Plan Urbanistic General (PUG)
MEMORIU GENERAL_COSTESTI, VS
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,8 MB · modificat pe site: 03.02.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „MEMORIU GENERAL_COSTESTI, VS”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2026/02/MEMORIU-GENERAL_COSTESTI-VS.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/97568-memoriu-general-costesti-vs, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
BENEFICIAR:
COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
PROIECTANT GENERAL:
SC. ANDERSSEN S.R.L
ADMINISTRATOR: COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE SPECIALITATE:
SC. REALITIS S.R.L.
ȘEF DE PROIECT ȘI ADMINISTRATOR: ARHITECT BOGUS GHEORGHE-VENIAMIN
ADMINISTRATOR: ING. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICE SĂVESCU CIPRIANCONSTANTIN
DENUMIREA ETAPEI:
PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
DENUMIREA STUDIULUI:
MEMORIU GENERAL
• SINTEZA ANALIZEI SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR. DIAGNOSTIC PROSPECTIV
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE
URBANISTICĂ
VERSIUNE PRELIMINARĂ – 2025
1
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. ANDERSSEN S.R.L
Administrator COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE S.C. REALITIS S.R.L.
SPECIALITATE: Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Administrator BOGUS GHEORGHE – VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ARH. URB. MREJERU FLORIN
CORDONATORI RUR: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOGRAF AGAPE ANDREEA-CĂTĂLINA
GEOGRAF MELINTE SILVIA
ASISTENT SOCIAL PLAMADĂ ELENA – DANIELA
2
Pagina 3
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.4. Studiu de fundamentare istoric
I.5. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.6. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.7. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.8. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.9. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.10. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
3
Pagina 4
PARTEA I - SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR.
DIAGNOSTIC PROSPECTIV
INTRODUCERE
1. Date de recunoaștere a documentației
1.1. Denumirea lucrării
1.2. Beneficiar
1.3. Proiectant
1.4. Data elaborării
2. Scopul studiului și obiectivele specifice ale P.U.G. și R.L.U.
2.1. Obiectul documentației de urbanism
2.2. Scopul și obiectivele documentației de urbanism
2.3. Ediții anterioare ale P.U.G.
3. Surse documentare
3.1. Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior P.U.G.
3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G.
3.3. Date statistice
3.4. Suportul topografic al P.U.G.
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII. SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
1. Încadrarea în teritoriu
1.1. Contextul teritorial județean și regional
1.2. Contextul teritorial comunal
2. Evoluția istorică și urbanistică
3. Elemente ale cadrului natural
3.1. Cadrul geografic
3.2. Geologia
3.3. Clima
4. Hidrografia
4.1. Ape de suprafață
4.2. Ape de adâncime
4.3. Zone inundabile
4.4. Eroziuni
5. Populația. Elemente demografice și sociale
5.1. Evoluția istorică a populației
5.2. Densitate
5.3. Mișcarea migratorie
5.4. Structura pe sexe și grupe de vârstă
6. Circulații și transporturi
7. Intravilan existent. Zone funcționale.
4
Pagina 5
8. Potențialul economic
8.1. Sectorul primar
8.2. Sectorul secundar
8.3. Sectorul terțiar
8.4. Structura activităților economice
9. Dotări publice
10. Patrimoniu construit protejat
10.1. Imobile înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2015
10.2. Situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național
10.3. Zone construite protejate
11. Regim juridic de proprietate a terenurilor
12. Condiții geotehnice și hidrogeotehnice. Zone cu riscuri naturale
12.1. Zone de risc
12.2. Prezentarea lucrărilor de teren efectuate
13. Echipare edilitară
13.1. Alimentarea cu apă potabilă și canalizarea apelor uzate
13.2. Alimentarea cu energie electrică
13.3. Telecomunicații
13.4. Alimentarea cu energie termică
13.5. Alimentarea cu gaze naturale
13.6. Alimentarea cu energie regenerabilă
14. Probleme de mediu
14.1. Schimbări climatice
14.2. Biodiversitatea (resurse de faună, floră și păduri)
14.3. Mediul și infrastructura de mediu
15. Necesități și opțiuni ale populației
CONCLUZII ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI. DIAGNOSTIC PROSPECTIV
5
Pagina 6
PARTEA A II-A - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE
URBANISTICĂ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
1. Principalele caracteristici ale teritoriului studiat. Competențe distinctive
2. Analiza S.W.O.T.
3. Viziunea de dezvoltare
4. Priorități de dezvoltare
PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
1. Condiționări ale documentațiilor de amenajarea teritoriului și ale strategiilor de dezvoltare spațială
aprobate
2. Studii de fundamentare
3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
4. Evoluția populației, elemente demografice și sociale
5. Intravilan propus. Zonificare funcțională
6. Reglementări urbanistice. Unități Teritoriale de Referință
7. Dezvoltarea activităților economice
8. Dotări publice
9. Protecția patrimoniului cultural și a peisajului
10. Patrimoniu arheologic. Recomandări, restricții, permisivități și obligații
11. Reglementări urbanistice. Regim de protecție. Permisivități și restricții de intervenție asupra țesutului
urban
12. Organizarea circulațiilor și transporturilor
13. Regimul de proprietate al terenurilor. Circulația terenurilor
14. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
15. Echipare edilitară
16. Reabilitare, protecția și conservarea mediului
17. Obiective de utilitate publică
CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI
PLANUL DE ACȚIUNE
BIBLIOGRAFIE
6
Pagina 7
LEGISLAȚIE
• Legea nr. 50/29.07.1991- Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
aplicabilă de la 18.09.2018, modificată și actualizată de Ordonanța de urgență nr. 84 din
13.09.2018;
• Legea nr. 18/19.02.1991 - Legea a fondului funciar (modificată și actualizată de Legea nr.
231 din 02.08.2018), aplicabilă de la 09.08.2018;
• Legea nr. 33/27.05.1994 - Legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică,
publicată în Monitorul Oficial pe data: 05.07.2011, în vigoare de la 08.07.2011;
• Legea nr. 481/08.11.2004 - Legea privind protecția civilă, aplicabilă de la 29.06.2009
(forma actualizată cu modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență nr. 70 din
14.06.2009;
• Legea nr. 10/18.01.1995 - Legea privind calitatea în construcții, aplicabilă de la
18.09.2018 (modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 84 din 13.09.2018);
• Ordinul nr. 34/07.11.1995 - Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea
documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru
autorizarea executării construcțiilor, în vigoare de la 07.12.1995;
• Ordinul nr. 4221/08.08.1995 - Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea
documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru
autorizarea executării construcțiilor, intrat în vigoare de la 07.12.1995;
• Ordinul nr. 3422/01.08.1995 - Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea
documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru
autorizarea executării construcțiilor, în vigoare de la 07.12.1995;
• Ordonanța de urgență nr. 195/22.12.2005 - Ordonanța de urgență privind protecția
mediului (forma actualizată cu modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență nr. 75
din 19.07.2018);
• Legea nr. 7 / 13.03.1996 - Legea cadastrului și a publicității imobiliare, aplicabilă de la
data 26.07.2018, modificată și completată de Legea nr. 185 din 18.07.2018;
• H.G nr. 525/27.06.1996 (Republicarea 1 din 2002) - pentru aprobarea Regulamentului
general de urbanism, aplicabilă de la 30.12.2014 (modificările si completările fiind aduse de H.G
nr. 273 din 31.03.2010, H.G nr. 490 din 11.05.2011 și H.G. nr. 1180 din 29.12.2014);
• Legea nr. 107 / 25.09.1996 a apelor, aplicabilă de la 10.11.2017, actualizată prin
Ordonanța de urgenta nr. 78 din 08.11.2017 - pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.
107/1996;
• Legea nr. 114 / 11.10.1996 legea locuinței, aplicabilă de la data de 23.06.2017, modificată
și completată de Lege nr. 143 din 16.06.2017 - Legea pentru completarea Legii locuinței nr.
114/1996;
• H.G nr. 930/11.08.2005 - Hotărârea pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul
si mărimea zonelor de protecție sanitara si hidrogeologica, în vigoare de la 02.09.2005;
7
Pagina 8
• Ordonanța Guvernului nr. 43/28.08.1997 (Republicarea 1 din 1998) - Ordonanța privind
regimul drumurilor, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 55 din 14.09.2016 și
Lege nr. 154 din 26.06.2018;
• Legea nr. 157 / 07.10.1997 privind ratificarea Convenției pentru protecția patrimoniului
arhitectural al Europei adoptată la Granada la 03.10.1985 și semnată de România la 22 iunie 1996;
• Legea nr. 171 / 24.11.1997 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a II-a – Apa;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50 / 27.01.1998 privind “Normele tehnice privind
proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale”;
• Legea nr. 247/19.07.2005 - Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției,
precum și unele măsuri adiacente, aplicabilă de la 01.01.2016, modificată și completată de
Ordonanța de urgență nr. 23 din 06.06.2012;
• O.U.G. nr. 12/07.07.1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea
Societății Naționale a Căilor Ferate Române, aplicabilă de la 29.11.2016, modificată și completată
prin Ordonanța de urgență nr. 83 din 16.11.2016;
• Ordinul comun al M.L.P.A.T., Șefului Departamentului pentru Administrație Publică
Locală și al Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 62 / N / 19.O / 288 / 1.955
/31.07.1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale;
• Legea nr. 213 / 17.11.1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia,
aplicabilă de la 29.11.2016, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 83 din
16.11.2016;
• Legea nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor, abrogată prin O.U.G. nr. 34 / 2006 și
înlocuită de O.U.G. nr. 54/2006, modificată și completată de Legea nr. 528 / 25.11.2004;
• Ordinul nr. 45/27.01.1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea și modernizarea drumurilor, abrogat la data 18.09.2017 de Ordin nr. 1296 din
30.08.2017;
• Ordinul nr. 46/27.01.1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice, abrogat la data 07.09.2017 de Ordin nr. 1295 din 30.08.2017;
• Ordinul nr. 47/ 06.03.1998 - Ordin privind ratele aferente contractelor de vânzare -
cumpărare de acțiuni cumpărate de F.P.S. care devin exigibile după data intrării în vigoare a legii
55/1995, în vigoare de la 13.04.1998;
• Ordinul nr. 48/27.01.1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor privind amplasarea și
exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor, abrogat la data 12.09.2017 de Ordin nr.
1293 din 30.08.2017;
• Ghid privind metodologia de elaborare și continutul-cadru al Planului Urbanistic General,
indicativ G.P. 038 / 99 aprobat prin Ordinul nr. 13 / N / 10.03.1999;
• Ordinul nr. 2032 / 14.07.1999 al Ministrului culturii pentru înființarea Comisiei de atestare
în domeniul monumentelor istorice și aprobarea normelor și criteriilor de atestare a experților în
domeniul protejării monumentelor istorice și a specialiștilor în domeniul conservării și restaurării
monumentelor istorice, abrogat la data 17.11.2008 de Ordin nr. 2398 din 25.06.2008;
8
Pagina 9
• Ghid privind elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism, indicativ G.M.-
007-2000 aprobat prin Ordinul nr. 21 / N / 10.04.2000, abrogat la data 19.06.2002 de Ordin nr.
116 din 11.02.2002 și Ordin nr. 289 din 06.03.2002;
• Legea nr. 5 / 12.04.2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a III-a – Zone protejate,
modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 49 din 31.08.2016;
• H.G. nr. 540 / 22.06.2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor
publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, abrogat la data 16.04.2014
de Hotărâre nr. 257 din 09.04.2014;
• Legea nr. 215 / 23.05.2001 privind administrația publică locală, modificată și completată
de Legea nr. 52 din 02.03.2018;
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată, aplicabilă de
la 25.06.2018, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 51 din 21.06.2018; actualizată
2024;
• Legea nr. 351 / 06.07.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de
localități;
• Legea nr. 378 / 10.07.2001 pentru aprobarea O.G. nr. 43 / 30.01.2000 privind protecția
patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național,
modificată și completată prin Legea nr. 462 / 12.11.2003;
• Legea nr. 422 / 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și
completările ulterioare prin O.U.G. nr. 77 / 26.06.2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor
de noroc, Legea nr. 261 / 16.07.2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 214 / 2008 pentru modificarea
și completarea Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții [cu intrare
în vigoare la 14.10.2009], H.G. nr. 1410 / 04.12.2009 privind reorganizarea unor instituții aflate în
subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, O.U.G. nr. 43 / 13.05.2010
pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor
autorizații/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului
de simplificare aferent Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România,
O.U.G. nr. 12 / 15.02.2011 pentru reorganizarea unor instituții aflate în subordinea Ministerului
Culturii și Patrimoniului Național, precum și pentru reducerea unor cheltuieli și Legea nr. 187 /
12.11.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286 / 2009 privind Codul penal [cu intrare în
vigoare de la 01.02.2014] și prin Lege nr. 209 din 03.11.2017 Legea pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
• Legea nr. 564 / 19.10.2001 pentru aprobarea O.G. nr. 47 / 2000 privind stabilirea unor
măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
• Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a V-a – Zone de risc
natural, în vigoare de la 17.11.2001;
• Ordinul nr. 2039 / 08.04.2002 al Ministrului culturii și cultelor privind înființarea Comisiei
de avizare a constituirii agenților economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercetări,
proiectarea și executarea de lucrări asupra monumentelor istorice, precum și aprobarea
9
Pagina 10
regulamentului de organizare și funcționare și a componenței acesteia, cu modificările și
completările ulterioare;
• Ordinul nr. 2043/11.04.2002 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea
Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în
vigoare de la 29.05.2002;
• Ordinul nr. 2086 / 2002 al Ministrului culturii și cultelor pentru aprobarea criteriilor de
avizare a constituirii agenților economici cu activitate în domeniul monumentelor istorice;
• Ordinul nr. 2112 / 2002 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea regulamentului
de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor;
• Legea nr. 413 / 26.06.2002 privind aprobarea O.G. nr. 79 / 30.08.2001 pentru modificarea
și completarea O.G. 43 / 1997 privind regimul drumurilor, în vigoare de la 12.07.2002;
• Legea nr. 451 / 08.07.2002 de ratificare a Convenției europene a peisajului, adoptată la
Florența la 20 octombrie 2000, în vigoare de la 26.07.2002;
• H.G. nr. 1309 / 20.11.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul
timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și
evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, abrogat la data 14.02.2008 de Hotărâre nr.
1502 din 12.12.2007, Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul
timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și
evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, în vigoare de la 14.02.2008;
• H.G. nr. 382 / 02.04.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele
minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de
riscuri naturale, în vigoare de la 16.04.2003;
• H.G. nr. 447 / 10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren și inundații, aplicabilă de la
05.09.2013;
• Legea nr. 203 / 16.05.2003 republicată în 26.01.2005 privind realizarea, dezvoltarea și
modernizarea rețelei de transport de interes național și european, în vigoare de la 29.01.2005;
• H.G. nr. 610 / 29.05.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de
acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute
de persoanele fizice sau juridice de drept privat, în vigoare de la 10.06.2003;
• H.G. nr. 1430 / 04.12.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situațiile în
care Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la
acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice,
proporția contribuției, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească
proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna (M.O. nr. 905/18 decembrie 2003);
• Ordinul nr. 2535 / 2003 al Ministrului culturii și cultelor pentru instituirea Registrului
agenților economici autorizați să desfășoare activități în domeniul protejării monumentelor istorice,
cu modificările și completările ulterioare;
• Ordinul nr. 2682 / 13.06.2003 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea Normelor
metodologice de clasare și evidență a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a
10
Pagina 11
Fișei analitice de evidență a monumentelor istorice și a Fișei minimale de evidență a
monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările
ulterioare, abrogat la data 17.07.2008 de Ordin nr. 2260 din 18.04.2008 - Ordin privind aprobarea
Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice, în vigoare de la
17.07.2008;
• Ordinul nr. 2684 / 18.06.2003 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea
Metodologiei de întocmire a obligației privind folosința monumentului istoric și a conținutului
acestuia, în vigoare de la 24.06.2003;
• H.G. nr. 493 / 01.04.2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea
monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și a Metodologiei privind elaborarea
și conținutul-cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista
Patrimoniului Mondial, în vigoare de la 30.04.2004;
• H.G. nr. 974 / 15.06.2004 privind normele de supraveghere, inspecție sanitară și
monitorizare a calității apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției
apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile,
aplicabilă de la 10.12.2015, modificată și completată de următoarele acte: Ordonanta nr. 11 din
29.01.2010, H.G. nr. 342 din 04.06.2013 și Legea nr. 301 din 27.11.2015;
• H.G. nr. 930 / 11.08.2005 privind protecția sanitară a surselor și instalațiilor de
aprovizionare cu apă, în vigoare de la 02.10.2005;
• O.U.G. NR. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare;
aplicabilă de la 19.07.2018;
• Legea nr. 259 / 06.07.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422 / 2001 privind
protejarea monumentelor istorice, în vigoare de la 06.07.2007;
• Legea nr. 363 / 26.09.2006 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea I – Rețele de
transport, aplicabilă de la 29.09.2006;
• Legea nr. 265 / 2006 privind protecția mediului, în vigoare de la 09.07.2006;
• Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul
localităților, cu modificările ulterioare; aplicabilă de la 19.10.2014;
• Legea nr. 100 / 19.04.2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351 / 06.07.2001
privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, în vigoare de la 30.04.2007;
• Legea nr. 190 / 09.06.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
142/28.10.2008 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice, în
vigoare de la 12.06.2009;
• Legea nr. 287 / 17.07.2009 privind Codul Civil, în vigoare de la 01.10.2011;
• Hotărârea nr. 593 din 8 iunie 2011 privind organizarea și funcționarea Institutului Național
al Patrimoniului;
• O.U.G. nr. 64 / 2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității
imobiliare nr. 7 / 1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/ 2011, aplicabilă de la
01.10.2011;
11
Pagina 12
• Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a
clădirilor, aplicabilă de la 09.07.2016;
• Ordin nr. 1278 / 20.04.2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de
protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, în vigoare de la 13.05.2011;
• Legea nr. 60 / 17.04.2012 privind aprobarea O.U.G. 79 / 30.09.2011 pentru reglementarea
unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287 / 15.07.2009 privind Codul Civil, în vigoare
de la 20.04.2012;
• Legea nr. 185 / 05.07.2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate,
Republicată în temeiul art. 8 din Legea nr. 154/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.
