Document
Manual-SCIM
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,2 MB · modificat pe site: 29.04.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Manual-SCIM”, Comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași. Sursa: http://www.mogosesti-siret.ro/wp-content/uploads/2021/04/Manual-SCIM-site.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti-siret/80390-manual-scim, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
MANUAL DE IMPLEMENTARE
A SISTEMULUI DE CONTROL
INTERN MANAGERIAL
Motto
„ Nimic nu este prea dificil, dacă împarți în pași mici ceea ce ai de făcut”
Henry FORD
Pag 1
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 2
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ................................................... 4
1.1 Scurt istoric................................................................. 4
1.2 Controlul intern managerial.............................................. 7
1.3 Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial..... 9
1.4 Cerințele sistemului de control intern managerial................... 12
1.5 Legislație................................................................... 14
1.6 Definiții..................................................................... 14
CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN
MANAGERIAL ÎN ENTITĂȚILE PUBLICE.................................23
2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial................ 23
2.2 Structura organizatorică necesară implementării sistemului de
control intern managerial ............................................... 25
2.3 Responsabili și atributii în domeniul SCIM ............................ 25
2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare,
dezvoltare, evaluare și raportare a sistemului de control intern
managerial ................................................................. 32
2.5 Diagrama de proces privind activitatea Comisiei de Monitorizare 36
2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial 37
2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și
locale ....................................................................... 39
2.7.1 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice centrale ..... 39
2.7.2 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice locale ........ 53
CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL INTERN
MANAGERIAL .............................................................. 61
3.1 Etapele procesului de implementare a sistemului de control intern
managerial ......................................................... 61
3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice ......................... 62
3.1.2 Stabilirea activităților și procedurilor ................................. 64
3.1.3 Identificarea și gestionarea riscurilor ................................. 67
Pag 2
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 3
3.1.4 Modalități de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial ................................................................. 69
3.1.5 Managementul documentelor ........................................... 70
3.1.6 Stabilirea sistemului de monitorizare a desfășurării activităților. 73
3.1.7 Autoevaluarea realizării obiectivelor .................................. 77
3.1.8 Elaborarea Programului de pregătire profesională pentru
implementarea sistemului de control intern managerial ........... 80
3.2 Fișe de standarde ......................................................... 81
CAPITOLUL 4 – EVALUAREA ȘI RAPORTAREA SISTEMULUI DE CONTROL
INTERN MANAGERIAL .................................................. 127
4.1 Evaluarea sistemului de control intern managerial ................ 127
4.1.1 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control
intern managerial la nivelul compartimentului .................... 128
4.1.2 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern
managerial la nivelul entității publice ............................... 132
4.1.3 Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul
entităților publice centrale, ordonatori principali de credite ... 133
4.2 Raportarea sistemului de control intern managerial .............. 135
4.2.1 Situații centralizatoare anuale privind stadiul implementării și
dezvoltării sistemului de control intern managerial ............... 135
4.2.2 Raport anual al entității publice asupra stadiului implementării
sistemului de control intern managerial ............................. 139
4.2.3 Raportarea stadiului implementării sistemelor de control intern
managerial, la nivelul instituțiilor publice la care se exercită
funcția de ordonator principal de credite al bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetului oricărui fond
special .................................................................... 142
CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................... 143
5.1 Concluzii ................................................................. 143
5.2 Recomandări ............................................................. 145
CAPITOLUL 6 – MACHETE ...................................................... 147
Pag 3
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 4
CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE
1.1 Scurt istoric
Expresia “control intern” provine din termenul englezesc “internal
control”, care pentru anglosaxoni “to control”, înseamnă, în primul rând,
“a deține controlul (a ține sub control)” și abia în al doilea rând
“a verifica”, pe când, în țările de limbă latină, sensul acestei expresii este
exact contrar, provenind din alăturarea cuvintelor „contra“ și „rolus“
utilizate în mediul militar roman și se înțelege, în sensul larg, „verificarea
unui act după original“.
În cadrul entităților publice, Controlul intern are un impact considerabil
asupra credibilității unui guvern și operațiunilor pe care acesta le
derulează.
1992 În Statele Unite ale Americii, a fost publicat Cadrul Integrat de
Control Intern de către COSO; la început, acest cadru se referea
doar la societățile private, în prezent fiind aplicat pe scară largă,
la nivel mondial, atât în sectorul public cât și în cel privat.
1996 Parlamentul European a inițiat formarea unei comisii de experți
independenți în vederea analizării modului în care acest organism
descoperă și tratează frauda, practicile de acordare a contractelor
financiare, gestionarea defectuoasă și practicarea nepotismului.
1999 Comisia Prodi din Parlamentul European introduce o seamă de
reforme în domeniul controlului intern.
2000 Se publică Cartea Albă a reformelor manageriale în cadrul
serviciilor Comisiei Europene; odată cu intrarea în Uniunea
Europeană a noilor țări membre și cu atribuirea fondurilor către
acestea, s-a dorit respectarea principiilor stabilite de Cartea Albă
și punerea în practică a unui cadru unitar de control intern, în toate
entitățile publice, în vederea analizării modului în care aceste
fonduri sunt administrate.
Pag 4
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 5
2001 Actualizarea Liniilor directoare INTOSAI pentru standardele de
control intern în sectorul public; Congresul Organizației
Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INCOSAI) a decis
introducerea în document a tuturor aspectelor de evoluție din
domeniul controlului intern și înglobarea unei serii de componente
ale modelului COSO - Cadrul Integrat de Control Intern.
Utilizarea unor linii directoare comune, pentru dezvoltarea
standardelor de control intern, permit națiunilor să înțeleagă în
mod unitar sistemul de control intern managerial.
”Liniile directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în
sectorul public”, fac parte din categoria INTOSAI GOV - Ghid pentru
buna guvernanță și sunt apreciate ca fiind extrem de folositoare
atât managerilor din entitățile publice care trebuie să
implementeze sistemul de control intern, cât și auditorilor publici
externi, care trebuie să cunoască acest sistem și să îl evalueze.
2001 Comisia Europeană a introdus 24 standarde de control1, completate
de un set de cerințe de bază, cerințe ce definesc acțiunile practice
care ar trebui să stea la baza sistemului de control intern.
2007 Comisia Europeană și-a revizuit cadrul de control intern, reducând
numărul standardelor la 16.
2013 Cadrul COSO din 2013 a introdus 17 principii care sunt necesare
pentru eficacitatea controlului intern.
Noul cadru COSO se bazează pe concepte de guvernanță, inclusiv pe
necesitatea de a atribui responsabilități în materie de supraveghere
structurilor de conducere, pentru fiecare componentă a controlului
intern.
2017 Comisia Europeană își actualizează Cadrul de control intern, pentru
a-l alinia la Cadrul Integrat de Control Intern - COSO 2013.
1 Raport ”Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici?” -
Curtea de conturi europeană
Pag 5
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 6
În ultimele decenii, managementul tuturor entităților publice a realizat
nevoia existenței unui cadru de control de bază, care să constituie suportul
pentru construirea sistemelor proprii de control intern și a devenit, tot mai
preocupat de modul de organizare și funcționare a controlului intern,
căutând în permanență soluții practice.
România a acceptat acquis-ul comunitar în domeniul controlului financiar
prin capitolul 28 al Acordului de aderare „Controlul financiar”.
În anul 2003, în cadrul Strategiei dezvoltării controlului public în România,
au fost adoptate următoarele obiective generale:
1. Realizarea la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor
instituțiilor publice, stabilite în concordanță cu propria lor misiune,
în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență;
2. Protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor cauzate de
erori, risipă, abuz sau fraudă;
3. Respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii;
4. Dezvoltarea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare,
actualizare și difuzare a datelor (informațiilor) financiare și de
conducere, precum și a unor proceduri de informare publică
adecvată.
Deși încă din anul 1999, prin publicarea OUG nr. 119/1999 privind controlul
intern managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, s-a început reglementarea
controlului intern la nivelul entităților publice din țara noastră, abia în anul
2005 odată cu intrarea în vigoare a OMFP nr. 946/2005, implementarea
standardelor de control intern managerial la nivelul entităților publice din
România a devenit obligatorie.
În anul 2005 au fost stabilite „25 standarde de management” aplicabile
entităților publice, ca ulterior, în anul 2015 să apară sub inițiativa
Secretariatului General al Guvernului prin Direcția Control Intern
Managerial și Relații Interinstituționale, Codul controlului intern
Pag 6
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 7
managerial al entităților publice, care a stabilit 16 standarde de control
intern managerial, în conformitate cu directivele europene.
În urma concluziilor desprinse din misiunile de verificare și îndrumare
metodologică, misiuni realizate de către Direcția Control Intern Managerial
și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al
Guvernului privind stadiul implementării controlului intern managerial la
nivelul entităților publice, s-a constatat necesitatea elaborării unui
Manual în domeniul sistemului de control intern managerial, care să vină
în sprijinul nevoii de implementare și dezvoltare a acestuia.
De aceea, prin intermediul prezentului manual, se dorește o înțelegere
clară și unitară în ceea ce privește aplicarea noțiunilor și
instrumentelor necesare implementării și dezvoltării sistemului de
control intern managerial, la nivelul entităților din administrația
publică centrală și locală.
1.2 Controlul intern managerial
Pe plan internațional sunt recunoscute câteva modele cadru de control,
care au fost elaborate pentru a coordona sistemul de control și a răspunde
în principal cerințelor managementului riscurilor.
Modelul COSO – SUA
În anul 1985, se constitue la inițiativa senatorului american Treadway
„Comisia Treadway”, cunoscută și sub numele de „Comisia națională
împotriva raportării financiare frauduloase”, comisie ce a inițiat o
cercetare asupra controlului intern și a rolului acestuia în viața
organizațiilor.
La recomandările acestei comisii s-a creat un comitet intitulat „Comitetul
de sponsorizare al organizațiilor – COSO”, organizație independentă din
sectorul privat, care a reunit competențele unui număr mare de membri ai
Institutului Auditorilor Interni, profesioniști în domeniu, cabinete de audit
extern și mari întreprinderi americane.
Pag 7
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 8
Această organizație se dedică și în prezent studierii împrejurărilor care
conduc la producerea fraudelor financiare și îmbunătățirii calității
raportării financiare prin: etică în afaceri, controale interne eficiente,
guvernare corporatistă.
COSO - definește controlul intern ca un proces implementat de
managementul entității publice, proces care intenționează să furnizeze
o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, acestea fiind
grupate în trei categorii: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea
informațiilor financiare; respectarea legilor și regulamentelor.
Modelul COCO – Canada
În anul 1995, Institutul Canadian al Contabililor Autorizați, elaborează
modelul COCO, pe baza acelorași componente ale modelului COSO, dar
grupate altfel.
În concepția modelului COCO, controlul intern managerial este definit ca
ansamblul elementelor unei organizații (inclusiv resurse, sisteme,
procese, cultură, structură și sarcini) care, în mod colectiv, îi ajută pe
angajați să realizeze obiectivele entității publice, grupate tot în trei
categorii, privind: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea
informațiilor interne și externe; respectarea legilor, regulamentelor și
politicilor interne.
INTOSAI
Conform INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de
Audit), controlul intern este definit ca un instrument managerial utilizat
pentru a furniza o asigurare rezonabilă că obiectivele managementului
sunt îndeplinite.
ROMÂNIA
În legislația română, prin Ordonanța nr.119/1999 privind controlul intern
managerial și controlul financiar preventiv, republicată și ulterior prin
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018, controlul intern
managerial este definit ca reprezentând ansamblul formelor de control
Pag 8
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 9
exercitate la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite
de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu
reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor
publice în mod economic, eficient și eficace.
Prin control intern managerial se înțelege o monitorizare permanentă a
activităților, cu un ansamblu de reguli de management aplicabil în oricare
compartiment dintr-o structură și la nivelul tuturor entităților publice, ca
răspuns la: „Ce se poate face pentru a deține un control cât mai eficient
asupra activităților unei entități publice?”.
Sistemul de control intern managerial reprezintă în esență, un control al
performanțelor obținute și în stare să răspundă cel mai bine, intereselor
urmărite de către entitatea publică în atingerea obiectivelor.
Privit și perceput ca o funcție managerială și nu ca una de verificare,
sistemul de control intern managerial este în responsabilitatea
conducătorilor de a-l implementa și dezvolta continuu, în scopul
funcționării eficiente a entității publice.
1.3 Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial
Pe baza informațiilor furnizate de controlul intern managerial, conducerea
entităților are posibilitatea să-și consolideze deciziile manageriale
referitoare la planul de activitate, organizarea și coordonarea structurilor
entității, stabilirea cu exactitate a responsabilităților pe structuri și
persoanelor implicate în activitățile entității.
Construirea și buna funcționare a acestui proces, care este unul de durată,
presupune eforturi colective și individuale, astfel încât să poată fi adaptat
cât mai bine specificului și dimensiunii entității publice, dar cu respectarea
prevederilor legale și principiilor generale ale controlui intern managerial.
