Hotărâre a Consiliului Local

Hcl 128-145

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 128
Data
26.07.2007
Descriere
Hcl 1 Hcl 1-5 Hcl 6-18 Hcl 19-39 Hcl 40-61 Hcl 62-68 Hcl 69-78 Hcl 78 Hcl 79-82 Hcl 83-114 Hcl 115-127 Hcl 128-145 Hcl 146-157 Hcl 158-176 Hcl 177-178 Hcl 179-194
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
161 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 128 din 26.07.2007, „Hcl 128-145”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/69D90AE38D5D0565C22587AC00332B96/$FILE/HCL-128-145.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/34302-hcl-128-145, 06.11.2026)

Arhivat
06.11.2026

În textul documentului, datele de identificare personală (CNP, seria și numărul actului de identitate) au fost ascunse.

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDETUL IAȘI IUNICIPIUL PAȘCANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE strada Stefan cel Mare nr. 207 si concesionarea directa, fara licitatie publica, a E. in suprafata de 200 aferent imobilului din strada Stefan cel Mare terenului m.p. nr. 207 Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași; Având in vedere Referatul nr. 10506 din 26.07.2007 „al Serviciului “Urbanism „ Sistematizare, Disciplina in Construcții, Investiții, Patrimoniu Achiziții , vblice din cadrul primăriei municipiului Pașcani; | Având în vedere raportul Comisiei de organizare și dezvoltare banistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice, programe europene. Având în vedere raportul Comisiei pentru administrație publică locală, ridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, ategrare europeană, programe europene. Ă Având în vedere raportul Comisiei de studii, economico- prognoze sociale, buget , finanțe, administrarea domeniului public și privat servicii publice. , merț și privatizare, programe europene. Având în vedere Hotărârea Consiliului Local nr. 109/2007 - privind vânzarea prin licitație publică deschisă a terenului în suprafață de 315 din mp proprietatea privată a municipiului Pașcani , situată în strada Stefan cel Mare nr. 207; În baza Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică ; Având în vedere prevederile art. 36 alin. 5 si ale art, 123 alin? și alin.3. din Legea nr. 215/2001 privind administrația publica locala, republicată; Având în vedere prevederile H.G. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice , modificată și completată prin H.G. nr. 996/1998. Având în vedere prevederile art, 45 din legea nr.215/2001, HOLARASTE: Art.]. Se aproba vânzarea directă fără licitație publică a terenului in Suprafață de 115 mp, din proprietatea privată a municipiului Pașcani, situat în strada Ștefan cel Mare ni. 207, teren situat sub activele adjudecate de numitul Albu Umitru, in baza raportului de evaluare întocmit de Birou Expert tehnic.

Pagina 2

Art.2, Prețul pornire la negociere pentru terenul situat in strada Ștefan Fiare nr. 207 este de 4.4275 lei conform raportului de evaluare,- prevăzut in a nr.], parte integranta din prezenta hotărâre. Art. 3. Se aprobă concesionarea directă a terenului aferent activelor decate de domnul Albu Dumitru din strada Ștefan cel Mare nr. 207, Art. 4. Se aprobă studiul de oportunitate prevăzut în anexa nr.2, ranta din prezenta hotărâre parte , Art.5. Redevența valorică a concestunii fi va de 700 Buro/an, plătibilă ci la cursul comunicat de BNR din ziua plății, conform studiului de oportunitate. Art.6. Durata concesiunii va fi de 25 ani. Art.7 ._ Serviciul administrație publică locală va comunica în copie nta hotărâre: Institutiei Prefectului județului Iași ; Primarului municipiului Pașcani ; vvyvyYvyv Serviciului buget contabilitate ; Comisia de licitație-evaluare ; Mass-media, PRESEDINTE Contrasemneaza Consilier, SOF SE TAR, Zuzan Mircea Din 31.07.2007 lei

Pagina 3

EXPERT TEHNIC - PREA. BOTEZ VIOREL î2ROU î-O0D FISCAL *** - 20905756 ASI - 1/Ste Vasile Lupu 31 - 2/Str Socola 34 - ADRESA _: RAPORT DE EVALUARE OBIECTIV : TEREN STR. STEFAN CEL MARE _ NR.207 PASCANI BENEFICIAR ; PRIMARIA MUN, PASCANI _ IASI / IULIB 2007 /2 ex îng. Botez Vi

Pagina 4

CAPUL. INTRODUCERE ; Subsemnatul Botez Viorel - expert tehnic evaluari imobiliare , atestat de ing. Ministerul Justitiei în domeniul constructii civile industriale , agricole , legitimatia nr. baza HG. nr.2 /2000 ,a contractului de prestari servicii Bt, „oana. din 1371/90 „in solicitarea Primariei Pascani reprezentata. de domunl Neculai Ratoi - 2007 „la , efectuat o expertiza tehnica privind terenul situat in mun. Pascani str. primar 2 am Cel Mare nr. 207 în vederea stabilirii pretului actual de circulatie al acestuia . Stefan , evaluarii : determinarea pretului actual de circulatie în vederea vinza- - Scopul zii accestuia prin negociere directa ; Materialul documentar si baza legala avuta în vedere la efectuarea expertizei : _ _ Hotarirea Consiliului Local Pascani ar. 109 / 28.06.07 care aproba vinzarea terenului prin negociere directa ; caracteristicile tehnice ale terenului constatate la fata loculni _ impreuna cu reprezentantul primariei , cu care ocazie s-au identificat raportul laturilor „vecinatati constructii „ dota- , zea cu utilitati si ale facilitati existente în zona de amplasa- menit ; HG834791 cu modificarile si complelarile ulterioare „ adap- fai si actualizat NM. ale M.F. nr. 2246/90 Legea 10/01 , , Legea 247/2005 Buletinele CET nr46 si97 ; | , Metoda de evaluare si stabilire a pretului in vederea negocierii „ conform reple- __ mentarilor în vigoare : metoda comparatiei prin bonitare în condiijile in care au sint suficiente informatii privind alte tranzactii în zona plecînd dela pretul de barem - Buletinul , CET nr. 46 si 97; Datele si caracteristicile tehnice - vecinatati - localizare ; __ terenul este situat în Pascani str. St.Cel Mare nr. 207 „la intra i _ in Pascani la soseaua Mircesti Pascani zona de am- rea , , plasament preiferica ; vecinatiati : nord - S.C. Negru — Voda sud - idem » _ , est - prop. Coseraru vest - str. St.Cel Mare ; , 7 |

Pagina 5

integral cu o constructie rudimentară nefunctio- _ terenul este ocupat nala necesita dezafectare „cu o suprafata calculata „conform care 115 deschidere la strada de 6 m sie adin- HCL. de mp , cuo cime de 23 m ; forma neregulata si de organizat amplasat la tro— _ tesenul are greu , terenului de fundare sensibil la umezire necesitind tuar , natura izatare speciala ; diferite distante exista retele de apa si canalizare retele __ im zona la electrice si naturale telefonice acces la drum asfaltat ; gaze , , arhitectural - urbanizatic dezavantajos cu constructii - aspectul individuale rudimentare , depozite terenuri virane ; , EVALUARE PRET ACTUAL DE CIRCULATIE, ; CAPUL stabileste pretul actual de circulatie cu formula + Metoda de evaluare adoptata 7 = Vb xk x Ci x Ck = lei/mp, unde : teren de barem pentru localitate cu numa mic de locuitori » - Yb- valoare de baza pret IV situat ia periferia tocalitații - zona 3 : 90 lci/mp ; categoria D _ K - coeficient de actualizare 0,895 ; Yb actualizata = 90 iei x 0,895 = 805.500 tei/mp ; - coeficient de corectie pentru : retele de apa canal + 11,7% ; _ Ci - retele de gaze : + 4,56% ; retele electrice + 6,7%; retele telefonice + 3,4% ; acces la drum asfaltat + 16,7% ; raportul laturilor nefavorabil :- 5%; restrictii de folosire : - 15% ; aspectul urbanistic defavorabil : - 15%; total Ci = + 806% respectiv + 64.923 lei/mp ; , total 805.500 lei + 64,923 lei = 870.403 lei/mp ; _f- or

Pagina 6

„3 integral cu constructii care necesita coeficient de corectie Ck : pentru teren ocupat _ i dezafectari : 0,65; ! teren regim de inaltime permis : 1 ; i - pentru cu natura terenului de fundatie : 0,85 ; - pentru favorabil constructiv cu rezolvari spe — | pentru teren ciale : 0,80 ; ! 870.423 lei 1 0,65 x 1 50,85 x 0,80 = Valoarea terenului : V ieren = 384:D7 lei Imp; hi 7 4eren - rotund = 385.000 iei/mp; E: [i totala a terenului în suprafata de 115 mp: Valoarea 113 385.000 lei/mp > 44.275.000 lei; Y total = mp x CAP CONCLUZII ; circulatie a terenului din Pascani str. Stefan Cel [n concluzie valoarea actuala de -în suprafata totala de 115 mp » este de : Mare nr.707 - pret de negociere directa. Total zotund = 442745 Iei RON ; - | Iasi / 2 ex iutie 2007 /

Pagina 7

Sy7aA E Pee ti FLEII PA Ca IPEE 90, SPP Spa. VIE PI CEL rată, La 3 Ș 3 CAR: s pg S E] Pi IL Coțet-iy fugi ag SA SE i CASA nnuă a erele] Fo opeficiar: Primaria Municipiului Vasile BădEar, ESTAR DE. Ing. Pascani Aut 3277838005 Str. nr. 76, Pașcani, jud. Tași ud. fași iași Dragoș-Vodă, juc. "Tet: 0232 /'765074, 0724473055 conresionare teren penira Scara : Propunere Albu Dumitru Y Z| 1500 ing Bodnar PLAN de Situație | Car Curelea D | 77| Y. pe 03/07--|- Ing Bodnar

Pagina 8

a 7 | Anexa nr.2 | Jo. ne 128 /al,09.200- i MUNICIPIULUI PASCANI | PRIMARIA | STEFAN CEL MARE NR.17 | | STRADA | LOCALITATEA PASCANI JUDETUL IASI i STUDIU DE OPORTUNITATE ri NR. 14 DIN 2007 “i Și | AUTORITATEA PUBLICA LOCALA l CONCEDENT, PASCANI |] i | | | [i OBIECTIV : CONCESIONARE TEREN : | | l

Pagina 9

CI = premia. PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI SERVICIUL SISTEMATIZARE URBANISM DISCIPLINA IN CONSTRUCTII | PROTECTIA MEDIULUI PASCANI | CUPRINS A. PIESE SCRISE - FOAIE DE CAPAT - CUPRINS Îi - DATE PRIVIND PERSOANA JURIDICA i A CONCEDENTULUI | Ia) DATE CU PRIVIRE LA OBIECTUL CONCESIUNII CALCULUL REDEVENTEI | a TITLUL JURIDIC AL DETINERII OBIECTULUI CONCESIUNII ! ANALIZA PRELIMINARA A FEZABILITATII ECONOMICE SI ] LINII FINANCIARE - JUSTIFICAREA ECONOMICO SOCIALA A CONCESIUNII | DATE SI ELEMENTE DE LUAT IN CONSIDERARE IN CEEA i - ALTE CE PRIVESTE OPORTUNITATEA CONCESIUNII i i B. PIESE DESENATE i A.0.— PLAN DE INCADRARE IN ZONA SC 1.2000 A.01. — PLAN DE SITUATIE SC 1.500

Pagina 10

DATE PRIVIND PERSOANA JURIDICA CU FUNCTIA DE CONCEDENT 1.1.DENUMIRE AUTORITATE PUBLICA LOCALA 1,2.,SEDIU PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI STRADA STEFAN CEL MARE,NR.7 LOC. PASCANI.JUD.IASI 1,3. FORMA JURIDICA Persoana juridica 2. DATE PRIVIND OBIECTUL CONCESIUNII : 21. Amplasament ! a) Localizare geografica: fiscos la concesionare directă se află in Terenul ce urmeaza a cel Mare nr. 207 si are următoarele vecinătăți Stefan , - TaN- Albu Dunutru - laB-— Coseraru Alin - a V — Ste. Ștefan cel Mare - laS-— teren consiliul local b) Situatia juridica a terenului al municipiului Pascani domeniul atestat Terenul face parte din domeniul privat 13547001 în T 61 Parcela CC 2752/5 BEihaza Hotararii de Guvern ar. 2.2. Descriere fi concesionată de către Consiliul Local Suprafața de teren ce urmează a Pașcani, in strada Stefan cel Mare nr. lisoani este situată în intravilanul municipiului solicitată la concesiune este teren aferent Suprafata de teren de 200 m.p. velor adjudecate de domnul Albu Dumitru . 2.3. Expunere de motive domnului Albu Dumitru pentru concesionarea Având în vederea solicitarea din strada Ștefan cel Mare bloc. Nr. 207. unei suprafețe de 200 mp

