Document
Sentinta civila nr. 860/2026 (publicat 30.10.2026)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,2 MB · modificat pe site: 30.10.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document nr. 860 din 30.10.2026, „Sentinta civila nr. 860/2026 (publicat 30.10.2026)”, Comuna Mircești, jud. Iași. Sursa: https://mircesti.ro/wp-content/uploads/2026/10/Loghin-Gilda.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mircesti/74448-sentinta-civila-nr-860-2026-publicat-30-10-2026, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Cod ECLI
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-CONTENCIOS ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
Dosar nr. 4724/99/2026
SENTINȚA CIVILĂ nr. 860/2026 C.A.
Ședința publică de la 06 Octombrie 2026
Instanța constituită din:
-
Președinte A. >DR
Grefier Cris N
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de
suspendare a executării actelor administrative
formulată de către reclamanta LOGHIN GILDA
RODICA, în contradictoriu cu pârâții
PREFECTUL JUDETULUI IASI, INSTITUȚIA
PREFECTULUI - JUDEȚUL IAȘI și UAT
COMUNA MIRCEȘTI, PRIN PRIMAR.
La apelul nominal făcut în ședința publică,
lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra cererii de suspendare au avut loc în
ședința publică din 29.09.2026,
susținerile părților fiind consemnate în încheierea de
ședință din acea zi care face parte
integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp
pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea
pentru azi, 06.10.2026, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de suspendare a executării actului
administrativ, constată
următoarele:
Prin Ș
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 03.08.2026, sub
nr.
4727/99/2026, reclamanta Loghin Gilda-Rodica, în contradictoriu
cu pârâții Prefectul Județului
Iași, Instituția Prefectului — Județul Iași și Unitatea Administrativ-Teritorială
Comuna Mircești,
prin primar, a solicitat, în principal, anularea Ordinului nr. 279/29.07.2026 emis
de Prefectul
Județului Iași, iar, pe cale accesorie, suspendarea executării acestuia la
până soluționarea
definitivă a cauzei.
Totodată, reclamanta a solicitat repunerea părților în situația anterioară emiterii
ordinului,
prin recunoașterea menținerii mandatului său de consilier local și obligarea UAT Comuna
Mircești să îi permită exercitarea efectivă a funcției de consilier local,
obligarea acesteia la
plata unei despăgubiri egale cu indemnizațiile indexate, majorate și actualizate
și cu celelalte
drepturi de care ar fi beneficiat în perioada cuprinsă între încetarea exercitării
mandatului și
reluarea efectivă a acestuia, precum și plata sumei de 10.000 lei titlu de daune
cu morale, cu
dobânda legală penalizatoare și actualizarea sumelor potrivit indicelui de
inflație.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în că
esență, prin Ordinul nr. 279/29.07.2026
Prefectul Județului Iași a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei
normale, a
mandatului său de consilier local în cadrul Consiliului Local Mircești declarat
și a vacant locul
ocupat, în temeiul art. 204 alin. (2) lit. e) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
A susținut că ordinul a fost emis ca urmare a Referatului constatator 3075/
nr. 19.05.2026
și a Proiectului de hotărâre nr. 41/19.05.2026, întocmite la nivelul Comunei
Mircești, prin care
s-ar fi reținut lipsa sa nemotivată de la trei ședințe consecutive ale consiliului
local, respectiv
cele din 24.03.2026, 23.04.2026 și 18.05.2026.
Reclamanta a contestat atât caracterul nemotivat al absențelor reținute, cât
și legalitatea
procedurii urmate pentru constatarea încetării mandatului.
|
Pagină 1 din 13
Pagina 2
Sub acest aspect, a arătat că, anterior emiterii ordinului, participase la ședințele
Consiliului Local Mircești din 03.03.2026 și 18.03.2026, iar ulterior a participat la ședințele
din 16.04.2026, 27.04.2026, 13.05.2026, 22.05.2026, 03.06.2026 și 24.06.2026, susținând că
această succesiune a participărilor și absențelor exclude existența unei conduite constante de
neparticipare la activitatea autorității deliberative.
În ceea ce privește ședința din 23.04.2026, reclamanta a susținut că aceasta a fost
convocată în aceeași zi, printr-un e-mail transmis la ora 12:18, pentru ora 15:00, exclusiv cu
participare fizică, intervalul de aproximativ două ore și 42 de minute nepermițându-i, în
concret, reorganizarea programului profesional. A mai arătat că a comunicat imposibilitatea
participării și că o convocare cu un asemenea termen nu putea fundamenta calificarea absenței
drept nemotivată.
Referitor la ședința din 18.05.2026, reclamanta a susținut că transmisese anterior mesajul
„Astăzi nu pot ajunge”, apreciind că această comunicare reprezenta o informare privind
imposibilitatea de participare, care trebuia analizată în concret înainte de calificarea absenței
drept nemotivată. A arătat, în același context, că simpla consemnare a absenței în documentele
ședinței nu era suficientă, în opinia sa, pentru a demonstra caracterul nemotivat al acesteia.
Reclamanta a criticat și modalitatea de convocare a ședinței extraordinare din
23.04.2026, susținând că nu ar fi fost justificată existența unei situații excepționale care să
impună convocarea de îndată, că proiectele aflate pe ordinea de zi fuseseră anterior discutate
ori puteau fi planificate și că nu i-ar fi fost oferită posibilitatea participării prin mijloace
electronice.
O altă critică formulată a privit momentul emiterii Ordinului nr. 279/29.07.2026.