Controlul intern managerial prin obiectivele și procedurile sale
urmărește: să asigure o bună folosire a resurselor (financiare,
umane) și corelarea acestora cu obiectivele entității publice;
Pag 9
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 10
îmbunătățirea fluxului informațional; creșterea inteligibilității,
gestionarea riscurilor, prevenirea și depistarea fraudelor și calitatea
documentelor.
Scopul sistemului de control intern managerial este de a preveni
erorile și neregulile, de a înlătura preventiv cauzele care le
determină și de a perfecționa activitățile controlate.
Faptul că resursele de care poate dispune o entitate publică sunt
întotdeauna limitate, obligă entitatea la efectuarea unei comparații între
costurile suplimentare generate de noul sistem de control intern și
avantajele aduse, înainte ca acesta să fie implementat și dezvoltat.
Din moment ce fiecare instrument de control intern, presupune atât
anumite costuri de implementare, cât și efecte așteptate, conducerea se
află în situația de a analiza, din perspectiva eficienței, dacă
implementarea instrumentarului de control intern, în ansamblul său, este
justificată sau nu.
Controlul intern managerial poate oferi managementului date privind
progresul sau regresul acestuia în atingerea obiectivelor propuse.
Controlul intern managerial oferă o asigurare rezonabilă, dar nu absolută
că entitatea publică își îndeplinește obiectivele propuse.
Asigurarea rezonabilă presupune atingerea unui nivel de încredere
satisfăcător din punct de vedere al costurilor, beneficiilor și rezultatelor,
nivel care se stabilește prin autoevaluare și evaluare externă.
Astfel, costurile controlului intern trebuie să fie inferioare beneficiului
realizat, acesta măsurându-se prin gradul de reducere al riscurilor în
realizarea obiectivelor.
Conducerea entității publice trebuie să proiecteze sistemul de control
intern managerial astfel încât să fie eficace și să se reducă riscurile la un
nivel acceptabil.
Pag 10
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 11
Având în vedere o serie de factori interni sau externi (care nu au putut fi
luați în considerare la conceperea controlului intern managerial),
probabilitatea de realizare a obiectivelor entității publice este prejudiciată
de limitele controlului intern, cum ar fi:
schimbările curente intervenite în mediul intern și extern al
entității publice;
erorile umane: interpretări inexacte, greșeli de raționament,
neglijență, inadvertență etc;
abuzuri de autoritate demonstrate de unele persoane cu rol de
conducere, coordonare sau supervizare;
limitare a independenței personalului, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu ;
proceduri de control neadaptate sau adaptate și neaplicate;
costurile controlului intern managerial.
Controlul intern managerial trebuie să fie eficient, să nu genereze costuri
suplimentare, să conducă la economisirea resurselor materiale, financiare
și umane.
Deși o entitate publică își poate defini un sistem de control intern
managerial bun, acesta poate fi implementat sau tratat subiectiv de către
personalul din cadrul acesteia, ca urmare a lipsei de pregătire profesională.
Controlul intern managerial nu este doar o noțiune generală, o
doctrină sau o multitudine de rapoarte și tabele de completat ci un
ansamblu de instrumente eficiente prin care poate fi condusă o
entitate publică.
În conformitate cu legislația în domeniu, controlul intern managerial este
în responsabilitatea conducătorilor entităților publice, care au obligația
proiectării, implementării și dezvoltării continue a acestuia.
Pag 11
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 12
Astfel, entitatea publică își organizează propriul sistem de control intern
managerial adaptat la specificul și dimensiunea acesteia, în funcție de
particularitățile cadrului legal de organizare și de funcționare, precum și
de standardele de control intern managerial, stabilește măsurile necesare
pentru implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern
managerial, inclusiv pentru actualizarea registrelor de riscuri și a
procedurilor pe procese sau activități.
Implementarea sistemului de control intern managerial, prin intermediul
resurselor umane proprii, asigură atât autoperfecționarea profesională
continuă a acestora cât și eliminarea unor cheltuieli suplimentare de
consiliere în domeniu.
Prin prisma beneficiilor menționate anterior, se consideră că încredințarea
unor terți, a realizării activităților privind implementarea și dezvoltarea
sistemului de control intern managerial al entității publice, nu este
oportună pentru îndeplinirea misiunii entității publice.
1.4 Cerințele sistemului de control intern managerial
Conform Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.600/2018,
proiectarea, implementarea și dezvoltarea continuă a unui sistem de
control intern viabil sunt posibile numai cu condiția ca sistemul să respecte
următoarele cerințe generale:
a) să fie adaptat dimensiunii entității, complexității obiectului de
activitate și mediului specific al acesteia;
b) să vizeze toate nivelurile de conducere și toate activitățile
(procesele, operațiunile): modul de organizare, regulamentele
interne aplicate, sistemul de management, structura personalului,
relațiile stabilite și recunoscute pe diferite trepte organizaționale;
c) să fie construit cu același "instrumentar" în toate entitățile publice
constituit din: obiective, mijloace, sistem informațional,
organizare, proceduri, control;
Pag 12
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 13
d) să ofere asigurări rezonabile că obiectivele entității vor fi atinse,
sau cu alte cuvinte că activitățile se realizează prin prisma
obiectivelor, stabilirea resurselor, pe baza responsabilităților
asumate și a mijloacelor specifice puse la dispoziție;
e) costurile aplicării sistemului de control intern să fie inferioare
beneficiilor rezultate din acesta;
f) să fie guvernat de cerințele generale minimale de management,
cuprinse în standardele de control intern managerial.
Pe lângă aceste cerințe generale, implementarea sistemului de control
intern managerial solicită și cerințe specifice precum:
Personalul de conducere și execuție are obligația să răspundă
solicitărilor conducătorului entității publice și să sprijine la
implementarea controlului intern, prin asigurarea unui comportament
cooperant.
Susținerea în totalitate a personalului de conducere și execuție de a
înțelege însemnătatea și scopul controlului intern managerial, din
partea conducătorului entității, prin programe de pregătire
profesională în domeniul controlului intern managerial.
Obiectivele specifice definite în entitatea publică să răspundă misiunii
acesteia și să fie corelate cu obiectivele generale.
Dezvoltarea cadrului procedural pentru activitățile importante
desfășurate.
Reflectarea în documente scrise a organizării și funcționării sistemului
de control intern managerial, precum Regulamentul de Organizare și
Funcționare, Programul de dezvoltare în domeniul sistemului de
control intern managerial, Proceduri, Rapoarte etc).
Implementarea standardelor de control intern managerial.
Raportarea periodică a stadiului de implementare și dezvoltare a
sistemului de control intern managerial.
Pag 13
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 14
1.5 Legislație
Legea nr.174/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare
la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și
completarea unor acte normative.
Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată;
Hotărârea de Guvern nr.1066/2008 pentru aprobarea normelor privind
formarea profesională a funcționarilor publici;
Hotărârea de Guvern nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind
organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu
modificările și completările ulterioare;
Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul
intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru
aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților
publice;
1.6 Definiții
Activitate – totalitatea atribuțiilor de o anumită natură care determină
procese de muncă cu un grad de omogenitate ridicat.
Activități de control - politici și proceduri stabilite să identifice riscurile și
să îndeplinească obiectivele entității; proceduri pe care o entitate le aplică
pentru tratarea riscului.
Activitate procedurală - proces major sau activitate semnificativă pentru
care se pot stabili reguli și modalități de lucru, general valabile, în vederea
îndeplinirii, în condiții de regularitate, economicitate, eficiență și
eficacitate a obiectivelor compartimentului sau entității publice.
Pag 14
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 15
Atribuție - un ansamblu de sarcini, necesare pentru realizarea unei
anumite activități sau unei părți a acesteia, care se execută periodic sau
continuu și care implică cunoștințe specializate pentru realizarea unui
obiectiv specific.
Autoevaluarea controlului intern - un proces în care eficacitatea
controlului intern managerial este examinată și evaluată în scopul furnizării
unei asigurări rezonabile că toate obiectivele entității publice vor fi
realizate.
Compartiment - direcție generală, direcție, departament, serviciu, birou,
comisie, inclusiv instituție (structură) fără personalitate juridică aflată în
subordinea, coordonarea sau sub autoritatea entității.
Competență - totalitatea cunostințelor, abilităților și aptitudinilor unei
persoane de a-și îndeplini la un standard cât mai ridicat sarcinile și
responsabilitățile postului.
Competența profesională - capacitatea de a aplica, transfera și combina
cunoștințe și deprinderi în situații și medii de muncă diverse, pentru a
realiza activitățile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat
în standardul ocupațional.
Comunicare - transmiterea și schimbul de informații (mesaje) între
persoane; proces prin care un emițător transmite o informație receptorului
prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului
anumite efecte.
Coordonare - armonizarea deciziilor și acțiunilor componentelor
structurale ale entității publice pentru a asigura realizarea obiectivelor
acesteia.
Deficiență - o situație care afectează capacitatea instituției de a-și atinge
obiectivele generale; un defect perceput (potențial sau real), care odată
îndepărtat consolidează controlul intern și contribuie la creșterea
probabilității ca obiectivele entității publice să fie atinse.
Pag 15
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 16
Delegare - procesul de atribuire de către conducător a unora dintre
sarcinile sale unui subordonat, pe o perioadă limitată, împreună cu
competențele și responsabilitățile aferente.
Diagrama de descompunere a lucrărilor – tehnică de descompunere unei
lucrări, într-o structură tip diagramă arborescentă, punctul de plecare fiind
obiectivul stabilit, iar arborescența, activitățile și acțiunile necesare
pentru realizarea obiectivului.
Diagrama Gantt - metodă de planificare prin care este prezentată
succesiunea activităților din cadrul unui proiect, în funcție de rezultatele
acestora și timpul necesar desfășurării lor.
Diagrama de proces - schemă logică cuprinzând forme grafice care
reprezintă etapele și pașii realizării unui proces sau activități.
Disfuncționalitate – orice lipsă de funcționalitate sau nerespectare în
implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial.
Document – act prin care se adeverește, constată sau preconizează un fapt,
se conferă un drept sau recunoaște o obligație; text scris sau tipărit,
inscripție sau altă mărturie servind la cunoașterea unui fapt real, actual
sau din trecut.
Documentație – totalitatea mijloacelor de informare la o anumită problemă
sau la un domeniu de activitate.
Economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea
rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității
corespunzătoare a acestor rezultate.
Eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare
dintre activități și raportul dintre rezultatul efectiv al activității și efectul
proiectat.
Eficiența - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele
utilizate.
Pag 16
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 17
Entitate publică - autoritate publică, instituție publică,
companie/societate națională, regie autonomă, societate comercială la
care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar,
cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice
și/sau patrimoniu public.
Entitate publică locală - entitate publică din administrația publică locală
definită de Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată,
precum și cele subordonate, în coordonare sau sub autoritatea acesteia.
Etică - totalitatea normelor de conduită morală aplicabile la nivelul unei
entități; etica în sectorul public acoperă patru mari domenii: stabilirea
rolului și valorilor serviciului public, respectiv nivelului de autoritate și
responsabilitate; măsuri de prevenire a conflictelor de interese și
modalități de rezolvare a acestora; stabilirea regulilor (standardului) de
conduită a funcționarilor publici; stabilirea măsurilor pentru nereguli grave
și fraudă.
Evaluare - funcție managerială care constă în compararea rezultatelor cu
obiectivele propuse, depistarea cauzală a principalelor abateri și luarea
unor măsuri cu caracter corectiv sau preventiv.
Evaluarea riscului – evaluarea impactului materializării riscului, în
combinație cu evaluarea probabilității de materializare a riscului;
evaluarea riscului reprezintă evaluarea expunerii la risc.
Expunere la risc – consecințele, ca o combinație de probabilitate și impact,
pe care le poate resimți o entitate publică în raport cu obiectivele
prestabilite, în cazul în care riscul se materializează.
Fișa postului - document caracteristic angajaților care definește locul și
contribuția postului în atingerea obiectivelor individuale și organizaționale
și care precizează sarcinile și responsabilitățile ce îi revin titularului unui
post.
Flux informațional - totalitatea informațiilor care circulă între o anumită
sursă și destinatar pe un anumit tip de canal sau cale de comunicare.
Pag 17
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 18
Formular de alertă la risc (FAR) – formular care centralizează
caracteristicile unui risc în faza de identificare a acestuia.
Fișă de urmărire a riscului (FUR) – formular care centralizează
caracteristicile unui risc în faza de urmărire (monitorizare) a acestuia
conform măsurilor de control propuse.
Funcție expusă la corupție - este considerată acea funcție expusă la
infracțiuni de corupție, prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul
Penal, cu modificările și completările ulterioare, precum, luarea de mită,
darea de mită, traficul de influentă, cumpărarea de influență, abuzul de
funcție, fapte săvârșite de către membrii instantelor de arbitraj sau în
legătură cu aceștia, fapte săvârșite de către funcționari străini sau în
legătură cu aceștia, fără însă a se limita doar la acestea.
Funcție publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite în
temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către
administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile
administrative autonome.
Funcție sensibilă - este considerată acea funcție care prezintă un risc
semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea
necorespunzătoare sau frauduloasă a resurselor umane, materiale,
financiare, informaționale etc.