Pagina 11

valorificarea eficientă a fondului de terenuri aflată în Având în vedere Consiliului Local al Municipiului Pașcani: proprietatea Prezentarea situatiei terenului care va fi ocupat pe perioada 2.4. | E sjonarii : terenului concesionat - 200 mp. a) suprafața „-Gradul de ocupare a terenului —eren ocupat partial Î: geotehnice ale terenului: c)Caracteristici Teren dificil de fundare. djNatura juridica a proprietatii Domeniul public Calculul valorii minime de concesiune a terenului : e) Calculul redeventei - terenului dupa natura si categoria lui situat in orasul Pascani, f) Evaluarea costului cel Mare 207 în conformitate cu legislatia în vigoare. Stefan nr. de concesiune a terenului (Vt) se va determina în Valoarea minima 50/1991 tinand cont de pretul unitar de vanzare la tormitate cu prevederile Legii in functie de zona unde este amplasat terenul. pietii Formula de calcul conform metodologiei este Vi= Vb x (1 + 0,la N) SxK în care Vt = valoarea minima de concesiune a terenului stabilita conform HG 334/1991 pentru localitati cu numar Vb= valoarea de baza locuitori de categorie IV si amplasament in zona a La. de coeficient de corectie a pretului unitar al terenului (1+0,1 x N)- criteriilor privind stabilirea si evaluarea terenurilor Note acordate conf. : PURICIDIU acnee nea nenea ELA: a)Categoria localității terenului in zona centrala a localitatii... ...... 1,0 b) Amplasarea terenului fata de accesul la retelele de transport: c)Pozitia tehnoco-edilitara a zonei unde se afla terenul: e)Echiparea retele canal... nene eee eee 0,5 - apa mm retele energie Electrica. eee eee aere eee m 05 - retele paze naturale... eee reeneee a ana u055 - - fyCaracteristici geotehnice ale terenului teren dificil de fondare near ee nene 052 . compatibilă cu planul urbanistic..........-.- 05 f) Funcție

Pagina 12

N=3,6<9 (0,1 N)=1+0,1 x 3,6 = 1,36. 200 suprafața terenului de concesionare s= mp. de variatia cursului de coeficienț de aducere a valorii la zi in functie K= interbancar. K= 26110 ianuarie 2007 = ALI 635 1ei(25.05.1993 ) 4,90 x 1,36 x 200 341,1l= 54.791 lei Vt= Vi= 54.291 54.791 = 2. 192 lei/an sau 700 euro/an Redevența = 25 ani bunurilor care se la dispozitia concesionarului 2.5. Inventarul pun de catre primarie : suprafata de ...... eee 200 mp. - teren cu nn eee eee 1 buc - Studiu de oportunitate eee electrica, energie termica, apa canal, gaze, telefon Utilitati:energie 2.6. Caracteristici tehnice ale obiectului concesiunii - suprafata terenului = 200 mp. seismica “E * - zona - coeficient Ks = 0.12 - perioada de colt Te = 0,7 - teren dificil de fundare cantitati si volume de lucrari necesare realizarii 2.7. Principalele ectului concesiunii: - nu este cazul 2.8. Analiza de impact asupra mediului : deseurilor face de catre castigatorul licitatiei in baza + Evacuarea se va contractului cu R.A.G.C.L. Pascani. din punct de vedere al legislatiei de mediu . Nu sunt restrictii speciale

Pagina 13

TITLUL JURIDIC AL DETINERII OBIECTULUI CONCESIUNE Contract de concesionare care se va incheia in termen de 30 de zile de E adjudecarii licitatiei de catre una dintre parti . i 4. ANALIZA PRELIMINARA A FEZABHITATII ECONOMICE ȘI NCIARE. 4.1. Analiza economică și financiară. Terenul oferit spre concesionare de către Primăria, Pașcani este ia Municipiului 4.2. Investiția necesara pentru modernizare: Pe suprafata concesionata urmeaza executa o constructie usoara din sticla si termopan , care va avea functiunea de lindere spatiu de comercial . Există o cerere de concesionare a unei suprafete de teren din strada Stefan îC-|-Mare nr. 207 „de catre domnul Albu Dumitru . Pentru suprafața respectivă de teren nu au fost formulate cereri conform Legii nr. 18/1991- Legea Fondului Funciar și nu au fost înregistrate notificări conform Legii 10/2001 . + Suprafata solicitată la concesiune este liberă de construcții și face parte din domeniul privat . e Prețul minim de pornire la licitație a fost stabilit la suma 2. 192 lei/an sau 700 euro/an A). DATE GENERALE: 4.2.1 „Amplasament : Terenul situat in strada Stefan cel Mare nr.207 localitatea Pascani, județul Iași, face parte din domeniul privat si are vecinătățile indicate în schița de plan, parte integrantă la prezentul studiu . 4.2.2.Fundamentarea necesitații și oportunității investiției . * Terenul solicitat spre concesiune se identifică conform evidenței cadastrale prin cvartalul T 61 Parcela CC 2752/5 * Pentru suprafața respectivă de teren nu au fost formulate cereri conform Legii nr. 18/1991- Legea Fondului Funciar și nu au fost înregistrate notificări conform Legii 10/2001 . * Redevența valorică va fi de 700 euro/an

Pagina 14

4.3 Modalitați de plata. concesiunii (redeventa) se va plati cu ordin de plata in contul a) pretul odentului. i trimestriale concesiuniii (redeventa ) se va plati în 4(patru) rate | b) pretul in termen de 10 zile de la expirarea fiecarui trimestru. Indexarea se fa ce anual in funcție de rata inflației . COMISIA , Ing. Leahu Vasile Ciolacu Miron Benona Iulia —Z- Postolache Silvia // Marcovschi Mahu Dana Butnaru Georgiana

Pagina 15

Da | ROMÂNIA i JUDETUL IAȘI MUNICIPIUL PAȘCANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru construire sediu administrativ „„ Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani „situat în strada Stefan cel Mare nr. 13 din municipiul Pașcani, județul Iași Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași ; Având în vedere referatul nr. 10507 din 26.07.2007 al I. Compartimentului Urbanism, sistematizare, disciplina în construcții, investiții, | patrimoniu, din cadrul Primăriei municipiului Pașcani ; În conformitate cu prevederile Legii 50/1991 modificată și completată i Legea privind autorizarea executării fucrărilor de construcții; În conformitate cu prevederile Ordinului 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 , privind autorizarea xecutării lucrărilor de construcții; Având în vedere raportul Comisiei de organizare și dezvoltare | urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, i; conservarea monumentelor istorice, programe europene; Având în vedere raportul Comisiei pentru administrație publică locală, uridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, ntegrare europeană, programe europene; Având în vedere raportul Comisiei de studii, prognoze economico- sociale, buget , finanțe, administrarea domeniului public și privat, servicii publice, .. „comerț și privatizare, programe europene; În baza Ordinului nr. 3/N/1999 al ML.PT.L. ordin pentru aprobarea reglementării tehnice — GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ȘI CONȚINUTUL -CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL, Având în vedere prevederile art. 36 alin.5 si ale art. 123 alin.l din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicata; Având în vedere art. 45 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, HOTĂRĂȘTE: Art.1, Se aprobă transmiterea fără plată a suprafeței de 1300 mp din domeniul public a municipiului Pașcani, în administrarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, teren situat în strada Ștefan cel Mare nr. 13, în vederea construirii unui sediu pentru Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani, conform Planului de situație, anexa nr.1 la prezenta hotărâre.

Pagina 16

Art. 2. Se aprobă Planul Urbanistic Zonal privind construirea ; cel E ediului Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani”, situat în strada Ștefan „ Mare nr. 13, în municipiul Pașcani, județul Iași, conform documentației ce a stat baza acestui studiu, prevăzută în anexa 2, parte componentă la prezenta ja hotărâre . Art.3. Serviciul Sistematizare urbanism, disciplina în construcții va ; E duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. Art.4. Serviciul administrație publică locală va comunica în copie prezenta hotărâre : > Instituției Prefectului județului Iași ; > Primarului municipiului Pașcani ; > Serviciului Urbanism, Sistematizare, Disciplina în construcții; > Organelor componente în vederea obținerii avizelor conform legislației . CONTR ASEMNEAZĂ, SECRETAR, ZUAAN MIRCEA Nr. 129

Pagina 17

esti 4 Mode 3 LA) ' ' Copper 20 pp J8 NR. la9/ 31,0% aL PLAN DE. SIUALIE suprafata 1500 mp-Parchetul de pe langa Judecatoria Poscani

Pagina 18

E - AEM E ha | HOL RIfar.0x. 209: 5 A | PSLIER DE ARHITECTURĂ | [i S"PÂCURARI 64, BL 351, SC D, AP6 | OD FISCAL R*** | JTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 93/07/2000 PLAN URBANISTIC ZONAL i | CONSTRUIRE SEDIU ADMINISTRATIV PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA PAȘCANI EXISTENT Il PRIN DEMOLARE IMOBIL PLAN URBANISTIC ZONAL — MUNICIPIUL PAȘCANI, JUDEȚUL IAȘI | i! STR. ȘTEFAN CEL MARE SI SFÂNT, NR. 13 BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAȘCANI IUNIE 2007 |

Pagina 19

ui zi AL îi ELIER DE ARHITECTURĂ ET ECURARI 64, BL 551, SC D, AP 6 Ep RISCAL R*** /1ORIZAȚIE NR.224138543 DIN 03/07/2000 i CONSTRUIRE SEDIU ADMINISTRATIV - LAN URBANISTIC ZONAL. - LÂNGĂ JUDECĂTORIA PAȘCANI - PRIN DEMOLARE PARCHETUL DE PE MOBIL EXISTENT- PAȘCANI, JUD. IAȘI IN cu st STUDIU GEOTEHNIC: P.F. VOSNIUC MIRCEA one | PLAN TOPOGRAFIC: PF HERGHELEGIU LAURENȚIU

Pagina 20

E TELIER DE ARHITECTURĂ ice PÂCURARI 64, BL. 551, SC D, AP6 OD PISCAL R*** UTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 0307/2000 LAN URBANISTIC ZONAL - CONSTRUIRE SEDIU ADMINISTRATIV PRIN DEMOLARE IMOBIL EXISTENT- PAȘCANI, JUD. IAȘI CUPRINS VOLUMUL 1] MEMORIU DE PREZENTARE 1. Introducere ].]. Date de recunoaștere a investiției 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare 2. Stadiul actual al dezvoltării 2.1.Evoluția zonei 2.2, Încadrarea în localitate 2.3. Elemente ale cadru natura! 2.4. Circulația 2,5. Ocuparea terenurilor 2.6. Echipare edilitara 2.7. Probleme de mediu 2.8.Optiuni ale populației 3. Propuneri de dezvoitare urbanistică 3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare 3.2. Prevederi ale PUG PAȘCANI 3.3. Valorificarea cadrului natural 3.4. Modernizarea circulației 3.5. Zonificarea funcțională — reglementari, bilanj teritorial, indici urbanistici 3.6. Dezvoltarea echipării edilitare 3.7. Protecția mediului 3.8. Obiective de utilitate publică 4. Concluzii

Pagina 21

VOLUMUL HU i Regulament de urbanism PUZ „iȚil 1, Dispoziții generale Unitati Teritoriale de Referință „A 2, Zonificare funetională — 3, Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor Piese desenate: U0- Plan de încadrare în teritoriu U1-1— Plan analiză situația existentă — analiză funcțională U1-2-— Plan analiză situația existentă — struclură, regim înălțime disfuncționalităi, perspective, axe vizibiltate U2- Reglementări urbanistice U3-— Reglementări - echipare edilitară U4— Desfășurări Anexe: i: e Certificat de Urbanism .. e Avize obținute e Act de proprietate e Studiu geotehnic .

