Document
SDL MOGOSESTI SIRET 2021 2027
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,1 MB · modificat pe site: 18.07.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „SDL MOGOSESTI SIRET 2021 2027”, Comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași. Sursa: http://www.mogosesti-siret.ro/wp-content/uploads/2025/07/revizuita-febr2021-SDL-MOGOSESTI-SIRET-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti-siret/81153-sdl-mogosesti-siret-2021-2027, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET
JUDEȚUL IAȘI
2021- 2027
Revizia 1
“Înainte de a acționa asigură-te
că știi ce vrei și că ai o strategie
bine pusă la punct”.
Pera Novacovici
Februarie 2021
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Cuvânt înainte,
Dezvoltarea locală trebuie să corespundă celor 5 priorități de dezvoltare stabilite
pentru următorul exercițiu și anume de: „O Europă mai inteligentă”, „O Europă mai
verde”, „O Europă mai conectată”, „O Europă mai socială” și „O Europă mai apropiată de
cetățenii ei”.
Prin aplicarea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală, se dorește
îmbunătățirea continuă a calității vieții și creșterea bunăstării atât pentru generațiile
prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest sens va fi promovată o economie competitivă,
care să asigure locuri de muncă, un înalt nivel de educație, ocrotirea sănătății, coeziunea
socială și protecția mediului.
Astfel se impune necesitatea existenței unei viziuni strategice pe termen lung, care
să releve direcțiile de dezvoltare ale comunei Mogoșești-Siret, sintetizate într-un
document coerent, care să abordareze problemele cu care se confruntă comunitatea cât și
aspirațiile de dezvoltare ale acesteia, bazate pe potențialul deja existent.
În vederea asigurării unei dezvoltări armonioase se impune deținerea unei strategii
de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele
cu care se confruntă o comunitate și pentru a valorifica oportunitățile.
De aceea, în elaborarea strategiei s-a pornit de la problemele specifice ale comunei
abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele și cu planurile strategice elaborate
la nivel național. Portofoliul de Proiecte al comunei Mogoșești-Siret, pentru perioada 20212027, s-a realizat cu respectarea realismului în evaluarea resurselor financiare existente și
a posibilităților de dezvoltare, cât și a principiilor dezvoltării durabile.
Primar,
BUTNARIU DAMIAN
2
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
CUPRINS
1. ANALIZA SITUATIEI SOCIO-ECONOMICE A COMUNEI MOGOȘEȘTI -SIRET
1.1 PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI -SIRET………….8
1.2 POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ………………………………………………18
1.3 INFRASTRUCTURA……………………………………………………………………….27
1.4 ACTIVITATEA ECONOMICĂ………………………………………………………….32
1.5 SERVICII PUBLICE………………………………………………………………………….41
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTISIRET
2.1 INTRODUCERE ȘI VIZIUNE ……………………………………………………….…….57
2.2 OBIECTIVE STRATEGICE ………………………………………………………….…….68
2.3 PLAN DE MĂSURI……………………………………………………………………….…...76
2.4 PORTOFOLIU DE PROIECTE. FIȘE DE PROIECT…………………….….……80
2.5 CONCORDANȚA CU POLITICILE NAȚIONALE ȘI EUROPENE ……….137
3. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………193
3
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Echipa de coordonare
Butnariu Damian - Primar
Pârlea Radu - Viceprimar
Lupu Maricica Claudia -Secretar
Date generale primărie:
Localitate: Mogoșești-Siret Cod poștal: 707335
Județ: Iași Telefon: 0232/713900
Țară: România Fax: 0232/713900
E-mail: [email protected]
Elaborat de:
S.C. EURO CONSULTING S.R.L.
Iași, Șoseaua ARCU, nr. 3, bl. F4, sc. A,
PARTER, ap. 4, C.P. 700132, România
Prin:
Ec. Mircea-Dan Moșneagu – Administrator
Dr. chim. Doina-Felicia Turcu – Consultant
4
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Introducere
Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare
care au loc în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din
mediul exterior și fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a
proceselor de dezvoltare teritorială.
În România conceptul de strategie de dezvoltare locală și-a găsit, cel puțin până în
prezent, o aplicabilitate practică redusă pentru cei implicați în procesele de dezvoltare
comunitară.
Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai
importanți care susțin procesele de dezvoltare locală. În esență, acest tip de strategie
clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează
efortul de dezvoltare al comunității.
Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel puțin șapte trăsături care
le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.
Cele șapte caracteristici ale strategiilor sunt următoarele:
▪ imagine asupra viitorului
▪ creativitate
▪ flexibilitate
▪ activitate
▪ create pentru acțiune
▪ orientare spre schimbare
▪ orientare spre un câștig durabil.
Prin prima caracteristică se înțelege că strategia este elaborată având în vedere
viitorul comunității pentru care aceasta este destinată, fiind parte a gândirii pe termen lung
asupra viitorului comunității în cauză.
Creativitatea vizează faptul că prin intermediul strategiei sunt prezentate
alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare
cât mai mult din potențialul de dezvoltare.
Caracterul flexibil al strategiilor de dezvoltare locală vine în sprijinul faptului că
acestea avantajează sisteme care se adaptează în permanență condițiilor externe și
modificării situației interne.
O strategie nu doar reacționează la schimbări, prin faptul că ia în considerare
influențele diferiților factori interni și/sau externi ai comunității țintă, dar conține și
elemente proactive, construind posibile planuri și programe ce urmează a fi aplicate pentru
diferite situații ce ar apare pe parcurs.
5
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Principiul acțiunii care stă la baza unei strategii de dezvoltare se datorează faptului
că ea este compusă de programe, a căror aplicare implică acțiune concretă direcționată
spre îmbunătățirea situației comunității țintă. Orientarea spre schimbare reiese din faptul
că strategiile urmăresc elaborarea unui pachet de programe care, odată implementate, să
ducă la schimbare pe plan social, la o mai bună valorificare a potențialului local, precum și
orientarea activităților de dezvoltare în concordanță cu procesele înregistrate pe plan local.
O ultimă caracteristică ar fi aceea că scopul planificării strategice este orientat spre
atingerea unei dezvoltări durabile.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013–2020–2030
a stabilite obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist,
la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene și larg împărtășit pe plan mondial –
cel al dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătățirea continuă a vieții oamenilor
propunand o viziune a dezvoltării României, cu obiective care transced dur ciclurilor
electorale și preferințele politice conjuncturale:
✓ Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării
durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României;
✓ Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile;
✓ Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an
al țărilor UE
În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt implicați
următorii actori de pe plan local:
✓ administrația publică locală
✓ comunitatea locală
✓ firme private
✓ reprezentanții societății civile.
6
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1. ANALIZA SITUAȚIEI SOCIO - ECONOMICE A
COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET
7
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.1. PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET
Analiza situației curente
Situare geografică și accesibilitate
Regiunea Nord-Est este regiunea de dezvoltare cu cea mai mare suprafață din
România, fiind amplasată în partea de nord-est a țării. În cadrul Uniunii Europene, Regiunea
de Dezvoltare Nord-Est reprezintă una din regiunile situate la limita estică ale acesteia,
alături de Regiunea Sud-Est și alte regiuni de dezvoltare din alte state.
Regiunea Nord-Est este o zona în care istoria, cultura și tradiția sunt prezente și
completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Datorită costurilor scăzute și a forței
de muncă bine calificată, Regiunea Nord-Est este una din cele mai avantajoase zone pentru
investiții din Europa. Beneficiind de trei centre universitare în regiune, forța de muncă
prezintă un grad înalt de pregătire profesională și un nivel adecvat de educație.
Relieful bogat oferă zone de deal si câmpie care se pretează unei game largi de
culturi agricole iar zonele de munte sunt favorabile dezvoltării turismului. Alte sectoare
productive importante sunt prelucrarea lemnului și mecanica. În prezent industria textilă
este considerată ramura economică cu creșterea cea mai rapidă, în timp de turismul oferă
cel mai mare potențial al zonei.
Din punct de vedere al participării la principalele activități economice, populația
ocupată civilă din agricultură, silvicultură și pescuit este predominantă (41.5%) în timp ce
în servicii populația ocupată civilă reprezintă 35.6% iar industrie și construcții este de
8
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
22.9%. Conform Anuarului Statistic 2011, în structura PIB, serviciile reprezintă 49.8% din
PIB, agricultura reprezintă 10.0% iar industria și construcțiile reprezintă 30.1%.
Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României
sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc
în raport cu nivelul de dezvoltare.
Unul dintre principalii factori care determină nivelul scăzut de dezvoltare a Regiunii
Nord-Est este reprezentat de nivelul scăzut de atractivitate a zonelor rurale.
Spațiul rural din Regiunea Nord-Est prezintă, în context socio-economic, o serie de
elemente ce contribuie la definirea particularităților teritoriilor celor 506 comune și 2.414
de sate din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui. Zonele rurale, în special
cele din partea estică a regiunii, sunt caracterizate printr-un nivel redus de dezvoltare al
infrastructurii de bază – gradul redus de modernizare a drumurilor comunale, ce determină
o accesibilitate redusă către centrele urbane (implicit la serviciile de educație și sănătate).
Adăugând acest element la lipsa locurilor de muncă obținem un cadru al cauzelor care
determină migrarea tinerilor din mediul rural fie către Statele Membre, fie către zonele
urbane.
Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în zonele rurale
din regiune este reprezentată de starea proastă a infrastructurii și în unele locuri chiar de
lipsa acesteia. Acest fapt are câteva consecințe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea
socio-economică a zonelor rurale, respectiv:
o imposibilitatea de a atrage investitori;
o imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele culturalistorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural;
o scăderea calității vieții.
Toate acestea conduc în final la stagnarea dezvoltării economice a zonelor rurale și la
apariția în cadrul acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite.
Starea infrastructurii fizice de transport și de utilități în mediul rural este precară,
fiind îmbătrânită atât fizic cât și moral. Ținând cont de faptul că infrastructura reprezintă
temelia pe care se clădesc activitățile economice, rezultă că investițiile în infrastructură
sunt prioritare în vederea remedierii dezechilibrelor și pentru stimularea dezvoltării
durabile a regiunii.
Situația drumurilor la nivelul Regiunii Nord-Est este grevată atât de lipsa fondurilor, a
lucrărilor slabe din punct de vedere calitativ, nerespectarea legislației transporturilor, cât
și a condițiilor climatice cu ierni bogate în precipitații și temperaturi scăzute care duc la
distrugerea rapidă a drumurilor.
9
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Relansarea economică și accelerarea dezvoltării durabile reprezintă obiectivul
esențial pentru asigurarea depășirii condiției actuale a Regiunii Nord-Est. Acesta vizează
crearea infrastructurilor necesare pentru favorizarea mediului de afaceri, precum și
sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, dezvoltarea accentuată a spiritului antreprenorial,
dezvoltarea rurală cât și a agriculturii.
Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în
mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia
putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a
resurselor umane.
În cadrul regiunii, județul Iași este situat în partea de nord – est a României și central
- estică a Moldovei, între paralelele 46°50’ și 47°36’ latitudine nordică și între meridianele
26°33’ și 28°07’ longitudine estică.
Situat în partea de Nord - Est a României, Județul Iași este mărginit la vest de râul
Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o
suprafață de 5476 Km2, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din
suprafața țării.
Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri
și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de
alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri
10
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova.
Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad
și Vaslui.
Clima este temperat – continentală, cu variații ale temperaturii între -36 0C + 40 0C,
media anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,5 0C.
Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate
din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și stocarea excesului
de apă necesară pentru perioadele secetoase.
Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape
minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo–stepei, iar cea silvică este
reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie,
mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj. Localizarea principalelor resurse
naturale este următoarea:
- ape minerale sulfuroase și feruginoase: Strunga, Nicolina;
- calcare: Bărbătești, Costești, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga;
- argile: Vlădiceni;
- nisipuri pentru construcții: Mogoșești-Siret.
Bogăția solului este dată de existența a peste 381,26 mii ha teren agricol, din care:
67,17% teren arabil (256,10 mii ha);27,98 % pășuni și fânețe (106,70 mii ha); 4,85 % vii și
livezi (18,46 mii ha).
Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează cca. 97,89 mii ha, apele
13,10 mii ha, căi de comunicatie și clădiri 29,30 mii ha. De menționat că o suprafață de
26,00 mii ha o constituie terenurile degradate și neproductive (statistică 2014 INS -judetul
Iasi)
Județul Iași se evidențiază prin următoarele:
existența unui potențial economic: sector bancar bine dezvoltat, parcuri industriale
și comerciale aflate în dezvoltare, volum de investiții în creștere, forță de munca
calificată;
apropierea de granița cu Republica Moldova, (vama Sculeni, Albița) și la doar 180
km de cea mai important vamă cu Ucraina (Iașiul reprezintă un important nod de
tranzit către piața fostelor țări CSI);
important nod rutier și feroviar în zona de N-E a țării;
important centru cultural al Moldovei;
important centru economic al Moldovei.
11
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Comuna Mogoșești-Siret face parte din Regiunea de Nord-Est, fiind așezată în
partea vest de județului Iași, între râurile Moldova și Siret, la o distanță de 15 km de orașul
Pașcani și 28 km de Municipiul Roman, fiind străbătută de șoseaua județeană RomanPașcani.
Aceasta se învecinează la nord cu Comunele Miroslovești, satul Ciohorani și comuna
Stolniceni Prajescu (satele Stolniceni-Prăjescu, Cozmești și Brătești), la est cu Comuna
Alexandru Ioan Cuza, la vest cu Comuna Tupilați, județul Neamț, Miroslovești, Ciohorani,
județul Iași, la sud Comuna Hălăucești județul Iași și Nisiporești, județul Neamț.
