Plan Urbanistic General (PUG)

RLU_COSTESTI, VS

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Costești, jud. Iași
Pagini
139
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „RLU_COSTESTI, VS”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2026/02/RLU_COSTESTI-VS.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/97567-rlu-costesti-vs, 07.11.2026)

Fișier creat
10.11.2025
Fișier modificat
11.11.2025
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI BENEFICIAR: COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI PROIECTANT GENERAL: S.C. ANDERSSEN S.R.L ADMINISTRATOR: COSTIA OCTAVIAN PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. REALITIS S.R.L. ADMINISTRATOR: ARHITECT BOGUS GHEORGHE-VENIAMIN ADMINISTRATOR: ING. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICE SĂVESCU CIPRIANCONSTANTIN DENUMIREA ETAPEI: II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM DENUMIREA STUDIULUI: II.1.2. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM VERSIUNE PRELIMINARĂ – Noiembrie 2025

Pagina 2

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI Denumirea și conținutul etapelor: ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE I.1. Actualizarea suportului topografic I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulațiilor și transporturilor I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice I.6. Studiu de fundamentare istoric și peisagistic I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică I.12. Studiu de fundamentare privind mobilitatea și transportul I.13. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM II.1. Parte scrisă II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice II.1.2. Regulament local de urbanism II.1.3. Memoriu de sinteză II.2. Parte desenată II.2.1. Incadrare în teritoriu II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S. ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.

Pagina 3

LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. ANDERSSEN S.R.L Administrator COSTIA OCTAVIAN PROIECTANT DE S.C. REALITIS S.R.L. SPECIALITATE: Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN Administrator BOGUS GHEORGHE – VENIAMIN ȘEF PROIECT: ARH. URB. MREJERU FLORIN COORDONATOR RUR: ARH. URB. MREJERU FLORIN COLECTIV DE ELABORARE: GEOGRAF MELINTE SILVIA 3

Pagina 4

CUPRINS CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE ....................................................................................7 I.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM .................................................7 I.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U. ..........................................................................8 I.3. DOMENIUL DE APLICARE AL R.L.U. .......................................................................... 11 I.4. APROBAREA ȘI MODIFICAREA R.L.U. .......................................................................13 CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR ........................................................................................................................................................15 II.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL .................................................................... „15 II.2. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA ȘI/SAU EXTINDEREA REȚELEI DE INFRASTRUCTURI VERZI-ALBASTRE...............................................................................16 II.3. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT PUBLIC ȘI LA REȚEAUA DE STAȚII DE ÎNCARCARE RAPIDĂ ȘI/SAU DE REDRESARE .....................................................................................................................17 II.4. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA RUTIERĂ .....................................................17 II.5. REGULI CU PRIVIRE LA PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ...............18 II.6. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC .........................................................................................................24 II.7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA COMPATIBLITĂȚII FUNCȚIUNILOR ȘI CONFORMĂRII VOLUMETRICE ..........................................................................................26 II.8. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESLOR OBLIGATORII ......................26 II.9. REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE ..............................................................................28 II.10. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIAREA TEHNICO-EDILITARĂ ................................28 II.11. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ȘI DIMENSIUNILE TERENULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR ................................................................................................................31 II.12. REGULI DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR ȘI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII .........................................................................................................................33 II.13. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA MODULUI DE VIAȚĂ AL LOCUITORILOR .....................................................................................................................36 II.14. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA ASPECTULUI TRADIȚIONAL AL ZONELOR PROTEJATE .........................................................................................................37 II.15. REGULI CU PRIVIRE LA SUPRAFEȚELE PLANTATE ............................................38 CAPITOLUL III. PREVEDERI PRIVIND ZONELE ȘI SUBZONELE FUNCȚIONALE ........39 III.1. ZONE ȘI SUBZONE FUNCȚIONALE ..........................................................................39

Pagina 5

III.2. PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND ZONELE și SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN ..........................................................................................................................45 III.2.1. L - ZONA LOCUINȚELOR ȘI FUNCȚIUNILOR COMPLEMENTARE ...............45 III.2.2. M - ZONA MIXTĂ ....................................................................................................51 III.2.3. IS - ZONA INSTITUȚIILOR ȘI SERVICIILOR PUBLICE ....................................57 III.2.4. AZ - ZONA ACTIVITĂȚILOR AGRO-ZOOTEHNICE ..........................................62 III.2.5. CS - ZONA COMERȚ ȘI SERVICII .........................................................................67 III.2.6. V - ZONA SPAȚIILOR VERZI ȘI DE AGREMENT ...............................................72 III.2.7. DS - ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ .............................................................77 III.2.8. GC - ZONA GOSPODĂRIILOR COMUNALE ȘI CIMITIRELOR ........................79 III.2.9. TE - ZONA ECHIPAMENTELOR ȘI CONSTRUCȚIILOR TEHNICO- EDILITARE ...........................................................................................................................82 III.2.10. ZONA PENTRU INDUSTRIE ȘI DEPOZITARE - ID...........................................86 III.2.11. ZONA PENTRU TRANSPORTURI - T ..................................................................91 III.3. PREVEDERI PRIVIND SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN EXTRAVILAN ...........96 III.3.1. TA – TERENURI AGRICOLE ..................................................................................97 III.3.2. TF – TERENURI FORESTIERE .............................................................................97 III.3.3. TH – TERENURI OCUPATE DE APE ....................................................................98 III.4. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂȚILOR TERITORIALE DE REFERINȚĂ DIN INTRAVILAN .......................................................................................................................98 CAPITOLUL IV. ANEXE LA R.L.U. .........................................................................................103 IV.1. ANEXA Nr. 1 - CONDIȚII DE PROTECȚIE A REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE ȘI SERVITUȚILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂȚILOR ...........................103 REȚELE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE ..............................................103 REȚELE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ......................................105 REȚELELE DE GAZE NATURALE ..........................................................................109 TRANSPORTURI RUTIERE ....................................................................................... 112 ZONE DE PROTECȚIE SANITARĂ ......................................................................... 113 LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE ........................................................................................................ 116 ZONELE DE PROTECȚIE SANITARĂ CU REGIM SEVER AFERENTĂ ADUCȚIUNILOR (APEDUCTELOR) DE ALIMENTARE CU APĂ ....................... 117 5

Pagina 6

VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE I.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM I.1.1. Regulamentul local de urbanism al Comunei Costești este o documentație cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare și de utilizare a construcțiilor în întregul teritoriu administrativ al comunei. R.L.U. însoțește Planul Urbanistic General al Comunei Costești și face parte integrantă din acesta. R.L.U. este compus din următoarele părți, menționate în cuprinsul documentației, care au valabilitate numai împreună: i. Prezenta parte scrisă (capitolele I-III); ii. Anexe (capitolul IV); iii. Piese desenate. I.1.2. Rolul R.L.U. constă în explicitarea și detalierea prevederilor din P.U.G. în conformitate cu Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.) aprobat prin H.G. nr. 525/1996, precum și cu conținutul tehnic și structura prevăzute îm Ghidul privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 și în Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999. I.1.3. R.L.U. stabilește, pentru imobilele situate în teritoriul administrativ al Comunei Costești, reguli privitoare la: i. regimul economic al imobilelor: destinațiile și activitățile admise și interzise; ii. regimul tehnic al imobilelor și modul de construire permis; iii. modul de desființare al unor clădiri sau corpuri de clădire; iv. regimul de protecție a patrimoniului arheologic, dacă este cazul; v. regimul de protecție a peisajului natural și a peisajului cultural; vi. regimul de protecție a imobilelor clasate în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.), dacă este cazul; vii. regimul de protecție a zonelor protejate propuse prin actualul P.U.G., dacă este cazul. Prin respectarea acestor reguli este permisă autorizarea directă a construirii pe toate parcelele care fac parte din teritoriul administrativ al Comunei Costești.

Pagina 7

Autorizarea directă a construirii înseamnă autorizarea prin respectarea prevederilor prezentului R.L.U., fără a fi necesară o altă documentație de urbanism preababilă. I.1.4. R.L.U. este valabil cât timp este valabil P.U.G. Comuna Costești, din care face parte integrantă. Schimbarea legislației de bază sau schimbarea condițiilor particulare de construire din teritoriul Comunei Costești pot determina modificarea P.U.G. Documentațiile de urbanism modificatoare, avizate și aprobate în conformitate cu legislația în vigoare în momentul respectiv, vor prevedea explicit modificările aduse prezentului R.L.U. I.1.5. Fără a încălca prevederile R.L.U., Primăria Comunei Costești va putea face adaptarea R.L.U. la situațiile care decurg din modificarea unor condiții particulare: i. schimbarea limitelor unor imobile, consemnate în cadastrul imobiliar; ii. modificarea nomenclaturii stradale sau a numerotării imobilelor; iii descoperirile arheologice ulterioare aprobării P.U.G. . I.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U. I.2.1. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor din Ordinul M.D.R.A.P. nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism și a prevederilor din Ordinul M.D.R.A.P. nr. 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 233/2016. I.2.2. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate și cu următoarele acte normative cu caracter general: i. Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România; ii. Legea nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările ulterioare; 7

Pagina 8

iii. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată; iv. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare; v. Legea 10/1995 privind calitatea în construcții; vi. Legea 114/1996, legea locuinței; vii. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; viii Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și . completările ulterioare; ix. Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărire cumunală; x. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, cu modificările și completările ulterioare. xi. Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor; xii. Legea nr. 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale; xiii Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și . completările ulterioare; xiv. Hotărârea Guvernului nr. 162/ 2002 privind depozitarea deșeurilor; xv. Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației; xvi Ordinul al Președintelui ANRE nr. 25/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru . emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de rețea; xvi Ordinul ANRE nr. 4/2007 modificat și completat de Ordinul ANRE nr. 49/2007 –” i. Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice – rev.1” I.2.3. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind documentațiile de urbanism: i. Legea 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată; ii. HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; iii Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, republicată, cu . modificările și completările ulterioare; iv. Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; v. Ordinul M.D.R.T. nr. 1867/2010 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009; vi. Ordin M.D.R.A.P. nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism; vii Ordin M.D.R.A.P. nr. 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor . metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 233/2016.

Pagina 9

I.2.4. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind mediul, ariile naturale protejate și peisajul: i. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare; ii Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale . protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice, cu modificările și completările ulterioare; ii H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca i. parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. I.2.5. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind monumentele istorice: i. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate; ii. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată 2008; ii Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, i. modificată și completată prin Legea 468/2003; iv Ordinul M.T.C.T. nr. 562 din 20 octombrie 2003 pentru aprobarea Reglementarii . tehnice "Metodologie de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)"; v. Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial; vi Ordinul M.C.P.N. nr. 2828/2015, pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul . Ministrului Culturii și Cultelor nr 2314/2004, privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizată și a Listei Monumentelor Istorice dispărute. I.2.6. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative privind patrimoniul arheologic: i. O.G. nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, aprobată prin Legea nr. 378/2001; ii. Legea nr. 378/2001 pentru aprobarea O.G. nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național; ii Ordinul M.C.C. nr. 2103/2007 privind coordonarea activităților de cercetare i. arheologică în siturile arheologice declarate zone de interes național; iv Ordinul M.C.C. nr. 2518/2007 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a . procedurii de descărcare de sarcină arheologică. 9

Pagina 10

I.2.7. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil, republicată în 2011. I.3. DOMENIUL DE APLICARE AL R.L.U. I.3.1. R.L.U. cuprinde reglementări obligatorii pentru întregul teritoriu administrativ al Comunei Costești, privind modul de utilizare a imobilelor, autorizarea construirii și autorizarea desființării construcțiilor, destinația terenurilor, activitățile permise și interzise. I.3.2. Teritoriul administrativ al Comunei Costești este împărțit, după destinație, în teritoriul intravilan și teritoriul extravilan. I.3.3. Teritoriul intravilan al Comunei Costești este format din localități și din alte terenuri, după cum urmează: Costești – localitate de reședință; Chițcani - localitate componentă a comunei; Dinga - localitate componentă a comunei; Pârvești - localitate componentă a comunei; Punțișeni - localitate componentă a comunei; Rădești - localitate componentă a comunei; Teritoriul intravilan al Comunei Costești, stabilit prin P.U.G. și R.L.U., este delimitat prin planșa: Planșa Reglementări urbanistice, zonificare I.3.4. Reglementările în teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt stabilite în funcție de zone și subzone funcționale. Zonele și subzonele funcționale din teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt precizate în următoarele planșe: Planșa Reglementări urbanistice, zonificare Reglementările aferente zonelor și subzonelor funcționale sunt stabilite prezentul R.L.U. I.3.5. Reglementările în teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt nuanțate în funcție de zonificarea funcțională a teritoriului, zonificare detaliată în Capitolul III.1. al prezentului R.L.U.

Pagina 11

I.3.6. Reglementări speciale sunt aplicate imobilelor aflate în situații speciale, stabilite de legislația în vigoare, și anume: i. imobile protejate din punct de vedere cultural; ii imobile protejate din punct de vedere natural și al resurselor naturale; . ii imobile situate în zonele de protecție sau de siguranță ale infrastructurii rutiere și i. feroviare, ale rețelelor edilitare și ale altor funcțiuni speciale din teritoriul administrativ. I.3.7. Zonele construite protejate din Comunei Costești cuprind totalitatea imobilelor protejate din punct de vedere cultural. Suprafețele zonelor construite protejate, stabilite prin P.U.G. și R.L.U., sunt delimitate prin următoarele planșe: Planșa Încadrare în teritoriu Planșa Reglementări urbanistice, zonificare I.3.8. Imobilele protejate din punct de vedere natural și al resurselor naturale sunt reprezentate prin zone funcționale distincte în cadrul R.L.U. și sunt regementate special. Imobilele situate în zone de protecție sau de siguranță menționate la articolul I.3.6, pct. iii. sunt reglementate special. Imobilele menționate în primele două alineate sunt stabilite prin: Planșa Reglementări urbanistice, zonificare Planșa Reglementări urbanistice tehnico-edilitare I.3.9. Imobilele supuse riscurilor naturale și antropice sunt prezentate în planșele următoare: Planșa Încadrare în teritoriu Planșa Reglementări urbanistice, zonificare Imobilele stabilite prin planșă sunt cele supuse principalelor riscuri previzibile, pe baza informațiilor obținute de la Primăria Comunei Costești în momentul realizării P.U.G. și nu reprezintă totalitatea riscurilor potențiale din teritoriul administrativ. 11

