circulație activă a vânturilor, durată mai mare a
Li 'ecipitații mai bogate, umezeală mai mare,
!umelor și înghețului.
Pagina 37
24h
înalțe - caracterizat prin temperaluri mari
Microclimatul de terase superioare și platouri
| _
precipitații mai bogate, expunere la vânturi.
£ căzute,
238.4. Analiza geo-morfo-hidroiogica la
> vedere geografic, geomorfologie, geologic sau hidrologic,
_Oanaliza generala, din punct de
i. următoarele concluzii:
întregului oraș conduce la
i „ivelul
" Geografia -
se încadrează în regiunea "Podișul
acest punci de vedere zona municipiului Pașcani
„+ Din inferioare”, subunitatea
"Câmpia Moldovei”, unilatea "Câmpia Jijiei
i joldovei”, subregiunea i
Culoarul Bahluiului“. studiata
la 40.00 - 42.00 m în lunca Bahluiului (zona
Alțitudinea minima a municipiului se afla
cea maxima la 200.00 - 210.00 m pe terasa Breazu,
simează intre cotele 53.00 și 103.00), iar
2 dealul Repedea.
mingându-se insa și cote de 336.00 m pe
Geomorfologia
municipiul Pașcani se încadrează astfel:
Din punct de vedere geomorfologie
- regiunea! Podișul Sucevei;
- subregiunea: Podișul Fălticenilor;
- unitatea: Podișul Dealul Mare;
- subunitatea: Culoarul Siretului
căi de comunicație - fransport În comun
2.4, Circulația -
din străzile Grădinijei, Ștefan cel
stradală majoră a orașului Pașcaui este alcătuită
Trama în direcția
Gării. Flacurile majore care întră oraș pe
are, Moldovei, Dragoș Vodă. Vatra,
Moțca sunt preluate de străzile Grădinijei,
național DN284 — Te. Frumos — Pașcani —
irumului Stolniceni — Pașcani — Lespezi de
Moldova, direcția drumului județean D208 —
Siefan cel Mare, pe îl au și
i rol foarte important în dirijarea acestor fluxuri
jrăzile Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, un
răzile Vatra și Gării. străzi de
între zonele funcționale și cele de locuil se desfășoară pe
Circulația locală majoră la circa 40,00 m
cartierul Unirii și terasa superioară aflată
gătură între terasa din zona gării —
comerciale și a dotărilor de interes orășenesc.
iferență de nivel, unde se află majoritatea spatiilor
cele două terase) circulația între
alorită geografice specifice (simmarea orașului pe
configurației rutiere scurte și directe între
ele artere ce ocolesc cornișă, lipsa legăturilor
două zone se face pe
ele două zone afectează direc fluența traficului. cât
este că atât traficul greu de mărfuri și
Un alt aspect negativ în desfășurarea circulației
traversează orașul de la E la V și pe direcția
e] de se desfășoară pe aceleași trasee ce
persoane
ÎDN28A la S la NY direcția DJ208 ceea ce duce la:
și de pe irafic greu
sistemului ruteir, acesta nefiind dimensionat peniru
- degradarea permanentă a
și pentru actuala intensiiaie a traficului;
locuite prin care se desfășoară acest trafic
aerului și poluarea fonică a zonelor
- poluarea
greu.
îi principal din stradă Ștefan cel Mare și Sfânt, precum
Accesul la amplasament se realizează
Și secundar, prin Aleea Parcului:
2.5.Ocuparea terenurilor nr.3 —
de 1634 mp teren proprietate conform anexa
Suprafața de teren luată în studiu este
al municipiului Pașcani” publicat în
“Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public
Onitorul Oficial al României 16.04.2002
Pagina 38
2.5. 1.Amplasare, vecinătăți. i
Amplasamentul care se va întocmi Plonul Urbanistic Zonal este situat în intravilanul
pe
Pașeani, în partea centrală pe platoul superior al Siretului, abundeni plantată.
municipiului
Pe latura de nord-vest a amplasamentului, se afță o construcție și anexele aferente aparținând
COMP-NEST
Pe latura de nord-est a amplasumentului se află strada Parcului.