Reclamanta a susținut că referatul constatator și proiectul de hotărâre au fost întocmite la data
de 19.05.2026, au fost introduse pe ordinea de zi a ședinței din 22.05.2026, iar termenul
prevăzut de art. 204 alin. (7) din Codul administrativ pentru emiterea ordinului prefectului ar fi
fost depășit, ordinul fiind emis abia la 29.07.2026. În opinia reclamantei, termenul prevăzut de
lege are caracter imperativ, iar depășirea sa afectează legalitatea actului administrativ contestat.
Reclamanta a criticat, de asemenea, stabilirea datei de 24.06.2026 ca moment al încetării
mandatului, arătând că această dată nu ar corespunde nici celei de-a treia absențe reținute, nici
adoptării unei hotărâri a consiliului local și nici unui alt moment obiectiv prevăzut de lege. A
susținut că, dimpotrivă, la data de 24.06.2026 a participat la ședința Consiliului Local Mircești,
astfel încât ordinul ar produce, în concepția sa, efecte retroactive asupra unei perioade în care
și-a exercitat efectiv mandatul.
A mai invocat lipsa unei motivări proprii, complete și contradictorii a ordinului
prefectului, susținând că actul contestat preia concluziile referatului constatator fără o
verificare efectivă a împrejurărilor concrete referitoare la fiecare dintre absențele imputate, la
modalitatea și termenul convocărilor și la explicațiile furnizate anterior de reclamantă.
Totodată, a susținut că prefectul ar fi prezentat selectiv activitatea sa în cadrul consiliului local,
prin izolarea celor trei absențe de ansamblul participării sale la ședințele autorității deliberative.
În ceea ce privește cererea de suspendare, reclamanta a invocat dispozițiile art. 15
raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, susținând că sunt întrunite cumulativ condițiile
cazului bine justificat și ale pagubei iminente.
Cu privire la cazul bine justificat, a susținut că îndoiala serioasă asupra prezumției de
legalitate a ordinului rezultă, fără a fi necesară o cercetare aprofundată a fondului, din
modalitatea convocării ședinței din 23.04.2026, din pretinsa lipsă a unei justificări concrete a
urgenței acesteia, din emiterea ordinului la 29.07.2026 în raport cu momentul întocmirii
referatului constatator și al proiectului de hotărâre, din stabilirea retroactivă a datei de
24.06.2026 pentru încetarea mandatului, precum și din susținuta insuficiență a motivării actului
administrativ.
În ceea ce privește paguba iminentă, reclamanta a arătat că executarea ordinului
determină încetarea imediată a exercitării mandatului de consilier local și imposibilitatea
Pagină 2 din 13
Pagina 3
participării sale la ședințele și procesul decizional
al autorității deliberative locale, cu
consecința pierderii indemnizației aferente mandatului. A
sale mai invocat afectarea credibilității
publice și politice, arătând că menținerea efectelor
ordinului până la soluționarea definitivă
a acțiunii ar putea produce consecințe dificil de
înlăturat ulterior prin simpla acordare
despăgubiri. a unor
În drept, reclamanta a invocat, între
altele, dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea
554/2004, prevederile O.U.G. nr.
nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
Codului de procedură civilă. precum și dispozițiile
În probațiune, reclamanta a solicitat
încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând
documentele anexate cererii și solicitând,
totodată, depunerea de către pârâți a documentației
care a stat la baza emiterii Ordinului nr. 279/29.07.2026
și a documentelor referitoare la
convocarea și desfășurarea ședințelor Consiliului Local
Mircești relevante pentru încetarea
mandatului.
La solicitarea instanței, reclamanta a la data
depus de 24.08.2026 precizări și
punctuale, prin care a dezvoltat completări
unele dintre Susținerile formulate prin
adus cererea introductivă și a
lămuriri cu privire la împrejurările avute în vedere în susținerea
În acțiunii.
ceea ce prezintă relevanță pentru soluționarea cererii de
suspendare, reclamanta a făcut
precizări suplimentare cu privire la absența de la
ședința Consiliului Local Mircești din
18.05.2026. A arătat că mențiunea transmisă anterior
ședinței, în sensul că „Astăzi nu pot
ajunge”, nu poate fi analizată izolat, ci trebuie la
raportată împrejurările concrete în care fusese
organizată întâlnirea consilierilor locali. Potrivit susținerilor
sale, întâlnirea fusese stabilită în
urma unor discuții neoficiale purtate între primar și consilierii
locali, în contextul analizării
oportunității schimbării locației unei întâlniri și al dificultăților sale de
de participare determinate
activitatea profesională.
Reclamanta a precizat că desfășoară activitate în
învățământ și că solicitase stabilirea
unei alte date pentru întâlnirea respectivă,
explicând imposibilitatea participării la data indicată.
A susținut că aceste împrejurări erau cunoscute
celorlalți membri ai consiliului local și că
mesajul prin care a comunicat că nu poate ajunge
reprezenta continuarea unor discuții
anterioare referitoare la programarea întâlnirii, iar nu
o simplă absență nejustificată, În opinia
sa, aceste circumstanțe impuneau o analiză individuală a motivelor
absenței înainte de
calificarea acesteia drept nemotivată.
