Document

SDL MOGOSESTI SIRET 2021 2027

Tip
Document
Descriere
Strategia de dezvoltare -SDL-MOGOSESTI-SIRET-2021-2027
Pe site-ul primăriei
-SDL-MOGOSESTI-SIRET-2021-2027
Emitent
Comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași
Pagini
193
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „SDL MOGOSESTI SIRET 2021 2027”, Comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași. Sursa: http://www.mogosesti-siret.ro/wp-content/uploads/2025/07/revizuita-febr2021-SDL-MOGOSESTI-SIRET-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti-siret/81153-sdl-mogosesti-siret-2021-2027, 07.11.2026)

Fișier creat
04.02.2021
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET JUDEȚUL IAȘI 2021- 2027 Revizia 1 “Înainte de a acționa asigură-te că știi ce vrei și că ai o strategie bine pusă la punct”. Pera Novacovici Februarie 2021

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Cuvânt înainte, Dezvoltarea locală trebuie să corespundă celor 5 priorități de dezvoltare stabilite pentru următorul exercițiu și anume de: „O Europă mai inteligentă”, „O Europă mai verde”, „O Europă mai conectată”, „O Europă mai socială” și „O Europă mai apropiată de cetățenii ei”. Prin aplicarea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală, se dorește îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea bunăstării atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest sens va fi promovată o economie competitivă, care să asigure locuri de muncă, un înalt nivel de educație, ocrotirea sănătății, coeziunea socială și protecția mediului. Astfel se impune necesitatea existenței unei viziuni strategice pe termen lung, care să releve direcțiile de dezvoltare ale comunei Mogoșești-Siret, sintetizate într-un document coerent, care să abordareze problemele cu care se confruntă comunitatea cât și aspirațiile de dezvoltare ale acesteia, bazate pe potențialul deja existent. În vederea asigurării unei dezvoltări armonioase se impune deținerea unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele cu care se confruntă o comunitate și pentru a valorifica oportunitățile. De aceea, în elaborarea strategiei s-a pornit de la problemele specifice ale comunei abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele și cu planurile strategice elaborate la nivel național. Portofoliul de Proiecte al comunei Mogoșești-Siret, pentru perioada 20212027, s-a realizat cu respectarea realismului în evaluarea resurselor financiare existente și a posibilităților de dezvoltare, cât și a principiilor dezvoltării durabile. Primar, BUTNARIU DAMIAN 2

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 CUPRINS 1. ANALIZA SITUATIEI SOCIO-ECONOMICE A COMUNEI MOGOȘEȘTI -SIRET 1.1 PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI -SIRET………….8 1.2 POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ………………………………………………18 1.3 INFRASTRUCTURA……………………………………………………………………….27 1.4 ACTIVITATEA ECONOMICĂ………………………………………………………….32 1.5 SERVICII PUBLICE………………………………………………………………………….41 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTISIRET 2.1 INTRODUCERE ȘI VIZIUNE ……………………………………………………….…….57 2.2 OBIECTIVE STRATEGICE ………………………………………………………….…….68 2.3 PLAN DE MĂSURI……………………………………………………………………….…...76 2.4 PORTOFOLIU DE PROIECTE. FIȘE DE PROIECT…………………….….……80 2.5 CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE ……….137 3. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………193 3

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Echipa de coordonare Butnariu Damian - Primar Pârlea Radu - Viceprimar Lupu Maricica Claudia -Secretar Date generale primărie: Localitate: Mogoșești-Siret Cod poștal: 707335 Județ: Iași Telefon: 0232/713900 Țară: România Fax: 0232/713900 E-mail: [email protected] Elaborat de: S.C. EURO CONSULTING S.R.L. Iași, Șoseaua ARCU, nr. 3, bl. F4, sc. A, PARTER, ap. 4, C.P. 700132, România Prin: Ec. Mircea-Dan Moșneagu – Administrator Dr. chim. Doina-Felicia Turcu – Consultant 4

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Introducere Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior și fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare teritorială. În România conceptul de strategie de dezvoltare locală și-a găsit, cel puțin până în prezent, o aplicabilitate practică redusă pentru cei implicați în procesele de dezvoltare comunitară. Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală. În esență, acest tip de strategie clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității. Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel puțin șapte trăsături care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele șapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele: ▪ imagine asupra viitorului ▪ creativitate ▪ flexibilitate ▪ activitate ▪ create pentru acțiune ▪ orientare spre schimbare ▪ orientare spre un câștig durabil. Prin prima caracteristică se înțelege că strategia este elaborată având în vedere viitorul comunității pentru care aceasta este destinată, fiind parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului comunității în cauză. Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare cât mai mult din potențialul de dezvoltare. Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare locală vine în sprijinul faptului că acestea avantajează sisteme care se adaptează în permanență condițiilor externe și modificării situației interne. O strategie nu doar reacționează la schimbări, prin faptul că ia în considerare influențele diferiților factori interni și/sau externi ai comunității țintă, dar conține și elemente proactive, construind posibile planuri și programe ce urmează a fi aplicate pentru diferite situații ce ar apare pe parcurs. 5

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Principiul acțiunii care stă la baza unei strategii de dezvoltare se datorează faptului că ea este compusă de programe, a căror aplicare implică acțiune concretă direcționată spre îmbunătățirea situației comunității țintă. Orientarea spre schimbare reiese din faptul că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de programe care, odată implementate, să ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună valorificare a potențialului local, precum și orientarea activităților de dezvoltare în concordanță cu procesele înregistrate pe plan local. O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul planificării strategice este orientat spre atingerea unei dezvoltări durabile. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–2030 a stabilite obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene și larg împărtășit pe plan mondial – cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătățirea continuă a vieții oamenilor propunand o viziune a dezvoltării României, cu obiective care transced dur ciclurilor electorale și preferințele politice conjuncturale: ✓ Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României; ✓ Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile; ✓ Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor UE În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt implicați următorii actori de pe plan local: ✓ administrația publică locală ✓ comunitatea locală ✓ firme private ✓ reprezentanții societății civile. 6

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1. ANALIZA SITUAȚIEI SOCIO - ECONOMICE A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET 7

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.1. PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET Analiza situației curente Situare geografică și accesibilitate Regiunea Nord-Est este regiunea de dezvoltare cu cea mai mare suprafață din România, fiind amplasată în partea de nord-est a țării. În cadrul Uniunii Europene, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est reprezintă una din regiunile situate la limita estică ale acesteia, alături de Regiunea Sud-Est și alte regiuni de dezvoltare din alte state. Regiunea Nord-Est este o zona în care istoria, cultura și tradiția sunt prezente și completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Datorită costurilor scăzute și a forței de muncă bine calificată, Regiunea Nord-Est este una din cele mai avantajoase zone pentru investiții din Europa. Beneficiind de trei centre universitare în regiune, forța de muncă prezintă un grad înalt de pregătire profesională și un nivel adecvat de educație. Relieful bogat oferă zone de deal si câmpie care se pretează unei game largi de culturi agricole iar zonele de munte sunt favorabile dezvoltării turismului. Alte sectoare productive importante sunt prelucrarea lemnului și mecanica. În prezent industria textilă este considerată ramura economică cu creșterea cea mai rapidă, în timp de turismul oferă cel mai mare potențial al zonei. Din punct de vedere al participării la principalele activități economice, populația ocupată civilă din agricultură, silvicultură și pescuit este predominantă (41.5%) în timp ce în servicii populația ocupată civilă reprezintă 35.6% iar industrie și construcții este de 8

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 22.9%. Conform Anuarului Statistic 2011, în structura PIB, serviciile reprezintă 49.8% din PIB, agricultura reprezintă 10.0% iar industria și construcțiile reprezintă 30.1%. Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare. Unul dintre principalii factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a Regiunii Nord-Est este reprezentat de nivelul scăzut de atractivitate a zonelor rurale. Spațiul rural din Regiunea Nord-Est prezintă, în context socio-economic, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularităților teritoriilor celor 506 comune și 2.414 de sate din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui. Zonele rurale, în special cele din partea estică a regiunii, sunt caracterizate printr-un nivel redus de dezvoltare al infrastructurii de bază – gradul redus de modernizare a drumurilor comunale, ce determină o accesibilitate redusă către centrele urbane (implicit la serviciile de educație și sănătate). Adăugând acest element la lipsa locurilor de muncă obținem un cadru al cauzelor care determină migrarea tinerilor din mediul rural fie către Statele Membre, fie către zonele urbane. Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în zonele rurale din regiune este reprezentată de starea proastă a infrastructurii și în unele locuri chiar de lipsa acesteia. Acest fapt are câteva consecințe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale, respectiv: o imposibilitatea de a atrage investitori; o imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele culturalistorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural; o scăderea calității vieții. Toate acestea conduc în final la stagnarea dezvoltării economice a zonelor rurale și la apariția în cadrul acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite. Starea infrastructurii fizice de transport și de utilități în mediul rural este precară, fiind îmbătrânită atât fizic cât și moral. Ținând cont de faptul că infrastructura reprezintă temelia pe care se clădesc activitățile economice, rezultă că investițiile în infrastructură sunt prioritare în vederea remedierii dezechilibrelor și pentru stimularea dezvoltării durabile a regiunii. Situația drumurilor la nivelul Regiunii Nord-Est este grevată atât de lipsa fondurilor, a lucrărilor slabe din punct de vedere calitativ, nerespectarea legislației transporturilor, cât și a condițiilor climatice cu ierni bogate în precipitații și temperaturi scăzute care duc la distrugerea rapidă a drumurilor. 9

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Relansarea economică și accelerarea dezvoltării durabile reprezintă obiectivul esențial pentru asigurarea depășirii condiției actuale a Regiunii Nord-Est. Acesta vizează crearea infrastructurilor necesare pentru favorizarea mediului de afaceri, precum și sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, dezvoltarea accentuată a spiritului antreprenorial, dezvoltarea rurală cât și a agriculturii. Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. În cadrul regiunii, județul Iași este situat în partea de nord – est a României și central - estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ și 47°36’ latitudine nordică și între meridianele 26°33’ și 28°07’ longitudine estică. Situat în partea de Nord - Est a României, Județul Iași este mărginit la vest de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5476 Km2, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafața țării. Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri 10

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. Clima este temperat – continentală, cu variații ale temperaturii între -36 0C + 40 0C, media anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,5 0C. Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și stocarea excesului de apă necesară pentru perioadele secetoase. Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo–stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj. Localizarea principalelor resurse naturale este următoarea: - ape minerale sulfuroase și feruginoase: Strunga, Nicolina; - calcare: Bărbătești, Costești, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga; - argile: Vlădiceni; - nisipuri pentru construcții: Mogoșești-Siret. Bogăția solului este dată de existența a peste 381,26 mii ha teren agricol, din care: 67,17% teren arabil (256,10 mii ha);27,98 % pășuni și fânețe (106,70 mii ha); 4,85 % vii și livezi (18,46 mii ha). Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează cca. 97,89 mii ha, apele 13,10 mii ha, căi de comunicatie și clădiri 29,30 mii ha. De menționat că o suprafață de 26,00 mii ha o constituie terenurile degradate și neproductive (statistică 2014 INS -judetul Iasi) Județul Iași se evidențiază prin următoarele: existența unui potențial economic: sector bancar bine dezvoltat, parcuri industriale și comerciale aflate în dezvoltare, volum de investiții în creștere, forță de munca calificată; apropierea de granița cu Republica Moldova, (vama Sculeni, Albița) și la doar 180 km de cea mai important vamă cu Ucraina (Iașiul reprezintă un important nod de tranzit către piața fostelor țări CSI); important nod rutier și feroviar în zona de N-E a țării; important centru cultural al Moldovei; important centru economic al Moldovei. 11