185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 511 din 3 iulie 2017;
• Legea nr. 229 / 15.07.2013 pentru completarea art. 13 din Legea nr. 255 / 2010 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național,
județean și local, și pentru completarea art. 56 din Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, în vigoare de la 21.07.2013;
• Ordinul nr. 119 / 04.02.2014 al Ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă
și sănătate publică privind mediul de viață al populației, modificat și completat de următoarele acte:
- Hotărârea nr. 741 din 12.10.2016, Ordin nr. 994 din 09.08.2018, și Ordin nr. 1378 din 30.10.2018;
• Ordinul nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a
documentațiilor de urbanism; în vigoare de la 17.03.2016
• Ordinul nr. 994 / 09.08.2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și
sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr.
119 / 2014, în vigoare de la 21.08.2018
12
Pagina 13
PARTEA I - SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR. DIAGNOSTIC PROSPECTIV
INTRODUCERE
1. Date de recunoaștere a documentației
1.1. Denumirea lucrării
Plan Urbanistic General Comuna Costești, Județul Vaslui – Nr. contract 172 din 12.09.2023
1.2. Beneficiar
Comuna Costești, Județul Vaslui
1.3. Proiectant
SC. ANDERSEEN S.R.L
Administrator: Costia Octavian
SC. REALITIS S.R.L.
Șef de proiect: arhitect urb. Mrejeru Florin
1.4. Data elaborării
Noiembrie 2025
2. Scopul studiului și obiectivele specifice ale P.U.G. și R.L.U.
2.1. Obiectul documentației de urbanism
Obiectul studiului este realizarea Planului Urbanistic General al comunei Costești, județul Vaslui și
al Regulamentului Local de Urbanism aferent acestuia.
Realizarea acestor documentații de urbanism se realizează conform legii, în mai multe etape.
Cele două documentații de urbanism sunt distincte dar indisociabile.
13
Pagina 14
Observații preliminare:
(a) Obiectul P.U.G. este teritoriul administrativ al comunei Costești;
(b) P.U.G. stabilește condițiile generale de dezvoltare ale comunei Costești pentru o perioadă de
10 ani;
(c) R.L.U. reglementează modul de utilizare a terenurilor, modul de realizare și de utilizare a
construcțiilor din teritoriul administrativ al comunei;
(d) După avizarea de către autoritățile competente și aprobarea conform legii de către Consiliul
Local al comunei Costești, dispozițiile documentațiilor devin obligatorii pentru toate imobilele, construite sau
neconstruite, cuprinse în teritoriul administrativ al comunei;
(e) Modificarea P.U.G. și, implicit, ale R.L.U. se fac conform legii;
(f) Detalierea reglementărilor pentru una sau mai multe zone ale comunei Costești se face poate
face prin următoarele documentații de urbanism, elaborate, avizate și aprobate conform legii:
1. Plan urbanistic zonal (P.U.Z.) și regulament local de urbanism aferent acestuia;
2. Plan urbanistic de detaliu (P.U.D.).
În prezent se află în vigoare Planului Urbanistic General al comunei Costești elaborat de către S.C.
TOPOGEOTEHNICS S.R.L. VASLUI
Prezenta documentație de urbanism este menită să actualizeze prevederile P.U.G. aprobat are a
fost prelungit.
Documentația a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, cu conținutul-cadru stabilit prin Ghidul
privind metodologia și conținutul-cadru al Planului urbanistic general, indicativ GP038/99, aprobat cu
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13N/10.03.1999 precum și cu modificările introduse prin Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a
documentațiilor de urbanism din 26.02.2016.
2.2. Scopul și obiectivele documentației de urbanism
Conform Temei de proiectare se dorește modificarea teritoriului intravilan, astfel încât să cuprindă
lucrările existente, în prezent, în extravilan, cât și necesarul de construcții pentru următorii ani, avându-se
în vedere o utilizare rațională a teritoriului.
Definirea limitei teritoriului intravilan se va face respectând opțiunile populației, tendințele de
dezvoltare ale zonelor de locuit și a amplasamentelor pentru investiții, în concordanță cu strategia de
dezvoltare a comunei.
Conform prevederilor legale P.U.G. are următoarele obiective pe termen scurt:
(a) Stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;
(b) Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
(c) Zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
(d) Delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
(e) Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
14
Pagina 15
(f) Stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice
reperate;
(g) Zonele care au instituit un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare; formele
de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
(h) Precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate;
(i) Zonele de risc natural, delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice
privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;
(j) Zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.
Conform prevederilor legale P.U.G. include obiective pe termen mediu și lung cu privire la:
(a) Evoluția în perspectivă a localității;
(b) Direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
(c) Traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a
teritoriului național, zonal și județean;
(d) Zonele de risc natural, declarate astfel, conform legii; măsurile specifice privind prevenirea și
atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;
(e) Lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
(f) Stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definititvă de construire;
(g) Delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană.
Reglementările aferente P.U.G. se vor realiza pe zone omogene din punct de vedere funcțional,
zone delimitate pe limite cadastrale. Pentru aceste zone reglementate, după caz, vor fi specificate posibile
operațiuni integrate, în concordanță cu caracterul zonei: zone centrale, zone istorice; zone construite
protejate; zone de mari ansambluri de locuit; zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări
informale; zone de reconversie funcțională (situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate, situri cu
infrastructuri majore dezafectate).
De asemenea P.U.G. va cuprinde zone pentru care se vor institui reglementări care nu pot fi
modificate prin P.U.Z. sau P.U.D. și la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează
cu claritate în R.L.U. Sunt vizate, în mod obligatoriu, zonele asupra cărora este este instituit un regim
special de protectie prevazut in legislația în vigoare.
Conform Caietului de sarcini, P.U.G. va avea la bază strategia de dezvoltare a localității și se va
corela cu bugetele și programele de investiții publice ale localității, în vederea implementării prevederilor
obiectivelor de utilitate publică.
2.3. Ediții anterioare ale P.U.G.
În prezent în Comuna Costești, județul Vaslui este în vigoare Planul Urbanistic General și
Regulamentul Local de Urbanism elaborat de S.C. TOPOGEOTEHNICS S.R.L. VASLUI cu nr. de proiect
130 din 2010.
15
Pagina 16
3. Surse documentare
3.1. Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior P.U.G.
Documentații de urbanism
Principalele documentații de amenajare a teritoriului, de urbanism și strategii privind dezvoltarea locală sunt
următoarele:
• Strategia de dezvoltare locală a Comunei Costești, județul Vaslui;
• Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism elaborat de S.C.
TOPOGEOTEHNICS S.R.L. VASLUI cu nr. de proiect 130 din 2010.
3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G.
• Actualizarea suportului topografic;
• Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice;
• Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice;
• Studiu de fundamentare istoric;
• Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate;
• Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară;
• Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați;
• Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice;
• Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică;
• Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice;
3.3. Date statistice
• Institutul Național de Statistică (I.N.S.);
• Baza de date TEMPO-Online;
• Primăria Comunei Costești;
3.4. Suportul topografic al P.U.G.
În procesul de dezvoltare a acestei documentații de urbanism, în prima etapă de studii preliminare s-a
realizat o actualizare a suportului topografic necesar pentru elaborarea planurilor desenate legate de Planul
Urbanistic General (PUG) și Regulamentul Local de Urbanism (RLU) al Comunei Costești
16
Pagina 17
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII. SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
1. Încadrarea în teritoriu
1.1. Contextul teritorial județean și regional
Încadrare regională și poziționare. Județul Vaslui se află în regiunea de dezvoltare Nord-Est, în estul
Moldovei, cu suprafață ~5.318 km² și populație 374.700 loc. (RPL2021); densitate ~70 loc/km². Limita
estică urmează râul Prut, iar axa hidrografică internă este Bârladul.
Limite și relații transfrontaliere. La E – Republica Moldova (sectorul Albița–Leușeni, raion Hîncești;
spre S – raionele Leova și Cantemir), la N – Iași, la V – Neamț, Bacău, Vrancea, la S – Galați. Punctul
rutier Albița–Leușeni este cel mai important nod de trecere din județ, cu informare publică a timpilor de
așteptare.
Organizare administrativă. 3 municipii (Vaslui, Bârlad, Huși), 2 orașe (Negrești, Murgeni) și 81 de
comune.
Conectivitate rutieră. Coridorul principal este E581 (Tișița – Tecuci – Bârlad – Huși – Albița – Leușeni –
Chișinău – Odesa), completat de rețeaua DN (ex.: DN24, DN24B, DN24A, DN2F, DN26) ce asigură
legături cu Iași, Bacău, Tecuci/Galați și frontiera.
Conectivitate feroviară. Legătura regională uzuală este Bârlad – Vaslui – Iași (trafic de călători activ).
Spre frontieră există linii secundare: L603 Zorleni – Fălciu – Frontieră (Cantemir, MD) – cu
lucrări/relansare anunțate recent, și L604 Crasna – Huși (trafic suspendat pentru călători).
Arii naturale protejate / Natura 2000. Pe teritoriul județului se află mai multe situri de importanță
comunitară, între care:
– ROSCI0133 Pădurea Bădeana (cu regulament și plan de management aprobate);
– ROSCI0080 Fânațurile de la Glodeni (include rezervația „Fâneața de la Glodeni”);
– ROSCI0041 Coasta Rupturile – Tanacu (arie floristică).
Profil demografic și socio-economic (rezumat). Vaslui contribuie cu aprox. 8,4% din PIB-ul Regiunii
Nord-Est (≈0,9% național), cu structură economică preponderent agro-alimentară și industrii ușoare;
indicatorii sunt analizați în PDR Nord-Est 2021–2027 și în publicațiile INS Vaslui.
Riscuri și constrângeri teritoriale relevante.
– Inundații pe cursurile Prut și Bârlad (bazin Prut-Bârlad) – zonele joase din lunci necesită atenție la
interdicții/condiționări de construire;
17
Pagina 18
– Nisipuri eoliene/eroziuni locale în sud și pe versanți (Dealurile Tutovei);
– Nod transfrontalier sensibil la variațiile fluxului prin PTF Albița–Leușeni (timpi de așteptare variabili).
Oportunități teritoriale regionale.
– Acces direct UE–RM prin E581 și PTF Albița–Leușeni (poziție strategică pentru logistică și comerț Est–
Vest);
– Axe regionale spre Iași, Bacău, Galați/Tecuci (piață de muncă, servicii terțiare, universități);
– Posibilă reactivare feroviară transfrontalieră la Fălciu–Cantemir (diversificarea fluxurilor de
marfă/călători).
1.2. Contextul teritorial comunal
Încadrare administrativă și componență
• UAT de rang IV, județul Vaslui (Regiunea Nord-Est).
• Sate componente: Costești (reședință), Chițcani, Dinga, Pârvești, Puntișeni, Rădești.
• Vecinătăți administrative: Nord – Deleni; Est – Roșiești și Albești; Sud – Banca; Vest –
Bogdănești.
Poziționare și accesibilitate
• Coridor rutier principal: DN 24 / E581 (Tișița–Tecuci–Bârlad–Vaslui–Iași–Sculeni), la
cca. ~4 km de centrul comunei.
• Rețea județeană: DJ 245E (DN 24 – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245L) și DJ 245L (DN
24 – Costești – Dinga – Pârvești – Mănăstirea Pârvești).
• Rețea comunală: DC 29 (Puntișeni–Chițcani), DC 31 (Costești–Dinga–Pârvești), DC 31B
(Rădești–Puntișeni).
• Distanțe rutiere orientative: Vaslui ~21–26 km, Bârlad ~37 km, Huși ~39–40 km.
• Ferroviar: linia Iași–București traversează teritoriul comunei, fără stație proprie; acces
prin stațiile din Crasna/Vaslui (respectiv nodul feroviar Tecuci pentru relația spre București).
Cadru natural
• Unitate geomorfologică: Colinele Tutovei (sectorul colinelor joase) – interfluvii domoale,
versanți cu pante 5–20%, procese specifice de eroziune torențială și alunecări pe sectoarele cu
lentile argiloase.
• Hidrografie locală: bazinul râului Bârlad; cursuri locale: Ghilahoi, Chițcani, Puntișeni
(regim torențial, maxime primăvara). Apele freatice au caracter lenticular, cu variabilitate sezonieră.
• Climă: continentală moderat-excesivă; T medie anuală > 9°C (Vaslui ~9,2°C; Bârlad
~9,8°C); ianuarie: −3…−4°C; iulie: ~21°C; P medie anuală: ~588 mm; vânturi dominante: N
(~31%) și S (~16%).
Structura rețelei de așezări
18
Pagina 19
• Habitat rural dispersat pe lunci și versanți colinari, cu așezări dezvoltate aliniar de-a
lungul DJ/DC și pe terasele văilor locale. Nucleul administrativ-funcțional este în satul Costești.
Elemente teritoriale relevante pentru PUG
• Mobilitate și acces: proximitatea DN 24/E581 susține conectivitatea cu centrele județene
(Vaslui, Bârlad, Huși) și coridorul Iași–frontieră. Se recomandă ierarhizarea rețelei stradale locale
și standardizarea profilurilor în intravilan.
• Risc natural: versanții cu potențial de alunecare și culoarele torențiale necesită
interdicții/condiționări de construire, drenaje controlate și perdele forestiere pe direcțiile de
scurgere.
• Apărare împotriva inundațiilor: protejarea luncilor cursurilor locale; interzicerea ocupării
culoarelor de scurgere; stabilirea zonelor de protecție.
• Protecția mediului: corelarea cu siturile/obiectivele naturale și culturale locale (inclusiv
monumentele istorice și siturile arheologice inventariate); menținerea continuității spațiilor verzi
periurbane și a fondului forestier.
2. Evoluția istorică și urbanistică
1) Scurt istoric al așezărilor
• Antropic pre-modern: populație agrară stabilă pe văi și terase (Bârlad; văile Ghilahoi,
Chițcani, Pârvești), cu gospodării dispersate și vetre compacte pe platouri joase; livezi și vii ca
utilizări tradiționale.
• Sec. XIX – început de sec. XX: consolidarea satelor pe axele drumurilor de interes local;
apariția nucleelor instituționale (biserică, școală, primărie, cămin cultural), în special în satul
reședință Costești.
• Perioada interbelică: mici extinderi ale vetrelor pe terasele stabile, corelate cu reformele
agrare (parcelări la marginea vetrelor).
• 1949–1962 (colectivizare): reconfigurarea peisajului agricol (tarlale mari), platforme agro-
zootehnice perimetrale vetrelor, trasee utilitare; locuințe tipate punctual pe fronturi noi.
• 1968–1989: ierarhizare comunală și dotări minime (școală, dispensar, magazin, cămin
cultural); intervenții de sistematizare rurală limitate, cu tendința de aliniere a fronturilor și extinderi
controlate pe direcțiile drumurilor județene/comunale.
• Post-1990: fragmentarea moștenirii cooperatiste, lotizări spontane la marginea vetrelor,
reconversii de platforme agro-zootehnice, locuire individuală în extravilanul imediat, creșterea
presiunii pe culoarele de acces către DN 24/E581.
• 2007–prezent: proiecte de modernizare drumuri, utilități și reabilitări clădiri publice; locuire
nouă dispersă, cu tipologii arhitecturale variate și fronturi discontinue.
2) Evoluția morfologică și a tramei stradale
19
Pagina 20
• Model liniar pe văi și terase: vetrele s-au extins de-a lungul DJ 245E/DJ 245L și pe DC-uri
(DC 29, DC 31, DC 31B), cu ramificații secundare în pânze ortogonale neregulate.