Gestionarea documentelor - procesul de administrare a documentelor unei
entități publice, pentru a servi intereselor acesteia, derulat pe parcursul
întregii durate de viață a documentelor (creare, revizuire, organizare,
stocare, utilizare, partajare, identificare, arhivare, distrugere).
Gestionarea riscurilor - măsurile întreprinse pentru diminuarea
probabilității (posibilității) de apariție a riscului și de diminuare a
consecințelor (impactului) asupra rezultatelor obiectivelor, dacă riscul
s-ar materializa; gestionarea riscului reprezintă diminuarea expunerii la
risc, dacă acesta este o amenințare.
Pag 18
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 19
Hartă mentală – tehnică de reprezentare vizuală a unui concept într-o
structură tip “pânză de păianjen”; în centru se află obiectivul de la care
pleacă legăturile sub formă de raze către activități și din care se ramifică
la rândul lor acțiunile.
INTOSAI – organizație profesională a Instituțiilor Supreme de Audit (SAI) din
țările care aparțin Organizației Națiunilor Unite sau a agențiilor
specializate.
Indicator - exprimare numerică sau apreciere ce caracterizează, din punct
de vedere cantitativ sau calitativ, un proces sau îi definește evoluția
acestuia.
Indicator de performanță - instrument de evaluare a performanței care
ilustrează gradul de atingere a unui obiectiv stabilit (exprimare numerică
sau apreciere).
Instituție publică - Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități
publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din
subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la
art.1 alin.2 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu
modificările și completările ulterioare.
Îndrumare metodologică – activitatea de consiliere în procesul de
implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial în
entitățile publice și acordarea de consultanță de specialitate de către
echipa de îndrumare metodologică.
Limita de toleranță la risc – nivelul de expunere la risc ce este asumat de
entitatea publică, prin decizia de neimplementare a unor măsuri de control
a riscului.
Managementul riscului – proces care vizează identificarea, evaluarea,
gestionarea (inclusiv tratarea și constituirea unui plan de măsuri de
atenuare a riscurilor), revizuirea periodică, monitorizarea și stabilirea
responsabilităților.
Pag 19
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 20
Materializarea riscului – translatarea riscului din domeniul incertitudinii
(posibilului) în cel al certitudinii (al faptului împlinit); riscul materializat
se transformă dintr-o amenințare posibilă în problemă, dacă riscul
reprezintă un eveniment negativ sau într-o situație favorabilă, dacă riscul
reprezintă o oportunitate.
Măsuri de control - acțiuni stabilite pentru gestionarea riscurilor și
monitorizarea permanentă sau periodică a unei activități, situații etc.
Metodologie - document care cuprinde un ansamblu de reguli și principii
utilizate în implementarea unui standard, act normativ etc.
Monitorizare - activitatea continuă de colectare a informațiilor relevante
despre modul de desfășurare a unui proces sau activități.
Monitorizarea performanțelor - urmărirea de către conducerea entității
publice, prin intermediul unor indicatori relevanți, a performanțelor
activităților aflate în coordonare, pentru a identifica eventualele abateri
de la țintele stabilite și luarea măsurilor corective.
Neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în
raport cu dispozițiile naționale, europene și/sau internaționale.
Obiective - efectele pozitive pe care conducerea entității publice încearcă
să le realizeze sau evenimentele/efectele negative pe care conducerea
încearcă să le evite.
Obiective generale - enunț general asupra a ceea ce va fi realizat; un
obiectiv descrie un rezultat așteptat sau un impact și rezumă motivele
pentru care o serie de acțiuni au fost întreprinse.
Obiective specifice – obiective derivate din obiectivele generale și care
descriu, de regulă, rezultate sau efecte așteptate ale unor activități, care
trebuie atinse pentru ca obiectivul general corespunzător să fie îndeplinit;
acestea se stabilesc la nivelul fiecărui compartiment din cadrul entității
publice; obiectivele specifice trebuie astfel definite încât să răspundă
pachetului de cerințe SMART (specifice, măsurabile, adecvate, realiste, cu
termen de realizare).
Pag 20
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 21
Planificare - ansamblul proceselor de muncă prin care se realizează
obiectivele entității și care includ resursele și mijloacele necesare
realizării obiectivelor.
Primul nivel de conducere - conducătorii compartimentelor din cadrul unei
entități publice aflate sub directa coordonare a conducătorului entității.
Procedură documentată - totalitatea pașilor ce trebuie urmați, a metodelor
de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea executării unui proces
sau unei activități.
Procedură operațională (procedură de lucru) - procedură care descrie un
proces sau o activitate care se desfășoară la nivelul unui compartiment sau
mai multor compartimente dintr-o entitate, fără aplicabilitate la nivelul
întregii entități publice.
Procedură de sistem (procedură generală) - procedură care descrie un
proces o sau activitate, care se desfășoară la nivelul entității publice,
aplicabil/aplicabilă majorității sau tuturor compartimentelor dintr-o
entitate publică.
Proces - un flux de activități sau o succesiune de activități logic structurate,
organizate în scopul atingerii unui obiectiv definit și care utilizează resurse.
Registru de riscuri - document în care se consemnează informațiile privind
riscurile identificate.
Responsabil cu riscurile - persoană desemnată de către conducătorul unui
compartiment, care colectează informațiile privind riscurile din cadrul
compartimentului, elaborează și actualizează registrul de riscuri la nivelul
acestuia.
Resurse - totalitatea elementelor de natură fizică, umană, informațională,
tehnologică, financiară etc, necesare ca intrări, pentru ca procesele și
activitățile să fie operaționale.
Pag 21
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 22
Risc - o situație sau un eveniment care nu a apărut încă, dar care poate să
apară în viitor și să amenințe obținerea rezultatelor fixate în prealabil;
este reprezentat ca fiind o combinație între probabilitate și impact.
Sarcina - cea mai mică unitate de muncă individuală; realizarea unei sarcini
fără atribuirea de competențe adecvate nu este posibilă; atribuirea de
sarcini presupune fixarea de responsabilități.
Secretariat tehnic al Comisiei de Monitorizare – persoană/persoane
desemnată/desemnate de către Președintele Comisiei de Monitorizare sau
compartiment, având ca sarcină principală managementul documentelor ce
sunt în atribuția Comisiei de Monitorizare, în funcție de complexitatea
structurii organizatorice a entității publice.
Situație generatoare de discontinuitate a unei activități sau proces –
situație în care o activitate, lucrare sau un proces este perturbată
(perturbat) sau întreruptă (întrerupt) din cauza unor factori sau
evenimente.
Strategie - ansamblul obiectivelor entității publice pe termen lung în
vederea realizării misiunii organizației; strategia presupune stabilirea
obiectivelor și priorităților organizaționale (pe baza previziunilor privind
mediul extern și capacitățile organizației) și desemnarea planurilor
operaționale prin intermediul cărora aceste obiective pot fi atinse.
Strategie de gestionare a riscurilor - tipul de răspuns la risc sau strategia
adoptată cu privire la risc, ce cuprinde și măsuri de control, după caz.
Supervizare - o activitate care transferă cunoștințe, abilități și atitudini de
la o persoană cu mai multă experiență, într-o anumită profesie, către una
cu mai puțină experiență în profesia respectivă; această relație este
evaluativă, se întinde în timp și are, în principal, scopul de a îmbunătăți
formarea profesională a persoanei supervizate.
Toleranța la risc - cantitatea de risc pe care entitatea este pregătită să o
tolereze sau la care este dispusă să se expună la un moment dat.
Pag 22
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 23
CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN
MANAGERIAL ÎN ENTITĂȚILE PUBLICE
2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial
Implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în
cadrul entităților publice la nivel central și local are în vedere realizarea a
trei obiective generale2.
1) Obiective operaționale - obiective legate de scopurile entității
publice, cu privire la eficacitatea și eficiența funcționării acesteia,
respectiv de utilizare în condiții de economicitate, eficacitate și
eficiență a resurselor, incluzând și obiectivele privind protejarea
resurselor entității publice, de utilizare inadecvată sau cu pierderi;
2) Obiective de raportare - obiective cu privire la fiabilitatea
informațiilor externe și interne, respectiv legate de ținerea unei
contabilități adecvate, de calitatea informațiilor utilizate în
entitatea publică sau difuzate către terți, precum și de protejarea
documentelor împotriva a două categorii de fraude: disimularea
fraudei și distorsionarea rezultatelor;
3) Obiective de conformitate - obiective privind conformitatea cu
legile, regulamentele și politicile interne, respectiv legate de
asigurarea că activitățile entității se desfășoară în conformitate cu
obligațiile impuse de legi și regulamente, precum și cu respectarea
politicilor interne.
2 Internal Control – Integrated Framework, Executive Summary, COSO mai 2013.
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităților publice.
Pag 23
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 24
Relația dintre obiectivele controlului intern managerial, componentele
acestuia și structura organizatorică a entității publice
Conform precizărilor COSO încă din anul 1992, menținute și în
Cadrul revizuit de control intern din anul 2013, preluate inclusiv de
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018, standardele de
control intern sunt grupate în cinci componente, respectiv:
Mediul de control - etică și integritate; atribuții, funcții, sarcini;
competență și performanță; structura organizatorică;
Performanțe și managementul riscurilor - obiective; planificare;
monitorizarea performanțelor; managementul riscului;
Activități de control - proceduri; supraveghere; continuitatea
activității;
Informarea și comunicarea – informarea și comunicarea, gestionarea
documentelor; raportarea contabilă și financiară;
Evaluare și audit - evaluarea sistemului de control intern managerial;
auditul intern.
În acest sens, există o legătură
directă între obiectivele sistemului
de control intern, componentele
acestuia și structura organizatorică
a entității publice, cunoscută și
sub denumirea de cubul COSO,
prin care cele trei categorii de
obiective ale sistemului de control
intern managerial, se aplica celor
cinci componente, la toate
nivelele organizatorice ale
entității publice: departamente,
direcții, servicii, birouri inclusiv
posturi de lucru.
Pag 24
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 25
2.2 Structura organizatorică necesară implementării sistemului de
control intern managerial
În vederea implementării sistemului de control intern managerial în cadrul
entităților publice la nivel central și local, conducătorul entității publice
dispune, ținând cont de particularitățile cadrului legal de organizare și
funcționare, precum și de standardele de control intern managerial,
măsurile necesare pentru constituirea unei structuri, denumite Comisia de
Monitorizare, în vederea monitorizării, coordonării și îndrumării
metodologice a implementării și dezvoltării sistemului de control intern
managerial.
Baza normativă și atribuțiile structurii sunt precizate în
Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea
Codului controlului intern managerial al entităților publice.
Comisia de Monitorizare este asistată de un Secretariat tehnic al Comisiei
de Monitorizare, secretariat desemnat de Președintele Comisiei de
Monitorizare sau de conducătorul entității publice, conform procedurii
interne.
2.3 Responsabili și atributii în domeniul SCIM
Implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în
orice entitate publică implică o serie de procese, activități și acțiuni care
necesită asumarea de responsabilități, nominalizarea personalului
responsabil și nu în ultimul rând stabilirea termenelor de realizare a
activităților.
Modul cum sunt tratate toate aceste procese complexe este prezentat în
Metodologia de management al riscurilor și Ghidul de realizare a
procedurilor de sistem și procedurilor operaționale, documente elaborate
de Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Consolidarea
implementarii standardelor de control intern managerial la nivel central și
local„ – cod SIPOCA 34.
Pag 25
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 26
Responsabilii cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern
managerial precum și distribuția principalelor responsabilități sunt după
cum urmează:
1) Conducătorul entității publice
Aspecte administrative
Stabilește obiectivele generale ale entității publice;
Dispune emiterea Deciziei de constituire a Comisiei de
Monitorizare;
Aprobă Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial la nivelul entității;
Aprobă Raportul anual asupra sistemului de control intern
managerial la data de 31 decembrie;
Analizează Informările privind desfășurarea procesului de
gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul
entității;
Managementul riscului
Aprobă Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;
Aprobă Planul de implementare a măsurilor de control;
Proceduri
Avizează Lista de activități procedurale de sistem de la nivelul
entității publice; (în funcție de entitatea publică, această
responsabilitate poate fi la nivelul Comisiei de Monitorizare);
Aprobă Procedurile de sistem și după caz, pe cele operaționale;
Pentru entitățile publice din administrația publică centrală,
cu o structură organizatorică dezvoltată (exemplu: minister)
procedurile operaționale pot fi aprobate la nivelul
compartimentului inițiator în care se aplică procedura, conform
prevederilor Ordinului Secretarului General al Guvernului
nr.600/2018.
