Plan Urbanistic General (PUG)
RLU_COSTESTI, VS
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,9 MB · modificat pe site: 03.02.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „RLU_COSTESTI, VS”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2026/02/RLU_COSTESTI-VS.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/97567-rlu-costesti-vs, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
BENEFICIAR:
COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ANDERSSEN S.R.L
ADMINISTRATOR: COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE SPECIALITATE:
S.C. REALITIS S.R.L.
ADMINISTRATOR: ARHITECT BOGUS GHEORGHE-VENIAMIN
ADMINISTRATOR: ING. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICE SĂVESCU CIPRIANCONSTANTIN
DENUMIREA ETAPEI:
II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE
URBANISM
DENUMIREA STUDIULUI:
II.1.2. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
VERSIUNE PRELIMINARĂ – Noiembrie 2025
Pagina 2
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI COSTEȘTI,
JUDEȚUL VASLUI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulațiilor și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare istoric și peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind mobilitatea și transportul
I.13. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL
DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări
urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE
AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
Pagina 3
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. ANDERSSEN S.R.L
Administrator COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE S.C. REALITIS S.R.L.
SPECIALITATE: Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Administrator BOGUS GHEORGHE – VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COORDONATOR RUR: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOGRAF MELINTE SILVIA
3
Pagina 4
CUPRINS
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE ....................................................................................7
I.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM .................................................7
I.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U. ..........................................................................8
I.3. DOMENIUL DE APLICARE AL R.L.U. .......................................................................... 11
I.4. APROBAREA ȘI MODIFICAREA R.L.U. .......................................................................13
CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
........................................................................................................................................................15
II.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI ȘI
PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL .................................................................... „15
II.2. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA ȘI/SAU EXTINDEREA REȚELEI DE
INFRASTRUCTURI VERZI-ALBASTRE...............................................................................16
II.3. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE
TRANSPORT PUBLIC ȘI LA REȚEAUA DE STAȚII DE ÎNCARCARE RAPIDĂ ȘI/SAU
DE REDRESARE .....................................................................................................................17
II.4. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA RUTIERĂ .....................................................17
II.5. REGULI CU PRIVIRE LA PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ...............18
II.6. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA
INTERESULUI PUBLIC .........................................................................................................24
II.7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA COMPATIBLITĂȚII FUNCȚIUNILOR ȘI
CONFORMĂRII VOLUMETRICE ..........................................................................................26
II.8. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESLOR OBLIGATORII ......................26
II.9. REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE ..............................................................................28
II.10. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIAREA TEHNICO-EDILITARĂ ................................28
II.11. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ȘI DIMENSIUNILE TERENULUI ȘI
CONSTRUCȚIILOR ................................................................................................................31
II.12. REGULI DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR ȘI RETRAGERI MINIME
OBLIGATORII .........................................................................................................................33
II.13. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA MODULUI DE VIAȚĂ AL
LOCUITORILOR .....................................................................................................................36
II.14. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA ASPECTULUI TRADIȚIONAL AL
ZONELOR PROTEJATE .........................................................................................................37
II.15. REGULI CU PRIVIRE LA SUPRAFEȚELE PLANTATE ............................................38
CAPITOLUL III. PREVEDERI PRIVIND ZONELE ȘI SUBZONELE FUNCȚIONALE ........39
III.1. ZONE ȘI SUBZONE FUNCȚIONALE ..........................................................................39
Pagina 5
III.2. PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND ZONELE și SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN
INTRAVILAN ..........................................................................................................................45
III.2.1. L - ZONA LOCUINȚELOR ȘI FUNCȚIUNILOR COMPLEMENTARE ...............45
III.2.2. M - ZONA MIXTĂ ....................................................................................................51
III.2.3. IS - ZONA INSTITUȚIILOR ȘI SERVICIILOR PUBLICE ....................................57
III.2.4. AZ - ZONA ACTIVITĂȚILOR AGRO-ZOOTEHNICE ..........................................62
III.2.5. CS - ZONA COMERȚ ȘI SERVICII .........................................................................67
III.2.6. V - ZONA SPAȚIILOR VERZI ȘI DE AGREMENT ...............................................72
III.2.7. DS - ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ .............................................................77
III.2.8. GC - ZONA GOSPODĂRIILOR COMUNALE ȘI CIMITIRELOR ........................79
III.2.9. TE - ZONA ECHIPAMENTELOR ȘI CONSTRUCȚIILOR TEHNICO-
EDILITARE ...........................................................................................................................82
III.2.10. ZONA PENTRU INDUSTRIE ȘI DEPOZITARE - ID...........................................86
III.2.11. ZONA PENTRU TRANSPORTURI - T ..................................................................91
III.3. PREVEDERI PRIVIND SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN EXTRAVILAN ...........96
III.3.1. TA – TERENURI AGRICOLE ..................................................................................97
III.3.2. TF – TERENURI FORESTIERE .............................................................................97
III.3.3. TH – TERENURI OCUPATE DE APE ....................................................................98
III.4. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂȚILOR TERITORIALE DE REFERINȚĂ DIN
INTRAVILAN .......................................................................................................................98
CAPITOLUL IV. ANEXE LA R.L.U. .........................................................................................103
IV.1. ANEXA Nr. 1 - CONDIȚII DE PROTECȚIE A REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE
ȘI SERVITUȚILE IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂȚILOR ...........................103
REȚELE ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE ..............................................103
REȚELE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ......................................105
REȚELELE DE GAZE NATURALE ..........................................................................109
TRANSPORTURI RUTIERE ....................................................................................... 112
ZONE DE PROTECȚIE SANITARĂ ......................................................................... 113
LĂȚIMEA ZONELOR DE PROTECȚIE ÎN JURUL LACURILOR NATURALE,
LACURILOR DE ACUMULARE, ÎN LUNGUL CURSURILOR DE APĂ,
DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRĂRI
HIDROTEHNICE ........................................................................................................ 116
ZONELE DE PROTECȚIE SANITARĂ CU REGIM SEVER AFERENTĂ
ADUCȚIUNILOR (APEDUCTELOR) DE ALIMENTARE CU APĂ ....................... 117
5
Pagina 6
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE
I.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
I.1.1. Regulamentul local de urbanism al Comunei Costești este o documentație cu
caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de
realizare și de utilizare a construcțiilor în întregul teritoriu administrativ al comunei.
R.L.U. însoțește Planul Urbanistic General al Comunei Costești și face parte integrantă
din acesta.
R.L.U. este compus din următoarele părți, menționate în cuprinsul documentației, care
au valabilitate numai împreună:
i. Prezenta parte scrisă (capitolele
I-III);
ii. Anexe (capitolul IV);
iii. Piese desenate.
I.1.2. Rolul R.L.U. constă în explicitarea și detalierea prevederilor din P.U.G. în
conformitate cu Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.) aprobat prin H.G. nr. 525/1996,
precum și cu conținutul tehnic și structura prevăzute îm Ghidul privind elaborarea și aprobarea
Regulamentelor locale de urbanism, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 și în Ghidul
privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General, aprobat
prin O.M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999.
I.1.3. R.L.U. stabilește, pentru imobilele situate în teritoriul administrativ al Comunei
Costești, reguli privitoare la:
i. regimul economic al imobilelor: destinațiile și activitățile admise și interzise;
ii. regimul tehnic al imobilelor și modul de construire permis;
iii. modul de desființare al unor clădiri sau corpuri de clădire;
iv. regimul de protecție a patrimoniului arheologic, dacă este cazul;
v. regimul de protecție a peisajului natural și a peisajului cultural;
vi. regimul de protecție a imobilelor clasate în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.),
dacă este cazul;
vii. regimul de protecție a zonelor protejate propuse prin actualul P.U.G., dacă este
cazul.
Prin respectarea acestor reguli este permisă autorizarea directă a construirii pe toate
parcelele care fac parte din teritoriul administrativ al Comunei Costești.
Pagina 7
Autorizarea directă a construirii înseamnă autorizarea prin respectarea prevederilor
prezentului R.L.U., fără a fi necesară o altă documentație de urbanism preababilă.
I.1.4. R.L.U. este valabil cât timp este valabil P.U.G. Comuna Costești, din care face
parte integrantă.
Schimbarea legislației de bază sau schimbarea condițiilor particulare de construire din
teritoriul Comunei Costești pot determina modificarea P.U.G.
Documentațiile de urbanism modificatoare, avizate și aprobate în conformitate cu
legislația în vigoare în momentul respectiv, vor prevedea explicit modificările aduse prezentului
R.L.U.
I.1.5. Fără a încălca prevederile R.L.U., Primăria Comunei Costești va putea face
adaptarea R.L.U. la situațiile care decurg din modificarea unor condiții particulare:
i. schimbarea limitelor unor imobile, consemnate în cadastrul imobiliar;
ii. modificarea nomenclaturii stradale sau a numerotării imobilelor;
iii descoperirile arheologice ulterioare aprobării P.U.G.
.
I.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U.
I.2.1. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat cu respectarea prevederilor
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările
ulterioare, a prevederilor din Ordinul M.D.R.A.P. nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și
de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism și a prevederilor din Ordinul
M.D.R.A.P. nr. 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare
a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice, nr. 233/2016.
I.2.2. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate și cu
următoarele acte normative cu caracter general:
i. Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialiste România;
ii. Legea nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind
organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările
ulterioare;
7
Pagina 8
iii. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată;
iv. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
v. Legea 10/1995 privind calitatea în construcții;
vi. Legea 114/1996, legea locuinței;
vii. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
viii Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și
. completările ulterioare;
ix. Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărire cumunală;
x. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din
intravilanul localităților, cu modificările și completările ulterioare.
xi. Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a
clădirilor;
xii. Legea nr. 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale;
xiii Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și
. completările ulterioare;
xiv. Hotărârea Guvernului nr. 162/ 2002 privind depozitarea deșeurilor;
xv. Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și
sănătate publică privind mediul de viață al populației;
xvi Ordinul al Președintelui ANRE nr. 25/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru
. emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de rețea;
xvi Ordinul ANRE nr. 4/2007 modificat și completat de Ordinul ANRE nr. 49/2007 –”
i. Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente
capacităților energetice – rev.1”
I.2.3. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu
prevederile următoarelor acte normative privind documentațiile de urbanism:
i. Legea 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată;
ii. HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
iii Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, republicată, cu
. modificările și completările ulterioare;
iv. Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009, pentru aprobarea Normelor Metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
v. Ordinul M.D.R.T. nr. 1867/2010 pentru modificarea și completarea normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții, aprobate prin Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009;
vi. Ordin M.D.R.A.P. nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și
actualizare a documentațiilor de urbanism;
vii Ordin M.D.R.A.P. nr. 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor
. metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate
prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației
publice, nr. 233/2016.
Pagina 9
I.2.4. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu
prevederile următoarelor acte normative privind mediul, ariile naturale protejate și peisajul:
i. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu
modificările și completările ulterioare;
ii Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
. protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice, cu
modificările și completările ulterioare;
ii H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca
i. parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu
modificările și completările ulterioare.
I.2.5. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu
prevederile următoarelor acte normative privind monumentele istorice:
i. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - zone protejate;
ii. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil,
republicată 2008;
ii Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată,
i. modificată și completată prin Legea 468/2003;
iv Ordinul M.T.C.T. nr. 562 din 20 octombrie 2003 pentru aprobarea Reglementarii
. tehnice "Metodologie de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor de
urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)";
v. Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;
vi Ordinul M.C.P.N. nr. 2828/2015, pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul
. Ministrului Culturii și Cultelor nr 2314/2004, privind aprobarea Listei
Monumentelor Istorice actualizată și a Listei Monumentelor Istorice dispărute.
I.2.6. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu
prevederile următoarelor acte normative privind patrimoniul arheologic:
i. O.G. nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri
arheologice ca zone de interes național, aprobată prin Legea nr. 378/2001;
ii. Legea nr. 378/2001 pentru aprobarea O.G. nr.43/2000 privind protecția
patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes
național;
ii Ordinul M.C.C. nr. 2103/2007 privind coordonarea activităților de cercetare
i. arheologică în siturile arheologice declarate zone de interes național;
iv Ordinul M.C.C. nr. 2518/2007 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
. procedurii de descărcare de sarcină arheologică.
9
Pagina 10
I.2.7. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu
prevederile Legii nr. 287/2009 privind Noul Cod Civil, republicată în 2011.
I.3. DOMENIUL DE APLICARE AL R.L.U.
I.3.1. R.L.U. cuprinde reglementări obligatorii pentru întregul teritoriu administrativ al
Comunei Costești, privind modul de utilizare a imobilelor, autorizarea construirii și autorizarea
desființării construcțiilor, destinația terenurilor, activitățile permise și interzise.
I.3.2. Teritoriul administrativ al Comunei Costești este împărțit, după destinație, în
teritoriul intravilan și teritoriul extravilan.
I.3.3. Teritoriul intravilan al Comunei Costești este format din localități și din alte
terenuri, după cum urmează:
Costești – localitate de reședință;
Chițcani - localitate componentă a comunei;
Dinga - localitate componentă a comunei;
Pârvești - localitate componentă a comunei;
Punțișeni - localitate componentă a comunei;
Rădești - localitate componentă a comunei;
Teritoriul intravilan al Comunei Costești, stabilit prin P.U.G. și R.L.U., este delimitat prin
planșa:
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
I.3.4. Reglementările în teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt stabilite în
funcție de zone și subzone funcționale.
Zonele și subzonele funcționale din teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt
precizate în următoarele planșe:
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
Reglementările aferente zonelor și subzonelor funcționale sunt stabilite prezentul R.L.U.
I.3.5. Reglementările în teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt nuanțate în
funcție de zonificarea funcțională a teritoriului, zonificare detaliată în Capitolul III.1. al
prezentului R.L.U.
Pagina 11
I.3.6. Reglementări speciale sunt aplicate imobilelor aflate în situații speciale, stabilite de
legislația în vigoare, și anume:
i. imobile protejate din punct de vedere cultural;
ii imobile protejate din punct de vedere natural și al resurselor naturale;
.
ii imobile situate în zonele de protecție sau de siguranță ale infrastructurii rutiere și
i. feroviare, ale rețelelor edilitare și ale altor funcțiuni speciale din teritoriul
administrativ.
I.3.7. Zonele construite protejate din Comunei Costești cuprind totalitatea imobilelor
protejate din punct de vedere cultural.
Suprafețele zonelor construite protejate, stabilite prin P.U.G. și R.L.U., sunt delimitate
prin următoarele planșe:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
I.3.8. Imobilele protejate din punct de vedere natural și al resurselor naturale sunt
reprezentate prin zone funcționale distincte în cadrul R.L.U. și sunt regementate special.
Imobilele situate în zone de protecție sau de siguranță menționate la articolul I.3.6, pct.
iii. sunt reglementate special.
Imobilele menționate în primele două alineate sunt stabilite prin:
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
Planșa Reglementări urbanistice tehnico-edilitare
I.3.9. Imobilele supuse riscurilor naturale și antropice sunt prezentate în planșele
următoare:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
Imobilele stabilite prin planșă sunt cele supuse principalelor riscuri previzibile, pe baza
informațiilor obținute de la Primăria Comunei Costești în momentul realizării P.U.G. și nu
reprezintă totalitatea riscurilor potențiale din teritoriul administrativ.
11
Pagina 12
I.4. APROBAREA ȘI MODIFICAREA R.L.U.
I.4.1. P.U.G. și R.L.U. aferent acestuia au fost aprobate prin H.C.L.
Aprobarea s-a bazat pe avizele obținute în prealabil conform legii.
I.4.2. R.L.U. intră în vigoare după aprobarea sa în Consiliul Local al Comunei Costești și
nu poate fi modificat decât în condițiile și în limitele prevederilor legale prevăzute prin Legea nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările
ulterioare.
I.4.3. Autorizarea executării construcțiilor în Comuna Costești se poate face prin:
1. autorizare directă: în conformitate cu dispozițiile P.U.G. și R.L.U.
