Document
Strategia de dezvoltare locala 2015 2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,8 MB · modificat pe site: 25.10.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de dezvoltare locala 2015 2020”, Comuna Comarna, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacomarna.ro/wp-content/uploads/2022/05/Strategia-de-dezvoltare-locala-2015-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/comarna/63137-strategia-de-dezvoltare-locala-2015-2020, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
LOCALĂ A COMUNEI
COMARNA DIN JUDEȚUL IAȘI
ÎN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015-2020
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
CUPRINS:
I. INTRODUCERE
I.1. Principiile de abordare a dezvoltării economico-sociale locale- 4
I.2. Cadrul conceptual al elaborării strategiei de dezvoltare locala -5
II. CONTEXTUL STRATEGIC AL ELABORARII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE
II.1. Contexul european de dezvoltare -6
II.1.1. Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila
si favorabila incluziunii -7
II.1.2. Elementele cadrului strategic comun 2014-2020 -11
II.1.3. Politica de coeziune a UE 2014-2020- 13
II.1.3.1. Fondul European de Dezvoltare Regionala -14
II.1.3.2. Fondul Social European- 14
II.1.3.3. Fondul de Coeziune -15
II.1.3.4. Facilitatea “Conectarea Europei” -16
II.1.3.5. Cooperarea economică teritorială -16
II.1.4. Politica Agricola Comuna (PAC)- 17
II.1.5. Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 -19
II.2. Contextul national de dezvoltare durabila
II.2.1. Context macroeconomic - demersuri la nivel national pentru asigurarea
convergentei cu strategia europeana -22
II.2.2. Impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra finantelor publice- 28
II.2.3. Documente strategice si operationale privind stabilirea prioritatilor
de dezvoltarea a Romaniei in perioada 2014-2020- 28
II.2.3.1. Obiectivele nationale asumate in contextual strategiei Europa 2020 -28
II.2.3.2. Acordul de parteneriat propus pentru Romania pentru
perioada de programare 20014-2020 -31
II.2.3.3. Strategia de dezvoltare rurală a României 2014-2020 -55
II.3. Contextul regional de dezvoltare durabila
Cadrul regional de dezvoltare pentru perioada 2014-2020
la nivelul Regiunii de Nord-Est Moldova -66
2
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.4. Cadrul strategic la nivelul Zonei Metropolitane Iasi -84
II.5. Contextul de dezvoltare durabila in cadrul GAL “Stefan cel Mare”- 92
II.6. Contextul local de dezvoltare durabila -108
III. ABORDAREA STRATEGICA PROPUSA PENTRU ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015-2020- 131
IV. PORTOFOLIUL DE PROIECTE -138
3
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
I. INTRODUCERE
I.1. Principiile de abordare a dezvoltării
economico-sociale locale
Elaborarea strategiei de dezvoltare locala are ca scop identificarea, analiza si
implementarea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunicatii locale in
domeniile de actiune identificate la nivel local, si integrate in cele la nivel
judetean, regional, national si european.
Realizarea obiectivelor strategice, in special in sfera economica au ca rezultat:
- dezvoltarea economica locala;
- cresterea calitatii vietii si a bunastarii sociale.
Dezvoltarea economică locală este procesul prin care administrația locală și/sau
comunitatea, bazată pe grupuri, administrează resursele existente și intră într-un nou
angajament de parteneriat, fie cu sectorul privat, fie una cu cealaltă, pentru a crea noi locuri
de muncă și pentru a stimula activitățile economice într-o zonă economică bine definită.
Dezvoltarea care, îndeplinind cerințele generației actuale, facilitează generațiilor viitoare
îndeplinirea propriilor opțiuni, defineste dezvoltarea durabila. Dezvoltarea durabilă
urmărește reconcilierea între două aspirații fundamentale, și anume necesitatea dezvoltării
economice și sociale, dar și protecția și îmbunătățirea stării mediului.
4
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
In elaborarea strategiei de dezvoltare au fost prelucrate elementele cu specific local:
date economice,
date privind populatia,
infrastructura,
mediul inconjurator,
amenajarea teritoriului,
analiza distributiei serviciilor etc.