Pagina 12

I.4. APROBAREA ȘI MODIFICAREA R.L.U. I.4.1. P.U.G. și R.L.U. aferent acestuia au fost aprobate prin H.C.L. Aprobarea s-a bazat pe avizele obținute în prealabil conform legii. I.4.2. R.L.U. intră în vigoare după aprobarea sa în Consiliul Local al Comunei Costești și nu poate fi modificat decât în condițiile și în limitele prevederilor legale prevăzute prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. I.4.3. Autorizarea executării construcțiilor în Comuna Costești se poate face prin: 1. autorizare directă: în conformitate cu dispozițiile P.U.G. și R.L.U. 2. autorizare indirectă: în conformitate cu documentațiile de urbanism (P.U.Z. și P.U.D.) care modifică dispozițiile P.U.G. și R.L.U. I.4.4. În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, modificarea prevederilor prezentului R.L.U. se poate face și printr-un nou P.U.Z. elaborat și aprobat după următoarea procedură: a. Cererea de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea unei modificări a prevederilor P.U.G. și R.L.U., referitoare la cel puțin unul dintre următoarele elemente de reglementare: - regimul de construire; - funcțiunea zonei sau a unei parcele; - înălțimea maximă a clădirilor; - coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.; - procentul de ocupare a terenului – P.O.T.; - retragerea clădirilor față de aliniamentul parcelei combinate cu diminuarea distanțelor dintre clădiri și limitele laterale și posterioare ale parcelei. b. Solicitarea emitentului Certificatului de Urbanism ca persoana care urmărește modificarea prevederilor să elaboreze un P.U.Z. (solicitarea este bazată pe Avizul de Oportunitate emis conform legii și aprobat de Președintele Consiliului Județean Vaslui). c. Avizarea P.U.Z. în condițiile legii. d. Aprobarea P.U.Z. prin H.C.L. al Comunei Costești. I.4.5. În condițiile apariției unor necesități noi, neprevăzute la data elaborării P.U.G., în teritoriul administrativ al comunei, Primăria Comunei Costești poate solicita elaborarea unor documentații de urbanism – P.U.Z. de conformare – care respectă în totalitate prevederile R.L.U. și nu sunt considerate P.U.Z. modificatoare. Elaborarea P.U.Z. de conformare se poate face în următoarele cazuri:

Pagina 13

1 Amplasarea unor obiective de utilitate publică finanțate de Primăria Comunei Costești . sau, după caz, de alte activități publice, în condițiile respectării tuturor prevederilor din Capitolul II al prezentului R.L.U.; 2 Concesionarea unor terenuri aflate în domeniul public al Comunei Costești; . 3 Rectificarea minoră a traseului unor străzi sau amenajarea unor intersecții de străzi . care necesită exproprieri pentru cauză de utilitate publică; 4 Amplasarea sistemului de iluminat public, a unor lucrări edilitare, executarea unor . lucrări hidrotehnice minore; 5 Amenajarea unor spații plantate publice, inclusiv a plantațiilor din zestrea străzilor; . 6 Amenajarea pe dealuri a unor poteci și platforme de belvedere, fără executarea de . clădiri; 7 Condiții noi de construire impuse de descoperiri arheologice survenite după aprobarea . P.U.G. Aprobarea P.U.Z. de conformare se face de către Consiliul Local al Comunei Costești, după obținerea avizelor legale. I.4.6. În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, modificarea prevederilor prezentului R.L.U. se poate face printr-un P.U.D. elaborat după următoarea procedură: a. Cerere de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea modificării prezentului P.U.G. și R.L.U., referitoare la diminuarea cel puțin a uneia dintre distanțele dintre clădiri și limitele laterale sau posterioare ale parcelei. b. Hotărârea Primăriei Comunei Costești ca persoana care urmărește modificarea prevederilor să elaboreze documentația de urbanism P.U.D.; P.U.D. se elaborează pentru parcela pe care se solicită diminuarea și va fi inițiat de solicitant în condițiile legii. c. Avizarea P.U.D. în condițiile legii. d. Aprobarea P.U.D. prin H.C.L. al Comunei Costești. I.4.7. În cazul necesităților de extindere ale construcțiilor din imobilele care constituie obiective de utilitate publică, pentru precizarea amplasării construcțiilor este necesară elaborarea unor documentații de urbanism – P.U.D. de extindere – care respectă în totalitate prevederile din Capitolului II. al prezentului R.L.U. Avizarea și aprobarea P.U.D. de extindere se face în conformitate cu articolul I.4.6. 13

Pagina 14

CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR II.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL II.1.1. În vederea păstrării stării naturale a terenurilor, raportul stabilit prin P.U.G. dintre teritoriul intravilan și teritoriul extravilan nu trebuie să se schimbe prin mărirea intravilanului; modificările teritoriului intravilan vor fi efectuate în conformitate cu prevederile articolul I.4. II.1.2. Tăierea arborilor din zonele împădurite din întregul teritoriu administrativ al Comunei Costești este permisă numai în sistem grădinărit (peisagistic). II.1.3. Albiile minore ale râurilor și a afluenților acestora vor fi reamenajate și renaturate, în conformitate cu un proiect special. II.1.4. Se interzic depozitarea gunoiului și scurgerile de fluide infectate în albiile râurilor. II.1.5. Ariile naturale protejate de pe teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt: a Arii Natura 2000: . - nu este cazul b Perimetre Forestiere pentru protecția solului: . - nu este cazul c Păduri cu funcții de protecție a malurilor și cele de protecție a râurilor care . alimentează lacurile: - nu este cazul d Parcuri dendrologice: . - nu este cazul II.1.6. Activitățile în ariile naturale protejate vor fi reglementare în conformitate cu Planurile de management ale acestora. II.1.7. În imobilele situate în teritoriul intravilan este permisă construirea clădirilor principale și a anexelor gospodărești în așa fel încât ocuparea actuală a terenului cu construcții să nu crească semnificativ. Sunt protejate suprafețele libere ale gospodăriilor, folosite pentru grădini și pentru activitățile rurale (zootehnie, agricultură, pomicultură, legumicultură ș.a.).

Pagina 15

II.1.8. În imobilele situate în teritoriul extravilan este permisă construirea de anexe gospodărești și a împrejmuirilor; realizarea construcțiilor principale pentru locuire sau pentru activități productive este interzisă. II.2. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA ȘI/SAU EXTINDEREA REȚELEI DE INFRASTRUCTURI VERZI-ALBASTRE Extinderea rețelei de spații verzi este un demers extrem de important care nu poate fi desprins de dezvoltarea localității administrate deoarece o dată cu creșterea suprafeței și a numărului de locuitori trebuie implicit crescută și dezvoltată rețeaua de spații verzi pentru a se păstra echilibrul și calitatea vieții în oraș. Totuși, extinderea și dezvoltarea nu sunt dependente și legate de creșterea suprafeței și a numărului de locuitori, deoarece chiar și în absența acestor factori declanșatori este important ca rețeaua de spațiu verde să f ie întregită și dezvoltată. „Dezvoltarea rețelei de spațiu verde este chiar mai importantă decât crearea de parcuri izolate”. În ultimii ani s-au tot vehiculat informații cu privire la recomandarea minimă obligatorie sugerată de Comisia Europeană cu privire la cei 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor care au devenit un etalon al administrațiilor publice locale în programele de administrare ale localităților. Într-adevăr, este important ca suprafața de spațiu verde să atingă acestă suprafață minimă, însă mult mai importantă este componența din punct de vedere al vegetației care formează aceste locuri (ex. Proiecția la sol a unui arbore matur nu poate fi comparată din punct de vedere calitativ și ecologic cu aceeași suprafață acoperită de gazon, capacitatea de absorție a arborelui fiind mult mai mare. Calitatea este dată de specie, vârstă și densitatea foliajului). Astfel administrațiile trebuie să cunoască beneficiile aduse de fiecare specie în parte, să îmbunătățească calitatea spațiilor verzi gestionate și să nu se lase ghidați doar de atingerea suprafeței de 26 mp pe cap de locuitor (art. II, alin (1) din OUG Nr. 114 / 2007). Soluțiile de Infrastructura Verde-Albastră sunt bazate pe imitarea mediului natural si sunt proiectate pentru a conecta funcțiile hidrologice urbane (albastru) și spațiile de agrement permeabile (verde). Soluțiile de Infrastructura Verde-Albastra pot remedia probleme tipice de drenaj, cum ar fi calitatea apei și inundațiile extreme. La nivel local, aceste soluții pot genera beneficii sociale si pot îmbunătății calitatea mediului. La o scara mai mare, acestea pot aborda provocările aduse de expansiunea urbană si schimbări climatice. Infrastructura Verde-Albastră include componente precum bazine de bioretenție, rezervoare de ploaie, pavaj permeabil, străzi verzi, acoperișuri verzi, sisteme de reutilizarea a apei, zone umede și parcuri inundabile. Acolo unde este necesar, Infrastructura Verde-Albastră este susținută de infrastructura și tehnologiile gri, tradiționale. Putând fi aplicate la orice scară, Infrastructura 15

Pagina 16

Verde-Albastră poate fi utilizată pentru a îmbunătăți în mod direct calitatea apei si ecologia cursurilor de apa. Aceste soluții pot fi folosite pentru a adresa problemele de capacitate a sistemelor de colectare si pentru a reduce riscul de inundații. II.3. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT PUBLIC ȘI LA REȚEAUA DE STAȚII DE ÎNCARCARE RAPIDĂ ȘI/SAU DE REDRESARE1 (1) Consiliile locale, consiliile județene, precum și Consiliul General al Municipiului București sunt obligate să asigure, să organizeze, să reglementeze, să coordoneze și să controleze prestarea serviciilor de transport public desfășurat pe raza administrativ-teritorială a acestora, precum și să înființeze societăți de transport public dacă acestea nu există.2 (2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili și de a aplica strategia pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport public local, ținând seama de planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a localităților și de cerințele de transport public local, evoluția acestora, precum și de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice reduse și emisii minime de noxe.3 1 În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, art. 78, alin. 6. 2 Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local art.16 3 Ibdem.

Pagina 17

II.4. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA RUTIERĂ4 II.4.1. Utilizări admise Circulație rutieră/amenajările specifice aferente: platforma căilor de circulație, fâșiile de protecție ale acestora, lucrările de sistematizare verticală, construcțiile de artă inginerească, nodurile rutiere, iluminatul public, semnalizarea și orientarea rutieră etc. II.4.2. Utilizări admise cu condiționări Accese spre parcelele reiverane aferente unor obiective de interes public major, intersecții cu trama stradală de interes local, numai în cazul lipsei demonstrate a unor alternative rezonabile. II.4.3. Utilizări interzise Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 și punctul 2. Accese directe spre parcelele riverane, cu excepția situațiilor amintite la punctul anterior Publicitatea comercială pe panouri dedicate, clădiri de orice tip etc II.4.4.Circulații și accese Nodurile/intersecțiile cu celelalte elemente ale tramei stradale majore se vor reglementa prin PUZ aferent arterei de circulație, ca și eventualele accese spre parcelele/terenurile reiverane ale unor obiective de interes public major, intersecțiile cu trama stradală de interes local, numai în cazul lipsei demonstrate a unor alternative rezonabile, cu condiția elaborării unor studii de fundamentare privind traficul și accesibilitatea locală. II.4.5. Staționarea autovehiculelor În interiorul culoarelor artereor de circulație oprirea/staționarea/parcarea autovehiculelor este interzisă. Adiacent zonei, în vecinătatea nodurilor de circulație/stațiilor de transport în comun se recomandă construirea de parcaje publice ca parte a sistemului de transfer intermodal. II.5. REGULI CU PRIVIRE LA PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL II.5.1. R.L.U. stabilește destinația imobilelor din teritoriul administrativ al Comunei Costești și condițiile de construibilitate ale acestora, în funcție de următoarele criterii: 1. situarea în teritoriul intravilan sau teritoriul extravilan; 2. destinația terenurilor, în funcție de zonificarea funcțională stabilită prin P.U.G.; 3. specificitatea țesutului urban, în funcție de diviziunea teritoriului în U.T.R.; 4. regimul de protecție a patrimoniului cultural; 5. amplasarea în zonele de risc. 4 În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, art. 78, alin. 6. 17

Pagina 18

II.5.2. Teritoriul intravilan este destinat cu precădere construirii. Activitatea predominantă în teritoriul intravilan este locuirea. II.5.3. Teritoriul intravilan al Comunei Costești este format din localități și din alte terenuri, după cum urmează: 1. Costești – localitate de reședință 2. Chițcani - localitate componentă a comunei 3. Dinga - localitate componentă a comunei 4. Pârvești - localitate componentă a comunei 5. Puntișeni - localitate componentă a comunei 6. Rădești - localitate componentă a comunei 7. trupuri izolate ale teritoriului intravilan Teritoriul intravilan al fiecărui trup de intravilan este compus din zonele funcționale stabilite prin: Planșa Încadrare în teritoriu Planșa Reglementări urbanistice, zonificare II.5.4. Teritoriul extravilan cuprinde terenurile agricole productive, cele cu vegetație forestieră, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agro-zootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și stațiile de depozitare care servesc nevoilor agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă. Terenurile agricole productive cuprind suprafețe arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pepiniere pomicole, plantații, pășuni, fânețe, sere, solarii, etc. II.5.5. Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se supune reglementărilor în vigoare. Schimbarea destinației acestor terenuri se realizează conform legii. II.5.6. Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor, precum și activitățile permise sau interzise în teritoriul U.P. Costești, sunt reglementate în conformitate cu prevederile prezentului R.L.U. și a Amenajamentului silvic al U.P. Schimbarea destinației acestor terenuri este interzisă. Modul de exploatare a fondului silvic este prevăzut prin amenajamentul silvic aprobat. II.5.7. Imobilele protejate din punct de vedere cultural sunt incluse în zonele protejate construite ale comunei: a. Imobile înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2015: - Ansamblul Mănăstirii Pârvești – cod LMI VS-II-aA-06865 (categoria A).