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Comuna Mogoșești-Siret face parte din Regiunea de Nord-Est, fiind așezată în partea vest de județului Iași, între râurile Moldova și Siret, la o distanță de 15 km de orașul Pașcani și 28 km de Municipiul Roman, fiind străbătută de șoseaua județeană RomanPașcani. Aceasta se învecinează la nord cu Comunele Miroslovești, satul Ciohorani și comuna Stolniceni Prajescu (satele Stolniceni-Prăjescu, Cozmești și Brătești), la est cu Comuna Alexandru Ioan Cuza, la vest cu Comuna Tupilați, județul Neamț, Miroslovești, Ciohorani, județul Iași, la sud Comuna Hălăucești județul Iași și Nisiporești, județul Neamț. Comuna Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret, Tudor Vladimirescu și Muncelu de Sus fiind despărțite doar de unele ulițe, neexistând distanță nelocuită între ele. Muncelu de sus este așezat la doar 4Km de centrul de comună și se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie. Mogoșești-Siret Bătrânii din Mogoșești -Siret povestesc că în a doua jumătate a secolului al VI lea si începutul secolului al VII lea, boierii moldoveni, datorită pădurilor imense de stejar, fag, carpen și salcie ce le aveau pe ambele maluri ale Siretului (o faună bogată în vânat), au întreținut relații de prietenie cu boierii din Ardeal, pe care i-au invitat la diferite vânători. Se prespune de asemeni ca un oarecare boier “Mogoș” din Ardeal s-a stabilit cu familia și argații în partea de est a râului Siret și primind ca donație din partea Mănăstirii Neamțului o parte din moșie care se întindea între actualele comune Stolniceni-Prăjescu, Heleșteni și Halaucesti și satul Muncelu de Sus au pus bazele satului Mogos care mai târziu se va numi 12

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Mogoșești și își schimbă locul în partea dreaptă a Siretului. Din acaesată legendă reiese faptul că Mogoșeștii au fost înființați în a doua jumătate a secolului al XVII lea, fapt ce este adevărat deoarece la 25 august 1454 este menționată vama de la Mogoșești. Tudor Vladimirescu Satul a fost înființat în anul 1892 prin împroprietărirea unor cetățeni care se vor așeza aici și vor forma un sat numit Satul Nou, în anul 1921, și se va schimba numele în Principesa Maria, ca mai apoi pe 23 martie 1948 să se schimbe numele în Tudor Vladimirescu, nume ce i-a rămas și astăzi. Muncelul de Sus În ceea ce privește vechimea satului Muncelul de Sus, din documentele privind istoria României din secolul XIV-XV editate la Academia RPR DIN ANUL 1954, reiese că la 8 septembrie 1442 acest sat exista. Acest sat a fost primit de Bode Harje ca răsplată la slujirile din timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Această moșie este stăpânită apoi de o serie de boieri printre care pot fi amintit paharnicul Balos al cărui nume se păstrează și astăzi în „pădurea lui Balos”. Conform documentelor, satul Muncelu de Sus a devenit comună în anul 1471, lucru prevăzut în manuscrisele pe pergament ale lui Dumitru Sturza, acte ce există la arhivele satului din București. În această perioadă satul era împărțit în două părți: partea de est locuită de răzeșii eliberați de Ștefan cel Mare care aveau menirea să anunțe prin aprinderea focului când dușmanii intrau în țară. Iar partea de vest era locuită de clăcași de pe moșia boierescă. Din materialele arheologice aflate în muzeul școlii generale din Muncelul de Sus ca toporașe, pumnale, răzuitoare, ceramică și multe alte obiecte rezultă că sat are o vechime mult mai mare decât cea atestată. Din resturile de arme găsite reiese că satul a dat Moldovei ostași de apărare. Date statistice din anii 1899, 1913, 1930, 1940, 1948, arată că satele Mogoșești și Muncelu de Sus a fost fiecare reședință de comună, aparținând de Plasa Mircești din județul Roman. Relațiile dintre cele două sate nu au fost niciodată întrerupte și ca dovadă în anul 1907 s-au unit și s-au ridicat să lupte pentru drepturile lor. Din anul 1950, comuna Mogoșești s-a unit cu comuna Muncelu de Sus rămânând cu reședința de comună în satul Mogoșești, căruia i s-a schimbat denumirea în anul 1968 în Mogoșești-Siret. 13

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Relief și suprafață Teritoriul comunei Mogoșești-Siret este situat în partea de sud a Podișului Sucevei, între culoarele largi ale văilor Siretului și Moldovei. Relieful comunei este un relief colinar ca formă și înfățisare, având variații de la luncă-Lunca Siretului - până la podiș - partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum și cu cele două terase ale Siretului, aproape de același nivel cu luncă și care este inundabilă, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferată București-Suceava. Formele principale de relief au o dezvoltare de la nord-vest către sud-vest și cuprind:  partea centrală, interfluviul Moldova-Siret, construit dintr-un platou larg, în partea de nord, continuând ca o culme din ce în ce mai îngustă către sud;  culoarul Siretului, situat la est și format din șesul propriu-zis și o serie de serie de terase fluviatice;  culoarul Moldovei, cuprinzând terasele medii și superioare, inclusiv zona de racordare cu terasele Siretului, situate la vest. Altitudinile maxime se întâlnesc în partea central-nordică, în cadrul interfluviului Siret-Moldova și ating 372 metri altitudine absolută la nord-nord-vest de satul Muncelu de Sus, la hotarul cu comuna Miroslovești. Altitudinile cele mai coborâte se întâlnesc în șeșul Siretului, la hotarul cu comuna Hălăucești, respectiv 197-198 metri altitudine absolută. Suprafața generală a reliefului are o înclinare radială, în partea central-nordică către est, sud și vest. Intefluviul Moldova-Siret are o înclinare generală de la nord-vest către sud-vest, înclinare conformă cu înclinarea straturilor geologice, în timp ce terasele fluviatice scad în altitudine spre vest și est, către albiile celor două râuri. Astfel, relieful se prezintă în zona subcarpatică a masivului Ceahlău cu terenuri de șes și luncă. Pante mai accentuate sunt în satul Muncelul de Sus, în punctele Petriș, Frnzeni. Clima Clima este temperat-continentala cu influente asiatice mai mult evidente iarna. Vanturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din directia N-NE in perioada iernii. Vantul de Sud-Vest un vant cald care topeste zapezile si Baltaretul care sufla din directia S-SE numai primavara. Temperatura medie anuală a aerului este de 8,3°C, cu 1,3°C mai mică decât temperatura medie pe țară. Variația lunară a temperaturii arată că această creștere din luna 14

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 februarie până în iulie-august când atinge valori maxime duce la o dezvoltare vegetativă a tuturor culturilor, iar din luna septembrie până luna decembrie în general anotimpul este ploios, lucru ce favorizează lucrările de toamnă mai ales semănatul grâului, dar mai puțin favorabil pentru coacerea porumbului și a strugurilor. Înghețurile timpurii apar în jurul datei de 10 octombrie și dispar în jurul datei de 20 aprilie. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat în anumiți ani la datele de 14 septembrie iar cel mai târziu îngheț la dat de 21 mai. În ceea ce privește primele brume, acestea apar în jurul datei de 10-20 septembrieiar ultimele în jurul datei de 20 aprilie și uneori până la 5-10 mai. Umiditatea aerului se stabilește prin umidități absolute și relative, medii lunare și anuale având valoarea umidității maxime absolute întâlnite în jurul datei de 16 iulie, iar cea minimă în luna ianuarie. Vânturile predominante bat din direcția nord-sud și nord-est. Grivățul de origine polară care aduce și presipitații în unele anotimpuri ale anului. Iarna mai suflă și vântul dinspre sud-vest cald, ce provoacă topirea zăpezilor. Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm, mai ridicate în zona interfluviului înalt. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul se încadrează în zona de pădure la care se adaugă vegetația azonală din lunca Siretului. Hidrografia Principala apa care trec prin comuna este raul Siret de la Nord la Sud pe o distanta de 4 km. A fost folosit pentru irigare. In anii bogati in precipitatii revarsa inundand circa 400500 ha teren si chiar locuintele din partea de jos a satului Mogosesti. Din punct de vedere hidrografic, apele din partea estică și sudică se drenează spre Siret iar cele din zona nord-vestică și sud-estică către Moldova. Resurse naturale Vegetatia in aparenta o vegetatie de silvo-stepa in realitate vegetatia naturala este o vegetatie foarte variata de cea de lunca pana la etajul fagului si carpenului. Arborii sunt reprezentati prin plop, salcie, arin apoi ulm si stejar, carpen si fag, a mai fost plantat si salcam, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, papuris, pirul etc. Solul este brun roșcat spre cernoziom degradat iar în partea de către râul Siret și peste râu este un sol aluvionar în suprafață de 331 ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile hetoargiloase usor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de luncă gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de luncă slab aluvionat 15

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 la suprafață gleizat la baza depuneri aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlastina. Dn punct de vedere geologic depozitele de suprafață aparțin orizontului inferior al Basarabianului mediu și Cuatenarului. Principalele resticții ale producției agricole pe teritoriul comunei Mogoșești-Siret sunt: ▪ aciditatea - solurile acide ocupă o suprafață de 1984,7 ha ceea ce reprezintă 70,78% din suprafață, fiind răspândite practic pe întreaga suprafață a comunei cu excepția luncii Siretului; ▪ excesul de umiditate - afectează o suprafață de 829,5 ha, reprezentând 39,57% din totalul suprafeței. În funcție de natura excesului se disting: ▪ exces de umiditate de suprafață, datorat prezenței în sol a unui orizont Bt slab permeiabil. Afectează o suprafață de 227,3 ha, ceea ce reprezintă 8,11% din suprafață. ▪ exces de umiditate freatică și de suprafață, care afectează solurile din lunca Siretului și din unele văi înguste. Reprezintă o suprafață de 416,2 ha, respectiv 14,83% din suprafață. ▪ excesul de umiditate freatică, de suprafață și inundabilitate, care afectează solurile din albia majoră a Siretului, zonele depresionare, și unele văi înguste. Afectează o suprafață de 186 ha reprezentând 6,63% din totalul suprafeței. ▪ eroziunea de suprafață - constă în îndepărtarea parțială sau totală a orizonturilor fertile ale solurilor și sărăcirea lor în substanțe nutritive. În comparație cu alte teritorii comunale, eroziunea de suprafață ocupă suprafețe restrânse, ca urmare a reliefului predominant plan sau slab înclinat. Pe diferite grade de eroziune, situația se prezintă astfel: ▪ eroziune slabă de suprafață 373,3 ha (13,31% din suprafață) ▪ eroziune moderat-puternică de suprafață 74,5 ha (2,65% din suprafața totală). ▪ salinizarea - afectează 156,8 ha, reprezentând 5,59% din suprafața totală. Suprafețele sunt situate în partea centrală și estică a luncii Siretului. ▪ textura fină - ocupă o suprafață de 152,1 ha respectiv 5,42% din suprafața totală. Cea mai mare parte din suprafață este situată în lunca Siretului . ▪ tasarea - solurile cu grad înaintat de tasare ocupă o suprafață de 63,5 ha, respectiv 1,23% din total. ▪ volumul edafic redus - solurile superficiale, litice, cu pietriș la mică adâncime ocupă o suprafață de 34 ha, respectiv 1,23% din toatal. Terenurile afectate de alunecări stabilizate ocupă 27 ha, ceea ce reprezintă 0,84% din totalul suprafeței. 16

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE -poziționare avantajoasă a comunei în - inexistența zăcămintelor de subsol apropierea municipiilor Iași și Pașcani; (gaze naturale, cărbuni etc); - traversarea comunei de rute importante - existența procesului de eroziune a de transport rutier; solului - existenta unui sistem de colectare - suprafețe afectate de alunecări de selective a deșeurilor teren; - gamă variată de resursele naturale: - nu există rețele de alimentare cu gaz si păduri, ape, soluri, peisaje; canalizare; - relief variat, - grad ridicat de accesibilitate; - existența unor soluri fertile ce permit dezvoltarea agriculturii. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI - realizarea de lucrări de îmbunătățiri funciare; - existența unor zone cu risc de inundații și - valorificarea mai eficientă a resurselor alunecări; naturale de care dispune comuna - schimbările climatice (temperaturi, Mogoșești-Siret în vederea dezvoltării precipitații) din ce in ce mai frecvente turismului, agriculturii, zootehniei; - accentuarea poluării apelor; - accesarea fondurilor nerambursabile - realizarea de defrișări necontrolate. 17