Reclamanta a mai arătat că între ea și primarul comunei exista
anterior un dezacord
referitor la anumite propuneri de cheltuire a bugetului
local, invocând, cu titlu de context,
faptul că ar fi formulat observații asupra cuantumului cheltuieli
unor publice și asupra
oportunității unor proiecte, precum și că propunerile sale ar fi fost,
uneori, respinse ori
diminuate. A susținut că aceste aspecte nu reprezintă, ele
prin însele, motive autonome de
nelegalitate a Ordinului nr. 279/29.07.2026, dar trebuie avute în vedere elemente
ca de context
pentru aprecierea relațiilor dintre autoritățile locale și reclamantă și verificarea
pentru
caracterului efectiv al procedurii care a precedat emiterea ordinului.
În susținerea acestor afirmații, reclamanta solicitat
a completarea probei cu înscrisuri prin
depunerea unor capturi ale conversațiilor purtate în grupul WhatsApp
„Consilieri 2024”,
arătând că acestea confirmă existența discuțiilor privind întâlnirea de la
școală, programarea
acesteia și comunicarea între membrii consiliului local.
La data de 27.08.2026, pârâții Prefectul Județului Iași
și Instituția Prefectului — Județul
ași au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii de
suspendare a executării
Ordinului Prefectului Județului Iași nr. 279/29.07.2026,
precum și respingerea cererii de
anulare a aceluiași act, invocând atât excepții procesuale, cât
și apărări pe fond.
Cu titlu prealabil, pârâții au invocat inadmisibilitatea cererii de
suspendare, susținând că
reclamanta nu ar fi parcurs procedura prealabilă prevăzută de 7 din
art. Legea nr. 554/2004. Au
arătat că, deși acțiunea privește anularea Ordinului nr.
279/29.07.2026, repunerea în situația
anterioară și acordarea de despăgubiri, la dosar nu exista
ar dovada formulării și depunerii
Pagină 3 din 13
Pagina 4
plângerii prealabile împotriva actului administrativ, împrejurare pe care au apreciat-o ca
atrăgând inadmisibilitatea cererii de suspendare.
Au invocat, de asemenea, excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, arătând că
acțiunea cuprinde mai multe capete de cerere supuse taxării distincte și susținând că taxa
judiciară de timbru nu ar fi fost achitată în cuantumul datorat potrivit O.U.G. nr. 80/2013.
Totodată, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției
Prefectului — Județul Iași, susținând că, potrivit dispozițiilor Codului administrativ, prefectul
este cel care emite actele administrative în exercitarea atribuțiilor sale, iar Instituția Prefectului
reprezintă structura de specialitate care asigură suportul necesar exercitării funcției de prefect.
În acest sens, au arătat că Ordinul nr. 279/29.07.2026 a fost emis de Prefectul Județului Iași,
astfel încât acesta este emitentul actului a cărui suspendare și anulare se solicită.
În ceea ce privește cererea de suspendare, pârâții au arătat că aceasta este întemeiată pe
dispozițiile art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 și au susținut că reclamanta nu a
făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor privind existența unui caz bine justificat și a
unei pagube iminente. Au invocat prezumția de legalitate de care beneficiază actul
administrativ și au susținut că suspendarea executării reprezintă o măsură de excepție, care nu
poate fi dispusă în lipsa unor împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă asupra
legalității actului.
Referitor la cazul bine justificat, pârâții au arătat că Ordinul nr. 279/29.07.2026 a fost
emis în aplicarea dispozițiilor art. 204 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ca
urmare a constatării îndeplinirii condițiilor privind încetarea de drept a mandatului de consilier
local pentru lipsa nemotivată de la trei ședințe ale consiliului local, convocate pe durata a trei
luni calendaristice, care ar fi determinat imposibilitatea desfășurării acestora în condiții legale.
Au susținut că rolul prefectului în această procedură este acela de a constata, prin ordin,
intervenirea unei situații prevăzute de lege, în baza documentației transmise de autoritatea
deliberativă locală.
Pârâții au mai arătat că prefectul nu ar avea competența de a cenzura oportunitatea
activității autorității deliberative locale și nici de a substitui aprecierea consiliului local asupra
modului concret de desfășurare a ședințelor, competența sa fiind limitată la verificarea
îndeplinirii condițiilor legale pentru constatarea încetării mandatului.
În susținerea legalității actului, pârâții au arătat că, potrivit documentației administrative
avute în vedere la emiterea ordinului, reclamanta ar fi lipsit nemotivat de la ședințele
Consiliului Local Mircești din 24.03.2026, 23.04.2026 și 18.05.2026, iar aceste absențe ar fi
determinat imposibilitatea desfășurării ședințelor în condițiile legii. Au susținut că, pentru cele
trei ședințe, au existat convocatoare, dispoziții de convocare, dovezi de comunicare și proceseverbale, documente care au fost avute în vedere la emiterea actului.
Cu privire la susținerea reclamantei referitoare la caracterul justificat al absențelor,
pârâții au invocat prevederile Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Local
Mircești, potrivit cărora prezența consilierilor locali la ședințe este obligatorie, cu excepția
situațiilor în care absența este motivată în condițiile prevăzute de regulament. Au susținut că
împrejurările invocate de reclamantă nu ar fi fost dintre cele susceptibile, potrivit
regulamentului, să determine calificarea absențelor drept motivate.
Referitor la criticile privind convocarea ședinței din 23.04.2026, pârâții au arătat că
ședința a fost convocată prin dispoziția primarului și că documentele aferente convocării au
fost comunicate consilierilor locali. Au susținut că stabilirea caracterului extraordinar și, după
caz, urgent al unei ședințe aparține autorității competente să o convoace, iar aspectele invocate
de reclamantă nu ar fi de natură să pună sub semnul îndoielii legalitatea Ordinului nr.
