Document

Strategia de dezvoltare locala 2021-2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Dagâța, jud. Iași
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dezvoltare locala 2021-2027”, Comuna Dagâța, jud. Iași. Sursa: http://www.primariadagata.ro/arhiva/data/_editor/files/SDL_2021_2027_Com.%20%20dagata.docx (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/dagata/61602-strategia-de-dezvoltare-locala-2021-2027, 06.11.2026)

Fișier creat
18.02.2022
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA 2021-2027 COMUNA DAGATA JUDETUL IASI DECEMBRIE 2020 Strategia de dezvoltare economico-sociala durabila a comunei Dagata pentru perioada 2021 - 2027 Beneficiar: Comuna Dagata, judetul Iasi Elaborator: SC ARTIS PROJECT & CONSULT SRL B-dul Mihai Eminescu, bl. M6, sc. A, et. 3, ap. 10, Tg. Neamt, Jud. Neamt C.U.I: J27/197/2017 C.I.F 37165725 CUPRINSCUPRINS CUPRINS CUPRINS Prezentare metodologica…………………………………………………………………………………pag. 4 Prezentare metodologica…………………………………………………………………………………pag. 4 Prezentare metodologica…………………………………………………………………………………pag. 4 Prezentare metodologica…………………………………………………………………………………pag. 4 Introducere: definitii necesare ……………………………………………………………….pag. 10 pag. 14Scurt istoric al dezvoltarii durabile…………….……………………………………….pag. 14Scurt istoric al dezvoltarii durabile…………….………………………………………. pag. 14 Scurt istoric al dezvoltarii durabile…………….………………………………………. pag. 14 Scurt istoric al dezvoltarii durabile…………….………………………………………. Principii si obiective – strategie de dezvoltare durabila…………………………….…… pag. 16 pag. 19Strategia nationala pentru dezvoltare durabila …….………………………..pag. 19Strategia nationala pentru dezvoltare durabila …….……………………….. pag. 19 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila …….……………………….. pag. 19 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila …….……………………….. Programe de finantare pentru perioada de programe 2021-2027 si anterioare…………………………………………………………………………………… pag. 31 Programe de finantare pentru perioada de programe 2021-2027 si anterioare…………………………………………………………………………………… pag. 31Elaborare strategie de dezvoltare locala a Comunei Dagata………………………………. pag. 26 Programe de finantare pentru perioada de programe 2021-2027 si anterioare…………………………………………………………………………………… pag. 31 Programe de finantare pentru perioada de programe 2021-2027 si anterioare…………………………………………………………………………………… pag. 31 Descriere Comuna Dagata ………………………………………………………………….. pag. 47 Dezvoltare rurala si amenajarea teritoriului …………………………………………….….. pag. 91 Dezvoltare rurala si amenajarea teritoriului …………………………………………….….. pag. 91 Dezvoltare rurala si amenajarea teritoriului …………………………………………….….. pag. 91 Dezvoltare rurala si amenajarea teritoriului …………………………………………….….. pag. 91 Analiza SWOT …………………………………………………………..………………….. pag. 100 Plan strategic de dezvoltare ……………………….……………………………………... pag. 114 Plan strategic de dezvoltare ……………………….……………………………………... pag. 114 Plan strategic de dezvoltare ……………………….……………………………………... pag. 114 Plan strategic de dezvoltare ……………………….……………………………………... pag. 114 Realizarea analizei de nevoi pe domenii prioritare de investitie ………………………………………………………………………………..…………... pag. 124 Directiile strategice de dezvoltare a localitatii ……………………………….…………………………………………………………..... pag. 168 Directiile strategice de dezvoltare a localitatii ……………………………….…………………………………………………………..... pag. 168 Directiile strategice de dezvoltare a localitatii ……………………………….…………………………………………………………..... pag. 168 Directiile strategice de dezvoltare a localitatii ……………………………….…………………………………………………………..... pag. 168 Planul de actiune pe domenii prioritare de interventie ………………………………………. pag. 177 Surse de finantare pentru perioada 2021-2027 ……………………………..………………………………………………………………. pag. 227 Surse de finantare pentru perioada 2021-2027 ……………………………..………………………………………………………………. pag. 227 Surse de finantare pentru perioada 2021-2027 ……………………………..………………………………………………………………. pag. 227 Surse de finantare pentru perioada 2021-2027 ……………………………..………………………………………………………………. pag. 227 Portofoliu de proiecte pentru perioada ………………………………….………………… pag. 266 Coordonare, implementare, monitorizare si evaluare ……………………………..………. pag. 281 Coordonare, implementare, monitorizare si evaluare ……………………………..………. pag. 281 Coordonare, implementare, monitorizare si evaluare ……………………………..………. pag. 281 Coordonare, implementare, monitorizare si evaluare ……………………………..………. pag. 281 Concluzii ……………………….………………………………………………………….. pag. 294 Note …………………………………………………………………………….…………. pag. 296 Note …………………………………………………………………………….…………. pag. 296 Note …………………………………………………………………………….…………. pag. 296 Note …………………………………………………………………………….…………. pag. 296 Prezentare metodologica Din punct de vedere al dezvoltarii, zonele rurale inregistreaza un decalaj semnificativ fata de zonele urbane si se caracterizeaza prin: deficiente structurale persistente (numarul mare al populatiei ocupate in agricultura, imbatranirea populatiei, un numar mare de exploatatii de subzistenta etc.); valoare adaugata scazuta a produselor agro-alimentare; randamentele si productivitatea muncii scazute in special in agricultura de semisubzistenta; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activitatilor economice, acces redus la credite; o piata a terenurilor nefunctionala; o modesta orientare catre export; investitii insuficiente in cercetare si dezvoltare; accesul la servicii si infrastructura cu mult in urma zonelor urbane; cresterea continua a disparitatilor regionale; o pondere ridicata a populatiei expuse riscului de saracie si excluziune sociala; o administratie publica ineficienta; o serie de riscuri pentru oameni. Spatiul rural este expresia efortului indelungat al omului pentru a opune in serviciul sau componentele fizico-geografice ale spatiului, ale naturii. Este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica, fiind deci o adevarata “capodopera rustica” a omului. Dezvoltarea este, in esenta, o actiune cu caracter strategic, care are ca scop cresterea durabila a productivitatii individuale, comunitare si institutionale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. Programele de dezvoltare au in vedere schimbarea conditiilor fundamentale, ceea ce necesita un timp indelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe si nu pot fi rezolvate prin actiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile. Realizarea acestui document strategic este rezultatul vointei comunitatii locale din DAGATA, care are la baza colaborarea dintre membrii comunitatii si reprezentantii administratiei publice. Obiectivul acestei Strategii este de a sustine eforturile viitoare de dezvoltare ale comunei, prin stabilirea unor directii strategice care au la baza analiza a 4 factori importanti: resurse, puncte slabe, oportunitati si amenintari cu care se confrunta localitatea. Strategia de dezvoltare locala a Comunei DAGATA reprezinta instrumentul de lucru al administratiei publice locale si este agreat de intreaga comunitate locala. Astfel se va orienta gandirea, decizia si actiunea catre obiective superioare sau catre premisele obiectivelor. Totodata prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgentelor, avantajelor si dezavantajelor ce pot interveni in anumite momente. In aceste conditii, toti factorii interesati de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare al tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indica atat directiile de dezvoltare specifice, cat si actiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administratiei publice locale. Utilizarea instrumentelor de consultare a comunitatii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de actiuni pentru ca se dorea ca la final strategia de dezvoltare locala sa fie in consens cu aspiratiile locuitorilor comunei DAGATA. Importanta acestui aspect este data atat de certitudinea implicarii viitoare a comunitatii in implementarea strategiei de dezvoltare locala, cat si de posibilitatea asumarii depline si constiente a acesteia. Acest material a fost conceput ca un instrument care sa vina in ajutorul tuturor membrilor comunitatii locale, adresandu-se deopotriva administratiei publice, mediului de afaceri, institutiilor publice, organizatiilor neguvernamentale, dar si cetateanului simplu interesat de evolutia viitoare a comunitatii sale. Se prevede ca acest instrument va fi deosebit de util in programarea viitoarelor investitii dar si in atragerea resurselor financiare (nationale si europene) pentru realizarea unor proiecte de anvergura pentru Comuna DAGATA. Metodologia folosita in elaborarea Strategiei respecta urmatoarele principii: validitate stiintifica – procesul de elaborare a documentului trebuie sa respecte cerintele tehnice ale planificarii strategice; principiul coerentei – acesta se refera la corelarea strategiei locale cu documentele de planificare de rang superior precum si cu documente locale; principiul parteneriatului – dezvoltarea unei relatii de colaborare intre administratie si membrii comunitatii locale, element deosebit de important atat in etapa de elaborare a strategiei cat si in cea de implementare; implicarea comunitatii - procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesati din comunitate; transparenta si obiectivitate - procesul trebuie sa fie transparent si sa reflecte interesele comunitatii ca intreg; coerenta si continuitate - constructia documentului de planificare nu inseamna finalizarea procesului strategic; acest document trebuie sa ramana deschis ideilor si completarilor viitoare (adaptarea periodica a documentului in functie de modificarile care se produc la nivelul comunitatii). Viziunea de dezvoltare a Comunei DAGATA trebuie sa inglobeze materializarea in timp a unor politici benefice comunitatii locale si cetatenilor comunei, ca viitori cetateni europeni. In aceste conditii, DAGATA trebuie sa se dezvolte ca o comuna europeana, cu standarde de calitate aferente fiecarui domeniu cheie - infrastructura, industrie, agricultura, servicii publice si comerciale, resurse umane, asistenta sociala, educatie, sanatate, siguranta cetateanului etc, dar si sa se integreze si sa mobilizeze activ la nivel regional potentialul existent. Valorificarea acestuia in paralel cu initierea, sustinerea si materializarea unor demersuri actionale si investitionale se poate realiza prin atragerea de surse publice si private. Astfel, se propune ca localitatea DAGATA sa se impuna ca un actor local. Orice comunitate detine caracteristici specifice care o diferentiaza de alte comunitati similare. Procesul de Planificare Strategica trebuie structurat in functie de aceste caracteristici. Intrebarile cele mai importante sunt: ce diferentiaza Comuna DAGATA de alte comune asemanatoare judetului IASI, din Romania si din regiune (Europa Centrala si de Est)? Care sunt elementele strategice pozitive si negative care pot fi identificate la nivelul comunei noastre? Studiul fizionomiei comunei DAGATA consta in analiza aspectului exterior dar si a texturii si structurii retelei de cai de comunicatii si a densitatii locuintelor, a constructiilor in general, sub influenta factorilor fizico-geografici si economico-sociali. Astfel, topografia reliefului incluzand izolarea sau legatura cu asezarile vecine, dar si traditiile au o influenta hotaratoare asupra aspectului general al comunei. Comuna DAGATA este alcatuita din 9 sate: DAGATA, MANASTIREA, BOATCA, ZECE PRAJINI, BALUSESTI, POIENILE, PISCU RUSULUI, TARNITA SI BUZDUG. Localitatile comunei DAGATA sunt caracterizate de anumite functii specifice unui teritoriu administrativ, in care se desfasoara anumite activitati economice, culturale, in care se desfasoara viata. Principala functie a celor noua sate este cea agricola data de majoritatea populatiei ce lucreaza in aceasta ramura economica. Majoritatea populatiei este implicata direct sau indirect in agricultura. Acestia din urma produc necesarul agricol pentru consumul propriu in gospodarii, nefiind salariati ai unei asociatii agricole sau ai unei ferme de exploatare agricola. Functia comerciala este de asemenea prezenta in toate localitatile si, prin aceasta se asigura necesarul de produse locuitorilor, prin intermediul magazinelor universale, in majoritate alimentare. Functia sanitara a localitatilor este foarte importanta. In comuna exista 2 cabinete medicale in satul Dagata deservite de 2 medici de familie si 3 asistenti medicali. De asemenea, la nivelul comunei exista si un numar de 3 farmacii in satele Dagata si Manastirea. Functia culturala este determinata de desfasurarea activitatilor de invatamant, culturale si de recreere intelectuala. Exista un numar de 9 scoli si 7 gradinite: Scoala Profesionala Dagata (prescolari, elevi), Scoala Primara Balusesti (prescolari, elevi), Scoala Primara Zece Prajini (prescolari, elevi), Scoala Primara Boatca (prescolari, elevi), Scoala Primara Tarnita (elevi), Scoala Primara Buzdug (elevi), Scoala Primara Poienile (prescolari, elevi), Scoala Gimnaziala Manastirea (prescolari, elevi) si Scoala Primara Piscu Rusului (prescolari, elevi). De asemenea, comuna dispune de un camin cultural in satul Dagata, in stare buna si de noua biserici de cult. La nivelul comunei functioneaza si isi desfasoara activitatea o Biblioteca Comunala cu sediul in satul Dagata. Functia administrativa a comunei este detinuta de satul DAGATA. Tot aici se afla si sediul Politiei cu un numar de 3 agenti de politie. In concluzie comuna DAGATA ofera oportunitati foarte bune pentru dezvoltarea de activitati economice in comert, constructii sau agricultura. Este nevoie de personal calificat in toate domeniile. Numai asa putem ridica productivitatea la calitatea ceruta de piata unica europeana. In ultimii ani a aparut tot mai des ideea dezvoltarii satelor romanesti, iar unul dintre instrumentele prin care s-a vizat acest lucru a fost infiintarea Grupurilor de Actiune Locala. Comuna Dagata face parte din Grupul de Actiune Locala „Colinele Iasilor”. Grupul de Actiune Locala „Colinele Iasilor” si-a inceput activitatea in februarie 2013 si a reusit pana la momentul de fata sa finanteze, prin Programul LEADER din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, un numar de 51 de proiecte cu o valoare totala de peste 2,3 milioane de euro, realizandu-se un grad de absorbtie a fondurilor europene de 91%. Proiectele depuse au acoperit intreg teritoriul GAL „Colinele Iasilor”. Asociatia Grupul de Actiune Locala „COLINELE IASILOR” reprezinta un parteneriat format din diversi actori publici si privati din teritoriul a 15 comune, respectiv Birnova, Ciurea, Dagata, Draguseni, Grajduri, Ipatele, Mironeasa, Mogosesti, Scinteia, Scheia, Tansa, Tibana, Tibanesti, Voinesti (Judetul Iasi) si Pancesti (Judetul Neamt). Parteneriatul este structurat astfel: 15 institutii publice; 25 parteneri privati; 12 parteneri reprezentand societatea civila. Grupul de Actiune Locala „Colinele Iasilor” a fost infiintat de catre actorii locali din teritoriul a 13 comune Birnova, Ciurea, Dagata, , Grajduri, Ipatele, Mironeasa, Mogosesti, Scanteia, Scheia, Tansa, Tibana, Tibanesti si Pancesti, in conformitate cu cerintele si criteriile Programului LEADER, pentru a elabora si implementa Dosarul de Candidatura al Planului de Dezvoltare Locala a Teritoriului si pentru a participa la procesul de selectie in scopul de a deveni oficial un Grup de Actiune Locala care sa gestioneze fonduri FEADR. ASOCIATIA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA „COLINELE IASILOR” si-a depus candidatura in 2012 in cadrul axei LEADER, in sesiunea de selectie a Grupurilor de Actiune Locala lansata de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In urma publicarii rezultatelor, proiectul Asociatiei Grupul de Actiune Locala „Colinele Iasilor” a fost declarat eligibil, iar pe 02 februarie 2013 a semnat contractul de finantare. Grupul de Actiune Locala a derulat in perioada februarie 2013-februarie 2015 diverse activitati de animare si promovare prin care s-a adus la cunostinta populatiei din cele 13 localitati de pe raza teritoriului GAL „Colinele Iasilor” oportunitatile de dezvoltare prin accesarea fondurilor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala. In acest moment, GAL-ul cuprinde 15 de localitati deoarece s-au mai adaugat de curand alte 2 comune – Draguseni si Voinesti. Trebuie sa investim in viitor, in generatia de maine si sa exploatam avantajele competitive pe care le avem: pozitionarea geografica si asocierea intercomunitara pentru dezvoltare locala, terenuri extravilane si intravilane. Un instrument principal al dezvoltarii durabile si coerente a comunei este Planul de Urbanism General care este refacut si actualizat, astfel incat dezvoltarea pe care o vizam sa nu afecteze mediul, sa nu produca dezechilibre sociale sau sa afecteze arhitectura traditionala a comunei. Strategia ne ajuta sa construim viitorul. Un viitor mai bun pentru noi si copiii nostri. Un viitor in care fiecare locuitor isi va gasi locul unde se poate dezvolta si performa pe piata muncii, isi va gasi locuinta dorita, va beneficia de servicii sociale de calitate si va gasi placerea spatiilor publice pentru recreere si refacere. De abilitatea si determinarea noastra in procesul de punere in practica a acestui document depinde atingerea obiectivului final: o comuna ospitaliera mai curata si mai sigura. In urma analizelor si dezbaterilor organizate a fost creionata o viziune de dezvoltare a comunei pornind de la urmatoarele elemente: importanta regionala a comunei, afirmarea comunei ca centru de inovatie si oportunitati, importanta contructiei unei comunitati primitoare, a unui mediu local placut pentru locuitori si pentru vizitatori (cresterea calitatii vietii), afirmarea comunei DAGATA ca si comunitate financiar-economica, necesitatea structurarii unei administratii locale eficiente, eficace, transparente si responsabile la nevoile comunitatii, importanta activismului la nivelul cetatenilor, ca factor de stimulare a dezvoltarii comunitare si, in fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism si implicare in viata comunitatii. Viziunea propusa pentru comuna este: Comuna DAGATA va fi un centru al inovatiei si oportunitatilor, un loc placut in care sa traiesti, sa muncesti si sa studiezi; o comuna cu autoritati locale responsabile si deschise, cu cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata. Aceasta viziune a rezultat in urma unor intalniri organizate si facilitate de Primaria comunei DAGATA cu reprezentati ai ONG-urilor si ai unor institutii de stat si private din comuna noastra. Etapele metodologice principale ale Procesul de Planificare Strategica sunt urmatoarele: 1. Realizarea analizei preliminare. Planificarea strategica presupune o analiza preliminara a caracteristicilor comunitatii vizate. Aceasta analiza cuprinde elemente diverse: elemente de istorie a comunitatii; analiza de mediu (fisa de localitate, elemente socio-economice, elemente de infrastructura, etc); analiza cadrului strategic la nivel national, regional si judetean. Principala misiune a analizei preliminare se refera la structurarea mediului in care se plaseaza comunitatea si la identificarea capacitatilor reale detinute de aceasta. 2. Stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii. Pasul al doilea se refera la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltarii strategice a comunei DAGATA. Aceasta viziune trebuie sa tina seama de elementele principale ale analizei preliminare. 3. Analiza sectoriala a domeniilor strategice principale. Aceasta analiza se realizeaza pe domenii. In cadrul fiecarui domeniu au fost elaborate sinteze de lucru pe baza carora au fost organizate dezbateri publice. Domenii strategice principale: dezvoltare si competitivitate economica; dezvoltare rurala si infrastructura (urbanism, transport, mediu etc); dezvoltarea resurselor umane (educatie, pregatire continua, relatia cu unitatile de invatamant, etc); dezvoltare comunitara (cultura, tineret, sport, ong-uri, social, sanatate). Metodologia presupune urmatoarele elemente principale: analiza SWOT (puncte slabe, puncte tari, oportunitati, amenintari); identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT; elaborarea de strategii sectoriale care sa raspunda problemelor strategice identificate; modalitati de evaluare a rezultatelor pe termen mediu si lung. Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii publice, la care au fost invitate sa ia parte toate partile interesate. Sintezele au fost modificate pe baza acestor dezbateri publice, pentru ca ele trebuie sa reflecte realitatea si sa reprezinte dorintele si interesele comunitatii. 4. Articularea documentului strategic. Acest document strategic principal a fost elaborat in urma definirii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru si dezbaterile publice. Acesta este necesar sa fie analizat de Consiliul Local, de partidele politice si de societatea civila din DAGATA forma lui finala putand fi asumata ca document de planificare strategica pentru comunitate. Principii de baza in elaborarea proiectului de planificare strategica a comunei DAGATA: validitate stiintifica (procesul trebuie sa respecte cerintele tehnice ale planificarii strategice); implicarea comunitatii (procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesati din comunitate); transparenta si obiectivitate (procesul trebuie sa fie transparent si sa reflecte interesele comunitatii ca intreg); coerenta si continuitate (constructia documentului de planificare nu inseamna finalizarea procesului strategic; acest document trebuie sa ramana deschis ideilor si completarilor viitoare). Strategia de Dezvoltare Locala va fi instrumentul de lucru al administratiei publice locale care va orienta gindirea, decizia si actiunea catre obiectivele superioare sau catre premisele obiectivelor, fara ca pe parcurs sa existe abateri datorate urgentelor sau avantajelor si dezavantajelor ce pot interveni in anumite momente. INTRODUCERE: DEFINITII NECESAREINTRODUCERE: DEFINITII NECESARE INTRODUCERE: DEFINITII NECESARE INTRODUCERE: DEFINITII NECESARE Planificarea strategica poate fi definita drept un proces care permite unei organizatii sa se concentreze asupra unei alinieri eficiente a resurselor sale cu misiunea si viziunea sa1. A fi strategic inseamna a cunoaste clar obiectivele, a fi constient de resurse si a fi reactive la mediul dynamic. Accentul se pune astfel pe mediu, ce este intr-o continua schimbare, in acest tip de planificare. De aceea mediul este punctul de plecare in procesul planificarii strategice, dupa cum ne prezinta schema urmatoare: Evaluarea mediului Formularea strategiei Implementarea strategiei Evaluare si control In vederea evaluarii, planificarea strategica studiaza punctele tari si oportunitatile institutiei din punctul de vedere al contributiei acestora la success. Instrumentul folosit pentru realizarea acesteia este analiza S.W.O.T., intrucat raspunde la urmatoarele intrebari frecvente: Care sunt punctele tari ale institutiei pe care se poate construe strategia de dezvoltare? Ce puncta slabe pot fi rezolvate prin intermediul strategiei actuale? Care sunt oportunitatile institutiei si care dintre acestea s-ar putea concretiza in resusite? Ce amenintari ale mediului ar trebui avute in vedere si eventual contracarate pentru a asigura indeplinirea strategiei? Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice propriile nevoi. Ea vizeaza stabilirea unui cadru theoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul om-mediu, fie ca e vorba de mediul inconjurator, mediu economic sau mediul social. Desi initial dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica, in present conceptul s-a extins asupra calitatii vietii in complexitatea sa, si sub aspect economic si social. SustenabilSustenabilSuportabilSuportabilViabilViabilEchitabilEchitabil Sustenabil Sustenabil Suportabil Suportabil Viabil Viabil Echitabil Echitabil Conceptul de dezvoltare durabila (sustenabila) s-a cristalizat in timp, pe parcursul mai multor decenii, in cadrul unor dezbateri stiintifice aprofundate pe plan international si a capatat valente politice precise in contextul globalizarii. In istoria recenta, prima semnalare a faptului ca evolutiile economice si sociale ale statelor lumii si ale omenirii in ansamblu nu mai pot fi separate de consecintele activitatii umane asupra cadrului natural s-a facut in raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat. Limitele cresterii (Raportul Meadows). Documentul sintetiza datele privind evolutia a cinci parametri (cresterea populatiei, impactul industrializarii, efectele poluarii, productia de alimente si tendintele de epuizare a resurselor naturale), sugerand concluzia ca modelul de dezvoltare practicat in acea perioada nu poate fi sustinut pe termen lung. Problematica raporturilor dintre om si mediul natural a intrat in preocuparile comunitatii internationale incepand cu prima Conferinta a ONU asupra Mediului (Stockholm, 1972) si s-a concretizat in lucrarile Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare, instituite in 1985. Raportul acestei Comisii, prezentat in 1987 de G. H. Bruntdland si intitulat Viitorul nostru comun a oferit prima definitie acceptata a dezvoltarii durabile ca fiind ,,o dezvoltare care satisface nevoile generafiei actuale fara a compromite sansele viitoarelor generatii de a-si satisface propriile nevoi". Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta rezultatul unei abordari integrate a factorilor politici si decizionali, in care protectia mediului si cresterea economica pe termen lung sunt considerate complementare si reciproc dependente. De la acest punct, problemele complexe ale dezvoltarii durabile au capatat o dimensiune politica globala, fiind abordate la cel mai inalt nivel la Conferinta Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare Durabila de la Rio de Janeiro (1992), la Sesiunea Speciala a Adunarii Generale ONU si adoptarea Obiectivelor Mileniului (2000) si la Conferinta Mondiala pentru Dezvoltare Durabila de la Johannesburg (2002). S-au conturat, astfel, programe concrete de actiune la nivel global si local (Agenda 21 Locala) conform dictonului ,,sa gandim global si sa acfionam local". In cadrul acestui proces au fost adoptate o seama de conventii internationale care stabilesc obligatii precise din partea statelor si termene stricte de implementare privind schimbiirile climatice, conservarea biodiversitatii, protejarea fondului forestier si zonelor umede, limitarea folosirii anumitor produse chimice, accesul la informatii privind starea mediului si altele, care contureaza un spatiu juridic international pentru aplicarea in practica a preceptelor dezvoltarii durabile. Se recunoaste, astfel, ca Terra are o capacitate limitata de a satisfice cererea crescanda de resurse naturale din partea sistemului socio-economic si de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor. Schimbarile climatice, fenomenele de eroziune si desertificare, poluarea solului, apei si aerului, reducerea suprafetei sistemelor forestiere tropicale si a zonelor umede, disparitia sau periclitarea existentei uneui numar mare de specii de plante si animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerate a resurselor natural neregenerabile au inceput sa aiba efecte negative, masurabile, asupra dezvoltarii socio-economic si calitatii vietii oamenilor in zone vaste ale planetei. Conceptul de dezvoltarea durabila are ca premisa constatarea ca civilizatia umana este un subsistem al ecosferei, dependent de fluxurile de materie si energie din cadrul acesteia, de stabilitatea si capacitatea ei de autoregenerare. Politicile publice care se eleboreaza pe acesta baza, precum prezenta Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, urmaresc restabilirea si mentinerea unui echilibru rational, pe termen lung, intre dezvoltare economica si integritatea mediului natural in forme intelese si acceptate de societate. Pentru Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea durabila nu este una dintre optiunile posibile, ci singura perspectiva rationala a devenirii nationale, avand ca rezultat statornicirea unei noi paradigm de dezvoltare prin confluent factorilor economici, sociali si de mediu. SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII DURABILESCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII DURABILE SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII DURABILE SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII DURABILE Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica care se axeaza in primul rand pe asigurarea unui echilibru intre aspectele sociale, economice si ecologice si elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabila urmareste si incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul om - mediu, fie ca e vorba de mediul inconjurator, mediul economic sau mediul social. Desi initial dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica determinata de intensa exploatare industriala a resurselor si degradarea continua a mediului si cauta deci in primul rand prezervarea calitatii mediului inconjurator, in prezent conceptul s-a extins asupra calitatii vietii in complexitatea sa, si sub aspect economic si social. Obiect al dezvoltarii durabile este acum si preocuparea pentru dreptate si echitate intre state, nu numai intre generatii. 1972, Conferinta Natiunilor Unite, are loc la Stockholm: 113 natiuni discuta problemele poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului, pericolul disparitiei unor specii, nevoia cresterii nivelului de trati al oamenilor; se subliniaza legatura indisolubila intre calitatea vietii si calitatea mediului pentru generatiile actuale si viitoare. 1983, Comisia Brundtland Natiunile Unite infiinteaza Comisia mondiala de mediu si dezvoltare (World Commission on Environment and Development) avand ca scop studierea dinamicii deteriorarii mediului si oferirea de solutii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societatii umane. Aceasta comisie a fost prezidata de Gro Harlem Brundtland, Primul Ministru al Norvegiei la acea data. Comisia Brundtland a subliniat existenta a doua probleme majore: dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde mai inalte de trai pentru un mic procent din populatie, ci cresterea nivelului de trai al tuturor; dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambiant. Problema-cheie a dezvoltarii durabile este opozitia intre nevoile de crestere ale populatiei si limitele impuse de resursele planetei precum si degradarea continua a mediului. 1987, Raportul Brundtland Comisia Brundtland a elaborat si publicat documentul "Viitorul nostru comun" (Raportul Brundtland) prin care s-a formulat cadrul care avea sa stea la baza Agendei 21, a principiilor Declaratiei de la Rio. Raportul Brundtland cuprindea cateva obiective potrivit carora realizarea dezvoltarii durabile inseamna: asigurarea in continuare a cresterii economice cu respectarea conditiei de baza a conservarii resurselor naturale; eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate; orientarea proceselor de crestere economica spre o noua calitate; asigurarea unei cresteri controlate a populatiei; conservarea si sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului; restructurarea tehnologiilor de productie si mentinerea sub control a riscurilor acestora; asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediul inconjurator si resursele de energie. 1992, Conferinta de la Rio Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea 120 de sefi de stat participa si sunt din nou aduse in centrul atentiei problemele privind mediul si dezvoltarea. Dezvoltarea durabila reprezinta "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman pentru intreaga planeta si pentru un viitor indelungat". Scopul declarat al Conferintei a fost stabilirea unei noi strategii a dezvoltarii economice, industriale si sociale in lume, cuprinsa sub numele de dezvoltare durabila – "sustainable development". Natiunile prezente au fost de acord asupra unui plan de dezvoltare durabila numit Agenda 21 si asupra a doua seturi de principii: Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare si Principiile padurii. "Oamenii au dreptul la o viata sanatoasa si productiva in armonie cu natura; natiunile au dreptul suveran de a exploata resursele proprii, fara insa a cauza distrugeri ale mediului in afara granitelor proprii." – Declaratia de la Rio. 1997, includerea conceptului de “dezvoltare durabila” in Tratatul de la Maastricht, ca obiectiv public al UE 2001, Consiliul European de la Goteborg: - Adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila (SDD); - Propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabila, cu scopul monitorizarii SSD (in iunie 2006 aceasta a fost revizuita si adoptat un nou model de guvernare). 2002, Johannesburg Summitul Natiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabila constata progresul facut spre dezvoltarea durabila si se reafirma angajamentul tarilor participante. Principalele probleme discutate: - reducerea numarului celor care nu au acces la rezerve de apa potabila, de la peste 1 miliard la 500 milioane pana in anul 2015; - injumatatirea numarului celor ce nu au conditii de salubritate corespunzatoare, la 1,2 miliarde; - cresterea folosirii surselor durabile de energie si refacerea efectivelor de peste secatuite. PRINCIPII SI OBIECTIVE – STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILAPRINCIPII SI OBIECTIVE – STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA PRINCIPII SI OBIECTIVE – STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA PRINCIPII SI OBIECTIVE – STRATEGIE DE DEZVOLTARE DURABILA “Dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice propriile nevoi” Conceptul de “dezvoltare durabila” a luat nastere din necesitatea gasirii raspunsurilor la intrebari precum: Cum putem concilia progresul economic si social fara a pune in pericol echilibrul natural al planetei? Cum putem repartiza bogatia intre tarile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate? Cum putem asigura un trai decent unui numar insemnat de milioane de oameni aflati in pericol, in regiunile in care planeta sufera in urma exploatarilor excesive a resurselor naturale? Cum putem actiona in vederea asigurarii generatiilor viitoare unui biosistem sanatos? Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene: Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului; Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii; Cultivarea unei societati deschise si democratice; Informarea si implicarea active a cetatenilor in procesul decisional; Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global; Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati; Utilizarea cunostintelor modern pentru asigurarea eficientei economice si investitionale; Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte; Aplicarea principiului “poluatorul plateste”. Obiective ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene: Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negative asupra mediului; Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; Prospecritatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standard de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite; Indeplinirea responsabilitatilor international ale UE prin promovarea institutiilor democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni in lume. Prin strategie se intelege ansamblul obiectivelor majore ale unitatii administrativ teritoriale pe termen mediu si lung, principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea dezvoltarii comunei, cresterii standardului de viata si consolidarea competitivitatii economice a comunei. Avand in vedere definitia strategiei rezulta trasaturile definitorii ale strategiei care sunt obligatorii de indeplinit: Intotdeauna strategia are in vedere, in mod explicit si implicit, realizarea unor scopuri bine precizate, specificate sub forma de misiune si obiective. Obiectivele reprezinta fundamentul motivational si actional al strategiei, calitatea lor fiind determinanta pentru performantele viitoare ale unitatii administrativ teritoriale. Strategia vizeaza perioade viitoare, cel mai adesea 5-7 ani. Sfera de cuprindere a strategiei este unitatea administrativ teritoriala in ansamblul sau – cel mai adesea – sau parti importante ale acesteia. Strategia de dezvoltare locala cuprinde toate domeniile de interes atat din punct de vedere al UAT cat si din punctul de vedere al locuitorilor acesteia. La baza abordarii strategiei se afla principiul echifinalitatii. Potrivit acestuia, exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni, prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv. In consecinta, atat in elaborarea, cat si in implementarea strategiei, nu trebuie absolutizata o singura combinatie. Strategia este definita drept cadrul care orienteaza alegerile ce determina directia unei comunitati. Existenta unei strategii contribuie la stabilirea unei directii unitare pentru comunitate conform obiectivelor sale operationale si furnizeaza baza alocarii resurselor necesare pentru atingerea acestor obiective. Astfel pentru obtinerea de rezultate si atingerea obiectivelor este necesar ca la nivelul unitatii administrativ teritoriale sa existe un plan strategic concretizat in Strategia de dezvoltare locala. Strategia de dezvoltare locala este un instrument care implica intreaga comunitate si are ca scop principal asigurarea dezvoltarii comunitatii in toate sectoarele de activitate. Strategia este un demers pe termen lung, respectiv pentru o perioada de 5- 7 ani, fiind o proiectie in viitor a comunitatii. Astfel pentru a putea realiza obiectivele propuse trebuie implicata intreaga comunitate si toti actorii relevanti de la nivel local. Planificarea actiunilor in cadrul strategiei este realizata conform cerintelor si posibilitatilor existente la nivel de comuna la momentul elaborarii. Aceasta planificare este orientata spre viitor si sunt stabilite o serie de obiective si metode prin care sa poata fi atinse aceste obiective. Astfel in urma realizarii planificarii, respectiv a strategiei, se pot lua decizii cu privire la ce trebuie facut, cand trebuie facut, cum trebuie facut si cine trebuie sa o faca. Existenta unei strategii de dezvoltare locala, ca instrument de management utilizat pentru a aborda problemele cu care se confrunta o comunitate si pentru a valorifica oportunitatile de orice fel, reprezinta, astfel, o conditie esentiala pentru asigurarea unei dezvoltari locale armonioase. Comuna Dagata isi stabileste, prin prezenta strategie de dezvoltare, telul de a deveni o comunitate capabila sa utilizeze in mod rational si efficient resursele proprii, sa-si descopere potentialul ecologic al economiei, asigurand prosperitate, protectia mediului si coeziune sociala. Prezenta lucrare a fost realizata la solicitarea Consiliului local si a Primariei Comunei Dagata si reflecta atitudinea intregii comunitati cu privire la prioritatile de dezvoltare ale comunei pentru perioada 2021 - 2027. Ca parte a comunitatii europene, comuna Dagata trebuie sa adopte si sa implementeze o viziune strategica privitor la dezvoltarea sa pe termen scurt si mediu. Contextul elaborarii prezentei strategii este reprezentat de dorinta de aliniere la directia de dezvoltare a comunitatii europene. Comunitatea Dagata, parte integranta a comunitatii europene, trebuie sa-si stabileasca o viziune clara asupra viitorului sau in conformitate cu strategia Uniunii Europene pentru perioada urmatoare. Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, U.E. doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute Uniunii Europene si statele member sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si de coeziune sociala. Scopul principal al strategiei de dezvoltare a comunei Dagata a constatat in identificarea nevoilor reale de dezvoltare ale comunei care au asigurat consensul asupra prioritatilor de dezvoltare ale comunei, in definirea directiilor de actiune strategica, pe perioada 2021 - 2027 si in transpunerea lor intr-un portofoliu de proiecte, care sa asigure premisele implementarii strategiei, dar mai ales in orientarea populatiei, in special cea tanara, pe canalizarea propriilor nevoi pe alte directii de dezvoltare decat cele strict legate de infrastructura de baza (apa, canalizare, strazi, gaz). Obiectivul general al strategiei comunei Dagata il reprezinta dezvoltarea echilibrata si armonioasa a localitatii prin crearea si prin sustinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea economica continua si calitatea vietii cetatenilor comunei. Prezenta strategie de dezvoltare locala a fost elaborata pornind de la problemele specifice ale localitatii abordate intr-un cadru integrat, corelate cu obiectivele si cu planurile strategice elaborate la nivel regional, national si european. De aceea este important sa se acorde o atentie deosebita elaborarii acestui document si sa se asigure o participare cat mai larga a factorilor de raspundere si nu numai, la elaborarea lui si mai ales la aplicarea acestuia. STRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMANIEISTRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMANIEI STRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMANIEI STRATEGIA NATIONALA PENTRU DEZVOLTARE DURABILA A ROMANIEI “In anul 2008, a fost elaborate Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 avand ca motto idea “Mentine sanatos ceea ce te mentine sanatos”, document aprobat prin HG nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomanda mecanisme specific la nivelul autoritatilor centrale, locale dar si la nivelul societatii civile, sub egida Academiei Romane, pentru monitorizarea implementarii obiectivelor stabilite.” “Documente programatice si strategii sectoriale elaborate pre- si post-aderare ca baza de referinta pentru Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030; - Tratatul de Aderare Romania – Iniunea Europeana; - Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND); - Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR); - Programul National de Reforma; - Programul de Convergenta; - Strategie post-aderare a Romaniei; - Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.” STRATEGIA DE DEZVOTARE DURABILA (SDD): TEME, DOMENII, OBIECTIVE EU, OBIECTIVE ROa) Provocari crucialeSTRATEGIA DE DEZVOTARE DURABILA (SDD): TEME, DOMENII, OBIECTIVE EU, OBIECTIVE ROa) Provocari cruciale STRATEGIA DE DEZVOTARE DURABILA (SDD): TEME, DOMENII, OBIECTIVE EU, OBIECTIVE RO a) Provocari cruciale STRATEGIA DE DEZVOTARE DURABILA (SDD): TEME, DOMENII, OBIECTIVE EU, OBIECTIVE RO a) Provocari cruciale 1. Schimbari climatice si energie curata “Obiectiv general SDD / UE: Prevenirea schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu effect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului” “Orizont 2013. Obiectiv national: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si mediu si crearea premiselor pentru securitatea energetica a tarii pe termen lung conform cerintelor unei economii moderne de piata, in conditii de siguranta si competitivitate; indeplinirea obligatiilor asumate in baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu effect de sera; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile”. “Orizont 2020. Obiectiv national: Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de siguranta a sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta intensitatii si eficientei energetice; indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in cadrul pachetului legislative “Schimbari climatice si energie din surse regenerabile” si la nivel international in urma adoptarii unui nou acrord global in domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile”. “Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii energetici si de schimbari climatice; indeplinirea angajamentelor in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu effect de sera in concordanta cu acordurile international si comunitare existente si implementarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice”. 2. Transport durabil “Obiectiv general SDD / UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfaca nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii, reducand, in acelasi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societatii si mediului”. “Orizont 2013. Obiectiv national: Promovarea unui sistem de transporturi in Romania care sa faciliteze miscarea in siguranta, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel national si international, in conformitate cu stardardele europene”. “Obiectiv 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta eficientei economice, sociale si de mediu a transporturilor si realizarea unor progrese substantiale in dezvoltarea infrastructurii de transport”. “Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toti parametrii de baza ai sustenabilitatii in activitatea de transporturi”. 3. Productie si consum durabile “Obiectiv general SDD / UE: Promovarea unor practice de consum si productie sustenabile.” “Obiectiv 2013. Obiectiv national: Gestionarea eco-eficienta a consumului de resurse si valorificarea maximala a acestora prin promovarea unui model de consum si productie care sa permita o crestere economica sustenabila pe termen lung si apropierea treptata de nivelul mediu de performanta al tarilor UE”. “Obiectiv 2020. Obiectiv national: Decuplarea cresterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de indicia medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei”. “Obiectiv 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tarile membre UE din punctul de vedere al productiei si consumului durabile”. 4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale “Obiectiv general SDD / UE: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme”. “Orizont 2013. Obiectiv national: Reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de dezvoltare durabila si cu respectarea “poluatorul plateste”. “Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la parametri principali privind gestionarea responsabila a resurselor naturale”. “Obiectiv 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale celorlalte state membre UE din acel an”. 5. Sanatate publica “Obiectiv general SDD / UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate in conditii de egalitate si imbunatatirea protectiei impotriva amenintarilor la adresa sanatatii”. “Orizont 2013. Obiectiv national: Imbunatatirea structurii sistemului de sanatate, a calitatii actului medical si a ingrijirilor furnizate in cadrul serviciilor de sanatate; ameliorarea starii de sanatate a populatiei si cresterea performantei sistemului de sanatate”. “Obiectiv 2020. Obiectiv national: Atingerea unor parametri apropiati de nivelul mediu actual al starii de sanatate a populatiei si al calitatii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sanatate si demografice in toate politicile publice ale Romaniei”. “Obiectiv 2030. Obiectiv national: Alinierea deplina la nivelul mediului de performanta, inclusive sub aspectul finantarii serviciilor de sanatate, al celorlalte state membre ale UE”. 6. Incluziunea demografica si migratia “Obiectiv general SDD / UE: Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea in considerare a solidaritatii intre generatii si in interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile”. “Obiectiv 2013. Obiectiv national: Crearea unui cadru legislativ, institutional si participative modern pentru reducerea riscurilor de saracie si excluziune sociala, promovarea coeziunii sociale, egalitatii de sanse si diversitatii culturale, precum si pentru gestionarea responsabila a fenomenelor demografice si migratiei”. “Orizont 2020. Obiectiv national: Promovarea consecventa, in noul cadru legislative si institutional, a nornelor si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala, egalitatea de sanse si sprijinirea active a grupurilor defavozizate; punerea in aplicare, pee tape, a Strategiei Nationale pe termen lung privind populatia si fenomenele migratorii”. “Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea semnificativa de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE in privinta coeziunii sociale si calitatii serviciilor sociale”. 7. Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile “Obiectiv general SDD / UE: Promovarea active a dezvoltarii durabile la nivelul global si asigurarea punerii de accord a pliticilor interne si externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltarii durabile si angajamentele sale in aceasta privinta”. “Obiectiv 2013. Obiectiv national: Implementarea instrumentelor legislative si institutionale aferente statutului Romaniei de tara donatoare de asistenta pentru dezvoltare, conform obligatiilor de stat membru al UE; stabilirea prioritatilor si modalitatilor de actiune, si alocarea in acest scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) in 2013 si 0,33% in 2015, cu tinta intermediara de 0,17% din VNB in 2010”. “Orizont 2020. Obiectiv national: Conturarea domeniilor specific de aplicare a expertizei si resurselor disponibile in Romania in slujba asistentei pentru dezvoltare, si alocarea in acest scop a circa 0,50% din venitul national brut”. “Orizont 2030. Obiectiv national: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene in domeniul cooperarii pentru dezvoltare, inclusive din punctul de vedere al alocarilor bugetare ca procent din venitul national brut”. b) Teme inter – si trans - sectorialeb) Teme inter – si trans - sectoriale b) Teme inter – si trans - sectoriale b) Teme inter – si trans - sectoriale 1. Educatie si formare profesionala “Orizont 2013. Obiectiv national: Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea oprtunitatii sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si incluziva”. “Orizont 2020. Obiectiv national: Atingerea nivelului mediu de performanta UE in domeniul educatiei si formarii profesionale, cu exceptia serviciilor in mediul rural si pentru grupurile dezavantajate, unde tintele sunt cele ale UE pentru 2010”. “Orizont 2030. Obiectiv national: Situarea sistemului de invatat si formare profesionala din Romania la nivelul performantelor superioare din UE; apropierea semnificativa de nivelul mediu al UE in privinta serviciilor educationale oferite in mediul rural si pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilitati”. 2. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea “Orizont 2013. Obiectiv national general: Atingerea mediei UE la indicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare”. “Orizont 2020. Obiectiv national general: Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal al evolutiilor stiintifice si tehnologice din UE; generalizarea activitatilor innovative; aparitia unor centre de excelenta cu impact international”. “Orizont 2030. Obiectiv national general: Statornicirea principalelor elemente ale societatii si economiei bazate pe cunoastere; contributii esentiale ale cercetarii romanesti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile”. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare locala a comunei Dagata a constat in parcurgerea a trei etape principale: Etapa de Analiza Colectarea datelor utilizand toate sursele posibile (analiza situatiei existente, consultarea statisticilor oficiale, studii de fezabilitate si alte documente care contin informatii relevante) cat si analiza documentelor programatice (POR, POS, PNDR, etc.) pentru identificarea politicilor si directiilor de dezvoltare europene si nationale, regionale, judetene; a fondurilor, programelor operationale existente, care pot fi accesate pentru a se asigura o dezvoltare locala durabila si integrata. Ca urmare va avea loc crearea si dezvoltarea unei baze de date din toate sectoarele de activitate pentru o cunoastere aprofundata a resurselor si nevoilor comunitatii, precum si evaluarea potentialului local. Identificarea si evaluarea punctelor tari si a celor slabe se face printr-o evaluare obiectiva a situatiei existente, iar oportunitatile si riscurile luate in considerare permit identificarea unor tinte si mobilizarea resurselor si eforturilor pentru atingerea lor. Etapa de elaborare a strategiei In functie de datele culese si problemele identificate se vor stabili obiectivele pe termen scurt si mediu ale comunei. Astfel se vor identifica domeniile de interes, se va concepe designul strategiei si se va proceda la elaborarea acesteia. Aceasta etapa este cea mai insemnata in cadrul demersului formularii strategiei de dezvoltare locala, solicitand implicarea intregii comunitati, de la membrii persoane fizice la organizatii publice si private si alesii locali. Etapa de implementare si evaluare a strategiei de dezvoltare locala Aceasta va include elaborarea portofoliului de proiecte. Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Economico - Sociala Durabila este axata pe urmatoarele directii de actiune: Asigurarea unui management organizational si conceptual, coerent structurat pe cele trei etape/faze de lucru. Aplicarea metodei participativ-activa prin abordarea consultarii publice si stabilirea de grupe tematice de lucru pentru fiecare domeniu de interes. Din aceste grupe de lucru vor face parte atat reprezentantii primariei, consilieri locali, cat si agenti economici, ONG-uri si persoane fizice interesate. Aceste grupe de lucru vor dezbate in cadrul reuniunilor de lucru ce vor fi organizate pe parcursul procesului de elaborare a strategiei. Monitorizarea si evaluarea permanenta a procesului de elaborare si dezvoltare a strategiei in vederea asigurarii calitatii lucrarii, corectitudinii datelor si informatiilor incluse si aplicarea eventualelor revizuiri/modificari care se impun. Aceasta strategie se cere aprobata si insusita de administratia locala care trebuie sa utilizeze toate parghiile de antrenare a intregii comunitati la aplicarea ei. Prin activitatile desfasurate pentru elaborarea Strategiei s-au urmarit: realizarea unei viziuni clare pentru anii 2021 - 2027 in toate domeniile care privesc dezvoltarea economico-sociala durabila; dezvoltarea unei practici democratice prin stimularea participarii cetatenilor la formularea problemelor si luarea deciziilor; promovarea solutiilor nepoluante si prietenoase cu natura in valorificarea resurselor locale; dezvoltarea relatiilor de parteneriat si colaborare bazate pe interese comune; cresterea performantei si capacitatii autoritatilor locale de a raspunde la asteptarile si exigentele cetatenilor; cresterea veniturilor populatiei prin initierea de activitati profitabile si crearea de noi locuri de munca; cresterea sigurantei vietii locuitorilor comunei. Strategia de Dezvoltare Economico-Sociala Durabila va avea ca rezultate: Situatia actuala a comunei din punct de vedere socio-economic Analiza SWOT – pe domenii prioritare de activitate Directiile strategice de dezvoltare a localitatii Planul de actiune pe domenii prioritare de interventie Portofoliu de proiecte pentru perioada 2021 - 2027 Echipa care a intocmit strategie ramane in continuare la dispozitia Consiliului Local si a Primariei cu consultanta necesara pentru aplicatii pe proiecte pentru accesarea fondurilor structurale si a altor fonduri disponibile. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILACONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica care se axeaza in primul rand pe asigurarea unui echilibru intre aspectele sociale, economice si ecologice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi”. In anul 2015, Adunarea Generala ONU a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltarea Durabila1, acest nou cadru global a fost dezvoltat pentru redirectionarea umanitatii catre o cale sustenabila. Esenta Agendei 2030 o reprezinta 17 Obiective de Dezvoltare Durabila (ODD). Scopul acestor obiective este de a asigura o viata sustenabila, pasnica, prospera si echitabila pe pamant pentru toata lumea, in prezent si in viitor. Obiectivele acopera provocarile globale care sunt cruciale pentru supravietuirea umanitatii. Ele stabilesc limite de mediu si praguri critice pentru utilizarea resurselor naturale. Obiectivele recunosc ca eradicarea saraciei trebuie sa mearga mana in mana cu strategiile care cladesc dezvoltarea economica. Ele abordeaza o gama de nevoi sociale incluzand educatia, sanatatea, protectia sociala si oportunitatile de locuri de munca, tratand in acelasi timp schimbarile climatice si protectia mediului. ODD-urile abordeaza barierele sistemice cheie pentru dezvoltarea sustenabila cum ar fi inegalitatea, modele de consum nesustenabile, capacitatea institutionala slaba si degradarea mediului. Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabila2: Fara saracie - Eradicarea saraciei in toate formele sale, pretutindeni Zero Foametei - Eradicarea foametei, realizarea securitatii alimentare si a nutritiei imbunatatite si promovarea agriculturii sustenabile Sanatate si bunastare - Asigurarea unei vieti sanatoase si promovarea bunastarii pentru toti la toate varstele Educatie de calitate - Asigurarea unei educatii inclusive si echitabile de calitate si promovarea oportunitatilor de invatare pentru toti Egalitatea de gen - Realizarea egalitatii de gen si imputernicirea tuturor femeilor si fetelor Apa curata si salubritate - Asigurarea disponibilitatii si administrarii sustenabile a apei si salubritatii pentru toti Energie accesibila si curata - Asigurarea accesului la energie accesibila, sigura, sustenabila si curata pentru toti Munca si crestere economica decenta - Promovarea cresterii economice sustinute, inclusiva si sustenabila, angajare totala si productiva si munca decenta pentru toti Industrie, inovatie si infrastructura - Construirea infrastructurii, promovarea industrializarii inclusive si sustenabile si dezvoltarea inovatiei Inegalitati reduse - Reducerea inegalitatii in cadrul si intre tari Orase si comunitati sustenabile - Orase si asezari umane inclusive, sigure, rezistente si sustenabile Consum si productie responsabile - Asigurarea modelelor sustenabile de consum si productie Actiuni asupra climei - Intreprinderea de actiuni urgente pentru combaterea modificarii climatice si a impactelor sale Viata subacvatica - Conservarea si folosirea sustenabila a oceanelor, marilor si resurselor marine pentru dezvoltarea sustenabila Viata terestra – Protejarea, refacerea si depozitarea si promovarea folosirii sustenabile a ecosistemelor terestre, administrarea sustenabila a padurilor, combaterea desertificarii, si oprirea degradarii solurilor si refacerea acestora, oprirea pierderii biodiversitatii Pace, justitie si institutii puternice - Promovarea societatilor pasnice si inclusive pentru dezvoltare sustenabila, asigurarea accesului la justitie pentru toti si cladirea institutiilor eficiente, responsabile si inclusive, la toate nivelele Parteneriate pentru obiective - Intarirea implementarii si revitalizarea parteneriatului pentru dezvoltare sustenabila Pana in 2030, se propune ca toate persoanele implicate obtin cunostintele si aptitudinile necesare pentru promovarea dezvoltarii sustenabile, incluzand, printre altele, prin educatie pentru dezvoltarea sustenabila si moduri de viata sustenabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a pacii si non-violentei, cetatenie globala si aprecierea diversitatii culturale si a contributiei culturii la dezvoltarea sustenabila. Obiectivele de dezvoltare durabila isi propun sa echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltarii durabile – cea economica, cea sociala si componenta de mediu – prin actiuni concrete prevazute pentru urmatorii 10 ani, axate, printre altele, pe: demnitate umana stabilitate regionala si globala planeta sanatoasa societati reziliente si echitabile economii prospere. Obiectivele contribuie la sporirea convergentei intre tarile UE, in cadrul societatilor si in restul lumii. Principalele masuri pentru implementarea Agendei 2030: integrarea Obiectivelor de dezvoltare durabila in absolut toate politicile si initiativele UE – dezvoltarea durabila este principiul calauzitor esential pentru toate politicile Comisiei Europene; raportari periodice, incepand inca din 2017, referitoare la progresul UE; promovarea Agendei 2030, astfel incat aplicarea acesteia sa devina o prioritate si pentru guvernele statelor membre, Parlamentul European, celelalte institutii europene, diverse organizatii internationale si organizatii ale societatii civile si alte parti interesate; infiintarea unei platforme multipartite la nivel inalt care sa sprijine schimbul de bune practici in vederea indeplinirii obiectivelor in toate sectoarele si la toate nivelurile (national si european); lansarea unei viziuni pe termen mai lung, pentru perioada de dupa 2020. Pentru a promova o dezvoltare durabila in intreaga lume, UE va continua cooperarea cu partenerii externi, utilizand toate instrumentele disponibile in cadrul politicilor sale externe si sprijinind, in special, eforturile tarilor in curs de dezvoltare. Programe de finantare pentru perioada de programare 2021 – 2027Programe de finantare pentru perioada de programare 2021 – 2027 Programe de finantare pentru perioada de programare 2021 – 2027 Programe de finantare pentru perioada de programare 2021 – 2027 In cadrul urmatorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politica de investitii a UE. Pentru perioada de programare 2021 – 2027 au fost stabilite cinci prioritati investitionale3: Europa mai inteligenta, prin inovare, digitalizare, transformare economica si sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii; Europa mai verde, fara emisii de carbon, punerea in aplicare a Acordului de la Paris si investitii in tranzitia energetica, energia din surse regenerabile si combaterea schimbarilor climatice; Europa conectata, cu retele strategice de transport si digitale; Europa mai sociala, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale si sprijinirea calitatii locurilor de munca, a invatamantului, a competentelor, a incluziunii sociale si a accesului egal la sistemul de sanatate; Europa mai apropiata de cetatenii sai, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local si a dezvoltarii urbane durabile in UE. Investitiile in dezvoltare regionala se vor axa mai ales pe obiectivele 1 si 2 de mai jos. Acestor prioritati li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele FEDR si ale Fondului de coeziune, in functie de prosperitatea relativa a statelor membre. Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 in Romania In propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, Romania are alocate 27 miliarde de euro prin politica de coeziune, ceea ce inseamna cu 8% in plus fata de actuala perioada4. Propunerile MFE pentru urmatorul exercitiu financiar5: Programul Operational Dezvoltare Durabila (PODD); Programul Operational Transport (POT); Programul Operational Crestere Inteligenta si Digitalizare (POCID); Programul National de Sanatate (multifond) (PNS); Programul Operational Capital Uman (POCU); Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD); Programul Operational de Dezvoltare Teritoriala Integrata (multifond) (PODTI); Programele Operationale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR); Programul Operational Asistenta Tehnica (multifond) (POAT); Politica de coeziune este unul din instrumentele de promovare a dezvoltarii durabile in cadrul Uniunii Europene, care ofera cadrul necesar pentru finantarea unei game variate de proiecte si investitii pentru o dezvoltare socio-economica echilibrata a statelor membre ale UE si in regiunile lor. Principalul obiectiv al politicii de coeziune sociala si economica il contituie diminuarea disparitatilor existente, in primul rand, prin aplicarea principiului solidaritatii. Premisele Politicii de coeziune 2021 – 2027 sunt: mentinerea sistemul de management si control al fondurilor europene aferente politicii de coeziune din perioada de programare 2014 2020; imbunatatirea si simplificarea anumitor aspecte pentru a veni in sprijinul beneficiarilor politicii de coeziune; descentralizarea implementarii si cresterea leadership ului din partea tuturor actorilor implicati; Principiile Politicii de coeziune 2021 – 2027: o mai buna coordonare intre proiectele/operatiunile finantate luand in calcul noile provocari; o abordare unitara in termeni de proceduri/practici prin comasarea tuturor autoritatilor de management in cadrul MFE care va asigura coordonarea orizontala a structurilor de management; o simplificare si mai buna coordonare pentru functia de AM si functia contabila prin integrarea celei din urma in cadrul AM; concentrarea si asigurarea continuitatii expertizei; o adaptare reala a interventiilor la nevoile si specificul regional prin descentralizarea gestiunii si implementarii la nivelul ADR urilor; o abordare inovativa si integrata prin elaborarea programelor multifond; Programul National de Sanatate (FEDR + FSE) Infrastructura cele 3 spitale regionale (faza II); Constructia si dotarea Institutului National de Hematologie; Constructie si dotare pentru un Laborator de Referinta National; Reabilitare/ constructie 22 de spitalele judetene si dotarea lor pentru cel putin urmatoarele standarde: Laborator lucru; Centru transfuzie; Morga; Circuite deseuri medicale; Unitati pentru stroke-prevenirea dizabilitatii; unitati parte a retelei nationale de preventie; Reabilitrea/ Constructia de spitale prioritare nationale; Interventii de eficienta energetica pentru infrastructura de sanatate si consolidare pentru riscul seismic; E-sanatate, digitalizare in sistemul de sanatate; Servicii medicale (formare, medicina de familie -specializare, programe nationale, preventie, etc.); Pregatire si perfectionare resursa umana; Cercetare in domeniul medical; Programul Operational Crestere inteligenta si digitalizare Specializare inteligenta national (Danubius, cercetare-sinergii Horizon, internationalizare, tranzitieindustriala); E-guvernare, sisteme solutii digitale in administratia publica centrala, interoperabilitate, cyber-security; Broad-Band; Instrumente financiare; Programul Operational Dezvoltare Teritoriala Integrata Infrastructura si servicii CLLD (sociale, educationale, sanatate, etc.); Turism; Cultura; Patrimoniu cultural; Investitii pentru siguranta cetateanului; Administrare si suport CLLD (strategii, etc.) si ITI; Programul Operational Capital Uman Educatie (inclusiv e-educatie); Ocupare; Incluziune (inclusiv e-incluziune); Servicii sociale sistemice (dezinstitutionalizare, combatere saracie, migranti); ITI (combinatie intre prioritatile de investitii, in functie de strategiile de dezvoltare integrate); Capacitatea administrativa; Asistenta Tehnica; NEETs; Programul Operational Dezvoltare Durabila Energie (eficienta energetica, regenerabile, transport energie); Mediu (deseuri, apa, biodiversitate, situri contaminate); Riscuri (sistemice nationale, eroziune costiera); ITI Delta Dunarii / ITI Valea Jiului (in functie de strategiile de dezvoltare integrate si de alocarile financiare); Programul Operational Transport Transport TEN-T CORE; ITI Delta Dunarii/ ITI Valea Jiului (in functie de strategiile de dezvoltare integrate si de alocarile financiare); Programul Operational Asistenta Tehnica Functionare sistem (structuri coordonare si AM-uripentru PO care nu au axa de AT); Sprijin pentru beneficiari; Programul operational ajutorarea persoanelor dezavantajate interventii de sprijin pentru persoanele dezavantajate (alimente, rechizite, obiecte de puericultura, etc.) Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Conceput pentru a reduce diferenta intre nivelurile de dezvoltare a regiunilor europene si a recupera din decalajul regiunilor cel mai putin favorizate, acesta este cel mai important fond structural, din punct de vedere al resurselor financiare alocate, fiind un important instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. FEDR defineste tipurile de actiuni care pot sa beneficieze de o finantare si stabileste misiunile si extinderea interventiei FEDR in contextul obiectivelor „convergenta”, „competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca” si „cooperare teritoriala europeana” ale politicii de coeziune reformate. Este vorba, in special, de finantari legate de: investitii care contribuie la crearea de locuri de munca durabile; investitii in infrastructuri; masuri de sustinere a dezvoltarii regionale si locale, care cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri); Fondul Social European (FSE)Fondul Social European (FSE) Fondul Social European (FSE) Fondul Social European (FSE) Reprezinta principalul instrument creat de Uniunea Europeana cu scopul de a contribui la cresterea gradului de ocupare si implicit la reducerea diferentelor cu privire la standardele de viata in statele membre ale UE. FSE este conceput pentru finantarea urmatoarelor directii prioritare: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si intreprinderilor; Cresterea accesului si a participarii pe piata muncii; Promovarea incluziunii sociale prin lupta impotriva discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii pentru persoanele dezavantajate. Fondul Social European sustine regiunile mai putin dezvoltate, prin: Investitii in capital uman, in special prin imbunatatirea sistemelor de educatie si formare; Actiuni avand drept scop dezvoltarea capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice, la nivel national, regional sau local. In Romania, FSE finanteaza doua programe operationale: Programul Operational Capital Uman; Programul Operational Capacitate Administrativa. Fondul de coeziune (FC)Fondul de coeziune (FC) Fondul de coeziune (FC) Fondul de coeziune (FC) Fondul de Coeziune a fost creat cu scopul de a ajuta la restabilirea echilibrului economic a statelor membre cu un produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai putin de 90% din media comunitara. Acesta sustine actiuni in cadrul obiectivului „Convergenta” si se afla sub incidenta acelorasi reguli de programare, de gestionare si de control ca in cazul FSE si FEDR. Fondul de coeziune este destinat proiectelor mari de infrastructura precum: retele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeana; proiecte de mediu si proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atata vreme ce acestea prezinta avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetica, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalitatii, consolidarea transporturilor publice etc. Capitolul II. Programe de finantare pentru perioada de programare 2014 - 2020Capitolul II. Programe de finantare pentru perioada de programare 2014 - 2020 Capitolul II. Programe de finantare pentru perioada de programare 2014 - 2020 Capitolul II. Programe de finantare pentru perioada de programare 2014 - 2020 Perioada de programare 2014 – 2020 cuprinde programe de finantare care vor putea fi accesate pana in anul 2023. Pentru o informare corecta si pentru a putea accesa de fonduri europene unitatile administrativ teritoriale trebuie sa fie informate si sa aiba cunostintele privind programele de finantare. Obiectivele tematice pentru cadrul financiar 2014-20206 sunt urmatoarele: Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii; Imbunatatirea accesului si a utilizarii si cresterea calitatii TIC; Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor, a sectorului agricol (in cazul FEADR) si a sectorului pescuitului si acvaculturii (pentru FEPAM); Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon in toate sectoarele; Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscurilor; Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor; Promovarea sistemelor de transport durabile si eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor retelelor majore; Promovarea sustenabilitatii si calitatii locurilor de munca si sprijinirea mobilitatii fortei de munca; Promovarea incluziunii sociale, combaterea saraciei si a oricarei forme de discriminare; Investitiile in educatie, formare si formare profesionala pentru competente si invatare pe tot parcursul vietii; Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor publice si a partilor interesate si o administratie publica eficienta; Programul National de Dezvoltare Rurala pentru perioada 2014 - 2020 Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 acopera intregul teritoriu al Romaniei. Romania este situata in partea de Sud-Est a Europei, la intersectia cu principalele axe de comunicatii Nord-Sud si EstVest. Suprafata este de 238.391 km2 si cuprinde: 61,3% teren agricol (cca. 14,6 mil. ha, din care 64,2% teren arabil, 32,9% pasuni si fanete naturale si 2,7% plantatii de pomi si vie); 28,3% paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera; 10,4% suprafata construita a localitatilor, ape, drumuri, cai ferate si terenuri neproductive (INS Tempo Online, 2012). Din punct de vedere al marimii suprafetei sale, Romania este o tara medie in UE 27 (5,41% din suprafata UE 27). Teritoriul Romaniei cuprinde 5 regiuni bio-geografice (stepica, pontica, panonica, continentala si alpina) din cele 11 ale Europei. Din suprafata totala a tarii, circa 87,1% reprezinta spatiul rural (conform definitiei din legislatia nationala) format din comune, ca unitati administrativ teritoriale impreuna cu satele componente, iar pe acest teritoriu locuia 45,0% din populatia Romaniei in anul 2012. Repartizarea pe zone geografice este echilibrata: 33% zona de campie (pana la 300 m altitudine), 37% zona colinara (300-1000 m) si 30% zona montana (peste 1000 m altitudine). Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) este Programul prin care se acorda fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei pentru dezvoltarea economico – sociala a spatiului rural din Romania. implementarea tehnica si financiara este asigurata de catre Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR). Fermierii, procesatorii, antreprenorii si autoritatile publice locale au la dispozitie aproximativ 9 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile pentru realizarea investitiilor la standarde europene, eficiente si rentabile. PRINCIPALELE PRIORITATI DE DEZVOLTARE RURALA PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE FINANCIARA 2014-2020 Modernizarea si cresterea viabilitatii exploatatiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea catre piata si procesare a produselor agricole; Incurajarea intineririi generatiilor de agricultori prin sprijinirea instalarii tinerilor fermieri; Dezvoltarea infrastructurii rurale de baza ca preconditie pentru atragerea investitiilor in zonele rurale si crearea de noi locuri de munca si implicit la dezvoltarea spatiului rural. Incurajarea diversificarii economiei rurale prin promovarea crearii si dezvoltarii IMM-urilor in sectoarele nonagricole din mediul rural; Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicate; Incurajarea dezvoltarii locale plasate in responsabilitatea comunitatii prin intermediul abordarii LEADER. Competenta transversala a LEADER imbunatateste competitivitatea, calitatea vietii si diversificarea economiei rurale, precum si combaterea saraciei si excluderii sociale. PNDR (finantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala)7 sustine dezvoltarea strategica a spatiului rural prin abordarea strategica a urmatoarelor obiective: OS1 Restructurarea si cresterea viabilitatii exploatatiilor agricole OS2 Gestionarea durabila a resurselor naturale si combaterea schimbarilor climatice OS3 Diversificarea activitatilor economice, crearea de locuri de munca, imbunatatirea infrastructurii si serviciilor pentru imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale (P6) Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin masurile PNDR vor fi finantate urmatoarele categorii de interventie: Infiintarea, extinderea si modernizarea dotarilor la nivel de ferma (cladiri, drumuri de acces, irigatii, tehnologii de reducere a poluarii si productie de energie din surse regenerabile, facilitati de depozitare, comercializare si procesare, inclusiv in contextul lanturilor scurte, etc.); Investitii in procesare si comercializare, inclusiv in eficienta energetica, marketing, depozitare, conditionare, adaptare la standarde, etc; Sprijin pentru restructurarea fermelor, in special a celor mici, si intinerirea generatiilor de fermieri; Gestionarea riscurilor in sectorul agro-alimentar; Activitati consiliere si formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de producatori. Pentru realizarea obiectivului strategic 2, prin masurile PNDR vor fi finantate urmatoarele categorii de interventie: Actiuni de impadurire a terenurilor agricole si neagricole, precum si realizarea perdelelor forestiere pe aceste terenuri; Plati compensatorii fermierilor care isi asuma in mod voluntar angajamente de agro-mediu; Plati compensatorii fermierilor care se angajeaza in mod voluntar sa adopte sau sa mentina practici si metode specifice agriculturii ecologice; Plati compensatorii fermierilor care se angajeaza in mod voluntar sa continue activitatea in zonele desemnate ca zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice. Pentru realizarea obiectivului strategic 3, prin masurile PNDR vor fi finantate urmatoarele categorii de interventie: Sprijin pentru realizarea de investitii pentru microintreprinderi si intreprinderi mici non-agricole in zonele rurale; Imbunatatirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apa, canalizare, drumuri locale), infrastructura educationala, medicala si sociala; Restaurarea si conservarea mostenirii culturale; Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigura abordari integrate pentru dezvoltarea locala; DOMENII DE FINANTARE PRIN PNDR 2020 Masura 4 - Investitii in active fizice Submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole; Submasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 4.1a – Investitii in exploatatiile pomicole; Submasura 4.1a – Investitii in exploatatiile pomicole (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 4.2 – Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole; Submasura 4.2 – Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 4.2a - Investitii in procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol; Submasura 4.2a - Investitii in procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 4.3 - Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice; Submasura 4.3 - Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice (zona ITI - Delta Dunarii); Masura 6 - Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor Submasura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri; Submasura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 6.2 - Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale; Submasura 6.2 - Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici; Submasura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 6.4 - Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole; Submasura 6.4 - Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 6.5 - Schema pentru micii fermieri; Masura 7- Servicii de baza si reinnoirea satelor in zonele rurale Submasura 7.2 - Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica; Submasura 7.2 - Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica (zona ITI - Delta Dunarii); Submasura 7.6 - Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural; Submasura 7.6 - Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural (zona ITI - Delta Dunarii); Masura 8 - Investitii in dezvoltarea zonelor forestiere si ameliorarea viabilitatii padurilor Submasura 8.1 - Impadurirea si crearea de suprafete impadurite; Masura 9 - Sprijin pentru infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol Submasura 9.1 - Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul agricol; Submasura 9.1a - Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul pomicol; Masura 16 - Sprijin pentru cooperare agricola si pomicola Submasura 16.4 si 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontala si verticala intre actorii din lantul de aprovizionare in sectoarele agricol si pomicol; Programul Operational Regional (POR) 2014 – 2020 Programul Operational Regional (POR) 2014-2020 este succesorul Programului Operational Regional 2007-2013 si unul dintre programele prin care Romania va putea accesa fondurile europene structurale si de investitii provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), in perioada 2014-2020. Programul Operational Regional (POR) 2014-2020, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in calitate de Autoritate de Management, a fost adoptat de Comisia Europeana (CE) pe data de 23 iunie 2015. Viziunea strategica privind nevoile de dezvoltare carora trebuie sa le raspunda POR 2014-2020 are la baza analiza situatiei economice si sociale a regiunilor Romaniei (in Strategia Nationala pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme: Cercetare-dezvoltare si inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetarii in piata si nivel scazut de asimilare a inovarii in firme; IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivitatii economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, in documentele de programare strategica nationala, sunt: gradul redus de cultura antreprenoriala – reflectat prin densitatea relativ scazuta a afacerilor in toate regiunile; rezilienta scazuta a noilor afaceri – 2/3 dintre intreprinderile noi dispar de pe piata in primul an de viata. Eficienta energetica: consumuri energetice nesustenabile si potential de economisire ridicat in infrastructurile publice, inclusiv cladiri publice si cladiri rezidentiale. Mediu: nivel de poluare ridicat in zonele urbane. Dezvoltare urbana: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzator in orasele din Romania. Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate. Turism: potential turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativa pentru revigorarea zonelor mai putin dezvoltate/izolate. Infrastructura rutiera: gradul scazut de accesibilitate al anumitor zone ale tarii, care are drept consecinta o atractivitate scazuta si investitii extrem de reduse. Infrastructura sociala si pentru educatie: infrastructurile educationale, de sanatate si de servicii sociale subdimensionate impiedica incluziunea sociala si dezvoltarea capitalului uman. Cadastru: nivel scazut al inregistrarilor cadastrale, care afecteaza implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economica a comunitatilor locale. Capacitate administrativa: nevoia intaririi capacitatii administrative a Autoritatii de Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR si a beneficiarilor, pentru o buna implementare a POR. Aceste directii de actiune au fost corelate cu directiile de actiune strategica mentionate de Comisia Europeana in ceea ce priveste finantarea din Fondurile Europene Structurale si de Investitii, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala in perioada 2014-2020: Inovare si cercetare; Agenda digitala; Sprijin pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri); Economie cu emisii reduse de carbon. POR 2014–2020 isi propune ca obiectiv general cresterea competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale, prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri, infrastructurii si serviciilor, pentru dezvoltarea durabila a regiunilor, astfel incat acestea sa isi poata gestiona in mod eficient resursele si sa isi valorifice potentialul de inovare si de asimilare a progresului tehnologic. Aceste obiective sunt traduse in 11 axe prioritare (plus o axa de asistenta tehnica), care au in total o alocare estimata de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezinta sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contributia nationala: Axa prioritara 1: Promovarea transferului tehnologic; Axa prioritara 2: Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii; Axa prioritara 3: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon; Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile; Axa prioritara 5: Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; Axa prioritara 6: Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala; Axa prioritara 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabila a turismului; Axa prioritara 8: Dezvoltarea infrastructurii de sanatate si sociale; Axa prioritara 9: Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban; Axa prioritara 10: Imbunatatirea infrastructurii educationale; Axa prioritara 11: Extinderea geografica a sistemului de inregistrare a proprietatilor in cadastru si cartea funciara; Axa prioritara 12: Asistenta tehnica; Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014 - 2020 Programul Operational Capital Uman (POCU) urmareste prioritatile de investitii, obiectivele specifice si actiunile asumate de catre Romania in domeniul resurselor umane, continuand investitiile realizate in perioada de programare 2007‐2013 si contribuind la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat: reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si Statele Membre ale UE. Axa Prioritara 1 - Initiativa locuri de munca pentru tineri Initiativa Locuri de Munca pentru Tineri, Planul de Implementare a Garantiei pentru Tineret 2014 - 2015, Strategia Nationala pentru Invatarea pe tot Parcursul Vietii, obiectivele specifice vizate in cadrul acestei prioritati de investitii sunt: cresterea ocuparii tinerilor NEETs (Not in Employment, Education or Training - nu are loc de munca, nu urmeaza o forma de invatamant sau formare profesionala) someri cu varsta intre 16 - 24 ani, inregistrati la Serviciul Public de Ocupare si cu rezidenta in regiunile eligibile (Centru, Sud-Est si Sud Muntenia); imbunatatirea nivelului de competente, inclusiv prin evaluarea si certificarea competentelor dobandite in sistem non-formal si informal al tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16-24 ani, cu rezidenta in regiunile eligibile (Centru, Sud- Est si Sud Muntenia); Axa Prioritara 2 - Imbunatatirea situatiei tinerilor din categoria NEETs Obiectivele specifice vizate in cadrul acestei prioritati de investitii vizeaza: cresterea ocuparii tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16 - 24 ani, inregistrati la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidenta in regiunile eligibile (Bucuresti- Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia); imbunatatirea nivelului de competente, inclusiv prin evaluarea si certificarea competentelor dobandite in sistem non-formal si informal al tinerilor NEETs someri cu varsta intre 16 - 24 ani, inregistrati la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidenta in regiunile eligibile (Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud- Vest Oltenia); cresterea numarului tinerilor NEETs inactivi inregistrati la Serviciul Public de Ocupare; Axa Prioritara 3 - Locuri de munca pentru toti Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investitii il reprezinta imbunatatirea nivelului de cunostinte/ competente/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC si SNCDI ale angajatilor. Axa Prioritara 4 - Incluziunea sociala si combaterea saraciei Interventiile din cadrul acestei PI isi propun atingerea a patru obiective specifice: reducerea numarului de persoane aflate in risc de saracie sau excluziune sociala din comunitatile marginalizate in care exista populatie apartinand minoritatii roma, prin implementarea de masuri integrate; reducerea numarului de persoane aflate in risc de saracie sau excluziune sociala din comunitatile marginalizate (non roma), prin implementarea de masuri integrate; imbunatatirea alfabetizarii digitale a populatiei din comunitati dezavantajate (e- incluziune); reducerea numarului de persoane apartinand grupurilor vulnerabile care au depasit situatia de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio-profesionale/ formare profesionala etc. adecvate nevoilor specifice in vederea integrarii socio-profesionale; Axa Prioritara 5 - Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii (DLRC) Interventiile din cadrul acestei prioritati de investitii sunt menite sa contribuie la: reducerea numarului de persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala din comunitatile marginalizate (roma si non-roma) din orase cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populatie apartinand minoritatii Roma, prin implementarea de masuri/ operatiuni integrate in contextul mecanismului de DLRC.; reducerea numarului de persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala din comunitatile marginalizate din zona rurala si orase cu o populatie de pana la 20.000 locuitori prin implementarea de masuri/ operatiuni integrate in contextul mecanismului de DLRC; Masurile planificate vor contribui, in principal, la indeplinirea obiectivului-tinta asumat in cadrul PNR, acela de reducere cu 580.000 a numarului persoanelor expuse riscului de saracie si excluziune sociala pana in 2020, precum si la obiectivele asumate in domeniul ocuparii fortei de munca, educatiei si al sanatatii. Axa Prioritara 6 - Educatie si competente DESCRIERE COMUNA DAGATADESCRIERE COMUNA DAGATA DESCRIERE COMUNA DAGATA DESCRIERE COMUNA DAGATA 1. PREZENTARE GENERALA Pentru a putea face o planificare a dezvoltarii comunei Dagata pentru perioada 2021 - 2027 si pentru a elabora propunerile de activitati este necesar sa se cunoasca situatia socio – economica existenta la momentul intocmirii acestei strategii. Comuna Dagata face parte din judetul Iasi, Regiunea Nord-Est. Consideram ca in acest capitol este necesara o scurta prezentare a Regiunii Nord-Est si a judetului Iasi. Regiunea Nord-Est este cea mai intinsa regiune de dezvoltare a Romaniei, o unitate teritorial-statistica de nivelul al doilea, conform clasificarii EUROSTAT. Grupeaza 6 judete - unitati administrativ teritoriale de nivelul al treilea: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui. Are o suprafata de 36.850 kmp, reprezentand 15,46% din suprafata totala a tarii, iar granitele externe ale regiunii sunt cu Ucraina si Republica Moldova. Populatia regiunii este in numar de 3.734.546 locuitori, valoare ce reprezinta 17,25% din populatia Romaniei, iar densitatea populatiei este de 101,3 locuitori/km². Din punct de vedere al densitatii ocupa locul al doilea, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov. Din totalul populatiei regiunii, 56,6% dintre acestia locuiesc in mediul rural. Relieful Regiunii Nord- Est este variat, fiind prezenta intreaga gama a treptelor de relief de pe teritoriul Romaniei. Altitudinea maxima este de 1907 de metri, in Muntii Ceahlau (varful Ocolasul Mare) din judetul Neamt, iar cea minima de sub 100 de metri, pe valea Prutului. Pe teritoriul a trei judete, Bacau, Neamt si Suceava, se gasesc unitati montane din Carpatii Orientali. In judetele Bacau si Neamt sunt prezente subunitati apartinand Subcarpatilor Moldovei. Podisul Moldovei este prezent in fiecare din cele sase judete. Pe teritoriile judetelor Botosani, Iasi si Vaslui se gasesc subunitati de campie si de lunca apartinand Campiei Moldovei si luncii Prutului. Un caz special il constituie Culoarul Siretului si Moldovei. Clima variaza corespunzator reliefului. De la temperaturi medii anuale de 0,7 °C si precipitatii de 700 mm pe varful Toaca din Muntii Ceahlau, la temperaturi de 9,8 °C (Barlad) si precipitatii de 450-500 mm (zonele de campie din judetele Botosani, Iasi si Vaslui). Regiunea Nord-Est are o populatie totala de 3.674.367, fiind astfel cea mai populata regiune a tarii. Densitatea este de 99,71/km², mai ridicata decat media pe tara, de 91,3/km². 1.808.390 (49.22%) dintre locuitori sunt de sex masculin, iar 1.865.977 (50.78%) sunt de sex feminin. Romanii reprezinta 97,9% din populatie, cea mai importanta minoritate fiind romii, reprezentand 1,2 % din populatie. O alta minoritate importanta o reprezinta ucrainieni. Limba romana este cea mai vorbita limba, fiind limba materna a 98,7 % dintre locuitorii regiunii. Limba romani este vorbita de 0,6% din populatie, iar limba ucraineana de 0,3%. Cele mai mari orase ale regiunii sunt Iasi (357.192), Bacau (144. 