Document

Manual-SCIM

Tip
Document
Emitent
Comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași
Pagini
179
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Manual-SCIM”, Comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași. Sursa: http://www.mogosesti-siret.ro/wp-content/uploads/2021/04/Manual-SCIM-site.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti-siret/80390-manual-scim, 07.11.2026)

Fișier creat
13.06.2018
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

MANUAL DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL Motto „ Nimic nu este prea dificil, dacă împarți în pași mici ceea ce ai de făcut” Henry FORD Pag 1 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 2

CUPRINS CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE ................................................... 4 1.1 Scurt istoric................................................................. 4 1.2 Controlul intern managerial.............................................. 7 1.3 Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial..... 9 1.4 Cerințele sistemului de control intern managerial................... 12 1.5 Legislație................................................................... 14 1.6 Definiții..................................................................... 14 CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN ENTITĂȚILE PUBLICE.................................23 2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial................ 23 2.2 Structura organizatorică necesară implementării sistemului de control intern managerial ............................................... 25 2.3 Responsabili și atributii în domeniul SCIM ............................ 25 2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare, dezvoltare, evaluare și raportare a sistemului de control intern managerial ................................................................. 32 2.5 Diagrama de proces privind activitatea Comisiei de Monitorizare 36 2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial 37 2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale ....................................................................... 39 2.7.1 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice centrale ..... 39 2.7.2 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice locale ........ 53 CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL INTERN MANAGERIAL .............................................................. 61 3.1 Etapele procesului de implementare a sistemului de control intern managerial ......................................................... 61 3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice ......................... 62 3.1.2 Stabilirea activităților și procedurilor ................................. 64 3.1.3 Identificarea și gestionarea riscurilor ................................. 67 Pag 2 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 3

3.1.4 Modalități de dezvoltare a sistemului de control intern managerial ................................................................. 69 3.1.5 Managementul documentelor ........................................... 70 3.1.6 Stabilirea sistemului de monitorizare a desfășurării activităților. 73 3.1.7 Autoevaluarea realizării obiectivelor .................................. 77 3.1.8 Elaborarea Programului de pregătire profesională pentru implementarea sistemului de control intern managerial ........... 80 3.2 Fișe de standarde ......................................................... 81 CAPITOLUL 4 – EVALUAREA ȘI RAPORTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL .................................................. 127 4.1 Evaluarea sistemului de control intern managerial ................ 127 4.1.1 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la nivelul compartimentului .................... 128 4.1.2 Autoevaluarea stadiului implementării sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice ............................... 132 4.1.3 Evaluarea sistemului de control intern managerial la nivelul entităților publice centrale, ordonatori principali de credite ... 133 4.2 Raportarea sistemului de control intern managerial .............. 135 4.2.1 Situații centralizatoare anuale privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial ............... 135 4.2.2 Raport anual al entității publice asupra stadiului implementării sistemului de control intern managerial ............................. 139 4.2.3 Raportarea stadiului implementării sistemelor de control intern managerial, la nivelul instituțiilor publice la care se exercită funcția de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetului oricărui fond special .................................................................... 142 CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................... 143 5.1 Concluzii ................................................................. 143 5.2 Recomandări ............................................................. 145 CAPITOLUL 6 – MACHETE ...................................................... 147 Pag 3 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 4

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE 1.1 Scurt istoric Expresia “control intern” provine din termenul englezesc “internal control”, care pentru anglosaxoni “to control”, înseamnă, în primul rând, “a deține controlul (a ține sub control)” și abia în al doilea rând “a verifica”, pe când, în țările de limbă latină, sensul acestei expresii este exact contrar, provenind din alăturarea cuvintelor „contra“ și „rolus“ utilizate în mediul militar roman și se înțelege, în sensul larg, „verificarea unui act după original“. În cadrul entităților publice, Controlul intern are un impact considerabil asupra credibilității unui guvern și operațiunilor pe care acesta le derulează. 1992 În Statele Unite ale Americii, a fost publicat Cadrul Integrat de Control Intern de către COSO; la început, acest cadru se referea doar la societățile private, în prezent fiind aplicat pe scară largă, la nivel mondial, atât în sectorul public cât și în cel privat. 1996 Parlamentul European a inițiat formarea unei comisii de experți independenți în vederea analizării modului în care acest organism descoperă și tratează frauda, practicile de acordare a contractelor financiare, gestionarea defectuoasă și practicarea nepotismului. 1999 Comisia Prodi din Parlamentul European introduce o seamă de reforme în domeniul controlului intern. 2000 Se publică Cartea Albă a reformelor manageriale în cadrul serviciilor Comisiei Europene; odată cu intrarea în Uniunea Europeană a noilor țări membre și cu atribuirea fondurilor către acestea, s-a dorit respectarea principiilor stabilite de Cartea Albă și punerea în practică a unui cadru unitar de control intern, în toate entitățile publice, în vederea analizării modului în care aceste fonduri sunt administrate. Pag 4 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 5

2001 Actualizarea Liniilor directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în sectorul public; Congresul Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INCOSAI) a decis introducerea în document a tuturor aspectelor de evoluție din domeniul controlului intern și înglobarea unei serii de componente ale modelului COSO - Cadrul Integrat de Control Intern. Utilizarea unor linii directoare comune, pentru dezvoltarea standardelor de control intern, permit națiunilor să înțeleagă în mod unitar sistemul de control intern managerial. ”Liniile directoare INTOSAI pentru standardele de control intern în sectorul public”, fac parte din categoria INTOSAI GOV - Ghid pentru buna guvernanță și sunt apreciate ca fiind extrem de folositoare atât managerilor din entitățile publice care trebuie să implementeze sistemul de control intern, cât și auditorilor publici externi, care trebuie să cunoască acest sistem și să îl evalueze. 2001 Comisia Europeană a introdus 24 standarde de control1, completate de un set de cerințe de bază, cerințe ce definesc acțiunile practice care ar trebui să stea la baza sistemului de control intern. 2007 Comisia Europeană și-a revizuit cadrul de control intern, reducând numărul standardelor la 16. 2013 Cadrul COSO din 2013 a introdus 17 principii care sunt necesare pentru eficacitatea controlului intern. Noul cadru COSO se bazează pe concepte de guvernanță, inclusiv pe necesitatea de a atribui responsabilități în materie de supraveghere structurilor de conducere, pentru fiecare componentă a controlului intern. 2017 Comisia Europeană își actualizează Cadrul de control intern, pentru a-l alinia la Cadrul Integrat de Control Intern - COSO 2013. 1 Raport ”Guvernanța în cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune practici?” - Curtea de conturi europeană Pag 5 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 6

În ultimele decenii, managementul tuturor entităților publice a realizat nevoia existenței unui cadru de control de bază, care să constituie suportul pentru construirea sistemelor proprii de control intern și a devenit, tot mai preocupat de modul de organizare și funcționare a controlului intern, căutând în permanență soluții practice. România a acceptat acquis-ul comunitar în domeniul controlului financiar prin capitolul 28 al Acordului de aderare „Controlul financiar”. În anul 2003, în cadrul Strategiei dezvoltării controlului public în România, au fost adoptate următoarele obiective generale: 1. Realizarea la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor publice, stabilite în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență; 2. Protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor cauzate de erori, risipă, abuz sau fraudă; 3. Respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii; 4. Dezvoltarea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și difuzare a datelor (informațiilor) financiare și de conducere, precum și a unor proceduri de informare publică adecvată. Deși încă din anul 1999, prin publicarea OUG nr. 119/1999 privind controlul intern managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a început reglementarea controlului intern la nivelul entităților publice din țara noastră, abia în anul 2005 odată cu intrarea în vigoare a OMFP nr. 946/2005, implementarea standardelor de control intern managerial la nivelul entităților publice din România a devenit obligatorie. În anul 2005 au fost stabilite „25 standarde de management” aplicabile entităților publice, ca ulterior, în anul 2015 să apară sub inițiativa Secretariatului General al Guvernului prin Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale, Codul controlului intern Pag 6 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 7

managerial al entităților publice, care a stabilit 16 standarde de control intern managerial, în conformitate cu directivele europene. În urma concluziilor desprinse din misiunile de verificare și îndrumare metodologică, misiuni realizate de către Direcția Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al Guvernului privind stadiul implementării controlului intern managerial la nivelul entităților publice, s-a constatat necesitatea elaborării unui Manual în domeniul sistemului de control intern managerial, care să vină în sprijinul nevoii de implementare și dezvoltare a acestuia. De aceea, prin intermediul prezentului manual, se dorește o înțelegere clară și unitară în ceea ce privește aplicarea noțiunilor și instrumentelor necesare implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial, la nivelul entităților din administrația publică centrală și locală. 1.2 Controlul intern managerial Pe plan internațional sunt recunoscute câteva modele cadru de control, care au fost elaborate pentru a coordona sistemul de control și a răspunde în principal cerințelor managementului riscurilor. Modelul COSO – SUA În anul 1985, se constitue la inițiativa senatorului american Treadway „Comisia Treadway”, cunoscută și sub numele de „Comisia națională împotriva raportării financiare frauduloase”, comisie ce a inițiat o cercetare asupra controlului intern și a rolului acestuia în viața organizațiilor. La recomandările acestei comisii s-a creat un comitet intitulat „Comitetul de sponsorizare al organizațiilor – COSO”, organizație independentă din sectorul privat, care a reunit competențele unui număr mare de membri ai Institutului Auditorilor Interni, profesioniști în domeniu, cabinete de audit extern și mari întreprinderi americane. Pag 7 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 8

Această organizație se dedică și în prezent studierii împrejurărilor care conduc la producerea fraudelor financiare și îmbunătățirii calității raportării financiare prin: etică în afaceri, controale interne eficiente, guvernare corporatistă. COSO - definește controlul intern ca un proces implementat de managementul entității publice, proces care intenționează să furnizeze o asigurare rezonabilă cu privire la atingerea obiectivelor, acestea fiind grupate în trei categorii: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea informațiilor financiare; respectarea legilor și regulamentelor. Modelul COCO – Canada În anul 1995, Institutul Canadian al Contabililor Autorizați, elaborează modelul COCO, pe baza acelorași componente ale modelului COSO, dar grupate altfel. În concepția modelului COCO, controlul intern managerial este definit ca ansamblul elementelor unei organizații (inclusiv resurse, sisteme, procese, cultură, structură și sarcini) care, în mod colectiv, îi ajută pe angajați să realizeze obiectivele entității publice, grupate tot în trei categorii, privind: eficacitatea și eficiența funcționării; fiabilitatea informațiilor interne și externe; respectarea legilor, regulamentelor și politicilor interne. INTOSAI Conform INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit), controlul intern este definit ca un instrument managerial utilizat pentru a furniza o asigurare rezonabilă că obiectivele managementului sunt îndeplinite. ROMÂNIA În legislația română, prin Ordonanța nr.119/1999 privind controlul intern managerial și controlul financiar preventiv, republicată și ulterior prin Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018, controlul intern managerial este definit ca reprezentând ansamblul formelor de control Pag 8 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 9

exercitate la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor publice în mod economic, eficient și eficace. Prin control intern managerial se înțelege o monitorizare permanentă a activităților, cu un ansamblu de reguli de management aplicabil în oricare compartiment dintr-o structură și la nivelul tuturor entităților publice, ca răspuns la: „Ce se poate face pentru a deține un control cât mai eficient asupra activităților unei entități publice?”. Sistemul de control intern managerial reprezintă în esență, un control al performanțelor obținute și în stare să răspundă cel mai bine, intereselor urmărite de către entitatea publică în atingerea obiectivelor. Privit și perceput ca o funcție managerială și nu ca una de verificare, sistemul de control intern managerial este în responsabilitatea conducătorilor de a-l implementa și dezvolta continuu, în scopul funcționării eficiente a entității publice. 1.3 Beneficiile și limitele sistemului de control intern managerial Pe baza informațiilor furnizate de controlul intern managerial, conducerea entităților are posibilitatea să-și consolideze deciziile manageriale referitoare la planul de activitate, organizarea și coordonarea structurilor entității, stabilirea cu exactitate a responsabilităților pe structuri și persoanelor implicate în activitățile entității. Construirea și buna funcționare a acestui proces, care este unul de durată, presupune eforturi colective și individuale, astfel încât să poată fi adaptat cât mai bine specificului și dimensiunii entității publice, dar cu respectarea prevederilor legale și principiilor generale ale controlui intern managerial.  Controlul intern managerial prin obiectivele și procedurile sale urmărește: să asigure o bună folosire a resurselor (financiare, umane) și corelarea acestora cu obiectivele entității publice; Pag 9 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 10

