Plan Urbanistic General (PUG)
_Anunț privind consultare publică pentru aviz de mediu PUG
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,1 MB · modificat pe site: 23.03.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG) nr. 1076 din 08.07.2004, „_Anunț privind consultare publică pentru aviz de mediu PUG”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2026/03/20260318_RM_PUG-Costesti-VS.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/97554-anunt-privind-consultare-publica-pentru-aviz-de-mediu-pug, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Eco Thinking
Județul Vaslui
Comuna Costești
Raport de mediu
Pentru PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
În conformitate cu Anexa 2 la Hotărârea nr. 1076 din 08/07/2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe
Beneficiar: COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
Întocmit: SC ECONOVA SRL
Evaluator de mediu:
Ing. Fănel APOSTU
Asistent:
Ing. Andreea Mihaila
Martie 2026
Pagina 2
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Denumire:
• Raport de mediu pentru PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
• Întocmit în conformitate cu Anexa 2 la Hotărârea nr. 1076 din 08/07/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe
Realizat de:
• S.C. ECONOVA S.R.L. Iași, B-dul Independenței nr.13, Bl. A1-4, Sc. D, et. 6, ap.18, IAȘI, jud. IAȘI
RO24586285; J22/3041/10.10.2008, Mobil: 0743.552.313, [email protected];
[email protected]; Certificat de atestare emis de ARM 1998 – Comisia de atestare a
persoanelor fizice și juridice care elaborează studii de mediu, Seria RGX, nr. 425 din 04.12.2025,
valabil până în 2028
• Evaluator atestat: ing. Fănel APOSTU – Certificat de atestare emis de ARM 1998 – Comisia de
atestare a persoanelor fizice și juridice care elaborează studii de mediu, Seria RGX, nr. 155 din
17.04.2025, valabil până la data de 17.04.2028
• Asistent: Ing. Andreea Mihaila
Beneficiar:
• UAT Comuna Costești, Județul Vaslui, Comuna Costești, județul Vaslui, cod poștal: 737145, Telefon:
0235.344.533 / 0235.344.548; [email protected]; CUI: 4540450; reprezentată prin
Vasile Puf - Primar
• Proiectant general: ANDERSSEN S.R.L.; Iași, Str. Eternitate 76 Bl. CENTRU AXA Et. 2 Ap. BIR. 1 Cod
700329, Tel: 0232242979; E-mail: [email protected]; C.U.I. 34247855; J2015000472229,
Administrator : COSTIA OCTAVIAN
• Proiectant de specialitate: REALITIS S.R.L., Șef de proiect și Administrator: Arhitect Bogus Gheorghe-
Veniamin, Administrator: Ing. măsurători topografice Săvescu Ciprian- Constantin
Revizia nr. Întocmit Verificat Aprobat DJM
REV0
MAR 2026
2
Pagina 3
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Valabil pentru Raport mediu PUG Comuna Costești, jud. Vaslui
3
Pagina 4
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Cuprins
1 Expunerea conținutului și a obiectivelor principale ale planului și relația cu alte planuri și programe relevante ...... 5
1.1 Denumirea planului și amplasament .........................................................................................................................5
1.1.1 Denumirea planului ..........................................................................................................................................5
1.1.2 Descrierea amplasării planului ..........................................................................................................................5
1.2 Principalele caracteristici actuale ale comunei în contextul analizat.......................................................................11
1.2.1 Fondul funciar .................................................................................................................................................11
1.2.2 Activități ..........................................................................................................................................................18
1.2.3 Populația. Elemente demografice si sociale....................................................................................................22
1.2.4 Zone cu riscuri naturale ..................................................................................................................................25
1.2.5 Echipare edilitară ............................................................................................................................................27
1.2.6 Spațiile verzi și zonele de agrement ................................................................................................................31
1.2.7 Monumente istorice, arhitectonice și de artă, situri arheologice ...................................................................31
1.2.8 Disfunctionalităti identificate..........................................................................................................................32
1.3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ ............................................................................................................35
1.3.1 Analiza SWOT ..................................................................................................................................................35
1.3.2 Acțiuni si obiective necesare...........................................................................................................................39
1.3.3 Dezvoltarea activităților ..................................................................................................................................40
1.3.4 Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial ..............................................................................40
1.3.5 Măsuri în zonele cu riscuri naturale ................................................................................................................44
1.3.6 Dezvoltarea echipării edilitare ........................................................................................................................48
1.3.7 Organizarea sistemelor de spații verzi ............................................................................................................51
1.4 Proiecte prevăzute la nivel de UAT ..........................................................................................................................52
1.5 Relația planului cu alte planuri și programe relevante ............................................................................................55
2 Aspectele relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația neimplementării planului
propus ............................................................................................................................................................................. 56
2.1 Aer ...........................................................................................................................................................................56
2.2 Apă...........................................................................................................................................................................59
2.3 Sol ............................................................................................................................................................................61
2.4 Biodiversitate ...........................................................................................................................................................63
2.5 Rezumat al stării actuale a mediului și evoluție .......................................................................................................63
3 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ ....................................................................... 64
3.1 Prevederi ale avizatorilor .........................................................................................................................................64
3.2 Localizare elemente importante ..............................................................................................................................64
3.3 Extinderea intravilanului ..........................................................................................................................................65
3.4 Amplasarea altor obiective de interes .....................................................................................................................66
4 Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan .................................................................... 66
5 Obiectivele de protecție a mediului relevante pentru plan și modul în care s-a ținut cont de acestea .................... 66
6 Potențialele efecte semnificative asupra mediului ................................................................................................. 67
6.1 Efecte semnificative ale obiectivelor PUG ...............................................................................................................68
6.2 Evaluarea efectelor cumulative asupra mediului ....................................................................................................68
7 Posibilele efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră .............................................................. 71
8 Măsurile propuse pentru a preveni, reduce și compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al
implementării planului .................................................................................................................................................... 71
8.1 Condiții care trebuie respectate la implementarea planului ...................................................................................71
8.2 Măsuri de prevenire și reducere a poluărIi și de îmbunătățire a stării factorilor de mediu în general....................73
9 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese și o descriere a modului în care s-a efectuat
evaluarea, inclusiv orice dificultăți întâmpinate în prelucrarea informațiilor cerute ......................................................... 83
10 Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului .... 84
11 Rezumat fără caracter tehnic ................................................................................................................................. 87
4
Pagina 5
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
1
1.1 DENUMIREA PLANULUI ȘI AMPLASAMENT
1.1.1 Denumirea planului
Plan Urbanistic General Comuna Costești, județul Vaslui
1.1.2 Descrierea amplasării planului
Încadrare în mediu
• Comuna Costesti este situata in partea de sud a județului Vaslui, avand o pozitie centrala in cadrul
judetului.
• Suprafata administrativa a comunei Costesti este de 73,60 km2; teritoriul administrativ se
invecineaza cu comunele:
o Deleni la Nord;
o Albesti si Rosiesti la Est;
o Banca la Sud;
o Bogdanesti la Vest.
• In raport cu localitatile cele mai apropiate, se regaseste:
o la 26 km de municipiul Vaslui;
o la 37 km de municipiul Barlad;
o la 39 km de orasul Husi;
o la 88 km de orasul Tecuci.
• Din punct de vedere administrativ-teritorial, este formata din satele Costești (reședință), Chițcani,
Dinga, Pârvești, Puntișeni, Rădești.
• Comuna Costești este reprezentată de către un habitat rural dispersat pe lunci și versanți colinari, cu
așezări dezvoltate aliniar de-a lungul DJ/DC și pe terasele văilor locale. Nucleul administrativ-
funcțional este în satul Costești.
• Poziționare și accesibilitate
o Coridor rutier principal: DN 24 / E581 (Tișița–Tecuci–Bârlad–Vaslui–Iași–Sculeni), la cca. ~4
km de centrul comunei.
o Rețea județeană: DJ 245E (DN 24 – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245L) și DJ 245L (DN 24 –
Costești – Dinga – Pârvești – Mănăstirea Pârvești).
o Rețea comunală: DC 29 (Puntișeni–Chițcani), DC 31 (Costești–Dinga–Pârvești), DC 31B
(Rădești–Puntișeni).
o Distanțe rutiere orientative: Vaslui ~21–26 km, Bârlad ~37 km, Huși ~39–40 km.
o Feroviar: linia Iași–București traversează teritoriul comunei, fără stație proprie; acces prin
stațiile din Crasna/Vaslui (respectiv nodul feroviar Tecuci pentru relația spre București).
• Relieful sculptural al comunei Costesti este subordonat celui din Podisul Moldovenesc si este
conturat de culmi ce coboara spre vaile raurilor Barlad sau a raurilor Ghilahoi, Chitcani si Parvesti.
Alaturi de forme sculpturale majore, au o mare dezvoltare si cele rezultate in urma diverselor procese
de versant (alunecari de straturi), prabusiri, siroiri, torentialitate.
Elemente ale cadrului natural
Așezarea geografică
Teritoriul comunei Costești se află situat în partea de sud a județului Vaslui - în partea estică a României,
la 46°30′01″N latitudine nordică și 27°45′38″E longitudine estică.
5
Pagina 6
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Suprafață și relief
• Relieful sculptural al comunei Costesti este subordonat celui din Podisul Moldovenesc si este
conturat de culmi ce coboara spre vaile raurilor Barlad sau a raurilor Ghilahoi, Chitcani si Parvesti.
Alaturi de forme sculpturale majore, au o mare dezvoltare si cele rezultate in urma diverselor procese
de versant (alunecari de straturi), prabusiri, siroiri, torentialitate.
• Formele de relief prezente sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o inclinare generala pe directia
N-NV spre S-SE. Dispozitia ordonata a culmilor si alungirea acestora pe distante mari le confera un
aspect montan.
• Configuratia generala a reliefului este data de vaile largi ale raurilor, insotite de terase intre care se
intercaleaza versanti usor inclinati. Relieful este conditionat de structura monoclinala, fiind orientat
in principal pe directia NV-SE.
• Pe vaile paraielor Ghilahoi, Chitcani si Parvesti exista forme de acumulare, creandu-se meandre,
mlastini (listave), balti, cursuri parasite (nisipoase ori argiloase). In vederea redarii agriculturii a
terenurilor supuse fenomenelor de degradare sunt necesare o serie de masuri de prevenire si
consolidare, precum: plantatii si impaduriri, terasari si taluzari, cleionaje, benzi inierbate, baraje-
praguri pe teren activ, captari si drenari de ape subterane etc.
Clima
• Pe teritoriul comunei Costesti se evidentiaza un climat temperat-continental caracteristic zonei de
silvostepa.
• Aceasta se datoreaza predominarii influentei directe a maselor de aer continental, de origine
asiatica, care, in general, iarna sunt uscate si reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde si uscate.
Ca urmare, precipitatiile sunt reduse osciland intre 450 si 550 mm/m2 anual; iarna acestea cad sub
forma de zapada care este frecvent viscolita. Pe parcursul anului repartitia precipitatiilor este
neuniforma, inregistrandu-se perioade secetoase cu o frecventa mai mare vara.
• In regimul precipitatiilor din zona comunei Costesti, la fel ca si in celelalte localitati din Podisul
Moldovei, se resimt influentele euro-asiatice si atlantice, ultimele cu o frecventa mai mare in timpul
verii. Drept urmare a acestor influente dinamice, cea mai mare cantitate de precipitatii se masoara
in intervalul aprilie-iulie, cu un maxim de 83,3 mm in luna iulie, iar cea mai mica, in luna ianuarie de
24,4 mm.
• Ca si in restul Podisului Moldovei, precipitatiile atmosferice care cad in zona comunei Costesti se
remarca printr-o variabilitate a cantitatilor, existand ani cand acestea au depasit media plurianuala
ori cand acestea s-au situat sub valoarea ei.
• De asemenea, o caracteristica a regimului de precipitatii din zona comunei Costesti este si aceea data
de frecventa relativ mare a ploilor torentiale cu caracter de averse, in timpul carora cantitatea de
precipitatii, in timp de 24 de ore, atinge sau depaseste media lunara. Aceste ploi abundente se
produc mai ales in perioada calda a anului (iulie si august) si sunt extrem de pagubitoare prin
inundatii, spalarea si eroziunea solului etc.
• O alta particularitate a regimului pluviometric din zona Costesti, o constituie aparitia fenomenului
de seceta, fenomen care intereseaza, sub aspect practic, economia acestui teritoriu, dar care, asa
cum reiese din datele plurianuale inregistrate, se caracterizeaza printr-o durata moderata a
perioadelor secetoase, plasate in afara epocilor de consum maxim de apa de catre plante.
• Temperatura medie anuala este in jurul valorii de 9,4°C, iar amplitudinea medie anuala este de
25,2°C.
• Vanturile cu cea mai mare frecventa sunt cele de nord-vest (21,8%) si cele de sud-est (19,8%). Cea
mai mica frecventa o au vanturile de sud-vest (1,2%), iar calmul atmosferic reprezinta 23,8%.
Vanturile dominante au si viteza cea mai mare (cele nordice si nord-vestice, cu 4,3 m/s si respectiv
4,6 m/s). Fata de aceste date, pe vai, unde se intretine permanent in lungul axei lor o dinamica activa
sau pe culmile dealurilor mai inalte din jur exista abateri pozitive insemnate. Ca regim anual, cea mai
mare frecventa a vanturilor, ca si cea mai mare viteza, se inregistreaza in anotimpurile de primavara
si iarna. In aceste anotimpuri, valoarea calmului se reduce mult (sub 20%). Frecventa si viteza cu care
bate vantul in timpul anului se rasfrang, prin aspecte negative sau pozitive, asupra activitatii
cotidiene a omului. Astfel, in timpul iernii bate crivatul, vant care viscoleste zapada, provocand
6
Pagina 7
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
inzapezirea drumurilor sau dezgolirea araturilor, ceea ce impune luarea unor masuri speciale de
protectie.
• Desi vanturile sunt puternice, ele nu au posibilitatea de a se dezlantui in toata furia lor, din cauza
dealurilor si padurilor. De aceea, vara nu se simt aproape deloc miscarile aerului, iar caldurile sunt
de multe ori inabusitoare.
• O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie-martie este inghetul, care se produce in
medie toamna in octombrie si primavara in aprilie, numarul mediu al zilelor cu inghet fiind de 110.
Cel mai timpuriu inghet s-a inregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tarziu la 21 mai. In mod obisnuit,
primul inghet se produce in jurul datei de 14 octombrie, iar ultimul la 20 aprilie. In dealurile cu
inaltimi mai mari de 350 m se inregistreaza peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna, iar in
dealurile si culoarele de vale cu altitudini mai mici de 350 m, numarul mediu al zilelor cu inghet este
110.
• Adancimea de inghet este de 0,90-1,00 metri, conform STAS 6054/77.
• Incarcarea din zapada pe sol, pentru o perioada de revenire IMR = 50 ani: 2,5 kN/mp.
• Ninsoarea ca fenomen meteorologic se produce in situatiile in care stratul de aer interpus intre sol
si baza plafonului de nori are temperaturi sub 0˚C. Asemenea temperaturi se inregistreaza de regula,
cu intermitenta bineinteles, incepand din primele luni ale toamnei pana in cele ale sfarsitului de
primavara.
• In urma analizei datelor de la statia meteorologica Vaslui, rezulta ca aceasta forma de cadere a
precipitatiilor se inregistreaza efectiv in 27,3 zile (medie multianuala pentru ultimul deceniu) iar
numarul mediu anual de zile cu strat de zapada este de 60.
• Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 74% in zona joasa. Cele mai mari valori lunare
depasesc 85–90% iarna, iar cele mai reduse coboara pana la 64-65% vara. Important de mentionat
este deficitul de umiditate din aer care se inregistreaza in aprilie-mai (67-66%), influentand negativ
dezvoltarea vegetatiei.
• Nebulozitatea este direct influentata de temperatura si umezeala aerului, valoarea medie anuala
variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu-se iarna.(peste 7
zecimi). Ca urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 2000 si 2100 ore/an. In cadrul
acestor zone se inregistreaza valori mai reduse pe vaile principale, respectiv sub 1900 ore/an.
• Ca fenomene meteorologice de risc si impact negativ pot fi amintite:
o inghetul la sol primavara tarziu, primavara (mai) si toamna timpuriu (octombrie);
o seceta – fenomen frecvent si relativ accentuat in ultimul timp si mai prelungit ca durata;
o grindina isi face aparitia de regula o data cu ploaia torentiala dupa o lunga perioada de seceta.
• Conform raionarii climatice a teritoriului national, amplasamentul se incadreaza in zona climatica III,
pentru care sunt definite urmatoarele valori caracteristice privind actiunile incarcarilor din vant si
zapada.
Geologie
• Formatiunile geologice din judetul Vaslui apartin Podisului Moldovei in fundamentul caruia se gasesc
depozite de cuvertura. Retragerea treptata a apelor Sarmatianului sau Pliocenului catre sud, a
deschis ciclul continental si evolutia geomorfologica a reliefului actual, ciclu care continua sa ramana
deschis pana astazi. Forma reliefului actual este o consecinta a coborarii nivelului de baza si ridicarea
neotectonica in regiunea podisului. Pe versanti, ca urmare a actiunii factorilor climatici, orografici si
biotici, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice actuale sub forma de alunecari si surpari,
eroziune areolara si torentiala care au creat un microrelief caracteristic. Sesurile vailor principale au
suferit colmatari importante cu aluviuni, proluviuni si coluviuni.
• Datorita energiei mari a versantilor, a caracterului torential al precipitatiilor, a modului de exploatare
a terenului, aceste fenomene se desfasoara in continuare cu o intensitate tot mai mare, anual
inregistrandu-se mari pierderi materiale.Sub raport geologic, judetul Vaslui se incadreaza in unitatea
geologica Platforma Moldoveneasca (o prelungire a Platformei Ruse) - unitate structurala majora -
ce are soclul alcatuit din sisturi cristaline, iar cuvertura din formatiuni sedimentare. Acestea sunt
dispuse transgresiv si discordant peste soclu. Platforma Moldoveneasca este o unitate rigida, stabila,
fiind considerata a fi cea mai veche platforma ce s-a consolidat in Proterozoicul mediu.
7
Pagina 8
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Pe cuprinsul platformei afloreaza de la nord la sud, in sensul retragerii Marii sarmatice, toate cele
patru subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian si Kersonian. Buglovianul afloreaza in partea
nordica, intre Prut si Valea Baseului si Siret si Valea Sucevei. La nivelul Volhinianului, se modifica
morfologia bazinului de sedimentare si se creeaza conditii faciale diferite de acumulare a
sedimentelor.
• La est de linia Siretului se depun depozite predominant argiloase, cu intercalatii subtiri de gresii si
calcare; depozitele devin predominant arenitice (nisipoase), cu intercalatii de gresii si calcare oolitice.
Grosimea depozitelor creste de la est spre vest, de la 150 metri la 800 metri.
• Litologic, in toate formatiunile geologice predomina argilele si nisipurile. In partea superioara a
Sarmatianului mediu (Basarabian), apare un orizont de gresie calcaroasa si chiar calcar oolitic. Un
orizont mai subtire de calcar fosilifer apare si in straturile de varsta Sarmatianului superior
(Kersonian).
• Peste aceste straturi se intalnesc cele de gresie nisipoasa si depozitele cuaternare alcatuite din luturi
loessoide, aluviuni argilo-nisipoase, prundisuri de terasa si de lunca. Terasele formate de-a lungul
principalelor ape, cuprind trei forme: superioara (70-80 metri), medie (40 metri) si inferioara (10-20
metri). Albiile sau sesurile Barladului, Vasluiului si Racovei, puternic colmatate, sunt alcatuite dintr-
un lehm aluvionar nisipos.
• Din analiza structurii geologice reiese ca la baza formarii solurilor din aceasta zona au stat rocile
sedimentare.
• Rocile mama cele mai raspandite sunt: materialul leossoid, luturile, argilele si marnele, gresiile,
nisipurile si nisipurile argiloase aluviale.
• Materialul leossoid ocupa in special interfluvii mai inguste din partea nordica a bazinului. El este
rezultatul proceselor de diageneza care s-au produs asupra materialelor usoare. Pe aceasta roca
mama s-au format cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale si intr-o oarecare masura
luvisolurile.
• Nisipurile ocupa suprafete mai restranse, intalnindu-se pe diferite forme de relief. Luturile si in unele
locuri intercalatii de luturi cu nisipuri si materiale loessoide, formeaza alaturi de materialul leossoid
cea mai raspandita roca mama, ocupand majoritatea versantilor.
• Argilele si marnele ocupa in general suprafete mai restranse, gasindu-se sub forma de petice. Pe
versantii puternic inclinati rocile mama apar adesea la zi din cauza fenomenului de eroziune a solului
care este deosebit de accentuat.
• Pe terenurile inclinate, cu alternante de roci permeabile si impermeabile, s-au creat conditii pentru
dezvoltarea alunecarilor. Marnele solifere ocupa suprafete restranse care au dat nastere la soluri
saline (saraturi de panta). Pe vai inguste si la piciorul pantelor, roca mama este materialul coluvial
erodat de pe pante si depus mai aproape sau mai departe de locul de origine, in functie de natura
materialului si de puterea de transport a apei.
• Petrografic, rocile prezinta urmatoarele caracteristici:
o nisip - granuloclasare normala, rulare si sortare slaba; laminatii tabulare si concoide;
porozitate ridicata; permeabilitate ridicata;
o argila - stratificatie paralela criptica; porozitate medie; compresibilitate ridicata, plastice
(consistente/vartoase);
o argile nisipoase - stratificatie lenticulara; porozitate scazuta; compresibilitate medie;
o nisipuri argiloase - stratificatie lenticulara; porozitate ridicata; compresibilitate scazuta.
• Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si
argilonisipoase de varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de Nord a comunei a
Sarmatianului superior, in partea de Est de Sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt depozite
de varsta Meotianului. In albiile majore ale raurilor care strabat comuna, Ghilahoi, Chitcani, Parvesi,
sunt aluviuni argilo-nisipoase de varsta Cuaternara, perioada Holocen de carbonat de calciu si se
prezinta ca o argila plastica galbuie. Pe crestele dealurilor, pe tot intinsul platourilor mai inalte,
loessul este omogen, pe cand in vai pe pante est neomogen.
8
Pagina 9
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Caracteristici geomorfologice
• Din punct de vedere geomorfologic, comuna Costesti se incadreaza in unitatea Podisul Moldovei,
unitatea Podisul Barladului, subunitatea Campia Moldovei (Campia Jijiei), depresiunea Jijia Baseu,
fiind caracterizata de un relief cu aspect colinar cu un grad de fragmentare, sub forma unor culmi
interfluviale orientate de la Nord la Sud. Teritoriul comunei este strabatut de raurile Ghilahoi,
Chitcani si Parvesti, de la N la S, remarcandu-se ca o zona deluroasa, fragmentata prin vai de eroziune
ce s-au dezvoltat de-a lungul retelei hidrografice.
• Conditiile morfogenetice antreneaza participarea unor factori extrem de variati. Alaturi de structura,
tectonica si litologie, participa agenti subaerieni care dau reliefului o complexitate deosebita.
Conditiile generale si specifice ale modelarii au inregistrat intensitati diferite, dovada ca echilibrul
dintre acestea se modifica.
• Particularitatile morfologice se refera la aspectul pe care-l imbraca relieful unei regiuni. Infatisarea
generala a reliefului deriva din alcatuirea geologica a acestei regiuni, care a determinat o diferentiere
a activitatilor modelatoare a factorilor externi.
• Formele de relief prezente sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o inclinare generala pe o
directie Nord-Nord-Est spre Sud-Sud-Est. Aceasta succesiune este rezultatul alcatuirii geologice care
a determinat o selectare a proceselor de modelare a reliefului. Datorita structurii geologice de
monoclin, in care predomina roci argilo-nisipoase, au rezultat forme de relief apartinand unor tipuri
diferite: structural (cueste, vai subsecvente, consecvente si obsecvente), sculptural (interfluvii,
versanti), de acumulare (conuri de dejectie si glacisuri, lunci si terase).
Caracteristici geotehnice
• Teritoriul administrativ al comunei Costești se înscrie în zona colinară a Podișului Bârladului, cu un
relief de interfluvii netede și versanți ușor fragmentați, unde procesele morfogenetice actuale
(eroziune, torențialitate locală) se mențin active în lipsa lucrărilor de întreținere vegetală.
• Structura geologică de suprafață este formată din depozite neogene și cuaternare – alternanțe de
argile, nisipuri și marne, local cu intercalații de gresii și pietrișuri. Stratele au grosimi variabile și
determină o textură geotehnică eterogenă, cu comportare diferită la umezire și la încărcări.
• Din punct de vedere geotehnic, terenurile de fundare se încadrează în Categoria Geotehnică 2 (risc
moderat), cu caracteristici mecanice medii, corespunzătoare pentru fundări directe la adâncimi
uzuale de 1,0–1,2 m, în funcție de stratul portant și de nivelul apei freatice. În zonele cu argile plastice
și freatic ridicat sunt necesare măsuri de drenaj perimetral și protecție la îngheț–dezgheț. Pe pantele
>10% sau la contactul versant–luncă pot apărea microalunecări de suprafață, favorizate de
îmbibarea sezonieră și de descărcarea necontrolată a pluvialelor.
• Adâncimea de îngheț este de 0,90–1,00 m, conform STAS 6054/77; adâncimea de fundare minimă
recomandată pentru construcții ușoare este ≥1,20 m. Solurile au permeabilitate redusă spre medie
(k ≈ 10⁻⁵–10⁻⁶ m/s) și tasări moderate, ceea ce impune lucrări de compactare controlată la
terasamente și la umpluturi.
Apele de suprafață
• sunt reprezentate de raurile Ghilahoi, Chitcani si Parvesti. Teritoriul bazinului hidrografic al acestor
rauri se afla amplasat in zona centrala a Podisului Moldovei intre orasele Vaslui la Nord si Barlad la
Sud.
• Raul Ghilahoi este un afluent de stanga al raului Chitoc, ce-si are izvoarele in comuna Deleni si se
varsa in Barlad, pe teritoriul comunei Albesti. Raurile Chitcani si Parvesti – care traverseaza satul
Mitoc, comuna Banca – isi au izvoarele in comuna Costesti si se varsa in raul Barlad in apropiere de
satul Sarbi, comuna Banca, respectiv Stramtura Mitoc, comuna Banca.
Apele subterane
• Apele subterane prezinta un grad scazut de mineralizare, deoarece in drumul lor nu strabat straturi
de marne salifere. Prezenta lor este legata de complexul mio-pliocen care alcatuieste din punct de
vedere geologic, subsolul acestei unitati. Succesiunea de nisipuri cu argile si gresii permit infiltrarea
9
Pagina 10
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
apelor meteorice si acumularea lor in straturi acvifere suprapuse la diferite niveluri si in toate
formele de relief.
• Dupa locul de amplasare, in bazin se intalnesc:
o ape freatice care se afla in zona schimbului activ, care se gaseste pe interfluvii si pe versanti;
o ape freatice de adancime.
• Apele freatice de pe versanti apar frecvent la suprafata sub forma de izvoare de coasta si au un rol
important in declansarea si mentinerea proceselor geomorfologice actuale care sunt foarte
frecvente.
• In general, apele freatice se gasesc la adancimi variabile. Pe versanti, adancimea variaza datorita
structurii geologice si lipsei de continuitate a straturilor acvifere. Adancimea minima se intalneste pe
solurile aluvionare din lunca unde apele freatice se gasesc sub influenta apei stagnate la suprafata si
a nivelului apelor curgatoare aflate in vecinatate. Pe interfluvii si pe platouri, adancimea stratului
acvifer depaseste adesea 7 metri ajungand uneori chiar la 15-20 metri. Aparitia lacurilor antropice a
fost posibila, datorita existentei unui strat impermeabil in substratul geologic, cat si de vaile cu
scurgere intermitenta.
• In comuna Costesti, nivelul hidrostatic se situeaza intre -1,5 si -10 metri, avand un regim fluctuant
pe verticala, in functie de precipitatiile locale. Din punct de vedere al adancimii de fundare nu
prezinta pericole.
Solurile
• La nivelul comunei Costesti invelisul solului este alcatuit din cernoziomuri tipice si levigate, precum
si din soluri cenusii de padure, pe dealurile mai inalte. Pe sesuri sunt soluri aluviale si petice de
lacovisti. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si
argilo-nisipoase de varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de nord a comunei si
a Sarmatianului superior, in partea de est si de sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt
depozite de varsta Meotianului. In albiile majore ale raurilor care strabat comuna, Ghilahoi, Chitcani
si Parvesti, sunt aluviuni argilo-nisipoase de varsta Cuaternara, perioada Holocen.
• Solul comunei Costesti este favorabil agriculturii si cresterii animalelor.
Vegetația
• Cadrele naturale ale comunei Costești aparțin zonei de silvostepă din Podișul Moldovei, cu un peisaj
agrar–forestier fragmentat de văi înguste și terase joase. Biodiversitatea este structurată pe trei
sisteme principale: (i) coridoarele verzi-albastre ale văilor locale (lunci, maluri, zăvoiuri), (ii) masivele
și perdelele forestiere de pe interfluvii/versanți și (iii) mozaicul agro-pastoral (arabil, livezi, vii,
pajiști), unde elementele liniare—garduri vii, aliniamente de arbori, margini de tarle—au un rol critic
pentru continuitatea habitatelor.
• Resurse de floră. Vegetația forestieră este dominată de stejar (gorun – Quercus petraea, stejar
pedunculat – Q. robur) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), pajiștile prezintă graminee și specii
mezofile caracteristice silvostepei, iar în luncile cursurilor de apă apar zăvoiuri de Salix și Populus. În
mozaicul agricol se întâlnesc livezi și viță-de-vie, care adăpostesc micro-habitate utile polenizatorilor.
Plantările antropice de salcâm (Robinia pseudoacacia) au rol antierozional pe unele pante, dar
necesită management pentru a nu reduce diversitatea locală. Specii invazive precum ailantul
(Ailanthus altissima) sau ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) pot genera presiuni și trebuie controlate
în mod sistematic, inclusiv prin măsuri RLU (interzicerea folosirii lor la împăduriri/amenajări și
obligativitatea eradicării la întreținere).
Fauna
• Fondul cinegetic tipic silvostepei include căprior (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), vulpe
(Vulpes vulpes), iepure (Lepus europaeus) și, local, bursuc (Meles meles). Avifauna este bogată în
specii de câmp deschis și mozaic agrar—ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), sfrânciocul roșiatic
(Lanius collurio), pupăza (Upupa epops), barza albă (Ciconia ciconia) pe coridoarele văilor—și în
rapace de zi (șorecar comun Buteo buteo, vânturel roșu Falco tinnunculus). În habitatele umede apar
amfibieni (broasca roșie de lac, triton), iar în mediul bârlădit–rural se pot regăsi chiroptere în podurile
10
Pagina 11
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
clădirilor vechi. Polenizatorii (albine, fluturi) beneficiază de livezi, margini înflorite și fânețe tardiv
cosite; menținerea lor susține serviciile ecosistemice agricole.
