Hotărâre a Consiliului Local
Hcl 62-68
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,7 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 62 din 18.04.2007, „Hcl 62-68”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/308AC2F099EFC75DC22586010028BCAD/$FILE/HCL-62-68.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/34296-hcl-62-68, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
JUDETUL IAȘI
“NICIPIUL PAȘCANI
ONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE
Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul | ași;
Având în vedere Referatul nr. 5343 din 18.04.2007, întocmit de
setarul unității administrativ-teritoriale;
Având în vedere Sentința civilă nr. 848 pronunțată în ședința
publică
“Sin 13.04.2007, prin care s-a dispus validarea domnului Cojocaru Constantin în funcția de
onsilier local din partea Partidului Social Democrat — Organizația
L privire Ș Municipală Pașcani;
În baza prevederilor art. 30 din Legea
tru func! nr. 215/2001, privind
inistrația publică locală, republicată;
În temeiul art.45 din Legea nr.2 15/2001,
acant , ial
at pe Lis
HOTĂRĂȘTE:
ul candidii
valida iii
functia 4 Art.] Se ia de
act validarea în funcția“ de consilier local în cadrul
GI onsiliului Local al municipiului Pașcani a domnului COJOCARU
286/200 CONSTANTIN;
Art. 2 Serviciul administrație publică locală va comunica în
copie
Atezenta hotărâre:
* Instituției Prefectului județului Iași;
e Primarului municipiului Pașcani;
[) e Compartimentului resurse umane;
j e Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate; |
sediul * Domnului COJOCARU CONSTANTIN
u ii
STANTIIN Contrasemnează
SECRETAR,
MIRCEA AUZAN
II
ca
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
UNICIPIUL PAȘCANI
ONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE
Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași;
5483 din 23.04.2007, întocmit de
Având în vedere Referatul nr.
cretarul unității administrativ-teritoriale;
vedere Sentința civilă nr. 944, pronunțată în ședința publică
Având în de
validarea domnutui Simion Constantin în funcția
n 20.04.2007, prin care s-a dispus
| Partidului Social Democrat — Organizația Municipală Pașcani;
onsilier local din partea privind
În art. 30 din Legea nr. 215/2001,
baza prevederilor
jministrația publică locală, republicată;
în temeiul art.45 din Legea nr.215/2091,
HOTĂRĂȘTE:
în funcția de consilier local în cadrul
Art.l Se ia act de validarea
Pașcani a domnului SIMION CONSTANTIN;
“Ponsiliului Local al municipiului în copie
Serviciul administrație publică locală va comunica
Art. 2
prezenta hotărâre:
e Instituției Prefectului județului Iași,
* Primarului municipiului Pașcani,
. Compartimentului resurse umane;
. Serviciului Buget, Financiar, Contabilitate;
. Domnului SIMION CONSTANTIN.
SEDĂNTĂ Contrasemnează
PREȘEDINTE DE,
5 SHCRETAR ,
Consilier, RĂUȚ PĂNUI ȘI
MIRCEA ZUZA
Pagina 3
IPIUL PAȘCANI
HOTĂRÂRE
privind aprobarea STATUTULUI MUNICIPIULUI PASCANI, județul Iași
Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași,
Având în vedere Nota de fundamentare a Primarului municipiului
[ini prin care se propune aprobarea Statutului municipiului Pașcani;
În conformitate cu prevederile Legii nr.96/2003 pentru aprobarea
„nr.593/2002 privind Statutul cadru al unităților administrativ teritoriale,
În temeiul prevederitor art.36, alin (3), lit.a), din Legea nr. 215/2001,
iuind administrația publică locală, republicată;
În temeiul art.45 din Legea nr.215/2001,
HOTĂRĂȘTE:
Art.] Se aprobă STATUTUL MUNICIPIULUI PAȘCANI, conform
ici | 1, din
parte integrantă prezenta hotărâre;
Art. _2 STATUTUL MUNICIPIULUI Pașcani va fi modificat și
pletat anual, în funcție de elementele care intervin în dezvoltarea economică și socială
Icipiului Pașcani;
Art. 3 Serviciul administrație publică Jocală va comunica în copie
is enta hotărâre:
+ Instituției Prefectului județului Iași;
e Primarului municipiului Pașcani;
+ Înstituțiilor publice din municipiul Pașcani,
Pagina 4
e Mass-media
REȘEDINTE DE Centtasemnează
ȘEDINȚĂ,
pa N SEGRETAR,
MIRCEA ZUZA
Pagina 5
Statutul municipiului Pașcani
Anexa 1 :
La H.C.L. nr. 64/27.04.2007 N
|
"|
|
|| !
STATUTUL
|
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Pagina 6
Statutul municipiului Pașcani
„1 DATE GEOGRAFICE... nenea nenea aaa anaaaneaeaenaeaaeaea aaeeeaaaaneraaeaea
! Așezare geografică
2 Suprafața .................
aAAOAOUNULPPP-E
GAP. 3 POPULAȚIA MUNICIPIULUI... temeau
AP.4 AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE........ ODO
1 Domeniul public și domeniul! privat al municipiului Pașcani... nenea nenea eee 13
5.2 Planul Urbanistic General al municipiului Pașcani maneaua mau 14
P. 6 BUGETUL MUNICIPIULUI PAȘCANI... nenea ana neneanen aaaeaae
7.2 Telecomunicații & IT... maneaua enaaeaoaara ozana
7.3 Agricultura... nenea emana cane aaeaeeene neuen pene anna 25
“7.4 Silvicultura...
7.5 Serviciile ...
7.6 Comerțul...
7.7 Transport ......
7.8 Infrastructura
7.9 TUriSM „numai nenea neant
AP.8 poreensaea 5
COOPERARE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ.INTEGRARE EUROPEANĂ..........
8.1 Cooperarea internă... aaa aaa „30
eee
8.2 Cooperarea internațională...
ceeeeeenrenererrerene
AP. 9 ASIGURAREA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE...........
AP, 10 p
OCROTIREA SĂNĂTAȚII ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ.
10.1 Ocrotirea sănătății
10.2 Serviciul Comunitar de Asistență Socială, Protecție Socială și Autoritate Tutelara..... 34
10.3 Centre de plasament... 37
ananas
ap. 11 SERVICII PUBLICE COMUNITARE dneneteannecanaae cana „38
11.1 Direcția Apă — Canal
11.2 Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă. „39
11.3 Serviciul de Gospodărie Comunală nenea eneaeeoaae nea an Ev]
...........unenecee neaanennananennanenaanenenen
11.4 Poliția Comunitară „n.a 4
AP. 12 CULTURA ȘI ARTA................. „44
AP. 13 ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI SPORTUL... „45
13.1 Învățământul 45
nana . pacenaaaeaaeaaaeaaaaaaneaaeaaeate naneea
Pagina 7
Statutul municipiului Pașcani
2 Sportul aaa aan aaa aere tacea aaa ana aa anenaneeaeeneaea cere neoane tanara
p. 14 TITLURI ONORIFICE..........
15 INSTITUȚII ALE STATULUI. ana
16.1 Justiție... reno en emana aaa nano mana
16.2 Direcții deconcentrate ...........mmnnnnenenereeenrnnecne anna vennenaaeearen nenea ana eeaeenenanenananaaa
16 CONSULTAREA CETĂȚENILOR ..........
AP.
Fp 17 ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI PAȘCANI rare
(AP. 18 PARTIDE POLITICE, SINDICATE ȘI ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE
Pagina 8
Statutul municipiului Pașcani
CAP. 1 DATE GEOGRAFICE
Municipiul Pașcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului,
stul județului Iași, ia intersecția paralelor 47“15' latitudine nordică, cu meridianul de
' longitudine estică. La sud se mărginește cu comunele Miroslovești și Stolniceni-
la est cu Ruginoasa și Todirești la nord cu Vânători și Lespezi, iar la vest cu Valea
scu, ,
ă,
de jos a orașului, la 208 m altitudine față de nivelul mării, sunt localitățile suburbane
partea
Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localități
hca
burbane Gâștești, Boșteni și Sodomeni.
Municipiul Pașcani are o suprafață de 75,49 km2,
Municipiul Pașcani se află situat la o distanță medie de aproximativ 550 km
3 de capitala României — București.
Toponimul Pașcani provine de la numele boierului Oană Pașcă, stăpânul acestor
uri în secolui al XV-lea.
Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului
ii leldovei, Alexandru al Il-iea.
Suprafața
Suprafața municipiului Pașcani este de 75,42 kmp.
3 Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Pașcani este situat în partea de sud a Podișului
cevei, ocupând de la vest la est următoarele subunități ale acestuia: Podișul Fălticenilor,
loarul Siretului și Podișul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se
sfășoară în principal în lunca și pe terasele râului Siret, dar și pe platouri sculpturale și
rsanți.
Teritoriul municipiului Pașcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei
: unități:
Podișul Fălticenilor, cunoscut și sub numele de Podișui Moca, se caracterizează prin
ezența unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m,
itudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul și 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se
ntinuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m.
Culoarul Siretului se suprapune luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o
Prafață plană, largă de 3,5 - 4,3 km și cu altitudine de 205 - 215 m.
Podișul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea șeii Ruginoasa - un ansamblu
dealuri largi și platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini
de 225 - 355 Trecerea lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de
m. spre
Blăgești și mai domol la sud de acesta.
Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafețe plane, cu lățime de 4,3 km în nord
3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m și pantă longitudinală de cca 1% .
4
Pagina 9
Statutul municipiului Pașcani
Teritoriul municipiului Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental
destui de moderată specific dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m și poate fi
E uanță
Ș cterizat prin datele meteorologice înregistrate la stația Pașcani.
aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4 *C, cu un maxim mediu
Temperatura
de 20,1*C și un minim mediu în ianuarie de - 2,7*C. În cursul anului creșterile
na iulie
cele mai pronunțate se înregistrează între martie - aprilie (6,7*C) și aprilie - mai
lunare
iar descreșterile cele mai mari între octombrie - noiembrie (6,4*C) și septembrie -
C),
“tombrie (5,0*C).
Precipitațiile atmosferice - suni moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0 mm.
este neuniform, cele mai mari cantități medii lunare înregistrându-se în luna
egimul ploilor
mm), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm). Aportul principal la volumul
(91,6
multianual îl au precipitațiile din perioada caldă a anului (70%), comparații cu cele din
iu
estrul rece, apreciabi! mai reduse (30%).
Pe anotimpuri, cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează vara (42% din
i... urmează (26%), toamna (21%) și iama (11%).
falul anual), după care primăvara
Vânturile care activează în zona Pașcani sunt determinate atât de circulația generală a
cât și de condițiile reliefului local, fiind mult infiuențate de prezența văii Siretului
mosferei,
șre funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
:5 Hidrografia
Aria municipiului Pașcani este bogată atâi în ape de suprafață cât și în ape subterane.
tincipala apă care drenează teritoriu! localității de la nord la sud prin partea de est a așezării
ste Siretul, acesta primind o serie de afluenți al căror debit variabi! nu seacă niciodată.
pele de suprafață
Siretul, la o altitudine de 209 m față de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu
jrecția N-S, cu un grad înalt de meandrare și o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul
ariază în funcție de factorii climatici.
Pe partea dreaptă Siretul primește ca afluenți pâraiele:
lermolia, care izvorăște din pădurea Valea-Seacă, străbate partea de nord a
unicipiului și se varsă în dreapta Siretului, lângă baraj.
Arini, din Dealul Arinilor din suburbia Giștești, străbate municipiul pe la sud
izvorăște
e Complexul zootehnic, fiind barat înainte de a traversa șoseaua care vine dinspre Lespezi,
poi se îndreaptă spre Siret.
Gâștești (Humei), izvorăște din vatra localității respective, străbate cartierul Fântânele
e la vest la est și se îndreaptă spre Siret. Înainte de a intra pe teritoriul intravilanului,
rimește ac afluent pe partea dreaptă, Pârâul Vechi.
(Hăsnășeni), care izvorăște din pădure; străbate partea de sud a
__Sodomeni
municipiului, după care se varsă în Siret, lângă triaj.
Pe Siretul primește ca afluenți pâraiele: Gura Bâdiliței, în amonte de
partea stângă
Unca Pașcani și Hărmăneasca, în aval de Blăgești.
5
Pagina 10
Il
Statutul municipiului Pașcani
Lacuri naturale nu sunt pe raza municipiului, în schimb sunt amenajate heleștee, iazuri |
acuri de baraj. i
i
Vegetația
Vegetatia este caracieristică zonelor de podiș; în locurile în care pădurea a fost
trusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul îi
nicipiului. Domină: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai Ni
usă paltinul, arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic. Arbuștii mai TI
spândiți sunt: alunul, vornicelui, dârmozul, cornul și socul. în locurile mlăștinoase crește
ce pura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei. Flora decorativă, variată,
include: salvii, petunii, begonii, micșunele, regina nopții, ialeaua, bujorul, mușcate, trandafiri
Fauna *
Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur: veverița, căprioara și
La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul,
jopândăul, șoareci. Dintre păsări: vrabia, sturzul, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic,
inteza, pupăza, graurul, uliul, bufnița. Reptilele sunt reprezentate de șarpele de pădure,
ușterul și altele. În bălție din Lunca Siretului se găsesc: rața sălbatică, gâsca sălbatică,
șia, bâtlanul și numeroși batracieni.
i,
:8 Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariția unor bogății de mare valoare
conomică. O răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, exploatate local,
ără o utilizare industrială. La fel gresiile și calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare și
ietrișurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și
eniru întreținerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan
“local, La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parțial în scopuri
erapeutice.
CAP. 2 DATE ISTORICE
Documentele cele mai vechi al Pașcanilor încep șirul mențiunilor acestei localități la
9587-1588: un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7095, emis de Nicoară șoltuzul și cei
|
2 pârgari ai orașului Baia, privește vânzarea unui loc „intre movile și între Siretul Vechi și |
“Siretul Nou”, unde se putea face moară și pod (peste Siret, evidenț); între cei nouă martori
“Prezenți la această vânzare făcută în fața autorităților orășenești din Baia, se află și „Toader
In Pășcani și Andreica de acolo și lonașco de acolo și Lazor de acolo”. Actul citat conține, |
«astfel, nu numai cea mai veche atestare a numelui Pașcanilor, dar și numele celor mai vechi |
âșcăneni.