îmbunătățirea fluxului informațional; creșterea inteligibilității, gestionarea riscurilor, prevenirea și depistarea fraudelor și calitatea documentelor.  Scopul sistemului de control intern managerial este de a preveni erorile și neregulile, de a înlătura preventiv cauzele care le determină și de a perfecționa activitățile controlate. Faptul că resursele de care poate dispune o entitate publică sunt întotdeauna limitate, obligă entitatea la efectuarea unei comparații între costurile suplimentare generate de noul sistem de control intern și avantajele aduse, înainte ca acesta să fie implementat și dezvoltat. Din moment ce fiecare instrument de control intern, presupune atât anumite costuri de implementare, cât și efecte așteptate, conducerea se află în situația de a analiza, din perspectiva eficienței, dacă implementarea instrumentarului de control intern, în ansamblul său, este justificată sau nu. Controlul intern managerial poate oferi managementului date privind progresul sau regresul acestuia în atingerea obiectivelor propuse. Controlul intern managerial oferă o asigurare rezonabilă, dar nu absolută că entitatea publică își îndeplinește obiectivele propuse. Asigurarea rezonabilă presupune atingerea unui nivel de încredere satisfăcător din punct de vedere al costurilor, beneficiilor și rezultatelor, nivel care se stabilește prin autoevaluare și evaluare externă. Astfel, costurile controlului intern trebuie să fie inferioare beneficiului realizat, acesta măsurându-se prin gradul de reducere al riscurilor în realizarea obiectivelor. Conducerea entității publice trebuie să proiecteze sistemul de control intern managerial astfel încât să fie eficace și să se reducă riscurile la un nivel acceptabil. Pag 10 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 11

Având în vedere o serie de factori interni sau externi (care nu au putut fi luați în considerare la conceperea controlului intern managerial), probabilitatea de realizare a obiectivelor entității publice este prejudiciată de limitele controlului intern, cum ar fi:  schimbările curente intervenite în mediul intern și extern al entității publice;  erorile umane: interpretări inexacte, greșeli de raționament, neglijență, inadvertență etc;  abuzuri de autoritate demonstrate de unele persoane cu rol de conducere, coordonare sau supervizare;  limitare a independenței personalului, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ;  proceduri de control neadaptate sau adaptate și neaplicate;  costurile controlului intern managerial. Controlul intern managerial trebuie să fie eficient, să nu genereze costuri suplimentare, să conducă la economisirea resurselor materiale, financiare și umane. Deși o entitate publică își poate defini un sistem de control intern managerial bun, acesta poate fi implementat sau tratat subiectiv de către personalul din cadrul acesteia, ca urmare a lipsei de pregătire profesională. Controlul intern managerial nu este doar o noțiune generală, o doctrină sau o multitudine de rapoarte și tabele de completat ci un ansamblu de instrumente eficiente prin care poate fi condusă o entitate publică. În conformitate cu legislația în domeniu, controlul intern managerial este în responsabilitatea conducătorilor entităților publice, care au obligația proiectării, implementării și dezvoltării continue a acestuia. Pag 11 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 12

Astfel, entitatea publică își organizează propriul sistem de control intern managerial adaptat la specificul și dimensiunea acesteia, în funcție de particularitățile cadrului legal de organizare și de funcționare, precum și de standardele de control intern managerial, stabilește măsurile necesare pentru implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv pentru actualizarea registrelor de riscuri și a procedurilor pe procese sau activități. Implementarea sistemului de control intern managerial, prin intermediul resurselor umane proprii, asigură atât autoperfecționarea profesională continuă a acestora cât și eliminarea unor cheltuieli suplimentare de consiliere în domeniu. Prin prisma beneficiilor menționate anterior, se consideră că încredințarea unor terți, a realizării activităților privind implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial al entității publice, nu este oportună pentru îndeplinirea misiunii entității publice. 1.4 Cerințele sistemului de control intern managerial Conform Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.600/2018, proiectarea, implementarea și dezvoltarea continuă a unui sistem de control intern viabil sunt posibile numai cu condiția ca sistemul să respecte următoarele cerințe generale: a) să fie adaptat dimensiunii entității, complexității obiectului de activitate și mediului specific al acesteia; b) să vizeze toate nivelurile de conducere și toate activitățile (procesele, operațiunile): modul de organizare, regulamentele interne aplicate, sistemul de management, structura personalului, relațiile stabilite și recunoscute pe diferite trepte organizaționale; c) să fie construit cu același "instrumentar" în toate entitățile publice constituit din: obiective, mijloace, sistem informațional, organizare, proceduri, control; Pag 12 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 13

d) să ofere asigurări rezonabile că obiectivele entității vor fi atinse, sau cu alte cuvinte că activitățile se realizează prin prisma obiectivelor, stabilirea resurselor, pe baza responsabilităților asumate și a mijloacelor specifice puse la dispoziție; e) costurile aplicării sistemului de control intern să fie inferioare beneficiilor rezultate din acesta; f) să fie guvernat de cerințele generale minimale de management, cuprinse în standardele de control intern managerial. Pe lângă aceste cerințe generale, implementarea sistemului de control intern managerial solicită și cerințe specifice precum:  Personalul de conducere și execuție are obligația să răspundă solicitărilor conducătorului entității publice și să sprijine la implementarea controlului intern, prin asigurarea unui comportament cooperant.  Susținerea în totalitate a personalului de conducere și execuție de a înțelege însemnătatea și scopul controlului intern managerial, din partea conducătorului entității, prin programe de pregătire profesională în domeniul controlului intern managerial.  Obiectivele specifice definite în entitatea publică să răspundă misiunii acesteia și să fie corelate cu obiectivele generale.  Dezvoltarea cadrului procedural pentru activitățile importante desfășurate.  Reflectarea în documente scrise a organizării și funcționării sistemului de control intern managerial, precum Regulamentul de Organizare și Funcționare, Programul de dezvoltare în domeniul sistemului de control intern managerial, Proceduri, Rapoarte etc).  Implementarea standardelor de control intern managerial.  Raportarea periodică a stadiului de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial. Pag 13 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 14

1.5 Legislație  Legea nr.174/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.  Legea nr.53/2003 privind Codul muncii, republicată;  Hotărârea de Guvern nr.1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici;  Hotărârea de Guvern nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;  Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;  Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice; 1.6 Definiții Activitate – totalitatea atribuțiilor de o anumită natură care determină procese de muncă cu un grad de omogenitate ridicat. Activități de control - politici și proceduri stabilite să identifice riscurile și să îndeplinească obiectivele entității; proceduri pe care o entitate le aplică pentru tratarea riscului. Activitate procedurală - proces major sau activitate semnificativă pentru care se pot stabili reguli și modalități de lucru, general valabile, în vederea îndeplinirii, în condiții de regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate a obiectivelor compartimentului sau entității publice. Pag 14 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 15

Atribuție - un ansamblu de sarcini, necesare pentru realizarea unei anumite activități sau unei părți a acesteia, care se execută periodic sau continuu și care implică cunoștințe specializate pentru realizarea unui obiectiv specific. Autoevaluarea controlului intern - un proces în care eficacitatea controlului intern managerial este examinată și evaluată în scopul furnizării unei asigurări rezonabile că toate obiectivele entității publice vor fi realizate. Compartiment - direcție generală, direcție, departament, serviciu, birou, comisie, inclusiv instituție (structură) fără personalitate juridică aflată în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea entității. Competență - totalitatea cunostințelor, abilităților și aptitudinilor unei persoane de a-și îndeplini la un standard cât mai ridicat sarcinile și responsabilitățile postului. Competența profesională - capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințe și deprinderi în situații și medii de muncă diverse, pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupațional. Comunicare - transmiterea și schimbul de informații (mesaje) între persoane; proces prin care un emițător transmite o informație receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte. Coordonare - armonizarea deciziilor și acțiunilor componentelor structurale ale entității publice pentru a asigura realizarea obiectivelor acesteia. Deficiență - o situație care afectează capacitatea instituției de a-și atinge obiectivele generale; un defect perceput (potențial sau real), care odată îndepărtat consolidează controlul intern și contribuie la creșterea probabilității ca obiectivele entității publice să fie atinse. Pag 15 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 16

Delegare - procesul de atribuire de către conducător a unora dintre sarcinile sale unui subordonat, pe o perioadă limitată, împreună cu competențele și responsabilitățile aferente. Diagrama de descompunere a lucrărilor – tehnică de descompunere unei lucrări, într-o structură tip diagramă arborescentă, punctul de plecare fiind obiectivul stabilit, iar arborescența, activitățile și acțiunile necesare pentru realizarea obiectivului. Diagrama Gantt - metodă de planificare prin care este prezentată succesiunea activităților din cadrul unui proiect, în funcție de rezultatele acestora și timpul necesar desfășurării lor. Diagrama de proces - schemă logică cuprinzând forme grafice care reprezintă etapele și pașii realizării unui proces sau activități. Disfuncționalitate – orice lipsă de funcționalitate sau nerespectare în implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial. Document – act prin care se adeverește, constată sau preconizează un fapt, se conferă un drept sau recunoaște o obligație; text scris sau tipărit, inscripție sau altă mărturie servind la cunoașterea unui fapt real, actual sau din trecut. Documentație – totalitatea mijloacelor de informare la o anumită problemă sau la un domeniu de activitate. Economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități, cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate. Eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activități și raportul dintre rezultatul efectiv al activității și efectul proiectat. Eficiența - maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate. Pag 16 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 17

Entitate publică - autoritate publică, instituție publică, companie/societate națională, regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar, cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice și/sau patrimoniu public. Entitate publică locală - entitate publică din administrația publică locală definită de Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, precum și cele subordonate, în coordonare sau sub autoritatea acesteia. Etică - totalitatea normelor de conduită morală aplicabile la nivelul unei entități; etica în sectorul public acoperă patru mari domenii: stabilirea rolului și valorilor serviciului public, respectiv nivelului de autoritate și responsabilitate; măsuri de prevenire a conflictelor de interese și modalități de rezolvare a acestora; stabilirea regulilor (standardului) de conduită a funcționarilor publici; stabilirea măsurilor pentru nereguli grave și fraudă. Evaluare - funcție managerială care constă în compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, depistarea cauzală a principalelor abateri și luarea unor măsuri cu caracter corectiv sau preventiv. Evaluarea riscului – evaluarea impactului materializării riscului, în combinație cu evaluarea probabilității de materializare a riscului; evaluarea riscului reprezintă evaluarea expunerii la risc. Expunere la risc – consecințele, ca o combinație de probabilitate și impact, pe care le poate resimți o entitate publică în raport cu obiectivele prestabilite, în cazul în care riscul se materializează. Fișa postului - document caracteristic angajaților care definește locul și contribuția postului în atingerea obiectivelor individuale și organizaționale și care precizează sarcinile și responsabilitățile ce îi revin titularului unui post. Flux informațional - totalitatea informațiilor care circulă între o anumită sursă și destinatar pe un anumit tip de canal sau cale de comunicare. Pag 17 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 18

Formular de alertă la risc (FAR) – formular care centralizează caracteristicile unui risc în faza de identificare a acestuia. Fișă de urmărire a riscului (FUR) – formular care centralizează caracteristicile unui risc în faza de urmărire (monitorizare) a acestuia conform măsurilor de control propuse. Funcție expusă la corupție - este considerată acea funcție expusă la infracțiuni de corupție, prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, precum, luarea de mită, darea de mită, traficul de influentă, cumpărarea de influență, abuzul de funcție, fapte săvârșite de către membrii instantelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia, fapte săvârșite de către funcționari străini sau în legătură cu aceștia, fără însă a se limita doar la acestea. Funcție publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală, administrația publică locală și autoritățile administrative autonome. Funcție sensibilă - este considerată acea funcție care prezintă un risc semnificativ de afectare a obiectivelor entității prin utilizarea necorespunzătoare sau frauduloasă a resurselor umane, materiale, financiare, informaționale etc. Gestionarea documentelor - procesul de administrare a documentelor unei entități publice, pentru a servi intereselor acesteia, derulat pe parcursul întregii durate de viață a documentelor (creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare, partajare, identificare, arhivare, distrugere). Gestionarea riscurilor - măsurile întreprinse pentru diminuarea probabilității (posibilității) de apariție a riscului și de diminuare a consecințelor (impactului) asupra rezultatelor obiectivelor, dacă riscul s-ar materializa; gestionarea riscului reprezintă diminuarea expunerii la risc, dacă acesta este o amenințare. Pag 18 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 19