279/29.07.2026.
În ceea ce privește susținerea privind depășirea termenului de emitere a ordinului, pârâții
au arătat că termenul prevăzut de art. 204 din Codul administrativ pentru emiterea ordinului
prefectului ar avea caracter de recomandare, iar nu unul de decădere, susținând că depășirea
Pagină 4 din 13
Pagina 5
acestuia nu atrage, prin ea însăși, nelegalitatea
actului administrativ. În sprijinul
interpretări, au făcut referire la punctele de acestei
de vedere obținute de la Ministerul Afacerilor
și la Ministerul Dezvoltării, Interne
Lucrărilor Publice și Administrației.
Cu privire la data de
24.06.2026, menționată în ordin ca dată
a încetării de drept a
suspendarea executării ordinului.
În final, pârâții au solicitat
admiterea excepțiilor invocate și, în
cererii de suspendare și subsidiar, respingerea
a acțiunii ca neîntemeiate, menținerea Ordinului
Iași nr. 279/29.07.2026 Prefectului Județului
ca act administrativ legal și temeinic,
de privind precum și respingerea capetelor
cerere despăgubirile și cheltuielile de judecată.
În probațiune, pârâții au solicitat
încuviințarea probei cu înscrisuri și au depus Ordinul
nr. 279/29.07.2026, documentația care a stat la
baza emiterii acestuia, referatele întocmite
nivelul Instituției Prefectului, la
corespondența cu autoritățile centrale, precum și înscrisurile
transmise de autoritățile locale în legătură
cu procedura de încetare a mandatului.
La data de 27.08.2026, pârâta Unitatea
Administrativ-Teritorială Comuna Mircești,
primar, a depus întâmpinare prin solicitat prin
care a respingerea cererii de suspendare
a executării
determine calificarea absenței drept motivată.
Cu privire la ședința din 18.05.2026,
pârâta a arătat că reclamanta a transmis în
WhatsApp al consilierilor grupul
mesajul „Astăzi nu pot ajunge”, fără indicarea unui motiv
iar anterior ar fi propus amânarea concret,
ședinței. Pârâta a Susținut că simpla informare
imposibilitatea participării nu echivalează privind
cu justificarea absenței în condițiile Regulamentului
de organizare și funcționare al Consiliului Local
În Mircești.
ceea ce privește consecințele acestor absențe,
pârâta a arătat că imposibilitatea
desfășurării ședințelor ar fi afectat activitatea deliberativă
a consiliului local, inclusiv adoptarea
unor hotărâri privind bugetul local, investițiile
și funcționarea serviciilor publice, susținând că
situația ar fi creat dificultăți în desfășurarea
activității administrației locale.
Referitor la cazul bine justificat, pârâta
a susținut că criticile reclamantei nu relevă
împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă
asupra legalității actului administrativ, ci
Presupun o analiză aprofundată a fondului raportului
juridic dedus judecății. A arătat că
Pagină 5 din 13
vie
Pagina 6
Ordinul nr. 279/29.07.2026 a fost emis de prefect în exercitarea atribuțiilor sale legale, pe baza
documentației transmise de autoritățile locale și a verificărilor efectuate în procedura
administrativă.
În legătură cu modalitatea de convocare a ședinței din 23.04.2026, pârâta a susținut că
aceasta a fost legal convocată, apreciind că dispozițiile art. 134 din Codul administrativ permit
convocarea de îndată a ședințelor extraordinare în situațiile prevăzute de lege. A arătat că,
potrivit mențiunilor procesului-verbal al ședinței, caracterul urgent al convocării era determinat
de necesitatea soluționării unor chestiuni administrative și bugetare care nu puteau fi amânate.
Pârâta a mai susținut că pretinsa imposibilitate de participare determinată de intervalul
scurt dintre convocare și ora ședinței nu demonstrează, prin ea însăși, nelegalitatea convocării
și nici caracterul justificat al absenței reclamantei. De asemenea, a arătat că legislația aplicabilă
nu impune, în orice situație, desfășurarea ședințelor prin mijloace electronice și că modalitatea
de desfășurare a ședinței ține de competența autorității care a dispus convocarea.
Cu privire la termenul prevăzut de art. 204 alin. (7) din Codul administrativ, pârâta a
susținut că acesta nu are natura unui termen de decădere și că depășirea sa nu determină
nulitatea ordinului prefectului. A arătat că ordinul are caracter declarativ, iar încetarea de drept
a mandatului intervine la momentul îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, independent de
data emiterii ordinului prin care această situație este constatată.
Pârâta a susținut, totodată, că intervalul scurs până la emiterea Ordinului nr.
279/29.07.2026 ar fi fost determinat de necesitatea efectuării unor verificări și a obținerii unor
puncte de vedere din partea autorităților competente, iar nu de o conduită arbitrară a
prefectului.
Referitor la data de 24.06.2026, indicată în ordin ca dată a încetării mandatului
reclamantei, pârâta a susținut că aceasta corespunde momentului la care ar fi fost îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 204 din Codul administrativ pentru încetarea de drept a mandatului,
contestând existența unei retroactivități nepermise a actului administrativ.
