Document

Strategia de dezvoltare locala 2015 2020

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Strategia-de-dezvoltare-locala-2015-2020.pdf
Emitent
Comuna Comarna, jud. Iași
Pagini
150
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dezvoltare locala 2015 2020”, Comuna Comarna, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacomarna.ro/wp-content/uploads/2022/05/Strategia-de-dezvoltare-locala-2015-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/comarna/63137-strategia-de-dezvoltare-locala-2015-2020, 06.11.2026)

Fișier creat
29.03.2017
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI COMARNA DIN JUDEȚUL IAȘI ÎN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015-2020

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 CUPRINS: I. INTRODUCERE I.1. Principiile de abordare a dezvoltării economico-sociale locale- 4 I.2. Cadrul conceptual al elaborării strategiei de dezvoltare locala -5 II. CONTEXTUL STRATEGIC AL ELABORARII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE II.1. Contexul european de dezvoltare -6 II.1.1. Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii -7 II.1.2. Elementele cadrului strategic comun 2014-2020 -11 II.1.3. Politica de coeziune a UE 2014-2020- 13 II.1.3.1. Fondul European de Dezvoltare Regionala -14 II.1.3.2. Fondul Social European- 14 II.1.3.3. Fondul de Coeziune -15 II.1.3.4. Facilitatea “Conectarea Europei” -16 II.1.3.5. Cooperarea economică teritorială -16 II.1.4. Politica Agricola Comuna (PAC)- 17 II.1.5. Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 -19 II.2. Contextul national de dezvoltare durabila II.2.1. Context macroeconomic - demersuri la nivel national pentru asigurarea convergentei cu strategia europeana -22 II.2.2. Impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra finantelor publice- 28 II.2.3. Documente strategice si operationale privind stabilirea prioritatilor de dezvoltarea a Romaniei in perioada 2014-2020- 28 II.2.3.1. Obiectivele nationale asumate in contextual strategiei Europa 2020 -28 II.2.3.2. Acordul de parteneriat propus pentru Romania pentru perioada de programare 20014-2020 -31 II.2.3.3. Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 -55 II.3. Contextul regional de dezvoltare durabila Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 la nivelul Regiunii de Nord-Est Moldova -66 2

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.4. Cadrul strategic la nivelul Zonei Metropolitane Iasi -84 II.5. Contextul de dezvoltare durabila in cadrul GAL “Stefan cel Mare”- 92 II.6. Contextul local de dezvoltare durabila -108 III. ABORDAREA STRATEGICA PROPUSA PENTRU ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015-2020- 131 IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE -138 3

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 I. INTRODUCERE I.1. Principiile de abordare a dezvoltării economico-sociale locale Elaborarea strategiei de dezvoltare locala are ca scop identificarea, analiza si implementarea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunicatii locale in domeniile de actiune identificate la nivel local, si integrate in cele la nivel judetean, regional, national si european. Realizarea obiectivelor strategice, in special in sfera economica au ca rezultat: - dezvoltarea economica locala; - cresterea calitatii vietii si a bunastarii sociale. Dezvoltarea economică locală este procesul prin care administrația locală și/sau comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente și intră într-un nou angajament de parteneriat, fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri de muncă și pentru a stimula activitățile economice într-o zonă economică bine definită. Dezvoltarea care, îndeplinind cerințele generației actuale, facilitează generațiilor viitoare îndeplinirea propriilor opțiuni, defineste dezvoltarea durabila. Dezvoltarea durabilă urmărește reconcilierea între două aspirații fundamentale, și anume necesitatea dezvoltării economice și sociale, dar și protecția și îmbunătățirea stării mediului. 4

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 In elaborarea strategiei de dezvoltare au fost prelucrate elementele cu specific local: date economice, date privind populatia, infrastructura, mediul inconjurator, amenajarea teritoriului, analiza distributiei serviciilor etc. Strategia a fost elaborata cu contributia comunitatii, a angajatilor din institutiile publice locale, agentilor economici, institutiilor si organizatiilor locale, prin intermediul consultarii comunitatii si dezbaterii publice care au reunit comunitatea intr-un exercitiu de democratie participativa si efort colectiv de trasare a propriului viitor. Din punct de vedere metodologic, strategia are la baza si se fundamenteaza pe urmatoarele instrumente si proceduri de lucru: analiza de continut; analiza de date statistice din surse organizate; comparatii de date statistice pe scara evolutiva; analiza SWOT; analiza si interpretarea unor studii, rapoarte, cercetari, strategii si norme locale, judetene, regionale, nationale si europene. I.2. Cadrul conceptual al elaborării strategiei de dezvoltare locala Conceptul de dezvoltare durabilă a comunităților rurale isi are originile la nivel mondial din anul 1992, în cadrul Conferinței de la Rio de Janeiro: 170 de state, printre care și România,au recunoscut în mod unanim și au căzut de acord asupra nevoii urgente de a adopta o strategie globală pentru secolul următor, denumita „AGENDA 21”. Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinței de la Rio, fiecare autoritate locală are obligația de a elabora propria strategie de dezvoltare durabilă. Agenda 21 Locală implică necesitatea ca autoritățile locale să lucreze în parteneriat cu toate sectoarele comunității respective, punând accentul pe participarea comunității și pe democrația locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale, economice și de mediu, care să conducă, în final, la definirea de obiective, strategii, politici și acțiuni la nivel local. Agenda 21 recunoaște că autoritățile / municipalitățile locale au de jucat un rol crucial în dezvoltarea durabilă, deoarece: reprezintă comunitatea locală și lucrează în numele ei; au un rol planificator important, deoarece desfașoară, deleagă sau influențează 5

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 multe din serviciile de care depinde calitatea vieții; administrează/posedă părți importante din patrimoniul construit sau natural; pot influența prin educație, sfaturi, informații și exemplul propriu; pot cataliza parteneriate cu alte organizații; au un impact mare în calitate de consumatori, achizitori și patroni. Dezvoltarea durabilă a comunităților are ca scop major eradicarea sărăciei la nivel local, punând accent pe resursele locale, care pot fi structurate în patru categorii: capitalul uman: cunoștințe, abilități, capacități, creativitate, strategii de adaptare; capitalul fizic: clădiri, drumuri, rețele etc.; capitalul natural: sol, aer, apa, flora, fauna etc.; capitalul social: structuri de administrare și luare a deciziilor, comunitatea, cultura. Dezvoltarea rurală poate fi considerată și un demers de dezvoltare teritorială, ea incluzând aspecte economice, social-politice, culturale, ecologice etc., prin stimularea și favorizarea dezvoltării interne, mobilizând, în acest sens, mijloacele umane și financiare care concură la această dezvoltare și asigurând convergența. II. CONTEXTUL STRATEGIC AL ELABORARII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE II.1. Contexul european de dezvoltare Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat anii de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. Din cauza crizei, obiectivul de garantare a unei creșteri economice viitoare este mult mai greu de realizat. Situația încă fragilă a sistemului financiar frânează redresarea, având în vedere dificultățile cu care se confruntă atât întreprinderile, cât și gospodăriile pentru a obține credite, a cheltui și a investi. Europa poate reuși dacă acționează în mod colectiv, ca Uniune, trebuind sa faca fata urmatoarelor provocari: deficiente structurale (rata medie de crestere a Europei este net inferioara fata de a pricipalilor parteneri economici, ratele de ocupare a fortei de munca in Europa sunt inferioare cu a altor state ale lumii ca SUA sau Japonia, accelerarea imbatranirii populatiei), intensificarii provocarilor globale (economii globale tot mai interconectate, nevoia finantelor mondiale de masuri corective, provocari globale legate de clima), trecerea la actiune pentru evitarea declinului si iesirea din criza. 6

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.1.1. Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii Incepând cu anul 2008, Uniunea Europeana a fost puternic afectata de criza financiara, transformata rapid într-o criza economica globala cu largi implicatii sociale si care a eclipsat efectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru crestere economica si locuri de munca. Uniunea a raspuns rapid acestei noi provocari, initial printr-un „Plan European de Redresare Economica“ si, ulterior, prin gândirea unei noi strategii economice mai realiste pentru orizontul anului 2020. În luna martie 2010, Comisia Europeana a lansat aceasta noua strategie prin comunicarea „Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii“, care încorporeaza, în chiar titlul sau, trinomul de prioritati ale strategiei în acest deceniu. Obiectivele strategiei Europa 2020 Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 tinte numerice) propuse pentru atingerea celor 3 prioritati, la nivelul UE, pâna în 2020 sunt: Ocuparea fortei de munca: rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani. Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare. Schimbari climatice si energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei energetice. Educatie: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 30-34 de ani. Saracie si excluziune sociala: reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale. 7

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Prioritati strategice Europa 2020 Cele 3 prioritati ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE asupra economiei sociale de piata pentru secolul XXI vizeaza: • cresterea inteligenta, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare; 1 • cresterea durabila, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice si mai competitive; 2 • cresterea favorabila incluziunii prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a fortei de munca 3 care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala. Aceste prioritati strategice stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru noul orizont de timp, respectiv anul 2020, au la baza 7 initiative emblematice, care au drept scop coordonarea eforturilor tuturor autoritatilor statelor memebre, in vederea atingerii obiectivelor strategice la nivel european si national. Crestere inteligenta înseamnă consolidarea cunoașterii și inovării ca elemente motrice ale viitoarei creșteri. Pentru aceasta este necesara îmbunătățirea calitatii sistemelor de învățământ, întărirea performanței în cercetare, promovarea inovarii și transferul de cunoștințe în Uniune, folosirea pe deplin a tehnologiilor informației și comunicațiilor și asigurarea transpunerii ideilor inovatoare în noi produse și servicii care să genereaze creștere, locuri de muncă de calitate și care să contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea europeană și mondială. Cresterea inteligenta este necesara in vederea recuperarii decalajelor intre cresterea economica a UE si cresterea economica a celor doi mari competitori pe piata mondiala respectiv SUA si Japonia. 8

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Crestere durabila inseamna promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive, presupune dezvoltarea de noi procese si tehnologii (inclusiv cele ecologice) care: sa accelereze dezvoltarea de retele inteligente, ce folosesc TIC; sa exploateze retelele de la scara UE; sa consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri; sa constientizeze consumatorii in ceea ce priveste meritele utilizarii eficiente a resurselor; sa scada emisia de dioxid de carbon; sa previna degradarea mediului, pierderea biodiversitatii, utilizarea nedurabila a resurselor. Crestere favorabila incluziunii Statele membre trebuie sa-si îmbunatateasca sistemele de protectie sociala, de securitate sociala si pensii, precum si politicile de incluziune activa, în conditiile asigurarii sustenabilitatii financiare în scopul cresterii participarii cetatenilor în societate, economie si a extinderii oportunitatilor de angajare prin utilizarea FSE. Cresterea favorabila incluziunii inseamna promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala si care presupune: asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de munca; investirea in dezvoltarea competentelor; combaterea saraciei; modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de formare si de protectie sociala; consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor cresterii economice in toate regiunile UE inclusiv in cele ultraperiferice; asigurarea accesului si oportunitatilor pentru toti cetatenii pe tot parcursul vietii; cresterea participarii fortei de munca prin asigurarea de politici de promovare a egalitatii de sanse intre femei si barbati. sa isi dezvolte sistemele de securitate sociala si de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutorului pentru venit si al accesului la asistenta medicala. 9

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 EUROPA 2020: PREZENTARE GENERALĂ OBIECTIVE PRINCIPALE Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de la 69%, cât este în prezent, la cel puțin 75%. Atingerea obiectivului de a investi în cercetare și dezvoltare (C-D) 3% din PIB, în special prin asigurarea unor condiții mai favorabile pentru investiții ale sectorului privat în C-D, și stabilirea unui nou indicator pentru inovare. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990 sau cu 30% dacă există condiții favorabile în acest sens, creșterea cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în consumul nostru final de energie și creșterea cu 20% a eficienței energetice. Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu de la 15%, cât este în prezent, la 10% și creșterea procentului de populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii postuniversitare de la 31% la cel puțin 40%. Reducerea numărului cetățenilor europeni care trăiesc sub pragul sărăciei cu 25%, astfel încât 20 de milioane de oameni să nu mai trăiască în sărăcie. CRESTERE CRESTERE DURABILA CRESTERE FAVORABILA INTELIGENTA INCLUZIUNII LOCURI DE MUNCĂ ȘI COMPETENȚE INOVARE CLIMĂ, ENERGIE ȘI MOBILITATE Inițiativa emblematică a Uniunii Inițiativa emblematică a Inițiativa emblematică a Uniunii Europene „O agendă pentru noi Uniunii Europene Europene „O Europă eficientă din competențe și noi locuri de „O Uniune a inovării”, punctul de vedere al muncă”, menită să modernizeze menită să îmbunătățească utilizării resurselor”, menită să piețele muncii prin facilitarea condițiile-cadru și accesul sprijine decuplarea creșterii economice mobilității forței de muncă și la finanțare pentru de utilizarea resurselor prin dezvoltarea competențelor de-a cercetare și inovare, astfel decarbonizarea economiei, sporirea lungul întregii vieți, în vederea încât să se consolideze utilizării surselor regenerabile, creșterii participării forței de muncă lanțul inovării și să se modernizarea transporturilor și și a unei mai mari concordanțe între stimuleze nivelul promovarea eficienței energetice. oferta și cererea de pe piața investițiilor muncii. pe întreg teritoriul Uniunii. EDUCAȚIE COMPETITIVITATE COMBATEREA SĂRĂCIEI Inițiativa emblematică a Inițiativa emblematică a Uniunii Inițiativa emblematică a Uniunii Uniunii Europene Europene „O politică industrială Europene „O platformă europeană „Tineretul în mișcare”, adaptată erei globalizării”, menită să de combatere a sărăciei”, menită să sporească îmbunătățească mediul de afaceri, în menită să asigure coeziunea socială performanțele sistemelor special pentru IMM-uri, și să sprijine și teritorială, educaționale și dezvoltarea unei baze industriale solide astfel încât avantajele creșterii și ale atractivitatea pe plan 10

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 internațional a și sustenabile, capabilă să facă față creării de locuri de muncă să fie învățământului superior concurenței globale. accesibile pe scară largă, iar cei care european. trebuie să facă față sărăciei și excluziunii sociale să aibă SOCIETATEA DIGITALĂ posibilitatea de a avea o viață demnă Inițiativa emblematică a și de a avea un rol activ în societate. Uniunii Europene „O agendă digitală pentru Europa”, menită să accelereze dezvoltarea de rețele de internet de mare viteză și să permită gospodăriilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de avantajele pieții unice digitale. II.1.2. ELEMENTELE CADRULUI STRATEGIC COMUN 2014-2020 La nivel european, orientarea strategică privind utilizarea fondurilor europene este dată de Cadrul Strategic Comun (CSC), care acoperă cele cinci mari fonduri europene: · Fondul European · Fondul Social · Fondul de pentru Dezvoltare European Coeziune Regională · Fondul European · Fondul European Agricol pentru Maritim pentru Dezvoltare Rurală Pescuit 11