Pagina 22

ui fs PĂCURARI 64, BL SS1,SC D, AP 6 OD FISCAL. R*** JTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 03/07/2000 i ZONAL CONSTRUIRE SEDI U ADMINISTRATIV PRIN AN URBANISTIC - EMOLARE IMOBIL EXISTENT. PAȘCANI, JUD. IAȘI MEMORIU JUSTIFICATIV 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației „Plan Urbanistic Zonal — Construire sediu administrativ prin 4 Denumirea proieciului: molare imobil existent” — str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 13 mun. Pașcani, jud. Iași Beneficiari: CONSILIUL LOCAL PAȘCANI Proieclant general: AXA — ATELIER DE ARHITECTURA Proiectant urbanism: AXA — ATELIER DE ARHIETCTURA Proiectant rețele edilitare: PF. GĂLĂȚANU CIPRIAN Studiu geotehnic și de stabilitate: PE. VOSNIUC MIRCEA Plan topografic: P.F. HERGHELEGIU LAURENȚIU Data elaborării: Junie 2007 1.2. Obiectul lucrării PUZ sta tema de proiectare aprobată de Comisia de La baza întocmirii prezentei documentații rbanism a Consiliului Local conform QViz nr. «a... din data de... obiect stabilirea condițiilor urbanistice de structurare spațială și Documentația ave ca de străzi și alei de circulație carosabilă, de incțională a teritoriului, de stabilire a rețelei nplasare realizare unui imobil administrativ cu un regim de înălțime D+P+4-5E , construcție și a în centrala a orașului, situat între strada Stefan cel Mare și se va amplasa pe un teren aflat zona dul și aleea Parcului, pe o suprafața de cca. 1634mp. stabilite PUG municipiul Pașcani și Certificatul de În conformitate cu reglementările prin rbanismm eliberat de Primăria Municipiului Pașcani beneficiarilor: UTR-ului: CM zona mixtă conținând servicii publice, servicii de interes general, „= Destinația - și locuinte, subzona CMS — inserții de functiuni Clivități productive mici și mijlocii nepoluante, ile locuintelor în alie în fronturile existente constituite din blocuri cu și comversii ale functiuni cuinte colective. - Procentul de al Terenului - P.O.T.: conform PUZ ce se va elabora, în conformitate Ocupare 4 prevederile studiului geotehnic. Terenului C.U..: conform PUZ ce se va elabora funcție de - Coeficientul de Utilizare al - T și de regimul de înălțime stabilit de studiu. - Regim de înălțime: conform PUZ ce se va elabora.

Pagina 23

ELIER DE ARHITECTURĂ IE PĂCURARI 64, BL 554, SC D, AP 6 IE: FISCAL R*** | (JTORIZAȚIE NR.224138543 DIN 03/07/2000 VOLUMUL JI Regulament local de urbanism aferent PUZ Bi Dispoziții generale Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor Sta Unități Teritoriale de Referință Zonificarea funcțională - Prevederi la nivelul unităților și subunităților funcționale Pacii Unități teritoriale de referință Piese desenate: în teritoriu sc. 1:25000 U0 Plan de încadrare existentă - analiză funcțională sc. 1:1000 UI-1 Plan analiză situație UI-2 Plan analiză situație existentă — structură, regim înălțime axe vizibiltate se. 1:1000 disfuncționalităț,perspeciive, urbanistice sc. 1:500 U2 Reglementari edilitară sc. 1:500 U3 Reglementari - echipare U4 Desfășurări

Pagina 24

A Caracteristici parcelă: se vor conforma funcție de sediu administrativ. _ în Caracteristici volumetrice: conform PUZ ce se va elabora cu respeciarea legislației ( E - i poare. PUZ ce se va elabora cu respectarea Aliniameni stradal, lateral și posterior: conform i. - iiislației în vigoare. PUZ elabora cu respectarea legislației în vigoare în . Aecese - parcaje: conform ce se va necesarului de locuri de parcare cu un grad de acoperire de 1,2. . Jerea asigurării | Echipare edilitară: conform studiilor de specialitate avizate conform legii. - i în ultimul o acută nevoie i Judecătoria Pașcani, beneficiarul direct al imvestiției, cunoaște timp Parchetul de lângă Judecătoria Pașcani, ca atare a luai decizia NI i spații de birouri pentru pe sediu într-o zonă de maxim interes local cum este str. Ștefan cel Mare instruirii propriului 1.3. Surse documentare Î:500 PF Herghelegiu — prezintă informații utile analizelor specifice i * Plan topografic scara — | ce se întocmesc la nivel de P.U.Z. și PAC, astfel: - situația actuală din punci de vedere al analizei topografice; în elemente necesare la analiza parcelarului și la - tipologia și dispunerea loturilor zonă. „bilirea condițiilor de amplasare a construcțiilor; ; corectă a fondului construit existent - construcții supraterane, drumuri : «= evidențierea relațiile și intercondiționările ce s-au constituit în timp în zona; /odernizate sau provizorii - cu de iehnico-edilitare (rețeaua electrică, rețeaua de gaze - poziționarea traseelor echipamente dturale); situația juridică a terenurilor limitrafe parcelei de amplasare a construcției; - + Plan cadastral reactualizat scara 1/500; de stabilitate întocmit de P.F. oferă informații de bază pentru + Studiu geotehnic și .. „.. profilele prin teren și Asele referiioare la forajele aceasta fază de proiectare, despre executaie; General al Municipiului Pașcani“ și “Regulamentul urbanistic aferent , e "Plan Urbanistic e PUG oului”, BF, ; DP cmmeneenneononemneee de PUG municipiul Pașcani (studiul de locuire, studiu * Studii de fundameniare aferente - studiul geotehnic, studiul demografic, echipare tehnico-edilitară, dotări, studiul de mediu, studiul de spații verzi, ș.a): baza de fotografii panoramice. [ e» Analizarea amplasamentului la fața locului și pe 2. STADIUL ACTUAL AL. DEZVOLTARII Construire sediu administrativ prin demolare imobil Amplasamentul vizat pentru proieciul — Planul Urbanistic Zonal este situat în intravilanul municipiului istent, — pe care se va întocmi : centrală localității. într-o unitate teritoriala (conform PUG) zona mixta, 'așcani, în partea de a de dotări de utilitate publică și are o suprafața de 103 4mp. | Alegoria folosință - Pe nord-vest amplasamentului, se află o construcție și anexele aferente aparținând latura de a OMP-NEST Pe latura de nord-est a amplasamentului se afla strada Parcului. Pe amplasamentului se afla o policlinica particulara și anexele acesteia; latura de sud-est a Pe latura de sud-vest se afla strada Ștefan cel Mare și Sfânt.

Pagina 25

Evoluția zonei analizate - Istoric - evoluție - rejații 2,1. anul 1835 când i se acordă și funcția de târg periodic. Localitatea Pașcani a luat ființă în întrai în folosința omului încă din timpul feritoriul ocupat astăzi de municipiul Pașcani a /otuși promontoriile ierasei Pașcani, pe locul urme de așezări vechi fiind caritate pe omunei primitive, la Pașcani se la nord și Stolniceni Prăjescu sud: așezarea ID de astăzi sunt comunele Lespezi i i„mvolă abia în epoca feudală. în se continuă să aibă un pronunțat caracter agrar care În sec. XIX, localitatea Pașcani unei piețe interne pe bază de meșteșuguri și comerț. chițează începuturile organizării orașul i 1869 1870 a căii ferate și a atelierelor CFR reprezintă pentru Construirea între anii - conduce la dezvoltarea acestuia, dându-i totodată și un ușcani momentul cel mai important care va [E IE aracter industrial. a | care le-a avut orașul și de poziția geografică 3 Condiționat de funcțiile administrative pe localității și explica forma tentaculoră pe poate determina evoluția în timp și spațiu a cestuia, se caracterizează prin astăzi. Astfel, în prima fază de dezvoltare, orașul se „re o prezintă Pașcanii drumului Siretului - actuala stradă Ștefan cel Mare: uistența a trei nuclee de-alungul satul Pașcani (actualul cartier Vatra Pașcani); - curtea feudală (cartierul Centru de astăzi); - _ satul Fântânele (zona de nord - vest). și avea suficiente condiții de cele trei nuclee, numai cel central ocupă un spațiu Din acesie nuclee erau laterale adăpostea iobăgimea curții, deoarece (ezvollare, în celelalte două se fie terenuri umede (satul Fântânele). iiuate fie pe terenuri degradate (vatra Pașcani) pe că anterior avusese diferite funcții administrative, În urma acordării funcției de târg (pentru centrul să se extindă pe podul terasei moșia Pașcani, satul Pașcani), începe furiea Pașcani, Abia după anul 1900 se schimbă mult pe cea veche, rurală. Pașcani, dar noua formă nu o prea astfel o Vatra sau Fântânele și Târg, orașul căpătând “onstruiesc terenurile virane dinire și Târg, XIX și începutul sec. XX localitatea Pașcani firmă alungită de la nord spre sud. La sfârșitul sec. forma ramificată, tentaculară, cu tendința B să se dezvolte pe terasa umedă din funcă și capătă cepe astăzi. localitățile din apropiere, aspeci pe care-l prezintă și a se lega cu calea ferată a constituit un de unde s-au construit Ateliere CFR și Crearea târgului jos aflux de brațelor de muncă - a provocal un ment de cotitură în viața localității Pașcani. Lipsa muncile din atelierele CFR specialiști germani și pulație spre centrul Pașcani, fiind aduși pentru mari muncitorilor feroviari, pidică jvolonezi. Creșterea numerică a populației, prin apariția schimbarea structurii localității în centru Cu profil obleme pentru Pașcani, având ca rezultat dustrial - comercial. reușind să se dezvoltă tot în ritm și aspect rural, Cu toată această funcție nouă, orașul se numai după anul 1900, nucleu care a rămas hițeze în târgul de sus, un nucleu cu irăsături urbane nord prin locuri virane și terenuri de mult de Vatra în sud și Fântânele în - vest, să timp separat lură, cele două moșii condus la exproprierea unor părți din Lipsa de locuințe pentru muncitori a muncitorești între anii 1919 - 1934 la nord - răteanu și Mârzescu) construindu-se astfel cartiere evideni forma alungită și nu compaclă a localității. est și sud de Târg, conturându-se mai exțindere după anul 1920, prezeniând în perioada Târgul de jos cunoaște cea mai mare . de a se lega de localitățile Fântânele, E dintre cele două războaie o extensie ramificată, cu tendința unca și Blăgești. mai seamă cele Război Mondial majoritatea construcțiilor și cu În timpul celui de ai doilea Ă orașului și un început de sistematizare apare imate în zona centrală au fost distruse. Refacerea acordat primele fonduri pentru investiții de locuințe. ntre anii 1958 - 1959, când s-au și

Pagina 26

Mărturia slabei dezvolțări generale pe care a cunoscut-o în trecul orașul Pașcani se reflectă de monumente istorice și de arhitectură. Se păstrează doar trei vestigii ale trecutului - nu în lipsa | îndepărtat - reprezentate de: Palatul Cantacuzino - Pașcani, de lu 1650 și cu refaceri parțiale ea XIX, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, de la 1664 și cu refaceri în sec. XIX și E, sec. (fost(a) Ateliere CFR) din 1876, denumiri sub care figurează în Lista scoala profesională onumentelor din județul Iași, în vigoare. Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția dustrială și nod de cate ferată pe care și-o menține și astăzi, orașul Pașcani a mai îndeplinit și administrativă de centru de raion (astăzi funcția administrativă se rezumă doar la noția activităților celor 5 localități componente: Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și vordonarea pdomeni). Din anul 1990 se constată un moment de stagnare al activităților economice cu implicații în socială, motivat de perioada de tranziție la economia de piață. În consecință o egative sfera încetat activitatea, altele au reușit să-și mențină profilul inițial în pie de întreprinderi și-au ontinuare, sau s-au reprofilat. Atractivitatea și potențialul zonei a stârnit interesul unor investitori străini care și-au i ezvoltat afacerile în localitate. În cadrul de localități urbane a județului Iași, municipiul Pașcani are rolul unui rețelei de echilibru, exercită influență în partea de vest a teritoriului, cuprinzând în aria sa de entru care teritoriile 11 cu un număr de 40 sate care totalizau 57.000 locuitori în anul polarizare a comune 1999. De aria de influență a orașului Pașcani se extinde și asupra unor Zone din asemenea, udejele Neamț și Suceava. Având în vedere și relati» recenia trecere a orașului în categoria municipiilor (în anul 1996), țe prevede următoare o dezvoltare și intensificare a relațiilor dintre municipiu și pentru etapa localitățile din teritoriu înconjurător, sau din punct de vedere economic, pe arii mai largi, cooperări 4 nivel regional și național. Cu în ultimul deceniu se constată o dezvoltare a construcțiilor de locuințe toate dificultățile, individuale, determinat presiuni asupra exiinderii suprafețelor intravilanelor. și ceea ce a hecesitatea echipării cu rețelele tehnico-edilitare ia standardele actuale. Din de vedere tipologic. se evidențiază pentru prima dată faptul că localitatea își punct incetează dezvoltarea nord-sud, ocupând noi suprafețe spre vest prin realizarea unor noi pe direcția varțiere de locuințe individuale. Această atitudine corectează dezvoltarea ulterioară pe direcțiile căi de rezultând noua îmagine de localitate dezvoltată compaci. Cu toată irincipalelor comunicații, iiceastă cele cinci sate se dezvoltă și ele, încă tentacular, spre localitatea transformare, componente rbană. Profilul economice - social al comunelor din zonă se va dezvolta și diversifica ceea ce va tonduce la dezvoltarea economice care le are municipiul Pașcani cu localitățile din relațiilor pe no de polarizare. Inevitabil se va intensifica funcția de aprovizionare a orașului Pașcani cu haterii prime și produse - alimentare, rețeaua de căi de comunicație favorizând iransportul agro Acestora, * Date privind evoluția în timp a unității teritorial - administrative Pașcani Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția dustrială nod de cale feraiă care și-o menține și astăzi, municipiul Pașcani a mai și important pe ideplinit administrativă de centru de raion. Astăzi funcția administrativă se rezumă doar E și funcția coordonarea activităților celor 5 localități aparținătoare.