Pe latura de sud-est a amplasamentului se află o policlinică particulară și anexele acesteia;
Pe latura de sud-vesi se află strada Ștefan cel Mare și Sfânt
2,5.2.Specific urbanistico-arhitectural, functiuni,
Vecinătățile mai îndepărtate cum ar fi blocurile de locuinte de pe șoseaua Republicii pot
i în mod direci aspectul arhitectural al construcțiilor ce se vor realiza. Caracterul urbanistic
nfuența
cel de reglementările urbanistice ale prezentei documentații, de personalitatea
a fi impus
roiectantului de obiect: arhitectul.
Zona situată la de sud a amplasamentului este deservită de spatiile
i agrement partea
de servicii situate la parterul blocurilor ce formează frontul de nord al șoseiei Ștefan
vomerciale și
ie! Mare și Sfânt.
2.5.3. Situatie proprietăți și cadastru fiinciar.
nr.3 — „laventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului
E Conform anexa
în Monitorul Oficial al României 16.04.2002, amplasamentul are următoarea
iașcani” publicat
Eiiructură:
- construcție veche 348 mp (proprietate publică)
- teren aferent 1634 mp ( proprietate publică)
2.5.4. Riscuri naturale, disfuncționalităti.
Conform analizei efectuate, disfuneționalitățile zonei sunt:
nemodernizate, a căror infrastructură și suprafață de rulare
- căi de comunicație
imbrăcăminte asfaltică) sunt degradate.
- existența unor spații plantate necorespunzator;
de depozitare cuprinzând clădiri provizorii, din materiale depășite
- prezenta unor spatii
zic și moral, dezorganizat amplasaie, la baza versantului;
dacă local perimetral zonei PUZ -ului di unor rețele aeriene electrice și
- prezența, chiar sau
E/e ielefonie.
2.6. Echipare edilitară
2.6.1. Rețeaua de alimentare cui apă.
dezvoliarea a necesitat permaneni cantități sporite de apă potabilă
„Orașul PAȘCANI, prin sa,
i industrială, acestea fiind mărite în etape succesive.
Orașul este alimentat din:
debit variabil, cu reducere de 40% în anti cu precipitații reduse);
- sursa Timișești (cu
de la Stația și gravitațional de la
Alimentarea cu apă a orașului se face prin pompare nana
, lația
de distribuție, aceasta este relati» buna
Din punct de vedere al stării de uzura a rețelelor
Pagina 39
conductele magistrate, un grad mai avansat de uzura prezenlând rețelele de serviciu.
ru
Printr-un program ai DAC Pașcani se are în vedere permanent înlocuirea conductelor
ș incepând cu cele magistrale și cu gradul de uzura.
Alimentarea cu apă potabilă în zona cu locuințe învecinată zonei studiate, se observa o dotare
i
i arespunzătoare în parlea de jos, înspre șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt (blocuri de locuințe)
Alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat, aflat în exploatarea DAC Pașcani, pe
i
poseaua Ștefan cel Mare și Sfâni, și aleea Ștefan cei Mare și Sfânt.
i Dn 250mm aleea cel Mare
„ rețea apă potabilă, = pe Stefan și Sfânt;
ace rețea apă potabilă, Dn = 399 mm, pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt.
Rețelele de distribuție și de sesviciu în sistem centralizat, aflate în exploatarea DAC Pașcani,
: -
fur nizează apă cu parametrii variabil: (debit și presiune).
Presiunea din rețeaua cu Dn = 230 mm are valoarea minima de cca. 2.5....3 bar.
Rețelele ce alimentează blocurile de locuințe au o presiune de 5..6 bar pentru a acoperi
ecesarul dictat de regimul de înălțime. maxim 10 nivele.
2.6.2. Canalizare menajera și ptuvială.
Canalizarea în municipiul Pașcani este rezolvată în sistem unitar asigurându-se scurgerea în
iegim gravitațional sau prin pompare.
|. În canalizarea în sistem
municipiul Pașcani apelor uzate, menajere și pluviale se face unitar,
u posibilități de deversare în Râul Siret, după epurarea prealabila în stația de epurare (treapta
pecanică și biologică - 3000 //s).
Stația de epurare nu satisfuce debitul de ape uzate 94100 1/3). motiv pentru care descărcare în
dul Bahlui nu se face în conformitate cu normativele în vigoare.
Rețeaua de canalizare acoperă în majoritate teritoriul orașului.
În zona studiată, rețeaua de canalizare este în sistem centratizat al DAC Pașcani, cu conducle
je aleea Ștefan cel Mare și Sfânt B- Dn 300- 400 mmm, colectoare publice de canalizare în șoseaua,
efan cel Mare și Sfânt.