Pagina 19

Componente: • Biserica de lemn „Sf. Nicolae” – VS-II-mA-06865.01; • Turn clopotniță – VS-II-mA-06865.02. Localizare: sat Pârvești, com. Costești. - Podul Doamnei (Podul de la Docolina) – cod LMI VS-II-mA-06781 (1841). Localizare: sat Chițcani, com. Costești (DN 24, km ~97) b. Imobile propuse pentru clasare și includere în Lista Monumentelor Istorice: - nu este cazul; c. Imobile incluse în R.A.N. - Chițcani – „Dealul Morii”: Cuptor de ars ceramică (instalație arheologică) – epoca migrațiilor, sec. IV p.Chr.; localizare: ~860 m S de marginea satului Chițcani, pe valea pârâului Chițcani, pe versantul vestic al Dealului Morii. Cod RAN: 163155.03 - Pârvești – Biserica de lemn „Sf. Nicolae” & turnul-clopotniță – ansamblu istoric (edificiu de cult) inclus și în RAN ca înregistrarea de patrimoniu; localizare: în centrul satului, în cimitir; datare: sec. XVII–XIX. (Notă: este monument istoric LMI, dar apare și în RAN ca fișă de patrimoniu.) d. Imobile propuse spre includere în R.A.N. - nu este cazul; e. Imobile care fac parte din Zonele de protecție ale imobilelor de la pct. a-d f. Imobilele de la punctele a-e sunt prezentate în următoarele planșe: Planșa Încadrare în teritoriu Planșa Reglementări urbanistice, zonificare II.5.8. Autorizarea construirii pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural este în competența Primăriei Comunei Costești, cu avizul Arhitectului-șef al județului Vaslui, conform Legii nr. 50/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 4. II.5.9. Autorizarea se va face după parcurgerea următoarelor etape: a. Cerere pentru eliberare certificat de urbanism (C.U.) b. Eliberarea C.U., care extrage din prezentul R.L.U. condițiile de construire pentru parcela respectivă și solicită pentru Documentația Tehnică pentru Autorizarea Construirii (D.T.A.C.) cel puțin următoarele avize favorabile: (i) Avizul autorității competente pentru protecția mediului; (ii) Avizul Ministerului Culturii (Comisia Națională a Monumentelor Istorice – C.N.M.I.) pentru lucrări efectuate în imobilele monument istoric clasate în grupa valorică A, cu excepția lucrărilor de întreținere și reparații curente ale construcțiilor (conform Ordinului M.C.C. nr. 2435/25.10.2006); avizul se eliberează pe baza Studiului istoric de fundamentare a intervențiilor; avizul M.C. va lua în considerare în mod obligatoriu concluziile cercetării arheologice 19

Pagina 20

preventive în imobil, efectuate și avizate conform prevederilor legale specifice. Avizul M.C. este necesar și pentru toate imobilele situate în zonele de protecție ale monumentelor istorice clasate în grupa valorică A. (iii) Avizul Direcției pentru Cultură - Județul Vaslui (Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5) pentru imobilele monument istoric clasate în grupa valorică B, precum și pentru lucrări de întreținere și reparații curente ale construcțiilor din imobilele monument istoric clasate în grupa valorică A (conform Ordinului M.C.C. nr. 2435/25.10.2006); avizul se eliberează pe baza Studiului istoric de fundamentare a intervențiilor; avizul Direcției pentru Cultură a Județului Vaslui va lua în considerare în mod obligatoriu concluziile cercetării arheologice preventive în imobil, efectuate și avizate conform prevederilor legale specifice. Notă: Avizul M.C. este necesar și pentru toate imobilele situate în zonele de protecție ale monumentelor istorice clasate în grupa valorică B și care nu se găsesc în situația descrisă la pct. (iii). (iv) Avizul Arhitectului Șef al Județului Vaslui, solicitat de Primăria Comunei Costești (conform Legii nr. 50/1991, cu modificările și completările ulterioare); Notă: În cazul monumentelor istorice, C.U. este însoțit de Obligația de folosință a monumentului istoric emisă de Direcția pentru Cultură a Județului Vaslui și pusă la dispoziția Primăriei Comunei Costești. c. Cererea pentru eliberarea Autorizație de Construire (A.C.), bazată pe D.T.A.C. care respectă în totalitate condițiile prezentului R.L.U. și ale avizelor favorabile de la punctul II.5.9.b. de mai sus. d. Eliberarea A.C., în cazul în care D.T.A.C. respectă cerințele de la punctul II.5.9.c. de mai sus. Notă: Autorizarea desființării construcțiilor anexe pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural se face conform aceluiași flux administrativ. II.5.10. Autorizarea construirii pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural din teritoriul Comunei Costești, definite la articolul II.5.7., se face după cum urmează: a. Se interzice desființarea (totală sau parțială) a construcțiilor subterane sau supraterane din imobilele protejate din punct de vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7. literele a-d. Prin excepție, poate fi autorizată desființarea (totală sau parțială) a construcțiilor sau părților de construcție din aceste imobile pentru care Studiul istoric de fundamentare a intervențiilor, elaborat în condițiile legii și avizat favorabil de Ministerul Culturii, stabilește o valoare culturală mică sau nulă. b. Documentațiile de autorizare a construirii și de autorizare a desființării privind intervenții asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7. punctul a., trebuie elaborate de specialiști și/sau experți atestați de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural. c. Avizarea și autorizarea intervențiilor propuse asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7. punctele a-d se face doar având la bază următoarele piese obligatorii: (i) Studiu istoric de fundamentare a intervențiilor, întocmit și asumat, în condițiile legii, de către specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitățile

Pagina 21

proiectare intervenții monumente istorice, studii/analize, urmărirea comportării în timp a monumentelor istorice, urbanism istoric, arheologie (după caz); (ii) Expertiza tehnică a imobilului, întocmită și asumată, în condițiile legii, de către specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitatea structuri portante istorice; (iii) Documentația tehnică pentru autorizarea construirii/desființării, întocmită și asumată, în condițiile legii, de către arhitecți cu drept de semnătură care sunt, în același timp, specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru proiectare intervenții monumente istorice și specialități conexe, în funcție de specificul și complexitatea intervenției propuse (ex.: componente artistice; instalații etc.); d. Pentru intervențiile propuse în imobile care fac parte din zonele de protecție prevăzute la articolul II.5.7. punctul e. și care nu sunt imobile protejate din punct de vedere cultural, documentațiile vor fi întocmite și asumate de arhitecți cu drept de semnătură. e. Proiectele de intervenții asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural, prevăzute la articolul II.5.7. punctele a. și b. vor avea ca obiect consolidarea, conservarea, renovarea sau restaurarea clădirilor. Proiectele nu vor cuprinde intervenții care să modifice volumetria, fațadele, forma și materialele învelitorilor. Orice tip de intervenție va trebui justificat și argumentat prin Studiul istoric de fundamentare a intervențiilor. f. Se interzice amplasarea de echipamente și instalații standardizate (părți de instalații de climatizare/unități exterioare de aer condiționat; unități de contorizare furnizare apă, energie electrică, gaze naturale; puncte de transformare electrice) pe fațadele vizibile din spațiul public ale clădirilor protejate din punct de vedere cultural prevăzute la articolul II.5.7. g. Se interzice amplasarea de construcții care obturează vederea asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural prevăzute la articolul II.5.7. punctul a. și punctul b. h. Documentațiile de urbanism care includ teritorii care sunt incluse (total sau parțial) în zone construite protejate sau în zone de protecție a monumentelor istorice vor fi întocmite și asumate, în condițiile legii, de către specialiști / experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitățile proiectare intervenții monumente istorice - urbanism, studii / analize - urbanism istoric și vor conține și studii istorice de fundamentare, și (dacă este cazul) studii / rapoarte de diagnostic arheologic. II.5.11. Prevederile speciale pentru imobilele reprezentând bunuri de patrimoniu arheologic, prevăzute la articolul II.5.7. punctul c. și punctul d., precum și pentru imobilele înscrise în Lista Monumentelor Istorice, în Capitolul I – Monumente și situri arheologice, situate în intravilanul sau în extravilanul localităților, sunt următoarele: a. Certificatul de Urbanism va conține obligațiile solicitantului în ceea ce privește servitutea arheologică. 21

Pagina 22

b. Orice autorizație de construire va avea la bază avizul Direcției pentru Cultură - Județul Vaslui (cercetare arheologică preventivă sau certificat de descărcare de sarcină arheologică, emis în condițiile legii); c. Costurile cercetării arheologice se suportă de către beneficiarii investițiilor, potrivit dispozițiilor legale. d. Sunt admise, fără descărcare de sarcină arheologică: activitățile agricole care nu presupun o adâncime de săpare a pământului mai mare de 30 cm și nu necesită deplasarea de utilaj greu; pășunatul; realizarea de amenajări de semnalizare și punere în valoare a sitului arheologic; activitățile legate de cercetarea arheologică. e. Până la efectuarea cercetării arheologice preventive și, dacă este cazul, până la descărcarea de sarcină arheologică, perimetrele siturilor arheologice situate în intravilanul sau extravilanul localităților sunt supuse unei interdicții temporare de construire. f. Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absența certificatului de descărcare de sarcină arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice și se pedepsește potrivit prevederilor legii penale; desființarea, distrugerea parțială sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sancționează conform legii penale. Aceste imobile reprezintă, conform legii, zone cu potențial arheologic cunoscut și cercetat. II.5.12. Pentru imobilele situate în interiorul limitei determinate a bunurilor de patrimoniu arheologic menționate la articolul II.5.11. se va efectua cercetare arheologică preventivă. II.5.13. Prevederile speciale pentru zonele de protecție ale bunurilor de patrimoniu arheologic situate în intravilanul sau în extravilanul localităților sunt următoarele: a. Orice autorizație de construire va avea la bază avizul Direcției pentru Cultură - Județul Vaslui. b. Toate lucrările care urmează să afecteze solul vor fi supravegheate din punct de vedere arheologic, în condițiile legii. c. În cazul în care, în timpul executării lucrărilor, vor fi identificate materiale arheologice (bunuri mobile), lucrările vor fi oprite atât timp cât va fi necesar instituției de specialitate pentru înregistrarea și prelevarea lor. d. În cazul în care se vor descoperi vestigii arheologice construite, se va solicita descărcarea de sarcină arheologică a suprafeței de teren aferente investiției propuse, iar lucrările vor fi sistate în porțiunea respectivă atât timp cât va fi necesar instituției de specialitate pentru cercetarea arheologică exhaustivă a acestora. e. În cazul în care se vor descoperi vestigii arheologice construite de importanță deosebită, care nu vor putea fi prelevate sau strămutate, se va putea institui procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice a sitului, acțiunile ulteriore fiind decise după caz; beneficiarul va modifica /completa proiectul, în așa fel încât vestigiile descoperite să nu fie afectate de lucrările propuse. f. Neanunțarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori de desființare constituie infracțiune și se pedepsește potrivit prevederilor legii.

Pagina 23

II.5.14. Prevederile speciale pentru imobilele cu potențial arheologic, situate în intravilanul sau în extravilanul localităților, sunt următoarele: 1. Regim de supraveghere arheologică a lucrărilor de construire și desființare. 2. Elementele menționate la articolul II.5.13., cu excepția punctului a. II.5.15. Prevederile speciale de la articolul II.5.16. se aplică în toate zonele de protecție ale monumentelor istorice din teritoriului administrativ. Aceste teritorii sunt considerate zone cu patrimoniu arheologic reperat. II.5.16. În imobilele situate în interiorul limitei zonei de protecție a bunurilor de patrimoniu arheologic, prevăzute la articolul II.5.11., lucrările se vor efectua în regim de supraveghere arheologică. II.5.17. În afara măsurilor de cercetare arheologică și de supraveghere arheologică, cerute prin prevederile anterioare ale R.L.U., descoperirile arheologice întâmplătoare din teritoriul administrativ al Comunei Costești vor fi anunțate Direcției pentru Cultură - Județul Vaslui, care va declanșa procedura pentru stabilirea zonei cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător. II.6. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC II.6.1. În teritoriul extravilan se admit, pe lângă activitățile agricole și forestiere, construirea obiectivelor militare precum și lucrări pentru gospodărirea apelor, a realizării de artere carosabile și de infrastructură de transport a energiei electrice, gazelor naturale și a altor infrastructuri edilitare. II.6.2. Este interzisă autorizarea directă a construcțiilor de orice fel (cu excepția lucrărilor de apărare și a lucrărilor de împrejmuire) în zonele și pe parcelele afectate de riscuri naturale (inundații, văi torențiale, eroziuni, alunecări de teren). II.6.3. Pentru orice intervenție asupra unei parcele supuse riscurilor naturale sau limitrofe unei astfel de zone, documentația de construire va fi fundamentată prin studii de specialitate privitoare la riscurile naturale, iar avizarea și aprobarea se vor face conform legii. Studiile de specialitate vor stabili condițiile amplasării de noi construcții, precum și lucrările necesare pentru înlăturarea sau atenuarea riscurilor. Sunt exceptate de la această obligație lucrările de construire a împrejmuirilor și lucrările de apărare contra efectelor riscurilor naturale. 23

Pagina 24

II.6.4. Soluțiile constructive și materialele de construcție folosite vor avea în vedere situarea construcției într-o zonă supusă riscurilor naturale. II.6.5. Construcțiile și instalațiile se vor conforma condițiilor geotehnice și seismice. II.6.6. În zonele afectate de eroziune nu se vor putea amplasa construcții până la amenajarea și consolidarea malurilor sau a terenurilor afectare de eroziune. II.6.7. În zonele limitrofe văilor torențiale se pot autoriza, cu avizul instituțiilor responsabile, lucrări de regularizare a traseului, de apărare a malurilor, de îndiguiri, de amenajare a pereurilor, de plantații, de accese ș.a. II.6.8. În jurul oricărei construcții sau amenajări care, conform prevederilor Ordinului M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației și Ordinului M.S. nr. 994 din 9 august 2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, reprezintă un risc pentru sănătatea populației, se instituie o zonă de protecție sanitară. Dimensionarea zonelor de protecție sanitară se va face în acord cu legislația în vigoare. II.6.9. Autorizarea executării construcțiilor generatoare de riscuri se va face cu respectarea legislației specifice în vigoare. II.6.10. Construcțiile care prezintă un grad avansat de uzură și, implicit, pericol în exploatare vor fi supuse unor programe de expertizare și consolidare, prin grija proprietarilor/ administratorilor. II.6.11. Pentru protecția surselor de apă, se interzic aruncarea sau depozitarea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau bălților și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora, a deșeurilor de orice fel (Legea nr. 107/1996, Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare). II.6.12. Se interzice construirea în zona de protecție sanitară a conductelor de aducțiune a apei potabile către localități (10,00 m față de axul conductei). II.6.13. Se interzice realizarea oricăror construcții sau amenajări pe terenurile rezervate pentru lărgirea unor străzi, realizarea unor noi circulații auto sau pietonale, modernizarea intersecțiilor și realizarea zonelor de parcare. II.6.14. Pentru orice construcție/ lucrare amplasată în zona de siguranță a DN/DJ/DC se va solicita avizul administratorului drumului.