Strategia a fost elaborata cu contributia comunitatii, a angajatilor din institutiile
publice locale, agentilor economici, institutiilor si organizatiilor locale, prin intermediul
consultarii comunitatii si dezbaterii publice care au reunit comunitatea intr-un exercitiu
de democratie participativa si efort colectiv de trasare a propriului viitor.
Din punct de vedere metodologic, strategia are la baza si se fundamenteaza pe
urmatoarele instrumente si proceduri de lucru:
analiza de continut;
analiza de date statistice din surse organizate;
comparatii de date statistice pe scara evolutiva;
analiza SWOT;
analiza si interpretarea unor studii, rapoarte, cercetari, strategii si norme
locale, judetene, regionale, nationale si europene.
I.2. Cadrul conceptual al elaborării
strategiei de dezvoltare locala
Conceptul de dezvoltare durabilă a comunităților rurale isi are originile la nivel
mondial din anul 1992, în cadrul Conferinței de la Rio de Janeiro: 170 de state, printre care
și România,au recunoscut în mod unanim și au căzut de acord asupra nevoii urgente de a
adopta o strategie globală pentru secolul următor, denumita „AGENDA 21”.
Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinței de la Rio, fiecare autoritate locală are
obligația de a elabora propria strategie de dezvoltare durabilă.
Agenda 21 Locală implică necesitatea ca autoritățile locale să lucreze în parteneriat cu
toate sectoarele comunității respective, punând accentul pe participarea comunității și pe
democrația locală lărgită, oferind o modalitate de integrare a problemelor sociale,
economice și de mediu, care să conducă, în final, la definirea de obiective, strategii, politici
și acțiuni la nivel local.
Agenda 21 recunoaște că autoritățile / municipalitățile locale au de jucat un rol crucial în
dezvoltarea durabilă, deoarece:
reprezintă comunitatea locală și lucrează în numele ei;
au un rol planificator important, deoarece desfașoară, deleagă sau influențează
5
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
multe din serviciile de care depinde calitatea vieții;
administrează/posedă părți importante din patrimoniul construit sau natural; pot
influența prin educație, sfaturi, informații și exemplul propriu;
pot cataliza parteneriate cu alte organizații; au un impact mare în calitate de
consumatori, achizitori și patroni.
Dezvoltarea durabilă a comunităților are ca scop major eradicarea sărăciei la
nivel local, punând accent pe resursele locale, care pot fi structurate în patru categorii:
capitalul uman: cunoștințe, abilități, capacități, creativitate, strategii de adaptare;
capitalul fizic: clădiri, drumuri, rețele etc.;
capitalul natural: sol, aer, apa, flora, fauna etc.;
capitalul social: structuri de administrare și luare a deciziilor, comunitatea,
cultura.
Dezvoltarea rurală poate fi considerată și un demers de dezvoltare teritorială,
ea incluzând aspecte economice, social-politice, culturale, ecologice etc., prin stimularea și
favorizarea dezvoltării interne, mobilizând, în acest sens, mijloacele umane și financiare
care concură la această dezvoltare și asigurând convergența.
II. CONTEXTUL STRATEGIC AL
ELABORARII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE
II.1. Contexul european de dezvoltare
Europa trece printr-o perioadă de transformare.
Criza a anulat anii de progrese economice și sociale și a pus în evidență deficiențele
structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe
termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor,
îmbătrânirea) se intensifică.
Din cauza crizei, obiectivul de garantare a unei creșteri economice viitoare este mult mai
greu de realizat. Situația încă fragilă a sistemului financiar frânează redresarea,
având în vedere dificultățile cu care se confruntă atât întreprinderile, cât și
gospodăriile pentru a obține credite, a cheltui și a investi.
Europa poate reuși dacă acționează în mod colectiv, ca Uniune, trebuind sa faca fata
urmatoarelor provocari: deficiente structurale (rata medie de crestere a Europei este net
inferioara fata de a pricipalilor parteneri economici, ratele de ocupare a fortei de munca in
Europa sunt inferioare cu a altor state ale lumii ca SUA sau Japonia, accelerarea
imbatranirii populatiei), intensificarii provocarilor globale (economii globale tot mai
interconectate, nevoia finantelor mondiale de masuri corective, provocari globale legate de
clima), trecerea la actiune pentru evitarea declinului si iesirea din criza.