2,6.3.Alimentarea cu energie electrică.
În prezent în zona studiată, în vecinătatea amplasamentului exista rețele de energie electrica și
e telecomunicații, șoseaua Ștefan ce! Mare.
- rețele elecirice aeriene, de joasă tensiune, incluse iluminat public;
- rețele electrice subterane și deriene, de 6.20 KV;
4 - în general avem cabluri de medie tensiune execuție îngropată, în buclă, ce alimentează
osturile de !ransformare din zona, amplasate în zona blocurilor de locuințe din partea de sud a
inplasamentului studiat;
2.6.4. Telefonie.
Imobilele aflate în prezent în zona studiata sunt racordate ia rețeaua telefonica aeriana Sau în
qnalizație ce deserveste aceasta pavie a municipiului Pașcani.
Noua consirucție ce face obiectul actualului PUZ va fi racordată la centrala telefonică ce
“servește zona studiată.
Soluția de racordare va fi dată de proiectantul de specialitate a] Direcției de Telecomunicații
ROMTELECOM) prin lucrarea care-i va fi comandată.
2.6.5. |
Alimentarea cu căldura și naturale,
gaze
Alimentarea cu căldura în general în municipiul Pașcani se realizează centralizat la locuințe
individuale, |
(plective (Blocuri) și cu gaze naturale la centrale termice sau la sobe pentru locuințele
i utilizarea lemnelor.
Pagina 40
încălzirea agentului secundar în
centralizat de alimeniare cu căldura presupune
"cistenmul de căldura este deficitar. din
furnizat de CET. Transferul
țermice de către agentut primar randameni scăzut de
le fizic și moral, echipamentele au
, de căldura depășite
i schimbăloarelor normali.
agentului iermic este sub parametrii
fermic, temperatura existente, prin montare de
» capacității punctelor termice
osibilități de amplificare & rețelelor de agent
anulate de necesitatea reechilibrării
de căldura cu plăci sunt căldura plăci (la
Pbătoare intre schimbătoarele de cu
de pierderile de presiune diferite
p ținând seama aparatele de contracureni.
montării de fiiire auto-curățătoare) și
adaugă ne cesitatea preluarea încălzirii prin
e numărul mare de locuințe nu esie posibilă
[în plus zona studiată pri n
ale termice din zona, căldura de pâna la 10% (conform
moral, existând pierderi de
Rețelele sunt și ele uzate fizic și PT cele ajunse la
canthățile de căldura intrate în și
ș de DAC Pașcani) între
lor comunicate
IPiumatori. centralizat, mai ales pentru agenții
al termice lvrai în sistem
La costul ridicat energiei racordarea la termoficare,
imteresului noilor consumatori pentru
jomici, se adaugă și lipsa contorizării la nivel de
căldura, mai ales în lipsa
[7 [E dorind independenia alimentarii cu
+
I umatori. cdeterminal de cel
din punctele termice este
” livrării căld urii și apei calde menujere fără
Programul de comerț, cultură, servicii
adapiat consumatorilor cu profil
pcurilor și nu ar putea fi
secundare și pompe de circulație separate. individuale, o constituie
: ales în cazul locuințelor
: pentru încălzire, mai
Soluția optima combustibil gazele naturale.
de tip mural care utilizează drept din
alele termice de elimina pericolul ce poate apare
nise și montarea senzorilor gaz
Prin montajul acestor
scăpărilor de gaze naturale. presiunii în sistemul
q constituie scăderea generală a
Cea .mai importantă disfuncționalitate o
cu jemperaturi scăzule.
vârfurile de consum în timpul perioadelor
anal de gaze la deficiente prin dimensionarea
perioada eventualilor
Aceasta se poate acoperi pe din necesarul de încălzire la
eiectr jce pentru a putea prelua o parte
spunzătoare a insialațiilor
esitate. vedere și acoperirea necesarului
electrice se va avea în
Astfel la dimensionare coloanelar amplasameniului exista
În zona studiata, în vecinătatea
încălzire în caz de avarie.
Liciric peniru cel Mare și Sfânt.
de distribuție naturale pe str. Ștefan
L//ele gaze
Municipiul Pașcani - cadru)
de mediu (conform F.U.G.
2.7. Analiza elementelor
2.7.1. Clima
în partea de sud a Podișului
municipiului Pașcani este situa!