Pădurile
• Pădurile și perdelele forestiere au funcții de protecție antierozională, stabilizare a versanților,
microclimat și conectivitate ecologică. Fragmentarea lor prin defrișări izolate sau drumuri de
exploatare necontrolate reduce reziliența habitatelor. PUG recomandă conservarea masivelor,
completarea cu perdele forestiere pe direcțiile de scurgere și împăduriri pe pantele sensibile (>8–
10%), exclusiv cu specii autohtone (stejar, carpen, tei, frasin) și arbuști locali (sânger, măceș,
păducel).
• Coridoare ecologice și conectivitate. Văile locale (Ghilahoi, Chițcani, Pârvești, Puntișeni) constituie
axele principale de conectivitate între habitatele de luncă, pajiști și margini forestiere. Gardurile vii,
fâșiile tampon riverane și aliniamentele de arbori de-a lungul drumurilor și canalelor sunt esențiale
pentru migrația speciilor și pentru combaterea eroziunii eoliene. În intravilan, grădinile–livadă,
spațiile verzi și aliniamentele stradale creează „stepping-stones” pentru faună și polenizatori.
• La nivelul comunei suprafața reprezentată de paduri si alta vegetatie forestiera este de 1275 ha și
reprezintă 17,32% din suprafața totală a comunei.
Resurse naturale neregenerabile
• În localitate și în zonele apropiate nu se întâlnesc resurse naturale care să poată fi exploatate, cu
excepția argilelor și nisipurilor – care presupun o folosire rațională fără a prejudicia terenul. Argilele
și luturile prezente sunt exploatate local și folosite pentru cărămizi.
Resursele naturale regenerabile
• Resursele pe care se bazează poțentialul economic al comunei sunt numai resurse proprii (terenuri
arabile, pășuni, fânețe, păduri, produse animaliere și vegetale).
• Resursele de sol - se observă separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc
distinct prin proprietățile lor, capacitatea productivă și măsurile de menținere și sporire a fertilității.
Pe teritoriul comunei se găsesc soluri din categoria solurilor cu potențial ridicat de fertilitate. Acestea
sunt reprezentate de: cernoziomuri, soluri cenușii de pădure.
• Fondul forestier - reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constituie o
valoare economică, prin masa lemnoasă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în
reglarea și menținerea echilibrului ecologic pe mari suprafețe. Suprafața fondului forestier al
comunei este de 1275 ha.
1.2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ACTUALE ALE COMUNEI ÎN CONTEXTUL
ANALIZAT
1.2.1 Fondul funciar
Comuna Costești are o suprafață totală de 7301.67 ha și se situează în grupa comunelor de dimensiune
mică din județul Vaslui (suprafață de 531800 ha), suprafața totală comunei având o pondere de 1.37 % în
suprafață totală a județului.
BILANT TERITORIAL EXISTENT UAT COMUNA COSTEȘTI, JUDEȚUL VASLUI
Teritoriu CATEGORII DE FOLOSINȚĂ TOTAL
administra- tIv Agricol (ha) Neagricol (ha)
comuna
COSTEȘTI Arabil Pășune Fâneață Vii Livadă Păduri Pășune Ape Căi de comunicare Curți Nepro-
împădurit cons- ductiv
ă Căi Căi trucții
rutiere ferate
Extravilan 4424.36 535.74 1.00 135.57 43.20 1253.35 47.39 104.03 115.56 10.38 24.00 0.00 6694.58
Intravilan 298.22 2.76 5.95 23.63 47.55 5.64 36.65 12.70 49.81 0 122.27 1.91 607.09
Total 4722.88 538.50 6.95 159.20 90.75 1258.99 84.04 116.73 165.37 10.38 146.27 1.91 7301.67
% din total 64.68 7.38 0.10 2.18 1.24 17.24 1.15 1.60 2.26 0.14 2.00 0.03 100 %
11
Pagina 12
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Terenurile agricole reprezintă un procent majoritar, de 64.68 %, din suprafața totală a comunei.
Aspecte privind intravilanul actual
Conform datelor puse la dispoziție de către Primăria Costești (documentația P.U.G. elaborată anterior
suprafața totală a intravilanului însuma 607.0951 ha (8.31 % din totalul suprafeței administrative).
În componența intravilanului existent intră suprafețele satelor și a trupurilor izolate și se prezintă astfel:
COMPONENȚĂ INTRAVILAN EXISTENT COMUNA COSTEȘTI
Denumire Intravilan existent
(ha)
Rădești 53.8894
Chițcani 73.0044
Costești 334.4492
Puntișeni 72.7342
Pârvești 18.7861
Dinga 31.0725
Trupuri izolate 23.1593
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT UAT 607.0951
COSTEȘTI
În urma perimetrărilor realizate pe planșe (au fost incluse și PUZ-urile de extindere a intravilanului),
suprafață intravilanului propus fiind de 659.78 ha (9.03 % din totalul suprafeței administrative).
După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei Costești. Se observă
două tendințe majore.
• Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin Schița de
sistematizare de dinainte 1989, în special de-a lungul căilor de comunicație.
• Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau
printr-un proces de divizare a parcelelor existente.
În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localităților, se impune un studiu atent în scopul
propunerii unui intravilan corespunzător acestor situații și a unor variante care să suporte eventuale
extinderi în etapele ulterioare.
12
Pagina 13
BILANȚ ZONE FUNCȚIONALE INTRAVILAN EXISTENT
ZONE FUNCȚIONALE RĂDEȘTI CHIȚCANI COSTEȘTI PUNTIȘENI PARVEȘTI DINGA TRUPURI TOTAL
IZOLATE
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Zonă aflată - - 2.3189 3.18 6.6073 1.98 1.3906 1.91 1.4782 7.87 - - 0.9074 3.92 12.7023 2.09
permanent sub ape
Fond forestier - - 0.7388 1.01 3.3901 1.01 0.0061 1.01 1.5022 8.00 - - - - 5.6372 0.93
Terenuri agricole 40.1309 74.47 49.7811 68.19 186.2159 55.68 53.7340 73.88 10.8909 57.97 22.5229 72.49 14.8382 64.07 378.1139 62.28
Unități agro- 0.2566 0.48 0.3364 0.46 - - - - - - - - - - 0.5930 0.10
zootehnice
Echipare tehnico- - - - - 0.0225 0.01 - - - - - - 0.0016 0.01 0.0241 -
edilitară
Căi de comunicație 4.6006 8.54 7.2346 9.91 25.8800 7.74 5.4800 7.53 1.2383 6.59 2.5563 8.23 2.8228 12.19 49.8126 8.21
și transport
Zonă mixtă - - - - - - - - - - - - - - - -
Instituții publice 0.2010 0.37 0.6053 0.83 1.7351 0.52 0.5098 0.70 0.6452 3.43 0.2744 0.88 - - 3.9707 0.65
Comerț și servicii - - - - 0.5038 0.15 0.0524 0.07 - - - - - - 0.5562 0.09
Zone locuințe și 8.4891 15.75 11.9894 16.42 68.4045 20.45 11.3612 15.62 2.9773 15.85 5.7189 18.41 4.4656 19.28 113.4060 18.68
luncțiuni
complementare
Unități industriale și - - - - 4.0338 1.21 - - - - - - - - 4.0338 0.66
de depozitare
Zona gospodăriilor 0.2111 0.39 - - 1.1128 0.33 0.2002 0.28 - - - - - - 1.5241 0.25
comunale
Spații verzi, sport și - - - - 36.4684 10.90 - - 0.0541 0.29 - - 0.1237 0.53 36.6461 6.04
agrement
Zonă cu destinație - - - - 0.0750 0.02 - - - - - - - - 0.0750 0.01
specială
Zonă terenuri - - - - - - - - - - - - - - - -
neproductive
TOTAL INTRAVILAN 53.8894 100 % 73.0044 100 % 334.4492 100 % 72.7342 100 % 18.7861 100 % 31.0725 100 % 23.1593 100 % 607.0951 100 %
EXISTENT
Pagina 14
Zone (arii) naturale protejate:
Teritoriul comunei Costești nu se suprapune cu arii naturale protejate.
Pot fi menționate următoarele distanțe față de cele mai apropiate arii naturale:
• Distanță estimată de 1172 m între zona de N-E a UAT Costești și ROSPA0162 Mânjești;
• Distanță estimată de 6500 m între zona de N-E a UAT Costești și ROSCI0335 Pădurea Dobrina - Huși;
• Distanță estimată de 11987 m între zona de S-E a UAT Costești și ROSPA0170 Valea Elanului;
• Distanță estimată de 6202 m între zona de S a UAT Costești și ROSPA0119 Horga-Zorleni;
• Distanță estimată de 13607 m între zona de S-E a UAT Costești și ROSCI0286 Colinele Elanului;
• Distanță estimată de 12815 m între zona de S-V a UAT Costești și ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni
și Gura Gârbăvoțului;
• Distanță estimată de 16640 m între zona de S-V a UAT Costești și suprapunerea ariilor naturale
protejate ROSPA0159 /ROSCI0309 Lacurile din jurul Măscurei.
Amplasare UAT Costești în raport cu ariile naturale protejate
Pagina 15
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Amplasare UAT Costești în raport cu aria naturală protejată ROSPA0162 Mânjești
Amplasare UAT Costești în raport cu aria naturală protejată ROSCI0335 Pădurea Dobrina - Huși
15
Pagina 16
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Amplasare UAT Costești în raport cu aria naturală protejată ROSPA0170 Valea Elanului
Amplasare UAT Costești în raport cu aria naturală protejată ROSPA0119 Horga-Zorleni
16
Pagina 17
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Amplasare UAT Costești în raport cu aria naturală protejată ROSCI0286 Colinele Elanului
ROSCI0360
Amplasare UAT Costești în raport cu aria naturală protejată ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni și Gura
Gârbăvoțului
17
Pagina 18
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Amplasare UAT Costești în raport cu suprapunerea ariilor naturale protejate ROSPA0159 /ROSCI0309 Lacurile
din jurul Măscurei
1.2.2 Activități
Dezvoltare economică
• Poziționarea comunei Costești în raport cu căile de circulație DN 24 (E581); DJ 245E; DJ 245L; DC 29;
DC 31; DC 31B reprezintă un avantaj în dezvoltarea mediului antreprenorial local, avantaj insuficient
valorificat de reprezentanții sectorului economic.
• Economia Comunei Costești are un caracter predominant agrar, datorită numărului mare de
persoane care locuiesc în comună și se ocupă cu agricultura.
• Comuna Costești este situată în apropierea Municipiului Vaslui, fiind astfel în sfera de influență a
orașului. Relațiile cu acesta sunt numeroase și diverse: de valorificare a surplusului de produse
agricole și alimentare în piețele orașului, de aprovizionare cu diverse bunuri care nu pot fi cumpărate
pe plan local, deplasări pentru a munci în oraș (navetism), deplasări pentru sănătate, pentru
învățământ.
• Cu privire la relațiile economice, facem precizarea că, în primul rând, așezările rurale îndeplinesc,
printre altele, și funcția economică, care garantează satisfacerea nevoilor alimentare, venituri
corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale și protecția mediului. Relațiile economice care se
stabilesc în interiorul comunei, cât și între Comuna Costești și localitățile învecinate trebuie să
urmărească realizarea acestei funcții economice atât la nivel local, cât și la nivel micro-regional.
• Aceste relații economice se materializează prin schimburile de produse în cadrul târgurilor
organizate săptămânal, prin deplasările la muncă în și dinspre Comuna Costești, în administrarea în
comun a unor suprafețe de teren agricol, utilizarea în comun a unor utilaje agricole, cooperarea
administrațiilor locale în vederea realizării de proiecte și accesări de fonduri naționale și europene
pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii edilitare etc.. Relațiile cu zonele urbane se
realizează în dublu sens, orașele devenind piață de desfacere a surplusului de produse agricole
rezultat în gospodăriile locale.
• La nivel național, agricultura reprezintă unul dintre sectoarele cu potențialul cel mai ridicat de
dezvoltare, care poate contribui la accelerarea creșterii economice și la reducerea disparităților față
de țările membre ale Uniunii Europene. Modelul european de agricultură se bazează pe un sector
competitiv, orientat spre piață, îndeplinind, totodată, și alte funcții publice, cum ar fi protejarea
18
Pagina 19
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
mediului înconjurător, oferirea unor așezări rezidențiale mai convenabile pentru populația din
spațiul rural, precum și integrarea agriculturii cu mediul înconjurător și cu silvicultura.
• Ca resurse existente la nivel local, care pot constitui baza pentru dezvoltarea socio-economică a
comunei Costești, terenurile agricole, precum și pădurile și vegetația forestieră prezintă un potențial
ridicat.
• Din punct de vedere al utilajelor folosite în agricultură, la nivelul Comunei Costești, sunt 69 de utilaje
aflate în gospodării și în exploatațiile agricole.
• În prezent, agricultura nu este exploatată suficient, însă oportunitatea fondurilor europene în acest
sector de activitate poate reprezenta un stimulent pentru creșterea interesului antreprenorial în
realizarea de proiecte investiționale în acest domeniu. Micii producători agricoli, dar și societățile
private din agricultură constituie un fundament al revitalizării agriculturii locale.
Referitor la sectorul de activitate al agenților economici înregistrați la finalul anului 2022, cu sediul
social/profesional pe raza Comunei Costești, s-a identificat faptul că 41.7% dintre agenții economici își
desfășoară activitatea în sectorul terțiar (38 agenți economici), 37.4% dintre agenții economici își
desfășoară activitatea în sectorul primar (34 agenți economici), iar 20.9% dintre agenții economici își
desfășoară activitatea în sectorul secundar (19 agenți economici).
Activități agricole
• Sectorul primar din Costești este structurat pe culturi de câmp (cereale, oleaginoase), pajiști, livezi și
viticultură punctuală, la care se adaugă zootehnie de familie și ferme mici. Peisajul colinar și solurile
fertile susțin producția vegetală, iar luncile oferă fânețe și legumicultură la scară mică. Resursa
forestieră și perdelele au rol de protecție și sursă energetică locală.
• Suprafața cultivată și producția agricolă din Comuna Costești în perioada 2019 - 2022 au înregistrat
variații semnificative în funcție de cultură. Cel mai mare volum de producție a fost obținut în anul
2021 pentru porumb boabe (5.060 tone), iar pentru grâu producția maximă a fost înregistrată în
2019 (3.426 tone). În anii 2020 și 2022, pentru toate culturile analizate, nu există înregistrări pentru
producție.
• În ceea ce privește grâul, cea mai mică suprafață cultivată s-a înregistrat în anul 2021 (968 hectare),
când producția a fost de 2904 tone, iar cea mai mare suprafață cultivată s-a înregistrat în anul 2020
(1214 hectare). Pentru porumbul boabe, suprafața cultivată a crescut anual de la 1024 hectare în
anul 2019 la 1326 hectare în anul 2022.
• Floarea-soarelui a atins cea mai mare suprafață cultivată în anul 2022 (975 hectare), în timp ce în
anul 2021, cu o suprafață de 773 hectare, s-a obținut cea mai mare producție de floarea-soarelui
(1159 tone). În cazul culturii de rapiță, suprafața cultivată a scăzut semnificativ de la 953 hectare în
anul 2019 la 398 hectare în anul 2022. Cea mai mare producție a fost înregistrată în anul 2019 (1429
tone).