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.2 POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ Analiza situației curente Evoluția fenomenelor demografice din ultimele decenii arată că s-au produs modificări substanțiale în comportamentul demografic al populației, sub influența activă a unor factori de ordin social, economic, psihologic, educativ și legislativ. În cadrul acestui comportament se înscrie evoluția cu tendințe relativ pozitiv, cea de scădere a natalității și sporului natural, iar pe de altă parte evoluția întreruperilor de sarcină, divorțurilor și mortalității materne. Asemenea evoluții ale comportamentului demografic arată că în condițiile actuale ale dezvoltării societății, conținutul, latura socială a fenomenelor demografice în comparație cu cea biologică, are importanță din ce în ce mai mare. Politica demografică a oricărui stat trebuie să fie în concordanță directă cu condițiile specifice etapei de dezvoltare prin care trece statul respectiv. România a pierdut în anul 2019, 100.000 de locuitori, conform datelor Institului Național de Statistică. Cauza principală a scăderii o reprezintă sporul natural negativ; numărul celor care au decedat a depășit numărul născuților-vii cu peste 73.000 de persoane. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 118,2 la 121,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere în ultimul an. Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României. Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o 18

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 populație care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populația României poate să ajungă la 15-16 milioane de locuitori. Și țările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie și pentru societate. Perspectiva este aceea de a avea o economie mult mai mică, o populație îmbătrânită. Structura consumului și structura producției vor fi modificate Caracteristicile demografice ale comunei Mogoșești - Siret reprezintă repere importante în realizarea unei dezvoltări durabile a comunei. Indicatorii stării și ai mișcării populației comunei vor reprezenta fie factori favorizanți, fie defavorizanți în ceea ce privește evoluția și dezvoltarea de ansamblu a comunei. Sănătatea comunității în ceea ce privește demografia rezultă atât, din valorile ridicate ale natalității și fertilității, cât și din valorile reduse mortalității și mortalității infantile. Mișcarea naturală a populației constituie, alături de mișcarea migratorie, una dintre componentele care determină evoluția în timp a populației. Mișcarea naturală surprinde două fenomene demografice: natalitatea și mortalitatea. Natalitatea este exprimată cantitativ prin rata brută a natalității care reprezintă numărul născuților vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată de timp (în general un an calendarisitc). Natalitatea este un fenomen demografic sensibil la schimbările de ordin socio-economic. Dacă ne referim la județul Iași, conform INS -Directia Judeteană de Statistica Iași, în anul 2016 numărul născuților vii la 1000 locuitori a fost de 10,5 (în urban 10,3 și în rural 10,6), ca în anul 2017 acesta să scadă la 9,4 (9,1 în urban și 9,6 în rural). Mortalitatea la 1000 locuitori a avut în anul 2016 o valoare de 9,5 (7,9 în urban și 11,0 în rural) determinând un spor natural consemnat pentru județul Iași de +1 (+2,4 în urban și -0,4 în rural). În anul 2017 mortalitatea în județul Iași a fost de 9,7 (8,0 în urban și 11,3 în rural). Sporul natural a fost de -0,3 (+1,1 în urban și -1,7 în rural). Dacă analizăm datele privind mișcarea naturală a populației inregistrate în perioada 2016-2017 în judetul Iași se remarcă o scadere semnificativă a natalității și o creștere a mortalității mai pregnantă în mediul rural. In acest context sporul natural devine în anul 2017 negativ influențat major de mediul rural. Dacă ne referim la comuna Mogoșești- Siret în cele ce urmează este prezentată evoluția populației comunei în perioada 2000-2018: 19

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Evoluția populației în comuna Mogoșești-Siret 4200 4100 4000 3900 3800 3700 3600 3500 3400 2000 2011 2016 2017 2018 Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/ După cum se poate observa, la nivelul comunei Mogoșești-Siret se remarcă o tendință de descreștere a populației. Astfel, se poate afirma că suprafața comunei este amenințată de depopulare (densitatea este egală sau mai mică de 50% comparativ cu media pe țară iar rata de descreștere anuală a populației este mai mare de 0,5%) Structura populației pe grupe de vârstă Conform INS - Direcția județeană de statistica Iași, după mediul de locuire, populația județului Iași, este astfel structurată: Structura populației județului Iași pe medii de locuire 2018 2017 2016 0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000 1000000 rural urban total Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/ 20

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 În anul 2016 un procent de 48,26% din populația județului Iași locuia în mediul urban, 51,74% în mediul rural. Dacă ne referim la grupele de vârstă, un procent de 56,41% din grupa de vârstă 0-14 ani, 50,96% din grupa 15-59 ani si 50,09% de 60 si peste 60 ani trăiesc in mediul rural. Structura populației pe grupe de vârstă, județul Iași, 2016 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 urban rural total 0-14 ani 15-59 ani 60 si peste Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/ În anul 2018, din totalul populației județului Iași, 51,40% locuiau în mediul rural. Pe grupe de vârstă, raportat la intreaga populație a județului de 944074 locuitori, în mediul rural 54,84% au vârsta 0-14 ani, 51,35% între 15 și 59 ani în timp ce 48,59% au 60 și peste 60 de ani. Structura populației pe grupe de vârstă, județul Iași, 2018 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 urban rural total 0-14 ani 15-59 ani 60 si peste 60 ani Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/ 21

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Mogoșești-Siret, la recensământul din 2011 se prezentă astfel: Grupa de vârstă 2000 1500 1000 500 0 0-19 20-59 peste 60 ani Grupa de vârstă 859 1809 1021 Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila pe sexe si grupe de varsta - judete, municipii, orase, comune. După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul populației o deținea în 2011, anul ultimului recensământ, populația matură cu un procentde 27,68%. Populația matură, cu vârste cuprinse între 15-59, reprezintă 49,04% în totalul populației comunei Mogoșești-Siret, populația tânără (0-19 ani) reprezintă aproximativ 23,29%, iar populația îmbătrânită (peste 60 de ani), 27,68% din totalul populației. Procentul de 27,68% al populatiei cu vârstă peste 60 de ani evidențiază o problemă majoră a comunei Mogoșești-Siret și anume îmbătrânirea demografică, care în timp poate duce la depopulare. Indicele de îmbătrânire al populației, reprezintă raportul dintre populația în vârstă de peste 60 de ani și populația în vârstă de 0-19 ani. Acest indicator determină capacitatea sau incapacitatea unei comunități de a se regenera demografic. Astfel, la nivelul comunei Mogoșești-Siret, acest indice înregisrează următoarele valori: Nr. de locuitori cu Nr.de locuitori cu Indice de varsta de peste 60 varsta cuprinsa imbatranire al ani intre 0-19 ani populatiei 1021 859 1,19 Structura populației pe sexe Structura pe sexe a populației comunei Mogoșești-Siret in 2018, este una echilibrată, respectiv populația masculină este de 1857 persoane iar cea feminină este de 1919 persoane, structura ce s-a pastrat pe o perioada mai lungă de timp.Structura pe sexe a 22

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 populației comunei in 2018, este una echilibrată, respectiv populația masculină este de 1857 persoane iar cea feminină este de 1919 persoane, structura ce s-a pastrat pe o perioada mai lungă. Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/ Structura etnică Cu privire la structura populației în funcție de etnie, românii reprezintă populația majoritară, pe actualul teritoriu al comunei Mogoșești-Siret, aceștia fiind în număr de 3640. În ceea ce privește numărul de 147 de persoane rămase din totalul populației, despre acestea nu se cunosc informații disponibile cu privire la etnie. Structura populației în funcție de apartenența confesională Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor comunei Mogoșești-Siret sunt ortodocși (74,98%), cu o minoritate de romano-catolici (18,32%), adventiști (0,30%), martorii lui iehova (0,14%), creștini după Evanghelie (0,52%), creștini de rit vechi (1,30%),altă religie (0,11%), fără religie (0,16%). Pentru 4,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 23

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Structura populației în funcție de apartenența confesională 2766 676 11 5 19 48 4 6 153 Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila dupa religie - judete, municipii, orase, comune Starea civilă a populației Conform datelor statistice aferente județului Iași, în anul 2016, căsatoriile au fost de 6,4 la 1000 locuitori (7,8 în mediul urban și 5,1 în mediul rural) în timp ce divorțurile au fost de 1,16, din care 1,45 în urban și 0,89 în rural raportat la 1000 de locuitori. In anul 2017 căsătoriile au înregistrat o rata de 6,8 la 1000 locuitori - 8,2 în mediul urban și 5,4 în mediul rural. Divorțurile au înregistrat și ele o creștere la o rată de 1,18 la 1000 locuitori (1,45 in urban și 0,92 în rural). La nivelul anului 2011, starea civilă a populației comunei Mogoșești-Siret se prezentă astfel: 24

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Starea civilă a populației Persoane care traiesc in uniune consensuala, 128 divorțați, 162 văduvi, 382 necăsătoriți, 1421 căsătoriți, 1724 Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila pe sexe si stare civila - judete, municipii, orase, comune Chiar dacă la nivel național se observă o tendința de oficializarea a căsătoriilor tot mai rară și o rată a divorțurilor tot mai ridicată, în ceea ce privește comuna Mogoșești-Siret, situația stă tocmai invers. Respectiv, procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în cazul personelor căsătorite respectiv, 46,73%, în timp ce procentul divorțurilor a fost unul nesemnificativ, de 4,39%. Forța de muncă Persoanele apte de muncă dar și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate reprezintă resursele de muncă ale comunității. Populația activă se compune din persoane care exercită o activitate profesională sau care, fără să lucreze sunt în căutarea unui loc de muncă. Indicele de înnoire a forței de muncă (15-29/30-44 ani) - este raportul între populația de vârsta 15-29 ani si populația din grupa de vârstă 30-40 ani și se prezintă astfel: 25

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Nr. locuitori cu Nr. locuitori cu Indicele de varsta cuprinsa varsta cuprinsa reinoire a fortei de intre 15-29 ani intre 30-44 ani munca 684 814 0,84 După cum se poate observa, populația matură este înlocuită în proporție de 84%. La nivel local este nevoie să se încurajeze rămânerea în comună a acestui segment de populație printr-o politică economică și socială adecvată. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - populația comunei Mogoșești-Siret este - procent ridicat al căsătoriilor; caracterizată de un grad ridicat de - ponderea ridicată a populației active; îmbătrânire demografică. - ospitalitatea recunoscută a locuitorilor. - adaptarea lentă a populației rurale mature și vârstnice la schimbările și provocările lumii actuale și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale; - lipsa de preocupare a populației pentru OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI - apropierea de municipiul Pașcani și orașul - declinul demografic si îmbătrânirea Roman crește oportunitățile oferite pe piața populaței comunității; muncii pentru locuitorii comunei Mogoșești- - migrarea populației tinere spre centrele Siret; urbane; -proiectele de dezvoltare ale infrastructurii - scăderea ratei natalității; pentru creșterea accesibilității zonei; - reducerea populației stabile a Comunei -posibilitatea finanțării proiectelor de Mogoșești-Siret; infrastructură din fonduri nerambursabile. - accentuarea gradului de îmbătrânire 1.3 INFRASTRUCTURA demografică 26

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.3 INFRASTRUCTURA Analiza situației curente Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale de bază în zonele rurale reprezintă elemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul pas in cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea ca accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește atractivitatea zonei, deci acționează ca un „magnet” pentru potențialii investitori. Intre infrastructura unei zone și dezvoltarea sa economică exista o relație de reciprocitate. Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura este mai dezvoltată. De asemenea, creșterea economică exercită o presiune 27

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 asupra infrastructurii existente și determină o nevoie mai accentuată de dezvoltare a acesteia. Astfel, construirea și intreținerea infrastructurii au un efect multiplicator ce creează numeroase locuri de munca și impulsionează dezvoltarea economică. Infrastructura constituie un element de bază în asigurarea condițiilor necesare pentru un trai decent dar și pentru dezvoltarea economică a comunitățile rurale. Infrastructura neadecvată este unul din elementele principale care contribuie la menținerea decalajului accentuat dintre zonele rurale și urbane și reprezintă o piedica în calea procesului de dezvoltare socio-economică. Pentru populația rurală din România, infrastructura are o mare importanță, dacă avem în vedere faptul că acestea reprezintă principala linie de legătură cu exteriorul, atât sub aspect economic, cât și din perspectivă socio-culturală. Rețeaua totală de drumuri în România are o lungime de 79.904 km, din care 28.014 km drumuri comunale (35%). 1.3.1. Infrastructura rutieră Densitatea rețelei de drumuri publice – este un indicator de măsurare a accesabilității. Dezvoltarea economică a unei zone este puternic condiționată de existența unei retele de drumuri care să asigure un minim de mobilitate a populației și a resurselor, respectiv care să asigure legatura cu mediul exterior localitații. Drumurile, ca părți componente ale sistemului de transport, sunt artere importante, destinate nu numai să reducă distanțele dintre regiunile, ci și să contribuie la reducerea costurilor transporturilor și la diminuarea impactului ambiental al sistemului de transport. Drumul reprezintă elementul de infrastructură rutieră care constituie în același timp suport tehnologic, vector de civilizație și element al dezvoltării economice. O infrastructură de transport eficientă conectată la rețeaua europeană de transport contribuie la creșterea competitivității economice, facilitează integrarea în economia europeană și permite dezvoltarea de noi activități pe piața internă. 1.3.2. Căile de comunicații Comuna Mogoșești-Siret este străbătută de drumul județean 208 iar la vest pe o distanță de șapte km se învecinează cu drumul european DE 85, ce desparte județul Iași de județul Neamț. Acesta are o suprafață totală de 38.21 km² și o densitate de 106.28 loc./km2. Direcțiile de acces în și dinspre comuna Mogoșești-Siret sunt următoarele: ▪ dinspre Iași (85 km) -> Iași - Târgu Frumos - Pașcani - Mogoșești-Siret 28