2. autorizare indirectă: în conformitate cu documentațiile de urbanism (P.U.Z. și
P.U.D.) care modifică dispozițiile P.U.G. și R.L.U.
I.4.4. În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, modificarea prevederilor prezentului
R.L.U. se poate face și printr-un nou P.U.Z. elaborat și aprobat după următoarea procedură:
a. Cererea de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea unei modificări a
prevederilor P.U.G. și R.L.U., referitoare la cel puțin unul dintre următoarele
elemente de reglementare:
- regimul de construire;
- funcțiunea zonei sau a unei parcele;
- înălțimea maximă a clădirilor;
- coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.;
- procentul de ocupare a terenului – P.O.T.;
- retragerea clădirilor față de aliniamentul parcelei combinate cu diminuarea
distanțelor dintre clădiri și limitele laterale și posterioare ale parcelei.
b. Solicitarea emitentului Certificatului de Urbanism ca persoana care urmărește
modificarea prevederilor să elaboreze un P.U.Z. (solicitarea este bazată pe Avizul de
Oportunitate emis conform legii și aprobat de Președintele Consiliului Județean
Vaslui).
c. Avizarea P.U.Z. în condițiile legii.
d. Aprobarea P.U.Z. prin H.C.L. al Comunei Costești.
I.4.5. În condițiile apariției unor necesități noi, neprevăzute la data elaborării P.U.G., în
teritoriul administrativ al comunei, Primăria Comunei Costești poate solicita elaborarea unor
documentații de urbanism – P.U.Z. de conformare – care respectă în totalitate prevederile R.L.U.
și nu sunt considerate P.U.Z. modificatoare.
Elaborarea P.U.Z. de conformare se poate face în următoarele cazuri:
Pagina 13
1 Amplasarea unor obiective de utilitate publică finanțate de Primăria Comunei Costești
. sau, după caz, de alte activități publice, în condițiile respectării tuturor prevederilor
din Capitolul II al prezentului R.L.U.;
2 Concesionarea unor terenuri aflate în domeniul public al Comunei Costești;
.
3 Rectificarea minoră a traseului unor străzi sau amenajarea unor intersecții de străzi
. care necesită exproprieri pentru cauză de utilitate publică;
4 Amplasarea sistemului de iluminat public, a unor lucrări edilitare, executarea unor
. lucrări hidrotehnice minore;
5 Amenajarea unor spații plantate publice, inclusiv a plantațiilor din zestrea străzilor;
.
6 Amenajarea pe dealuri a unor poteci și platforme de belvedere, fără executarea de
. clădiri;
7 Condiții noi de construire impuse de descoperiri arheologice survenite după aprobarea
. P.U.G.
Aprobarea P.U.Z. de conformare se face de către Consiliul Local al Comunei Costești,
după obținerea avizelor legale.
I.4.6. În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, modificarea prevederilor prezentului
R.L.U. se poate face printr-un P.U.D. elaborat după următoarea procedură:
a. Cerere de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea modificării prezentului
P.U.G. și R.L.U., referitoare la diminuarea cel puțin a uneia dintre distanțele dintre
clădiri și limitele laterale sau posterioare ale parcelei.
b. Hotărârea Primăriei Comunei Costești ca persoana care urmărește modificarea
prevederilor să elaboreze documentația de urbanism P.U.D.; P.U.D. se elaborează
pentru parcela pe care se solicită diminuarea și va fi inițiat de solicitant în condițiile
legii.
c. Avizarea P.U.D. în condițiile legii.
d. Aprobarea P.U.D. prin H.C.L. al Comunei Costești.
I.4.7. În cazul necesităților de extindere ale construcțiilor din imobilele care constituie
obiective de utilitate publică, pentru precizarea amplasării construcțiilor este necesară elaborarea
unor documentații de urbanism – P.U.D. de extindere – care respectă în totalitate prevederile din
Capitolului II. al prezentului R.L.U.
Avizarea și aprobarea P.U.D. de extindere se face în conformitate cu articolul I.4.6.
13
Pagina 14
CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A
TERENURILOR
II.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI ȘI
PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL
II.1.1. În vederea păstrării stării naturale a terenurilor, raportul stabilit prin P.U.G. dintre
teritoriul intravilan și teritoriul extravilan nu trebuie să se schimbe prin mărirea intravilanului;
modificările teritoriului intravilan vor fi efectuate în conformitate cu prevederile articolul I.4.
II.1.2. Tăierea arborilor din zonele împădurite din întregul teritoriu administrativ al
Comunei Costești este permisă numai în sistem grădinărit (peisagistic).
II.1.3. Albiile minore ale râurilor și a afluenților acestora vor fi reamenajate și renaturate,
în conformitate cu un proiect special.
II.1.4. Se interzic depozitarea gunoiului și scurgerile de fluide infectate în albiile râurilor.
II.1.5. Ariile naturale protejate de pe teritoriul administrativ al Comunei Costești sunt:
a Arii Natura 2000:
.
- nu este cazul
b Perimetre Forestiere pentru protecția solului:
.
- nu este cazul
c Păduri cu funcții de protecție a malurilor și cele de protecție a râurilor care
. alimentează lacurile:
- nu este cazul
d Parcuri dendrologice:
.
- nu este cazul
II.1.6. Activitățile în ariile naturale protejate vor fi reglementare în conformitate cu
Planurile de management ale acestora.
II.1.7. În imobilele situate în teritoriul intravilan este permisă construirea clădirilor
principale și a anexelor gospodărești în așa fel încât ocuparea actuală a terenului cu construcții să
nu crească semnificativ.
Sunt protejate suprafețele libere ale gospodăriilor, folosite pentru grădini și pentru
activitățile rurale (zootehnie, agricultură, pomicultură, legumicultură ș.a.).
Pagina 15
II.1.8. În imobilele situate în teritoriul extravilan este permisă construirea de anexe
gospodărești și a împrejmuirilor; realizarea construcțiilor principale pentru locuire sau pentru
activități productive este interzisă.
II.2. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA ȘI/SAU EXTINDEREA REȚELEI DE
INFRASTRUCTURI VERZI-ALBASTRE
Extinderea rețelei de spații verzi este un demers extrem de important care nu poate fi
desprins de dezvoltarea localității administrate deoarece o dată cu creșterea suprafeței și a
numărului de locuitori trebuie implicit crescută și dezvoltată rețeaua de spații verzi pentru a se
păstra echilibrul și calitatea vieții în oraș.
Totuși, extinderea și dezvoltarea nu sunt dependente și legate de creșterea suprafeței și a
numărului de locuitori, deoarece chiar și în absența acestor factori declanșatori este important ca
rețeaua de spațiu verde să f ie întregită și dezvoltată. „Dezvoltarea rețelei de spațiu verde este
chiar mai importantă decât crearea de parcuri izolate”. În ultimii ani s-au tot vehiculat informații
cu privire la recomandarea minimă obligatorie sugerată de Comisia Europeană cu privire la cei
26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor care au devenit un etalon al administrațiilor publice
locale în programele de administrare ale localităților. Într-adevăr, este important ca suprafața de
spațiu verde să atingă acestă suprafață minimă, însă mult mai importantă este componența din
punct de vedere al vegetației care formează aceste locuri (ex. Proiecția la sol a unui arbore matur
nu poate fi comparată din punct de vedere calitativ și ecologic cu aceeași suprafață acoperită de
gazon, capacitatea de absorție a arborelui fiind mult mai mare. Calitatea este dată de specie,
vârstă și densitatea foliajului). Astfel administrațiile trebuie să cunoască beneficiile aduse de
fiecare specie în parte, să îmbunătățească calitatea spațiilor verzi gestionate și să nu se lase
ghidați doar de atingerea suprafeței de 26 mp pe cap de locuitor (art. II, alin (1) din OUG Nr. 114
/ 2007).
Soluțiile de Infrastructura Verde-Albastră sunt bazate pe imitarea mediului natural si sunt
proiectate pentru a conecta funcțiile hidrologice urbane (albastru) și spațiile de agrement
permeabile (verde). Soluțiile de Infrastructura Verde-Albastra pot remedia probleme tipice de
drenaj, cum ar fi calitatea apei și inundațiile extreme. La nivel local, aceste soluții pot genera
beneficii sociale si pot îmbunătății calitatea mediului. La o scara mai mare, acestea pot aborda
provocările aduse de expansiunea urbană si schimbări climatice.
Infrastructura Verde-Albastră include componente precum bazine de bioretenție, rezervoare de
ploaie, pavaj permeabil, străzi verzi, acoperișuri verzi, sisteme de reutilizarea a apei, zone umede
și parcuri inundabile. Acolo unde este necesar, Infrastructura Verde-Albastră este susținută de
infrastructura și tehnologiile gri, tradiționale. Putând fi aplicate la orice scară, Infrastructura
15
Pagina 16
Verde-Albastră poate fi utilizată pentru a îmbunătăți în mod direct calitatea apei si ecologia
cursurilor de apa. Aceste soluții pot fi folosite pentru a adresa problemele de capacitate a
sistemelor de colectare si pentru a reduce riscul de inundații.
II.3. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA
DE TRANSPORT PUBLIC ȘI LA REȚEAUA DE STAȚII DE ÎNCARCARE RAPIDĂ
ȘI/SAU DE REDRESARE1
(1) Consiliile locale, consiliile județene, precum și Consiliul General al Municipiului
București sunt obligate să asigure, să organizeze, să reglementeze, să coordoneze și să controleze
prestarea serviciilor de transport public desfășurat pe raza administrativ-teritorială a acestora,
precum și să înființeze societăți de transport public dacă acestea nu există.2
(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili și de a aplica
strategia pe termen mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea serviciilor de
transport public local, ținând seama de planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, de
programele de dezvoltare economico-socială a localităților și de cerințele de transport public
local, evoluția acestora, precum și de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice
reduse și emisii minime de noxe.3
1
În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, art. 78, alin. 6.
2
Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local art.16
3
Ibdem.
Pagina 17
II.4. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA RUTIERĂ4
II.4.1. Utilizări admise
Circulație rutieră/amenajările specifice aferente: platforma căilor de circulație, fâșiile de
protecție ale acestora, lucrările de sistematizare verticală, construcțiile de artă inginerească,
nodurile rutiere, iluminatul public, semnalizarea și orientarea rutieră etc.
II.4.2. Utilizări admise cu condiționări
Accese spre parcelele reiverane aferente unor obiective de interes public major, intersecții
cu trama stradală de interes local, numai în cazul lipsei demonstrate a unor alternative rezonabile.
II.4.3. Utilizări interzise
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 și punctul 2. Accese directe spre
parcelele riverane, cu excepția situațiilor amintite la punctul anterior Publicitatea comercială pe
panouri dedicate, clădiri de orice tip etc
II.4.4.Circulații și accese
Nodurile/intersecțiile cu celelalte elemente ale tramei stradale majore se vor reglementa
prin PUZ aferent arterei de circulație, ca și eventualele accese spre parcelele/terenurile reiverane
ale unor obiective de interes public major, intersecțiile cu trama stradală de interes local, numai
în cazul lipsei demonstrate a unor alternative rezonabile, cu condiția elaborării unor studii de
fundamentare privind traficul și accesibilitatea locală.
II.4.5. Staționarea autovehiculelor
În interiorul culoarelor artereor de circulație oprirea/staționarea/parcarea autovehiculelor
este interzisă. Adiacent zonei, în vecinătatea nodurilor de circulație/stațiilor de transport în
comun se recomandă construirea de parcaje publice ca parte a sistemului de transfer intermodal.
II.5. REGULI CU PRIVIRE LA PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
II.5.1. R.L.U. stabilește destinația imobilelor din teritoriul administrativ al Comunei
Costești și condițiile de construibilitate ale acestora, în funcție de următoarele criterii:
1. situarea în teritoriul intravilan sau teritoriul extravilan;
2. destinația terenurilor, în funcție de zonificarea funcțională stabilită prin P.U.G.;
3. specificitatea țesutului urban, în funcție de diviziunea teritoriului în U.T.R.;
4. regimul de protecție a patrimoniului cultural;
5. amplasarea în zonele de risc.
4
În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, art. 78, alin. 6.
17
Pagina 18
II.5.2. Teritoriul intravilan este destinat cu precădere construirii. Activitatea
predominantă în teritoriul intravilan este locuirea.
II.5.3. Teritoriul intravilan al Comunei Costești este format din localități și din alte
terenuri, după cum urmează:
1. Costești – localitate de reședință
2. Chițcani - localitate componentă a comunei
3. Dinga - localitate componentă a comunei
4. Pârvești - localitate componentă a comunei
5. Puntișeni - localitate componentă a comunei
6. Rădești - localitate componentă a comunei
7. trupuri izolate ale teritoriului intravilan
Teritoriul intravilan al fiecărui trup de intravilan este compus din zonele funcționale
stabilite prin:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
II.5.4. Teritoriul extravilan cuprinde terenurile agricole productive, cele cu vegetație
forestieră, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agro-zootehnice,
amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă,
platformele și stațiile de depozitare care servesc nevoilor agricole și terenurile neproductive care
pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă.
Terenurile agricole productive cuprind suprafețe arabile, vii, livezi, pepiniere viticole,
pepiniere pomicole, plantații, pășuni, fânețe, sere, solarii, etc.
II.5.5. Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenurile agricole din
extravilan se supune reglementărilor în vigoare.
Schimbarea destinației acestor terenuri se realizează conform legii.
II.5.6. Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor, precum și activitățile permise
sau interzise în teritoriul U.P. Costești, sunt reglementate în conformitate cu prevederile
prezentului R.L.U. și a Amenajamentului silvic al U.P. Schimbarea destinației acestor terenuri
este interzisă.
Modul de exploatare a fondului silvic este prevăzut prin amenajamentul silvic aprobat.
II.5.7. Imobilele protejate din punct de vedere cultural sunt incluse în zonele protejate
construite ale comunei:
a. Imobile înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2015:
- Ansamblul Mănăstirii Pârvești – cod LMI VS-II-aA-06865 (categoria A).
Pagina 19
Componente:
• Biserica de lemn „Sf. Nicolae” – VS-II-mA-06865.01;
• Turn clopotniță – VS-II-mA-06865.02. Localizare: sat Pârvești, com.
Costești.
- Podul Doamnei (Podul de la Docolina) – cod LMI VS-II-mA-06781
(1841). Localizare: sat Chițcani, com. Costești (DN 24, km ~97)
b. Imobile propuse pentru clasare și includere în Lista Monumentelor Istorice:
- nu este cazul;
c. Imobile incluse în R.A.N.
- Chițcani – „Dealul Morii”: Cuptor de ars ceramică (instalație
arheologică) – epoca migrațiilor, sec. IV p.Chr.; localizare: ~860 m S de
marginea satului Chițcani, pe valea pârâului Chițcani, pe versantul vestic al
Dealului Morii. Cod RAN: 163155.03
- Pârvești – Biserica de lemn „Sf. Nicolae” & turnul-clopotniță –
ansamblu istoric (edificiu de cult) inclus și în RAN ca înregistrarea de
patrimoniu; localizare: în centrul satului, în cimitir; datare: sec. XVII–XIX.
(Notă: este monument istoric LMI, dar apare și în RAN ca fișă de
patrimoniu.)
d. Imobile propuse spre includere în R.A.N.
- nu este cazul;
e. Imobile care fac parte din Zonele de protecție ale imobilelor de la pct. a-d
f. Imobilele de la punctele a-e sunt prezentate în următoarele planșe:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
II.5.8. Autorizarea construirii pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural este
în competența Primăriei Comunei Costești, cu avizul Arhitectului-șef al județului Vaslui,
conform Legii nr. 50/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 4.