Numele Pașcaniului indică pe strămoșul întemeietor al așezării, „descălecătorul”
Satului și primul său stăpân, eroul eponim, căci Pașcani nu înseamnă altceva decât urmașii
Pagina 11
Statutul municipiului Pașcani
unui cu alte cuvinte, locul stăpânit (satul întemeiat) cândva de un
nepoții) Pașco,
E ochi Pașco, și anume Oană Pașco,
în șir după întemeierea așezării, stăpânirea a. curs nestânjenit, în generațiile
Decenii
Cândva, în prima sau a doua generație de stăpâni, s-au delimitat două
esive de urmași.
satului de sus și partea de jos), ceea ce înseamnă că au existat, la un
țăți ale (parte
împărțit moștenirea părintească. Aceste două jumătăți sunt
ment dat, doi frați care și-au
We cu stăpânii lor, în primele decenii al veacului al XVIl-lea, când
tionate în documente,
ile stăpâniri s-au tulburat și apoi s-au schimbat cu totul.
lui Vasile Lupu în domnia Moldovei, s-a inaugurat o vreme de
.“_ Odată cu așezarea
i. sfetnicii cei mai de frunte ai noului domn a fost lordache
ste și de rânduială. Unul din
numit vistiernic. La data de 31 martie 1637, lordache Cantacuzino
acuzino mare
danie Pașcanilor, iar actul solemn, pe pergament a fost emis în vara
inește ca moșia
P
celuiași an.
avut Pașcanii în veacurile medievale, Canțacuzinii au fost, fără
Din câți stăpâni au
însemnat cei mai mult pentru istoria locurilor și care și-au legat cel mai
toială, cei care au a
de aceste locuri. Urmaș al unor împărați bizantini, reprezentant al unei familii
s numele
vie, prin toate faptele saie, străiucitoarea amintire a Bizanțului - fără ostentație,
menținea
i! e ascundă bicefal figurează în toate pecețile lor, pe cărți, pe broderii,
și fără să se (vulturul
lor funerare) — Iordache Cantacuzino este, el însuși, o pagină din
iserici și pe lespezile
Moldovei în veacul XVII. Deși a fost unul dintre cei mai Bogați moldoveni ai vremii, deși
ia
de prestigiu uriaș în ambele principate și, prin numeroasele sale înrudiri,
bucura un
de o autoritate fără egal, n-a râvnit dornnia, mulțumindu-se să slujească cu credință
unea
în din cele mai grele și cu primejdii care i-au amenințat viața. De
domnii țării împrejurări
de la care atunci se ridicau, împreună cu biserica, ÎN
emenea, în curțile boierului Pașcani,
dată, și pașii cronicarului Miron Costin, nepot al lui lordache
664, s-au perindat, nu o
ei însuși „Eram pururea în casă eu la Iordache vistiernicul...”
antacuzino, după cum spunea:
moartea lui lordache Cantacuzino (1664/1665), a rămas stăpână la Pașcani
După
Alexandra. De numele ei se leagă amintirea celuilalt mare cronicar moldovean, lon
oția sa,
sculce, cărui mama Catrina, era chiar fiica lui lordache Cantacuzino. Cercetătorii vieții și
a
lui lon Neculce la concluzia că rolui preponderent în formarea scriitorului l-a
perei au ajuns
vut bunica Alexandra Cantacuzino; etapa aceasta a vieții cronicarului și omului
sa maternă,
olitic care a fost lon Neculce e strâns legată de istoria Pașcanilor.
Stăpânirea Cantacuzinilor la Pașcani a durat mai bine de un secol, prin patru generații
le familii, din care o ramură înseranată a continuat să se numească — și după ce n-a
acestei
ai acel în zilele noastre — Cantacuzino-Pașcanu: unul dintre ei, marele
stăpânit sat, până
gofăt Dimitrie (1789-1862), este ctitorul spitalului ieșean care i-a
Cantacuzino-Pașcanu
urtat, o vreme numele.
în anului când s-a făcut un recensământ cerut de trupele rusești de
vara 1774,
încă în stăpânirea Cantacuzinilor; șase ani mai târziu, curtea de acolo
cupație, Pașcanii erau
apreciată „minunată” prin poziția ei deosebită — aparținea boierului Iordache Balș;
ca
transferul făcut căsătorie. În 1812 Balș a plecat în Rusia, moșia a fost
robabil s-a prin
de Dimitrachi și Panaitachi Moruzi, iar mai apoi cumpărată de
tăpânită o perioadă frații
istiernicul lordache Rosseti-Roznovanu (1764-1858). În cete din urmă, moșia Pașcani a
evenit, prin cumpărare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz (1 808-1892).
____O statistică din 1859 pune în evidență „copilăria” târgului, care ființa ca așezare
ăruntă satul omonim: acesta din urmă număra 5500 de locuitori, în vreme ce
pe lângă
7
Pagina 12
Statutul municipiului Pașcani
numai 91 de locuitori, din care 86 erau evrei, trei alți supuși străini și
ului i se consemnau
PE | oameni liberi de dări. Trei decenii mai târziu, târgușorul avea 782 de locuitori,
i doi
e. vechiul sat. Ceea ce a constituit însă „motoru!” principal la dezvoltării
bind treptat
cale urbanizării a fost drumul de fier: dezvoltarea rețelei de cale ferată a atins ,
sanilor pe
această zonă; Roman — Suceava, s-au construit mai multe stații,
869-1871, pe tronsonul
îi Pentru aceasta din urmă, cu tot ce însemna ea (depou,
care și cea de la Pașcani.
[Nl/a
ere, eic.), terenul a fost dăruit de N. Rosseti-Roznoveanu.
PI. moment în care a fost implicat și Pașcaniul a fost reprezentat de
Următorul important
1907". La Pașcani se constituise un adevărat comandament pentru reprimarea
ji mentul
țărănești, condus de prefectul și procurorul tribunalului județului Suceava; aceștia
[i scărilor
dipozție importante forțe militare și au întreprins ample măsuri de înăbușire a
Ficau la
i din și zona învecinată. S-a procedat la împrăștierea grupurilor de
cărilor Pașcani
i lestatari, arestarea și torturarea celor considerați vinovați.
Lucrătorii de !a atelierele CFR Pașcani s-au solidarizat cu acțiunile țăranilor, protestând
măsurilor de reprimare violentă și condamnând pe cei ce se aflau în fruntea țării.
ipotriva
culminant l-a constituit acțiunea din gara Pașcani, de eliberare a țăranilor arestați la
ctul
închiși într-un de marfă al unui tren ce trebuia să-i ducă la Fălticeni.
uginoasa și vagon
În cadrul Primului Război Mondial (1916-1919), militarii pășcăneni incluși în cadrul
rselor unități au participat la toate marile campanii. Documentele de arhivă și presa vremii
faptele de arme săvârșite de unitățile militare în care au luptat militari din zona
ienționează
Nu puțini au fost pășcănenii care au murit în cursul luptelor sau ca urmare a
așcani.
cestora, Plăcile de monumentele închinate eroilor, aflate de regulă pe lângă biserici,
pe
onsemnează numele lor. Acestora li se adaugă și cei care au fost dați dispăruți.
Al doilea Război Mondial a pricinuit Pașcanilor și zonei cele mai mari distrugeri din
lui istorie. în anul 1944, în cadrul ofensivei sovietice pe teritoriul român la 20 august -
treaga
bătălia de la frontului român și trecerea Siretului de armata lui Malinovschi au
Iași”, ruperea
la lupte în zona Pașcaniului. Orașul a fost distrus în întregime, urmele luptelor s-au
us
ăstrat zeci de ani, unele vizibile până astăzi.
CAP. 3 POPULAȚIA MUNICIPIULUI
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică în anul 2006,
opulația stabilă a municipiului Pașcani a fost de 43.828 locuitori.
Densitatea populației este de 581 locuitori/kmp.
populației sexe: 50,67 % de sex feminin, iar 49,33 % de sex
Distribuția pe
asculin.
Distribuția populației după etnie pe localități și pe sexe ia recensământul populației și
locuințelor din 18 martie 2002 era următoarea:
LOCALI- ETRIE
TATE | | Romă | Ma- Rr Ser Tera Turcă | Eve. | Rusă | Croală | lallană | Moldo- | Altă
SEX TOTAL mană nesnă tască (Lipo- ve einie
nă ghiară manes | veni) nească
YI UNICIPIUL | Ambele |
42057 13 438 E] 3 5 2 49 1 1 i 3
PAȘCANI sexe 4155 1 29 1 - - 2
Masculin | 20618 20344 3 227 EI - 4
2țist 3 212 E E] E] Ei 20 Bi ] 1 1
Feminin | 24439
Pagina 13
Statutul municipiului Pașcani
Numărul șomerilor în ultimul an a scăzut de la 2422 în anul 2005 la 1550 în anul
Această scădere s-a datorat, în special, aplicării măsurilor active privind stimularea pe
a angajatorilor prin subvenționarea locurilor de muncă ocupate de șomeri, iar pe
E parte
i parte acordarea de prime de angajare, de instalare, etc. angajaților.
„tă
Acestea au fost posibile numai prin promovarea măsurilor de prevenire a șomajului,
e care:
- informare și consiliere profesională
- medierea muncii
- formare profesională
- consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente
în felul acesta au sporit șansele de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de
care au beneficiat de un număr însemnat de servicii, specializate acordate în mod
incă
it șomerilor, indiferent de vârstă, sex, etnie, etc.
CAP.4 AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
CUTIVUL. PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI PAȘCANI
PRIMAR — RĂȚOI NECULAI - PSD
VICEPRIMAR — PANTAZI DUMITRU - PSD
SECRETAR — ZUZAN MIRCEA
4 Primarul municipiului Pașcani și aparatul său de specialitate
La data de 5 iunie 1995, în conformitate cu prevederile Legii nr. 11 din 18 ianuarie
+ devine cel de-a doilea
995, privind declararea ca municipii a unor orașe, orașul Pașcani
unicipiu al județului iași. .
Potrivit Anexei Ii, pct.4.3 din Legea nr.351/2001 — privind aprobarea Planului
e amenajare a teritoriului național — Secțiunea a IV-a — Rețeaua de localități, municipiul
j.hașcani este unitate administrativ teritorială de rangul Ii.
Prin funcțiile și rolui dobândit în teritoriu, municipiul Pașcani reprezintă un sistem
dețean de sprijin, fiind centrul urban, pol de echilibru în dezvoltarea zonelor din partea de
est a județului.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală sunt
prezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă și de Primar, ca autoritate
Xecutivă, acestea rezolvând treburile publice în condițiile legii.
Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale și reprezintă
| alte publice, cu persoanele fizice sau juridice
unicipiul Pașcani în relațiile cu autorități
mâne sau străine, precum și în justiție.
Primarul îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege sau încredințate de Consiliul Local.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, primarul este ajutat de viceprimar, secretar și de
Paratul de specialitate al primarului.
„Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de
pecialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită
9
Pagina 14
Statutul municipiului Pașcani
a municipiului Pașcani, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile
& arului, soluționând problemele curente ale colectivități locale. Sediul Primăriei
WE icipiului Pașcani este în strada Ștefan cel Mare, nr. 7.
ph Viceprimarul Municipiului Pașcani este ales de către Consiliul Local din rândul
prilor săi, pe o durată egală cu cea a mandatului Consiliului. El este subordonat
marului, este înlocuitorul de drept al acestuia și primul colaborator pentru realizarea
ivelor și sarcinilor administrației publice locale.
Atribuțiiie viceprimarului sunt cele delegate de către Primar, în condițiile legii.
Secretarul Municipiului Pașcani este funcționar public de conducere, cu studii
perioare juridice sau administrative, numit în această funcție de către prefect, în condițiile
Secretarul unității administrativ-teritoriale se bucură de stabilitate în funcție și nu poate
embru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și
imul disciplinar ale secretarului unității administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu
vederile legislației privind funcția publică și funcționarii publici.
Secretarul verifică și asigură respectarea legalității de către organele administrației
| iblice locale, îndeplinind atribuțiile prevăzute de art.142949 din Legea administrației publice
ale nr. 215/2001, modificată și completată, alte atribuții prevăzute de legi sau de alte acte
imative, sau încredințate de către Consiliul Local ori de Primar.
Aparatul de specialitate a! Primarului municipiului Pașcani este constituit din
““mponente funcționale structurate în servicii, birouri și compartimente, a căror conducere
e asigurată de către primar, viceprimar și secretarul municipiului, potrivit organigramei
-probate de consiliul iocai, și anume: Serviciul administrație publică, control comercial, situații
urgență, Serviciul comunitar de asistență socială, protecție socială și autoritate tutelară,
rviciul agricol, fond funciar, cadastru, registru agricol și protecția plantelor, Serviciul
anism, amenajarea teritoriului, disciplină în construcții, Serviciul finanțe publice locale,
"viciul buget, financiar, contabilitate, Compartiment relații cu publicul, societatea civilă și
diențe, Compartiment integrare europeană, dezvoltare regională și managementul
Vroiectelor, Compartiment sport, cultură, culte, Compartiment resurse umane, Compartiment
en de prevenire și protecție a muncii, Compartiment audit public intern, Compartiment
otecția mediului, Compartiment îndrumare asociații proprietari, Unitatea municipală de
nitorizare a serviciilor publice Compartiment tehnic și investiții, Compartiment patrimoniu și
contracte, Compartiment achiziții publice și contracte, Compartiment administrativ, deservire,
Compartiment informatizare, Compartiment juridic și contencios, Ghișeu unic și consiliere.
Primăria municipiului Pașcani coordonează direct activitatea a 11 servicii publice de
Specialitate ale Consiliului Local al municipiului Pașcani, fără personalitate juridică:
Gospodăria Comunală , Biblioteca municipală Pașcani, Muzeul municipal Pașcani, Protecția
Plantelor, P.S.I., Asistență personală persoane cu dizabilități, Poliție Comunitară, Serviciul
Public comunitar de evidența a persoanei, Creșa Nr.1 Pașcani, Administrația Piețelor, Cantina
de Ajutor Social Pașcani.
10
Pagina 15
Statutul municipiului Pașcani
Consiliul Local al municipiului Pașcani
A
Consiliul Local ai Municipiului Pașcani are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în
problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența
ăi
; autorități publice, locale sau centrale.
PT
Consiliul Local este alcătuit din 19 de membri, aleși prin vot universal, egal, direct, secret
exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației
Piper
i blice locale.
î.. Având în vedere specificul local și nevoile activității sale, Consiliu! Local al
icipiului Pașcani a organizat următoarele comisii pe domenii de specialitate:
Comisia 1 — de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanțe, administrarea
meniului public si privat, servicii publice, comerț și privatizare, programe europene;
Comisia 2 — de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice,
ecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice, programe europene;
Comisia 3 — pentru activități științifice, învățământ, sănătate, cultură, protecția civilă,
sportive, tineret, de agrement și turistice, programe europene;
Comisia 4 — pentru administrație publică locală, juridică, apărarea ordinii publice,
ectarea drepturilor și libertăților cetățenii or, integrare europeană, programe europene;
Sediul Consiliului Locai ai Municipiului Pașcani se află pe strada Ștefan Cel Mare, nr.7,
âr întrunirile în plen se desfășoară în Sala de Ședințe a Consiliuiui Local.
| Consiliul Loca! fost constituit iocale 6 iunie
a în urma alegeritor desfășurate în 2004,
d a rezultat următoarea structură politică:
P.S.D. — 10 membri
P.N.L. — 1 membru
P.D.-— 2membri
P.R.M. — 6 membri.
Ulterior, configurația politică a Consiliului Local al municipiului Pașcani s-a
odificat, astfel încât în prezent ea arată astfel:
P.S.D. — 10 membri
P.N.L. — 2 membri
P.D.- 6membiri
P.R.M.— 1 membru.
Nominai, configurația politică a Consiliului Local al Municipiului Pașcani se
rezenta la data de 6 iunie 2004 astfel:
ONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAȘCANI ALES ÎN IUNIE 2004
1. BURȚILĂ TOADER P.S.D.
2. BUCOVANU IRINA P.R.M.
3. BUDĂI CRISTINA P.R.M.
4. CENTEA LILIANA P.S.D.
il
Pagina 16
Statutul municipiului Pașcani
CONSTANTINESCU FLORIN P.S.D.