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ▪ dinspre Suceava (89 km) -> traseul: Suceava - Fălticeni - Moțca - Hanul Ancuței - Muncelu de Sus (partea de vest a comunei); ▪ dinspre Bacău (71 km) -> traseu: Bacău - Roman - Mircești - Mogoseti-Siret SAU -> Bacău - Roman - Hanul Ancuței - Muncelu de Sus (partea de vest a comunei). 29

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ▪ dinspre Piatra-Neamț (52 km) - Piatra-Neamț - Girov - Hanul-Ancuței - Muncelu de Sus - Mogoșești-Siret In comuna Mogoșești-Siret este asigurată alimentarea cu apă potabilă în toate satele componente. S-a realizat, de asemenea, un sistem centralizat de colectare selectivă a deșeurilor la nivelul întregii comune ceea ce a permis și închiderea tuturor gropilor de gunoi și aducerea terenurilor la starea inițială. Iluminatul public a fost și el modernizat prin montarea de lămpi economice cat și prin extinderea lui. 30

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - traversarea comunei de de șoseaua - calitate slabă a drumurilor; judeteana Roman-Pașcani; - gospodăriile comunei nu sunt racordate la - comuna Mogoșești-Siret este străbătută o rețea de canalizare. de calea ferata cu stația CFR pe linia - spații de joacă pentru copii insuficiente; Suceava - București; - spații verzi amenajate doar în centrul - existența rețelei electrice. comunei; - existența infrastructurii de telefonie fixă - trotuare deteriorate sau inexistente și mobilă în comuna Mogoșești-Siret; - inexistența rețelei de gaz metan. - existența rețelei de cablu TV. - existența sistemului de alimentare cu apă. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI - existența fondurilor guvernamentale și - resurse financiare insuficiente pentru structurale pentru realizarea de investiții finanțarea și co-finanțarea proiectelor în infrastructura de utilitate publică și finanțate prin Fonduri Europene; transport; - instabilitatea politică și lipsa de - disponibilitatea fondurilor continuitate a politicilor publice; nerambursabile pentru dezvoltarea - fonduri insuficiente alocate la nivel infrastructurii tehnico-edilitare. național pentru dezvoltarea infrastructurii - fonduri europene pentru creșterea rurale. gradului de interconectare a Sistemului Național de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine. 31

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.4 ACTIVITATEA ECONOMICA 1.4.1. Analiza situației curente Intreaga omenire trece, începand cu anul 2020 printr-o pandemie (COVID19) ce are și probabil va avea pentru o perioadă mai lunga efecte negative asupra economiei mondiale, implicit asupra economiei românești. Dupa criza sanitară s-a instalat și criza economică ceea ce va determina scăderea ritmului de creștere prognozat pentru anii urmatori în toate studiile si prognozele UE cât și naționale. Un prim efect a fost consemnat prin scaderea Produsului Intern Brut. Deoarece o mare parte din firme și-au incetat sau diminuat substanțial activitatea șomajul a crescut, veniturile personale sau la bugete locale sau naționale au scăzut . Au aparut primele oficiale legate de efectele pandemiei asupra PIB. Comparativ cu Primul trimestru al anului, PIB din trimestrul II a fost mai mic cu 12,3% în termeni reali, anunță INS. Față de același trimestru din anul 2019, produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, conform Mediafax. In semestrul I din 2020, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,6%, pe seria brută și cu 3,9% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020, față de varianta „semnal” publicată la data de 14 august 2020. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 238.502,7 milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 12,3% față de trimestrul I 2020 și cu 10,5% față de trimestrul II 2019. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 510.496,3 milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% față de semestrul I 2019. Produsul Intern Brut – serie brută - estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 224.253,9 milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% față de trimestrul II 2019. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 440.219,1 milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% față de semestrul I 2019. 32

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 La scăderea PIB, în semestrul I din 2020 față de semestrul I din 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții negative mai importante având următoarele ramuri:  Industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate sa redus cu 14,1%;  Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%;  Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%. Contribuții pozitive au înregistrat următoarele ramuri:  Construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%;  Informațiile și comunicațiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%;  Administrația publică și apărare; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu - 0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9,0%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB. Contribuții pozitive au înregistrat următoarele componente:  formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 5,8%;  consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a contribuit cu +0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 8,7%. O contribuție negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecință a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 9,4%. 33

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.4.1.1. Resurse existente Efective de animale In comuna Mogosesti-Siret se cresc bovine, cai, oi, capre, porci și păsări. Bovinele sunt crescute aproape în totalitate pentru autoconsum, surplusul este valorificat prin centrele de achizitie ale laptelui care există în fiecare sat. In ceea ce privește mărimea exploatației acesta nu depășește 3 capete pe gospodărie. Caii sunt crescuți pentru transport și rar în efecuarea lucrărilor solului. Ovinele și caprinele se găsesc în exploatații având mărimea de 60-300 capete. Acestea sunt pășunate aproape în exclusivitate pe islazurile proprietatea Primăriei Comunei Mogoșești-Siret, având o vegetație spontană. Caprinele sunt crescute în devălmășie cu ovinele și numărul acestora reprezintă aproximativ 10% din structura efectivului. Structura efectivelor de animale se prezinta dupa cum urmeaza: Specia Nr. de animale Vaci 450 Cai 700 Oi și capre 2.800 Porci 700 Păsări 14.270 Potențialul forestier Suprafața forestieră pe locuitor – reprezintă potențialul forestier, care se calculează ca raport între suprafața forestieră a comunei și numărul de locuitori. Intrucât padurea are un rol economic și social, acest indicator are o importanță deosebită pentru mediul rural. Situația în comuna Mogoșești-Siret se prezintă asfe : Suprafața ocupată de Număr de locuitori Suprafața pădure- ha comună, in 2018 forestiera/locuitor-ha 432,67 3.776 0,12 Fata de media natională (0,30 ha/loc.) și media în mediul rural (0,60 ha/loc) pe teritoriul comunei Mogoșești-Siret, se înregistrează un deficit de suprafețe impădurite. 34

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.4.1.2. Agricultura Structura fondului funciar - este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse in unitatea administrativ-teritoriala Mogoșești-Siret și se prezintă astfel, dupa datele furnizate de Oficiul Judetean de Cadastru și Geodezie Iași: Categoria Suprafața Ponderea in Ponderea în suprafața suprafața agricolă % teritoriului administrativ % Arabil 2.707,84 90 70,86 Pășuni 296,88 9,737 7,77 Fânețe 0,80 0,023 0,020 Vii 1,22 0,040 0,031 Livezi 5,98 0,20 0,16 Total agricol 3.012,72 100 78,85 Neproductiv 89,86 - 2,35 Paduri 432,67 - 11,32 Acoperite de ape, bălți 59,67 - 1,56 Teren cu constructii 128,53 - 3,36 Drumuri 97,50 - 2,55 TOTAL NEAGRICOL 808,23 - 21,15 TOTAL GENERAL 3820,95 - 100 La nivelul județului Iași, conform INS-Direcția Județeană de statistica Iași, în anul 2014 fondul funciar se prezintă astfel: Categoria Suprafața Ponderea in Ponderea în suprafața suprafața agricolă % teritoriului administrativ % Arabil 256.098 67,20 46,77 Pășuni 84.231 22,09 15,38 Fânețe 22.465 5,88 4,10 Vii, și pepiniere 11.679 3,06 2,14 vitivole Livezi și pepiniere 6.783 1.77 1,24 pomicole Total agricol 381.256 100 69,63 Neproductiv 25.999 - 4,75 Paduri 97.890 - 17,88 Acoperite de ape, bălți 13.106 - 2,39 35

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Teren cu constructii 19.022 - 3,47 Căi de comunicație 10.285 - 1,88 TOTAL NEAGRICOL 166.302 - 30,37 TOTAL GENERAL 547.558 - 100 Structura culturilor iîn terenul arabil – caracterizează, în linii generale, potențialul de producție agricolă, direcțiile de specializare și intendificare ale agriculturii și profilul general de productie. In comuna Mogoșești-Siret, structura culturilor în terenului arabil se prezintă după cum urmează: Cultura Suprafața, ha Ponderea în total suprafața arabil % grâu 900,78 33,33 orz 300,53 11,09 ovăz 150,23 5,54 porumb 600,65 22,18 sfeclă de zahăr 60,41 2,23 trifoi 150,59 5,56 lucernă 220,78 8,12 legume 6,5 0,24 cartofi 200,70 7,41 soia 116,67 4,30 TOTAL 2707,84 100 Teren agricol/locuitor este un indicator de arealitate, care exprimă raportul dintre suprafața comunei și populația acesteia. Teren agricol Nr. locuitori/comuna, în Suprafața -ha- 2018 agricolă/locuitor 2707,84 3.776 0,72 Față de media la nivel național pentru spatial rural, care este de 1,4 ha/locuitor, în comuna Mogoșești-Siret, acest indicator are valori scăzute și este egal cu cel din mediul urban (la nivel national). Indicele de utilizare intensiva a terenurilor agricole - ponderile plantelor tehnice, alimentare și furajere indică gradul de intensivizare a agriculturii. Cu cât acest indice este 36

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 mai apropiat de 100 cu atât gradul de intensivizare este mai ridicat. In comuna MogoșeștiSiret acest indicator se prezintă astfel: Cultura Suprafata Ponderea în total -ha- suprafața arabilă % sfeclă de zahăr 60,41 2,23 trifoi 150,59 5,56 lucernă 220,78 8,12 legume 6,5 0,24 cartofi 200,70 7,41 soia 116,67 4,30 Total culturi tehnice, 775.65 27,86 alimentare si furajere TOTAL ARABIL 2707,84 100 Din datele din tabel rezultă că, 27,86% din totalul suprafeței arabile este ocupată de culturile tehnice, alimentare și furajere, fata de 30.8%, cifra ce reprezintă media la nivel național. Potentialul exploatațiilor agricole Suprafata medie a exploatației individuale se prezintă după cum urmează: Nr. exploatații individuale Total suprafață agicolă Suprafața/exploatație lucrată individual –ha- individuală –ha- 1417 2570,72 1,81 Se remarcă că mărimea medie a exploatației individuale, în comuna Mogoșești-Siret, este sub mărimea medie la nivel național (2,2 ha). În comuna Mogoșești-Siret nu există forme de asociere așa cum sunt ele reglementate de Legea nr. 36/1991 art.5 – “societatea agricolă este o societate de tip privat, cu capital variabil și un număr limitat și variabil de asociați, având ca obiect exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor și a altor mijloace aduse în societate, precum și realizarea de investiții de interes agricol”. Suprafața medie a exploatației de tip asociativ familial, de asemenea acest tip de asociere reglementat de art.2 din legea 36/1991, respectiv asocierea între două sau mai multe familii, pentru exploatarea terenurilor agricole, creșterea animalelor, 37