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 CSC prezinta drept scop sporirea coerenței între angajamentele politice asumate în contextual Strategiei Europa 2020 și investițiile de pe teren. El incurajeaza integrarea, definind modalitățile de colaborare între fonduri. El constituie o sursă de orientare strategică, care trebuie tradusă de către statele membre și regiuni în programarea fondurilor aparținând CSC, în contextul necesităților, oportunităților și provocărilor lor specifice. Astfel, din punct de vedere strategic, proiectele de regulamente prevăd faptul că fondurile CSC vor completa intervențiile naționale, regionale și locale în implementarea Strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă (Strategia Europa 2020), luând în considerare contextul specific din fiecare stat membru. Obiectivele tematice prevazute in Cadrul Strategic Comun (CSC) Strategia Europa 2020 constituie cadrul politic al Uniunii Europene în actualul deceniu: cele cinci obiective principale ale acesteia definesc poziția pe care UE dorește să o atingă în 2020, iar orientările integrate stabilesc orientările de politică pe termen mediu. În vederea obținerii de rezultate, a fost pusă în aplicare o guvernanță economică mai puternică. Ea traduce prioritățile tematice și obiectivele strategiei Europa 2020 într-un ciclu anual de supraveghere multilateral axată pe rapoartele naționale și pe recomandările specifice pentru fiecare țară. Pachetul legislativ prezentat de către Comisia Europeană în octombrie 2011, prevede consolidarea procesului de programare strategică prin concentrarea fondurilor europene pe cele 11 obiective tematice (OT), corelate cu prioritățile Strategiei Europa 2020, pentru a maximiza impactul politicii în ceea ce privește realizarea priorităților europene, respectiv: consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării; imbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității tehnologiilor informației și comunicațiilor; imbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEMP); sprijinirea tranziției către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în toate sectoarele; promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor; protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul 12

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 infrastructurilor rețelelor majore; promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții; consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă. Obiectivele tematice sunt transpuse în priorități de investiții specifice pentru fiecare fond în parte. II.1.3. Politica de coeziune a UE 20142020 Politica de coeziune – are ca obiectiv reducerea diferenței dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și state membre, pentru a consolida coeziunea economică și socială. Acesta este unul dintre pilonii construcției europene împreună cu piața unică și uniunea monetară – este unica politică a Uniunii Europene care se referă explicit la inegalitățile sociale. În acest mod, politica implică un transfer de resurse între statele membre, prin intermediul bugetului U.E., în scopul sprijinirii creșterii economice și a dezvoltării durabile prin investiții în oameni și în mediul înconjurător. Politica de coeziune este o expresie importantă a solidarității cu regiunile cele mai sărace și mai slab dezvoltate ale UE, dar înseamnă mai mult decât atât. Unul dintre cele mai importante succese înregistrate de UE a fost capacitatea sa de a crește nivelul de trai pentru toți cetățenii săi. Politica de coeziune trebuie să cuprindă obiectivele de la Lisabona si de la Goteborg si să devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională si natională. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a adoptat in iulie 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007 - 2013 pentru ridicarea nivelului competitivitătii si al cresterii Uniunii Europene lărgite. Politica de coeziune rămâne o componentă esențială a cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020. 13

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.1.3.1. Fondul European de Dezvoltare Regionala Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) urmărește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. FEDR sprijină dezvoltarea regională și locală pentru a contribui la toate obiectivele tematice, prin stabilirea unor priorități detaliate în vederea unui mai mare accent pus pe: cercetare și dezvoltare, precum și inovare; îmbunătățirea accesului la informații și a calității acestora, precum și la tehnologiile comunicațiilor; schimbările climatice și trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; sprijinul comercial acordat IMM-urilor; serviciile de interes economic general; infrastructurile de telecomunicații, energie și transport; consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă; infrastructurile de sănătate, educație și sociale; și dezvoltarea urbană durabilă. II.1.3.2. Fondul Social European În timp ce contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, Fondul social european (FSE) reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii în oameni. Acesta confera cetățenilor europeni oportunități mai mari de angajare, promovează o educație mai bună și îmbunătățește situația persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de sărăcie. Regulamentul propune ca FSE să vizeze patru obiective tematice în întreaga Uniune: promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor; promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe tot parcursul vieții; consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice. 14

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.1.3.3. Fondul de Coeziune Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 pentru realizarea de investiții în rețelele de transport TENT și în domeniul mediului. Eligibilitate politica de coeziune 2014 – 2020: În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investițiile în adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor, investițiile în sectoarele apei și deșeurilor, precum și în mediul urban. În conformitate cu propunerile Comisiei privind cadrul financiar multianual, investițiile în energie sunt, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de contribuție, cu condiția ca acestea să aibă efecte pozitive asupra mediului. Prin urmare, investițiile în eficiența energetică și energia regenerabilă sunt, de asemenea, 15

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 sprijinite. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investițiile în rețeaua transeuropeană de transport, precum și la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon și în transportul urban. II.1.3.4. Facilitatea “Conectarea Europei” Comisia a propus crearea Facilității „Conectarea Europei” pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii moderne și de înaltă performanță de care UE are nevoie, si care sa lege Europa în special în domeniul transporturilor, energiei și tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). Facilitatea „Conectarea Europei” va contribui în mod esențial la asigurarea securității energetice, garantând accesul paneuropean la diferite surse și la diferiți furnizori, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Această facilitate va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a noului concept de coeziune teritorială, introdus prin Tratatul de la Lisabona. Totodata, disponibilitatea la nivel european a rețelelor TIC de mare viteză și serviciile TIC paneuropene vor înlătura, de asemenea, fragmentarea pieței unice și vor oferi asistență IMMurilor în căutarea unor oportunități de creștere în afara pieței lor de origine. Facilitatea „Conectarea Europei” va fi gestionată la nivel central și va fi finanțată dintr-un buget special și prin intermediul unor sume alocate strict pentru transport în cadrul Fondului decoeziune. II.1.3.5. Cooperarea economică teritorială Cooperarea economică teritorială reprezintă un obiectiv al politicii de coeziune și oferă un cadru pentru schimburile de experiență între actorii de la nivel național, regional și local din diferite state membre, precum și o acțiune comună în vederea găsirii unor soluții comune la probleme comune. Aceasta este cu atât mai importantă având în vedere că provocările cu care se confruntă statele membre și regiunile depășesc tot mai mult frontierele naționale/regionale și necesită acțiuni comune și de cooperare la nivelul teritorial adecvat. Prin urmare, cooperarea teritorială europeană poate avea, de asemenea, o contribuție la stimularea noului obiectiv de coeziune teritorială al Tratatului de la Lisabona. 16

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.1.4. Politica Agricola Comuna (PAC) Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC), ca un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi, aceasta acordă agriculturilor asistență financiară pentru a se asigura că aceștia continuă să lucreze pământul și să creeze locuri de muncă suplimentare prin reamenajarea satelor, protejarea peisajului sau proiecte privind patrimoniul cultural și multe alte sarcini asociate în mod direct sau indirect cu agricultura și economia rurală. Obiectivele sale principale sunt: - consolidarea productivității agriculturii, pentru a le garanta consumatorilor o ofertă de alimente stabilă și accesibilă; - asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultorii europeni. Cinzeci de ani mai târziu, UE trebuie să facă față unor noi provocări: - securitatea alimentelor: la nivel mondial, producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a putea hrăni populația lumii, care se estimează că va fi de 9 miliarde în 2050; - schimbările climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale; - susținerea zonelor rurale din întreaga UE și menținerea vitalității economiei rurale. PAC este o politică adoptată de toate statele membre ale Uniunii Europene. Ea este gestionată și finanțată la nivel european din resursele bugetului anual al UE. Contextul actual Agricultura și pădurile acoperă vasta majoritate a teritoriului UE și au un rol-cheie în ceea ce privește sănătatea economiilor rurale și peisajul rural. Agricultorii îndeplinesc numeroase funcții, de la producția de produse agricole alimentare și nealimentare la gestionarea peisajului rural, conservarea mediului natural și turism. Agricultura este principala activitate economică în majoritatea zonelor rurale din UE. Cu toate acestea, mulți agricultori practică activități suplimentare precum prelucrarea produselor agricole și cazare pentru turiști. Diversificarea economiei rurale este o sursă de vitalitate pe care UE o sprijină și o încurajează prin programele sale de dezvoltare rurală. Aproximativ jumătate din populația UE locuiește în zone rurale. Fără agricultură, ar exista puține elemente care să păstreze vitalitatea și unitatea multor comunități rurale. Dacă ar dispărea agricultura, în multe zone terenul ar fi abandonat. Aceasta contribuie la prevenirea depopulării rurale, cauzată de oportunitățile limitate de ocupare a forței de muncă și de rata crescută a șomajului. Serviciile publice – precum școlile și facilitățile medicale – sunt menținute și îmbunătățite, oferind oamenilor un bun motiv pentru a rămâne în zonele rurale și a-și crește copiii aici. 17

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Politica agricolă comună (PAC) este una dintre puținele politici comune cu adevărat europene. Ea este concepută pentru a oferi o activitate agricolă sustenabilă în Europa, prin îmbunătățirea competitivității sale, prin asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare și sigure cu produse alimentare, prin conservarea mediului înconjurător și a spațiului rural, oferind totodată un standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă. Ca atare, aceasta înlocuiește cele 27 de politici agricole naționale diferite și reprezintă economii pentru bugetele naționale, datorită faptului că sprijinul direct acordat agricultorilor este furnizat prin intermediul bugetului UE fără a fi nevoie de cofinanțare națională. În prezent, agricultura europeană trebuie să facă față mai multor provocări. În ultimii ani, prețurile agricole au crescut cu 50 %, dar prețurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut cu 200 % și, respectiv, 150 %. Rezultatul a fost o scădere dramatică și pe termen lung a veniturilor agricole. Sectorul trebuie, de asemenea, să facă față provocărilor reprezentate de schimbările climatice și de degradarea mediului, precum și preocupărilor presante legate de securitatea alimentară, echilibrul teritorial și urmărirea obiectivelor de creștere durabilă. Confruntată cu aceste provocări, PAC a evoluat semnificativ în ultimii ani. Reforma viitoare va continua acest proces și se va concretiza în formularea unei politici mai moderne și mai ecologice, în măsură să contribuie activ la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin stimularea potențialului economic în zonele rurale, prin dezvoltarea de piețe și locuri de muncă locale, prin acompanierea procesului de restructurare din agricultură și prin ajutorul pentru venit acordat agricultorilor, astfel încât să se mențină un sector agricol durabil în toată Europa. PAC reformată va promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin promovarea utilizării eficiente a resurselor pentru a menține baza de producție pentru produsele alimentare, hrana pentru animale și energiile regenerabile în întreaga UE; prin stimularea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, în vederea protejării ecosistemelor și a combaterii pierderii biodiversității; și prin susținerea diversificării activităților economice în zonele rurale pentru a promova o dezvoltare teritorială echilibrată în întreaga Europă. Astfel, modificările PAC sunt concepute astfel să conducă la un sistem mai just și mai echitabil de sprijin în întreaga UE, prin corelarea agriculturii cu politica de mediu în gestionarea durabilă a mediului rural și prin asigurarea faptului că agricultura continuă să contribuie la o economie rurală dinamică. 18

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.1.5. Cadrul Financiar Multianual 20142020 Cadrul financiar multianual nu reprezintă bugetul UE pentru o perioadă de șapte ani, ci un mecanism menit să asigure previzibilitatea cheltuielilor UE și, în același timp, respectarea unei discipline bugetare stricte. CFM definește sumele maxime („plafoanele”) pentru fiecare domeniu de cheltuieli majore din bugetul Uniunii. În acest context, în fiecare an, Parlamentul European și Consiliul, care reprezintă „autoritatea bugetară” a Uniunii, trebuie să stabilească de comun acord bugetul pentru anul următor. În realitate, bugetul anual adoptat se situează întotdeauna sub plafonul global al CFM. Bugetul UE transpune „politica în cifre”. Ca atare, finanțarea trebuie să reflecte cadrul de reglementare existent și prioritățile politice în domeniile relevante. Finanțarea trebuie să permit obținerea rezultatelor scontate – autoritățile publice nu au un „drept” de a primi fonduri pentru a le cheltui cum doresc, ci primesc finanțare din partea UE pentru a le ajuta să realizeze obiectivele UE stabilite de comun acord. Prin urmare, programele și instrumentele incluse în prezenta propunere de CFM au fost reorientate pentru a garanta că rezultatele și impactul acestora vor impulsiona principalele priorități politice ale UE. 19

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 20

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 21

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.2. Contextul national de dezvoltare durabila II.2.1. Context macroeconomic - demersuri la nivel national pentru asigurarea convergentei cu strategia europeana România este a șaptea țară din UE după populație (20,12 milioane conform rezultatelor definitive ale recensământului populației și al locuințelor din 2011 comunicate de INS) și a doua țară din grupul noilor state membre, după Polonia. În perioada 2001‐2008, economia românească a crescut cu 5‐6 % pe an, în medie, aceasta fiind una intre cele mai rapide rate de creștere din Uniunea Europeană. Programul de Convergență este realizat în concordanță cu Codul de conduită referitor la Specificațiile privind Implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere și la Liniile orientative pentru formatul și conținutul Programelor de Stabilitate și de Convergență din 3 septembrie 2012. Transmiterea de către statele membre și evaluarea de către CE a Programului de Convergență reprezintă o componentă a „Semestrului European” care privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale și bugetare. Semestrul european este instrumentul principal pentru Strategia Europa 2020, instrumentul preventiv al Pactului de stabilitate și creștere (amendat prin intrarea în vigoare, în data de 13 decembrie 2011, a pachetului de 6 regulamente) și al Procedurii de dezechilibre macroeconomice, precum și pentru Pactul Euro Plus. Programul de Convergență 2013-2016 asuma capacitatea României de a se încadra din anul 2014 în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) de 1% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare. Creștere economică Între 2009 și 2012, PIB‐ul României a avut o tendință oscilantă. După o creștere medie anuală de +7,2 % în 2006‐2008, anul 2009 a adus o contracție severă de 6,6 %, din cauza încetinirii creșterii economice. Creșterea a revenit în 2011 (+2,5 %), dar a încetinit în 2012. Anul 2012 a fost afectat, pe de o parte, de seceta severă cu efecte nefavorabile asupra producției agricole și de absorbția redusă a fondurilor structurale, ca urmare a întreruperii unor programe, iar pe de altă parte de recesiunea din zona euro care a redus cererea externă. În aceste condiții, creșterea produsului intern brut a fost de 0,7%. 22

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Evolutia Produsului Intern Brut in ultimii ani 4 ani: 23

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Pentru perioada 2014-2016, conform Programului de Convergenta, se estimează că economia românească își va relua creșterea mai susținută, cu un ritm apropiat de potențial, fiind posibilă o creștere a produsului intern brut, în medie, cu 2,5% anual. 24