II.5.9. Autorizarea se va face după parcurgerea următoarelor etape:
a. Cerere pentru eliberare certificat de urbanism (C.U.)
b. Eliberarea C.U., care extrage din prezentul R.L.U. condițiile de construire pentru
parcela respectivă și solicită pentru Documentația Tehnică pentru Autorizarea
Construirii (D.T.A.C.) cel puțin următoarele avize favorabile:
(i) Avizul autorității competente pentru protecția mediului;
(ii) Avizul Ministerului Culturii (Comisia Națională a Monumentelor Istorice
– C.N.M.I.) pentru lucrări efectuate în imobilele monument istoric clasate în
grupa valorică A, cu excepția lucrărilor de întreținere și reparații curente ale
construcțiilor (conform Ordinului M.C.C. nr. 2435/25.10.2006); avizul se
eliberează pe baza Studiului istoric de fundamentare a intervențiilor; avizul
M.C. va lua în considerare în mod obligatoriu concluziile cercetării arheologice
19
Pagina 20
preventive în imobil, efectuate și avizate conform prevederilor legale specifice.
Avizul M.C. este necesar și pentru toate imobilele situate în zonele de protecție
ale monumentelor istorice clasate în grupa valorică A.
(iii) Avizul Direcției pentru Cultură - Județul Vaslui (Comisia Zonală a
Monumentelor Istorice nr. 5) pentru imobilele monument istoric clasate în
grupa valorică B, precum și pentru lucrări de întreținere și reparații curente ale
construcțiilor din imobilele monument istoric clasate în grupa valorică A
(conform Ordinului M.C.C. nr. 2435/25.10.2006); avizul se eliberează pe baza
Studiului istoric de fundamentare a intervențiilor; avizul Direcției pentru
Cultură a Județului Vaslui va lua în considerare în mod obligatoriu concluziile
cercetării arheologice preventive în imobil, efectuate și avizate conform
prevederilor legale specifice.
Notă: Avizul M.C. este necesar și pentru toate imobilele situate în zonele de
protecție ale monumentelor istorice clasate în grupa valorică B și care nu se
găsesc în situația descrisă la pct. (iii).
(iv) Avizul Arhitectului Șef al Județului Vaslui, solicitat de Primăria Comunei
Costești (conform Legii nr. 50/1991, cu modificările și completările ulterioare);
Notă: În cazul monumentelor istorice, C.U. este însoțit de Obligația de folosință
a monumentului istoric emisă de Direcția pentru Cultură a Județului Vaslui și
pusă la dispoziția Primăriei Comunei Costești.
c. Cererea pentru eliberarea Autorizație de Construire (A.C.), bazată pe D.T.A.C.
care respectă în totalitate condițiile prezentului R.L.U. și ale avizelor favorabile
de la punctul II.5.9.b. de mai sus.
d. Eliberarea A.C., în cazul în care D.T.A.C. respectă cerințele de la punctul
II.5.9.c. de mai sus.
Notă: Autorizarea desființării construcțiilor anexe pentru imobilele protejate din
punct de vedere cultural se face conform aceluiași flux administrativ.
II.5.10. Autorizarea construirii pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural din
teritoriul Comunei Costești, definite la articolul II.5.7., se face după cum urmează:
a. Se interzice desființarea (totală sau parțială) a construcțiilor subterane sau supraterane
din imobilele protejate din punct de vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7.
literele a-d.
Prin excepție, poate fi autorizată desființarea (totală sau parțială) a construcțiilor sau
părților de construcție din aceste imobile pentru care Studiul istoric de fundamentare
a intervențiilor, elaborat în condițiile legii și avizat favorabil de Ministerul Culturii,
stabilește o valoare culturală mică sau nulă.
b. Documentațiile de autorizare a construirii și de autorizare a desființării privind
intervenții asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural prevăzute în
articolul II.5.7. punctul a., trebuie elaborate de specialiști și/sau experți atestați de
Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural.
c. Avizarea și autorizarea intervențiilor propuse asupra imobilelor protejate din punct de
vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7. punctele a-d se face doar având la bază
următoarele piese obligatorii:
(i) Studiu istoric de fundamentare a intervențiilor, întocmit și asumat, în condițiile
legii, de către specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitățile
Pagina 21
proiectare intervenții monumente istorice, studii/analize, urmărirea comportării în
timp a monumentelor istorice, urbanism istoric, arheologie (după caz);
(ii) Expertiza tehnică a imobilului, întocmită și asumată, în condițiile legii, de către
specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitatea structuri portante
istorice;
(iii) Documentația tehnică pentru autorizarea construirii/desființării, întocmită și
asumată, în condițiile legii, de către arhitecți cu drept de semnătură care sunt, în
același timp, specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru proiectare
intervenții monumente istorice și specialități conexe, în funcție de specificul și
complexitatea intervenției propuse (ex.: componente artistice; instalații etc.);
d. Pentru intervențiile propuse în imobile care fac parte din zonele de protecție
prevăzute la articolul II.5.7. punctul e. și care nu sunt imobile protejate din punct de
vedere cultural, documentațiile vor fi întocmite și asumate de arhitecți cu drept de
semnătură.
e. Proiectele de intervenții asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural,
prevăzute la articolul II.5.7. punctele a. și b. vor avea ca obiect consolidarea,
conservarea, renovarea sau restaurarea clădirilor. Proiectele nu vor cuprinde
intervenții care să modifice volumetria, fațadele, forma și materialele învelitorilor.
Orice tip de intervenție va trebui justificat și argumentat prin Studiul istoric de
fundamentare a intervențiilor.
f. Se interzice amplasarea de echipamente și instalații standardizate (părți de instalații
de climatizare/unități exterioare de aer condiționat; unități de contorizare furnizare
apă, energie electrică, gaze naturale; puncte de transformare electrice) pe fațadele
vizibile din spațiul public ale clădirilor protejate din punct de vedere cultural
prevăzute la articolul II.5.7.
g. Se interzice amplasarea de construcții care obturează vederea asupra imobilelor
protejate din punct de vedere cultural prevăzute la articolul II.5.7. punctul a. și
punctul b.
h. Documentațiile de urbanism care includ teritorii care sunt incluse (total sau parțial) în
zone construite protejate sau în zone de protecție a monumentelor istorice vor fi
întocmite și asumate, în condițiile legii, de către specialiști / experți atestați de
Ministerul Culturii pentru specialitățile proiectare intervenții monumente istorice -
urbanism, studii / analize - urbanism istoric și vor conține și studii istorice de
fundamentare, și (dacă este cazul) studii / rapoarte de diagnostic arheologic.
II.5.11. Prevederile speciale pentru imobilele reprezentând bunuri de patrimoniu
arheologic, prevăzute la articolul II.5.7. punctul c. și punctul d., precum și pentru imobilele
înscrise în Lista Monumentelor Istorice, în Capitolul I – Monumente și situri arheologice, situate
în intravilanul sau în extravilanul localităților, sunt următoarele:
a. Certificatul de Urbanism va conține obligațiile solicitantului în ceea ce privește
servitutea arheologică.
21
Pagina 22
b. Orice autorizație de construire va avea la bază avizul Direcției pentru Cultură -
Județul Vaslui (cercetare arheologică preventivă sau certificat de descărcare de
sarcină arheologică, emis în condițiile legii);
c. Costurile cercetării arheologice se suportă de către beneficiarii investițiilor, potrivit
dispozițiilor legale.
d. Sunt admise, fără descărcare de sarcină arheologică: activitățile agricole care nu
presupun o adâncime de săpare a pământului mai mare de 30 cm și nu necesită
deplasarea de utilaj greu; pășunatul; realizarea de amenajări de semnalizare și punere
în valoare a sitului arheologic; activitățile legate de cercetarea arheologică.
e. Până la efectuarea cercetării arheologice preventive și, dacă este cazul, până la
descărcarea de sarcină arheologică, perimetrele siturilor arheologice situate în
intravilanul sau extravilanul localităților sunt supuse unei interdicții temporare de
construire.
f. Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absența
certificatului de descărcare de sarcină arheologică, se consideră distrugere a
monumentelor istorice și se pedepsește potrivit prevederilor legii penale; desființarea,
distrugerea parțială sau degradarea siturilor arheologice care sunt monumente istorice
se sancționează conform legii penale.
Aceste imobile reprezintă, conform legii, zone cu potențial arheologic cunoscut și
cercetat.
II.5.12. Pentru imobilele situate în interiorul limitei determinate a bunurilor de
patrimoniu arheologic menționate la articolul II.5.11. se va efectua cercetare arheologică
preventivă.
II.5.13. Prevederile speciale pentru zonele de protecție ale bunurilor de patrimoniu
arheologic situate în intravilanul sau în extravilanul localităților sunt următoarele:
a. Orice autorizație de construire va avea la bază avizul Direcției pentru Cultură -
Județul Vaslui.
b. Toate lucrările care urmează să afecteze solul vor fi supravegheate din punct de
vedere arheologic, în condițiile legii.
c. În cazul în care, în timpul executării lucrărilor, vor fi identificate materiale
arheologice (bunuri mobile), lucrările vor fi oprite atât timp cât va fi necesar
instituției de specialitate pentru înregistrarea și prelevarea lor.
d. În cazul în care se vor descoperi vestigii arheologice construite, se va solicita
descărcarea de sarcină arheologică a suprafeței de teren aferente investiției propuse,
iar lucrările vor fi sistate în porțiunea respectivă atât timp cât va fi necesar instituției
de specialitate pentru cercetarea arheologică exhaustivă a acestora.
e. În cazul în care se vor descoperi vestigii arheologice construite de importanță
deosebită, care nu vor putea fi prelevate sau strămutate, se va putea institui procedura
de clasare în Lista Monumentelor Istorice a sitului, acțiunile ulteriore fiind decise
după caz; beneficiarul va modifica /completa proiectul, în așa fel încât vestigiile
descoperite să nu fie afectate de lucrările propuse.
f. Neanunțarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori de
desființare constituie infracțiune și se pedepsește potrivit prevederilor legii.
Pagina 23
II.5.14. Prevederile speciale pentru imobilele cu potențial arheologic, situate în
intravilanul sau în extravilanul localităților, sunt următoarele:
1. Regim de supraveghere arheologică a lucrărilor de construire și
desființare.
2. Elementele menționate la articolul II.5.13., cu excepția punctului a.
II.5.15. Prevederile speciale de la articolul II.5.16. se aplică în toate zonele de protecție
ale monumentelor istorice din teritoriului administrativ.
Aceste teritorii sunt considerate zone cu patrimoniu arheologic reperat.
II.5.16. În imobilele situate în interiorul limitei zonei de protecție a bunurilor de
patrimoniu arheologic, prevăzute la articolul II.5.11., lucrările se vor efectua în regim de
supraveghere arheologică.
II.5.17. În afara măsurilor de cercetare arheologică și de supraveghere arheologică, cerute
prin prevederile anterioare ale R.L.U., descoperirile arheologice întâmplătoare din teritoriul
administrativ al Comunei Costești vor fi anunțate Direcției pentru Cultură - Județul Vaslui, care
va declanșa procedura pentru stabilirea zonei cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător.
II.6. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA
INTERESULUI PUBLIC
II.6.1. În teritoriul extravilan se admit, pe lângă activitățile agricole și forestiere,
construirea obiectivelor militare precum și lucrări pentru gospodărirea apelor, a realizării de
artere carosabile și de infrastructură de transport a energiei electrice, gazelor naturale și a altor
infrastructuri edilitare.
II.6.2. Este interzisă autorizarea directă a construcțiilor de orice fel (cu excepția lucrărilor
de apărare și a lucrărilor de împrejmuire) în zonele și pe parcelele afectate de riscuri naturale
(inundații, văi torențiale, eroziuni, alunecări de teren).
II.6.3. Pentru orice intervenție asupra unei parcele supuse riscurilor naturale sau limitrofe
unei astfel de zone, documentația de construire va fi fundamentată prin studii de specialitate
privitoare la riscurile naturale, iar avizarea și aprobarea se vor face conform legii.
Studiile de specialitate vor stabili condițiile amplasării de noi construcții, precum și
lucrările necesare pentru înlăturarea sau atenuarea riscurilor. Sunt exceptate de la această
obligație lucrările de construire a împrejmuirilor și lucrările de apărare contra efectelor riscurilor
naturale.
23
Pagina 24
II.6.4. Soluțiile constructive și materialele de construcție folosite vor avea în vedere
situarea construcției într-o zonă supusă riscurilor naturale.
II.6.5. Construcțiile și instalațiile se vor conforma condițiilor geotehnice și seismice.
II.6.6. În zonele afectate de eroziune nu se vor putea amplasa construcții până la
amenajarea și consolidarea malurilor sau a terenurilor afectare de eroziune.
II.6.7. În zonele limitrofe văilor torențiale se pot autoriza, cu avizul instituțiilor
responsabile, lucrări de regularizare a traseului, de apărare a malurilor, de îndiguiri, de amenajare
a pereurilor, de plantații, de accese ș.a.
II.6.8. În jurul oricărei construcții sau amenajări care, conform prevederilor Ordinului
M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de
viață al populației și Ordinului M.S. nr. 994 din 9 august 2018 pentru modificarea și
completarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, reprezintă un risc pentru sănătatea
populației, se instituie o zonă de protecție sanitară.
Dimensionarea zonelor de protecție sanitară se va face în acord cu legislația în vigoare.
II.6.9. Autorizarea executării construcțiilor generatoare de riscuri se va face cu
respectarea legislației specifice în vigoare.
II.6.10. Construcțiile care prezintă un grad avansat de uzură și, implicit, pericol în
exploatare vor fi supuse unor programe de expertizare și consolidare, prin grija proprietarilor/
administratorilor.
II.6.11. Pentru protecția surselor de apă, se interzic aruncarea sau depozitarea în orice
mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau bălților și în zonele umede, precum și
depozitarea pe malurile acestora, a deșeurilor de orice fel (Legea nr. 107/1996, Legea Apelor, cu
modificările și completările ulterioare).
II.6.12. Se interzice construirea în zona de protecție sanitară a conductelor de aducțiune a
apei potabile către localități (10,00 m față de axul conductei).
II.6.13. Se interzice realizarea oricăror construcții sau amenajări pe terenurile rezervate
pentru lărgirea unor străzi, realizarea unor noi circulații auto sau pietonale, modernizarea
intersecțiilor și realizarea zonelor de parcare.
II.6.14. Pentru orice construcție/ lucrare amplasată în zona de siguranță a DN/DJ/DC se
va solicita avizul administratorului drumului.
Pagina 25
II.6.15. În cazul terenurilor proprietate privată afectate de realizarea oricărei intervenții
de mai sus, orice operațiune de expropriere pentru cauză de utilitate publică va respecta
prevederile legislației în vigoare (Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu
modificările și completările ulterioare și Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de
utilitate publică).
II.6.16. Procesul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din zonele de locuit se va
realiza având în vedere normele și legislația în vigoare.
II.6.17. Clădirile cu destinație de locuire precum și cele destinate altor activități
economice, indiferent de domeniul de activitate, vor fi prevăzute cu recipienți pentru colectarea
deșeurilor, preponderent pentru colectarea selectivă.
II.7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA COMPATIBLITĂȚII FUNCȚIUNILOR
ȘI CONFORMĂRII VOLUMETRICE
II.7.1. Autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității
dintre destinația construcției și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de
urbanism, sau dacă zona are o funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut valoros și
conformare spațială proprie.
II.7.2. Condițiile de amplasare a construcțiilor în funcție de destinația acestora în cadrul
localității sunt prevăzute în anexa nr. 1 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U..
II.7.3. Utilizările admise, utilizările admise cu condiționări și utilizările interzise sunt
precizate și detaliate în cadrul reglementărilor privind zonele și subzonele funcționale cuprinse în
prezentul regulament.
II.7.4. Pentru parcelele pe care există, la momentul aprobării prezentului regulament,
utilizări care nu sunt admise prin prezentul regulament, nu sunt permise construcții sau amenajări
care au ca rezultat creșterea suprafeței utile destinate acestor utilizări.
II.8. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESLOR OBLIGATORII
II.8.1. Este obligatorie asigurarea a cel puțin un acces carosabil pentru fiecare parcelă.
25
Pagina 26
Accesul se va realiza direct din drumul public, printr-o poartă carosabilă cu lățimea
liberă minimă de 3,00 m.