• Fronturi tradiționale: retrageri mici, curți profunde, anexele în spatele casei; garduri
opace/semipermeabile; grădini și livezi în spatele parcelei.
• Extinderi post-1990: adesea fără profil stradal standardizat, accese înguste, lipsă
trotuare/șanțuri; parcelări cu raport front/adâncime neuniform (front < 12–14 m în multe cazuri).
Puncte de discontinuitate: zone de teren instabil (alunecări/eroziuni) care au frânat extinderile coerente;
reconversii de platforme agricole în proximitatea vetrelor (locuire, depozitare ușoară).
3) Repere cronologice și efecte urbanistice
Perioadă Repere Efecte urbanistice vizibile azi
Pre-modern – sec. Așezare pe văi/terase; gospodării Trasee istorice pe interfluvii scurte; parcursuri
XIX dispers sinuoase locale
Nuclee civice în fiecare sat; trame locale adăugate
1864–1940 Reforme agrare; instituții locale
vetrei
Tarlale mari; platforme agro-zootehnice; căi agricole
1949–1962 Colectivizare
perimetrale
Ierarhizare comunală, dotări Alinierea fronturilor pe DJ/DC; lotizări controlate la
1968–1989
minime marginea vetrei
Parcelări spontane; fronturi discontinue; conversii
1990–2006 De-colectivizare, privatizări
de platforme
Modernizări drumuri/utilități; locuire nouă cu tipologii
2007–prezent Programe PNDR/POIM/AFM etc.
mixte
4) Dinamica funcțională
• Funcțiunea dominantă: locuire rurală cu economie agricolă (cereale, pomicultură,
viticultură locală) și servicii de bază în satul Costești.
• Dotări publice: rețea minimală (educație primară/gimnazială, sănătate primară, cultură,
cult), cu dependențe de centrele Bârlad/Vaslui pentru servicii superioare.
• Economie: micro-întreprinderi în comerț/servicii, ateliere, amenajări zootehnice la
marginea vetrelor; mobilitate pendulară spre DN 24/E581.
5) Tipologii de parcelare și locuire
• Parcela istorică: front 16–25 m, adâncime 60–80 m; casă + anexe pe lateral/spate; acces
direct din drum neierarhizat.
• Parcela post-1990: front frecvent sub 14 m, adâncime variabilă, forme neregulate; retrageri
neuniforme; lipsă profil stradal stabilit.
• Fronturi: alternanță între gard plin, gard lemn/metal, gard viu; diferențe mari de regim și
materialitate.
20
Pagina 21
6) Factori de presiune și vulnerabilități
• Geomorfologie: versanți cu potențial de alunecare; eroziune pe șanțuri neamenajate;
ocuparea culoarelor torențiale.
• Trama sub-dimensionată: platforme carosabile înguste, lipsă trotuare/șanțuri, intersecții în
„Y”.
• Utilități: extinderi istorice fără capacitate rezervată → subdimensionări la rețele
(apă/canal/energie), racorduri prin prelungiri liniare.
• Patrimoniu și identitate: elemente tradiționale (porticuri, streașini, prispă, tâmplării din
lemn) în regres; necoroborare între noile volumetrii și țesutul rural.
3. Elemente ale cadrului natural
3.1. Cadrul geografic
Relieful sculptural al comunei Costesti este subordonat celui din Podisul Moldovenesc si este conturat de
culmi ce coboara spre vaile raurilor Barlad sau a raurilor Ghilahoi, Chitcani si Parvesti. Alaturi de forme
sculpturale majore, au o mare dezvoltare si cele rezultate in urma diverselor procese de versant (alunecari
de straturi), prabusiri, siroiri, torentialitate.
Formele de relief prezente sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o inclinare generala pe directia N-NV
spre S-SE. Dispozitia ordonata a culmilor si alungirea acestora pe distante mari le confera un aspect
montan.
Configuratia generala a reliefului este data de vaile largi ale raurilor, insotite de terase intre care se
intercaleaza versanti usor inclinati. Relieful este conditionat de structura monoclinala, fiind orientat in
principal pe directia NV-SE.
Pe vaile paraielor Ghilahoi, Chitcani si Parvesti exista forme de acumulare, creandu-se meandre, mlastini
(listave), balti, cursuri parasite (nisipoase ori argiloase).In vederea redarii agriculturii a terenurilor supuse
fenomenelor de degradare sunt necesare o serie de masuri de prevenire si consolidare, precum: plantatii si
impaduriri, terasari si taluzari, cleionaje, benzi inierbate, baraje-praguri pe teren activ, captari si drenari de
ape subterane etc.
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Costesti se incadreaza in unitatea Podisul Moldovei, unitatea
Podisul Barladului, subunitatea Campia Moldovei (Campia Jijiei), depresiunea Jijia Baseu, fiind
caracterizata de un relief cu aspect colinar cu un grad de fragmentare, sub forma unor culmi interfluviale
orientate de la Nord la Sud. Teritoriul comunei este strabatut de raurile Ghilahoi, Chitcani si Parvesti, de la
N la S, remarcandu-se ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul
retelei hidrografice.
Conditiile morfogenetice antreneaza participarea unor factori extrem de variati. Alaturi de structura,
tectonica si litologie, participa agenti subaerieni care dau reliefului o complexitate deosebita. Conditiile
generale si specifice ale modelarii au inregistrat intensitati diferite, dovada ca echilibrul dintre acestea se
modifica.
21
Pagina 22
Particularitatile morfologice se refera la aspectul pe care-l imbraca relieful unei regiuni. Infatisarea generala
a reliefului deriva din alcatuirea geologica a acestei regiuni, care a determinat o diferentiere a activitatilor
modelatoare a factorilor externi.
Formele de relief prezente sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o inclinare generala pe o directie
Nord-Nord-Est spre Sud-Sud-Est. Aceasta succesiune este rezultatul alcatuirii geologice care a determinat
o selectare a proceselor de modelare a reliefului. Datorita structurii geologice de monoclin, in care
predomina roci argilo-nisipoase, au rezultat forme de relief apartinand unor tipuri diferite: structural (cueste,
vai subsecvente, consecvente si obsecvente), sculptural (interfluvii, versanti), de acumulare (conuri de
dejectie si glacisuri, lunci si terase).
3.2. Geologia
Formatiunile geologice din judetul Vaslui apartin Podisului Moldovei in fundamentul caruia se gasesc
depozite de cuvertura. Retragerea treptata a apelor Sarmatianului sau Pliocenului catre sud, a deschis
ciclul continental si evolutia geomorfologica a reliefului actual, ciclu care continua sa ramana deschis pana
astazi. Forma reliefului actual este o consecinta a coborarii nivelului de baza si ridicarea neotectonica in
regiunea podisului. Pe versanti, ca urmare a actiunii factorilor climatici, orografici si biotici, s-au dezvoltat
intense procese geomorfologice actuale sub forma de alunecari si surpari, eroziune areolara si torentiala
care au creat un microrelief caracteristic. Sesurile vailor principale au suferit colmatari importante cu
aluviuni, proluviuni si coluviuni.
Datorita energiei mari a versantilor, a caracterului torential al precipitatiilor, a modului de exploatare a
terenului, aceste fenomene se desfasoara in continuare cu o intensitate tot mai mare, anual inregistranduse mari pierderi materiale.Sub raport geologic, judetul Vaslui se incadreaza in unitatea geologica Platforma
Moldoveneasca (o prelungire a Platformei Ruse) - unitate structurala majora - ce are soclul alcatuit din
sisturi cristaline, iar cuvertura din formatiuni sedimentare. Acestea sunt dispuse transgresiv si discordant
peste soclu. Platforma Moldoveneasca este o unitate rigida, stabila, fiind considerata a fi cea mai veche
platforma ce s-a consolidat in Proterozoicul mediu.
Pe cuprinsul platformei afloreaza de la nord la sud, in sensul retragerii Marii sarmatice, toate cele patru
subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian si Kersonian. Buglovianul afloreaza in partea nordica, intre Prut
si Valea Baseului si Siret si Valea Sucevei. La nivelul Volhinianului, se modifica morfologia bazinului de
sedimentare si se creeaza conditii faciale diferite de acumulare a sedimentelor.
La est de linia Siretului se depun depozite predominant argiloase, cu intercalatii subtiri de gresii si calcare;
depozitele devin predominant arenitice (nisipoase), cu intercalatii de gresii si calcare oolitice. Grosimea
depozitelor creste de la est spre vest, de la 150 metri la 800 metri.
Litologic, in toate formatiunile geologice predomina argilele si nisipurile. In partea superioara a
Sarmatianului mediu (Basarabian), apare un orizont de gresie calcaroasa si chiar calcar oolitic. Un orizont
mai subtire de calcar fosilifer apare si in straturile de varsta Sarmatianului superior (Kersonian).
Peste aceste straturi se intalnesc cele de gresie nisipoasa si depozitele cuaternare alcatuite din luturi
loessoide, aluviuni argilo-nisipoase, prundisuri de terasa si de lunca. Terasele formate de-a lungul
principalelor ape, cuprind trei forme: superioara (70-80 metri), medie (40 metri) si inferioara (10-20 metri).
Albiile sau sesurile Barladului, Vasluiului si Racovei, puternic colmatate, sunt alcatuite dintr-un lehm
aluvionar nisipos.
22
Pagina 23
Din analiza structurii geologice reiese ca la baza formarii solurilor din aceasta zona au stat rocile
sedimentare.
Rocile mama cele mai raspandite sunt: materialul leossoid, luturile, argilele si marnele, gresiile, nisipurile si
nisipurile argiloase aluviale.
Materialul leossoid ocupa in special interfluvii mai inguste din partea nordica a bazinului. El este rezultatul
proceselor de diageneza care s-au produs asupra materialelor usoare. Pe aceasta roca mama s-au format
cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale si intr-o oarecare masura luvisolurile.
Nisipurile ocupa suprafete mai restranse, intalnindu-se pe diferite forme de relief. Luturile si in unele locuri
intercalatii de luturi cu nisipuri si materiale loessoide, formeaza alaturi de materialul leossoid cea mai
raspandita roca mama, ocupand majoritatea versantilor.
Argilele si marnele ocupa in general suprafete mai restranse, gasindu-se sub forma de petice. Pe versantii
puternic inclinati rocile mama apar adesea la zi din cauza fenomenului de eroziune a solului care este
deosebit de accentuat.
Pe terenurile inclinate, cu alternante de roci permeabile si impermeabile, s-au creat conditii pentru
dezvoltarea alunecarilor. Marnele solifere ocupa suprafete restranse care au dat nastere la soluri saline
(saraturi de panta). Pe vai inguste si la piciorul pantelor, roca mama este materialul coluvial erodat de pe
pante si depus mai aproape sau mai departe de locul de origine, in functie de natura materialului si de
puterea de transport a apei.
Petrografic, rocile prezinta urmatoarele caracteristici:
• nisip - granuloclasare normala, rulare si sortare slaba; laminatii tabulare si concoide;
porozitate ridicata; permeabilitate ridicata;
• argila - stratificatie paralela criptica; porozitate medie; compresibilitate ridicata, plastice
(consistente/vartoase);
• argile nisipoase - stratificatie lenticulara; porozitate scazuta; compresibilitate medie;
• nisipuri argiloase - stratificatie lenticulara; porozitate ridicata; compresibilitate scazuta.
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si argilonisipoase
de varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de Nord a comunei a Sarmatianului
superior, in partea de Est de Sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt depozite de varsta
Meotianului. In albiile majore ale raurilor care strabat comuna, Ghilahoi, Chitcani, Parvesi, sunt aluviuni
argilo-nisipoase de varsta Cuaternara, perioada Holocen de carbonat de calciu si se prezinta ca o argila
plastica galbuie. Pe crestele dealurilor, pe tot intinsul platourilor mai inalte, loessul este omogen, pe cand in
vai pe pante est neomogen.
3.3. Clima
Pe teritoriul comunei Costesti se evidentiaza un climat temperat-continental caracteristic zonei de
silvostepa.
Aceasta se datoreaza predominarii influentei directe a maselor de aer continental, de origine asiatica, care,
in general, iarna sunt uscate si reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde si uscate. Ca urmare,
precipitatiile sunt reduse osciland intre 450 si 550 mm/m2 anual; iarna acestea cad sub forma de zapada
care este frecvent viscolita. Pe parcursul anului repartitia precipitatiilor este neuniforma, inregistrandu-se
perioade secetoase cu o frecventa mai mare vara.
23
Pagina 24
In regimul precipitatiilor din zona comunei Costesti, la fel ca si in celelalte localitati din Podisul Moldovei, se
resimt influentele euro-asiatice si atlantice, ultimele cu o frecventa mai mare in timpul verii. Drept urmare a
acestor influente dinamice, cea mai mare cantitate de precipitatii se masoara in intervalul aprilie-iulie, cu un
maxim de 83,3 mm in luna iulie, iar cea mai mica, in luna ianuarie de 24,4 mm.
Ca si in restul Podisului Moldovei, precipitatiile atmosferice care cad in zona comunei Costesti se remarca
printr-o variabilitate a cantitatilor, existand ani cand acestea au depasit media plurianuala ori cand acestea
s-au situat sub valoarea ei.
De asemenea, o caracteristica a regimului de precipitatii din zona comunei Costesti este si aceea data de
frecventa relativ mare a ploilor torentiale cu caracter de averse, in timpul carora cantitatea de precipitatii, in
timp de 24 de ore, atinge sau depaseste media lunara. Aceste ploi abundente se produc mai ales in
perioada calda a anului (iulie si august) si sunt extrem de pagubitoare prin inundatii, spalarea si eroziunea
solului etc.
O alta particularitate a regimului pluviometric din zona Costesti, o constituie aparitia fenomenului de seceta,
fenomen care intereseaza, sub aspect practic, economia acestui teritoriu, dar care, asa cum reiese din
datele plurianuale inregistrate, se caracterizeaza printr-o durata moderata a perioadelor secetoase, plasate
in afara epocilor de consum maxim de apa de catre plante.
Temperatura medie anuala este in jurul valorii de 9,4°C, iar amplitudinea medie anuala este de 25,2°C.
Vanturile cu cea mai mare frecventa sunt cele de nord-vest (21,8%) si cele de sud-est (19,8%). Cea mai
mica frecventa o au vanturile de sud-vest (1,2%), iar calmul atmosferic reprezinta 23,8%. Vanturile
dominante au si viteza cea mai mare (cele nordice si nord-vestice, cu 4,3 m/s si respectiv 4,6 m/s). Fata de
aceste date, pe vai, unde se intretine permanent in lungul axei lor o dinamica activa sau pe culmile
dealurilor mai inalte din jur exista abateri pozitive insemnate. Ca regim anual, cea mai mare frecventa a
vanturilor, ca si cea mai mare viteza, se inregistreaza in anotimpurile de primavara si iarna. In aceste
anotimpuri, valoarea calmului se reduce mult (sub 20%). Frecventa si viteza cu care bate vantul in timpul
anului se rasfrang, prin aspecte negative sau pozitive, asupra activitatii cotidiene a omului. Astfel, in timpul
iernii bate crivatul, vant care viscoleste zapada, provocand inzapezirea drumurilor sau dezgolirea araturilor,
ceea ce impune luarea unor masuri speciale de protectie.
Desi vanturile sunt puternice, ele nu au posibilitatea de a se dezlantui in toata furia lor, din cauza dealurilor
si padurilor. De aceea, vara nu se simt aproape deloc miscarile aerului, iar caldurile sunt de multe ori
inabusitoare.
O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie-martie este inghetul, care se produce in medie
toamna in octombrie si primavara in aprilie, numarul mediu al zilelor cu inghet fiind de 110. Cel mai timpuriu
inghet s-a inregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tarziu la 21 mai. In mod obisnuit, primul inghet se
produce in jurul datei de 14 octombrie, iar ultimul la 20 aprilie. In dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m se
inregistreaza peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna, iar in dealurile si culoarele de vale cu
altitudini mai mici de 350 m, numarul mediu al zilelor cu inghet este 110.
Adancimea de inghet este de 0,90-1,00 metri, conform STAS 6054/77.
Incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de revenire IMR = 50 ani: 2,5 kN/mp.
24
Pagina 25
Ninsoarea ca fenomen meteorologic se produce in situatiile in care stratul de aer interpus intre sol si baza
plafonului de nori are temperaturi sub 0˚C. Asemenea temperaturi se inregistreaza de regula, cu
intermitenta bineinteles, incepand din primele luni ale toamnei pana in cele ale sfarsitului de primavara.