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Creșterea economică în această perioadă va fi susținută pe latura ofertei interne, în principal, de construcții și servicii, a căror valoare adăugată brută se va majora, în medie, anual cu 5,2% și respectiv cu 2,4%. Sectorul industrial va înregistra, de asemenea, o accelerare a dinamicii, ritmul mediu anual fiind de 2,2%, iar pentru agricultură se estimează o creștere care este caracteristica unei perioade climatice normale pentru România, respectiv, o creșterea medie anuală de 1,2%. Cu toate acestea, România încă se află cu mult în urma majorității țărilor europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB‐ul pe cap de locuitor după standardul puterii de cumpărare (SPC) era aproape jumătate din media UE 27 în 2012 și doar aproximativ 70 % din PIB‐ul mediu pe cap de locuitor din noile state membre UE. Populația ocupată si rata somajului În contextul procesului de tranzitie economicã, piata muncii din România a suferit transformari semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de forta de munca. Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului. Criza financiara din a doua jumatate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii fortei de munca, aducând concomitent cu reducerea populatiei ocupate o accentuare a fenomenului de somaj. Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populatia activã se mentinuse la valori ridicate (de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului. Ulterior anului 2002 populatia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2013, populatia activã numãrã 9977 mii persoane, din care 96,4% apartin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani). 25

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Populatia ocupata s‐a majorat în anul 2012 cu 0,9% față de anul 2011, în condițiile în care și salariații și lucrătorii pe cont propriu s‐au majorat cu 1,9%. Majorări de salariați s‐au înregistrat în majoritatea activităților economice, cu excepția unor servicii, precum tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și administrație publică și apărare. Pentru anul 2013, în condițiile accelerării creșterii economice, populația ocupată se așteaptă să se majoreze cu 1,5%, iar salariații cu 1,2%; pentru perioada 2014‐2016, se estimeaza o crestere în medie cu 1,2% anual a populatiei ocupate, în condițiile creșterii numărului de salariați cu 0,9%. Creșterea populației ocupate se va realiza în condițiile reducerii orelor lucrate, ca efect al prevederilor Codului Muncii și al Legii nr. 52/2011 care favorizează activitatea part‐time, precum și al ponderii mari a muncii în timp parțial în agricultură și construcții. 26

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Rata șomajului, conform BIM (Biroul International al Muncii), a fost în anul 2012 de 7,0%. Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 63,8%, la o distanță de 6,2 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Pentru perioada urmatoare, rata șomajului conform BIM, se va reduce până la 6,6%, concomitent cu creșterea ratei de ocupare a populației de 20‐64 ani, până la 65%. 27

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.2.2. Impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra finantelor publice Absorbția fondurilor externe nerambursabile reprezintă una dintre prioritățile de grad zero ale Guvernului României. Alocarea substanțială de fonduri din partea Uniunii Europene pentru actualul cadru financiar multianual (CFM) trebuie valorificată optim, ea reprezentând o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu și lung a economiei și societății românești. Încă din primul an de la aderare, România a fost beneficiar net în relația financiară cu UE, înregistrând un sold pozitiv, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Gradul încă redus de absorbție în ceea ce privește politica de coeziune presupune concentrarea unor eforturi suplimentare din partea autorităților române, proces în care anul 2013 este esențial. Pentru următorul CFM ce se va desfășura tot pe o perioadă de 7 ani, respectiv 2014–2014, Romania înregistrează cea mai mare creștere procentuală a fondurilor alocate față de precedentul exercițiu bugetar (18%), alocările naționale situându‐se la 39.342 mil. euro, defalcate pe principalele politici. II.2.3. Documente strategice si operationale privind stabilirea prioritatilor de dezvoltare a Romaniei in perioada 2014-2020 II.2.3.1. Obiectivele nationale asumate in contextual Strategiei Europa 2020 Strategia „Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii“ fixeaza 5 obiective asumate la nivel european, concrete si cuantificabile în domeniile ocupare, cercetare, mediu – energie, educatie si combaterea saraciei – incluziune sociala. Aceste obiective sunt transpuse în tinte nationale suficient de ambitioase si adaptate realitatilor nationale. 28

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Initiativele emblematice prevazute in strategia Europa 2020, propun actiuni concrete ce vor fi implementate sinergic la nivel european si national de catre Comisie si statele membre. Acestea din urma vor implementa strategia, la nivel national si local, prin intermediul Programelor Nationale de Reforma (PNR) elaborate în strânsa coordonare cu Programele de Stabilitate si Crestere pentru statele din zona Euro si Programele de Convergenta pentru statele din zona non-Euro. Programul National de Reforma La nivel national, au fost stabilite tintele valorice pentru toate obiectivele strategiei Europa 2020 => astfel a fost elaborat Programul National de Reforma (PNR) 2011 - 2013 în care au fost abordate: cadrul macro-economic, tintele nationale si principalele masuri pentru atingerea acestora, reformele prioritare precum si blocajele în calea cresterii economice si a ocuparii fortei de munca. 29

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Obiective nationale si masuri prioritare pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020 30

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.2.3.2. Acordul de parteneriat propus pentru Romania pentru perioada de programare 20014-2020 Obiectivele de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020 trebuie să răspundă la cel puțin două cerințe: Să contribuie la obiectivele de creștere inteligentă, durabilă și incluzivă ale Uniunii Europene, în conformitate cu cele stabilite prin Strategia Europa 2020 precum și prin alte documente strategice de la nivel european. Să răspundă nevoilor specifice de dezvoltare a României, plecând de la avantajele competitive care ar trebui promovate prin investițiile naționale. In conformitate cu Memorandumul ”Aprobarea acțiunilor și documentelor privind pregătireaaccesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020”, la nivelul fiecărui Stat Membru, documentele prevăzute de proiectele regulamentelor europene, sunt: 1. Acordul de Parteneriat, documentul elaborat de un stat membru, în colaborare cu actorii socio-economici, care stabilește strategia, prioritățile și cadrul instituțional pentru implementarea fondurilor europene, și aprobat de către Comisia Europeană în urma evaluării și dialogului cu statul membru; 2. Programele Operaționale/ Programul Național pentru Dezvoltare Rurală. Provocarile de dezvoltare si obiectivele tematice selectate in Acordul de Parteneriat Cuantificarea nevoilor socio‐economice și a deficitelor structurale ale României, efectuată în cadrul exercițiului de analiză, arată clar că o absorbție completă a FESI (Fonduri Europene Structurale si de Investitii) poate satisface în perioada 2014‐ 2020 doar o parte dintre acestea, date fiind: • capacitatea limitată de absorbție a întreprinderilor și furnizorilor din domeniul inovării, care reflectă totuși structura sectorului și distribuția bazei economice, a orientării spre creștere și a locurilor de muncă; • măsura în care opțiunile României referitoare la investiții sunt predeterminate de acquis, precum și obligațiile față de instituțiile internaționale de finanțare, care necesită punerea unui accent puternic pe proiectele legate de transporturi și de apă. În plus, distribuția resurselor este condiționată, într‐o anumită măsură, de normele privind concentrarea tematică și de specificul fiecăruia dintre cele cinci fonduri FESI. Analiza mai arată că există în continuare, și în unele cazuri chiar s‐au adâncit disparitățile dintre România și UE. Ca atare, în perioada 2014‐2020 România va face investiții folosind resurse FESI în cadrul tuturor celor 11 obiective tematice ale Strategiei Europa 2020. Selectarea obiectivelor tematice (OT) este determinată de contribuția lor la susținerea principalelor provocări de dezvoltare: 31

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 1. Competitivitatea 2. Oamenii si societatea 3. Infrastructura 4. Resursele 5. Guvernanta 1. Provocarea în materie de „Competitivitate” Conceptul de competitivitate se aplică atât la nivel național, în ceea ce privește menținerea sau sporirea activităților economice, cât și la nivelul întreprinderilor care funcționează în contextual unor piețe deschise, în scopul păstrării sau al creșterii cotei de piață, În vederea creării de noi locuri de muncă, sunt necesare îmbunătățirea capacității de stimulare a inovării, cercetării și dezvoltării în cazul produselor, serviciilor, a proceselor și modelelor comerciale și sociale, precum și îmbunătățirea mediului de afaceri și a capacității de implementare a lanțurilor valorice pe scară largă, și, prin urmare, a creării de legături în interiorul și în afara țării. Obiectivul tematic nr. 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării În cadrul acestui obiectiv tematic au fost stabilite intervenții din Fonduri ESI care să contribuie la atingerea principalului obiectiv – Îmbunătățirea condițiilor de cercetare și dezvoltare, urmărindu‐se în special ca nivelurile combinate ale investițiilor publice și private din acest sector să ajungă la 2% din PIB. a) Nevoi de dezvoltare: crearea unui mediu public de cercetare și dezvoltare mai compact și mai modern, care să se concentreze asupra nevoilor întreprinderilor, provocărilor societale și tehnologiilor pentru care România are potențial la nivel mondial, în concordanță cu principiul specializării inteligente, în scopul creșterii comercializării și al internalizării cercetării. promovarea unei culturi antreprenoriale și de inovare în cadrul sistemului de învățământ și al afacerilor în rețea, cu toate formele necesare de susținere financiară, managerială, tehnică și creativă, în scopul realizării potențialului latent al cetățenilor și al întreprinderilor din România. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul operational Competitivate: sprijinirea investițiilor private CDI și a cercetării colaborative dintre întreprinderi și organiziații de cercetare pentru a încuraja transferul de cunoștinte, tehnologic și de personal cu expertiză avansată și pentru a permite dezvoltarea de produse și servicii CDI în sectoarele economice cu potențial de creștere. Promovarea instrumentelor financiare menite să susțină riscul de investițiilor private în cercetare și inovare și să stimuleze start‐up‐urilor inovative și spin‐off‐urilor. 32

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice și private. 2. Prin Programul Operational Regional: dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic în sectoarele public și privat, în special în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în concordanță cu principiul specializării inteligente. 3. Prin Programul Operational Capitalul Uman: dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic în sectoarele public și privat, în special în dezvoltarea resurselor umane ale instituțiilor publice și de învățământ superior din domeniul cercetării și dezvoltării; sprijinirea dezvoltării de abilități de nivel superior în cadrul IMM‐urilor 4. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: crearea și oferirea de servicii de consultanță, în vederea îmbunătățirii performanței economice și de mediu. colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și tehnologii noi etc. înființarea unor grupuri operative (fermieri, cercetători, consultanți), care vor participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea și durabilitatea agriculturii”. 5. Prin Programul Operational Pescuit si Afaceri Maritime: crearea și oferirea de servicii de consultanță în vederea îmbunătățirii performanței economice și de mediu. colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și tehnologii noi etc. c) Rezultate scontate: 1. pentru FEDR: Un mediu public de cercetare și dezvoltare mai compact și mai modern, concentrat asupra nevoilor întreprinderilor, provocărilor societale și tehnologiilor pentru care România are potențial la nivel mondial. O cultură inovațională consolidată în cadrul întreprinderilor. 2. pentru FEADR: Un nivel ridicat de participare la clustere și rețele agricole, alimentare și forestiere. Un nivel ridicat de participare în cadrul grupurilor operative (fermieri, cercetători, consultanți) ca parte a Parteneriatului European pentru Inovare. 33

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Obiectivul tematic nr. 3: Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora a) Nevoi de dezvoltare: consolidarea mediului de afaceri digital. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul operational Competitivate: acțiuni pentru promovarea adoptării de către întreprinderi a TIC, inclusiv a aplicațiilor și inovațiilor comerțului electronic; acțiuni pentru dezvoltarea de instrumente de e‐Guvernare pentru întreprinderi și cetățeni (e‐Guvernare 2.0); acțiuni pentru dezvoltarea „cloud computing”; acțiuni pentru furnizarea de servicii publice moderne online care să asigure interoperabilitatea diferitelor sisteme neintegrate în cadrul sectoarelor și regiunilor, precum și la nivel național (se va promova coordonarea și eficiența sporită a utilizării resurselor publice) și accesul la standarde deschise pentru creșterea transparenței și a eficienței administrative. c) Rezultate scontate: 1. pentru FEDR: accesul sporit al întreprinderilor și cetățenilor la servicii publice / informații de interes național și local; utilizarea sporită a TIC în mediul de afaceri. Obiectivul tematic nr. 4: Îmbunătățirea competitivității IMM‐urilor, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii În cadrul acestui obiectiv tematic au fost stabilite intervenții din Fonduri ESI care să contribuie la creșterea competitivității IMM‐urilor, deoarece acestea reprezintă coloana vertebrală a economiei și sunt factori cheie ai dezvoltării economice, ai creării de locuri de muncă și ai coeziunii sociale. a) Nevoi de dezvoltare: a) extinderea și creșterea continuă, inclusiv pe piețele internaționale, ale sectoarelor producătoare și de servicii cu valoare adăugată mare ale României, în special în industria autovehiculelor, sectorul produselor și serviciilor TIC, procesarea produselor alimentare și a băuturilor, gestionarea energiei mediului. b) transformarea sectoarelor românești tradiționale, precum cele ale textilelor/pielăriei, lemnului/mobilierului, agriculturii, silviculturii și pescuitului, care prezintă potențial de creștere sau de menținere a activităților pe termen mediu 34

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 prin exploatarea nișelor de specialitate, sau de creștere a competitivității prin inovare și dezvoltare de piață. c) restructurarea și consolidarea exploatațiilor agricole în vederea îmbunătățirii competitivității și sustenabilității lor, odată cu adoptarea de către acestea a unor practici moderne și inovatoare de gestionare a agriculturii și terenurilor. d) îmbunătățirea radicală a mediului de afaceri în ceea ce privește disponibilitatea resurselor financiare pentru investiții, transparența și predictibilitatea politicilor și proporționalitatea administrației și a procesului de reglementare, inclusiv prin îmbunătățirea utilizării TIC de către autorități e) liberalizarea piețelor sectorului public și exploatarea acestora ca mijloace de stimulare a unor noi piețe, a unor noi întreprinderi și a economiei sociale și de intensificare a activităților economice, cu precădere în regiunile mai puțin dezvoltate ale României f) atragerea de investiții pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale României și pentru zonele sale rurale printr‐o abordare integrată care să cuprindă infrastructura, siturile, competențele și sprijinirea investițiilor. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Regional: a) acțiuni pentru consolidarea culturii antreprenoriale și pentru conștientizarea opțiunii și a sprijinului potențial pentru crearea de întreprinderi. b) acțiuni pentru îmbunătățirea accesului la finanțare, inclusiv prin oferirea unei game adecvate de instrumente financiare. c) acțiuni pentru îmbunătățirea productivității IMM‐urilor și oferirea de oportunități de creștere, inclusiv consolidarea accesului la sprijin pentru planificarea afacerilor, consultanță tehnică, consultanță și sprijin pentru export. d) acțiuni pentru alăturarea în rețea a întreprinderilor în vederea consolidării schimburilor de cunoștințe și a consolidării participării acestora în cadrul lanțurilor de desfacere, inclusiv cele la scară internațională. e) acțiuni integrate – situri, competențe, sprijin pentru investiții – în vederea atragerii de investiții pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale României. f) acțiuni de raționalizare a procesului de reglementare și de reducere a poverii birocratice asupra întreprinderilor. 2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice și pentru restructurarea și modernizarea agriculturii, în special în vederea creșterii participării și orientării către piețe, precum și pentru diversificarea activităților agricole. b) facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol. c) acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice a producătorilor primari printr‐o mai bună integrare a acestora în lanțul alimentar prin programe de calitate, adăugând valoare produselor agricole, prin promovarea pe piețe locale prin dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare și prin înființarea de grupuri de producători, etc. 35