Pagina 27

Din de vedere al relațiilor teritoriale și al evoluției structurilor administrative, orașul punei și comunele din zona sa de influență nu au depins administrativ de municipiul Pașcani așcani al II-lea Război Mondial. Până atunci aceste teritorii au aparținut de județele Baia și poât după Încă în se mai constată existența unor relații cu orașele și comunele din această oman. și prezeni onă. “ Configurația, suprafața și limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea | când aplicat noua împărțire administrativ-teritorială a țării. i p.2/1968 s-a 13350/1995 "PAT. Iași”, municipiul Pașcani are funcția de | În conformitate cu pr. nr. de reprezentând centrul urban cu rol de echilibru în dezvoliarea zonelor fi sistem județean sprijin”, i faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemna! udețului, datorită i 1 locuri de muncă, echipări și servicii diverstfieate. În evoluția din ultima perioadă a suprajfeții unității teritorial-administraiive ceea ce privește suprafeței totale, cu variațiuni în cadrul categoriilor de folosință se observă o constanță a determinate de necesitățile și oportunitățile locuitorilor din municipiul Pașcani, astfel: Nr. - Suprafața (ha) Folosință o crt 1989 | 19917 | 1993 | 1995 | 1999 2000 | 2001 | 2002 | 2003 Suprafața totală din ! 7342 | 7542 | 7342 | 7542 | 7542 | 7738 | 7758 | 7758 | 7738 - care: Terenuri 2 | | 5565 | 3563 | 5546 | 3333 | 5604 3564 | 3446 | 5548 | 3189 agricole- din care: 3 arabilă 7333 | 4337 | 4305 | 4296 | 4277 | 4333 | 4217 | 4277 | 4199 4 | Păsuni | 7136111631291 1 1190 | 1229 | 1151 | 1178 | 1211 | 939 fânețe i - - - 27 10 - 10 10 i 5 vii - „il 6 livezi 45 5i 50 47 7i 50 50 50 4] | : Terenuri | | 1977 | 1977 | 1996 | 2009 | 1938 1938 | 2316 | 2210 | 2369 7 neagricole - din care: 8 330 12353 | 332 | 232 | 247 | 247 | 247 | 243 | 243 păduri alie | | | 1737 | 1691 | 1691 | 2069 | 1967 | 2326 9 7718 1725 1744 I_ suprafețe | al Pașcani i Sursa: Caietul Statistic municipiului * Evoluția localității după 1990 În prevederile Legii sistematizării nr. 58/1974 de desființare a unor localități, comparație cu u de reducere suprafețelor intravilane în altele, care obliga dezvoliarea localităților pe a de dinamiea și potențialul propriu, după 1990, mai exaci din Prafețe restrânse, indiferent | Omentul 18/1991 și a legilor reformei economice, se constată o abordare aplicării Legii nr. |

Pagina 28

Lă determinată de apariția proprietății private asupra terenurilor și încurajării inițiativei ferită, „rticulare prin apariția 1M.M-urilor. | NE momentul altele, a Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost care, printre activitatea de construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra "lansat în locale cu privire la extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții E /ministrației de locuințe cu obieciive incompatibile din punct de vedere funcțional. nele | De regulă aceste construcții noi s-au amplasa! în lungul drumurilor (naționale, județene, teniacular inirările în localități, departe de rețelele tehnico-edilitare, contrar IE: rrunale), prelungind rineipiilor urbanistice de dezvoltare durabilă. A mod de construire determină în prezent disfuncționalități suplimentare, datorită Acest că nici populația, dar nici administrația locală nu au înțeles rolul și necesitatea proiectelor aptului » urbanism și a regulamentelor aferente. La nivelul categoriilor de folosință se poate observa deja o evoluție care confirmă. Terenuri agricole de la 6282 ha. în 1985 la 3189 ha. în 2003 Terenuri neagricole de la 1237 ha. în 1985 la 2569 ha. în 2003 În analizată constată diminuarea terenului agricol în favoarea terenurilor perioada se că limita intravilanului nu a mai fost modificată în ultimii 15 ani, de agricole, motivată de faptul de dezvoliarea socio-economică a orașului din ultimile decenii, eșterea demografică, precum și introducerii terenuri noi în intravilan. În intervalul 1985 - 2003 stificând necesitatea unor dimimuare cu 1093,0 ha, suprafață intrată în circuitul altor iprafuța agricolă a cunoscut o activități (silvicultură și exploatare forestieră, gospodărirea apelor etc.). oțiuni (locuire) sau 2.2. Încadrarea în localitate Construire sediu administrativ prin demolare imobil Amplasamentul vizat pentru proiectul — jistent întocmi Planul Urbanistic Zonal este situat în intravilanul municipiului - pe care se va într-o uniiate teritorială (conform PUG) cu funcțiunea de curți construcții și are o Viscani, i kiprafața de 1665mp. |. construcții în proporție de 40% de o clădire veche cu În prezent terenul este ocupat cu plasare a unui obiectiv administrativ 2.2.1.Reglementari Yrbanistice PUG: Proiectul nr.20506/1995 "Planul Urbanistic General al municipiului Pașcani” și P.U.G.-ului”, este vizat și aprobat în baza Holărârii CLMP nr. coulamentul urbanistic aferent din 9 1999 prevede unitateu ieritoriala de referința în care se afla 3 august și peniru (plasamentul reglementari ce se vor stabili pe baza unui P. UZ. , prescripții și 2.2.2.Relaționarea zonei cu loculitatea. construiască sediul administrativ are o bună accesibilitate în Terenul pe care urmează sa se t strada Stefan cel Mare și Sfânt, artera care dispune și de o Dori cu cartierele orașului prin canalizare, energie glectrică, gaze naturale, încălzire centralizată ipare edilitara completă: apă, de cablu TV și Internel. Distanța relativ mică până la magistralele care p, urata CET, telefonie, amplasamentul sa fie deservit în cele mai bune condiții. În capitolul figură aceste utilități face ca feritor la rețele edilitare se vor detalia aceste aspecte.

Pagina 29

2,3. Elemente ale cadrului natural A. Caracteristicile reliefului Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani esie situat în partea de sud a Podișului ocupând de la vest la est părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul i-ucevei, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din puneti de vedere geomorfologie, rinicenilor, toriul desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale se | versanti. Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei Fălticenilor, cunoscul și sub numele de Podișul Morca se caracterizează prin „ Podișul culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m, zența unor 456 în dealul Runeul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se continuă itudinea maximă fiind m, i-re est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Siretului luncii și teraselor de luncă ale râului Sire, constituind o Culoarul se suprapune i de 3,5 4,3 km și altitudine de 205 - 213 m. tprafață plană, largă - cu Mare este prin subdiviziunea șeii Ruginoasa - un ansamblu de “Podișul Dealul reprezentat unele constituind fragmente de terase ale râului Sirel, cu altitudini de 225 - caluri largi și platouri, lunca Siretului face printr-un versant abrupt la nord de Blăgești și mai 55 m. Trecerea spre se Llomol la sud de acesta. Din de vedere relieful din teritoriul municipiului are un caracter sculptural și punct genetic unui îndelungat de eroziune și acumulare fluviatilă, generat de cumulativ, fiind rezultatul proces ul Siret săi. Fiecare din aceste tipuri genetice cuprind forme de relief caracteristice, ce și afluenții în următoarele unități geomorjologice: lunci, terase, glacisuri, interfluvii sculpturale i fi separate versanți. Luncile cele mai recente forme de reliaf acumulativ, dezvoliate, în principal, în lungul - sunt etului, dar și pe unii afiuenți ai acestuia. sub unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în nord și 3,5 Lumea Siretului se prezintă forma de 235 205 și pantă longitudinală de cca 1% . În cadrul luncii în sud, cu altitudine maximă - m disting două zone: 2-3 sub nivelul general, umedă și Jrecvent inundabilă, bogată în |. - Ozonăjoasăcu m icumulări de și pietriș în cadrul căreia meandrează albia minoră a râului, nisip de 4 7 altitudine relativă, constituind o terasă de luncă relativ - O zonă mai înaltă - m inedă, cărei este brăzdată de cursuri și meandre părăsite, gârle și bălți, în mare parte a suprafață de celor foarte mari), terasa de luncă a fost utilizată d:secate. Fiind mai ferită inundații (cu excepția ntru sate (Lunca și Blăgești) sau pentru dezvoltarea municipiului Pașcani. așezarea unor vedere lunca Siretului este constituită din depozite aluvionare Din punct de litologic în bază de cca. 4 m grosime, peste care urmează aternare, reprezentate prin nisipuri și pietrișuri fine, prăfoase și argiloase (] - 3 m), un complex de prafuri argiloase sau nisipoase Puri nisipuri chiar lentile de turbă (4 - 6 m) și în sfârși, la suprafață soluri Lintercalații de argile mâloase sau umpluturi (0,30 - 2,50 m). intervenții umane, reprezentate prin lucrări de i “Lunca Sirelului a suportat numeroase canale de desecare, nivelări, suprainălțări, barajul lacului de diguire, regularizări de albii, Hmulare Aceste modificări antropice au făcut posibilă eliminarea pericolului Pașcani, ș.a. excesului de umidilaie, ceca ce a contribuit la o mai bună valorificare a dațiilor și parțial a cii atât cât în agricultură. Cu toate aceste lucrări, lunca mai prezintă în dezvoltarea urbană, și

Pagina 30

sunt zonele limitrofe fostelor albii, sau chiar secloare sectoare cu exces de umiditate, așa cum „că în partea de sud a teritorhului. 'undabile în principal ca Ușilizareu actuală a luncii Sivetului în extravilane este exclusiv agricolă, men arabil și parțial ca pășune. Siretului foarte slab reprezeniaie fiind foarte îngusle sau lipsind. i Luncile afluenților sunt sectorul său inferior, se dezvolță o luncă de 150 - în lungul pârâului Hăznășeni (Sodomeni) pe Doar din aluviuni argilo - nisipoase subțiri (3- lățime, umedă și inundabilă la ploi mari, constituită 00 m al Fâniânele (70 - 80 sector îngust de luncă se mai întâlnește și pe cursul înferior pârâului n), Un cu aceleași caracteristici ca și lunca Hăznășeni. ij lățime) râului Sire, de relief create prin eroziunea și acumularea fluvială a - Terasele sunt forme mai ales flancul drept al văii dar și pe cel stâng. ind întâlnite pe lunca mai mualțe nivele de terasă de la contactul cu până Pe dreapta văii au fost identificate : Cele mai dezvoltate și mai bine individualizate sunt nivelul deahirilor înalte din vestul teritoriului. i Acestea fac comun, altitudini relative de 20 - 30 m și 30 - 60 m. corp rasele inferiore cu Contactul cu înclinat, cu dezvoltări până la 2,3 - 3,0 km. irezentând un pod plan sau foarte ușor mai abrupt (fruntea terasei de 20 - 30 m), iar cu luca se face printr-un versant mai mult sau puțin denivelare de cca. 50 m, cu panta redusă. asa următoare prînir-o 4 constituite din nisipuri și pietrișuri în bază, peste Care se Litologic, terasele inferioare sunt 15 25 urmate de uzapluiuri (în zona municipiului) și depozite loessoide groase de peste - m, spun ] evolual diferit în . Siretului Gâștești, Fântânele, Broșteni, Văduțu - Sodomeni - au Afluenții - 10-12 albii sub formă de ravene adânci de la 2 - 3mla ceste depozite de terasă, generând minore i; iar local chiar sectoare de luncă. ale teraselor au oferit terenuri foarte bune peniru Suprafețele plane sau ușor înclinate parțial pentru satele Boșteni, Sodomeni și Găștești, zonei de sus a municipiului Pașcani, jjezarea r și pentru agricultură sau căi de comunicație. de cursurile superioare ale afluenților menționați, Terasele superioare suni mai fragmentate înclinate, care au oferit terenuri zentând poduri plane reduse ca extindere, sau suprafețe ușor Satele Gâștești, Boșieni și Sodomeni suni ne pentru agricultură, căi de comunicație, așezări. atât podul plan sau relativ plan, căt și uate în zona terasei de 120 - 150 m, altitudine relativă, pe * racordul cu nivelul terasei imediat inferiore sau superioare. constituite din nisipuri și pietrișuri dispuse peste Litologic, terasele superioare suni terenului, alteori sub un strat subțire de Vibstratul sarmațian, care se întâlnesc umeori la suprafața 01 luturile loessoide, care au fost îndepăriate de eroziune. Lipsesc substratul sarmațian, adâncit puternic în depozitele de terasă și în Albiile afluenților s-au la 10 12 și versanți abrupți afectați de alunecări. nerând ravene de până - m de și suprafețe ușor înclinate, unele fiind Pe stânga Siretului se întâlnește un relief platouri i având caracter sculpturalo - acumulati, /entificate ca terase, altele un construcții de locuințe și dotări, dar și Uiilizarea actuală a ieraselor este în intravilan pentru extravilan pentru terenuri arabile în cea mai mare ntru Spații verzi sau terenuri agricole, jar în rte, dezvoltate în principal la marginea vestică a - Giacisurile suni forme de relief acumulativ, - coluviale, constituite din materiale ncii Siretului sub forma unor depuneri cohrviale sau proluvio de nisip cu pietris. Ele au o dezvoltare mai mare argilo - nisipoase suu luioase și lentile subțiri e conuri de dejecție cu extinderi de 8 debușarea afluenților în luncă, unde depunerile au generat decât nivelul general al luncii cu 2 - 5 m, glacisurile aferă ă la 1.000 m. Deși sunt mai ridicate ridicat, fie datorită scurgerilor și izvoarelor. muri destul de umede, fie datorită unui freatic cu unele măsuri hidrotehnice, iar în Glacisurile sunt utilizate în intravilan pentru construcții “travilan agricultură (în principal ca terenuri arabile). pentru