• Pentru culturile de cartofi și legume, suprafețele cultivate au crescut anual, ajungând în anul 2022 la
41 hectare pentru cartofi și 43 hectare pentru legume. Cea mai mare producție de cartofi și legume
s-a obținut în anul 2021 (288 tone pentru cartofi, respectiv 329 tone pentru legume). Referitor la
suprafața cultivată cu orzoaică, aceasta a oscilat de la an la an, cea mai mare suprafață fiind
înregistrată în anul 2019, iar cea mai mare producție înregistrându-se în anul 2021 (85 tone).
• Un sector cu potențial de producție, întins pe o suprafață de 64 hectare, este reprezentat de
viticultură, un domeniu cu tradiție îndelungată în Comuna Costești. De asemenea, o suprafață de 4
hectare este ocupată de livezi, iar 1275 hectare sunt acoperite de păduri.
• Clima favorizează cultivarea legumelor, însă sunt necesare investiții pentru rentabilizarea procesului
agricol. Astfel, pe lângă investițiile în sistemele de irigație, este necesară modernizarea tehnologiilor
de cultivare, dezvoltarea solariilor și construirea de centre de colectare și prelucrare a produselor,
întrucât în Comuna Costești, legumele sunt cultivate doar în gospodării.
• Oportunități de creștere: agro-procesare ușoară (sortare/ambalare, produse lactate,
conserve/uscate), lanț de frig modular la marginea vetrelor, colectare comună și spații pentru utilaje
partajate. Irigații locale și recoltarea pluvialelor (bazine/știubeie) pot stabiliza producțiile în contextul
19
Pagina 20
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
secetei. Diversificarea (plantații pomicole, horticultură protejată, culturi cu valoare adăugată) se
poate lega de canale scurte de desfacere și de identitate locală.
• O preocupare importantă a locuitorilor din Comuna Costești este zootehnia. În ceea ce privește
efectivele de animale înregistrate în perioada 2018 - 2022, numărul acestora a oscilat, în anul 2022
înregistrându-se cu 1.4 % mai puține animale și păsări comparativ cu anul 2018 (a scăzut de la 19222
capete la 18954 capete). Chiar și cu această scădere, efectivele de animale rămân substanțiale, iar
zootehnia continuă să joace un rol semnificativ în economia locală.
• Repartizând efectivele de animale pe categorii, în perioada 2018 - 2022, se observă faptul că
efectivele de caprine și porcine au înregistrat cele mai mari scăderi, 35.3 % în rândul caprinelor (de
la 901 capete la 583 capete), respectiv 35.2 % în rândul porcinelor (de la 438 capete la 284 capete).
În ceea ce privește efectivul ovinelor, în perioada 2018 - 2022 acesta a scăzut cu 7.5 % (de la 679
capete la 628 capete). Totodată, efectivele de păsări și familii de albine au înregistrat creșteri în
perioada 2018 - 2022, 1.4 % în rândul păsărilor (de la 15637 capete la 15855 capete), respectiv 2.4
% în rândul familiilor de albine (de la 1567 familii de albine la 1604 familii de albine).
• Zootehnia are potențial de profesionalizare graduală (platforme conforme de dejecții, adăposturi
modernizate, micro-prelucrare). În sectorul apicol și în livezi, măsuri prietenoase cu polenizatorii
(benzi înflorite, cosiri tardive) cresc randamentele și sprijină biodiversitatea. Silvicultura/perdelele:
completări pe direcțiile vânturilor și ale scurgerilor pentru protecție antierozională și microclimat.
• În sectorul primar activează 37.4%, respectiv 34 agenți economici, din totalul agenților economici
înregistrați la finalul anului 2022, cu sediul social/profesional pe raza Comunei Costești. Aceștia
desfășoară activități aferente secțiunii A. Agricultură, silvicultură și pescuit, diviziunile 01 -
Agricultură, vânătoare și servicii anexe și 02 - Silvicultură și exploatare forestieră. Concret,
antreprenorii desfășoară activități, astfel: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase
și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase; cultivarea legumelor și a pepenilor, a
rădăcinoaselor și tuberculilor; cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, căpșunilor, nuciferilor și a altor
pomi fructiferi; creșterea porcinelor; creșterea păsărilor; creșterea ovinelor și caprinelor; creșterea
altor bovine; creșterea altor animale; activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu
creșterea animalelor); activități auxiliare pentru producția vegetală; exploatarea forestieră.
• Pentru creșterea producției vegetale și zootehnice se impune fertilizarea suprafețelor existente,
utilizarea îngrășămintelor naturale, utilizarea de soiuri productive pentru culturile agricole, creșterea
de rase ameliorate de bovine și ovine, folosirea pe scară mai mare a furajelor concentrate,
exploatarea rațională a pășunilor și fânețelor prin practicarea sistematică a «târlirii».
Activități neagricole
• În sectorul secundar activează 20.9%, respectiv 19 agenți economici, din totalul agenților economici
înregistrați la finalul anului 2022, cu sediul social/profesional pe raza Comunei Costești. Numărul de
agenți economici, ponderea înregistrată pe fiecare activitate a economiei naționale conform CAEN
rev.2, diviziunile aferente și activitățile realizate se prezintă astfel:
o 13.2 %, respectiv 12 agenți economici activează în secțiunea C. Industria prelucrătoare,
diviziunile 10 - Industria alimentară; 14 - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, 16 - Prelucrarea
lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din
paie și din alte materiale vegetale împletite, 18 - Tipărire și reproducerea pe suporți a
înregistrărilor, 31 - Fabricarea de mobilă și 33 - Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și
echipamentelor. Agenții economici desfășoară activități astfel: fabricarea produselor de morărit;
fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă; fabricarea altor articole de
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp); fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii
n.c.a.; fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții; fabricarea altor
produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite;
fabricarea altor produse din lemn; fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de
corp); fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine; repararea echipamentelor electronice și
optice.
o 1.1 %, respectiv un agent economic activează în secțiunea E. Distribuția apei, salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, diviziunea 38 - Colectarea, tratarea și
20
Pagina 21
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile, acesta ocupându-se cu
tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase.
o 6.6 %, respectiv 6 agenți economici activează în secțiunea F. Construcții, diviziunile 41 -
Construcții de clădiri, 42 - Lucrări de geniu civil și 43 - Lucrări speciale de construcții. Agenții
economici realizează activități de: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;
lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor; lucrări de pardosire și placare a pereților.
• În sectorul terțiar activează 41.7%, respectiv 38 agenți economici, din totalul agenților economici
înregistrați la finalul anului 2022, cu sediul social/profesional pe raza Comunei Costești. Numărul de
agenți economici, ponderea înregistrată pe fiecare activitate a economiei naționale conform CAEN
rev.2, diviziunile aferente și activitățile realizate se prezintă astfel:
o 26.3 %, respectiv 24 agenți economici activează în secțiunea G. Comerț cu ridicata și cu
amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, diviziunile 45 - Comerț cu ridicata și cu
amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor și 47 - Comerț cu
amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor. Aceștia realizează următoarele
activități: comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru autovehicule; comerț cu amănuntul
în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun;
comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
nealimentare; comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate;
comerț cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei și încălțămintei efectuat prin standuri,
chioșcuri; comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet.
o 3.3 %, respectiv 3 agenți economici activează în secțiunea H. Transport și depozitare, diviziunile
49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte și 53 - Activități de poștă și de curier.
Aceștia realizează transporturi rutiere de mărfuri și alte activități poștale și de curier.
o 6.6 %, respectiv 6 agenți economici activează în secțiunea I. Hoteluri și restaurante, diviziunile
55 - Hoteluri și alte facilități de cazare și 56 - Restaurante și alte activități de servicii de
alimentație, concret realizează activități hoteluri și alte facilități de cazare similare, facilități de
cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, restaurante; activități de alimentație
(catering) pentru evenimente.
o 3.3 %, respectiv 3 agenți economici activează în secțiunea M. Activități profesionale, științifice și
tehnice, diviziunile 71 - Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică,
74 - Alte activități profesionale, științifice și tehnice și 75 - Activități veterinare. Aceștia realizează
următoarele activități: activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea; activități
fotografice; activități veterinare.
o 1.1 %, respectiv un agent economic activează în secțiunea P. Învățământ, diviziunea 85 -
Învățământ, concret prestează alte forme de învățământ n.c.a..
o 1.1 %, respectiv un agent economic activează în secțiunea S. Alte activități de servicii, diviziunea
96 - Alte activități de servicii, concret realizează activități de coafură și alte activități de
înfrumusețare.
Activități din domeniul public și al serviciilor
• Funcțiunile existente în cadrul zonei centrale sunt cele specifice - obiective social-culturale: școală,
grădiniță, cabinet medical, farmacie, primărie, cămin cultural și biserici funcționale.
Activitatea de învățământ:
• Conform Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, rețeaua școlară a sistemului de
învățământ preuniversitar a Comunei Costești este formată dintr-o unitate de învățământ cu
personalitate juridică (învățământ preșcolar, primar și gimnazial), și anume „Școala Sfântul Ierarh
Luca”, ce are arondate 3 unități de învățământ, respectiv:
o Grădinița cu Program Normal Costești;
o Grădinița cu Program Normal Puntișeni;
o Școala Primară Chițcani.
Activitatea culturală:
• În Comuna Costești în perioada 2013 - 2022 existau două biblioteci dintre care o bibliotecă publică.
21
Pagina 22
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Biserici:
• Pe teritoriul comunei există șase biserici:
o Casa de adunare a Creștinilor după Evanghelie din Chițcani;
o Schitul Țiclăuani din Moreni;
o Biserica Adormirea Maicii Domnului din Chițcani;
o Biserica Puntișeni;
o Biserica Rădești;
o Biserica Sf. Gheorghe din Costești.
Activitatea de asistentă medicală si de profilaxie a bolilor:
• infrastructura sanitară din Comuna Costești este reprezentată de: un cabinet medical de familie
(primii 2 ani în proprietate publică), o farmacie (proprietate privată) și un punct farmaceutic (în anii
2016 și 2019, proprietate privată). Dacă ne raportăm la categoriile de cadre medico-sanitare din
cadrul unităților sanitare de pe raza comunei în anul 2022, acesta este format dintr-un medic de
familie, un farmacist și o persoană personal sanitar-mediu, toate fiind în sistemul privat.
Alte activități:
• Comuna este deservită de Compania Națională Poșta Română S.A, Oficiul Județean de Poștă Vaslui
– Ghișeul Poștal Costești, din localitatea Costești.
• Locuitorii comunei beneficiază de telefonie mobilă, televiziune prin cablu și internet.
Din analiza activităților desfășurate pe teritoriul comunei rezultă următoarele concluzii:
• Agricultura este sectorul dominant care a jucat rolul de refugiu economic, asigurând subzistența
populației. Activitățile specifice sectorului industrial sunt aproape inexistente, în timp ce sectorul
terțiar se caracterizează prin limitarea la serviciile strict necesare locuitorilor comunei și chiar prin
absența unora dintre serviciile corespunzătoare unui nivel mediu de dezvoltare.
• În același timp, dezvoltarea economică a comunei trebuie să aibă în vedere orientarea către
realizarea obiectivelor propuse în cadrul Planului Național de Dezvoltare Rurală 2021-2027.
• Creșterea competitivității agriculturii, silviculturii și sectorului alimentar este esențială pentru
îmbunătățirea performanței și vitalității zonelor rurale și pentru crearea de locuri de muncă și prin
urmare, reprezintă elementul central al acestei strategii. Există potențial pentru creșterea producției
de alimente de calitate, integrarea mai bună pe piață, substituirea importurilor, creșterea
exporturilor și modernizarea sectorului agro-alimentar. Pentru accelerarea creșterii economice, care
va facilita convergența veniturilor față de media UE, este necesară realizarea de investiții pentru
îmbunătățirea competitivității, în special în fermele mici și mijlocii și în unitățile de procesare cu
potențial de dezvoltare.
1.2.3 Populația. Elemente demografice si sociale
Numărul și evoluția populației
Evoluția populației recenzate a Comunei Costești, între Recensământul Populației și Locuințelor din anul
1912 și Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2021 prezintă un trend ușor descendent, la RPL
2021 (2477 persoane) fiind cu 24.6% mai mulți locuitori față de RPL 1912 (1988 persoane).
Evoluția populației recenzate a Comunei Costești între Recensămintele Populației și Locuințelor
AN POPULAȚIE POPULAȚIE DE SEX POPULAȚIE DE SEX
TOTALĂ MASCULIN FEMININ
2002 3204 1593 1611
2011 2953 1462 1491
2021 2477 1268 1209
Sursa: INSSE, 2022
Repartiția și evoluția populației recenzate între RPL 2002, 2011 și 2021 în funcție de componența administrativ-teritorială a
Comunei Costești
Componentă unitate Populație 2002 Populație 2011 Populație 2021
22
Pagina 23
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
administrativă
Satul Costești 1961 1846 1609
Satul Chițcani 400 378 301
Satul Dinga 171 149 125
Satul Pârvești 149 114 96
Satul Puntișeni 346 294 212
Satul Rădești 177 172 134
TOTAL 3204 2953 2477
Densitatea demografică a comunei Costești este evaluată pe două niveluri operaționale: densitatea brută
la nivelul întregului teritoriu administrativ (UAT) și densitatea netă în intravilanul existent. Pornind de la
suprafața administrativă de 7360.52 ha (73.6052 km²) și populația recenzată în 2021 de aproximativ 2477
locuitori, rezultă o densitate brută comunală de ~33.7 loc/km². Această valoare confirmă caracterul
predominant rural-dispers al așezărilor, cu localizări pe văi și terase și cu extinderi istorice de mică
amplitudine.
Raportată la intravilanul cumulat al celor șase sate (≈596.71 ha, adică 5.9671 km²), densitatea netă atinge
~415 loc/km². Această valoare este relevantă pentru dimensionarea rețelelor tehnico-edilitare și a
profilurilor stradale, întrucât exprimă presiunea efectivă a locuirii în vetre și permite calibrarea investițiilor
(apa-canal, pluvial, iluminat, spații publice) la nivelul țesutului construit. Contrastul dintre densitatea netă
intravilană și densitatea brută la nivel de UAT indică un teritoriu larg neconstruit, cu utilizări agricole și
fond forestier, ceea ce reclamă o politică de completare a fronturilor în vetre înaintea oricăror extinderi
de intravilan.
La scară intra-comunală, densitățile variază între satele componente, în funcție de mărimea intravilanului,
gradul de ocupare și mixul de funcțiuni.
În perioada 2013 - 2022, atât numărul stabilirilor de reședință, cât și numărul plecărilor cu reședința din
Comuna Costești au oscilat. Ccele mai multe stabiliri de reședință s-au înregistrat în anul 2016 (12 stabiliri),
iar cele mai puține s-au înregistrat în anii 2020 și 2021 (4 stabiliri). În anul 2022 (10 stabiliri) s-au înregistrat
cu 42.9% mai multe stabiliri de reședință față de anul 2013 (7 stabiliri).