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 d) acțiuni de sprijinire a activităților de prevenire și gestionare a riscurilor agricole. 3. Prin Programul Operational Pescuit si Afaceri Maritime: a) investiții în sectorul acvaculturii: noi unități, modernizarea unităților existente, diversificarea speciilor, îmbunătățirea potențialului siturilor de acvacultură. b) promovarea de noi surse de venit în interiorul sectorului (activități de procesare, de marketing) și în afara acestuia (activități ecologice, turism, educație). c) investiție în porturi pescărești, adăposturi, debarcadere, centre de primă vânzare. d) îmbunătățirea condițiilor de muncă legate de sănătatea și siguranța la bordul navelor de pescuit în apele interioare și maritime. e) sprijin pentru înființarea, organizarea și funcționarea lanțului producătoriprocesatori‐ comercianți. c) Rezultate scontate: 1. pentru FEDR: a) Extinderea și creșterea continuă, inclusiv pe piețele internaționale, a sectoarelor producătoare și de servicii cu valoare adăugată mare care sunt competitive în România. b) Productivitate și cote de piață crescute, precum și inovare în sectoarele economice românești tradiționale. c) Un mediu de afaceri îmbunătățit, printr‐o disponibilitate mai mare a resurselor financiare pentru investiții, inclusiv prin oferirea unei game adecvate de instrumente financiare. d) Investiții sporite pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale României ca urmare a unei abordări integrate care cuprinde infrastructură, situri, competențe și sprijin pentru investiții. 2. pentru FEADR: a) Productivitate crescută a sectoarelor agricol, forestier și alimentar b) Valoare adăugată sporită în agricultură c) Contribuție sporită a agriculturii și silviculturii la PIB 3. pentru FEMAP: a) Dezvoltarea lanțurilor producători‐procesatori‐comercianți 2. Provocarea în materie de dezvoltare ‐ „Oamenii și societatea” În cadrul acestei provocări, se va urma o abordare multidimensională, prin intervenții în cadrul Obiectivelor Tematice 8, 9 și 10. Asigurarea disponibilității unei forțe „pregătită de muncă” pentru satisfacerea nevoilor întreprinderilor și sectoarelor în creștere, precum și creșterea atractivității regiunilor ca locații pentru investiții vor juca un rol important în promovarea antreprenoriatului / activităților independente, cu impact direct asupra ocupării și mobilității forței de muncă. 36

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Obiectivul tematic nr. 8: Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă În cadrul acestui obiectiv tematic au fost stabilite intervenții din fonduri ESI care să contribuie la atingerea obiectivului de creștere la 70% a ratei naționale de ocupare a forței de muncă, procent asumat de către România prin PNR. Acest lucru va fi realizat prin abordarea ocupării într‐o manieră integrată, atât din perspectiva educației și formării profesionale, cât și a oportunităților de angajare, precum și prin concentrarea asupra grupurilor țintă cele mai afectate de pe piața muncii (tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, persoanele în vârstă, femeile, populația rurală), în concordanță cu principalele nevoi de dezvoltare. a) Nevoi de dezvoltare: a) Creșterea oportunităților de ocupare b) Integrarea susținută pe piața muncii a tinerilor care nu sunt nici angajați, nici înscriși în sistemul de învățământ sau formare profesională (NEETs) c) Acces la ocupare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive, cu deosebire pentru femei, tineri și lucrători mai în vârstă, cetățeni români de etnie romă , persoane cu handicap și alte grupuri vulnerabile d) Abordarea disparităților specifice regionale și teritoriale și sprijinirea mobilității forței de muncă e) Alinierea învățământului, formării și serviciilor de ocupare a forței de muncă la nevoile în schimbare ale pieței muncii f) Conversia în activități non‐agricole, diversificarea economiei rurale, formarea și învățământul pentru populația rurală g) Diversificarea economiei pescuitului și acvaculturii pentru a atrage ocuparea forței de muncă și crearea de firme în domeniu h) Modernizarea sistemului SPO și consolidarea capacității sale administrative de a oferi măsuri active și preventive de ocupare a forței de muncă, precum și servicii de calitate. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Capital Uman: a) Dezvoltarea unei abordări multi‐dimensionale pentru susținerea reintegrării tinerilor NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) prin oportunități de educare, formare sau ocupare. b) Inițierea de acțiuni țintite și de integrare, care să îmbunătățească accesul pe piața muncii al femeilor, cetățeni români de etnie romă, persoanelor cu handicap, precum și al persoanelor cu nivel scăzut de școlarizare și calificare profesională. c) Stabilirea de măsuri active și preventive pe piața muncii prin luarea în considerare a disparităților regionale și teritoriale specifice; d) Creșterea mobilității forței de muncă; e) Susținerea acțiunilor de îmbunătățire a șanselor de angajare, precum consiliere individuală, formare la locul de muncă, piețe intermediare ale forței de muncă și 37

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 încurajarea spiritului antreprenorial, cu luarea în considerare a particularităților structurii ocupării în România; f) Susținerea măsurilor de îmbătrânire activă; formare și angajare, cu accent asupra competențelor necesare în sectoarele cu potențial de creștere; g) Încurajarea și facilitarea participării angajatorilor la dezvoltarea forței de muncă și a învățării pe tot parcursul vieții; h) Întărirea capacității administrative a sistemului de Servicii Publice de Ocupare. 2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) Crearea de noi întreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea afacerilor în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici din afara domeniului agricol, precum și dezvoltarea de activități non‐agricole în zonele rurale. 3. Prin Programul Operational Pescuit si Acvacultura: a) Diversificarea pescuitului și a sectorului acvaculturii prin sprijinirea creării de noi întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă în domeniu. c) Rezultate scontate: 1. pentru FSE: a) Scăderea ponderii populației inactive b) Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, cu accent asupra femeilor, tinerilor, lucrătorilor vârstnici, persoanelor cu handicap și asupra cetățenilor români de etnie romă c) Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate ale României d) Scăderea migrației externe e) Creșterea numărului de participanți la procesul de ocupare care și‐au schimbat statutul din lucrători independenți în agricultura de subzistență în lucrători salariați f) Creșterea ratei populației în vârstă de muncă salariate. 2. pentru FEDR: a) Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în cadrul regiunilor vizate din România. 3. pentru FEADR: a) Descreșterea activităților independente asociate agriculturii de subzistență. 4. pentru FEMAP: a) Creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii (procesare, marketing) precum și în afara acestuia (turism, ecologie, activități de educație). 38

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Obiectivul tematic nr. 9: Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei Intervențiile din fonduri ESI vor contribui la realizarea obiectivului asumat de către România în baza PNR referitor la reducerea cu 580 000 a numărului persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială față de 2008. a) Nevoi de dezvoltare: a) Descreșterea frecvenței sărăciei în rândul grupurilor vulnerabile b) Îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și servicii sociale c) Crearea mecanismului necesar pentru transformarea autorității locale în actor principal în eradicarea sărăciei și a consecințelor acesteia la nivel local d) Tranziția de la îngrijirea instituțională la servicii comunitare, inclusiv prin sprijin infrastructural pentru centre integrate de îngrijire comunitară. e) Promovarea economiei sociale și a întreprinderilor sociale. f) Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prestate populației generale, în particular grupurilor vulnerabile, inclusiv prin investiții în infrastructură g) Combaterea celor mai răspândite cinci patologii responsabile pentru 86% din rata morbidității în România h) Sprijin pentru dezvoltarea de tehnologii TIC în domeniile sănătății, asistenței sociale și culturii i) Îmbunătățirea calități vieții și a atractivității localităților rurale. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane: a) Dezvoltarea capacității de creare a unui sistem de servicii sociale durabil și echitabil, care să includă dezvoltare tehnică și îmbunătățirea competențelor profesioniștilor și practicienilor. b) Sprijinirea tranziției de la modelele instituționale la îngrijirea comunitară a copiilor, a peroanelor cu handicap, a persoanelor cu tulburări mintale, precum și a vârstnicilor. c) Realizarea unor acțiuni specifice integrate pentru abordarea nevoilor persoanelor, grupurilor și comunităților vulnerabile, unde este cazul cu accent asupra persoanelor de etnie romă, inclusiv acțiuni de îmbunătățire a participării acestora abordărilor bazate pe parteneriat în abordarea sărăciei d) Consolidarea accesului la îngrijiri și asistență medicală de calitate, inclusiv prin dezvoltarea de servicii de îngrijire medicală și socială integrate, inclusiv la nivelul comunității, cu accent asupra serviciilor prestate în ambulatoriu și pe instruirea specialiștilor de medicină primară integrată, cu suportul telemedicinii. 2. Prin Programul Operational Regional: a) Dezvoltarea infrastructurii comunitare b) Investiții pentru spitale și altă infrastructură de sănătate publică. 39

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 3. Prin Programul Operational Dezvoltarea Competitivitatii: a) Dezvoltarea sistemelor de telemedicină, digitizarea fișelor medicale și sprijinirea cercetării medicale prin folosirea datelor personale anonimizate b) Dezvoltarea culturii digitale. 4. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale prin investiții în infrastructură la scară mică și prin crearea/îmbunătățirea serviciilor de bază locale pentru populația rurală b) Promovarea strategiilor de dezvoltare locală comunitară de tip LEADER. b) Rezultate scontate: 1. pentru FSE: a) Descreșterea numărului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială, în particular din rândul grupurilor vulnerabile b) Descreșterea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie, în special în regiunile și teritoriile care se confruntă cu o rată ridicată a sărăciei c) Creșterea calității serviciilor de prevenire, identificare, intervenție timpurie și a sistemelor de sesizare d) Creșterea calității serviciilor la nivel comunitar și reducerea implicării părților interesate locale e) Creșterea numărului de lucrători care dobândesc calificare în domeniul sănătății f) Creșterea ocupării forței de muncă în economia social g) Descreșterea numărului de persoane instituționalizate. 2. pentru FEDR: a) Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate b) Creșterea calității și a acoperirii geografice a serviciilor sociale în general c) Îmbunătățirea sistemului de sănătate d) Îmbunătățirea infrastructurii sociale și medicale la nivel comunitar (centre comunitare). 3. pentru FEADR: a) Îmbunătățirea accesului grupurilor vulnerabile la îngrijiri și tratamente medicale b) Îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de bază locale pentru populația rurală. Obiectivul tematic nr. 10: Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții Intervențiile din FESI în cadrul acestui obiectiv tematic vor contribui la consolidarea competențelor și abilităților copiilor, tinerilor și adulților din România, în vederea adaptării continue la interesele și potențialul individual, precum și la nevoile pieței muncii. Obiectivele sunt destinate prevenirii și reducerii părăsirii timpurii a școlii la 11,3%, creșterii frecventării și absolvirii învățământului terțiar la 26,7%, precum și promovării, 40

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 diversificării și creșterii participării adulților în activități de învățare pe tot parcursul vieții până la 10%. Aceste obiective au fost asumate de România în PNR. a) Nevoi de dezvoltare: a) Îmbunătățirea accesului, participării și calității a sistemului de educație și îngrijire a copiilor b) preșcolari (EICP) c) Consolidarea accesului, calității și rezultatelor educaționale în cadrul învățământului obligatoriu d) Creșterea atractivității învățământului primar și secundar, inclusiv a IVET e) Intervenții intensive menite să răspundă nevoilor educaționale ale grupurilor aflate în risc de excluziune (copii din medii defavorizate din punct de vedere social și economic, de etnie romă, cu nevoi educaționale speciale etc.) f) Îmbunătățirea calității și relevanței VET (inițial și continuu) și a învățământului terțiar în raport g) cu nevoile pieței muncii h) Îmbunătățirea accesului și sprijinirea participării la învățământul terțiar i) Îmbunătățirea accesului și a calității programelor de învățământ pentru adulți, cu accent pe competențele de bază și transversale relevante j) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a învățământului profesional în agricultură, silvicultură și pescuit k) Sprijinirea dezvoltării TIC în sistemul de învățământ l) Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și de formare m) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol, forestier și pescuit. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane: a) Creșterea participării, accesibilității și calității serviciilor de EICP, cu accent asupra zonelor rurale și a implicării cetățenilor români de etnie romă; b) Implementarea de măsuri de prevenție, intervenție și compensatorii pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, inclusiv forme alternative de învățământ, precum educația și formarea pentru adulți, cu accent asupra zonelor rurale și a cetățenilor români de etnie romă; sprijinirea măsurilor de intervenție în abordarea nevoilor educaționale individuale ale grupurilor cu risc mare de părăsire timpurie a școlii; c) Creșterea atractivității învățământului și a sistemului VET, precum și sprijinirea familiarizării tinerilor înscriși în sistemul de învățământ obligatoriu cu viitoarele locuri de muncă, cu accent asupra zonelor rurale și a cetățenilor români de etnie romă, Sprijinirea elevilor din zonele rurale și din rândul grupurilor defavorizate, precum și a elevilor netradiționali, în vederea sporirii accesului, a participării și a gradului de școlarizare în învățământul terțiar; d) Îmbunătățirea guvernării și gestionării instituțiilor de învățământ superior în vederea îmbunătățirii calității procesului de învățământ și cercetare; creșterea 41