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 aprovizionarea, depozitarea, condiționarea, prelucrarea și vânzarea produselor, prestarea unor servicii, precum și alte activități, nu există în comuna Mogoșești-Siret. În ceea ce privește desfacerea produselor agricole și a celor animale acestea se vând individual după cum urmează: laptele de vacă este predat la punctele de colectare sătești, laptele de oaie este transformat de către crescători în brânză și vândut individual pe la târgurile din zonă, tineretul bovin este predat tot individual fie la abatorul de la Pașcani, fie direct de acasa comercianților de ocazie. Aceiași situație se întâlnește și în cazul produselor agricole. Producțiile medii se prezintă astfel: Cultura Producție medie/hectar Producție medie/hectar (kg) (kg), județul Iasi Grâu 2.500 4.398 Orz 2.000 3.727 Ovăz 1.800 lipsa date porumb 3.200 5.334 sfeclă de zahăr 20.000 36.013 trifoi (în echivalent masă 6.000 8.611 verde) lucernă (în echivalent 7.000 12.828 masă verde) cartofi 18.000 15.744 Soia 1.500 lipsa date Se remarcă producțiile scăzute obținute pe unitate de suprafață acestea datorânduse în mare parte lipsei de mecanizare, utilizarea la însămânțate a semințelor necertificate, precum și a utilizării unei doze reduse de fertilizanți. Ponderea suprafetei agricole private in totalul suprafetei agricole – se prezinta dupa cum urmează: Categoria Suprafața Ponderea Agricol, proprietate privată 2715,84 90,14 Agricol, proprietate publică 296,88 9,86 Total agricol 3.012,72 100 La nivelul comunei există un număr de cinci mori, în care micii proprietari își macină produsele pentru consum propriu. Morile existente sunt de capacitate mică dar cu toate acestea capacitatea acestora este cu mult peste oferta de produse. 38

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.4.1.3. Industria Gradul de complexitate a activității industriale. In comuna Mogoșești-Siret, există o societate cu raspundere limitată care execută elemente de tâmplărie și mobilier din lemn cu patru angajați. Există, de asemenea, multe societăți mici care execută lucrări de construcții. 1.4.1.4 Comerțul La nivelul comunei Mogoșești-Siret există un număr de 6 întreprinderi individuale, 7 PFA-uri si 32 microîntreprinderi specializate pe diverse activități: Tip activitate Nr. de firme Prelucrarea lemnului 1 Constructii si materiale de construcții 6 Comert 16 Cresterea animalelor 1 Cultivarea cerealelor 3 Transport rutier si servicii conexe 2 Panificație 1 Service auto 1 Servicii de consultant pentru afaceri 1 1.4.1.5 Turismul Numărul gospodăriilor adecvate pentru turism rural – reprezintă gospodariile care pot adăposti turiști și care trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele conditii minimale: amplasamentul gospodariei să fie în locuri ferite de poluare și de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor, dotările din camere și din grupurile sanitare să fie puse în exclusivitate la dispozitia acestora, spații pentru prepararea și servirea meselor. Față de cele afirmate anterior și, analizând datele din registrul agricol al Primăriei Comunei Mogoșești-Siret, se poate aprecia că numărul gospodăriilor care pot îndeplini aceste conditii se ridica la 50 gospodării. In comuna Mogoșești-Siret exista două unități de cazare care, în trecut au servit ca tabere de vară pentru elevi. Tabara Muncel ”Făget” funcționează și în prezent fiind administrată de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Iași. 39

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - activitate agricolă bine reprezentată, prin - fragmentarea suprafețelor agricole; ferme agricole și centre de prelucrare sau - zone cu terenuri neamenajate și industrializare a produselor agricole; nerecuperate pentru alte folosințe; - soluri fertile ce favorizează practicarea - investiți insuficiente în agricultură; agriculturii; - potențial turistic insuficient valorificat; - număr semnificativ de agenti economici; - slabă informarea cu privire la normele - pozitie geografică, ce favorizează europene. practicarea turismului. - resurse financiare insuficiente. .investițiilor. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI - mediu prielnic obținerii produselor - eroziunea si degradarea calității ecologice; solurilor; - existența fondurilor nerambursabile pentru - intensificarea perioadelor secetoase; finanțarea agriculturii; - apariția inundațiilor; - dezvoltarea turismului și a agroturismului; - instabilitatea politică; - atragerea investitorilor care să valorifice - lipsa informării cu privirea la terenurile; posibilitățile de finanțare existente; - atragerea de fonduri nerambursabile; - resurse financiare insuficiente pentru - diversificarea activităților economice; finanțarea și co-finanțarea proiectelor; - existența la nivel național a programelor de finanțate prin Fonduri Europene. 40

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1.5. SERVICII PUBLICE 5.1. Analiza situației curente Prin prisma serviciilor ce le oferă, administrația publică, condiționează existența fiecărui individ uman atât din perspectiva formării personalității, cât și a evoluției sale în calitate de cetățean. Consecințele acestui fapt vizează atât partea (individul) cât și întregul (colectivitatea), starea și evoluția acestora. Astfel, se poate afirmă că serviciile publice determină dezvoltarea locală, ele fiind mijloacele prin care se realizează dezvoltarea. Serviciile publice contribuie, la satisfacerea nevoilor indivizilor și colectivităților, reprezentând atât o fațetă a dezvoltării locale, cât și un stimulent al acesteia. Nevoile fiecărui individ sunt numeroase și variate și se amplifică în funcție de nivelul de dezvoltare al societății și de gradul de cultură. De aceea, este important ca serviciul public să fie privit prin prisma cetățeanului ca principal beneficiar al acestuia, calitatea unui serviciu fiind apreciată în funcție de gradul de satisfacție exprimat de cetățeni. Astfel administrația publică locală trebuie să răspundă solicitărilor venite din partea cetățenilor săi în vederea asigurării bunăstării sociale a acestora. Iar serviciile furnizate de autoritățile locale cetățenilor săi trebuie să fie bazate pe principii de egalitate, imparțialitate, continuitate, transparență, consultare. În acest sens îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite trebuie să reprezinte pentru autoritățile locale o politică permanentă. Așadar serviciile publice se află în centrul strategiilor pentru integrarea socială și pentru coeziunea economică și socială. Serviciile publice bine finanțate și inovatoare pot reprezenta fundamentul pentru competitivitate, pe baza investițiilor în educație și formare, în sănătate și ajutor social, în siguranța cetățeanului, și o buna infrastructură de transporturi, comunicații și energie. Principala structură instituțională a administrației publice locale a comunei este aparatul de specialitate al primarului. Aparatul de specialitate împreună cu primarul, viceprimarul și secretarul comunei formează structura funcțională denumită primărie. Primăria Comunei Mogoșești-Siret este o instituție publică, organizată ca o structură funcțională, cu activitate permanentă, constituită din primar, viceprimar, secretarul comunei, impreună cu aparatul propriu de specialitate(personal cu funcții de execuție - funcționari publici și personal contractual) Consiliului Local al Comunei Mogoșești-Siret, al cărui principal scop este de a aduce la îndeplinire hotărarile Consiliului Local, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Primarul este, potrivit legii, șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorității administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează. Primarul conduce serviciile publice de specialitate ale Consiliului Local al Comunei, propunând acestuia, spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de 41

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu. Serviciile publice ale aparatului propriu de specialitate se organizează de către Consiliul Local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și cerințelor, la propunerea Primarului. Prin serviciu public se ințelege o structură organizatorică înființată pe baza legii având atribuții exercitate de către personalul de specialitate încadrat, structură înzestrată cu mijloace materiale în scopul satisfacerii în mod continuu și permanent a unor interese comune colectivității și prin care consiliul local iși indeplinește o parte determinantă din scopul său. Activitatea desfășurată de Primăria Comunei Mogoșești-Siret este reglementată de următoarele acte normative: Constituția Romaniei; Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, modificată și completată prin Legea nr.286/2006; OUG 45/2003 privind finanțele publice locale; Legea 82/1991 republicată, privind contabilitatea; O.M.F. 460/2000 pentru aprobarea precizărilor privind reflectarea in contabilitatea Consiliilor Locale și a instituțiilor de interes local a unor operațiuni; H.G. 522/2003 privind controlul financiar preventiv; O.M.F. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare; Legea 7/2004 privind codul de conduită al funcționarilor publici; Legea 188/1999 republicată privind Statutul funcționarilor publici; Legea nr. 22/1969-legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților sau instituțiilor publice; Legea nr. 188/1999-Legea funcționarilor publici. OUG 57/2019 Cod administrativ Relații externe ale Primăria Comunei Mogoșești-Siret sunt prezentate în cele ce urmează: 42

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Figura nr.1 - Flux informațional privind relațiile externe ale primăriei în plan bugetar și fiscal  Cu Trezoreria Pașcani Autoritățile administrației publice locale înaintează trezoreriei cererea de deschidere de credite bugetare conform bugetului aprobat. Creditele se deschid pe capitole și destinații. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectuează încasări și plăți in funcție de deschiderea făcută și disponibilul din cont, și se transmite serviciului buget contabilitate situația conturilor la fiecare operațiune, adică credite utilizate și disponibil. De asemenea Trezoreria transmite Primăriei extrasele de cont pentru conturile de venituri și pentru conturile de cheltuieli.  Cu Consiliul Județean Iași Prin intermediul Consiliului Județean Iași are loc transmiterea sumelor reprezentand venituri pentru echilibrarea bugetelor locale. Cu Ordonatorii secundari de credite, pentru care Primăria Comunei Mogoșești- Siret intocmește dispoziții bugetare pentru deschiderea creditelor instituțiilor mai sus menționate, din fonduri defalcate din TVA sau învățămant.  Cu Direcția general a Finațelor Publice – DGFP - Iași 43

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 La această instituție se depun dările de seamă contabile (bilanțul, contul de profit și pierdere) intocmite de Compartimentul buget, finanțe, contabilitate (trimestriale, anuale) și semnate de contabil și Primar. Aici sunt verificate și centralizate la nivelul intregului județ pentru a fi transmise Ministerului Finanțelor Publice la termene stabilite de acesta.  BRD, Sucursala Pașcani, Deși contul primăriei este la Trezoreria Pașcani, angajații primăriei și bibliotecarii depun garanții la banca mai sus menționată.  CEC Pașcani  Organe Judecătorești  Jandarmeria Primăria colaborează cu această instituție pentru asigurarea protecției și liniștii cetățenilor municipiului.  S.C E.O.N. S.A Legătura dintre primărie și această societate se concretizează in asigurarea iluminatului public. Relațiile de colaborare între autoritățile administrației publice locale și cetățeni trebuie să ocupe rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii cat și al valorii conținutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al populației la realizarea sarcinilor publice și subliniază sprijinul acordat de către cetățeni administrației publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia. Aceste relații de colaborere pot fi: ▪ direct ▪ indirect ▪ relații de prestări servicii. Relațiile de colaborare directă vizează acțiunile cetățenilor, care participă la realizarea unui interes general al comunității locale împreună cu structurile administrației publice locale. Relațiile de colaborare indirectă apar în cazul in care cetățenii sprijină acțiunea autorităților publice locale fără să participe direct. Relațiile de prestări servicii vizează organizarea de către autoritățile publice locale a unor servicii publice care să presteze activități in beneficiul cetățenilor. Acest aspect a serviciilor de servire a cetățenilor este mai evident la administrația publică locală dar și la serviciile descentralizate ale administrației publice locale. Serviciile aduse cetățenilor de către administrația publică locală au o specializare diferențiată, ceea ce determina o pregătire corespunzătoare a personalului din acest domeniu. 44

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Din punct de vedere juridic relațiile dintre administrația publică locală și cetățeni pot fi: relații care au la bază normele de drept administrativ relațiile care au la bază normele de drept civil. Relațiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care stabilește competențele autorităților administrației publice locale. În această situație cetățeanul are dreptul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze administrației publice locale pentru a-și rezolva probleme personale. Administrația publică locală va rezolva problema cetățeanului numai dacă solicitarea acestuia indeplinește anumite condiții prevăzute de actul normativ Relațiile de tip civil au la bază normele de drept civil, și apar in situația in care cetățeanul utilizează servicii publice precum transport in comun, telefon etc, in baza unor contracte incheiate intre prestatorii acestor servicii și beneficiarii lor. Relațiile de autoritate, de subordonare a cetățenilor față de autoritățile administrației publice locale vizează hotărari luate in mod unilateral de către autorități, pe care cetățeanul este obligat să le respecte. Din punct de vedere juridic relațiile de autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative. 1.5.1.1. Educație și cultură ▪ Unități școlare Școala nu trebuie să se rezume la educarea propriu-zisă a copiilor, ea trebuie să își asume și să îndeplinească un rol de catalizator al participării civice, de centru de resurse de interes comunitar și de furnizor de instruire pentru adulți. Școala trebuie să încurajeze implicarea elevilor în colectivitate. În acest moment, niciunul din aceste roluri nu este îndeplinit, unitățile de învățământ rezumându-se la predarea curriculumului și examinarea elevilor. La nivelul comunei Mogoșești-Siret se regăsesc următoarele unități școlare: Școala Gimnazială Muncelu de Sus Școala din Muncelu de Sus s-a dat in folosință la 1 septembrie 1969, cu opt săli de clasă, un laborator, două cancelarii, biblioteca și două cămăruțe de depozitare a materialului didactic. A fost reabilitată, modernizată și dotată. In prezent aici este deschis drumul cunoașterii pentru 121 elevi în învățământul primar,105 în învățământul gimnazial, 96 în învățământul preșcolar sub îndrumarea a 18 cadre didactice. 45