6
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.1.1. Europa 2020 – O strategie
europeana pentru crestere inteligenta,
durabila si favorabila incluziunii
Incepând cu anul 2008, Uniunea Europeana a fost puternic afectata de criza
financiara, transformata rapid într-o criza economica globala cu largi implicatii sociale si
care a eclipsat efectele benefice aduse de Strategia Lisabona pentru crestere economica si
locuri de munca.
Uniunea a raspuns rapid acestei noi provocari, initial printr-un „Plan European de
Redresare Economica“ si, ulterior, prin gândirea unei noi strategii economice mai realiste
pentru orizontul anului 2020.
În luna martie 2010, Comisia Europeana a lansat aceasta noua strategie prin comunicarea
„Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si
favorabila incluziunii“, care încorporeaza, în chiar titlul sau, trinomul de
prioritati ale strategiei în acest deceniu.
Obiectivele strategiei Europa 2020
Cele 5 obiective principale (concretizate în 8 tinte numerice) propuse pentru atingerea
celor 3 prioritati, la nivelul UE, pâna în 2020 sunt:
Ocuparea fortei de munca: rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul
populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.
Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare.
Schimbari climatice si energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera
(sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990, cresterea
ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei
energetice.
Educatie: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a ponderii
absolventilor de studii superioare in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 30-34 de
ani.
Saracie si excluziune sociala: reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului
persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale.
7
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Prioritati strategice Europa 2020
Cele 3 prioritati ale strategiei Europa 2020 care definesc viziunea UE asupra
economiei sociale de piata pentru secolul XXI vizeaza:
• cresterea inteligenta, prin dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoastere si inovare;
1
• cresterea durabila, prin promovarea unei economii mai
eficiente, mai ecologice si mai competitive;
2
• cresterea favorabila incluziunii prin promovarea unei
economii cu un grad înalt de ocupare a fortei de munca
3 care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.
Aceste prioritati strategice stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru noul orizont de
timp, respectiv anul 2020, au la baza 7 initiative emblematice, care au drept scop
coordonarea eforturilor tuturor autoritatilor statelor memebre, in vederea atingerii
obiectivelor strategice la nivel european si national.
Crestere inteligenta înseamnă consolidarea cunoașterii și inovării ca elemente
motrice ale viitoarei creșteri. Pentru aceasta este necesara îmbunătățirea calitatii
sistemelor de învățământ, întărirea performanței în cercetare, promovarea inovarii
și transferul de cunoștințe în Uniune, folosirea pe deplin a tehnologiilor informației
și comunicațiilor și asigurarea transpunerii ideilor inovatoare în noi produse și
servicii care să genereaze creștere, locuri de muncă de calitate și care să contribuie
la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea europeană și mondială.
Cresterea inteligenta este necesara in vederea recuperarii decalajelor intre
cresterea economica a UE si cresterea economica a celor doi mari competitori pe
piata mondiala respectiv SUA si Japonia.
8
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Crestere durabila inseamna promovarea unei economii mai eficiente din punctul
de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive, presupune
dezvoltarea de noi procese si tehnologii (inclusiv cele ecologice) care:
sa accelereze dezvoltarea de retele inteligente, ce folosesc TIC;
sa exploateze retelele de la scara UE;
sa consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri;
sa constientizeze consumatorii in ceea ce priveste meritele utilizarii eficiente a
resurselor;
sa scada emisia de dioxid de carbon;
sa previna degradarea mediului, pierderea biodiversitatii, utilizarea nedurabila a
resurselor.