Circulația
Căi de circulație rutieră
• Rețeaua de circulații a comunei Costești este structurată radial față de coridorul regional DN
24/E581, aflat în proximitate, care asigură legătura rapidă cu Vaslui, Bârlad și, mai departe, cu Iași și
frontiera. În plan județean, accesibilitatea este susținută de drumurile DJ 245E și DJ 245L, ce
conectează satele în succesiune și preiau fluxurile principale de mobilitate zilnică (navetă, acces la
servicii, aprovizionare). Rețeaua comunală DC (DC 29, DC 31, DC 31B) completează ierarhia,
distribuind traficul local către vetre și către terenurile agricole, dar cu variații de calitate a
îmbrăcăminților și a sistemelor de colectare a apelor pluviale.
• Trama rutieră intravilană are un caracter preponderent liniar, urmărind văile și terasele, cu fronturi
construite, pe alocuri, discontinue. Profilurile stradale sunt eterogene, rezultatul etapelor istorice de
dezvoltare; în numeroase sectoare lipsesc trotuarele continue și șanțurile dimensionate, ceea ce
afectează siguranța și comportarea la ploi torențiale. În zona nucleelor civice (primărie, școală, cămin
cultural, biserică) platformele carosabile și intersecțiile necesită reconfigurări punctuale pentru
calmarea traficului și crearea de spații pietonale coerente.
• Traficul greu are un impact sezonier, corelat cu campaniile agricole și cu aprovizionarea platformelor
perimetrale vetrelor. Fără o ierarhizare clară a traseelor pentru vehicule de peste 3,5 t, se produc
uzuri premature ale structurii rutiere și conflicte de trafic în sectoarele înguste. PUG va delimita rute
recomandate pentru acces tehnologic/agro-industrial și va stabili interdicții temporare sau ferestre
orare în zonele sensibile, concomitent cu soluții constructive pentru întărirea structurii rutiere pe
tronsoanele afectate.
• Transportul public este asigurat prin curse județene spre centrele urbane, însă calitatea experienței
de călătorie depinde de stații sigure și accesibile. Se propune standardizarea stațiilor (refugiu,
23
Pagina 24
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
iluminat, alveolă unde profilul permite, marcaj podotactil și rampă) și realizarea de trasee pietonale
„ultima sută de metri” către școală și dotări, cu traversări la nivel amenajate. Pentru satele cu cerere
redusă, soluția de „transport la cerere” (microbuz programat) poate crește eficiența și acoperirea,
fără costuri disproporționate.
• Infrastructura feroviară regională este accesibilă prin stațiile din Crasna și Vaslui; comuna nu dispune
de haltă proprie. Cu toate acestea, conexiunea rutieră scurtă la DN 24/E581 permite realizarea unui
mic punct intermodal de tip P+R (parcare de transfer) la ieșirea spre drumul național, reducând
traficul auto în orașele deservite. Măsura este utilă pentru navetiști și poate fi însoțită de facilități de
parcaj biciclete, stație pentru microbuze și informare dinamică.
• Mobilitatea pietonală și cu bicicleta este deficitară în special prin discontinuitatea trotuarelor și lipsa
unui traseu ciclabil coerent între sate. PUG propune o „coloană vertebrală” velo pe axele DJ/DC,
completată de legături locale către școală, dispensar și zone de loisir, folosind acolo unde este posibil
platforme partajate (calm-traffic, 30 km/h) și, în extravilan, acostamente consolidate. În coridoarele
verzi-albastre ale văilor locale, poteci pietonale/ciclabile pot fi integrate cu lucrări ușoare de
regularizare, generând rute sigure și atractive.
• Sistemul de scurgere a apelor pluviale influențează direct durabilitatea drumurilor și siguranța
circulației. Șanțurile trapezoidale continue, podețele de acces cu diametre corect dimensionate și
gurile de scurgere la intersecții trebuie tratate ca parte a profilului tip, nu ca lucrări secundare. În
punctele joase și în apropierea confluențelor, sunt recomandate rigole carosabile și bazine de
retenție off-line de mică capacitate, pentru a reduce debitele de vârf și băltirile ce afectează
carosabilul.
• Siguranța circulației este prioritară în zonele școlare și la intersecțiile în „Y” frecvente în rețeaua
istorică. Se propun limitatoare de viteză certificate, treceri pietonale suprainălțate, insule de refugiu,
oglinzi rutiere acolo unde vizibilitatea este deficitară și înlocuirea treptată a semnalizării improvizate
cu marcaje și indicatoare conforme. În sectoarele cu pante și iarna expuse poleiului, se recomandă
tratamente anti-derapante programate și parazăpezi pe câmp deschis, pentru menținerea
practicabilității.
• Parcarea trebuie abordată diferențiat: predominant pe proprietate privată pentru locuire și pe stradă
cu durată scurtă în nucleele civice. Reamenajarea fronturilor centrale poate include alveole de
parcare alternante, spații pentru distribuție marfă în intervale orare dedicate și locuri pentru
persoane cu dizabilități în proximitatea dotărilor. În zonele cu lotizări recente, retragerile frontale și
lățimile profilurilor vor fi corelate astfel încât să permită trotuare continue și plantări de aliniament,
fără ocuparea abuzivă a platformei carosabile.
• Pentru a susține investițiile, PUG va stabili ierarhii clare: colectoare comunale (profil recomandat 10–
12 m, cu trotuare și șanțuri), străzi de distribuiție locală (8–10 m) și străzi de acces (6–8 m, sensuri
adaptate contextului). Rezervările de coridor se vor înscrie în planșe și în RLU, cu retrageri minime la
clădiri pentru a permite lărgiri viitoare, introducerea trotuarelor și amplasarea infrastructurilor
edilitare în zona verde.
• Gestionarea durabilă a rețelei cere un inventar GIS actualizat al drumurilor, podețelor, podețelor de
acces, stațiilor și punctelor negre de circulație. Introducerea adresării standardizate și a semnalisticii
de orientare (nume străzi, numere vizibile, borne kilometrice pe DJ/DC) îmbunătățește intervenția
serviciilor de urgență și calitatea serviciilor poștale/comerciale. La scară mică, soluții ITS cu cost
redus—radare pedagogice, contoare de trafic, afișaj în stații—oferă date pentru prioritizarea
modernizărilor.
• În extravilan, drumurile agricole și de exploatare forestieră asigură accesul la terenuri și la ferme;
întreținerea lor periodică este esențială pentru evitarea devierii utilajelor pe străzile de locuire.
Reprofilările, podețele dimensionate și consolidarea punctelor vulnerabile la viituri rapide trebuie
corelate cu calendarul agricol și cu programele de întreținere județene. Integrarea acestor trasee în
rețeaua de turism lent (ciclism, drumeție) valorifică peisajul, cu costuri minime suplimentare.
Căi de comunicație feroviară
24
Pagina 25
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Legătura regională uzuală este Bârlad – Vaslui – Iași (trafic de călători activ). Spre frontieră există linii
secundare: L603 Zorleni – Fălciu – Frontieră (Cantemir, MD) – cu lucrări/relansare anunțate recent,
și L604 Crasna – Huși (trafic suspendat pentru călători).
1.2.4 Zone cu riscuri naturale
În afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, terenurile sunt supuse
efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, iar uneori și cu
pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă
într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă.
În literatura de specialitate sunt considerate riscuri naturale următoarele:
• inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau
distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor
datorită ghețurilor, împotmolire;
• furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri
• cutremurele de origine tectonică;
• alunecările de teren si eroziunile, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Zone cu risc de inundabilitate
• Localitatea Costesti, jud Vaslui se afla in vecinatatea zonelor cu risc potential la inundatii. Conform
studiului geologic, intocmit de S.C. GEOSTUDIS S.R.L. IASI si ROWATER desi este strabatura de
numeroase rauri, exista un potential foarte mic de producere a fenomenului de inundabilitate.
• Paraurile si raurile din satele componente au maluri cu inaltimi si pante relativ mari ce nu permit
revarsarea raurilor.
• Pe baza hartilor de hazard si risc la inundatii se pot observa zonele potential inundabile de pe
teritoriul comunei Costesti, din albia majora a raurilor Barlad, Ghilahoi si Chitcani, pentru viituri al
caror debit maxim este caracterizat de o probabilitate de depasire de 1% (probabilitate medie). Sub
aspectul acestei probabilitati medii, se indica faptul ca teritoriul comunei Costesti este supus unui
risc (hazard) redus de inundatii.
• Conform strategiei locale a comunitatii, o caracteristica a regimului de precipitatii din zona comunei
Costesti este si aceea data de frecventa relativ mare a ploilor torentiale cu caracter de averse, in
timpul carora cantitatea de precipitatii, in timp de 24 de ore, atinge sau depaseste media lunara.
Aceste ploi abundente se produc mai ales in perioada calda a anului (iulie si august) si sunt extrem
de pagubitoare prin inundatii, spalarea si eroziunea solului etc.
În continuare sunt prezentate obiectivele ce pot fi afectate de inundatii la nivelul comunei Costesti.
Acestea au fost stabilite in urma analizei riscului de inundatii pe cursuri de apa si localitati realizate in
cadrul Planului de analiza si acoperire a riscurilor pe teritoriul judetului Vaslui.
Obiective care pot fi afectate de inundatii
Comuna Obiective ce pot fi afectate
Total, din care: Revărsări curs de apă Scurgeri torenți
Râul Bârlad
Costești 18 locuinte; 9 locuinte; 9 locuinte;
18 anexe gospodaresti; 9 anexe gospodaresti; 9 anexe gospodaresti;
1 pod C.F.; 1 pod C.F.; 2 poduri beton;
6 poduri beton; 4 poduri beton; 20 ha arabil;
351 ha arabil; 331 ha arabil; 7 ha pasune.
34 ha pasune. 17 ha pasune.
Raul Ghilahoi
Costești 63 locuinte; 34 locuinte; 59 locuinte;
91 anexe gospodaresti; 34 anexe gospodaresti; 57anexe gospodaresti;
0,6 km D.J.; 0,6 km D.J.; 1 pod beton;
4 poduri beton; 3 poduri beton; 12 ha arabil
82 ha arabil; 70 ha arabil;
5 ha pasune. 5 ha pasune
25
Pagina 26
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Raul Chitcani
Costești 32 locuinte; 32 locuinte; -
31 anexe gospodaresti; 31 anexe gospodaresti;
2 poduri beton; 2 poduri beton;
16 ha arabil; 16 ha arabil;
12 ha pasune 12 ha pasune
Important de subliniat este si caracterul torential specific precipitatiilor lichide, fapt ce provoaca viituri cu
efecte importante asupra albiilor cursurilor de apa. Versantii de pe cursurile mijlocii si inferioare ale
principalelor rauri din judet sunt in majoritate despaduriti, aceasta situatie favorizeaza declansarea
proceselor geomorfologice actuale, la dezvoltarea carora o contributie insemnata o are si factorul uman
prin: taierea irationala a padurilor si perdelelor de protectie; distrugerea lucrarilor de combatere a
eroziunii solului; efectuarea araturilor perpendicular pe curba de nivel.
Astfel, au crescut viteza de scurgere si puterea de erodare a apelor meteorice, precum si volumul de
material solid transportat de acestea, producandu-se in acest fel inundarea unor localitati si colmatarea
albiilor cursurilor de apa si a lacurilor de acumulare.
Zone cu risc de instabilitate
Comuna Costesti, judetul Vaslui nu figureaza in Anexa 7 Unitati administrativ - teritoriale afectate de
alunecari de teren a Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national.
Conform studiului de fundamentare privind conditile geotehnice si hidrogeologice, perimetrul comunei
nu prezinta forme de instabilitate geodinamica avansate nici un risc major din punct de vedere al
alunecarilor de teren, ceea ce face ca amplasamentul sä fie caracterizat de o singura zona:
• Zona I — Suprafete de teren ce nu prezintä forme de instabilitate geodinamicä risc major de
inundatii.
Furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri etc.
Se pot produce pe întreg teritoriul comunei, de regulă nu sunt previzibile, iar despre eventualitatea
producerii acestora, Primăria comunei primește de la Inspectoratul județean pentru situații de urgență
avertizări de fenomene meteorologice periculoase, în vederea luării măsurilor ce se impun.
De multe ori, timpul necesar pentru luarea unor măsuri de protecție și intervenție într-o asemenea
situație, nu este suficient. Efectele lor imediate pot antrena activarea unor factori de risc secundari, de
producerea de evenimente catastrofale cu efecte mai grave decât cele ale evenimentelor generatoare.
Astfel, furtunile pot avea ca urmări:
• inundații, în urma scurgerilor de torenți de pe versanți;
• avarii și explozii;
• avarii la locuințele și anexele gospodărești, rețelele de alimentare cu energie electrică, apă, etc.
• incendii;
• distrugerea culturilor agricole;
• pierderi de animale.
Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere, produse de căderi masive de precipitații sub formă de zăpadă, fiind
accentuate de condițiile meteorologice în care se produc.
Efectele imediate sunt:
• blocarea căilor de transport;
• întreruperea alimentării cu energie electrică, apă,etc;
• afectarea unor activități sociale;
• prăbușiri de planșee și acoperișuri.
In localitatea Costesti, jud Vaslui, o particularitate a regimului pluviometric din zona, o constituie aparitia
fenomenului de seceta, fenomen care intereseaza, sub aspect practic, economia acestui teritoriu, dar
care, asa cum reiese din datele plurianuale inregistrate, se caracterizeaza printr-o durata moderata a
perioadelor secetoase, plasate in afara epocilor de consum maxim de apa de catre plante.
26
Pagina 27
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Incendii de pădure
Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ mică, cauzele limitându-se la focul deschis lăsat
nesupravegheat, precum și la seceta îndelungată însoțită de caniculă.
Fenome distructive de origine geologică
Cutremure
Pe teritoriul comunei Costești sunt identificate următoarele categorii de pământuri ce pot constitui stratul
de fundare:
• terenuri medii, terenurile aflate în afara zonei de risc (alunecare), constituite în mare parte de prafuri
nisipoase și argile prăfoase.
• terenuri dificile, interceptate în timpul realizării forajelor geotehnice terenurile dificile sunt prezente
pe versanții cu pantă > 10%.
Din punct de vedere al riscului seismic, zona localitatii Costesti, judetul Vaslui se incadreaza zonei de risc
unde au loc cutremure de intermediare, dupa cum reiese din harta de zonare seismică.
Din interpretarea Hartii de hazard seismic in valori de intensitate pentru cutremurul maxim credibil din
zona Vrancei de Mw=7,8 si pentru cutremurele crustale din alte zone seismice, zona localitatii Costesti,
judetul Vaslui se incadreaza intervalului de hazard seismic IX 1/2.
Conform reglementarii tehnice “Cod de proiectare seismica – Partea 1 – Prevederi de proiectare pentru
cladiri” indicativ P 100-1/2013, zonarea valorii de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, in zona
analizata, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani, are
urmatoarele valori: Acceleratia terenului pentru proiectare: ag=0.3g.
Perioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona de valori maxime in
spectrul de acceleratii absolute si zona de valori maxime in spectrul de viteze relative. Pentru zona studiata
perioada de colt are valoarea Tc= 0.70 sec.
Conform strategiei de dezvoltare a localitatii Costesti, jud Vaslui, din punct de vedere al riscului geotehnic,
pentru teritoriul comunei Costesti, terenul de fundare pastreaza toate conditiile preliminare de incadrare
in categoria geotehnica 2, cu un risc geotehnic moderat, echivalent unui punctaj cuprins intre 10-14.