Pag 26
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 27
2) Președintele Comisiei de Monitorizare
Aspecte administrative
Dispune emiterea Ordinii de zi a ședințelor Comisiei de
Monitorizare;
Aprobă ROF-ul Comisiei de Monitorizare;
Conduce ședințele Comisiei de Monitorizare;
Aprobă Minutele ședințelor Comisiei de Monitorizare și hotărârile
luate;
Avizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial la nivelul entității;
Aprobă Situațiile centralizatoare anuale, privind stadiul
implementării și dezvoltării sistemului de control intern
managerial;
Aprobă Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul
entității;
Managementul riscului
Aprobă Registrul de riscuri pe entitate;
Avizează Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;
Avizează Planul de implementare a măsurilor de control;
Aprobă Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a
riscurilor;
Proceduri
Avizează (aprobă, după caz) Situația activităților procedurale de
sistem de la nivelul entității publice;
Avizează procedurile de sistem și operaționale;
3) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare
Aspecte administrative
Managementul documentelor aflate în atribuția Comisiei de
Monitorizare;
Organizează desfășurarea ședințelor Comisiei de Monitorizare;
Emite Ordinea de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare;
Elaborează ROF-ul Comisiei de Monitorizare;
Pag 27
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 28
Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial la nivelul entității;
Elaborează Raportările și Situațiile centralizatoare anuale, privind
stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern
managerial;
Elaborează Informarea privind monitorizarea performanțelor la
nivelul entității;
Transmite Informarea privind monitorizarea performanțelor la
nivelul entității, aprobată de Președintele Comisiei de
Monitorizare, conducătorului entității publice.
Managementul riscului
Analizează Registrele de riscuri pe compartimente;
Elaborează Registrul de riscuri pe entitate;
Propune Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;
Elaborează Planul de implementare a măsurilor de control (prin
centralizarea măsurilor primite de la compartimente) și îl transmite
la compartimente (aprobat) în vederea aplicării acestuia;
Elaborează Informarea privind desfășurarea procesului de
gestionare a riscurilor;
Proceduri
Centralizează evidențele3 cu activitățile procedurale de sistem de
la nivelul compartimentelor;
Elaborează Situația activităților procedurale de sistem la nivelul
entității publice;
Ține evidența și înregistrează procedurile de sistem și operaționale;
Alocă codul procedurilor de sistem;
Verifică dacă procedurile elaborate respectă structura minimală
aprobată;
Transmite spre analiză procedurile de sistem membrilor Comisiei de
Monitorizare;
3 Prin evidență se înțelege o situație, listă sau alt document de management care include
evidența activităților procedurale de sistem.
Pag 28
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 29
Distribuie compartimentelor copii sau fișiere în format electronic
ale procedurilor de sistem;
Îndosariază originalul procedurilor de sistem și copiile retrase;
Arhivează originalul procedurilor de sistem;
4) Membrii Comisiei de Monitorizare
Aspecte administrative
Iau la cunoștință Minutele ședințelor și după caz, Hotărârile
Comisiei de Monitorizare;
Coordonează procesul de actualizare al obiectivelor;
Avizează Situația activităților procedurale de sistem de la nivelul
entității publice;
Analizează Informarea privind monitorizarea performanțelor la
nivelul entității.
Managementul riscului
Analizează Registrul de riscuri pe entitate;
Analizează Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul
entității;
Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de
gestionare a riscurilor la nivelul entității;
Proceduri
Analizează Procedurile de sistem și după caz, pe cele operaționale;
Hotărăsc actualizarea procedurilor de sistem;
5) Conducătorul compartimentului
Aspecte administrative
Stabilește Obiectivele specifice ale compartimentului;
Pentru asigurarea unui management eficient al riscurilor la toate
nivelurile entității publice, conducătorii compartimentelor de la
primul nivel de conducere din structura organizatorică desemnează
la nivelul acestora un responsabil cu riscurile;
Dispune elaborarea și aprobă Chestionarul de autoevaluare a
stadiului de implementare a sistemului de control intern
managerial;
Pag 29
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 30
Dispune elaborarea și aprobă Raportarea privind monitorizarea
performanțelor la nivelul compartimentului (numai conducătorii
compartimentelor de la primul nivel de conducere);
Managementul riscului
Decide asupra riscului identificat în Formularul de alertă la risc și
aprobă FAR-ul;
Aprobă Registrul riscurilor la nivelul compartimentului;
Stabilește și urmărește măsurile de control privind gestionarea
riscurilor și le transmite Secretariatului tehnic al Comisiei de
Monitorizare;
Analizează și avizează Fișa de urmărire a riscului (FUR);
Analizează și aprobă Raportarea privind procesul de gestionare a
riscurilor pe compartiment;
Proceduri
Elaborează Lista (situația) de activități procedurale de sistem și
operaționale la nivelul compartimentului;
Stabilește persoanele responsabile cu elaborarea procedurilor de
sistem și procedurilor operaționale;
Verifică Diagrama de proces a procedurilor de sistem și
operaționale;
Verifică și semnează Procedurile de sistem și operaționale;
Inițiază măsuri pentru actualizarea Procedurilor de sistem și
operaționale;
6) Responsabilul cu riscurile
Managementul riscului
Consiliază personalul din cadrul compartimentului pe aspecte de
managementul riscurilor;
Analizează Formularele de alertă la risc;
Elaborează Registrul riscurilor la nivelul compartimentului;
Asistă persoana care identifică riscul la elaborarea Fișei de urmărire
a riscului;
Pag 30
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 31
Urmărește implementarea măsurilor de control din Planul de
măsuri;
Elaborează Raportarea anuală privind procesul de gestionare al
riscurilor pe compartiment;
7) Persoana care identifică riscul
Managementul riscului
Completează Formularul de alertă la risc (FAR), dacă este cazul;4
Elaborează Fișa de urmărire a riscului (FUR);5
Contribuie la implementarea măsurilor de control din Planul de
măsuri;
8) Persoanele responsabile cu elaborarea procedurilor de sistem și
operaționale
Proceduri
Elaborează Diagrama de proces a procedurii;
Elaborează Procedurile de sistem, respectiv cele operaționale;
Actualizează Procedurile;
Distribuie copii sau fișiere în format electronic ale procedurilor
operaționale;
Îndosariază originalul procedurilor operaționale și copiile retrase;
Arhivează originalul procedurilor operaționale;
Sistemul de control intern managerial este un proces desfășurat
de toți angajații entității publice, este coordonat de conducătorii
compartimentelor și se află în responsabilitatea conducătorului
entității publice.6
4 Se recomandă numai în cazul entităților publice care se află în faza de implementare a
sistemului de control intern managerial.
5 Idem
6 Ghid de evaluare a Sistemului de Control Intern Managerial în entitățile publice,
Curtea de Conturi a României.
Linii directoare privind Standardele de Control Intern în Sectorul Public,
INTOSAI GOV 9100.
Pag 31
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 32
2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare,
dezvoltare, evaluare și raportare a sistemului de control intern
managerial
Conform Standardului 12 - Informare și Comunicare, în cadrul entităților
publice se stabilesc tipurile de informații, conținutul, frecvența, sursele și
destinatarii acestora precum și un sistem eficient de comunicare internă și
externă.
Astfel, în cadrul Instrumentarului sistemului de control intern managerial,
o componentă de bază a Sistemului informațional o reprezintă
documentele specifice cu care operează sistemul de control intern
managerial.
Întregul proces de implementare, dezvoltare, evaluare și raportare a
sistemului de control intern managerial este fundamentat pe o serie de
documente cu caracter administrativ, operațional, procedural,
de evaluare, informare și raportare.
Principalele documente specifice7 utilizate în cadrul sistemului de
control intern managerial.
Pentru evitarea birocratizării procesului de implementare a sistemului
de control intern managerial se recomandă utilizarea documentelor
existente în activitatea entității publice, adaptarea, completarea și
modificarea acestora, în măsura în care se permite acest fapt, cu elemente
specifice controlului intern managerial.
Documente cu caracter administrativ
1) Decizie de constituire a Comisiei de Monitorizare sau după caz, ordin
de ministru, act administrativ de decizie etc;
2) Ordine de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare;
7 Documentele specifice menționate a fi utilizate în cadrul implementării sistemului de
control intern managerial sunt cu caracter orientativ, acestea putând fi modificate și
completate în funcție de specificul activității și mărimea entității publice;
Pag 32
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 33
3) Minute ale ședințelor Comisiei de Monitorizare, după caz Hotărâri
luate în cadrul ședințelor;
4) Program de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
5) Program de pregătire profesională a personalului în domeniul
sistemului de control intern managerial;
Documente cu caracter organizatoric
6) Organigrama entității publice;
7) Regulament de Organizare și Funcționare al entității publice;
8) Regulament de Organizare și Funcționarea al Comisiei de
Monitorizare;8
9) Fișe de post;
Documente specifice managementului riscului9
10) Formular de alertă la risc (FAR);
11) Registru de riscuri la nivelul compartimentului;
12) Registru de riscuri la nivelul entității;
13) Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității;
14) Plan de implementare a măsurilor de control la nivelul entității
publice;
15) Fișa de urmărire a riscului (FUR);
16) Raport (raportare) privind procesul de gestionare a riscurilor la
nivelul compartimentului;
17) Informare privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor
la nivelul entității publice;
8 A se vedea capitolul 2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale.
9 Documentele specifice menționate sunt utilizate în funcție de experiența acumulată de
entitatea publică în procesul de gestionare al riscurilor.
Pag 33
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 34
Documente specifice etapelor de implementare și dezvoltare a
sistemului de control intern managerial
18) Situația obiectivelor generale, specifice și activităților (document
sau documente de management, planificare strategică
instituțională, program etc)10;
19) Situația activităților procedurale;11
20) Situația procedurilor (codificare);12
21) Managementul documentelor (registru, condică etc);
22) Sistem de monitorizare a indicatorilor de performanță;
23) Autoevaluarea realizării obiectivelor și activităților;
Proceduri
24) Proceduri de sistem (generale);
25) Proceduri operaționale (de lucru);
Documente de evaluare internă și raportare
26) Raportare anuală privind monitorizarea indicatorilor de
performanță la nivelul compartimentului; după caz aceasta poate
fi inclusă în Raportul periodic de activitate, conform prevederilor
Hotărârii nr.478/2016 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces
la informatiile de interes public sau alt document de raportare;
27) Informare privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității
publice;
28) Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare a
standardelor de control intern managerial la nivelul
compartimentului;
29) Situație sintetică a rezultatelor autoevaluării la nivelul entității
publice;
30) Situație centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării
sistemului de control intern managerial: ”Informații generale”,
10 Informațiile din aceste documente pot fi incluse într-un document integrat, după caz.
11 Idem
12 Idem
Pag 34
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 35
respectiv ”Stadiul implementării standardelor de control intern
managerial, conform rezultatelor autoevaluării la data de
31 decembrie”;
31) Raport asupra sistemului de control intern managerial la data de
31 decembrie;
Modele ale principalelor documente, menționate anterior, se
regăsesc la Capitolul 6 – Machete !
Pag 35
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 36
2.5 Diagrama de proces privind activitatea Comisiei de Monitorizare
OSGG600/2018
OSGG 400/2015
ROF Conducător
ROF entitate publică
Organigrama
Organigrama
Stabilește obiectivele
generale ale entității.
Emite Decizia internă de
constituire CM
Aprobă Raportul anual
asupra SCIM
Decizie internă de Aprobă Programul de
dezvoltare SCIM Aprobă Profilul de risc și
constituire CM
limita de toleranță a
Aprobă procedurile de sistem și riscurilor.
după caz pe cele operaționale.
Comisia de Aprobă Planul de
implementare a măsurilor
Monitorizare
de control
(CM)
Președinte Secretariat tehnic Conducători
CM CM compartimente
Iau la cunoștință Minutele Dispune emiterea ordinii de zi a Organizează desfășurarea Stabilesc Obiectivele
și Hotărârile CM ședințelor ședințelor CM și emite specifice
ordinea de zi a ședințelor.
Coordonează procesul Evidența activităților
Conduce ședintele CM Managementul procedurale la nivelul
de actualizare a documentelor ce sunt în
obiectivelor și activităților compartimentului
atribuția CM
Aprobă ROF-ul CM Elaborează ROF-ul CM Stabilesc persoanele
Avizează Situația
responsabile cu procedurile
activităților procedurale
Elaborează Programul de
Aprobă minutele și hotărârile CM dezvoltare SCIM Verifică Diagrama de
Analizează și avizează proces
informările privind
desfășurarea procesului Elaborează situații și
de gestionare a riscurilor Avizează Programul de raportări SCIM Verifică procedurile
și monitorizarea dezvoltare SCIM documentate
performanțelor Elaborează informările
privind desfășurarea Inițiază măsuri pentru
Aprobă Situațiile centralizatoare procesului de gestionare a
SCIM actualizarea procedurilor
Analizează Procedurile riscurilor și monitorizarea
de sistem performanțelor.