In urma analizei datelor de la statia meteorologica Vaslui, rezulta ca aceasta forma de cadere a
precipitatiilor se inregistreaza efectiv in 27,3 zile (medie multianuala pentru ultimul deceniu) iar numarul
mediu anual de zile cu strat de zapada este de 60.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 74% in zona joasa. Cele mai mari valori lunare
depasesc 85–90% iarna, iar cele mai reduse coboara pana la 64-65% vara. Important de mentionat este
deficitul de umiditate din aer care se inregistreaza in aprilie-mai (67-66%), influentand negativ dezvoltarea
vegetatiei.
Nebulozitatea este direct influentata de temperatura si umezeala aerului, valoarea medie anuala variind de
la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu-se iarna.(peste 7 zecimi). Ca
urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 2000 si 2100 ore/an. In cadrul acestor zone se
inregistreaza valori mai reduse pe vaile principale, respectiv sub 1900 ore/an.
Ca fenomene meteorologice de risc si impact negativ pot fi amintite:
• inghetul la sol primavara tarziu, primavara (mai) si toamna timpuriu (octombrie);
• seceta – fenomen frecvent si relativ accentuat in ultimul timp si mai prelungit ca durata;
• grindina isi face aparitia de regula o data cu ploaia torentiala dupa o lunga perioada de
seceta.
4. Hidrografia
4.1. Ape de suprafață
Apele de suprafata din comuna Costesti sunt reprezentate de raurile Ghilahoi, Chitcani si Parvesti.
Teritoriul bazinului hidrografic al acestor rauri se afla amplasat in zona centrala a Podisului Moldovei intre
orasele Vaslui la Nord si Barlad la Sud.
Raul Ghilahoi este un afluent de stanga al raului Chitoc, ce-si are izvoarele in comuna Deleni si se varsa in
Barlad, pe teritoriul comunei Albesti. Raurile Chitcani si Parvesti – care traverseaza satul Mitoc, comuna
Banca – isi au izvoarele in comuna Costesti si se varsa in raul Barlad in apropiere de satul Sarbi, comuna
Banca, respectiv Stramtura Mitoc, comuna Banca.
4.2. Ape de adâncime
Apele subterane prezinta un grad scazut de mineralizare, deoarece in drumul lor nu strabat straturi de
marne salifere. Prezenta lor este legata de complexul mio-pliocen care alcatuieste din punct de vedere
geologic, subsolul acestei unitati. Succesiunea de nisipuri cu argile si gresii permit infiltrarea apelor
meteorice si acumularea lor in straturi acvifere suprapuse la diferite niveluri si in toate formele de relief.
Dupa locul de amplasare, in bazin se intalnesc:
• ape freatice care se afla in zona schimbului activ, care se gaseste pe interfluvii si pe
versanti;
• ape freatice de adancime.
25
Pagina 26
Apele freatice de pe versanti apar frecvent la suprafata sub forma de izvoare de coasta si au un rol
important in declansarea si mentinerea proceselor geomorfologice actuale care sunt foarte frecvente.
In general, apele freatice se gasesc la adancimi variabile. Pe versanti, adancimea variaza datorita structurii
geologice si lipsei de continuitate a straturilor acvifere. Adancimea minima se intalneste pe solurile
aluvionare din lunca unde apele freatice se gasesc sub influenta apei stagnate la suprafata si a nivelului
apelor curgatoare aflate in vecinatate. Pe interfluvii si pe platouri, adancimea stratului acvifer depaseste
adesea 7 metri ajungand uneori chiar la 15-20 metri. Aparitia lacurilor antropice a fost posibila, datorita
existentei unui strat impermeabil in substratul geologic, cat si de vaile cu scurgere intermitenta.
In comuna Costesti, nivelul hidrostatic se situeaza intre -1,5 si -10 metri, avand un regim fluctuant pe
verticala, in functie de precipitatiile locale. Din punct de vedere al adancimii de fundare nu prezinta pericole.
4.3. Zone inundabile
Inundatiile sunt un dezastru natural obisnuit pentru Europa, iar impreuna cu furtunile reprezinta cel mai
important hazard natural din Europa din punct de vedere al pagubelor economice. Conform raportului
„Climate change, impacts and vulnerability in Europe 2012” elaborat de catre Agentia Europeana de Mediu
(EEA), viiturile si inundatiile cauzate de precipitatii intense cu manifestare locala sunt susceptibile de a
deveni mai frecvente in intreaga Europa.
Sub aspect hidrografic, teritoriul judetului Vaslui apartine bazinului raului Prut, care colecteaza afluentii din
partea de est si sud-est, si bazinului raului Siret, din care raul Barlad dreneaza cea mai mare suprafata a
judetului (peste 2/3).
Raul Barlad, afluentul Siretului, izvoraste din apropierea Curmaturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370
m si are o panta medie de la izvoare la varsare de 1.38 %. Principalele caracteristici generale ale
Barladului sunt:
• suprafata bazinului hidrografic 7.220 kmp;
• lungimea cursului de apa 207 km;
• debitul mediu multianual la intrarea in judet este de 0,316 mc/s si de 6.44 mc/s la iesire, un aport
important de debit fiind al raului Vaslui(0.705 mc/s), Tutovei (0,549 mc/s), Sacovat(0.518 mc/s), Crasnei
(0,468 mc/s), Racova(0.425 mc/s)
Pe baza hartilor de hazard si risc la inundatii se pot observa zonele potential inundabile de pe teritoriul
comunei Costesti, din albia majora a raurilor Barlad, Ghilahoi si Chitcani, pentru viituri al caror debit maxim
este caracterizat de o probabilitate de depasire de 1% (probabilitate medie). Sub aspectul acestei
probabilitati medii, se indica faptul ca teritoriul comunei Costesti este supus unui risc (hazard) redus de
inundatii.
4.4. Eroziuni
Prin eroziune se intelege procesul de degradare fizica sau chimica a solurilor sau a rocilor, caracterizat prin
desprinderea particulelor neconsolidate si transportul lor sub actiunea apei din precipitatii si a vantului.
Eroziunea este un proces natural ai carui principali factori sunt ploile, in special cele in aversa, morfologia
terenului, continutul redus de materie organica din sol si gradul de acoperire cu vegetatie.
26
Pagina 27
Pentru estimarea si cuantificarea eroziunii au fost dezvoltate in timp o serie de modele. Dintre acestea cele
mai utilizate sunt: USLE (Universal Soil Loss Equation), RUSLE (Revised Universal Soil Loss Equation),
MUSLE (Modified Universal Soil Loss Equation), MMF (Morgan, Morgan and Finney Model), WEPP (Water
Erosion Prediction Project Model).
Sistemul informatic geografic al resurselor de sol “SIGSTAR-200” a fost realizat pe baza informatiilor
continute in cele 50 de foi de harta care alcatuiesc „Harta Solurilor Romaniei la scara 1:200 000”, foi
publicate intre anii 1964 si 1994, ale caror informatii au fost actualizate conform unei legende unice (Florea
si colab., 1994).
Datorita diversitatii conditiilor geografice si alcatuirii litologice, teritoriul judetului Vaslui este acoperit de o
cuvertura de soluri variate. Raspandirea cea mai mare o au solurile zonale. Din aceasta categorie se
intalnesc doua grupe, si anume: solurile de padure si solurile cernoziomice de stepa si silvostepa.
La nivelul comunei Costesti invelisul solului este alcatuit din cernoziomuri tipice si levigate, precum si din
soluri cenusii de padure, pe dealurile mai inalte. Pe sesuri sunt soluri aluviale si petice de lacovisti. Din
punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si argilo-nisipoase de
varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de nord a comunei si a Sarmatianului superior,
in partea de est si de sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt depozite de varsta Meotianului. In
albiile majore ale raurilor care strabat comuna, Ghilahoi, Chitcani si Parvesti, sunt aluviuni argilo-nisipoase
de varsta Cuaternara, perioada Holocen.
Solul comunei Costesti este favorabil agriculturii si cresterii animalelor.
Eroziunea solului este fenomenul prin care suprafata solului este indepartata de apa si de vant. Principalele
cauze ale eroziunii solului sunt practicile neadecvate de gestionare a terenurilor, despadurirea, pasunatul
excesiv, incendiile forestiere si activitatile din constructii. Ratele de eroziune sunt foarte sensibile, atat la
clima, cat si la utilizarea terenurilor, precum si in urma practicii de conservare detaliata la nivelul solului.
Avand in vedere rata foarte lenta de formare a solului, orice pierdere de sol mai mare de 1 tona pe hectar
pe an poate fi considerata ca ireversibila, pentru o perioada de 50 - 100 ani. Eroziunea solului poate fi
datorata apei sau vantului (eroziunea eoliana).
5. Populația. Elemente demografice și sociale
5.1. Evoluția istorică a populației
Potrivit datelor din tabelul de mai jos, evoluția populației recenzate a Comunei Costești, între
Recensământul Populației și Locuințelor din anul 1912 și Recensământul Populației și Locuințelor din anul
2021 prezintă un trend ușor descendent, la RPL 2021 (2.477 persoane) fiind cu 24.6% mai mulți locuitori
față de RPL 1912 (1.988 persoane).
Cea mai mare creștere s-a înregistrat între RPL 1930 și RPL 1956, întrucât populația s-a majorat de
circa 2.1 ori (de la 2.260 la 4.788 persoane), iar cea mai mică creștere s-a înregistrat între RPL 1992 și
RPL 2002, întrucât populația s-a majorat doar cu 2.9% (de la 3.115 la 3.204 locuitori).
Pe de altă parte, cea mai mare scădere s-a înregistrat între RPL 1977 și RPL 1992, întrucât
populația s-a diminuat cu 29.9% (de la 4.438 la 3.115 persoane), iar cea mai mică scădere s-a înregistrat
între RPL 1956 și RPL 1966, întrucât populația s-a diminuat doar cu 0.4% (de la 4.788 la 4.438 locuitori).
27
Pagina 28
Evoluția populației recenzate a Comunei Costești între Recensămintele Populației și Locuințelor realizate în
anii 1912, 1930, 1956, 1996, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021
RPL 1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
Populație 1988 2260 4788 4771 4438 3115 3204 2953 2477
Raport* -- 13.7% 111.9% -0.4% -7.0% -29.8% 2.9% -7.8% -16.1%
* raport procentual de modificare a volumului populației recenzate
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Vaslui, prelucrări Anderssen
Repartiția și evoluția populației recenzate a Comunei Costești între Recensămintele Populației și Locuințelor realizate în anii
2002, 2011 și 2021
2011/ 2021/ 2021/
RPL 2002 RPL 2011 RPL 2021
2002* 2011* 2002*
Total 3204 2953 -7.8% 2477 -16.1% -22.7%
Bărbați 1593 49.7% 1462 49.5% -8.2% 1268 51.2% -13.3% -20.4%
Femei 1611 50.3% 1491 50.5% -7.4% 1209 48.8% -18.9% -25.0%
*raport procentual de modificare a volumului populației recenzate
Sursa: Recensămintele Populației și Locuințelor din anii 2002, 2011 și 2021, prelucrări Anderssen
Referitor la evoluția populației recenzate a Comunei Costești, rezultatele recensămintelor
evidențiază o scădere a populației cu 7.8% de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002 la
Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 și cu 16.1% de la Recensământul Populației și
Locuințelor din anul 2011 la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2021, rezultând astfel o
scădere totală cu 22.7% a populației comunei în cei 20 ani (s-a redus de la 3.204 la 2.477 persoane).
Distribuind populația comunei în funcție de apartenența la sex, am identificat că între Recensământul
Populației și Locuințelor din anul 2002 și Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, numărul
bărbaților s-a redus mai accentuat decât numărul femeilor, astfel că la Recensământul Populației și
Locuințelor din anul 2011 s-au înregistrat cu 8.2% mai puțini bărbați și cu 7.4% mai puține femei,
comparativ cu Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002, în schimb între Recensământul
Populației și Locuințelor din anul 2011 și Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2021, numărul
femeilor s-a redus mai accentuat decât numărul bărbaților, astfel că la Recensământul Populației și
Locuințelor din anul 2021 s-au înregistrat cu 18.9% mai puține femei și cu 13.3% mai puțini bărbați,
comparativ cu Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011. Prin urmare, în cei 20 de ani,
numărul bărbaților a scăzut cu 20.4%, iar numărul femeilor cu 25.0%.
Referitor la evoluția populației recenzate a Comunei Costești în funcție de componența
administrativ-teritorială, rezultatele recensămintelor evidențiază faptul că între Recensământul Populației
și Locuințelor din anul 2002, Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 și Recensământul
Populației și Locuințelor din anul 2021, populația Comunei Costești scade în fiecare sat component al
comunei.
28
Pagina 29
Distribuind populația comunei în funcție de componența administrativ-teritorială, am identificat că
între RPL 2002 și RPL 2011, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în satele Pârvești (populația s-a
diminuat cu 23.5%, de la 149 la 114 persoane), Puntișeni (populația s-a diminuat cu 15.0%, de la 346 la
294 persoane), respectiv Dinga (populația s-a diminuat cu 12.9%, de la 171 la 149 persoane). În schimb,
între RPL 2011 și RPL 2021, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în satele Puntișeni (populația s-a
diminuat cu 27.9%, de la 294 la 212 persoane), Rădești (populația s-a diminuat cu 22.1%, de la 172 la 134
persoane), respectiv Chițcani (populația s-a diminuat cu 20.4%, de la 378 la 301 persoane). Așadar,
concluzionăm că între RPL 2002 și RPL 2021, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în satele Puntișeni
(populația s-a diminuat cu 38.7%, de la 346 la 212 persoane), Pârvești (populația s-a diminuat cu 35.6%,
de la 149 la 96 persoane), respectiv Dinga (populația s-a diminuat cu 26.9%, de la 171 la 125 persoane).
Componența administrativ-teritorială a Comunei Costești și efectivul de locuitori pe fiecare
localitate componentă înregistrată la RPL 2021 se prezintă astfel:
• Satul Costești - reședința de comună * 1.609 locuitori, reprezentând 65.0% din volumul
populației;
• Satul Chițcani, * 301 locuitori, reprezentând 12.2% din volumul populației;
• Satul Puntișeni * 212 locuitori, reprezentând 8.6% din volumul populației;
• Satul Rădești * 134 locuitori, reprezentând 5.4% din volumul populației;
• Satul Dinga * 125 locuitori, reprezentând 5.0% din volumul populației;
• Satul Pârvești * 96 locuitori, reprezentând 3.8% din volumul populației.
Repartiția și evoluția populației recenzate între RPL 2002, 2011 și 2021 în funcție de componența
administrativ-teritorială a Comunei Costești
Componența 2011/ 2021/ 2021/
RPL 2002 RPL 2011 RPL 2021
administrativ-teritorială 2002* 2011* 2002*
Satul Costești 1961 1846 -5.9% 1609 -12.8% -18.0%
Satul Chițcani 400 378 -5.5% 301 -20.4% -24.8%
Satul Dinga 171 149 -12.9% 125 -16.1% -26.9%
Satul Pârvești 149 114 -23.5% 96 -15.8% -35.6%
Satul Puntișeni 346 294 -15.0% 212 -27.9% -38.7%
Satul Rădești 177 172 -2.8% 134 -22.1% -24.3%
TOTAL 3204 2953 -7.8% 2477 -16.1% -22.7%
*raport procentual de modificare a volumului populației recenzate
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Vaslui, prelucrări Anderssen
5.2. Densitate
Densitatea demografică a comunei Costești este evaluată pe două niveluri operaționale: densitatea brută la
nivelul întregului teritoriu administrativ (UAT) și densitatea netă în intravilanul existent. Pornind de la
suprafața administrativă de 7.360,52 ha (73,6052 km²) și populația recenzată în 2021 de aproximativ 2.477
29
Pagina 30
locuitori, rezultă o densitate brută comunală de ~33,7 loc/km². Această valoare confirmă caracterul
predominant rural-dispers al așezărilor, cu localizări pe văi și terase și cu extinderi istorice de mică
amplitudine.
Raportată la intravilanul cumulat al celor șase sate (≈596,71 ha, adică 5,9671 km²), densitatea netă atinge
~415 loc/km². Această valoare este relevantă pentru dimensionarea rețelelor tehnico-edilitare și a
profilurilor stradale, întrucât exprimă presiunea efectivă a locuirii în vetre și permite calibrarea investițiilor
(apa-canal, pluvial, iluminat, spații publice) la nivelul țesutului construit. Contrastul dintre densitatea netă
intravilană și densitatea brută la nivel de UAT indică un teritoriu larg neconstruit, cu utilizări agricole și fond
forestier, ceea ce reclamă o politică de completare a fronturilor în vetre înaintea oricăror extinderi de
intravilan.
La scară intra-comunală, densitățile variază între satele componente, în funcție de mărimea intravilanului,
gradul de ocupare și mixul de funcțiuni.
Din perspectivă urbanistică, densitățile rezultate susțin direcția de „compactare” și de finalizare a țesutului
existent: completarea fronturilor construite, refacerea tramei în zonele cu parcele înguste și instituirea unui
regim de dezvoltare etapizat, condiționat de asigurarea utilităților. În perimetrele cu risc natural
(alunecări/torenți/lunci inundabile) densitatea trebuie controlată prin interdicții/condiționări și prin lucrări
prealabile de siguranță (drenaje, stabilizări vegetale/ingineresti), pentru a nu crește expunerea populației.