În mod excepțional, se acceptă posibilitatea accesului prin servitute de trecere pe altă
parcelă cu acces la drumul public (parcelă aservită), în cazul în care parcela dominantă nu
include funcțiuni de interes public.
II.8.2. Pentru funcțiuni altele decât locuirea, este obligatoriu ca accesul carosabil și
pietonal să se facă direct din drumul public (nu prin servitute de trecere).
II.8.3. Se va solicita avizul administratorului drumului pentru amenajarea acceselor
carosabile, conform legii.
II.8.4. În toate situațiile, caracteristicile acestor accese (lățimi, geometrie, racorduri, etc)
trebuie să permită intervenția vehiculelor de stingere a incendiilor. Se va acorda o atenție sporită
acestui aspect în cazul construcțiilor publice sau a celor cu folosință publică.
II.8.5. Accesele pietonale în interiorul parcelelor și în clădiri se vor organiza conform
legislației în vigoare, în special celor privitoare la accesul neîngrădit al persoanelor cu dificultăți
de deplasare în clădirile publice și în spațiile deschise de interes public.
II.8.6. Pentru locuințe se va asigura în interiorul parcelei minim 1 loc de parcare /
locuință.
II.8.7. Staționarea autovehiculelor necesare altor activități decât locuirea se va asigura în
interiorul parcelelor sau în spații special amenajate, asigurându-se spațiul necesar numărului de
locuri de parcare conform legislației în vigoare.
Suprafețele parcajelor se determină în funcție de destinația și capacitatea clădirilor și
conform legislației în vigoare – H.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările și completările
ulterioare, Anexa nr. 5 la regulament.
II.8.8. Căile de acces și de circulație vor fi dimensionate potrivit reglementărilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenție, în concordanță
cu prevederile articolului 78 din Normele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu
Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 163/2007, cu modificările și completările
ulterioare.
II.8.9. Amenajarea de străzi și drumuri noi se va realiza după ce în prealabil s-au obținut
acordurile administratorilor drumurilor sau a deținătorilor legali de terenuri implicate.
II.8.10. Este interzisă realizarea de rampe ascendente sau descendente destinate accesului
carosabil pe parcele și care intersectează circulațiile pietonale producând denivelări. Parcurgerea
Pagina 27
diferenței de nivel între domeniul public și proprietatea privată private se va face exclusiv pe
suprafața celei din urmă.
II.9. REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE
II.9.1. Staționarea și parcarea autovehiculelor se va realiza în interiorul parcelelor,
asigurându-se spațiul necesar numărului de locuri de parcare conform legislației în vigoare.
Suprafețele și numărul minim al parcajelor se determină în funcție de destinația și de capacitatea
construcției, conform anexei nr. 5 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U. și conform
prevederilor Normativului P 132-93, în funcție de categoria localității în care sunt amplasate
construcțiile.
II.9.2. Autorizarea executării construcțiilor care, prin destinație, necesită spații de parcare
se emite numai dacă se asigură realizarea acestora în interiorul parcelei pentru care se solicită
autorizația de construire, în afara domeniului public.
II.9.3. Prin excepție de la prevederile articolului precedent, utilizarea domeniului public
pentru spații de parcare se stabilește prin autorizația de construire de către delegațiile permanente
ale consiliilor județene sau de către primari, conform legii.
II.9.4. În cazul imposibilității tehnice a asigurării, în interiorul parcelei, a spațiilor de
parcare prevăzute prin prezentul regulament, sau în cazul existenței unor restricții privind
realizarea de spații de parcare, se va dovedi asigurarea parcajelor în următoarele condiții:
a) solicitantul va face dovada asigurării spațiilor de parcare pe o altă parcelă aflată la o
distanță mai mică decât 250 m față de parcela pentru care se solicită autorizația de construire, cu
condiția păstrării necesarului minim de spații de parcare pe a doua parcelă, conform prezentului
regulament;
b) solicitantul va concesiona sau va achiziționa spațiile de parcare din spațiile publice de
parcare existente sau în curs de realizare, aflat la o distanță mai mică decât 250 m față de parcela
pentru care se solicită autorizația de construire.
II.9.5. Se vor asigura spații destinate depozitării bicicletelor.
II.10. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIAREA TEHNICO-EDILITARĂ
II.10.1. Este obligatorie racordarea construcțiilor noi la toate utilitățile disponibile în
zonă, în funcție de necesități.
27
Pagina 28
II.10.2. Autorizarea construcțiilor noi este permisă doar dacă există posibilitatea
racordării la rețelele de apă, canalizare și energie electrică, iar capacitatea acestor rețele permite
racordarea de noi consumatori. În cazul inexistenței acestor rețele, este admisă rezolvarea
situației utilităților (alimentare cu apă și canalizare) în sistem local (puțuri forate, fose
vidanjabile, stații epurare) cu respectarea normelor sanitare în vigoare și cu asigurarea
posibilității branșării viitoare la rețelele publice, pe măsura realizării acestora.
În toate cazurile, racordarea construcțiilor la rețelele edilitare este o investiție a
beneficiarului.
II.10.3. Alimentarea cu energie electrică a imobilelor se va realiza în sistem individual.
II.10.4. Pe imobilele amplasate în zona centrală și în Zonele Construite Protejate, este
interzisă amplasarea de panouri solare pe acoperișul clădirilor. Prin excepție, pot fi amplasate
astfel de panouri în zonele care nu sunt vizibie dinspre stradă sau din puncte/trasee de belvedere,
cu avizul M.C. - D.J.C. Vaslui.
II.10.5. În scopul alimentării cu apă din puțuri se va asigura o distanță minimă de 10,00
m între puțuri / fântâni și fosele septice (conform O.M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, articolul 27, alin.
2, cu modificările și completările ulterioare). Ca urmare a obervațiilor instituțiilor avizatoare,
după caz, se va elabora Studiu de impact.
II.10.6. În cazul prevederii de fose sau bazine vidanjabile, acestea se vor amplasa la
minim 10,00 m față de construcțiile principale (conform O.M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, articolul 34 cu
modificările și completările ulterioare). Ca urmare a instituțiilor obervațiilor avizatoare, după
caz, se va elabora Studiu de impact.
II.10.7. Se va asigura epurarea apelor uzate conform normelor sanitare și de mediu în
vigoare.
II.10.8. Scurgerea apelor meteorice de pe întreaga suprafață a Comunei Costești trebuie
asigurată prin acțiunile conjugate ale administrației publice și ale locuitorilor.
Se va asigura în primul rând evacuarea rapidă a apelor meteorice din spațiile rezervate
pietonilor.
II.10.9. În cazul clădirilor amplasate pe aliniamentul parcelei, scurgerea apelor pluviale
se va face prin racordarea burlanelor la canalizarea publică, pe sub trotuare.
II.10.10. În scopul asigurării calității spațiului public, a protecției mediului, a siguranței
și sănătății locuitorilor, precum și pentru creșterea gradului de securitate a rețelelor edilitare, în
Pagina 29
zona drumurilor publice, lucrările de construire (realizare / înlocuire / extindere) a rețelelor
edilitare se vor executa prin amplasarea în subteran, cu respectarea reglementărilor tehnice în
vigoare. Rețelele existente de telecomunicații vor fi reamplasate subteran.
II.10.11. Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicații.
II.10.12. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit în locuri vizibile din circulațiile
publice și dispunerea vizibilă a cablurilor CATV. Este interzisă postarea pe arbori a cablurilor de
electricitate sau de telecomunicații, a elementelor de semnalizare de orice fel.
II.10.13. Se interzice amplasarea rețelelor de telecomunicații pe stâlpi de iluminat și de
distribuție a curentului electric, pe plantații de aliniament, pe elemente de fațadă ale imobilelor.
II.10.14. Se va asigura un iluminat adecvat funcțiunii și asigurării securității circulației în
zonă.
II.10.15. Liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune al căror traseu nu se află pe
domeniul public, este necesar să fie înlocuite cu linii electrice subterane (LES) sau să fie
retrasate în măsura identificării unor trasee (pe baza studiilor de fezabilitate) și cu acordul
administratorilor acestor rețele.
Până la montarea rețelelor electrice aeriene în subteran se vor respecta distanța de
protecție și distanța de siguranță impusă de lege (conform NTE-003/04/00).
II.10.16. La proiectarea și executarea rețelelor de telecomunicații se vor respecta
prevederile Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații
electronice.
II.10.17. Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor pe terenurile situate în
zonele de siguranță ale altor funcțiuni decât locuirea, precum și a celor situate în zone de
servitute pentru protecția sistemelor de alimentare și de transport a energiei electrice, cu gaze
naturale, cu apă, a conductelor de canalizare, a căilor de comunicație și a altor lucrări de
infrastructură se realizează în condițiile respectării legislației în vigoare, cu avizul favorabil al
administrațiilor respective.
II.10.18. Se interzice montarea supraterană pe domeniul public a echipamentelor tehnice
care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicații,
transport în comun.
Montarea acestor echipamente tehnice se execută în varianta de amplasare subterană, sau
după caz, în incinte sau nișe ale construcțiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor.
29
Pagina 30
În mod excepțional, este admisă amplasarea supraterană a echipamentelor tehnice
aferente rețelei de distribuție a energiei electrice, fără afectarea circulației publice, cu respectarea
reglementărilor tehnice aplicabile și a condițiilor tehnice standardizate în vigoare, atunci când
amplasarea subterană a acestora este imposibilă sau nefezabilă din punct de vedere tehnicoeconomic, conform prevederilor articolul 45 din Legea nr. 123/2012.
II.11. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ȘI DIMENSIUNILE TERENULUI ȘI
CONSTRUCȚIILOR
II.11.1. Parcelele construibile în teritoriul intravilan
a. Parcela construibilă este acea parcelă pe suprafața căreia este posibilă
construirea cel puțin a unei clădiri principale noi. Construibilitatea parcelei este
calitatea acesteia de a permite construirea pe suprafața ei.
b. Pentru ca o parcelă să fie construbilă, aceasta trebuie să aibă cel puțin un acces
carosabil din stradă, care poate fi:
1. Prin aliniamentul parcelei (prin limita parcelei către stradă);
2. Prin altă parcelă, cu servitute de trecere legal instituită și înscrisă în
Cărțile Funciare ale fondului dominant și ale fondului aservit.
c. Parcele vecine sunt două parcele care au o limită comună (de-a lungul căreia se
aplică servitutea zidului sau șanțului comun).
d. Parcela existentă este parcela care este constituită pe teren la data aprobării
P.U.G. și R.L.U. și care este înscrisă în cadastru.
e. Parcela nouă este creată după data aprobării P.U.G. și R.L.U. printr-o acțiune
care se înscrie în una din următoarele categorii de modificare a țesutului urban:
1. Alipire/dezlipire: unirea cu o parcelă existentă a unei părți dezlipite dintr-
o parcelă vecină.
2. Divizare: împărțirea unei parcele existente în 2 parcele.
3. Împerechere: unirea într-o singură parcelă a 2 parcele existente vecine
întregi.
4. Comasare: unirea într-o singură parcelă a cel puțin 3 parcele existente
vecine întregi.
5. Parcelare: împărțirea unei parcele existente în cel puțin 3 parcele vecine.
6. Reconfigurare: schimbarea totală a parcelarului într-o suprafață formată
din mai multe parcele existente, prin categoriile de modificare nr. 1, 3, 4;
reconfigurarea poate avea rezultat divizarea suprafeței rezultate, sau
parcelarea acesteia (categoriile de modificare nr. 2, respectiv nr. 5)
f. Aceste modificări se pot realiza în toate zonele și subzonele funcționale.
g. Pentru ca o parcelă existentă (constituită) să fie construibilă, trebuie să respecte
una dintre condițiile de accesibilitate de la articolul II.12.1.b. și, în același
timp, să îndeplinească următoarele condiții cumulative:
1. Suprafața minimă a terenului să fie de 250 mp pentru clădiri izolate sau
cuplate.
2. Conformarea parcelei să permită construirea cel puțin a unei clădiri
principale, cu dimensiunile minime de 6 x 10 m (suprafață minimă: 60
Pagina 31
mp), în condițiile respectării condițiilor conținute în articolul II.13.5. -
Amplasarea construcțiilor pe parcelă;
3. În cazul unei parcele care are accesul asigurat prin altă parcelă, cu
servitute de trecere legal instituită și înscrisă în Cărțile Funciare ale
fondului dominant și ale fondului aservit, suprafețele de la articolul
II.12.1.g.1. și II.12.1.g.2 trebuie să fie asigurate de partea construibilă a
parcelei, calculată fără suprafața drumului de acces;
4. Lungimea minimă a aliniamentului parcelei, pe care se poate realiza
fațada principală a unei clădiri, este de 12 m. În cazul unei parcele care are
un cordon de acces din stradă, lungimea minimă a aliniamentului
cordonului de acces este 3,00 m și pe acest aliniament nu se poate realiza
fațada principală a unei clădiri;
5. Adâncimea minimă a parcelei (măsurată perpendicular pe aliniament) să
fie de cel puțin 20,00 m;
6. Prin excepție, parcelele existente situate în intravilan care au suprafața
mai mică decât suprafețele minime menționate la articolul II.12.1.g.1. pot
fi utilizate în continuare pentru locuire, cu condiția menținerii clădirilor
existente, fără extinderi în plan sau supraetajări.
h. Pentru ca o parcelă nouă cu aliniament să fie construibilă, trebuie să
îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții minime puse elementelor
geometrice ale sale:
1. Suprafața minimă a terenului să fie de 300 mp;
2. Lungimea aliniamentului parcelei, pe care se poate realiza fațada
principală a unei clădiri, să fie de cel puțin 12,00 m, conform H.G. nr.
525/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul
30;
3. Adâncimea parcelei (măsurată perpendicular pe aliniament) să fie mai
mare decât lungimea aliniamentului, conform H.G. nr. 525/1996
republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 30;
4. Conformarea parcelei să permită construirea cel puțin a unei clădiri
principale, cu dimensiunile minime de 6,00m x 10,00 m (suprafață
minimă: 60,00 mp), în condițiile respectării condițiilor descrise în
articolul II.13.5. - Amplasarea construcțiilor pe parcelă;
i. Pentru ca o parcelă nouă fără aliniament și cu servitute de trecere
legalizată să fie construibilă, trebuie să îndeplinească aceleași condiții
minime puse elementelor geometrice ale sale, ca și parcela de la articolul
2.12.1.g.
j. Pentru ca o parcelă nouă rezultată dintr-o operație de divizare să fie
construibilă, este necesar ca fiecare dintre parcelele rezultate să
îndeplinească condițiile de construibilitate puse la articolele anterioare,
după cum urmează:
1. Parcela construită, rămasă din cea existentă, să respecte articolul
II.12.1.b. și articolul II.12.1.i.
2. Parcela nouă să respecte articolul II.12.1.b. și, după caz, articolul
II.6121.i. sau articolul II.12.1.j.
31
Pagina 32
k. Reglementările de la articolul II.12.1. pct. i privesc exclusiv parcelele a
căror destinație este cea de locuire; parcelele cu altă destinație sunt
reglementate în Capitolul III – articolul III.2. Prevederi privind zonele și
subzonele funcționale din intravilan.
II.11.2. Este obligatorie elaborarea P.U.Z. în cazul parcelărilor rezultate din împărțirea
unei parcele existente în minimum 3 parcele noi, conform Legii nr. 190/2013 privind aprobarea
O.U.G. nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul.
II.11.3. Este obligatorie emiterea Certificatului de Urbanism (conform Legii nr.
350/2001) pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a
terenurilor în 3 (trei) parcele, atunci când operațiunile respective au ca obiect:
a. împărțeli ori comasări de parcele, solicitate în scopul realizării de lucrări de
construcții sau de infrastructură
b. constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil.
Aceste opreațiuni sunt permise, cu condiția ca parcelele rezultate să îndeplinească
condițiile de construibilitate.
II.11.4. Este permisă operațiunea de divizare a unei parcele existente, în vederea
construirii, numai dacă ambele terenuri rezultate îndeplinesc condițiile de construibilitate, așa
cum sunt ele menționate în Certificatul de Urbanism care se va solicita în acest scop.