DASCALU PETRU P.N.L.
DOROAGĂ CORNELIU P.R.M.
DUMEA ERONIM EDUARD P.S.D.
„IONIȚĂ IOAN PD.
0, MORARU CONSTANTIN IULIAN P.S.D.
1, NEDELCU GABRIELA P.S.D.
DERMIDIE P.D. i
2, NIȚĂ
3. PLEȘCA VASILE P.S.D. i
|
4. RĂUȚ DÂNUȚ P.R.M.
5. RUSU LEONARD P.RM. i
SÎRBU P.S.D. |
6. DANIEL
7. TABARCEA LAURA P.R.M. Ii
8. TOMA VIOREL P.S.D. Ii
9. ZANET GICĂ P.S.D. Îi
Ii |
ezent, configurația Consiliului Local Pașcani arată astfel: Hi
AGACHE NINA P.N.L. i,
|
APOSTOL NICOLAE P.S.D.
P.D. |
BUDĂI CRISTINA
CENTEA LILIANA P.N.L.
CONSTANTINESCU FLORIN P.S.D.
DOROAGĂ CORNELIU P.D.
DUMEA ERONIM EDUARD P.S.D.
DUMITRIU IRINA P.S.D.
IONIȚĂ IOAN P.D.
PLEȘCA VASILE P.S.D.
RĂUȚ DĂNUȚ P.R.M. ||
.. RUSU LEONĂRD P.D.
113. SANDU GEORGETA P.D. |
14. SÎRBU DANIEL P.S.D. |
15. SOFIAN DORINA P.S.D. |
16. TABARCEA LAURA P.D. i
17. TOMA VIOREL P.S.D. i
18. P.S.D. |
19, P.S.D.
Două locuri de consilier local sunt vacante în prezent, ca urmare a demisiilor
onsilierior E Constantin lulian Toader.
locali Moraru și Burțilă
12
Pagina 17
9
Statutul municipiului Pașcani
Di
CAP. 5 PATRIMONIUL MUNICIPIULUI PAȘCANI
MENIUL PUBLIC ȘI DOMENIUL PRIVAT AL MUNICIPIULUI PAȘCANI
municipiului Pașcani este alcătuit din bunurile mobile și imobile care
Patrimoniul
public și domeniului privai, precum și din drepturile și obligațiile cu caracter
rțin domeniului
imonial. i
calitate de persoană juridică de drept public și titular al dreptului de proprietate
3 în
privată, municipiul Pașcani exercită, prin Consiliul Local al municipiului Pașcani,
iiiică și
bunurilor care alcătuiesc domeniul public și privat, în
esa, folosința și dispoziția asupra
tele și în condițiile legii.
din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, iar cele
Bunurile
domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun.
i închirierea bunurilor din domeniul public, precum și vânzarea,
Concesiunea sau
și închirierea bunurilor din domeniul privat al municipiului se fac prin licitație
cesionarea
organizată în condițiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Pașcani.
lică,
Prin prevăzută de lege, terenurile destinate construirii se pot concesiona,
excepție,
pentru realizarea de obiective de utilitate publică și pentru extinderea
licitație publică,
r construcții pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcțiilor.
Contractele de concesionare și închiriere cuprind, cu obligativitate, clauze privind
loatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitatea subconcesionării sau
și obligațiile părților, termenele de piată a redevenței ori chiriei,
iibînchirierii, drepturile
dițiile de încetare a contractelor și răspunderea contractuală.
Bunurile din domeniul public și privat pot fi date, după caz, în administrarea regiilor
E itonome și altor instituții publice de interes local și, totodată, pot fi date în folosință gratuită,
termen juridice fără scop lucrativ care desfășoară activități de
> limitat, persoanelor
iinefacere de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a Consiliului Local
sau
în măsură să aprecieze asupra necesității și oportunității dării bunurilor în
“ngurul
fiiministrare sau folosință.
: Unele bunuri din domeniul privat al municipiului, aflate în administrarea Consiliului
-ocal în stare de funcționare și care nu mai sunt necesare desfășurării activității proprii, cu
clădirilor terenurilor, se pot transmite, fără plată, altor instituții publice la solicitarea
cepția și
onatorilor de credite acestor instituții și cu aprobarea Primarului municipiului Pașcani în
a
itate de ordonator principal de credite.
În cazul în care bunurile disponibilizate nu au fost solicitate:
A. Domeniul public al municipiului Pașcani este stabilit de Anexa la Legea
21311998 alte bunuri de uz și interes public care trebuie atestate apartenenței la
plus
meniul public și cuprinde:
, 1. Sediul Autorităților Administrației Publice Locale;
2. Unități sanitare:
- Spitale: 2 unități sanitare: Spitalul Municipal Pașcani, spitalul CF Pașcani;
Policlinici din ambulatoriu: Policlinica Municipală Pașcani, Policlinica CF
-
Pașcani;
3. Unități de învățământ:
- Licee: 4 unități de învățământ;
- Școli: 9 unități de învățământ;
13 -
Pagina 18
Statutul municipiului Pașcani
- Grădinițe: 8 unități de învățământ;
- Clubul Copiilor
4. Cultură:
- Casa de cultură ” M. Sadoveanu“;
Cămine culturale: 5 ,
- obiective în localitățile componente;
- Biblioteca Municipală;
- Clădire muzeu;
5. Sport:
- Stadion CF;
- Stadion Siretul;
- Stadion Locomotiva;
- Săli de Sport: 2 obiective;
6. Asistența socială:
- Cantina socială;
- Centru de plasament minori;
7. Locuri de joacă pentru copii: 6;
8. Parcuri: 1;
9. Ștranduri: 2 obiective;
10.Fântâni arteziene: 1;
11. Piețe agroalimentare: 2 obiective;
12, Cimitire: 7 obiective; Ă
13. Statui și monumente: 5 obiective:
14.Mijloace fixe ce asigură alimentarea cu apă și canalizare a orașului:
- Rețea alimentare cu apă: 89,9 km;
- Rețea canalizare: 48,7 km;
15. Mijloace fixe ce asigură sistemul de încălzire a orașului:
- Centrale termice: 12 centrale termice;
16. Mijloace fixe ce asigura alimentarea cu energie electrică:
- Rețea energie electrică: 129,02 km;
17. Rețea drumuri: 166 km;
18. Pășuni: 414,3 ha;
19. Adăposturi civile situate în blocuri;
B. Bunuri care suni in proprietatea privată a Primăriei Municipiului Pașcani:
1. Mijloace fixe ce asigura alimentarea cu gaze naturale:
- Rețea distribuție gaze naturale: 85,095 km;
1. Sediu administrativ Piața Deal; :
2. Spații comerciale din Piața Vale;
"2 Planul Urbanistic General al
municipiului Pașcani
Planul Urbanistic General al municipiului Pașcani și localitățile aparținătoare (Blăgești,
Unca, Gâștești, Boșteni-Sodomeni) reprezintă strategia și cadrul de dezvoltare în
erspectivă a unității administrativ - teritoriale.
,
Scopul P.U.G.-ului este de a răspunde, într-o primă etapă, presiunilor exercitate în
omeniul investițional prin:
14
Pagina 19
Statutul municipiului Pașcani
direcționarea dezvoltării localităților;
- determinarea unui intravilan posibil;
- zonificarea funcțională a teritoriului;
. stabilirea zonelor ce se pot autoriza pentru construire;
„ _enunțarea priorităților.
Planul urbanistic general este elaborat în conformitate cu prevederile actelor
ormative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia.
La ora actuală, P.U.G. Pașcani este în faza de obținere-a avizelor finale.
a
CAP. 6 BUGETUL MUNICIPIULUI PAȘCANI
Bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea consiliului
cal se aprobă prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Pașcani.
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, pe o perioadă de un an, care
corespunde exercițiului bugetar și se înscriu pe surse de proveniență și, respectiv pe categorii
e cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.
|
Veniturile proprii sunt formate, în principal, din impozite și taxe județene, cote defaicate
in impozitul pe venii, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, subvenții primite
e la bugetul de stat și alte bugete, precum și din donații și sponsorizări.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția
onațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.
Cheltuielile bugetare au o destinație precisă și limitată și nu pot fi înscrise în buget și
u pot fi angajate și efectuate din buget, dacă nu există bază legală pentru cheltuielile
espective. Totodată, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și
lătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare și surse de finanțare.
Pe parcursul exercițiului bugetar, Consiliul Local al Municipiului Pașcani poate aproba
„rectificarea bugetului propriu și a bugetelor instituțiilor și serviciilor publice de sub autoritatea
a, la termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat,
- ptecum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale primarului în calitate de ordonator
- principal de credite.
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-
teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat
acest impozit, o cotă de 47% la bugetul local a! municipiului Pașcani, pe teritoriul căruia își
desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 13% la bugetul propriu a! județului și 22% într-un
cont distinct, deschis pe seama Consiliului Județean Iași pentru echilibrarea bugetelor locale
ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului.
Consiliul Loca! al Municipiului Pașcani poate aproba colaborarea sau asocierea pentru
tealizarea unor lucrări și servicii publice locale pe bază de convenții sau contracte de asociere
la care se prevăd sursele de fiecărei
și finanțare reprezentând contribuția autorități a
administrației publice locale implicate. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de
A ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat
in colaborare sau asociere. Totodată, Consiliul Local ai municipiului hotări
Pașcani poate
-. Asupra participării cu capital sau bunuri, în numele și în interesul municipiului la constituirea
e societăți comerciale ori la înființarea unor servicii de interes public local.
Obligațiile financiare rezultate din colaborare, asociere sau participare potrivit celor sus
i i menționate
și cele rezultate din acorduri de cooperare, înfrățire, precum și din aderare la
o
[5
Pagina 20
Statutul municipiului Pașcani
interne și internaționale hotărâte de consiliul iocal în condițiile legii, se suportă din
iații
tul municipiului.
În bugetul municipiului se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului
cheltuieli care se utilizează la propunerea primarului pentru finanțarea unor
„pentru
urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercițiului bugetar, pentru înlăturarea
uieli
unor calamități naturale, precum și pentru acordarea unor ajutoare în situații de
feci elor
e]
mă dificultate.
Cheltuielile pentru investițiile publice se cuprind în buget în baza programului de
publice aprobat de consiliul local. În situația în care, pe parcursul execuției bugetare,
stiții
obiective, implementarea unui proiect de investiții nu se poate realiza conform
Fin motive
i bugetare, primatul poate propune consiliului tocal, până la data de 31 octombrie,
ojecției
redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții.
srobarea
Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare se
de consiliul local, iar virările de credite în cadrul aceluiași capitol se aprobă de primar
probă
pot efectua începând cu trimestrul al iii-lea al anului bugetar.
Primarul în calitate de ordonator principal de credite întocmește și prezintă spre
consiliului local până la data de 31 mai ai anului următor, contul anual de execuție a
probare
ugetului local.
"Asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și
at al municipiului Pașcani se exercită controlul financiar preventiv propriu și auditul public
tern, conform reglementărilor iegale în domeniu.
Formarea și utilizarea fondurilor publice și contul de execuție a bugetului municipiului
unt supuse controlului Curții de Conturi.
Începând cu anul 1998 au fost acordate consiliilor locale libertăți, dar și sarcini privind
inpozitele și taxele locale, în sensul că acestora le revine sarcina stabilirii, urmăririi și
casărli impozitelor și a taxelor locale.
Un aspect negativ este cadrul legislativ național instabil, care nu a favorizat
ezvoltarea economică, ci a dus la restrângerea continuă a bazei de impozitare și, în același
imp !a creșterea impozitelor și taxelor, care au devenit din ce în ce mai greu de suportat de
ătre populație și agenții economici.
Bugetul de venituri pentru anul 2007, în sinteză, comparativ cu bugetul pe anul 2006,
prezintă astfel:
BUGET BUGET REALIZAT BUGET
DENUMIRE APROBAT 2906 2007
[i 2006 MI LEI MII LEI
E MII LEI
SARII i 2 3 E
TOTAL VENITURI, din care 48389,04 40871,91 46903,00
AR VENITURI PROPRII 16460,77 12454,86 20355,00
a) Venituri fiscale 42081,04 38712,76 37262,00
b) Venituri nefiscale 5598,00 1422,28 4747,00
€) Venituri din capital 380,00 452,49 840,00 |
DEFALCATE DIN 3169827 28132,66 22494,00
i UME
: SUBVENTII 219,00 84,38 4054,00 -
16
Pagina 21
Statutul municipiului Pașcani
anul 2007 cheltuielile prevazute i in bugetul local a se efectua sunt la nivelul veniturilor
5 Sntru
or fi realizate de 45828 mii lei, repartizate astiel ;
PR
|!
ORITATI PUBLICE Si ACTIUNI EXTERNE — suma de 7.340 mii lei
Cheltuieli de persona! — 3.170 mii iei
E
S-au stabilit tinand cont de redimensionarea la strictul necesar a personalului, in
cordanta cu programele si atributiile pe care le are de indeplinit fiecare compartiment.
Cheltuieli materiale — 800 mii lei
S-au propus pe baza calculelor proprii si a actelor normative specifice fiecarui domeniu
e activitate precum si a legislatiei care reglementeaza normativele de cheltuieli.S-a analizat
,
“cesitatea oportunitatea si eficacitatea fiecarei cheltuieii, asigurandu-se conditii normale de
,
tionare.
Cheltuieli de capital — 3.350 mii lei
S-au avut in vedere continuarea obiectivului de investitii « Casa de cultura — Sala
iultifunctionala cu anexe aferente »si sistemul informatic pentru administratia publica locala.
E SERVICII PUBLICE GENERALE — suma de 790 mii lei
Fond de rezerva — 200 mii lei
, Fond pentru garantarea imprumuturilor externe- 350 mii lei
Servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor — 240 mii lei
RANSFERURI CU CARACTER GENERAL INTRE DIFERITELE NIVELE ALE
DMINISTRATIEI — suma de 135 mii lei
Cuprinde sume prevazute de H.G. 457/2000 pentru protectia copilului (116 copii)—
26,5 mii lei si pentru asistenta sociala a persoanelor cu handicap (4 persoane) - 8,5 mii lei
revazute in Legea nr. 343/2004 si OUG 102/1999.
RDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA — suma de 621 mii lei
Politie comunitara - suma de 621 mii lei in vederea asigurarii unui climat de
rdine si liniste publica , cat si pentru cresterea eficientei pazei obiectivelor de interes public
! privat raza municipiului Pascani.
pe
suma de 19.350,5 mii lei
Cheltuieli de personal 16.149 mii lei
Cheltuieli materiale 2.098 mii lei
Burse 66 mii lei
Cheltuieli cu investitiile 1.037,5 mii lei
17
Pagina 22
Statutul municipiului Pașcani
contribuie ia imbunatatirea conditiilor pentru studiu oferite elevilor
Pi iinistratia publica locala
Pascani prin finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat in anul
PE nicipiului
alocand fonduri pentru urmatoarele lucrari :
07
. Scoala Sodomeni- reparatii capitale si consolidare scoala si gradinita
- Scoala Sodomeni- centrala termica si grup sanitar,
- Scoala Lunca- termoizolatie si grup sanitar
- Grup Scolar CF Unirea — reabilitare inundatii
- Liceul M Sadoveanu — reabilitare grup sanitar
-. Scoala Gastesti- reabilitare acoperis
- Gradinita Blagesti — reabilitare acoperis
. Scoala Bosteni — reabilitare instalatie termica
- Gradinita nr. 2 cu program prelungit — plita gaze naturale
SANATATE — suma de 180 mii lei
Reparatii capitale — punct sanitar Sodomeni
Policlinica — documentatie cadastrala
Spitalul municipal -
LTURA RECREERE SI RELIGIE — suma de 2.403,5 mii lei
,
Cheltuieli de personal — 240 mii lei — functie de statul de functii aprobat
Cheltuieli materiale — 6Omii lei- pentru intretinerea si functionarea Bibliotecii Municipale
scani.