Dispun elaborarea
Avizează procedurile de sistem și
Elaborează Situația Chestionarelor de
Analizează Registrul de cele operaționale
activităților procedurale la autoevaluare
riscuri pe entitate nivelul entității
Aprobă informările privind Dispun elaborarea
desfășurarea procesului de Ține evidența procedurilor raportărilor privind
Analizează Profilul de
gestionare a riscurilor și de sistem și operaționale desfășurarea procesului de
risc și limita de toleranță
monitorizarea performanțelor gestionare a riscurilor și
a riscurilor
monitorizarea
Aloca codul procedurilor de performanțelor
Aprobă Registrul de riscuri pe sistem și verifică dacă
entitate acestea respectă structura
minimă aprobată Coordonează procesul de
management al riscurilor la
Avizează Profilul de risc și limita nivelul compartimentului
Gestionează procedurile de
de toleranță a riscurilor sistem (îndosariere,
distribuire, arhivare)
Aprobă Registrul de riscuri
Avizează Planul de implementare pe compartiment
a măsurilor de control Elaborează Registrul de
riscuri pe entitate
Elaborează măsuri de
Elaborează Planul de Propune Profilul de risc și control privind gestionarea
implementare a măsurilor limita de toleranță a riscurilor la nivelul
de control riscurilor compartimentului
Pag 36
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 37
2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial
În conformitate cu Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018
pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților
publice, ”sistemul de control intern managerial al oricărei entități publice
operează cu o diversitate de procedee, mijloace, acțiuni, dispoziții, care
privesc toate aspectele legate de activitățile entității”.
Acest ansamblu de elemente este stabilit și implementat de conducerea
entității, pentru a-i permite acesteia deținerea unui bun control asupra
funcționării entității, în ansamblul ei, și reprezintă Instrumentarul de
control intern managerial.
Entitatea publică:
pe baza obiectivelor generale și specifice;
utilizând mijloace materiale, financiare și umane;
utilizând date primare, care necesită înregistrare, prelucrare,
centralizare și transmitere la destinatar;
integrând aceste elemente în diverse procese, pe baza unei organizări
structurale;
conform unor activități bine definite, dintre care unele pot deveni
activități procedurale;
obține în final rezultate, care sunt analizate pe baza indicatorilor de
performanță.
Compararea rezultatelor obținute cu țintele obiectivelor se realizează pe
baza unui ansamblu de forme de control exercitate la nivelul entității
publice și stabilite de conducere13 în vederea asigurării administrării
fondurilor publice în mod economic, eficient și eficace.
Astfel, Instrumentarul specific controlului intern managerial este alcătuit
din șase grupe, respectiv: obiective, mijloace, sistem informațional,
organizare, proceduri și control.
13 Ordonanța Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Pag 37
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 38
Instrumentar specific controlului intern managerial
OBIECTIVE
OBIECTIVE
GENERALE
Obiective specifice Obiective specifice
Compartiment 1 Compartiment n
Măsuri corective
MIJLOACE
MATERIALE FINANCIARE UMANE
SISTEM INFORMAȚIONAL
CONTROL
Evaluare performanțe entitate,
DATE INTRARE PRELUCRARE DESTINATAR
compartimente, angajați
(sursa de informare) SISTEMATIZARE CANALE (receptor)
CENTRALIZARE INFORMAȚIONALE
ORGANIZARE
MĂSURI METODE OPERAȚIUNI
PROCEDURI
SISTEM OPERAȚIONALE
REZULTATE
INDICATORI DE REZULTAT
ȘI PERFORMANȚĂ
Pag 38
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 39
2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale
Mecanismul de implementare a sistemului de control intern managerial la
nivelul entităților din administrația publică centrală (APC) sau
administrația publică locală (APL) cuprinde o serie de structuri, documente
cu caracter organizatoric și instrumente utilizate, precum:
Ordinul sau decizia de înființare a Comisiei de Monitorizare (CM) la
nivelul APC/APL;
Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de
Monitorizare;
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;
Minute, hotărâri ale Comisiei de Monitorizare;
Raportări privind gradul de implementare al sistemului de control
intern managerial;
Metodologii de lucru și proceduri pentru implementarea sistemului
de control intern managerial.
Abordarea integrată și interconectarea tuturor acestor componente
menționate anterior, conduc la o derulare a activităților entităților publice
într-un mod eficient, economic și eficace - conform ”Regulii celor 3 E”
care guvernează în esență sistemul de control intern managerial.
2.7.1 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice centrale
La nivelul administrației publice centrale, punerea în practică a
mecanismului de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern
managerial se realizează având la bază un Regulament de Organizare și
Funcționare al Comisiei de Monitorizare.
Un model orientativ al acestui regulament se regăsește în continuare.
Pag 39
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 40
Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei de Monitorizare și
al Subgrupurilor de lucru ale acesteia
I. Dispoziții generale
Art. 1 - Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea și
implementarea unui sistem integrat de control intern managerial în cadrul
[se precizează denumirea entității publice] și după caz, elaborarea,
implementarea și evaluarea Planului Strategic Instituțional pe termen
mediu, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor entității publice
într-un mod eficient, eficace și economic.
II. Conducerea Comisiei de Monitorizare
Art. 2 - (1) Conducerea Comisiei de Monitorizare este asigurată de
președinte sau de către înlocuitorul acestuia.
(2) În cazul neparticipării, din motive întemeiate, a președintelui și
înlocuitorului acestuia, ședința Comisiei de Monitorizare se reprogramează
în termen de maxim 5 zile lucrătoare.
III. Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare
Art. 3 – Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, denumit în
continuare Secretariatul tehnic, se constituie în cadrul [se va specifica
denumirea compartimentului care asigură secretariatul] în vederea
asigurării continuității lucrărilor Comisiei de Monitorizare și ale
Subgrupurilor de lucru [se va specifica denumirea Subgrupurilor de lucru],
după caz.
Pag 40
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 41
IV. Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare14
Art. 4 – (1) În subordinea Comisiei de Monitorizare, se constituie Subgrupuri
de lucru15, corespunzătoare direcțiilor strategice de activitate ale entității
publice, după cum urmează: a)………, b)……., c) ……… etc.
(2) Fiecare membru al Comisiei de Monitorizare desemnează, prin adresă
către Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, cel puțin o persoană
din direcția generală/direcția/serviciul sau unitatea pe care o conduce,
pentru a face parte din Subgrupul de lucru al Comisiei de Monitorizare
corespunzător, ca membru titular, precum și un înlocuitor al acestuia,
pentru situațiile în care, din motive obiective, membrul titular nu își poate
îndeplinii obligațiile care îi revin.
V. Atribuțiile Președintelui Comisiei de Monitorizare
Art. 5 - Președintele Comisiei de Monitorizare are următoarele atribuții
principale:
a) convoacă membrii Comisiei de Monitorizare, prin intermediul
Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare, în scris, cu cel puțin
trei zile înainte de ședință;
b) propune ordinea de zi, asigură și coordonează buna desfășurare a
ședințelor;
c) decide asupra participării, la ședințele Comisiei de Monitorizare, a
altor reprezentanți din cadrul entității publice sau din afara acesteia,
în calitate de invitați, a căror prezență este necesară pentru
clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a ședinței;
14 Conducătorul entității publice poate decide implementarea sistemului de control intern
managerial și cu ajutorul Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, în funcție de
mărimea și specificul activității entității publice.
15 Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare se recomandă, în principal, entităților
publice mari și cuprinde personalul de execuție cu atribuții în domeniul sistemului de
control intern managerial.
Pag 41
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 42
d) semnează minutele ședințelor, rapoartele, informările și după caz,
hotărârile Comisiei de Monitorizare;
e) supervizează activitățile specifice din cadrul Comisiei de Monitorizare;
f) urmărește respectarea hotărârilor adoptate de către Comisia de
Monitorizare și decide asupra măsurilor care se impun pentru
respectarea lor;
g) solicită Secretariatului tehnic realizarea de lucrări, în limita
competențelor acestuia;
h) aprobă Registrul de riscuri pe entitate, avizează Profilul de risc și
limita de toleranță a riscurilor, avizează Planul de implementare a
măsurilor de control și aprobă Informarea privind desfășurarea
procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la
nivelul entității;
i) avizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial la nivelul entității publice;
j) avizează procedurile de sistem și operaționale;
k) aprobă Situațiile centralizatoare privind stadiul implementării și
dezvoltării sistemului de control intern managerial;
l) reprezintă Comisia de Monitorizare în relația cu Direcția de Control
Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul
Secretariatului General al Guvernului, cu organisme similare din alte
entități publice și cu organisme guvernamentale și non-
guvernamentale, din țară sau din străinătate, în vederea îndeplinirii
scopului pentru care a fost înființată Comisia de Monitorizare.
Pag 42
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 43
VI. Atribuțiile Comisiei de Monitorizare
Art. 6 – Comisia de Monitorizare are următoarele atribuții principale:
(1) În domeniul managementului organizațional
a) Analizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial din cadrul [se va menționa denumirea entității publice],
program care cuprinde obiective, activități, termene, responsabili;
la elaborarea programului se vor avea în vedere: cerințele generale
conținute în standardele de control intern managerial, atribuțiile,
particularitățile organizatorice și funcționale ale entității, personalul
și structura acestuia, alte reglementări și condiții specifice;
b) Supune aprobării conducătorului [se va menționa denumirea entității
publice] Programul anual de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial al entității publice;
c) Urmărește realizarea și asigură, ori de câte ori este necesar,
actualizarea Programului de dezvoltare;
d) Urmărește ca termenele prevăzute în Programul de dezvoltare să fie
respectate și decide măsurile care se impun în cazul nerespectării
acestora;
e) Urmărește și îndrumă compartimentele din cadrul entității publice, în
vederea implementării activităților aferente Programului de
dezvoltare;
f) Răspunde de implementarea standardelor de control intern managerial
în cadrul entității publice;
g) Analizează capacitatea internă a entității de a finaliza implementarea
standardelor de control intern managerial, ținând seama de
complexitatea procesului și dacă situația o impune;
h) Primește de la direcțiile generale, direcții, servicii, unități și instituții
din subordinea entității publice, prin intermediul Secretariatului
Pag 43
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 44
tehnic, raportări referitoare la progresele înregistrate în dezvoltarea
sistemelor proprii de control intern managerial, în raport cu Programul
de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, precum și
referiri la acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare,
întreprinse în cadrul compartimentelor;
i) Prezintă conducătorului [se precizează denumirea entității publice],
la solicitarea acestuia, raportări referitoare la: progresele înregistrate
cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în
raport cu Programul de dezvoltare; acțiunile de monitorizare,
coordonare și îndrumare metodologică întreprinse, precum și la alte
probleme apărute în legătură cu acest domeniu;
(2) În domeniul planificării strategice (opțional)
j) Supervizează întregul proces de elaborare a Planului strategic
instituțional pe termen mediu sau a altui document de management
organizațional;
k) Identifică și adoptă direcțiile strategice de activitate din cadrul
Planului strategic instituțional pe termen mediu;
l) Identifică și adoptă prioritățile pe termen mediu din cadrul Planului
strategic instituțional pe termen mediu;
m) Adoptă planul de acțiune pentru implementarea Planului strategic
instituțional pe termen mediu;
n) Adoptă varianta finală a Planului strategic instituțional pe termen
mediu sau a altui document de management, care urmează să fie
înaintată conducătorului;
o) Răspunde pentru implementarea și actualizarea Planului strategic
instituțional pe termen mediu sau a documentului de management
organizațional;
p) Primește cel puțin o dată pe an, de la direcțiile generale, direcții,
servicii, unitățile din componența entității publice, prin intermediul
Pag 44
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 45
Secretariatului tehnic, informări referitoare la progresele înregistrate
în implementarea Planului strategic instituțional pe termen mediu sau
a documentului de management organizațional, la solicitarea
Președintelui Comisiei de Monitorizare și/sau a conducătorului entității
publice;
q) Analizează situația îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul
strategic instituțional pe termen mediu sau a documentului de
management organizațional și adoptă măsurile corective care se
impun;
r) Prezintă conducătorului [se va preciza denumirea entității publice],
ori de câte ori consideră necesar, dar cel puțin o dată pe an, informări
referitoare la progresele înregistrate în implementarea Planului
strategic instituțional pe termen mediu sau a documentului de
management organizațional;
s) Repartizează sarcinile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de
Monitorizare;
t) Asigură îndeplinirea deciziilor Comisiei de Monitorizare în cadrul
direcției generale/direcției/serviciului/unității pe care o conduce.
(3) În domeniul managementului riscurilor
u) Analizează Registrul de riscuri pe entitate;
v) Analizează Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul
entității;
w) Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare
a riscurilor la nivelul entității;
Pag 45
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 46
VII. Atribuțiile Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare
Art. 7 – (1) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare are următoarele
atribuții principale:
a) Asigură sprijin metodologic pentru implementarea și dezvoltarea
sistemului de control intern managerial și în procesul de elaborare a
documentelor de management organizațional.
b) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial la nivelul entității publice.
c) Contribuie, împreună cu factorii vizați, la procesul de monitorizare a
stadiului implementării sistemului de control intern managerial și a
Planului strategic instituțional pe termen mediu, respectiv Strategiei
instituției.
d) Analizează Registrele de riscuri pe compartimente; elaborează
Registrul de riscuri pe entitate; propune Profilul de risc și limita de
toleranță a riscurilor; elaborează Planul de implementare a măsurilor
de control (prin centralizarea măsurilor primite de la compartimente)
și îl transmite la compartimente, după aprobarea acestuia.
e) Alocă codul procedurilor de sistem.
f) Verifică dacă procedurile respectă structura minimală, aprobată prin
procedura internă.
g) Întocmește informări către conducătorul entității publice, aprobate de
Președintele Comisiei de Monitorizare, privind desfășurarea procesului
de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul
entității.
h) Asigură diseminarea hotărârilor Comisiei de Monitorizare și o bună
comunicare între compartimentele din cadrul entității publice,
Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare și comisie.
i) Semnalează Comisiei de Monitorizare situațiile de nerespectare a
deciziilor acesteia și propune măsurile de corectare care se impun.