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Școala Generală Mogoșești-Siret A fost construită din cărămidă între anii 1970 - 1974 și inaugurată pe data de 11 noiembrie 1974. Timp de 10 ani a funcționat cu clasele l-VIII. Între anii 1984 - 1986 se trece la învățământul complementar fiind adăugate și clasele IX - X. Din anul 2000 funcționează cu trei grupe de gradiniță, cinci clase ciclu primar și cinci clase gimnaziu cu circa 300 de elevi și un corp profesoral de circa 29 de persoane. A fost reabilitată, modernizată și dotată pentru a oferi elevilor toate condițiile pentru un învățămând de calitate. Gradinița Muncelu de Sus În ziua de 16 decembrie 2006, s-a deschis oficial "Gradinita cu program normal" Muncelu de Sus. Noua construcție are trei săli de clasă, două grupuri sanitare, două dușuri, cancelarie pentru educatori. Gradinița Mogoșești-Siret Reabilitată prin Programul National de Dezvoltare Locală (PNDL) Astfel, în anul 2019, la nivelul Comunei Mogoșești-Siret funcționau un număr total de 4 unități de învățământ. În tabelul de mai jos este sintetizată situația unităților de învățământ: 46

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Unitate școlară Anul școlar 2019-2020 Grădinițe pentru copii 2 Școli învățământ clasele I-VIII 2 ▪ Cultura și activitatea culturală Comuna Mogoșești-Siret dispune de o bibliotecă comunală, împărțită în doua secții: una la Mogoșești-Siret și cealaltă în Muncelu de Sus. Există Situl arheologic de la Muncelu de Sus, punct "Groapă - La Gropi", la cca. 500 m V-SV de sat, pe ambele maluri ale pârâului Gropi, codificat IS-I-s-B-03622 în care s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), precum și vatra fostului sat Balomirești, datând din secolul al XV-lea. In prezent, anul 2020, se află în execuție finanțare prin Compania Națională de Investiții, Căminul Cultural din satul Tudor Vladimirescu și în așteptare pentru aprobare Căminul Cultural din Muncelu de Sus. ▪ Viața religioasă se desfășoară în 3 biserici ortodoxe (dintre care una de rit vechi) și două biserici romano-catolice. 47

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 1. Biserica otodoxă "Nașterea Maicii Domnului" Muncelu de Sus Parohia Muncelu de Sus se află in partea de sud a orașului Pascani la distanta de 5 km de Hanul Ancuței si 3 Km de halta CFR Mogoșești. Biserica a fost construită din caramidă între anii 1911-1924 cand a fost și sfintită sub pastoria preotului Gheorghe Cosmuliuc. Biserica a fost facută cu cheltuiala credincioșilor și a familiilor proprietarilor Grigore Alexandrescu și Ernest Ene. Biserica are formă de cruce, la stranii și in rest sub formă de navă, este înaltă de 10.5 m până la acoperiș, lungă de 24 m si lată de 9 m. Pictura în interior este în frescă, la fel și în exterior fiind grupați sfinți în firidele din partea de sus a pereților. Acoperișul este din tablă zincată și a fost reparat în anul 1991. Parohia este formată din 660 familii. Incepând cu 1988 s-a refacut pictura, mobilierul bisericii, acoperișul, noua clopotniță, cimitirul celor 106 eroi din 1944, casa de prăznuire. 2. Biserica ortodoxă "Sf. Nicolae" Mogosesti-Siret Biserica este construită din lemn de stejar și tencuită. După toate probabilitățile ctitorii au fost călugării de la vechiul schit al Manăstirii Neamțului, de prin părțile acestea. Pe un sfânt potir se află următoarele însemne: "ARHIMADRIT SI STARET NAFTANAI" fără alte date. Planul arhitectural este în formă de cruce, cu abside laterale, ieșite în afara la naos 48

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 și cu altarul în forma de semicerc. Pridvorul construit din lemn, de dimensiuni reduse a fost adăugat ulterior. In interior catapeteasma veche din lemn de stejar cu motive aplicate, a fost înlocuită cu alta nouă, în anul 1996, tot din stejar. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în stil bizantin. In afara de potirul amintit și de un disc, ambele din argint, biserica nu mai posedă alte obiecte cu valoare artistică sau documentar-istoric. Se cunosc restaurări ale bisericii din anii 1912, 1932 (cand a fost facut complet peretele dinspre nord) și cea din 1952. 3. Biserica Romano- Catolica Preasfânta Inimă a lui Iisus Mogosesti-Siret Catolicii din Mogosesti-Siret sunt emigranți transilvaneni din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, regrupati aici din centrele catolice vecine și prezenta lor la MogoșeștiSiret a fost semnalată pentru prima dată de Status Animarum 1821 al parohiei Hălăucesti sub forma "Mogoscest" având atunci 14 familii. Schematisimul Misiunii 1894 arată la Mogosșești "ecclesia in constructione" Această biserică a fost reclădită din caramidă la forma de azi în anul 1919 și cu reparațiile necesare există și astăzi. Din anul 1961 la Mogoșești a fost expozitura cu Capelanie locală a parohiei Hălăucesti, iar din anul 1982 aceasta Capelanie a fost transformată in centru parohial. 49

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 În cimitirul catolic se găsește un monument amenajat în anul 1969, unde sunt menționate numele celor care au murit în toate cele patru conflagrații, în care Romania a fost implicată: 1877-1878; 1913; 1916-1918; 1940-1945. 4. Biserica Romano-Catolica Muncelu de Sus Catolicii din Muncelu de Sus sunt emigranți transilvaneni din a doua jumatate a sec. XVII, regrupați aici din alte centre catolice vecine. Au fost semnalați penrtu prima dată de Status Animarum 1821 al parohiei Hălăucesti sub forma "Moncell" și erau atunci numai cinci familii. Bisericuța din Muncelu de Sus fost construită din paiata în anul 1927 și - cu reparatiile cerute de scurgerea timpului - această bisericuță există și astăzi. 50

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 5. Biserica Ortodoxă de stil vechi " Nașterea Maicii Domnului " Muncelu de Sus Biserica Ortodoxă de stil vechi se află în centrul satului. Prima tentativă de construire a unei biserici pe stil vechi a avut loc în anul 1937, atunci când aceasta comunitatea numără mai multe familii. Atunci creștinii au început să adune atât resurse bănești cât și materiale de construcții. Așa se face ca s-au strâns în jur de paisprezece căruțe cu cherestea, când mai aveau aproape un kilometru până în sat, venind cu căruțele încarcate cu cherestea de la munte, au fost întâmpinați de un grup de cetățeni fiind instigati de către "o anumita persoană" care nu dorea construirea acestei biserici și li s-au confiscat toate materialele. 51

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Fac remarca, că ei au fost ajutati și de catre organele de ordine din acele timpuri. Din 1937 și până la Revoluția din 1989 creștinii noștri erau nevoiți să parcurgă treizeci de kilometri până la biserica cea mai apropiata in credinta noastra la Urecheni, acolo facand toate servicile necesare vietii de crestini. Odata cu Revoluția din 1989 a încolțit din nou în inima și sufletul creștinilor ideea de a construi biserica. S-a ales un comitet de initiațivă și în februarie 1990 s-a trecut la lucru. Construirea bisericii a durat cinci luni asfel că, în luna iunie a aceluiași an s-a oficiat prima Sfântă Liturghie în biserica fiind numai zidită, acoperită ăi tencuită pe interior. În privința banilor necesari pentru ridicarea acestui lacaș ei au rezultat din donații ale enoriașilor și ale unor creștini atât din sat cât și din imprejurimi. În prezent biserica este pictată și a fost sfințită în anul 1995. Monument ridicat cu ocazia implinirii a 100 de ani Marea Unire de la 1918 1.5.1.2. Sănătate și sport Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de două cabinete de sănătate în care își desfășoară activitatea 2 medici. A fost construit un dispensar medical in Muncelu de Sus prin Programul Național de Dezvoltare Locală II. 52

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Există două farmacii care oferă medicamente necesare bolnavilor cât și un punct sanitar veterinar. Este foarte bine cunoscută relația directă între sport și sănătate. De atfel, comuna este un bun exemplu privind preocuparea conducerii acesteia pentru antrenarea copiilor și tinerilor în activități sportive, preocupări răsplătite cu rezultate notabile. 53

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 In perspectivă se va construi o sală de sport cu o capacitate de 180 locuri prin Compania Națională de Investiții I.F.N. SA, a cărei machetă de proiect este figura de mai jos. 1.5.1.3. Poliția La nivelul comunei activează o secție de poliție. Securitatea cetățenilor din comună și aplicarea legii este asigurată de trei cadre de poliție, având funcția de agenți de poliție. Pentru siguranța cetățenilor primăria comunei a montat, din fonduri proprii, un sistem de supraveghere în zonele vulnerabile. 54

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ANALIZA SWOT PUNCTE SLABE PUNCTE TARI - servicii comunitare insuficient - experiență în derularea de proiecte cu dezvoltate pentru persoanele vârstnice, finanțare din fonduri naționale și europene; tinere, pentru victime ale violenței - existența unui cămin cultural în construcție domestice etc.; - inexistența unor asociații și fundații care și a unei biblioteci comunale; să activeze în domeniul social ; - deținerea a două cabinete de sanătate și a - pregătirea și specializare insuficientă a unui dispensar medical; resurselor umane din instituțiile publice; - existența unei rețele dezvoltate de unități de - creșterea ratei infracționalității la nivel învățământ; local; -- infrastructura de servicii publice este insuficientă și slab dotată; - lipsa locurilor de agrement amenajate corespunzător; OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI - creșterea ratei șomajului ce poate - dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu determina majorarea ponderii organizațiile non-guvernamentale; persoanelor ce necesită asistență socială; - accesarea de fonduri europene și a - plecarea din sistemul medical a programelor naționale în domeniul personalului specializat; asistenței sociale; - accentuarea problemelor economice și - accesarea fondurilor nerambursabile scăderea nivelului de trai; destinate îmbunătățirii serviciilor publice; - deprecierea calității vieții populației - specializarea resurselor umane din poate duce la creșterea ratei instituțiile furnizoare de servicii publice; infracționalității; - dezvoltarea activităților educative; - creșterea ratei abandonului școlar; - dezvoltarea mediului medico-sanitar. - schimbări legislative privind sistemul românesc de învățământ. 55

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET 56

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 2.1. Introducere Strategia de dezvoltare locală a comunei Mogoșești-Siret 2021-2027 reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în ceea ce privește creșterea economică, coeziunea socială și protecția mediului ce se completează și se determină reciproc. Astfel, elementul definitoriu al acestei strategii este racordarea comunei MogoșeștiSiret la o filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial – cea a dezvoltării durabile. Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia, de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum prezenta Strategie de Dezvoltare Locală, urmăresc restabilirea și menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, între dezvoltarea economică și integritatea mediului natural în forme acceptate de populație. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (aprobata în anul 2018) oferă principalele direcții de acțiune pentru implementarea Agendei 2030, asumată de 193 de state la Adunarea Generală ONU din 2015 și implementarea setului de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Strategia susține dezvoltarea României pe trei direcții principale, respectiv economică, socială și de mediu, orientată către cetățean, care să se centreze pe inovație, optimism, reziliență și încredere că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. Ca orientare generală, Strategia vizează realizarea unor acțiuni suport cu orizont de timp anul 2020 și ținte naționale 2030, specifice fiecăruia din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Strategia cuprinde liniile de dezvoltare trasate pentru strategiile sectoriale, regionale și locale viitoare. Se va avea în vedere implicarea reprezentanților societății civile în procesul de actualizare. De asemenea, se vor crea nuclee pentru dezvoltare durabilă la nivelul autorităților publice centrale, cu atribuții în domeniul dezvoltării durabile, acolo unde nu există și se va facilita organizarea de cursuri de formare de experți în dezvoltare durabilă pentru personalul implicat în implementarea Strategiei. Se va sprijini înființarea unei Coaliții pentru Dezvoltare Durabilă, din reprezentanți ai societății civile, pentru asigurarea unui dialog continuu pentru implementarea Strategiei. 57