Cu privire la pretinsa insuficiență a motivării Ordinului nr. 279/29.07.2026, pârâta a
arătat că actul administrativ trebuie analizat împreună cu documentația care a stat la baza
emiterii sale, respectiv referatul constatator, procesele-verbale ale ședințelor, convocatoarele,
referatele de aprobare și celelalte înscrisuri transmise Instituției Prefectului. A susținut că,
raportat la aceste documente, motivele care au determinat emiterea ordinului sunt
identificabile.
În ceea ce privește paguba iminentă, pârâta a susținut că pierderea indemnizației de
consilier local reprezintă un prejudiciu patrimonial susceptibil de reparare ulterioară și nu
întrunește, prin el însuși, cerințele art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. A contestat, de
asemenea, susținerea reclamantei potrivit căreia neexercitarea temporară a mandatului ar
produce consecințe ireversibile asupra activității publice sau asupra imaginii acesteia.
Pârâta a arătat că eventuala suspendare a ordinului ar putea produce, la rândul său,
consecințe asupra activității Consiliului Local Mircești, susținând că interesul public presupune
asigurarea funcționării autorității deliberative și adoptarea hotărârilor necesare administrației
locale.
Pe fondul acțiunii, pârâta a contestat criticile reclamantei privind neîndeplinirea
condițiilor prevăzute de art. 204 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, susținând că erau
întrunite cumulativ condițiile referitoare la existența a trei ședințe ale consiliului local,
desfășurate într-un interval de trei luni calendaristice, la lipsa nemotivată a reclamantei și la
imposibilitatea desfășurării ședințelor din lipsă de cvorum.
Cu privire la caracterul nemotivat al absențelor, pârâta a invocat dispozițiile
Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Local Mircești și a susținut că
reclamanta nu ar fi făcut dovada existenței vreuneia dintre situațiile prevăzute de regulament
Pagină 6 din 13
Pagina 7
mandatului, procedura având ca obiect
Codul exclusiv verificarea situației
administrativ. prevăzute de art. 204 din
situația anterioară, despăgubirile
cheltuielile materiale, daunele morale, dobânda
de judecată, formulând legală penalizatoare și
apărări distincte cu privire la lipsa
pentru acordarea acestora. temeiului și a dovezilor
dispozițiile de Convocare a
ședințelor, convocatoarele și dovezile
prezență și procesele-verbale de comunicare, listele de
ale ședințelor Consiliului Local
documentația aferentă procedurii Mircești, referatul constatator
de încetare a mandatului, și
indemnizațiile reclamantei la precum și înscrisuri referitoare la
și ședințele consiliului local
care nu s-au putut desfășura din
lipsă
Prin notele scrise depuse la
dosar la data de 29.09.2026,
de suspendare a executării reclamanta a reiterat solicitarea
Ordinului nr. 279/29.07.2026
cauzei, dezvoltând până la soluționarea definitivă
argumentele referitoare la existența a
cazului bine justificat și a
pagubei
Cu privire la cazul bine
justificat, reclamanta a Susținut că
care, analizate există mai multe împrejurări
sumar, sunt de natură să pună serios la
ordinului. îndoială prezumția de legalitate
a
23.04.2026, ea a fost folosită ulterior, la
ședința din 03.08.2026, pentru unul dintre
participanți. În opinia reclamantei, consilierii
această împrejurare este relevantă
imputabilității absenței și a conduitei pentru aprecierea
Cu autorității organizatoare.
privire la absența din 18.05.2026,
ajunge” reclamanta a arătat că mesajul
trebuie analizat în contextul „Astăzi nu pot
discuțiilor anterioare privind stabilirea
datei ședinței,
Pagină 7 din 13
Pagina 8
activitățile legate de inaugurarea noii școli și programul său profesional. A precizat că nu
susține că simplul mesaj ar fi suficient, prin el însuși, pentru justificarea absenței, ci că solicită
examinarea împrejurărilor cunoscute autorității la acel moment.
Reclamanta a reluat și criticile referitoare la termenul în care a fost emis ordinul și la data
stabilită pentru încetarea mandatului. A arătat că Referatul și Proiectul nr. 41/19.05.2026 au
fost introduse pe ordinea de zi la 22.05.2026, în timp ce Ordinul nr. 279/29.07.2026 a fost emis
ulterior, iar data de 24.06.2026 a fost stabilită ca dată a încetării mandatului, deși aceasta
corespunde, potrivit susținerilor sale, datei înregistrării documentației la prefect, iar ultima
dintre cele trei absențe reținute avusese loc la 18.05.2026. A mai arătat că la 24.06.2026
participase la ședința consiliului local.
Sub aspectul pagubei iminente, reclamanta a susținut că efectele ordinului continuă să se
producă, întrucât este exclusă de la cvorum, vot, comisii și de la plata indemnizației aferente
mandatului. A arătat că fiecare ședință și fiecare vot pierdut pe durata limitată a mandatului nu
pot fi restituite în natură.
Reclamanta a invocat și faptul că, la ședința din 03.08.2026, după emiterea ordinelor de
încetare a mandatelor, cei șase consilieri vizați nu au mai fost luați în calcul la stabilirea
cvorumului, iar cei șase consilieri rămași, dintre care unul a participat online, au adoptat 14
hotărâri. A susținut că această împrejurare evidențiază caracterul imediat și concret al efectelor
ordinului asupra exercitării mandatului și asupra participării sale la activitatea deliberativă.
În consecință, reclamanta a susținut că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de
art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 și a solicitat suspendarea executării Ordinului
nr. 279/29.07.2026 până la soluționarea definitivă a cauzei.