Pag 46
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 47
j) Convoacă, la cererea Președintelui Comisiei de Monitorizare sau a
înlocuitorului acestuia, ședințele Comisiei de Monitorizare și participă
la acestea.
k) Organizează, participă și coordonează desfășurarea ședințelor
Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare.
l) Pregătește documentele necesare desfășurării ședinței Comisiei de
Monitorizare și ale ședințelor Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de
Monitorizare, după caz; transmite documentele în format electronic
membrilor cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței.
m) Întocmește minutele ședințelor Comisiei de Monitorizare și ale
ședințelor Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, pe care
le transmite în format electronic membrilor.
n) Centralizează, analizează, sintetizează și emite opinii de specialitate
cu privire la materialele elaborate de către Subgrupurile de lucru ale
Comisiei de Monitorizare, în procesul de planificare strategică
instituțională sau în implementarea sistemului de control intern
managerial și le supune aprobării comisiei.
o) Duce la îndeplinire și monitorizează, după caz, deciziile (hotărârile)
Comisiei de Monitorizare și ale Președintelui acesteia.
p) Acordă sprijin Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare cu
privire la metodologia elaborării, implementării, monitorizării și
evaluării Planului strategic instituțional pe termen mediu / Strategiei
instituției, precum și cu privire la implementarea și monitorizarea
sistemului de control intern managerial.
q) Înaintează Comisiei de Monitorizare propuneri pentru eficientizarea
sistemului de control intern managerial și a planificării strategice la
nivelul entității publice dacă se constată necesitatea îmbunătățirii
procesului de planificare strategică și/sau a procesului de
implementare a standardelor de management aferente sistemului de
control intern managerial.
Pag 47
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 48
r) Propune Președintelui Comisiei de Monitorizare participarea la
ședințele comisiei a altor reprezentanți din cadrul sau din afara
entității publice, a căror prezență este necesară pentru clarificarea
aspectelor aflate pe ordinea de zi a ședinței.
(2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, Secretariatul tehnic al
Comisiei de Monitorizare va beneficia de sprijinul membrilor Comisiei de
Monitorizare, a Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare și al
tuturor direcțiilor generale/direcțiilor/serviciilor și unităților din cadrul
entității publice.
VIII. Atribuțiile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare16
Art. 8 – Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare au următoarele
atribuții principale:
a) Asigură îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Programul de dezvoltare
a sistemului de control intern managerial al entității publice pe
domeniile de competență gestionate.
b) Elaborează planuri și rapoarte de implementare pentru standardele de
control intern managerial corespunzătoare direcției specifice
activității proprii, funcție de situație17.
c) Elaborează și actualizează pe termen mediu sau a altui document de
management organizațional; elaborează analizele care stau la baza
Planulului strategic instituțional, corespunzătoare direcției de
activitate proprii.
d) Elaborează Planul de acțiune, corespunzător direcției de activitate
proprii, în vederea implementării Planului strategic instituțional pe
termen mediu.
16 În cazul constituirii Subgrupurilor de lucru (opțional, la latitudinea entității publice).
17 Opțional
Pag 48
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 49
e) Urmăresc implementarea Planului strategic instituțional pe termen
mediu sau a altui document de management organizațional pe direcția
de activitate proprie.
f) Elaborează, cel puțin o dată pe an, rapoarte de monitorizare și
evaluare a implementării Planului strategic instituțional pe termen
mediu sau a altui document de management organizațional,
corespunzătoare direcției de activitate proprii, pe care le înaintează
Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare.
g) Analizează Registrul de riscuri, Profilul de risc și limita de toleranță la
risc la nivelul entității, Informarea privind desfășurarea procesului de
gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul
Subgrupurilor de lucru.
Art. 9 – (1) Membrii Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare au
obligația de a asigura informarea permanentă a conducătorului direcției
generale/direcției/serviciului sau al unității, cu privire la totalitatea
activităților desfășurate și de a obține avizul acestuia cu privire la
documentele și punctele de vedere prezentate în cadrul Subgrupului de
lucru.
(2) Membrii Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare au obligația
de a elabora și de a transmite Secretariatului tehnic, în conformitate cu
calendarul aprobat de Comisia de Monitorizare, documentele solicitate,
aferente proceselor de implementare, monitorizare și evaluare a Planului
strategic instituțional pe termen mediu sau a altui document de
management organizațional, precum și celor aferente dezvoltării
sistemului de control intern managerial.
Pag 49
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 50
IX. Organizarea ședințelor și mecanismul de luare a deciziilor
Art. 10 - (1) Comisia de Monitorizare se întrunește ori de câte ori se
consideră necesar pentru atingerea scopului pentru care a fost înființată.
(2) Deciziile (hotărârile) Comisiei de Monitorizare se adoptă prin votul
majorității simple și se semnează de către Președinte sau înlocuitorul
acestuia, după caz, care prezidează ședința.
(3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul Președintelui sau
al înlocuitorilui acestuia, după caz, este hotărâtor.
(4) În situațiile în care un membru titular nu poate participa la o ședință
sau nu își poate îndeplini pe o perioadă mai îndelungată, din motive
obiective, obligațiile care îi revin, acesta va delega un înlocuitor,
înștiințând în scris (prin adresa sau prin email) Secretariatul tehnic în
termen de două zile de la desemnarea acestuia.
(5) La solicitarea membrilor Comisiei de Monitorizare sau a Secretariatului
tehnic și cu aprobarea Președintelui Comisiei de Monitorizare, la ședințe
pot participa și alte persoane din cadrul sau din afara entității publice, a
căror prezență este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe
ordinea de zi.
(6) Desfășurarea ședinței Comisiei de Monitorizare se consemnează în
minută.
Art. 11 - (1) Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare se întrunesc
ori de câte ori este necesar, pentru a asigura îndeplinirea scopului pentru
care au fost create.
(2) Deciziile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare se adoptă
prin consens.
(3) În cazul în care nu se ajunge la un acord, Secretariatul tehnic va înainta
problema spre soluționare Comisiei de Monitorizare.
(4) În situațiile în care un membru titular nu poate participa, din motive
obiective, la reuniunea Subgrupului de lucru din care face parte, va anunța
Pag 50
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 51
în timp util Secretariatul tehnic și va nominaliza înlocuitorul care va duce
la îndeplinire atribuțiile acestuia.
(5) Desfășurarea ședințelor se consemnează în minută.
X. Sfera relațională a Comisiei de Monitorizare
Art. 12 - (1) Comisia de Monitorizare este subordonată conducătorului
[se va menționa funcția conducătorului și denumirea entității publice].
(2) Comisia de Monitorizare cooperează cu direcțiile generale, direcțiile,
serviciile, unitățile și responsabilii cu implementarea sistemelor de control
intern managerial din cadrul instituțiilor care funcționează în subordinea,
coordonarea sau sub autoritatea [denumirea entității publice], pentru
atingerea scopului pentru care a fost creată.
(3) Comisia de Monitorizare are în subordine Subgrupurile de lucru ale
acesteia.
(4) Comisia de Monitorizare dezvoltă relații funcționale cu Direcția de
Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul
Secretariatului General al Guvernului, cu organisme similare din alte
entități publice și poate dezvolta relații de cooperare cu organisme
guvernamentale și non-guvernamentale, din țară sau din străinătate, în
vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înființată.
XI. Dispoziții finale
Art. 13 - Calitatea de membru al Comisiei de Monitorizare încetează în
următoarele situații:
a) prin încetarea raporturilor de serviciu în condițiile Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare sau prin încetarea contractului individual de
muncă în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și în
orice alte situații în care membrul respectiv nu mai îndeplinește
Pag 51
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 52
funcția de conducător al direcției generale/direcției/serviciului sau
unității din cadrul entității publice.
b) la solicitarea conducătorului [se va preciza funcția și denumirea
entității publice].
Art. 14 - (1) Calitatea de membru al Subgrupului de lucru al Comisiei de
Monitorizare încetează în următoarele situații:
a) prin încetarea raporturilor de serviciu în condițiile Legii nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare sau prin încetarea contractului individual de
muncă în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
b) revocarea motivată de către conducătorul direcției generale, direcției,
serviciului sau al unității din cadrul entității publice care l-a desemnat.
(2) În situația în care un membru al Subgrupului de lucru al Comisiei de
Monitorizare absentează nemotivat de la cinci ședințe consecutive,
Secretariatul tehnic va solicita în scris înlocuirea sa.
(3) În cazul în care unul dintre membrii Subgrupului de lucru al Comisiei de
Monitorizare pierde această calitate, în condițiile prevăzute la alin. (1) și
(2), conducătorul direcției generale, direcției, serviciului sau al unității din
cadrul entității publice va desemna un nou membru al Subgrupului de lucru,
în termen de două zile lucrătoare, prin adresă către Secretariatul tehnic al
Comisiei de Monitorizare.
Pag 52
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 53
2.7.2 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice locale
La nivelul administrației publice locale, punerea în practică a mecanismului
de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial se
realizează având la bază un Regulament de Organizare și Funcționare al
Comisiei de Monitorizare.
Un model orientativ al acestui regulament se regăsește în continuare.
Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei de Monitorizare,
responsabilă cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control
intern managerial
I. Dispoziții generale
Art. 1 - Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea și
implementarea unui sistem integrat de control intern managerial în cadrul
Primăriei Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea
municipiului/orașului/comunei], care să asigure atingerea obiectivelor în
cadrul acesteia într-un mod eficient, eficace și economic.
II. Structura organizatorică a Comisiei de Monitorizare
Art. 2 - (1) Comisia de Monitorizare este formată din Președinte,
înlocuitorul acestuia și membrii comisiei.
(2) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, denumit în continuare
Secretariatul tehnic, se constituie în cadrul compartimentului
[se precizează denumirea compartimentului din cadrul primăriei] și
asigură continuitatea lucrărilor Comisiei de Monitorizare, fiind asigurat de
[se precizează numele și prenumele persoanelor] sau de înlocuitorii
acestora.
III. Conducerea Comisiei de Monitorizare
Art. 3 - (1) Conducerea Comisiei de Monitorizare este asigurată de
Președinte.
Pag 53
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 54
(2) Președintele conduce ședințele Comisiei de Monitorizare, supervizează
activitățile specifice din cadrul acesteia și solicită Secretariatului tehnic
realizarea de lucrări în limita competențelor acestuia.
(3) În lipsa Președintelui, atribuțiile sunt asigurate de către o altă persoană
cu funcție de conducere, desemnată de Președintele Comisiei de
Monitorizare.
Notă:
Persoana care poate primi atribuții de conducere a ședințelor Comisiei de
Monitorizare, în locul Primarului, este Viceprimarul sau o altă persoană cu funcție
de conducere, desemnată de acesta.
(4) În cazul neparticipării, din motive întemeiate, a Președintelui sau a
înlocuitorului acestuia, ședința Comisiei de Monitorizare se reprogramează
în termen de maxim 5 zile lucrătoare.
IV. Atribuțiile Comisiei de Monitorizare
Art. 4 - (1) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control
intern managerial al primăriei, program care cuprinde obiective,
activitățile, termene, responsabili, precum și unele măsuri necesare
dezvoltării acestuia. La elaborarea programului se vor avea în vedere
cerințele generale conținute în standardele de control intern managerial,
atribuțiile, particularitățile organizatorice și funcționale ale primăriei,
personalul și structura acesteia, alte reglementări și condiții specifice.
(2) Supune aprobării Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial al primăriei.
(3) Urmărește realizarea și asigură actualizarea Programului de dezvoltare,
ori de câte ori este necesar.
(4) Urmărește ca termenele prevăzute în Programul de dezvoltare a
primăriei să fie respectate și decide măsurile care se impun în cazul
nerespectării acestora.
Pag 54
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 55
(5) Urmărește și îndrumă metodologic direcțiile, serviciile,
compartimentele și structurile din subordinea primăriei, în vederea
identificării activităților și acțiunilor recomandate a fi incluse în Programul
de dezvoltare.
(6) Primește anual, de la compartimentele primăriei, rapoarte referitoare
la stadiul sistemului de control intern managerial, conform prevederilor
legislative în domeniu.
(7) Prezintă conducerii primăriei, ori de câte ori se consideră necesar, dar
cel puțin o dată pe an, rapoarte referitoare la progresele înregistrate cu
privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în raport cu
programul adoptat, la acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare
metodologică întreprinse, precum și la alte probleme apărute.
(8) Analizează capacitatea internă a primăriei de a finaliza implementarea
standardelor de control intern managerial, ținând seama de complexitatea
proceselor.