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (O.D.D.) Strategia cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (O.D.D.), fiecare dintre acestea încluzând o serie de ținte pentru orizontul anului 2020 și pentru 2030. Prezentăm, în cele ce urmează, cele 17 O.D.D.-uri și principalele ținte corespunzătoare lor. ▪ Obiectivul 1: Fără sărăcie Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale. Documentul are în vedere diminuarea numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială. Ținte 2030: ▪ Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii; ▪ Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă; ▪ Consolidarea sistemului național unitar al serviciilor de intervenție de urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme. ▪ Obiectivul 2: Foamete zero Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și valorificarea produselor tradiționale și montane cu valoare adăugată. Ținte 2030: ▪ Finalizarea cadastrului agricol; ▪ Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018; ▪ Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de valorificare a plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea ce privește originea geografică. ▪ Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale. 58

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ▪ Obiectivul 4: Educație de calitate Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți Strategia se adresează, în principal, următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile. Ținte 2030: ▪ Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional; ▪ Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri precum creșterea ponderii de materii opționale; ▪ Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; ▪ Creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor. ▪ Obiectivul 5: Egalitate de gen Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, în sfera publică și cea privată, asigurarea participării echilibrate și efective a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică. ▪ Obiectivul 6: Apă curată și sanitație Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele. Ținte 2030: ▪ Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale, comerciale și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare; ▪ Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%. ▪ Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile 59

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într -un mod sigur, durabil și modern Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant. Ținte 2030: ▪ Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale; ▪ Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU ETS în condiții de piață previzibile și stabile; ▪ Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi. ▪ Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și promovarea sectoarelor productive și diverificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și mediul în care trăim. Ținte 2030: ▪ Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației; ▪ Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up, creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare. ▪ Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură 60

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure și durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți, integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri valorice și pe piețe externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, întărirea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare. Ținte 2030: ▪ Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora; ▪ Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe stabile și în creștere. ▪ Obiectivul 10: Inegalități reduse Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială. Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a veniturilor disponibile ale unei populații – când este 0% reprezintă egalitate deplină și când este 100% reprezintă inegalitate absolută. Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9% pentru România, comparativ cu 31,0% media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ cu 30,8%. În ceea ce privește inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din cetățenii României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de 28%. Pentru decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în mediul urban, rata riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul urban și 25,5% în mediul rural. ▪ Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile 61

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din comunitățile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general. Ținte 2030: ▪ Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundații și alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și întărirea capacității de adaptare și revenire la nivel funcțional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului, reducerea impactului inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații și ale alunecărilor de teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ; ▪ Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare spațială și amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național prin aplicarea conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să susțină coeziunea teritorială; ▪ Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic. ▪ Obiectivul 12: Consum și producție responsabile Asigurarea unor modele de consum și producție durabile Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea generării, de consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare; încurajarea companiilor să adopte practici durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor în ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura. Ținte 2030: ▪ Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare; ▪ Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în 2030; ▪ Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%) și 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%); 62

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ▪ Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025. ▪ Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la acestea atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare. ▪ Obiectivul 14: Viață acvatică Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil. ▪ Obiectivul 15: Viața terestră Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stopa rea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie circulară. ▪ Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranței, eradicarea violenței asupra copiilor și reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență, diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor eficiente și transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea cetățenilor la toate nivelurile și asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale. 63

Pagina 64

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ▪ Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie, România înțelege să-și susțină angajamentele internaționale, aderarea la Zona Euro, la spațiul Schengen și la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică și să joace un rol proactiv pe plan european și internațional. Prezenta Strategie stabilește obiective concrete pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Direcțiile principale de acțiune, detaliate pe sectoare și orizonturi de timp sunt: ▪ Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale în profil inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a capitalului natural; ▪ Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și formare profesională, sănătate publică și servicii sociale, ținând seama de evoluțiile demografice și de impactul acestora pe piața muncii; ▪ Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere economic și ecologic, în deciziile investiționale; introducerea fermă a criteriilor de ecoeficiență în toate activitățile de producție și servicii; ▪ Anticiparea efectelor schimbărilor climatice și elaborarea din timp a unor planuri de măsuri pentru situații de criză generate de fenomene naturale sau antropice; ▪ Asigurarea securității și siguranței alimentare prin valorificarea avantajelor comparative ale României, fără a face rabat de la exigențele privind menținerea fertilității solului, conservarea biodiversității și protejarea mediului; ▪ Identificarea unor surse suplimentare de finanțare pentru realizarea unor proiecte și programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecției mediului, siguranței alimentare, educației, sănătății și serviciilor sociale; ▪ Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural național; racordarea la normele și standardele europene privind calitatea vieții. Ca orientare generală, Strategia de dezvoltare vizează dezvoltarea comunei având in vedere următoarele obiective de politică ale UE pentru perioada 2021-2027 și anume OP 1 „O Europă mai inteligentă” - O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii OP 2 „O Europă mai verde” - O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice 64

Pagina 65

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 OP 3 „O Europă mai conectată”- O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale OP 4 „O Europă mai socială”- O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate OP 5 „O Europă mai apropiată de cetățenii săi”- O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. Arhitectura programelor operaționale prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României în perioada 2021 – 2027 este semnificativ modificată față de sistemul aplicat în exercitiul 2013-2020. În cadrul politicii de coeziune vor opera 9 tipuri de programe, Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării: Cele 46,3 de miliarde de EUR atribuite României pentru perioada 2021-2027 sunt divizate în 26,8 de miliarde de EUR pentru politica de coeziune, 18,57 de miliarde de EUR pentru politica agricolă comună (12,35 de miliarde de EUR pentru plăți directe și 6,22 de miliarde de EUR pentru dezvoltare rurală), 160 de milioane de EUR pentru politica pentru pescuit și 760 de miliarde de EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă. Trebuie avut în vedere că Planul Național de Dezvoltare Rurală va fi abandonat, ca și concept, în exercițiul 2021-2027, în condițiile în care va exista un nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC). Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de 'Plan Strategic Național', care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Principalul obiectiv urmărit pentru noua Politică Agricolă Comună este trecerea de la conformitate la performanță. Există o serie de principii ce trebuie respectate pe deplin în procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală precum și în elaborarea de măsuri pentru a duce la îndeplinire și obiectivele bine stabilite. ✓ Sustenabilitate – cu respectarea principiului durabilității, planificatorului Strategiei de dezvoltare locală poate asigura că proiectele implementate în baza măsurilor și obiectivelor Strategiei vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe termen lung. ✓ Egalitatea de șanse – integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul social al durabilității. În plus, oferind șanse egale, se pot genera oportunități de dezvoltare sporite pentru grupurile minoritare. 65

Pagina 66

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ✓ Integrarea – este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de planificare a dezvoltării locale. Conceptul justifică faptul că Strategia de dezvoltare locală este o strategie care acoperă un set complet de obiective de dezvoltare astfel cum sunt definite de o plajă larga de actori locali interesați. ✓ Inovarea - este un element esențial al planificării în care un plan de dezvoltare locală evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii locali. Este o condiție prealabilă pentru măsurile de dezvoltare adaptată la nevoile societății rurale. ✓ Publicitatea – măsurile de publicitate și transparente de luare a deciziilor implică actorii locali în procesul de elaborare a strategiei de dezolvare locală, aceasta fiind un document care reflectă nevoile și prioritățile societății rurale. ✓ Legitimitatea – este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate. ✓ Control, monitorizare și evaluare – stabilirea mecanismelor adecvate pentru monitorizarea și urmărirea punerii în aplicare a Strategiei de dezvoltare locală. Prezenta strategie urmărește promovarea dezvoltării integrate și durabile a comunei prin optimizarea sectoarelor existente, încurajarea diversificării activităților economice și sociale, susținerea dezvoltării și modernizării infrastructurii prin acces la noile tehnologii. Se urmărește totodată și creșterea calității vieții prin prezervarea mediului, îmbunătațirea condițiilor de viață și a accesului la serviciile de baza precum și menținerea comunității viabile prin prezervarea culturii și tradițiilor. Viziune Viziunea de dezvoltare a comunei Mogoșești-Siret evidențiază parcursul de dezvoltare al comunei până în anul 2027, iar obiectivul general și obiectivele strategice relevă pașii de urmat în vederea împlinirii acestui deziderat. Astfel, obiectivul general al prezentei strategii care reprezintă și misiunea ei este de a realiza o dezvoltare economică și socială durabilă a comunei Mogoșești-Siret, în vederea creșterii calității vieții locuitorilor comunei. Această viziune va fi transpusă prin intermediul planurilor de acțiuni pentru perioada 2021-2027. Așadar, comuna Mogoșești-Siret trebuie să-și valorifice avantajele pe care le are și să-și consolideze rolul la nivel local și regional. În vederea atingerii viziunii de dezvoltare, trebuie asigurată îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii rutiere, creșterea eficienței serviciilor publice, calității și protecției mediului, prin îmbunătățirea funcționalității și aspectului comunei. Pentru perioada 2021-2027 atenția va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor oferite populației. Ca o consecință directă a înfăptuirii acestui deziderent, comunitatea locală va 66

Pagina 67

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilitățile publice de bază și la o infrastructură modernizată. În același timp se dorește orientarea atenției înspre sprijinirea inițiativelor locale în vederea creșterii economice durabile. În acest sens prioritare vor fi îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, diversificarea structurală în cadrul sistemelor agricole și non-agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și dezvoltarea piețelor locale. Concluzionând, viziunea comunei Mogoșești-Siret pentru anul 2027 este cea a dezvoltării de ansamblu, prin îmbunătățirea condițiilor de trai și acces la servicii publice de calitate. 67

Pagina 68

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 2.2. Obiective strategice A. Obiective generale I. Dezvoltarea economică echilibrată II. Condiții prielnice pentru o dezvoltare durabilă III. Îmbunătățirea nivelului de trai IV. Îmbunătățirea calității mediului B. Obiective strategice specifice 1. Consolidarea întreprinderilor mici 2. Dezvoltarea agriculturii 3. Condiții pentru dezvoltare economică 4. Îmbunătățirea și dezvoltarea forței de muncă 5. Dezvoltarea serviciilor publice 6. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale 7. Creșterea calității aerului 8. Reabilitarea solului și împiedicarea degradării 9. Dezvoltarea sistemului de management a deșeurilor 68

Pagina 69

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A COMUNEI ÎN SCOPUL CREȘTERII CALITĂȚII VIEȚII POPULAȚIEI PRIN FACILITAREA ACCESULUI LA O INFRASTRUCTURĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ I. Dezvoltare II. Condiții prielnice III. Îmbunătățirea IV. Îmbunătățirea economică echilibrata pentru o dezvoltare nivelului de trai calității mediului durabilă 6.Dezvoltarea și 7.Creșterea calității 1.Consolidarea 3.Condiții pentru îmbunătățirea aerului întreprinderilor dezvoltare serviciilor sociale mici și mijlocii economică 8.Reabilitarea solului și 2. Dezvoltarea 4.Imbunătățirea și împiedicarea agriculturii dezvoltarea forței degradării de muncă 5.Dezvoltarea 9.Dezvoltarea serviciilor publice sistemului de management al deșeurilor 69