Pagina 25

II.6.15. În cazul terenurilor proprietate privată afectate de realizarea oricărei intervenții de mai sus, orice operațiune de expropriere pentru cauză de utilitate publică va respecta prevederile legislației în vigoare (Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică). II.6.16. Procesul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din zonele de locuit se va realiza având în vedere normele și legislația în vigoare. II.6.17. Clădirile cu destinație de locuire precum și cele destinate altor activități economice, indiferent de domeniul de activitate, vor fi prevăzute cu recipienți pentru colectarea deșeurilor, preponderent pentru colectarea selectivă. II.7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA COMPATIBLITĂȚII FUNCȚIUNILOR ȘI CONFORMĂRII VOLUMETRICE II.7.1. Autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcției și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de urbanism, sau dacă zona are o funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut valoros și conformare spațială proprie. II.7.2. Condițiile de amplasare a construcțiilor în funcție de destinația acestora în cadrul localității sunt prevăzute în anexa nr. 1 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U.. II.7.3. Utilizările admise, utilizările admise cu condiționări și utilizările interzise sunt precizate și detaliate în cadrul reglementărilor privind zonele și subzonele funcționale cuprinse în prezentul regulament. II.7.4. Pentru parcelele pe care există, la momentul aprobării prezentului regulament, utilizări care nu sunt admise prin prezentul regulament, nu sunt permise construcții sau amenajări care au ca rezultat creșterea suprafeței utile destinate acestor utilizări. II.8. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESLOR OBLIGATORII II.8.1. Este obligatorie asigurarea a cel puțin un acces carosabil pentru fiecare parcelă. 25

Pagina 26

Accesul se va realiza direct din drumul public, printr-o poartă carosabilă cu lățimea liberă minimă de 3,00 m. În mod excepțional, se acceptă posibilitatea accesului prin servitute de trecere pe altă parcelă cu acces la drumul public (parcelă aservită), în cazul în care parcela dominantă nu include funcțiuni de interes public. II.8.2. Pentru funcțiuni altele decât locuirea, este obligatoriu ca accesul carosabil și pietonal să se facă direct din drumul public (nu prin servitute de trecere). II.8.3. Se va solicita avizul administratorului drumului pentru amenajarea acceselor carosabile, conform legii. II.8.4. În toate situațiile, caracteristicile acestor accese (lățimi, geometrie, racorduri, etc) trebuie să permită intervenția vehiculelor de stingere a incendiilor. Se va acorda o atenție sporită acestui aspect în cazul construcțiilor publice sau a celor cu folosință publică. II.8.5. Accesele pietonale în interiorul parcelelor și în clădiri se vor organiza conform legislației în vigoare, în special celor privitoare la accesul neîngrădit al persoanelor cu dificultăți de deplasare în clădirile publice și în spațiile deschise de interes public. II.8.6. Pentru locuințe se va asigura în interiorul parcelei minim 1 loc de parcare / locuință. II.8.7. Staționarea autovehiculelor necesare altor activități decât locuirea se va asigura în interiorul parcelelor sau în spații special amenajate, asigurându-se spațiul necesar numărului de locuri de parcare conform legislației în vigoare. Suprafețele parcajelor se determină în funcție de destinația și capacitatea clădirilor și conform legislației în vigoare – H.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 5 la regulament. II.8.8. Căile de acces și de circulație vor fi dimensionate potrivit reglementărilor tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenție, în concordanță cu prevederile articolului 78 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163/2007, cu modificările și completările ulterioare. II.8.9. Amenajarea de străzi și drumuri noi se va realiza după ce în prealabil s-au obținut acordurile administratorilor drumurilor sau a deținătorilor legali de terenuri implicate. II.8.10. Este interzisă realizarea de rampe ascendente sau descendente destinate accesului carosabil pe parcele și care intersectează circulațiile pietonale producând denivelări. Parcurgerea

Pagina 27

diferenței de nivel între domeniul public și proprietatea privată private se va face exclusiv pe suprafața celei din urmă. II.9. REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE II.9.1. Staționarea și parcarea autovehiculelor se va realiza în interiorul parcelelor, asigurându-se spațiul necesar numărului de locuri de parcare conform legislației în vigoare. Suprafețele și numărul minim al parcajelor se determină în funcție de destinația și de capacitatea construcției, conform anexei nr. 5 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U. și conform prevederilor Normativului P 132-93, în funcție de categoria localității în care sunt amplasate construcțiile. II.9.2. Autorizarea executării construcțiilor care, prin destinație, necesită spații de parcare se emite numai dacă se asigură realizarea acestora în interiorul parcelei pentru care se solicită autorizația de construire, în afara domeniului public. II.9.3. Prin excepție de la prevederile articolului precedent, utilizarea domeniului public pentru spații de parcare se stabilește prin autorizația de construire de către delegațiile permanente ale consiliilor județene sau de către primari, conform legii. II.9.4. În cazul imposibilității tehnice a asigurării, în interiorul parcelei, a spațiilor de parcare prevăzute prin prezentul regulament, sau în cazul existenței unor restricții privind realizarea de spații de parcare, se va dovedi asigurarea parcajelor în următoarele condiții: a) solicitantul va face dovada asigurării spațiilor de parcare pe o altă parcelă aflată la o distanță mai mică decât 250 m față de parcela pentru care se solicită autorizația de construire, cu condiția păstrării necesarului minim de spații de parcare pe a doua parcelă, conform prezentului regulament; b) solicitantul va concesiona sau va achiziționa spațiile de parcare din spațiile publice de parcare existente sau în curs de realizare, aflat la o distanță mai mică decât 250 m față de parcela pentru care se solicită autorizația de construire. II.9.5. Se vor asigura spații destinate depozitării bicicletelor. II.10. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIAREA TEHNICO-EDILITARĂ II.10.1. Este obligatorie racordarea construcțiilor noi la toate utilitățile disponibile în zonă, în funcție de necesități. 27

Pagina 28

II.10.2. Autorizarea construcțiilor noi este permisă doar dacă există posibilitatea racordării la rețelele de apă, canalizare și energie electrică, iar capacitatea acestor rețele permite racordarea de noi consumatori. În cazul inexistenței acestor rețele, este admisă rezolvarea situației utilităților (alimentare cu apă și canalizare) în sistem local (puțuri forate, fose vidanjabile, stații epurare) cu respectarea normelor sanitare în vigoare și cu asigurarea posibilității branșării viitoare la rețelele publice, pe măsura realizării acestora. În toate cazurile, racordarea construcțiilor la rețelele edilitare este o investiție a beneficiarului. II.10.3. Alimentarea cu energie electrică a imobilelor se va realiza în sistem individual. II.10.4. Pe imobilele amplasate în zona centrală și în Zonele Construite Protejate, este interzisă amplasarea de panouri solare pe acoperișul clădirilor. Prin excepție, pot fi amplasate astfel de panouri în zonele care nu sunt vizibie dinspre stradă sau din puncte/trasee de belvedere, cu avizul M.C. - D.J.C. Vaslui. II.10.5. În scopul alimentării cu apă din puțuri se va asigura o distanță minimă de 10,00 m între puțuri / fântâni și fosele septice (conform O.M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, articolul 27, alin. 2, cu modificările și completările ulterioare). Ca urmare a obervațiilor instituțiilor avizatoare, după caz, se va elabora Studiu de impact. II.10.6. În cazul prevederii de fose sau bazine vidanjabile, acestea se vor amplasa la minim 10,00 m față de construcțiile principale (conform O.M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, articolul 34 cu modificările și completările ulterioare). Ca urmare a instituțiilor obervațiilor avizatoare, după caz, se va elabora Studiu de impact. II.10.7. Se va asigura epurarea apelor uzate conform normelor sanitare și de mediu în vigoare. II.10.8. Scurgerea apelor meteorice de pe întreaga suprafață a Comunei Costești trebuie asigurată prin acțiunile conjugate ale administrației publice și ale locuitorilor. Se va asigura în primul rând evacuarea rapidă a apelor meteorice din spațiile rezervate pietonilor. II.10.9. În cazul clădirilor amplasate pe aliniamentul parcelei, scurgerea apelor pluviale se va face prin racordarea burlanelor la canalizarea publică, pe sub trotuare. II.10.10. În scopul asigurării calității spațiului public, a protecției mediului, a siguranței și sănătății locuitorilor, precum și pentru creșterea gradului de securitate a rețelelor edilitare, în

Pagina 29

zona drumurilor publice, lucrările de construire (realizare / înlocuire / extindere) a rețelelor edilitare se vor executa prin amplasarea în subteran, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Rețelele existente de telecomunicații vor fi reamplasate subteran. II.10.11. Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicații. II.10.12. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și dispunerea vizibilă a cablurilor CATV. Este interzisă postarea pe arbori a cablurilor de electricitate sau de telecomunicații, a elementelor de semnalizare de orice fel. II.10.13. Se interzice amplasarea rețelelor de telecomunicații pe stâlpi de iluminat și de distribuție a curentului electric, pe plantații de aliniament, pe elemente de fațadă ale imobilelor. II.10.14. Se va asigura un iluminat adecvat funcțiunii și asigurării securității circulației în zonă. II.10.15. Liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune al căror traseu nu se află pe domeniul public, este necesar să fie înlocuite cu linii electrice subterane (LES) sau să fie retrasate în măsura identificării unor trasee (pe baza studiilor de fezabilitate) și cu acordul administratorilor acestor rețele. Până la montarea rețelelor electrice aeriene în subteran se vor respecta distanța de protecție și distanța de siguranță impusă de lege (conform NTE-003/04/00). II.10.16. La proiectarea și executarea rețelelor de telecomunicații se vor respecta prevederile Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice. II.10.17. Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor pe terenurile situate în zonele de siguranță ale altor funcțiuni decât locuirea, precum și a celor situate în zone de servitute pentru protecția sistemelor de alimentare și de transport a energiei electrice, cu gaze naturale, cu apă, a conductelor de canalizare, a căilor de comunicație și a altor lucrări de infrastructură se realizează în condițiile respectării legislației în vigoare, cu avizul favorabil al administrațiilor respective. II.10.18. Se interzice montarea supraterană pe domeniul public a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicații, transport în comun. Montarea acestor echipamente tehnice se execută în varianta de amplasare subterană, sau după caz, în incinte sau nișe ale construcțiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor. 29

Pagina 30

În mod excepțional, este admisă amplasarea supraterană a echipamentelor tehnice aferente rețelei de distribuție a energiei electrice, fără afectarea circulației publice, cu respectarea reglementărilor tehnice aplicabile și a condițiilor tehnice standardizate în vigoare, atunci când amplasarea subterană a acestora este imposibilă sau nefezabilă din punct de vedere tehnicoeconomic, conform prevederilor articolul 45 din Legea nr. 123/2012. II.11. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ȘI DIMENSIUNILE TERENULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR II.11.1. Parcelele construibile în teritoriul intravilan a. Parcela construibilă este acea parcelă pe suprafața căreia este posibilă construirea cel puțin a unei clădiri principale noi. Construibilitatea parcelei este calitatea acesteia de a permite construirea pe suprafața ei. b. Pentru ca o parcelă să fie construbilă, aceasta trebuie să aibă cel puțin un acces carosabil din stradă, care poate fi: 1. Prin aliniamentul parcelei (prin limita parcelei către stradă); 2. Prin altă parcelă, cu servitute de trecere legal instituită și înscrisă în Cărțile Funciare ale fondului dominant și ale fondului aservit. c. Parcele vecine sunt două parcele care au o limită comună (de-a lungul căreia se aplică servitutea zidului sau șanțului comun). d. Parcela existentă este parcela care este constituită pe teren la data aprobării P.U.G. și R.L.U. și care este înscrisă în cadastru. e. Parcela nouă este creată după data aprobării P.U.G. și R.L.U. printr-o acțiune care se înscrie în una din următoarele categorii de modificare a țesutului urban: 1. Alipire/dezlipire: unirea cu o parcelă existentă a unei părți dezlipite dintr- o parcelă vecină. 2. Divizare: împărțirea unei parcele existente în 2 parcele. 3. Împerechere: unirea într-o singură parcelă a 2 parcele existente vecine întregi. 4. Comasare: unirea într-o singură parcelă a cel puțin 3 parcele existente vecine întregi. 5. Parcelare: împărțirea unei parcele existente în cel puțin 3 parcele vecine. 6. Reconfigurare: schimbarea totală a parcelarului într-o suprafață formată din mai multe parcele existente, prin categoriile de modificare nr. 1, 3, 4; reconfigurarea poate avea rezultat divizarea suprafeței rezultate, sau parcelarea acesteia (categoriile de modificare nr. 2, respectiv nr. 5) f. Aceste modificări se pot realiza în toate zonele și subzonele funcționale. g. Pentru ca o parcelă existentă (constituită) să fie construibilă, trebuie să respecte una dintre condițiile de accesibilitate de la articolul II.12.1.b. și, în același timp, să îndeplinească următoarele condiții cumulative: 1. Suprafața minimă a terenului să fie de 250 mp pentru clădiri izolate sau cuplate. 2. Conformarea parcelei să permită construirea cel puțin a unei clădiri principale, cu dimensiunile minime de 6 x 10 m (suprafață minimă: 60

Pagina 31

mp), în condițiile respectării condițiilor conținute în articolul II.13.5. - Amplasarea construcțiilor pe parcelă; 3. În cazul unei parcele care are accesul asigurat prin altă parcelă, cu servitute de trecere legal instituită și înscrisă în Cărțile Funciare ale fondului dominant și ale fondului aservit, suprafețele de la articolul II.12.1.g.1. și II.12.1.g.2 trebuie să fie asigurate de partea construibilă a parcelei, calculată fără suprafața drumului de acces; 4. Lungimea minimă a aliniamentului parcelei, pe care se poate realiza fațada principală a unei clădiri, este de 12 m. În cazul unei parcele care are un cordon de acces din stradă, lungimea minimă a aliniamentului cordonului de acces este 3,00 m și pe acest aliniament nu se poate realiza fațada principală a unei clădiri; 5. Adâncimea minimă a parcelei (măsurată perpendicular pe aliniament) să fie de cel puțin 20,00 m; 6. Prin excepție, parcelele existente situate în intravilan care au suprafața mai mică decât suprafețele minime menționate la articolul II.12.1.g.1. pot fi utilizate în continuare pentru locuire, cu condiția menținerii clădirilor existente, fără extinderi în plan sau supraetajări. h. Pentru ca o parcelă nouă cu aliniament să fie construibilă, trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții minime puse elementelor geometrice ale sale: 1. Suprafața minimă a terenului să fie de 300 mp; 2. Lungimea aliniamentului parcelei, pe care se poate realiza fațada principală a unei clădiri, să fie de cel puțin 12,00 m, conform H.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 30; 3. Adâncimea parcelei (măsurată perpendicular pe aliniament) să fie mai mare decât lungimea aliniamentului, conform H.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 30; 4. Conformarea parcelei să permită construirea cel puțin a unei clădiri principale, cu dimensiunile minime de 6,00m x 10,00 m (suprafață minimă: 60,00 mp), în condițiile respectării condițiilor descrise în articolul II.13.5. - Amplasarea construcțiilor pe parcelă; i. Pentru ca o parcelă nouă fără aliniament și cu servitute de trecere legalizată să fie construibilă, trebuie să îndeplinească aceleași condiții minime puse elementelor geometrice ale sale, ca și parcela de la articolul 2.12.1.g. j. Pentru ca o parcelă nouă rezultată dintr-o operație de divizare să fie construibilă, este necesar ca fiecare dintre parcelele rezultate să îndeplinească condițiile de construibilitate puse la articolele anterioare, după cum urmează: 1. Parcela construită, rămasă din cea existentă, să respecte articolul II.12.1.b. și articolul II.12.1.i. 2. Parcela nouă să respecte articolul II.12.1.b. și, după caz, articolul II.6121.i. sau articolul II.12.1.j. 31

Pagina 32

k. Reglementările de la articolul II.12.1. pct. i privesc exclusiv parcelele a căror destinație este cea de locuire; parcelele cu altă destinație sunt reglementate în Capitolul III – articolul III.2. Prevederi privind zonele și subzonele funcționale din intravilan. II.11.2. Este obligatorie elaborarea P.U.Z. în cazul parcelărilor rezultate din împărțirea unei parcele existente în minimum 3 parcele noi, conform Legii nr. 190/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. II.11.3. Este obligatorie emiterea Certificatului de Urbanism (conform Legii nr. 350/2001) pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în 3 (trei) parcele, atunci când operațiunile respective au ca obiect: a. împărțeli ori comasări de parcele, solicitate în scopul realizării de lucrări de construcții sau de infrastructură b. constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil. Aceste opreațiuni sunt permise, cu condiția ca parcelele rezultate să îndeplinească condițiile de construibilitate. II.11.4. Este permisă operațiunea de divizare a unei parcele existente, în vederea construirii, numai dacă ambele terenuri rezultate îndeplinesc condițiile de construibilitate, așa cum sunt ele menționate în Certificatul de Urbanism care se va solicita în acest scop. II.11.5. Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare și utilizare a terenului a fost epuizată (prin utilizarea la maxim a P.O.T. și/sau C.U.T., în condițiile articolului 2.13.5.), restul terenului rămâne neconstruibil chiar și în situația înstrăinării acestuia sau a divizării parcelelor. II.11.6. Parcelele care nu îndeplinesc condițiile de construibilitate pot deveni construibile numai prin formarea unor parcele noi conform articolul II.12.1.e. II.12. REGULI DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR ȘI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII II.12.1. Construcțiile se vor amplasa pe parcele în regim izolat sau cuplat, în funcție de specificul zonei și de prevederile prezentului R.L.U. II.12.2. Clădiri principale și anexe gospodărești a. Clădirile principale dintr-un imobil sunt acele clădiri care adăpostesc activitatea de bază (de exemplu locuință, spații pentru activități economice etc.).