(9) Participă la procesul de consultare (electronică) al conținutului
Minutelor, înaintate de Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare,
rezultate în urma ședințelor Comisiei de Monitorizare și emite puncte de
vedere, după caz, pe care le înaintează Secretariatului tehnic al Comisiei
de Monitorizare, în vederea integrării în documentul final.
(10) Coordonează procesul de actualizare al obiectivelor și activităților.
(11) Analizează Registrul de riscuri la nivelul primăriei, profilul de risc și
limita de toleranță la risc la nivelul acesteia, informările privind
desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea
performanțelor la nivelul primăriei.
(12) Analizează și avizează situația activităților procedurale la nivelul
entității publice.
(13) Analizează procedurile de sistem.
(14) Hotărăște actualizarea procedurilor de sistem.
Pag 55
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 56
V. Atribuțiile Președintelui Comisiei de Monitorizare
Art. 5 - (1) Conduce și coordonează ședințele Comisiei de Monitorizare și
activitatea Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare.
(2) Urmărește respectarea termenelor stabilite de către Comisia de
Monitorizare și decide asupra măsurilor care se impun pentru respectarea
acestora.
(3) Propune ordinea de zi, asigură și coordonează buna desfășurare a
ședințelor.
(4) Decide asupra participării la ședințele Comisiei de Monitorizare a altor
persoane, a căror participare este necesară pentru clarificarea aspectelor
aflate pe ordinea de zi a ședinței.
(5) Aprobă minutele ședințelor, rapoartele și hotărârile Comisiei de
Monitorizare.
(6) Convoacă membrii Comisiei de Monitorizare, prin intermediul
Secretariatului tehnic, în scris sau prin e-mail, cu cel puțin 3 zile înainte
de ședință.
(7) Reprezintă Comisia de Monitorizare în relația cu orice instituții,
autorități sau persoane juridice, cu organisme guvernamentale și
non-guvernamentale, din țară sau din străinătate, cu orice alte entități, în
vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înființată Comisia de
Monitorizare.
(8) Solicită Secretariatului tehnic realizarea de lucrări, în limita
competențelor acestuia.
(9) Avizează Programul de dezvotare a sistemului de control intern
managerial la nivelul primăriei.
(10) Aprobă procedurile de sistem și după caz pe cele operaționale;
(11) Aprobă situațiile centralizatoare anuale, privind stadiul implementării
și dezvoltării sistemului de control intern managerial.
Pag 56
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 57
(12) Aprobă Registrul de riscuri, Profilul de risc și limita de toleranță a
riscurilor, Planul de implementare a măsurilor de control și informările
privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea
performanțelor la nivelul primăriei.
VI. Atribuțiile Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare
Art. 6 – (1) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare asigură, din
punct de vedere tehnic și metodologic, organizarea, îndrumarea și
monitorizarea implementării și dezvoltării sistemului de control intern
managerial.
(2) Organizează desfășurarea ședințelor Comisiei de Monitorizare din
dispoziția Președintelui Comisiei de Monitorizare.
(3) Pregătește documentele necesare desfășurării ședințelor Comisiei de
Monitorizare și le transmite (în format electronic prin e-mail) membrilor,
cu cel puțin 2 zile înainte de ședințele comisiei.
(4) Întocmește minutele ședințelor, pe care le transmite (în format
electronic prin e-mail) membrilor Comisiei de Monitorizare.
(5) Duce la îndeplinire și monitorizează, după caz, deciziile Comisiei de
Monitorizare și dispozițiile Președintelui acesteia.
(6) Semnalează Comisiei de Monitorizare situațiile de nerespectare a
hotărârilor acesteia și propune măsurile corective care se impun.
(7) Asigură diseminarea dispozițiilor Comisiei de Monitorizare (în scris sau
prin e-mail) și o bună comunicare între compartimentele primăriei și
Comisia de Monitorizare; Secretariatul tehnic menține permanent legătura
cu persoanele de contact desemnate de membrii Comisiei de Monitorizare
din cadrul compartimentelor și unităților subordonate primăriei.
(8) Analizează Registrele de riscuri pe compartimente; elaborează Registrul
de riscuri la nivelul primăriei; propune Profilul de risc și limita de toleranță
a riscurilor; elaborează Planul de implementare a măsurilor de control (prin
Pag 57
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 58
centralizarea măsurilor primite de la compartimente) și îl transmite la
compartimente (aprobat) în vederea aplicării acestuia.
(9) Elaborează informările privind desfășurarea procesului de gestionare a
riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul primăriei și le supune
spre analiză Comisiei de Monitorizare.
(10) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial la nivelul primăriei.
(11) Verifică dacă procedurile respectă structura minimală, aprobată prin
procedura internă.
(12) Elaborează situațiile centralizatoare și raportul anual privind
implementarea sistemului de control intern managerial la nivelul primăriei.
VII. Organizarea ședințelor și mecanismul de luare a deciziei
Art. 7 - (1) Comisia de Monitorizare se întrunește ori de câte ori este
necesar, pentru atingerea scopului pentru care s-a înființat.
(2) Hotărârile Comisiei de Monitorizare se adoptă prin votul majorității
simple.
(3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul Președintelui
(sau înlocuitorului acestuia) este hotărâtor.
(4) Absența de la ședința Comisiei de Monitorizare se motivează în scris
către Președintele acesteia.
(5) În situațiile prevăzute de art. 7 alin. (4), membrul Comisiei de
Monitorizare deleagă un înlocuitor din compartimentul său.
(6) Desfășurarea ședinței se consemnează în minută.
VIII. Sfera relațională a Comisiei de Monitorizare
Art. 8 - (1) Comisia de Monitorizare este subordonată Primarului
Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea municipiului/
orașului/comunei].
Pag 58
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 59
(2) Comisia de Monitorizare cooperează cu direcțiile, serviciile,
compartimentele și structurile din subordinea primăriei pentru atingerea
scopului implementării și dezvoltarii unui sistem integrat de control intern
managerial.
(3) Comisia de Monitorizare dezvoltă relații funcționale cu Compartimentul
de Audit din cadrul primăriei, cu organisme similare din alte primării și
poate dezvolta relații de cooperare cu organisme guvernamentale și
non-guvernamentale, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost
înființată.
IX. Dispoziții finale
Art. 9 - (1) Calitatea de membru al Comisiei de Monitorizare încetează în
următoarele situații:
a) încetarea raporturilor de serviciu în condițiile Legii nr. 188/1999
privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare sau prin încetarea contractului individual de
muncă, în condițiile legii;
b) la solicitarea Primarului Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează
denumirea municipiului/orașului/comunei].
(2) Participarea la sedințele Comisiei de Monitorizare este sarcină de
serviciu cu caracter obligatoriu.
Art.10 - Respectarea prevederilor prezentului Regulament și a hotărârilor
Comisiei de Monitorizare reprezintă atribuție de serviciu pentru membrii
Comisiei de Monitorizare. În situația absenței din primărie a unui membru
al Comisiei de Monitorizare, acesta are obligația desemnării în scris, a unui
înlocuitor, pentru îndeplinirea obligațiilor care derivă din calitatea de
membru. Înscrisul prin care se desemnează înlocuitorul membrului Comisiei
de Monitorizare se depune în mod obligatoriu la Secretariatul tehnic al
Comisiei de Monitorizare. În situația absenței din primărie a persoanei care
asigură Secretariatul tehnic, aceasta va fi înlocuită de o altă persoană din
Pag 59
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 60
cadrul compartimentului [se precizează denumirea compartimentului din
cadrul primăriei], desemnată de conducătorul acestuia.
Art. 11. Comunicarea documentelor suport, de informare sau consultare se
va realiza în format electronic, membrii Comisiei de Monitorizare având
obligația consultării adreselor electronice indicate ca adrese de
corepondență, orice modificare a acestora fiind obligatoriu de sesizat în
scris Secretariatului tehnic.
Pag 60
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 61
CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL
INTERN MANAGERIAL
3.1 Etapele procesului de implementare a sistemului de control intern
managerial
În procesul de implementare a sistemului de control intern managerial se
recomandă parcurgerea unor etape absolut necesare, care să confere o
anumită coerență procesului și garanția obținerii unui rezultat pozitiv.
Aceste etape se regăsesc implicit în standardele de control intern
managerial și fac obiectul derulării unor procese complexe, respectiv
elaborării de documente specifice și relevante.
Etapele implementării și dezvoltării sistemului de control intern
managerial au o succesiune logică, bine definită de aplicare.
Pentru evitarea birocratizării implementării sistemului de control
intern managerial se recomandă a nu se elabora documente
justificative speciale (liste, situații, rapoarte) care să le dubleze pe
cele existente ci a se completa și modifica cele curente, după caz, pe
cât posibil!
Exemple de etape cu o succesiune logică în implementare:
1. Monitorizarea performanțelor sau autoevaluarea realizării
obiectivelor specifice și activităților compartimentului nu se poate
realiza anterior stabilirii obiectivelor sau mai mult, fără existența
acestora și aducerea la cunoștința personalului.
2. Eliminarea riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor fără
identificarea, în prealabil, a activităților și acțiunilor care concură
la îndeplinirea obiectivelor.
3. Elaborarea procedurilor fără stabilirea în prealabil a activităților
procedurale.
Pag 61
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 62
3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice
Entitatea publică își definește obiectivele legate de misiunea acesteia și se
conformează legislației, regulamentelor și politicilor interne stabilite.
În acest sens, primul pas important în procesul de implementare a
sistemului de control intern managerial îl constituie stabilirea
obiectivelelor generale și a celor specifice, cu scopul de a susține viziunea
entității publice și a conducerii acesteia.
Stabilirea obiectivelor este în competența conducerii entității
publice, iar responsabilitatea realizării acestora este atât a
conducerii, cât și a angajaților.
Pentru asigurarea realizării obiectivelor și funcționării sistemului de
control intern managerial, fiecare angajat trebuie să cunoască atât scopul
și obiectivele entității publice, respectiv pe cele ale compartimentului din
care face parte, cât și rolul său și atribuțiile postului, stabilite prin fișa
postului.
Obiectivele generale sunt exprimate la nivelul entității publice, iar
obiectivele specifice, derivate din obiectivele generale, se stabilesc la
nivelul fiecărui compartiment din cadrul entității publice.
Conducătorii compartimentelor transpun obiectivele generale în obiective
specifice, în concordanță cu prevederile Standardului 5 – Obiective, prin
elaborarea documentelor de management organizațional, planificare
strategică instituțională sau orice alt document de management, care să
includă obiective generale și specifice (a se vedea structura prezentată în
Capitolul 6 – Machete).
Pag 62
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 63
Obiectivele trebuie astfel definite încât să răspundă pachetului de cerințe
S.M.A.R.T, adică:
S •Specifice
M •Măsurabile
Definirea obiectivelor A •Adecvate
R •Realiste
T •Timp precizat
Specifice să fie în sfera de competență a compartimentului;
Măsurabile să indice în ce fel va fi măsurat rezultatul;
Adecvate obiectivul definit să fie în concordanță cu misiunea și
scopul entității;
Realiste să poată fi îndeplinite;
Timp precizat să specifice un termen de realizare;
Exemplu de obiectiv specific, definit SMART de către
Compartimentul Resurse Umane
Recrutarea și instruirea unui număr de 12 angajați pe anul 2017, conform
organigramei, statului de funcții și planului de pregătire profesională
aprobate, în limita bugetului alocat, până la data 31.10.2017.
Entitatea publică își definește propria strategie, prin stabilirea
obiectivelor, pe baza previziunilor privind mediul extern și a capacității
organizaționale a acesteia.
În cazul entităților publice din administrația publică centrală, care
au implementat Strategia pentru îmbunătățirea sistemului de
elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice, acestea
își vor stabilii obiectivele conform legislației în vigoare.
Pag 63
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 64
3.1.2 Stabilirea activităților și procedurilor
După stabilirea obiectivelor generale și specifice de către conducerea
entității publice și conducătorii compartimentelor și comunicarea acestora
întregului personal, compartimentele, își identifică activitățile ce conduc
la îndeplinirea obiectivelor specifice.
Astfel, conducătorii compartimentelor stabilesc activitățile pentru
realizarea obiectivelor specifice, prin elaborarea unui document de
management care să includă ”Obiectivele și activitățile aferente
acestora” (vezi model în Capitolul 6 – Machete).
Documentul de management poate fi orice document de planificare,
precum Plan operațional, Program de activitate etc, care identifică
activitățile și acțiunile ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor;
activitățile și acțiunile se vor corela cu resursele umane și cele financiare
alocate.
Ca tehnică de identificare și stabilire a activităților se poate folosi oricare
din cele uzual întâlnite în practica managementului, precum, Harta
mentală sau Diagrama de descompunere a lucrărilor, iar ca instrument de
planificare se poate utiliza Diagrama Gantt18.
După stabilirea activităților, conform Standardului 9 – Planificarea, se va
elabora Planul de continuitate al activităților, conform Standardului 11 -
Continuitatea activității, document ce trebuie cunoscut și aplicat de
personalul care are stabilite sarcini, responsabilități și delegare în
implementarea acestuia.
Comisia de Monitorizare coordonează procesul de actualizare și
evaluare a obiectivelor și activităților, la nivelul entității publice.