Zone afectate de alunecări de teren (eroziuni)
La nivelul comunei Costesti invelisul solului este alcatuit din cernoziomuri tipice si levigate, precum si din
soluri cenusii de padure, pe dealurile mai inalte. Pe sesuri sunt soluri aluviale si petice de lacovisti. Din
punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfasoara pe depozite calcaroase si argilo-nisipoase de
varsta Sarmatianului mijlociu spre baza dealurilor, in partea de nord a comunei si a Sarmatianului superior,
in partea de est si de sud a comunei. Pe culmea dealurilor inalte sunt depozite de varsta Meotianului. In
albiile majore ale raurilor care strabat comuna, Ghilahoi, Chitcani si Parvesti, sunt aluviuni argilo-nisipoase
de varsta Cuaternara, perioada Holocen.
Solul comunei Costesti este favorabil agriculturii si cresterii animalelor.
Conform hartii eroziunii solurilor 1:500.000, zona localitatii Costesti se suprapune in cea mai mare parte
cu terenuri fara eroziune si cu eroziune neapreciabila, dar si pe suprafete mici pe terenuri cu eroziune
moderata.
1.2.5 Echipare edilitară
Alimentarea cu apă
• Comuna Costesti dispune, incepand din anul 2007 si 2015, de doua retele de alimentare cu apa, in
sistem centralizat (65% din totalul locuintelor dispun de sisteme de alimentare cu apa).
• Sistemul de alimentare cu apa cuprinde 5 foraje de adancime, 2 rezervoare de 400 m3, 2 statii de
tratare a apei, conducta de aductiune in lungime de 28.42 km si 28.42 km conducte de distributie.
• Sursa de apa – captare, alimentarea cu apa se realizeaza prin pompare.
• Reteaua de distributie are o lungime de 28.42 km. La sfarsitul anului 2019, sistemul de alimentare cu
apa din localitatea Costesti deservea 716 gospodarii, toate contorizate.
27
Pagina 28
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Alimentarea cu apa a gospodariilor individuale in celelalte sate se realizeaza din surse proprii (fantani
sau puturi forate).
Gospodaria de apa
Conform raspunsului primit din partea AQUAVALIS S.A. cu nr. BG 7477/14.11.2023 UAT Costesti face
parte din interventiile propuse prin “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii deapa si apa uzata
din judetul Vaslui, in perioada 2014-2020” cod SMIS 2014+ 157015 si cuprinde urmatoarele contracte de
executie:
• Lucrari aferente sistemului de alimentare cu apa Dinga – Radesti (UAT Costesti VS-CL-G01)
Suplimentul de apa necesar in etapa de calcul de min 2l/s se va asigura prin extinderea frontului de
captare existent cu 2 foraje noi. Toate forajele vor fi echipate cu instrumentatie si se vor prevedea
lucrarile de integrare necesare monitorizarii si controlului prin sistemul SCADA care va fi implementat
prin contract.
• Conductă de aductiune
S-a prevazut realizarea urmatoarelor aductiuni: conducta de aductiune de la forajele noi la gospodaria
de apa existenta Dinga, conducta din PEID, De 63 mm, PN6, L=700m.
• Infrastructura existenta – sistem de alimentare cu apa Dinga – Radesti (UAT Costesti)
Sistemul de alimentare cu apa Dinga-Radesti are in componenta localitatile Dinga, Radesti, Parvesti si
Puntiseni. Sursa de apa pentru sistemul Dinga-Radesti se constituie din: sursa de apa subterana – 1 foraj
cuH=155 m, Qexpl = 1,64 l/s prevazut cu electropompa submersibila amplasat in sudul localitatii. Forajul
este echipat cu o pompa submersibila tip FP4-D 040 cu urmatoarele caracteristici: Q=1 l/s, Hp = 184 mCA,
P=4 kW. Transportul apei de la foraj la rezervorull de inmagazinare se realizeaza prin conducta PEHD cu
DN65 mm in lungime de 0,08 km.
• Retea de distributie a apei
Reteaua de distributie este realizata in sistem ramificat, din conducte PEHD cu DN 63-110 mm in lungime
totala de 1,92 km. Pe reteaua de distributie sunt amplasati 3 hidranti de incendiu cu DN65 mm, 5 cismele
stradale, iar distributia la gospodarii se realizeaza prin 203 bransamente individuale.
Reteaua de alimentare cu apa deserveste intreaga populatie din sistemul Dinga-Radesti, procentul de
conectare fiind de 100%.
Canalizarea
• În prezent comuna Costești nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care să asigure
colectarea apelor uzate, inclusiv epurarea lor.
• Apele pluviale din comună sunt colectate prin intermediul rigolelor și șanțurilor amplasate pe
marginea drumurilor, evacuarea apei făcându-se gravitațional la emisarii naturali.
• Locuitorii utilizează closete simple uscate, care constituie surse de infecție pentru pânza freatică.
• Pentru evacuarea apelor uzate din gospodării se propune realizarea unui sistem de canalizare
stradală racordat în final la o stație de epurare.
Alimentarea cu energie electrică
• Rețeaua de distribuție a energiei electrice de la nivelul comunei Costești este în montaj aerian și
alimentează consumatorii casnici și publici prin branșamente individuale.
• Important de precizat este faptul că gradul de accesibilitate la rețeaua de energie electrică este de
100%, toate gospodăriile beneficiază în prezent de iluminat electric.
• Transportul și distribuția energiei electrice de pe raza teritorială a comunei Costești, județul Vaslui,
sunt furnizate printr-o rețea de distribuție de joasă tensiune dezvoltată în cadrul fiecărei localități și
racordată la rândul ei la rețelele de tranport de medie tensiune existente.
• Iluminatul public se realizează printr-o rețea proprie, poziționată pe stâlpii rețelei de alimentare cu
energie electrică. Întreținerea rețelei, lucrările de reparații, extinderea și modernizarea acesteia se
realizează prin contracte cu firme specializate.
• Rețeaua de iluminat public acoperă întreaga zona locuită a comunei Costești, iar programul de
funcționare a iluminatului public a fost stabilit să funcționeze pe tot parcursul nopții, în toate satele
comunei.
28
Pagina 29
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Conform avizului primit din partea DELGAZ grid S.A. cu nr. 68583/20.11.2023 erau prezente la acel
moment următoarele lucrări în zonă în vederea dezvoltării/retehnologizării rețelelor electrice:
o Montare RTC-LEA 20 Kv Roșiești-Taurine Costești, stâlp 2 Deriv 20 kV PT4 Costești, județul Vaslui
– termen finalizare 2023;
o Montare STC-LEA 20 Kv Roșiești-Taurine Costești STC, stâlp 135 Deriv 20 kV Deleni-Chițcani,
județul Vaslui – termen finalizare 2023;
o Montare STC-LEA 20 Kv Roșiești-Taurine Costești, S. Bucla stâlp 36 – stp. 36 Irig. Sarbi (S.bucla
1338), județul Vaslui – termen finalizare 2024;
o Montare STC-LEA 20 Kv Roșiești-Taurine Costești, S. Bucla stâlp 46 – stp. 99 (S.bucla 1317),
județul Vaslui – termen finalizare 2024;
o Montare STC-LEA 20 Kv Roșiești-Taurine Costești, stp. 1 deriv. PT7 Taurine Costești (SD 1334),
județul Vaslui – termen finalizare 2024;
o Buclare LEA 20 Kv Roșiești-Crasna cu LEA 20 Kv Roșiești Taurine Costești prin Racord 20 Kv PT11
Costești – termen finalizare 2025;
o Buclare LEA 20 Kv Murgeni-Blăgeșri cu LEA 20 kV Berești-Rădești – termen finalizare 2025;
o Buclare LEA 20 Kv între derivația LEA 20 kV Brădești (stâlp 46) și derivație LEA 20 kV PT 1 Vinderei
(stâlp 38), județul Vaslui – termen finalizare 2026;
o Lucrări racordare utilizatori individuali – termen finalizare 2023.
• Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori, se propun extinderi ale rețelei de joasă
tensiune LEA 0.4 KV și se vor avea în vedere următoarele criterii:
o Alimentarea cu energie electrică trebuie să corespundă nivelurilor de exigență impuse de
normativele tehnice în vigoare.
o Toate circuitele principale vor fi trifazate.
o Alimentarea rețelei de iluminat particular și utilizări casnice se recomandă a se face prin 2-4
plecări, iar cea a rețelei de iluminat public prin 1-3 plecări.
o Posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stâlpi; acestea se vor amplasa la distanțe
aproximativ egale, cât mai în centrul de greutate al consumatorilor și în apropierea
consumatorilor importanți.
o Se va reabilita iluminatul public. Pentru iluminatul public se vor considera încărcări uniform
distribuite; valorile nivelelor de iluminare sunt în funcție de categoria căilor de circulație: drumuri
comunale, sătești.
o Calculul secțiunii conductorului de nul se va face combinat pentru circuitele de iluminat public,
iluminat particular și utilizări casnice, în situațiile când funcționează cu conductorul de nul
comun.
Alimentarea cu gaze naturale și căldură
• Locuitorii comunei Costești nu beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu energie termică
sau gaz metan, investițiile în acest tip de infrastructură fiind costisitoare, cu mult peste bugetul local
al comunei. Locuitorii comunei utilizează sisteme individuale bazate combustibili lichizi, solizi (lemn,
cărbune, petrol), gazoși (butelii cu gaze lichefiate) și energie electrică.
• Localitățile Costești și Chițcani dispun de alimentare cu gaze naturale.
• Din cauza utilizării acestor sisteme clasice de alimentare cu energie termică se înregistrează un nivel
scăzut al gradului de performanțe atât din punct de vedere al randamentelor, cât și al gradului de
protejare al factorilor de mediu, bazate pe arderea combustibilului lemnos și al combustibilului fosil
pentru prepararea hranei și furnizarea energiei termice.
• Conform avizului emis de Gaz Est S.A. Vaslui cu nr. 9166/14.11.2023 se menționează: lungimea
rețelei de distribuție gaze naturale existentă pe teritoriul comunei Costești, la data de 13.11.2023,
este de 18.9565 km. Numărul consumatorilor existenți la data de 13.11.2023, sunt: 202 consumatori
casnici, 9 consumatori industriali și 8 consumatori instituții publice.
Gospodărirea comunală
29
Pagina 30
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Pe teritoriul comunei nu există depozite neconforme de deșeuri. La nivelul județului Vaslui au existat
389 spații de depozitare rurale, stabilite prin Hotărâri ale Consiliilor Locale, iar în conformitate cu
prevederile H.G.349/2005, majoritatea spațiilor de depozitare din zona rurală si-au sistat activitatea
la 16 iulie 2009 și au fost închise, amplasamentele respective fiind reintroduse în circuitul natural.
• În prezent, toate spațiile de depozitare din zona rurală sunt închise.
Prin aderarea la UE, România și-a asumat o serie de angajamente în vederea respectării standardelor UE
și a aquis-ului communautaire. Pentru îndeplinirea acestor obligații România poate beneficia de
Fondurile Structurale și de Coeziune în sensul finanțării investițiilor necesare în domeniul protecției
mediului și pentru respectarea termenelor asumate. Aceste investiții au fost identificate în momentul
elaborării, la nivel național, regional și local, a Planurilor de Gestionare a Deșeurilor. Unele dintre aceste
investiții au fost deja finanțate cu ajutorul fondurilor de pre-aderare.
Soluția propusă în PUG pentru managementul deșeurilor este cea preluată din proiectul Sistem de
management integrat al deșeurilor în județul Vaslui, respectiv de continuare a situației actuale de gestiune
a deșeurilor menajere.
Managementul actual al deșeurilor
Deșeuri menajere:
• Operatorul care se ocupa cu colectarea si transportul deseurilor de pe raza comunei Costești este SC
FINANCIAR URBAN SRL. Colectarea se face cu masini de colectare a deseurilor menajere, deseurile
fiind preluate in containere din punctele de colectare.
• Comuna face parte din Asociatie pentru Dezvoltare Intercomunitara (ADIV) 2009, care are scopul de
a stabili si implementa de comun acord Strategia pentru Managementul Deseurilor in judetul Vaslui.
Alte tipuri de deșeuri
Pentru celelalte tipuri de deșeuri se prevăd următoarele măsuri:
• Asigurarea unui control al deșeurilor zootehnice rezultate din gospodării și din microfermele
zootehnice, înainte de utilizarea acestora ca îngrășământ natural pe terenurile agricole; Controlul
constă în asigurarea unei bune compostări (maturări) a deșeurilor pentru o perioadă de minim 6 luni,
înainte de împrăștiere pe sol. De asemenea, este important ca spațiile de depozitare a acestor
deșeuri să nu genereze disconfort populațieiși să nu permită infiltrarea în sol a scurgerilor. Se va
propune un spațiu adecvat, situat la cel puțin 500m de zona locuită, pentru construirea unei
platforme comunale de compostare a dejecțiilor. Prevederile sunt conform Ordinului nr. 1182/2005
privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu
nitrați din surse agricole.
• Conform Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole
și programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole,
UAT-urile care sunt incluse în lista zonelor susceptibile la poluarea cu nitrați din surse agricole, au o
serie de obligații, cum ar fi:
o Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării
cu nitrați din surse agricole aprobat prin Ord. 1182/1270/2005;
o Obligativitatea evaluării presiunii exercitată de îngrășămintele organice la nivelul localităților,
împreună cu OSPA Vaslui;
o Identificarea șievidențiereaexploatațiilor agricole cu un număr de animale cuprins între 8 și 100 UVM
de pe raza localitățilorșiînștiințarea acestora privind necesitatea aplicării măsurilor din Programul de
acțiune;
o Luarea deciziei privind sistemului de colectare și stocare a gunoiului de grajd la nivelul localităților:
platforme individuale sau platforme comunale la nivel de UAT.
o Informarea în scris a fermierilor de pe teritoriul localității cu privire la perioadele de interdicție
pentru aplicarea pe terenul agricol a îngrășămintelor organice.
o Centralizarea registrelor nutrienților fiecărei exploatații agricole individuale.
30
Pagina 31
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Prevederea unui spațiu special destinat pentru incinerarea animalelor moarte în caz de epizootie.
Spațiul trebuie să aibă cel puțin 300 mp, să fie în afara zonelor inundabile și la distanță de minim 500
m față de locuințe, în extravilan.
• Conform H.G. nr. 1037/2010, art. 5, se prevede colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente
electrice și electronice generate în gospodăriile populației. Se prevede prin P.U.G. colectarea
separată a deșeurilor de echipamente electrice și electronice generate de gospodăriile populației
prin înființarea unui punct de colectare a DEEE, în apropierea Primăriei.
• Înființare punct de colectare a deșeurilor speciale: DEEE-uri (corpuri de iluminat, aparate
electrocasnice, electronice etc.), deșeuri toxice și periculoase de la populație (ambalaje de substanțe
periculoase, substanțe chimice expirate etc.), deșeuri voluminoase (de ex. mobilier). Deșeurile
colectate în acest punct vor fi preluate de operatori autorizați, în bază de contract.
• Prevederea unor măsuri de gestiune a deșeurilor din construcții / demolări prin autorizația de
construcție. Aceste măsuri (obligații) se referă la colectarea separată a diferitelor categorii de
deșeuri. Deșeurile minerale (din demolarea pereților de ex.), sunt separate de alte deșeuri (de
exemplu polistiren) și sunt folosite pentru amenajarea terenului.
Cimitire
• Pe teritoriul comunei există 4 cimitire, în localitățile Costești, Chițcani, Pârvești, Rădești.
• Conform prevederilor Ordinului nr. 119/2014 al Ministerului Sănătății se prevede zona de protecție
de 50 m în jurul acestora.