Pagina 31

Interfluviile sculpturale suni reprezentate de suprafețele unor dealuri de la limitele de vest - ale teritoriului lipsite de un înveliș aluvial sau colwvial: dealul Runcu, cu prelungirea sa spre jest dealul Secăturii și dealul Luiăriei, și respectiv dealul Blăgeșii Nord, dealul Pucios. Așa cum „d în menționai anterior, suprafețele deluroase din estul teritoriului pot avea un caracier mixt, “m acumulativ, fiind destul de dificilă separarea interfluviilor de terase. Din punct de i culpturalo- toate aceste suprafețe oferă terenuri plane sau ușor înclinale, stabile și fără izdere practic esențiale, utilizate, în principal, în agricultură, dar și pentru alte folosințe: pășuni, iegradări iduri. E Versanții care mărginesc terasele și înterfluviile au pante, energii de relief și orientări - rezultatul umii îndelungat de eroziune fluvială îmbinai cu procese deluviale, în iariate, fiind proces iondițiile existenței unui substrat litologic fiabil - depozite loessoide de terasă și argilo - marnoase f:ormațiene. versantul de racord al terasei de 20 - 30 m cu lunca (fruntea terasei) se prezintă sub Astfel, unei denivelări ce variază de ia 10 - 12 % la peste 20 - 30 %, iar local chiar ialuze "ma cu pante rezultate din lvessului la eroziune. Pe alocuri, versantul este brăzdat de forme rupte, comportarea (ravene) și afectat de swpări, în parte amenajate antropic, dar având încă rozionale scurte “vobleme în privința stabilității. Versanții de racord ai teraselor superioare prezintă în general pante accesibile (8 - 15%) și i/abile, fagmentați de văile afluente Siretului, care și-au creat albii mai muli sau mai puțin fiind lâncite și versanți cu înclinări și orientări variate. fragmentat puternic fruntea terasei de 120 - 150 m, orientându-și în Astfel, pârâul Gâștești a iizinul mai multe maluri abrupte, adânci de 6 - 13 m. Caracterul de ravenă al de recepție ravene cu i/biei continuă și în avai până la debușarea în luncă prin adâncirea în depozitele pârâului se essoide ale terasei. Pârâul Fântânele s-a adâncit, de asemenea, în depozitele loessoide, generând versanți ANI metrici cu pante accesibile (8 - 12%) și stabile. adânc fruntea teraselor superioare, generând albii Văile Boșteni și Văduțu au fragmentat de de 3 12 și versanți cu pante accentuale, mai ales pe dreapia , de (lânci sub formă ravene - m iiste 25 30%, afectați de alunecări de teren relativ stabilizate. În aval de localitățile Boșteni și - Ddomeni, albiile celor doi afluenți sunt adâncite în depozite loessoide ale teraselor imediat feriore doar 2 - 5 m. După confluență, valea se lărgește generând pe dreapta un versant abrupt cu alocuri 20 30%, afeciai local de surpări și alunecări stabilizate și relativ pante ce depășesc pe - abilizate. Versantul al Siretului, se prezintă la nord de Blăgeșii sub. forma unui abrupt cu stâng rientare vestică, de relief de 145 m și pante variate de la 3 - 6 % la peste 25 - 30%, afectat energie di ales ia bază de alunecări de teren stabilizate și semiactive, iar local de forme minore de troziune În mai de nord, versantul coboară spre lunca Siretului în trepte. În torențială. partea cea na satului Blăgești, versantul este mai cecesibil (pantă în jur de 10%) și stabil, Valorificarea actuală a versanților este diferită, în funcție de caracteristici (pantă, energie, 'ocese de degradare) și de localizare în intravilan sau extravilan. În intravilan sunt utilizați pentru construcții, în general acolo unde pantele sunt ; versanții | stabilitate fiind evitate zonele cu înclinări mai mari de 15% și cu iccesibile și cu asigurată, sunt folosite ca terenuri agricoie sau spații plantate. În municipiul Pașcani i/ceradări, care i. de racord al terasei cu lunca este utilizat mai intens chiar și în zonele cu pante accentuate, “santul in ale consolidări, plantații, deși problema stabilității lui nu este rezolvată. amenajări terenului, În extravilan cu înclinări reduse și neafectați de degradări sunt utilizați agricol ca versanții în mari, cu eroziuni moderate și alunecări stabilizate Tenuri arabile, timp ce versanții cu pante Uni mai ales local prin planțații forestiere. Zonele cu eroziuni torențial active utilizați ca pășuni și alunecări în “neproductiv”, așa cum este versantul stâng al ! semiacrive sunt trecute categoria

Pagina 32

la nord de Blăgești (baza acestuia), albiile ravenate aie văilor Gâștești, Boșteni și Văduțu ietului 'Jocal versanții de pe dreapta ultimelor două văi. Luând în considerare caracteristicile versanților (pantă, energie, forme degradate) se poi două versanți cu dinamica slabă și moderată și cu dinamică accentuată. Ă jferenția categorii: :j caracterizează prin înclinări mici și medii de la 5 la 15%, Versanții din prima categorie se de reprezentate prin eroziuni de suprafață și local rergii de relief reduse și procese degradare „rențiale. 15% chiar dinamică accentuată se caracterizează prin pante mari de peste și Versanții cu prin eroziuni torențiale aclive și alunecări de este 20 - 30%, procese de degradare reprezeniate stabilizate sau relativ stabilizate, surpări de taluze. (en B. Rețeaua hidrografică dispune de un potențial hidrografic constituit din ape Teritoriul municipiului Pașcani jerane, și ape de suprafață. Apele subterane . teritoriu suni de două categorii: ape subterane captive (sau de Apele subterane întâlnite în iîncime) și ape subterane libere. includ strate acvifere sub presiune, acumulate. în depozite - Apele subterane captive de hidrografică. le au caracter ascensional sau chiar arlezian, dimentare nesecționate rețeaua bogat conținut în săruri solubile, fiind întălnite doar în foraje. un 30 în lunca Siretului la Depoul CFR, s-a interceptat la cca. m Astfel, în forajul executat caracter artezian, cu un debit de 43.200 1/24 ore, încime un Strat acvifer sub presiune, cu Analizele caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată | ternic mineralizat. efectucite ai rurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totală de 2,153 efl. utilizată de localnici în trecu în scopuri terapeutice, dar în prezeul nu este, folosită. A fost libere includ în principal strate acvifere freatice, fără presiune, cantonate = Apele subterane ” influențate de condițiile climatice (precipitații). Aceste ape depozite secționate de văi și care sunt erane pot fi grupate în următoarele unități hidrogeologice: întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii Siretului, Ape subterane de luncă, „ mai mari. ir și în luncile afluenților strat acvifar canional în nisipurile și pietrișurile din bază, În lunca Siretului se întâlnește un discontinui cantonate în intercalațiile permeabile de la lecum și o serie de lentile acvifere prafață. ascendent al din stratul acvifer bazal, precum și adâncimii Datorită caracterului ușor apei subterană din luncă are un nivel hidrostatic ce variază între 1,0 “duse a lentilelor discontinui, apa nivelul subterane este chiar mai ridicat (0,20 - 3,0 m), 0 în. La contactul cu versanții apei nd în bogate în precipitații, ia suprafața terenului. ajunge, perioadele sunt în jur de 3 Is (și chiar mai mult din stratul acvifer Debitele medii obținute prin pompare E alimentări centralizaie, așa cum este captarea jozal), ceea ce a permis realizarea de captări pentru i din colmatării puțurilor), sau pentru alimentări lăeești (în prezeni, captarea nu funcționează cauza j ale, din luncă arată prezența unor concentrații mari de Analizele chimice ale apelor subterane uri de vedere al agresivității față de cimentul Portland, apa prezintă și oxizi de fier. Din punct j al o agresivitate sulfatică foarte slabă. pietrișurile aluvionare ale acestora și Ape subterane de terase - cantonate în nisipurile și Eat - între 4 30 m. ele mari adîncimi ale apelor e ca nivel hidrostatic ia adâncimi cuprinse și Ci mai 4 ra 30 unde nivelul hidrostatic la ]4 - 25 se găsesc în zona terasei înferiore de 20 - mm, apare "ane de la baza terasei inferiore sunt ud ăzând în zonele fragmentate de văile afluenie. Aceste ape ușor

Pagina 33

la inferioară a versantului de racord de numeroasele izvoare ce apar la zi partea „n evidență unele în funcțiune și azi constituit surse lccale de alimentare cu apă potabilă, și care au prin canale, altele inca, "REMAR" S.4.). Unele izvoare sunt captate iar apa dirijată pentru S.C. micul iaz de agrement sau întrețin umiditatea funcii, entează mai șidicat, fiind întâlnită între 5 următoare, subierană are nivelul bidrostatic În terasa apă Hăznășeni) și parțial E sursă de alimentare peniru municipiul Pașcani (sursa IN; m, constituind satele Boșieni, Sodomeni, Gâșteșii (fântâni). la ru și pietrișurile acestora se află mai terasele superioare apele subterane din nisipurile , Pe satele menționate, sau pentru văile care (4 - m) și constituie surse de alimeniare peniru Prafață 8 Yagmentează. destul de bogate și potabile, fiind utilizate ca În general, apele subierane din terase suni Hăznășeni, furnizează încă apă din puțuri alimentări locale și centralizate. Astfel, sursa fire pentru 1965. drenuri realizate în anii 1958 - fe și în baza depozitelor ehmiale care le acoperă subierane de interfluvii sunt cantonate - Apele fiind întâlnite la adâncimi în intercalațiile permeabile ale substratului sarmatian, ocuri, sau m), și având, în general, debite reduse. SM unile (1-5 nisipoase dehyiale, având subterane de versanți sunt cantonaie în intercala - Apele ale nivelului hidrostatic, funcție de reduse, adâncimi variabile (1 - 10 m) și varianții ie subterane ce apar pe flancurile văilor sunt În zonele de fragmentare a teraselor, apele fi cipitații. alimentând văile respective. din nisipurile și pietrișurile de jerasă, [+ ce provin : „Apele de suprafață bazinului Siretului și esie din teritoriul municipiului Pașcani, aparține Rețeaua hidrografică de dreaptă - râului Siret (cea. 77 km), cu afluenții săi pe pariea ată din cursul mijlociu al și confluența lor - Hăznășeni sau Sodomeni) - precum Miiieși, Fântânele, Boșieni, Văduțu, (după - cursul inferior al pârâului Fărmănești. [iafiuentul său pe stânga nord - Sud, o pantă caracierizează prinir-tn Curs meandrat cu direcție Râul Siret se de ni/s la postul Lespezi. sub % un debit mediu multianual 36,8 [E tudinală relativ redusă 0,5 și nivele debite, scurgerile cele inai mari producându-se Ioimul său hidrologic prezintă variații de și noiembrie. Pe anotimpuri, cea mai mare ilaprilie, mai, iunie, iar cele mai mici în ianuarie și %) ca urmare a topirii zăpezilor și Uiititate de este vehiculată primăvara (42 %) și vara (33 apă la punctul Lespezi a fost de 1140 ['ilor caracleristice acestei perioade. Debitul maxim înregistrat (|! în iulie 1969. în humcă, cu afectarea efeci negativ producerea de inundații Scurgerile maxime au avut ca (cu excepția |» satele Lunca și Blăgești, ca și a zonelor agricole [ielor construite din oraș și din %) și cele mai reduse se produc toamna (14 situate grinduri și terase de lmcă. Scurgerile elor pe de 4 7 m/sec, în timp ce debitele minime debitele minime lumare înregistrând valori - ina (12 %), nice la 2-3 m/s (cu asigurări de 85 - 80 %). ajung uivele mai mici, scurgerile maxime constată aceleași variații dar cu debite și Pe afluenți se Siretului, accentuând pericolul i: la volumului de apă al je acestora contribuind creșterea indațiilor în lunca acestuia. executate în zona și a excesului de umiditate, au fost Pentru combaterea inundațiilor Lunca Blăgești, i. mal drept râu Siret între și Voșului următoarele lucrări hidrotehnice. îndiguire (în și pârâu Flăznășeni, acumulare Pașcani lieularizare îndiguire prin Fântânele, pârâu Gâșieșii și halizare), canale de desecare - drenaj în incinla îndiguită.