Hartă mentală – tehnică de reprezentare vizuală a unui concept într-o structură tip “pânză de păianjen”; în centru se află obiectivul de la care pleacă legăturile sub formă de raze către activități și din care se ramifică la rândul lor acțiunile. INTOSAI – organizație profesională a Instituțiilor Supreme de Audit (SAI) din țările care aparțin Organizației Națiunilor Unite sau a agențiilor specializate. Indicator - exprimare numerică sau apreciere ce caracterizează, din punct de vedere cantitativ sau calitativ, un proces sau îi definește evoluția acestuia. Indicator de performanță - instrument de evaluare a performanței care ilustrează gradul de atingere a unui obiectiv stabilit (exprimare numerică sau apreciere). Instituție publică - Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice, alte autorități publice, instituțiile publice autonome, precum și instituțiile din subordinea/coordonarea acestora, finanțate din bugetele prevăzute la art.1 alin.2 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. Îndrumare metodologică – activitatea de consiliere în procesul de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial în entitățile publice și acordarea de consultanță de specialitate de către echipa de îndrumare metodologică. Limita de toleranță la risc – nivelul de expunere la risc ce este asumat de entitatea publică, prin decizia de neimplementare a unor măsuri de control a riscului. Managementul riscului – proces care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea (inclusiv tratarea și constituirea unui plan de măsuri de atenuare a riscurilor), revizuirea periodică, monitorizarea și stabilirea responsabilităților. Pag 19 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 20

Materializarea riscului – translatarea riscului din domeniul incertitudinii (posibilului) în cel al certitudinii (al faptului împlinit); riscul materializat se transformă dintr-o amenințare posibilă în problemă, dacă riscul reprezintă un eveniment negativ sau într-o situație favorabilă, dacă riscul reprezintă o oportunitate. Măsuri de control - acțiuni stabilite pentru gestionarea riscurilor și monitorizarea permanentă sau periodică a unei activități, situații etc. Metodologie - document care cuprinde un ansamblu de reguli și principii utilizate în implementarea unui standard, act normativ etc. Monitorizare - activitatea continuă de colectare a informațiilor relevante despre modul de desfășurare a unui proces sau activități. Monitorizarea performanțelor - urmărirea de către conducerea entității publice, prin intermediul unor indicatori relevanți, a performanțelor activităților aflate în coordonare, pentru a identifica eventualele abateri de la țintele stabilite și luarea măsurilor corective. Neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale, europene și/sau internaționale. Obiective - efectele pozitive pe care conducerea entității publice încearcă să le realizeze sau evenimentele/efectele negative pe care conducerea încearcă să le evite. Obiective generale - enunț general asupra a ceea ce va fi realizat; un obiectiv descrie un rezultat așteptat sau un impact și rezumă motivele pentru care o serie de acțiuni au fost întreprinse. Obiective specifice – obiective derivate din obiectivele generale și care descriu, de regulă, rezultate sau efecte așteptate ale unor activități, care trebuie atinse pentru ca obiectivul general corespunzător să fie îndeplinit; acestea se stabilesc la nivelul fiecărui compartiment din cadrul entității publice; obiectivele specifice trebuie astfel definite încât să răspundă pachetului de cerințe SMART (specifice, măsurabile, adecvate, realiste, cu termen de realizare). Pag 20 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 21

Planificare - ansamblul proceselor de muncă prin care se realizează obiectivele entității și care includ resursele și mijloacele necesare realizării obiectivelor. Primul nivel de conducere - conducătorii compartimentelor din cadrul unei entități publice aflate sub directa coordonare a conducătorului entității. Procedură documentată - totalitatea pașilor ce trebuie urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea executării unui proces sau unei activități. Procedură operațională (procedură de lucru) - procedură care descrie un proces sau o activitate care se desfășoară la nivelul unui compartiment sau mai multor compartimente dintr-o entitate, fără aplicabilitate la nivelul întregii entități publice. Procedură de sistem (procedură generală) - procedură care descrie un proces o sau activitate, care se desfășoară la nivelul entității publice, aplicabil/aplicabilă majorității sau tuturor compartimentelor dintr-o entitate publică. Proces - un flux de activități sau o succesiune de activități logic structurate, organizate în scopul atingerii unui obiectiv definit și care utilizează resurse. Registru de riscuri - document în care se consemnează informațiile privind riscurile identificate. Responsabil cu riscurile - persoană desemnată de către conducătorul unui compartiment, care colectează informațiile privind riscurile din cadrul compartimentului, elaborează și actualizează registrul de riscuri la nivelul acestuia. Resurse - totalitatea elementelor de natură fizică, umană, informațională, tehnologică, financiară etc, necesare ca intrări, pentru ca procesele și activitățile să fie operaționale. Pag 21 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 22

Risc - o situație sau un eveniment care nu a apărut încă, dar care poate să apară în viitor și să amenințe obținerea rezultatelor fixate în prealabil; este reprezentat ca fiind o combinație între probabilitate și impact. Sarcina - cea mai mică unitate de muncă individuală; realizarea unei sarcini fără atribuirea de competențe adecvate nu este posibilă; atribuirea de sarcini presupune fixarea de responsabilități. Secretariat tehnic al Comisiei de Monitorizare – persoană/persoane desemnată/desemnate de către Președintele Comisiei de Monitorizare sau compartiment, având ca sarcină principală managementul documentelor ce sunt în atribuția Comisiei de Monitorizare, în funcție de complexitatea structurii organizatorice a entității publice. Situație generatoare de discontinuitate a unei activități sau proces – situație în care o activitate, lucrare sau un proces este perturbată (perturbat) sau întreruptă (întrerupt) din cauza unor factori sau evenimente. Strategie - ansamblul obiectivelor entității publice pe termen lung în vederea realizării misiunii organizației; strategia presupune stabilirea obiectivelor și priorităților organizaționale (pe baza previziunilor privind mediul extern și capacitățile organizației) și desemnarea planurilor operaționale prin intermediul cărora aceste obiective pot fi atinse. Strategie de gestionare a riscurilor - tipul de răspuns la risc sau strategia adoptată cu privire la risc, ce cuprinde și măsuri de control, după caz. Supervizare - o activitate care transferă cunoștințe, abilități și atitudini de la o persoană cu mai multă experiență, într-o anumită profesie, către una cu mai puțină experiență în profesia respectivă; această relație este evaluativă, se întinde în timp și are, în principal, scopul de a îmbunătăți formarea profesională a persoanei supervizate. Toleranța la risc - cantitatea de risc pe care entitatea este pregătită să o tolereze sau la care este dispusă să se expună la un moment dat. Pag 22 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 23

CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL ÎN ENTITĂȚILE PUBLICE 2.1 Obiectivele sistemului de control intern managerial Implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în cadrul entităților publice la nivel central și local are în vedere realizarea a trei obiective generale2. 1) Obiective operaționale - obiective legate de scopurile entității publice, cu privire la eficacitatea și eficiența funcționării acesteia, respectiv de utilizare în condiții de economicitate, eficacitate și eficiență a resurselor, incluzând și obiectivele privind protejarea resurselor entității publice, de utilizare inadecvată sau cu pierderi; 2) Obiective de raportare - obiective cu privire la fiabilitatea informațiilor externe și interne, respectiv legate de ținerea unei contabilități adecvate, de calitatea informațiilor utilizate în entitatea publică sau difuzate către terți, precum și de protejarea documentelor împotriva a două categorii de fraude: disimularea fraudei și distorsionarea rezultatelor; 3) Obiective de conformitate - obiective privind conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne, respectiv legate de asigurarea că activitățile entității se desfășoară în conformitate cu obligațiile impuse de legi și regulamente, precum și cu respectarea politicilor interne. 2 Internal Control – Integrated Framework, Executive Summary, COSO mai 2013. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice. Pag 23 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 24

Relația dintre obiectivele controlului intern managerial, componentele acestuia și structura organizatorică a entității publice Conform precizărilor COSO încă din anul 1992, menținute și în Cadrul revizuit de control intern din anul 2013, preluate inclusiv de Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018, standardele de control intern sunt grupate în cinci componente, respectiv:  Mediul de control - etică și integritate; atribuții, funcții, sarcini; competență și performanță; structura organizatorică;  Performanțe și managementul riscurilor - obiective; planificare; monitorizarea performanțelor; managementul riscului;  Activități de control - proceduri; supraveghere; continuitatea activității;  Informarea și comunicarea – informarea și comunicarea, gestionarea documentelor; raportarea contabilă și financiară;  Evaluare și audit - evaluarea sistemului de control intern managerial; auditul intern. În acest sens, există o legătură directă între obiectivele sistemului de control intern, componentele acestuia și structura organizatorică a entității publice, cunoscută și sub denumirea de cubul COSO, prin care cele trei categorii de obiective ale sistemului de control intern managerial, se aplica celor cinci componente, la toate nivelele organizatorice ale entității publice: departamente, direcții, servicii, birouri inclusiv posturi de lucru. Pag 24 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 25

2.2 Structura organizatorică necesară implementării sistemului de control intern managerial În vederea implementării sistemului de control intern managerial în cadrul entităților publice la nivel central și local, conducătorul entității publice dispune, ținând cont de particularitățile cadrului legal de organizare și funcționare, precum și de standardele de control intern managerial, măsurile necesare pentru constituirea unei structuri, denumite Comisia de Monitorizare, în vederea monitorizării, coordonării și îndrumării metodologice a implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial. Baza normativă și atribuțiile structurii sunt precizate în Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice. Comisia de Monitorizare este asistată de un Secretariat tehnic al Comisiei de Monitorizare, secretariat desemnat de Președintele Comisiei de Monitorizare sau de conducătorul entității publice, conform procedurii interne. 2.3 Responsabili și atributii în domeniul SCIM Implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în orice entitate publică implică o serie de procese, activități și acțiuni care necesită asumarea de responsabilități, nominalizarea personalului responsabil și nu în ultimul rând stabilirea termenelor de realizare a activităților. Modul cum sunt tratate toate aceste procese complexe este prezentat în Metodologia de management al riscurilor și Ghidul de realizare a procedurilor de sistem și procedurilor operaționale, documente elaborate de Secretariatul General al Guvernului în cadrul proiectului „Consolidarea implementarii standardelor de control intern managerial la nivel central și local„ – cod SIPOCA 34. Pag 25 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 26

Responsabilii cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial precum și distribuția principalelor responsabilități sunt după cum urmează: 1) Conducătorul entității publice Aspecte administrative  Stabilește obiectivele generale ale entității publice;  Dispune emiterea Deciziei de constituire a Comisiei de Monitorizare;  Aprobă Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul entității;  Aprobă Raportul anual asupra sistemului de control intern managerial la data de 31 decembrie;  Analizează Informările privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul entității; Managementul riscului  Aprobă Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;  Aprobă Planul de implementare a măsurilor de control; Proceduri  Avizează Lista de activități procedurale de sistem de la nivelul entității publice; (în funcție de entitatea publică, această responsabilitate poate fi la nivelul Comisiei de Monitorizare);  Aprobă Procedurile de sistem și după caz, pe cele operaționale; Pentru entitățile publice din administrația publică centrală, cu o structură organizatorică dezvoltată (exemplu: minister) procedurile operaționale pot fi aprobate la nivelul compartimentului inițiator în care se aplică procedura, conform prevederilor Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.600/2018. Pag 26 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 27