Comuna Mogoșești-Siret se compune din următoarele trei sate: Mogoșești-Siret,
Tudor Vladimirescu și Muncelu de Sus fiind despărțite doar de unele ulițe, neexistând
distanță nelocuită între ele. Muncelu de sus este așezat la doar 4Km de centrul de comună
și se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie.
Mogoșești-Siret
Bătrânii din Mogoșești -Siret povestesc că în a doua jumătate a secolului al VI lea si
începutul secolului al VII lea, boierii moldoveni, datorită pădurilor imense de stejar, fag,
carpen și salcie ce le aveau pe ambele maluri ale Siretului (o faună bogată în vânat), au
întreținut relații de prietenie cu boierii din Ardeal, pe care i-au invitat la diferite vânători.
Se prespune de asemeni ca un oarecare boier “Mogoș” din Ardeal s-a stabilit cu familia și
argații în partea de est a râului Siret și primind ca donație din partea Mănăstirii Neamțului
o parte din moșie care se întindea între actualele comune Stolniceni-Prăjescu, Heleșteni și
Halaucesti și satul Muncelu de Sus au pus bazele satului Mogos care mai târziu se va numi
12
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Mogoșești și își schimbă locul în partea dreaptă a Siretului. Din acaesată legendă reiese
faptul că Mogoșeștii au fost înființați în a doua jumătate a secolului al XVII lea, fapt ce este
adevărat deoarece la 25 august 1454 este menționată vama de la Mogoșești.
Tudor Vladimirescu
Satul a fost înființat în anul 1892 prin împroprietărirea unor cetățeni care se vor
așeza aici și vor forma un sat numit Satul Nou, în anul 1921, și se va schimba numele în
Principesa Maria, ca mai apoi pe 23 martie 1948 să se schimbe numele în Tudor Vladimirescu,
nume ce i-a rămas și astăzi.
Muncelul de Sus
În ceea ce privește vechimea satului Muncelul de Sus, din documentele privind istoria
României din secolul XIV-XV editate la Academia RPR DIN ANUL 1954, reiese că la 8
septembrie 1442 acest sat exista. Acest sat a fost primit de Bode Harje ca răsplată la slujirile
din timpul domnitorului Alexandru cel Bun. Această moșie este stăpânită apoi de o serie de
boieri printre care pot fi amintit paharnicul Balos al cărui nume se păstrează și astăzi în
„pădurea lui Balos”.
Conform documentelor, satul Muncelu de Sus a devenit comună în anul 1471, lucru
prevăzut în manuscrisele pe pergament ale lui Dumitru Sturza, acte ce există la arhivele
satului din București. În această perioadă satul era împărțit în două părți: partea de est
locuită de răzeșii eliberați de Ștefan cel Mare care aveau menirea să anunțe prin aprinderea
focului când dușmanii intrau în țară. Iar partea de vest era locuită de clăcași de pe moșia
boierescă. Din materialele arheologice aflate în muzeul școlii generale din Muncelul de Sus
ca toporașe, pumnale, răzuitoare, ceramică și multe alte obiecte rezultă că sat are o
vechime mult mai mare decât cea atestată. Din resturile de arme găsite reiese că satul a
dat Moldovei ostași de apărare.
Date statistice din anii 1899, 1913, 1930, 1940, 1948, arată că satele Mogoșești și
Muncelu de Sus a fost fiecare reședință de comună, aparținând de Plasa Mircești din județul
Roman. Relațiile dintre cele două sate nu au fost niciodată întrerupte și ca dovadă în anul
1907 s-au unit și s-au ridicat să lupte pentru drepturile lor. Din anul 1950, comuna Mogoșești
s-a unit cu comuna Muncelu de Sus rămânând cu reședința de comună în satul Mogoșești,
căruia i s-a schimbat denumirea în anul 1968 în Mogoșești-Siret.
13
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Relief și suprafață
Teritoriul comunei Mogoșești-Siret este situat în partea de sud a Podișului Sucevei,
între culoarele largi ale văilor Siretului și Moldovei.
Relieful comunei este un relief colinar ca formă și înfățisare, având variații de la
luncă-Lunca Siretului - până la podiș - partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus
(320 m) - precum și cu cele două terase ale Siretului, aproape de același nivel cu luncă și
care este inundabilă, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea
ferată București-Suceava.
Formele principale de relief au o dezvoltare de la nord-vest către sud-vest și cuprind:
partea centrală, interfluviul Moldova-Siret, construit dintr-un platou larg, în partea
de nord, continuând ca o culme din ce în ce mai îngustă către sud;
culoarul Siretului, situat la est și format din șesul propriu-zis și o serie de serie de
terase fluviatice;
culoarul Moldovei, cuprinzând terasele medii și superioare, inclusiv zona de
racordare cu terasele Siretului, situate la vest.
Altitudinile maxime se întâlnesc în partea central-nordică, în cadrul interfluviului
Siret-Moldova și ating 372 metri altitudine absolută la nord-nord-vest de satul Muncelu de
Sus, la hotarul cu comuna Miroslovești.
Altitudinile cele mai coborâte se întâlnesc în șeșul Siretului, la hotarul cu comuna
Hălăucești, respectiv 197-198 metri altitudine absolută.
Suprafața generală a reliefului are o înclinare radială, în partea central-nordică către
est, sud și vest.
Intefluviul Moldova-Siret are o înclinare generală de la nord-vest către sud-vest,
înclinare conformă cu înclinarea straturilor geologice, în timp ce terasele fluviatice scad în
altitudine spre vest și est, către albiile celor două râuri.
Astfel, relieful se prezintă în zona subcarpatică a masivului Ceahlău cu terenuri de șes
și luncă. Pante mai accentuate sunt în satul Muncelul de Sus, în punctele Petriș, Frnzeni.
Clima
Clima este temperat-continentala cu influente asiatice mai mult evidente iarna.
Vanturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din directia N-NE in
perioada iernii. Vantul de Sud-Vest un vant cald care topeste zapezile si Baltaretul care sufla
din directia S-SE numai primavara.
Temperatura medie anuală a aerului este de 8,3°C, cu 1,3°C mai mică decât
temperatura medie pe țară. Variația lunară a temperaturii arată că această creștere din luna
14
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
februarie până în iulie-august când atinge valori maxime duce la o dezvoltare vegetativă a
tuturor culturilor, iar din luna septembrie până luna decembrie în general anotimpul este
ploios, lucru ce favorizează lucrările de toamnă mai ales semănatul grâului, dar mai puțin
favorabil pentru coacerea porumbului și a strugurilor.
Înghețurile timpurii apar în jurul datei de 10 octombrie și dispar în jurul datei de 20
aprilie. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat în anumiți ani la datele de 14 septembrie iar
cel mai târziu îngheț la dat de 21 mai. În ceea ce privește primele brume, acestea apar în
jurul datei de 10-20 septembrieiar ultimele în jurul datei de 20 aprilie și uneori până la 5-10
mai.
Umiditatea aerului se stabilește prin umidități absolute și relative, medii lunare și
anuale având valoarea umidității maxime absolute întâlnite în jurul datei de 16 iulie, iar cea
minimă în luna ianuarie.
Vânturile predominante bat din direcția nord-sud și nord-est. Grivățul de origine
polară care aduce și presipitații în unele anotimpuri ale anului. Iarna mai suflă și vântul
dinspre sud-vest cald, ce provoacă topirea zăpezilor.
Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm, mai ridicate în zona interfluviului
înalt. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul se încadrează în zona de pădure la care se
adaugă vegetația azonală din lunca Siretului.
Hidrografia
Principala apa care trec prin comuna este raul Siret de la Nord la Sud pe o distanta de
4 km. A fost folosit pentru irigare. In anii bogati in precipitatii revarsa inundand circa 400500 ha teren si chiar locuintele din partea de jos a satului Mogosesti.
Din punct de vedere hidrografic, apele din partea estică și sudică se drenează spre
Siret iar cele din zona nord-vestică și sud-estică către Moldova.
Resurse naturale
Vegetatia in aparenta o vegetatie de silvo-stepa in realitate vegetatia naturala este
o vegetatie foarte variata de cea de lunca pana la etajul fagului si carpenului. Arborii sunt
reprezentati prin plop, salcie, arin apoi ulm si stejar, carpen si fag, a mai fost plantat si
salcam, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, papuris, pirul etc.
Solul este brun roșcat spre cernoziom degradat iar în partea de către râul Siret și
peste râu este un sol aluvionar în suprafață de 331 ha. Solurile acide în diferite stadii de
podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile hetoargiloase usor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de luncă
gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de luncă slab aluvionat
15
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
la suprafață gleizat la baza depuneri aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul
Siret și mlastina.
Dn punct de vedere geologic depozitele de suprafață aparțin orizontului inferior al
Basarabianului mediu și Cuatenarului.
Principalele resticții ale producției agricole pe teritoriul comunei Mogoșești-Siret sunt:
▪ aciditatea - solurile acide ocupă o suprafață de 1984,7 ha ceea ce reprezintă 70,78%
din suprafață, fiind răspândite practic pe întreaga suprafață a comunei cu excepția luncii
Siretului;
▪ excesul de umiditate - afectează o suprafață de 829,5 ha, reprezentând 39,57% din
totalul suprafeței. În funcție de natura excesului se disting:
▪ exces de umiditate de suprafață, datorat prezenței în sol a unui orizont Bt slab
permeiabil. Afectează o suprafață de 227,3 ha, ceea ce reprezintă 8,11% din suprafață.
▪ exces de umiditate freatică și de suprafață, care afectează solurile din lunca
Siretului și din unele văi înguste. Reprezintă o suprafață de 416,2 ha, respectiv 14,83% din
suprafață.
▪ excesul de umiditate freatică, de suprafață și inundabilitate, care afectează solurile
din albia majoră a Siretului, zonele depresionare, și unele văi înguste. Afectează o suprafață
de 186 ha reprezentând 6,63% din totalul suprafeței.
▪ eroziunea de suprafață - constă în îndepărtarea parțială sau totală a orizonturilor
fertile ale solurilor și sărăcirea lor în substanțe nutritive. În comparație cu alte teritorii
comunale, eroziunea de suprafață ocupă suprafețe restrânse, ca urmare a reliefului
predominant plan sau slab înclinat. Pe diferite grade de eroziune, situația se prezintă astfel:
▪ eroziune slabă de suprafață 373,3 ha (13,31% din suprafață)
▪ eroziune moderat-puternică de suprafață 74,5 ha (2,65% din suprafața totală).
▪ salinizarea - afectează 156,8 ha, reprezentând 5,59% din suprafața totală.
Suprafețele sunt situate în partea centrală și estică a luncii Siretului.
▪ textura fină - ocupă o suprafață de 152,1 ha respectiv 5,42% din suprafața totală.
Cea mai mare parte din suprafață este situată în lunca Siretului .
▪ tasarea - solurile cu grad înaintat de tasare ocupă o suprafață de 63,5 ha, respectiv
1,23% din total.
▪ volumul edafic redus - solurile superficiale, litice, cu pietriș la mică adâncime ocupă
o suprafață de 34 ha, respectiv 1,23% din toatal. Terenurile afectate de alunecări stabilizate
ocupă 27 ha, ceea ce reprezintă 0,84% din totalul suprafeței.
16
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-poziționare avantajoasă a comunei în - inexistența zăcămintelor de subsol
apropierea municipiilor Iași și Pașcani; (gaze naturale, cărbuni etc);
- traversarea comunei de rute importante - existența procesului de eroziune a
de transport rutier; solului
- existenta unui sistem de colectare - suprafețe afectate de alunecări de
selective a deșeurilor teren;
- gamă variată de resursele naturale: - nu există rețele de alimentare cu gaz si
păduri, ape, soluri, peisaje; canalizare;
- relief variat,
- grad ridicat de accesibilitate;
- existența unor soluri fertile ce permit
dezvoltarea agriculturii.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- realizarea de lucrări de îmbunătățiri
funciare; - existența unor zone cu risc de inundații și
- valorificarea mai eficientă a resurselor alunecări;
naturale de care dispune comuna - schimbările climatice (temperaturi,
Mogoșești-Siret în vederea dezvoltării precipitații) din ce in ce mai frecvente
turismului, agriculturii, zootehniei; - accentuarea poluării apelor;
- accesarea fondurilor nerambursabile - realizarea de defrișări necontrolate.
17
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.2 POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ
Analiza situației curente
Evoluția fenomenelor demografice din ultimele decenii arată că s-au produs
modificări substanțiale în comportamentul demografic al populației, sub influența activă a
unor factori de ordin social, economic, psihologic, educativ și legislativ.
În cadrul acestui comportament se înscrie evoluția cu tendințe relativ pozitiv, cea
de scădere a natalității și sporului natural, iar pe de altă parte evoluția întreruperilor de
sarcină, divorțurilor și mortalității materne. Asemenea evoluții ale comportamentului
demografic arată că în condițiile actuale ale dezvoltării societății, conținutul, latura socială
a fenomenelor demografice în comparație cu cea biologică, are importanță din ce în ce mai
mare.
Politica demografică a oricărui stat trebuie să fie în concordanță directă cu condițiile
specifice etapei de dezvoltare prin care trece statul respectiv.
România a pierdut în anul 2019, 100.000 de locuitori, conform datelor Institului
Național de Statistică. Cauza principală a scăderii o reprezintă sporul natural negativ;
numărul celor care au decedat a depășit numărul născuților-vii cu peste 73.000 de persoane.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 118,2 la 121,3 persoane vârstnice
la 100 de persoane tinere în ultimul an.