Teritoriul administrati» ai ale acestuia: Podișul
din următoarele subunități
ocupând de la vest la est părți
piicevei, Dealul Alure.
ilticenilor, Culoarul Siretului și Podișul maxime absolute du
continentală, temperaturile
În Municipiul Pașcani clima este temperat absolute cu atins de
C iar temperaturiie minime
C iarna și +0 grade vara,
ns valori de 16,7 grade
30,6 grade C iarna și -6,3 C var.
mulitnuală este de 78%.
Umiditatea relativa medie în luna iunie - 734 mm și
de tip coniinental, murxima fiind
anual al precipitațiilor este 134 zile / an, grosimea
Regimul solide cădea în medie
279 mm. Precipi itațiile poi
Vinima în februarie - lunile decembrie și ianuarie.
este, în medie, de 31 cin în din
axima a stratului de zăpada nuala mai mare 0 au vânturile
rezulta ca frecventa a cea
Din analiza vânturilor dominante Larga deschidere spre
orientării generale ale reliețului.
-V (22,8%), adică cele corespunzăioare
Pagina 41
de aer din E(14,5). Vânturile din N-V au vileze au
Prutului favorizează pătrunderea curenților
Fa din E vileze medii lunare care nu depășesc
medii lunare intre 49 m/s și 6.4 m/s. Vânturile au
[ze de 40 m/s odată la 30 ani și de
maxima de 22 m/s poate fi atinsa odată la 20 ani, cea
i m/s. Viteza de luat în seama la amplasarea și
odată la 100 ani. Deci viteza vânturilor este un factor
fe m/s
EP. construcțiilor.
iectare viteza redusa de-a lungul văii pe direcția nod.
în teritoriul studiat se constata curenți de aer cu
înalte, Prezenta aceslor curenți de aer
fenomen are loc în special datorita fipsei vegetației
|, acest ” " continuu A aerului din
mai ales în zonele aglomerate, permițând o împrospătare
| + necesara,
nepoluate cele poluate mai mult sau mai puțin.
Pi „ele spre de “clima urbană ” care se
aglomerării urbane produce fenomenul complex
i. prezenta temperaturi minime
valori diferite ale temperaturii fața de zonele periurbane,
ilenializează prin
ale vântului și deci o frecventa mai mare a calmului atmosferic.
[i iuate, viteze mai mici
2.7.2. Aer. condițiile
unul din factorii majori care afectează sănătatea și
Poluarea atmosferei reprezintă acide).
vegeiația (pulberi, gaze nocive și carozive, precipitații
viata ale populatiei, construcțiiie,
Sursele de poluare urbana sint:
încălzirea locuințelor, instituțiilor, întreprinderilor;
_
combustibilul folosit la prepararea hranei;
_ greuj;
rutier (individual, fransportul în comuni, transportul
- traficul
- generarea curentului electric (CET-urile);
aulo, distribuție gaze naturale și produse petroliere);
_ diverse servicii (spălătorii, vopsitorii
- depozitare și incinerarea deșeurilor.
aerului sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte
Privind global efectele poluării asupra
(CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra
idiovasculare, neuro-comportamentale laringelui,
respiratorii, iritarea ochilor, nasului,
Biiemului nervos (Pb); afectarea funcției morbiditate
de (ozon); afectarea funcției respiratorii (S02);
[i jconfortul cutiei toracice, dureri cap
in afecțiuni toracice pulmonare (142504).
aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu
Un all factor care infhuențează calitatea
vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale,
Vlicție de regenerare a calității aerului (din ji |
parcurile și grădinile publice, zonele de agrement.
relele de protectie, unitatea de timp la
de În funcție de cantitatea de 502 pe
Vegetația este și ea afectata poluare. reducerea
biochimice și fiziologice, degradarea clorofilei,
jre este expusa planta apar efecte creșterii
lipidelor, apei (hecroze, reducerea
[iiosintezei, schimbări în metabolismul proteinelor,
sensibilității la agenți patogeni și ia condiții cțimatice).
lintelor, creșterea specifice marilor
din sursele maiore de poluare ale atmosfero,
Traficul rutier repreziniă una și solizi:
evacuează în atmusfera un complex de poluanți gazoși
elomerări urbane. Autovehiculele hidrocarburi din
de (în cazul neutralizării benzinei fără plumb);
0, NO, pulberi cu conținut plumb
ele organici volatili (aldehide, acizi organici).
de eșapament și alți compuși secundari (ozon,
de autovehicule contribuie și io formarea poluamților
Poluanții evacuați meteorologice, la creșterea
la acidifierea mediului, ta modificarea condițiilor
idanți fotochimici),
la formarea smogului fotachimic (nebulozități).
ccventei și persistenții celii, precum și loc
loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are
“Dat fiind ca emisiile din circulație au
Ș umane (FHmax = 20 m). Situația se agravează
i proximitatea caii de trafic la nivelul respirației
mare (camioane), autovehicule mici
id în trafic sunt implicate autovehicule de capacitate
sintreținute corespunzător.