Crestere favorabila incluziunii Statele membre trebuie sa-si îmbunatateasca
sistemele de protectie sociala, de securitate sociala si pensii, precum si politicile de
incluziune activa, în conditiile asigurarii sustenabilitatii financiare în scopul
cresterii participarii cetatenilor în societate, economie si a extinderii oportunitatilor
de angajare prin utilizarea FSE. Cresterea favorabila incluziunii inseamna
promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa
asigure coeziunea sociala si teritoriala si care presupune:
asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de munca;
investirea in dezvoltarea competentelor;
combaterea saraciei;
modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de formare si de protectie sociala;
consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor cresterii economice in
toate regiunile UE inclusiv in cele ultraperiferice;
asigurarea accesului si oportunitatilor pentru toti cetatenii pe tot parcursul vietii;
cresterea participarii fortei de munca prin asigurarea de politici de promovare a egalitatii
de sanse intre femei si barbati.
sa isi dezvolte sistemele de securitate sociala si de pensii pentru a asigura un nivel
adecvat al ajutorului pentru venit si al accesului la asistenta medicala.
9
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
EUROPA 2020: PREZENTARE GENERALĂ
OBIECTIVE PRINCIPALE
Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de la
69%, cât este în prezent, la cel puțin 75%.
Atingerea obiectivului de a investi în cercetare și dezvoltare (C-D) 3% din PIB, în special prin asigurarea
unor condiții mai favorabile pentru investiții ale sectorului privat în C-D, și stabilirea unui nou indicator
pentru inovare.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990 sau cu 30%
dacă există condiții favorabile în acest sens, creșterea cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în consumul
nostru final de energie și creșterea cu 20% a eficienței energetice.
Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu de la 15%, cât este în prezent, la 10% și creșterea
procentului de populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii postuniversitare de la 31% la cel
puțin 40%.
Reducerea numărului cetățenilor europeni care trăiesc sub pragul sărăciei cu 25%, astfel încât 20 de
milioane de oameni să nu mai trăiască în sărăcie.
CRESTERE CRESTERE DURABILA CRESTERE FAVORABILA
INTELIGENTA INCLUZIUNII
LOCURI DE MUNCĂ ȘI COMPETENȚE
INOVARE CLIMĂ, ENERGIE ȘI MOBILITATE Inițiativa emblematică a Uniunii
Inițiativa emblematică a Inițiativa emblematică a Uniunii Europene „O agendă pentru noi
Uniunii Europene Europene „O Europă eficientă din competențe și noi locuri de
„O Uniune a inovării”, punctul de vedere al muncă”, menită să modernizeze
menită să îmbunătățească utilizării resurselor”, menită să piețele muncii prin facilitarea
condițiile-cadru și accesul sprijine decuplarea creșterii economice mobilității forței de muncă și
la finanțare pentru de utilizarea resurselor prin dezvoltarea competențelor de-a
cercetare și inovare, astfel decarbonizarea economiei, sporirea lungul întregii vieți, în vederea
încât să se consolideze utilizării surselor regenerabile, creșterii participării forței de muncă
lanțul inovării și să se modernizarea transporturilor și și a unei mai mari concordanțe între
stimuleze nivelul promovarea eficienței energetice. oferta și cererea de pe piața
investițiilor muncii.
pe întreg teritoriul Uniunii.
EDUCAȚIE COMPETITIVITATE COMBATEREA SĂRĂCIEI
Inițiativa emblematică a Inițiativa emblematică a Uniunii Inițiativa emblematică a Uniunii
Uniunii Europene Europene „O politică industrială Europene „O platformă europeană
„Tineretul în mișcare”, adaptată erei globalizării”, menită să de combatere a sărăciei”,
menită să sporească îmbunătățească mediul de afaceri, în menită să asigure coeziunea socială
performanțele sistemelor special pentru IMM-uri, și să sprijine și teritorială,
educaționale și dezvoltarea unei baze industriale solide astfel încât avantajele creșterii și ale
atractivitatea pe plan
10
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
internațional a și sustenabile, capabilă să facă față creării de locuri de muncă să fie
învățământului superior concurenței globale. accesibile pe scară largă, iar cei care
european. trebuie să facă față sărăciei și
excluziunii sociale să aibă
SOCIETATEA DIGITALĂ posibilitatea de a avea o viață demnă
Inițiativa emblematică a și de a avea un rol activ în societate.
Uniunii Europene „O
agendă digitală pentru
Europa”, menită să
accelereze dezvoltarea de
rețele de internet de
mare viteză și să permită
gospodăriilor și
întreprinderilor să
beneficieze pe deplin de
avantajele pieții unice
digitale.