Alte cheltuieli in valoare de 1.803 mii lei -cuprind finantarea Casei de cultura a
lunicipiului Pascani, caminelor culturale, sportului serviciilor religioase si a altor servicii in
,
meniile culturii , recreerii si religiei.
Cheltuieli de capita! — 300 mii lei
ISTENTA SOCIALA — suma de 3.806 mii lei
Consiliul Locai Pascani asigura finantarea cheltuielilor de personal , materiale si de
+
Capital a ordonatorului de credit tertiar Cantina de Ajutor Social Pascani ( cu suma de 430 mii
„In cadrul capitolului Asistenta Sociaia sunt cuprinse cheltuieli necesare finantarii :
Cresei ( 120 mii iei)
Asistentilor personali ai persoanelor cu handicap ( 903 mii lei)
sociale ( inclusiv sprijinul financiar pentru conistituirea familiei) (2.304
i lei „putoarelor
Pnii
LOCUINTE SERVICII Si DEZVOLTARE PUBLICA — suma de 5.230 mii lei.
„
Cheltuieli de personal — 1.500 mii lei
Cheltuieli materiale — 2.400 mil lei
Cheltuieli de capital — 1.330 mii lei
18
Pagina 23
Statutul municipiului Pașcani
In ultimii ani in zonele cu populatie tanara s-a simtit necesitatea realizarii unor noi spatii
copiilor si executarea lucrarilor de reparatii la spatiile de joaca existente. Se
[) -tinate
| -reste asigurarea unui climat placut si sigur pentru copii.
Lucrarile de reabilitare, modernizare, extindere a sistemului de iluminat public din
nicipiul Pascani urmareste atingerea parametrilor tehnici si economici prevazuti de
fimele uniunii europene.
eltuielile de capital vizeaza urmatoarele obiective :
OTECTIA MEDIULUI — suma 1.160 mii lei
Cuprinde lucrari referitoare la salubrizarea stradala , maturat si intretinere carosabil,
uare, stropit si spalat carosabil, maturat mecanic, dezapezire, hingherit.
Pentru investitii s-a alocat suma de 170 mii lei pentru derularea proiectului «
Managementul integrat ai deseurilor »si « Depozit de deseuri electrice, electrocasnice si
lecironice ».
MBUSTIBILI Si ENERGIE — suma de 3.808 mii lei
Subventie pentru energie termica pentru RAGCL Pascani
din venituri proprii suma de 1.134 mii lei
din subventii pentru compensarea cresterilor neprevizionate ale preturilor la
mbustibi! cu suma de 2.674 mii lei
subventiile la energie termica sunt stabilite in conformitate cu prevederile O. G. Nr. 36/2006 ,
“probata cu modificari prin Legea 483/2006.
AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA SI VANATOARE- suma de 90 mii lei
tectia plantelor -
cheltuieli de personai 30 mii lei
cheituieli materiale 60 mii lei
TRANSPORTURI cu suma de 1.839 mii lei
cheltuieli de personal in suma de 360 mii lei
cheltuieli materiale in suma de 1.000 mii lei
cheltuieli de investitii in suma de 479 mii lei
In cursul anului 2007 se are in vedere executarea lucrarilor de modernizare a
drumurilor si strazilor, lucrari care constau in executarea de covoare asfaltice , impietruirea
Strazilor din suburbii.
Prin executarea lucrarilor de modernizare se urmareste cresterea capacitatii portante a
drumului public, asigurarea confortului în trafic, precum si rezolvarea solicitarilor numeroase
Yenite din partea cetatenilor.
Fundamentarea veniturilor cat si dimensionarea cheltuieliior publice locale pe
destinatii, actiuni, prognoze, proiecte obiective si prioritati , creaza cele mai corespunzatoare
,
pentru administrarea eficienta a banului public in interesul intregii comunitati
pana
Scanene.
19
Pagina 24
Statutul municipiului Pașcani
CAP. 7 ECONOMIA
Din cele mai vechi timpuri locuitorii din acest sector al Siretului se ocupau cu
4 cultura și creșterea animalelor. Nici declararea ca târg 1825-1835 și nici construirea căii
F C.F.R. la 1869 transformat caracterul rural al Pașcanilor, care se
fi ate și a Atelierelor nu au
„ține până la începutul secolului al XX-lea.
E '
Dacă în trecut municipiul Pașcani era cunoscut ca un oraș preponderent industrial,
himbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziția la
; SO!
i o nomia de piață, s-au făcut simțite și aici, existând după 1989 un declin în acest domeniu.
k
4 rele întreprinderi de tradiție peniru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea,
i
Ș UI apărut firme noi, dinamice și moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele
j eței. Comerțul! a luat amploare, devenind foarte activ: materiale de construcții, echipamente
ii dustriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare,
F'oduse nealimentare, etc. ,
Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din
ministrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze
duse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de
lucrare locale determină o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai parte a
nărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației.
7.1 Industria
Principalele societăți comerciale care își desfășoară activitatea în municipiul Pașcani
sunt:
S.C. ACK S.R.L.
Societatea comercială ACK SRL Pașcani este specializată în proiectarea, producerea,
montarea și punerea în funcțiune a diverse instalații de automatizare, monitorizare și
dispecerizare din sectoare ca: producerea și distribuția energiei termice, metalurgie, chimie,
petrochimie etc.
SC ACK SRL. Pașcani dispune de specialiști cu o experiență de peste 17 ani în
debitelor de fiuide, presiune, temperaturilor, contorizare energie termică și gaz
măsurarea
metan.
Societatea are implementat un sistem de asigurare a calității în conformitate cu
standardul internațional |SO 9001 și este certificată de AFER. Societatea este autorizată de
ANRGN pentru proiectarea și executarea de instalații de distribuție gaze naturale.
Produsele fabricate de SC ACK SRL. au Aprobări de Model eliberate de Biroul Roman
„ de Metrologie acestea constituind o garanție în plus, atât în ceea ce privește
Legală,
exactitatea efectuării măsurătorilor, cât și pentru faptul că pat fi utilizate pentru contabilizarea
și facturarea utilităților.
S.C. ADEMS S.R.L.
Înființată în 1993 prin efort și perseverență, S.C. ADEMS S.R.L. a crescut încet și sigur
datorită managementului de calitate care a fost impus, ajungându-se astăzi să se atingă un
i
20 *
Pagina 25
Statutul municipiului Pașcani
; Sub directa supraveghere a unui personal calificat, agtivitatea de producție a S.C.
[peMs S.R.L. a reușit să devină foarte complexă: producție de uși și ferestre clasice,
fi oducție de uși și ferestre din lemn triplu stratificat cu geam termopan, producție de mobilă
lemn masiv pentru întreg “căminul tău”, cât și pentru “grădina ta”, parchet din lemn masiv
țin
i lamelar, construcții din lemn, toate acestea fiind înglobate printr-o armonie deosebită, fapt
E. torat multitudinii speciilor de lemn cu care lucrează și a unui finisaj ireproșabil.
S.C. BALAY ROMANIA S.R..
A fost înființată în anul 2001, prin preluarea Secției de țesătorie și a Secției de finisaj
5 la S.C. Integrata S.A. La ora actuală deține cea mai mare parte din integrata S.A. Produce
comercializează țesături pentru îmbrăcăminte din: bumbac, in, cânepă, polyester, vâscoză,
oliamida, elastan în amestec. De asemenea, produce și comercializează țesături pentru:
aptușeli, furnituri, fețe masă, prosoape, lenjerie, decorative.
S.C. CAOM S.A.
: De la înființarea societății, acum 12 ani, specialiștii cu experiență teoretică și practică
n domeniul cercetării tehnologice și a automatizării proceselor industriale au fost, de-a lungul
impului, motorul de dezvoltare atât al gamei de produse cat si al competentelor tehnologice a
iai noilor membri ai echipei CAOM. Firma a proiectat, integrat și realizat game de produse
e măsură și controi a proceselor industriale care cuprind” termorezistente, termocuple,
ansmitere, dispozitive de strangulare, cabluri de prelungire pentru termocupluri, aparate de
ăsură și control, software industrial.
Echipa CAOM SA are ca obiectiv fundamental proiectarea, execuția și implementarea
nor sisteme de automatizări care să răspundă tuturor necesităților partenerilor, permițându-
e, în același timp, să obțină un raport optim prej / performanță.
S.C. CONSTRUCTORUL S.A.
Șantierul de construcții a fost înființat în anul 1962, din 1993 numindu-se S.C.
ONSTRUCTORUL S.A. Unilatea are două poligoane specializate în construcții pe
emifabricate de beton.
Are ca obiect de activitate:
- construcția tuturor tipurilor de clădiri;
- lucrări de geniu:
. poduri, inclusiv cele pentru autostrăzi suspendate, viaducte, tuneluri și pasaje
subterane;
„conducte de mare lungime, linii de comunicații și electrice;
„ conducte urbane, linii urbane de comunicații și electrice; lucrări urbane
auxiliare;
- asamblarea si ridicarea de construcții din prefabricate, pe șaniier.
ELECTROTERMOMETRIA PASCANI
Societatea comerciala Electrotermometria Pascani a fost înființată în anul 1992 din
Specialiștii atelierului de proiectare “Traductoare de temperatura” din cadrul ITRD Pașcani.
”
Obiect de activitate: - proiectarea si asambiarea echipamentelor de măsură, reglare și control
Pentru procesele industriale și instalațiile automatizate.
“E.
i) La început activitatea societății se rezuma la proiectarea de traductoare de
4 temperatura și se desfășura cu 10 angajați. În prezent societatea numără în jur de 65 de
21
Pagina 26
Statutul municipiului Pașcani
de activități fiind mult extinsă, având capacitatea de a oferi clienților soluții
jați, gama
piere ș și în același timp, complete.
“ S.C. INFOSTAR S.R.L
Infostar s-a înființat în anul 1994, cu activitate de producție echipamente măsura
și control pentru procese industriale, domeniile temperaturi, presiuni, debite,
Pare
PS A nalizări ș.a.
Firma are avantajele competitive ale unei firme de mici dimensiuni, cu personal bine
at, specializat în domeniul automatizărilor industriale, ce a acumulat o vastă experiență
BE
lațiile cu piața industrială de profil.
INFOSTAR acoperă activitatea de cercetare, proiectare și producție cu un colectiv
riu — în număr de 32 persoane — din care peste jumăiate au studii superioare de
ialitate.
Gama de produse din fabricația firmei s-a diversificat și înnoit continuu prin proiectarea
roduse noi, care să răspundă cerințelor specifice ale beneficiarilor: de la aparatura simplă
indicare, supraveghere și alarmare locală, la sisteme. complexe de monitorizare și
aveghere a proceselor pe calculator.
Proiectarea fabricarea și comercializarea produselor se face în conformitate cu
„
dardul SR EN ISO 9001:1995, sistem certificat de Societatea Romană pentru Asigurarea
a]ității sub nr. 239/2000.
Firma deține Autorizația Biroului Român pentru Metrologie Legală de fabricare și
ercializare mijloace de măsurare, precum și autorizațiile pentru laboratoarele proprii de
icări.
S.C. INTEGRATA S.A.
A luat în 1990, structura întreprinderii integrata de Țesături tip In”, fondată în
ființă pe ,
(076. În prezent, are ca obiect de activitate doar producerea de confecții.
S.C. KOSAROM S.A.
S.C KOSAROM S.A,, prima firmă din industria alimentară din România, privatizată în
| 1992 de Guvernul României, prin Programul Pilot de Privatizare, a crescut treptat prin
esionalismul de care au dat dovadă două generații de manageri. Beneficiind de propria
a de producție a materiei prime, de preiucrare și de comercializare, administrată pe baza
nțelor manageriale modeme, S.C. KOSAROM S.A. menține un ritm constant de activitate
feră clienților produse la cele mai înalte standarde. Produsele S.C. KOSAROM S.A. au un
ust special deoarece înglobează materie primă de cea mai bună calitate, sunt realizate pe
ă de rețete proprii, folosindu-se procedee tehnologice avansate.
S.C. LINCAS S.R.L.
Are ca obieci de activitate:
- instalarea in clădiri și în alte tipuri de construcții, de:
. instalații (cablaje) electrice și a armaturii electrice;
„instalații (cablaje) pentru telecomunicații; .
sisteme de încălzire electrică, inclusiv de acumulatori de energie electrică solară
Bancuri solare);
S.C. NGM LEONARD S.R.L.
Societatea a fost înființată în anul 1991 și produce și finisează perdele tip jaquard,
Olosind mașini electronice din import. Folosește ca materie primă poliester din import sau
rodus în țară. Produsele, de foarte bună calitate, merg în cea mai mare parte la export.
“D
S.C. PROINVEST GROUP
22
Pagina 27
Statutul municipiului Pașcani
“ PROINVEST GROUP SRL a fost înființată în septembrie 2000 la Pașcani,
Fima
cu statut privat și autonom, și a avut serviciile de proiectare în construcții drept
Iași,
ct principal de activitate.
GROUP SRL a cunoscui o dezvoltare rapidă de la un an la altul, în
PROINVEST
rând ca urmare a diversificării activităților în domeniul construcțiilor.
ul
- Activitatea firmei se desfășoară în cadrul a două divizii:
divizia specializată în producția, comercializarea și montajul de tâmplărie
_WGB -—
cizolantă din PVC;
E construcțiilor metalice.
MBS — divizia specializată în proiectarea, execuția și montajul
în anul 2004, firma a devenit membru al Patronatului Producătorilor de Tâmplărie
iar din 2005 are implementat Sistemul de Management al Calității
il moizolantă (PPTT),
iorm SR EN ISO 9001: 2001.
Pi .
S.C. REMAR S.A.
= Anul înființării: 14869
finele anului 1869 Pașcanii erau nu numai cel mai important centru feroviar din țară,
La
cel mai important ceniru tehnic, lucru posibil datorită construcției căilor ferate Ițcani-
și
cani-Roman și Pașcani-Iași de către specialiști polonezi și austrieci.
în anilor 1938 - 1938 se construiesc hale noi și se dezvoltă uzina electrică.
perioada
la sfârșitul anului 4945 începe o perioadă de refacere și dezvoltare după război, care se
entuează după 1969, când unitatea a intrat într-un amplu proces de specializare care a
impus de dezvoltarea transporturilor feroviare din România.
S.C. REMAR S.A. Pașcani a luat ființă ca urmare a Hotărârii Guvernului României nr.
din 04.10.1991, ca societate cu capital majoritar de stat și a provenit din Uzina Mecanică
Material Rulant la rândul ei, a luat ființă prin reorganizarea fostelor Ateliere ale Căilor
i“ care,
serate Române.
