Document
Notă informativă cu privire la prevenirea și reducerea risipei alimentare (publicat 13.10.2026)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 481 KB · modificat pe site: 13.10.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document din 13.10.2026, „Notă informativă cu privire la prevenirea și reducerea risipei alimentare (publicat 13.10.2026)”, Comuna Mircești, jud. Iași. Sursa: https://mircesti.ro/wp-content/uploads/2026/10/Spde573626101314550.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mircesti/75095-nota-informativa-cu-privire-la-prevenirea-si-reducerea-risipei-alimentare, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
/
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI Telefon: 0232/255958
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt Fax: 0232/211012
ROMÂNIA nr. 13 E-mail: dadr.isemadr.ro
Com. MIRCEȘTI, Jud. IAȘI IAȘI, cod poștal - 700064 www. dajiasi.ro
INTRARE Nr. L—
Data 3; 10.224
VEȘIRE
Iași, 9878/06.10.2026
Către: UAT-urile din județul Iași
În atenția domnului/doamnei Primar
Referitor la: Prevenirea și reducerea risipei alimentare
Stimate domnule/Stimată doamnă Primar,
Direcția pentru Agricultură Județeană Iași vă aduce în atenție importanța prevenirii și
reducerii risipei alimentare și vă invită să vă alăturați demersurilor de informare și conștientizare a
cetățenilor cu privire la consumul responsabil de alimente.
În România, cadrul legal este stabilit prin Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei
alimentare, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin Legea nr. 49/2024 au fost
introduse măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, precum și
responsabilități pentru autoritățile și instituțiile administrației publice.
Potrivit legislației în vigoare, autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de
a lua măsuri de prevenire și diminuare a risipei alimentare atunci când, în cadrul activității
desfășurate, rămân sau pot rămâne surplusuri de alimente.
Totodată, legislația stabilește pentru operatorii economici din sectorul agroalimentar o serie
de măsuri care urmăresc, în această ordine, prevenirea și reducerea risipei, inclusiv:
* planificarea și gestionarea eficientă a resurselor și a stocurilor;
* vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate,
în condițiile legii;
* redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman;
* direcționarea alimentelor către hrana animalelor, cu respectarea legislației sanitare-
veterinare;
* valorificarea produselor care nu mai sunt destinate consumului prin compostare sau
producerea de biogaz, după caz;
Pagina 2
* informarea și responsabilizarea angajaților și consumatorilor cu privire la prevenirea
risipei alimentare.
Prin informare, responsabilitate și colaborare putem contribui la reducerea cantității de
alimente irosite și, implicit, la protejarea resurselor naturale, a mediului și a economiei.
În acest sens, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași vă invită să afișați prezentul
material la sediul instituției, într-un loc accesibil publicului, pentru informarea și conștientizarea
cetățenilor din comunitatea dumneavoastră.
DIRECTOR EXECUTIV,
Pagina 3
p y (CY Ș Food and Agriculture
MINIS azi ARI L AGRICULTURII că Ă ȘI | Sp pila the
ALI Diganizaion ei
ZIUA INTERNAȚIONALĂ DE CONȘTIENTIZARE
29 SEPTEMBRIE | ASUPRA RISIPEI ȘI PIERDERILOR
ALIMENTARE!
FII UN EROU ÎN
LUPTA ÎMPOTRIVA
RISIPEI
ALIMENTARE!
ES
(a) >) În 2019, în cadrul cetei de-a 74-a Adunare Generală a
“Națiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie
hrana care drept Ziua Înternaționată de Conștientizare asupra Risipei
pe și Pierderilor Alimentare, fiind recunoscut rolul
o consumi! fundamental pe care producția alimentară durabilă îi joacă
în promovarea și asigurarea securității alimentare.
* Cumpără doar nevoie! alimentele Unite
de care ai Potrivit Națiunilor pentnu
« Învață să iubești fructele Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o
și legurtiele imperfecte! treime din totalitatea alimentelor produse în
a Ș ă întreaga lume se pierd sau se risipeșc, la un
. Ei emca dimensiunea, moment dat, pe parcursul lanțului de aprovizionare
cu alimente, de ta fermă la consumator.
|, + La nivel global, aproximativ 15% din alimentele praduse
3 se pierd întrerecoltare și vânzarea cu amânuntul.
, * Se estimează că 17% din producția giobală totală de
alimente este risipită în gospodării, În senvicule de
ură pe alimentație și în comerțul cu amănuntul.
urebuie Alimentele pierdute și irosite reprezintă 38% din
stii consumul total de energie în sistemul alimentar global.
sales e
Pagina 4
21e2 1De3 3p '2ep
1S ad “Unu iYOTALNAWITV gs ewnsuo> nes ap was
„A ețe!A țeuu 3Q 3P 14 30d eyseade
INUISNOD EDIEJUBLUI8; apozauu ed azoinp 40|8uauu!e 3s „ap euunsuo> ',**9p
'eoJeye.piysap nud 1NN3Wă31 1V |nuatwu133 e“ auleu ayuleuj a|ayuawuije ednp “uqeuozai
quns gs Je aJ]ulp as e“ !$
VS 1s0|0J B1VLIUBvVIvVA 1911484 e] g> du
ViVANI i3T3AN3WINV 'eaeanA| 'E9/EAIJ8SUOD eaieja5uoo 1jod 10|33uauuije 39313 oyejqejeA ejua/aip pjuaaud ewuDejulș ejunazaud azeuunsuod
aj ÎN, put) BAIdxaY |nydej un-aul
[ra ff E 18pi5uș Uj
uns jeseonpadse 3Q îY1L3HIDIL3 2708109 ajeuavuije |nuuud-yesqu! 83u8281 "je
nN2 3inq3. "joadsau uaduuno auwun6a| 3|ouuunu-ese B420JeA 'eaJeJ87|e 2yu8Id!034 ul Ul
“anzeeduuno EISI| o-s i9%euuadns „Sygan' 31ÎVIIONI ad eaJeJ3sed eoJeuIuueuoo eused i1VNOGUO a|yuauuițe 14084
3VOQ iBIOA3N O a1e2 1$ gs aseovunj 1$ 1$ 8/82 30 aud 1S0J0y e apiBiuș |nvuud“ aye/ediuno leu
IV ej IDE ad V3NNi adejd eo auun6a| 3sn6 no 15 IS 1jog nuuad ul 3|39
32 |6uau ES aduuno iY1SIX3 1 up 'esu! 1$ eo U3QI9IH1 ejn6a 3|82 Je!