Pagina 34

încadrează într-un climzat de tip temperat - continental de Teritoriul municipiului Pașcani se dealurilor altitudini între 200 și 400 m și poate fi caracterizat destul de moderată specific cu Panță între anii 1986 - 1996. datele meteorologice înregisirate la stația Pașcani fin Temperatura aerului „ de maxim mediu în luna iulie de 20, IC și un Temperatura medie anuală este 8.4C, cu-un În cursul anului creșterile interlunare cele mai pronunțate se inim mediu în ianuarie de - 2,7C. | mai (5,80), iar descreșterile cele mai mari rogistrează între martie - aprilie (6,7C) și aprilie - / octombrie - noiembrie (6,40) și septembrie - octombrie (5,0C). me cursul anului, oscilând lunare ale temperaturilor maxime zilnice sunt pozitive iot Mediile 26,$C între 6,7C și 21,3C toamna și între 2,8C și 7,8C și 21,3C primăvara, între 24,30 și vara, re i 2C iarna. | j Media anuală a maximelor zilnice este de 14, 1C. minime zilnice sunt negative în lunile de iarnă, precum și î Mediile lunare ale temperaturilor înregistrează în ianuarie (- 6.0C), iar cea mai martie și noiembrie. Valoarea cea mai scăzută se i jicară în iulie (14,0C). Media anuală este de 3, IC. Î mai scăzută fiind de 13,8C în ianuarie Temperaturile maxime absolute au valori pozitive, cea iar cea mai ridicată fiind de 37,4C în iulie 1985. 9], în mai, cea mai minime absolute atu valori negative din septembrie până Temperaturile ME E ianuarie 1997. -azuță atingând - 28,0C în nefavorabile asupra solului, plantelor, instalațiilor Ambele caracteristici exercită influențe Iidroedilitare neprotejate, mai ales când persistența lor este mare. termic o consiituie frecvența zilelor cu temperaturi O particularitate a regimului i acteristice, întâlnindu-se următoarea siiuație: maximă este mai mică sau egală cu QC, au o frecvență _ zile de iarnă, în care temperatura cum e și firesc, iarna (11,5 - î2,1 cazuri); uală de 39,3 zile, cele mai numeroase fiind, minimă este moi mică sau egală cu QC. înregistrează o - zile de îngheț, în care temperatura de 120,6 cazuri, cu un maxim în ianuarie de 27,6 cazuri; ecvență medie maximă este egală sau mai mare de 25, QC, au o frecvență _ zile de vară, în care temperatura de 69,5 cazuri, cu tin maxim în iulie de 22,1 cazuri; iuală mai de 30C, au o frecvență în care temperaiura maximă este egală sau mare - zile tropicale, de cazuri, lunile iulie și august având 3,6 - 6,2 cazuri; inuală 16,2 mică de 10,0C, au o minimă este egală sau mai - - nopți geroase, în care temperatură “ fiind în decembrie și ianuarie (7,2 și respectiv i: ecvență anuală de 26,6 cazuri, cele mai numeroase 9 cazuri). îngheful, primul producându-se în medie după O alță caracteristică a vegimului termic este mai timpurii îngheț de toamnă are loc în 5 octombrie, iar ultimul la mijlocul banii aprilie. Cel cel mai timpuriu înghe de primăvară are loc în martie epiembrie și cel mai târziu în noiembrie, iar ji cel mai târziu în mai. valoare medie anuală de 82%, cu un maxim în perioada Umezeala relativă a aerului are o minim în perioada caldă a anului (74 - 77%). oiembrie - ianuarie (87 - 88%) și un medie mai mică sau egală cu 30% (zile uscate) cu o frecvență Zilele cu umezeală relativă umezeală relativă mai mare sau egală cu 80% (zile huală redusă, (13,0 cazuri). în timp ce zilele cu cele mai numeroase fiind iarna (11,3 - | 3,6 inede) au frecvență anuală apreciabilă (96.5 cazuri), o dzuri), decembrie (7,2 medie anuală de 6,0 zecimi, cu un maxim în Nebulozitatea are o valoare “cimni) și un minim în august (4,4 zecimi).

Pagina 35

între 3,6 și 7,5 zecimi) este de Numărul mediu anual ai zilelor cu cer noros (nebulozitate i între 7,6 și 10,0 zecimi) este de 115,4, iar al celor cu al celor cu cer acoperit (nebulozitate zile (505,8, 46,8. în cursul anului distribuția acestor inire 0 și 3,5 zecimi) de numai senin (nebulozitate iulie octombrie, a zilelor mai mare a zilelor senine fiind în perioada - ste neuniformă, frecvența iar zilelor acoperite în perioada octombrie - aprilie. în perioada mai - iulie, a roase cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm. Precipitațiile atmosferice - suni moderate, . : Ei azi a. înregisirându-se A Fi A în a luna iunie E: Fi E cele mai : mari cantități medii lunare tegimul ploilor este neuniform, volumul mediu (17,0 mm). Aportul principal la mm), iar cele mai mici în hima februarie 91,6 anului (70%), comparații cu cele din semestrul îl precipitațiile din perioada caldă a iultianual au apreciabil mai reduse (30%). din totalul ace, de precipitații se înregistrează vara (42% Pe anotimpuri, cele mai mari cantități (26%), toamna (2194) și iarna (11%). "nual), după care urmează primăvara lunare fată de evidențiată și prin abaterile anuale sau Neuniformitatea precipitațiilor este i loarea medie. în 1997, iar cea anuală a înregisi trat o valoare de 741,9 mm Astfel cea mai mare cantitate mică, o valoare de 325,4 mm în | 986. qi în 199] (față de media lunii cantitate medie lunară a fost de 164,2 mm august Cea mai mare ianuarie 1989 (față de valoare medie hinară a fost de 2,1 mn în 63,5 mm), iar cea mai mică edia lunii de 17,2 mm). mai mul, / cu 50,6 mm E medie lunară a buni iunie a fost de 142,2 mm, Cea mai mare cantitate ță de media lunară. în 24 cea mai prin cantitatea maximă căzută ore, Abundența precipitațiilor este evidențiată în septembrie 1989, respectiv 62,8 mn. are valoare fiind. înregistrată în septembrie, când înregistrează din mai pân ă Valori mari ale acestui parametru se [-pișesc frecvent 40 mm. de torențiale, mai ales cele care cad vara sub Jormă averse Cantitățile mari de precipitații, în adâncime, Ș activizarea eroziunii de suprafață și roduc prejudicii asupră terenului în pantă prin inundații. Zonele construite siiuate terenurilor din linci prin exces de umiditate și [ir asupra plane ii: aceste terenuri pot fi, de aseinenea, afectate. o egale sau mai mnari de 0,1 mm) are | Numărul mnediu de zile cu precipitații (cantități cele înregistrându-se în iunie (14 zile), iar anuală de 127,5 zile cele mai numeraase cazuri i//ecvență ai în octombrie (7,4 zile). A puține cad sub formă de ninsoare. În anului cea mai i mare parte a precipitațiilor În perioada rece a la mijlocul lunii ia lunii noiembrie, iar ultima ninsoare ledie, prima ninsoare se produce mijlocul hartie, medie a acestuia este zilelor strat de zăpadă esie de 65,7, iar grosimea Numărul mediu ai cu ie 40 cm. de caracterizat al zonei este și fenomenul secelă, Caracteristic pentru regimul pluviometric mod obișnuit un timp mai îndelungat. În printr-un de precipitații, fie prin absența acestora [ie deficit prelungindu-se până în d lunii iulie și început 1 funii august, iecetele se produc la sfârșitul loc și în aite perioade ale anului. (cptembrie, dar pot avea atât de circulația generală a activează în zona Pascani suni determinate Vânturile care de văii Siretului care ș local, fiind mult influențate prezența lilmosferei, cât și de condițiile reliefialui căruia se canătizează masele de aer. ncționează ca un culoar în lungul medie anuală cea elementele de vânt, se constată că Jrecvența Din analiza datelor privind nord - vest nord (14,8%), urmate de cele din direcția di mare o au masele de aer din direcția cele mai vânturile înregistrează frecvențe reduse, și sud - est (7,0%). Pe celelalte direcții 1,0%) vest (1,8%). Calmul atmosferic are o j Liici fiind sud vest (0,8%), nord - est (1,2%) și dinspre - a. . VA indicând condiții de adăpost aerodinamic. L/oare foarte mare (56,5%),

Pagina 36

constată aceleași dominanțe, cu mici diferențieri. Astfel primăvara Pe anolimpuri se nord, mai intensificată (15,6%); la fel și dinspre nord E rculația se menține dominantă dinspre ceva sest (11,8%) și sud - est (8,. E (18,9%), se menține cea dinspre i Vara, frecvența vânturilor din nord este cea mai promunțată vest (11,4%), dar scade cea din sud - est (4,2%). ord 1,3%), dinspre nord - vest (9,8%), dar Toamna, circulația dinspre nord se reduce (i ca și cea E anuală circulația din sud - est (7,2%). larna vântul dominant este tot i, menține aproape la valoare mai mică decât media anuală (13,5%); se reduce ușor frecvența “| dinspre nord dar în frecvență, nord - vest (10,9%) și crește ușor cea dinspre sud - est (7,3%). inspre (61,7%) și mai Calmul atmosferic are o frecvență medie anuală de 55,3%, mai mare toamna IE de valoare anuală vara (57,7%) și iarna (36,7%). iică primăvara (19,8%), menținându-se aproape , valorile medii anuale cele mari pe direcțiile nord - vest (46 m/s), Viteza vânturilor prezintă valori crescute și dinspre nord (3,6 m/s), sud - Bd - vest (4 m/s) și vest (4,0 m/s), înregisirându-se Pe cele mai mari viteze medii se înregistrează primăvara și iesi (3,6 m/s), sud (3,8 m/s). anotimpuri iarnă. mai zona Pașcani Fenomenele meteorologice mai imporiante care se produc Jrecvent în unt: număr de cazuri frecvență medie anuală de 34,6 zile, cel mai mare - ceața - cu 0 Cazuri ianuarie zile), iar cel mai mic număr de cazuri în iunie (0,2). oducându-se iarna în (7,5 în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și iamarie (49 zile); pevente se consemnează și medie anuală de 133,7 zile, cele mai numeroase cazuri - aerul cețos are o frecvență ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2 ihregistrându-se în decembrie (21,4 zile), iile) și martie (18,6 zile); anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie; - viscolul are o frecvență anuală de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1,3 zile), - poleiul se produce cu o frecvență Jbcembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile): zilelor de vară când numărul de zile suni peste 4 (4,2 - orajele sunt caracteristice inai ales ile în iunie și 4,5 zile în iulie). medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile. Frecvența în că datorită amplasamentului stației meteo Pașcani apropierea Trebuie menționat faptul mai coborâtă decât orașul (237 m), este posibilă o ji ui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor elemente climatice, cui este de exemplu vântul, (respectiv iHluențare a înregistrărilor unor așa /ecvența foarte mare a colmului atmosferic). Zone microclimatice naturale măi ales a reliefului. pe fondul climatic menționat Datorită diversității condițiilor și particularități distincte, numite microclimaltice: pot diferenția mai multe zone cu caracterizat prin temperaturi mai scăzule și diferențe - Microclimatul luncii Siretului - frecvente de inversiune iermică, cețuri și ormice mai mari, umezeală mai crescută, fenomene rume, dinamică activă a vânturilor. precipitațiilor relativ mai puține. o valorile și interfluvii joase - caracterizat în general prin - Microclimatul de terase inferiore ementelor climatice menționate, înregistrate ja stația meteo Pașcani. flancurile cu expoziție sudică, sud - vestică - Microclimatul de versanți însoriți - întâlnit pe mai crescute, umezeala mai redusă, caracterizat printr-o insolație mai mare și femperaturi recipitații mai puține, dinamică redusă a maselor de aer. întânit Aaneurile cu expunere nordică, nord - - Microclimatut de versanti slab însoriți - pe , mai scăzute ca urmare a însoririi mai slabe, islică și estică și caracterizat prin temperaturi circulație activă a vânturilor, durată mai mare a Li 'ecipitații mai bogate, umezeală mai mare, !umelor și înghețului.