În același timp, densitatea netă orientează dimensionarea dotărilor: capacități școlare/medicale, locuri de
parcare în nucleele civice și lățimi de profil pentru mobilitate pietonală și velo.
5.3. Mișcarea migratorie
Populația unei țări sau a unei unități administrativ-teritoriale își modifică numărul nu numai ca urmare
a intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Întrucât
fluxurile migratorii pot să afecteze grupe particulare de persoane sub raportul caracteristicilor de vârstă și
sex, migrația modifică nu numai volumul populației, ci și structura acesteia după sex și vârstă și, eventual,
după alte caracteristici.
Deplasările locuitorilor se pot face în afara localității și între țări, având o durată mai mică sau
definitivă etc., ceea ce face necesară o clasificare detaliată a diferitelor tipuri de migrație. În raport cu
granițele oficiale ale unei țări, migrația poate fi internă și internațională, iar, în raport cu localitatea de
destinație, respectiv de plecare, se folosesc termenii de imigrare și emigrare.
Evoluția stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința la nivelul Comunei Costești
Reședința este adresa la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de
domiciliu. Stabilirile de reședință sau plecările cu reședința reprezintă persoanele sosite sau plecate într-o
altă localitate, decât cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de
identitate și în fișele de evidență a populației mențiunea de stabilire a reședinței.
În perioada 2013 - 2022, atât numărul stabilirilor de reședință, cât și numărul plecărilor cu reședința
din Comuna Costești au oscilat. Observăm în graficul de mai jos faptul că cele mai multe stabiliri de
reședință s-au înregistrat în anul 2016 (12 stabiliri), iar cele mai puține s-au înregistrat în anii 2020 și 2021
30
Pagina 31
(4 stabiliri). În anul 2022 (10 stabiliri) s-au înregistrat cu 42.9% mai multe stabiliri de reședință față de anul
2013 (7 stabiliri).
Referitor la plecările cu reședința, am identificat faptul că cele mai puține plecări s-au înregistrat în
anul 2014 (22 plecări), pe când, cele mai multe plecări s-au înregistrat în anul 2018 (51 plecări). Numărul
plecărilor cu reședința înregistrat în anul 2022 (28 plecări) este mai mare cu 3.7% față de cel înregistrat în
anul 2013 (27 plecări).
Sintetizând, pe întreaga perioadă analizată, 2013 - 2022, numărul stabilirilor de reședință a fost mai
mic decât numărul de plecări cu reședința, aspect ce arată statutul Comunei Costești de comună sursă.
Evoluția stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința, la nivelul Comunei Costești, în perioada 2013 -
2022
Stabiliri de reședință Plecări cu reședința Spor migrator (flotant)
60 51 49
36 40 38
33 35
40 27 28
22
20
0 12
7 8 7 10 7 6 10
4 4
-20
-14 -18
-20 -24
-40 -26 -30 -31 -34
-60 -44 -43
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări Anderssen
Evoluția stabilirilor și plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) la nivelul Comunei
Costești
Datele disponibile în baza de date TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică ne indică faptul
că, în perioada 2013 - 2022 atât numărul stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) pe raza
comunei, cât și numărul plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) din comună au oscilat.
Evoluția stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională), în perioada analizată,
prezintă un trend ușor descendent. Numărul mediu de stabiliri cu domiciliul este de 43 stabiliri, cele mai
multe fiind înregistrate în anul 2015 (55 stabiliri), iar cele mai puține în anul 2016 (33 stabiliri). La nivelul
anului 2022 numărul stabilirilor a crescut cu 4.2% (de la 48 stabiliri la 50 stabiliri).
Evoluția plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională), în perioada analizată,
prezintă un trend ascendent. Numărul mediu de plecări cu domiciliul este de 49 plecări, cele mai puține
fiind înregistrate în anul 2013 (40 plecări), iar cele mai multe în anul 2022 (67 plecări). La nivelul anului
2022 s-au înregistrat cu 67.5% mai multe plecări comparativ cu anul 2013.
31
Pagina 32
Potrivit datelor, în perioada 2013 - 2022, exceptând anii 2013, 2015 și 2017, numărul stabilirilor cu
domiciliul (inclusiv migrația internațională) a fost mai mic decât numărul plecărilor cu domiciliul (inclusiv
migrația internațională), rezultând astfel un spor migrator negativ.
Evoluția stabilirilor și a plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională), la nivelul Comunei Costești,
în perioada 2013 - 2022
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația internațională)
100 Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația internațională)
80 Spor migrator 67
55 54 53
60 48 50 45 49
42 41
40
49 47 50
40 44 43
20 36 33 38 34
0
8 6 1 -3 -2
-20 -6 -11
-17 -19 -17
-40
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări Anderssen
Evoluția imigranților și emigranților la nivelul Comunei Costești
Dinamica demografică a ultimului deceniu confirmă faptul că populația României a scăzut. Analiza
comparativă a informațiilor statistice obținute în cadrul RPL 2002 și 2021 arată că cea mai mare parte a
localităților au pierdut din populație din cauza unui spor natural și migrator negativ. Numărul persoanelor
plecate temporar sau pentru perioade mai îndelungate în țară sau străinătate demonstrează faptul că
migrațiile sunt realități ce antrenează un număr mare de cetățeni români, fapt care impune o atentă analiză
a efectelor sociale, demografice sau economice ale acestora.
În ceea ce privește piața muncii din România, criza economică s-a manifestat printr-o puternică
reducere a ocupării forței de muncă și o creștere a numărului de șomeri. În acest context, ideea de a pleca
la muncă în străinătate a devenit tot mai atractivă pentru români. Astfel, este important să se analizeze
evoluția numărului de imigranți și emigranți definitivi.
Imigranții cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetățenie română) care imigrează în
România, iar imigrația este acțiunea prin care o persoană renunță la domiciliul de pe teritoriul altui stat și își
stabilește domiciliul în România. Emigranții cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetățenie
română) care emigrează în străinătate, iar emigrația este acțiunea prin care o persoană renunță la
domiciliul din România și își stabilește domiciliul pe teritoriul altui stat.
Evoluția numărului de imigranți în Comuna Costești și a numărului de emigranți din Comuna Costești, în
perioada 2013 - 2022
32
Pagina 33
Anul Imigranți definitivi Emigranți definitivi Bilanț migrator
2013 -- 1 --
2014 -- 1 --
2015 1 4 -3
2016 -- 1 --
2017 -- 1 --
2018 -- -- --
2019 2 1 1
2020 2 -- --
2021 1 3 -2
2022 1 3 -2
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări Anderssen
În ceea ce privește numărul de imigranți definitivi în Comuna Costești, în baza de date statistice
TEMPO-Online a INS, în perioada 2013 - 2022, există înregistrări doar în anii 2015 (un imigrant), 2019 și
2020 (2 imigranți), 2021 (un imigrant) și 2022 (un imigrant). Dacă ne raportăm la numărul de emigranți
definitivi din Comuna Costești, în perioada 2013 - 2022, acesta a oscilat între un emigrant și 4 emigranți.
Bilanțul migrator poate fi calculat doar în anii în care există înregistrări pentru ambii indicatori, prin
urmare în anii 2015 și perioada 2021 - 2022 s-a înregistrat un bilanț migrator negativ, iar în anul 2015 s-a
înregistrat un bilanț migrator pozitiv.
5.4. Structura pe sexe și grupe de vârstă
Structura populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2002, a Comunei Costești, pe grupe de vârstă
33
Pagina 34
85 ani și peste 16 30
80 - 84 ani 19 39
75 - 79 ani 70 89
70 - 74 ani 102 129
65 - 69 ani 121 138
60 - 64 ani 109 112
55 - 59 ani 92 107
50 - 54 ani 56 100
45 - 49 ani 74 63
40 - 44 ani 72 48
35 - 39 ani 57 39
30 - 34 ani 173 98
25 - 29 ani 169 123
20 - 24 ani 139 109
15 - 19 ani 76 87
10 - 14 ani 95 107
5 - 9 ani 106 78
0 - 4 ani 113 112
180 120 60 60 120 180
Structura populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2011, a Comunei Costești, pe grupe de vârstă
85 ani și peste 29 38
80 - 84 ani 35 74
75 - 79 ani 82 114
70 - 74 ani 85 86
65 - 69 ani 74 107
60 - 64 ani 55 103
55 - 59 ani 73 77
50 - 54 ani 81 47
45 - 49 ani 51 45
40 - 44 ani 143 91
35 - 39 ani 158 105
30 - 34 ani 119 106
25 - 29 ani 67 72
20 - 24 ani 91 88
15 - 19 ani 87 76
10 - 14 ani 121 116
5 - 9 ani 102 96
0 - 4 ani 85 90
180 120 60 60 120 180
34
Pagina 35
Structura populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2022, a Comunei Costești, pe grupe de vârstă
85 ani și peste 43 76
80 - 84 ani 35 63
75 - 79 ani 43 71
70 - 74 ani 38 92
65 - 69 ani 61 56
60 - 64 ani 64 45
55 - 59 ani 59 48
50 - 54 ani 150 95
45 - 49 ani 134 108
40 - 44 ani 103 97
35 - 39 ani 69 63
30 - 34 ani 72 65
25 - 29 ani 89 59
20 - 24 ani 113 103
15 - 19 ani 105 93
10 - 14 ani 80 87
5 - 9 ani 53 60
0 - 4 ani 62 47
180 120 60 60 120 180
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări Anderssen
Structura populației după domiciliu, la 1 ianuarie, pe grupe de vârstă, la nivelul anilor 2002, 2011 și 2022 în
România, Regiunea Nord-Est, Județul Vaslui și Comuna Costești
Grupe Regiunea Județul Comuna
România
de vârstă Nord-Est Vaslui Costești
1 IANUARIE 2002
0 - 14 ani 17.7% 20.4% 21.3% 18.7%
15 - 64 ani 68.7% 66.6% 65.0% 58.3%
65 ani și peste 13.6% 13.0% 13.7% 23.0%
1 IANUARIE 2011
0 - 14 ani 15.3% 17.8% 19.0% 19.9%
15 - 64 ani 70.2% 68.4% 66.8% 56.5%
65 ani și peste 14.5% 13.8% 14.2% 23.6%
1 IANUARIE 2022
0 - 14 ani 14.7% 16.1% 16.2% 14.4%
15 - 64 ani 67.9% 68.8% 69.6% 64.2%
35
Pagina 36
65 ani și peste 17.4% 15.1% 14.2% 21.4%
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări Anderssen
Sintetizând evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, pe categorii de vârstă, observăm că din
anul 2002 până în anul 2022, atât în România, cât și în Regiunea Nord-Est, respectiv Județul Vaslui,
ponderea populației din categoria de vârstă 0 - 14 ani a scăzut astfel: la nivel național cu 3.0 puncte
procentuale, la nivel regional cu 4.3 puncte procentuale, iar la nivel județean cu 5.1 puncte procentuale.
Ponderea populației după domiciliu din categoria de vârstă 15 - 64 ani, la nivel național, a crescut în
anul 2011, comparativ cu anul 2002 și a scăzut în anul 2022, comparativ cu anul 2011, fapt ce a determinat
ca ponderea înregistrată în anul 2022 să fie mai mică decât ponderea înregistrată în anul 2002 (67.9% față
de 68.7%).
Pe de altă parte, la nivel regional și județean, ponderea populației după domiciliu din categoria de
vârstă 15 - 64 ani a crescut din anul 2002 până în anul 2022 astfel: la nivel regional cu 2.2 puncte
procentuale, iar la nivel județean cu 4.6 puncte procentuale.
Totodată a crescut și ponderea populației după domiciliu cu vârsta de 65 ani și peste din anul 2002
până în anul 2022, astfel: la nivel național a crescut cu 3.8 puncte procentuale, la nivel regional a crescut
cu 2.1 puncte procentuale, iar la nivel județean a crescut cu 0.5 puncte procentuale.
Structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2002, a Comunei
Costești, arată că ponderea populației din categoria de vârstă 0 - 14 ani (18.7%) este mai mare decât
ponderea înregistrată la nivel național (17.7%), dar mai mică decât ponderile înregistrate la nivel regional
(20.4%) și județean (21.3%). Totodată, ponderea populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani
(58.2%) este mai mică decât ponderile înregistrate la nivel național (68.7%), regional (66.6%) și județean
(65.0%), iar ponderea populației cu vârsta de 65 ani și peste (23.0%) este mai mare decât ponderile
înregistrate la nivel național (13.6%), regional (13.0%) și județean (13.7%).
Structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2011, a Comunei
Costești arată comparativ cu structura pe grupe de vârstă din anul 2002, că ponderea populației din
categoria de vârstă 0 - 14 ani (19.9%) a crescut 1.2 puncte procentuale, iar ponderea populației cu vârsta
de 65 ani și peste (23.6%) a crescut cu 0.6 puncte procentuale. Prin urmare, ponderea populației din
categoria de vârstă 0 - 14 ani este mai mare față de ponderile înregistrate la nivel național (15.3%),
regional (17.8%) și județean (19.0%), iar ponderea populației cu vârsta de 65 ani și peste este mai mare
decât ponderile înregistrate la nivel național (14.5%), regional (13.8%) și județean (14.2%). Ponderea
populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani (56.5%) a scăzut cu 1.8 puncte procentuale, fiind mai
mică decât ponderile înregistrate la nivel național (70.2%), regional (68.4%) și județean (66.8%).
Structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2022, a Comunei
Costești arată comparativ cu structura pe grupe de vârstă din anul 2011, că ponderea populației din
categoria de vârstă 0 - 14 ani (14.4%) a scăzut cu 5.5 puncte procentuale, iar ponderea populației din
categoria de vârstă 65 ani și peste (21.4%) a scăzut cu 2.2 puncte procentuale. Așadar, ponderea
populației din categoria de vârstă 0 - 14 ani este mai mică față de ponderile înregistrate la nivel național
(14.7%), regional (16.1%) și județean (16.2%), iar ponderea populației din categoria de vârstă 65 ani și
36
Pagina 37
peste este mai mare decât ponderile înregistrate la nivel național (17.4%), regional (15.1%) și județean
(14.2%). Ponderea populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani (64.2%) a crescut cu 7.7 puncte
procentuale, fiind mai mică față de ponderile înregistrate la nivel național (67.9%), regional (68.8%) și
județean (69.6%).
Concluzionăm astfel, că în 21 ani în Comuna Costești ponderea populației din categoria de vârstă 0
- 14 ani a scăzut cu 4.3 puncte procentuale, ponderea populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani a
crescut cu 5.9 puncte procentuale, iar ponderea populației cu vârsta de 65 ani și peste a scăzut cu 1.6
puncte procentuale.
6. Circulații și transporturi
Rețeaua de circulații a comunei Costești este structurată radial față de coridorul regional DN 24/E581, aflat
în proximitate, care asigură legătura rapidă cu Vaslui, Bârlad și, mai departe, cu Iași și frontiera. În plan
județean, accesibilitatea este susținută de drumurile DJ 245E și DJ 245L, ce conectează satele în
succesiune și preiau fluxurile principale de mobilitate zilnică (navetă, acces la servicii, aprovizionare).
Rețeaua comunală DC (DC 29, DC 31, DC 31B) completează ierarhia, distribuind traficul local către vetre
și către terenurile agricole, dar cu variații de calitate a îmbrăcăminților și a sistemelor de colectare a apelor
pluviale.
Trama rutieră intravilană are un caracter preponderent liniar, urmărind văile și terasele, cu fronturi
construite, pe alocuri, discontinue. Profilurile stradale sunt eterogene, rezultatul etapelor istorice de
dezvoltare; în numeroase sectoare lipsesc trotuarele continue și șanțurile dimensionate, ceea ce afectează
siguranța și comportarea la ploi torențiale. În zona nucleelor civice (primărie, școală, cămin cultural,
biserică) platformele carosabile și intersecțiile necesită reconfigurări punctuale pentru calmarea traficului și
crearea de spații pietonale coerente.
Traficul greu are un impact sezonier, corelat cu campaniile agricole și cu aprovizionarea platformelor
perimetrale vetrelor. Fără o ierarhizare clară a traseelor pentru vehicule de peste 3,5 t, se produc uzuri
premature ale structurii rutiere și conflicte de trafic în sectoarele înguste. PUG va delimita rute
recomandate pentru acces tehnologic/agro-industrial și va stabili interdicții temporare sau ferestre orare în
zonele sensibile, concomitent cu soluții constructive pentru întărirea structurii rutiere pe tronsoanele
afectate.