• Nu se prevede extinderea cimitirelor.
Soluția propusă în PUG pentru managementul deșeurilor este cea preluată din proiectul Sistem de
management integrat al deșeurilor în județul Vaslui.
1.2.6 Spațiile verzi și zonele de agrement
Comuna Costesti nu detine niciun parc. În categoria spatiilor verzi publice cu folosinta specializata, intra:
• Bisericile „Sf. Gheorghe” si „Sfanta Treime” din Costesti detin o suprafata de 540 m2 de spatii verzi.
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Chitcani detine o suprafata de 347 m2 de spatii verzi.
• Biserica „Sf. Nicolae” Parvesti detine o suprafata de 289 m2 de spatii verzi.
• Biserica „Sf. Mihail si Gavril” Radesti detine o suprafata de 686 m2 de spatii verzi.
• Caminul Cultural Costesti detine o suprafata de 854 m2 de spatii verzi.
• Cimitirul Costesti detine o suprafata de 8000 m2 de spatii verzi.
• Cimitirul Chitcani detine o suprafata de 3000 m2 de spatii verzi.
• Cimitirul Parvesti detine o suprafata de 8000 m2 de spatii verzi.
• Cimitirul Radesti detine o suprafata de 4000 m2 de spatii verzi.
• Biblioteca Comunala Costesti detine o suprafata de 1594 m2 de spatii verzi.
• Scoala Gimnaziala „Sfantul Ierarh Luca” si Gradinita cu Program Normal Costesti detin o suprafata de
5625 m2 de spatii verzi.
• Scoala Gimnaziala Puntiseni detine o suprafata de 3793 m2 de spatii verzi.
• Scoala cu clasele I-IV si Gradinita cu Program Normal Chitcani detin o suprafata de 6114 m2 de spatii
verzi.
• Gradinita cu Program Normal Puntiseni detine o suprafata de 1917 m2 de spatii verzi.
1.2.7 Monumente istorice, arhitectonice și de artă, situri arheologice
Conform Listei Monumentelor Istorice a județului Vaslui, pe teritoriul comunei Costești există
următoarele monumente istorice de interes local:
Nr. Cod LMI 2015 Denumire Localitate Adresă Datare
crt.
1 VS-II-m-B-06780 Biserica „Adormirea sat Chițcani; 150, în partea de E a satului cca. 1817
Maicii Domnului” comuna
Costești
31
Pagina 32
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
2 VS-II-m-A-06781 Podul Doamnei sat Chițcani; 264, pe DN24, la km 97, la 1841
(Podul de la comuna cca. 70 m E de șosea
Docolina) Costești
3 VS-II-a-A-06865 Mănăstirea Pârvești sat Pârvești; 23, În centrul satului, în sec. XIX
comuna cimitir
Costești
4 VS-II-m-A-06865.01 Biserica de lemn sat Pârvești; 23, În centrul satului, în 1816-1820
„Sf. Nicolae” comuna cimitir
Costești
5 VS-II-m-A-06865.02 Turn clopotniță sat Pârvești; 23, În centrul satului, în 1816-1820
comuna cimitir
Costești
Situri arheologice mentionate in literatura de specialitate:
• Costesti in marginea de nord a satului, pe dreapta paraului Ghilahoi, prin alunecarea straturilor de
pamant, au iesit la iveala resturi de locuire din urmatoarele perioade: Cenusare si resturi ceramice
care apartin culturii Noua;
• Situl arheologic Cuptorul de ars ceramica de la Chitcani - Dealul Morii, Cod RAN 163155.03, com.
Costesti - Cuptorul se afla la aproximativ 860 m sud de marginea satului Chitcani, comuna Costesti,
pe valea paraului Chitcani, pe partea vestica a Dealului Morii, panta ce coboara lin in valea paraului.
• Situl arheologic Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de la Chitcani, cod RAN 163155.02,
cod LMI VS-II-m-B-06780 com. Costesti;
• Situl arheologic Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" a fostului Schit Parvesti, com. Costesti, Cod
RAN 163173.01, cod LMI VS-II-m-A-06865.01 (Pl. 9, 10, 11, 12). Ansamblul Manastirii Parvesti;
• Situl arheologic Asezarea din epoca bronzului tarziu - Fabrica de fainuri proteice Safir, com. Costesti,
Cod RAN 163155.01
• Situl arheologic Asezarea paleolitica de la Dinga - Dealul Ticlau, com. Costesti, cod RAN 163164.01;
• Situl arheologic Asezarea medieval tarzie de la Costesti - Rapa Cararii, com. Costesti, cod RAN:
163146.01
• Situl arheologic Asezarea eneolitica de la Costesti – Ticlaoani, com. Costesti, cod RAN 163146.02;
• Situl arheologic Chitcani-Sesul Morii, com. Costesti;
• Situl arheologic Costesti-Cotul Morozan, com. Costesti;
• Situl arheologic Costesti-Magduta, com. Costesti;
• Situl arheologic Parvesti-Dealul Bogdanesti 1, com. Costesti;
• Situl arheologic Parvesti-Dealul Bogdanesti 2, com. Costesti
1.2.8 Disfunctionalităti identificate
Din analizele făcute precum și din cele semnalate de către conducerea comunei Costești, au rezultat o
serie de disfuncționalități cu relevanță în contextul socio - economic actual.
În urma analizării situației actuale din punct de vedere al condițiilor geotehnice și hidrogeologice, au fost
identificate următoarele disfuncționalități:
• Vulnerabilitate la inundații pluviale/viituri pe văile locale și în lunci, amplificată de caracterul torențial
al ploilor și de colmatarea albiilor; lipsa/insuficiența unor lucrări de protecție mărește expunerea
sectoarelor joase.
• Discontinuități ale scurgerii pe versanți (șanțuri/podețe subdimensionate, garduri opace în culoarele
de scurgere) și eroziune accentuată în zonele despădurite sau cu lucrări agricole neconforme (lucrări
pe direcție contrară curbelor de nivel).
• Sensibilitate locală la instabilitate pe pachete argiloase cu apă subterană suspendată (izvoare de
coasta), în special la contactul versant–luncă și pe rupturi de pantă; necesită prudență la amplasări
grele și la evacuarea pluvialelor.
• Freatic ridicat în lunci și fluctuant în funcție de precipitații, cu impact asupra fundațiilor superficiale
neprotejate la îngheț–dezgheț și asupra lucrărilor edilitare pozate insuficient sub cota de îngheț.
Din punct de vedere al tipului de proprietate au fost identificate următoarele disfuncționalități:
32
Pagina 33
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
Juridic–cadastral
• Înscriere incompletă în cartea funciară; înregistrări vechi (planuri de situație analogice) și
suprapuneri la vecinătăți.
• Drumuri de interes local utilizate public, dar neînscrise în domeniul public al UAT (fără carte funciară
și inventar), cu dificultăți la modernizare/finanțare.
• Coridoare edilitare (apă, canal, energie) neintabulate sau fără servituți explicite; acces îngreunat la
întreținere și conflicte cu proprietarii riverani.
• Terenuri rezultate din legi de restituire/succesiuni nefinalizate → coproprietăți și blocaje la
autorizare/parcelare.
• Albiile și zonele de protecție ale cursurilor de apă neclar delimitate în CF, cu ocupări informale
(garduri, anexări de teren).
Urbanistice
• Lotizări post-1990 cu parcele înguste/în adâncime, fără rezervări de profil stradal și fără spații publice
suficiente; dificultăți la asigurarea trotuarelor/șanțurilor.
• Fronturi discontinue și parcele „înfundate” (fără ieșire la drum), dependente de servituți de trecere
neinstrumentate notarial.
• Neconcordanțe intravilan–extravilan (clădiri la limita intravilanului, curți ce „pășesc” în extravilan),
care complică regimul de autorizare.
• Dotări publice (școală, teren sport, cimitir) parțial în afara domeniului public sau fără intabulare
integrală a perimetrelor de protecție.
Privind infrastructura tehnico-edilitară au fost identificate următoarele disfuncționalități:
Apă potabilă
• Pierderi ridicate pe tronsoane vechi, lipsă sectorizare și contorizare pe zone → localizare dificilă a
avariilor.
• Diametre mici la capete de rețea și branșamente improvizate → presiuni neuniforme.
• Hidranți insuficienți/nesituați conform; rezerve de incendiu neasigurate în unele sub-bazine.
Canalizare menajeră
• Amestec menajer–pluvial în unele sectoare → refulări la ploi; I&I (infiltrații/intrări) prin cămine vechi.
• Fose neetanșe și deversări neconforme în șanțuri; lipsă dovezi de vidanjare.
• Pante insuficiente/local inverse; lipsă profile longitudinale și vane de spălare.
Ape pluviale
• Șanțuri colmatate, discontinuități la proprietăți (astupări), podețe subdimensionate; garduri opace
pe culoare torențiale.
• Lipsă bazine de retenție în puncte joase; guri de scurgere și rigole carosabile insuficiente în zonele
centrale.
Energie electrică / iluminat
• Posturi trafo saturate local; lipsă redundanță pe ramuri; traversări utilitare pe proprietăți fără
servituți intabulate.
• Iluminat heterogen (sodiu + LED), niveluri neuniforme; lipsă telegestiune și accent pe treceri
pietonale/școli.
Gaze naturale
• Inexistența rețelei pentru majoritatea gospodăriilor → presiune pe biomasa lemnoasă/ GPL; impact
asupra calității aerului și a confortului.
• Lipsă proiecte mature pentru extinderi etapizate.
Telecomunicații
• Cabluri aeriene joase, expuse la vânt/îngheț; întreruperi la furtuni; intruziune vizuală pe axele
centrale.
• Last-mile inegal; lipsă tubulatură multi-duct în coridoare comune.
Deșeuri
• Platforme neamenajate (nebetonate/neacoperite), scurgeri de levigat; selectare deficitară în sate
mici.
33
Pagina 34
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Lipsă puncte dedicate pentru deșeurile inerte/voluminoase; apar depozitări accidentale.
Privind evoluția activităților economice au fost identificate următoarele disfuncționalități:
Structurale și demografice
• Îmbătrânirea populației, exodul tinerilor, deficit de forță de muncă calificată sezonier.
• Fragmentarea proprietății (parcelar fin), colaborare slabă între producători → putere redusă de
negociere și dificultăți la mecanizare/irigații.
Infrastructură și logistică
• Inexistență sau acoperire fragmentară la gaze naturale; costuri ridicate cu energia → competitivitate
scăzută la procesare.
• Drumuri locale cu platforme înguste și profil neuniform (trotuare/șanțuri lipsă) → logistică greoaie,
praf, uzuri.
• Lipsă depozitare (inclusiv lanț de frig) și centre de colectare; pierderi post-recoltare și vânzări la
poarta fermei.
• Telecom last-mile inegal; întreruperi la intemperii pentru cabluri aeriene; fără coridoare tehnice
comune (multi-duct).
Mediu și climă
• Secete pedologice și ploi torențiale mai frecvente → volatilitatea producției; irigații insuficiente;
eroziune pe pante.
• Practici neconforme (arderi de resturi, scurgeri în șanțuri) deteriorând calitatea aerului/apei și
imaginea locală.
Privind evoluția socio-demografică au fost identificate următoarele disfuncționalități:
• Declin și îmbătrânire demografică → presiune pe serviciile sociale, reducerea masei critice pentru
activități economice/școlare.
• Dependență de navetă și costuri de acces (timp/bani) la servicii superioare; vulnerabilitate în lipsa
curselor regulate și a stațiilor amenajate.
• Dezechilibre intra-comunale: sate periferice cu populație rară → subutilizare a unor dotări și
suprasolicitare punctuală în reședință.
• Locuințe neocupate/ocupație sezonieră în creștere, fronturi discontinue, parcele înguste și „în fund
de sac” care complică dotarea cu utilități și accesul serviciilor de urgență.
• Infrastructură pietonală/velo insuficientă pentru grupuri vulnerabile (elevi/vârstnici), cu impact
asupra participării la educație și asupra sănătății.
• Deficite de date operaționale (adresare neuniformă, GIS populație pe celule 100×100 m lipsă) →
dificultăți în planificarea serviciilor (colectare deșeuri, intervenții SVSU, transport școlar).
• Migrație externă persistentă → goluri de competențe și îmbătrânirea forței de muncă în sectoarele
locale.
• Calitatea mediului construit inegală (trotuare/șanțuri, iluminat, spații verzi) în zonele cu densitate
intravilană mai mare, afectând confortul și atractivitatea rezidențială.
Analiza critică a situației actuale din punct de vedere al temperaturii și precipitațiilor medii și a abaterilor
acestora (Impactul schimbărilor climatice), și raportarea la valorile înregistrate la nivel național și la nivelul
Județului Vaslui, a evidențiat următoarele disfuncționalități:
• Scurgere necontrolată: șanțuri discontinue/colmătate, podețe subdimensionate, garduri opace în
culoarele de scurgere; lipsă bazine de retenție în punctele joase.
• Rețele edilitare: amestec menajer–pluvial în unele sectoare, puțuri absorbante pentru menajer și
descărcări în șanțuri → poluare + refulări la ploi.
• Străzi fără profil tip: trotuare lipsă, acostamente instabile, rigole neprotejate; refaceri neconforme
după săpături.
• Versanți neprotejați: lipsă perdele forestiere și lucrări anti-erozionale; lucrări agricole pe direcție de
pantă, ravene active.
• Date & management: fără registru GIS al punctelor vulnerabile (băltiri, ogase, „puncte negre”),
monitorizare meteohidrologică locală minimă; întreținere reactivă, nu preventivă.
34
Pagina 35
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
• Capacitate instituțională: bugete mici pentru decolmatare/rigole, echipamente SVSU limitate;
calendar necorelat al lucrărilor între operatori.
• Conștientizare redusă: arderi de resturi, depozitări inerte în luncă, amenajări de front impermeabile
(platforme, garduri pline) ce cresc scurgerea de suprafață.
1.3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
1.3.1 Analiza SWOT
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare s-a impus analiza profunda a situației existente în domeniile
vieții economice și sociale ale comunei. Colaborarea cu actorii locali a permis dezvoltarea unei viziuni
parteneriale asupra particularităților economice și sociale ale comunei, prin construirea arborelui
problemelor și efectuarea analizelor SWOT. Analizele locale au fost reunite și organizate conform
priorităților județene de dezvoltare, fiind utilizate ca bază de plecare în definirea analizei SWOT și a
analizei sociale, economice și instituționale la nivel local.
DEMOGRAFIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Populația comunei Costești este de 2.782 locuitori; Adaptare mai lentă a populației mature și vârstnice la
62,69% din populația comunei este activă (cu vârsta schimbările și provocările lumii actuale, în general, și la
cuprinsă între 15 și 64 ani); fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în special;
Scăderea numărului de șomeri în ultimii 6 ani; Densitatea populație mică (37,80 locuitori/ km2);
Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor; Reducerea numerică a populației stabile;
Locuitorii sunt activi în căutarea unui loc de muncă; Spor natural negativ;
Rata infracționalității scăzută (coeficient de criminalitate Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban și
16,04%); străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională
Ponderea relativ scăzută a pensionarilor și a persoanelor înaltă;
peste 65 ani (22,00%); Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor comunei.
Existența la nivel local a Postului de Poliție ce asigură
ordinea și siguranța publică (la nivel local există 2 agenți de
poliție).