2) Președintele Comisiei de Monitorizare Aspecte administrative  Dispune emiterea Ordinii de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare;  Aprobă ROF-ul Comisiei de Monitorizare;  Conduce ședințele Comisiei de Monitorizare;  Aprobă Minutele ședințelor Comisiei de Monitorizare și hotărârile luate;  Avizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul entității;  Aprobă Situațiile centralizatoare anuale, privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial;  Aprobă Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității; Managementul riscului  Aprobă Registrul de riscuri pe entitate;  Avizează Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;  Avizează Planul de implementare a măsurilor de control;  Aprobă Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor; Proceduri  Avizează (aprobă, după caz) Situația activităților procedurale de sistem de la nivelul entității publice;  Avizează procedurile de sistem și operaționale; 3) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare Aspecte administrative  Managementul documentelor aflate în atribuția Comisiei de Monitorizare;  Organizează desfășurarea ședințelor Comisiei de Monitorizare;  Emite Ordinea de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare;  Elaborează ROF-ul Comisiei de Monitorizare; Pag 27 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 28

 Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul entității;  Elaborează Raportările și Situațiile centralizatoare anuale, privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial;  Elaborează Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității;  Transmite Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității, aprobată de Președintele Comisiei de Monitorizare, conducătorului entității publice. Managementul riscului  Analizează Registrele de riscuri pe compartimente;  Elaborează Registrul de riscuri pe entitate;  Propune Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor;  Elaborează Planul de implementare a măsurilor de control (prin centralizarea măsurilor primite de la compartimente) și îl transmite la compartimente (aprobat) în vederea aplicării acestuia;  Elaborează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor; Proceduri  Centralizează evidențele3 cu activitățile procedurale de sistem de la nivelul compartimentelor;  Elaborează Situația activităților procedurale de sistem la nivelul entității publice;  Ține evidența și înregistrează procedurile de sistem și operaționale;  Alocă codul procedurilor de sistem;  Verifică dacă procedurile elaborate respectă structura minimală aprobată;  Transmite spre analiză procedurile de sistem membrilor Comisiei de Monitorizare; 3 Prin evidență se înțelege o situație, listă sau alt document de management care include evidența activităților procedurale de sistem. Pag 28 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 29

 Distribuie compartimentelor copii sau fișiere în format electronic ale procedurilor de sistem;  Îndosariază originalul procedurilor de sistem și copiile retrase;  Arhivează originalul procedurilor de sistem; 4) Membrii Comisiei de Monitorizare Aspecte administrative  Iau la cunoștință Minutele ședințelor și după caz, Hotărârile Comisiei de Monitorizare;  Coordonează procesul de actualizare al obiectivelor;  Avizează Situația activităților procedurale de sistem de la nivelul entității publice;  Analizează Informarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității. Managementul riscului  Analizează Registrul de riscuri pe entitate;  Analizează Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității;  Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul entității; Proceduri  Analizează Procedurile de sistem și după caz, pe cele operaționale;  Hotărăsc actualizarea procedurilor de sistem; 5) Conducătorul compartimentului Aspecte administrative  Stabilește Obiectivele specifice ale compartimentului;  Pentru asigurarea unui management eficient al riscurilor la toate nivelurile entității publice, conducătorii compartimentelor de la primul nivel de conducere din structura organizatorică desemnează la nivelul acestora un responsabil cu riscurile;  Dispune elaborarea și aprobă Chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a sistemului de control intern managerial; Pag 29 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 30

 Dispune elaborarea și aprobă Raportarea privind monitorizarea performanțelor la nivelul compartimentului (numai conducătorii compartimentelor de la primul nivel de conducere); Managementul riscului  Decide asupra riscului identificat în Formularul de alertă la risc și aprobă FAR-ul;  Aprobă Registrul riscurilor la nivelul compartimentului;  Stabilește și urmărește măsurile de control privind gestionarea riscurilor și le transmite Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare;  Analizează și avizează Fișa de urmărire a riscului (FUR);  Analizează și aprobă Raportarea privind procesul de gestionare a riscurilor pe compartiment; Proceduri  Elaborează Lista (situația) de activități procedurale de sistem și operaționale la nivelul compartimentului;  Stabilește persoanele responsabile cu elaborarea procedurilor de sistem și procedurilor operaționale;  Verifică Diagrama de proces a procedurilor de sistem și operaționale;  Verifică și semnează Procedurile de sistem și operaționale;  Inițiază măsuri pentru actualizarea Procedurilor de sistem și operaționale; 6) Responsabilul cu riscurile Managementul riscului  Consiliază personalul din cadrul compartimentului pe aspecte de managementul riscurilor;  Analizează Formularele de alertă la risc;  Elaborează Registrul riscurilor la nivelul compartimentului;  Asistă persoana care identifică riscul la elaborarea Fișei de urmărire a riscului; Pag 30 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 31

 Urmărește implementarea măsurilor de control din Planul de măsuri;  Elaborează Raportarea anuală privind procesul de gestionare al riscurilor pe compartiment; 7) Persoana care identifică riscul Managementul riscului  Completează Formularul de alertă la risc (FAR), dacă este cazul;4  Elaborează Fișa de urmărire a riscului (FUR);5  Contribuie la implementarea măsurilor de control din Planul de măsuri; 8) Persoanele responsabile cu elaborarea procedurilor de sistem și operaționale Proceduri  Elaborează Diagrama de proces a procedurii;  Elaborează Procedurile de sistem, respectiv cele operaționale;  Actualizează Procedurile;  Distribuie copii sau fișiere în format electronic ale procedurilor operaționale;  Îndosariază originalul procedurilor operaționale și copiile retrase;  Arhivează originalul procedurilor operaționale; Sistemul de control intern managerial este un proces desfășurat de toți angajații entității publice, este coordonat de conducătorii compartimentelor și se află în responsabilitatea conducătorului entității publice.6 4 Se recomandă numai în cazul entităților publice care se află în faza de implementare a sistemului de control intern managerial. 5 Idem 6 Ghid de evaluare a Sistemului de Control Intern Managerial în entitățile publice, Curtea de Conturi a României. Linii directoare privind Standardele de Control Intern în Sectorul Public, INTOSAI GOV 9100. Pag 31 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 32

2.4 Documente specifice utilizate în procesul de implementare, dezvoltare, evaluare și raportare a sistemului de control intern managerial Conform Standardului 12 - Informare și Comunicare, în cadrul entităților publice se stabilesc tipurile de informații, conținutul, frecvența, sursele și destinatarii acestora precum și un sistem eficient de comunicare internă și externă. Astfel, în cadrul Instrumentarului sistemului de control intern managerial, o componentă de bază a Sistemului informațional o reprezintă documentele specifice cu care operează sistemul de control intern managerial. Întregul proces de implementare, dezvoltare, evaluare și raportare a sistemului de control intern managerial este fundamentat pe o serie de documente cu caracter administrativ, operațional, procedural, de evaluare, informare și raportare. Principalele documente specifice7 utilizate în cadrul sistemului de control intern managerial. Pentru evitarea birocratizării procesului de implementare a sistemului de control intern managerial se recomandă utilizarea documentelor existente în activitatea entității publice, adaptarea, completarea și modificarea acestora, în măsura în care se permite acest fapt, cu elemente specifice controlului intern managerial. Documente cu caracter administrativ 1) Decizie de constituire a Comisiei de Monitorizare sau după caz, ordin de ministru, act administrativ de decizie etc; 2) Ordine de zi a ședințelor Comisiei de Monitorizare; 7 Documentele specifice menționate a fi utilizate în cadrul implementării sistemului de control intern managerial sunt cu caracter orientativ, acestea putând fi modificate și completate în funcție de specificul activității și mărimea entității publice; Pag 32 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 33

3) Minute ale ședințelor Comisiei de Monitorizare, după caz Hotărâri luate în cadrul ședințelor; 4) Program de dezvoltare a sistemului de control intern managerial; 5) Program de pregătire profesională a personalului în domeniul sistemului de control intern managerial; Documente cu caracter organizatoric 6) Organigrama entității publice; 7) Regulament de Organizare și Funcționare al entității publice; 8) Regulament de Organizare și Funcționarea al Comisiei de Monitorizare;8 9) Fișe de post; Documente specifice managementului riscului9 10) Formular de alertă la risc (FAR); 11) Registru de riscuri la nivelul compartimentului; 12) Registru de riscuri la nivelul entității; 13) Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității; 14) Plan de implementare a măsurilor de control la nivelul entității publice; 15) Fișa de urmărire a riscului (FUR); 16) Raport (raportare) privind procesul de gestionare a riscurilor la nivelul compartimentului; 17) Informare privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul entității publice; 8 A se vedea capitolul 2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale. 9 Documentele specifice menționate sunt utilizate în funcție de experiența acumulată de entitatea publică în procesul de gestionare al riscurilor. Pag 33 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 34

Documente specifice etapelor de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial 18) Situația obiectivelor generale, specifice și activităților (document sau documente de management, planificare strategică instituțională, program etc)10; 19) Situația activităților procedurale;11 20) Situația procedurilor (codificare);12 21) Managementul documentelor (registru, condică etc); 22) Sistem de monitorizare a indicatorilor de performanță; 23) Autoevaluarea realizării obiectivelor și activităților; Proceduri 24) Proceduri de sistem (generale); 25) Proceduri operaționale (de lucru); Documente de evaluare internă și raportare 26) Raportare anuală privind monitorizarea indicatorilor de performanță la nivelul compartimentului; după caz aceasta poate fi inclusă în Raportul periodic de activitate, conform prevederilor Hotărârii nr.478/2016 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public sau alt document de raportare; 27) Informare privind monitorizarea performanțelor la nivelul entității publice; 28) Chestionar de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern managerial la nivelul compartimentului; 29) Situație sintetică a rezultatelor autoevaluării la nivelul entității publice; 30) Situație centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial: ”Informații generale”, 10 Informațiile din aceste documente pot fi incluse într-un document integrat, după caz. 11 Idem 12 Idem Pag 34 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 35

respectiv ”Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor autoevaluării la data de 31 decembrie”; 31) Raport asupra sistemului de control intern managerial la data de 31 decembrie; Modele ale principalelor documente, menționate anterior, se regăsesc la Capitolul 6 – Machete ! Pag 35 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 36

2.5 Diagrama de proces privind activitatea Comisiei de Monitorizare OSGG600/2018 OSGG 400/2015 ROF Conducător ROF entitate publică Organigrama Organigrama Stabilește obiectivele generale ale entității. Emite Decizia internă de constituire CM Aprobă Raportul anual asupra SCIM Decizie internă de Aprobă Programul de dezvoltare SCIM Aprobă Profilul de risc și constituire CM limita de toleranță a Aprobă procedurile de sistem și riscurilor. după caz pe cele operaționale. Comisia de Aprobă Planul de implementare a măsurilor Monitorizare de control (CM) Președinte Secretariat tehnic Conducători CM CM compartimente Iau la cunoștință Minutele Dispune emiterea ordinii de zi a Organizează desfășurarea Stabilesc Obiectivele și Hotărârile CM ședințelor ședințelor CM și emite specifice ordinea de zi a ședințelor. Coordonează procesul Evidența activităților Conduce ședintele CM Managementul procedurale la nivelul de actualizare a documentelor ce sunt în obiectivelor și activităților compartimentului atribuția CM Aprobă ROF-ul CM Elaborează ROF-ul CM Stabilesc persoanele Avizează Situația responsabile cu procedurile activităților procedurale Elaborează Programul de Aprobă minutele și hotărârile CM dezvoltare SCIM Verifică Diagrama de Analizează și avizează proces informările privind desfășurarea procesului Elaborează situații și de gestionare a riscurilor Avizează Programul de raportări SCIM Verifică procedurile și monitorizarea dezvoltare SCIM documentate performanțelor Elaborează informările privind desfășurarea Inițiază măsuri pentru Aprobă Situațiile centralizatoare procesului de gestionare a SCIM actualizarea procedurilor Analizează Procedurile riscurilor și monitorizarea de sistem performanțelor. Dispun elaborarea Avizează procedurile de sistem și Elaborează Situația Chestionarelor de Analizează Registrul de cele operaționale activităților procedurale la autoevaluare riscuri pe entitate nivelul entității Aprobă informările privind Dispun elaborarea desfășurarea procesului de Ține evidența procedurilor raportărilor privind Analizează Profilul de gestionare a riscurilor și de sistem și operaționale desfășurarea procesului de risc și limita de toleranță monitorizarea performanțelor gestionare a riscurilor și a riscurilor monitorizarea Aloca codul procedurilor de performanțelor Aprobă Registrul de riscuri pe sistem și verifică dacă entitate acestea respectă structura minimă aprobată Coordonează procesul de management al riscurilor la Avizează Profilul de risc și limita nivelul compartimentului Gestionează procedurile de de toleranță a riscurilor sistem (îndosariere, distribuire, arhivare) Aprobă Registrul de riscuri Avizează Planul de implementare pe compartiment a măsurilor de control Elaborează Registrul de riscuri pe entitate Elaborează măsuri de Elaborează Planul de Propune Profilul de risc și control privind gestionarea implementare a măsurilor limita de toleranță a riscurilor la nivelul de control riscurilor compartimentului Pag 36 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 37