La termenul de judecată din data de 29.09.2026, instanța a pus în discuția părților
excepțiile procesuale invocate prin întâmpinările formulate în cauză, precum și cererea de
suspendare a executării actului administrativ.
În ceea ce privește excepția netimbrării cererii, invocată de pârâți, instanța a respins-o,
având în vedere existența la dosarul cauzei a dovezii achitării taxei judiciare de timbru stabilite
în sarcina reclamantei.
Totodată, pe baza înscrisurilor existente la dosar și a susținerilor părților, instanța a rămas
în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii, asupra excepției lipsei calității
procesuale pasive a pârâtei Instituția Prefectului — Județul Iași, precum și asupra fondului
cererii de suspendare a executării Ordinului nr. 279/29.07.2026.
Analizând cererea de suspendare a executării Ordinului Prefectului Județului Iași
nr. 279/29.07.2026, instanța reține următoarele:
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de suspendare pentru neparcurgerea
procedurii prealabile, invocată de pârâți, Tribunalul o apreciază ca neîntemeiată.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării unui act
administrativ unilateral poate fi solicitată, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei
pagube iminente, după sesizarea autorității publice emitente sau a autorității ierarhic
superioare, în condițiile art. 7 din aceeași lege. Totodată, art. 7 alin. (1) instituie, ca regulă,
obligația persoanei care se consideră vătămată printr-un act administrativ individual de a
solicita autorității emitente revocarea, în tot sau în parte, a actului înainte de sesizarea instanței.
În cauză, însă, Tribunalul reține că Ordinul nr. 279/29.07.2026 și-a produs deja efectele
juridice specifice. Prin acest act s-a constatat încetarea de drept a mandatului reclamantei și
vacantarea locului de consilier local, iar, în executarea lui, reclamanta nu a mai fost avută în
vedere la stabilirea cvorumului și nu a mai putut participa la exercitarea dreptului de vot în
cadrul autorității deliberative.
În aceste condiții, actul administrativ a intrat în circuitul juridic și a produs efecte care nu
mai puteau fi înlăturate prin simpla sa revocare de către autoritatea emitentă.
Or, procedura prealabilă are tocmai finalitatea de a permite autorității publice să
reexamineze propriul act și, dacă apreciază necesar, să îl revoce sau să îl modifice înainte de
Pagină 8 din 13
Pagina 9
declanșarea litigiului. Atunci
când, prin natura și efectele
Susceptibil de revocare deja produse, actul
administrativă, parcurgerea nu mai este
Scopul pentru care aceasta fost procedurii prealabile nu mai
___- a instituită, poate realiza
Prin'urmare, raportat la efectele
Tribunalul juridice deja produse de
constată că lipsa unei Ordinul nr. 279/29.07.2026,
plângeri prealabile formulate
atrage inadmisibilitatea cererii de ulterior emiterii
În suspendare, acestuia nu
consecință, excepția
neîntemeiată. inadmisibilității cererii de
suspendare va fi respinsă
ca
279/29.07.2026, emis de Prefectul
contestat Județului Iași. Acesta este
și, în consecință, subiectul autoritatea care a
raportului juridic adoptat actul
dedus judecății sub
aspectul cererii de
Imprejurarea că Instituția
Prefectului — Județul
specialitate necesar Iași asigură cadrul
exercitării atribuțiilor prefectului organizatoric și de
și că, în structura
acesteia, a fost
| va admite excepția
lipsei calității procesuale
țul Iași și va pasive a pârâtei
respinge cererea de suspendare
formulată în
pasivă.
Pe fondul cererii de
din suspendare, Tribunalul reține că,
Legea nr. 554/2004, potrivit art. 15 raportat la art. 14
Suspendarea executării actului
cumulativă a două condiții: administrativ presupune întrunirea
existența unui caz bine justificat
pagube iminente. și necesitatea prevenirii unei
Conform art. 2 alin. (1) lit.
0 din Legea nr. 554/2004,
reprezentat de împrejurările de cazul bine justificat este
fapt și de drept apte să
legalității actului administrativ, iar creeze o îndoială serioasă
potrivit lit. ș) a aceluiași asupra
prejudiciul material viitor text, paguba iminentă
și previzibil ori, după reprezintă
funcționării unei autorități caz, perturbarea previzibilă
publice sau a unui serviciu gravă a
Suspendarea public.
are caracter provizoriu și
nu tranșează definitiv excepțional. Prin urmare, în această
legalitatea actului și nu realizează etapă instanța
anulare, ci verifică dacă, Cercetarea de fond proprie acțiunii în
printr-o examinare Sumară
administrate, pot fi a împrejurărilor invocate și
identificate vicii serioase a înscrisurilor
înlăturarea aparente, și suficient de evidente
temporară a caracterului executoriu al pentru a justifica
Sub actului,
aspectul cazului bine justificat,
condițiilor reclamanta invocă, în
prevăzute de art. 204 alin. esență, neîndeplinirea
convocării (2) lit. €) din Codul
ședinței din 23.04.2026, administrativ, nelegalitatea
caracterul justificat al absenței din
posibilității participării prin mijloace 18.05.2026, neutilizarea
alin. (7), electronice, depășirea termenului
stabilirea datei de 24.06.2026 prevăzut de art. 204
drept moment al încetării mandatului
și insuficiența
Tribunalul constată însă că
probatoriului aceste argumente, astfel
administrat pentru cum sunt Susținute la nivelul
evident soluționarea cererii provizorii,
al Ordinului nr. nu relevă un viciu de
279/29.07.2026. legalitate
Pagină 9 din 13
Pagina 10
Potrivit art. 204 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, mandatul consilierului local
încetează de drept înainte de expirarea duratei normale în cazul lipsei nemotivate de la trei
întruniri ale consiliului, convocate pe durata a trei luni calendaristice, care determină
imposibilitatea desfășurării în condițiile legii a ședințelor. Din documentația avută în vedere la
emiterea ordinului rezultă că reclamantei i-au fost imputate absențele de la ședințele din
24.03.2026, 23.04.2026 și 18.05.2026, ședințe Ia care cvorumul legal nu a fost întrunit.