II.11.5. Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare și utilizare a terenului a fost
epuizată (prin utilizarea la maxim a P.O.T. și/sau C.U.T., în condițiile articolului 2.13.5.), restul
terenului rămâne neconstruibil chiar și în situația înstrăinării acestuia sau a divizării parcelelor.
II.11.6. Parcelele care nu îndeplinesc condițiile de construibilitate pot deveni construibile
numai prin formarea unor parcele noi conform articolul II.12.1.e.
II.12. REGULI DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR ȘI RETRAGERI MINIME
OBLIGATORII
II.12.1. Construcțiile se vor amplasa pe parcele în regim izolat sau cuplat, în funcție de
specificul zonei și de prevederile prezentului R.L.U.
II.12.2. Clădiri principale și anexe gospodărești
a. Clădirile principale dintr-un imobil sunt acele clădiri care adăpostesc activitatea de
bază (de exemplu locuință, spații pentru activități economice etc.).
Pagina 33
b. Anexele gospodărești dintr-un imobil sunt „construcțiile cu caracter definitiv sau
provizoriu, menite să adăpostească activitățile specifice, complementare funcțiunii de
locuire care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc împreună cu
aceasta o unitate funcțională distinctă. În categoria anexelor gospodărești, de regulă
în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari,
pătule, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noțiunii de anexe
gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea” (Legea nr. 50/1991,
republicată, Anexa 2).
III.12.3. Prezentul R.L.U. folosește următorii termeni pentru a desemna fațadele
clădirilor:
a fațadă: partea exterioară verticală a unei clădiri pe care se găsesc deschideri
. (ferestre sau uși), balcoane, prispe și logii;
b fațadă principală: fațada clădirii spre stradă, fațadă care fie este situată pe
. aliniamentul parcelei, fie este retrasă față de aliniamentul parcelei; în multe cazuri,
în această fațadă se găsește intrarea în clădire;
c fațadă laterală: fațada paralelă cu o limită laterală a parcelei; în multe cazuri, în
. această fațadă se găsește intrarea în clădire;
d fațadă posterioară (de fund): fațada dinspre limita posterioară (de fund) a parcelei;
.
e calcan (perete orb): partea exterioară verticală a unei clădiri, situată pe o limită
. laterală sau pe limita posterioară a parcelei și pe care nu se găsesc deschideri
(ferestre sau uși), balcoane, prispe și logii.
II.12.4. R.L.U. stabilește zonele edificabile ale majorității parcelelor din teritoriul
intravilan al Comunei Costești, în conformitate cu articolul II.13.5.
Construcțiile pot fi amplasate numai în interiorul zonei edificabile stabilite pentru fiecare
parcelă în parte în funcție de reglementările prezentate R.L.U., cu respectarea articolelor 611,
612, 614, 615 ale Codului Civil.
II.12.5. Amplasarea construcțiilor pe parcelă
a. Distanțe minime față de aliniamentul parcelei:
1. Amplasarea construcțiilor noi față de aliniamentul parcelei va ține
seama de specificul zonei, păstrându-se alinierea tradițională a clădirilor
pe aliniament sau retrasă față de acesta în zona centrală a Comunei
Costești.
2. Amplasarea construcțiilor noi față de aliniamentul parcelei se face retras
de la aliniamentul parcelei în restul teritoriului după cum urmează:
i. i. În toate parcelele existente sau noi, clădirile principale noi vor fi
amplasate la o distanță minimă de 3,00 m față de aliniamentul parcelei.
ii. În cazul parcelelor care au aliniamente la drumuri clasate, clădirile
principale vor fi amplasate la următoarele distanțe minime față de axul
33
Pagina 34
drumului: 13,00 m în cazul DN; 12,00 m în cazul DJ; 10,00 m în cazul
DC (conform O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu
modificările și completările ulterioare).
iii. În cazul în care alinierea clădirilor conform acestei reguli rezultă la o
distanță mai mică de 3,00 m față de aliniamentul parcelei, se va aplica
regula de la alineatul (i) de mai sus.
iv. Închiderea lungimii libere, care nu este ocupată de clădiri, a
aliniamentului parcelei este obligatorie; împrejmuirile către stradă vor
avea înălțimea maximă de 1,80 m și vor fi realizate, pe minimum 2/3
din din înălțimea totală a împrejmuirii, din materiale care permit
vederea din spațiul public.
v. Accesul autovehiculelor speciale ale I.S.U. în imobilele cu construcții
existente va fi stabilit prin planuri de intervenție speciale.
vi. În cazul construcțiilor noi, porțile și gangurile trebuie să permită accesul
autovehiculelor speciale ale I.S.U.; parcajele și garajele din
amenajabilul parcelei trebuie să permită accesul în imobil al
automobilelor speciale ale I.S.U..
b. Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelei:
1. Distanțele clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor,
precum și distanțele dintre clădirile aflate pe aceeași parcelă vor prelua
specificul arhitectural și urbanistic existent în spațiul urban.
2. Se vor respecta retragerile care decurg din necesități de igienă (buna
iluminare a construcțiilor) și se vor respecta retragerile definite în Noul
Cod Civil (Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil) care decurg din
servituțile de vedere. De asemenea, se vor respecta toate retragerile
prevăzute în prezentul R.L.U..
3. Așezarea apropiată față de una dintre limitele laterale ale parcelei este
permisă în întreg teritoriul intravilan al Comunei Costești. Acest mod de
așezare presupune mai multe posibilități:
i. Așezarea fără retragere (cu calcan) față de una dintre limitele laterale
ale parcelei;
ii. Așezarea cu o retragere cuprinsă în intervalul 0,60-2,00 m față de numai
una dintre limitele laterale ale parcelei.
4. Distanța minimă de 3,00 m între clădirea principală și limita laterală,
comună cu cea a parcelei vecine, este obligatorie pe cel puțin una dintre
cele două părți laterale ale parcelei;
5. Așezarea fără nici o retragere față de vecini (cu două calcane) este
permisă, numai dacă astfel se evită crearea unui calcan vizibil din zona
publică.
6. În cazul parcelelor existente în întregul teritoriu intravilan, distanța
minimă de 5,00 m între fațada posterioară a clădirii principale și limita
de fund a parcelei este obligatorie.
7. În cazul clădirilor noi cu regim de înălțime care depășește 9,00 m la
cornișă (P+2, 3N), retragerile minime ale clădirii față de limitele
laterale și de fund ale parcelei trebuie să fie egale cu jumătate din
înălțimea clădirii, cu respectarea prevederilor de mai sus; aceeași regulă
privește supraetajările și mansardările clădirilor existente.
Pagina 35
II.13. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA MODULUI DE VIAȚĂ AL
LOCUITORILOR
II.13.1. În întregul teritoriu intravilan, activitatea umană cea mai importantă este locuirea.
În comuna Costești, alături de locuirea de tip urban, concentrată mai ales în zona centrală a
comunei, se menține și locuirea de tip rural, care este răspândită în întreg teritoriul unitășii
administrative. Locuirea de tip rural comportă pe aceeași parcelă desfășurarea următoarelor
procese:
a. locuirea uneia sau mai multor familii (una sau mai multe gospodării);
b. activități complementare locuirii cum ar fi cele agricole de subzistență (agricultură,
legumicultură, pomicultură, creșterea animalelor și păsărilor domestice, apicultură,
ș.a.);
c. locuirea sezonieră (case de vacanță);
d. comerț și/sau servicii, în spații de mici dimensiuni;
e. activități meșteșugărești necesare întreținerii construcțiilor, sculelor ș.a., de asemenea
în spații de mici dimensiuni.
II.13.2. Pentru menținerea situației economice a proprietarilor și pentru păstrarea
calităților mediului și peisajului, destinația imobilelor din extravilan este, în cea mai mare parte,
neschimbată față de situația actuală.
II.13.3. Locuirea și activitățile de la articolul II.3.1. se pot desfășura numai în clădirile
principale ale imobilelor. Anexele gospodărești trebuie să își păstreze utilizarea tradițională.
Pentru asigurarea modului de viață rural, clădirile principale sunt reglementate ca
dimensiuni; ocuparea fiecărei parcele cu clădiri principale este tolerată până la o valoare
maximă, stabilită prin R.L.U..
II.13.4. În teritoriul administrativ al Comunei Costești se pot realiza lucrări edilitare,
necesare pentru asigurarea confortului locuirii și a celorlalte activități.
În teritoriul intravilan, liniile electrice, telefonice, și alte rețele de distribuție trebuie
construite numai în subteran; se interzice instalarea de rețele aeriene pe domeniul public și
privat. Fac excepție L.E.A. existente (de înaltă și medie tensiune).
II.13.5. Rețeaua stradală cuprinsă în teritoriul administrativ al Comunei Costești poate fi
utilizată pentru circulația de următoarele tipuri:
35
Pagina 36
a. circulație pietonală;
b. circulația bicicletelor;
c. circulația autovehiculelor și motocicletelor;
Fac excepție drumurile clasate (DN, DJ, DC) și cele restricționate accesului public
(drumuri de exploatare), pe care circulația se desfășoară în condițiile legii.
II.13.6. Organizarea circulației este propusă în P.U.G. și va fi completată prin măsurile
luate de Consiliul Local al Comunei Costești.
II.14. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA ASPECTULUI TRADIȚIONAL AL
ZONELOR PROTEJATE
Comuna Costești face parte din Zona Vaslui, Subzona Colinele Tutovei
Zona Vaslui se identifică cu teritoriul județului Vaslui, reprezintă 2,23 % din teritoriul
României și grupează 4 subzone delimitate pe criterii geografice, dar care fac parte, în același
timp, din zone etnografice ce se extind și în județele învecinate.
Subzona Colinele Tutovei: comunele: Alexandru Vlahuță, Băcani, Bogdănești, Bogdănița,
Ciocani, Coroiești, Costești, Iana, Ibănești, Ivești, Perieni, Pochidia, Pogana, Pogonești, Puiești și
Tutova.
Pagina 37
Sursa: Ghid de arhitectura pentru încadrarea în specificul local din mediul rural Zona
Vaslui
37
Pagina 38
II.14.1. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv
Planimetria și vederile unei gospodării din Subzona Colinele Tutovei. Locuința (1) domină
ograda prin poziție, dimensiuni și volumetrie, fiind orientată cu fațada principală spre stradă.
Anexele – bucătăria de vară (2), șura (3) și coșerul (4) – sunt subordonate ierarhic și volumetric
locuiței.
Amplasarea clădirilor pe lot este variată, dar prezintă în marea majoritate trăsături comune:
atât casa cu dependințele sale, cât și acareturile sunt izolate și depărtate de limite. La gospodăriile
cu suprafețe mari clădirile par a avea poziții întâmplătoare, în timp ce la gospodăriile cu suprafețe
mici, datorită constrângerilor de spațiu, distribuția lor este mai rațională. De cele mai multe ori,
locuința este dominanta ansamblului prin dimensiuni și volumetrie.
Un tip de gospodărie se întâlnește în întreaga zonă, în care locuința este mult retrasă de la
stradă, cu fațada principală orientată către aceasta (exceptând orientarea către nord), ocupând o
poziție centrală, iar una dintre anexele importante (bucătăria de vară, șura sau anexa
multifuncțională) fiind dispusă perpendicular față de casă și de stradă, orientată către spațiul liber
dintre acestea.
Pagina 39
Tipologia planimetrică a locuințelor din Zona Vaslui, din Subzona Colinele Tutovei
A – prispă sau cerdac, C – tindă, D – cameră (odaie), E – chiler (bucătărie de iarnă).
II.14.2. Tipologii de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri de
iluminare și ventilare (forme permise) în funcție de caracteristicile de climă, relief și tehnici
locale
În Zona Vaslui, acoperișurile cele mai răspândite sunt în patru ape și în două ape, cu pante
medii (cuprinse între 20 de grade și 45 de grade) și învelitori din paie de secară, trestie, stuf, mai
rar din strujeni de porumb.
Materiale de construcție specifice Zonei Vaslui, șindrilă sau scândură. Acoperișurile în patru
ape se întâlnesc mai ales la locuințe și prezintă prelungiri ale pantelor, continue sau frânte, la cele
care acoperă dependințele, precum și extensii în două ape, cu fronton, mai rar în trei ape, peste
spațiul semideschis (prispă, cerdac sau foișor), în dreptul intrării. Învelitorile din țiglă nesmălțuită
și din tablă plană au devenit și ele tradiționale în timp, pe parcursul secolului al XX-lea. Culorile
învelitorilor sunt naturale, de la galben, ocru, gri, cu o multitudine de nuanțe pastelate, până la
roșu-cărămiziu. Acoperișurile în două ape se întâlnesc mai ales la anexe și au aceleași materiale de
învelitori ca cele ale caselor. Există și acoperișuri într-o apă, cu pantă mică, la anexele de mici
dimensiuni sau la cele înguste și, mai rar, acoperișuri în două ape cu coama teșită la capete, la
unele case și șuri. Șarpanta tradițională este realizată din lemn rotund și se sprijină pe 4 cosoroabe
pe sub care trece grinda. Corzile sunt așezate transversal. Căpriorii, din tei sau brad, ciopliți și
fasonați rotunzi, sunt prinși în triunghi în coama susținută la rândul ei de popi așezați pe grinzi sau
pe corzi. La îmbinări se foloseau în vechime cuie din lemn, iar mai recent cuie metalice. De
regulă, acoperișul tradițional, nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu beneficiază de lucarne sau alte
goluri funcționale. Totuși, acoperișurile caselor mai recente, cu învelitori din țiglă și tablă plană,
prezintă mici lucarne, de forme diverse inspirate din arhitectura urbană și care folosesc exclusiv la
ventilarea podului, acestea fiind poziționate aproape de coamă. După anul 1950, acoperișul a
suferit modificări, la construcțiile noi nemaiținându-se cont de specificul local, de însorire, de
direcția vânturilor etc.
II.14.3. Gabaritele/ proporțiile conforme specificului local sau soluții ecologice durabile
de secol XXI
Din punct de vedere volumetric, casa tradițională se încadrează în tipologia cu un singur
nucleu compozițional, în care armonia și echilibrul sunt date de proporțiile dintre înălțimea
39
Pagina 40
peretelui și a acoperișului și de întrepătrunderea dintre spațiile închise destinate locuirii și spațiile
semideschise care fac trecerea către mediul înconjurător. În funcție de tipul de construcție, se
întâlnesc următoarele proporții: înălțimea pereților este mai mică decât înălțimea acoperișului, dar
nu mai puțin de două treimi; înălțimea pereților este egală cu cea a acoperișului, măsurată în
punctul cel mai de sus al terenului, dacă acesta este în pantă; înălțimea pereților este mai mare
decât înălțimea acoperișului, dar nu mai mult de două ori. Anexele importante ale gospodăriei,
precum cele multifuncționale sau grajdul, șura, bucătăria de vară, păstrează, în general, aceleași
proporții. La construcțiile noi, pentru alte funcțiuni decât locuirea, înălțimea pereților poate fi mai
mare decât înălțimea acoperișului.
II.14.4. Traveele de fațadă conform specificului local, fără a ieși din scara clădirilor
învecinate, ca percepție umană
Elementele regulatoare care creează liniile principale ale fațadelor sunt determinate de linia
de coamă, linia de streașină, spațiile semideschise, fundație. Fațadele sunt simple, la casele mai
vechi, văruite în alb sau în culori pastelate. La casele mai noi fațadele sunt ornamentate cu pilaștri,
ancadramente la uși și ferestre, de influență urbană, iar motivele decorative executate în câmpul
pereților sunt geometrice sau liniare, sub formă de profilaturi orizontale, mai rar ornamente cu
motive vegetale. Ornamentele, în relief, în combinație de două sau trei culori, sunt realizate în
stucaturi sau tencuială. Ornamente mai apar la elementele constructive din lemn, aparente, ale
spațiilor semideschise caracteristice, realizate prin crestare (la stâlpi) și traforare (la capiteluri,
balustrade, grinzi și pazii). Un element care atrage atenția este extensia acoperișului deasupra
prispei, a cerdacului sau a foișorului, în dreptul intrării, cu boltă din lemn și margini ornamentate
prin traforare. În ultimele decenii, aceste caractere regulatoare comune s-au diluat din cauza
apariției acoperișurilor complicate și a dispariției spațiilor semideschise (prispă, cerdac, foișor) sau
a denaturării acestora.