Din 1992 S.C. REMAR SA. s-a transformat în societate comerciala pe acțiuni, cu
ital majoritar de stat.
Din octombrie 2004 S.C. REMAR S.A. s-a privatizat, pachetul majoritar de acțiuni fiind
părat de GFR București. -
S.C. RETROM S.A.
În 1979 a fost înființată Întreprinderea de Traductoare și Regulatoare Directe (I.T.R.D.),
nd ca obiect de activitate producerea și comercializarea de echipamente pentru
omatizări industriale.
În 1991 s-a înființat societatea comercială RETROM S.A. prin preluarea întregului
:
Capital social al |.T.R.D.
În pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului
august 2003, Agenția
vinde acțiunile deținute, iar RETROM S.A, devine societate cu capital integral
APS)
privat.
$ RETROM SA, principal furnizor român de echipamente pentru automatizări
hdustriale la dispoziția clienților săi o variată gamă de produse: debitmetre, regulatoare
pune
de presiune temperatură, termocuple, termorezistențe, ventile electromagnetice, etc.
și
Obiectul său de activitate constă în:
- Proiectarea, producerea și comercializarea de echipamente pentru automatizări
industriale;
- Activități de montaj in domeniul de activitate;
Servicii de testare, verificare și calibrare in domeniu;
23
Pagina 28
Statutul municipiului Pașcani
Operații de export — import și colaborări economice în domeniul industrial;
”
Cercetare in domeniul de activitate
ș.C. ROMPAK S.A.
ROMPAK, parte integrantă a Pak Holding din Turcia, este o companie producătoare de
si amelioratori și premixuri pentru panificație și patiserie, cu sediul în Pașcani.
e
atul unei investiții de 34 milioane dolari în calitate ROMPAK a devenit cel mai mare
r de drojdie pe piață din România.
PAK HOLDING a luat naștere în anul 1923, când Mustafa Nevzat a creat un mic
farmaceutic. Astăzi, compania este unul dintre cei mai mari producători de
| tor
licamente din Turcia și unul din cele mai vechi institute din domeniu,
ine
în 1973 PAK HOLDING își diversifică activitatea implicându-se în industria alimentară
ând bazele primei fabrici de drojdie de panificație în Izmit. În 1986, a doua fabrică de
începe activitatea în Izmir- Kemalpasa, pentru ca doi ani mai târziu, adică în 1988
e își
construită și cea de a treia fabrică de drojdie în Bolu — Duzce.
În 1994 Pak Holding decide să investească în România, construind o fabrică de drojdie
Vașcani. Aceasta și-a început activitatea pe data de 1 martie 1998, producând aceeași
fi ie proaspătă comprimată importată până atunci.
“ În noiembrie 2003 Rompak a implementat și certificat Sistemul Integrat de
hagement al Calității și Igienei (SMC) în concordanță cu standardul ISO 9001: 2000 și cu
piile HACCP (Analiza Punctelor Critice de Control) cu scopul de a asigura calitatea și
iiranța produselor. Certițicarea a fost acordată de câtre TUV Germania.
S.C. ROMLINE PLUS S.A
A luat ființă tot din S.C. Integrata S.A. și are ca obiect de activitate producția de
fecții și îmbrăcăminte.
SIRETUL S.A.
SIRETUL SA este unul dintre cei mai mari producători de textile din țară, cu un flux
grat de producție pentru perdele, tricoturi și confecții din tricot, utilizând ca materie primă
“bază firele din poliester și poliamidă. Noua identitate vizuală Siretul își dorește să
rospăteze imaginea companiei și să pună bazele unui brand foarte puternic pe piata
nească.
Fluxul complet de fabricație asigura o capacitate lunara de producție de peste 100.000
ăți confecții, 400.000 mp perdele și 200.000 mp tricoturi și tapițerie auto. Firma dispune de
proprie de distribuție pe piața internă, garantând livrarea produselor în cele mai bune
lea
iți, .
S.C. SCUDAS S.A
„Fondată în anul 1980, S.C. SCUDAS S.A, este o societate comercială din Pașcani,
cializată de la înființare în producerea de scule așchietoare, portscule și accesorii pentru
șini - unelte. Pe parcursul celor peste 25 de ani de evoluție ascendentă, pe scara
fformanțelor tehnice, SCUDAS S.A. a reușit să se afirme ca o întreprindere puternică cu
e în industria de profil, cu o producție diversificată, dinamică și permanent adaptată
țelor unei piețe competitive. Permanent a existat o preocupare pentru modernizarea
ceselor de producție și asimilarea de produse noi, competitive. Anul 2000 a constituit un
jioment de cotitură în evoluția firmei, prin asimilarea produsului : lanț senilă asamblat complet
pentru utilaje terasiere.
În prezent SCUDAS deține imporiante capacități de producție situate în Mun. Pașcani
Pă cum urmează:
24
Pagina 29
Statutul municipiului Pașcani
ateliere de prelucrări mecanice prin așchiere;
ateliere de prelucrări la cald ;
- forjă;
- tratamente termice;
- acoperiri galvanice prin brunare;
atelier sculărie;,
atelier debitare și confecții metalice;
vopsitorie;
S.C. TGI Term S.R-L.
S.C. TGI Term S.R.L. este o firmă înființată în 1995, având ca principal profil de
witate producerea și montarea de ferestre PVC cu geam termopan.
Pe piața de profil, TGI Term s-a impus de-a lungul timpului prin calitatea lucrărilor
utate, precum și prin profesionalismul și competența cu care sunt abordate cerințele
Portofoliul firmei conține, ia ora actuală, peste 500 de lucrări, de diverse
ijenților.
nplexități. În domeniul tâmplăriei PVC și de aluminiu - geam termopan, nici o lucrare nu
[
ănă cu alta, astfel încât cei mai buni furnizori sunt numai aceia care oferă soluții
aptate fiecărei cerințe în parte.
TGI Term înseamnă, de altfel, și un set de servicii compiete: nu numai montaj și
uție, dar și consiliere, antrepriză și întreținere. Pentru garantarea calității lucrărilor
alizate, se folosește un sistem german de tâmplărie, compus din profile PVC VEKA,
“onerie marca ROTO și geam termopan tip ALROTERM produs de Spectrum Industries.
La acestea se mai adaugă și alte societăți comerciale. În funcție de relațiile care vor fi
jinite de la acestea, ele vor fi cuprinse ulterior în statut.
2 Telecomunicații & iT
Efervescența tehnologiei a dus la o creștere explozivă a pieței din acest domeniu.
Practic viața multora dintre noi depinde azi de fluxuri informaționale rapide, posibile
ar prin intermediul calculatoarelor.
Firmele cele mai importante din domeniu sunt:
S.C. Burțilă &Co. Electron M. Bit S.R.L. are ca obiect de activitate prestarea de
iicii în secțiunea Televiziune&Distribuție&Cablu din domeniul Comunicații.
S.C. SICME S.R.L. prestează servicii în secțiunea Internet&lSPW&Webdesign din
omeniul Comuncații.
Serviciile de telecomunicații sunt asigurate atât de instalații de telecomunicații fixe cât
mobile. Serviciile publice sunt asigurate de operatorul național ROMTELECOM, iar în regim
Ebivat de RDS. Printre operatorii privați de telefonie mobilă care au apărut pe piață după anul
11990 pot fi menționați: Orange, Vodafone, Zapp și Cosmote. +
-3 Agricultura
Ramură de tradiție, rămâne o ocupație importantă a locuitorilor, chiar și după
ansformarea localității în centru urban. În momentul de față suprafața agricolă este de 5.274
a. Din suprafața totală a teritoriului administrativ de 6.028 ha, 754 ha reprezintă intravilanul.
tructura fondului funciar este următoarea: suprafața totală a fondului funciar 5.274 ha, din
25
Pagina 30
Statutul municipiului Pașcani
rabil — 4.041 ha, fânețe și pășuni — 1.196 ha, vii și livezi — 47 ha, teren neagricol —
ei
[563 ha.
i După 1989 când au dispărut cooperativele agricole s-au format asociații: S.C.
rocomplex" Lunca S.A., S.C. „Agrospic” Vatra S.A., S.C. „Baby-Beef' S.A., S.C. „Vatra”
IV
să 4
În zona Pașcani, în funcție de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz,
gică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.
Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne,
„ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale și
C. „Agrocomplex” Lunca S.A..
,
AGROCOMPLEX S.A.
A fost înființată în 13 iunie 1991, din fostul CAP Lunca Pașcani, prin adeziunea a 253
membri cooperatori. În prezent au rămas 111 acționari.
Obiectul principai de activitate este reprezentat de activitatea în ferme mixte (creșterea
alelor și cultivarea plantelor. Activități secundare: comerț cu amănuntul al produselor
entare și nealimentare, fabricarea produselor de panificație, transport rutier de mărfuri,
ozitări, etc.
i. Baza materială este constituită din secție mecanizare (cu toate utilajele, de la
ătirea solului până !a secerat), depozit de cereale (capacitate de 15.000 4), teren arendat
3 ha și teren în proprietate (20 ha).
LEGUME S.A.
S.C Legume S.A. Pașcani, așezată în Blăgești, pe strada Avram lancu, 30A, a fost
nțată în 1978; are 52 ha și dispune și de un iaz pentru irigații.
ectul de activitate constă în:
- cultivarea legumelor: tomate, ceapă, usturoi, varză, salată, castraveți, ardei, vinete,
morcovi, fasole păstăi, mazăre verde, porumb dulce, pepeni verzi si galbeni,
dovlecei etc;
- cultivarea plantelor aromatice proaspete: ardei iute, pătrunjel, hațmațuchi, tarhon,
maghiran, busuioc, capere etc.;
- cultivarea ciupercilor, culesul ciupercilor de pădure, a trufelor sau a bureților de
pădure;
- cultivarea florilor;
- producerea de semințe de flori, fructe sau legume;
- cultivarea plantelor pentru răsaduri, sau a plantelor folosite în scopuri ornamentale,
inclusiv a gazonului pentru transplantare.
.C. BABY BEEF S.A.
S.C. Baby Beef S.A a luat ființă în 1991 din fosta AEI Pașcani, înființată pe terenurile
AP Lunca, Vatra Pașcani și Valea Seacă.
Are ca abiect de activitate:
* cultivarea cerealelor: grâu, secară, orz, orzoaica, ovăz, orez, porumb, sorg etc.;
” cultivarea cartofilor;
cultivarea sfeclei de zahăr;
26
Pagina 31
Statutul municipiului Pașcani
cultivarea tutunului, inclusiv prelucrarea lui preliminară (recoltarea și uscarea frunzelor
E:
de tutun);
cultivarea planteior producătoare de semințe sau fructe oleaginoase (floarea soarelui,
soia, arahide eic.), precum si a plantelor tehnice oleaginoase (in pentru ulei, rapiță, ricin
, etc.);
producerea semințelor de sfeclă de zahăr și a semințelor de plante furajere (inclusiv a
masei verzi de nutrețuri: lucernă, trifoi etc.);
cultivarea conurilor de hamei, a rădăcinilor și tuberculilor cu conținut ridicat de amidon
sau inulină;
_ cultivarea bumbacului; cultivarea a diverse plante textile (in pentru fibră, cânepă); topitul
plantelor care au fibre textile;
cultivarea plantelor leguminoase uscate, ca: fasolea și mazărea de câmp;
: la de
cultivarea planteior medicinale utilizate în principal în farmacie sau prepararea
insecticide, fungicide ori în alte scopuri similare;
cultivarea plantelor vegetale n. c. a.
AGROSPIC VATRA S.A.
A fost înființată prin reorganizarea CAP Vatra. Are ca obiect de activitate agricultura,
rând în stil comasat terenurile din Sodomeni și Boșteni. De asemenea, efectuează servicii
caracter agricol pentru populația din această zonă.
Silvicultura
Patrimoniul forestier se întinde în cea mai mare parte în jurul Pașcanilor; doar câteva
Alcuri de păduri de luncă din Valea Siretului se află în arealul propriu-zis al orașului. Pădurea
șcanilor este administrată de către Ocolul Silvic Pașcani, care cuprinde pădurile de la:
Boureni, Soci, Brătești, Moțca, Valea Seacă, Tătăruși, Sirețel, Vascani Ruginoasa, Mircești și
iunca Siretului, precum și cele din raza orașului.
:5 Serviciile +
Societățile comerciale specializate, cu capital de stat și privat, efectuează către
hopulație un important volum de prestări; ponderea cea mai mare o au serviciile cu caracter
ndustrial, servicii de telecomunicații, de transport, întreținere și reparații autovehicule, servicii
e Internet, servicii de poștă și curierai, servicii financiare, culturale, sport și altele.
Astfel, există două oficii poștale, doi furnizori de telefonie fixă (Romtelecom și RDS), 7
____ 9 de 2 mari furnizori de
bănci, o cooperativă de credit, o unitate CEC, societăți asigurări,
Servicii Internet, o televiziune prin cablu, 4 stații PECO, spălătorii auto, service-uri auto, etc.
T.6 Comerțul
În ultimii ani se observă un dinamism putemic în ceea ce privește comerțul în
municipiul | amănuntul cât cel Se constată un puternic
Pașcani, fie comerțul cu și en-gros.
27
Pagina 32
Statutul municipiului Pașcani
comercial ai locuitorilor zonei spre Pașcani, chiar și pentru mărfurile de primă
etism
“ositate, i
de după 1990 s-a constatat o dezvoltare mare a unităților comerciale
în perioada
fără un profil bine determinat (magazine mixte), precum și proliferarea haotică,
id”, utilă mică,
rolată, a comerțului ambulant și stradal, tip “butic” - unități cu suprafață
varietate mare de mărfuri, cu dotări tennico-edilitare (apă, canal, energie eiectrică)
um și avut
care poiuau estetica arterelor de circulație. Dezvoltarea sectorului privat a
N: ficiente și
orientarea cu preponderență spre unități de tip consignație și magazine mixte,
ițial, prin
o structură
nim de confort comercial.
au fost desființate și noi spații private au intrat în circuitul
Ulterior, chioșcurile
în ultima perioadă, în activitatea comercială a municipiului Pașcani se constată
formelor de comerț și servire, prin promovarea unor unități specializate având o
ersiticarea
modemă. Mărfurile variază de la aparatură casnică, îmbrăcăminte și
bare și ținută
birotică și tehnică de calcul, materiale de construcții, produse alimentare, etc.
țăminte,
în general marfa vândută este de calitate și este asigurată aprovizionarea diferitelor
gmente de cumpărători.
Cele mai importante unități comerciale din municipiul Pașcani sunt: Altex (aparaiură
ctrocasnică și tehnică de calcul), Albito (două supermarketuri cu produse alimentare,
55 (îmbrăcăminte și încălțăminte, Viosand (supermarket cu produse alimentare,
l/larket de
(calculatoare și tehnică de calculj, SICME (birotică), SACO (materiale
flamingo
Viosand (materiaie de construcții), S.C. Textcom S.A. (deține spații comerciale
Vonstrucții),
toate tipurile de activități), S.C. Alimenco (baza activității o constituie comerțul cu
jientru
Îroduse alimentare și servicii de alimentație publică).