Pagina 37

24h înalțe - caracterizat prin temperaluri mari Microclimatul de terase superioare și platouri | _ precipitații mai bogate, expunere la vânturi. £ căzute, 238.4. Analiza geo-morfo-hidroiogica la > vedere geografic, geomorfologie, geologic sau hidrologic, _Oanaliza generala, din punct de i. următoarele concluzii: întregului oraș conduce la i „ivelul " Geografia - se încadrează în regiunea "Podișul acest punci de vedere zona municipiului Pașcani „+ Din inferioare”, subunitatea "Câmpia Moldovei”, unilatea "Câmpia Jijiei i joldovei”, subregiunea i Culoarul Bahluiului“. studiata la 40.00 - 42.00 m în lunca Bahluiului (zona Alțitudinea minima a municipiului se afla cea maxima la 200.00 - 210.00 m pe terasa Breazu, simează intre cotele 53.00 și 103.00), iar 2 dealul Repedea. mingându-se insa și cote de 336.00 m pe Geomorfologia municipiul Pașcani se încadrează astfel: Din punct de vedere geomorfologie - regiunea! Podișul Sucevei; - subregiunea: Podișul Fălticenilor; - unitatea: Podișul Dealul Mare; - subunitatea: Culoarul Siretului căi de comunicație - fransport În comun 2.4, Circulația - din străzile Grădinijei, Ștefan cel stradală majoră a orașului Pașcaui este alcătuită Trama în direcția Gării. Flacurile majore care întră oraș pe are, Moldovei, Dragoș Vodă. Vatra, Moțca sunt preluate de străzile Grădinijei, național DN284 — Te. Frumos — Pașcani — irumului Stolniceni — Pașcani — Lespezi de Moldova, direcția drumului județean D208 — Siefan cel Mare, pe îl au și i rol foarte important în dirijarea acestor fluxuri jrăzile Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, un răzile Vatra și Gării. străzi de între zonele funcționale și cele de locuil se desfășoară pe Circulația locală majoră la circa 40,00 m cartierul Unirii și terasa superioară aflată gătură între terasa din zona gării — comerciale și a dotărilor de interes orășenesc. iferență de nivel, unde se află majoritatea spatiilor cele două terase) circulația între alorită geografice specifice (simmarea orașului pe configurației rutiere scurte și directe între ele artere ce ocolesc cornișă, lipsa legăturilor două zone se face pe ele două zone afectează direc fluența traficului. cât este că atât traficul greu de mărfuri și Un alt aspect negativ în desfășurarea circulației traversează orașul de la E la V și pe direcția e] de se desfășoară pe aceleași trasee ce persoane ÎDN28A la S la NY direcția DJ208 ceea ce duce la: și de pe irafic greu sistemului ruteir, acesta nefiind dimensionat peniru - degradarea permanentă a și pentru actuala intensiiaie a traficului; locuite prin care se desfășoară acest trafic aerului și poluarea fonică a zonelor - poluarea greu. îi principal din stradă Ștefan cel Mare și Sfânt, precum Accesul la amplasament se realizează Și secundar, prin Aleea Parcului: 2.5.Ocuparea terenurilor nr.3 — de 1634 mp teren proprietate conform anexa Suprafața de teren luată în studiu este al municipiului Pașcani” publicat în “Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public Onitorul Oficial al României 16.04.2002

Pagina 38

2.5. 1.Amplasare, vecinătăți. i Amplasamentul care se va întocmi Plonul Urbanistic Zonal este situat în intravilanul pe Pașeani, în partea centrală pe platoul superior al Siretului, abundeni plantată. municipiului Pe latura de nord-vest a amplasamentului, se afță o construcție și anexele aferente aparținând COMP-NEST Pe latura de nord-est a amplasumentului se află strada Parcului. Pe latura de sud-est a amplasamentului se află o policlinică particulară și anexele acesteia; Pe latura de sud-vesi se află strada Ștefan cel Mare și Sfânt 2,5.2.Specific urbanistico-arhitectural, functiuni, Vecinătățile mai îndepărtate cum ar fi blocurile de locuinte de pe șoseaua Republicii pot i în mod direci aspectul arhitectural al construcțiilor ce se vor realiza. Caracterul urbanistic nfuența cel de reglementările urbanistice ale prezentei documentații, de personalitatea a fi impus roiectantului de obiect: arhitectul. Zona situată la de sud a amplasamentului este deservită de spatiile i agrement partea de servicii situate la parterul blocurilor ce formează frontul de nord al șoseiei Ștefan vomerciale și ie! Mare și Sfânt. 2.5.3. Situatie proprietăți și cadastru fiinciar. nr.3 — „laventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului E Conform anexa în Monitorul Oficial al României 16.04.2002, amplasamentul are următoarea iașcani” publicat Eiiructură: - construcție veche 348 mp (proprietate publică) - teren aferent 1634 mp ( proprietate publică) 2.5.4. Riscuri naturale, disfuncționalităti. Conform analizei efectuate, disfuneționalitățile zonei sunt: nemodernizate, a căror infrastructură și suprafață de rulare - căi de comunicație imbrăcăminte asfaltică) sunt degradate. - existența unor spații plantate necorespunzator; de depozitare cuprinzând clădiri provizorii, din materiale depășite - prezenta unor spatii zic și moral, dezorganizat amplasaie, la baza versantului; dacă local perimetral zonei PUZ -ului di unor rețele aeriene electrice și - prezența, chiar sau E/e ielefonie. 2.6. Echipare edilitară 2.6.1. Rețeaua de alimentare cui apă. dezvoliarea a necesitat permaneni cantități sporite de apă potabilă „Orașul PAȘCANI, prin sa, i industrială, acestea fiind mărite în etape succesive. Orașul este alimentat din: debit variabil, cu reducere de 40% în anti cu precipitații reduse); - sursa Timișești (cu de la Stația și gravitațional de la Alimentarea cu apă a orașului se face prin pompare nana , lația de distribuție, aceasta este relati» buna Din punct de vedere al stării de uzura a rețelelor

Pagina 39

conductele magistrate, un grad mai avansat de uzura prezenlând rețelele de serviciu. ru Printr-un program ai DAC Pașcani se are în vedere permanent înlocuirea conductelor ș incepând cu cele magistrale și cu gradul de uzura. Alimentarea cu apă potabilă în zona cu locuințe învecinată zonei studiate, se observa o dotare i i arespunzătoare în parlea de jos, înspre șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt (blocuri de locuințe) Alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat, aflat în exploatarea DAC Pașcani, pe i poseaua Ștefan cel Mare și Sfâni, și aleea Ștefan cei Mare și Sfânt. i Dn 250mm aleea cel Mare „ rețea apă potabilă, = pe Stefan și Sfânt; ace rețea apă potabilă, Dn = 399 mm, pe str. Ștefan cel Mare și Sfânt. Rețelele de distribuție și de sesviciu în sistem centralizat, aflate în exploatarea DAC Pașcani, : - fur nizează apă cu parametrii variabil: (debit și presiune). Presiunea din rețeaua cu Dn = 230 mm are valoarea minima de cca. 2.5....3 bar. Rețelele ce alimentează blocurile de locuințe au o presiune de 5..6 bar pentru a acoperi ecesarul dictat de regimul de înălțime. maxim 10 nivele. 2.6.2. Canalizare menajera și ptuvială. Canalizarea în municipiul Pașcani este rezolvată în sistem unitar asigurându-se scurgerea în iegim gravitațional sau prin pompare. |. În canalizarea în sistem municipiul Pașcani apelor uzate, menajere și pluviale se face unitar, u posibilități de deversare în Râul Siret, după epurarea prealabila în stația de epurare (treapta pecanică și biologică - 3000 //s). Stația de epurare nu satisfuce debitul de ape uzate 94100 1/3). motiv pentru care descărcare în dul Bahlui nu se face în conformitate cu normativele în vigoare. Rețeaua de canalizare acoperă în majoritate teritoriul orașului. În zona studiată, rețeaua de canalizare este în sistem centratizat al DAC Pașcani, cu conducle je aleea Ștefan cel Mare și Sfânt B- Dn 300- 400 mmm, colectoare publice de canalizare în șoseaua, efan cel Mare și Sfânt. 2,6.3.Alimentarea cu energie electrică. În prezent în zona studiată, în vecinătatea amplasamentului exista rețele de energie electrica și e telecomunicații, șoseaua Ștefan ce! Mare. - rețele elecirice aeriene, de joasă tensiune, incluse iluminat public; - rețele electrice subterane și deriene, de 6.20 KV; 4 - în general avem cabluri de medie tensiune execuție îngropată, în buclă, ce alimentează osturile de !ransformare din zona, amplasate în zona blocurilor de locuințe din partea de sud a inplasamentului studiat; 2.6.4. Telefonie. Imobilele aflate în prezent în zona studiata sunt racordate ia rețeaua telefonica aeriana Sau în qnalizație ce deserveste aceasta pavie a municipiului Pașcani. Noua consirucție ce face obiectul actualului PUZ va fi racordată la centrala telefonică ce “servește zona studiată. Soluția de racordare va fi dată de proiectantul de specialitate a] Direcției de Telecomunicații ROMTELECOM) prin lucrarea care-i va fi comandată. 2.6.5. | Alimentarea cu căldura și naturale, gaze Alimentarea cu căldura în general în municipiul Pașcani se realizează centralizat la locuințe individuale, | (plective (Blocuri) și cu gaze naturale la centrale termice sau la sobe pentru locuințele i utilizarea lemnelor.

Pagina 40

încălzirea agentului secundar în centralizat de alimeniare cu căldura presupune "cistenmul de căldura este deficitar. din furnizat de CET. Transferul țermice de către agentut primar randameni scăzut de le fizic și moral, echipamentele au , de căldura depășite i schimbăloarelor normali. agentului iermic este sub parametrii fermic, temperatura existente, prin montare de » capacității punctelor termice osibilități de amplificare & rețelelor de agent anulate de necesitatea reechilibrării de căldura cu plăci sunt căldura plăci (la Pbătoare intre schimbătoarele de cu de pierderile de presiune diferite p ținând seama aparatele de contracureni. montării de fiiire auto-curățătoare) și adaugă ne cesitatea preluarea încălzirii prin e numărul mare de locuințe nu esie posibilă [în plus zona studiată pri n ale termice din zona, căldura de pâna la 10% (conform moral, existând pierderi de Rețelele sunt și ele uzate fizic și PT cele ajunse la canthățile de căldura intrate în și ș de DAC Pașcani) între lor comunicate IPiumatori. centralizat, mai ales pentru agenții al termice lvrai în sistem La costul ridicat energiei racordarea la termoficare, imteresului noilor consumatori pentru jomici, se adaugă și lipsa contorizării la nivel de căldura, mai ales în lipsa [7 [E dorind independenia alimentarii cu + I umatori. cdeterminal de cel din punctele termice este ” livrării căld urii și apei calde menujere fără Programul de comerț, cultură, servicii adapiat consumatorilor cu profil pcurilor și nu ar putea fi secundare și pompe de circulație separate. individuale, o constituie : ales în cazul locuințelor : pentru încălzire, mai Soluția optima combustibil gazele naturale. de tip mural care utilizează drept din alele termice de elimina pericolul ce poate apare nise și montarea senzorilor gaz Prin montajul acestor scăpărilor de gaze naturale. presiunii în sistemul q constituie scăderea generală a Cea .mai importantă disfuncționalitate o cu jemperaturi scăzule. vârfurile de consum în timpul perioadelor anal de gaze la deficiente prin dimensionarea perioada eventualilor Aceasta se poate acoperi pe din necesarul de încălzire la eiectr jce pentru a putea prelua o parte spunzătoare a insialațiilor esitate. vedere și acoperirea necesarului electrice se va avea în Astfel la dimensionare coloanelar amplasameniului exista În zona studiata, în vecinătatea încălzire în caz de avarie. Liciric peniru cel Mare și Sfânt. de distribuție naturale pe str. Ștefan L//ele gaze Municipiul Pașcani - cadru) de mediu (conform F.U.G. 2.7. Analiza elementelor 2.7.1. Clima în partea de sud a Podișului municipiului Pașcani este situa! Teritoriul administrati» ai ale acestuia: Podișul din următoarele subunități ocupând de la vest la est părți piicevei, Dealul Alure. ilticenilor, Culoarul Siretului și Podișul maxime absolute du continentală, temperaturile În Municipiul Pașcani clima este temperat absolute cu atins de C iar temperaturiie minime C iarna și +0 grade vara, ns valori de 16,7 grade 30,6 grade C iarna și -6,3 C var. mulitnuală este de 78%. Umiditatea relativa medie în luna iunie - 734 mm și de tip coniinental, murxima fiind anual al precipitațiilor este 134 zile / an, grosimea Regimul solide cădea în medie 279 mm. Precipi itațiile poi Vinima în februarie - lunile decembrie și ianuarie. este, în medie, de 31 cin în din axima a stratului de zăpada nuala mai mare 0 au vânturile rezulta ca frecventa a cea Din analiza vânturilor dominante Larga deschidere spre orientării generale ale reliețului. -V (22,8%), adică cele corespunzăioare