Mare se constată o poluare majoră a aerului datorită lipsei
în zona str. Ștefan cel și Sfânt nu lungul văii, pe
MR bune circulații a curenților de aer, în special în
jiselor de poluare, dar și a unei i |
Uirecția nord-sud.
Pagina 42
299
2173. Ape
Ape de suprafață
Teritoriul municipiului Pașcani se află în bazinul hidrografic al râului Siret
Alimentarea cu apă a râurilor provine în principal din precipitații (variații mari de debite).
În bazinul hidrografic al Siretului, inundațiile erau fenomene obișnuite, acest lucru impunând
rări de regularizări, îndiguiri, apărări de maluri. Pentru apărarea împotriva inundațiilor a
municipiului Pașcani au fost realizate acumulări permanente și nepermanente și amenajarea
ursurilor de apă pe o lungime de 40 km.
Apele uzate ce ajung în apele de suprafața trebuie epurate chimic, mecanic, biologic. Această
cerință este îndeplinită nesatisfăcător, existând numeroase localități mici, pe cursul apelor, care nu
jispun de stații de epurare sau cu o epurare insuficienta datorita uzurii morale și fizice a
instalațiilor.
Alimentarea cu apă
Dezvoltarea orașuhii Pașcani a necesitat în permanență cantități sporite de apă potabilă și
ndustrială, acestea fiind mărite în etape succesive.
Orașul este alimentat din:
- sursa Timișești (cu debit variabil, cu reducere de 40 % își anii cu precipitații reduse);
cu apă a orașului se face prin pompare de la Stația „nana și gravitațional de la
„Alimentare
Din punct de vedere aj stării de uzura a de distribuție, aceasta este relativ bună
rețelelor
entru conductele magistrale, un grad mai avansat de uzură prezentând rețelele de serviciu.
Evacuarea apelor uzate.
În municipiul Pașcani canalizarea apelor uzate, menajere și pluviale se face în sistem unitar,
iu posibilități de deversare în râul Siret, după epurarea prealabilă în stația de epurare (treapta
iecanica și biologica - 30001).
Stația de epurare nu satisface debitul de ape (4100 Us), motiv pentru care descărcarea în Râul
irei nu se face în conformitate cu normativele în vigoare.
Rețeaua de canalizare realizată în sistem unitar (menajer + pluvial) acoperă în majoritate
eritoriul orașului inclusiv zona studiata.
2.7.4, Sol
Vegetația naturală: solurile reprezintă substratul pentru dezvoltarea unei vegetații naturale
iipecifice: pădurea și silvostepa. Dezvoltarea economico-sociala a orașului Pașcani a condus la
locuirea vegetației naturale ca și pășunile naturale, arealele împădurite s-au redus foarte mult,
strându-se mai ales culmile de deal, pe versanții și crestele cu expoziție nordică și nord-
pe
tică,
Defrișările cu avut drepi consecință modificarea esențială a peisajului și a folosinței terenului,
eritoriul prezentându-se ca unul sterp, cu ușoare "pâlcuri" de iarba și buruieni. Defrișarea totală a
critoriului prezintă riscul alunecărilor de teren.
Degradarea calității solurilor. Suese de poluare: principalele surse de poluare care contribuie
la degradarea solurilor sunt:
- marile platforme industriale:
- transportul rutier și feraviur;
- gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor.
Teritoriul zonei studiate situate este foarte pețin afectat de poluare, în special datorită
froficului rutier ușor pe șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt , iar lipsa altor agenți poluanți în zonă, nu
iichimbă calitatea aerului semnificativ Traficul rutier din zena studiată nu afectează calitatea solului
Prin emisiile de la autovehicule.
Gestiunea deșeurilor: principalele tipuri de deșeuri rezultate din zonă suni:
Pagina 43
- deșeurile menajere;
- deșeurile stradale;
-deșeurile asimilabile cu deșeurile menajere rezultate de la unitățile comerciale, de
vățămâni, alimentație publica, gospodărie comunala, etc.