Declinul demografic este cea mai importantă provocare pentru viitorul României.
Cifrele, chiar dacă diferă de la an la an, de câteva decenii indică foarte clar că avem o
18
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
populație care se restrânge. Prognozele arată că în 2050 populația României poate să ajungă
la 15-16 milioane de locuitori. Și țările din răsăritul Europei se confruntă cu o provocare
similară. Declinul demografic nu este de bun augur pentru economie și pentru societate.
Perspectiva este aceea de a avea o economie mult mai mică, o populație îmbătrânită.
Structura consumului și structura producției vor fi modificate
Caracteristicile demografice ale comunei Mogoșești - Siret reprezintă repere
importante în realizarea unei dezvoltări durabile a comunei. Indicatorii stării și ai mișcării
populației comunei vor reprezenta fie factori favorizanți, fie defavorizanți în ceea ce
privește evoluția și dezvoltarea de ansamblu a comunei. Sănătatea comunității în ceea ce
privește demografia rezultă atât, din valorile ridicate ale natalității și fertilității, cât și din
valorile reduse mortalității și mortalității infantile.
Mișcarea naturală a populației constituie, alături de mișcarea migratorie, una dintre
componentele care determină evoluția în timp a populației. Mișcarea naturală surprinde
două fenomene demografice: natalitatea și mortalitatea.
Natalitatea este exprimată cantitativ prin rata brută a natalității care reprezintă
numărul născuților vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată de timp (în general
un an calendarisitc). Natalitatea este un fenomen demografic sensibil la schimbările de
ordin socio-economic.
Dacă ne referim la județul Iași, conform INS -Directia Judeteană de Statistica Iași, în
anul 2016 numărul născuților vii la 1000 locuitori a fost de 10,5 (în urban 10,3 și în rural
10,6), ca în anul 2017 acesta să scadă la 9,4 (9,1 în urban și 9,6 în rural).
Mortalitatea la 1000 locuitori a avut în anul 2016 o valoare de 9,5 (7,9 în urban și
11,0 în rural) determinând un spor natural consemnat pentru județul Iași de +1 (+2,4 în
urban și -0,4 în rural).
În anul 2017 mortalitatea în județul Iași a fost de 9,7 (8,0 în urban și 11,3 în rural).
Sporul natural a fost de -0,3 (+1,1 în urban și -1,7 în rural).
Dacă analizăm datele privind mișcarea naturală a populației inregistrate în perioada
2016-2017 în judetul Iași se remarcă o scadere semnificativă a natalității și o creștere a
mortalității mai pregnantă în mediul rural. In acest context sporul natural devine în anul
2017 negativ influențat major de mediul rural.
Dacă ne referim la comuna Mogoșești- Siret în cele ce urmează este prezentată
evoluția populației comunei în perioada 2000-2018:
19
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Evoluția populației în comuna Mogoșești-Siret
4200
4100
4000
3900
3800
3700
3600
3500
3400
2000 2011 2016 2017 2018
Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici
judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/
După cum se poate observa, la nivelul comunei Mogoșești-Siret se remarcă o tendință
de descreștere a populației. Astfel, se poate afirma că suprafața comunei este amenințată
de depopulare (densitatea este egală sau mai mică de 50% comparativ cu media pe țară iar
rata de descreștere anuală a populației este mai mare de 0,5%)
Structura populației pe grupe de vârstă
Conform INS - Direcția județeană de statistica Iași, după mediul de locuire, populația
județului Iași, este astfel structurată:
Structura populației județului Iași pe medii de locuire
2018
2017
2016
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000 1000000
rural urban total
Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici
judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/
20
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
În anul 2016 un procent de 48,26% din populația județului Iași locuia în mediul urban,
51,74% în mediul rural. Dacă ne referim la grupele de vârstă, un procent de 56,41% din grupa
de vârstă 0-14 ani, 50,96% din grupa 15-59 ani si 50,09% de 60 si peste 60 ani trăiesc in
mediul rural.
Structura populației pe grupe de vârstă, județul Iași, 2016
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
urban rural
total 0-14 ani 15-59 ani 60 si peste
Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici
judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/
În anul 2018, din totalul populației județului Iași, 51,40% locuiau în mediul rural. Pe
grupe de vârstă, raportat la intreaga populație a județului de 944074 locuitori, în mediul
rural 54,84% au vârsta 0-14 ani, 51,35% între 15 și 59 ani în timp ce 48,59% au 60 și peste 60
de ani.
Structura populației pe grupe de vârstă, județul Iași, 2018
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
urban rural
total 0-14 ani 15-59 ani 60 si peste 60 ani
Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici
judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/
21
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Mogoșești-Siret, la recensământul
din 2011 se prezentă astfel:
Grupa de vârstă
2000
1500
1000
500
0
0-19 20-59 peste 60 ani
Grupa de vârstă 859 1809 1021
Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila pe sexe si grupe de varsta -
judete, municipii, orase, comune.
După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul populației o deținea
în 2011, anul ultimului recensământ, populația matură cu un procentde 27,68%.
Populația matură, cu vârste cuprinse între 15-59, reprezintă 49,04% în totalul
populației comunei Mogoșești-Siret, populația tânără (0-19 ani) reprezintă aproximativ
23,29%, iar populația îmbătrânită (peste 60 de ani), 27,68% din totalul populației.
Procentul de 27,68% al populatiei cu vârstă peste 60 de ani evidențiază o problemă
majoră a comunei Mogoșești-Siret și anume îmbătrânirea demografică, care în timp poate
duce la depopulare.
Indicele de îmbătrânire al populației, reprezintă raportul dintre populația în vârstă
de peste 60 de ani și populația în vârstă de 0-19 ani. Acest indicator determină capacitatea
sau incapacitatea unei comunități de a se regenera demografic. Astfel, la nivelul comunei
Mogoșești-Siret, acest indice înregisrează următoarele valori:
Nr. de locuitori cu Nr.de locuitori cu Indice de
varsta de peste 60 varsta cuprinsa imbatranire al
ani intre 0-19 ani populatiei
1021 859 1,19
Structura populației pe sexe
Structura pe sexe a populației comunei Mogoșești-Siret in 2018, este una echilibrată,
respectiv populația masculină este de 1857 persoane iar cea feminină este de 1919
persoane, structura ce s-a pastrat pe o perioada mai lungă de timp.Structura pe sexe a
22
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
populației comunei in 2018, este una echilibrată, respectiv populația masculină este de 1857
persoane iar cea feminină este de 1919 persoane, structura ce s-a pastrat pe o perioada mai
lungă.
Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici
judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/
Structura etnică
Cu privire la structura populației în funcție de etnie, românii reprezintă populația
majoritară, pe actualul teritoriu al comunei Mogoșești-Siret, aceștia fiind în număr de 3640.
În ceea ce privește numărul de 147 de persoane rămase din totalul populației, despre
acestea nu se cunosc informații disponibile cu privire la etnie.
Structura populației în funcție de apartenența confesională
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor comunei Mogoșești-Siret
sunt ortodocși (74,98%), cu o minoritate de romano-catolici (18,32%), adventiști (0,30%),
martorii lui iehova (0,14%), creștini după Evanghelie (0,52%), creștini de rit vechi
(1,30%),altă religie (0,11%), fără religie (0,16%). Pentru 4,15% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
23
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Structura populației în funcție de apartenența confesională
2766
676
11 5 19 48
4
6 153
Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila dupa religie - judete, municipii,
orase, comune
Starea civilă a populației
Conform datelor statistice aferente județului Iași, în anul 2016, căsatoriile au fost
de 6,4 la 1000 locuitori (7,8 în mediul urban și 5,1 în mediul rural) în timp ce divorțurile au
fost de 1,16, din care 1,45 în urban și 0,89 în rural raportat la 1000 de locuitori.
In anul 2017 căsătoriile au înregistrat o rata de 6,8 la 1000 locuitori - 8,2 în mediul
urban și 5,4 în mediul rural. Divorțurile au înregistrat și ele o creștere la o rată de 1,18 la
1000 locuitori (1,45 in urban și 0,92 în rural).
La nivelul anului 2011, starea civilă a populației comunei Mogoșești-Siret se prezentă
astfel:
24
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Starea civilă a populației
Persoane care
traiesc in uniune
consensuala, 128
divorțați, 162
văduvi, 382
necăsătoriți, 1421
căsătoriți, 1724
Sursa: Recensământul României 2011 - Populatia stabila pe sexe si stare civila - judete,
municipii, orase, comune
Chiar dacă la nivel național se observă o tendința de oficializarea a căsătoriilor tot
mai rară și o rată a divorțurilor tot mai ridicată, în ceea ce privește comuna Mogoșești-Siret,
situația stă tocmai invers. Respectiv, procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în cazul
personelor căsătorite respectiv, 46,73%, în timp ce procentul divorțurilor a fost unul
nesemnificativ, de 4,39%.
Forța de muncă
Persoanele apte de muncă dar și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în
activitate reprezintă resursele de muncă ale comunității. Populația activă se compune din
persoane care exercită o activitate profesională sau care, fără să lucreze sunt în căutarea
unui loc de muncă.
Indicele de înnoire a forței de muncă (15-29/30-44 ani) - este raportul între populația
de vârsta 15-29 ani si populația din grupa de vârstă 30-40 ani și se prezintă astfel:
25
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Nr. locuitori cu Nr. locuitori cu Indicele de
varsta cuprinsa varsta cuprinsa reinoire a fortei de
intre 15-29 ani intre 30-44 ani munca
684 814 0,84
După cum se poate observa, populația matură este înlocuită în proporție de 84%.
La nivel local este nevoie să se încurajeze rămânerea în comună a acestui segment
de populație printr-o politică economică și socială adecvată.
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- populația comunei Mogoșești-Siret este
- procent ridicat al căsătoriilor;
caracterizată de un grad ridicat de
- ponderea ridicată a populației active;
îmbătrânire demografică.
- ospitalitatea recunoscută a locuitorilor.
- adaptarea lentă a populației rurale mature
și vârstnice la schimbările și provocările
lumii actuale și la fenomenul mobilității și
reconversiei profesionale;
- lipsa de preocupare a populației pentru
OPORTUNITĂȚI
AMENINȚĂRI
- apropierea de municipiul Pașcani și orașul - declinul demografic si îmbătrânirea
Roman crește oportunitățile oferite pe piața populaței comunității;
muncii pentru locuitorii comunei Mogoșești- - migrarea populației tinere spre centrele
Siret; urbane;
-proiectele de dezvoltare ale infrastructurii - scăderea ratei natalității;
pentru creșterea accesibilității zonei; - reducerea populației stabile a Comunei
-posibilitatea finanțării proiectelor de Mogoșești-Siret;
infrastructură din fonduri nerambursabile. - accentuarea gradului de îmbătrânire
1.3 INFRASTRUCTURA demografică
26
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.3 INFRASTRUCTURA
Analiza situației curente
Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale de bază în zonele rurale reprezintă
elemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a
promova durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul
pas in cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea ca accesul la utilități, bunuri și/sau
servicii crește atractivitatea zonei, deci acționează ca un „magnet” pentru potențialii
investitori. Intre infrastructura unei zone și dezvoltarea sa economică exista o relație de
reciprocitate. Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât
infrastructura este mai dezvoltată. De asemenea, creșterea economică exercită o presiune
27
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
asupra infrastructurii existente și determină o nevoie mai accentuată de dezvoltare a
acesteia. Astfel, construirea și intreținerea infrastructurii au un efect multiplicator ce
creează numeroase locuri de munca și impulsionează dezvoltarea economică.
Infrastructura constituie un element de bază în asigurarea condițiilor necesare
pentru un trai decent dar și pentru dezvoltarea economică a comunitățile rurale.
Infrastructura neadecvată este unul din elementele principale care contribuie la menținerea
decalajului accentuat dintre zonele rurale și urbane și reprezintă o piedica în calea
procesului de dezvoltare socio-economică.
Pentru populația rurală din România, infrastructura are o mare importanță, dacă
avem în vedere faptul că acestea reprezintă principala linie de legătură cu exteriorul, atât
sub aspect economic, cât și din perspectivă socio-culturală. Rețeaua totală de drumuri în
România are o lungime de 79.904 km, din care 28.014 km drumuri comunale (35%).
1.3.1. Infrastructura rutieră
Densitatea rețelei de drumuri publice – este un indicator de măsurare a
accesabilității. Dezvoltarea economică a unei zone este puternic condiționată de existența
unei retele de drumuri care să asigure un minim de mobilitate a populației și a resurselor,
respectiv care să asigure legatura cu mediul exterior localitații.
Drumurile, ca părți componente ale sistemului de transport, sunt artere importante,
destinate nu numai să reducă distanțele dintre regiunile, ci și să contribuie la reducerea
costurilor transporturilor și la diminuarea impactului ambiental al sistemului de transport.
Drumul reprezintă elementul de infrastructură rutieră care constituie în același timp
suport tehnologic, vector de civilizație și element al dezvoltării economice. O infrastructură
de transport eficientă conectată la rețeaua europeană de transport contribuie la creșterea
competitivității economice, facilitează integrarea în economia europeană și permite
dezvoltarea de noi activități pe piața internă.
1.3.2. Căile de comunicații
Comuna Mogoșești-Siret este străbătută de drumul județean 208 iar la vest pe o
distanță de șapte km se învecinează cu drumul european DE 85, ce desparte județul Iași de
județul Neamț.
Acesta are o suprafață totală de 38.21 km² și o densitate de 106.28 loc./km2.