II.1.2. ELEMENTELE CADRULUI
STRATEGIC COMUN 2014-2020
La nivel european, orientarea strategică privind utilizarea fondurilor europene este dată de
Cadrul Strategic Comun (CSC), care acoperă cele cinci mari fonduri europene:
· Fondul European
· Fondul Social · Fondul de
pentru Dezvoltare
European Coeziune
Regională
· Fondul European · Fondul European
Agricol pentru Maritim pentru
Dezvoltare Rurală Pescuit
11
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
CSC prezinta drept scop sporirea coerenței între angajamentele politice
asumate în contextual Strategiei Europa 2020 și investițiile de pe teren. El
incurajeaza integrarea, definind modalitățile de colaborare între fonduri. El
constituie o sursă de orientare strategică, care trebuie tradusă de către statele
membre și regiuni în programarea fondurilor aparținând CSC, în contextul
necesităților, oportunităților și provocărilor lor specifice.
Astfel, din punct de vedere strategic, proiectele de regulamente prevăd faptul că fondurile
CSC vor completa intervențiile naționale, regionale și locale în implementarea Strategiei
Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă (Strategia Europa 2020), luând
în considerare contextul specific din fiecare stat membru.
Obiectivele tematice prevazute in Cadrul
Strategic Comun (CSC)
Strategia Europa 2020 constituie cadrul politic al Uniunii Europene în actualul
deceniu: cele cinci obiective principale ale acesteia definesc poziția pe care UE
dorește să o atingă în 2020, iar orientările integrate stabilesc orientările de
politică pe termen mediu. În vederea obținerii de rezultate, a fost pusă în
aplicare o guvernanță economică mai puternică. Ea traduce prioritățile
tematice și obiectivele strategiei Europa 2020 într-un ciclu anual de
supraveghere multilateral axată pe rapoartele naționale și pe recomandările
specifice pentru fiecare țară.
Pachetul legislativ prezentat de către Comisia Europeană în octombrie 2011, prevede
consolidarea procesului de programare strategică prin concentrarea fondurilor europene
pe cele 11 obiective tematice (OT), corelate cu prioritățile Strategiei Europa 2020, pentru a
maximiza impactul politicii în ceea ce privește realizarea priorităților europene,
respectiv:
consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
imbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității tehnologiilor informației și
comunicațiilor;
imbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (în
cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEMP);
sprijinirea tranziției către o economie cu consum scăzut de dioxid de carbon în toate
sectoarele;
promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor;
protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
12
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
infrastructurilor rețelelor majore;
promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții;
consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.
Obiectivele tematice sunt transpuse în priorități de investiții specifice pentru fiecare fond
în parte.
II.1.3. Politica de coeziune a UE 20142020
Politica de coeziune – are ca obiectiv reducerea diferenței dintre nivelurile de
dezvoltare ale diferitelor regiuni și state membre, pentru a consolida
coeziunea economică și socială. Acesta este unul dintre pilonii construcției
europene împreună cu piața unică și uniunea monetară – este unica politică a
Uniunii Europene care se referă explicit la inegalitățile sociale. În acest mod,
politica implică un transfer de resurse între statele membre, prin intermediul
bugetului U.E., în scopul sprijinirii creșterii economice și a dezvoltării
durabile prin investiții în oameni și în mediul înconjurător. Politica de
coeziune este o expresie importantă a solidarității cu regiunile cele mai sărace
și mai slab dezvoltate ale UE, dar înseamnă mai mult decât atât. Unul dintre
cele mai importante succese înregistrate de UE a fost capacitatea sa de a
crește nivelul de trai pentru toți cetățenii săi.
Politica de coeziune trebuie să cuprindă obiectivele de la Lisabona si de la Goteborg si să
devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională si
natională. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a adoptat in iulie 2004
cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007 - 2013 pentru
ridicarea nivelului competitivitătii si al cresterii Uniunii Europene lărgite.
Politica de coeziune rămâne o componentă esențială a cadrului financiar
multianual al UE pentru perioada 2014-2020.