Faptul că reclamanta a participat la alte ședințe desfășurate între sau după datele
menționate este relevant pentru evaluarea conduitei sale generale în exercitarea mandatului,
însă nu înlătură, în sine, incidența art. 204 alin. (2) lit. e). Textul legal nu condiționează
încetarea mandatului de caracterul consecutiv al celor trei absențe, această condiție fiind
prevăzută distinct pentru ipoteza reglementată la lit. d).
În cauza de față trebuie verificat dacă fiecare dintre cele trei absențe avute în vedere de
prefect a fost nemotivată și dacă fiecare dintre respectivele întruniri nu s-a putut desfășura din
lipsa cvorumului.
În ceea ce privește ședința din 23.04.2026, Tribunalul reține că aceasta a fost convocată
în aceeași zi, comunicarea fiind transmisă la ora 12:18 pentru ora 15:00. Într-adevăr, potrivit
art. 134 alin. (3) lit. b) din Codul administrativ, termenul obișnuit de convocare a unei ședințe
extraordinare este de trei zile. Alin. (4) instituie însă expres posibilitatea convocării de îndată în
caz de forță majoră, de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor ori în alte
situații stabilite prin regulamentul consiliului local.
Prin urmare, intervalul de două ore și 42 de minute dintre comunicare și ora stabilită
pentru ședință nu conduce, prin el însuși, la concluzia văditei nelegalități a convocării.
Stabilirea existenței, în concret, a maximei urgențe, prin raportare la fiecare proiect înscris pe
ordinea de zi, la documentația aferentă și la situația administrativă existentă la acel moment
presupune o examinare care depășește limitele controlului sumar specific suspendării.
Nici susținerea reclamantei referitoare la proiectul bugetului local și la pretinsa
nerespectare a etapelor de publicitate nu este, în stadiul procesual de față, suficientă pentru a
determina concluzia văditei nelegalități a convocării. Verificarea acestei critici implică
stabilirea exactă a versiunii proiectului supuse dezbaterii, a datei publicării acesteia și a
documentației procedurale aferente, aspecte ce țin de cercetarea fondului legalității procedurii.
Totodată, faptul că ședința din 23.04.2026 s-a desfășurat exclusiv cu participare fizică, în
vreme ce într-o ședință ulterioară, din 03.08.2026, a fost permisă participarea unui consilier
prin mijloace electronice, nu evidențiază, în sine, o nelegalitate aparentă. Art. 134 alin. (5) din
Codul administrativ impune indicarea modalității de desfășurare în documentul de convocare,
iar art. 137 alin. (1) recunoaște participarea prin mijloace electronice în calculul cvorumului,
fără ca din aceste dispoziții să rezulte obligația generală a autorității de a organiza fiecare
ședință în format electronic sau mixt.
Referitor la ședința din 18.05.2026, Tribunalul a avut în vedere atât mesajul reclamantei
„Astăzi nu pol ajunge”, cât și explicațiile ulterioare și conversațiile depuse la dosar privind
stabilirea datei întâlnirii și obligațiile profesionale ale acesteia.
Aceste elemente confirmă că reclamanta și-a exprimat imposibilitatea participării, însă
comunicarea neparticipării și motivarea absenței sunt noțiuni juridice distincte. Potrivit art. 137
alin. (2) din Codul administrativ, prezența consilierilor locali este obligatorie, legea delimitând
situațiile în care absența este considerată motivată, iar alin. (5) instituie obligația consilierului
care nu poate participa de a aduce această împrejurare la cunoștința secretarului general.
Reglementarea locală completează aceste dispoziții prin enumerarea situațiilor în care absența
poate fi justificată.
Or, mesajul prin care reclamanta a anunțat că nu poate ajunge, chiar examinat împreună
cu discuțiile anterioare privind programarea ședinței și activitatea sa profesională, nu permite,
la nivelul examinării sumare specifice prezentei proceduri, concluzia că absența se încadra în
mod vădit într-una dintre ipotezele legale sau regulamentare de absență motivată. Stabilirea
Pagină 10 din 13
Pagina 11
exactă a semnificației acestor
împrejurări și a măsurii în care ele
justificau legal absența
Nici existența unor
divergențe anterioare între reclamantă
oportunitatea unor cheltuieli și primar cu privire la
ori proiecte locale nu creează, prin
ea însăși, o îndoială serioasă
mandatului și vacantarea locului
se realizează de prefect prin ordin, în
hotărârii. ipoteza neadoptării
Împrejurarea că Ordinul nr. 279/29.07.2026
zile a fost emis după expirarea intervalului
prevăzut de art. 204 alin. (7) din de 10
Codul administrativ nu este,
prin ea însăși, de natură să
Totodată, ordinul are Caracter
constatator, încetarea mandatului fiind
îndeplinirea condițiilor prevăzute de legată de
art. 204 alin. (2), iar nu de momentul
emiterii actului
În aceste condiții,
simpla depășire a termenului de 10 zile
aparenței de drept, nu evidențiază, la nivelul
o nelegalitate suficient de serioasă
actului pentru a justifica suspendarea executării
de drept este data apariției
evenimentului sau a îndeplinirii condițiilor
Într-adevăr, din care determină încetarea.