II.14.5. Raportul plin/ gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor
conform specificului local
Ferestrele întâlnite sunt, de cele mai multe ori, de formă pătrată sau de dreptunghi dispus
vertical, uneori, mai recent, de dreptunghi dispus orizontal, apropiat de pătrat, atunci când au
dimensiuni mari. Deși de influență urbană, acestea au un rol important în conturarea imaginii casei
tradiționale, oferind specificitate și individualitate construcțiilor vechi. Ferestrele, cu două pâna la
șapte canaturi, simple sau duble și, în general, tâmplăria (uși, porți), în mod tradițional sunt
realizate din lemn aparent sau sunt vopsite cu vopsele pe bază de ulei de in sau pe bază de rășini.
Uneori ferestrele sunt protejate cu grilaje din lemn, în formă de cruce (cele mai vechi) sau cu
grilaje din fier forjat (mai recente). La construcțiile mai noi, tâmplăriile nu mai au o coerență de
ansamblu și au deseori culori standard (din pricina resurselor financiare reduse): alb, de cele mai
multe ori, sau sunt acoperite cu folie PVC ce imită lemnul. În unele situații, dimensiunile
conforme specificului local ale ferestrelor nu mai corespund necesităților utilizării actuale a
spațiilor, fapt ce se răsfrânge în tendința de mărire a dimensiunilor. Ca rezultat al importurilor
nefericite, în ultimele decenii au apărut goluri de dimensiuni și forme ce nu au nicio legătură cu
specificul local, incoerente unele cu altele, care nu se pot caracteriza printr-un raport tipic și o
coerență locală, și ale căror dimensiuni sunt de multe ori dictate de ferestrele cumpărate la mâna a
doua. Pentru construcțiile noi, se recomandă a se păstra raportul plin/ gol al construcțiilor cu
specific local, ceea ce nu înseamnă că vor trebui folosite dimensiunile obișnuite ale golurilor, ci că
pot fi creați pereți vitrați de dimensiuni mari, asemenea închiderilor tradiționale cu tâmplărie și
geam a spațiilor semideschise, care să corespundă unei necesități mari de iluminat, în acord cu
funcțiunea propusă.
Pagina 41
II.14.6. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilio-
nar.
Amplasarea construcțiilor pe lot se va face cu păstrarea organizării și a ierarhizării
specifice pe parcelă a construcțiilor, asigurându-se coerența ansamblului și integrarea
volumelor în imaginea generală percepută de la nivelul străzii. Pentru menținerea sau
refacerea identității spațiului tipic rural, este importantă preluarea și evidențierea relației
și a dialogului dintre zonele unei gospodării, accesele, traseele, articulațiile, gabaritele,
orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, ca și limbajul arhitectural
echilibrat, volumetria discretă. Pentru intervențiile pe construcții existente (reconversie
și/ sau extindere), conversia funcțională și volumetrică se va realiza cu păstrarea
specificului local și integrarea construcției și a extinderilor în ansamblul organizării
gospodăriei. Intervențiile pe construcțiile existente și construcțiile noi nu trebuie să iasă
în evidență ca elemente dominante, vizibile din drum sau din diverse puncte de
perspectivă și de belvedere cunoscute la nivel local. Se va justifica amplasarea pe teren
cu un plan de încadrare în zonă, care să evidențieze așezarea tradițională a construcțiilor
pe loturi în zonă.
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum.
Construcțiile noi nu trebuie să iasă în evidență ca elemente dominante vizibile din drum
sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local. Se va
justifica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă, care să evidențieze
încadrarea în țesutul rural a construcțiilor propuse și armonizarea cu scara și modul de
distribuție pe lot.
Prevederi generale privind intervențiile noi
Există două soluții de amplasare:
a) în afara vetrei satului – pentru funcțiuni precum: centre de producție și de procesare de
dimensiuni mari, mori de apă, ferme agrozootehnice, săli de sport mari etc.;
b) în vatra satului: toate celelalte funcțiuni.
Noile construcții se vor împărți în trei categorii:
A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) – adecvate pentru funcțiuni precum:
locuințe individuale și anexele gospodărești ale acestora, cabinete medicale, puncte farmaceutice,
instituții publice, ateliere meșteșugărești sau de producție de mici dimensiuni, centre comunitare
cu rol social, agropensiuni.
B. Construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) – adecvate pentru funcțiuni de tipul:
locuințe individuale și anexele gospodărești ale acestora, funcțiuni educaționale (creșe, grădinițe,
afterschool etc.), instituții publice, ateliere mecanice, hale de producție, ateliere meșteșugărești și
de producție de dimensiuni medii.
C. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp):
- realizate sub formă de ansamblu pavilionar, adecvat implantării în țesutul rural a
funcțiunilor de tip: educațional (școli), servicii, birouri, administrație, IT etc.;
- realizate sub formă de ansambluri de dimensiuni mari, adecvate pentru funcțiuni de tipul:
41
Pagina 42
educațional (școli, săli de sport), producție, activități meșteșugărești, depozitare, clădiri
zootehnice, vinării etc.
Modalitățile de extindere se pot realiza:
- prin reconversia și extinderea anexelor: șoproane, grajduri, șuri;
- în continuarea volumului, la aceeași înălțime sau la înălțime mai mică decât a acoperișului
existent, păstrând însă forma acestuia și respectând ierarhia volumelor;
- ca volum nou, similar ca formă și proporție, legat de volumul existent prin diverse spații de
articulare;
- pe verticală, prin mansardarea podului existent, fără a ridica toată structura acestuia pe un
parapet.
Amplasarea în cadrul așezării
Construcțiile cu gabarit mic, cele cu gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare care pot fi
realizate sub formă de ansamblu pavilionar și se încadrează în țesutul local, vor fi amplasate în
vatra satului sau la marginea acestuia, ținând cont de amplasarea clădirilor din vecinătate, pentru a
asigura însorirea, igiena și coerența arealului din care vor face parte. Construcțiile cu gabarit mare,
monovolum, care depășesc scara locului, vor fi obligatoriu amplasate în afara satului, la marginea
localității, într-o zonă rezervată prin PUG sau neocupată de țesutul specific local, fără să agreseze
peisajul și perspectivele importante către sat. În general, se recomandă ca acestea să fie amplasate
într-o zonă din afara conurilor de vizibilitate importante, chiar la o depărtare mai mare de sat.
Recomandări
Amplasarea trebuie să aibă la bază cutumele locale, reglementările prevăzute în
regulamentul de urbanism specific fiecărei zone și Regulamentul General de Urbanism, cu
modificările și completările ulterioare. Nu sunt recomandabile derogările de la RLU prin
documentații de urbanism PUD/ PUZ. Autorizarea lucrărilor se face cu respectarea normelor
stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rațională a terenurilor și pentru realizarea
următoarelor obiective:
- completarea zonelor centrale, potrivit condițiilor urbanistice specific impuse de caracterul
zonei, având prioritate instituțiile publice, precum și serviciile de interes general;
- valorificarea terenurilor din zonele echipate cu rețele tehnico-edilitare. Construcțiile se vor
amplasa corespunzător funcțiunilor pe care le adăpostesc: funcțiunile cu scară mare, funcțiunile
posibil generatoare de poluare (fermele de animale, procesare de biomasă, depozitele etc.),
incompatibile în mod direct cu funcția de locuire
– la periferia satului, în zonele de dezvoltare a acestuia, în zone cu grad mare de răsfirare,
după caz. Amplasarea construcțiilor care, prin natura și destinația lor, pot genera riscuri
tehnologice (determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii,
explozii, radiații, surpări de teren sau de poluare a aerului, a apei sau a solului) se face numai pe
baza unui studiu de impact elaborat și aprobat conform prevederilor legale. Se va evita comasarea
sau divizarea parcelelor, ținându-se cont de caracteristicile parcelarului istoric păstrat. Modificarea
(comasarea sau divizarea) acestuia este permisă dacă nu se schimbă/ alterează imaginea spațiului
public. Amplasarea intervențiilor în vatra satului și/ sau în zonele periferice se va justifica prin
studiul de amplasament. Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor pe terenurile
agricole din extravilan este permisă pentru funcțiunile și în condițiile stabilite de lege. Se va
urmări gruparea suprafețelor de teren afectate construcțiilor, spre a evita prejudicierea activităților
agricole și de creștere a animalelor.
Pagina 43
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilio-
nar
Se vor amplasa, preferabil în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent și de
specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent (divizare sau
comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului spațiului public.
Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de amplasare doar pentru
clădirile cu gabarit mare.
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum
Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/ PUZ sau
neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei. Se vor
găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra teritoriului:
împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea parțială în pământ etc.
Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.
II.14.7. POT, regim de înălțime.
Regulile de amplasare a clădirilor vor avea la bază cutumele locale, reglementările PUG,
Codul Civil, normativele și legislația în vigoare la data întocmirii proiectului, privitoare la distanța
minimă dintre construcții, însorire, siguranță și stabilitate, siguranță la foc. Nu sunt recomandabile
derogările de la RLU prin documentații de urbanism PUD/ PUZ. În situația în care se vor întocmi
astfel de documentații, acestea vor cuprinde obligatoriu documentația pentru studiul de
amplasament și încadrare în volumetria de ansamblu, pentru justificarea oportunității intervenției.
Nu se va construi pe terenurile agricole din intravilan, terenurile cu destinație de fâneață sau livadă
(cu excepția clădirilor de exploatare a fructelor și legumelor).
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilionar
- POT (procentul de ocupare a terenului) recomandat, maxim = 35 %, pentru parcele sub
500 mp și scade cu câte 3 % pentru fiecare 100 mp în plus; 20 % la terenurile peste 1000 mp;
- Regimul de înălțime maxim: S/ D + P + M (subsol sau demisol + parter + mansardă); -
Înălțimea maximă măsurată la streașină nu va depași 5,5 m, în nici un punct de pe conturul
construcției;
- Înălțimea maximă la coamă nu va depași 11 m.
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum
- POT (procentul de ocupare a terenului) recomandat, maxim = 25 %;
- Regimul de înălțime maxim: S/ D + P + M (subsol sau demisol + parter + mansardă);
- Înălțimea maximă măsurată la streașină nu va depași 5,5 m, în nici un punct de pe conturul
construcției;
- Înălțimea maximă la coamă nu va depași 11 m.
Loturile cu suprafață mai mică de 400 mp nu sunt eligibile pentru construire. Pentru
terenurile rezultate în urma dezmembrării, POT și CUT se vor raporta la suprafața terenului inițial,
din planul parcelar istoric.
43
Pagina 44
II.14.8. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei satului –
probleme de încadrare în peisaj
Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în sat, deoarece acest
lucru afectează percepția asupra întregii așezări, mai ales în conul de vizibilitate al unui monument
sau ansamblu important de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar
clădirile noi trebuie să țină cont de acest lucru.
II.14.9. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului – probleme de
încadrare pe lot
Sugestii recomandate de amplasare a noilor construcții și extinderi ale celor existente în
gospodării din Zona Vaslui. Pentru alinierea noilor clădiri s-a ținut cont de pozițiile față de stradă
ale clădirilor existente, situate la o distanță decentă față de aceasta (I și VII) și de păstrarea sau
crearea unor culoare de acces carosabil la terenurile agricole din spatele gospodăriilor (I, II, V și
VIII). Regimul de înălțime maxim al noilor clădiri a fost stabilit ca fiind parter + mansardă (I, II,
V și VIII), iar înălțimile maxime la streașină și la coamă fiind date de șura situată în spatele
Pagina 45
gospodăriei, care în acest sat reprezintă construcția dominantă ca înălțime (VII). Pentru noile
corpuri de clădire cu dimensiuni mari în plan, fie că sunt amplasate pe teren liber (II) sau
completări ale construcțiilor existente în gospodării (I, IV, V și VIII), masivitatea acestora a fost
atenuată prin fragmentări ale volumului în două sau trei corpuri, prin denivelări ale acoperișului
sau prin articulări cu spații semideschise. Extinderile anexelor existente nu depășesc înălțimea la
coamă a celei mai înalte (III). Gospodăriile VI și VII pot fi considerate complete, nemaipermițând
amplasarea de corpuri noi de clădire sau extinderea celor existente.
II.14.10. Recomandări care țin de calitatea utilizării spațiilor
Cultură și educație: În cazul construcțiilor de învățământ, se recomandă împărțirea
amplasamentului în mai multe zone funcționale: zona ocupată de construcție, zona curții pentru
recreații, zona terenurilor și a instalațiilor sportive și zona verde. Pentru învățământul preșcolar
(grădinițe), se va asigura o suprafață minimă de teren de 22 mp/ copil, iar pentru școli primare,
gimnaziale, licee, școli postliceale și școli profesionale, o suprafață minimă de 20 mp/ elev.
Modul de ocupare a terenului:
- 25 % teren ocupat de construcții;
- 75 % teren amenajat (curte pentru recreații și amenajări sportive, zonă verde, grădină de
flori) din terenul total.
Sănătate:
Pentru construcțiile destinate creșelor și creșelor speciale, amplasamentul trebuie să asigure
o suprafață de minimum 25 mp/ copil pentru creșe și de 40 mp/ copil pentru creșe speciale,
grupate în mai multe zone: zona ocupată de construcții, zona ocupată de spațiile de joacă (nisip,
bazin, plajă, gazon), zona administrativă și zona verde, de parc și alei.
Modul de ocupare a terenului:
- 20 % teren ocupat de construcții;
- 80 % teren amenajat (curte pentru recreații și amenajări sportive, zonă verde, grădină de
flori) din terenul total.
Pentru a asigura un grad de însorire optim și o eficiență energetică sporită, saloanele,
rezervele, cabinetele medicale se vor orienta spre sud, sud-est și sud-vest. Laboratoarele, serviciile
tehnice medicale, spațiile care necesită o lumină constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre
nord.
Construcțiile comerciale și de servicii:
Se recomandă orientarea spațiilor funcționale pe lot astfel încât să se asigure însorirea
spațiilor pentru public și a birourilor. Depozitele, atelierele de lucru, spațiile care necesită o lumină
constantă pe tot parcursul zilei se vor orienta spre nord.
Construcțiile de învățământ:
Pentru a asigura un grad de însorire optim și o eficiență energetică sporită, orientarea sălilor
de clasă va fi către sud, sud-est, sud-vest (mai puțin recomandat). Dormitoarele și spațiile de joacă
din creșe, creșe speciale și centre pentru copii vor fi orientate spre sud, sud-est, sud-vest.
Bibliotecile, sălile de ateliere și laboratoarele, spațiile care necesită o lumină constantă pe tot
parcursul zilei se vor orienta spre nord. Terenurile de sport se vor orienta cu latura lungă pe
direcția nord-sud, cu o abatere de maximum 15 grade spre est sau spre vest.
45
Pagina 46
II.14.11. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE
Ca principiu, amenajarea unei clădiri presupune intervenții asupra acesteia, cu scopul de a
obține încăperi cu funcțiuni noi în interiorul volumului existent.
În cadrul gospodăriilor cu specific local, construcțiile componente se pot moderniza sau pot
primi noi destinații prin amenajări care să nu le schimbe caracterul original. Astfel, locuințele
existente își pot extinde spațiul util și locuibil prin mansardarea podurilor și prin extinderea lor în
spații ale anexelor existente. De asemenea pot fi amenajate încăperi cu funcțiuni noi în spațiul
existent, cum ar fi bucătăria și/ sau baia amenajate în tindă, chiler, șandrama sau paravan.