Pagina 33

b. Anexele gospodărești dintr-un imobil sunt „construcțiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activitățile specifice, complementare funcțiunii de locuire care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă. În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea” (Legea nr. 50/1991, republicată, Anexa 2). III.12.3. Prezentul R.L.U. folosește următorii termeni pentru a desemna fațadele clădirilor: a fațadă: partea exterioară verticală a unei clădiri pe care se găsesc deschideri . (ferestre sau uși), balcoane, prispe și logii; b fațadă principală: fațada clădirii spre stradă, fațadă care fie este situată pe . aliniamentul parcelei, fie este retrasă față de aliniamentul parcelei; în multe cazuri, în această fațadă se găsește intrarea în clădire; c fațadă laterală: fațada paralelă cu o limită laterală a parcelei; în multe cazuri, în . această fațadă se găsește intrarea în clădire; d fațadă posterioară (de fund): fațada dinspre limita posterioară (de fund) a parcelei; . e calcan (perete orb): partea exterioară verticală a unei clădiri, situată pe o limită . laterală sau pe limita posterioară a parcelei și pe care nu se găsesc deschideri (ferestre sau uși), balcoane, prispe și logii. II.12.4. R.L.U. stabilește zonele edificabile ale majorității parcelelor din teritoriul intravilan al Comunei Costești, în conformitate cu articolul II.13.5. Construcțiile pot fi amplasate numai în interiorul zonei edificabile stabilite pentru fiecare parcelă în parte în funcție de reglementările prezentate R.L.U., cu respectarea articolelor 611, 612, 614, 615 ale Codului Civil. II.12.5. Amplasarea construcțiilor pe parcelă a. Distanțe minime față de aliniamentul parcelei: 1. Amplasarea construcțiilor noi față de aliniamentul parcelei va ține seama de specificul zonei, păstrându-se alinierea tradițională a clădirilor pe aliniament sau retrasă față de acesta în zona centrală a Comunei Costești. 2. Amplasarea construcțiilor noi față de aliniamentul parcelei se face retras de la aliniamentul parcelei în restul teritoriului după cum urmează: i. i. În toate parcelele existente sau noi, clădirile principale noi vor fi amplasate la o distanță minimă de 3,00 m față de aliniamentul parcelei. ii. În cazul parcelelor care au aliniamente la drumuri clasate, clădirile principale vor fi amplasate la următoarele distanțe minime față de axul 33

Pagina 34

drumului: 13,00 m în cazul DN; 12,00 m în cazul DJ; 10,00 m în cazul DC (conform O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare). iii. În cazul în care alinierea clădirilor conform acestei reguli rezultă la o distanță mai mică de 3,00 m față de aliniamentul parcelei, se va aplica regula de la alineatul (i) de mai sus. iv. Închiderea lungimii libere, care nu este ocupată de clădiri, a aliniamentului parcelei este obligatorie; împrejmuirile către stradă vor avea înălțimea maximă de 1,80 m și vor fi realizate, pe minimum 2/3 din din înălțimea totală a împrejmuirii, din materiale care permit vederea din spațiul public. v. Accesul autovehiculelor speciale ale I.S.U. în imobilele cu construcții existente va fi stabilit prin planuri de intervenție speciale. vi. În cazul construcțiilor noi, porțile și gangurile trebuie să permită accesul autovehiculelor speciale ale I.S.U.; parcajele și garajele din amenajabilul parcelei trebuie să permită accesul în imobil al automobilelor speciale ale I.S.U.. b. Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelei: 1. Distanțele clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, precum și distanțele dintre clădirile aflate pe aceeași parcelă vor prelua specificul arhitectural și urbanistic existent în spațiul urban. 2. Se vor respecta retragerile care decurg din necesități de igienă (buna iluminare a construcțiilor) și se vor respecta retragerile definite în Noul Cod Civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil) care decurg din servituțile de vedere. De asemenea, se vor respecta toate retragerile prevăzute în prezentul R.L.U.. 3. Așezarea apropiată față de una dintre limitele laterale ale parcelei este permisă în întreg teritoriul intravilan al Comunei Costești. Acest mod de așezare presupune mai multe posibilități: i. Așezarea fără retragere (cu calcan) față de una dintre limitele laterale ale parcelei; ii. Așezarea cu o retragere cuprinsă în intervalul 0,60-2,00 m față de numai una dintre limitele laterale ale parcelei. 4. Distanța minimă de 3,00 m între clădirea principală și limita laterală, comună cu cea a parcelei vecine, este obligatorie pe cel puțin una dintre cele două părți laterale ale parcelei; 5. Așezarea fără nici o retragere față de vecini (cu două calcane) este permisă, numai dacă astfel se evită crearea unui calcan vizibil din zona publică. 6. În cazul parcelelor existente în întregul teritoriu intravilan, distanța minimă de 5,00 m între fațada posterioară a clădirii principale și limita de fund a parcelei este obligatorie. 7. În cazul clădirilor noi cu regim de înălțime care depășește 9,00 m la cornișă (P+2, 3N), retragerile minime ale clădirii față de limitele laterale și de fund ale parcelei trebuie să fie egale cu jumătate din înălțimea clădirii, cu respectarea prevederilor de mai sus; aceeași regulă privește supraetajările și mansardările clădirilor existente.

Pagina 35

II.13. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA MODULUI DE VIAȚĂ AL LOCUITORILOR II.13.1. În întregul teritoriu intravilan, activitatea umană cea mai importantă este locuirea. În comuna Costești, alături de locuirea de tip urban, concentrată mai ales în zona centrală a comunei, se menține și locuirea de tip rural, care este răspândită în întreg teritoriul unitășii administrative. Locuirea de tip rural comportă pe aceeași parcelă desfășurarea următoarelor procese: a. locuirea uneia sau mai multor familii (una sau mai multe gospodării); b. activități complementare locuirii cum ar fi cele agricole de subzistență (agricultură, legumicultură, pomicultură, creșterea animalelor și păsărilor domestice, apicultură, ș.a.); c. locuirea sezonieră (case de vacanță); d. comerț și/sau servicii, în spații de mici dimensiuni; e. activități meșteșugărești necesare întreținerii construcțiilor, sculelor ș.a., de asemenea în spații de mici dimensiuni. II.13.2. Pentru menținerea situației economice a proprietarilor și pentru păstrarea calităților mediului și peisajului, destinația imobilelor din extravilan este, în cea mai mare parte, neschimbată față de situația actuală. II.13.3. Locuirea și activitățile de la articolul II.3.1. se pot desfășura numai în clădirile principale ale imobilelor. Anexele gospodărești trebuie să își păstreze utilizarea tradițională. Pentru asigurarea modului de viață rural, clădirile principale sunt reglementate ca dimensiuni; ocuparea fiecărei parcele cu clădiri principale este tolerată până la o valoare maximă, stabilită prin R.L.U.. II.13.4. În teritoriul administrativ al Comunei Costești se pot realiza lucrări edilitare, necesare pentru asigurarea confortului locuirii și a celorlalte activități. În teritoriul intravilan, liniile electrice, telefonice, și alte rețele de distribuție trebuie construite numai în subteran; se interzice instalarea de rețele aeriene pe domeniul public și privat. Fac excepție L.E.A. existente (de înaltă și medie tensiune). II.13.5. Rețeaua stradală cuprinsă în teritoriul administrativ al Comunei Costești poate fi utilizată pentru circulația de următoarele tipuri: 35

Pagina 36

a. circulație pietonală; b. circulația bicicletelor; c. circulația autovehiculelor și motocicletelor; Fac excepție drumurile clasate (DN, DJ, DC) și cele restricționate accesului public (drumuri de exploatare), pe care circulația se desfășoară în condițiile legii. II.13.6. Organizarea circulației este propusă în P.U.G. și va fi completată prin măsurile luate de Consiliul Local al Comunei Costești. II.14. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA ASPECTULUI TRADIȚIONAL AL ZONELOR PROTEJATE Comuna Costești face parte din Zona Vaslui, Subzona Colinele Tutovei Zona Vaslui se identifică cu teritoriul județului Vaslui, reprezintă 2,23 % din teritoriul României și grupează 4 subzone delimitate pe criterii geografice, dar care fac parte, în același timp, din zone etnografice ce se extind și în județele învecinate. Subzona Colinele Tutovei: comunele: Alexandru Vlahuță, Băcani, Bogdănești, Bogdănița, Ciocani, Coroiești, Costești, Iana, Ibănești, Ivești, Perieni, Pochidia, Pogana, Pogonești, Puiești și Tutova.

Pagina 37

Sursa: Ghid de arhitectura pentru încadrarea în specificul local din mediul rural Zona Vaslui 37

Pagina 38

II.14.1. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv Planimetria și vederile unei gospodării din Subzona Colinele Tutovei. Locuința (1) domină ograda prin poziție, dimensiuni și volumetrie, fiind orientată cu fațada principală spre stradă. Anexele – bucătăria de vară (2), șura (3) și coșerul (4) – sunt subordonate ierarhic și volumetric locuiței. Amplasarea clădirilor pe lot este variată, dar prezintă în marea majoritate trăsături comune: atât casa cu dependințele sale, cât și acareturile sunt izolate și depărtate de limite. La gospodăriile cu suprafețe mari clădirile par a avea poziții întâmplătoare, în timp ce la gospodăriile cu suprafețe mici, datorită constrângerilor de spațiu, distribuția lor este mai rațională. De cele mai multe ori, locuința este dominanta ansamblului prin dimensiuni și volumetrie. Un tip de gospodărie se întâlnește în întreaga zonă, în care locuința este mult retrasă de la stradă, cu fațada principală orientată către aceasta (exceptând orientarea către nord), ocupând o poziție centrală, iar una dintre anexele importante (bucătăria de vară, șura sau anexa multifuncțională) fiind dispusă perpendicular față de casă și de stradă, orientată către spațiul liber dintre acestea.

Pagina 39

Tipologia planimetrică a locuințelor din Zona Vaslui, din Subzona Colinele Tutovei A – prispă sau cerdac, C – tindă, D – cameră (odaie), E – chiler (bucătărie de iarnă). II.14.2. Tipologii de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile de climă, relief și tehnici locale În Zona Vaslui, acoperișurile cele mai răspândite sunt în patru ape și în două ape, cu pante medii (cuprinse între 20 de grade și 45 de grade) și învelitori din paie de secară, trestie, stuf, mai rar din strujeni de porumb. Materiale de construcție specifice Zonei Vaslui, șindrilă sau scândură. Acoperișurile în patru ape se întâlnesc mai ales la locuințe și prezintă prelungiri ale pantelor, continue sau frânte, la cele care acoperă dependințele, precum și extensii în două ape, cu fronton, mai rar în trei ape, peste spațiul semideschis (prispă, cerdac sau foișor), în dreptul intrării. Învelitorile din țiglă nesmălțuită și din tablă plană au devenit și ele tradiționale în timp, pe parcursul secolului al XX-lea. Culorile învelitorilor sunt naturale, de la galben, ocru, gri, cu o multitudine de nuanțe pastelate, până la roșu-cărămiziu. Acoperișurile în două ape se întâlnesc mai ales la anexe și au aceleași materiale de învelitori ca cele ale caselor. Există și acoperișuri într-o apă, cu pantă mică, la anexele de mici dimensiuni sau la cele înguste și, mai rar, acoperișuri în două ape cu coama teșită la capete, la unele case și șuri. Șarpanta tradițională este realizată din lemn rotund și se sprijină pe 4 cosoroabe pe sub care trece grinda. Corzile sunt așezate transversal. Căpriorii, din tei sau brad, ciopliți și fasonați rotunzi, sunt prinși în triunghi în coama susținută la rândul ei de popi așezați pe grinzi sau pe corzi. La îmbinări se foloseau în vechime cuie din lemn, iar mai recent cuie metalice. De regulă, acoperișul tradițional, nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu beneficiază de lucarne sau alte goluri funcționale. Totuși, acoperișurile caselor mai recente, cu învelitori din țiglă și tablă plană, prezintă mici lucarne, de forme diverse inspirate din arhitectura urbană și care folosesc exclusiv la ventilarea podului, acestea fiind poziționate aproape de coamă. După anul 1950, acoperișul a suferit modificări, la construcțiile noi nemaiținându-se cont de specificul local, de însorire, de direcția vânturilor etc. II.14.3. Gabaritele/ proporțiile conforme specificului local sau soluții ecologice durabile de secol XXI Din punct de vedere volumetric, casa tradițională se încadrează în tipologia cu un singur nucleu compozițional, în care armonia și echilibrul sunt date de proporțiile dintre înălțimea 39