perspectiva acestei norme, împrejurarea că
data de 24.06.2026
cadrul controlului sumar, o nelegalitate
manifestă. Ordinul identifică temeiul legal al
mandatului și documentația încetării
administrativă care a fundamentat
întocmite în constatarea, inclusiv referatele
procedura administrativă. Problema dacă prefectul
fiecărei trebuia să răspundă individual
obiecții formulate anterior de reclamantă și dacă
verificarea efectuată a fost suficient
de aprofundată presupune o analiză
proprie fondului acțiunii.
Prin urmare, examinând împreună criticile
formulate, Tribunalul constată că acestea
ridică probleme de legalitate care necesită
cercetarea fondului, însă nu evidențiază, la nivelul
de aparență propriu procedurii
suspendării, împrejurări apte să creeze o îndoială serioasă
asupra legalității Ordinului nr. 279/29.07.2026.
În consecință, condiția cazului bine
justificat nu este îndeplinită.
Sub aspectul pagubei iminente, reclamanta
invocă pierderea posibilității de a
ședințele consiliului local, la participa la
stabilirea cvorumului, la vot și la lucrările
neîncasarea indemnizației comisiilor, precum și
corespunzătoare mandatului. A arătat, totodată, că fiecare
ședință și
Pagină 11 din 13
Pagina 12
fiecare vot pierdut în intervalul în care ordinul produce efecte nu mai pot fi recuperate ulterior,
iar activitatea Consiliului Local Mircești a continuat în noua sa componență.
Tribunalul nu minimalizează caracterul efectiv al acestor consecințe. Art. 204 alin. (20)
din Codul administrativ prevede expres că, de la data încetării mandatului, fostul consilier nu
mai este luat în calcul pentru cvorum, nu mai poate participa la vot și în comisiile de
specialitate și nu mai beneficiază de indemnizația lunară.
Aceste efecte reprezintă însă consecințele pe care legea însăși le atașează constatării
încetării mandatului. Pentru a configura paguba iminentă în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din
Legea nr. 554/2004 nu este suficientă simpla producere a efectelor actului contestat, fiind
necesară identificarea unui prejudiciu material viitor și previzibil ori a unei perturbări
previzibile grave a funcționării unei autorități sau a unui serviciu public.
Neîncasarea indemnizației are caracter patrimonial și este susceptibilă de reparare prin
echivalent în ipoteza anulării actului, reclamanta solicitând chiar prin acțiunea principală plata
drepturilor bănești de care susține că a fost lipsită.
În ceea ce privește imposibilitatea participării temporare la deliberările consiliului local,
aceasta constituie în mod evident o consecință nerecuperabilă în natură pentru ședințele deja
desfășurate. Totuși, prin ea însăși, o asemenea împrejurare nu se confundă cu noțiunea legală a
pagubei iminente. În lipsa unor elemente suplimentare care să evidențieze un prejudiciu
material viitor și previzibil distinct ori o perturbare gravă a funcționării autorității publice,
efectul invocat rămâne cel inerent executării actului administrativ de constatare a încetării
mandatului.
Mai mult, argumentul întemeiat pe hotărârile adoptate de Consiliul Local Mircești la
03.08.2026 demonstrează că ordinul a produs efecte asupra componenței autorității
deliberative, însă nu dovedește, ca atare, existența unei perturbări grave a funcționării acesteia;
dimpotrivă, din înscrisurile depuse rezultă că autoritatea deliberativă și-a continuat activitatea
și a adoptat hotărâri în componența rezultată după emiterea ordinelor.
În orice caz, condițiile prevăzute de art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 fiind
cumulative, neîndeplinirea cerinței referitoare la existența unui caz bine justificat este
suficientă pentru respingerea cererii de suspendare.
Pentru aceste considerente, Tribunalul va respinge, ca neîntemeiată, cererea de
suspendare a executării Ordinului Prefectului Județului Iași nr. 279/29.07.2026, formulată de
reclamanta Loghin Gilda-Rodica în contradictoriu cu pârâții Prefectul Județului Iași și UAT
Comuna Mircești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității cererii de suspendare pentru
neparcurgerea procedurii prealabile, invocată de pârâți.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârălei Instituția Prefectului —
Județul Iași.
Respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta LOGHIN Gilda-Rodica în
contradictoriu cu pârâta Instituția Prefectului — Județul Iași, ca fiind formulată împotriva unei
persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta LOGHIN Gilda-Rodica,
în contradictoriu cu pârâții Prefectul Județului Iași și Unitatea Administrativ-Teritorială
Comuna Mircești, prin primar, având ca obiect suspendarea executării Ordinului Prefectului
Județului Iași nr. 279/29.07.2026, până la soluționarea definitivă a cauzei.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pagină 12 din 13
Pagina 13
Cererea de recurs se depune la
Tribunalul Iași.
Pronunțată astăzi, 06. 10.2026,
mijlocirea prin punerea soluției la
grefei instanței. dispoziția părților prin
PRESEDINTE.
GREFIER,
C.S. 06 Octombrie 2026
a
r
Pagină 13 din 13