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 relevanței programelor de învățământ superior în raport cu nevoile de pe piața muncii și consolidarea parteneriatelor între universități, întreprinderi și cercetare; e) Modernizarea învățământului terțiar prin dezvoltarea studiilor aprofundate și sprijinirea internaționalizării învățământului superior, inclusiv a cercetării aprofundate și a mobilității; f) Sprijinirea măsurilor de promovare a calității și accesibilității VET, consolidarea capacității furnizorilor de învățământ profesional inițial și continuu de a oferi programe VET corelate cu nevoile de pe piața muncii, promovând dezvoltarea și integrarea serviciilor de învățare pe tot parcursul vieții la nivelul comunității, a competențelor esențiale și a celor transversale, a furnizării de competențe de bază, cu accent asupra calificării scăzute și zonelor rurale; g) Îmbunătățirea corelării între VET inițial și continuu și nevoile pieței muncii, asigurându‐se relevanța ofertei de formare, acordându‐se prioritate sectoarelor cu potențial viitor de creștere și promovându‐se parteneriate între personale interesate relevante. 2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) Sprijinirea formării profesionale și a achiziției de competențe în gestionare agricolă, practici agricole durabile, îmbunătățirea calității și utilizarea noilor tehnologii specifice agriculturii și silviculturii; b) Sprijinirea activităților demonstrative pentru transferul de cunoștințe referitoare la noile practici în domeniu; informare, schimburi pe termen scurt și vizite în interiorul UE în scopul promovării schimbului de bune practici; încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în general în mediul rural (pe lângă cursurile sau formarea furnizate în mod obișnuit în sistemul de învățământ secundar și superior), precum formarea în gestiunea afacerilor și alte competențe necesare diversificării în afara sectorului agricol. 3. Prin Programul Operational Regional: a) Sprijinirea infrastructurii școlare și dezvoltarea resurselor în EICP, în învățământul primar, secundar, terțiar și în VET, în scopul îmbunătățirii calității învățământului și formării precum și a relevanței acestuia pentru piața muncii. c) Rezultate scontate: 1. pentru FSE: a) Reducerea părăsirii timpurii a școlii, inclusiv în zonele rurale b) Creșterea participării la învățământul terțiar, inclusiv a rezidenților din zonele rurale și a grupurilor defavorizate c) Creșterea participării la procesul învățării pe tot parcursul vieții și la formare, inclusiv în sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit d) Creșterea participării la învățământul preșcolar, inclusiv în zonele rurale e) Creșterea participării la IVET f) Creșterea numărului de programe și măsuri alternative de prevenire a părăsirii timpurii a școlii, inclusiv evaluarea și certificarea educației informale și non‐formale 42

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 g) Creșterea alinierii învățământului profesional și tehnic inițial și continuu la nevoile angajatorilor și la cererea pieței Muncii h) Reducerea decalajelor de competențe, în special în sectoarele identificate ca având potențial de creștere i) Îmbunătățirea relevanței programelor de învățământ superior pentru nevoile pieței muncii Creșterea competențelor digitale și TIC, inclusiv în zonele rurale j) Creșterea accesului și accesibilității sistemului de învățământ, în special pentru copiii din medii socio‐economice defavorizate, copiii de etnie romă și copiii cu nevoi speciale de educație k) Creșterea competențelor personalului din sectorul învățământului l) Îmbunătățirea capacităților de cercetare ale studenților și formarea cercetătorilor m) Îmbunătățirea calității învățământului la toate nivelele. 2. pentru FEDR: a) Îmbunătățirea infrastructurii școlare la toate nivelele de învățământ. 3. pentru FEADR: a) Îmbunătățirea nivelelor de competență în sectoarele agricol și forestier. 3. Provocarea în materie de dezvoltare – „Infrastructura” În cadrul acestei provocări, intervențiile se vor desfășura în cadrul obiectivelor tematice nr.2 și nr.7. În privința infrastructurii TIC, intervențiile din fondurile ESI vor contribui la atingerea obiectivului asumat de către autoritățile române în baza Agendei Digitale pentru România, în conformitate cu țintele privind rețelele în bandă largă din cadrul Agendei Digitale pentru Europa, care va asigura accesul la viteze de peste 30 Mbps pentru toți europenii până în anul 2020, precum și abonamente la conexiuni Internet de peste 100 Mbps pentru 50% sau mai mult dintre gospodăriile europene. În cazul sectorului transport, intervenția din fonduri ESI va contribui la promovarea unui transport durabil, flexibil și sigur, premisă esențială pentru dezvoltarea economică a României. Îmbunătățirea legăturilor cu rețelele europene, precum și cu rețelele naționale/regionale, va conduce la creșterea productivității industriei și serviciilor din România, la crearea de locuri de muncă, la creștere economică mai mare și la standarde de viață mai ridicate. Dezvoltarea transportului intermodal, precum și a celui urban și a sistemelor de transport urbane integrate, are drept scop reducerea emisiilor de carbon și promovarea unei economii cu emisii scăzute de carbon. Rezolvarea acestor probleme trebuie să se bazeze pe o cheltuială mai eficientă a resurselor financiare. 43

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Obiectivul tematic nr. 2: Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora a) Nevoi de dezvoltare: a) depășirea eșecului pieței de a furniza o infrastructură de acces de generație următoare (NGA) și servicii conexe în conformitate cu Strategia Agenda Digitală pentru România și cu Planul Național vizând Dezvoltarea Infrastructurii de Acces de Generație Următoare. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Competitivitate: a) acțiuni pentru continuarea sprijinului acordat extinderii NGA în vederea asigurării modernizării rețelelor în bandă largă. c) Rezultate scontate: 1. pentru FEDR: a) Creșterea peste media UE a accesului gospodăriilor la Internet în bandă largă furnizat la puncte fixe b) Extinderea acoperirii rețelei în bandă largă rapidă de cel puțin 30 Mbps – cel mult 100 Mbps c) Creșterea ratei de pătrundere a conexiunilor în bandă largă la puncte fixe d) Creșterea ratei de pătrundere a soluțiilor bazate pe fibră optică e) Creșterea acoperirii serviciilor de comunicare fixă la viteze de peste 100 Mbps. Obiectivul tematic nr. 7: Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore a) Nevoi de dezvoltare: a) Îmbunătățirea accesibilității României și a regiunilor sale, precum și conectarea acestora la piețe, reducând în mod semnificativ obstacolele în calea dezvoltării și diversificarea lor în contextul MPGT b) Îmbunătățirea sustenabilității sistemului mixt de transport al României și a atractivității alternativelor la transportul rutier c) Îmbunătățirea și modernizarea transportului urban, vizându‐se decongestionarea aglomerațiilor urbane. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Marile Proiecte: a) Dezvoltarea infrastructurii rutiere din cadrul rețelei TEN‐T b) Dezvoltarea infrastructurii feroviare din cadrul rețelei centrale TEN‐T, în special prin finalizarea coridoarelor TEN‐T 44

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 c) Sprijinirea dezvoltării unui sistem de transport durabil prin îmbunătățirea siguranței în trafic în cadrul rețelei TEN‐T pentru toate modurile de transport d) Creșterea mobilității urbane și a serviciilor pentru pasageri prin dezvoltarea transportului urban în Regiunea București‐Ilfov, cu accent asupra metroului e) Modernizarea și dezvoltarea transportului intermodal în vederea fluidizării traficului de mărfuri care tranzitează România, precum și a reducerii emisiilor de carbon în zonele urbane f) Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii fluviale pe Dunăre și pe canalurile navigabile în vederea promovării unui sistem de transport ecologic g) Dezvoltarea mobilității regionale prin modernizarea transportului feroviar, inclusiv prin investiții în infrastructură și achiziții de material rulant h) Dezvoltarea aeroporturilor acolo unde se justifică, în vederea îmbunătățirii conectivității și pentru sprijinirea mobilității regionale i) Îmbunătățirea infrastructurii vamale. 2. Prin Programul Operational Regional: a) Creșterea accesibilității zonelor urbane localizate în vecinătatea rețelei TEN‐T, prin construirea și modernizarea legăturilor secundare și terțiare la rețea, inclusiv pasarele, în vederea eliminării blocajelor și a fluidizării traficului b) Reabilitarea și reînnoirea sistemelor de transport urban într‐o manieră integrată și sustenabilă, ceea ce va contribui la îmbunătățirea calității aerului. 3. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) Dezvoltarea și modernizarea drumurilor județene și comunale în vederea creării de oportunități, conform priorităților stabilite în planurile de dezvoltare regional. c) Rezultate scontate: 1. pentru FC: a) Scurtarea timpului de deplasare în București b) Reducerea timpului de staționare în vămi c) Scurtarea duratei călătoriilor pe calea ferată d) Creșterea proporției transportului fluvial în cadrul tuturor modurilor de transport e) Reducerea numărului de accidente și decese pe drumurile publice f) Reducerea numărului de accidente feroviare. 2. pentru FEDR: a) Reducerea numărului de accidente b) Reducerea poluării provenind de la FEDR transportul urban în zonele urbane c) Creșterea intermodalității în sectorul transport. 3. pentru FSE: a) Creșterea eficienței și eficacității guvernanței în sectorul transport. 45

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 4. Provocarea în materie de dezvoltare – „Resursele” Obiectivul tematic nr. 4: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele Intervențiile din fondurile ESI vor contribui la atingerea obiectivului asumat de către autoritățile române în baza Planului Național de Reformă, care va asigura reducerea până în anul 2020 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin +19% în comparație cu anul 2005, creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie cu 24%, precum și o creștere cu 19% (10Mtoe estimate) a eficienței energetice. a) Nevoi de dezvoltare: a) Creșterea ponderii energiei generate din surse regenerabile, cu accent în principal asupra resurselor mai puțin folosite în prezent și care prezintă un interes investițional scăzut. b) Creșterea securității furnizării de energie prin extinderea și îmbunătățirea rețelelor de transport și distribuție a energiei, pentru o mai bună integrare a energiei produse din surse regenerabile. c) Reabilitarea și extinderea sistemelor moderne și eficiente de termoficare publică acolo unde acestea s‐au dovedit a fi sustenabile financiar. d) Asigurarea sechestrării carbonului, în special în agricultură și silvicultură. e) Creșterea eficienței energetice a fondului public și rezidențial de locuințe și a domeniului public, inclusiv a iluminatului public. f) Îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului transporturilor, inclusiv a sistemelor de transport urban și a navelor de pescuit. g) Exploatarea investițiilor publice în eficiență energetică cu scopul de a crea noi piețe pentru IMM și întreprinderi sociale, precum și a creării de locuri de muncă suplimentare, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate și zonele rurale ale României. h) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol. b) Priorități propuse pentru finanțare: a) acțiuni de modernizare și construire de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, în special pentru tipurile de energii regenerabile insuficient utilizate în comparație cu potențialul existent (în conformitate cu PNAER) și pentru care există un interes investițional scăzut, în special prin încurajarea generării distribuite (capacități mici și foarte mici) de către toate tipurile de beneficiari (publici, privați și rezidențiali). b) acțiuni pentru promovarea investițiilor în soluții de compensare a fluctuațiilor datorate producerii de energie din surse regenerabile, în special prin încurajarea soluțiilor de stocare a energiei c) acțiuni de sprijinire a măsurilor de extindere și modernizare a rețelelor de distribuție a energiei electrice și termice, în vederea preluării în rețea a energiei din surse regenerabile d) acțiuni de promovare a cogenerării de eficiență sporită 46

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 e) acțiuni de extindere și modernizare a rețelelor de transport a energiei electrice, în vederea preluării energiei produse din surse regenerabile și a limitării impactului producției necontrolabile a energiei din surse regenerabile f) oferirea de consultanță și, acolo unde se justifică, asistență pentru investiții în furnizare ecologică și în măsuri de eficientizare energetică, precum și în trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon și rezistentă la schimbările climatice, cu accent deosebit asupra agriculturii g) acțiuni de sprijinire a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul afacerilor, pescuitului, acvaculturii și agriculturii, mai ales prin exploatarea potențialului de management al terenurilor și de sechestrare a carbonului h) acțiuni de promovare a investițiilor în atenuarea schimbărilor climatice/îmbunătățirea eficienței energetice a vaselor de pescuit și a unităților de procesare (cu sprijin FEPAM) i) acțiuni de îmbunătățire a termoizolației fondului de clădiri rezidențiale și a clădirilor publice, prioritizate pe baza unei evaluări sistematice care ia în considerare eficiența costurilor ca urmare a reducerii emisiilor de gază cu efect de seră și beneficiile societății, printre care combaterea sărăciei energetice și crearea de locuri de muncă. j) acțiuni pentru reabilitarea și reînnoirea sistemului de transport în comun în cadrul planurilor de mobilitate urbană sustenabile, acolo unde acestea vor aduce o contribuție semnificativă la îmbunătățirea calității aerului și a eficienței energetice, în plus față de creșterea competitivității locale. k) acțiuni pentru înlocuirea/îmbunătățirea sistemelor de iluminat de pe domeniul public, mai ales în zonele urbane l) acțiuni de creștere a eficienței energetice prin reducerea consumului de energie primară în agricultură și în procesarea alimentelor m) facilitarea furnizării și utilizării de surse de energie regenerabile în sectorul agricol (produse secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare). c) Rezultate scontate: 1. pentru FC: a) Creșterea utilizării surselor de energie regenerabile b) Creșterea producerii de energie regenerabilă c) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră d) Creșterea economisirii energetice prin reducerea consumului de energie e) Creșterea accesului și diversității surselor de finanțare pentru creșterea eficienței energetic f) Consumul redus de energie în cadrul serviciilor publice și private prin investiții în clădirile destinate prestării de servicii g) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor, în special al transportului urban. 2. pentru FEDR: a) Reducerea consumului de energie în clădirile rezidențiale și nerezidențiale b) Reducerea consumului de energie pentru iluminatul public 47

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 c) Creșterea eficienței energetice a sistemelor de transport și distribuire a agentului termic public d) Creșterea randamentelor generării energiei termice publice. 3. pentru FEADR: a) Creșterea utilizării energiei regenerabile prin investiții FEADR în furnizarea și utilizarea surselor regenerabile de energie, a produselor secundare, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în favoarea bioeconomiei b) Creșterea sechestrării carbonului în sectoarele agricol și forestier c) Scăderea intensității energetice a României prin investiții FEADR în economisirea de energie și eficiență energetică în agricultură și în procesarea alimentelor d) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele din agricultură unde asemenea emisii au niveluri ridicate. 4. pentru FEMAP: a) Creșterea eficienței energetice a navelor de pescuit și a unităților de procesare Obiectivul tematic nr. 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor a) Nevoi de dezvoltare: b) Îmbunătățirea capacității României de anticipare, prevenire și reacție la situații de extremă urgență, naturale sau generate de om. c) Îmbunătățirea adaptabilității României și a capacității sale de rezistență la consecințele negative ale schimbărilor climatice, în special la incidența crescută a căldurilor extreme, a secetei și a inundațiilor, în cadrul Strategiei Naționale a României privind Schimbările Climatice. d) Îmbunătățirea adaptabilității României și a capacității sale de rezistență la alte riscuri naturale. e) Valorificarea investițiilor publice în adaptarea la schimbările climatice pentru a crea noi piețe, potențial disponibile pentru IMM‐uri și întreprinderi sociale, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în zonele rurale ale României. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Infrastructura Mare: a) Completarea sistemului național de identificare și gestionare a riscurilor în cadrul Evaluării Naționale a Riscurilor b) Construirea unei culturi naționale de reducere a riscurilor la dezastre c) Crearea și îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și prevenire a riscurilor în raport cu riscurile identificate: cutremure, inundații, alunecări de teren, secetă, incendii forestiere, eroziunea solului și eroziunea zonelor costiere. 48