Direcțiile de acces în și dinspre comuna Mogoșești-Siret sunt următoarele:
▪ dinspre Iași (85 km) -> Iași - Târgu Frumos - Pașcani - Mogoșești-Siret
28
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
▪ dinspre Suceava (89 km) -> traseul: Suceava - Fălticeni - Moțca - Hanul Ancuței -
Muncelu de Sus (partea de vest a comunei);
▪ dinspre Bacău (71 km) -> traseu: Bacău - Roman - Mircești - Mogoseti-Siret SAU ->
Bacău - Roman - Hanul Ancuței - Muncelu de Sus (partea de vest a comunei).
29
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
▪ dinspre Piatra-Neamț (52 km) - Piatra-Neamț - Girov - Hanul-Ancuței - Muncelu de
Sus - Mogoșești-Siret
In comuna Mogoșești-Siret este asigurată alimentarea cu apă potabilă în toate satele
componente.
S-a realizat, de asemenea, un sistem centralizat de colectare selectivă a deșeurilor la
nivelul întregii comune ceea ce a permis și închiderea tuturor gropilor de gunoi și aducerea
terenurilor la starea inițială.
Iluminatul public a fost și el modernizat prin montarea de lămpi economice cat și prin
extinderea lui.
30
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- traversarea comunei de de șoseaua - calitate slabă a drumurilor;
judeteana Roman-Pașcani; - gospodăriile comunei nu sunt racordate la
- comuna Mogoșești-Siret este străbătută o rețea de canalizare.
de calea ferata cu stația CFR pe linia - spații de joacă pentru copii insuficiente;
Suceava - București; - spații verzi amenajate doar în centrul
- existența rețelei electrice. comunei;
- existența infrastructurii de telefonie fixă - trotuare deteriorate sau inexistente
și mobilă în comuna Mogoșești-Siret; - inexistența rețelei de gaz metan.
- existența rețelei de cablu TV.
- existența sistemului de alimentare cu
apă.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- existența fondurilor guvernamentale și - resurse financiare insuficiente pentru
structurale pentru realizarea de investiții finanțarea și co-finanțarea proiectelor
în infrastructura de utilitate publică și finanțate prin Fonduri Europene;
transport; - instabilitatea politică și lipsa de
- disponibilitatea fondurilor continuitate a politicilor publice;
nerambursabile pentru dezvoltarea - fonduri insuficiente alocate la nivel
infrastructurii tehnico-edilitare. național pentru dezvoltarea infrastructurii
- fonduri europene pentru creșterea rurale.
gradului de interconectare a Sistemului
Național de Transport a gazelor naturale cu
alte state vecine.
31
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.4 ACTIVITATEA ECONOMICA
1.4.1. Analiza situației curente
Intreaga omenire trece, începand cu anul 2020 printr-o pandemie (COVID19) ce are și
probabil va avea pentru o perioadă mai lunga efecte negative asupra economiei mondiale,
implicit asupra economiei românești.
Dupa criza sanitară s-a instalat și criza economică ceea ce va determina scăderea
ritmului de creștere prognozat pentru anii urmatori în toate studiile si prognozele UE cât și
naționale.
Un prim efect a fost consemnat prin scaderea Produsului Intern Brut.
Deoarece o mare parte din firme și-au incetat sau diminuat substanțial activitatea
șomajul a crescut, veniturile personale sau la bugete locale sau naționale au scăzut .
Au aparut primele oficiale legate de efectele pandemiei asupra PIB. Comparativ cu
Primul trimestru al anului, PIB din trimestrul II a fost mai mic cu 12,3% în termeni reali,
anunță INS.
Față de același trimestru din anul 2019, produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul
II 2020, o scădere cu 10,5% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, conform
Mediafax.
In semestrul I din 2020, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019,
cu 4,6%, pe seria brută și cu 3,9% pe seria ajustată sezonier.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare
a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020, față de varianta „semnal” publicată la data
de 14 august 2020.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2020 a fost
de 238.502,7 milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 12,3% față de
trimestrul I 2020 și cu 10,5% față de trimestrul II 2019.
Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 510.496,3 milioane lei
prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% față de semestrul I 2019.
Produsul Intern Brut – serie brută - estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 224.253,9
milioane lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% față de trimestrul II
2019.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 440.219,1 milioane lei
prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% față de semestrul I 2019.
32
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
La scăderea PIB, în semestrul I din 2020 față de semestrul I din 2019, au contribuit
aproape toate ramurile economiei, contribuții negative mai importante având următoarele
ramuri:
Industria (-3,0%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB și al cărei volum de
activitate sa redus cu 14,1%;
Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz
casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și al căror volum de
activitate s-a redus cu 29,1%;
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;
transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea
PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
Contribuții pozitive au înregistrat următoarele ramuri:
Construcțiile (+0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de
activitate s-a majorat cu 15,5%;
Informațiile și comunicațiile (+0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al
căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%;
Administrația publică și apărare; asigurările sociale din sistemul public;
învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB
și al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -
0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9,0%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea s-a datorat, în principal cheltuielii
pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a redus cu 5,3%,
contribuind cu -3,5% la scăderea PIB.
Contribuții pozitive au înregistrat următoarele componente:
formarea brută de capital fix, care a contribuit cu +1,2% la rata de modificare a
PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 5,8%;
consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a contribuit cu
+0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 8,7%.
O contribuție negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecință a
reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai
mică a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 9,4%.
33
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.4.1.1. Resurse existente
Efective de animale
In comuna Mogosesti-Siret se cresc bovine, cai, oi, capre, porci și păsări. Bovinele
sunt crescute aproape în totalitate pentru autoconsum, surplusul este valorificat prin
centrele de achizitie ale laptelui care există în fiecare sat. In ceea ce privește mărimea
exploatației acesta nu depășește 3 capete pe gospodărie.
Caii sunt crescuți pentru transport și rar în efecuarea lucrărilor solului.
Ovinele și caprinele se găsesc în exploatații având mărimea de 60-300 capete.
Acestea sunt pășunate aproape în exclusivitate pe islazurile proprietatea Primăriei Comunei
Mogoșești-Siret, având o vegetație spontană. Caprinele sunt crescute în devălmășie cu
ovinele și numărul acestora reprezintă aproximativ 10% din structura efectivului.
Structura efectivelor de animale se prezinta dupa cum urmeaza:
Specia Nr. de animale
Vaci 450
Cai 700
Oi și capre 2.800
Porci 700
Păsări 14.270
Potențialul forestier
Suprafața forestieră pe locuitor – reprezintă potențialul forestier, care se calculează
ca raport între suprafața forestieră a comunei și numărul de locuitori. Intrucât padurea are
un rol economic și social, acest indicator are o importanță deosebită pentru mediul rural.
Situația în comuna Mogoșești-Siret se prezintă asfe :
Suprafața ocupată de Număr de locuitori Suprafața
pădure- ha comună, in 2018 forestiera/locuitor-ha
432,67 3.776 0,12
Fata de media natională (0,30 ha/loc.) și media în mediul rural (0,60 ha/loc) pe
teritoriul comunei Mogoșești-Siret, se înregistrează un deficit de suprafețe impădurite.
34
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.4.1.2. Agricultura
Structura fondului funciar - este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse in
unitatea administrativ-teritoriala Mogoșești-Siret și se prezintă astfel, dupa datele furnizate
de Oficiul Judetean de Cadastru și Geodezie Iași:
Categoria Suprafața Ponderea in Ponderea în suprafața
suprafața agricolă % teritoriului administrativ %
Arabil 2.707,84 90 70,86
Pășuni 296,88 9,737 7,77
Fânețe 0,80 0,023 0,020
Vii 1,22 0,040 0,031
Livezi 5,98 0,20 0,16
Total agricol 3.012,72 100 78,85
Neproductiv 89,86 - 2,35
Paduri 432,67 - 11,32
Acoperite de ape, bălți 59,67 - 1,56
Teren cu constructii 128,53 - 3,36
Drumuri 97,50 - 2,55
TOTAL NEAGRICOL 808,23 - 21,15
TOTAL GENERAL 3820,95 - 100
La nivelul județului Iași, conform INS-Direcția Județeană de statistica Iași, în anul
2014 fondul funciar se prezintă astfel:
Categoria Suprafața Ponderea in Ponderea în suprafața
suprafața agricolă % teritoriului administrativ %
Arabil 256.098 67,20 46,77
Pășuni 84.231 22,09 15,38
Fânețe 22.465 5,88 4,10
Vii, și pepiniere 11.679 3,06 2,14
vitivole
Livezi și pepiniere 6.783 1.77 1,24
pomicole
Total agricol 381.256 100 69,63
Neproductiv 25.999 - 4,75
Paduri 97.890 - 17,88
Acoperite de ape, bălți 13.106 - 2,39
35
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Teren cu constructii 19.022 - 3,47
Căi de comunicație 10.285 - 1,88
TOTAL NEAGRICOL 166.302 - 30,37
TOTAL GENERAL 547.558 - 100
Structura culturilor iîn terenul arabil – caracterizează, în linii generale, potențialul
de producție agricolă, direcțiile de specializare și intendificare ale agriculturii și profilul
general de productie.
In comuna Mogoșești-Siret, structura culturilor în terenului arabil se prezintă după
cum urmează:
Cultura Suprafața, ha Ponderea în total
suprafața arabil %
grâu 900,78 33,33
orz 300,53 11,09
ovăz 150,23 5,54
porumb 600,65 22,18
sfeclă de zahăr 60,41 2,23
trifoi 150,59 5,56
lucernă 220,78 8,12
legume 6,5 0,24
cartofi 200,70 7,41
soia 116,67 4,30
TOTAL 2707,84 100
Teren agricol/locuitor este un indicator de arealitate, care exprimă raportul dintre
suprafața comunei și populația acesteia.
Teren agricol Nr. locuitori/comuna, în Suprafața
-ha- 2018 agricolă/locuitor
2707,84 3.776 0,72
Față de media la nivel național pentru spatial rural, care este de 1,4 ha/locuitor, în
comuna Mogoșești-Siret, acest indicator are valori scăzute și este egal cu cel din mediul
urban (la nivel national).
Indicele de utilizare intensiva a terenurilor agricole - ponderile plantelor tehnice,
alimentare și furajere indică gradul de intensivizare a agriculturii. Cu cât acest indice este
36
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
mai apropiat de 100 cu atât gradul de intensivizare este mai ridicat. In comuna MogoșeștiSiret acest indicator se prezintă astfel:
Cultura Suprafata Ponderea în total
-ha- suprafața arabilă %
sfeclă de zahăr 60,41 2,23
trifoi 150,59 5,56
lucernă 220,78 8,12
legume 6,5 0,24
cartofi 200,70 7,41
soia 116,67 4,30
Total culturi tehnice, 775.65 27,86
alimentare si furajere
TOTAL ARABIL 2707,84 100
Din datele din tabel rezultă că, 27,86% din totalul suprafeței arabile este ocupată de
culturile tehnice, alimentare și furajere, fata de 30.8%, cifra ce reprezintă media la nivel
național.
Potentialul exploatațiilor agricole
Suprafata medie a exploatației individuale se prezintă după cum urmează:
Nr. exploatații individuale Total suprafață agicolă Suprafața/exploatație
lucrată individual –ha- individuală –ha-
1417 2570,72 1,81
Se remarcă că mărimea medie a exploatației individuale, în comuna Mogoșești-Siret,
este sub mărimea medie la nivel național (2,2 ha).
În comuna Mogoșești-Siret nu există forme de asociere așa cum sunt ele reglementate
de Legea nr. 36/1991 art.5 – “societatea agricolă este o societate de tip privat, cu capital
variabil și un număr limitat și variabil de asociați, având ca obiect exploatarea agricolă a
pământului, uneltelor, animalelor și a altor mijloace aduse în societate, precum și
realizarea de investiții de interes agricol”.
Suprafața medie a exploatației de tip asociativ familial, de asemenea acest tip de
asociere reglementat de art.2 din legea 36/1991, respectiv asocierea între două sau mai
multe familii, pentru exploatarea terenurilor agricole, creșterea animalelor,
37
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
aprovizionarea, depozitarea, condiționarea, prelucrarea și vânzarea produselor, prestarea
unor servicii, precum și alte activități, nu există în comuna Mogoșești-Siret.
În ceea ce privește desfacerea produselor agricole și a celor animale acestea se vând
individual după cum urmează: laptele de vacă este predat la punctele de colectare sătești,
laptele de oaie este transformat de către crescători în brânză și vândut individual pe la
târgurile din zonă, tineretul bovin este predat tot individual fie la abatorul de la Pașcani,
fie direct de acasa comercianților de ocazie. Aceiași situație se întâlnește și în cazul
produselor agricole.
Producțiile medii se prezintă astfel:
Cultura Producție medie/hectar Producție medie/hectar
(kg) (kg), județul Iasi
Grâu 2.500 4.398
Orz 2.000 3.727
Ovăz 1.800 lipsa date
porumb 3.200 5.334
sfeclă de zahăr 20.000 36.013
trifoi (în echivalent masă 6.000 8.611
verde)
lucernă (în echivalent 7.000 12.828
masă verde)
cartofi 18.000 15.744
Soia 1.500 lipsa date
Se remarcă producțiile scăzute obținute pe unitate de suprafață acestea datorânduse în mare parte lipsei de mecanizare, utilizarea la însămânțate a semințelor necertificate,
precum și a utilizării unei doze reduse de fertilizanți.