13
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.1.3.1. Fondul European de Dezvoltare
Regionala
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) urmărește consolidarea
coeziunii economice, sociale și teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin
corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.
FEDR sprijină dezvoltarea regională și locală pentru a contribui la toate obiectivele
tematice, prin stabilirea unor priorități detaliate în vederea unui mai mare accent pus pe:
cercetare și dezvoltare, precum și inovare;
îmbunătățirea accesului la informații și a calității acestora, precum și la tehnologiile
comunicațiilor;
schimbările climatice și trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
sprijinul comercial acordat IMM-urilor;
serviciile de interes economic general;
infrastructurile de telecomunicații, energie și transport;
consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă;
infrastructurile de sănătate, educație și sociale; și
dezvoltarea urbană durabilă.
II.1.3.2. Fondul Social European
În timp ce contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, Fondul
social european (FSE) reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene
destinat investirii în oameni. Acesta confera cetățenilor europeni oportunități
mai mari de angajare, promovează o educație mai bună și îmbunătățește
situația persoanelor celor mai vulnerabile care se confruntă cu riscul de
sărăcie.
Regulamentul propune ca FSE să vizeze patru obiective tematice în întreaga Uniune:
promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;
promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al învățării pe
tot parcursul vieții;
consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.
14
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.1.3.3. Fondul de Coeziune
Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror venit național brut (VNB)
pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 pentru realizarea de
investiții în rețelele de transport TENT și în domeniul mediului.
Eligibilitate politica de coeziune 2014 – 2020:
În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investițiile în adaptarea la
schimbările climatice și prevenirea riscurilor, investițiile în sectoarele apei și deșeurilor,
precum și în mediul urban. În conformitate cu propunerile Comisiei privind cadrul
financiar multianual, investițiile în energie sunt, de asemenea, eligibile pentru a beneficia
de contribuție, cu condiția ca acestea să aibă efecte pozitive asupra mediului.
Prin urmare, investițiile în eficiența energetică și energia regenerabilă sunt, de asemenea,
15
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
sprijinite. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investițiile în
rețeaua transeuropeană de transport, precum și la cele în sisteme de transport cu emisii
reduse de dioxid de carbon și în transportul urban.
II.1.3.4. Facilitatea “Conectarea Europei”
Comisia a propus crearea Facilității „Conectarea Europei” pentru a accelera
dezvoltarea infrastructurii moderne și de înaltă performanță de care UE are
nevoie, si care sa lege Europa în special în domeniul transporturilor, energiei
și tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC).
Facilitatea „Conectarea Europei” va contribui în mod esențial la asigurarea securității
energetice, garantând accesul paneuropean la diferite surse și la diferiți furnizori, atât în
interiorul, cât și în afara Uniunii. Această facilitate va contribui, de asemenea, la punerea în
aplicare a noului concept de coeziune teritorială, introdus prin Tratatul de la Lisabona.
Totodata, disponibilitatea la nivel european a rețelelor TIC de mare viteză și serviciile TIC
paneuropene vor înlătura, de asemenea, fragmentarea pieței unice și vor oferi asistență
IMMurilor în căutarea unor oportunități de creștere în afara pieței lor de origine.
Facilitatea „Conectarea Europei” va fi gestionată la nivel central și va fi finanțată dintr-un
buget special și prin intermediul unor sume alocate strict pentru transport în cadrul
Fondului decoeziune.
II.1.3.5. Cooperarea economică
teritorială
Cooperarea economică teritorială reprezintă un obiectiv al politicii de
coeziune și oferă un cadru pentru schimburile de experiență între actorii de la
nivel național, regional și local din diferite state membre, precum și o acțiune
comună în vederea găsirii unor soluții comune la probleme comune.
Aceasta este cu atât mai importantă având în vedere că provocările cu care se confruntă
statele membre și regiunile depășesc tot mai mult frontierele naționale/regionale și
necesită acțiuni comune și de cooperare la nivelul teritorial adecvat. Prin urmare,
cooperarea teritorială europeană poate avea, de asemenea, o contribuție la stimularea
noului obiectiv de coeziune teritorială al Tratatului de la Lisabona.