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) Consolidarea serviciilor profesionale de răspuns în situații de urgență la nivel național, pentru a răspunde în cazul unor urgențe naționale sau internaționale majore, inclusiv prin cooperare transnațională în cadrul strategiilor macroregionale pentru Dunăre și Marea Neagră b) Adoptarea de măsuri structurale și non‐structurale pentru reducerea riscurilor și a pagubelor produse de inundații, secetă și eroziunea solului c) Consolidarea capacității tehnice și instituționale a SNMSU prin soluții de colaborare între autorități diferite Acțiunile de întreprins cu precădere în agricultură vor avea în vedere: crearea unui sistem durabil de irigații și de gestionare a apei, precum și a unor practici de combatere a schimbărilor climatice. conservarea solului și a stocului său de carbon prin practici de gestionare a terenurilor, precum cultivare redusă, culturi de iarnă și plantarea de păduri. menținerea diversității genetice prin susținerea varietăților locale de culturi și rase de animale. c) Rezultate scontate: 1. pentru FC: a) Reducerea pierderilor și pagubelor produse de diferite tipuri de dezastre, inclusiv de inundații, incendii forestiere și secetă recurentă, prin măsuri de prevenire și gestionare a riscurilor b) Reducerea expunerii la seisme a populației și teritoriului României c) Reducerea expunerii la alunecări de teren a populației României d) Reducerea eroziunii zonei costiere e) Stabilirea unui nou sistem complex care să acopere toate fazele gestionării riscurilor f) Infrastructură și capacități de gestionare a dezastrelor pregătite pentru evaluarea și gestionarea unor riscuri din ce în ce mai mari. 2. pentru FEADR: a) Reducerea pierderilor în agricultură cauzate de riscuri. Obiectivul tematic nr. 6 - Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor a) Nevoi de dezvoltare: a) Extinderea accesului public la servicii de apă și epurare a apelor uzate, în contextul Directivei Cadru privind Apa și a planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice incluse în aceasta; 49

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 b) Facilitarea tranziției de la gestionarea deșeurilor către un sistem condus de piață, bazat pe ierarhizarea deșeurilor, în contextul Directivei cadru privind deșeurile; c) Protejarea, conservarea, restaurarea și exploatarea rațională a patrimoniului natural al României, printre care peisajele, terenurile arabile, pădurile, apele interioare și de coastă, zonele protejate, biodiversitatea; d) Dezvoltarea și îmbunătățirea evaluării calității aerului; e) Abordarea siturilor abandonate și poluate moștenite, precum și gestionarea surselor curente de poluare; f) Valorificarea investițiilor publice în protecția mediului pentru crearea de noi piețe, potențial disponibile IMM‐urilor și întreprinderilor sociale, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltare și în zonele rurale ale României. g) Exploatarea potențialului turistic și cultural. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Infrastructura Mare a) extinderea conectării populației la sistemele de alimentare cu apă și la sistemele de colectare a apelor uzate, inclusiv în zonele rurale b) dezvoltarea infrastructurii de management al deșeurilor și a serviciilor aferente, bazate pe ierarhia deșeurilor – reutilizare, reciclare, valorificare energetică și eliminare c) investiții noi/actualizate în sectorul deșeurilor și al energiei; reducerea consumului de resurse naturale prin creșterea proporției de deșeuri reciclate, precum și prin promovarea unei utilizări mai eficiente a resurselor; promovarea deșeurilor ca materii prime/subproduse secundare d) protejarea biodiversității prin dezvoltarea planurilor de gestionare și investiții în acțiuni de restaurare și conservare e) dezvoltarea și îmbunătățirea evaluării calității aerului în concordanță cu dispozițiile Directivei 2008/50/EC și luând în considerare dispozițiile Directivei INSPIRE (metadate despre calitatea aerului și emisiile atmosferice). 2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala: a) restaurarea, păstrarea și îmbogățirea ecosistemelor dependente de agricultură și silvicultură b) investiții publice în protecția mediului în vederea creării de noi piețe, potențial disponibile IMM‐urilor și întreprinderilor sociale, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltare și în zonele rurale ale României. 3. Prin Programul Operational Pescuit si Afaceri Maritime: a) restaurarea și conservarea biodiversității marine și a apelor interioare în cadrul pescuitului durabil, acvaculturii și activităților de colectare a datelor și de control promovarea activităților de pescuit durabil în apele maritime și interioare și a activităților durabile în cadrul fermelor de acvacultură. 50

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 4. Prin Programul Operational Regional: a) reabilitarea siturilor abandonate și poluate, inclusiv prin lucrări de decontaminare pentru reutilizarea lor economică b) protejarea și valorificarea durabilă a siturilor naturale, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, inclusiv valorificarea potențialului turistic local specific, reabilitarea zonelor istorice urbane, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, măsuri de ecologizare urbană (inclusiv reabilitarea siturilor industriale poluate). c) Rezultate scontate: 1. pentru FC: a) Creșterea accesului populației la apă potabilă b) Creșterea proporției populației conectată la sistemele de canalizare c) Creșterea capacității instituționale în sectorul de mediu prin crearea unui sistem adecvat de monitorizare a micropoluanților/ micro‐contaminanților din apă, aer și sol d) Creșterea calității surselor de apă e) Creșterea colectării selective a deșeurilor f) Creșterea proporției depozitelor de deșeuri conforme ca parte a Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor g) Reducerea pierderii biodiversității h) Adoptarea și implementarea planurilor de management Natura 2000 i) Reducerea numărului de puncte cu ape subterane contaminate. 2. pentru FSE: a) Creșterea capacității instituționale în sectorul de mediu prin crearea unui sistem FSE adecvat de monitorizare a calității apei b) Adoptarea și implementarea planurilor de management Natura 2000. 3. pentru FEDR: a) Creșterea numărului de situri industriale nefolosite rehabilitate. 4. pentru FEADR: a) Restaurarea și păstrarea biodiversității pe terenurile arabile și forestiere b) FEADR Scăderea abandonului activităților agricole c) Creșterea utilizării mai eficiente a apei în agricultură. 5. pentru FEMAP: a) Reducerea vulnerabilității mediului marin b) Creșterea diversității speciilor crescute prin activități de acvacultură. 51

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 5. Provocare în materie de dezvoltare – „Administrația și guvernarea” În cadrul acestei provocări, inclusă în OT 11 și OT 2, investițiile din fonduri ESI se vor utiliza în scopul obținerii unui mediu instituțional optim și pentru furnizarea de servicii publice de calitate de către administrație și sistemul judiciar, în sprijinul eforturilor generale de îmbunătățire a creșterii economice, a competitivității și a calității vieții. Printre elementele cheie pentru investițiile FESI s‐au evidențiat următoarele: transparență și integritate, eficiența și eficacitatea administrației și a sistemului judiciar, precum și orientarea către nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, inclusiv prin reducerea poverii administrative; e‐Guvernare și justiție, capacitatea de dezvoltare, coordonare și implementare, monitorizare și evaluare a politicilor la toate nivelele de guvernare, precum și profesionalismul și motivarea resurselor umane din administrație și sistemul judiciar (capacitate instituțională). Obiectivul tematic nr. 11 Consolidarea capacității instituționale și o administrație public eficientă a) Nevoi de dezvoltare: a) crearea unui sistem eficient de activități finanțate public de planificare, asumare și achiziții, inclusiv partea finanțată de FESI în vederea urmăririi obiectivelor de dezvoltare a României. b) reformarea politicilor publice, îmbunătățirea procesului de reglementare și guvernare, transparență și accesibilitate în administrația publică c) consolidarea capacității administrative și financiare la nivel național, regional și local pentru realizarea unor acțiuni destinate îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare ale României. d) dezvoltarea și implementarea unitară și pe termen lung a strategiilor și politicilor de resurse umane e) creșterea eficienței și transparenței și scăderea birocrației în cadrul administrației publice, în vederea diminuării sarcinii asupra întreprinderilor și cetățenilor și îmbunătățirii reputației publice. f) creșterea și eficientizarea cooperării și coordonării între instituțiile implicate în gestionarea resurselor umane de la nivel central și local g) îmbunătățirea serviciilor publice accesibile cetățenilor din toate grupurile sociale pe întreg teritoriul României h) creșterea eficienței, transparenței, accesibilității și consecvenței sistemului judiciar i) dezvoltarea sistemului de cadastru și carte funciară. b) Priorități propuse pentru finanțare: 1. Prin Programul Operational Capacitate Administrativa: a) sprijinirea consolidării capacității și eficienței instituționale a autorităților 52

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 administrației publice centrale și locale, în special consolidarea capacității și îmbunătățirea stabilității corpului de personal implicat în gestionarea fondurilor ESI la nivel central și la nivelul beneficiarilor. b) sprijinirea consolidării accesibilității, eficienței și calității serviciilor publice, inclusiv prin prestarea acestora de către sectorul privat sau întreprinderile sociale c) sprijinirea reformării procesului de elaborare de politici publice (colectarea datelor, analiză, planificare strategică și monitorizare), a culturii administrative și a proporționalității între reglementare și guvernanță. d) sprijinirea consolidării profesionalismului, a integrității, a progresiei profesionale și a remunerației pe baza meritelor în sistemul public e) crearea de standarde ocupaționale pentru funcționarii publici și a unui sistem de salarizare echitabil f) dezvoltarea și implementarea unor procese și proceduri clare, transparente, uniforme și cuprinzătoare pentru recrutarea, selecția și evaluarea funcționarilor publici g) elaborarea, introducerea și susținerea utilizării sistemelor și instrumentelor de management, monitorizare și evaluare pentru îmbunătățirea performanței instituțiilor publice și a funcționarilor publici, precum și pentru schimbarea culturii organizaționale h) sprijin pentru consolidarea capacității administrative de gestionarea și implementare a unor programe și politici de formare i) elaborarea și implementarea de mecanisme pentru creșterea complementarității între instituții și eliminarea dublării competențelor în domeniul managementului resurselor umane j) sprijin pentru îmbunătățirea capacității organizaționale și administrative a instituțiilor judiciare, inclusiv prin aplicarea recomandărilor adecvate din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. k) dezvoltarea de instrumente și aplicații IT pentru consolidarea monitorizării și controlului carierei resurselor umane (la nivel administrativ central și local) și pentru intensificarea utilizarea acestora. 2. Prin Programul Operational Regional: a) sprijinirea creării unui sistem național al cadastrului care să ofere siguranță titlului de proprietate, promovarea reformei funciare și gruparea eficientă a terenurilor pentru susținerea obiectivelor de dezvoltare a României. c) Rezultate scontate: 1. pentru FSE: a) Consolidarea capacității administrative și financiare a instituțiilor publice prin politici eficiente de resurse umane, coordonare îmbunătățită a responsabilităților intra‐sectoriale, eficiență crescută a utilizării resurselor și sisteme îmbunătățite de control al achizițiilor publice b) Îmbunătățirea politicilor publice și a procesului de reglementare prin reformarea proceselor de elaborare a politicilor publice și a sistemelor de planificare strategică, 53

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 precum și prin asigurarea proporționalității reglementărilor c) Creșterea calității și accesibilității serviciilor publice prin reducerea discrepanțelor dintre zonele urbane și cele rurale, precum și în cazul regiunilor și zonelor mai puțin dezvoltate și prin reducerea sarcinii asupra sectorului întreprinderilor și asupra cetățenilor d) Consolidarea culturii organizaționale în cadrul administrațiilor publice, a eticii, a transparenței și a integrității. e) Întărirea capacității organizaționale și administrative a instituțiilor judiciare și dezvoltarea resurselor umane f) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate din FSE în baza PO Dezvoltarea Capacității Administrative (Asistență Tehnică). 2. pentru FEDR: a) Sporirea eficienței și eficacității managementului fondurilor ESI în cadrul PO Asistență Tehnică b) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate de FEDR în cadrul Programului de Dezvoltare Regională (Asistență Tehnică) c) Dezvoltarea și funcționarea sistemului de cadastru și carte funciară. 3. pentru FEADR: a) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate de FEDR în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (Asistență Tehnică). 4. pentru FEMAP: a) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor fundate de FEDR în cadrul Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime (Asistență tehnică). 54

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.2.3.3. Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 Urmând liniile trasate de această strategie ambițioasă, Programul National de Dezvoltare Rurala își propune să răspundă obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune legate de securitatea alimentară, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată, dar și obiectivelor specifice ale dezvoltării rurale. Astfel, abordând într-un mod strategic toate cele șase priorități de dezvoltare rurală, PNDR își propune să sprijine într-un mod sustenabil și inteligent dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale din România. România se confruntă cu provocări enorme în atingerea potențialului său economic și social, în sectorul agro – alimentar și forestier, precum și la nivelul zonelor rurale. PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 50 % din media UE și semnificativ mai mic în zonele rurale. Din punct de vedere al dezvoltării, zonele rurale înregistrează un decalaj semnificativ față de zonele urbane și se caracterizează prin: deficiențe structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.); valoare adăugată scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele și productivitatea muncii scăzute în special în agricultura de semisubzistență; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite; o piață a terenurilor nefuncțională; o modestă orientare către export; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane; creșterea continuă a disparităților regionale; o pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă; o serie de riscuri pentru oameni și mediu exacerbate de schimbările climatice și care reprezintă o amenințare pentru zonele rurale și, în general, a teritoriului național. 55

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Analiza sectorului agricol romanesc Suprafata agricola utilizata (SAU) În Romania suprafața agricolă utilizată (SAU) este în scădere, tendință manifestată și în UE27. În perioada 2005- 2010 SAU a scăzut cu 4,5 % (de la 13,9 mil. Ha la 13,3 mil. ha). În structura pe categorii de folosință cea mai mare pondere o dețin terenurile arabile (62,4 %), urmate de pășuni și fânețe (33,9%), ambele categorii având însă o tendințe de scădere. Dimensiunile fizică și economică ale exploatațiilor agricole din RO înregistrează diferențe semnificative față de mediile europene. În 2010, pe teritoriul tarii noastre se aflau 32,1% (3.859.040) din totalul exploatațiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puține față de 2005). Dimensiunea medie a unei exploatații românești (3,4 ha SAU/fermă), de peste 4 ori mai mică decât cea europeană (14,3 ha SAU), iar gradul de fragmentare este unul foarte ridicat, suprafața medie a parcelei fiind de 0.45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4.8 parcele. Un decalaj mare față de UE27 există și în cazul dimensiunii economice, care este de 9,4 ori mai mică în Romania (2.700,2 euro producție standard /fermă în Romania; 25.450,0 euro /fermă în UE27. Forma juridica de organizare a exploatațiilor agricole in anul 2010 era data in proportie de 99.2% de exploatații agricole individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi familial, restul de 0.8% (doar 30,6 mii) fiind exploatații agricole cu personalitate juridică. Sectorul de producție Creșterea animalelor este un domeniu cu tradiție în România, fapt confirmat de preponderența fermelor cu profil de creștere a animalelor și mixte (68% din total). Totuși, efectivele de animale au un nivel redus (4,0% din total UE 27), iar numărul acestora a scăzut într-un ritm mai accelerat în Romania decât în UE. În cazul Romania, tendințe de diminuare sau manifestat doar la bovine și porcine, restul efectivelor înregistrând creșteri. Forța de munca in agricultura la nivel national este încă supradimensionată, comparativ cu alte state ale UE. Astfel, in 2012 peste 28% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism și 0,7%, în sectorul forestier. În profil regional, rata de ocupare în activități agricole, forestiere și piscicole înregistrează cele mai mari valori în Regiunile Nord-Est (41,54%) și Sud-Vest Oltenia (40,09%), unde și caracterul rural este mai pronunțat In ceea ce priceste productivitatea muncii si a factorilor de producție, există decalaje semnificative între Romania și UE și în materie de productivitate a muncii în sectorul agricol. Valoarea medie a productivității muncii pentru anii 2010-2012 a fost de patru ori mai mică 56