Pagina 41

de aer din E(14,5). Vânturile din N-V au vileze au Prutului favorizează pătrunderea curenților Fa din E vileze medii lunare care nu depășesc medii lunare intre 49 m/s și 6.4 m/s. Vânturile au [ze de 40 m/s odată la 30 ani și de maxima de 22 m/s poate fi atinsa odată la 20 ani, cea i m/s. Viteza de luat în seama la amplasarea și odată la 100 ani. Deci viteza vânturilor este un factor fe m/s EP. construcțiilor. iectare viteza redusa de-a lungul văii pe direcția nod. în teritoriul studiat se constata curenți de aer cu înalte, Prezenta aceslor curenți de aer fenomen are loc în special datorita fipsei vegetației |, acest ” " continuu A aerului din mai ales în zonele aglomerate, permițând o împrospătare | + necesara, nepoluate cele poluate mai mult sau mai puțin. Pi „ele spre de “clima urbană ” care se aglomerării urbane produce fenomenul complex i. prezenta temperaturi minime valori diferite ale temperaturii fața de zonele periurbane, ilenializează prin ale vântului și deci o frecventa mai mare a calmului atmosferic. [i iuate, viteze mai mici 2.7.2. Aer. condițiile unul din factorii majori care afectează sănătatea și Poluarea atmosferei reprezintă acide). vegeiația (pulberi, gaze nocive și carozive, precipitații viata ale populatiei, construcțiiie, Sursele de poluare urbana sint: încălzirea locuințelor, instituțiilor, întreprinderilor; _ combustibilul folosit la prepararea hranei; _ greuj; rutier (individual, fransportul în comuni, transportul - traficul - generarea curentului electric (CET-urile); aulo, distribuție gaze naturale și produse petroliere); _ diverse servicii (spălătorii, vopsitorii - depozitare și incinerarea deșeurilor. aerului sănătății oamenilor, acestea sunt: efecte Privind global efectele poluării asupra (CO); modificarea componentei sângelui, efecte asupra idiovasculare, neuro-comportamentale laringelui, respiratorii, iritarea ochilor, nasului, Biiemului nervos (Pb); afectarea funcției morbiditate de (ozon); afectarea funcției respiratorii (S02); [i jconfortul cutiei toracice, dureri cap in afecțiuni toracice pulmonare (142504). aerului este vegetația, respectiv spațiul plantat cu Un all factor care infhuențează calitatea vecinătatea locuințelor, aliniamentele stradale, Vlicție de regenerare a calității aerului (din ji | parcurile și grădinile publice, zonele de agrement. relele de protectie, unitatea de timp la de În funcție de cantitatea de 502 pe Vegetația este și ea afectata poluare. reducerea biochimice și fiziologice, degradarea clorofilei, jre este expusa planta apar efecte creșterii lipidelor, apei (hecroze, reducerea [iiosintezei, schimbări în metabolismul proteinelor, sensibilității la agenți patogeni și ia condiții cțimatice). lintelor, creșterea specifice marilor din sursele maiore de poluare ale atmosfero, Traficul rutier repreziniă una și solizi: evacuează în atmusfera un complex de poluanți gazoși elomerări urbane. Autovehiculele hidrocarburi din de (în cazul neutralizării benzinei fără plumb); 0, NO, pulberi cu conținut plumb ele organici volatili (aldehide, acizi organici). de eșapament și alți compuși secundari (ozon, de autovehicule contribuie și io formarea poluamților Poluanții evacuați meteorologice, la creșterea la acidifierea mediului, ta modificarea condițiilor idanți fotochimici), la formarea smogului fotachimic (nebulozități). ccventei și persistenții celii, precum și loc loc la nivelul solului, impactul maxim al acestora are “Dat fiind ca emisiile din circulație au Ș umane (FHmax = 20 m). Situația se agravează i proximitatea caii de trafic la nivelul respirației mare (camioane), autovehicule mici id în trafic sunt implicate autovehicule de capacitate sintreținute corespunzător. Mare se constată o poluare majoră a aerului datorită lipsei în zona str. Ștefan cel și Sfânt nu lungul văii, pe MR bune circulații a curenților de aer, în special în jiselor de poluare, dar și a unei i | Uirecția nord-sud.

Pagina 42

299 2173. Ape Ape de suprafață Teritoriul municipiului Pașcani se află în bazinul hidrografic al râului Siret Alimentarea cu apă a râurilor provine în principal din precipitații (variații mari de debite). În bazinul hidrografic al Siretului, inundațiile erau fenomene obișnuite, acest lucru impunând rări de regularizări, îndiguiri, apărări de maluri. Pentru apărarea împotriva inundațiilor a municipiului Pașcani au fost realizate acumulări permanente și nepermanente și amenajarea ursurilor de apă pe o lungime de 40 km. Apele uzate ce ajung în apele de suprafața trebuie epurate chimic, mecanic, biologic. Această cerință este îndeplinită nesatisfăcător, existând numeroase localități mici, pe cursul apelor, care nu jispun de stații de epurare sau cu o epurare insuficienta datorita uzurii morale și fizice a instalațiilor. Alimentarea cu apă Dezvoltarea orașuhii Pașcani a necesitat în permanență cantități sporite de apă potabilă și ndustrială, acestea fiind mărite în etape succesive. Orașul este alimentat din: - sursa Timișești (cu debit variabil, cu reducere de 40 % își anii cu precipitații reduse); cu apă a orașului se face prin pompare de la Stația „nana și gravitațional de la „Alimentare Din punct de vedere aj stării de uzura a de distribuție, aceasta este relativ bună rețelelor entru conductele magistrale, un grad mai avansat de uzură prezentând rețelele de serviciu. Evacuarea apelor uzate. În municipiul Pașcani canalizarea apelor uzate, menajere și pluviale se face în sistem unitar, iu posibilități de deversare în râul Siret, după epurarea prealabilă în stația de epurare (treapta iecanica și biologica - 30001). Stația de epurare nu satisface debitul de ape (4100 Us), motiv pentru care descărcarea în Râul irei nu se face în conformitate cu normativele în vigoare. Rețeaua de canalizare realizată în sistem unitar (menajer + pluvial) acoperă în majoritate eritoriul orașului inclusiv zona studiata. 2.7.4, Sol Vegetația naturală: solurile reprezintă substratul pentru dezvoltarea unei vegetații naturale iipecifice: pădurea și silvostepa. Dezvoltarea economico-sociala a orașului Pașcani a condus la locuirea vegetației naturale ca și pășunile naturale, arealele împădurite s-au redus foarte mult, strându-se mai ales culmile de deal, pe versanții și crestele cu expoziție nordică și nord- pe tică, Defrișările cu avut drepi consecință modificarea esențială a peisajului și a folosinței terenului, eritoriul prezentându-se ca unul sterp, cu ușoare "pâlcuri" de iarba și buruieni. Defrișarea totală a critoriului prezintă riscul alunecărilor de teren. Degradarea calității solurilor. Suese de poluare: principalele surse de poluare care contribuie la degradarea solurilor sunt: - marile platforme industriale: - transportul rutier și feraviur; - gestiunea necorespunzătoare a deșeurilor. Teritoriul zonei studiate situate este foarte pețin afectat de poluare, în special datorită froficului rutier ușor pe șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt , iar lipsa altor agenți poluanți în zonă, nu iichimbă calitatea aerului semnificativ Traficul rutier din zena studiată nu afectează calitatea solului Prin emisiile de la autovehicule. Gestiunea deșeurilor: principalele tipuri de deșeuri rezultate din zonă suni:

Pagina 43

- deșeurile menajere; - deșeurile stradale; -deșeurile asimilabile cu deșeurile menajere rezultate de la unitățile comerciale, de vățămâni, alimentație publica, gospodărie comunala, etc. Depozitarea deșeurilor se face pe halda orășenească. Colectarea deșeurilor de la asociațiile e locatari și agenții economici se face în containere, fără sortarea prealabilă (insuficiente ca umăr și în general depozitate și coiectate necorespunzărur). Camerele de precolectare a deșeurilor, exisienie în subsolul blocurilor, parțial la parter, |. , în de ubandonare. fiind funcționabile (subsoluri înundabile) suni curs Colectarea deșeurilor stradale se face tot de către Consiliul Local Municipal Pașcani prin irganele abilitate, în cea mai mare parte manual. Salubrizarea arterelor principale (inaturare și vopire) se face zilnic în perioada verii, iar a celor secundare cei puțin o data pe săptămână. 2.75. Nivelul fonie: principalele surse de zgomot în teritoriul studiat sunt: traficul rutier la + i velul șoselei Ștefan cel Mare și Sfânt, populația și parțial traficul feroviar. Cercetările sociologilor au arătat ca efectul zgomotului asupra omului depinde de perioada în He acesta acționează: zi (orefe 7....19), seara (19.22), noaptea (22.7). Conform literaturii de pecialiate zonele populate ar trebui sa înregistreze un nivel de zgomol 80 dB. Pe teritoriul aferent PUZ-ului există poluare sonoră. 2.7.6. Analiza geo-morfo-hidrologica: la nivelul ovașului conduce la următoarele concluzii: lin acest punct de vedere geografic zona municipiului Pașcani se încadrează în partea de sud a : fbodișului Sucevei, ocupând de în vest la esi părți din următoarele subunități ale acestuia: Podișul ănicenilor, Culoarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologie, critoriul se desfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale ii versanți. Altitudinea minima a mainicipiului se afla la 217 în partea de norv-vest (zona Studiala se iuează intre cotele 241-242), ia cea maxima la 246.5 m zona aerodrom. i! -din punci de vedere geomorfologie municipiul Pașcani se încadrează astfel: - regiunea: Podișul Sucevei: - subregiunea!: Podișul Fălticenilor; - unitatea: Podișul Dealul Mare; - subunitatea! Culoarul Siretului. - din de vedere geologic zona municipiului Pașcani face parte din "Piatforma punt loldoveneasca " și este situata depozitele cuverturi neogen-cuaternar ale acesteia. Cuvertura pe Hceasta prezintă la partea superioara roci sarmațiene și cuaternar. Hidrogeologia apelor freatice: structura geologica a rocilor cuaternar din zona studiata este feierminanta pentru circulația apelor freatice. În condițiile naturale, zona de aerație a straturilor acvifere din depozitele aluvial-oluviale de | asa (zona cuprinsă între suprafața terenului și nivelul ptezometric), atinge cele mui mari grosimi i! partea înaltă dealurilor. În centrul orașului, acoperi! aproape în totalitate cu clădiri și asfalt, țivelul hidrostatic este la 3.0..6.0 m sub suprafața terenului. Spre marginea teraselor, în sectoarele e emergență a stratului aevifer adâncimea apei subierane se reduce. Geotehnica: având în vedere natura terenului din zona de amplasare a viitoarei construcții, u efectuat caleule privind verificarea stabilității. Din de vedere geotehnic amplasameni se semnalează atât prezența formațiunilor de : punct pe (sta cuaternar cat și a celor de vârsia sarmațian astfel: Sarmațianul, fundamentul zonei, este reprezentai prin argila marnoasa vânata - cenușie „” L'ezință la adâncimi de 12....14 m de la nivelul terenului natural;

Pagina 44

| cuaternarul, formațiunea acoperiioare, este ativătuiia dintr-o succesiune de Straturi, ecua - subterană găsește cononata în straturile de praf argilos, la adâncimi de 5-6 m de la Apă se terenului. . Felul 28. Opțiuni ale administrației tocale și ale poputattiei - locală Consiliul Local al Muiciptului și prin Primăria Municipiului are în Administrația prin de locala permanenta dezvolare Isculității din toate punctele de vedere, irogramul guvernare a obiectiv nivelul de trai. În acest contexi se înscrie și rezolvarea rincipalul fiind creșterea fcesarului de spatii de birouri și producț

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.