Ponderea suprafetei agricole private in totalul suprafetei agricole – se prezinta dupa
cum urmează:
Categoria Suprafața Ponderea
Agricol, proprietate privată 2715,84 90,14
Agricol, proprietate publică 296,88 9,86
Total agricol 3.012,72 100
La nivelul comunei există un număr de cinci mori, în care micii proprietari își macină
produsele pentru consum propriu. Morile existente sunt de capacitate mică dar cu toate
acestea capacitatea acestora este cu mult peste oferta de produse.
38
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1.4.1.3. Industria
Gradul de complexitate a activității industriale.
In comuna Mogoșești-Siret, există o societate cu raspundere limitată care execută
elemente de tâmplărie și mobilier din lemn cu patru angajați. Există, de asemenea, multe
societăți mici care execută lucrări de construcții.
1.4.1.4 Comerțul
La nivelul comunei Mogoșești-Siret există un număr de 6 întreprinderi individuale, 7
PFA-uri si 32 microîntreprinderi specializate pe diverse activități:
Tip activitate Nr. de firme
Prelucrarea lemnului 1
Constructii si materiale de construcții 6
Comert 16
Cresterea animalelor 1
Cultivarea cerealelor 3
Transport rutier si servicii conexe 2
Panificație 1
Service auto 1
Servicii de consultant pentru afaceri 1
1.4.1.5 Turismul
Numărul gospodăriilor adecvate pentru turism rural – reprezintă gospodariile care
pot adăposti turiști și care trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele conditii
minimale: amplasamentul gospodariei să fie în locuri ferite de poluare și de orice alte
elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor, dotările din camere și din
grupurile sanitare să fie puse în exclusivitate la dispozitia acestora, spații pentru prepararea
și servirea meselor.
Față de cele afirmate anterior și, analizând datele din registrul agricol al Primăriei
Comunei Mogoșești-Siret, se poate aprecia că numărul gospodăriilor care pot îndeplini
aceste conditii se ridica la 50 gospodării.
In comuna Mogoșești-Siret exista două unități de cazare care, în trecut au servit ca
tabere de vară pentru elevi. Tabara Muncel ”Făget” funcționează și în prezent fiind
administrată de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Iași.
39
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- activitate agricolă bine reprezentată, prin - fragmentarea suprafețelor agricole;
ferme agricole și centre de prelucrare sau - zone cu terenuri neamenajate și
industrializare a produselor agricole; nerecuperate pentru alte folosințe;
- soluri fertile ce favorizează practicarea - investiți insuficiente în agricultură;
agriculturii; - potențial turistic insuficient valorificat;
- număr semnificativ de agenti economici; - slabă informarea cu privire la normele
- pozitie geografică, ce favorizează europene.
practicarea turismului. - resurse financiare insuficiente.
.investițiilor.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- mediu prielnic obținerii produselor - eroziunea si degradarea calității
ecologice; solurilor;
- existența fondurilor nerambursabile pentru - intensificarea perioadelor secetoase;
finanțarea agriculturii; - apariția inundațiilor;
- dezvoltarea turismului și a agroturismului; - instabilitatea politică;
- atragerea investitorilor care să valorifice - lipsa informării cu privirea la
terenurile; posibilitățile de finanțare existente;
- atragerea de fonduri nerambursabile; - resurse financiare insuficiente pentru
- diversificarea activităților economice; finanțarea și co-finanțarea proiectelor;
- existența la nivel național a programelor de finanțate prin Fonduri Europene.
40
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021-
2027
1.5. SERVICII PUBLICE
5.1. Analiza situației curente
Prin prisma serviciilor ce le oferă, administrația publică, condiționează existența
fiecărui individ uman atât din perspectiva formării personalității, cât și a evoluției sale în
calitate de cetățean. Consecințele acestui fapt vizează atât partea (individul) cât și întregul
(colectivitatea), starea și evoluția acestora. Astfel, se poate afirmă că serviciile publice
determină dezvoltarea locală, ele fiind mijloacele prin care se realizează dezvoltarea.
Serviciile publice contribuie, la satisfacerea nevoilor indivizilor și colectivităților,
reprezentând atât o fațetă a dezvoltării locale, cât și un stimulent al acesteia.
Nevoile fiecărui individ sunt numeroase și variate și se amplifică în funcție de nivelul
de dezvoltare al societății și de gradul de cultură. De aceea, este important ca serviciul
public să fie privit prin prisma cetățeanului ca principal beneficiar al acestuia, calitatea
unui serviciu fiind apreciată în funcție de gradul de satisfacție exprimat de cetățeni.
Astfel administrația publică locală trebuie să răspundă solicitărilor venite din partea
cetățenilor săi în vederea asigurării bunăstării sociale a acestora. Iar serviciile furnizate de
autoritățile locale cetățenilor săi trebuie să fie bazate pe principii de egalitate,
imparțialitate, continuitate, transparență, consultare. În acest sens îmbunătățirea calității
serviciilor publice oferite trebuie să reprezinte pentru autoritățile locale o politică
permanentă. Așadar serviciile publice se află în centrul strategiilor pentru integrarea socială
și pentru coeziunea economică și socială. Serviciile publice bine finanțate și inovatoare pot
reprezenta fundamentul pentru competitivitate, pe baza investițiilor în educație și formare,
în sănătate și ajutor social, în siguranța cetățeanului, și o buna infrastructură de
transporturi, comunicații și energie.
Principala structură instituțională a administrației publice locale a comunei este
aparatul de specialitate al primarului. Aparatul de specialitate împreună cu primarul,
viceprimarul și secretarul comunei formează structura funcțională denumită primărie.
Primăria Comunei Mogoșești-Siret este o instituție publică, organizată ca o structură
funcțională, cu activitate permanentă, constituită din primar, viceprimar, secretarul
comunei, impreună cu aparatul propriu de specialitate(personal cu funcții de execuție -
funcționari publici și personal contractual) Consiliului Local al Comunei Mogoșești-Siret, al
cărui principal scop este de a aduce la îndeplinire hotărarile Consiliului Local, soluționând
problemele curente ale colectivității locale.
Primarul este, potrivit legii, șeful administrației publice locale și al aparatului
propriu de specialitate al autorității administrației publice locale, pe care îl conduce și îl
controlează. Primarul conduce serviciile publice de specialitate ale Consiliului Local al
Comunei, propunând acestuia, spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de
41
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare al aparatului
propriu.
Serviciile publice ale aparatului propriu de specialitate se organizează de către
Consiliul Local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și cerințelor, la
propunerea Primarului. Prin serviciu public se ințelege o structură organizatorică înființată
pe baza legii având atribuții exercitate de către personalul de specialitate încadrat,
structură înzestrată cu mijloace materiale în scopul satisfacerii în mod continuu și
permanent a unor interese comune colectivității și prin care consiliul local iși indeplinește
o parte determinantă din scopul său.
Activitatea desfășurată de Primăria Comunei Mogoșești-Siret este reglementată de
următoarele acte normative:
Constituția Romaniei;
Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, modificată și completată
prin Legea nr.286/2006;
OUG 45/2003 privind finanțele publice locale;
Legea 82/1991 republicată, privind contabilitatea;
O.M.F. 460/2000 pentru aprobarea precizărilor privind reflectarea in contabilitatea
Consiliilor Locale și a instituțiilor de interes local a unor operațiuni;
H.G. 522/2003 privind controlul financiar preventiv;
O.M.F. 1792/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea,
lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice precum și
organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare;
Legea 7/2004 privind codul de conduită al funcționarilor publici;
Legea 188/1999 republicată privind Statutul funcționarilor publici;
Legea nr. 22/1969-legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și
răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor agenților economici, autorităților
sau instituțiilor publice;
Legea nr. 188/1999-Legea funcționarilor publici.
OUG 57/2019 Cod administrativ
Relații externe ale Primăria Comunei Mogoșești-Siret sunt prezentate în cele ce
urmează:
42
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Figura nr.1 - Flux informațional privind relațiile externe ale primăriei în plan bugetar și
fiscal
Cu Trezoreria Pașcani
Autoritățile administrației publice locale înaintează trezoreriei cererea de deschidere
de credite bugetare conform bugetului aprobat. Creditele se deschid pe capitole și
destinații. La nivel de trezorerie se deschid credite pe baza cererii depuse, se efectuează
încasări și plăți in funcție de deschiderea făcută și disponibilul din cont, și se transmite
serviciului buget contabilitate situația conturilor la fiecare operațiune, adică credite
utilizate și disponibil.
De asemenea Trezoreria transmite Primăriei extrasele de cont pentru conturile de
venituri și pentru conturile de cheltuieli.
Cu Consiliul Județean Iași
Prin intermediul Consiliului Județean Iași are loc transmiterea sumelor reprezentand
venituri pentru echilibrarea bugetelor locale. Cu Ordonatorii secundari de credite, pentru
care Primăria Comunei Mogoșești- Siret intocmește dispoziții bugetare pentru deschiderea
creditelor instituțiilor mai sus menționate, din fonduri defalcate din TVA sau învățămant.
Cu Direcția general a Finațelor Publice – DGFP - Iași
43
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
La această instituție se depun dările de seamă contabile (bilanțul, contul de profit și
pierdere) intocmite de Compartimentul buget, finanțe, contabilitate (trimestriale, anuale)
și semnate de contabil și Primar. Aici sunt verificate și centralizate la nivelul intregului
județ pentru a fi transmise Ministerului Finanțelor Publice la termene stabilite de acesta.
BRD, Sucursala Pașcani,
Deși contul primăriei este la Trezoreria Pașcani, angajații primăriei și bibliotecarii
depun garanții la banca mai sus menționată.
CEC Pașcani
Organe Judecătorești
Jandarmeria
Primăria colaborează cu această instituție pentru asigurarea protecției și liniștii
cetățenilor municipiului.
S.C E.O.N. S.A
Legătura dintre primărie și această societate se concretizează in asigurarea
iluminatului public.
Relațiile de colaborare între autoritățile administrației publice locale și cetățeni
trebuie să ocupe rolul cel mai important, atat din punct de vedere al ponderii cat și al valorii
conținutului. Astfel ele constituie o expresie al accesului participativ al populației la
realizarea sarcinilor publice și subliniază sprijinul acordat de către cetățeni administrației
publice locale pentru indeplinirea misiunii acesteia.
Aceste relații de colaborere pot fi:
▪ direct
▪ indirect
▪ relații de prestări servicii.
Relațiile de colaborare directă vizează acțiunile cetățenilor, care participă la
realizarea unui interes general al comunității locale împreună cu structurile administrației
publice locale.
Relațiile de colaborare indirectă apar în cazul in care cetățenii sprijină acțiunea
autorităților publice locale fără să participe direct.
Relațiile de prestări servicii vizează organizarea de către autoritățile publice locale a
unor servicii publice care să presteze activități in beneficiul cetățenilor.
Acest aspect a serviciilor de servire a cetățenilor este mai evident la administrația
publică locală dar și la serviciile descentralizate ale administrației publice locale.
Serviciile aduse cetățenilor de către administrația publică locală au o specializare
diferențiată, ceea ce determina o pregătire corespunzătoare a personalului din acest
domeniu.
44
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Din punct de vedere juridic relațiile dintre administrația publică locală și cetățeni
pot fi:
relații care au la bază normele de drept administrativ
relațiile care au la bază normele de drept civil.
Relațiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care
stabilește competențele autorităților administrației publice locale. În această situație
cetățeanul are dreptul, în temeiul unui act normativ, să se adreseze administrației publice
locale pentru a-și rezolva probleme personale.
Administrația publică locală va rezolva problema cetățeanului numai dacă solicitarea
acestuia indeplinește anumite condiții prevăzute de actul normativ
Relațiile de tip civil au la bază normele de drept civil, și apar in situația in care
cetățeanul utilizează servicii publice precum transport in comun, telefon etc, in baza unor
contracte incheiate intre prestatorii acestor servicii și beneficiarii lor.
Relațiile de autoritate, de subordonare a cetățenilor față de autoritățile
administrației publice locale vizează hotărari luate in mod unilateral de către autorități, pe
care cetățeanul este obligat să le respecte. Din punct de vedere juridic relațiile de
autoritate pot fi stabilite prin legi sau prin decizii administrative.
1.5.1.1. Educație și cultură
▪ Unități școlare
Școala nu trebuie să se rezume la educarea propriu-zisă a copiilor, ea trebuie să își
asume și să îndeplinească un rol de catalizator al participării civice, de centru de resurse
de interes comunitar și de furnizor de instruire pentru adulți. Școala trebuie să încurajeze
implicarea elevilor în colectivitate. În acest moment, niciunul din aceste roluri nu este
îndeplinit, unitățile de învățământ rezumându-se la predarea curriculumului și examinarea
elevilor.
La nivelul comunei Mogoșești-Siret se regăsesc următoarele unități școlare:
Școala Gimnazială Muncelu de Sus
Școala din Muncelu de Sus s-a dat in folosință la 1 septembrie 1969, cu opt săli de
clasă, un laborator, două cancelarii, biblioteca și două cămăruțe de depozitare a
materialului didactic. A fost reabilitată, modernizată și dotată. In prezent aici este deschis
drumul cunoașterii pentru 121 elevi în învățământul primar,105 în învățământul gimnazial,
96 în învățământul preșcolar sub îndrumarea a 18 cadre didactice.
45
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Școala Generală Mogoșești-Siret
A fost construită din cărămidă între anii 1970 - 1974 și inaugurată pe data de 11
noiembrie 1974. Timp de 10 ani a funcționat cu clasele l-VIII. Între anii 1984 - 1986 se trece
la învățământul complementar fiind adăugate și clasele IX - X. Din anul 2000 funcționează
cu trei grupe de gradiniță, cinci clase ciclu primar și cinci clase gimnaziu cu circa 300 de
elevi și un corp profesoral de circa 29 de persoane. A fost reabilitată, modernizată și dotată
pentru a oferi elevilor toate condițiile pentru un învățămând de calitate.