307), Suceava (120.404), Botosani (106.847), Piatra Neamt (85.055) si Barlad (55.807) Situat in partea de nord-est a Romaniei, Judetul Iasi este marginit la vest de raul Moldova si la est de raul Prut (care constituie si granita cu Republica Moldova). Cu o suprafata de 5476 Kmp, Iasul este un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tarii (ocupand locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei). Organizarea administrativa a judetului Iasi cuprinde un numar de 2 municipii (Iasi si Pascani), 3 orase (Harlau, Podu Iloaiei si Targu Frumos), 94 comune si 418 sate. Resedinta judetului este municipiul Iasi, unul dintre cele mai importante orase ale Romaniei (cu o populatie la 1 iulie 2008 de 313.994 locuitori), acesta ocupa locul II dupa municipiul Bucuresti. Populatia Judetului Iasi la 1 iulie 2008 era de 826.552 locuitori, reprezentand 3,8% din populatia totala a Romaniei (Judetul Iasi ocupand locul 2, dupa municipiul Bucuresti); din totalul populatiei, 47,4% locuieste in mediul urban, iar 52,6% in mediul rural. Relieful judetului este deluros. Partea centrala si nord-estica este dominata de dealuri si podisuri interfluviale joase, udate de raurile Bahlui si Jijia, avand versanti afectati de alunecari de teren si lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase si platouri inalte (de peste 400 m), avand si zone reprezentate de luncile raurilor Siret si Moldova. Partea de sud are un relief inalt si masiv (350 – 450 m), strabatut de afluentii raurilor Barlad si Vaslui. Clima este temperat – continentala, cu variatii ale temperaturii intre -36⁰C + 40⁰C, media anuala in perioada 1901 – 2000 fiind de +9,5⁰C. Reteaua hidrografica este formata din rauri cu dimensiuni variabile si iazuri rezultate din lucrarile hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundatiilor si pentru stocarea excesului de apa necesara in perioadele secetoase. Resursele naturale ale judetului sunt de interes local (nisipuri, pietrisuri, argile, ape minerale etc.). Vegetatia naturala este specifica silvo – stepei, iar cea silvica este reprezentata de paduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra rosie, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, pasari de penaj s.a. Localizarea comunei Comuna DAGATA este situate in partea de sud a judetu lui Iasi, avand centru de comuna situat la aproximativ 65 km distanta de municipiul Iasi. Comuna Dagata se invecineaza la sud cu judetul Vaslui (comuna Bacesti) si la vest cu judetul Neamt (comuna Poienari). In componenta comunei Dagata intra satele: Dagata, Manastirea, Boatca, Zece Prajini, Balusesti, Poienile, Piscu Rusului, Tarnita si Buzdug. Cele 9 vetre de sat sunt dezvoltate in general de-a lungul principalelor cai de comunicatie rutiera. Comuna Dagata se intinde pe o suprafata de 34 km2 avand ca vecini: - la nord teritoriul comunei Stanita, Neamt; - la sud teritoriul comunei Bacesti, Vaslui; - la est teritoriul comunei Tansa, Iasi; - la vest teritoriul comunei Poienari, Neamt Urmare a reorganizarii administrative dupa aparitia Legii comunale din 31 martie 1864, comuna Dagata facea parte din plasa Siretul de Sus a judetului Roman si era formata din satele Dagata (resedinta), Rusanu si Botca. La inceputul secolului al XX-lea, comuna este mentionata cu numele Dagita facea parte din aceeasi plasa si era formata din satele Dagita (resedinta), Balusestii Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Rosie, Holm, Manastirea, Piscu-Rusului si Vovriesti, avand in total 2216 locuitori ce traiau in 555 de case. In comuna existau cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemneaza in aceeasi plasa, avand 2618 locuitori in satele Balusesti-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Rosie, Dagata, Lingurari, Manastirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriesti si Zece Prajini. Pana in 1931, satele Lingurari si Ursari au fost comasate intr-un unic sat, Lingurari-Ursari. Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Boatca apare sub numele Botea, satul Crucea-Rosie iese din compunerea comunei si intra satul Lingurari-Ursari, satul Holm intra in componenta comunei Poienari, iar Piscu-Rusului trece la comuna Stanita. In 1950, comuna a fost transferata raionului Negresti din regiunea Iasi, iar in 1964 satul Lingurari-Ursari si-a schimbat denumirea in Poienile. In 1968, comuna a fost transferata la judetul Iasi, in alcatuirea actuala, dupa ce satul Vovriesti a trecut la comuna Bacesti din judetul Vaslui. Satul Dagata, centrul administrativ al comunei este asezat pe coasta dealului Miclescu si valea paraului cu acelasi nume, datand din 1469 sub numele initial de Bruduresti. Satul Dagata poseda o statie CFR pe linia Roman-Buhaesti. Dagata face parte din localitatile rurale situate in zona de deplasare de peste 60 de minute fata de municipiul lasi, avand cu acesta relatii de subordonare pe linie administrativa. Legatura cu judetul - municipiul Iasi este asigurata pe traseul rutier DJ 246 si DJ 248 A. Satul Dagata este situat la intersectia drurnurilor judetene DJ 246, DJ 280, si drumurilor comunale DC 78 si DC 78 A. Prin intermediul acestora se face legatura cu toate satele componente ale comunei. Schitul Cetatea din Dagata, un loc izolat si foarte pitoresc, unde ajung la slujba, pe langa crestinii comunei Dagata si cei din comunele Tibana (satul Garbesti), Tibanesti (satul Glodenii Gandului) si Tansa. Manastirea Cetatea este o manastire ortodoxa romana care poarta hramul Pogorarea Sfantului Duh. Se afla situata pe dealul Cetatii la 5 km de satul Manastirea, Dagata, judetul Iasi. Manastirea este inconjurata de paduri iar drumul ce duce in sat este de pamant, greu practicabil din cauza latimii mici, a gropilor si a pantelor inalte, facand din aceasta manastire un loc izolat unde se ajunge cu greutate. Primele dovezi ale existentei unei manastiri in aceste locuri dateaza de pe timpul lui Stefan cel Mare, aici existand o manastire din lemn inconjurata cu ziduri de piatra. Aceasta prima biserica a fost daramata de boierii Carp si Tautu pentru a-si imparti pamantul, iar linia de hotar a proprietatilor lor trecea chiar pe terenul manastirii. Calugarii care vietuiau acolo la acea data si-au ridicat o alta manastire, mai la vale unde apoi s-a format vatra satului Manastirea. Zidurile de incinta au fost duse la Tibanesti unde se gasesc si azi. Actuala biserca, construita din valatuci de pamant batuti pe schelet de lemn, este ctitoria unor credinciosi din satul Manastirea pe nume Calancea si Sicrieru. Biserica a fost ridicata in anul 1959, dar sfintita de-abia in anul 1970 cand regimul comunist a inceput sa fie mai permisiv cu bisericile. Cei doi ctitori au fost anchetati de Securitate si pentru a scapa de pedeapsa satul a sarit in sprijinul lor, declarand ca biserica a fost cladita cu contributii de la toti satenii. In interiorul altarului se afla Sfanta Masa a primei biserici ridicate aici. Manastirea a fost redeschisa abia in anul 1993 de catre Arhiepiscopia Iasilor, ca manastire de calugari. La cativa metri de biserica se afla un momnument in amintirea primei biserici cladite aici. Biserica a fost pictata in anul 1970 fiind opera lui Constantin Zafiu. In localitate se afla conacul V. Tautu construit in prima jumatate a sec. XIX. Satul Manastirea, situate la 3 km nord de centrul comunei, la confuenta paraielor Manastirea si Fataciunea, dateaza din anul 1864. Satul Manastirea este situate in partea de nord a comunei, de-a lungul drumurilor DC 78, DC 79 si DC 80, prin intermediul carora se face legatura cu localitatile Dagata (spre sud), Poienile (spre nord), Boatca (spre est), Tarnita si Buzdug (spre nord-vest). Se remarca legatura directa cu centrul de teritoriu administrative, fapt ce usureaza realizarea relatiilor de subordonare administrative teritoriala si de folosire a dotarilor socio-culturale. In satul Manastirea, exista o biserica din lemn SF. Ioan Botezatorul, despre care oamenii spun ca a fost construita in anul 1726, dupa cum ar fi fost scris pe o cruce gasita in podul lacasului de cult. In imediata vecinatate a acestei biserici s-a construit una noua, in care se oficiaza slujbele, insa sobrietatea celei din lemn nu face decat sa intregeasca minunatul peisaj al satului Manastirea. Satul Boatca, se afla la 5 km la nord de centru comunei, pe valea paraului Pietrosu, intr-o regiune cu dealuri. Este un sat nou relative aparut dupa improprietarirea din anul 1864. Satul Boatca este situate in partea nord-estica a comunei, insotind drumul comunal DC80 care face legatura cu localitatea Manastirea (spre vest). Zece Prajini, sat cu denumirea veche de Ursari, este situate la 3 km nord-vest de centrul comunei pe valea paraului Garbovet fiind cel mai nou sat al comunei, atestat documentar in anul 1921. Satul Zece Prajini este situate in partea nord-vestica a comunei si este practic o continuare a localitatii Dagata in lungul drumului judetean DJ280 care face legatura cu localitatile Dagata (spre sud-est) si Piscu Rusului (spre nord-vest). Localitatea a fost infiintata in secolul al XIX-lea, de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin improprietarirea mai multor familii de tigani (romii de azi) cu cate zece prajini de pamant, fapt de la care si-a luat si numele. In satul Zece Prajini este o statie CFR, iar calea ferata trece paralel cu satul. Paralel cu calea ferata este si strada principal unde se afla toate institutiile: biserica, scoala si magazine alimentare. Situat intre doua dealuri, la granite dintre judetele Iasi si Neamt, satul Zece Prajini este o asezare, pana mai ieri uitata de lume, pe care nu o gasesti nici pe harta si nici in tratatele de toponime romaneasca. Micuta localitate si-a castigat un renume de invidiat, datorita muzicii, care este aici la ea acasa in cel mai propriu sens al cuvantului. In sat exista cel putin cinci fanfare: “Ciocarlia”, “Renasterea”, “Ciocarlanii”, “Savale” (cee ace in traduce inseamna “Baietii”) si “Speranta”. Toate fanfarele au angajamente in tara si strainatate. Cea mai valoroasa este, dupa aprecierea specialistilor, “Ciocarlia”, care se mai numeste si “Shukar”, ceea ce vrea sa sublinieze calitatea artistica inalta a formatiei. Inregistrarea melodiei "Margareta", cu colaborarea binecunoscutului Ovidiu Lipan Tandarica, a constituit unul din momentele deplinei ei consacrari, clipul cu cantecul amintit fiind difuzat pe toate posturile de televiziune. Zece Prajini este satul in care toata lumea canta, si muzica face parte din viata comunitatii in toate momentele importante. Fanfara din satul Zece Prajini s-a remarcat prin muzica cu tonalitati balcanice, stilul lor fiind asociat cu cel al lui Goran Bregovici. Balusesti, se situeaza la 4 km sud de centru comunei, aproape de limita cu judetul Vaslui, fiind atestat si intarit in anul 1546 de catre domnitorul Petru Rares. Satul Balusesti este situate de-a lungul drumului judetean DJ 280 care face legatura cu localitatea Dagata (spre nord) si cu teritoriul administrative al comunei Bacesti din judetul Vaslui (spre sud). Satul Poienile este situate in partea nord-estica a comunei la 6 km nord de centru, pe valea paraului Fataciunea, datand din 1864. Satul Poienile se afla in lungul drumului communal DC 80 care face legatura cu localitatea Boatca (spre sud-est). Poienile este o comunitate de tigani lingurari nevorbitori de limba romani. Satul Piscu Rusului este situate la 8 km nord-vest de centru comunei, pe valea paraului Surda intre dealuri impadurite, datand din 1864. Satul are o halta CFR pe linia Roman-Buhaesti. Satul situat pe drumul judetean DJ 280, face legatura cu localitatile Zece Prajini (spre su-est) si teritoriul administrative al comunei Poienari din judetul Neamt (spre nord-vest). Satul Tarnita este situate la 11 km nord-vest de centru comunei pe valea paraului cu acelasi nume, datand din 1864. Satul este amplasat de o parte si de alta a drumului communal DC 78, care face legatura cu localitatea Manastirea (spre sud-est) si cu teritoriul administrative al comunei Stanita din judetul Neamt (spre nord). Satul Burdug, situate la 8 km nord-vest de centrul communal intr-o regiune deluroasa cu paduri, dateaza din din 1864. Drumul comunal DC 79 face legatura intre satul Buzdug si localitatea Manastirea (spre sud-est). MONUMENTE NATURALE SI ISTORICE Pe cuprinsul teritoriului administrativ al Comunei Dagata se gasesc urmatoarele monumente naturale: Parcul dendrologic Domeniul Tautu din sat Dagata in suprafata de 2,0 ha; 1 exemplar Stejar (Quercus robur); Schitul Manastirea. Piatra Sfanta – 350 de ani; Situri Natura 2000; Pe teritoriul comunei Dagata se intalnesc urmatoarele situri: - Padurea Floreanu – Frumusica – Ciurea – cod ROSCI 0152, SCI – Sit de importanta comunitara. Specii protejate – reptile si plante; Situri arheologice Conform listei monumentelor istorice publicate de Ministerul Culturii in anul 2004 pe teritoriul Comunei Dagata se afla: IS–I–s–B–03575 – Situl arheologic de la Dagata, punct “Dealul Tintirim II”; “Dealul Tintirim II”, in marginea de sud-est a satului, intre sat si CF – Latène; IS–I–s–B–03576 – Situl arheologic de la Dagata, punct “Saivane” – sat Dagata; “La Saivane”, la cca. 300 m de marginea de SE a satului Dagata; MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA IS-II-m-B-04144 – Comuna Dagata, Satul Dagata – Conacul V. Tautu, sec. ½ XIX prima jum. a sec. XIX din anul 1850, pana in 1851; IS-II-m-B-04195 – Comuna Dagata, satul Manastirea – Biserica de lemn SF. Ioan Botezatorul 1723 Comuna Dagata, are un grad mare de izolare, relatiile cu municipiul Iasi fiind destul de slabe constituite in principal din deplasarile pentru munca, pentru aprovizionarea cu produse comerciale si de larg consum si pentru comercializarea pe piata comunei de produse agroalimentare obtinute in gospodariile individuale, microferme sau asociatii, precum si pentru utilizarea dotarilor acestuia (spital, liceu, judecatorie, etc.). Aceste relatii sunt ingreunate de un sistem rutier de calitate medie-proasta si se fac in mare parte cu mijloace de transport ocazionale oferite de particulari si prin curse regulate de maxi-taxi effectuate de transportatori. 2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Asezarea geografica Teritoriul comunei Dagata se afla in partea sudica a judetului Iasi – in partea de nord-est a Romaniei, Podisul Central Moldovenesc. Relieful, cu altitudini de peste 450 m este format din dealuri si platouri mici, marginite de versanti abrupti cu o inlinare generala spre sud-est. Reteaua hidrografica Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Dagata se afla in Bazinul Hidrografic Barlad. Reteaua hidrografica a comunei Dagata este reprezentata prin paraul Manastirea care se varsa in paraul Bira, precum si afluentii lor, caracterizati prin regim de curgere torential. Acesta face ca la un regim bogat in precipitatii, pe vaile paraielor sa se produca viituri, care dau nastere implicit la eroziuni de maluri, prabusiri de taluzur si inundatii, fapt ce impune necesitatea de consolidare si ameliorare a malurilor, cat si regularizarea albiilor. Toate aceste cursuri de apa sunt permanente, iar sursa care alimenteaza reteaua hidrografica a comunei o reprezinta apa meteorica rezultata din ploi si zapezi, aceasta facand ca regimul de scurgere sa se caracterizeze prin oscilatii de nivel si de debit frecvente. In sesurile de pe cursurile de apa din partea de sud a comunei se intalneste fenomenul de exces de umiditate, care retine apa provenita din ploi/revarsarea cursului paraului/scurgerile de pe versanti, ducand la baltiri si saraturari. In localitatea Dagata exista o acumulare de apa, la vest de DJ 246 care are rol si de baraj, dar care la un regim bogat de precipitatii poate sa fie depasit si sa inunde unele zone de locuit si unele terenuri agricole. De aceea se propune ridicarea zonei DJ 246 in zona acumularii. Clima Teritoriul comunei Dagata apartine, zonei cu clima temperat continentala. Relieful de dealuri, de podis, ariile depresionare inclusiv culoarele vailor principale, joaca un rol deosebit in crearea de diferentieri in campul de repartitie teritoriala a caracteristicilor climatice. Vara predomina timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna este caracterizata de efectul maselor de aer rece venite dinspre nord-est si nord, regiunea fiind frecvent afectata de viscole. Secetele, brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna, aversele de ploaie, insotite de frecvente caderi de grindina, completeaza trasaturile regimului climatic continental. Mediile anuale ale temperaturii se situeaza in jur de 9°C. Vara predomina timpul secetos, cu temperaturi ce depasesc, adeseori, 30°C. Mediile lunii ianuarie sunt cuprinse, in general, intre -3° si -4°C. In zonele depresionare si pe vaile largi aceste valori coboara sub -40°C. De obicei primul inghet se produce in jurul zilei de 15 octombrie, iar cel mai tarziu se manifesta in jurul datei de 15 - 18 aprilie. In cea mai mare parte a anului, precipitatiile cad sub forma de ploi, ninsorile fiind specifice intervalului noiembrie-martie. Primele ninsori cad in jurul datei de 23 noiembrie, iar ultimile in jurul datei de 21 martie. Vantul este caracteristic bazinului hidrografic al raului Moldova. Flora Vegetatia include atat