Pagina 40

peretelui și a acoperișului și de întrepătrunderea dintre spațiile închise destinate locuirii și spațiile semideschise care fac trecerea către mediul înconjurător. În funcție de tipul de construcție, se întâlnesc următoarele proporții: înălțimea pereților este mai mică decât înălțimea acoperișului, dar nu mai puțin de două treimi; înălțimea pereților este egală cu cea a acoperișului, măsurată în punctul cel mai de sus al terenului, dacă acesta este în pantă; înălțimea pereților este mai mare decât înălțimea acoperișului, dar nu mai mult de două ori. Anexele importante ale gospodăriei, precum cele multifuncționale sau grajdul, șura, bucătăria de vară, păstrează, în general, aceleași proporții. La construcțiile noi, pentru alte funcțiuni decât locuirea, înălțimea pereților poate fi mai mare decât înălțimea acoperișului. II.14.4. Traveele de fațadă conform specificului local, fără a ieși din scara clădirilor învecinate, ca percepție umană Elementele regulatoare care creează liniile principale ale fațadelor sunt determinate de linia de coamă, linia de streașină, spațiile semideschise, fundație. Fațadele sunt simple, la casele mai vechi, văruite în alb sau în culori pastelate. La casele mai noi fațadele sunt ornamentate cu pilaștri, ancadramente la uși și ferestre, de influență urbană, iar motivele decorative executate în câmpul pereților sunt geometrice sau liniare, sub formă de profilaturi orizontale, mai rar ornamente cu motive vegetale. Ornamentele, în relief, în combinație de două sau trei culori, sunt realizate în stucaturi sau tencuială. Ornamente mai apar la elementele constructive din lemn, aparente, ale spațiilor semideschise caracteristice, realizate prin crestare (la stâlpi) și traforare (la capiteluri, balustrade, grinzi și pazii). Un element care atrage atenția este extensia acoperișului deasupra prispei, a cerdacului sau a foișorului, în dreptul intrării, cu boltă din lemn și margini ornamentate prin traforare. În ultimele decenii, aceste caractere regulatoare comune s-au diluat din cauza apariției acoperișurilor complicate și a dispariției spațiilor semideschise (prispă, cerdac, foișor) sau a denaturării acestora. II.14.5. Raportul plin/ gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor conform specificului local Ferestrele întâlnite sunt, de cele mai multe ori, de formă pătrată sau de dreptunghi dispus vertical, uneori, mai recent, de dreptunghi dispus orizontal, apropiat de pătrat, atunci când au dimensiuni mari. Deși de influență urbană, acestea au un rol important în conturarea imaginii casei tradiționale, oferind specificitate și individualitate construcțiilor vechi. Ferestrele, cu două pâna la șapte canaturi, simple sau duble și, în general, tâmplăria (uși, porți), în mod tradițional sunt realizate din lemn aparent sau sunt vopsite cu vopsele pe bază de ulei de in sau pe bază de rășini. Uneori ferestrele sunt protejate cu grilaje din lemn, în formă de cruce (cele mai vechi) sau cu grilaje din fier forjat (mai recente). La construcțiile mai noi, tâmplăriile nu mai au o coerență de ansamblu și au deseori culori standard (din pricina resurselor financiare reduse): alb, de cele mai multe ori, sau sunt acoperite cu folie PVC ce imită lemnul. În unele situații, dimensiunile conforme specificului local ale ferestrelor nu mai corespund necesităților utilizării actuale a spațiilor, fapt ce se răsfrânge în tendința de mărire a dimensiunilor. Ca rezultat al importurilor nefericite, în ultimele decenii au apărut goluri de dimensiuni și forme ce nu au nicio legătură cu specificul local, incoerente unele cu altele, care nu se pot caracteriza printr-un raport tipic și o coerență locală, și ale căror dimensiuni sunt de multe ori dictate de ferestrele cumpărate la mâna a doua. Pentru construcțiile noi, se recomandă a se păstra raportul plin/ gol al construcțiilor cu specific local, ceea ce nu înseamnă că vor trebui folosite dimensiunile obișnuite ale golurilor, ci că pot fi creați pereți vitrați de dimensiuni mari, asemenea închiderilor tradiționale cu tâmplărie și geam a spațiilor semideschise, care să corespundă unei necesități mari de iluminat, în acord cu funcțiunea propusă.

Pagina 41

II.14.6. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilio- nar. Amplasarea construcțiilor pe lot se va face cu păstrarea organizării și a ierarhizării specifice pe parcelă a construcțiilor, asigurându-se coerența ansamblului și integrarea volumelor în imaginea generală percepută de la nivelul străzii. Pentru menținerea sau refacerea identității spațiului tipic rural, este importantă preluarea și evidențierea relației și a dialogului dintre zonele unei gospodării, accesele, traseele, articulațiile, gabaritele, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, ca și limbajul arhitectural echilibrat, volumetria discretă. Pentru intervențiile pe construcții existente (reconversie și/ sau extindere), conversia funcțională și volumetrică se va realiza cu păstrarea specificului local și integrarea construcției și a extinderilor în ansamblul organizării gospodăriei. Intervențiile pe construcțiile existente și construcțiile noi nu trebuie să iasă în evidență ca elemente dominante, vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă și de belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă, care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor pe loturi în zonă. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum. Construcțiile noi nu trebuie să iasă în evidență ca elemente dominante vizibile din drum sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă, care să evidențieze încadrarea în țesutul rural a construcțiilor propuse și armonizarea cu scara și modul de distribuție pe lot. Prevederi generale privind intervențiile noi Există două soluții de amplasare: a) în afara vetrei satului – pentru funcțiuni precum: centre de producție și de procesare de dimensiuni mari, mori de apă, ferme agrozootehnice, săli de sport mari etc.; b) în vatra satului: toate celelalte funcțiuni. Noile construcții se vor împărți în trei categorii: A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) – adecvate pentru funcțiuni precum: locuințe individuale și anexele gospodărești ale acestora, cabinete medicale, puncte farmaceutice, instituții publice, ateliere meșteșugărești sau de producție de mici dimensiuni, centre comunitare cu rol social, agropensiuni. B. Construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) – adecvate pentru funcțiuni de tipul: locuințe individuale și anexele gospodărești ale acestora, funcțiuni educaționale (creșe, grădinițe, afterschool etc.), instituții publice, ateliere mecanice, hale de producție, ateliere meșteșugărești și de producție de dimensiuni medii. C. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp): - realizate sub formă de ansamblu pavilionar, adecvat implantării în țesutul rural a funcțiunilor de tip: educațional (școli), servicii, birouri, administrație, IT etc.; - realizate sub formă de ansambluri de dimensiuni mari, adecvate pentru funcțiuni de tipul: 41

Pagina 42

educațional (școli, săli de sport), producție, activități meșteșugărești, depozitare, clădiri zootehnice, vinării etc. Modalitățile de extindere se pot realiza: - prin reconversia și extinderea anexelor: șoproane, grajduri, șuri; - în continuarea volumului, la aceeași înălțime sau la înălțime mai mică decât a acoperișului existent, păstrând însă forma acestuia și respectând ierarhia volumelor; - ca volum nou, similar ca formă și proporție, legat de volumul existent prin diverse spații de articulare; - pe verticală, prin mansardarea podului existent, fără a ridica toată structura acestuia pe un parapet. Amplasarea în cadrul așezării Construcțiile cu gabarit mic, cele cu gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare care pot fi realizate sub formă de ansamblu pavilionar și se încadrează în țesutul local, vor fi amplasate în vatra satului sau la marginea acestuia, ținând cont de amplasarea clădirilor din vecinătate, pentru a asigura însorirea, igiena și coerența arealului din care vor face parte. Construcțiile cu gabarit mare, monovolum, care depășesc scara locului, vor fi obligatoriu amplasate în afara satului, la marginea localității, într-o zonă rezervată prin PUG sau neocupată de țesutul specific local, fără să agreseze peisajul și perspectivele importante către sat. În general, se recomandă ca acestea să fie amplasate într-o zonă din afara conurilor de vizibilitate importante, chiar la o depărtare mai mare de sat. Recomandări Amplasarea trebuie să aibă la bază cutumele locale, reglementările prevăzute în regulamentul de urbanism specific fiecărei zone și Regulamentul General de Urbanism, cu modificările și completările ulterioare. Nu sunt recomandabile derogările de la RLU prin documentații de urbanism PUD/ PUZ. Autorizarea lucrărilor se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rațională a terenurilor și pentru realizarea următoarelor obiective: - completarea zonelor centrale, potrivit condițiilor urbanistice specific impuse de caracterul zonei, având prioritate instituțiile publice, precum și serviciile de interes general; - valorificarea terenurilor din zonele echipate cu rețele tehnico-edilitare. Construcțiile se vor amplasa corespunzător funcțiunilor pe care le adăpostesc: funcțiunile cu scară mare, funcțiunile posibil generatoare de poluare (fermele de animale, procesare de biomasă, depozitele etc.), incompatibile în mod direct cu funcția de locuire – la periferia satului, în zonele de dezvoltare a acestuia, în zone cu grad mare de răsfirare, după caz. Amplasarea construcțiilor care, prin natura și destinația lor, pot genera riscuri tehnologice (determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiații, surpări de teren sau de poluare a aerului, a apei sau a solului) se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat și aprobat conform prevederilor legale. Se va evita comasarea sau divizarea parcelelor, ținându-se cont de caracteristicile parcelarului istoric păstrat. Modificarea (comasarea sau divizarea) acestuia este permisă dacă nu se schimbă/ alterează imaginea spațiului public. Amplasarea intervențiilor în vatra satului și/ sau în zonele periferice se va justifica prin studiul de amplasament. Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcțiunile și în condițiile stabilite de lege. Se va urmări gruparea suprafețelor de teren afectate construcțiilor, spre a evita prejudicierea activităților agricole și de creștere a animalelor.

Pagina 43

A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilio- nar Se vor amplasa, preferabil în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent (divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de amplasare doar pentru clădirile cu gabarit mare. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/ PUZ sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea parțială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare. II.14.7. POT, regim de înălțime. Regulile de amplasare a clădirilor vor avea la bază cutumele locale, reglementările PUG, Codul Civil, normativele și legislația în vigoare la data întocmirii proiectului, privitoare la distanța minimă dintre construcții, însorire, siguranță și stabilitate, siguranță la foc. Nu sunt recomandabile derogările de la RLU prin documentații de urbanism PUD/ PUZ. În situația în care se vor întocmi astfel de documentații, acestea vor cuprinde obligatoriu documentația pentru studiul de amplasament și încadrare în volumetria de ansamblu, pentru justificarea oportunității intervenției. Nu se va construi pe terenurile agricole din intravilan, terenurile cu destinație de fâneață sau livadă (cu excepția clădirilor de exploatare a fructelor și legumelor). A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilionar - POT (procentul de ocupare a terenului) recomandat, maxim = 35 %, pentru parcele sub 500 mp și scade cu câte 3 % pentru fiecare 100 mp în plus; 20 % la terenurile peste 1000 mp; - Regimul de înălțime maxim: S/ D + P + M (subsol sau demisol + parter + mansardă); - Înălțimea maximă măsurată la streașină nu va depași 5,5 m, în nici un punct de pe conturul construcției; - Înălțimea maximă la coamă nu va depași 11 m. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum - POT (procentul de ocupare a terenului) recomandat, maxim = 25 %; - Regimul de înălțime maxim: S/ D + P + M (subsol sau demisol + parter + mansardă); - Înălțimea maximă măsurată la streașină nu va depași 5,5 m, în nici un punct de pe conturul construcției; - Înălțimea maximă la coamă nu va depași 11 m. Loturile cu suprafață mai mică de 400 mp nu sunt eligibile pentru construire. Pentru terenurile rezultate în urma dezmembrării, POT și CUT se vor raporta la suprafața terenului inițial, din planul parcelar istoric. 43

Pagina 44

II.14.8. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în sat, deoarece acest lucru afectează percepția asupra întregii așezări, mai ales în conul de vizibilitate al unui monument sau ansamblu important de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile noi trebuie să țină cont de acest lucru. II.14.9. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot Sugestii recomandate de amplasare a noilor construcții și extinderi ale celor existente în gospodării din Zona Vaslui. Pentru alinierea noilor clădiri s-a ținut cont de pozițiile față de stradă ale clădirilor existente, situate la o distanță decentă față de aceasta (I și VII) și de păstrarea sau crearea unor culoare de acces carosabil la terenurile agricole din spatele gospodăriilor (I, II, V și VIII). Regimul de înălțime maxim al noilor clădiri a fost stabilit ca fiind parter + mansardă (I, II, V și VIII), iar înălțimile maxime la streașină și la coamă fiind date de șura situată în spatele

Pagina 45

gospodăriei, care în acest sat reprezintă construcția dominantă ca înălțime (VII). Pentru noile corpuri de clădire cu dimensiuni mari în plan, fie că sunt amplasate pe teren liber (II) sau completări ale construcțiilor existente în gospodării (I, IV, V și VIII), masivitatea acestora a fost atenuată prin fragmentări ale volumului în două sau trei corpuri, prin denivelări ale acoperișului sau prin articulări cu spații semideschise. Extinderile anexelor existente nu depășesc înălțimea la coamă a celei mai înalte (III). Gospodăriile VI și VII pot fi considerate complete, nemaipermițând amplasarea de corpuri noi de clădire sau extinderea celor existente. II.14.10. Recomandări care țin de calitatea utilizării spațiilor Cultură și educație: În cazul construcțiilor de învățământ, se recomandă împărțirea amplasamentului în mai multe zone funcționale: zona ocupată de construcție, zona curții pentru recreații, zona terenurilor și a instalațiilor sportive și zona verde. Pentru învățământul preșcolar (grădinițe), se va asigura o suprafață minimă de teren de 22 mp/ copil, iar pentru școli primare, gimnaziale, licee, școli postliceale și școli profesionale, o suprafață minimă de 20 mp/ elev. Modul de ocupare a terenului: - 25 % teren ocupat de construcții; - 75 % teren amenajat (curte pentru recreații și amenajări sportive, zonă verde, grădină de flori) din terenul total. Sănătate: Pentru construcțiile destinate creșelor și creșelor speciale, amplasamentul trebuie să asigure o suprafață de minimum 25 mp/ copil pentru creșe și de 40 mp/ copil pentru creșe speciale, grupate în mai multe zone: zona ocupată de construcții, zona ocupată de spațiile de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon), zona administrativă și zona verde, de parc și alei. Modul de ocupare a terenului: - 20 % teren ocupat de construcții; - 80 % teren amenajat (curte pentru recreații și amenajări sportive, zonă verde, grădină de flori) din terenul total. Pentru a asigura un grad de însorire optim și o eficiență energetică sporită, saloanele, rezervele, cabinetele medicale se vor orienta spre sud, sud-est și sud-vest. Laboratoarele, serviciile tehnice medicale, spațiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre nord. Construcțiile comerciale și de servicii: Se recomandă orientarea spațiilor funcționale pe lot astfel încât să se asigure însorirea spațiilor pentru public și a birourilor. Depozitele, atelierele de lucru, spațiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre nord. Construcțiile de învățământ: Pentru a asigura un grad de însorire optim și o eficiență energetică sporită, orientarea sălilor de clasă va fi către sud, sud-est, sud-vest (mai puțin recomandat). Dormitoarele și spațiile de joacă din creșe, creșe speciale și centre pentru copii vor fi orientate spre sud, sud-est, sud-vest. Bibliotecile, sălile de ateliere și laboratoarele, spațiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre nord. Terenurile de sport se vor orienta cu latura lungă pe direcția nord-sud, cu o abatere de maximum 15 grade spre est sau spre vest. 45