Pagina 70

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 MĂSURA 1.1 Diversificarea activităților și promovarea afacerilor OBIECTIV STRATEGIC 1 MĂSURA 1.2 Dezvoltarea și promovarea turismului Consolidarea întreprinderilor MĂSURA 1.3 Diversificarea economiei rurale prin promovarea activităților non- mici și mijlocii agricole În comuna Mogoșești-Siret, activitatea principală o reprezintă agricultura, astfel că o mare parte a comunitățiie este ocupată în agricultură și obține venituri din această activitate. Datorită lipsei utilajelor agricole și a accesului la credite, multe exploatații agricole sunt de subzistență. În vederea creării de locuri de muncă și creșterii veniturilor populației rurale se impune diversificarea activităților și promovarea afacerilor. Se dorește ca prin dezvoltarea exploatațiilor agricole și a întreprinderilor neagricole să se creeze locuri de muncă de calitate la nivelul Comunei Mogoșești-Siret, menținerea locurilor de muncă deja existente, cât și reducerea fluctuațiilor sezoniere. De aceea se dorește încurajarea atât a proiectelor care integrează simultan agricultura și turismul rural, prin promovarea turismului durabil în comuna Mogoșești-Siret. Astfel, turismul poate contribui la o dezvoltare economică echilibrată a comunei, prin atracțiile și tradițiile recunoscute de la nivel local și regional. Totodată este necesară o reducere a dependenței comunei de activitățile agricole ineficiente prin diversificarea economiei locale și servicii ce pot contribui la o dezvoltare economică echilibrată atât la nivel local cât și județean. 70

Pagina 71

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 MĂSURA 2.1 Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizării acestora OBIECTIV MĂSURA 2.2 Îmbunătățirea performanței agricole și facilitarea STRATEGIC 2 restructurării și modernizării în ansamblu a agriculturii Dezvoltarea agriculturii MĂSURA 2.3 Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii Pentru o dezvoltare economică echilibrată, dezvoltarea agriculturii are un rol decisiv. În vederea îmbunătățirii performanței a exploatațiilor agricole, a modernizării și atingerii potențialului de producție un rol important îl au investițiile de modernizare a construcțiilor fermei, modernizarea echipamentelor și utilajelor tehnice. În acest se sens se dorește modernizarea și adaptarea fermelor la cerințele pieței și asigurarea îmbunătățirii performanței și a sustenabilității exploatației agricole. Producția agricolă fiind dependentă de schimbările climatice, se impune facilitarea accesului fermierilor la fonduri care să compenseze, parțial, pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile și care să permită refacerea activelor fizice afectate și securizarea venitului. O asigurare adecvată trebuie să acopere pierderile cauzate de bolile animalelor și plantelor, infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice (inundații, secete, eroziune etc.), incidente de mediu (deversări dedeșeuri toxice, etc.). Degradarea mediului natural, prin intensificarea fenomenelor de eroziune și degradare a terenurilor, riscurile de producere de inundații care caracterizează anumite zone ale comunei necesită realizarea de lucrări hidroameliorative și de îmbunătățiri funciare. Starea de exploatare fragmentată conduce la o productivitate agricolă slabă. În acest sens se recomandă utilizarea metodelor moderne în domeniul agricol 71

Pagina 72

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 MĂSURA 3.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere și de acces OBIECTIV MĂSURA 3.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnico- STRATEGIC 3 Condiții pentru edilitare dezvoltare economică MĂSURA 3.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a timpului liber Dezvoltarea economică a unei comunități cât și nivelul de trai al acesteia sunt în legătură directă cu gradul de dezvoltare al infrastructurii. Astfel, dezvoltarea și extinderea infrastructurii cât și dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber constituie o necesitate, fără de care se poate bloca dezvoltarea economică și socială a comunității. Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în Comuna Mogoșești-Siret este reprezentată de starea proastă a infrastructurii existente. Acest fapt are câteva consecințe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea socioeconomică a comunei, respectiv: - imposibilitatea de a atrage investitori; - imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele cultural-istorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural; - scăderea calității vieții. Lipsa unei rețele de canalizare, influențează negativ calitatea vieții locuitorilor comunei. În vederea creșterii calității vieții locuitorilor comunei se impune conectarea acestora la utilități publice de calitate. Realizarea acestor deziderate impune coordonarea într-o succesiunea logică a lucrărilor de intervenție: mai întâi se se va interveni asupra rețelelor de utilități, după care se asfaltează străzile și trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. Este recomandabil ca activitățile referitoare la utilități să fie incluse în cadrul unui proiect, care să fie urmat de un altul pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere. Prin dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a timpului liber se va valorifica potențialul de dezvoltare al comunei cât și resursele naturale. Prin amenajarea spațiilor verzi, oportunitatea de a face mișcare într-un mediu plăcut, amenajat, curat, ordonat, întreținut va stimula populația să petreacă mai mult timp în aer liber și va duce la creșterea numărului persoanelor care vor avea posibilitatea să ducă o viață mai puțin sedentară. 72

Pagina 73

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 MĂSURA 4.1 Facilitarea accesului la servicii de consiliere profesionala și training de specialitate OBIECTIV STRATEGIC 4 MĂSURA 4.2 Creșterea capabilităților de identificare și fructificare a Îmbunătățirea și dezvoltarea oportunităților pe piața forței de muncă forței de muncă Având în vedere nivelul scăzut al competențelor și cunoștințelor de bază în rândul forței de muncă de la nivelul comunei, precum și insuficiența cursurilor de formare profesională în general, este nevoie de servicii sustenabile pentru a crește nivelul de pregătire al acestora. Asigurarea consilierii și oferirea cursurilor de formare profesională vor asigura dezvoltarea abilităților și competențelor necesare integrării mai bune pe piață. Creșterea capabilităților de identificare și fructificare a oportunităților pe piața forței de muncă va contribui la creșterea mobilității și adaptabilității și contribuie la acoperirea deficitului de forță de muncă în domenii solicitate de piața muncii prin creșterea vizibilității locurilor de muncă disponibile și a facilităților promovate de angajatori, astfel încât lucrătorii să fie motivați în demersul de schimbare a locului de muncă. În vederea fructificării oportunităților de pe piața forței de muncă se impune dezvoltarea ofertei de cursuri de recalificare și de perfecționare. De asemenea, în contextul diversificării pieței muncii, trebuie susținut procesul de adaptare a serviciilor de formare în conformitate cu cerințele angajatorilor și perspectivele de dezvoltare și apariție de noi ocupații, astfel încât persoanele cu abilități să poată trece ușor de la o ocupație la alta, prin dobândirea de noi competențe, iar persoanele afectate de procesele de restructurare să se poată reorienta către noi domenii cu potențial ridicat de creștere. 73

Pagina 74

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 OBIECTIV MĂSURA 5.1 Cresterea capacității de furnizare a serviciilor publice STRATEGIC 5 Dezvoltarea serviciilor MĂSURA 5.2 Infrastructura IT&, securitate cibernetică și protecția publice datelor Se dorește îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor furnizate de către administrația publică. Prin realizarea acestui deziderent se pot rezolva nevoile de bază ale comunității și se poate asigura un echilibru între nevoi și resurse. Această evoluție a serviciilor în cadrul comunității este foarte importantă întrucât acestea au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor colectivității. MĂSURA 6.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență socială OBIECTIV MĂSURA 6.2 Modernizarea serviciilor de educație STRATEGIC 6 Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor MĂSURA 6.3 Modernizarea serviciilor de sănătate sociale Dezvoltarea serviciilor de asistență socială, moderizarea serviciilor de educație și de sănătate au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor colectivității. Accentuarea problemelor economice cât și scăderea nivelului de trai, populația în curs de îmbătrânire și gradul ridicat de sărăcie impun creșterea capacității de furnizare a serviciilor sociale și socio-medicale. În ultimii ani, la nivel național, domeniul asistenței sociale s-a dezvoltat semnificativ, atât sub aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ. La nivelul comunității bătrânii necesită o atenție sporită, mulți dintre ei rămași singuri copii fiind plecați și vârsta lor destul de înaintată îi pun în imposibilitatea de a avea o viață cât de cât normal. Un alt grup social care necesită atenție deosebită este format din copii și adolescenți, mai ales cei ai căror părinți sunt plecați în străinătate. În ceea ce privește educația aceasta presupune accesul la infrastructură modernă, dotări corespunzătoare și obținerea unei susțineri în înregistrarea de performanță la concursurile și competițiile naționale și internaționale. De asemenea educația trebuie să 74

Pagina 75

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 cuprindă pe lângă educația tinerilor și educația adulților în vederea calificării / recalificării profesionale. Lipsa dispensarului în fiecare sat este resimțită tot mai mult de locuitorii comunității. De aceea, se impune implicarea autorității locale în rezolvarea acestei probleme, chiar prin intermediul unui parteneriat public-privat. MĂSURA 7.1 Creșterea calitații aerului OBIECTIV STRATEGIC 7 MĂSURA 7.2 Reabilitarea solului și împiedicarea degradarii lui Imbunătățirea calității mediului MĂSURA 7.3 Modernizarea sistemului de management al deșeurilor În vederea îmbunătățirii condițiilor de trai a populației comunei se impune realizarea tuturor măsurilor de protecție și îmbunătățirea calității mediului natural al comunei Mogoșești-Siret. Diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile vor contribui la atingerea obiectivelor. Prin utilizarea surselor de energie nepoluanteși regenerabile se va contribui la îmbunătățirea mediului natural cât și la creșterea competitivității și dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere. Degradarea mediului natural, respectiv intensificarea fenomenelor de eroziune și degradare a terenurilor, riscurile ridicate de producere de inundații necesită realizarea de lucrări reabilitare și împiedicare a degradării. Totodată, crearea unui mediu sănătos de locuire pentru comunitatea din MogoșeștiSiret presupune eliminarea fenomenelor care pot afecta sănătatea și viața acestora precum și menținerea calității mediului. În acest sens se impune luarea de măsuri pentru modernizarea sistemului de management al deșeurilor, capabil să asigure prevenirea riscurilor de poluare a mediului. 75

Pagina 76

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 2.3. PLAN DE MĂSURI Obiectiv strategic 1 – Consolidarea intreprinderilor mici și mijlocii Măsura nr.1.1 Diversificarea activităților și promovarea afacerilor P 1.1.1. Dezvoltarea programelor de promovare a activității antreprenoriale P 1.1.2. Campanii de promovare a culturii antreprenoriale Măsura nr. 1.2. Dezvoltarea și promovarea sectorului turistic P1.2.1. Sprijinirea înființării de facilitați de cazare (pensiuni și pensiuni agroturistice) capabile să asigure un minim de spații de cazare în zona, facilitați necesare pentru dezvoltarea oricărui tip de turism P 1.2.2. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare Biserica ortodoxă Sf.Nicolae Mogoșești-Siret P 1.2.3. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare Biserica catolică Mogoșești-Siret P 1.2.4. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare și modernizare Biserica catolică Muncelu de Sus P 1.2.5. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare și modernizare Biserica de rit vechi Muncelu de Sus P 1.2.6. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult -Reabilitare și modernizare Biserica ortodoxa Nașterea Maicii Domnului Muncelu de Sus P 1.2.7. Reabilitare și modernizare Monument biserica din lemn Muncelu de Sus P 1.2.8. Reabilitare Monumentul eroilor Mogoșesti-Siret Măsura nr. 1.3. Diversificarea economiei rurale prin promovarea activităților non agricole la nivelul comunei P 1.3.1. Derularea de parteneriate publice-private în vederea demarării de activități în domeniul industrial -oportunități pentru investitorii de parcuri industriale 76

Pagina 77

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Obiectiv strategic nr. 2 - Dezvoltarea agriculturii Măsura nr. 2.1. Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea structurării și modernizării fermelor P 2.1.1. Susținerea parteneriatelor de tip public-privat pentru valorificarea resurselor locale (ferme piscicole, ferme agro-zootehnice, etc.) Măsura nr. 2.2. Îmbunătățirea performanței agricole și facilitarea restructurării și modernizării de ansamblu a agriculturii P 2.2.1. Facilitarea accesului la sprijin și consultanță profesională pentru întreprinzători agricoli. P 2.2.2. Extinderea suprafețelor irigate la nivelul Comunei Mogoșești-Siret P 2.2.3 Amenajarea a două spații comerciale pentru producatorii locali Măsura nr. 2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul agriculturii P 2.3.1. Derularea unor programe de promovare a metodelor și tehnologiilor agricole moderne Obiectiv Strategic 3- Condiții pentru dezvoltare economică Măsura nr. 3.1 . Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere și de acces P 3.1.1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru construcția,reabilitarea și modernizarea drumurilor,șanțurilor,podurilor și podețelor sătești și comunale (MogosestiSiret, Tudor Vladimirescu si Muncelu de Sus) P 3.1.2. Extindere zone pietonale prin pavare sau betonare și construirea unei alei pietonale la ”Pod la Lupu”, respectiv consolidarea acestui pod ce trece peste pârăul Dr

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.