2.6 Instrumentar specific sistemului de control intern managerial În conformitate cu Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, ”sistemul de control intern managerial al oricărei entități publice operează cu o diversitate de procedee, mijloace, acțiuni, dispoziții, care privesc toate aspectele legate de activitățile entității”. Acest ansamblu de elemente este stabilit și implementat de conducerea entității, pentru a-i permite acesteia deținerea unui bun control asupra funcționării entității, în ansamblul ei, și reprezintă Instrumentarul de control intern managerial. Entitatea publică:  pe baza obiectivelor generale și specifice;  utilizând mijloace materiale, financiare și umane;  utilizând date primare, care necesită înregistrare, prelucrare, centralizare și transmitere la destinatar;  integrând aceste elemente în diverse procese, pe baza unei organizări structurale;  conform unor activități bine definite, dintre care unele pot deveni activități procedurale; obține în final rezultate, care sunt analizate pe baza indicatorilor de performanță. Compararea rezultatelor obținute cu țintele obiectivelor se realizează pe baza unui ansamblu de forme de control exercitate la nivelul entității publice și stabilite de conducere13 în vederea asigurării administrării fondurilor publice în mod economic, eficient și eficace. Astfel, Instrumentarul specific controlului intern managerial este alcătuit din șase grupe, respectiv: obiective, mijloace, sistem informațional, organizare, proceduri și control. 13 Ordonanța Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pag 37 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 38

Instrumentar specific controlului intern managerial OBIECTIVE OBIECTIVE GENERALE Obiective specifice Obiective specifice Compartiment 1 Compartiment n Măsuri corective MIJLOACE MATERIALE FINANCIARE UMANE SISTEM INFORMAȚIONAL CONTROL Evaluare performanțe entitate, DATE INTRARE PRELUCRARE DESTINATAR compartimente, angajați (sursa de informare) SISTEMATIZARE CANALE (receptor) CENTRALIZARE INFORMAȚIONALE ORGANIZARE MĂSURI METODE OPERAȚIUNI PROCEDURI SISTEM OPERAȚIONALE REZULTATE INDICATORI DE REZULTAT ȘI PERFORMANȚĂ Pag 38 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 39

2.7 Mecanisme de lucru la nivelul entităților publice centrale și locale Mecanismul de implementare a sistemului de control intern managerial la nivelul entităților din administrația publică centrală (APC) sau administrația publică locală (APL) cuprinde o serie de structuri, documente cu caracter organizatoric și instrumente utilizate, precum:  Ordinul sau decizia de înființare a Comisiei de Monitorizare (CM) la nivelul APC/APL;  Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei de Monitorizare;  Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial;  Minute, hotărâri ale Comisiei de Monitorizare;  Raportări privind gradul de implementare al sistemului de control intern managerial;  Metodologii de lucru și proceduri pentru implementarea sistemului de control intern managerial. Abordarea integrată și interconectarea tuturor acestor componente menționate anterior, conduc la o derulare a activităților entităților publice într-un mod eficient, economic și eficace - conform ”Regulii celor 3 E” care guvernează în esență sistemul de control intern managerial. 2.7.1 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice centrale La nivelul administrației publice centrale, punerea în practică a mecanismului de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial se realizează având la bază un Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei de Monitorizare. Un model orientativ al acestui regulament se regăsește în continuare. Pag 39 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 40

Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei de Monitorizare și al Subgrupurilor de lucru ale acesteia I. Dispoziții generale Art. 1 - Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea și implementarea unui sistem integrat de control intern managerial în cadrul [se precizează denumirea entității publice] și după caz, elaborarea, implementarea și evaluarea Planului Strategic Instituțional pe termen mediu, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor entității publice într-un mod eficient, eficace și economic. II. Conducerea Comisiei de Monitorizare Art. 2 - (1) Conducerea Comisiei de Monitorizare este asigurată de președinte sau de către înlocuitorul acestuia. (2) În cazul neparticipării, din motive întemeiate, a președintelui și înlocuitorului acestuia, ședința Comisiei de Monitorizare se reprogramează în termen de maxim 5 zile lucrătoare. III. Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare Art. 3 – Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, denumit în continuare Secretariatul tehnic, se constituie în cadrul [se va specifica denumirea compartimentului care asigură secretariatul] în vederea asigurării continuității lucrărilor Comisiei de Monitorizare și ale Subgrupurilor de lucru [se va specifica denumirea Subgrupurilor de lucru], după caz. Pag 40 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 41

IV. Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare14 Art. 4 – (1) În subordinea Comisiei de Monitorizare, se constituie Subgrupuri de lucru15, corespunzătoare direcțiilor strategice de activitate ale entității publice, după cum urmează: a)………, b)……., c) ……… etc. (2) Fiecare membru al Comisiei de Monitorizare desemnează, prin adresă către Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, cel puțin o persoană din direcția generală/direcția/serviciul sau unitatea pe care o conduce, pentru a face parte din Subgrupul de lucru al Comisiei de Monitorizare corespunzător, ca membru titular, precum și un înlocuitor al acestuia, pentru situațiile în care, din motive obiective, membrul titular nu își poate îndeplinii obligațiile care îi revin. V. Atribuțiile Președintelui Comisiei de Monitorizare Art. 5 - Președintele Comisiei de Monitorizare are următoarele atribuții principale: a) convoacă membrii Comisiei de Monitorizare, prin intermediul Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare, în scris, cu cel puțin trei zile înainte de ședință; b) propune ordinea de zi, asigură și coordonează buna desfășurare a ședințelor; c) decide asupra participării, la ședințele Comisiei de Monitorizare, a altor reprezentanți din cadrul entității publice sau din afara acesteia, în calitate de invitați, a căror prezență este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a ședinței; 14 Conducătorul entității publice poate decide implementarea sistemului de control intern managerial și cu ajutorul Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, în funcție de mărimea și specificul activității entității publice. 15 Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare se recomandă, în principal, entităților publice mari și cuprinde personalul de execuție cu atribuții în domeniul sistemului de control intern managerial. Pag 41 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 42

d) semnează minutele ședințelor, rapoartele, informările și după caz, hotărârile Comisiei de Monitorizare; e) supervizează activitățile specifice din cadrul Comisiei de Monitorizare; f) urmărește respectarea hotărârilor adoptate de către Comisia de Monitorizare și decide asupra măsurilor care se impun pentru respectarea lor; g) solicită Secretariatului tehnic realizarea de lucrări, în limita competențelor acestuia; h) aprobă Registrul de riscuri pe entitate, avizează Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor, avizează Planul de implementare a măsurilor de control și aprobă Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul entității; i) avizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice; j) avizează procedurile de sistem și operaționale; k) aprobă Situațiile centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial; l) reprezintă Comisia de Monitorizare în relația cu Direcția de Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu organisme similare din alte entități publice și cu organisme guvernamentale și non- guvernamentale, din țară sau din străinătate, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înființată Comisia de Monitorizare. Pag 42 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 43

VI. Atribuțiile Comisiei de Monitorizare Art. 6 – Comisia de Monitorizare are următoarele atribuții principale: (1) În domeniul managementului organizațional a) Analizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial din cadrul [se va menționa denumirea entității publice], program care cuprinde obiective, activități, termene, responsabili; la elaborarea programului se vor avea în vedere: cerințele generale conținute în standardele de control intern managerial, atribuțiile, particularitățile organizatorice și funcționale ale entității, personalul și structura acestuia, alte reglementări și condiții specifice; b) Supune aprobării conducătorului [se va menționa denumirea entității publice] Programul anual de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al entității publice; c) Urmărește realizarea și asigură, ori de câte ori este necesar, actualizarea Programului de dezvoltare; d) Urmărește ca termenele prevăzute în Programul de dezvoltare să fie respectate și decide măsurile care se impun în cazul nerespectării acestora; e) Urmărește și îndrumă compartimentele din cadrul entității publice, în vederea implementării activităților aferente Programului de dezvoltare; f) Răspunde de implementarea standardelor de control intern managerial în cadrul entității publice; g) Analizează capacitatea internă a entității de a finaliza implementarea standardelor de control intern managerial, ținând seama de complexitatea procesului și dacă situația o impune; h) Primește de la direcțiile generale, direcții, servicii, unități și instituții din subordinea entității publice, prin intermediul Secretariatului Pag 43 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 44

tehnic, raportări referitoare la progresele înregistrate în dezvoltarea sistemelor proprii de control intern managerial, în raport cu Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial, precum și referiri la acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare, întreprinse în cadrul compartimentelor; i) Prezintă conducătorului [se precizează denumirea entității publice], la solicitarea acestuia, raportări referitoare la: progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în raport cu Programul de dezvoltare; acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică întreprinse, precum și la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu; (2) În domeniul planificării strategice (opțional) j) Supervizează întregul proces de elaborare a Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a altui document de management organizațional; k) Identifică și adoptă direcțiile strategice de activitate din cadrul Planului strategic instituțional pe termen mediu; l) Identifică și adoptă prioritățile pe termen mediu din cadrul Planului strategic instituțional pe termen mediu; m) Adoptă planul de acțiune pentru implementarea Planului strategic instituțional pe termen mediu; n) Adoptă varianta finală a Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a altui document de management, care urmează să fie înaintată conducătorului; o) Răspunde pentru implementarea și actualizarea Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a documentului de management organizațional; p) Primește cel puțin o dată pe an, de la direcțiile generale, direcții, servicii, unitățile din componența entității publice, prin intermediul Pag 44 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 45

Secretariatului tehnic, informări referitoare la progresele înregistrate în implementarea Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a documentului de management organizațional, la solicitarea Președintelui Comisiei de Monitorizare și/sau a conducătorului entității publice; q) Analizează situația îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul strategic instituțional pe termen mediu sau a documentului de management organizațional și adoptă măsurile corective care se impun; r) Prezintă conducătorului [se va preciza denumirea entității publice], ori de câte ori consideră necesar, dar cel puțin o dată pe an, informări referitoare la progresele înregistrate în implementarea Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a documentului de management organizațional; s) Repartizează sarcinile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare; t) Asigură îndeplinirea deciziilor Comisiei de Monitorizare în cadrul direcției generale/direcției/serviciului/unității pe care o conduce. (3) În domeniul managementului riscurilor u) Analizează Registrul de riscuri pe entitate; v) Analizează Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității; w) Analizează Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul entității; Pag 45 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 46