Gradinița Muncelu de Sus
În ziua de 16 decembrie 2006, s-a deschis oficial "Gradinita cu program normal"
Muncelu de Sus. Noua construcție are trei săli de clasă, două grupuri sanitare, două dușuri,
cancelarie pentru educatori.
Gradinița Mogoșești-Siret
Reabilitată prin Programul National de Dezvoltare Locală (PNDL)
Astfel, în anul 2019, la nivelul Comunei Mogoșești-Siret funcționau un număr total de
4 unități de învățământ. În tabelul de mai jos este sintetizată situația unităților de
învățământ:
46
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Unitate școlară Anul școlar 2019-2020
Grădinițe pentru copii 2
Școli învățământ clasele I-VIII 2
▪ Cultura și activitatea culturală
Comuna Mogoșești-Siret dispune de o bibliotecă comunală, împărțită în doua secții:
una la Mogoșești-Siret și cealaltă în Muncelu de Sus.
Există Situl arheologic de la Muncelu de Sus, punct "Groapă - La Gropi", la cca. 500 m
V-SV de sat, pe ambele maluri ale pârâului Gropi, codificat IS-I-s-B-03622 în care s-au găsit
urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), din perioada Latène (cultura
geto-dacică) și din secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), precum și vatra fostului sat
Balomirești, datând din secolul al XV-lea.
In prezent, anul 2020, se află în execuție finanțare prin Compania Națională de
Investiții, Căminul Cultural din satul Tudor Vladimirescu și în așteptare pentru aprobare
Căminul Cultural din Muncelu de Sus.
▪ Viața religioasă se desfășoară în 3 biserici ortodoxe (dintre care una de rit vechi) și
două biserici romano-catolice.
47
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
1. Biserica otodoxă "Nașterea Maicii Domnului" Muncelu de Sus
Parohia Muncelu de Sus se află in partea de sud a orașului Pascani la distanta de 5 km
de Hanul Ancuței si 3 Km de halta CFR Mogoșești. Biserica a fost construită din caramidă
între anii 1911-1924 cand a fost și sfintită sub pastoria preotului Gheorghe Cosmuliuc.
Biserica a fost facută cu cheltuiala credincioșilor și a familiilor proprietarilor Grigore
Alexandrescu și Ernest Ene.
Biserica are formă de cruce, la stranii și in rest sub formă de navă, este înaltă de 10.5
m până la acoperiș, lungă de 24 m si lată de 9 m.
Pictura în interior este în frescă, la fel și în exterior fiind grupați sfinți în firidele din
partea de sus a pereților. Acoperișul este din tablă zincată și a fost reparat în anul 1991.
Parohia este formată din 660 familii.
Incepând cu 1988 s-a refacut pictura, mobilierul bisericii, acoperișul, noua
clopotniță, cimitirul celor 106 eroi din 1944, casa de prăznuire.
2. Biserica ortodoxă "Sf. Nicolae" Mogosesti-Siret
Biserica este construită din lemn de stejar și tencuită. După toate probabilitățile
ctitorii au fost călugării de la vechiul schit al Manăstirii Neamțului, de prin părțile acestea.
Pe un sfânt potir se află următoarele însemne: "ARHIMADRIT SI STARET NAFTANAI" fără alte
date. Planul arhitectural este în formă de cruce, cu abside laterale, ieșite în afara la naos
48
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
și cu altarul în forma de semicerc. Pridvorul construit din lemn, de dimensiuni reduse a fost
adăugat ulterior.
In interior catapeteasma veche din lemn de stejar cu motive aplicate, a fost înlocuită
cu alta nouă, în anul 1996, tot din stejar. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în stil
bizantin. In afara de potirul amintit și de un disc, ambele din argint, biserica nu mai posedă
alte obiecte cu valoare artistică sau documentar-istoric.
Se cunosc restaurări ale bisericii din anii 1912, 1932 (cand a fost facut complet
peretele dinspre nord) și cea din 1952.
3. Biserica Romano- Catolica Preasfânta Inimă a lui Iisus Mogosesti-Siret
Catolicii din Mogosesti-Siret sunt emigranți transilvaneni din a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea, regrupati aici din centrele catolice vecine și prezenta lor la MogoșeștiSiret a fost semnalată pentru prima dată de Status Animarum 1821 al parohiei Hălăucesti
sub forma "Mogoscest" având atunci 14 familii. Schematisimul Misiunii 1894 arată la
Mogosșești "ecclesia in constructione" Această biserică a fost reclădită din caramidă la forma
de azi în anul 1919 și cu reparațiile necesare există și astăzi.
Din anul 1961 la Mogoșești a fost expozitura cu Capelanie locală a parohiei
Hălăucesti, iar din anul 1982 aceasta Capelanie a fost transformată in centru parohial.
49
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
În cimitirul catolic se găsește un monument amenajat în anul 1969, unde sunt
menționate numele celor care au murit în toate cele patru conflagrații, în care Romania a
fost implicată: 1877-1878; 1913; 1916-1918; 1940-1945.
4. Biserica Romano-Catolica Muncelu de Sus
Catolicii din Muncelu de Sus sunt emigranți transilvaneni din a doua jumatate a sec.
XVII, regrupați aici din alte centre catolice vecine. Au fost semnalați penrtu prima dată de
Status Animarum 1821 al parohiei Hălăucesti sub forma "Moncell" și erau atunci numai cinci
familii.
Bisericuța din Muncelu de Sus fost construită din paiata în anul 1927 și - cu reparatiile
cerute de scurgerea timpului - această bisericuță există și astăzi.
50
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
5. Biserica Ortodoxă de stil vechi " Nașterea Maicii Domnului " Muncelu de Sus
Biserica Ortodoxă de stil vechi se află în centrul satului. Prima tentativă de
construire a unei biserici pe stil vechi a avut loc în anul 1937, atunci când aceasta
comunitatea numără mai multe familii. Atunci creștinii au început să adune atât resurse
bănești cât și materiale de construcții. Așa se face ca s-au strâns în jur de paisprezece
căruțe cu cherestea, când mai aveau aproape un kilometru până în sat, venind cu căruțele
încarcate cu cherestea de la munte, au fost întâmpinați de un grup de cetățeni fiind instigati
de către "o anumita persoană" care nu dorea construirea acestei biserici și li s-au confiscat
toate materialele.
51
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Fac remarca, că ei au fost ajutati și de catre organele de ordine din acele timpuri.
Din 1937 și până la Revoluția din 1989 creștinii noștri erau nevoiți să parcurgă treizeci de
kilometri până la biserica cea mai apropiata in credinta noastra la Urecheni, acolo facand
toate servicile necesare vietii de crestini.
Odata cu Revoluția din 1989 a încolțit din nou în inima și sufletul creștinilor ideea de
a construi biserica. S-a ales un comitet de initiațivă și în februarie 1990 s-a trecut la lucru.
Construirea bisericii a durat cinci luni asfel că, în luna iunie a aceluiași an s-a oficiat prima
Sfântă Liturghie în biserica fiind numai zidită, acoperită ăi tencuită pe interior.
În privința banilor necesari pentru ridicarea acestui lacaș ei au rezultat din donații
ale enoriașilor și ale unor creștini atât din sat cât și din imprejurimi.
În prezent biserica este pictată și a fost sfințită în anul 1995.
Monument ridicat cu ocazia implinirii a 100 de ani Marea Unire de la 1918
1.5.1.2. Sănătate și sport
Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de două cabinete de sănătate în care
își desfășoară activitatea 2 medici.
A fost construit un dispensar medical in Muncelu de Sus prin Programul Național de
Dezvoltare Locală II.
52
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Există două farmacii care oferă medicamente necesare bolnavilor cât și un punct
sanitar veterinar.
Este foarte bine cunoscută relația directă între sport și sănătate. De atfel, comuna
este un bun exemplu privind preocuparea conducerii acesteia pentru antrenarea copiilor și
tinerilor în activități sportive, preocupări răsplătite cu rezultate notabile.
53
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
In perspectivă se va construi o sală de sport cu o capacitate de 180 locuri prin
Compania Națională de Investiții I.F.N. SA, a cărei machetă de proiect este figura de mai
jos.
1.5.1.3. Poliția
La nivelul comunei activează o secție de poliție. Securitatea cetățenilor din comună
și aplicarea legii este asigurată de trei cadre de poliție, având funcția de agenți de poliție.
Pentru siguranța cetățenilor primăria comunei a montat, din fonduri proprii, un
sistem de supraveghere în zonele vulnerabile.
54
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
ANALIZA SWOT
PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
- servicii comunitare insuficient
- experiență în derularea de proiecte cu dezvoltate pentru persoanele vârstnice,
finanțare din fonduri naționale și europene; tinere, pentru victime ale violenței
- existența unui cămin cultural în construcție domestice etc.;
- inexistența unor asociații și fundații care
și a unei biblioteci comunale;
să activeze în domeniul social ;
- deținerea a două cabinete de sanătate și a - pregătirea și specializare insuficientă a
unui dispensar medical; resurselor umane din instituțiile publice;
- existența unei rețele dezvoltate de unități de - creșterea ratei infracționalității la nivel
învățământ; local;
-- infrastructura de servicii publice este
insuficientă și slab dotată;
- lipsa locurilor de agrement amenajate
corespunzător;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- creșterea ratei șomajului ce poate
- dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu determina majorarea ponderii
organizațiile non-guvernamentale; persoanelor ce necesită asistență socială;
- accesarea de fonduri europene și a - plecarea din sistemul medical a
programelor naționale în domeniul personalului specializat;
asistenței sociale; - accentuarea problemelor economice și
- accesarea fondurilor nerambursabile scăderea nivelului de trai;
destinate îmbunătățirii serviciilor publice; - deprecierea calității vieții populației
- specializarea resurselor umane din poate duce la creșterea ratei
instituțiile furnizoare de servicii publice; infracționalității;
- dezvoltarea activităților educative; - creșterea ratei abandonului școlar;
- dezvoltarea mediului medico-sanitar. - schimbări legislative privind sistemul
românesc de învățământ.
55
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021-
2027
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET
56
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
2.1. Introducere
Strategia de dezvoltare locală a comunei Mogoșești-Siret 2021-2027 reprezintă cadrul
pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în ceea ce privește creșterea
economică, coeziunea socială și protecția mediului ce se completează și se determină
reciproc.
Astfel, elementul definitoriu al acestei strategii este racordarea comunei MogoșeștiSiret la o filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene și larg împărtășită pe plan mondial
– cea a dezvoltării durabile.
Conceptul de dezvoltare durabilă are ca premisă constatarea că civilizația umană este
un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie și energie din cadrul acesteia,
de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare. Politicile publice care se elaborează pe
această bază, precum prezenta Strategie de Dezvoltare Locală, urmăresc restabilirea și
menținerea unui echilibru rațional, pe termen lung, între dezvoltarea economică și
integritatea mediului natural în forme acceptate de populație.
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (aprobata în
anul 2018) oferă principalele direcții de acțiune pentru implementarea Agendei 2030,
asumată de 193 de state la Adunarea Generală ONU din 2015 și implementarea setului de
17 Obiective de Dezvoltare Durabilă.
Strategia susține dezvoltarea României pe trei direcții principale,
respectiv economică, socială și de mediu, orientată către cetățean, care să se centreze
pe inovație, optimism, reziliență și încredere că statul servește nevoile fiecărui cetățean,
într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat.
Ca orientare generală, Strategia vizează realizarea unor acțiuni suport cu orizont de
timp anul 2020 și ținte naționale 2030, specifice fiecăruia din cele 17 Obiective de
Dezvoltare Durabilă.
Strategia cuprinde liniile de dezvoltare trasate pentru strategiile sectoriale, regionale
și locale viitoare.
Se va avea în vedere implicarea reprezentanților societății civile în procesul de
actualizare. De asemenea, se vor crea nuclee pentru dezvoltare durabilă la nivelul
autorităților publice centrale, cu atribuții în domeniul dezvoltării durabile, acolo unde nu
există și se va facilita organizarea de cursuri de formare de experți în dezvoltare durabilă
pentru personalul implicat în implementarea Strategiei. Se va sprijini înființarea unei
Coaliții pentru Dezvoltare Durabilă, din reprezentanți ai societății civile, pentru asigurarea
unui dialog continuu pentru implementarea Strategiei.
57
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (O.D.D.)
Strategia cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (O.D.D.), fiecare dintre acestea
încluzând o serie de ținte pentru orizontul anului 2020 și pentru 2030. Prezentăm, în cele
ce urmează, cele 17 O.D.D.-uri și principalele ținte corespunzătoare lor.
▪ Obiectivul 1: Fără sărăcie
Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă
și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale.
Documentul are în vedere diminuarea numărului de persoane care trăiesc sub pragul
de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, dezvoltarea
sistemului de protecție și asistență socială.
Ținte 2030:
▪ Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii;
▪ Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie
relativă;
▪ Consolidarea sistemului național unitar al serviciilor de intervenție de urgență,
reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente
industriale sau evenimente climatice extreme.
▪ Obiectivul 2: Foamete zero
Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și
promovarea unei agriculturi sustenabile
Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru
îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de
cele din mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și valorificarea
produselor tradiționale și montane cu valoare adăugată.
Ținte 2030:
▪ Finalizarea cadastrului agricol;
▪ Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018;
▪ Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de valorificare a
plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea tradițiilor locale
prin creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea ce privește originea
geografică.
▪ Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare
Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea
incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea
abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale.