Depozitarea deșeurilor se face pe halda orășenească. Colectarea deșeurilor de la asociațiile
e locatari și agenții economici se face în containere, fără sortarea prealabilă (insuficiente ca
umăr și în general depozitate și coiectate necorespunzărur).
Camerele de precolectare a deșeurilor, exisienie în subsolul blocurilor, parțial la parter,
|. , în de ubandonare.
fiind funcționabile (subsoluri înundabile) suni curs
Colectarea deșeurilor stradale se face tot de către Consiliul Local Municipal Pașcani prin
irganele abilitate, în cea mai mare parte manual. Salubrizarea arterelor principale (inaturare și
vopire) se face zilnic în perioada verii, iar a celor secundare cei puțin o data pe săptămână.
2.75. Nivelul fonie: principalele surse de zgomot în teritoriul studiat sunt: traficul rutier la
+
i velul șoselei Ștefan cel Mare și Sfânt, populația și parțial traficul feroviar.
Cercetările sociologilor au arătat ca efectul zgomotului asupra omului depinde de perioada în
He acesta acționează: zi (orefe 7....19), seara (19.22), noaptea (22.7). Conform literaturii de
pecialiate zonele populate ar trebui sa înregistreze un nivel de zgomol 80 dB.
Pe teritoriul aferent PUZ-ului există poluare sonoră.
2.7.6. Analiza geo-morfo-hidrologica: la nivelul ovașului conduce la următoarele concluzii:
lin acest punct de vedere geografic zona municipiului Pașcani se încadrează în partea de sud a
:
fbodișului Sucevei, ocupând de în vest la esi părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul
ănicenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologie,
critoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale
ii versanți.
Altitudinea minima a mainicipiului se afla la 217 în partea de norv-vest (zona Studiala se
iuează intre cotele 241-242), ia cea maxima la 246.5 m zona aerodrom.
i! -din punci de vedere geomorfologie municipiul Pașcani se încadrează astfel:
- regiunea: Podișul Sucevei:
- subregiunea!: Podișul Fălticenilor;
- unitatea: Podișul Dealul Mare;
- subunitatea! Culoarul Siretului.
- din de vedere geologic zona municipiului Pașcani face parte din "Piatforma
punt
loldoveneasca " și este situata depozitele cuverturi neogen-cuaternar ale acesteia. Cuvertura
pe
Hceasta prezintă la partea superioara roci sarmațiene și cuaternar.
Hidrogeologia apelor freatice: structura geologica a rocilor cuaternar din zona studiata este
feierminanta pentru circulația apelor freatice.
În condițiile naturale, zona de aerație a straturilor acvifere din depozitele aluvial-oluviale de
| asa (zona cuprinsă între suprafața terenului și nivelul ptezometric), atinge cele mui mari grosimi
i! partea înaltă dealurilor. În centrul orașului, acoperi! aproape în totalitate cu clădiri și asfalt,
țivelul hidrostatic este la 3.0..6.0 m sub suprafața terenului. Spre marginea teraselor, în sectoarele
e emergență a stratului aevifer adâncimea apei subierane se reduce.
Geotehnica: având în vedere natura terenului din zona de amplasare a viitoarei construcții,
u efectuat caleule privind verificarea stabilității.
Din de vedere geotehnic amplasameni se semnalează atât prezența formațiunilor de
: punct pe
(sta cuaternar cat și a celor de vârsia sarmațian astfel:
Sarmațianul, fundamentul zonei, este reprezentai prin argila marnoasa vânata - cenușie
„”
L'ezință la adâncimi de 12....14 m de la nivelul terenului natural;
Pagina 44
|
cuaternarul, formațiunea acoperiioare, este ativătuiia dintr-o succesiune de Straturi, ecua
-
subterană găsește cononata în straturile de praf argilos, la adâncimi de 5-6 m de la
Apă se
terenului. .
Felul
28. Opțiuni ale administrației tocale și ale poputattiei
-
locală Consiliul Local al Muiciptului și prin Primăria Municipiului are în
Administrația prin
de locala permanenta dezvolare Isculității din toate punctele de vedere,
irogramul guvernare a
obiectiv nivelul de trai. În acest contexi se înscrie și rezolvarea
rincipalul fiind creșterea
fcesarului de spatii de birouri și producț
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.