VII. Atribuțiile Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare Art. 7 – (1) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare are următoarele atribuții principale: a) Asigură sprijin metodologic pentru implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial și în procesul de elaborare a documentelor de management organizațional. b) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul entității publice. c) Contribuie, împreună cu factorii vizați, la procesul de monitorizare a stadiului implementării sistemului de control intern managerial și a Planului strategic instituțional pe termen mediu, respectiv Strategiei instituției. d) Analizează Registrele de riscuri pe compartimente; elaborează Registrul de riscuri pe entitate; propune Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor; elaborează Planul de implementare a măsurilor de control (prin centralizarea măsurilor primite de la compartimente) și îl transmite la compartimente, după aprobarea acestuia. e) Alocă codul procedurilor de sistem. f) Verifică dacă procedurile respectă structura minimală, aprobată prin procedura internă. g) Întocmește informări către conducătorul entității publice, aprobate de Președintele Comisiei de Monitorizare, privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul entității. h) Asigură diseminarea hotărârilor Comisiei de Monitorizare și o bună comunicare între compartimentele din cadrul entității publice, Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare și comisie. i) Semnalează Comisiei de Monitorizare situațiile de nerespectare a deciziilor acesteia și propune măsurile de corectare care se impun. Pag 46 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 47

j) Convoacă, la cererea Președintelui Comisiei de Monitorizare sau a înlocuitorului acestuia, ședințele Comisiei de Monitorizare și participă la acestea. k) Organizează, participă și coordonează desfășurarea ședințelor Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare. l) Pregătește documentele necesare desfășurării ședinței Comisiei de Monitorizare și ale ședințelor Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, după caz; transmite documentele în format electronic membrilor cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței. m) Întocmește minutele ședințelor Comisiei de Monitorizare și ale ședințelor Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare, pe care le transmite în format electronic membrilor. n) Centralizează, analizează, sintetizează și emite opinii de specialitate cu privire la materialele elaborate de către Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare, în procesul de planificare strategică instituțională sau în implementarea sistemului de control intern managerial și le supune aprobării comisiei. o) Duce la îndeplinire și monitorizează, după caz, deciziile (hotărârile) Comisiei de Monitorizare și ale Președintelui acesteia. p) Acordă sprijin Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare cu privire la metodologia elaborării, implementării, monitorizării și evaluării Planului strategic instituțional pe termen mediu / Strategiei instituției, precum și cu privire la implementarea și monitorizarea sistemului de control intern managerial. q) Înaintează Comisiei de Monitorizare propuneri pentru eficientizarea sistemului de control intern managerial și a planificării strategice la nivelul entității publice dacă se constată necesitatea îmbunătățirii procesului de planificare strategică și/sau a procesului de implementare a standardelor de management aferente sistemului de control intern managerial. Pag 47 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 48

r) Propune Președintelui Comisiei de Monitorizare participarea la ședințele comisiei a altor reprezentanți din cadrul sau din afara entității publice, a căror prezență este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a ședinței. (2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi revin, Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare va beneficia de sprijinul membrilor Comisiei de Monitorizare, a Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare și al tuturor direcțiilor generale/direcțiilor/serviciilor și unităților din cadrul entității publice. VIII. Atribuțiile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare16 Art. 8 – Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare au următoarele atribuții principale: a) Asigură îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al entității publice pe domeniile de competență gestionate. b) Elaborează planuri și rapoarte de implementare pentru standardele de control intern managerial corespunzătoare direcției specifice activității proprii, funcție de situație17. c) Elaborează și actualizează pe termen mediu sau a altui document de management organizațional; elaborează analizele care stau la baza Planulului strategic instituțional, corespunzătoare direcției de activitate proprii. d) Elaborează Planul de acțiune, corespunzător direcției de activitate proprii, în vederea implementării Planului strategic instituțional pe termen mediu. 16 În cazul constituirii Subgrupurilor de lucru (opțional, la latitudinea entității publice). 17 Opțional Pag 48 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 49

e) Urmăresc implementarea Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a altui document de management organizațional pe direcția de activitate proprie. f) Elaborează, cel puțin o dată pe an, rapoarte de monitorizare și evaluare a implementării Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a altui document de management organizațional, corespunzătoare direcției de activitate proprii, pe care le înaintează Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare. g) Analizează Registrul de riscuri, Profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul entității, Informarea privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul Subgrupurilor de lucru. Art. 9 – (1) Membrii Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare au obligația de a asigura informarea permanentă a conducătorului direcției generale/direcției/serviciului sau al unității, cu privire la totalitatea activităților desfășurate și de a obține avizul acestuia cu privire la documentele și punctele de vedere prezentate în cadrul Subgrupului de lucru. (2) Membrii Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare au obligația de a elabora și de a transmite Secretariatului tehnic, în conformitate cu calendarul aprobat de Comisia de Monitorizare, documentele solicitate, aferente proceselor de implementare, monitorizare și evaluare a Planului strategic instituțional pe termen mediu sau a altui document de management organizațional, precum și celor aferente dezvoltării sistemului de control intern managerial. Pag 49 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 50

IX. Organizarea ședințelor și mecanismul de luare a deciziilor Art. 10 - (1) Comisia de Monitorizare se întrunește ori de câte ori se consideră necesar pentru atingerea scopului pentru care a fost înființată. (2) Deciziile (hotărârile) Comisiei de Monitorizare se adoptă prin votul majorității simple și se semnează de către Președinte sau înlocuitorul acestuia, după caz, care prezidează ședința. (3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul Președintelui sau al înlocuitorilui acestuia, după caz, este hotărâtor. (4) În situațiile în care un membru titular nu poate participa la o ședință sau nu își poate îndeplini pe o perioadă mai îndelungată, din motive obiective, obligațiile care îi revin, acesta va delega un înlocuitor, înștiințând în scris (prin adresa sau prin email) Secretariatul tehnic în termen de două zile de la desemnarea acestuia. (5) La solicitarea membrilor Comisiei de Monitorizare sau a Secretariatului tehnic și cu aprobarea Președintelui Comisiei de Monitorizare, la ședințe pot participa și alte persoane din cadrul sau din afara entității publice, a căror prezență este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi. (6) Desfășurarea ședinței Comisiei de Monitorizare se consemnează în minută. Art. 11 - (1) Subgrupurile de lucru ale Comisiei de Monitorizare se întrunesc ori de câte ori este necesar, pentru a asigura îndeplinirea scopului pentru care au fost create. (2) Deciziile Subgrupurilor de lucru ale Comisiei de Monitorizare se adoptă prin consens. (3) În cazul în care nu se ajunge la un acord, Secretariatul tehnic va înainta problema spre soluționare Comisiei de Monitorizare. (4) În situațiile în care un membru titular nu poate participa, din motive obiective, la reuniunea Subgrupului de lucru din care face parte, va anunța Pag 50 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 51

în timp util Secretariatul tehnic și va nominaliza înlocuitorul care va duce la îndeplinire atribuțiile acestuia. (5) Desfășurarea ședințelor se consemnează în minută. X. Sfera relațională a Comisiei de Monitorizare Art. 12 - (1) Comisia de Monitorizare este subordonată conducătorului [se va menționa funcția conducătorului și denumirea entității publice]. (2) Comisia de Monitorizare cooperează cu direcțiile generale, direcțiile, serviciile, unitățile și responsabilii cu implementarea sistemelor de control intern managerial din cadrul instituțiilor care funcționează în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea [denumirea entității publice], pentru atingerea scopului pentru care a fost creată. (3) Comisia de Monitorizare are în subordine Subgrupurile de lucru ale acesteia. (4) Comisia de Monitorizare dezvoltă relații funcționale cu Direcția de Control Intern Managerial și Relații Interinstituționale din cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu organisme similare din alte entități publice și poate dezvolta relații de cooperare cu organisme guvernamentale și non-guvernamentale, din țară sau din străinătate, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înființată. XI. Dispoziții finale Art. 13 - Calitatea de membru al Comisiei de Monitorizare încetează în următoarele situații: a) prin încetarea raporturilor de serviciu în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau prin încetarea contractului individual de muncă în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și în orice alte situații în care membrul respectiv nu mai îndeplinește Pag 51 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 52

funcția de conducător al direcției generale/direcției/serviciului sau unității din cadrul entității publice. b) la solicitarea conducătorului [se va preciza funcția și denumirea entității publice]. Art. 14 - (1) Calitatea de membru al Subgrupului de lucru al Comisiei de Monitorizare încetează în următoarele situații: a) prin încetarea raporturilor de serviciu în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau prin încetarea contractului individual de muncă în conformitate cu prevederile legale în vigoare. b) revocarea motivată de către conducătorul direcției generale, direcției, serviciului sau al unității din cadrul entității publice care l-a desemnat. (2) În situația în care un membru al Subgrupului de lucru al Comisiei de Monitorizare absentează nemotivat de la cinci ședințe consecutive, Secretariatul tehnic va solicita în scris înlocuirea sa. (3) În cazul în care unul dintre membrii Subgrupului de lucru al Comisiei de Monitorizare pierde această calitate, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), conducătorul direcției generale, direcției, serviciului sau al unității din cadrul entității publice va desemna un nou membru al Subgrupului de lucru, în termen de două zile lucrătoare, prin adresă către Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare. Pag 52 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 53

2.7.2 Mecanism de lucru la nivelul administrației publice locale La nivelul administrației publice locale, punerea în practică a mecanismului de implementare și dezvoltare a sistemului de control intern managerial se realizează având la bază un Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei de Monitorizare. Un model orientativ al acestui regulament se regăsește în continuare. Regulament de Organizare și Funcționare al Comisiei de Monitorizare, responsabilă cu implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial I. Dispoziții generale Art. 1 - Scopul Comisiei de Monitorizare îl constituie crearea și implementarea unui sistem integrat de control intern managerial în cadrul Primăriei Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea municipiului/orașului/comunei], care să asigure atingerea obiectivelor în cadrul acesteia într-un mod eficient, eficace și economic. II. Structura organizatorică a Comisiei de Monitorizare Art. 2 - (1) Comisia de Monitorizare este formată din Președinte, înlocuitorul acestuia și membrii comisiei. (2) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, denumit în continuare Secretariatul tehnic, se constituie în cadrul compartimentului [se precizează denumirea compartimentului din cadrul primăriei] și asigură continuitatea lucrărilor Comisiei de Monitorizare, fiind asigurat de [se precizează numele și prenumele persoanelor] sau de înlocuitorii acestora. III. Conducerea Comisiei de Monitorizare Art. 3 - (1) Conducerea Comisiei de Monitorizare este asigurată de Președinte. Pag 53 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 54

(2) Președintele conduce ședințele Comisiei de Monitorizare, supervizează activitățile specifice din cadrul acesteia și solicită Secretariatului tehnic realizarea de lucrări în limita competențelor acestuia. (3) În lipsa Președintelui, atribuțiile sunt asigurate de către o altă persoană cu funcție de conducere, desemnată de Președintele Comisiei de Monitorizare. Notă: Persoana care poate primi atribuții de conducere a ședințelor Comisiei de Monitorizare, în locul Primarului, este Viceprimarul sau o altă persoană cu funcție de conducere, desemnată de acesta. (4) În cazul neparticipării, din motive întemeiate, a Președintelui sau a înlocuitorului acestuia, ședința Comisiei de Monitorizare se reprogramează în termen de maxim 5 zile lucrătoare. IV. Atribuțiile Comisiei de Monitorizare Art. 4 - (1) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al primăriei, program care cuprinde obiective, activitățile, termene, responsabili, precum și unele măsuri necesare dezvoltării acestuia. La elaborarea programului se vor avea în vedere cerințele generale conținute în standardele de control intern managerial, atribuțiile, particularitățile organizatorice și funcționale ale primăriei, personalul și structura acesteia, alte reglementări și condiții specifice. (2) Supune aprobării Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al primăriei. (3) Urmărește realizarea și asigură actualizarea Programului de dezvoltare, ori de câte ori este necesar. (4) Urmărește ca termenele prevăzute în Programul de dezvoltare a primăriei să fie respectate și decide măsurile care se impun în cazul nerespectării acestora. Pag 54 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 55

(5) Urmărește și îndrumă metodologic direcțiile, serviciile, compartimentele și structurile din subordinea primăriei, în vederea identificării activităților și acțiunilor recomandate a fi incluse în Programul de dezvoltare. (6) Primește anual, de la compartimentele primăriei, rapoarte referitoare la stadiul sistemului de control intern managerial, conform prevederilor legislative în domeniu. (7) Prezintă conducerii primăriei, ori de câte ori se consideră necesar, dar cel puțin o dată pe an, rapoarte referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în raport cu programul adoptat, la acțiunile de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică întreprinse, precum și la alte probleme apărute. (8) Analizează capacitatea internă a primăriei de a finaliza implementarea standardelor de control intern managerial, ținând seama de complexitatea proceselor. (9) Participă la procesul de consultare (electronică) al conținutului Minutelor, înaintate de Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, rezultate în urma ședințelor Comisiei de Monitorizare și emite puncte de vedere, după caz, pe care le înaintează Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare, în vederea integrării în documentul final. (10) Coordonează procesul de actualizare al obiectivelor și activităților. (11) Analizează Registrul de riscuri la nivelul primăriei, profilul de risc și limita de toleranță la risc la nivelul acesteia, informările privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul primăriei. (12) Analizează și avizează situația activităților procedurale la nivelul entității publice. (13) Analizează procedurile de sistem. (14) Hotărăște actualizarea procedurilor de sistem. Pag 55 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 56