58
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
▪ Obiectivul 4: Educație de calitate
Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare
de-a lungul vieții pentru toți
Strategia se adresează, în principal, următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor
la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să conducă
la rezultate relevante și eficiente, creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți care
dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă
decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și
competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile.
Ținte 2030:
▪ Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional;
▪ Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită
o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri precum creșterea
ponderii de materii opționale;
▪ Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și
dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; ▪ Creșterea nivelului de educație
financiară a cetățenilor.
▪ Obiectivul 5: Egalitate de gen
Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate
Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și
fetelor, în sfera publică și cea privată, asigurarea participării echilibrate și efective a
femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de
luare a deciziilor în viața politică, economică și publică.
▪ Obiectivul 6: Apă curată și sanitație
Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți
Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și
canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind
gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei
în toate sectoarele.
Ținte 2030:
▪ Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale, comerciale
și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în perspectiva
atingerii obiectivelor economiei circulare;
▪ Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua
de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%.
▪ Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile
59
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într -un mod sigur,
durabil și modern
Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic
românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai
flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant.
Ținte 2030:
▪ Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de
producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale;
▪ Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și de degradare
a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ
cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU ETS în condiții de piață
previzibile și stabile;
▪ Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut
scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili
alternativi.
▪ Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică
Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a
ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă
decente pentru toți
Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și promovarea
sectoarelor productive și diverificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de
muncă decente, antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii,
modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii,
inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de
valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează locuri de
muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și
mediul în care trăim.
Ținte 2030:
▪ Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru
a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate,
paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului
de trai al populației;
▪ Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile
productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up,
creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor
micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare.
▪ Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură
60
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile
și încurajarea inovației
Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure și durabile,
pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți, integrarea
întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri valorice și pe piețe externe, modernizarea
infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a resurselor,
prin adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, întărirea cercetării
științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale
sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de
angajați în cercetare și dezvoltare.
Ținte 2030:
▪ Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea
resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice,
toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora;
▪ Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se
situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor
naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe stabile și în
creștere.
▪ Obiectivul 10: Inegalități reduse
Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și
politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale,
educaționale și de protecție socială.
Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a veniturilor
disponibile ale unei populații – când este 0% reprezintă egalitate deplină și când este 100%
reprezintă inegalitate absolută. Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de
35,9% pentru România, comparativ cu 31,0% media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%,
comparativ cu 30,8%.
În ceea ce privește inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din cetățenii
României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de 28%. Pentru
decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul
sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în
mediul urban, rata riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la
51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul urban și 25,5% în mediul rural.
▪ Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile
Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor,
sigure, reziliente și durabile
61
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din
comunitățile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și
la prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile
pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și
salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe,
inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general.
Ținte 2030:
▪ Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundații și
alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și întărirea capacității de adaptare
și revenire la nivel funcțional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului,
reducerea impactului inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații și ale alunecărilor
de teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ;
▪ Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare spațială și
amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național prin aplicarea
conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să susțină coeziunea
teritorială;
▪ Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic.
▪ Obiectivul 12: Consum și producție responsabile
Asigurarea unor modele de consum și producție durabile
Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin
introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități resurselor,
reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea generării, de consumuri la
toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare; încurajarea companiilor să adopte practici
durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor în ciclul de
raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor
asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura.
Ținte 2030:
▪ Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu
amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de
producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare;
▪ Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în
2030;
▪ Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale
plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%)
și 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%,
sticlă 75%, hârtie și carton 85%);
62
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
▪ Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor
biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025.
▪ Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice
Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a
impactului lor
Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României
pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin
integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la acestea atât în strategiile, cât și în
politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare.
▪ Obiectivul 14: Viață acvatică
Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine
pentru o dezvoltare durabilă
Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și
protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui
pescuit durabil.
▪ Obiectivul 15: Viața terestră
Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor
terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stopa rea
și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre,
managementul durabil al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și
solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații,
dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea
conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea durabilă
a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie
circulară.
▪ Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente
Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a
accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile
și incluzive la toate nivelurile
Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranței,
eradicarea violenței asupra copiilor și reducerea semnificativă a tuturor formelor de
violență, diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor eficiente și transparente la toate
nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea
cetățenilor la toate nivelurile și asigurarea accesului public la informații și protejarea
libertăților fundamentale.
63
Pagina 64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
▪ Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global
pentru dezvoltare durabilă
În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie, România înțelege să-și susțină
angajamentele internaționale, aderarea la Zona Euro, la spațiul Schengen și la Organizația
pentru Dezvoltare și Cooperare Economică și să joace un rol proactiv pe plan european și
internațional.
Prezenta Strategie stabilește obiective concrete pentru îmbunătățirea continuă a
calității vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
Direcțiile principale de acțiune, detaliate pe sectoare și orizonturi de timp sunt:
▪ Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor
investiționale în profil inter-sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere
a capitalului natural;
▪ Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și formare profesională, sănătate
publică și servicii sociale, ținând seama de evoluțiile demografice și de impactul acestora
pe piața muncii;
▪ Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere
economic și ecologic, în deciziile investiționale; introducerea fermă a criteriilor de ecoeficiență în toate activitățile de producție și servicii;
▪ Anticiparea efectelor schimbărilor climatice și elaborarea din timp a unor planuri
de măsuri pentru situații de criză generate de fenomene naturale sau antropice;
▪ Asigurarea securității și siguranței alimentare prin valorificarea avantajelor
comparative ale României, fără a face rabat de la exigențele privind menținerea fertilității
solului, conservarea biodiversității și protejarea mediului;
▪ Identificarea unor surse suplimentare de finanțare pentru realizarea unor proiecte
și programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecției
mediului, siguranței alimentare, educației, sănătății și serviciilor sociale;
▪ Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural național;
racordarea la normele și standardele europene privind calitatea vieții.
Ca orientare generală, Strategia de dezvoltare vizează dezvoltarea comunei având in
vedere următoarele obiective de politică ale UE pentru perioada 2021-2027 și anume
OP 1 „O Europă mai inteligentă” - O Europă mai inteligentă, prin inovare,
digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
OP 2 „O Europă mai verde” - O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea
în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse
regenerabile și combaterea schimbărilor climatice
64
Pagina 65
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
OP 3 „O Europă mai conectată”- O Europă conectată, cu rețele strategice de
transport și digitale
OP 4 „O Europă mai socială”- O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului
european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a
învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de
sănătate
OP 5 „O Europă mai apropiată de cetățenii săi”- O Europă mai apropiată de
cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a
dezvoltării urbane durabile în UE.
Arhitectura programelor operaționale prin intermediul cărora va fi administrat
bugetul alocat României în perioada 2021 – 2027 este semnificativ modificată față de
sistemul aplicat în exercitiul 2013-2020.
În cadrul politicii de coeziune vor opera 9 tipuri de programe, Programul Operațional
Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională
din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării:
Cele 46,3 de miliarde de EUR atribuite României pentru perioada 2021-2027 sunt
divizate în 26,8 de miliarde de EUR pentru politica de coeziune, 18,57 de miliarde de EUR
pentru politica agricolă comună (12,35 de miliarde de EUR pentru plăți directe și 6,22 de
miliarde de EUR pentru dezvoltare rurală), 160 de milioane de EUR pentru politica pentru
pescuit și 760 de miliarde de EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă.
Trebuie avut în vedere că Planul Național de Dezvoltare Rurală va fi abandonat, ca
și concept, în exercițiul 2021-2027, în condițiile în care va exista un nou concept al Politicii
Agricole Comune (PAC). Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare
rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de 'Plan Strategic Național', care va
aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR.
Principalul obiectiv urmărit pentru noua Politică Agricolă Comună este trecerea de
la conformitate la performanță.
Există o serie de principii ce trebuie respectate pe deplin în procesul de planificare a
Strategiei de Dezvoltare Locală precum și în elaborarea de măsuri pentru a duce la
îndeplinire și obiectivele bine stabilite.
✓ Sustenabilitate – cu respectarea principiului durabilității, planificatorului
Strategiei de dezvoltare locală poate asigura că proiectele implementate în baza măsurilor
și obiectivelor Strategiei vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale
sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe termen lung.
✓ Egalitatea de șanse – integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul
social al durabilității. În plus, oferind șanse egale, se pot genera oportunități de dezvoltare
sporite pentru grupurile minoritare.
65
Pagina 66
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
✓ Integrarea – este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de
planificare a dezvoltării locale. Conceptul justifică faptul că Strategia de dezvoltare locală
este o strategie care acoperă un set complet de obiective de dezvoltare astfel cum sunt
definite de o plajă larga de actori locali interesați.
✓ Inovarea - este un element esențial al planificării în care un plan de dezvoltare
locală evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii locali. Este o
condiție prealabilă pentru măsurile de dezvoltare adaptată la nevoile societății rurale.
✓ Publicitatea – măsurile de publicitate și transparente de luare a deciziilor implică
actorii locali în procesul de elaborare a strategiei de dezolvare locală, aceasta fiind un
document care reflectă nevoile și prioritățile societății rurale.
✓ Legitimitatea – este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate.
✓ Control, monitorizare și evaluare – stabilirea mecanismelor adecvate pentru
monitorizarea și urmărirea punerii în aplicare a Strategiei de dezvoltare locală.
Prezenta strategie urmărește promovarea dezvoltării integrate și durabile a comunei
prin optimizarea sectoarelor existente, încurajarea diversificării activităților economice și
sociale, susținerea dezvoltării și modernizării infrastructurii prin acces la noile tehnologii.
Se urmărește totodată și creșterea calității vieții prin prezervarea mediului,
îmbunătațirea condițiilor de viață și a accesului la serviciile de baza precum și menținerea
comunității viabile prin prezervarea culturii și tradițiilor.
Viziune
Viziunea de dezvoltare a comunei Mogoșești-Siret evidențiază parcursul de dezvoltare
al comunei până în anul 2027, iar obiectivul general și obiectivele strategice relevă pașii de
urmat în vederea împlinirii acestui deziderat.
Astfel, obiectivul general al prezentei strategii care reprezintă și misiunea ei este de
a realiza o dezvoltare economică și socială durabilă a comunei Mogoșești-Siret, în vederea
creșterii calității vieții locuitorilor comunei.
Această viziune va fi transpusă prin intermediul planurilor de acțiuni pentru perioada
2021-2027.
Așadar, comuna Mogoșești-Siret trebuie să-și valorifice avantajele pe care le are și
să-și consolideze rolul la nivel local și regional. În vederea atingerii viziunii de dezvoltare,
trebuie asigurată îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și a infrastructurii rutiere,
creșterea eficienței serviciilor publice, calității și protecției mediului, prin îmbunătățirea
funcționalității și aspectului comunei.
Pentru perioada 2021-2027 atenția va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor oferite
populației. Ca o consecință directă a înfăptuirii acestui deziderent, comunitatea locală va
66
Pagina 67
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilitățile publice de bază și la o
infrastructură modernizată.
În același timp se dorește orientarea atenției înspre sprijinirea inițiativelor locale în
vederea creșterii economice durabile. În acest sens prioritare vor fi îmbunătățirea
competitivității sectorului agricol, diversificarea structurală în cadrul sistemelor agricole și
non-agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și dezvoltarea piețelor locale.
Concluzionând, viziunea comunei Mogoșești-Siret pentru anul 2027 este cea a
dezvoltării de ansamblu, prin îmbunătățirea condițiilor de trai și acces la servicii publice de
calitate.
67
Pagina 68
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
2.2. Obiective strategice
A. Obiective generale
I. Dezvoltarea economică echilibrată
II. Condiții prielnice pentru o dezvoltare durabilă
III. Îmbunătățirea nivelului de trai
IV. Îmbunătățirea calității mediului
B. Obiective strategice specifice
1. Consolidarea întreprinderilor mici
2. Dezvoltarea agriculturii
3. Condiții pentru dezvoltare economică
4. Îmbunătățirea și dezvoltarea forței de muncă
5. Dezvoltarea serviciilor publice
6. Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor sociale
7. Creșterea calității aerului
8. Reabilitarea solului și împiedicarea degradării
9. Dezvoltarea sistemului de management a deșeurilor
68
Pagina 69
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021-
2027
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A COMUNEI ÎN SCOPUL
CREȘTERII CALITĂȚII VIEȚII POPULAȚIEI PRIN
FACILITAREA ACCESULUI LA O INFRASTRUCTURĂ
ÎMBUNĂTĂȚITĂ
I. Dezvoltare II. Condiții prielnice
III. Îmbunătățirea IV. Îmbunătățirea
economică echilibrata pentru o dezvoltare
nivelului de trai calității mediului
durabilă
6.Dezvoltarea și 7.Creșterea calității
1.Consolidarea 3.Condiții pentru
îmbunătățirea aerului
întreprinderilor dezvoltare
serviciilor sociale
mici și mijlocii economică
8.Reabilitarea solului și
2. Dezvoltarea 4.Imbunătățirea și împiedicarea
agriculturii dezvoltarea forței degradării
de muncă
5.Dezvoltarea 9.Dezvoltarea
serviciilor publice sistemului de
management al
deșeurilor
69
Pagina 70
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021-
2027
MĂSURA 1.1 Diversificarea activităților și promovarea afacerilor
OBIECTIV
STRATEGIC 1 MĂSURA 1.2 Dezvoltarea și promovarea turismului
Consolidarea
întreprinderilor MĂSURA 1.3 Diversificarea economiei rurale prin promovarea activităților non-
mici și mijlocii agricole
În comuna Mogoșești-Siret, activitatea principală o reprezintă agricultura, astfel că
o mare parte a comunitățiie este ocupată în agricultură și obține venituri din această
activitate.