Șurile care și-au pierdut funcțiunea de depozitare, mai ales cele de tipul celor din Subzona
Podișul Bârladului – Vest, se pretează foarte bine la amenajarea ca locuințe, fiind compatibile ca
dimensiuni cu acestea și contribuind cel mai mult, alături de case, la imaginea caracteristică a
localității.
Dar, clădirile componente ale unei gospodării pot avea, prin amenajare, și alte funcțiuni noi,
altele decât cea de locuire, compatibile cu dimensiunile și condițiile oferite de acestea.
Extinderile clădirilor existente, care pot constitui completări la amenajarea acestora, trebuie
să fie mai mici ca suprafață decât acestea și cu înălțimi care să nu depășească înălțimile acestora.
De asemenea, volumetria și tratarea arhitecturală a extinderilor trebuie să se integreze perfect în
ansamblul clădirilor componente ale gospodăriei.
II.14.12. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE
În prezent, materialele moderne de proastă calitate și efectele modernizării prost înțelese, au
un efect negativ asupra mediului și asupra ambianței rurale; spre exemplu:
• tencuielile interioare și exterioare realizate tradițional, pe rețea de șipci din lemn și
mortare pe bază de nisip și var, au fost înlocuite cu tencuieli uscate – plăcile de gips-carton,
utilizate la exterior și interior;
• pardoselile din lemn natural (de tip dușumea, parchet din lemn etc.) au fost înlocuite cu
parchetul laminat, care este un material de sinteză, neecologic și impermeabil la vapori; • finisajele
exterioare și interioare pe bază de var natural ale pereților și tavanelor, au fost înlocuite, aproape în
totalitate, cu materiale de sinteză de tipul vopselelor lavabile sau pe bază de ulei, pierzându-se o
sursă importantă de sănătate pentru locatari, finisajele realizate cu var natural având efect
debactericid, agent de combatere a efectelor de acumulare a apei în pereți, regulator de umiditate,
de combatere a mucegaiurilor;
• izolațiile termice la tavane, poduri, pardoseli, realizate cu materiale tradiționale,
ecologice, au fost înlocuite cu materiale de sinteză sau cu compuși de sinteză, eficienți din punct
de vedere termic dar care nu mai au calități generatoare de condiții de viață sănătoasă. La casele
existente cu pereții din bârne de lemn, se utilizează frecvent în ultima vreme ca material de izolație
termică polistirenul expandat, care alterează calitățile eco-durabile ale construcției.
Caracteristicile definitorii complexe, fizico-chimice, relevante pentru utilizarea în
construcții a materialelor naturale locale în România
Materialele naturale, fie de natură minerală (anorganice) sau organice (de origine vegetală
sau animală), au caracteristici comune deosebit de importante, care le fac net superioare din punct
de vedere ecologic și al durabilității, în raport cu materialele de sinteză folosite la izolații. Astfel,
materialele care provin și se formează în mediul natural, sunt deosebit de rezistente la acțiunea
radiației solare și în special a componentelor UVA-UVB, care produc degradări rapide oricărui
material de sinteză (PVC, polistiren, poliuretan, rășini de aglomerare, compuși ai zugrăvelilor și
vopselelor sintetice etc.). În mod identic, materialele naturale au o mai bună durabilitate și
comportare sub acțiunea factorilor climatici ciclici, temperatură - umiditate - gelivitate, sau a
acțiunilor rezultate din seism, incendiu, accidente climatice. După cum au spus și cei de la
INCERC Iași, este imperios necesar ca specialiștii și autoritățile locale:
Pagina 47
- să transmită comunităților locale și să le îndrume în timp util pentru a valorifica cât mai
bine oportunitatea de a avea o locuință sau o clădire sănătoasă și trainică, cu costuri/ lucrări de
întreținere reduse;
- să susțină necesitatea de a se renunța la materialele absolut nesănătoase, promovate pe
piață în mod agresiv și de a folosi tehnicile și materialele locale naturale/ sănătoase, trainice și
ieftine pe care le au la îndemână;
- să insufle comunităților convingerea că tehnicile și materialele locale care și-au dovedit
durabilitatea în timp sunt mult mai valoroase și mai sănătoase pe termen lung; utilizarea unor
materiale de construcție artificiale și profund nesănătoase atrage după sine numai consecințe
negative în timp, chiar dacă acestea par o soluție mai ușoară pe moment;
- să promoveze la nivelul propriilor construcții, varul stins (hidraulic) în locul finisajelor
lavabile, lemnul prelucrat superior în locul plasticului și multe alte materiale naturale în locul celor
de sinteză.
II.14.13. ACOPERIȘUL
Analiza și recomandările privitoare la acoperiș evaluează următoarele componente ale sale:
formă și volumetrie, șarpantă (tipuri de structură – materiale utilizate și tratamente), învelitoare
(materiale utilizate și culori), marcarea posibilelor probleme ce pot apărea la comportamentul în
timp.
Recomandările se grupează pe trei categorii:
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar;
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum;
C. Intervenții pe construcții existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum). Toate materialele care alcătuiesc acoperișul au nevoie de întreținere
în exploatare (în mai mică sau mai mare măsură). Realizarea de alcătuiri constructive corecte, cu
materiale naturale, compatibile, de calitate, precum și urmărirea în execuție îi pot asigura o durată
mai mare de viață, împreună cu o întreținere conștientă, periodică, din partea utilizatorilor.
Specificul local
În Zona Vaslui, acoperișurile cele mai răspândite sunt în patru ape și în două ape, cu pante
medii și învelitori din paie de secară, trestie, stuf, mai rar din strujeni de porumb, șindrilă sau
scândură. Acoperișurile în patru ape se întâlnesc mai ales la locuințe și prezintă prelungiri ale
pantelor, continue sau frânte, la cele care acoperă dependințele, precum și extensii în două ape, cu
boltă sau fronton, mai rar în trei ape, peste spațiul semideschis (prispă, cerdac sau foișor), în
dreptul intrării. Învelitorile din țiglă ceramică profilată trasă nesmălțuită și din tablă plană au
devenit și ele parte a specificului local, în timp, pe parcursul secolului al XX-lea. Culorile
învelitorilor sunt naturale, de la galben, ocru, gri, cu o multitudine de nuanțe pastelate, până la
roșu-cărămiziu. Acoperișurile în două ape se întâlnesc mai ales la anexe și au aceleași materiale de
învelitori ca cele ale caselor. Există și acoperișuri într-o apă, cu pantă mică, la anexele de mici
dimensiuni sau la cele înguste și, mai rar, acoperișuri în două ape cu coama teșită la capete, la
unele case și șuri. Pantele acoperișurilor sunt cuprinse între 20 de grade și 45 de grade, mergând
până la 15 grade la prelungirile peste dependințe (aplecători) și la anexele cu o apă.
Șarpanta tradițională este realizată din lemn rotund și se sprijină pe 4 cosoroabe pe sub care
trece grinda. Corzile sunt așezate transversal. Căpriorii, din tei sau brad, ciopliți si fasonați rotunzi,
sunt prinși în triunghi în coamă, susținută la rândul ei de popi așezați pe grinzi sau pe corzi. La
îmbinări se foloseau în vechime cuie din lemn, iar mai recent cuie metalice.
De regulă, acoperișul nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu beneficiază de lucarne sau alte
goluri funcționale. Totuși, acoperișurile caselor mai recente, cu învelitori din țiglă și tablă plană,
47
Pagina 48
prezintă mici lucarne, de forme diverse (exclusiv triunghiulare) inspirate din arhitectura urbană și
care folosesc doar la ventilarea podului, acestea fiind poziționate aproape de coamă.
Recomandări
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) dispuse în sistem pavilionar
Forma și volumetria
Spațiul interior generat de acoperiș se va utiliza ca spațiu funcțional. Nu se recomandă
folosirea acestuia ca pod/ depozitare pentru obiecte voluminoase sau grele, din motive de
siguranță în exploatare, siguranță la foc etc.
Se va păstra specificul local prin preluarea nealterată a formei și a volumetriei existente în
zonă.
Acoperișul va fi cât mai simplu, cu două sau patru ape egale, în funcție de specificul zonei,
cu streșinile și coamele orizontale. Se admit și acoperișuri în două ape egale, cu capetele coamei
teșite, dacă specificul local permite. Nu se admit forme și pante provenite din alte zone climatice
sau geografice. Streșinile, vor avea lățimi conform specificului zonei și prezenței spațiilor
semideschise, cu sau fără stâlpi.
Se acceptă și acoperiri cu pantă mică, de minimum 2%, dar cu învelitoare din strat înierbat
cu vegetație locală și doar acolo unde relieful permite și sunt necesare soluții speciale de integrare
în peisaj: volume mari, (semi-) îngropate, garaje sau spații tehnice parțial sau total îngropate, care,
pentru integrarea în peisaj se acoperă cu strat vegetal. În acest caz, se permite utilizarea
membranelor din PVC sau a celor bituminoase în alcătuirea învelitorii, greu vizibile. Terasele sau
alte spații semideschise se pot realiza doar în interiorul volumului acoperișului, preferabil fără să
fie vizibile din stradă sau dintr-un punct important de perspectivă din afara satului. Acestea trebuie
să se integreze peisagistic și volumetric în ansamblul gospodăriei. Nu se acceptă balustrade din
baluștri. În funcție de materialul pentru învelitoare panta va fi cuprinsă între 20 și 45 de grade,
putând să scadă până la 15 grade în cazul aplecătorilor (prelungirile acoperișului locuinței peste
dependințe) și anexelor, ținând cont de specificul local. Se va păstra și prelua raportul volumetric
al clădirilor de pe lot. Se recomandă să existe un decroș/ o diferență de minimum 20 cm între
înălțimea clădirii dominante (casă sau șură, în funcție de specificul local) și clădirile noi – anexe
sau cele care sunt construite pe locul acestora. În funcție de ocuparea cu clădiri a lotului, se admit
și construcții noi cu aceeași înălțime ca a celor dominante, dar detașate de acestea. Construcțiile
noi de dimensiuni mari vor fi fragmentate în volume conectate cu corpuri de înălțime redusă.
Acoperișul lucarnelor va ocupa maxim 10% din suprafața pantei pe care se vor amplasa și vor fi
dimensionate și poziționate astfel încât să păstreze o imagine coerentă cu imaginea specifică
locului și acestea să nu constituie un element discrepant, vizibil din stradă sau din diverse puncte
de perspectivă și belvedere cunoscute la nivel local.
Se vor evita lucarnele rezultate formal din supradimensionarea micilor lucarne tradiționale
pentru ventilarea podului și cele cu forme nespecifice zonei. În general, se propune amenajarea
lucarnelor spre curte. Ornamentele, dacă este cazul, se vor prelua nealterate, dar într-o formă
simplificată, păstrând specificul local. Nu se vor folosi forme și detalii provenite din alte zone
geografice sau climatice.
Șarpanta
Șarpanta se va realiza din lemn, folosind tehnici și îmbinări conforme specificului local dar
și contemporane (lemn lamelar, stratificat sau încleiat) pe cât posibil, prin implicarea meșterilor
tâmplari și dulgheri din zonă. Nu trebuie utilizate materialele organice rezultate în urma
polimerizării (cele denumite în mod generic „plasticuri”), întrucât își schimbă calitățile (portanță,
torsiune, curgere) în timp, din cauza condițiilor de mediu (proces repetat de îngheț/ dezgheț,
Pagina 49
radiații ultraviolete, variații de temperatură vară/ iarnă).
Pentru toate elementele din lemn se vor realiza lucrări de ignifugare și biocidare cu
materiale care nu afectează structura și culoarea lemnului și care permit tratamentul ulterior al
acestuia cu ceară, uleiuri și soluții naturale. Există posibilitatea realizării unor șarpante din alte
materiale, precum metalul în asociere cu lemnul, atunci când activitatea adăpostită o impune.
Există posibilitatea folosirii și a altor materiale obținute din lemn prin mijloace tehnologice: CLT,
lemn lamelar, lemn stratificat. De reținut că folosirea lemnului lamelar, stratificat sau încleiat
permite realizarea unor piese de lemn de mari dimensiuni și geometrii diverse cu performanțe
deosebite, fără a fi nevoiți să sacrificăm arbori seculari pentru aceasta.
Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități)
Învelitoarea se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea imaginii locale
nealterate. În funcție de specificul zonei și de panta aleasă, învelitoarea va fi din stuf, trestie, paie
de secară și țiglă ceramică profilată trasă nesmălțuită. Acolo unde contextul local permite,
învelitoarea poate fi și din șindrilă. Se vor folosi materiale și tehnologii locale sau care pornesc/
derivă din tehnologii locale, fără a avea efecte negative asupra destinației construcției. Se vor
păstra sistemul de lățuire și dispunerea specific locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și
dimensiunile acestora.
Materialele de termoizolare/ hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile cu cele din
care este realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale și soluții de alcătuire
care să permită schimbul de vapori dintre interior și exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea
unui climat interior optim utilizării/ locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din
jurul coșurilor de fum, ale lucarnelor, ale intersecției cu foișoarele etc.). Nu este recomandată
combinarea la același acoperiș a mai multor tipuri, culori sau forme de învelitori, cu excepția
acoperișului vegetal și a celui a cărui învelitoare combină stuful și paiele de secară pe fiecare
dintre ape.
Culorile vor fi cele naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare, cât și cele pentru
alte elemente constructive sau tehnologice); nu se vor folosi culori stridente sau saturate.
Acoperirea lucarnelor, umbrirea ferestrelor în planul acoperișului, se vor face din materiale
care nu contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construcției. Elementele de umbrire/
control solar pot servi și ca elemente de camuflare ale acestora în volumul și forma învelitorii. În
cazul intervenției pe o clădire existentă, se va înlocui obligatoriu învelitoarea din tablă,
azbociment, membrană bituminoasă sau alte materiale sintetice, cu cele acceptate.
Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile
Elementele de iluminare (luminatoare, ferestre în planul acoperișului), instalații (panouri
solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum) sunt permise doar dacă sunt justificate funcțional și
vor ocupa maximum 10% din suprafața pantei respective. Pe cât posibil, se vor orienta spre
interiorul lotului, astfel încât să se păstreze o imagine coerentă și acestea să nu constituie un
element discrepant, vizibil din drum sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute
la nivel local. Se acceptă și se recomandă utilizarea panourilor de captare a energiei solare în
planul acoperișului.
B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp) de tip monovolum
Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului. Doar în cazuri
excepționale și riguros justificate se vor amplasa în vatra satului, situație în care se va păstra
specificul local prin preluarea formei și a volumetriei existente in zonă, păstrându-se imaginea
locală nealterată. În cazul amplasării construcției în zone special destinate (prin PUG) pentru
producție, servicii, sănătate, educație, se permite și folosirea altor tipuri de materiale și tehnologii
49
Pagina 50
(metal, beton etc.), acolo unde este necesar și unde folosirea materialelor locale nu poate asigura
cerințele de siguranță, stabilitate și de rezistență la foc.
Forma și volumetria
Se va păstra specificul local prin preluarea nealterată a formei și a volumetriei existente în
zonă. Acoperișul va fi cât mai simplu, în două sau patru ape, cu pante egale, cu streșinile și
coamele orizontale. Nu se admit forme și pante provenite din alte zone climatice sau geografice.
Se acceptă și acoperișuri cu pantă mică de maximum 2 - 5 %, doar cu învelitoare din strat înierbat
cu vegetație locală și acolo unde relieful permite și sunt necesare soluții speciale de integrare în
peisaj: volume mari (semi-) îngropate, garaje sau spații tehnice parțial sau total îngropate, care
pentru integrarea în peisaj se acoperă cu strat vegetal. În acest caz se permite utilizarea
membranelor din PVC sau a celor bituminoase în alcătuirea învelitorii nevizibile. De asemenea, se
acceptă și învelitorile din șindrile bituminoase, în culori din gama materialelor locale, pentru pante
mai mici ale acoperișurilor tradiționale, acolo unde contextul permite și, mai ales, în cazul
amplasamentelor din afara vetrei satului. Sunt interzise acoperișurile de tip terasă utilizate în
proporție mai mare de 60% din suprafața totală a acoperișului și dispuse la frontul stradal. În
funcție de învelitoare, panta acoperișului va fi de minim 30 de grade, specifică zonei, pentru țigla
ceramică. Se acceptă folosirea panourilor fotovoltaice sau solare pe fața sudică a acoperișului, în
proporție de 40 % din suprafață. La construcțiile noi cu gabarit mare, se recomandă realizarea unor
porticuri pe fațada cea mai folosită a clădirii (cea cu accese), pentru protejarea activității in aer
liber și a depozitărilor temporare. Ele vor proteja pereții și deschiderile clădirii de intemperii și vor
da un plus de identitate și funcționalitate clădirilor respective.