V. Atribuțiile Președintelui Comisiei de Monitorizare Art. 5 - (1) Conduce și coordonează ședințele Comisiei de Monitorizare și activitatea Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare. (2) Urmărește respectarea termenelor stabilite de către Comisia de Monitorizare și decide asupra măsurilor care se impun pentru respectarea acestora. (3) Propune ordinea de zi, asigură și coordonează buna desfășurare a ședințelor. (4) Decide asupra participării la ședințele Comisiei de Monitorizare a altor persoane, a căror participare este necesară pentru clarificarea aspectelor aflate pe ordinea de zi a ședinței. (5) Aprobă minutele ședințelor, rapoartele și hotărârile Comisiei de Monitorizare. (6) Convoacă membrii Comisiei de Monitorizare, prin intermediul Secretariatului tehnic, în scris sau prin e-mail, cu cel puțin 3 zile înainte de ședință. (7) Reprezintă Comisia de Monitorizare în relația cu orice instituții, autorități sau persoane juridice, cu organisme guvernamentale și non-guvernamentale, din țară sau din străinătate, cu orice alte entități, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înființată Comisia de Monitorizare. (8) Solicită Secretariatului tehnic realizarea de lucrări, în limita competențelor acestuia. (9) Avizează Programul de dezvotare a sistemului de control intern managerial la nivelul primăriei. (10) Aprobă procedurile de sistem și după caz pe cele operaționale; (11) Aprobă situațiile centralizatoare anuale, privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial. Pag 56 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 57

(12) Aprobă Registrul de riscuri, Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor, Planul de implementare a măsurilor de control și informările privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul primăriei. VI. Atribuțiile Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare Art. 6 – (1) Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare asigură, din punct de vedere tehnic și metodologic, organizarea, îndrumarea și monitorizarea implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial. (2) Organizează desfășurarea ședințelor Comisiei de Monitorizare din dispoziția Președintelui Comisiei de Monitorizare. (3) Pregătește documentele necesare desfășurării ședințelor Comisiei de Monitorizare și le transmite (în format electronic prin e-mail) membrilor, cu cel puțin 2 zile înainte de ședințele comisiei. (4) Întocmește minutele ședințelor, pe care le transmite (în format electronic prin e-mail) membrilor Comisiei de Monitorizare. (5) Duce la îndeplinire și monitorizează, după caz, deciziile Comisiei de Monitorizare și dispozițiile Președintelui acesteia. (6) Semnalează Comisiei de Monitorizare situațiile de nerespectare a hotărârilor acesteia și propune măsurile corective care se impun. (7) Asigură diseminarea dispozițiilor Comisiei de Monitorizare (în scris sau prin e-mail) și o bună comunicare între compartimentele primăriei și Comisia de Monitorizare; Secretariatul tehnic menține permanent legătura cu persoanele de contact desemnate de membrii Comisiei de Monitorizare din cadrul compartimentelor și unităților subordonate primăriei. (8) Analizează Registrele de riscuri pe compartimente; elaborează Registrul de riscuri la nivelul primăriei; propune Profilul de risc și limita de toleranță a riscurilor; elaborează Planul de implementare a măsurilor de control (prin Pag 57 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 58

centralizarea măsurilor primite de la compartimente) și îl transmite la compartimente (aprobat) în vederea aplicării acestuia. (9) Elaborează informările privind desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și monitorizarea performanțelor la nivelul primăriei și le supune spre analiză Comisiei de Monitorizare. (10) Elaborează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul primăriei. (11) Verifică dacă procedurile respectă structura minimală, aprobată prin procedura internă. (12) Elaborează situațiile centralizatoare și raportul anual privind implementarea sistemului de control intern managerial la nivelul primăriei. VII. Organizarea ședințelor și mecanismul de luare a deciziei Art. 7 - (1) Comisia de Monitorizare se întrunește ori de câte ori este necesar, pentru atingerea scopului pentru care s-a înființat. (2) Hotărârile Comisiei de Monitorizare se adoptă prin votul majorității simple. (3) În cazul în care se constată egalitate de voturi, votul Președintelui (sau înlocuitorului acestuia) este hotărâtor. (4) Absența de la ședința Comisiei de Monitorizare se motivează în scris către Președintele acesteia. (5) În situațiile prevăzute de art. 7 alin. (4), membrul Comisiei de Monitorizare deleagă un înlocuitor din compartimentul său. (6) Desfășurarea ședinței se consemnează în minută. VIII. Sfera relațională a Comisiei de Monitorizare Art. 8 - (1) Comisia de Monitorizare este subordonată Primarului Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea municipiului/ orașului/comunei]. Pag 58 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 59

(2) Comisia de Monitorizare cooperează cu direcțiile, serviciile, compartimentele și structurile din subordinea primăriei pentru atingerea scopului implementării și dezvoltarii unui sistem integrat de control intern managerial. (3) Comisia de Monitorizare dezvoltă relații funcționale cu Compartimentul de Audit din cadrul primăriei, cu organisme similare din alte primării și poate dezvolta relații de cooperare cu organisme guvernamentale și non-guvernamentale, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înființată. IX. Dispoziții finale Art. 9 - (1) Calitatea de membru al Comisiei de Monitorizare încetează în următoarele situații: a) încetarea raporturilor de serviciu în condițiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau prin încetarea contractului individual de muncă, în condițiile legii; b) la solicitarea Primarului Municipiului/Orașului/Comunei [se precizează denumirea municipiului/orașului/comunei]. (2) Participarea la sedințele Comisiei de Monitorizare este sarcină de serviciu cu caracter obligatoriu. Art.10 - Respectarea prevederilor prezentului Regulament și a hotărârilor Comisiei de Monitorizare reprezintă atribuție de serviciu pentru membrii Comisiei de Monitorizare. În situația absenței din primărie a unui membru al Comisiei de Monitorizare, acesta are obligația desemnării în scris, a unui înlocuitor, pentru îndeplinirea obligațiilor care derivă din calitatea de membru. Înscrisul prin care se desemnează înlocuitorul membrului Comisiei de Monitorizare se depune în mod obligatoriu la Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare. În situația absenței din primărie a persoanei care asigură Secretariatul tehnic, aceasta va fi înlocuită de o altă persoană din Pag 59 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 60

cadrul compartimentului [se precizează denumirea compartimentului din cadrul primăriei], desemnată de conducătorul acestuia. Art. 11. Comunicarea documentelor suport, de informare sau consultare se va realiza în format electronic, membrii Comisiei de Monitorizare având obligația consultării adreselor electronice indicate ca adrese de corepondență, orice modificare a acestora fiind obligatoriu de sesizat în scris Secretariatului tehnic. Pag 60 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 61

CAPITOLUL 3 – IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CONTROL INTERN MANAGERIAL 3.1 Etapele procesului de implementare a sistemului de control intern managerial În procesul de implementare a sistemului de control intern managerial se recomandă parcurgerea unor etape absolut necesare, care să confere o anumită coerență procesului și garanția obținerii unui rezultat pozitiv. Aceste etape se regăsesc implicit în standardele de control intern managerial și fac obiectul derulării unor procese complexe, respectiv elaborării de documente specifice și relevante. Etapele implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial au o succesiune logică, bine definită de aplicare. Pentru evitarea birocratizării implementării sistemului de control intern managerial se recomandă a nu se elabora documente justificative speciale (liste, situații, rapoarte) care să le dubleze pe cele existente ci a se completa și modifica cele curente, după caz, pe cât posibil! Exemple de etape cu o succesiune logică în implementare: 1. Monitorizarea performanțelor sau autoevaluarea realizării obiectivelor specifice și activităților compartimentului nu se poate realiza anterior stabilirii obiectivelor sau mai mult, fără existența acestora și aducerea la cunoștința personalului. 2. Eliminarea riscurilor care pot afecta realizarea obiectivelor fără identificarea, în prealabil, a activităților și acțiunilor care concură la îndeplinirea obiectivelor. 3. Elaborarea procedurilor fără stabilirea în prealabil a activităților procedurale. Pag 61 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 62

3.1.1 Stabilirea obiectivelor generale și specifice Entitatea publică își definește obiectivele legate de misiunea acesteia și se conformează legislației, regulamentelor și politicilor interne stabilite. În acest sens, primul pas important în procesul de implementare a sistemului de control intern managerial îl constituie stabilirea obiectivelelor generale și a celor specifice, cu scopul de a susține viziunea entității publice și a conducerii acesteia. Stabilirea obiectivelor este în competența conducerii entității publice, iar responsabilitatea realizării acestora este atât a conducerii, cât și a angajaților. Pentru asigurarea realizării obiectivelor și funcționării sistemului de control intern managerial, fiecare angajat trebuie să cunoască atât scopul și obiectivele entității publice, respectiv pe cele ale compartimentului din care face parte, cât și rolul său și atribuțiile postului, stabilite prin fișa postului. Obiectivele generale sunt exprimate la nivelul entității publice, iar obiectivele specifice, derivate din obiectivele generale, se stabilesc la nivelul fiecărui compartiment din cadrul entității publice. Conducătorii compartimentelor transpun obiectivele generale în obiective specifice, în concordanță cu prevederile Standardului 5 – Obiective, prin elaborarea documentelor de management organizațional, planificare strategică instituțională sau orice alt document de management, care să includă obiective generale și specifice (a se vedea structura prezentată în Capitolul 6 – Machete). Pag 62 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 63

Obiectivele trebuie astfel definite încât să răspundă pachetului de cerințe S.M.A.R.T, adică: S •Specifice M •Măsurabile Definirea obiectivelor A •Adecvate R •Realiste T •Timp precizat Specifice să fie în sfera de competență a compartimentului; Măsurabile să indice în ce fel va fi măsurat rezultatul; Adecvate obiectivul definit să fie în concordanță cu misiunea și scopul entității; Realiste să poată fi îndeplinite; Timp precizat să specifice un termen de realizare; Exemplu de obiectiv specific, definit SMART de către Compartimentul Resurse Umane Recrutarea și instruirea unui număr de 12 angajați pe anul 2017, conform organigramei, statului de funcții și planului de pregătire profesională aprobate, în limita bugetului alocat, până la data 31.10.2017. Entitatea publică își definește propria strategie, prin stabilirea obiectivelor, pe baza previziunilor privind mediul extern și a capacității organizaționale a acesteia. În cazul entităților publice din administrația publică centrală, care au implementat Strategia pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice, acestea își vor stabilii obiectivele conform legislației în vigoare. Pag 63 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 64

3.1.2 Stabilirea activităților și procedurilor După stabilirea obiectivelor generale și specifice de către conducerea entității publice și conducătorii compartimentelor și comunicarea acestora întregului personal, compartimentele, își identifică activitățile ce conduc la îndeplinirea obiectivelor specifice. Astfel, conducătorii compartimentelor stabilesc activitățile pentru realizarea obiectivelor specifice, prin elaborarea unui document de management care să includă ”Obiectivele și activitățile aferente acestora” (vezi model în Capitolul 6 – Machete). Documentul de management poate fi orice document de planificare, precum Plan operațional, Program de activitate etc, care identifică activitățile și acțiunile ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor; activitățile și acțiunile se vor corela cu resursele umane și cele financiare alocate. Ca tehnică de identificare și stabilire a activităților se poate folosi oricare din cele uzual întâlnite în practica managementului, precum, Harta mentală sau Diagrama de descompunere a lucrărilor, iar ca instrument de planificare se poate utiliza Diagrama Gantt18. După stabilirea activităților, conform Standardului 9 – Planificarea, se va elabora Planul de continuitate al activităților, conform Standardului 11 - Continuitatea activității, document ce trebuie cunoscut și aplicat de personalul care are stabilite sarcini, responsabilități și delegare în implementarea acestuia. Comisia de Monitorizare coordonează procesul de actualizare și evaluare a obiectivelor și activităților, la nivelul entității publice. 18 ”Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea impactului”, elaborat în cadrul Proiectului Phare Twinning al Uniunii Europene pentru ”Consolidarea capacității instituționale a Guvernului României de a gestiona și coordona politicile publice și procesul decizional” – RO2003/IB/OT-10. Pag 64 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 65