Datorită lipsei utilajelor agricole și a accesului la credite, multe exploatații agricole
sunt de subzistență. În vederea creării de locuri de muncă și creșterii veniturilor populației
rurale se impune diversificarea activităților și promovarea afacerilor.
Se dorește ca prin dezvoltarea exploatațiilor agricole și a întreprinderilor neagricole
să se creeze locuri de muncă de calitate la nivelul Comunei Mogoșești-Siret, menținerea
locurilor de muncă deja existente, cât și reducerea fluctuațiilor sezoniere. De aceea se
dorește încurajarea atât a proiectelor care integrează simultan agricultura și turismul rural,
prin promovarea turismului durabil în comuna Mogoșești-Siret.
Astfel, turismul poate contribui la o dezvoltare economică echilibrată a comunei,
prin atracțiile și tradițiile recunoscute de la nivel local și regional.
Totodată este necesară o reducere a dependenței comunei de activitățile agricole
ineficiente prin diversificarea economiei locale și servicii ce pot contribui la o dezvoltare
economică echilibrată atât la nivel local cât și județean.
70
Pagina 71
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
MĂSURA 2.1 Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor
și facilitarea restructurării și modernizării acestora
OBIECTIV MĂSURA 2.2 Îmbunătățirea performanței agricole și facilitarea
STRATEGIC 2
restructurării și modernizării în ansamblu a agriculturii
Dezvoltarea
agriculturii
MĂSURA 2.3 Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul
agriculturii
Pentru o dezvoltare economică echilibrată, dezvoltarea agriculturii are un rol
decisiv. În vederea îmbunătățirii performanței a exploatațiilor agricole, a modernizării și
atingerii potențialului de producție un rol important îl au investițiile de modernizare a
construcțiilor fermei, modernizarea echipamentelor și utilajelor tehnice. În acest se sens se
dorește modernizarea și adaptarea fermelor la cerințele pieței și asigurarea îmbunătățirii
performanței și a sustenabilității exploatației agricole.
Producția agricolă fiind dependentă de schimbările climatice, se impune facilitarea
accesului fermierilor la fonduri care să compenseze, parțial, pierderile rezultate în urma
dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile și care să permită refacerea activelor
fizice afectate și securizarea venitului. O asigurare adecvată trebuie să acopere pierderile
cauzate de bolile animalelor și plantelor, infestarea cu dăunători, diverse fenomene
climatice (inundații, secete, eroziune etc.), incidente de mediu (deversări dedeșeuri toxice,
etc.).
Degradarea mediului natural, prin intensificarea fenomenelor de eroziune și
degradare a terenurilor, riscurile de producere de inundații care caracterizează anumite
zone ale comunei necesită realizarea de lucrări hidroameliorative și de îmbunătățiri
funciare.
Starea de exploatare fragmentată conduce la o productivitate agricolă slabă. În acest
sens se recomandă utilizarea metodelor moderne în domeniul agricol
71
Pagina 72
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
MĂSURA 3.1 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere și de
acces
OBIECTIV MĂSURA 3.2 Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnico-
STRATEGIC 3
Condiții pentru edilitare
dezvoltare
economică MĂSURA 3.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a
timpului liber
Dezvoltarea economică a unei comunități cât și nivelul de trai al acesteia sunt în
legătură directă cu gradul de dezvoltare al infrastructurii.
Astfel, dezvoltarea și extinderea infrastructurii cât și dezvoltarea infrastructurii de
petrecere a timpului liber constituie o necesitate, fără de care se poate bloca dezvoltarea
economică și socială a comunității.
Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în Comuna
Mogoșești-Siret este reprezentată de starea proastă a infrastructurii existente.
Acest fapt are câteva consecințe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea socioeconomică a comunei, respectiv:
- imposibilitatea de a atrage investitori;
- imposibilitatea de a pune în valoare bogățiile naturale și așezămintele cultural-istorice
existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural;
- scăderea calității vieții.
Lipsa unei rețele de canalizare, influențează negativ calitatea vieții locuitorilor
comunei. În vederea creșterii calității vieții locuitorilor comunei se impune conectarea
acestora la utilități publice de calitate.
Realizarea acestor deziderate impune coordonarea într-o succesiunea logică a
lucrărilor de intervenție: mai întâi se se va interveni asupra rețelelor de utilități, după care
se asfaltează străzile și trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. Este recomandabil ca
activitățile referitoare la utilități să fie incluse în cadrul unui proiect, care să fie urmat de
un altul pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere.
Prin dezvoltarea infrastructurii de agrement și de petrecere a timpului liber se va
valorifica potențialul de dezvoltare al comunei cât și resursele naturale.
Prin amenajarea spațiilor verzi, oportunitatea de a face mișcare într-un mediu plăcut,
amenajat, curat, ordonat, întreținut va stimula populația să petreacă mai mult timp în aer
liber și va duce la creșterea numărului persoanelor care vor avea posibilitatea să ducă o
viață mai puțin sedentară.
72
Pagina 73
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
MĂSURA 4.1 Facilitarea accesului la servicii de consiliere profesionala și
training de specialitate
OBIECTIV
STRATEGIC 4
MĂSURA 4.2 Creșterea capabilităților de identificare și fructificare a
Îmbunătățirea și
dezvoltarea oportunităților pe piața forței de muncă
forței de muncă
Având în vedere nivelul scăzut al competențelor și cunoștințelor de bază în rândul
forței de muncă de la nivelul comunei, precum și insuficiența cursurilor de formare
profesională în general, este nevoie de servicii sustenabile pentru a crește nivelul de
pregătire al acestora.
Asigurarea consilierii și oferirea cursurilor de formare profesională vor asigura
dezvoltarea abilităților și competențelor necesare integrării mai bune pe piață.
Creșterea capabilităților de identificare și fructificare a oportunităților pe piața forței
de muncă va contribui la creșterea mobilității și adaptabilității și contribuie la acoperirea
deficitului de forță de muncă în domenii solicitate de piața muncii prin creșterea vizibilității
locurilor de muncă disponibile și a facilităților promovate de angajatori, astfel încât
lucrătorii să fie motivați în demersul de schimbare a locului de muncă.
În vederea fructificării oportunităților de pe piața forței de muncă se impune
dezvoltarea ofertei de cursuri de recalificare și de perfecționare. De asemenea, în contextul
diversificării pieței muncii, trebuie susținut procesul de adaptare a serviciilor de formare în
conformitate cu cerințele angajatorilor și perspectivele de dezvoltare și apariție de noi
ocupații, astfel încât persoanele cu abilități să poată trece ușor de la o ocupație la alta,
prin dobândirea de noi competențe, iar persoanele afectate de procesele de restructurare
să se poată reorienta către noi domenii cu potențial ridicat de creștere.
73
Pagina 74
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
OBIECTIV MĂSURA 5.1 Cresterea capacității de furnizare a serviciilor publice
STRATEGIC 5
Dezvoltarea
serviciilor MĂSURA 5.2 Infrastructura IT&, securitate cibernetică și protecția
publice
datelor
Se dorește îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor furnizate de către
administrația publică. Prin realizarea acestui deziderent se pot rezolva nevoile de bază ale
comunității și se poate asigura un echilibru între nevoi și resurse.
Această evoluție a serviciilor în cadrul comunității este foarte importantă întrucât
acestea au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor colectivității.
MĂSURA 6.1 Dezvoltarea serviciilor de asistență socială
OBIECTIV MĂSURA 6.2 Modernizarea serviciilor de educație
STRATEGIC 6
Dezvoltarea și
îmbunătățirea
serviciilor MĂSURA 6.3 Modernizarea serviciilor de sănătate
sociale
Dezvoltarea serviciilor de asistență socială, moderizarea serviciilor de educație și de
sănătate au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor colectivității.
Accentuarea problemelor economice cât și scăderea nivelului de trai, populația în
curs de îmbătrânire și gradul ridicat de sărăcie impun creșterea capacității de furnizare a
serviciilor sociale și socio-medicale.
În ultimii ani, la nivel național, domeniul asistenței sociale s-a dezvoltat
semnificativ, atât sub aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ.
La nivelul comunității bătrânii necesită o atenție sporită, mulți dintre ei rămași
singuri copii fiind plecați și vârsta lor destul de înaintată îi pun în imposibilitatea de a avea
o viață cât de cât normal.
Un alt grup social care necesită atenție deosebită este format din copii și
adolescenți, mai ales cei ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
În ceea ce privește educația aceasta presupune accesul la infrastructură modernă,
dotări corespunzătoare și obținerea unei susțineri în înregistrarea de performanță la
concursurile și competițiile naționale și internaționale. De asemenea educația trebuie să
74
Pagina 75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
cuprindă pe lângă educația tinerilor și educația adulților în vederea calificării / recalificării
profesionale.
Lipsa dispensarului în fiecare sat este resimțită tot mai mult de locuitorii
comunității. De aceea, se impune implicarea autorității locale în rezolvarea acestei
probleme, chiar prin intermediul unui parteneriat public-privat.
MĂSURA 7.1 Creșterea calitații aerului
OBIECTIV
STRATEGIC 7 MĂSURA 7.2 Reabilitarea solului și împiedicarea degradarii lui
Imbunătățirea
calității mediului
MĂSURA 7.3 Modernizarea sistemului de management al deșeurilor
În vederea îmbunătățirii condițiilor de trai a populației comunei se impune realizarea
tuturor măsurilor de protecție și îmbunătățirea calității mediului natural al comunei
Mogoșești-Siret.
Diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile vor
contribui la atingerea obiectivelor.
Prin utilizarea surselor de energie nepoluanteși regenerabile se va contribui la
îmbunătățirea mediului natural cât și la creșterea competitivității și dezvoltării economiei
bazate pe cunoaștere.
Degradarea mediului natural, respectiv intensificarea fenomenelor de eroziune și
degradare a terenurilor, riscurile ridicate de producere de inundații necesită realizarea de
lucrări reabilitare și împiedicare a degradării.
Totodată, crearea unui mediu sănătos de locuire pentru comunitatea din MogoșeștiSiret presupune eliminarea fenomenelor care pot afecta sănătatea și viața acestora precum
și menținerea calității mediului. În acest sens se impune luarea de măsuri pentru
modernizarea sistemului de management al deșeurilor, capabil să asigure prevenirea
riscurilor de poluare a mediului.
75
Pagina 76
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
2.3. PLAN DE MĂSURI
Obiectiv strategic 1 – Consolidarea intreprinderilor mici și mijlocii
Măsura nr.1.1 Diversificarea activităților și promovarea afacerilor
P 1.1.1. Dezvoltarea programelor de promovare a activității antreprenoriale
P 1.1.2. Campanii de promovare a culturii antreprenoriale
Măsura nr. 1.2. Dezvoltarea și promovarea sectorului turistic
P1.2.1. Sprijinirea înființării de facilitați de cazare (pensiuni și pensiuni agroturistice)
capabile să asigure un minim de spații de cazare în zona, facilitați necesare pentru
dezvoltarea oricărui tip de turism
P 1.2.2. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare Biserica ortodoxă
Sf.Nicolae Mogoșești-Siret
P 1.2.3. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare Biserica catolică
Mogoșești-Siret
P 1.2.4. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare și modernizare Biserica
catolică Muncelu de Sus
P 1.2.5. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult - Reabilitare și modernizare Biserica
de rit vechi Muncelu de Sus
P 1.2.6. Consolidarea și amenajarea lăcașelor de cult -Reabilitare și modernizare Biserica
ortodoxa Nașterea Maicii Domnului Muncelu de Sus
P 1.2.7. Reabilitare și modernizare Monument biserica din lemn Muncelu de Sus
P 1.2.8. Reabilitare Monumentul eroilor Mogoșesti-Siret
Măsura nr. 1.3. Diversificarea economiei rurale prin promovarea activităților
non agricole la nivelul comunei
P 1.3.1. Derularea de parteneriate publice-private în vederea demarării de activități în
domeniul industrial -oportunități pentru investitorii de parcuri industriale
76
Pagina 77
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI MOGOȘEȘTI-SIRET, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Obiectiv strategic nr. 2 - Dezvoltarea agriculturii
Măsura nr. 2.1. Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și
facilitarea structurării și modernizării fermelor
P 2.1.1. Susținerea parteneriatelor de tip public-privat pentru valorificarea resurselor
locale (ferme piscicole, ferme agro-zootehnice, etc.)
Măsura nr. 2.2. Îmbunătățirea performanței agricole și facilitarea
restructurării și modernizării de ansamblu a agriculturii
P 2.2.1. Facilitarea accesului la sprijin și consultanță profesională pentru întreprinzători
agricoli.
P 2.2.2. Extinderea suprafețelor irigate la nivelul Comunei Mogoșești-Siret
P 2.2.3 Amenajarea a două spații comerciale pentru producatorii locali
Măsura nr. 2.3. Promovarea utilizării metodelor moderne în domeniul
agriculturii
P 2.3.1. Derularea unor programe de promovare a metodelor și tehnologiilor agricole
moderne
Obiectiv Strategic 3- Condiții pentru dezvoltare economică
Măsura nr. 3.1 . Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere și de acces
P 3.1.1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru construcția,reabilitarea și
modernizarea drumurilor,șanțurilor,podurilor și podețelor sătești și comunale (MogosestiSiret, Tudor Vladimirescu si Muncelu de Sus)
P 3.1.2. Extindere zone pietonale prin pavare sau betonare și construirea unei alei pietonale
la ”Pod la Lupu”, respectiv consolidarea acestui pod ce trece peste pârăul Dr
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.