Transportul public este asigurat prin curse județene spre centrele urbane, însă calitatea experienței de
călătorie depinde de stații sigure și accesibile. Se propune standardizarea stațiilor (refugiu, iluminat, alveolă
unde profilul permite, marcaj podotactil și rampă) și realizarea de trasee pietonale „ultima sută de metri”
către școală și dotări, cu traversări la nivel amenajate. Pentru satele cu cerere redusă, soluția de „transport
la cerere” (microbuz programat) poate crește eficiența și acoperirea, fără costuri disproporționate.
Infrastructura feroviară regională este accesibilă prin stațiile din Crasna și Vaslui; comuna nu dispune de
haltă proprie. Cu toate acestea, conexiunea rutieră scurtă la DN 24/E581 permite realizarea unui mic punct
intermodal de tip P+R (parcare de transfer) la ieșirea spre drumul național, reducând traficul auto în orașele
deservite. Măsura este utilă pentru navetiști și poate fi însoțită de facilități de parcaj biciclete, stație pentru
microbuze și informare dinamică.
37
Pagina 38
Mobilitatea pietonală și cu bicicleta este deficitară în special prin discontinuitatea trotuarelor și lipsa unui
traseu ciclabil coerent între sate. PUG propune o „coloană vertebrală” velo pe axele DJ/DC, completată de
legături locale către școală, dispensar și zone de loisir, folosind acolo unde este posibil platforme partajate
(calm-traffic, 30 km/h) și, în extravilan, acostamente consolidate. În coridoarele verzi-albastre ale văilor
locale, poteci pietonale/ciclabile pot fi integrate cu lucrări ușoare de regularizare, generând rute sigure și
atractive.
Sistemul de scurgere a apelor pluviale influențează direct durabilitatea drumurilor și siguranța circulației.
Șanțurile trapezoidale continue, podețele de acces cu diametre corect dimensionate și gurile de scurgere la
intersecții trebuie tratate ca parte a profilului tip, nu ca lucrări secundare. În punctele joase și în apropierea
confluențelor, sunt recomandate rigole carosabile și bazine de retenție off-line de mică capacitate, pentru a
reduce debitele de vârf și băltirile ce afectează carosabilul.
Siguranța circulației este prioritară în zonele școlare și la intersecțiile în „Y” frecvente în rețeaua istorică. Se
propun limitatoare de viteză certificate, treceri pietonale suprainălțate, insule de refugiu, oglinzi rutiere
acolo unde vizibilitatea este deficitară și înlocuirea treptată a semnalizării improvizate cu marcaje și
indicatoare conforme. În sectoarele cu pante și iarna expuse poleiului, se recomandă tratamente antiderapante programate și parazăpezi pe câmp deschis, pentru menținerea practicabilității.
Parcarea trebuie abordată diferențiat: predominant pe proprietate privată pentru locuire și pe stradă cu
durată scurtă în nucleele civice. Reamenajarea fronturilor centrale poate include alveole de parcare
alternante, spații pentru distribuție marfă în intervale orare dedicate și locuri pentru persoane cu dizabilități
în proximitatea dotărilor. În zonele cu lotizări recente, retragerile frontale și lățimile profilurilor vor fi corelate
astfel încât să permită trotuare continue și plantări de aliniament, fără ocuparea abuzivă a platformei
carosabile.
Pentru a susține investițiile, PUG va stabili ierarhii clare: colectoare comunale (profil recomandat 10–12 m,
cu trotuare și șanțuri), străzi de distribuiție locală (8–10 m) și străzi de acces (6–8 m, sensuri adaptate
contextului). Rezervările de coridor se vor înscrie în planșe și în RLU, cu retrageri minime la clădiri pentru a
permite lărgiri viitoare, introducerea trotuarelor și amplasarea infrastructurilor edilitare în zona verde.
Gestionarea durabilă a rețelei cere un inventar GIS actualizat al drumurilor, podețelor, podețelor de acces,
stațiilor și punctelor negre de circulație. Introducerea adresării standardizate și a semnalisticii de orientare
(nume străzi, numere vizibile, borne kilometrice pe DJ/DC) îmbunătățește intervenția serviciilor de urgență
și calitatea serviciilor poștale/comerciale. La scară mică, soluții ITS cu cost redus—radare pedagogice,
contoare de trafic, afișaj în stații—oferă date pentru prioritizarea modernizărilor.
În extravilan, drumurile agricole și de exploatare forestieră asigură accesul la terenuri și la ferme;
întreținerea lor periodică este esențială pentru evitarea devierii utilajelor pe străzile de locuire. Reprofilările,
podețele dimensionate și consolidarea punctelor vulnerabile la viituri rapide trebuie corelate cu calendarul
agricol și cu programele de întreținere județene. Integrarea acestor trasee în rețeaua de turism lent
(ciclism, drumeție) valorifică peisajul, cu costuri minime suplimentare.
7. Intravilan existent. Zone funcționale.
Conform datelor rezultate în urma măsurătorilor, intravilanul existent are o suprafață de 607.0951 ha.
38
Pagina 39
În componența intravilanului existent intră suprafețele satelor și a trupurilor izolate și se prezintă
astfel:
Nr. crt. Denumire Intravilan existent (ha)
1. Rădești 53.8894
2. Chițcani 73.0044
3. Costești 334.4492
4. Puntișeni 72.7342
5. Pârvești 18.7861
6. Dinga 31.0725
7. Trupuri izolate 23.1593
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT UAT COSTEȘTI 607.0951
Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teritoriului administrativ al Comunei Costești este:
CATEGORII DE FOLOSINȚĂ (HA)
AGRICOL NEAGRICOL
TERITORIUL
CĂI DE TOTAL
UAT
PĂȘUNE COMUNICARE CURȚI
COSTEȘTI ARABIL PĂȘUNE FÂNEAȚĂ VII LIVADĂ PĂDURI APE NEPROD.
ÎMPĂDURITĂ CĂI CĂI CONSTR.
RUTIERE FERATE
EXTRAVILAN 4424.36 535.74 1.00 135.57 43.20 1253.35 47.39 104.03 115.56 10.38 24.00 0.00 6694.58
INTRAVILAN 298.22 2.76 5.95 23.63 47.55 5.64 36.65 12.70 49.81 0.00 122.27 1.91 607.09
TOTAL 4722.58 538.50 6.95 159.20 90.75 1258.99 84.04 116.73 165.37 10.38 146.27 1.91 7301.67
% DIN TOTAL 64.68 7.38 0.10 2.18 1.24 17.24 1.15 1.60 2.26 0.14 2.00 0.03 100
39
Pagina 40
ZONE RĂDEȘTI CHIȚCANI COSTEȘTI PUNTIȘENI PÂRVEȘTI DINGA TRUPURI IZOLATE TOTAL
FUNCȚIONALE ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
ZONĂ AFLATĂ
PERMANENT SUB - - 2.3189 3.18 6.6073 1.98 1.3906 1.91 1.4782 7.87 - - 0.9074 3.92 12.7023 2.09
APE
FOND FORESTIER - - 0.7388 1.01 3.3901 1.01 0.0061 0.01 1.5022 8.00 - - - - 5.6372 0.93
TERENURI
AGRICOLE
40.1309 74.47 49.7811 68.19 186.2159 55.68 53.7340 73.88 10.8909 57.97 22.5229 72.49 14.8382 64.07 378.1139 62.28
UNITĂȚI AGROZOOTEHNICE
0.2566 0.48 0.3364 0.46 - - - - - - - - - - 0.5930 0.10
ECHIPARE
TEHNICO- - - - - 0.0225 0.01 - - - - - - 0.0016 0.01 0.0241 -
EDILITARĂ
CĂI DE
COMUNICAȚIE ȘI 4.6006 8.54 7.2346 9.91 25.8800 7.74 5.4800 7.53 1.2383 6.59 2.5563 8.23 2.8228 12.19 49.8126 8.21
TRANSPORT
ZONĂ MIXTĂ - - - - - - - - - - - - - - - -
INSTITUȚII
PUBLICE
0.2010 0.37 0.6053 0.83 1.7351 0.52 0.5098 0.70 0.6452 3.43 0.2744 0.88 - - 3.9707 0.65
COMERȚ ȘI
SERVICII
- - - - 0.5038 0.15 0.0524 0.07 - - - - - - 0.5562 0.09
ZONE LOCUINȚE
ȘI FUNCȚIUNI 8.4891 15.75 11.9894 16.42 68.4045 20.45 11.3612 15.62 2.9773 15.85 5.7189 18.41 4.4656 19.28 113.4060 18.68
COMPLEMENTARE
UNITĂȚI
INDUSTRIALE ȘI - - - - 4.0338 1.21 - - - - - - - - 4.0338 0.66
DE DEPOZITARE
ZONA
GOSPODĂRIILOR 0.2111 0.39 - - 1.1128 0.33 0.2002 0.28 - - - - - - 1.5241 0.25
COMUNALE
SPAȚII VERZI,
SPORT ȘI - - - - 36.4684 10.90 - - 0.0541 0.29 - - 0.1237 0.53 36.6461 6.04
AGREMENT
ZONĂ CU
DESTINAȚIE - - - - 0.0750 0.02 - - - - - - - - 0.0750 0.01
SPECIALĂ
ZONĂ TERENURI
NEPRODUCTIVE
- - - - - - - - - - - - - - - -
40
Pagina 41
TOTAL
INTRAVILAN 53.8894 100% 73.0044 100% 334.4492 100% 72.7342 100% 18.7861 100% 31.0725 100% 23.1593 100% 607.0951 100%
EXISTENT
41
Pagina 42
8. Potențialul economic
8.1. Sectorul primar
Sectorul primar din Costești este structurat pe culturi de câmp (cereale, oleaginoase), pajiști, livezi și
viticultură punctuală, la care se adaugă zootehnie de familie și ferme mici. Peisajul colinar și solurile fertile
susțin producția vegetală, iar luncile oferă fânețe și legumicultură la scară mică. Resursa forestieră și
perdelele au rol de protecție și sursă energetică locală.
Oportunități de creștere: agro-procesare ușoară (sortare/ambalare, produse lactate, conserve/uscate),
lanț de frig modular la marginea vetrelor, colectare comună și spații pentru utilaje partajate. Irigații locale
și recoltarea pluvialelor (bazine/știubeie) pot stabiliza producțiile în contextul secetei. Diversificarea
(plantații pomicole, horticultură protejată, culturi cu valoare adăugată) se poate lega de canale scurte de
desfacere și de identitate locală.
Zootehnia are potențial de profesionalizare graduală (platforme conforme de dejecții, adăposturi
modernizate, micro-prelucrare). În sectorul apicol și în livezi, măsuri prietenoase cu polenizatorii (benzi
înflorite, cosiri tardive) cresc randamentele și sprijină biodiversitatea. Silvicultura/perdelele: completări pe
direcțiile vânturilor și ale scurgerilor pentru protecție antierozională și microclimat.
8.2. Sectorul secundar
Sectorul secundar în Costești are potențial de creștere în jurul unor activități de prelucrare ușoară,
construcții și depozitare–logistică mică, alimentate de baza agricolă locală și de proximitatea coridorului
DN 24/E581. Profilul teritoriului favorizează unități SME cu impact redus (zgomot/emisii moderate, fluxuri
controlabile), capabile să adauge valoare produselor primare și să deservească piața regională Vaslui–
Bârlad.
Nișe fezabile (orientativ):
– Agro-procesare ușoară (sortare, ambalare, lactate, conserve legume/fructe, uscare și condiționare), cu
lanț de frig modular.
– Prelucrarea lemnului la scară mică (tâmplărie, semifabricate), cu accent pe controlul rumegușului și al
prafului.
– Materiale și servicii pentru construcții (prefabricate ușoare, ateliere metal, confecții, reparații utilaje).
– Mentenanță/servicii tehnice (service auto/agro, ateliere mecanice), inclusiv e-commerce cu ambalare
locală.
– Energie și eficiență: montaj componente fotovoltaice/termice, structuri ușoare, depozitare echipamente.
Amplasare și infrastructură. Tronsoanele de DJ/DC conectate rapid la DN 24/E581 sunt cele mai
potrivite pentru micro-platforme economice (0,5–3 ha), cu profiluri stradale ierarhizate, acces pentru >3,5
t, șanțuri/rigole dimensionate, bazine de retenție off-line și zone tehnice pentru utilități (apă/canal
separativ, EE 20 kV → PT, telecom). Siturile trebuie alese în afara luncilor și a culoarelor torențiale, pe
terenuri fără risc de alunecare, cu fronturi la drum și posibilitatea etapizării.
Condiții de mediu și siguranță. Unitățile propuse se bazează pe sistem separativ menajer–pluvial,
uleiuri/ape tehnologice gestionate conform (separator hidrocarburi, contracte colectare), garduri
permeabile către zonele de scurgere, perdele verzi perimetrale (min. 5–10 m) și planuri de management
42
Pagina 43
al prafului/zgomotului. Pentru rumeguș, pulberi metalice și vopsele se impun spații închise și sisteme de
filtrare/exhaustare. Iluminatul și parcajele se proiectează cu reducerea impactului asupra locuirii.
Capital și forță de muncă. Structura de IMM favorizează investiții graduale și reconversia unor
competențe locale (construcții, mecanică, electric). Digitalizarea (fibră pe axele principale) permite
comenzi online, picking & packing și servicii la domiciliu. Deficitul sezonier de personal se atenuează
prin ateliere compatibile cu locuirea (producție ușoară, mentenanță) și parteneriate pentru formare scurtă
(HSE, HACCP de bază, operare utilaje).
Rezilență & circularitate. Integrarea fotovoltaicelor pe hale, recuperarea pluvialelor pentru procese nepotabile, refolosirea ambalajelor și colectarea separată a deșeurilor (hârtie, plastic, metal, lemn, uleiuri)
reduc costurile și riscurile. Platformele se proiectează cu drumuri interioare închise în inel, căi de
incendiu și hidranti exteriori.
8.3. Sectorul terțiar
Sectorul terțiar în Costești se bazează pe servicii de proximitate (comerț, mici reparații, transporturi,
construcții, servicii la domiciliu) și pe funcțiunile publice (administrație, educație, sănătate primară, cultură).
Proximitatea coridorului DN 24/E581 și relația funcțională cu Vaslui/Bârlad susțin o cerere constantă pentru
servicii logistice ușoare, distribuție locală, servicii pentru agricultură (piese, mentenanță, consultanță) și
micro-turism de weekend (trasee verzi, gastronomie locală, evenimente comunitare).
Rețeaua de comerț este dispersă de-a lungul axelor DJ/DC și în nucleele civice; magazinele mixte,
farmacii/puncte farmaceutice, unități HoReCa mici și cabinete de servicii (coafor, frizerie, ateliere) pot fi
consolidate prin reguli clare de integrare în frontul stradal (acces, parcaj scurt, semnalistică discretă,
iluminat). Serviciile digitale (e-commerce local, curierat de proximitate, plăți electronice) cresc odată cu
extinderea fibrei optice pe axele principale; last-mile-ul rămâne prioritar pentru stabilitatea conexiunilor.
Serviciile sociale, educaționale și culturale au rol de liant comunitar: școala și căminul cultural pot funcționa
multifuncțional (after-school, evenimente, bibliotecă, formare scurtă), reducând naveta pentru servicii
esențiale. În sănătate, medicina de familie, asistenții comunitari și programul de prevenție (screening,
sănătate publică) completează accesul la centrele urbane.
Mobilitatea serviciilor depinde de trama stradală și de stațiile transportului public: alveole, refugii, treceri
suprainălțate și iluminat la treceri sporesc accesibilitatea clienților și a grupurilor vulnerabile (elevi,
vârstnici). Pentru serviciile comerciale cu aprovizionare periodică, sunt necesare ferestre orare pentru
descărcare și alveole „last-meter”, evitând conflictul cu traficul școlar.
Turismul și agrementul de proximitate reprezintă o nișă realistă: trasee pietonale/velo pe coridoarele verzialbastre, puncte de belvedere pe interfluvii, micro-evenimente sezoniere (târguri locale) și unități de cazare
mici (cameră la localnici, căsuțe) în regim controlat. Identitatea locală (produse agro, meșteșuguri,
gastronomie) poate fi ambalată prin „rute de weekend” și brand de comună.
Economia serviciilor B2B este stimulată de activitățile din sectorul secundar și de agricultură: contabilitate,
consultanță, proiectare ușoară, service utilaje, IT local (mentenanță echipamente), depozite mici pentru
livrări online. Integrarea fotovoltaicelor pe clădirile de servicii reduce costurile operaționale și asigură
reziliență energetică.
43
Pagina 44
8.4. Structura activităților economice
Structura economiei locale este predominant rural-agrară, cu pondere majoră a sectorului primar
(agricultură de câmp – cereale, oleaginoase; pajiști/fânețe; livezi/viticultură punctuală; zootehnie de familie
și ferme mici). Activitățile primare sunt dispersate în extravilan și pe marginea vetrelor, iar conexiunile
tehnice (drumuri agricole, puncte de apă, platforme pentru utilaje) condiționează productivitatea și costurile
logistice.