În funcție de gradul de complexitate, o activitate poate cuprinde una sau mai multe acțiuni, care contribuie la realizarea activității respective. Activități și procese procedurale După etapa de identificare a obiectivelor și activităților (care conduc la atingerea acestora), este necesară identificarea activităților și proceselor procedurale. Astfel, conducătorul compartimentului dispune măsuri ca pentru toate procesele majore și activitățile semnificative să se elaboreze o evidență a activităților procedurale, care le poate include, atât pe cele de sistem cât și pe cele operaționale (vezi model în Capitolul 6 – Machete). Procedurile se elaborează pentru activități sau procese derulate la nivelul entității publice pentru care se pot stabili reguli și modalități de lucru, general valabile și cu caracter de repetabilitate. Procedurile reprezintă o componentă a Instrumentarului de control intern, care contribuie la îmbunătățirea desfășurării activităților, prin separarea atribuțiilor, sarcinilor, competențelor, funcțiilor și a responsabilităților personalului din cadrul entității publice. Fiecare entitate publică își adaptează sistemul de procedurare al activităților în funcție de mărimea entității, tipurile și complexitatea activităților, cu respectarea prevederilor Ordinului Secretarului General al Guvernului nr.600/2018. Scopul elaborării unei proceduri este de a stabili și descrie pașii ce trebuie urmați pentru desfășurarea unui proces sau a unei activități, a modalităților de lucru, regulilor de aplicat și a responsabilităților ce le revin persoanelor implicate în desfășurarea procesului sau activității ce face obiectul procedurii. Pag 65 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 66

După ce conducătorul compartimentului a stabilit activitățile procedurale, responsabilii cu elaborarea procedurilor și termenele de realizare, persoanele desemnate demarează elaborarea procedurilor. Elementele componente structurale minimale ale unei proceduri sunt prezentate în Anexa nr.2 din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 sau în Ghidul pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale19. Entitatea publică poate elabora o ”Procedură proprie de sistem, privind elaborarea procedurilor”, care descrie detaliat modul de elaborare, verificare, avizare, aprobare, evidență, difuzare și arhivare a procedurilor, dar cu respectarea structurii minimale impuse de Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018. Procedurile elaborate și verificate ulterior de către conducătorul compartimentului sunt transmise Secretariatului tehnic al Comisiei de Monitorizare, pentru analiza conformității cu structura minimală prevăzută în Anexa nr.2 din Ordinul Secretarului General al Guvernului nr.600/2018 sau conform prevederilor propriei proceduri elaborate la nivelul entității. La nivelul fiecărui compartiment există o evidență a procedurilor elaborate și aprobate (vezi modelul de mai jos), care oferă o imagine clară asupra stadiului elaborării procedurilor în conformitate cu activitățile procedurale declarate la nivelul compartimentului. Data intrării Responsabil procedură procedură în vigoare Denumire Nr. crt. Revizia Ediția Cod 1 2 3 4 5 6 7 19 ”Ghid pentru realizarea procedurilor de sistem și operaționale”, elaborat de Secretariatul General al Guvernului, www.sgg.ro, secțiunea Control intern managerial. Pag 66 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 67

3.1.3 Identificarea și gestionarea riscurilor Procesul de identificare a riscurilor este primul pas în Managementul riscului20. Această etapă își propune să descopere toate sursele posibile de risc, cu scopul eliminării sau diminuării probabilității de apariție a riscului și impactului acestuia asupra realizării obiectivelor. După stabilirea obiectivelor generale, obiectivelor specifice și a activităților aferente acestora, compartimentele din cadrul entității publice identifică vulnerabilitățile, respectiv punctele slabe care pot cauza apariția riscurilor și amenințărilor la adresa realizării obiectivelor. Identificarea riscurilor este practic un proces permanent, care se realizează în funcție de gradul de maturitate al entității publice și experiența acesteia în procesul de management al riscurilor. Riscurile se identifică la orice nivel, unde se sesizează că există posibilitatea nerealizării obiectivelor, luându-se măsuri de control. Numărul riscurilor crește proporțional cu complexitatea entității publice și cu numărul activităților desfășurate pentru atingerea obiectivelor. În funcție de experiența acumulată în managementul riscului, entitățile publice pot utiliza Formularul de alertă la risc (FAR), conform unei proceduri interne. Pentru un bun management al riscurilor, conducătorii compartimentelor de la primul nivel de conducere desemnează (la nivelul acestora) un responsabil cu riscurile. Aceștia identifică alături de personalul compartimentului și colectează riscurile aferente obiectivelor și/sau activităților, asumate de către conducătorul compartimentului și monitorizează procesul de implementare a managementului riscurilor. 20”Metodologia de management a riscurilor”, elaborată de Secretariatul General al Guvernului, www.sgg.ro, secțiunea Control Intern Managerial. Pag 67 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 68

Implementarea sistemului de control intern managerial, implicit a managementului riscurilor, trebuie să fie adaptată dimensiunii și complexității activităților entității publice. Evaluarea riscurilor se realizează prin estimarea probabilității de materializare a riscurilor, estimarea impactului asupra obiectivelor/activităților în cazul materializării riscurilor și calculul expunerii la risc. În procesul de evaluare al riscurilor, în funcție de experiența acumulată de către entitatea publică, se pot utiliza mai multe tipuri de scale, ca instrument de evaluare.21 După ce riscurile au fost identificate și evaluate la nivelul fiecărui compartiment din cadrul entității publice, acestea sunt transpuse în Registrul de riscuri pe compartiment, de către responsabilul cu riscurile, registru aprobat de conducătorul compartimentului, în conformitate cu procedura internă privind managementul riscului la nivelul entității. Registrele de riscuri pe compartimente sunt analizate și centralizate de Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, care selectează riscurile semnificative, pe baza Profilului de risc și limitei de toleranță la risc (aprobate de conducătorul entității) și elaborează Registrul de riscuri la nivelul entității, document fundamental în procesul de management al riscurilor (vezi model în Capitolul 6 – Machete). La nivelul entității publice procesul de gestionare al riscurilor se realizează prin stabilirea unor măsuri de control, măsuri ce fac obiectul Planului de implementare a măsurilor de control, aprobat de conducătorul entității publice. Raportarea riscurilor este etapa finală care încheie procesul de Management al riscurilor, aceasta fiind stabilită în baza unei proceduri. 21 ”Cap.II.2 – Evaluarea riscurilor, Metodologie de management al riscurilor”, elaborată de Secretariatul General al Guvernului. Pag 68 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 69

3.1.4 Modalități de dezvoltare a sistemului de control intern managerial Pentru dezvoltarea continuă a sistemului de control intern managerial la nivelul entităților publice, la începutul fiecărui an, se elaborează sau actualizează, după caz, Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial (vezi model Capitolul 6 – Machete). Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial se elaborează de Secretariatul tehnic al Comisiei de Monitorizare, pe baza măsurilor stabilite de conducătorii compartimentelor, în procesul de autoevaluare a sistemului de control intern managerial la nivelul compartimentului și propunerilor dezbătute în cadrul ședințelor Comisiei de Monitorizare. Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial va cuprinde obligatoriu, următoarele:  obiectivul entității, în domeniul controlului intern managerial - în funcție de stadiul implementării sau dezvoltării acestuia;  pentru fiecare standard de control intern managerial se stabilesc activități, responsabili și termene, precum și alte elemente relevante care ajută la implementarea cerințelor generale precizate de standardele de control intern. Pentru o identificare ușoară a deficiențelor care pot apare în implementarea sistemului de control intern managerial, recomandăm analiza detaliată a ”Activităților necesare” și ”Documentelor/elementelor justificative” din structura ”Fișelor de standarde” din capitolul 3.2. Astfel, pe lângă măsurile stabilite în Chestionarele de autoevaluare de la nivelul compartimentelor, Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial poate include o serie de activități ce decurg din cele menționate, ca fiind foarte importante, în Fișele de standard. Pag 69 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 70

3.1.5 Managementul documentelor Date și informații Datele, informațiile și documentele în integralitatea lor constituie esența activității entităților publice centrale și locale. În acest sens, este foarte important nu numai conținutul și componența tehnică specifică a acestora (administrativă, financiară, patrimonială, legislativă etc), dar și modul de gestionare al lor, de la elaborare până la arhivare, inclusiv a modului de comunicare intern sau extern. Datele sunt materia primă a activității entităților publice compuse din cifre, cuvinte, simboluri și se referă la procese ce au loc în cadrul entității publice. Informațiile sunt date care au fost analizate, prelucrate, centralizate și interpretate într-un anumit mod, cu scopul de a fi comunicate destinatarului lor, pe un anumit flux. Documente Datele și informațiile indiferent de caracterul lor obiectiv precum rezultate, statistici, proceduri, studii etc sau subiectiv sub formă de estimări, impresii, opinii, aprecieri etc se regăsesc în documente și documentații. Documentele și documentațiile primite sau trimise pentru/spre soluționare, se ordonează și iau în evidență conform unor criterii stabilite la nivelul compartimentului sau entității, proces ce reprezintă inventarierea documentelor, componentă foarte importantă în managementul documentelor. Prin operațiunea de inventariere, se realizează o evidență clară a tuturor documentelor care intră în compartiment, care au fost procesate și care nu (după caz) și obținerea rezultatului final prin documentele ieșite. Entitatea publică își organizează propriul proces de management al documentelor (interne și externe), proces care constă în principal în: Pag 70 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 71

intrarea și înregistrarea documentelor, analiza și distribuirea acestora, prelucrarea, elaborarea răspunsurilor, revizuirea acestora, avizarea, aprobarea, ieșirea documentelor, distribuirea la destinatarul final și arhivarea). În acest fel se creează un control integrat asupra ciclului de viață al documentelor, precum și o accesibilitate ușoară la acestea, pentru conducere și angajații entității, în conformitate cu prevederile Standardului 13 – Gestionarea documentelor. Exemple de evidență și inventariere a documentelor și documentațiilor  Registru evidență documente intrări – ieșiri;  Registru evidență proceduri de sistem și operaționale;  Lista evidență documentații proceduri de achiziție prin licitații (dosarul procedurii) precum: caiete de sarcini, fișe de date, contestații, contracte etc;  Dosar cu documente specifice implementării sistemului de control intern managerial la nivelul compartimentului: documente de planificare strategică privind obiectivele generale și specifice, program dezvoltare sistem control intern managerial, registru de riscuri, plan de implementare a măsurilor de control, chestionar de autoevaluare, situație centralizatoare etc;  Dosar activitate Comisia de Monitorizare: decizia de numire a Președintelui Comisiei de Monitorizare, decizia de actualizare a membrilor Comisiei de Monitorizare, ordinea de zi a ședintelor, minutele ședințelor, hotărâri etc; Astfel, managementul documentelor, devine principalul instrument ce conduce la identificarea rapidă și exactă a unui document, act, dosar etc, de către orice angajat din cadrul compartimentului. Pag 71 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Pagina 72

Flux informațional Totalitatea informațiilor care circulă între o sursă și un destinatar, pe un anumit tip de canal (cale comunicare) se definește ca flux informațional. Orice document, act, documentație trebuie să fie asociat/asociată unui anumit flux informațional. Fluxurile informaționale trebuie organizate și structurate astfel încât să se asigure un sistem eficient de comunicare internă și externă; acest fapt permite conducerii și personalului să își poată îndeplini în mod eficace și eficient sarcinile, iar informațiile să ajungă complete și la timp utilizatorilor. Exemple de modele de fluxuri informaționale Fluxuri informaționale interne: conducere - compartiment; direcția de resort – compartiment subordonat; compartiment A – compartiment B; Fluxuri informaționale externe: entități publice raportoare (care raportează) – entitate publică desemnată să realizeze centralizarea raportărilor; minister de resort – entitate publică subordonată, aflată în coordonare sau sub autoritate. Fiecare entitate publică își definește PROCESUL DE MANAGEMENT al documentelor privind primirea și înregistrarea intrării documentelor, distribuirea corespondenței și documentelor, circuitul acestora pentru analiză, solicitare puncte de vedere de specialitate pentru soluționare, elaborare, verificare, avizare, aprobare, înregistrarea ieșirii documentelor, expedierea, clasarea, pre-arhivarea și arhivarea documentelor într-un cadru procedu

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.