elemente specifice padurilor central-europene, cat si specii floristice caracteristice stepelor si silvostepelor continentale est-europene. Astfel flora este alcatuita in principal de arbori din categoria foioaselor (gorun, stejar, fag, castan, tei, salcie in lunca raurilor), pomi fructiferi (pruni, caisi, meri, peri, ciresi, etc) si arbusti (prunul salbatic, macesul, porumbarul, macesul pitic), flori viu colorate si bogate (musetel, mac, trandafiri, albastrele, margarete). Flora si vegetatia spontana, care reflecta particularitatile de ordin pedoclimatic al acestei zone au fost inlocuite in cea mai mare parte cu terenuri agricole si fanete. Dealurile si zonele de versant lipsite de paduri sunt acoperite cu pajisti de stepa secundare. Vegetatia cuprinde grupari de Festuca pseudovina, Festuca sulcata, Poa, Stipa, Trifolium, asociatii de Artemisia austriaca (pelinul), plante spinoase care compromit valoarea nutritiva a pasunilor (Eryngium carduus), palamida. In alcatuirea asociatiilor psamofile intra: Ciulinul, Romanita de camp, Laptele cucului. Din flora spontana amintim: Palamida (Cesium arvense); Cicoarea (Cichorium intihus), Papadia (Taraxacum oficinalis); Patlagina (Plan tagomedia); Coada soricelului (Archiella Milcefalium). Fauna Fauna este caracteristica zonei geografice din care face parte comuna astfel ca, intalnim aici mamifere precum: caprioara, mistretul, lupul, vulpea, pisica salbatica, viezurele, iepurele. Dintre pasari se remarca ciocanitoarea, cucul, fazanul, prepelita, soimul, bufnita si pesti ca mreana si bibanul. Solurile Conditiile climatice, litologice, geomorfologice si de vegetatie au determinat formarea pe teritoriul comunei Dagata a unor soluri variate. Astfel, pe teritoriul din jumatatea sudica sunt prezente solurile brune luvice, brune argiloiluviale si cenusii, foarte frecvent degradate de eroziune si alunecari, in timp ce in jumatatea nordica a comunei, in arealul corespunzator sesului Jijiei, predomina cernoziomurile. Riscuri naturale Terenurile Comunei Dagata in afara unor procese relativ continue care le deterioreaza si le degradeaza, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmari grave asupra lor si importante pagube materiale, uneori si cu pierderi de vieti omenesti. In general, comuna Dagata poate fi afectata de urmatoarele riscuri naturale: cutremurele de origine tectonica; inundatiile provocate de reteaua apelor interioare, datorita ploilor, topirii zapezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrari hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorita gheturilor, impotmolire; alunecarile de teren, prabusirile, avalansele de pamant sau roci. 3. ACTIVITATI ECONOMICE Romania se bucura de un potential de dezvoltare important, inca nefolosit. Cu o suprafata totala de 238 mii km2 si o populatie de peste 21 milioane de locuitori, Romania, este ca marime, cel de-al doilea nou stat-membru al Uniunii Europene, dupa Polonia. Ea reprezinta 6% din suprafata totala a Uniunii Europene si 4% din populatia acesteia. Investitiile si competitivitatea din Romania constituie inca elemenet care trebuie imbunatatite, pentru a se reusi o accelerare a cresterii economice si asigurarea unei convergente a veniturilor cu cele din UE. In anul 2005, Romania detine mai putin de 1% din PIB-ul Comunitatii Europene, inregistrand o crestere rapidaa PIB-ului pe cap de locuitor, dar ramanand la 34% din media Uniunii celor 25 (INS – Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Aceste discrepante sunt in curs de diminuare, in urma integrarii in Uniunea Europeana. Economia romaneasca se dezvolta intr-un ritm rapid, comparative cu economia din UE, iar nivelul PIB incepe sa creasca. Dupa inregistrarea unui declin important, catre sfarsitul anilor 190, economia romaneasca si-a reluat cresterea incepand cu anul 2000 si a inregistrat o rata anuala medie de crestere de 5%. Modelul de crestere al Romaniei, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afecteaza capacitatea tarii de a atinge in mod durabil nivelul de trai din UE. Reducerea cu aproape jumatate a cresterii PIB-ului in 2018, cauzata in mare parte de o incetinire a cheltuielilor consumatorilor, a scos in evidenta limitele modelului de crestere economica al Romaniei. Cresterea puternica a salariilor, scaderea fortei de munca si lipsa de personal calificat risca sa submineze capacitatea Romaniei de a concur pe plan international. In plus, increderea investitorilor este erodata de instabilitatea legislative persistenta, de imprevizibilitatea procesului decisional, de calitatea institutionala scazuta si de slabirea continua a luptei impotriva coruptiei. Ratele inegalitatilor si saracia raman ridicate, iar disparitatile regionale sunt din ce in ce mai mari. Asigurarea continuitatii cu reformele anterioare si trecerea la un model de crestere bazat pe investitii ar putea sa inscribe economia pe o traiectorie sustenabila catre convergenta cu nivelul de trai din UE sis a contribuie la reducerea inegalitatii. In ciuda incetinirii semnificative inregistrate in 2018, cresterea ramane solida. Dup ace s-a situat la 7% in 2017, in 2018 cresterea PIB-ului real (ajustata cu inflatia) a incetinit, ajungand la o valoare estimate de 4%. Un nivel mai ridicat al inflatiei a afectat venitul disponibil si cheltuielile consumatorilor, principalul motor al cresterii economice. Cresterea puternica a importurilor de bunuri de consum, care au deposit exporturile, a dus la accentuarea deficitului de cont current al Romaniei. Piata fortei de munca este supusa unor presiuni din ce in ce mai mari. Cea mai redusa rata a somajului din ultimii zece ani (3,8 %), scaderea fortei de munca si o lipsa persistenta de personal calificat au condus la o ocupare aproape integrala a fortei de munca in Romania, ceea ce ingreuneaza procesul de recrutare si determina cresterea salariilor. Remuneratiile salariatilor sunt mici comparativ cu media UE, dar majorarea puternica a acestora incepand cu anul 2016, sustinuta si de cresterile salariului minim si ale salariilor din sectorul public, risca sa exercite presiuni asupra competitivitatii daca nu va fi insotita de masuri corespunzatoare de impulsionare a productivitatii. Deficitul public a crescut, in special ca urmare a cheltuielilor cu salariile si a reducerilor fiscale. Cotele de impozitare au fost reduse in mod repetat, in timp ce salariile din sectorul public au crescut semnificativ din 2015 pana in prezent si se prevede sa mai fie majorate. In acelasi timp, investitiile publice au scazut in 2017 la cel mai redus nivel din perioada ulterioara aderarii la UE si se preconizeaza ca nu se vor redresa decat intr- un ritm lent. Prin urmare, deficitul public a crescut semnificativ incepand cu 2015 si se estimeaza ca va depasi plafonul de 3 % din PIB impus de Pactul de stabilitate si de crestere, una dintre cauze fiind majorarea pensiilor. Conditiile de pe piata fortei de munca au continuat sa se imbunatateasca, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata de activitate a crescut la 72,3 % in 2017, depasind nivelul inregistrat inainte de criza, de 68,7 %. In decembrie 2018, rata somajului a inregistrat cel mai scazut nivel din ultimul deceniu (3,8 %) (graficul 1.8). Cu toate acestea, reducerea fortei de munca in contextul unei situatii demografice nefavorabile reprezinta un obstacol pentru societati in ceea ce priveste ocuparea locurilor de munca vacante si gasirea competentelor relevante pe piata fortei de munca. Acest lucru ar putea limita cresterea potentiala a PIB-ului. Piata fortei de munca este in continuare caracterizata de un dialog social insuficient, cu o implicare foarte limitata a partenerilor sociali in procesul de elaborare a politicilor. Relatiile economice ale comunei Dagata cu municipiul Iasi, dar si cu Orasul Roman, constituie suportul material al dezvoltarii mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oras, cu produse agroalimentare pentru piata urbana se obtine, cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltarii comunei pentru traiul zilnic al populatiei si in acelasi timp, orasul acopera cu produse industriale necesarul spatiului rural. In conturarea zonei de influenta, relatiile economice au devenit fundamentale, realizand legatura materiala dintre spatiul rural si cel urban. Ele se caracterizeaza printr-o complexitate tot mai accentuata si printr-o stabilitate ce depaseste cu mult relatiile demografice, social culturale, politicoadministrative. Aceasta stabilitate rezulta din relatiile de complementaritate care exista intre potentialul economic al oraselor si cel al localitatilor din zona de influenta. Principalele tipuri de relatii economice care se realizeaza intre oras si teritoriu sunt cele existente intre industria Orasului si resursele naturale ale ariei de influenta, intre consumul agroalimentar urban si agricultura spatiului rural, intre industria orasului si intreprinderile din mediul rural. Profilul economic al comunei Economia comunei Dagata are un caracter predominant agricol. Pana in anul 1989 volumul activitatii economice se realiza in proportie de 24% in agricultura, 4,3% in industrie, iar restul in sfera circulatiei si serviciilor. Dupa anul 1990 volumul activitatii economice a scazut, crescand ponderea agriculturii. Din lista pusa la dispozitie de ORC Iasi reiese ca pe teritoriul comunei, in anul 2013, activau un numar de 81 de firme. Industrie Activitatea industriala din comuna este reprezentata de fabricarea produselor de morarit si depozitare. Dezvoltarea industriala a comunei trebuie sa se faca in functie de resursele existente, iar autoritatile locale se pot implica in stimularea afacerilor: - fixarea prin PUG a unei zone de intravilan destinata amplasamentelor industriale si asigurarea utilitatilor si a cailor de acces; - dezvoltarea spiritului antreprenorial si oferirea de informatii in domeniul afacerilor si al finantarilor prin contactarea unor firme de consultanta; - infiintarea unor ferme de bovine, ovine; - infiintare fabrica de prelucrare carne; - infiintare punct de colectare lapte. Chiar daca cele enumerate mai sus par a nu avea legatura cu autoritatile locale, fiind de competenta investitorilor privati, in fapt autoritatile pot sprijini dezvoltarea afacerilor prin identificarea potentialelor firme dornice sa investeasca si acordarea unor facilitati, cum ar fi teren, scutiri si reduceri de taxe, etc. Sa nu uitam ca activitatile care necesita multa forta de munca se vor delocaliza din zona marilor orase (unde forta de munca este scumpa si putina) si se vor muta in mediul rural, unde forta de munca e mai ieftina. Depinde de autoritati daca reusesc sa atraga aceste unitati economice. Atragerea investitorilor implica insa ca infrastructura de utilitati sa fie pusa la punct. Agricultura Agricultura este un sector de importanta majora in Romania insa aceasta prezinta discrepante semnificative fata de UE in materie de productivitate a sectorului agricol. Subdezvoltarea agriculturii din Romania este cauzata in principal de alocarea redusa de capital pentru investitii si exploatare. Agricultura reprezinta un sector de prima importanta in Romania, luand in considerare contributia pe care o are in economia nationala si rolul social vital. Agricultura a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia Romaniei, insa in ultimii ani contributia agriculturii la Produsul Intern Brut a scazut, din lipsa investitiilor in acest sector. Romania are o suprafata agricola de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. Dupa o evaluare facuta in noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea productiei agricole din Romania a fost de 64,4 miliarde lei in anul 2010. Productia vegetala a fost in valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animala de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%). In anul 2009, valoarea totala a productiei agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scadere), si de 66,9 miliarde lei in 2008 (crestere 40%). In anul 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro in economie, acesta fiind cel mai bun rezultat din istorie. In anul 2009, Romania a exportat produse agroalimentare in valoare de 2,1 miliarde de euro si a importat de 3,4 miliarde de euro. In anul 2010, Romania a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile si exporturile de produse agricole. In anul 2011, Romania a exportat produse agroalimentare in valoare de 2,9 miliarde de euro si a importat de 3,7 miliarde de euro. Consumul anual de fructe si legume pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, in timp ce media europeana atinge 90 – 100 de kilograme. Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei romanesti, aproape 30% din populatie lucrand in acest domeniu. Parcelele mici de pamant si esecul in adoptarea tehnicilor moderne in agricultura inseamna ca productia din fiecare an este dependenta de capriciile vremii. Productia vegetala din Romania a crescut in ultimii cinci ani cu 26%, ajungand la 13,9 miliarde de euro si clasandu-se astfel pe locul al 6-lea in UE, in 2018, cu aproape 6% din total. Conform datelor Institutului National de Statistica, in ciuda fenomenelor hidro- meteorologice periculoase, in anul 2018 Romania ocupa primul loc la porumb in randul statelor membre ale Uniunii Europene atat in ceea ce priveste suprafata cultivata cat si la productia realizata, de 18,7 milioane de tone. Mai mult, Romania a raportat anul trecut cea mai mare productie de floarea soarelui din UE, de 3 milioane de tone, fiind urmata in clasament de tari precum Bulgaria, Ungaria, Franta si Spania. De asemenea, Romania a inregistrat 7,3% din totalul productiei de grau la nivelul UE, adica 10,1 milioane de tone, clasandu-se astfel pe locul al patrulea, dupa Franta, Germania si Marea Britanie. Romania a inregistrat un rezultat bun si in cazul productiei de rapita (1,6 milioane de tone), care a situat-o pe locul cinci in clasamentul european. In cazul productiei de soia boabe, Romania ocupa pozitia a doua atat din punctul de vedere al suprafetei cultivate cat si din cel al productiei, realizand 16,1% din totalul UE. Romania s-a mentinut pe pozitia a saptea la productia de cartofi (2,6 milioane de tone), dupa Germania, Franta, Polonia, Olanda, Marea Britanie si Belgia. Dupa intindere comuna se afla in grupa cornunelor de dimensiuni medii ale judetului Iasi, suprafata agricola reprezentand 3173 ha. Comuna se evidentiaza prin existenta unei rezerve de pasuni de 897 ha si fanete 260 ha. Structura culturilor de camp este dezechilibrata. Predomina plantele furajere, porumbul, graul, cartoful, viile, floarea soarelui, livada. Din punct de vedere al utilajelor, instalatiilor agricole si mijloacelor de transport, comuna dispune de utilaje, instalatii agricole si mijloace de transport apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Denumire U.M. Anul realizarii 2012 2020 Tractoare pana la 45 CP bc. 7 9 Tractoare intre 45-55 CP bc. 31 20 Tractoare intre 55-65 CP bc. 2 6 Pluguri pentru tractor bc. 36 40 Pluguri cu tractiune animala bc. 35 10 Cultivatoare bc. 1 6 Grape cu tractiune mecanica bc. 14 20 Grape cu tractiune animala bc. 40 10 Combinatoare bc. 1 5 Semanatori cu tractiune mecanica pt. paioase bc. 3 15 Semanatori cu tractiune mecanica pt. prasitoare bc. 8 15 Semnatori cu tractiune animala bc. 20 3 Masini pentru imprastiat ingrasaminte chimice bc. 2 8 Masini pentru erbicidat bc. 1 10 Combine autopropulsate pt. recoltat cereal paioase bc. 6 5 Prese pentru balotat paie si fan bc. 1 1 Remorci pentru tractor bc. 6 10 Autovehicule pentru transport marfuri – pana la 1,5 tone bc. - - Autovehicule pentru transport marfuri – peste 1,5 tone bc. - - Care si carute bc. 351 150 Instalatii pentru prepararea furajelor bc. - - Instalatii / cazan pentru fabricat tuica / rachiu bc. - - Mori cu ciocanele bc. 4 3 Mori cu valturi bc. 3 3 Ponderea pajistilor este ridicata in cadrul patrimoniului funciar al zonei. Potentialul productiv al solului este slab, dar in conditiile aplicarii unor programe speciale de regenerare a pajistilor si fanetelor se va putea miza la nivelul anilor viitori pe obtinerea unor productii ridicate. Productiile medii si totale sunt fluctuante fiind influentate de conditiile meteorologice. In anii buni se pot obtine productii la nivelul potentialului productiv al zonei si al materialului biologic plantat. Modificarile in suprafata de plantatii se datoreaza defrisarilor tehnologice. In prezent predomina speciile de meri, prune, peri si gutui. Comuna nu dispune de suprafete intinse cultivate cu plantatii de vii. Potentialul agricol al Romaniei este foarte ridicat, insa in vederea accelerarii gradului de dezvoltare al acestui sector sunt imperios necesare invenstitiile. Inregistrarea unei cresteri economice in acest domeniu ar incuraja diversificarea culturilor si ar genera o crestere a competivitatii acestui sector. In ultimul timp s-a constatat o tendinta de concentrare a terenurilor, tendinta care se va intensifica in viitor, fapt impus de o agricultura performanta. La nivelul comunei exista 10 PFA-uri care au activitate principala agricultura. Se realizeaza ierbicidarea si combaterea daunatorilor, se folosesc atat ingrasaminte naturale cat si chimice. Sunt necesare lucrari pentru ameliorarea solului, cartarea agrochimica, combaterea eroziunii solului. Randamentul activitatii poate fi imbunatatit prin: - construirea de platforme ecologice pentru colectarea si depozitarea gunoiului de grajd si imprastierea acestuia dupa un an pe suprafetele agricole. - comasarea suprafetelor agricole in vederea prelucrarii cat mai eficiente si cu randament sporit a terenului agricol. Oportunitatile de finantare de genul programelor de finantare a agriculturii au fost prea putin folosite din cauza necunoasterii. Aceste tipuri de afaceri nu implica investitii foarte mari. Sprijinul autoritatilor locale catre potentialii intreprinzatori consta in acordarea de consultanta pentru intocmirea cererilor de finantare in domeniul dezvoltarii agricole. Productia animaliera Cresterea animalelor este o indeletnicire traditionala a poporului roman. Principalele specii: bovinele, porcinele, ovinele si pasarile de curte etc. O alta indeletnicire specifica poporului roman este