18 ”Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea impactului”,
elaborat în cadrul Proiectului Phare Twinning al Uniunii Europene pentru ”Consolidarea
capacității instituționale a Guvernului României de a gestiona și coordona politicile publice
și procesul decizional” – RO2003/IB/OT-10.
Pag 64
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 65
În funcție de gradul de complexitate, o activitate poate cuprinde una sau
mai multe acțiuni, care contribuie la realizarea activității respective.
Activități și procese procedurale
După etapa de identificare a obiectivelor și activităților (care conduc la
atingerea acestora), este necesară identificarea activităților și proceselor
procedurale.
Astfel, conducătorul compartimentului dispune măsuri ca pentru toate
procesele majore și activitățile semnificative să se elaboreze o evidență a
activităților procedurale, care le poate include, atât pe cele de sistem cât
și pe cele operaționale (vezi model în Capitolul 6 – Machete).
Procedurile se elaborează pentru activități sau procese derulate la nivelul
entității publice pentru care se pot stabili reguli și modalități de lucru,
general valabile și cu caracter de repetabilitate.
Procedurile reprezintă o componentă a Instrumentarului de control intern,
care contribuie la îmbunătățirea desfășurării activităților, prin separarea
atribuțiilor, sarcinilor, competențelor, funcțiilor și a responsabilităților
personalului din cadrul entității publice.
Fiecare entitate publică își adaptează sistemul de procedurare
al activităților în funcție de mărimea entității, tipurile și
complexitatea activităților, cu respectarea prevederilor Ordinului
Secretarului General al Guvernului nr.600/2018.
Scopul elaborării unei proceduri este de a stabili și descrie pașii ce trebuie
urmați pentru desfășurarea unui proces sau a unei activități, a
modalităților de lucru, regulilor de aplicat și a responsabilităților ce le
revin persoanelor implicate în desfășurarea procesului sau activității ce
face obiectul procedurii.
Pag 65
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 66
După ce conducătorul compartimentului a stabilit activitățile procedurale,
responsabilii cu elaborarea procedurilor și termenele de realizare,
persoanele desemnate demarează elaborarea procedurilor.
Elementele componente structurale minimale ale unei proceduri sunt
prezentate în Anexa nr.2 din Ordinul Secretarului General al Guvernului
nr.600/2018 sau în Ghidul pentru realizarea procedurilor de sistem și
operaționale19.
Entitatea publică poate elabora o ”Procedură proprie de sistem,
privind elaborarea procedurilor”, care descrie detaliat modul de
elaborare, verificare, avizare, aprobare, evidență, difuzare și
arhivare a procedurilor, dar cu respectarea structurii minimale
impuse de Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018.
Procedurile elaborate și verificate ulterior de către conducătorul
compartimentului sunt transmise Secretariatului tehnic al Comisiei de
Monitorizare, pentru analiza conformității cu structura minimală prevăzută
în Anexa nr.2 din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018
sau conform prevederilor propriei proceduri elaborate la nivelul entității.
La nivelul fiecărui compartiment există o evidență a procedurilor elaborate
și aprobate (vezi modelul de mai jos), care oferă o imagine clară asupra
stadiului elaborării procedurilor în conformitate cu activitățile procedurale
declarate la nivelul compartimentului.
Data intrării
Responsabil
procedură
procedură
în vigoare
Denumire
Nr. crt.
Revizia
Ediția
Cod
1 2 3 4 5 6 7
19 ”Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale”, elaborat de
Secretariatul General al Guvernului, www.sgg.ro, secțiunea Control intern managerial.
Pag 66
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 67
3.1.3 Identificarea și gestionarea riscurilor
Procesul de identificare a riscurilor este primul pas în Managementul
riscului20. Această etapă își propune să descopere toate sursele posibile de
risc, cu scopul eliminării sau diminuării probabilității de apariție a riscului
și impactului acestuia asupra realizării obiectivelor.
După stabilirea obiectivelor generale, obiectivelor specifice și a
activităților aferente acestora, compartimentele din cadrul entității
publice identifică vulnerabilitățile, respectiv punctele slabe care pot cauza
apariția riscurilor și amenințărilor la adresa realizării obiectivelor.
Identificarea riscurilor este practic un proces permanent, care se
realizează în funcție de gradul de maturitate al entității publice și
experiența acesteia în procesul de management al riscurilor.
Riscurile se identifică la orice nivel, unde se sesizează că există
posibilitatea nerealizării obiectivelor, luându-se măsuri de control.
Numărul riscurilor crește proporțional cu complexitatea entității publice și
cu numărul activităților desfășurate pentru atingerea obiectivelor.
În funcție de experiența acumulată în managementul riscului, entitățile
publice pot utiliza Formularul de alertă la risc (FAR), conform unei
proceduri interne.
Pentru un bun management al riscurilor, conducătorii compartimentelor de
la primul nivel de conducere desemnează (la nivelul acestora) un
responsabil cu riscurile.
Aceștia identifică alături de personalul compartimentului și colectează
riscurile aferente obiectivelor și/sau activităților, asumate de către
conducătorul compartimentului și monitorizează procesul de implementare
a managementului riscurilor.
20”Metodologia de management a riscurilor”, elaborată de Secretariatul General al
Guvernului, www.sgg.ro, secțiunea Control Intern Managerial.
Pag 67
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 68
Implementarea sistemului de control intern managerial, implicit
a managementului riscurilor, trebuie să fie adaptată dimensiunii și
complexității activităților entității publice.
Evaluarea riscurilor se realizează prin estimarea probabilității de
materializare a riscurilor, estimarea impactului asupra
obiectivelor/activităților în cazul materializării riscurilor și calculul
expunerii la risc. În procesul de evaluare al riscurilor, în funcție de
experiența acumulată de către entitatea publică, se pot utiliza mai multe
tipuri de scale, ca instrument de evaluare.21
După ce riscurile au fost identificate și evaluate la nivelul fiecărui
compartiment din cadrul entității publice, acestea sunt transpuse în
Registrul de riscuri pe compartiment, de către responsabilul cu riscurile,
registru aprobat de conducătorul compartimentului, în conformitate cu
procedura internă privind managementul riscului la nivelul entității.
Registrele de riscuri pe compartimente sunt analizate și centralizate de
Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, care selectează riscurile
semnificative, pe baza Profilului de risc și limitei de toleranță la risc
(aprobate de conducătorul entității) și elaborează Registrul de riscuri la
nivelul entității, document fundamental în procesul de management al
riscurilor (vezi model în Capitolul 6 – Machete).
La nivelul entității publice procesul de gestionare al riscurilor se realizează
prin stabilirea unor măsuri de control, măsuri ce fac obiectul
Planului de implementare a măsurilor de control, aprobat de conducătorul
entității publice.
Raportarea riscurilor este etapa finală care încheie procesul de
Management al riscurilor, aceasta fiind stabilită în baza unei proceduri.
21 ”Cap.II.2 – Evaluarea riscurilor, Metodologie de management al riscurilor”, elaborată de
Secretariatul General al Guvernului.
Pag 68
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 69
3.1.4 Modalități de dezvoltare a sistemului de control intern
managerial
Pentru dezvoltarea continuă a sistemului de control intern managerial la
nivelul entităților publice, la începutul fiecărui an, se elaborează sau
actualizează, după caz, Programul de dezvoltare a sistemului de control
intern managerial (vezi model Capitolul 6 – Machete).
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial se
elaborează de Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, pe baza
măsurilor stabilite de conducătorii compartimentelor, în procesul de
autoevaluare a sistemului de control intern managerial la nivelul
compartimentului și propunerilor dezbătute în cadrul ședințelor Comisiei
de Monitorizare.
Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial va
cuprinde obligatoriu, următoarele:
obiectivul entității, în domeniul controlului intern managerial - în
funcție de stadiul implementării sau dezvoltării acestuia;
pentru fiecare standard de control intern managerial se stabilesc
activități, responsabili și termene, precum și alte elemente
relevante care ajută la implementarea cerințelor generale
precizate de standardele de control intern.
Pentru o identificare ușoară a deficiențelor care pot apare în
implementarea sistemului de control intern managerial, recomandăm
analiza detaliată a ”Activităților necesare” și ”Documentelor/elementelor
justificative” din structura ”Fișelor de standarde” din capitolul 3.2.
Astfel, pe lângă măsurile stabilite în Chestionarele de autoevaluare de la
nivelul compartimentelor, Programul de dezvoltare a sistemului de control
intern managerial poate include o serie de activități ce decurg din cele
menționate, ca fiind foarte importante, în Fișele de standard.
Pag 69
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 70
3.1.5 Managementul documentelor
Date și informații
Datele, informațiile și documentele în integralitatea lor constituie esența
activității entităților publice centrale și locale.
În acest sens, este foarte important nu numai conținutul și componența
tehnică specifică a acestora (administrativă, financiară, patrimonială,
legislativă etc), dar și modul de gestionare al lor, de la elaborare până la
arhivare, inclusiv a modului de comunicare intern sau extern.
Datele sunt materia primă a activității entităților publice compuse din
cifre, cuvinte, simboluri și se referă la procese ce au loc în cadrul entității
publice.
Informațiile sunt date care au fost analizate, prelucrate, centralizate și
interpretate într-un anumit mod, cu scopul de a fi comunicate
destinatarului lor, pe un anumit flux.
Documente
Datele și informațiile indiferent de caracterul lor obiectiv precum
rezultate, statistici, proceduri, studii etc sau subiectiv sub formă de
estimări, impresii, opinii, aprecieri etc se regăsesc în documente și
documentații.
Documentele și documentațiile primite sau trimise pentru/spre
soluționare, se ordonează și iau în evidență conform unor criterii stabilite
la nivelul compartimentului sau entității, proces ce reprezintă
inventarierea documentelor, componentă foarte importantă în
managementul documentelor.
Prin operațiunea de inventariere, se realizează o evidență clară a tuturor
documentelor care intră în compartiment, care au fost procesate și care
nu (după caz) și obținerea rezultatului final prin documentele ieșite.
Entitatea publică își organizează propriul proces de management al
documentelor (interne și externe), proces care constă în principal în:
Pag 70
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 71
intrarea și înregistrarea documentelor, analiza și distribuirea acestora,
prelucrarea, elaborarea răspunsurilor, revizuirea acestora, avizarea,
aprobarea, ieșirea documentelor, distribuirea la destinatarul final și
arhivarea).
În acest fel se creează un control integrat asupra ciclului de viață al
documentelor, precum și o accesibilitate ușoară la acestea, pentru
conducere și angajații entității, în conformitate cu prevederile
Standardului 13 – Gestionarea documentelor.
Exemple de evidență și inventariere a documentelor și documentațiilor
Registru evidență documente intrări – ieșiri;
Registru evidență proceduri de sistem și operaționale;
Lista evidență documentații proceduri de achiziție prin licitații
(dosarul procedurii) precum: caiete de sarcini, fișe de date,
contestații, contracte etc;
Dosar cu documente specifice implementării sistemului de control
intern managerial la nivelul compartimentului: documente de
planificare strategică privind obiectivele generale și specifice,
program dezvoltare sistem control intern managerial, registru de
riscuri, plan de implementare a măsurilor de control, chestionar de
autoevaluare, situație centralizatoare etc;
Dosar activitate Comisia de Monitorizare: decizia de numire a
Președintelui Comisiei de Monitorizare, decizia de actualizare a
membrilor Comisiei de Monitorizare, ordinea de zi a ședintelor,
minutele ședințelor, hotărâri etc;
Astfel, managementul documentelor, devine principalul instrument ce
conduce la identificarea rapidă și exactă a unui document, act, dosar etc,
de către orice angajat din cadrul compartimentului.
Pag 71
Competența face diferența!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă
cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Pagina 72
Flux informațional
Totalitatea informațiilor care circulă între o sursă și un destinatar, pe un
anumit tip de canal (cale comunicare) se definește ca flux informațional.
Orice document, act, documentație trebuie să fie asociat/asociată unui
anumit flux informațional.
Fluxurile informaționale trebuie organizate și structurate astfel încât să se
asigure un sistem eficient de comunicare internă și externă; acest fapt
permite conducerii și personalului să își poată îndeplini în mod eficace și
eficient sarcinile, iar informațiile să ajungă complete și la timp
utilizatorilor.
Exemple de modele de fluxuri informaționale
Fluxuri informaționale interne: conducere - compartiment; direcția de
resort – compartiment subordonat; compartiment A – compartiment B;
Fluxuri informaționale externe: entități publice raportoare (care
raportează) – entitate publică desemnată să realizeze centralizarea
raportărilor; minister de resort – entitate publică subordonată, aflată în
coordonare sau sub autoritate.
Fiecare entitate publică își definește PROCESUL DE
MANAGEMENT al documentelor privind primirea și înregistrarea
intrării documentelor, distribuirea corespondenței și documentelor,
circuitul acestora pentru analiză, solicitare puncte de vedere de
specialitate pentru soluționare, elaborare, verificare, avizare,
aprobare, înregistrarea ieșirii documentelor, expedierea, clasarea,
pre-arhivarea și arhivarea documentelor într-un cadru procedu
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.