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Distanța mică față de municipiul Vaslui, crește oportunitățile Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieșirea
oferite pe piața muncii pentru locuitorii comunei; acestora din viața activă;
Atragerea de programe cu finanțare europeană pentru Subfinanțarea sistemului de învățământ și astfel scăderea
stimularea ocupării forței de muncă; actului educațional va determina scăderea numărului de
Existența unor reglementări ce acordă facilități angajatorilor persoane cu studii medii și superioare;
care creează noi locuri de muncă pentru șomeri, tineri Creșterea șomajului în rândul absolvenților de liceu;
absolvenți etc.; Migrarea forței de muncă;
Organizarea de cursuri de formare și reconversie Amplificarea pregătirii teoretice a forței de muncă în
profesională în comună; detrimentul aspectelor aplicative;
Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative
profesională a persoanelor active din comună; asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în
Creșterea nivelului de pregătire profesională a forței de perspectivă.
muncă.
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența condițiilor și tradiției pentru dezvoltarea Fragmentarea suprafețelor agricole ce conduce la
activităților agricole și zootehnice; practicarea unei agriculturi tradiționale slab competitive
Existența forței de muncă calificată în agricultură; economic;
Teren arabil în suprafață totală de 4.338 ha (58,94%); Desființarea marilor unități productive și de cercetare de tip
Pășuni în suprafață de 924 ha (12,56%); agricol, de unde rezultă productivitatea relativ scăzută a
Vii în suprafață de 64 ha (0,87%); muncii în agricultură;
Livezi în suprafață de 4 ha (0,05%); Existența unor suprafețe cu destinație agricolă necultivate;
Posibilitatea obținerii în gospodării a produselor naturale, ce Gradul de asociere al fermierilor este scăzut;
pot fi comercializate; astfel populația își poate suplimenta Dezechilibru în ceea ce privește structura pe categorii de
veniturile; culturi și de folosință a terenurilor;
Facilități legislative privind arendarea suprafețelor agricole; Menținerea unor practici învechite și slab productive de
Existența cadrului legislativ pentru întemeierea și cultură a plantelor și creștere a animalelor; cultivarea
dezvoltarea exploatărilor agricole, respectiv a fermelor legumelor se face în cea mai mare parte doar pentru
35
Pagina 36
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
zootehnice; consumul propriu;
Prezența fondurilor europene ce pot fi absorbite în vederea Investiții insuficiente în agricultură;
impulsionării afacerilor în agricultură; Inexistența instalațiilor moderne de irigare;
Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor
agricole;
Temerile producătorilor în ceea ce privește piața de
desfacere a produselor agroalimentare din gospodărie;
Utilaje agricole insuficiente pentru efectuarea la timp a
lucrărilor agricole;
Îmbătrânirea forței de muncă în agricultură;
Lipsa resurselor materiale care să faciliteze angajarea
specialiștilor în agricultură în domeniul rural în stadiul actual
(slaba eficiență economică a exploatărilor agricole nu
permite angajarea în totalitate a specialiștilor existenți).
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Condiții favorabile de obținere a produselor ecologice, ce Numărul de concurenți în creștere pentru produsele
pot fi exportate în condiții deosebit de avantajoase; agroalimentare de pe piața Uniunii Europene;
Facilități legislative privind arendarea suprafețelor agricole; Piață de desfacere mică pentru produsele agroalimentare
Posibilitatea înființării unor ferme zootehnice; din gospodării la nivel județean și absența unui cadru legal
Accesarea fondurilor europene pentru finanțarea pentru protejarea producției agricole interne;
agriculturii; Cadrul legislativ instabil ce poate conduce la descurajarea
Existența cadrului legislativ pentru întemeierea și producătorilor;
dezvoltarea exploatărilor agricole; Frecvența ridicată a perioadelor secetoase în agricultură;
Sprijinul oferit de Oficiul Județean pentru Consultanță Parcul de utilaje agricole mic determină imposibilitatea
Agricolă din județul Vaslui cu privire la accesarea fondurilor încadrării în perioadele optime de executare a lucrărilor;
europene; Degradarea solurilor;
Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele
sectorul agricol; europene.
Existența Planului Național Strategic pentru Dezvoltare
Rurală.
INFRASTRUCTURĂ ȘI MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Distanța de 26 km față de municipiul Vaslui; Comuna are un număr mare de sate componente: Costești,
Centre urbane importante apropiate: Vaslui (26 km), Bârlad Chițcani, Puntișeni, Pârvești, Dinga și Rădești;
(37 km), Iași (91 km); Drumurile județene și comunale ce tranzitează comuna
Existența rețelei de electricitate ce acoperă în proporție de Costești sunt modernizate parțial;
100% teritoriul comunei; Unele sectoare din drumurile comunei sunt în stare proastă
Rețeaua de iluminat public este bine dezvoltată și acoperă de întreținere și nu corespund nici din punct de vedere al
principalele puncte din comună; îmbrăcăminții și nici al caracteristicilor în profil transversal și
Existența rețelei de comunicare (telefonie fixă și mobilă); a asigurării vizibilității;
Implementarea la nivel local a sistemului de management al Intersecțiile străzilor principale atât cu DN, DJ sau DC, cât și a
deșeurilor solide (dezvoltat la nivel județean); drumurilor secundare cu străzile principale sunt aproape în
Existența la nivel local a unui sistem organizat de transport totalitate necorespunzătoare;
în comun și a stațiilor transport special amenajate; Traficul eterogen (tractoare, căruțe, bicicliști, automobiliști și
Desfășurarea la nivel local a unor campanii de educare a pietoni) care poate genera accidente rutiere, în special pe
populației cu privire la protecția mediului; timp de noapte;
La nivel local platformele de gunoi sunt închise; Străzi înguste ce necesită lărgire;
La nivel local există un punct de lucru/o filială a ADIV Sistem deficitar de marcare stradală;
(Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Vaslui) cu Poduri ce necesită amenajări specifice și reabilitări;
atribuții în zona serviciilor de salubrizare; Străzile, necesită îmbrăcăminte definitivă pe măcar 50 m în
Rețea de alimentare cu apă potabilă funcțională (65% din adâncime la intersecțiile cu drumurile principale, deoarece
totalul locuințelor dispun de sisteme de alimentare cu apă); acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației;
Anumite sectoare de drum sunt neadaptate la clasa tehnică
a drumurilor și la viteza de circulație;
Străzile principale au șanțuri laterale pentru evacuarea
apelor pluviale, unele dintre acestea neîntreținute sau din
pământ, ducând la deficiențe în funcționare;
Lipsa infrastructurii adecvate pentru biciclete ca mijloace
alternative pentru creșterea mobilității și a transportului;
• marea majoritate a străzilor din intravilan nu au trotuare și
nu au locuri de parcare amenajate, parcarea realizându-se
pe carosabil;
Lipsa rețelei de canalizare și a unei stații de epurare
36
Pagina 37
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
moderne (100% din totalul locuințelor beneficiază de
instalații de canalizare în locuințe);
Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale
(100% din totalul locuințelor au instalații proprii de
termoficare);
Poluarea apelor de suprafață și subterane întrucât există
infiltrări necontrolate;
Depozitarea necontrolată a deșeurilor în locuri
neamenajate;
Inexistența unui punct de colectare a deșeurilor de
echipamente electrice și electronice;
Inexistența unei camere frigorifice destinate depozitării
temporare a cadavrelor animaliere;
Lipsa preocupărilor privind compostarea deșeurilor
biodegradabile.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența fondurilor externe destinate pentru modernizarea Resurse financiare insuficiente pentru finanțarea și
drumurilor comunale și sătești; cofinanțarea proiectelor prin fonduri europene;
Existența fondurilor externe rambursabile și nerambursabile Cunoștințe insuficiente legate de elaborarea și administrarea
ce vizează sprijinirea dezvoltăriiinfrastructurii locale; proiectelor finanțate din Fondurile Structurale pentru
Existența la nivel județean a unui Sistem integrat de proiecte de infrastructură și mediu;
management al deșeurilor solide; Atitudinea de indiferență a populației și a agenților
Modernizarea drumurilor comunale; economici față de mediul înconjurător și conservarea
Extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă; acestuia;
Realizarea rețelei de canalizare și a stației de epurare și Lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor
tratarea apelor reziduale; de investiții propuse;
Realizarea rețelei de gaz metan. Lipsa informației în legătură cu programele de finanțare
europeană.
ECONOMIE ȘI TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența tradiției locale în creșterea animalelor; Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru
Existența unor întreprinzători locali ce oferă locuri de muncă susținerea/promovarea unor investiții;
pentru populația locală; Slaba diversificare a societăților în domeniile industriei
Potential existent pentru obținerea de produse ecologice; ușoare și alimentației;
Suportul administrației locale oferit noilor investitori; Infrastructura de susținere a mediului de afaceri local este
Existența în comună a agenților economici în domenii ca: deficitară;
agricultură, industrie, servicii și comerț; Absența implementării sistemului de calitate în cadrul
Existența și păstrarea tradițiilor locale; proceselor de producție și a produselor;
Existența unui cadru natural cu potențial turistic (pentru Lipsa centrelor de colectare și prelucrare a produselor
agroturism și turismul de agrement, respectiv turismul agricole;
cultural); Mediul de afaceri slab reprezentat la nivel local;
Existența bisericilor ortodoxe ce promovează tradițiile Infrastructura structurilor de alimentație publică și de
locale; primire turistică slab dezvoltată;
Existența monumentelor istorice de interes local. Lipsa inițiativelor în domeniul agroturistic la nivel local;
Lipsa structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența structurilor ce oferă sprijin agenților economici și a Instabilitatea legislativă;
producătorilor agricoli în vederea accesării fondurilor Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în
europene utilizate pentru dezvoltarea capacităților de comună, datorită infrastructurii fizice și sociale neadecvate,
producție; raportat la potențialul comunei;
Creșterea capacității antreprenoriale; Lipsa de receptivitate și flexibilitate a populației locale la
Atragerea de noi investitori în comună prin facilitățile pe cerințele pieței care determină decalaje economice mari,
care administrația locală le pune la dispoziție; greu de recuperat;
Oportunități de finanțare ale Uniunii Europene; Oferte de creditare greu accesibile (garanții mari);
Posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenționată Rata ridicată a dobânzii la credite;
pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural; Creșterea ratei inflației și a ratei de schimb valutar;
Existența programelor guvernamentale în derulare de Reinstalarea unei stări de criză economică la nivel global;
susținere a sectorului IMM; Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative
Existența fondurilor externe nerambursabile pentru asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în
dezvoltarea infrastructurii turistice din mediul rural; perspectivă;
Existența fondurilor guvernamentale acordate pentru Nepromovarea suficientă a zonei pentru atragerea turiștilor;
reabilitarea lăcașelor de cult; Migrarea turistică către alte regiuni.
Existența unui program de dezvoltare a turismului la nivel Sistemul foarte greoi și birocratic în ceea ce privește
37
Pagina 38
Raport de mediu – PLANUL URBANISTIC GENERAL al comunei COSTEȘTI, jud. VASLUI
județean și regional; obținerea de certificate pentru produsele ecologice și bio;
Încurajarea la nivel județean și regional a unor noi forme de Lipsa interesului oamenilor de afaceri pentru investiții în
turism (religios, rural, ecologic); energiile regenerabile.
Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii fizice și de utilități la
nivel local, județean și regional;
Amenajarea și promovarea târgurilor sătești.
EDUCAȚIE, CULTURĂ ȘI CULTE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența infrastructurii educaționale (unități educaționale Populația școlarizată în învățământul gimnazial în scădere
din categoria: grădinițe și școli); din cauza migrației elevilor în învățământul gimnazial din
Existența în comună a șase biserici și cinci prăznicare; municipiul Vaslui sau abandonarea școlii;
Existența și implementarea unui management școlar adecvat Lipsa supravegherii video în două dintre unitățile
și aliniat cu standardele europene în unitățile de învățământ educaționale locale;
public local; Lipsa sistemului de pază în unitățile locale educaționale;
Existența în comună a unui cămin cultural; Dezvoltarea medie a bazei materiale pentru desfășurarea
Existența în comună a unei biblioteci comunale; activităților pentru discipline pentru chimie, biologie, fizică;
Gradul de acoperire integral al posturilor didactice din școli Unitățile de învățământ sunt insuficient echipate cu mobilier
cu cadre calificate, titulare pe post; și materiale didactice;
Organizarea la nivelul teritoriului comunei a unor Dotarea necorespunzătoare a căminelor culturale;
evenimente ce au ca scop promovarea culturii și tradițiilor Dezvoltarea insuficientă a bazei materiale pentru
locale (în special în cadrul unităților școlare) și nu numai; desfășurarea activităților de educație fizică
Existența copiilor și elevilor cu rezultate bune/foarte bune la
învățătură și diferitele concursuri școlare;
Existența terenurilor de sport și a spațiilor de joacă special
amenajate.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Existența fondurilor externe destinate infrastructurii de Fonduri externe insuficiente alocate pentru reabilitarea,
susținerea a activităților sportive; modernizarea și dotarea unităților școlare;
Existența unui proiect de lege prin care părinții să fie Reducerea populației școlare din cauza declinului natalității;
amendați dacă există absenteism în rândul copiilor; Buget insuficient alocat învățământului public generând
Introducerea muncii în folosul comunității pentru acoperirea fenomene de dotare materială la limita necesarului
echivalentului în lei al amenzilor neachitate; unităților sau recurgerea la finanțare paralelă prin aportul
Reabilitarea și/sau modernizarea școlilor și grădiniței din familiilor;
comună; Migrarea cadrelor didactice din sistemul educațional,
Construirea unei săli de sport în cadrul școlilor; deoarece nu sunt motivate și nu le sunt asigurate condițiile
Înființarea unui Centru de Documentare și Informare la nivel adecvate pentru desfășurarea activității.
de comună.
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Existența unui dispensar medical în comună și a unei Serviciile acordate sunt afectate de bugetul insuficient;
farmacii; Fonduri insuficiente destinate asistenței medicale;
Existența la nivel local a infrastructurii și personalului Sistemul de ajutor social nu încurajează reintegrarea activă;
specializat de prestare servicii medicale; Personal insuficient pentru asistență socială;
Informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat; Societatea civilă insuficient implicată în rezolvarea
Implicarea activă a autorităților locale în problemele problemelor locale din sfera socială;
comunității; Informare insuficientă cu privire la alte fonduri sociale;
Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor Migrarea populației către zonele urbane în vederea
comunei; investigațiilor medicale;
La nivel local se acordă atenție serviciilor sociale în vederea Lipsa aparaturii moderne din sistemul medical local;
rezolvării situațiilor specifice din comunitate. Lipsa aparatelor medicale adecvate determină migrarea
locuitorilor către unitățile medicale din mediul urban.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Rezolvarea cazurilor medicale deosebite în sistemul medical Reacție nefavorabilă la sistemul de norme sanitare impuse;
județean; Costurile ridicate pot conduce la renunțarea la dotări;
Promovarea la nivel național a principiilor naturiste și Pragul de rentabilitate depinde de numărul de persoane
adoptării standardelor alimentare sănătoase; active asistate;
Sprijinirea financiară a școlarilor care doresc obținerea unei Politici de specializare zonală a centrelor de asistență
burse de studiu; sanitară;
Existența fondurilor destinate pentru reabilitarea și dotarea Creșterea gradului de sărăcie prin prisma înăspririi
corespunzătoare a unităților medicale; condițiilor de acordare a ajutoarelor sociale și scăderii
Încurajarea și susținerea la nivel național a centrelor sociale numărului de beneficiari;
multifuncționale prin programare de finanțare; Costul serviciilo
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.