Pagina 46

II.14.11. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE Ca principiu, amenajarea unei clădiri presupune intervenții asupra acesteia, cu scopul de a obține încăperi cu funcțiuni noi în interiorul volumului existent. În cadrul gospodăriilor cu specific local, construcțiile componente se pot moderniza sau pot primi noi destinații prin amenajări care să nu le schimbe caracterul original. Astfel, locuințele existente își pot extinde spațiul util și locuibil prin mansardarea podurilor și prin extinderea lor în spații ale anexelor existente. De asemenea pot fi amenajate încăperi cu funcțiuni noi în spațiul existent, cum ar fi bucătăria și/ sau baia amenajate în tindă, chiler, șandrama sau paravan. Șurile care și-au pierdut funcțiunea de depozitare, mai ales cele de tipul celor din Subzona Podișul Bârladului – Vest, se pretează foarte bine la amenajarea ca locuințe, fiind compatibile ca dimensiuni cu acestea și contribuind cel mai mult, alături de case, la imaginea caracteristică a localității. Dar, clădirile componente ale unei gospodării pot avea, prin amenajare, și alte funcțiuni noi, altele decât cea de locuire, compatibile cu dimensiunile și condițiile oferite de acestea. Extinderile clădirilor existente, care pot constitui completări la amenajarea acestora, trebuie să fie mai mici ca suprafață decât acestea și cu înălțimi care să nu depășească înălțimile acestora. De asemenea, volumetria și tratarea arhitecturală a extinderilor trebuie să se integreze perfect în ansamblul clădirilor componente ale gospodăriei. II.14.12. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE În prezent, materialele moderne de proastă calitate și efectele modernizării prost înțelese, au un efect negativ asupra mediului și asupra ambianței rurale; spre exemplu: • tencuielile interioare și exterioare realizate tradițional, pe rețea de șipci din lemn și mortare pe bază de nisip și var, au fost înlocuite cu tencuieli uscate – plăcile de gips-carton, utilizate la exterior și interior; • pardoselile din lemn natural (de tip dușumea, parchet din lemn etc.) au fost înlocuite cu parchetul laminat, care este un material de sinteză, neecologic și impermeabil la vapori; • finisajele exterioare și interioare pe bază de var natural ale pereților și tavanelor, au fost înlocuite, aproape în totalitate, cu materiale de sinteză de tipul vopselelor lavabile sau pe bază de ulei, pierzându-se o sursă importantă de sănătate pentru locatari, finisajele realizate cu var natural având efect debactericid, agent de combatere a efectelor de acumulare a apei în pereți, regulator de umiditate, de combatere a mucegaiurilor; • izolațiile termice la tavane, poduri, pardoseli, realizate cu materiale tradiționale, ecologice, au fost înlocuite cu materiale de sinteză sau cu compuși de sinteză, eficienți din punct de vedere termic dar care nu mai au calități generatoare de condiții de viață sănătoasă. La casele existente cu pereții din bârne de lemn, se utilizează frecvent în ultima vreme ca material de izolație termică polistirenul expandat, care alterează calitățile eco-durabile ale construcției. Caracteristicile definitorii complexe, fizico-chimice, relevante pentru utilizarea în construcții a materialelor naturale locale în România Materialele naturale, fie de natură minerală (anorganice) sau organice (de origine vegetală sau animală), au caracteristici comune deosebit de importante, care le fac net superioare din punct de vedere ecologic și al durabilității, în raport cu materialele de sinteză folosite la izolații. Astfel, materialele care provin și se formează în mediul natural, sunt deosebit de rezistente la acțiunea radiației solare și în special a componentelor UVA-UVB, care produc degradări rapide oricărui material de sinteză (PVC, polistiren, poliuretan, rășini de aglomerare, compuși ai zugrăvelilor și vopselelor sintetice etc.). În mod identic, materialele naturale au o mai bună durabilitate și comportare sub acțiunea factorilor climatici ciclici, temperatură - umiditate - gelivitate, sau a acțiunilor rezultate din seism, incendiu, accidente climatice. După cum au spus și cei de la INCERC Iași, este imperios necesar ca specialiștii și autoritățile locale:

Pagina 47

- să transmită comunităților locale și să le îndrume în timp util pentru a valorifica cât mai bine oportunitatea de a avea o locuință sau o clădire sănătoasă și trainică, cu costuri/ lucrări de întreținere reduse; - să susțină necesitatea de a se renunța la materialele absolut nesănătoase, promovate pe piață în mod agresiv și de a folosi tehnicile și materialele locale naturale/ sănătoase, trainice și ieftine pe care le au la îndemână; - să insufle comunităților convingerea că tehnicile și materialele locale care și-au dovedit durabilitatea în timp sunt mult mai valoroase și mai sănătoase pe termen lung; utilizarea unor materiale de construcție artificiale și profund nesănătoase atrage după sine numai consecințe negative în timp, chiar dacă acestea par o soluție mai ușoară pe moment; - să promoveze la nivelul propriilor construcții, varul stins (hidraulic) în locul finisajelor lavabile, lemnul prelucrat superior în locul plasticului și multe alte materiale naturale în locul celor de sinteză. II.14.13. ACOPERIȘUL Analiza și recomandările privitoare la acoperiș evaluează următoarele componente ale sale: formă și volumetrie, șarpantă (tipuri de structură – materiale utilizate și tratamente), învelitoare (materiale utilizate și culori), marcarea posibilelor probleme ce pot apărea la comportamentul în timp. Recomandările se grupează pe trei categorii: A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar; B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum; C. Intervenții pe construcții existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum). Toate materialele care alcătuiesc acoperișul au nevoie de întreținere în exploatare (în mai mică sau mai mare măsură). Realizarea de alcătuiri constructive corecte, cu materiale naturale, compatibile, de calitate, precum și urmărirea în execuție îi pot asigura o durată mai mare de viață, împreună cu o întreținere conștientă, periodică, din partea utilizatorilor. Specificul local În Zona Vaslui, acoperișurile cele mai răspândite sunt în patru ape și în două ape, cu pante medii și învelitori din paie de secară, trestie, stuf, mai rar din strujeni de porumb, șindrilă sau scândură. Acoperișurile în patru ape se întâlnesc mai ales la locuințe și prezintă prelungiri ale pantelor, continue sau frânte, la cele care acoperă dependințele, precum și extensii în două ape, cu boltă sau fronton, mai rar în trei ape, peste spațiul semideschis (prispă, cerdac sau foișor), în dreptul intrării. Învelitorile din țiglă ceramică profilată trasă nesmălțuită și din tablă plană au devenit și ele parte a specificului local, în timp, pe parcursul secolului al XX-lea. Culorile învelitorilor sunt naturale, de la galben, ocru, gri, cu o multitudine de nuanțe pastelate, până la roșu-cărămiziu. Acoperișurile în două ape se întâlnesc mai ales la anexe și au aceleași materiale de învelitori ca cele ale caselor. Există și acoperișuri într-o apă, cu pantă mică, la anexele de mici dimensiuni sau la cele înguste și, mai rar, acoperișuri în două ape cu coama teșită la capete, la unele case și șuri. Pantele acoperișurilor sunt cuprinse între 20 de grade și 45 de grade, mergând până la 15 grade la prelungirile peste dependințe (aplecători) și la anexele cu o apă. Șarpanta tradițională este realizată din lemn rotund și se sprijină pe 4 cosoroabe pe sub care trece grinda. Corzile sunt așezate transversal. Căpriorii, din tei sau brad, ciopliți si fasonați rotunzi, sunt prinși în triunghi în coamă, susținută la rândul ei de popi așezați pe grinzi sau pe corzi. La îmbinări se foloseau în vechime cuie din lemn, iar mai recent cuie metalice. De regulă, acoperișul nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu beneficiază de lucarne sau alte goluri funcționale. Totuși, acoperișurile caselor mai recente, cu învelitori din țiglă și tablă plană, 47

Pagina 48

prezintă mici lucarne, de forme diverse (exclusiv triunghiulare) inspirate din arhitectura urbană și care folosesc doar la ventilarea podului, acestea fiind poziționate aproape de coamă. Recomandări A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar Forma și volumetria Spațiul interior generat de acoperiș se va utiliza ca spațiu funcțional. Nu se recomandă folosirea acestuia ca pod/ depozitare pentru obiecte voluminoase sau grele, din motive de siguranță în exploatare, siguranță la foc etc. Se va păstra specificul local prin preluarea nealterată a formei și a volumetriei existente în zonă. Acoperișul va fi cât mai simplu, cu două sau patru ape egale, în funcție de specificul zonei, cu streșinile și coamele orizontale. Se admit și acoperișuri în două ape egale, cu capetele coamei teșite, dacă specificul local permite. Nu se admit forme și pante provenite din alte zone climatice sau geografice. Streșinile, vor avea lățimi conform specificului zonei și prezenței spațiilor semideschise, cu sau fără stâlpi. Se acceptă și acoperiri cu pantă mică, de minimum 2%, dar cu învelitoare din strat înierbat cu vegetație locală și doar acolo unde relieful permite și sunt necesare soluții speciale de integrare în peisaj: volume mari, (semi-) îngropate, garaje sau spații tehnice parțial sau total îngropate, care, pentru integrarea în peisaj se acoperă cu strat vegetal. În acest caz, se permite utilizarea membranelor din PVC sau a celor bituminoase în alcătuirea învelitorii, greu vizibile. Terasele sau alte spații semideschise se pot realiza doar în interiorul volumului acoperișului, preferabil fără să fie vizibile din stradă sau dintr-un punct important de perspectivă din afara satului. Acestea trebuie să se integreze peisagistic și volumetric în ansamblul gospodăriei. Nu se acceptă balustrade din baluștri. În funcție de materialul pentru învelitoare panta va fi cuprinsă între 20 și 45 de grade, putând să scadă până la 15 grade în cazul aplecătorilor (prelungirile acoperișului locuinței peste dependințe) și anexelor, ținând cont de specificul local. Se va păstra și prelua raportul volumetric al clădirilor de pe lot. Se recomandă să existe un decroș/ o diferență de minimum 20 cm între înălțimea clădirii dominante (casă sau șură, în funcție de specificul local) și clădirile noi – anexe sau cele care sunt construite pe locul acestora. În funcție de ocuparea cu clădiri a lotului, se admit și construcții noi cu aceeași înălțime ca a celor dominante, dar detașate de acestea. Construcțiile noi de dimensiuni mari vor fi fragmentate în volume conectate cu corpuri de înălțime redusă. Acoperișul lucarnelor va ocupa maxim 10% din suprafața pantei pe care se vor amplasa și vor fi dimensionate și poziționate astfel încât să păstreze o imagine coerentă cu imaginea specifică locului și acestea să nu constituie un element discrepant, vizibil din stradă sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local. Se vor evita lucarnele rezultate formal din supradimensionarea micilor lucarne tradiționale pentru ventilarea podului și cele cu forme nespecifice zonei. În general, se propune amenajarea lucarnelor spre curte. Ornamentele, dacă este cazul, se vor prelua nealterate, dar într-o formă simplificată, păstrând specificul local. Nu se vor folosi forme și detalii provenite din alte zone geografice sau climatice. Șarpanta Șarpanta se va realiza din lemn, folosind tehnici și îmbinări conforme specificului local dar și contemporane (lemn lamelar, stratificat sau încleiat) pe cât posibil, prin implicarea meșterilor tâmplari și dulgheri din zonă. Nu trebuie utilizate materialele organice rezultate în urma polimerizării (cele denumite în mod generic „plasticuri”), întrucât își schimbă calitățile (portanță, torsiune, curgere) în timp, din cauza condițiilor de mediu (proces repetat de îngheț/ dezgheț,

Pagina 49

radiații ultraviolete, variații de temperatură vară/ iarnă). Pentru toate elementele din lemn se vor realiza lucrări de ignifugare și biocidare cu materiale care nu afectează structura și culoarea lemnului și care permit tratamentul ulterior al acestuia cu ceară, uleiuri și soluții naturale. Există posibilitatea realizării unor șarpante din alte materiale, precum metalul în asociere cu lemnul, atunci când activitatea adăpostită o impune. Există posibilitatea folosirii și a altor materiale obținute din lemn prin mijloace tehnologice: CLT, lemn lamelar, lemn stratificat. De reținut că folosirea lemnului lamelar, stratificat sau încleiat permite realizarea unor piese de lemn de mari dimensiuni și geometrii diverse cu performanțe deosebite, fără a fi nevoiți să sacrificăm arbori seculari pentru aceasta. Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități) Învelitoarea se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea imaginii locale nealterate. În funcție de specificul zonei și de panta aleasă, învelitoarea va fi din stuf, trestie, paie de secară și țiglă ceramică profilată trasă nesmălțuită. Acolo unde contextul local permite, învelitoarea poate fi și din șindrilă. Se vor folosi materiale și tehnologii locale sau care pornesc/ derivă din tehnologii locale, fără a avea efecte negative asupra destinației construcției. Se vor păstra sistemul de lățuire și dispunerea specific locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și dimensiunile acestora. Materialele de termoizolare/ hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile cu cele din care este realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale și soluții de alcătuire care să permită schimbul de vapori dintre interior și exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat interior optim utilizării/ locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din jurul coșurilor de fum, ale lucarnelor, ale intersecției cu foișoarele etc.). Nu este recomandată combinarea la același acoperiș a mai multor tipuri, culori sau forme de învelitori, cu excepția acoperișului vegetal și a celui a cărui învelitoare combină stuful și paiele de secară pe fiecare dintre ape. Culorile vor fi cele naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare, cât și cele pentru alte elemente constructive sau tehnologice); nu se vor folosi culori stridente sau saturate. Acoperirea lucarnelor, umbrirea ferestrelor în planul acoperișului, se vor face din materiale care nu contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construcției. Elementele de umbrire/ control solar pot servi și ca elemente de camuflare ale acestora în volumul și forma învelitorii. În cazul intervenției pe o clădire existentă, se va înlocui obligatoriu învelitoarea din tablă, azbociment, membrană bituminoasă sau alte materiale sintetice, cu cele acceptate. Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile Elementele de iluminare (luminatoare, ferestre în planul acoperișului), instalații (panouri solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum) sunt permise doar dacă sunt justificate funcțional și vor ocupa maximum 10% din suprafața pantei respective. Pe cât posibil, se vor orienta spre interiorul lotului, astfel încât să se păstreze o imagine coerentă și acestea să nu constituie un element discrepant, vizibil din drum sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local. Se acceptă și se recomandă utilizarea panourilor de captare a energiei solare în planul acoperișului. B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului. Doar în cazuri excepționale și riguros justificate se vor amplasa în vatra satului, situație în care se va păstra specificul local prin preluarea formei și a volumetriei existente in zonă, păstrându-se imaginea locală nealterată. În cazul amplasării construcției în zone special destinate (prin PUG) pentru producție, servicii, sănătate, educație, se permite și folosirea altor tipuri de materiale și tehnologii 49