7 Transport
Unul din principalii factori care au dus ia dezvoltarea orașului Pașcani a fost poziția
ografică, la unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul
intersecția
Centrală de Răsăritul Europei. Prin rețeaua rutieră și traseele de
propiat precum și Europa
le Pașcani are legături directe pentru transporturile de călători și mărfuri
ferată, municipiul
orașul județului, cu orașul Tg. Neami spre vest, cu orașul Suceava spre nord,
Iași, capitala
București, capitala tării spre sud.
a. Transporturile feroviare
Construcția căii ferate înseamnă punctul de pornire a localității în devenirea sa spre
tbanism. Datorită geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe aici
poziției
ecea serviciul de diligență Iași - Tg. Frumos — Pașcani - Tg. Neamț.
liniei ferate Ițcani — Pașcani - Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1
Inaugurarea
nie __ 1870 fie linia Pașcani - Iași. Rețeaua feroviară a fost înzestrată de la
avea să inaugurată
ceput cu instalații de telegraf.
La 30 decembrie 1995 a fost inaugurată linia Pașcani - Tg. Neamț.
C.F.R. Pașcani este format din Stația C.F.R., Depou, Triaj Vatra și Revizia
Complexul
vagoane.
42
Stația C.F.R. Pașcani
28
Pagina 33
Statutul municipiului Pașcani
Unitatea a fost terminată și dată în folosință odată cu calea ferată. Profilul producției de
intare și până în prezent este de prestări servicii transporturi — marfă și călători — pe
ferată. Stația C.F.R. Pașcani este, de la inaugurare și până în prezent, cel mai
ia
tant nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată și s-a construit actuala clădire
înii 1958-1960. În partea de sud a stației se găsește Stația Vatra (Triaj), cu profil principal
iat vagoane-marfă și secundar, de călători. Pentru fluidizarea activității în cele două stații
E sentru mărirea siguranței în circulație, în anul 1963 a fost introdusă instalația eleciro-
Fiamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macaze.
- Depoul CFR Pașcani
Paralel cu extinderea Atelierelor C.F.R., în anul 1928 s-a construit la Pașcani o clădire
je a Depoului (la sud de Ateliere), care trebuia să salisfacă traficul în plină creștere. Până
ci a funcționat în una din cele 8 hale de la Ateliere, unde în anul 1910 se reparau 45
Pi
[î-5motive. Depoul ca și Stația și Atelierele s-au construit pe pământurile donate de familia
olae Roset - Roznovanu. În acea vreme, liniile ferate din Moldova erau exploatate de
tatea particulară austro-engleză Lemberg-Csernowiiz-Iași Eisenbahn (Calea ferată
|
iberg-Cernăuți-Iași ). În anul 1880 a luat naștere Direcția principală a Căilor Ferate
inâne (C.F.R), de care aveau să aparțină și Stația C.F.R., Atelierele și Depoul din
șcani. Ultimul dintre ele este organizat în două secții: Exploatare locomotive și Reparații
terial rulant. Unitatea execută servicii de transport călători și mărfuri pe Regionala C.F.
cu trenuri rapide și accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind București și Constanța.
i deservește sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamț, Bicaz, Iași, Adiud.
p. Transporturile rutiere
Căile rutiere care fac legătura între orașul Pașcani și zonele preorășenești,
rgând spre zonele vecine, comportă următoarele trasee:
- drumul D.N. 28 A: Moica — Pașcani — Tg. Frumos — iași, care leagă municipiul
șcani de reședința de județ;
- drumul județean D.J. 208 Mircești — Pașcani — Lespezi care este o paralelă a
mului european E 25;
- drumul județean D.J. 2812: Blăgești-Stroiești-Cotnari;
- drumul comunal D.C. 109 Pașcani — Brătești — Miroslovești;
- drumul comunal D.C. 111 Pașcani — Boșteni — Sodomeni — Boureni;
- drumul comunal D.C. 125 Pașcani — Lunca Pașcani.
- drumul comunal D.C. 127 valea Seacă-Topile-Giștești-Boureni;
8 Infrastructura
țea Drumuri: 166 km, din care:
Stradale: 129
Vicinale: 25
Județene: 9
Naționale: 3
!.
Rețea de gaze: 85,095 km
Rețea de apă /canal: 89,9/48,7 km
Rețea energie electrică: 129,02 km
29
Pagina 34
Statutul municipiului Pașcani
rism
Factorii favorabili activității turismului din orașul Pașcani sunt: cadrul geografic pe
oferă valea Siretului, în acest sector, și dealurile împădurite din împrejurimi.
Pre.
Obiectivele turistice cu caracter cultural-istoric sunt: casa lordache Cantacuzino și
Sf. Mihail și Gavriil, ridicate în a doua jumătate. a sec. al XVII-lea, declarate
[i serica
istorice. Aceste monumente sunt amplasate în parcul orașului din zona centrală.
&/umente
Demarevaloare istorică sunt unele monumente istorice din teritoriile apropiate: Palatul
= est de ridicat în 1811 și cumpărat
[i innitorului Al. |. Cuza de la Ruginoasa, la 17 km Pașcani,
în 1862, construit în stil neogotic. La Prigorenii Vechi lângă Tg. Frumos se găsesc
Pol
caselor și mormântul lui lon Neculce. Pe drumul dintre Tg. Frumos și Mircești, lângă
inele
Sile Strunga, se găsește castelul de la Miclăușeni, în stil engiezesc cu turnuri gotice și
Ți noase decorațiuni interioare; la Mircești, lângă calea ferată, la 30 km sud de Pașcani, te
[Mampină Casa Memorială și Mausoleul popularului poet Vasile Alecsandri; la Cozmești,
nuna Stolniceni-Prăjescu, la 10 km sud de Pașcani, lângă șoseaua Pașcani-Roman se află
F:
latul lui Grigoraș Sturdza, ridicat în 1816 cu concursul arhitectului Iosif Demesovici.
Pășcănenii se mândresc cu faptul că orașul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu.
lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai
isa
istrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învățătorul marelui scriitor, evocat de acesta
|
Ei numele de Domnu Trandafir. În cimitirul orașului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc
rmintele părinților lui Mihail Sadoveanu și cel al lui Mihai Busuioc.
În zona limitrofă municipiului Pașcani și în cadrul municipiului se practică următoarele
me de turism;
Turism itinerant, având în vedere că municipiul Pașcani este un nod de cale ferată aflat
axele de penetrație spre Iași, spre Carpații Orientali, București, Delta Dunării și Litoralul
rii Negre; apropierea de drumul european E 20 influențează într-o oarecare măsură
ălirismul în zonă prin fluxul de turiști care se îndreaptă spre municipiul Iași;
E Turismul cultural, susținut de existența unor monumente cu valoare istorică (biserici)
plasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a aparținut familiei domnitorului
| Cuza de la Ruginoasa; ,
Turismul de sfârșit de săptămână / de agrement, este susținut de amenajările turistice
. comunei de în zona
de la Codrii Pașcanilor, de pădurea din perimetrul Moțca, ieșirile
ropiată a râului Siret.
Activitatea turistică în municipiul Pașcani este susținută prin: Hotelul Central, construit
n 1980, cu o capacitate de 155 locuri, restaurant și braserie și Pensiunea Fines. În pădurea
țca se află o cabană turistică cu hotel, Codrii Pașcanilor, la 8 km vest de Pașcani.
CAP.8 COOPERARE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ.INTEGRARE EUROPEANĂ.
4.1 Cooperarea internă
„Pe plan local, Primăria Municipiului Pașcani are relații de cooperare permanentă cu
o dintre acestea fiind
ronsiliul Județean Iași și cu Instituția Prefectului Județului Iași, raporturile
feglementate de Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală.
30
Pagina 35
Statutul municipiului Pașcani
asemenea, Primăria Municipiului Pașcani are relații de cooperare, care vizează
- De
specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României, precum și cu organe și
dcte
descentralizate ale statului din teritoriu.
nisme
lângă acestea, Primăria Municipiului Pașcani mai are relații de cooperare constante
Pe
alte instituții, organisme și asociații locale - universități, unități de cercetare, agenți
omici, instituții culturale, organizații nonguvernamentale.
Municipiul Pașcani este înfrățit cu orașul Fiel! Komunne din Norvegia, între cele două
existând atât schimburi economice, cât și vizite ale oamenilor de afaceri și
E unități
în administrație publică în și din Norvegia. Ca o confirmare a prețuirii de care se
pecialiști
Mf- această înfrățire în rândul comunității pășcănene, doamna Anne Marie Kind Hevroi a
ură
[3 tăcută Cetățean de Onoare a municipiului Pașcani. Această relație dintre cele două țări a
inat cu vizita în Pașcani a Majestății Sale Regele Norvegiei în anul 2003.
În prezent, nou înființatul Compartiment de Integrare Europeană, Dezvoltare Regională
anagementul Proiectelor din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului
cani a început o corespondență cu mai multe comunități din Uniunea Europeană (Marea
nie, Franța și Italia), precum și din Turcia, pentru realizarea de parteneriate în contextul
oltării de programe în cadrul URBACT.
CAP. 9 ASIGURAREA ORDINII ȘI LINISTII PUBLICE
adrul Poliției municipiului Pașcani funcționează Biroul Poliției Urbane, care are ca
jincipală activitate asigurarea ordinii și liniștii publice pe raza municipiului Pașcani și
ținerea unui climat de siguranță civică în rândul cetățenilor,
Biroul Poliției Urbane este compus din patru compartimente:
*% siguranță publică și patrulare;
+ criminalitate judiciară;
“+ sisteme de pază;
*% proximitate.
În anul 2005, din cadrul Biroului Poliției Urbane făceau parte un număr de 36
AI icrători, vacante număr de 12 de agenți.
din care 2 ofițeri și 34 agenți, fiind un funcții
Evoluția situației operative, cât și obiectivele stabilite de conducerea Poliției
omâne, privind diminuarea fenomenului infracțional și asigurarea unui climat de siguranță în
jândul cetățenilor, a impus mărirea numărului de funcții de la acest birou, astfel că în anul
/006, statul de organizare a fost suplimentat cu o funcție de ofițer și 8 funcții de agenți, o
acestea au fost ocupate, iar în prezent, sunt vacante o funcție de ofițer și 7 de
eri
nți.
Ca urmare a activităților preventive desfășurate de lucrătorii acestui birou, în
voperare cu Poliția comunitară, Inspectoratul Județean de Jandarmi Iași și societățile
Pecializate de pază care își desfășoară activitatea pe raza municipiului Pașcani, s-a reușit
31
Pagina 36
Statutul municipiului Pașcani
| ordinii liniștii
fenomenului infracțional pe raza de competență și asigurarea și
di -uarea
în mod mai eficient, rezultatele obținute fiind următoarele:
F ice
Pi a. contravenții constatate:
2005 2996
2456 2546
b. infracțiuni constatate:
2006
2005
240 383
c. dosare penale soluționate:
2905 2006
705 '985
d. infracțiuni comise în stradă — au înregistrat o scădere semnificativă în anul
2006 față de 2005, după cum urmează:
Infracțiuni 2905 29096 Observații
il 19 12 -37%
contra 4 0
4
finelor moravuri
Elturi din societăți 51 33 . -35%
fi merciale
[liituri din auto 60 35 -45%
e. furturile de păsări și animale au scăzut, astfel:
20095 2006
bovine a 15 5
iabaline 15 4
ăsări 83 78
A Tot urmare a activităților preventive desfășurate de lucrătorii acestui birou, pe
ca
i aza municipiului Pașcani nu au fost comise infracțiuni de mare violență, respectiv: omor,
ntativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte și i viol.
Activitatea desfășurată de lucrătorii Poliției municipiului Pașcani, în
preventivă
sul anului 2006, a constat în:
- razii efeciuate = 12;
- acțiuni cu efective lărgite = 208,
- patrulări = 2.808;
- intervenții la solicitarea cetățenilor prin S.N.U.A.U. 112 = 1.049;
-_ petiții verificate = 1.278.
32
Pagina 37
Statutul municipiului Pașcani
Pentru anul 2007, lucrătorii Biroului Poliției Urbane Pașcani și-au propus
oarele obiective:
“> asigurarea unui climat de liniște și ordine publică și creșterea
gradului de siguranță al cetățenilor din municipiul Pașcani;
+ creșterea rolului polițistului în comunitate, prin asigurarea
vizibilității active a patrulelor de polițiști în zonele cu risc
criminogen, pe zile și intervale orare critice;
s* soluționarea cu operativitate a cererilor cetățenilor, ce privesc
probleme de competența instituției Poliției.
CAP. 10 OCROTIREA SĂNĂTAȚII ȘI PROTECȚIA SOCIALĂ
1 Ocrotirea sănătății
- de sănătate
Ocrotirea sănătăți este asigurată în municipiul Pașcani prin rețeaua
ituită din unități care activează în sistem public și unități din sistemul privat, asistența
dicală desfășurându-se în sistemul tradițional unde în prezent se înregistrează o trecere
spre sistemul public spre cel mixt și privat.
Asistența medicală este asigurată de cele două spitale: Spitalul Municipal și Spitalul
Policlinica CF, Cabinete medicale private cu diverse specialități: stomatologie, medicină
; 15
milie, oftalmologie, ORL, etc., 2 laboratoare private pentru efectuarea analizelor,
maci.
În municipiul Pașcani există două spitale: Spitalul Municipal și Spitalul CF, care
preună cu cabinetele medicale private (medicină de familie, stomatologie și specialități)
gură asistența medicală a populației municipiului.
Spitalul Municipal Pașcani a fosi înființat, ca unitate spitalicească, în anul 1896,
activitatea în clădirea actuală din 1982. Este un spital general, cu 370 paturi,
sfășurându-și
de peste 124.000 locuitori, atât din municipiul Pașcani, cât și din
deservește o populație
le 18 arondate. Spitalul asigură asistență medicală 24 ore/zi și are următoarea
comune
uctură: Secție Medicină internă: 55 paturi, din care 10 paturi pentru compartiment
stroenterologie; Compartiment Neuroiogie: 15 paturi; Compartiment Recuperare, medicină
că 20 paturi; Secție Boli infecțioase: 30 paturi; Secție Obstetrică
și balneologie:
45 paturi; Secție Neonatologie: 25 paturi; Secție Pediatrie: 50 paturi; Secție
necologie:
hirurgie Generală: 40 paturi; Secția ATI: 15 paturi; Secția Pneumologie: 25 paturi; Secție
Cronice Îngrijiri Paleative: 50 paturi; farmacie, laborator analize medicale, laborator
Lol
jadiologie și imagistică medicală, laborator anatomie patologică, laborator explorări
ncționale, ambulatoriu de specialitate. Structura de personal a Spitalului Municipal, care
un număr de 444 salariați, este următoarea: 34 medici, 2 farmaciști, 6 personal cu
prinde 62
1 psiholog, 223 cadre medii, 116 personal auxiliar, TESA și
uolii superioare,
ministrativ.
CF fost în anul 1928, fiind primul spital din țară în rețeaua CFR.