Văvawn> goueadul ajasnpoud aj DIA go eu appnu IS a5quap! ejeuoiiiuanu VLIIdsau 3ăvLIzOdaa ea/ejizodaq 10|ayuauuje esuepei6ap 'eJoysade syedseoud ezeaziuefi0
vad pue> gs NN nn$ aja I$ es ayona asueyo NN ednp :,usa1 'ayeds
IS
IăN2NăL NILNă3d VaUIN3A3ăd lddiSlă JăVIN3WINV
1l3N1vas
Pagina 5
CUMPĂRĂ DOAR
SFATURI ȘI
CEEA CE Al NEVOIE!
Când mergi la cumpărături,
TRUCURI încearcă să faci o listă cu
produsele pe care trebuie
să le cumperi și s-o respecți.
PENTRU
PERFECȚIUNEA
PREVENIREA NU EXISTĂ!
Știu că îți place să cumperi
cele mai frumoase legume
RISIPEI și fructe din supermarket!
Să știi însă, că și așa-numitele ÎNVAȚĂ SĂ CONSERVI
fructe și legume „urâte” sunt ALIMENTELE!
ALIMENTARE
identice ca gust și valoare
cele Murarea, deshidratarea,
nutrițională cu aspectuoase!
conservarea, fermentarea și
congelarea sunt metode pe care
RESPECTĂ INDICAȚIILE DE le folosi
poți pentru ca viața
DEPOZITARE DE PE ETICHETĂ! alimentelor să dureze
mai mult.
Depozitarea și păstrarea corectă
a alimentelor, previne alterarea, ÎNȚELEGE TERMENUL DE
degradarea și contaminarea VALABILITATE AL ALIMENTELOR!
acestora. Poți folosi recipiente
Când verifici termenul de
etanșe pentru a păstra valabilitate al să faci
alimentelor,
alimentele proaspete
diferența dintre „a se consuma de
în frigider.
preferință înainte de...” sau
„expiră la...”.
UN FRIGIDER ORDONAT!
Organizează alimentele Sintagma „a se consuma de
în frigider după regula preferință înainte de...”, semnifică
„Primul intrat-primul faptul că alimentele pot fi
ieșit”: cele cumpărate consumate și după această dată,
recente în spate, iar cele într-un timp rezonabil.
mai vechi în față.
Pagina 6
[Or MANLINDNIOV ITVINI
i3NIONLIUVv 3NNdS dOLS IddiSiă i33VLN3WI1V
apeuu'MMM//:Sd33y IMIALSINIW IIVINOAZIA
| IS
VI
;oudisu 15
e 3|ayuavulje jeqo|f “9țoyuatulje a|8sunsa, 'eB1eAnjno |nuodsue. 10|
Jaaiu nes
Y2> uip e] a3npaaid Lu a7eoy nujuad Wnuu Id
1 1$ BBIEZI|E!248u402 92 iBIJSEOU
IVILS aun22 assnpoud ui 8]1S0Jo 'esuesedoud e839
0 juns puzo g)uizada,
yedap EluNgAey
ien esuedugw nu Ul
nN jeuu 3359 j
Ps ijod nu a|ilo2 ap
< oejd -ayuarpauBu! 31e9 14 30d |njez 1 nu3uad apn.>
erțuod eBeoa "eseDe 'oeysn6 |nunq e| eo uunda1d y0d un “juaiunu 'ejueunis
azayauydeduul 1BA 1$ ayuauuije Aisnppu! n1ea2 3sodwuoo punș Syuatulje uopăeziue6.o nes
Y1VWNSNOD3N gyeoj nuad juoqea o ednp 'awose ejepoauA B13LNVId ap uj euaipaifu! uj joJezIIOAeșap
L3H2Vd '“ueaneasa, 4UEQ e9132Npai uip -oyejedaud 'oezuavuije “you ul 'euipei6 ye5oq ap „o|ajeuds
îLNVUNVIS3I itunsuo> 1ț-gs Sewug. e| ap E nsayeGaud e3ațau ou jud upuef ul ajozunuș uip sa2xa nes ayezijan izauop
VI e| e ISIUIOUOD3 1i-315350103 iVNIQYĂ9 ap le 1 3|
VILUOd nu |n4aujaup a) inqu3uo> iououdue IVILYVNIOVWI 1! eoppouu puefnepe 15 1 aye+Baul 3LS3NVĂH apunsay 'eno 1$ Byeuuojsue ajavuejd yugwuesei6uj iyZV3NOO ayeredaud 30d gs uopepunz „0jaueosad
3432 VI pdeq eutuuud e99 BA pueD „e!4D le-a] NIG ap eayed pup) 22 1jod