Pagina 50

(metal, beton etc.), acolo unde este necesar și unde folosirea materialelor locale nu poate asigura cerințele de siguranță, stabilitate și de rezistență la foc. Forma și volumetria Se va păstra specificul local prin preluarea nealterată a formei și a volumetriei existente în zonă. Acoperișul va fi cât mai simplu, în două sau patru ape, cu pante egale, cu streșinile și coamele orizontale. Nu se admit forme și pante provenite din alte zone climatice sau geografice. Se acceptă și acoperișuri cu pantă mică de maximum 2 - 5 %, doar cu învelitoare din strat înierbat cu vegetație locală și acolo unde relieful permite și sunt necesare soluții speciale de integrare în peisaj: volume mari (semi-) îngropate, garaje sau spații tehnice parțial sau total îngropate, care pentru integrarea în peisaj se acoperă cu strat vegetal. În acest caz se permite utilizarea membranelor din PVC sau a celor bituminoase în alcătuirea învelitorii nevizibile. De asemenea, se acceptă și învelitorile din șindrile bituminoase, în culori din gama materialelor locale, pentru pante mai mici ale acoperișurilor tradiționale, acolo unde contextul permite și, mai ales, în cazul amplasamentelor din afara vetrei satului. Sunt interzise acoperișurile de tip terasă utilizate în proporție mai mare de 60% din suprafața totală a acoperișului și dispuse la frontul stradal. În funcție de învelitoare, panta acoperișului va fi de minim 30 de grade, specifică zonei, pentru țigla ceramică. Se acceptă folosirea panourilor fotovoltaice sau solare pe fața sudică a acoperișului, în proporție de 40 % din suprafață. La construcțiile noi cu gabarit mare, se recomandă realizarea unor porticuri pe fațada cea mai folosită a clădirii (cea cu accese), pentru protejarea activității in aer liber și a depozitărilor temporare. Ele vor proteja pereții și deschiderile clădirii de intemperii și vor da un plus de identitate și funcționalitate clădirilor respective. Șarpanta În cazul amplasării construcției în vatra satului, structura șarpantei va fi, recomandabil, de lemn, va fi realizată cu tehnologii locale, folosind, oriunde e posibil (nealterând procesul tehnologic), materiale naturale regenerabile sau tehnologii contemporane de industrializare a lemnului (lemn lamelar, panouri multistrat, lemn stratificat). Se pot folosi rigidizări suplimentare din alte materiale structurale pentru prinderi/ legături, fără ca acestea să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu. Nu trebuie utilizate materiale obținute în urma polimerizării (cele denumite în mod generic „plasticuri” întrucât își schimbă calitățile (portanță, torsiune, curgere) în timp, din cauza condițiilor de mediu (proces repetat de îngheț/ dezgheț, radiații ultraviolete, variații de temperatură vară/ iarnă). În cazul amplasării construcției în zone special destinate (prin PUG) - pentru producție, servicii, sanătate, educație - se permite și folosirea altor tipuri de materiale și tehnologii (metal, beton etc.) acolo unde este necesar și unde folosirea materialelor locale nu poate asigura prin folosire singulară cerințele de siguranță, stabilitate și de rezistență la foc. Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități) Învelitoarea se va realiza în principal din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea imaginii locale nealterate. Învelitoarea va fi din țiglă ceramică profilată nesmălțuită, cu păstrarea streșinii (specifice materialelor și tradiției locale). Se acceptă și învelitorile din șindrile bituminoase, în culori din gama materialelor locale, pentru pante mai mici ale acoperișurilor tradiționale, acolo unde contextul permite și, mai ales, în cazul amplasamentelor din afara vetrei satului. Se vor folosi materiale și tehnologii locale, fără a avea efecte negative asupra destinației construcției. Materialele de termoizolare/ hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile cu cele din care aceasta este realizată. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale și soluții de alcătuire care să permită schimbul de vapori între interior și exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat interior optim utilizării/ locuirii (se va avea grijă sporită la detaliile constructive din jurul coșurilor de fum, lucarnelor, intersecțiilor cu foișoarele etc.). Nu este recomandată folosirea sau combinarea la acoperiș a mai multor tipuri de învelitori, cu excepția acoperișului vegetal.

Pagina 51

Culorile vor fi naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare cât și cele pentru alte elemente constructive sau tehnologice); nu se vor folosi culori stridente sau saturate. Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile Elementele de iluminare (luminatoare, ferestre în planul acoperișului), instalații (panouri solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum) sunt permise doar dacă sunt justificate funcțional. Se acceptă și se recomandă utilizarea panourilor de captare a energiei solare în planul acoperișului. Acoperirea lucarnelor, umbrirea ferestrelor în planul acoperișului, se vor face din materiale care nu contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construcției. Elementele de umbrire/ control solar pot servi și ca elemente de camuflare ale acestora în volumul și forma învelitorii. Culorile vor fi naturale (atât cele pentru materialele de acoperire, cât și cele pentru alte elemente constructive sau tehnologice), similare cu cele ale învelitorii: nu se vor folosi culori stridente sau saturate. C. Intervenții pe construcțiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) Forma și volumetria Se vor realiza în prealabil fotografii ale clădirii existente, cu vecinătăți cu tot, pentru a înțelege modul în care trebuie realizată intervenția și într-un sens comunitar. Dacă nu se încadrează în specificul local și este lipsit de valori constructive și memoriale certe, acoperișul se va reconforma pentru a răspunde nevoilor de încadrare în specificul local (recomandări similare cu cele pentru construcțiile noi – vezi recomandări la capitole în funcție de volumul construcției). Extinderile și/ sau conversiile vor ține cont de recomandările din capitolele anterioare, în funcție de volumul rezultat al construcției. Dacă se încadrează în specificul local, intervențiile vor respecta scara și conformarea acoperișului existent. În cazul înlocuirii totale a structurii, se va efectua în prealabil releveul acoperișului existent și nu se va modifica lățimea și cota streșinii, aceasta putând fi ridicată pană la maxim 5,5 m față de cota terenului natural, măsurată în punctul cel mai înalt, dar fără ca aceasta să depășească 3 metri față de cota parterului. Decorațiile se vor prelua nealterate (dacă este cazul). Nu se vor folosi forme și detalii provenite din alte zone etnografice, geografice sau climatice. Se va păstra ierarhia volumetrică a clădirilor de pe lot. Se recomandă ca înălțimea clădirii principale să nu fie depășită de cea a clădirilor anexe, excepție putând face doar șurile, care în unele sate din zonă sunt în mod tradițional mai mari și mai înalte decât casa propriu-zisă. Nu se admite sub nicio formă ca anexele din continuarea sau apropierea de clădirea principală să fie extinse peste nivelul coamei acesteia din urmă. Se admit extinderile pentru corpurile/ anexele cu regim de înălțime parter care posedă acoperiș vegetat/ verde, dar cu limită de gabarit și care nu sunt amplasate la aliniamentul stradal. Șarpanta În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, acolo unde acestea nu se încadrează în specificul local și sunt lipsite de valori constructive și memoriale certe, se va reconforma șarpanta pentru a răspunde nevoilor de încadrare în specificul local. Extinderile și/ sau conversiile vor ține cont de recomandările din capitolele anterioare, în funcție de volumul rezultat al construcției. În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, acolo unde șarpanta (prin materiale și conformare) se încadrează în specificul local, se recomandă păstrarea elementelor constructive valoroase, în special a șindrilei și țiglei vechi, și, pe cât posibil, repararea și conservarea la nivel cît mai extins, prin folosirea tehnologiilor tradiționale locale. Elementele deteriorate se pot înlocui 51

Pagina 52

cu elemente similare din lemn de aceeași esență, pentru a nu interveni și a dezechilibra capacitatea portantă de ansamblu a structurii. Se pot folosi rigidizări suplimentare din lemn și/ sau metal pentru prinderi/ legături, fără ca acestea să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu. Intervențiile realizate trebuie să poată fi reversibile, pentru a nu împiedica șansa unei intervenții viitoare, cu materiale și tehnologii noi, ce se pot dovedi benefice in privința calității de ansamblu a obiectului și a utilizării optime a acestuia. Intervențiile vor respecta scara și conformarea acoperișului. Pentru toate elementele din lemn, se vor realiza lucrări de ignifugare și biocidare cu materiale care nu afectează structura și culoarea lemnului și care permit tratamentul ulterior al acestuia cu ceară, ulei și soluții naturale. Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități) În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, acolo unde acestea nu se încadrează în specificul local și sunt lipsite de valori constructive și memoriale certe, se va interveni asupra învelitorii, pentru a răspunde nevoilor de încadrare în specificul local (recomandări similare cu cele pentru construcțiile noi). Extinderile și/ sau conversiile vor ține cont de recomandările din capitolele anterioare, în funcție de volumul rezultat al construcției. Acolo unde învelitoarea (prin materiale și conformare) se încadrează în specificul local, se recomandă păstrarea elementelor valoroase, în special a șindrilei, draniței și țiglei vechi, și, pe cât posibil, repararea și conservarea la un nivel cât mai extins, prin folosirea tehnologiilor tradiționale locale. Dacă învelitoarea este realizată din tablă cutată sau imitație de țiglă, azbociment, diverse membrane bituminoase sau alte materiale nespecifice zonei, acestea se vor înlocui cu cele care se încadrează în specificul local. Învelitorile de țiglă ceramică profilată trasă, care sunt deteriorate, se vor înlocui cu învelitori din materiale specifice zonei sau, dacă contextul permite, tot cu țiglă ceramică profilată apropiată ca format și culoare de cea originală. Învelitorile din tablă plană, chiar dacă au devenit tradiționale pe parcursul secolului al XX-lea, se vor înlocui cu alte materiale specifice zonei, recomandabil cu țiglă ceramică. Materialele de termoizolare/ hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile cu cele din care aceasta este realizată. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale, precum stuful, trestia, paiele de secară, șindrila și țigla, și soluții de alcătuire care să permită schimbul de vapori interior/ exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat optim utilizării/ locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din jurul coșurilor de fum, lucarnelor, de la intersecția cu foișoarele etc.). Nu este recomandată combinarea la același acoperiș a mai multor tipuri, culori sau forme de învelitori, cu excepția acoperișului vegetal și a învelitorilor din stuf și paie de secară, care înlocuiesc învelitori de același tip. Culorile vor fi cele naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare cât și cele pentru elemente constructive sau tehnologice); nu se vor folosi culori stridente sau saturate și se va evita folosirea țiglei industriale în a cărei compoziție s-a introdus colorant. Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile Elementele de iluminare (luminatoare, ferestre în planul acoperișului), instalații (panouri solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum) sunt permise doar dacă sunt justificate funcțional și vor ocupa maximum 10 % din suprafața pantei respective. Pe cât posibil, se vor orienta spre interiorul lotului, astfel încât să se păstreze o imagine coerentă și acestea să nu constituie un element discrepant, vizibil din drum sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local. Se recomandă utilizarea unor tipuri de lucarne care se bazează pe tehnica locală, generând o dezvoltare a meșteșugurilor. Lucarnele pot ocupa maximum 10 % din suprafața pantei respective și vor fi dimensionate și poziționate astfel încât să se păstreze o imagine coerentă cu imaginea specifică locului și aceasta să nu constituie un element discrepant. În general, se recomandă utilizarea lucarnelor dreptunghiulare în întreaga zonă și a celor în forme particulare întâlnite în mediul construit cu specific local, dar care să nu afecteze, prin supradimensionare, imaginea coerentă a ansamblului. Nu se admit forme de lucarne din alte zone etnografice. Amenajarea unor goluri în planul acoperișului – ferestrele de mansardă – nu aduce modificări volumetriei acestuia, dar se recomandă amplasarea acestora, pe cât posibil, pe apele dinspre curte.

Pagina 53

Acoperirea lucarnelor și umbrirea ferestrelor în planul acoperișului, se vor face din materiale care nu contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construcției. II.14.14. PEREȚII Analiza și recomandările privitoare la pereți evaluează tipurile de pereți (portanți sau de compartimentare), materialele folosite în alcătuirea acestora și marcarea posibilelor probleme ce pot apărea în comportamentul în timp. Recomandările se grupează pe trei categorii: A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilionar; B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip monovolum; C. Intervenții pe construcțiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum). Toate materialele de alcătuire pentru pereți au nevoie de întreținere în exploatare (în mai mică sau mai mare măsură). Realizarea de alcătuiri constructive corecte, cu materiale naturale, compatibile, de calitate, precum și urmărirea în execuție pot asigura o durată mai mare de viață a acestora, împreună cu o întreținere conștientă, periodică, din partea utilizatorilor. Materialele recomandabile, în funcție de zona în care urmează să se realizeze investiția, sunt, după caz: piatră, lemn, nuiele, cărămidă plină arsă, cărămidă crudă uscată la soare (chirpic), ceamur, mortar de varnisip sau lut. Aspectele principale care trebuie avute în vedere fac referire la: siguranță și stabilitate, protecție la foc, compatibilitatea materialelor de alcătuire, compatibilitatea materialelor de acoperire, termoizolații și ruperi de capilaritate. Specificul local Potrivit specificului local, sistemele constructive cele mai utilizate în zonă sunt: cel din bârne orizontale, rotunde sau cioplite cu secțiune pătrată, încheiate la capete (cel mai vechi) și cel al furcilor și nuielelor împletite sau păruielii lipite cu lut, ca variante regionale ale paiantei (cel mai răspândit). Casele din chirpici (cărămizi de lut nearse, uscate la soare, de mari dimensiuni) sunt mai rare iar cele din ceamur (pereți compactați de lut fără susținerea din partea unei structuri de lemn) sunt întâlnite accidental. Pe parcursul secolului al XX-lea încep să se răspândească casele construite din cărămidă arsă. La casele cu pereți din bârne orizontale, pentru a fi mai temeinice, se alegea lemnul de stejar pentru tălpi. Pereții din paiantă sunt construiți din pământ amestecat cu paie, folosind sistemul furcilor de stejar, care sunt înfipte la colțuri în pământ, până la 60-70 cm. Pentru întărirea scheletului de susținere a pereților, între furci sunt intercalați, la distanță mică, pari așezați vertical și prinși sus în „coștoroabă” (grindă orizontală, îngropată pe jumătate în perete și susținută de furci). Există două variante de aplicare a lutului amestecat cu paie în cadrele din lemn: pe împletitura de nuiele dintre furci; sub formă de „vălătuci” pe „păruială” (leațuri din crengi orizontale fixate pe furci). Fixarea se făcea în vechime prin cuie din lemn de corn, iar mai târziu prin cuie din fier forjate. Peste lutul de umplutură, uscat natural, se aplică tencuiala tot din lut amestecat cu paie. Paiele cele mai bune sunt considerate cele de ovăz. La pereții din cărămidă arsă se utilizează ca mortar lutul sau amestec de nisip cu var. Recomandări A. Construcții noi cu gabarit mic (mai mic de 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 - 250 mp) Pereții portanți sunt esențiali prin contribuția la durabilitatea construcțiilor. Aceștia se vor 53

Pagina 54

construi din materiale regenerabile și se vor utiliza cu preponderență materiale de construcție considerate tradiționale la nivel local (lemnul, piatra, lutul, paiele, precum și cărămida arsă, chiar dacă folosirea ei în zonă pentru zidărie este de dată mai recentă). La construcțiile pentru care studiile geotehnice dovedesc că orice soluție tradițională este imposibil de aplicat în exploatare (ținând cont de zona seismică în care se încadrează construcția), se vor utiliza alte materiale de construcție (preferabil naturale), nespecifice local. Zidăria portantă din piatră sau cărămidă arsă va fi tencuită cu mortar pe bază de var pentru a permite absorbția, circulația și evaporarea apei într-un ritm normal. Mortarul folosit pentru zidărie va fi pe bază de var, pe cât permite calculul structurii de rezistență. Se vor realiza alcătuiri constructive care să diminueze/ împiedice capilaritatea, în condițiile în care realizarea unei impermeabilizări pe toată suprafața fundației nu este recomandabilă. O atenție deosebită se va acorda tratamentului diferențiat al fațadelor în funcție de importanța lor. În mod tradițional și în special la locuințe, fațada principală, precum și alte fațade orientate către spațiile semideschise (prispă, cerdac, foișor) sunt cele mai ornamentate, decorate, cu ornamente

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.