16
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.1.4. Politica Agricola Comuna (PAC)
Lansată în 1962, politica agricolă comună (PAC), ca un parteneriat între
agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi, aceasta acordă
agriculturilor asistență financiară pentru a se asigura că aceștia continuă să
lucreze pământul și să creeze locuri de muncă suplimentare prin
reamenajarea satelor, protejarea peisajului sau proiecte privind patrimoniul
cultural și multe alte sarcini asociate în mod direct sau indirect cu agricultura
și economia rurală.
Obiectivele sale principale sunt:
- consolidarea productivității agriculturii, pentru a le garanta consumatorilor o ofertă de
alimente stabilă și accesibilă;
- asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru agricultorii europeni.
Cinzeci de ani mai târziu, UE trebuie să facă față unor noi provocări:
- securitatea alimentelor: la nivel mondial, producția de alimente va trebui să se dubleze
pentru a putea hrăni populația lumii, care se estimează că va fi de 9 miliarde în 2050;
- schimbările climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
- susținerea zonelor rurale din întreaga UE și menținerea vitalității economiei rurale.
PAC este o politică adoptată de toate statele membre ale Uniunii Europene. Ea
este gestionată și finanțată la nivel european din resursele bugetului anual al
UE.
Contextul actual
Agricultura și pădurile acoperă vasta majoritate a teritoriului UE și au un rol-cheie în ceea
ce privește sănătatea economiilor rurale și peisajul rural. Agricultorii îndeplinesc
numeroase funcții, de la producția de produse agricole alimentare și nealimentare la
gestionarea peisajului rural, conservarea mediului natural și turism.
Agricultura este principala activitate economică în majoritatea zonelor rurale din UE. Cu
toate acestea, mulți agricultori practică activități suplimentare precum prelucrarea
produselor agricole și cazare pentru turiști. Diversificarea economiei rurale este o
sursă de vitalitate pe care UE o sprijină și o încurajează prin programele sale
de dezvoltare rurală.
Aproximativ jumătate din populația UE locuiește în zone rurale. Fără agricultură, ar exista
puține elemente care să păstreze vitalitatea și unitatea multor comunități rurale. Dacă ar
dispărea agricultura, în multe zone terenul ar fi abandonat. Aceasta contribuie la
prevenirea depopulării rurale, cauzată de oportunitățile limitate de ocupare a forței de
muncă și de rata crescută a șomajului. Serviciile publice – precum școlile și facilitățile
medicale – sunt menținute și îmbunătățite, oferind oamenilor un bun motiv pentru a
rămâne în zonele rurale și a-și crește copiii aici.
17
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Politica agricolă comună (PAC) este una dintre puținele politici comune cu
adevărat europene. Ea este concepută pentru a oferi o activitate agricolă
sustenabilă în Europa, prin îmbunătățirea competitivității sale, prin
asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare și sigure cu produse
alimentare, prin conservarea mediului înconjurător și a spațiului rural,
oferind totodată un standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă.
Ca atare, aceasta înlocuiește cele 27 de politici agricole naționale diferite și
reprezintă economii pentru bugetele naționale, datorită faptului că sprijinul
direct acordat agricultorilor este furnizat prin intermediul bugetului UE fără a
fi nevoie de cofinanțare națională.
În prezent, agricultura europeană trebuie să facă față mai multor provocări. În ultimii ani,
prețurile agricole au crescut cu 50 %, dar prețurile energiei și ale îngrășămintelor au
crescut cu 200 % și, respectiv, 150 %. Rezultatul a fost o scădere dramatică și pe termen
lung a veniturilor agricole. Sectorul trebuie, de asemenea, să facă față provocărilor
reprezentate de schimbările climatice și de degradarea mediului, precum și preocupărilor
presante legate de securitatea alimentară, echilibrul teritorial și urmărirea obiectivelor de
creștere durabilă.
Confruntată cu aceste provocări, PAC a evoluat semnificativ în ultimii ani. Reforma viitoare
va continua acest proces și se va concretiza în formularea unei politici mai moderne și mai
ecologice, în măsură să contribuie activ la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020
prin stimularea potențialului economic în zonele rurale, prin dezvoltarea de piețe și locuri
de muncă locale, prin acompanierea procesului de restructurare din agricultură și prin
ajutorul pentru venit acordat agricultorilor, astfel încât să se mențină un sector agricol
durabil în toată Europa.