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 decât cea înregistrată în UE (4.328,5 euro/AWU (Unitati Anuale de Munca), respectiv 14.967,0 euro/AWU. Indicatorul a avut una dintre cele mai scăzute rate de creștere comparativ cu restul țărilor europene (de doar 0,1%). Printre cauzele diferențelor de productivitate se numără gradul scăzut de instruire al lucrătorilor din agricultură, sistemul public de consultanță insuficient dezvoltat și diseminarea ineficientă a rezultatelor cercetării agricole către fermele mici și mijlocii Astfel, în 2010, doar 2,5% dintre managerii exploatațiilor agricole erau absolvenți ai unei forme de învățământ agricol (educație de bază sau completă) (față de 7,3% în 2005), cu mult sub nivelul European de 29,6%, iar 97,5% aveau numai experiență practică agricolă. În ceea ce privește sectorul de cercetare agricolă, rezultatele slabe se reflectă și prin ponderea scăzută a IMM-urilor din sectorul agricol care desfășoară activități de cercetare - dezvoltare, respectiv 1,2% din totalul IMM-urilor care desfășoară astfel de activități (2011). Cât privește sistemul de consultanță la nivelul anului 2012, numărul total de angajați din rețeaua de consultanță publică era de 850 persoane din care 500 în centrele locale de consultanță agricolă și 350 în camerele agricole județene. Totusi, ca efect al restructurărilor de producție și a alocărilor comunitare, productivitatea globală a factorilor din agricultură a crescut cu 13% între anii 2009-2011 față de 2005. Industrie alimentara După aderarea la UE numărul unităților din industria alimentară a scăzut cu aproximativ 13%, fenomen cauzat în principal de ritmul lent și/sau incapacitatea acestora de a se adapta la standardele europene și de lipsa de viabilitate a lanțului de aprovizionare cu materii prime. In contextul în care în proporție de circa 70% se exportă încă producție neprelucrată sau prelucrată primar (animale vii, cereale, oleaginoase, tutun, grăsimi și uleiuri vegetale), aceasta este o industrie esențială care pune la dispoziție posibilități variate pentru valorificarea eficientă a diversității materiilor prime. Gradul relativ scăzut de dotare și tehnologiile depășite utilizate, în majoritatea unităților de profil se reflectă în nivelul redus al productivității muncii din sector, care, în 2010, se situa cu 78% sub media europeană (40.785euro/persoana în UE27; 9.086,3euro/persoană în Romania). La nivel național, există un potențial bun, dar încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate din UE. Deși, există 4180 produse tradiționale, la nivelul anului 2013 există un singur produs recunoscut și protejat la comunitar. Sectorul forestier În 2010, dimensiunea Fondului Forestier Național (FFN) și a Vegetației Forestiere din Afara Fondului Forestier Național (VFAFFN) era sub pragul minim posibil pentru Romania (32%), dar și sub media europeană (41,2% din suprafața totală). Suprafața FFN si a VFAFFN a scăzut cu 10 mii ha față de anul 2005. Deși legislația silvică în vigoare este revizuită, administrarea eficientă a sectorului întâmpină o serie de impedimente. În primul 57

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 rând rețeaua de drumuri forestiere este slab dezvoltată (densitatea medie a drumurilor forestiere este de 6,3 m /ha). De asemenea dotarea tehnica a firmelor care activează în industria de exploatare si prelucrare primară a lemnului este insuficientă, învechită și slab diversificată. Domenii prioritare ale PNDR pentru perioada 2014 – 2020 Prioritatea 1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, în și în zonele rurale Domenii de interventie: 1. Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe în zonele rurale Masuri: 1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare a. Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobândirea de competențe b. Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare c. Sprijin pentru schimburi de experienta in gestionarea exploatatiei agricole și silvice pe termen scurt, precum și vizite in ferma și exploatatii forestiere 2. Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite Masuri: 1. Cooperare a. Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale b. Sprijin pentru proiecte pilot 3. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol și forestier Masuri: 1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare a. Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobândirea de competențe b. Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare 2. Cooperare a. Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale b. Sprijin pentru proiecte pilot 58

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Prioritatea 2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor Domenii de interventie: 1. Imbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, căt și a diversificării agricole Masuri: 1. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole b) Sprijin pentru investiții în infrastructura agricolă și forestieră 2. Cooperare a) Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse, procese și tehnologii 2. Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor Masuri: 1. Dezvoltarea afacerilor fermei 2. Ajutor start up pentru tinerii fermieri 59

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Prioritatea 3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură Domenii de interventie: 1. Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale Masuri: 1. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții în procesare/marketing și/sau dezvoltarea produselor agricole 2. Cooperare a) Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse, inclusiv procedee și tehnologii b) Sprijin pentru cooperarea pe verticală și orizontală între actorii din cadrul lanțului c) Sprijin pentru cooperarea micilor operatorii d) Sprijin pentru promovarea locală a lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale 2. Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor Masuri: 1. Managementul riscului a) Contribuția financiară la fondurile mutuale 60

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Prioritatea 4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură Domenii de interventie: 1. Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene Masuri: 1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare a) Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobândirea de competențe b) Sprijin pentru proiectele demonstrative/acțiuni de informare 2. Agro-mediu – climă a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă 3. Agricultura Ecologică 4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice a) Plăți compensatorii pe ha SAU din zona montană b) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri naturale semnificative c) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri specifice 5. Cooperare a) Sprijin pentru cooperarea micilor operatorii b) Sprijin pentru promovarea locală a lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale c) Sprijin pentru abordări colective pentru proiecte / practici de mediu 2. Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor Masuri: 1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare 2. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții în infrastructura agricolă și forestieră 3. Agro-mediu – climă a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă 4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice a) Plăți compensatorii pe ha SAU din zona montană b) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri naturale semnificative c) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri specifice 5. Agricultura ecologică 3. Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului 1. Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite 61

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 2. Agro-mediu – climă 3. Agricultura ecologică 4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice a) Plăți compensatorii pe ha SAU din zona montană b) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri naturale semnificative c) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri specific Prioritatea 5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatic în sectoarele agricol, alimentar și silvic Domenii de interventie: Eficientizarea utilizării apei în agricultură Masuri: 1. Investițiile în active fizice 2. Agro-mediu – climă 2. Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar Masuri: 1. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții pentru eficientizarea consumului de energie în exploatațiile agricole și forestiere b) Sprijin pentru infrastructura privind dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea activităților agricole și silvice 2. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte aferente 3. Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei Masuri: 1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare 2. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole b) Sprijin pentru infrastructura privind dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea activităților agricole și silvice 3. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor__ 4. Cooperare (Art.36) (Art.61, 62, 63). Cooperarea și Programul PEI poate fi construită în grupuri operaționale pe baza următoarelor articole: • Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare 62

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 • Cooperare, grupuri operaționale și proiecte aferente • Investițiile în active fizice • Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală pentru activități de diseminare, bune practici 4. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură Masuri: 1. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole 2. Agro-mediu – climă a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă 5. Promovarea captării carbonului în agricultură și silvicultură Masuri: 1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare 2. Agro-mediu – climă a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă 3. Agricultura ecologică 4. Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite 5. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte aferente Prioritatea 6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale Domenii de interventie: 1. Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă Masuri: 1. Investițiile în active fizice a) Sprijin pentru investiții în în prelucrarea / comercializarea produselor agricole 2. Dezvoltarea afacerilor fermei a) Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea activității neagricole în spațiul rural 2. Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale Masuri: 1. Servicii de bază și reînoirea satelor în zonele rurale a) Sprijin pentru investiții în infrastructură la scară mică b) Sprijin pentru investiții în servicii locale de bază pentru populația rurală 63

Pagina 64

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Obiective transversale in PNDR 20142020 Mediu și climă Strategia EU 2020 impune o nouă abordare a sprijinului oferit prin PNDR și finantat prin FEADR, si enumera câteva ținte clare: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990, sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens; creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie și o creștere cu 20% a eficienței energetice. În acest scop, în elaborarea PNDR trebuie să se țină seama de diversitatea situațiilor care afectează zonele rurale cu caracteristici diferite sau diferitele categorii de beneficiari potențiali, precum și de obiectivele transversale legate de inovare, de protecția mediului și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. Toate prioritățile de dezvoltare rurală, prin domeniile de intervenție și măsurile ce duc la îndeplinirea lor contribuie la realizarea obiectivelor transversale legate de inovare, de protecția mediului și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. Astfel, cel puțin 30 % din contribuția totală a FEADR la programul de dezvoltare rurală este rezervată în primul rând pentru măsuri în temeiul articolului 29 – Agromediu, 30 – Agricultură Ecologică, 32 – Zone afectate de constrângeri naturale și specifice și 23 - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, dar și pentru anumite măsuri de investiții realizate în baza articolelor 18, 20 și 22: 64

Pagina 65

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Inovarea Ca și tematicile legate de mediu și schimbări climatice, inovarea își propune să răspundă la noile provocări apărute: o cerere tot mai mare de alimente, o presiune din ce în ce mai mare asupra resurselor și mediului înconjurător. Agricultura va trebui așadar să se adapteze la aceste noi coordonate și să țină cont atât de eficiența utilizării materiilor prime cât și de o dezvoltare sustenabilă. Conceptul de inovare devine astfel un element-cheie în PNDR 2014- 2020. Inovarea poate însemna și transferarea de bune practici într-un nou context sau testarea și adaptarea unui produs sau al unei tehnologii (practicienii pot testa idei sau rezultate ale cercetătorilor, iar cercetătorii pot testa idei deja implementate de către practicieni în vederea multiplicării și diseminării). Abordarea inovării ca temă transversală care contribuie la realizarea celorlalte priorități de dezvoltare rurală va fi realizată printr-o serie de mijloace: a) Abordarea inovării în strânsă corelație cu prioritatea 1: activarea „potențialului inovator” al acțiunilor de informare, formare, consultanță și cooperare în cadrul celorlalte 5 priorități; b) Încurajarea potențialului de inovare al GAL-urilor: GAL-urile reprezintă prin natura lor abordare inovativă și, mai ales, au potențialul de a activa sinergii la nivel local; c) Încurajarea acțiunilor inovatoare în cadrul tutoror priorităților și măsurilor; d) Încurajarea grupurilor operaționale în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii. 65

Pagina 66

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 II.3. Contextul regional de dezvoltare durabila Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 la nivelul Regiunii de Nord-Est Moldova Caracteristici geografice Cu o suprafață de 36.850 kmp. și o populație de 3.734.546 locuitori, regiunea este cea mai mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Din punct de vedere geografic, se învecinează cu: la N – R. Ucraina, la E- R. Moldova, S- Regiunea Sud-Est(Jud. Galați și Vrancea), V- Regiunea de Vest (Jud. Maramureș și Bistrița Năsăud) și Regiunea Centrală (Jud.Mureș, Harghită și Covasna). Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturalăși spirituală, regiunea îmbină armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. 66

Pagina 67

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Contextul economic din Regiunea Nord-Est Regiunea de dezvoltare Nord-Est a înregistrat, în anul 2010, o valoare a Produsului Intern Brut (PIB) de 55.669 milioane lei, ceea ce reprezintă 10,63% din PIB-ul României și doar 0,1077% din PIB-ul UE 27. În profil temporal, la nivel regional se remarcă o creștere a valorii acestui indicator în anul 2010 cu 44,85%, față de anul 2006. Comparativ cu restul regiunilor din România, creșterea este cea mai redusă, plasând regiunea pe ultimul loc în clasamentul național, din acest punct de vedere. În anul 2010, contribuția la formarea PIB-ului național plasează Regiunea Nord-Est pe locul VI (10,63%), fiind urmată doar de regiunile Vest (10,11%) și Sud-Vest Oltenia (8,008%). Comparativ cu regiunile Uniunii Europene, PIB-ul înregistrat în anul 2010 de Regiunea Nord-Est este comparabil cu cel al unor regiuni din Polonia, precum Voievodatul Subcarpatia sau din Slovacia, precum Stredné Slovensko, ce reprezintă aproximativ 0,108% din PIB-ul Uniunii Europene în același an de analiză. 67

Pagina 68

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Cele 6 județe care compun această regiune au o contribuție diferită la formarea PIB-ului regional, astfel că doar 2 dintre acestea înregistrează performanțe economice semnificative în acest sens. Este vorba despre județele Iași și Bacău, ale căror rezultate sunt net superioare celorlalte 4 județe: Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui. În intervalul de timp studiat 2006-2010, cea mai mare creștere a valorii PIBului s-a înregistrat în județul Iași (60,57%), urmat de Botoșani și de Bacău. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) este considerat a fi cel mai potrivit indicator pentru evaluarea nivelului de dezvoltare. În anul 2010, regiunea se poziționa pe ultimul loc în clasamentul național din perspectiva acestui indicator, PIB-ul pe cap de locuitor a reprezentat doar 28,57% din media europeană (24.500 PPS/locuitor). În context european, regiunea se află în clasamentul celor mai sărace 20 de regiuni din UE-27, alături de regiunile Sud-Vest, Sud-Est, SudMuntenia, Nord-Vest și Centru. 68

Pagina 69

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Pentru comparație, au fost alese regiunile Észak-Magyarország din Ungaria și Severozapaden din Bulgaria, datorită faptului că se află pe ultimele locuri în clasamentele naționale din perspectiva PIB-ului/cap de locuitor, asemenea Regiunii Nord-Est. În profil temporal, poate fi remarcat un punct de maxim înregistrat în anul 2008, după care se constată o scădere, a cărei posibilă cauză este izbucnirea crizei economice. Cu toate acestea, față de anul de referință valoarea acestui indicator a crescut cu 21%, iar județul cu cel mai ridicat nivel de dezvoltare este, și de această dată, Iași. Problemele cele mai grave se remarcă în județul Vaslui, care înregistrează cele mai scăzute valori ale indicatorului la nivel național. Conform Eurostat, în ultimul an de analiză, 2010, Regiunea Nord-Est a înregistrat o valoarea a PIB-ului/cap de locuitor de 3.600 de euro, situându-se printre cele mai sărace regiuni din Europa și cea mai săracă din România. La nivelul județelor Regiunii Nord-Est, pot fi observate diferențe semnificative, fiecare județ având o anumită structură a economiei pe ramuri de activitate. Astfel că județul Botoșani are sectorul agricol foarte bine dezvoltat (contribuie cu 17,27% la formarea VAB spre deosebire de Bacău, care contribuie cu doar 6,5%) și sectorul de construcții aproape insesizabil, județul Iași are cel mai dezvoltat sector de servicii, județul Neamț înregistrează valori superioare pentru sectorul industrial, iar județul Bacău pentru cel de construcții. Celelalte două județe, Vaslui și Suceava, au o structură a ramurilor economice relativ apropiată cu media din regiune. 69