Sectorul secundar are caracter ușor și fragmentat, concentrat în micro-ateliere și unități de prelucrare de
mică anvergură: tâmplărie și prelucrarea lemnului, confecții metalice, reparații utilaje, agregate pentru
construcții, precum și agro-procesare primară (sortare/ambalare, lactate, conserve). Acestea se
localizează preferențial pe axele DJ/DC cu acces rapid la DN 24/E581, necesită platforme rezistente,
drenaj, bazine de retenție și tampon verde spre locuire.
Sectorul terțiar (servicii) acoperă comerț de proximitate, servicii la domiciliu, reparații, transport/distribuție
locală, finanțe/contabilitate, precum și serviciile publice (administrație, educație, sănătate primară, cultură).
Comerțul și serviciile sunt aliniate pe fronturile stradale ale vetrelor, cu aprovizionare periodică, parcaje
scurte și fluxuri mixte pieton-auto. Serviciile digitale (e-commerce local, curierat) cresc acolo unde există
fibră pe axele principale, însă last-mile rămâne neuniform.
Relația funcțională cu Vaslui și Bârlad generează navetă zilnică și circuite de aprovizionare/desfacere; DN
24/E581 acționează ca spate logistic, iar DJ-urile ca distribuitori intra-comunali. Traficul greu sezonier
(campanii agricole) pune presiune pe străzile înguste ale vetrelor, necesitând rute tehnologice ierarhizate și
ferestre orare.
Tendința ultimilor ani este de diversificare lentă și formalizare a unor activități casnice (ateliere/servicii
compatibile cu locuirea), stimulată de cererea regională și de digitalizare. Constrângerile majore rămân:
proprietatea fragmentată, utilități incomplete (canal menajer, pluvial separat), lipsa platformelor de
colectare/depozitare și a coridoarelor tehnice comune.
9. Dotări publice
Rețeaua de dotări publice a comunei are un nucleu principal în satul reședință Costești, completată de
puncte de servicii esențiale în satele componente. Structura este tipică mediului rural: administrație locală,
educație preșcolară și primară/gimnazială, sănătate primară, cultură și cult, sport/agrement, ordine publică
și protecție civilă, comerț de proximitate și infrastructuri edilitare. Distribuția spațială urmărește axele
drumurilor județene și comunale, cu acces pietonal în nucleele civice și acces rutier pentru satele satelit.
Administrația publică locală este concentrată la Primărie, sediu care asigură relația cu publicul și serviciile
comunitare (stare civilă, evidența persoanelor – dacă există punct de lucru/compartiment; taxe și impozite;
urbanism și cadastru; asistență socială). În aceeași arie funcțională se regăsesc, de regulă, Căminul
Cultural, Biblioteca comunală (dacă este organizată) și spații multifuncționale pentru evenimente
comunitare, ceea ce definește un „centru civic” ușor accesibil pietonal.
Dotările de învățământ sunt reprezentate de grădinițe cu program normal și o școală gimnazială (clasele 0–
VIII) în satul reședință, cu posibile structuri/școli primare în satele componente în funcție de efective.
Tendințele demografice și migrația școlară către centre urbane impun optimizarea rețelei: transport școlar
44
Pagina 45
pe rute sigure, amenajarea traversărilor pietonale în zona școlilor și consolidarea microcampusurilor (curți
școlare, terenuri de sport, foaier cultural) în vederea utilizării multifuncționale după program.
Sănătatea publică este deservită prin dispensar/comunitate de medicină de familie și punct farmaceutic
(acolo unde este disponibil), cu trimitere către centrele urbane pentru servicii de specialitate și urgență.
Prioritară este accesibilitatea: platforme de staționare pentru ambulanță, iluminat public, rampe de acces
pentru persoane cu dizabilități și semnalizare verticală/orizontală în proximitate. Rețeaua sanitară se
corelează cu asistența socială (medicină școlară, programe de prevenție) și cu dotările educaționale.
Cultura și cultele religioase constituie repere de identitate locală. Căminele culturale găzduiesc evenimente
comunitare, iar bisericile deservesc fiecare sat; cimitirele aferente se află la marginea vetrelor sau în
extravilanul imediat. Biblioteca și spațiile pentru activități extracurriculare pot fi integrate în centrul civic
pentru a genera un „pol de servicii” utilizabil pe tot parcursul zilei.
Sportul și agrementul sunt acoperite prin terenuri de sport (fotbal/multifuncționale) și spații verzi de
proximitate, utilizate atât de școală, cât și de comunitate. PUG recomandă conectarea lor la rețeaua
pietonală/velo și asigurarea dotărilor minime (iluminat, împrejmuire sigură, puncte de apă), precum și
identificarea coridoarelor verzi-albastre pe văile locale pentru trasee de plimbare și ciclism, integrate cu
lucrări ușoare de regularizare a scurgerilor.
Ordinea publică și protecția civilă se asigură prin punctele locale ale poliției (dacă există) și Serviciul
Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU), cu spații pentru gararea autospecialelor și depozitarea
materialelor antiderapante. Amplasarea acestor dotări trebuie să permită timp de răspuns redus către toate
satele, cu rute practicabile iarna și semnalizare de orientare (adrese standardizate, indicatoare de localitate
și numere vizibile pe gospodării).
Comerțul și serviciile de proximitate (magazine mixte, mici ateliere) sunt dispersate de-a lungul axelor
rutiere și în apropierea școlilor și a căminelor culturale. PUG va încuraja organizarea punctuală a unor
spații de piață locală/aglomerări controlate, cu alveole de parcare, rigole și platforme rezistente la trafic
periodic, evitând ocuparea necontrolată a spațiilor publice și a acostamentelor.
Infrastructurile tehnico-edilitare (captări/fântâni publice sau rețea de alimentare cu apă, stații de pompare,
rezervoare, eventual stații de epurare/mini-epurare, puncte de colectare selectivă a deșeurilor, platforme
gospodărești) sunt dotări critice, cu regim de protecție sanitară și de siguranță. Se vor delimita coridoarele
tehnice și zonele de protecție, iar intervențiile de modernizare vor fi etapizate în raport cu densitățile
intravilane și cu vulnerabilitățile (ex. torenți, lunci).
În ansamblu, rețeaua actuală acoperă funcțiunile de bază, dar necesită modernizări și standardizare: acces
pietonal sigur (trotuare continue), colectarea pluvială în dreptul dotărilor, parcări scurte cu locuri pentru
persoane cu dizabilități, iluminat eficient, precum și programarea investițiilor pe criterii obiective (acoperire
teritorială, timp de acces, starea tehnică a clădirilor).
10. Patrimoniu construit protejat
10.1. Imobile înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2015
45
Pagina 46
Ansamblul Mănăstirii Pârvești – cod LMI VS-II-a-A-06865 (categoria A). Componente:
• Biserica de lemn „Sf. Nicolae” – VS-II-m-A-06865.01;
• Turn clopotniță – VS-II-m-A-06865.02. Localizare: sat Pârvești, com. Costești.
Podul Doamnei (Podul de la Docolina) – cod LMI VS-II-m-A-06781 (1841). Localizare: sat Chițcani, com.
Costești (DN 24, km ~97).
10.2. Situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național
1. Chițcani – „Dealul Morii”: Cuptor de ars ceramică (instalație arheologică) – epoca
migrațiilor, sec. IV p.Chr.; localizare: ~860 m S de marginea satului Chițcani, pe valea pârâului
Chițcani, pe versantul vestic al Dealului Morii. Cod RAN: 163155.03.
2. Pârvești – Biserica de lemn „Sf. Nicolae” & turnul-clopotniță – ansamblu istoric
(edificiu de cult) inclus și în RAN ca înregistrare de patrimoniu; localizare: în centrul satului, în
cimitir; datare: sec. XVII–XIX. (Notă: este monument istoric LMI, dar apare și în RAN ca fișă de
patrimoniu.)
10.3. Zone construite protejate
Zona construită protejată reprezintă arealul în care regăsim valori de patrimoniu construit care
necesită atenție suplimentară din partea autorităților. În cazul Comunei Costești, zona construită protejată
poate fi delimitată în zona în care sunt prezente obiectivele incluse în Lista Monumentelor Istorice față de
care se impune zona de protecție conform legii.
11. Regim juridic de proprietate a terenurilor
Terenuri ce aparțin domeniului public
Terenuri aflate în domeniul public se împart în:
• domeniul public aparținând statului;
• domeniul public de interes județean și
• domeniul public aparținând unității administrative teritoriale.
Terenuri ale domeniului public de interes național
Domeniul public de interes național este deținut de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ce
are în posesie terenuri neagricole – păduri și alte terenuri forestiere, însumând un total de 1162,67 ha la
nivelul întregului U.A.T.
Terenuri ale domeniului public de interes județean
Domeniul public județean este alcătuit din următoarele bunuri:
• drumurile județene;
• terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea consiliul județean și aparatul propriu
al acestuia, precum și instituțiile publice de interes județean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale
județene și alte asemenea bunuri, dacă nu au fost declarate de uz sau interes public național sau
local;
• rețelele de alimentare cu apă realizate în sistem zonal sau microzonal, precum și stațiile
de tratare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente acestora.
46
Pagina 47
Terenuri ale domeniului public de interes local
Domeniul public local, conform Inventarului Domeniului public și privat al comunei Costești, ocupă o
suprafață importantă la nivelul comunei și este alcătuit din următoarele bunuri:
1. Străzile și drumurile componente;
2. Clădirea căminului cultural;
3. Grup sanitar apă curentp cămin;
4. Teatrul de vară;
5. Rapa Bulgaru amenajare -sat chiticani;
6. Sediu primariei(biblioteca);
7. Cladire remiza psi;
8. Grajdiu+magazia mare;
9. Cladire baie comunala;
10. Grajd+magazie-(fosta primarie);
11. Aductiune apa+2bazine de acumulare Costești;
12. Monument centru civic;
13. Podet-"Rusu Vasile-Ruptura Veche";
14. Podet-" Balan Neculai-Vulpoi";
15. Podet-livada Deleni;
16. Podet- Topala Gheorghe;
17. Amenajare parcare in satul Costești, comuna Costești;
18. Extindere sediul primariei( magazie);
19. Inst. Electrica 0.4km pc.mirc;
20. Anexa primarie-casa de la Osta;
21. Terasa acoperita pentru utilajele primariei;
22. Trotuare pavate 304ml;
23. Placa betonata curte primarie;
24. Pod din beton armat Chiticani;
25. Pod din beton armat Pirvesti;
26. Gard din plasa , metal si port;
27. Balust.inox.rampa handicap;
28. Fosa septica;
29. Parcare in fata sediu nou prim;
30. Platforma beton spate primarie;
31. Podete+rigole sediu nou primar;
32. Aductiune apa potabila sat Dinga;
33. Statie de epurare si colectare canalizare menajera sat Dinga;
34. Modernizare dc 29 Chiticani din de 581-Costești;
35. Cofret termoizolant;
47
Pagina 48
36. Statie pentru autobuz;
37. Extindere retea alimentare apa Dinga;
38. Retea alimentare apa satele Parvesti, Puntiseni, Radesti;
39. Instalare de reg. Masura gaz;
40. Conducta retea alimentare gaze naturala loc Costești;
41. Conducta distrib.gaze din pehd;
42. Echipament de imprastiat material antiderapant;
43. Echipament pentru nivelare drumuri ce se monteaza pe greder tractat;
44. Instalatie cu -19 calorifere-;
45. Modernizare sistem de iluminat stradal pe raza comunei Costești;
46. Echipam.wireless-sist vidio- supraveghere;
47. Motopompa altgen honda wb 20;
48. Budoexcavator, marca jcb, model 3cxs,tip 14mfnm;
49. Tractor zetor prox. 85 cu lama;
50. Incarcator frontal cu cupa;
51. Dacia logan r90 preference1.5;
52. Dacia duster laurente 16 105 e5 4x4;
53. Peuget box ptc335 l32.2 hdi 12;
54. Sirena alarma electrica;
55. Paratrasnet sediu primăriei;
56. Panou intrare comuna Costești;
57. Afisor cu leduri;
58. Targa sanitara;
59. Sistem alarmă stația de pompare;
60. Sistem alarmă la stație epurare;
61. Port drapel din inox 3 buc;
62. Microbuz 16+1 locuri -Opel Cibro-culoare galben;
63. Greder tractat p228;
64. Freza de zapada;
65. Perie de maturat;
66. Tocator tmo 1700;
67. Retroexcavator ret 250;
68. Remorca bicchi 2b100;
69. Groapa var;
70. Reparatii si asigurare scurgere ape pluviale;
71. Ravena rapa lui bulgararu sat chiticani com Costești;
72. Pășune-2.01 ha-tarla 39-parcela 916/1-nc 70571;
73. Pășune 5.87 ha -taraua 2;3-parcela 13/1;13/2;16/1;166/2;19/1;17/1;40/1;41/1;
74. Pășune 9.33 ha tarlaua 2;3-parcela 13/1;13/2;16/1;16/2;19/1;17/1;40/1;41/1;
75. Fosta livada -32.56 ha -tarla 11 parcela 199;
48
Pagina 49
76. Arabil 3.19 ha -tarlaua 8 parcela 17;
77. Arabil 8.74-tarlaua 7 parcela 40;
78. Arabil 7.80 ha tarlaua 3; parcela 19;;
79. Pășune 8 ha -tarlaua 12-parcela 263/1;
80. Pășune 38.35-tarlaua 12-parcela 326;325;323;
81. Pășune 0.71 ha -tarlaua 12-parcela 326;325;323;
82. Pășune 0.89 ha tarlaua 12-parcela 326;325;323;
83. Pășune-11.36 ha tarla 48 parcela 1087;
84. Pășune 24.12 ha tarlaua 12-parcela 328;329;330;331;
85. Pășune 12.79 ha tarlaua 12-parcela 263;
86. Pășune 20.70 ha tarlaua 27-parcela 539/1;572;573;574;
87. Arabil 16.62 ha -tarlaua 30-parcela 650/1;
88. Arabil 1.19 ha -tarlaua 40-parcela 932/1;922/1;926;929;930;920;923;
89. Arabil 2.09-tarlaua 40-parcela 931/1;922/1;926;929;930;920;923;
90. Pășune 3.89 ha tarlaua 40 parcela 932/1;922/1;926;928;929;930;920;923;
91. Pășune 67.01ha- tarlaua 40-parcela 932/1;922/1;926;928;929;930;920;923;
92. Pășune 41.97 ha tarlaua 40 parcela 932/1;922/1;926;928;929;930;920;923;
93. Pășune 0.55 ha -tarlaua 33-parcela 734/1;
94. Pășune 17.41-tarlaua 48-parcela 1087/1;
95. Pășune 15.07 ha tarlaua 33-parcela 698;699/1;707;708;
96. Pășune 0.70 ha tarlaua 31-parcela 675;680;681;682;683;
97. Pășune 22.44 ha tarlaua 32-parcela 716/1;722/712;
98. Pășune 10.20 ha -tarlaua 32-parcela 686;693;691;692;
99. Pășune 15.50-tarlaua 31-parcela 675;680;681;682;683;
100. Pășune 14.17 ha -tarlaua 12-parcela 258;261;
101. Fosta livada 16.23 ha tarlaua 11-parcela 240;
102. Teren parcare centru civic= 2120 mp -nc 70102; hcl 10/2001;
103. Teren baie comunala =85 mp t49;parcela 330 hcl 10/2001;