apicultura, cu raspandire pe intreg teritoriul tarii. Sericicultura (cresterea viermilor de matase) este mai dezvoltata in Oltenia si Banat, datorita cultivarii dudului in aceste regiuni. Comuna Dagata are importante efective de animale domestice (bovine, ovine, porcine, cabaline), pasari si familii de albine. Dupa anul 1990 efectivele si productia de animale au scazut puternic. Silvicultura Comuna Dagata are un perimetru silvic de 840 ha, conform datelor furnizate de catre Primarie. Datorita ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole si a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecari, ravene) ce afecteaza o mare parte din agricol, este posibil ca pe viitor prin impaduriri, sa se extinda perimetrele silvice antierozionale si recuperarea terenurilor neproductive. Astfel, in vederea gestionarii durabile a suprafetelor forestiere din comuna, se impune o utilizare judicioasa a fondului forestier si o gestionare in mod unitar atat a suprafetelor ce apartin sectorului public, cat si celui privat. Refacerea padurilor slab productive, degradate, achizitionarea de echipamente si de masini necesare lucrarilor silvice performante, cu impact redus asupra mediului, infiintarea de pepiniere, sunt cateva dintre actiunile care ar trebui intreprinse la nivel local pentru a proteja acest sector. Exploatarea apelor Conform evidentei cadastrale, in comuna exista 35 ha luciu de apa, aferenta cursurilor de apa, fara valoare economica. Acestea reprezinta 0,87% din suprafata teritoriului administrative al comunei. Pe perimetrul comunei se afla si o acumulare de apa fara valoare economica, dar care ar putea fi cxploatata din punct de vedere turistic. Activitati neagricole Datorita gradului ridicat de izolare, se observa o diversiticare a activitatilor in comuna: agricultura, comert, servicii, dar turismul nu este reprezentat sub nici o forma. Astfel in comuna au aparut cateva activitati economice neagricole: fabricare produse pentru morarit, tamplarie, constructii, servicii pentru spectacole, servicii funerare, etc. Reteaua comerciala cuprinde un sistem privat de magazine mixte. In comuna activeaza, meseriasi si liber profesionisti care acopera o gama larga de necesitati locale. Amplasarea geografica a comunei, la peste 60 km de resedinta judetului face ca, fluxul turistic sa fie redus. De altfel, turismul nu este reprezentat deloc in comuna, ar putea deveni un sector cu potential deosebit pentru cresterea economica a zonei. Elemente favorabile dezvoltarii unui sector turistic sunt si monumentele istorice, siturile arheologice existente pe teritoriul comunei. De asemenea, pe raza comunei Dagata exista o suprafata intinsa de padure. Activitatile neagricole locale au o dezvoltare modesta, comuna pastrandu-si si in prezent un profil agricol, fapt reflectat si in structura socio-profesionala a populatiei. Comuna are o structura socio-economica a populatiei specifica localitatilor cu profil agrar. Numarul mediu al salariatilor este destul de mic, si inregistreaza o scadere continua: incepand cu anul 2002, de la 212 persoane la 116 persoane in 2012. Dintre acestea majoritatea lucreaza in invatamant. ln anul 2012, in comuna existau 167 de someri din care 67 someri erau femei. Dupa numarul populatiei, comuna Dagata este o asezare rurala de marime medie a judetului Iasi. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca in urmatorii ani sa se dezvolte intr-un ritm accentual, activitatile neagricole locale si sa se asigure conditii mai bune pentru populatia comunei de a se deplasa la lucru in alte localitati, surplusul de forta de munca existent va putea fi folosit in alte localitati din zona indeosebi in unele sectoare de activitate din municipiul Iasi. Se remarca un nivel redus al spiritului antreprenorial, persoanele active preferand mai degraba statutul de salariat, inclusiv cei plecati in strainatate. Nu exista o cultura antreprenoriala nici o informare asupra oportunitatilor, programelor de finantare, formelor de incurajare a initiativelor de dezvoltarea unor afaceri. 4. CIRCULATIA RUTIERA Din punct de vedere al dezvoltarii, zonele rurale inregistreaza un decalaj semnificativ fata de zonele urbane si se caracterizeaza prin deficiente structurale persistente (numarul mare al populatiei ocupate in agricultura, imbatranirea populatiei), grad scazut de dezvoltare a infrastructurii rutiere si de utilitati, un grad ridicat de saracie. In vederea solutionarii deficientelor mentionate sunt necesare interventii in infrastructura rurala aceasta fiind o baza pentru dezvoltarea economica ulterioara a zonelor rurale. O infrastructura de transport eficienta, conectata la drumurile nationale si judetene contribuie semnifiativ la cresterea competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in economia nationala si permite dezvoltarea de noi activitati pe piata locala. Reteaua rutiera a comunei este formata din drumuri judetene si comunale in lungime totala de 31,59 km aflata in diferite stari tehnice. Teritoriul comunei Dagata este strabatut de urmatoarele cai de comunicatie: DJ 246 - in lungime total de 54,83 km este un drum aflat in stare medie, asfaltat - cu 2 benzi de circulatie - cate 1 pe fiecare sens. Pe teritoriul comunei Dagata acest drum este asfaltat, aflat in stare medie. DJ 280 - in lungime total de 31,140 km este un drum aflat in stare medie, partial asfaltat - cu 2 benzi de circulatie - cate 1 pe fiecare sens. Pe teritoriul comunei Dagata acest drum este pietruit si aflat in stare medie - proasta. DC 78 - in lungime de 9,00 km, este un drum partial modernizat (3 km) DC 78A - in lungime de 3,900 km, este un drum modernizat. DC 80 - in lungime de 2,45 km, reclasat din: DC 80 (Manastirea - Boatca), modermizat Toate drumurile satesti sunt pietruite pe o lungime de 38,5 km. In perioada 2014-2020 au fost realizate investitii pentru modernizarea infrastructuriii de drumuri din comuna. Conform informatiilor furnizate de primarie au fost realizate / in derulare urmatoarele proiecte: 1. Modernizare drum comunal DC78 – DC80 – Dagata – Manastirea - Boatca 2. Construire alei pietonale in satul Dagata Comuna Dagata nu dispune de statie de distributie a carburantilor, cele mai apropiate fiind cele din localitatile Poienari - jud. Neamt (aproximativ 8 km) si Bacesti - jud. Vaslui (aproximativ 12 km). Circulatia feroviara Comuna Dagata este strabatuta de la sud - est la nord - vest pe o distanta de aproximativ 12,60 km de o Iinie de cale ferata simpla, neelectrificata. Aceasta face legatura intre localitatile Negresti si Roman. Atat traficul de calatori, cat si cel de marfuri pe cale ferata, este deservit de statiile CFR Dagata si halta Piscul Rusului, Zece Prajini si Balauseti de pe teritoriul comunei. Cel mai apropiat aeroport de comuna Dagata este situat la aproximativ 65 km - in municipiul Iasi. 5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE Populatia comunei a crescut lent dar permanent, numarul total al locuitorilor comunei fiind in prezent de 4599 de personae, conform datelor furnizate de catre Primarie. La nivelul comunei exista un numar de 1779 locuinte, in medie cu 3 camere. Habitatul este format din case taranesti specifice Campiei Moldovei. Pe fiecare locuitor revin in medie 11,80 mp suprafata locuibila. In comuna exista 1707 gospodarii repartizate conform tabelului de mai jos: Din analiza realizata rezulta ca in perioada 2002 - 2012 atat sporul natural, cat si cel migratoriu au avut cursuri usor descendente. In timp localitatile comunei Dagata au trecut prin perioade de dezvoltare si regres, determinate atat de conditiile social economice, cat si de migrarea populatiei catre oras incepand cu anii 1960 si catre comuna din anul 1990. Dupa anul 1990 se inregistreaza o stagnare a migratiei catre oras a populatiei rurale, pentru ca in ultimii ani sa se inregistreze o migrare inversa de la ora la sat, cresterea populatiei inregistrandu-se mai ales in centrul de comuna. Situatia pe etnii si religii In Comuna Dagata, la recensamantul din 2012 pe etnii, situatia se prezenta astfel: In comuna Dagata exista o puternica reprezentare a comunitatii rrome, existand doua sate cu importante comunitati apatinand acestei etnii: Poienile si Zece Prajini. Daca comunitatea rroma din Zece Prajini este una bogata, cealalta comunitate din satul Poienile traieste la limita saraciei. Populatia stabilita dupa etnie a comunei Dagata, pe sexe la recensamantul populatiei si al locuintelor 2011 Localitatea Sexul Populatia stabilita total Etnia Informatie nedisponibila Romani Romi DAGATA Total 4599 4146 265 188 Masculin 2405 2181 129 95 Feminin 2194 1965 136 93 DAGATA Total 1651 1603 - 48 Masculin 864 838 - 26 Feminin 787 765 - 22 BALUSESTI Total 221 214 - 7 Masculin 111 107 - 4 Feminin 110 107 - 3 BOATCA Total 324 305 6 13 Masculin 164 156 3 5 Feminin 160 149 3 8 BUZDUG Total 82 77 * 4 Masculin 43 41 - * Feminin 39 36 * * MANASTIREA Total 1033 981 - 52 Masculin 547 522 - 25 Feminin 486 459 - 27 PISCU RUSULUI Total 427 400 - 27 Masculin 221 206 - 15 Feminin 206 194 - 12 POIENILE Total 299 288 - 11 Masculin 173 167 - 6 Feminin 126 121 - 5 TARNITA Total 114 110 - 4 Masculin 63 60 - 3 Feminin 51 50 - * ZECE PRAJINI Total 448 168 258 22 Masculin 219 84 126 9 Feminin 229 84 132 13 *) Numar redus de cazuri de observare (mai mic de 3) Desi cei mai multi din locuitorii ai comunei sunt de religie ortodoxa, intalnim in comuna o varietate de alte culte religioase si un numar mare de persoane apartinand altora. 6. REPERE ADMINISTRATIVE Invatamantul Unul din factorii esentiali in dezvoltarea unei comunitati rurale este reprezentat de capitalul uman. Dezvoltarea rurala durabila depinde de nivelul educatiei populatiei. Nivelul scazut de instruire se reflecta in calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Referitor la infrastructura scolara exista discrepante evidente, calitatea educatiei este redusa pe de o parte din cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte din cauza nivelului de pregatire/experienta al profesorilor. Infrastructura si facilitatile aferente educatiei si formarii profesionale constituie instrumente importante pentru conversia fortei de munca agricole in forta de munca non agricola in vederea diversificarii economiei rurale. Unitatile de invatamant din spatiul rural, reprezentate de gradinite, unitati primare si gimnaziale sunt slab dotate in cee ace priveste materialul tehnic si didactic. Scolile din spatiul rural sunt insuficient dotate din punct de vedere al tehnologiei IT. De asemenea, o alta problema importanta o constituie dificultatea de a atrage personal calificat in zonele rurale. World Vision Romania a identificat solutii care ar reduce decalajele rural-urban la nivelul scolilor. Programele “Scoala dupa Scoala”, formarea constanta a profesorilor, educatia parentala, digitalizarea scolilor si dezvoltarea infrastructurii sunt directiile principale spre care ar trebui sa se indrepte deopotriva eforturile si finantarile. Educatia are un rol cheie pentru dezvoltarea pe termen lung si asigura sustenabilitatea interventiilor publice. Nevoia de a avea oameni pregatiti este o nevoie structurala, necesitatea de a dezvolta resursa umana pentru a spori competitivitatea si atractivitatea economiei dar si profesionalismul serviciilor pubIice. Potrivit datelor obtinute, numarul elevilor din comuna cu varsta de scolarizare si personalul didactic in totalitate calificat si titular, justifica interesul pentru investitiile in educatie la nivel local. Plecand de la acest numar mare de elevi si de la faptul ca in comuna exista un numar de 9 scoli si 7 gradinite si o biblioteca este evidenta necesitatea diversificarii serviciilor educationale oferite precum si a infrastructurii specifice. Din constatarile facute pe teren a rezultat ca starea de intretinere a localurilor pentru scoli nu este foarte buna, acestea necesitand reparatii curente sau capitale. Potrivit datelor obtinute, numarul elevilor din comuna cu varsta de scolarizare si personalul didactic in totalitate calificat, justifica interesul pentru investitiile in educatie la nivel local. Sc. Profesionala Dagata Sc. Profesionala Dagata, locatia Manastirea Sc. Profesionala Dagata, locatia Balusesti Sc. Profesionala Dagata, locatia Boatca Sc. Profesionala Dagata, locatia Buzdug Sc. Profesionala Dagata, locatia Piscu-Rusului Sc. Profesionala Dagata, locatia Poienile Sc. Profesionala Dagata, locatia Tarnita Sc. Profesionala Dagata, locatia Zece Prajini Amplasament (satul) Dagata Manastirea Balusesti Boatca Buzdug Piscu-Rusului Poienile Tarnita Zece Prajini Nr. sali de clasa in care se desfasoara cursuri 15 10 3 3 1 3 2 1 3 Suprafata unitatii de invatamant 620 431 96 262 85 210 190 86 262 Numar cai de acces 6 2 1 1 1 1 1 1 1 Numar grupuri sanitare 3 2 1 1 1 1 1 1 1 Numar cadre didactice 20 14 3 3 1 3 3 1 3 Numar elevi 294 156 18 21 6 22 31 7 26 Numar prescolari 36 34 11 13 - 21 18 - 14 Dotari IT, conform informatiilor furnizate de catre Comuna Dagata: SCOALA PROFESIONALA DAGATA (prescolar, primar, gimnazial, profesional): 28 calculatoarea 2 imprimante 2 xeroxuri 6 videoproiectoare SCOALA GIMNAZIALA MANASTIREA (prescolar, primar, gimnazial): 9 calculatoare 1 imprimanta 1 xerox 3 videoproiectoare SCOALA PRIMARA BALUSESTI (prescolar, primar): 2 calculatoare SCOALA PRIMARA BUZDUG (primar) 1 calculator SCOALA PRIMARA PISCU RUSULUI (prescolar, primar) 3 calculatoare 2 videoproiectatoare SCOALA PRIMARA POIENILE (prescolar, primar) 1 calculator 1 imprimanta 1 videoproiector SCOALA PRIMARA TARNITA (primar) 1 calculator SCOALA PRIMARA ZECE PRAJINI (prescolar, primar) 5 calculatoare 1 imprimanta 1 videoproiector In cadrul Scolii Profesionale Dagata exista un laborator TIC insa acesta necesita modernizare si dotare cu echipamente si mobilier adecvat. La aceasta scoala exista si o sala de sport pentru desfasurarea orelor de educatie fizica si sport. Biblioteca scolara din cadrul scolii are in dotare un numar de 8.500 volume. Pentru dotarea scolilor din comuna cu mobilier s-a apelat la mai multe programe, dupa cum urmeaza: - Scoala Dagata – primit in anul 2006 MEN_PAL - Scoala Manastirea – primit in anul 2006 MEN_PAL - Scoala Balusesti – primit in anul 2006 MEN_PAL - Scoala Boatca – primit in anul 2006 MEN_PAL - Scoala Buzdug – primit in anul 2006 MEN_PAL - Scoala Piscu Rusului – mobilier dotare PIR_primarie - Scoala Poienile – mobilier dotare POCU_primarie - Scoala Tarnita – primit in anul 2006 MEN_PAL - Scoala Zece Prajini – primit in anul 2006 MEN_PAL Cultura si arta In ultimii ani s-a constatat o continua degradare a mediului cultural al Romaniei pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atat din partea bugetului public, cat si din partea finantatorilor privati. In majoritatea zonelor rurale, situatia mediului cultural este critica. Caminele culturale, desi beneficiaza de un spatiu propriu, fie nu sunt dotate corespunzator, fie si-au incetat activitatea si servesc altor destinatii, fie se afla intr-o stare avansata de degradare. Pilonul esential in dezvoltarea unei strategii sau a unor politici culturale este reprezentat, indubitabil, de obligatiile positive ale fiecarui stat de a crea conditiile pentru exercitiu liber si nestanjenit al drepturilor culturale fundamentale: dreptul de acces la cultura si dreptul de participare la viata culturala. La aceasta trebuie sa adaugamimperativul unei abordari sistemice, in care sectorul culturii este parte si se articuleaza organic cu celelate sectoare socio-economice, le influenteaza si este influentat de ele. Sectorul cultural este un factor important in procesul de dezvoltare durabila, oferind modele economice bazate pe resurse culturale, tangibile si intangibile. Sectorul culturii este un instrument important de crestere economica intr-o economie globala, bazata pe servicii sip e monetizarea drepturilor de proprietate intelectuala si este un instrument important pentru coeziunea sociala si este un factor de dezvoltare sociala si comunitara, contribuind la eliminarea tensiunilor si excluderii sociale prin dialogul intercultural si promovarea diversitatii culturale. Cultura este un factor de crestere a calitatii vietii, astfel incat evaluarea standardelor de calitate a vietii la nivelul individului, colectivitatii si a societatilor trebuie sa ia in considerare acest indicator. Patrimoniu cultural Patrimoniul cultural este extrem de important in cee ace priveste dezvoltarea turismului cultural, baza a dezvoltarii durabile in plan local. Din acest motiv, investitiile in turism si cultura vor permite regiunilor sa foloseasca avantajele oferite de turism si de patrimoniu cultural pentru a-si spori avantajul competitiv in sectoarele performante, de nivel calitativ si cognitive ridicat, atat pietele traditionale, cat sip e cele in curs de formare. Comuna Dagata beneficiaza de obiecte de patrimoniu cultural care au o deosebita incarcatura istorica si care pot reprezenta motoare importante in vederea accelerarii procesului de dezvoltare economica-sociala a comunitatii. In ciuda acestui fapt, potentialul patrimoniu cultural de la nivel local nu este valorificat in intregime, manifestandu-se un interes scazut din partea posibililor investitori de a investi in promovarea patrimoniului existent. Turismul cultural prezinta un potential semnificativ in vederea dezvoltarii turismului la nivelul comunei Dagata. Patrimoniul cultural, cultural si istoric, traditiile si obiceiurile constituind adevarate oportunitati ce pot contribui la dezvoltarea unor forme variate de turism si la cesterea economica a comunei. Principalele lacasuri de cult de interes cultural la nivelul comunei Dagata sunt reprezentate de: Biserica Sfantul Nicolae In Satul Dagata Parohia Manastirea in Satul Manastirea Parohia Inaltarea Domnului in Satul Piscu Rusului Parohia Zece Prajini in Satul Zece Prajini Parohia Balusestiin Satul Balusesti Parohia Boatca in Satul Boatca Parohia Buzdug in Satul Buzdug Manastirea Cetatea Dagata in Satul Poienile Parohia Sfintii Voievozi in Satul Tarnita Evenimente culturale Identitatea culturala a locuitorilor din comuna Dagata este reprezentata prin valori, obiceiuri, indeletniciri, credinte si simboluri, dar si prin respectarea

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.