Șarpanta
În cazul amplasării construcției în vatra satului, structura șarpantei va fi, recomandabil, de
lemn, va fi realizată cu tehnologii locale, folosind, oriunde e posibil (nealterând procesul
tehnologic), materiale naturale regenerabile sau tehnologii contemporane de industrializare a
lemnului (lemn lamelar, panouri multistrat, lemn stratificat). Se pot folosi rigidizări suplimentare
din alte materiale structurale pentru prinderi/ legături, fără ca acestea să fie prezente ca pondere
importantă în ansamblu. Nu trebuie utilizate materiale obținute în urma polimerizării (cele
denumite în mod generic „plasticuri” întrucât își schimbă calitățile (portanță, torsiune, curgere) în
timp, din cauza condițiilor de mediu (proces repetat de îngheț/ dezgheț, radiații ultraviolete,
variații de temperatură vară/ iarnă). În cazul amplasării construcției în zone special destinate (prin
PUG) - pentru producție, servicii, sanătate, educație - se permite și folosirea altor tipuri de
materiale și tehnologii (metal, beton etc.) acolo unde este necesar și unde folosirea materialelor
locale nu poate asigura prin folosire singulară cerințele de siguranță, stabilitate și de rezistență la
foc.
Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități)
Învelitoarea se va realiza în principal din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea
imaginii locale nealterate. Învelitoarea va fi din țiglă ceramică profilată nesmălțuită, cu păstrarea
streșinii (specifice materialelor și tradiției locale). Se acceptă și învelitorile din șindrile
bituminoase, în culori din gama materialelor locale, pentru pante mai mici ale acoperișurilor
tradiționale, acolo unde contextul permite și, mai ales, în cazul amplasamentelor din afara vetrei
satului. Se vor folosi materiale și tehnologii locale, fără a avea efecte negative asupra destinației
construcției.
Materialele de termoizolare/ hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile cu cele din
care aceasta este realizată. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale naturale și soluții de alcătuire
care să permită schimbul de vapori între interior și exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea
unui climat interior optim utilizării/ locuirii (se va avea grijă sporită la detaliile constructive din
jurul coșurilor de fum, lucarnelor, intersecțiilor cu foișoarele etc.). Nu este recomandată folosirea
sau combinarea la acoperiș a mai multor tipuri de învelitori, cu excepția acoperișului vegetal.
Pagina 51
Culorile vor fi naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare cât și cele pentru alte elemente
constructive sau tehnologice); nu se vor folosi culori stridente sau saturate.
Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile
Elementele de iluminare (luminatoare, ferestre în planul acoperișului), instalații (panouri
solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum) sunt permise doar dacă sunt justificate funcțional. Se
acceptă și se recomandă utilizarea panourilor de captare a energiei solare în planul acoperișului.
Acoperirea lucarnelor, umbrirea ferestrelor în planul acoperișului, se vor face din materiale care nu
contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construcției. Elementele de umbrire/ control
solar pot servi și ca elemente de camuflare ale acestora în volumul și forma învelitorii. Culorile
vor fi naturale (atât cele pentru materialele de acoperire, cât și cele pentru alte elemente
constructive sau tehnologice), similare cu cele ale învelitorii: nu se vor folosi culori stridente sau
saturate.
C. Intervenții pe construcțiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum)
Forma și volumetria
Se vor realiza în prealabil fotografii ale clădirii existente, cu vecinătăți cu tot, pentru a
înțelege modul în care trebuie realizată intervenția și într-un sens comunitar.
Dacă nu se încadrează în specificul local și este lipsit de valori constructive și memoriale
certe, acoperișul se va reconforma pentru a răspunde nevoilor de încadrare în specificul local
(recomandări similare cu cele pentru construcțiile noi – vezi recomandări la capitole în funcție de
volumul construcției). Extinderile și/ sau conversiile vor ține cont de recomandările din capitolele
anterioare, în funcție de volumul rezultat al construcției.
Dacă se încadrează în specificul local, intervențiile vor respecta scara și conformarea
acoperișului existent. În cazul înlocuirii totale a structurii, se va efectua în prealabil releveul
acoperișului existent și nu se va modifica lățimea și cota streșinii, aceasta putând fi ridicată pană la
maxim 5,5 m față de cota terenului natural, măsurată în punctul cel mai înalt, dar fără ca aceasta să
depășească 3 metri față de cota parterului.
Decorațiile se vor prelua nealterate (dacă este cazul). Nu se vor folosi forme și detalii
provenite din alte zone etnografice, geografice sau climatice.
Se va păstra ierarhia volumetrică a clădirilor de pe lot. Se recomandă ca înălțimea clădirii
principale să nu fie depășită de cea a clădirilor anexe, excepție putând face doar șurile, care în
unele sate din zonă sunt în mod tradițional mai mari și mai înalte decât casa propriu-zisă. Nu se
admite sub nicio formă ca anexele din continuarea sau apropierea de clădirea principală să fie
extinse peste nivelul coamei acesteia din urmă. Se admit extinderile pentru corpurile/ anexele cu
regim de înălțime parter care posedă acoperiș vegetat/ verde, dar cu limită de gabarit și care nu
sunt amplasate la aliniamentul stradal.
Șarpanta
În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, acolo unde acestea nu se încadrează în
specificul local și sunt lipsite de valori constructive și memoriale certe, se va reconforma șarpanta
pentru a răspunde nevoilor de încadrare în specificul local. Extinderile și/ sau conversiile vor ține
cont de recomandările din capitolele anterioare, în funcție de volumul rezultat al construcției. În
cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, acolo unde șarpanta (prin materiale și
conformare) se încadrează în specificul local, se recomandă păstrarea elementelor constructive
valoroase, în special a șindrilei și țiglei vechi, și, pe cât posibil, repararea și conservarea la nivel
cît mai extins, prin folosirea tehnologiilor tradiționale locale. Elementele deteriorate se pot înlocui
51
Pagina 52
cu elemente similare din lemn de aceeași esență, pentru a nu interveni și a dezechilibra capacitatea
portantă de ansamblu a structurii. Se pot folosi rigidizări suplimentare din lemn și/ sau metal
pentru prinderi/ legături, fără ca acestea să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu.
Intervențiile realizate trebuie să poată fi reversibile, pentru a nu împiedica șansa unei intervenții
viitoare, cu materiale și tehnologii noi, ce se pot dovedi benefice in privința calității de ansamblu a
obiectului și a utilizării optime a acestuia. Intervențiile vor respecta scara și conformarea
acoperișului. Pentru toate elementele din lemn, se vor realiza lucrări de ignifugare și biocidare cu
materiale care nu afectează structura și culoarea lemnului și care permit tratamentul ulterior al
acestuia cu ceară, ulei și soluții naturale.
Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități)
În cazul intervențiilor asupra construcțiilor existente, acolo unde acestea nu se încadrează în
specificul local și sunt lipsite de valori constructive și memoriale certe, se va interveni asupra
învelitorii, pentru a răspunde nevoilor de încadrare în specificul local (recomandări similare cu
cele pentru construcțiile noi). Extinderile și/ sau conversiile vor ține cont de recomandările din
capitolele anterioare, în funcție de volumul rezultat al construcției.
Acolo unde învelitoarea (prin materiale și conformare) se încadrează în specificul local, se
recomandă păstrarea elementelor valoroase, în special a șindrilei, draniței și țiglei vechi, și, pe cât
posibil, repararea și conservarea la un nivel cât mai extins, prin folosirea tehnologiilor tradiționale
locale. Dacă învelitoarea este realizată din tablă cutată sau imitație de țiglă, azbociment, diverse
membrane bituminoase sau alte materiale nespecifice zonei, acestea se vor înlocui cu cele care se
încadrează în specificul local. Învelitorile de țiglă ceramică profilată trasă, care sunt deteriorate, se
vor înlocui cu învelitori din materiale specifice zonei sau, dacă contextul permite, tot cu țiglă
ceramică profilată apropiată ca format și culoare de cea originală. Învelitorile din tablă plană, chiar
dacă au devenit tradiționale pe parcursul secolului al XX-lea, se vor înlocui cu alte materiale
specifice zonei, recomandabil cu țiglă ceramică. Materialele de termoizolare/ hidroizolare pentru
învelitoare vor fi compatibile cu cele din care aceasta este realizată. Se vor folosi, pe cât posibil,
materiale naturale, precum stuful, trestia, paiele de secară, șindrila și țigla, și soluții de alcătuire
care să permită schimbul de vapori interior/ exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui
climat optim utilizării/ locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din jurul
coșurilor de fum, lucarnelor, de la intersecția cu foișoarele etc.). Nu este recomandată combinarea
la același acoperiș a mai multor tipuri, culori sau forme de învelitori, cu excepția acoperișului
vegetal și a învelitorilor din stuf și paie de secară, care înlocuiesc învelitori de același tip. Culorile
vor fi cele naturale (atât cele pentru materialele de învelitoare cât și cele pentru elemente
constructive sau tehnologice); nu se vor folosi culori stridente sau saturate și se va evita folosirea
țiglei industriale în a cărei compoziție s-a introdus colorant.
Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile
Elementele de iluminare (luminatoare, ferestre în planul acoperișului), instalații (panouri
solare, panouri fotovoltaice, coșuri de fum) sunt permise doar dacă sunt justificate funcțional și
vor ocupa maximum 10 % din suprafața pantei respective. Pe cât posibil, se vor orienta spre
interiorul lotului, astfel încât să se păstreze o imagine coerentă și acestea să nu constituie un
element discrepant, vizibil din drum sau din diverse puncte de perspectivă și belvedere cunoscute
la nivel local. Se recomandă utilizarea unor tipuri de lucarne care se bazează pe tehnica locală,
generând o dezvoltare a meșteșugurilor. Lucarnele pot ocupa maximum 10 % din suprafața pantei
respective și vor fi dimensionate și poziționate astfel încât să se păstreze o imagine coerentă cu
imaginea specifică locului și aceasta să nu constituie un element discrepant. În general, se
recomandă utilizarea lucarnelor dreptunghiulare în întreaga zonă și a celor în forme particulare
întâlnite în mediul construit cu specific local, dar care să nu afecteze, prin supradimensionare,
imaginea coerentă a ansamblului. Nu se admit forme de lucarne din alte zone etnografice.
Amenajarea unor goluri în planul acoperișului – ferestrele de mansardă – nu aduce modificări
volumetriei acestuia, dar se recomandă amplasarea acestora, pe cât posibil, pe apele dinspre curte.
Pagina 53
Acoperirea lucarnelor și umbrirea ferestrelor în planul acoperișului, se vor face din materiale care
nu contravin specificului local și imaginii de ansamblu a construcției.
II.14.14. PEREȚII
Analiza și recomandările privitoare la pereți evaluează tipurile de pereți (portanți sau de
compartimentare), materialele folosite în alcătuirea acestora și marcarea posibilelor probleme ce
pot apărea în comportamentul în timp.
Recomandările se grupează pe trei categorii:
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții noi cu gabarit mediu (120 –
250 mp) și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem pavilionar;
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip monovolum;
C. Intervenții pe construcțiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum).
Toate materialele de alcătuire pentru pereți au nevoie de întreținere în exploatare (în mai
mică sau mai mare măsură). Realizarea de alcătuiri constructive corecte, cu materiale naturale,
compatibile, de calitate, precum și urmărirea în execuție pot asigura o durată mai mare de viață a
acestora, împreună cu o întreținere conștientă, periodică, din partea utilizatorilor. Materialele
recomandabile, în funcție de zona în care urmează să se realizeze investiția, sunt, după caz: piatră,
lemn, nuiele, cărămidă plină arsă, cărămidă crudă uscată la soare (chirpic), ceamur, mortar de varnisip sau lut.
Aspectele principale care trebuie avute în vedere fac referire la: siguranță și stabilitate,
protecție la foc, compatibilitatea materialelor de alcătuire, compatibilitatea materialelor de
acoperire, termoizolații și ruperi de capilaritate.
Specificul local
Potrivit specificului local, sistemele constructive cele mai utilizate în zonă sunt: cel din
bârne orizontale, rotunde sau cioplite cu secțiune pătrată, încheiate la capete (cel mai vechi) și cel
al furcilor și nuielelor împletite sau păruielii lipite cu lut, ca variante regionale ale paiantei (cel
mai răspândit). Casele din chirpici (cărămizi de lut nearse, uscate la soare, de mari dimensiuni)
sunt mai rare iar cele din ceamur (pereți compactați de lut fără susținerea din partea unei structuri
de lemn) sunt întâlnite accidental. Pe parcursul secolului al XX-lea încep să se răspândească casele
construite din cărămidă arsă.
La casele cu pereți din bârne orizontale, pentru a fi mai temeinice, se alegea lemnul de stejar
pentru tălpi.
Pereții din paiantă sunt construiți din pământ amestecat cu paie, folosind sistemul furcilor de
stejar, care sunt înfipte la colțuri în pământ, până la 60-70 cm. Pentru întărirea scheletului de
susținere a pereților, între furci sunt intercalați, la distanță mică, pari așezați vertical și prinși sus în
„coștoroabă” (grindă orizontală, îngropată pe jumătate în perete și susținută de furci). Există două
variante de aplicare a lutului amestecat cu paie în cadrele din lemn: pe împletitura de nuiele dintre
furci; sub formă de „vălătuci” pe „păruială” (leațuri din crengi orizontale fixate pe furci). Fixarea
se făcea în vechime prin cuie din lemn de corn, iar mai târziu prin cuie din fier forjate. Peste lutul
de umplutură, uscat natural, se aplică tencuiala tot din lut amestecat cu paie. Paiele cele mai bune
sunt considerate cele de ovăz.
La pereții din cărămidă arsă se utilizează ca mortar lutul sau amestec de nisip cu var.
Recomandări
A. Construcții noi cu gabarit mic (mai mic de 120 mp), construcții noi cu gabarit
mediu (120 - 250 mp)
Pereții portanți sunt esențiali prin contribuția la durabilitatea construcțiilor. Aceștia se vor
53
Pagina 54
construi din materiale regenerabile și se vor utiliza cu preponderență materiale de construcție
considerate tradiționale la nivel local (lemnul, piatra, lutul, paiele, precum și cărămida arsă, chiar
dacă folosirea ei în zonă pentru zidărie este de dată mai recentă).
La construcțiile pentru care studiile geotehnice dovedesc că orice soluție tradițională este
imposibil de aplicat în exploatare (ținând cont de zona seismică în care se încadrează construcția),
se vor utiliza alte materiale de construcție (preferabil naturale), nespecifice local. Zidăria portantă
din piatră sau cărămidă arsă va fi tencuită cu mortar pe bază de var pentru a permite absorbția,
circulația și evaporarea apei într-un ritm normal. Mortarul folosit pentru zidărie va fi pe bază de
var, pe cât permite calculul structurii de rezistență. Se vor realiza alcătuiri constructive care să
diminueze/ împiedice capilaritatea, în condițiile în care realizarea unei impermeabilizări pe toată
suprafața fundației nu este recomandabilă.
O atenție deosebită se va acorda tratamentului diferențiat al fațadelor în funcție de
importanța lor. În mod tradițional și în special la locuințe, fațada principală, precum și alte fațade
orientate către spațiile semideschise (prispă, cerdac, foișor) sunt cele mai ornamentate, decorate,
cu ornamente
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.