104. Teren baza sportiva=6307 mp nc 1651 hcl 10/2001;
105. Arabil 36.29 ha -tarlaua 48 parcela 1083;1084;1088;
106. Teren biblioteca =320 mp-teren remiza=1004mp nc 70117 ; nc 70131;hcl 10/2;
107. Teren camin cultural Costești=1317 mp ;nc 71648; hcl 10/2001;
108. Teren dispensar uman Costești=1090 mp; nc 71649;hcl 10/2001;
109. Teren scoala Spiru Haret =2000 mp nc 70830;hcl 10/2001;
110. Teren scoala nr 2 Costești= 6199 mp ;nc 70220; hcl 10/2001;
111. Teren sc nr 3 Costești =2800 mp nc 70830-hcl 10/2001;
112. Teren gradinita copii 100 locuri =400 mp ;nc 70830, hcl 10/2001;
113. Teren sc Puntiseni =4608 mp; nc 71673;hcl 10/2001;
114. Teren gradinita copii Puntiseni=2600; t53;p6/115;hcl 10/2001;
115. Teren -camin cultural Puntiseni =5381 mp ;nc 71172;hcl 10/2001;
49
Pagina 50
116. Pășune 33.06 ha tarla 24-parcela 513 pc .benime;
117. Teren sc Radesti =2200; t54;p1/1;
118. Teren-scoala veche Dinga =1200 mp;t51; p46/3; hcl 10/2001
119. Terenscoala noua Dinga =1635 mp;t51;p46/1; hcl 10/2001;
120. Teren scoala Parvesti= 3600; hcl 10/2001; t-52;p 42/3;
121. Teren scoala Chiticani=18111 mp; hcl 10/2001; nc 71674;
122. Teren monumentul eroilor = 240 mp, Costești ;t49;p383/7;hcl 10/2001;
123. Teren sediul primariei =991.66;nc 269;
124. Pășune 14.40 ha tarlaua 11-parcela 198;197;196/1;199;
125. Pășune 19.91 ha-tarlaua 8-parcela 42/1;
126. Pășune 18.12 ha tarlaua 2;3-parcela 13/1;13/2;16/1;16/2;19/1;17/1;40/1;41/1;
127. Pășune 33.70 ha -tarla 2;3-parcela 13/1;13/2;16/1;16/2;19/1;17/1;40/1;41/1;
128. Teren intravilan 5000 mp Radesti pc a 821/2-teren pt locuinte-tarlaua 54;
129. Teren intravilan =300mp;parcela 81/7;tarlaua 49-hcl 6/2006 si 61/2007;
130. T intrvilan =144 mp sat Costești( sub cladire bloc) parcela 81/8,tarla 144;
131. Teren intravilan =89 mp parcela 81/9, tarlaua 89(partea de sud a blocului;
132. T.intravilan =1029 mp parcela 383/5;tarlaua 49;hcl 16/2009 ct 2903/2012;
133. T.intravilan=5400 mp parcela 1;tarlaua 53;hcl 30/2009;sat Puntiseni;
134. Teren anexa nr 2 primarie(c. Ostasa)=800 mp;Costești;p. 383/6;t49;nc 70221;
135. T.intravilan =600mp parcela 391/3-tarlaua 49 ct cumparare nr;
136. T extravilant =2257 sat Costești; parcela 81/10; tarlaua 49;-punc cier;
137. T. Intravilan -300mp sat Chiticani-parcela 49/6 tarlaua 500;
138. T-intravilan =300 mp -Chiticani;tarlaua 50; parcela 49/7;teren locuinte;
139. Teren intravilan =10000 mp in sat Dinga ,parcela 46/1, tarlaua 51-hcl 27/04;
140. Teren 9 mp ,sat Costești -statie autobuz ,parcela 72/3, tarlaua 49;hcl27/04;
141. Teren intrav. = 2500 mp sat Chiticani (din deal de scoala) parcela 49/3;
142. Teren arabil =1000 mp, sat Dinga (fosta vie hibrid)parcea 323/5 tarlaua 12;
143. Teren intravilan =1000 mp - sat Chiticani;hcl 27/2004;
144. Teren intavilan =4000 mp sat Chiticani parcela 49/5, tarlaua 50,hcl 27/2004;
145. Teren intravilan =2933.92 mp,sat Costești; parcela 81/6; tarlaua 49; hcl 27;
146. Teren extrav. =400;parcela 191/1 tarlaua 10 hcl 6/2006-pc. Borghinesti-srm-;
147. Constr.-sediul nou al primarie;
148. Aduc.apa+statie tratare.+pompa-Costești;
149. Dv.1 din dc 31 pana la dn 24 prin punctul Ciorani l ungime 2100 latime 8 m;
150. Dv12 Isac Ion 1-pct. Cioate-fost cap Dinga-DJ 245l lung 3460 lat 4 m;
151. Dv 13fost cap Dinga -Arsene Lascar lung 880m lat 4 m;
152. Dv 14 hotar comuna Bogdanesti -teren Antohe Neculai lung 850 m lat 4m;
153. Dv 15 fost cap Dinga -padure-tarlaua Poiana Parvesti lung 720m lat 4 m;
154. Dv 16 Apur Petru -hotar comuna Banca lung 4250 m lat 4 m;
155. Dv17 din dc 31b pct Mihalcea-teren Cirjontu Neculai lung 1000m lat 4 m;
50
Pagina 51
156. Dv 18 prop.tiplea c-tin -pc.Mihalcea -Salcami Ungureanu-Cier-Munteanu Veron;
157. Dv 19 Trofin Mihai-Iazul Tiplea lung.1290 m lat. 6 m;
158. Dv 20 dv 1-via nobila- hotar com Deleni lung 2580 m lat 4 m;
159. Dv21-Smantana gr. Maricel-iaz Giurgea lung 950 lat 4 m;
160. Dv.2 de la fantana Popasca -comuna Deleni lungime 2450 m latime 6 m;
161. Dv 22-teren sport-via nobila-pc Dumbrava -lunca Maior lung 2700 m lat 5 m;
162. Dv 23-din s 68-teren Chirvase Grigore -hotar com Deleni lung 960 m lat 4 m;
163. Dv 24 din dv1-Ciorani-DJ 245l lung 1630 lat 4;
164. Dv25 din dv 1-lunca 1-7case-lunca maior lung 1450m lat 4m;
165. Dv 26 Dragus Valer-lunca-teren guzganu m-padure-raul Barlad lung 1150 l=4;
166. Dv 27-fantana popasca-dj245l -podul ochelari lung 820 lat 6m;
167. Dv28 iaz tiplea -mosia stelei-dn 505l lung 3250 lat 6m;
168. Dv 29-Most Carare Alex -Pc Hurduzeni-Fantana Anghelus-Pc Fasca Lung 1900,L4;
169. Dv.30-Morozan Ion-Intre Drumuri-Pc Mihoaia I Lung 1330 Lat 6 M;
170. Dv.31-Cojocaru Victor -Mihoaia-Teren Trofin Mihai Lung 500 M Lat 6m;
171. Dv.3 De La Prop. Oprea Paraschiva -Fantana Godica Lung 3700 M Lat 8 M;
172. Dv32-Moraru Vasile-Fost Cap -Fasca-Mosia Stelei-Dn 505 Lung=3000m Lat 6 M;
173. Dv 33-Din Dc 31-Mihoaia-In Spate Biserica Chiticani Lung=2550m Lat 4 M;
174. Dv34-Padure-Valea Sacii-Hotar Com Banca Lung 2500m Lat 4m;
175. Dv.35 Canton Silvic Chiticani -Hotar Comuna Banca Lung 4900 M Lat 4 M;
176. Dv38-Dn505-Pc Racla1-2-3-4-5-Cap. Dealului-Poiana Lunga-Poiana Mare-Dc 29;
177. Dv 37-In Aval Canton Chiticani -Prop. Munteanu Nicu Hotar Banca Lung 5400 M;
178. Dv.36 Tir Si Sport Chiticani-Hotar Banca Lung 4300 M Lat 4m;
179. Dv39-Teren Ciomaga D Ion-Fanana Spanache C-Tin Lung 500m-Lat 4m;
180. Dv 40-Canton Silvic Puntiseni-Mierlan-Dc29-Lung 700m Lat 4m;
181. Dv 41-Prop. Huminiuc Aurel-Padurea Buhusi Lung 1040m Lat 4m;
182. Dv.4 De La Oprea Paraschiva -Podul Doamnei Dn 24 Lung 3700 M Lat 8 M;
183. Dv 42 Dn 505-Calea Ferata -Babaler-Benim- Lung 5250 M Lat 4 M;
184. Dv 43 Dn 505-Canton Creanga-Paraul Ghilahoi Lung 650m Lat 4m;
185. Dv44 Dn 505-Pc Capsunaria-Raul Birlad Lun 950 M, Lat 4 M;
186. Dv.45 Dn 505-Cotul Adanc-Hotar Com Banca Lung 1050m Lat 4m;
187. Dv 46-Most. Tiplea Ghe.-Pc. Mihoaia-Pc Dealu Morii Lung 4450m Lat 6m;
188. Dv.47 Pc Ungureanu-Onila Toader-Oajdea Vasile-S74 -Lung 792m Lat 4 M;
189. S.74 Din Dj 245 L Prin Fost Cap -De 193 Lung 450 M Lat 8m;
190. S.75 Trofin Jenica -Teren Agricol Nestioan Alec Lung 150m Lat 6 M;
191. S.76 Basarab Ionel -Dj 245e Lung 200 M Lat 6m;
192. S.77 Parpalea Vasile -Mandache Elena Lung 80m Lat 6 M;
193. Dv.7 Din Dj245l-Biserca Puntiseni Lung 620 M Lat 6m;
194. S.78 S.36-Balaur Stefan-Ostase Costica Lung 70 M Lat 6m;
195. S.79 Pe Langa Most Dudau Steluta Pc Conduraghe Gelu S.74 Lung 70 M Lat 6;
51
Pagina 52
196. S.2- Cerchez T. Ghe. Haba Gh.Ion Lung 285 M Lat 9.5m;
197. S.3 Cerchez Toma-Nestian V Ghe I Lung 285 M Lat 9.5 M;
198. S.4-Panainte Is Alecu-Agromec Sectia Tractoare Lung 150m Lat 8;
199. S.5 Din Dj 245 L Prin Fostul Cap -De 193 Lung 450m Lat 8 M;
200. S.6 Casa Parohiala I -Focsa Petru Lung 1200m Lat-9m;
201. S.7 Focsa Petru- Udrea Vasile Lung 360m Lat 9m;
202. S.8 Topala Maranda -Focsa Petru-Lung 775m Lat 9m;
203. S.9 Ivanica S Neculai-Spiridon Valeriu Lung 110 M Lat 6 M;
204. Dv8 Din Dj 245l Conton Silvic Puntiseni Lung 1250m Lat 6 M;
205. Dv 9 Din Dj 245l -Cerchez Toma -Ruptura Veche Lung 950m Lat 4 M;
206. Dv 10 Din Dj 245l Manastirea Dobresti Lung 2300 M Lat 4 M;
207. Dv 11de La Fostul Cap Radesti-Prop Cojocaru Victor Lung 2750m Lat 5 M;
208. Livada -cires,visin,prun -42 h;
209. Gard nou gpn puntiseni 2015 2grupe ler;
210. Gard plasa sudata 99ml-34.02ml;
211. Constructie scoala nr.2;
212. Grup sanitar curte local nr.2;
213. Put forat cu hidrofor;
214. Cladire local scoala nr.1;
215. Cladire local scoala nr.3;
216. Gradinita copii 100 locuri sat Costești;
217. 97 ml gard beton+grile tabla;
218. Lucrari de amenajare grup sanitar sc. Costești, corp a;
219. Gard plasa 128 ml spate sc nr 2 Costești;
220. Gard scoala radesti 75 ml din plasa;
221. Constructie scoala Radesti;
222. Grup sanitar in curte;
223. Put forat cu hidrofor;
224. Put forat cu hidrofor;
225. Constructie scoala Pirvesti;
226. Grup sanitar curte;
227. Gard plasa sudata;
228. Put forat cu hidrofor;
229. Grup sanitar curte;
230. Constructie scoala Dinga;
231. Cladire scoala veche din lut;
232. Magazie din lemn locaul vechi;
233. Gard plasa 18 ml +5 ml porti spate sc dinga;
234. Put forat cu hidrofor;
235. Grup sanitar curte;
52
Pagina 53
236. Constructie scoala Chitcani;
237. Gard scoala Chitcani;
238. Put forat cu hidrofor;
239. Grup sanitar curte;
240. Scoala Puntiseni;
241. Magazie lemne;
242. Gard spate sc.Puntiseni-76 ml;
243. Grup sanitar scoala Puntiseni;
Spații verzi – domeniul public 10.05 ha.
Terenuri ce aparțin domeniului privat
Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al comunei Costești, județul Vaslui este format din:
✓ terenuri intravilane - Intravilanul existent al comunei Costești, județul Vaslui are o suprafață de
791 ha, din care satul Costești are o suprafață de 606 ha, satul Chițcani o suprafață de 44 ha, satul
Pârvești o suprafață de 16 ha, satul Dinga o suprafață de 61 ha, satul Rădești o suprafață de 28 ha, iar
suprafața de 36 ha satul Puntișeni.
✓ terenuri extravilane - Extravilanul existent al comunei Costești, județul Vaslui are o suprafață de
6.705 ha.
Terenuri ce aparțin persoanelor fizice și juridice
Terenurile care aparțin persoanelor fizice și juridice ocupă cea mai mare suprafață la nivelul
comunei Costești și sunt localizate atât în extravilan, cât și în intravilan. Ponderea cea mai mare a acestor
terenuri se regăsește însă predominant în extravilan și au categoria de folosință arabil. Terenurile din
intravilan însă, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, au predominant categoria de folosință
curți construcții, dar se regăsesc și într-un procent destul de ridicat și terenuri neconstruite cu categoria de
folosință arabil.
12. Condiții geotehnice și hidrogeotehnice. Zone cu riscuri naturale
12.1. Zone de risc
1) Scop și cadru normativ
Identificarea, delimitarea și reglementarea perimetrelor expuse la fenomene naturale cu impact asupra
siguranței construcțiilor și a infrastructurii. Referințe: Legea apelor nr. 107/1996; Legea nr. 575/2001
(apărare împotriva inundațiilor); HG nr. 557/2016 (managementul tipurilor de risc); OM nr. 233/2016
(conținut-cadru PUG – riscuri naturale); OM nr. 904/2023 (structura digitală GIS – Anexa 5). Cerințele se
corelează cu normativul seismic în vigoare (P100) și cu avizele autorităților competente (ANAR/ABA Prut–
Bârlad, ISU, APM).
2) Metodologie de analiză și delimitare
Analiza integrează: morfologia/versanții (DTM 1–5 m), litologia (pachete argilo-nisipoase specifice Podișului
Bârladului), rețeaua hidrografică locală (Ghilahoi, Chițcani, Pârvești, Puntișeni → Bârlad), istoricul
fenomenelor (alunecări, băltiri, viituri rapide), utilizările terenurilor și starea lucrărilor de scurgere.
53
Pagina 54
Delimitarea se face la sc. 1:10.000 / 1:5.000, cu verificări în secțiuni cheie (poduri/podețe, conuri de
deversare torenți), iar straturile vectoriale se predau în STEREO 70 / EPSG:3844.
3) Inventarul riscurilor naturale
• Alunecări de teren și eroziune de versant: declanșate de ploi intense/îmbibare, freatică
suspendată pe niveluri nisipoase, taluzări necontrolate, scurgeri concentrate. Sectore afectate mai
ales pe pante >8–10% și la ruperea de pantă spre lunci.
• Inundații și scurgeri pluviale: albii minore înguste, lunci joase cu microdepresiuni; viituri
de scurtă durată la ploi convective. (Detalierea și regulile dedicate sunt în subcapitolul „Zone
inundabile”.)
• Seismicitate: accelerație de proiectare relevantă pentru zonă; vulnerabilități sporite pe
terenuri compresibile/îmbibabile și pe umpluturi necompactate.
• Fenome meteo severe: viscol/polei pe sectoare în pantă, vânt puternic (pagube la
acoperișuri, rețele), grindină; efecte asupra culturilor și spațiilor deschise.
• Secetă pedologică și aridizare: afectează stabilitatea vegetală a taluzurilor și disponibilul
de apă pentru stingerea incendiilor.
• Incendii de vegetație/împăduriri: risc punctual în liziere și pe terenuri necultivate cu
vegetație uscată (vară).
4) Măsuri tehnice și investiții (prioritare)
• Stabilizare versanți: drenaje, cordoane de gabioane, banchete, hidrosemănări, perdele
verzi pe curbele de nivel; interdicție la descărcări pluviale libere.
• Gestionare ape pluviale: rigole/trapezoidale continue, podețe de acces dimensionate;
rigole carosabile în puncte joase; bazine de retenție off-line.
• Regularizare torenți: praguri de fund, consolidări de mal, decolmatare periodică; protecții
la infrastructura rutieră.
• Reziliență seismică: expertizarea clădirilor publice vulnerabile, detalii de ancorare
acoperișuri, consolidări locale; inventar umpluturi.
• Prevenție incendii vegetație: fâșii de protecție la lizieră, puncte de apă, acces SVSU;
cosiri în perioadele de risc.
12.2. Prezentarea lucrărilor de teren efectuate
Campania de teren a avut ca obiectiv caracterizarea geotehnică de ansamblu a teritoriului administrativ al
comunei Costești și validarea în teren a concluziilor rezultate din analiza documentară. Echipa a realizat
recunoașteri vizuale sistematice (walkover survey) pe interfluvii, versanți și lunci, cu prioritizare pe zonele
ocupate sau propuse pentru extinderea intravilanului și pe coridoarele văilor Ghilahoi, Chițcani și Pârvești.
Observațiile morfologice au fost notate în fișe standard (expoziție, pantă, microrelief, semne de
umezeală/gleizare, urme de curgeri, ravene), iar punctele reprezentative au fost fotografiate și
georeferențiate.
În faza PUG nu s-au executat foraje noi sau încercări geotehnice de laborator; caracterizarea stratigrafică
și hidrogeologică s-a fundamentat pe traversările existente și pe sinteza studiilor de fundamentare
tematice. Pentru cadrul hidrogeologic general s-a reținut prezența apelor freatice cu adâncimi variabile, în
general între cca. −1,5 m și −10 m, cu apariții de izvoare de coastă pe versanți, aspect cu rol în
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.