Pagina 70

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă, de asemenea, un indicator relevant. 70

Pagina 71

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Din graficul de mai sus, se poate observa că în toate regiunile analizate rata de ocupare a scăzut în intervalul de analiză. Astfel, concluzia care poate fi trasă se referă la scăderea populației ocupate civile în comparație cu resursele de muncă. Nivelul ratei de ocupare în Regiunea Nord-Est este cu mult mai mic în comparație cu media națională în toți anii analizați, iar din graficul de mai sus se poate observa că acest indicator este scăzut și poziționează regiunea pe ultimul loc în clasamentul național. Indicatorul ratei de ocupare trebuie surprins și din perspectiva grupelor de vârstă și a mediilor de rezidență. Astfel, la nivel național, în anul 2012, nivelul ratei de ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani a fost de 59,5%, o pondere cu aproximativ 5 puncte procentuale mai mică față de media europeană și la o distață de aproximativ 11 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. Regiunea Nord-Est înregistrează o pondere superioară mediei naționale și europene, iar în ultimii ani (începând cu anul 2008) această pondere a crescut cu 4 puncte procentuale. Cu toate acestea, trebuie luate măsuri prin care să se asigure un nivel mai înalt al acestui indicator în toate regiunile din România, întrucât ținta asumată trebuie atinsă. Rata de ocupare în Regiunea Nord-Est este mult mai ridicată comparativ cu cea a altor regiuni din Europa prezentate în tabelul de mai jos. Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivelul Regiunii Nord-Est a avut, în tot intervalul de analiză, valori mai ridicate pentru bărbați (68,8 față de 60,9 pentru femei, în anul 2012) și pentru persoanele din mediul rural (69,9 față de 56,7 pentru persoanele din mediul urban, în anul 2011). Această situație se mai regăsește doar în regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest; toate 71

Pagina 72

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 celelalte regiuni, înregistrează o rată de ocupare a populației mult mai ridicată în mediul urban decât în cel rural. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) la nivelul Regiunii Nord-Est depășește media națională (23,9%) și atinge un nivel care o plasează în fruntea clasamentului (29,3%) din acest punct de vedere, începând cu anul 2010. În cazul persoanelor vârstnice (55-64 de ani) din Regiunea Nord-Est, rata de ocupare este cea mai ridicată (56,1%) din țară, depășind media națională (41,4%). Rata șomajului în Regiunea Nord-Est a fost, în anul 2012, de 6,2%, în creștere cu aproximativ un punct procentual față de anul trecut. În comparație cu celelalte regiuni ale României, Regiunea Nord-Est înregistrează cel mai scăzut nivel al ratei șomajului în rândul populației cu vârsta de peste 15 ani, începând cu anul 2007. Valoarea acestui indicator este mai scăzută decât media națională și europeană, după cum este surprins în graficul de mai sus. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (5,1% pentru bărbați față de 3,5% pentru femei), în anul 2012. Rata șomajului în rândul populației cu vârsta de peste 15 ani este mai ridicată în mediul urban decât în cel rural cu aproximativ 7 puncte procentuale. 72

Pagina 73

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Județul Vaslui înregistrează în toți anii analizați valorile cele mai ridicate ale acestui indicator, plasându-se în fruntea clasamentului chiar și la nivel național. Conectivitate și accesibilitate în Regiunea Nord-Est Telecomunicațiile în Regiunea Nord-Est Conform Raportului de cercetare realizat în anul 2010 de către firma GALLUP pentru Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, se desprind următoarele concluzii pentru Regiunea Nord-Est. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixă prin linie de acces la nivel de gospodărie este de numai 54%, cu 23 de puncte procentuale mai puțin față de Regiunea BucureștiIlfov. Principalii furnizori de servicii de telefonie fixă sunt: Romtelecom (77%), RDS&RCS (22%) și UPC (3%). Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la nivel de gospodărie este de 82%, cu 12 puncte procentuale mai puțin față de București-Ilfov. Dintre deținătorii de cartele SIM, numai 33% au abonamente (cel mai mic procent dintre toate regiunile), 55% au cartele preplătite, iar 12% ambele tipuri de servicii. Dintre abonați, cei mai mulți au servicii furnizate de Orange și Vodafone. Totodată, 92% dintre firmele și instituțiile care activează în regiune folosesc servicii de telefonie mobilă. 73

Pagina 74

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 În ceea ce privește dotarea gospodăriilor din Regiunea Nord-Est cu calculatoare (PC-uri) aceasta este deficitară – doar 36% dintre acestea dețin un calculator, 5% un laptop, iar 5% și PC și laptop. Practic 54% dintre gospodari nu au niciun calculator – procent dublu față de Regiunea BucureștiIlfov. Totodată, cele mai multe gospodării fără calculatoare sunt amplasate în mediul rural. Gradul de penetrare a serviciilor de internet la nivel de gospodărie este de numai 36%, dintre care 32% au acces la internet fix, 2% acces la internet mobil, 2% acces și la internet fix și internet mobil. Practic 64% dintre gospodării nu au acces la internet. În Regiunea Nord-Est, 42% din populația cu vârsta mai mare de 18 ani a utilizat internetul în ultimele trei luni, 6% a utilizat internetul cu mai mult de trei luni în urmă, iar 50% nu a utilizat niciodată internetul. Totodată, 15% din totalul populației României care a accesat internetul provine din Regiunea Nord-Est. Principalul motiv al celor care nu au utilizat niciodată internetul îl constituie lipsa nevoii folosirii acestor servicii (persoane cu acces la internet). În privința utilizării serviciilor e-commerce, în 2012, 24,8% din total persoane în vârstă de 16-74 ani care au utilizat vreodată internetul din Regiunea Nord-Est, au comandat/ cumpărat bunuri pe internet, procentul, practic, dublându-se față de anul 2008. Un procent important (49,7%) din aceste persoane au comandat îmbrăcăminte, produse sportive, 48,3% cărți, reviste, ziare, iar 44,4% au făcut aranjamente de călătorie și/sau cazare. Infrastructura de transport rutier în Regiunea Nord-Est Regiunea Nord-Est este străbătută de o serie de coridoare rutiere europene, după cum urmează: - București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei) – drumul european E85; - Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legătura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea; - Bacău – Brașov – Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul european E70 Craiova – Vidin - Skopje); - București - Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – Chișinău - drumul european E581 care străbate județul Vaslui; - Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași – Sculeni (punct de trecere a frontierei) (E 583). 74

Pagina 75

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Sub aspect calitativ cel mai important indicator îl constituie ponderea drumurilor modernizate în total drumuri publice. La nivel regional, ponderea este de 30%, fiind apropiată de cea națională. Pe categorii de drumuri, ponderea este de 90% la drumurile naționale și de numai 16% la drumurile județene și comunale. Ultimul procent menționat urmează să crească în perioada următoare, ca urmare a finalizării atât a proiectelor ce vizează reabilitarea/modernizarea drumurilor județene/străzilor orășenești (cofinanțate prin Programul Operațional Regional 2007-2013, axa 2.1), cât și a celor finanțate din Programul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii (secțiunea ce vizează realizarea a 10.000 km drumuri județene) și din Planul Național pentru Dezvoltarea Rurală. La nivel județean, procentul drumurilor județene și comunale modernizate variază între numai 3% în județele Iași și Neamț și 34% în județul Suceava. Tendințe demografice Conform datelor statistice existente la 1 iulie 2011, Regiunea Nord-Est avea o populație stabilă de 3.695.831 locuitori, reprezentând 17,3% din populația totală a țării. Sub acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord-Est are cel mai mare număr de locuitori. Distribuția pe județe este următoarea: Bacău – 712.304 locuitori, Botoșani – 444.804, Iași – 821.311, Neamț – 560.755, Suceava – 708.933 și Vaslui – 447.724 locuitori. În raport cu datele colectate și centralizate cu ocazia realizării Recensământului populației și locuințelor 2011 (date preliminare aug. 2012) se constata că populația totală stabilă a regiunii este de 3.148.577 locuitori, din care 583.590 în județul Bacău, 398.932 în județul Botoșani, 723.553 în județul Iași, 452.900 în județul Neamț, 614.451 în județul Suceava și 375.151 în județul Vaslui. În comparație cu datele publicate ale Recensământului Populației din 2002 populația regiunii a scăzut cu 14,3%. Din punct de vedere etnic, populația Regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de omogenitate. Conform datelelor preliminare ale recensământului populației și locuințelor din 2011, din totalul populației, 97,9% este reprezentat de români, 0,1% de maghiari, 1,2% de romi, 0,2% de rușilipoveni, iar 0,6% alte etnii. În graficul următor este prezentată evoluția populației în perioada 2005-2011 la nivel național, respectiv regional, pe total și pe medii de rezidență. 75

Pagina 76

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Pentru Regiunea Nord-Est, per total, se înregistrează un trend anual de descreștere ușoară a populației. Pe medii de rezidență, descreșterea este mai mare în mediul urban și se înregistrează în perioada 2007-2011. În mediul rural, în perioada 2007-2008 are loc o ușoară creștere (migrație a populației dinpre urban spre rural), în timp ce în 2009-2011 o ușoară scădere ca urmare a migrației externe. Comparând datele de la Recensămintele Populației din 2002 și 2011, pe medii de rezidență se poate observa că în mediul urban a vut loc o scădere a populației cu 14,4%, iar în mediul rural cu 14,2%. În anul 2011, regiunea avea o densitate medie a populației de 100,2 locuitori/kmp, valoare ce depășește media pe țară (89,5 locuitori/kmp). Județul cu cea mai mare densitate este Iași cu 149,9 locuitori/kmp și cu cea mai mică densitate Suceava cu 82,8 locuitori/kmp. Cele mai scăzute densități ale populației (inferioare mediei regionale), în ordine crescătoare se înregistrează în următoarele localități urbane: - județ Bacău: Slanic Moldova (42 loc/kmp); - județ Botoșani: Stefanesti (58 loc/kmp); - județ Neamț: Bicaz (60 loc/kmp); - județ Suceava: Frasin (74 loc/kmp), Broșteni (14 loc/kmp); - județ Vaslui: Murgeni (58 loc/kmp). 4. Antreprenoriatul din Regiunea Nord-Est Numărul întreprinderilor reprezintă un indicator care semnalează intensitatea spiritului antreprenorial dintr-un anumit teritoriu. Astfel, în Regiunea Nord-Est existau în anul 2011, 50.432 unități locale active, 76

Pagina 77

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 reprezentând 10,84% din numărul unităților locale active înregistrate la nivel național. Regiunea Nord-Est ocupă locul 6 la nivel național din perspectiva acestui indicator, fiind urmată de regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia, valoare cu mult sub media națională (de 58.122,8 unități locale active). În profil temporal, între anii 2008-2011, se constată o scădere cu aproximativ 20 de procente a numărului unităților locale active. Din graficul de mai sus se poate observa că din anul 2008 numărul unităților locale a scăzut în majoritatea regiunilor, iar o explicație pentru acest trend ar viza efectele negative ale crizei economice care s-au resimțit în majoritatea țărilor din Europa. Un alt indicator care măsoară spiritul antreprenorial este numărul IMMurilor/1000 de locuitori. Acesta oferă posibilitatea aprecierii atractivității regiunii pentru investitori și spiritului de inițiativă al populației. Astfel, în 2011, densitatea IMM-urilor în Regiunea Nord-Est a fost de 13,6 IMMuri/1000 locuitori , ceea ce o plasează pe ultimul loc în clasamentul național, sub media națională de 21 IMM-uri/1000 de locuitori și cu mult sub media europeană de 42 IMM-uri/1000 locuitori. 77

Pagina 78

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 Din graficul de mai sus, se poate observa că județul cu cea mai mare densitate a IMM-urilor, în toți anii de analiză, este Iași iar cea mai scăzută densitate se înregistrează în județul Botoșani. Situația firmelor înmatriculate în Regiunea Nord-Est, la nivel județean conform statisticilor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului poate fi surprinsă în tabelul de mai jos: 78

Pagina 79

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 În Regiunea Nord-Est, majoritatea întreprinderilor nou create erau active în comerț (56,2%), în construcții (9,9%) și în transport (9,2%). Majoritatea problemelor cu care se confruntă întreprinzătorii din regiune vizează: lipsa de resurse, accesul limitat la credite și lipsa unor clienți care să plătească la timp. De asemenea, obstacolele precum: lipsa de tehnologie și accesul limitat la salariați bine pregătiți, îngreunează dezvoltarea și progresul întreprinderilor nou create. Forța de muncă: populația ocupată, nivelul de pregătire, câștiguri salariale În anul 2011, la nivel regional, oferta potențială de forță de muncă, exprimată prin populația activă civilă însuma 1.192.200 persoane. Rata de activitate a populației (exprimată ca raportul dintre populația activă civilă și resursele de muncă), reprezenta 52,8%, mai mică decât media națională (62,8%). În județul Botoșani se înregistra cea mai mare rată de activitate (54,9%), urmat de Suceava (54,5%) și Vaslui (54,4%). Diferențele dintre rata de activitate pe sexe este mică, pentru bărbați fiind de 52,4%, iar pentru femei 53,2% (nivel regional). La sfârșitul anului 2011, populația activă ocupată civilă a Regiunii Nord-Est era de 1.192.800 persoane, reprezentând 32,2% din totalul populației regiunii și 14,2% în totalul populației active ocupate a țării. La nivel regional, cea mai mare parte a populației ocupate activează în servicii (41,7%) și agricultură (41,5%), în timp ce în industrie ponderea este de numai 16,8%. 79

Pagina 80

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE PREVIZIUNE 2015 -2020 În agricultură, ponderea populației ocupate este foarte mare, cu 42% mai mult decât cea existentă la nivel național. Acest aspect reprezintă un punct slab important întrucât, în populația ocupată în acest domeniu figurează în special lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii familiali, cei care produc bunuri agricole destinate consumului propriu și/sau vânzării, practic persoane care practică o agricultură de subzistență și în mult mai mică măsură salariați. În industrie, procentul înregistrat (16,7%) este inferior celui național (21%) - cea mai mare parte a persoanelor ocupate (86,2%) activând în industria prelucrătoare. Și în servicii situația este similară cu cea din industrie, procentul populației ocupate în acest domeniu la nivel regional (41,5%), fiind inferior față de cel național (49,8%) – cele mai multe persoane activând în comerț (29%) și construcții (14%). Învățământul și sănătatea sunt singurele secțiuni ale serviciilor unde ponderea populației ocupate este superioară nivelului național. Urmărind distribuția populației ocupate pe județe se constată că cele mai mari ponderi sunt în județele Iași (23%), Suceava (19%), Bacău (17%), iar cele mai mici în județele Vaslui (11%) și Bo

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.