Spitalul a înființat
pitalui __ de Chirurgie Generală (60 paturi), Secția de Medicină Internă (75
dispune de Secția
turi), Compartimentul de Radiologie, Compartimentul Terapie Intensivă (10 paturi),
ompartimentul Baineofiziologie (10 paturi), precum și de un Ambulatoriu pentru siguranța
rculației, zona județelor Iași, Neamț, Suceava și Bacău. Structura de
care deservește
33
Pagina 38
Statutul municipiului Pașcani
160 salariați, din care: 4 medici interniști, 2 medici chirurgi, 1 medic ATI, 1
Al] cuprinde:
1 medic balneofiziologie, 14 medic laborator, la care se adaugă 4 medici care
Miadiolog,
Ambulatoriul. Spitalul CF Pașcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii ani,
sc
Chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce privește
W cât saloanele și rezervele.
(operator, și
socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecție socială și
Asistența
tă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale
ÎN
locale și societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor
strației
sau permanente ale unor situații care poi genera marginalizarea sau excluderea
are
:
a unor persoane.
Obiectivul principal îl constituie protejarea persoanelor care, datorită unor motive de
E
aconomică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile
să își dezvolte propriile capacități și competențe pentru participarea activă la viața
Ile
Asistența socială dezvoltată rapid după 1990 a avut mai degrabă un caracter
constituit mai ales în jurul unor situații de criză, fără priorități clar stabilite. În
ntat,
perioadă după 1990 sistemul de asistență socială urmărea asigurarea unei protecții
iale legislația adoptată în această perioadă având în vedere dezvoltarea unui sistem de
cii pentru depășirea perioadei de tranziție câtre o economie de piață.
De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după
[.0/. a generat incoerență organizațională, costuri sociale ridicate, și a scăzut capacitatea de
ED vizare si control, în același timp funcționând mai multe instituții de coordonare pe
[0 enli sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu handicap
ui 'egislația din domeniul asistenței sociale este într-o continuă schimbare, ceea ce face ca
Sijuctura organizațiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un ritm rapid.
Activitatea persoanelor autorizate din cadrul Serviciului Comunitar de Asistență
Protecție Socială și Autoritate Tutelara, s-a desfășurat pe baza strategiilor adoptate
măria municipiului Pașcani, strategii care au vizat implementarea reformei in domeniul
tentei sociale, tocmai pentru a răspunde cu promptitudine nevoilor si cerințelor comunității
S-a avut in vedere cu precădere aplicarea noii legislații în domeniul promovării si
) ecției drepturilor beneficiarilor, asigurarea exercitării efective a drepturilor de orice tip si in
jOrt cu toate instituțiile implicate.
' Strategia Serviciului Comunitar de Asistență Socială, Protecție Socială și Autoritate
lara prevede ca obiective prioritare: reorganizarea sistemului de protecție sociala existent
vel local tocmai pentru a include toate categoriile de beneficiari, respectiv persoanele
e în de risc, dependente de serviciul social, persoane abuzate emoțional, fizic,
aa situații
(raficul de persoane), ferneile abuzate fizic si psihic, victime ale violentei domestice,
Pa serviciilor de asistenta
si tineri cu probieme de integrare etc., precum si diversificarea
că “ala
oferite tuturor categoriilor sociale.
onform legisiației în vigoare, Serviciul Comunitar de Asistență Socială, Protecție
să jap a în serviciile sociale
și Autoritate Tutelara are o mare responsabilitate ceea ce privesc
ei lStente
la nivel locai având următoareie atribuții și responsabilități:
34
Pagina 39
Statuiul municipiului Pașcani
organizează, finanțează și susține tehnic serviciile sociale acordate Ia nivelul
-
unității administrative teritoriale; ,
- asigură transferul de compstente si resursele financiare necesare funcționarii
serviciilor sociale organizate la nivelul unității administrative-teritoriale;
- promovează parteneriate cu alți furnizori de servicii sociale;
controlează din punct de vedere tehnic si financiar serviciile sociale acordate la
.
nivelul unității administrativ-teritoriale;
identifică și evaluează nevoile și situațiile care impun furnizarea de servicii
-
sociale în funcție de nevoile specifice comunității;
- dezvoltă și gestionează serviciile social-primare in funcție de nevoile locale;
asigură consilierea și informarea cetățenilor din comunitate privind serviciile
-
sociale existente la nivel local precum și drepturile și obligațiile ce le revin;
- transmite la nivelul județului centralizarea rapoartelor privind implementarea
planurilor individualizate de asistenta si îngrijire.
Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistență Socială,
Socială și Autoritate Tutelara din cadrul Primăriei municipiului Pașcani a oferit sprijin
[ic jecție
material în vederea menținerii copilului în familia naturală, cât și servicii de consiliere
Î-| și
--la unor familii aflate în pragul “intrări” într-o situație de criză, identificate atât prin cererile
ora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul municipal Pașcani, precum
[rganizații non-guvernamentale.
Eficiență a avut și colaborarea cu asistenții sociali din matemitățile existente, în ceea
vește cazurile de prevenire abandon nou-născut, împreună cu specialiștii serviciului de
itorizare a femeii gravide.
Numărul mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce privește copilul aflat în
ultate au făcut să fie identificate oportunitățile de (reintegrare a copiilor în familia
Îi urală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum urmează:
integrare/reintegrare în familie sau comunitate prin efectul legii, a copiilor proveniți din
centre de plasament;
plasament-încredințare la rude până la gradul IV;
adopția națională;
copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de bune
_condiții de creștere și educare.
În ceea ce privește tipurile de măsuri, ce vizează asistența maternală, putem menționa
E ostări ca asistenți maternali profesioniști.
Datele statistice obținute în urma soluționării cazurilor de risc social în cadrul
E. Socială și Autoritate Tutelară din cadrul
șviciului Comunitar de Asistență Socială, Protecție
Eimăriei municipiului Pașcani, județul iași, cuprind:
plasament rezidențial (copii ce nu au putut fi reintegrați în familie, întrucât
NA
iezintă un grad de handicap accentuat/grav;
victime ale abuzului (agresiune fizica) (copii ce au fost încredințați familiei
0 copii
lrgite prin măsură de protecție plasament familial, sau cazuri ce au fost instrumentate cu
integrarea în familia de origine);
Y copii infectați cu HIV/SIDA;
LA servicii pentru copiii care răspund / nu răspund penal —(toate cazurile au primit
Sura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită bunei
35
Pagina 40
Statutul municipiului Pașcani
i Serviciul de abuz /neglijență / violență / trafic din cadrul D.G.A.S.P.C. Iași, cât și
și porări cu
WM de Probațiune din cadrul Tribunalului de minori Iași);
entrul
d / minore care sunt însărcinate și au avut predispoziție să-și abandoneze copilul;
copii proveniți din familii aflate în divorț — pentru care s-au luat cele mai bune
/
acești copii să aibă un trai liniștit și să aibă condiții bune de creștere și educare,
uri, ca
cel puțin unul din părinți — în ultimă instanță, părinte care a demonstrat calități
ri de
Je și materiale, .
v copii reintegrați în familia naturală;
V tineri care au întemeiat o familie fără să legalizeze relația de căsătorie (relația
oncubinaj);
A tineri care se află în pragul divorțului;
4 tineri care au divorțat;
4 tineri fără locuință (locuiesc și se gospodăresc împreună cu părinții);
V tineri care au fost evaluați socio-medical și âu fost încadrate în categoria
oanelor cu handicap, ce necesită protecție specială;
tineri care au familie și copii, și au plecat la muncă în străinătate;
tineri care au relație de concubinaj (cu copii) și au plecat în străinătate;
tinere gravide care nu au împlinit 18 ani și sunt predispuse la abandon familial;
tinere-mame care nu au împlinit 18 ani și sunt predispuse la abandon familial
tineri care au săvârșit fapte prevăzute de Codul Penal și se afla în perioada de
tineri care provin din centrele de plasament, nu au locuință, nu urmează nici o
a de învățământ și nu au loc de muncă; .
v tineri care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul
m garantat;
v adulți care nu au locuri de muncă (și sunt în evidența AJOFM Pașcani);
v populație reprezentativă pentru fenomenul de violență domestică;
“populația rromă;
v adulți care au fost evaluați socio-medical și prezintă grad de handicap;
v persoane de vârsta a treia imobilizate !a pat și fără susținători legali;
v de vârsta a treia cu venituri mici, care depășesc cu 2% limita venitului
persoane
im garantat;
v de vârsta a treia, care locuiesc singure, sunt diagnosticate cu boli
persoane
i moral material din partea familiei lărgite;
tonice și nu primesc sprijin sau
v vârstnice care au asistenți personali, conform legislației în vigoare;
ă persoane
Având în vedere cele prezentate, asistentul social este nevoit, în permanență să își
E:
jezvolte competențele profesionale, chiar dacă instituția nu aloca fonduri pentru pregătirea
|jofesională, deoarece în procesul de sprijin sociai poate interveni un caz deosebit, și, exact
în practica medicală, o decizie promptă poate salva viața, unui om (în mod deosebit a
ilor), iar de câștigat are asistența socială.
O parte a acestei responsabilități revine și instituției în arisamblu.
Formarea continuă a angajaților constituie o investiție care va împiedica plafonarea si
:
bordarea pesimistă a situațiilor de către asistenții sociali angajați.
Asistenții sociali au o mare responsabilitate: aceea de a reinventa practica - ei nu au
e apl icat predeterminați, ci se implică în rezolvarea de probleme, adică în
soluții, algoritmi
tarea de soluții noi, adaptate fiecărei situații, fiecărui caz in-parte.
36
Pagina 41
Id
Statutul municipiului Pașcani
dimensiuni impun o asistență socială în echipă, managementul schimbării
i. Aceste
&: multe oportunități Pe de altă parte, așteptările și stereotipurile posibililor
a mai
| de servicii sociale primare joacă un rol crucial în poziționarea lor în raport cu
ciari
mele sociale.
Schimbarea, în domeniul asistenței sociale poate fi susținută sau blocată de
siunite și semnificațiile unor factori precum:
- dorința practicianuiui de autoîmplinire;
utilizarea unor strategii autodefensive — fie de către practician, fie de către beneficiar;
_
interacțiuni dinamice sau defensive între practician și beneficiar.
-
asistent social, care înțelege sernnificația schimbării, menține un grad de
Un
Ki. în relația cu clienții. O astfel de atitudine va. favoriza negocierea unei căi
alitate
printre conflictele de interese provocate, în situații în care nevoile celor care
tate,
ă, sunt diferite sau un anume comportament poate cauza probleme,
Serviciul Comunitar de Asistență Socială, Protecție Socială și Autoritate
ara, este înființat prin Hotărârea nr. 162/30.11.2006.
| de Serviciul Comunitar de Asistență
Serviciile sociale cu caracter primar sunt oferite
cială, Protecție Socială și Autoritate Tutelara Pașcani din cadrul Primăriei
cipiului Pașcani, Str. Ștefan cei Mare, nr.7, cod 705200, municipiul Pașcani județul
3 Centre de plasament
Getrul de Plasament “Sf. Stelian” Pașcani
Centrul de Plasament “Sf. Stelian” Pașcani, denumit astfel prin decizia
a D.G.A.S.P.C. Iași, reprezintă fostul Centru pentru integrarea socială a
(./19/01.08.2006
Gopiilor care trăiesc în stradă, organizat in conformitate cu H.G.nr.61/2001 si H.G.117/1999.
est centru funcționează ca subunitate fără personalitate juridică, desfășurând o activitate
protecție a copiilor care trăiesc în stradă primiți în plasament. în prezent, de serviciul
estei instituții beneficiază un nr. de 22 de copii proveniți din mediul stradal sau din familii
4 posibilități de creștere și educare, cu vârste cuprinse între 10 ani-19 ani. Începând cu
btembrie 2005 centrul ocrotește și un număr de 13 copii cu dizabilități, proveniți de la
entrul de Plasament « Speranța » Pașcani.
i educarea
Ș .. Prin intermediul acestui centru de plasament se urmărește îngrijirea, și
jvrectarea tulburărilor de comportament ale copiilor rezidenți, precum și asigurarea asistenței
Lodicale și juridice de care au nevoie, restabilirea legăturii cu familia (restrânsă sau lărgită).
|. asemenea, pentru copiii cu dizabilități aflați în acest centru, scopul este de a desfășura
tivități educative și terapeutice, menite să diminueze deficiențele de intelect, precum și
Vidențierea și afirmarea calităților pe care le au copiii.
Complexul de Servicii Comunitare „Sf. Neculai” Pașcani
Acest complex are sediul în str. N. lorga și este sub jurisdicția DGASPC Iași.
E
'omplexul a fost înființat în anul 2001 și își desfășoară activitatea într-o clădire modernă, cu
jăcotări adaptate nevoilor speciale ale copiilor.
a
37
Pagina 42
Statutul municipiului Pașcani
Complexul este o instituție de ocrotire socială care are în îngrijire, în regim permanent,
cu dizabilități și cu nevoi speciale. Pentru recuperarea. acestor copii aceștia se fac:
jliere psiho-pedagogică, terapii, programe educaționale.
Complexul are și un centru de zi, pentru copiii care învață ia Școala Specială. Pentru
ția se asigură masa la prânz și transport la și de ia școală, având în vedere faptul că
i copii provin din comunele limitrofe.
Centrul de plasament „M. Sadoveanu Pașcani”
Centrul de Plasament „M. Sadoveanu” Pașcani are sediul în str. V. Alecsandri, nr. 5 și
ionează ca subunitate a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului
fără personalitate juridică. Desfășoară o activitate de protecție a copiilor aflați în
ltate, prin asigurarea unor condiții de trai decente, a unui mediu securizant, similar celui
ial. Sunt instituționalizați 77 copii, dintre care 38 sunt fete și 39 băieți, cu vârste cuprinse
? și 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educație. Copiii sunt
uționalizați în baza unei hotărâri emise de Comisia pentru Protecția Copilului Iași sau
ință Civilă, emisă de Tribunalul Iași.
Centrul are 5 module cu dormitoare și camere de zi, dotate cu mobilier și echipament
vat asigurării unui mediu de viață asemănător celui de tip familial. În incintă se află un
net pentru asistent social, psiholog, instructor animator, etc.
Cap. 11 SERVICII PUBLICE COMUNITARE
(|; Direcția Apă — Canai
Direcția Apă Cana! Pașcani s-a constituit în baza Hotărârii CLM Pașcani nr. 34 din
4.1998 ca serviciu public al municipiului Pașcani, iar în baza Hotărârii CLM Pașcani nr.
9 din 30.09.1998 își schimbă denumirea din “Serviciu apă cana!" în „Direcție apă canal.
] Ciectul de activitate al DAC Pașcani îl constituie:
- Captarea și aducțiunea apei;
- Tratarea și distribuția apei;
- Colectarea, transportul și epurarea apelor uzate reziduale și meteorice.
În vederea desfășurării în bune condiții a activității de bază, a valorificării complete și
ente a resurselor, DAC Pașcani desfășoară și următoarele activități:
- Întreținerea și repararea autovehiculelor;
- Transporturi rutiere de mărfuri,
- Activități de testări și analize tehnice.
Codul unic de înregistrare al DAC Pașcani la Registrul Comerțului este R 4958597.
Pașcani are personalitate juridică, este în subordinea Consiliului Local Municipal
Cani și nu are conducere colectivă.
de distribuție a apei în Pașcani este de 89,9 Km, iar cea de canalizare este
a peleaua
m
38
Pagina 43
Mb
Statutul municipiului Pașcani
Direcția de Apă — Canal (DAC) din cadrul Consiliuiui Local Municipal Pașcani are în
proiectul ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/005, conform Memorandumului de Finanțare
re
ncheiat între Guvernul României și Comisia Europeană la 17.04.2002.
E
roiectul se numește “Modernizarea sistemelor de apă, canalizare și stației de
re” din municipiul Pașcani — Măsura ISPA nr. 2000 RO 16 P PE 005.
ura ISPA cuprinde finanțarea a 3 componente după cum urmează:
- Contract A: reabilitarea alimentării cu apă a municipiului Pașcani din sursa Moțca;
_
_ Contract B: reabilitarea stației de epurare si a unei părți din rețeaua de canalizare
-. Contract C: asistență tehnică și supraveghere de lucrări;
omponenta A constă în:
“ervicii de alimentare cu apă eficiente și operative pentru locuitorii din Pașcani, cu
spectarea cerințelor prevăzute în Directiva 98/83/CE privind apa potabilă;
mentarea continuă, la presiunea corespunzătoare, cu evitarea contaminării rețelei de
otabilă;
cerea costurilor de (aproximativ 76% economie de energie),
substanțială a pompare
onsecința îmbunătățirea serviciului de susținere financiară.
(fomponenta B:
itingerea standardelor de tratare a apelor uzate, prevăzute în Directiva 91/271/CEE
[/ivind tratarea apelor uzate urbane;
iimbunătățirea calității apelor primite (râul Siret ca afluent al Dunării) de la clasa II la clasa |
alitatea apelor de pescuit);
țeducerea riscului de poluare majoră datorită deficiențelor stației de tratare.
ducerea poluării până la stadiul evacuării sedimentelor existente și permite eliminarea
n pământ conform Directivei Consiliului nr. 86/278/CEE;
eliminarea riscului sănătății publice, al mediului natural și asigurarea susținerii pe termen
a serviciului apelor uzate.
2 Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă
R.A.G.C.L. Pașcani s-a înființat în temeiul Legii 15/1990, în baza hotărârii nr.11/1992 a
nsiliului Local Pașcani. Regia este unitate de interes public, având denumirea de REGIA
TONOMA DE GOSPODARIE COMUNALA SI LOCATIVA, cu sediul în municipiul Pașcani,
Moldovei, nr.21.
Regia este unitate cu personalitate juridică, are cont în bancă, funcționează pe bază
gestiune economică și autonomie financiară. Regia folosește în mod autonom bunurile pe
ele are în patrimoniu, în vederea realizării obiectului de activitate.
__Regia poate concesiona, cu acordul forului tutetar, potrivit legii, subunități, servicii
lice sau activități economice.
Regia beneficiază de credite bancare, are relații economice, financiare și juridice cu alți
nți economici sau persoane fizice sau juridice, constituie la dispoziția sa și utilizează
durile de care are nevoie, în condițiile legii.
Obiectul de activitate al regiei îl constituie:
producerea și distribuirea energiei termice și a apei calde de consum;
Colectarea și transportul gunoiului menajer;
i. administrarea și închirierea fondului locativ de stat aflat în administrarea regiei;
39
Pagina 44
Statutul municipiului Pașcani
insport local de călători și transport marfă;
SN! de locuințe și spații cu altă destinație decât locuințe din fond locativ de stat;
zarea
i _uarea de operațiuni de import pentru utiiaje și aparatură specifică regiei;
” ercializarea și desfacerea prin magazinul propriu a produselor alimentare și
că
“alimentare;
ia este structurată asifel:
pirou producție, exploatare CT, tehnic, investiții;
birou financiar-contabii;
pirou comercial;
pirou oficiu de calcul;
- birou salarizare, resurse umane;
- consilier juridic;
CFI;
- secția centrale termice;
sector transport;
sector salubritate;
sector administrativ
| Unic de Înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași este
398 din 28.11.1992. :
"RAGCL a derulat o serie de proiecte deosebit de importante pentru populație
[iiiicipiului Pașcani, și anume:
- Proiect de Conservare a Energiei Termice (TECP) — obiectivul de investiții
B)ezvoltarea utilităților municipale — Sisteme de Încălzire în Municipiul Pașcani”
Li. semnarea Acordului de Împrumut la 13 aprilie 1997, intre Guvernul Roman si BERD,
Ulificat prin OG 38/1997, în municipiul Pașcani s-a implementat Proiectul de Conservare a
'giei Termice (TECP) al cărui scop a constat în:
) reabilitarea, retehnologizarea instalațiilor termo-energetice pentru producerea
agentului termic de încălzire si a apei calde menajere;
b) înlocuirea rețelelor pentru transportul agentului termic si apei calde de consum
cu sisteme de conducte preizolate montate în pământ;
c) contorizarea consumurilor de energie termica in centrala termica si la scarile de
bloc.
Procesul tehnologic din centrale este condus de un regulator specializat
tohectat cu un calculator de proces care urmărește, gestionează și comanda modificarea
Ai ametrilor specifici ai instalației. Toate centralele sunt conectate la un dispecer central.
Din aceste fonduri s-au modernizat echipamentele a 10 centrale termice cu puteri
late de 8,7 MWh, întreaga rețea de distribuție, care se concretizează în 34.885 metri
Jari conductă pentru agent termic și 18.216 metri liniari de conductă pentru apă caldă de
[sum (ACC) si s-au montat contoare la branșamentul a 423 scări de bloc.
zarea principala a investiției BERD a fost creșterea la maximă randamentul total al
d iStemului de a energiei termice, reducerea semnificativă, în
producere și distribuție
E ncordanță normele a impactul asupra mediului a acestor sisteme.
cu europene,
În cursul anului 2004 s-a implementat un sistem acreditat de calitate care a impus
orarea si respectarea unor proceduri de lucru în activitățile de întreținere și reparații cu
i k si chimice;
ecizarea clară a modului de depozitare si de tratare a deșeurilor substanțelor
40
Pagina 45
Siatutul municipiului Pașcani
grea la minim a nivelului de zgomot prin introducerea unor elemente amortizoare la
Je din cadrul atelierului de reparații si din centralele termice.
giectul “Reabilitarea si modernizarea alimentarii cu căldura a consumatorilor din
na CT5 - Pașcani” (STEP)
În baza Memorandumului de înțelegere privind cooperarea ALJ/Jl dintre Guvernul
nâniei și Guvernul Elveției a fost aprobat prin H.G. 901/1998 și a Legii nr.201/20.04.2001
fe
Pi aprobă O.U.G.nr.19/2001 de ratificare a memorandumului, s-a implementat proiectul
IF niltarea și modernizarea alimentării cu căldură a conșumatorilor din zona CT5 —
PAR Pascani.
Scopul principal! al investiției a fosti acela de a crește la maxim randamentul total al
ului de producere si distribuție a energiei electrice si termice și de a reduce
ficativ, în concordanță cu normele europene, impactul asupra mediului a acestor
e, respectând astfel prevederilor convențiilor internaționale la care România a aderat -
colul de la Kyoto și Convenția - cadru a ONU privind schimbările climaterice, semnate
IN România în 1999. Aceasta investiție a însemnat realizarea unei centrale termice cu co-
(jejerare, cu un grup de 0,7 MWh pentru energie electrică, și 8,5 MWh pentru energie
[siinjcă. Urmare a reaiizării acestui proieci s-a îmbunătățit substanțial calitatea serviciilor
sita consumatori s-au diminuat consumurile specifice de naturale și energie
gaze
ca și s-a redus cantitatea de noxe emise in atmosferă.
oiectul Phare RO 01.08.04/2004 — “Îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul
călzirii urbane”
Scopul principai al proiectului a constat în montarea de alocatoare de costuri și
Rezultatele proiectului: montarea unui număr de 7.000 de alocatoare de costuri și
0 ineți la fiecare catorifer existent la consumator număr de 2.079 de
termostatați pentru un
irtamente.
? Salubritatea este de RAGCL
municipiului Pașcani asigurată - Pașcani, operator
Si orizat de ANRSC și constă din următoarele activități:
; curățarea căilor de circulație publică;
dezăpezirea, curățarea zăpezii;
colectarea și transportul deșeurilor stradale: :
;
colectarea și transportul deșeurilor menajere și industriale asimilate cu cele menajere;
:
depozitarea deșeurilor la rampa de deșeuri.
În cadrul Strategiei Primăriei municipiului Pașcani privind salubrizarea amintim:
o realizarea de proiecte pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor (în cadrul
schemei de granturi PHARE-2005 CES, Primăria Pașcani a depus o aplicație
pentru obținerea de fonduri pentru realizarea studiului de fezabilitate în cadrul
proiectului, Managementul integrat al deșeuriior în municipiul Pașcani);
o dotarea cu mijloace moderne de colectare și transport a deșeurilor menajere;
o găsirea unor oportunități manageriale de valorificare a deșeurilor ca resurse
secundare;
o introducerea sistemului de colectare selectivă ia sursă a deșeurilor;
4l
Pagina 46
Statutul municipiului Pașcani
creșterea eficienței de aplicare a legislației în domeniul gestionării deșeurilor;
unui sistem de informare, conștientizare și motivare pentru toate
o promovarea
părțile implicate;
asigurarea deservirii unui număr cât mai mare de generatori de deșeuri;
o
o maximizarea prevenirii generării deșeurilor;
o realizarea punctului de colectare a DEEE;
Deponia (rampa de deșguri) :
afla situata la 6 Km îin NV municipiului Pașcani, pe DJ 208 A fost înființată în anul
Se
prezent are o capacitate de umplere de 80%. În conformitate cu HG 349/2005 -
și în
deșeurilor, actuala rampă are termenul de închidere anul 2009. La rampa
d depozitarea
se depozitează anual cca. 20000 tone și este permisă depozitarea următoarelor
șeuri
de deșeuri:
= deșeuri municipale
= deșeuri nepericuloase care îndeplinesc criteriile de acceptare
« deșeuri industriale asimilate cu cele municipale
Actualul depozit este prevăzut cu șanț pentru colectarea levigatului, instalații pentru
“ucerea autoaprinderitor, este racordată la sistemul de alimentare cu energie electrică.
ctivul nu dispune de rețele sau surse de alimentare cu apă pentru folosințe igienico-
nitare sau pentru cazuri de incendiu.
“În SNGD și SRGD pentru municipiul Pașcani este prevăzută realizarea unei stații de
insfer pentru preluarea deșeurilor din municipiu și a celor din localitățile din zona de
luenta și transportul acestora la rampa de deșeuri ecologică a județului. Stația de transfer
avea în componență o stație de sortare și de compostare a deșeurilor.
:3 Serviciul de Gospodărie Comunală
i Serviciul de Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei are ca obiect de activitate
treținerea spațiilor verzi, străzi, trotuare, parcuri, zone de agrement.
Spațiile verzi. Principalele zone cu astfel de specific sunt grupate în municipiul
așcani, fiind reprezentate prin: -
parcul central al orașului, în suprafață de 6,50 ha, de fapt a grădină orășenească, ce
înglobează fostul parc al familiei Cantacuzino, piantația de protecție de pe versant, zona
verde amenajată de pe terasă, lacul și ștrandul de la baza acestuia;
fâșiile plantate și de aliniament din zona centrală;
esplanada Cuza Vodă și spațiul planiat din zona limitrofă scărilor;
terenurile de sport, inclusiv bazinul de înot din incinta stadionului de fotbal;
terenurile de joc și sport din cartierele de locuit sau aferente unor instituții publice.
E ln extravilan mai pot fi menționate zonele de piajă din lungul râului Siret și zăvoaiele
j..
i. IMitrofe acestuia, neamenajate totuși pentru recreare și agrement.
„O zonă de recreare frecvent vizitată de locuitori orașului se află la vest de limita
teritoriului administrativ, în comuna Moțca și cabana „Codrii Pașcanilor.
Străzile din munioipiul Pașcani.
[3 Trama stradală majoră a orașului Pașcani este alcătuită din străzile Grădiniței, Ștefan
al Moldovei, Vodă, Vatra, Gării. Fluxurile majore care intră în oraș pe direcția
N are, Dragoș
Umului național DN 28 A — Tg. Frumos — Pașcani — Moțca sunt preluate de străzile
ș
42
Pagina 47
Statutul municipiului Pașcani
Ștefan cei Mare, Moldova, pe direcția drumului județean DJ 208 — Stolniceni —
E nitei,
G Lespezi de străzile Ștefan cel Mare, Dragoș Vodă, un rol foarte important în
cani _
acestor fluxuri avându-l și străzile Vatra și Gării.
area străzi
+. Circulația locală majoră între zonele funcționale și cele de locuit se desfășoară pe
între terasa din zona gării — cartierul Unirea și terasa superioară aflată la 40 m
gătură
de nivel, unde se află majoritatea spațiilor comerciale și a dotărilor de interes
nță
nesc. Datorită configurației geografice specifice (situarea orașului pe cele două terase)
între cele două zone se face pe artere ce ocolesc cornișa, lipsa legăturilor rutiere
atia
și directe între cele două zone afectând fluența traficului.
e
Din totalul străzilor, 55,3% sunt străzi care au un sistem rutier din beton asfaltic, 29,50%
străzi cu sistem rutier din balast și mai există un număr mare de străzi, 8,40% fără nici
nt
PI sistem rutier. |
Atribuirea sau schimbarea denumirilor de străzi se face prin hotărâre de consiliul local.
Trotuarele din municipiul Pașcani
Circulația pietonală majoră se desfășoară între zona gării — cartierul Unirii și oraș —
ul civic, pe esplanada Cuza Yodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung pe
superioară. În rest, fluxurile pietonale se desfășoară pe trotuarele amenajate în lungul
isa
Szilor care fac parte din trama stradală majoră.
(j:4 Poliția Comunitară
În conformitate cu prevederile Legii nr. 371 din 20 septembrie 2004, privind înființarea,
Eitanizarea și funcționarea Poliției Comunitare, ale Hotărârii Guvernului României nr.
.195/09.12.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a
Comunitare, prin H.C.L. nr. 40 din 31.03.2005, Consiliul Local al Municipiului Pașcani
iințat, începând cu data de 15.04.2005, Poliția Comunitară a municipiului Pașcani,
Ec viciu public local, specializat, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al
| nicipiului Pașcani.
5. Sediul Poliției Comunitare a Municipiului Pașcani a fost stabilit în Pașcani, Al. Ștefan
| Mare, nr. 7, bl. C3.
La înființarea Politiei Comunitare, personalul acesteia a fost angajat cu precădere din
indul gardienilor publici care au fost testați din punct de vedere psihologic și examinați
edical de către instituții specializate, iar profesional de către o comisie stabilită prin H.C.L.
.67 adoptată în ședința Consiliului Local al municipiului Pașcani din data de 31.05.2006 .
Calitatea de funcționar public din Poliția Comunitară se dobândește și se pierde în
ondițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată,
|
W-modificările ulterioare.
Personalul Poliției Comunitare se compune din funcționari publici și personal
+ uniformă în timpul
Ontractual, Funcționarul public din Poliția Comunitară este înarmat, poartă
Siciului și exercită atribuțiile specifice stabilite prin lege.
Uncționarul public din Poliția Comunitară este investit cu exercițiul autorității publice, pe
mpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele
ompetențelor stabilite prin lege. .
Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal.
Funcționarul public din Poliția Comunitară
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.