PAC reformată va promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin
promovarea utilizării eficiente a resurselor pentru a menține baza de producție pentru
produsele alimentare, hrana pentru animale și energiile regenerabile în întreaga UE; prin
stimularea acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, în
vederea protejării ecosistemelor și a combaterii pierderii biodiversității; și prin susținerea
diversificării activităților economice în zonele rurale pentru a promova o dezvoltare
teritorială echilibrată în întreaga Europă.
Astfel, modificările PAC sunt concepute astfel să conducă la un sistem mai just și mai
echitabil de sprijin în întreaga UE, prin corelarea agriculturii cu politica de mediu în
gestionarea durabilă a mediului rural și prin asigurarea faptului că agricultura continuă să
contribuie la o economie rurală dinamică.
18
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.1.5. Cadrul Financiar Multianual 20142020
Cadrul financiar multianual nu reprezintă bugetul UE pentru o perioadă de
șapte ani, ci un mecanism menit să asigure previzibilitatea cheltuielilor UE și,
în același timp, respectarea unei discipline bugetare stricte.
CFM definește sumele maxime („plafoanele”) pentru fiecare domeniu de cheltuieli majore
din bugetul Uniunii. În acest context, în fiecare an, Parlamentul European și Consiliul, care
reprezintă „autoritatea bugetară” a Uniunii, trebuie să stabilească de comun acord bugetul
pentru anul următor. În realitate, bugetul anual adoptat se situează întotdeauna sub
plafonul global al CFM.
Bugetul UE transpune „politica în cifre”. Ca atare, finanțarea trebuie să reflecte cadrul de
reglementare existent și prioritățile politice în domeniile relevante. Finanțarea trebuie să
permit obținerea rezultatelor scontate – autoritățile publice nu au un „drept” de a primi
fonduri pentru a le cheltui cum doresc, ci primesc finanțare din partea UE pentru a le ajuta
să realizeze obiectivele UE stabilite de comun acord. Prin urmare, programele și
instrumentele incluse în prezenta propunere de CFM au fost reorientate pentru a garanta
că rezultatele și impactul acestora vor impulsiona principalele priorități politice ale UE.
19
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
20
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
21
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.2. Contextul national de dezvoltare
durabila
II.2.1. Context macroeconomic - demersuri la nivel national pentru
asigurarea convergentei cu strategia europeana
România este a șaptea țară din UE după populație (20,12 milioane conform rezultatelor
definitive ale recensământului populației și al locuințelor din 2011 comunicate de INS) și a
doua țară din grupul noilor state membre, după Polonia. În perioada 2001‐2008, economia
românească a crescut cu 5‐6 % pe an, în medie, aceasta fiind una intre cele mai rapide rate
de creștere din Uniunea Europeană.
Programul de Convergență este realizat în concordanță cu Codul de conduită referitor
la Specificațiile privind Implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere și la Liniile
orientative pentru formatul și conținutul Programelor de Stabilitate și de Convergență din
3 septembrie 2012. Transmiterea de către statele membre și evaluarea de către CE a
Programului de Convergență reprezintă o componentă a „Semestrului European” care
privește întărirea coordonării politicilor economice, structurale și bugetare. Semestrul
european este instrumentul principal pentru Strategia Europa 2020, instrumentul
preventiv al Pactului de stabilitate și creștere (amendat prin intrarea în vigoare, în data de
13 decembrie 2011, a pachetului de 6 regulamente) și al Procedurii de dezechilibre
macroeconomice, precum și pentru Pactul Euro Plus.
Programul de Convergență 2013-2016 asuma capacitatea României de a se încadra din
anul 2014 în obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) de 1% din PIB, ceea ce corespunde
prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea și Guvernanța în cadrul Uniunii
Economice și Monetare.
Creștere economică
Între 2009 și 2012, PIB‐ul României a avut o tendință oscilantă. După o creștere medie
anuală de +7,2 % în 2006‐2008, anul 2009 a adus o contracție severă de 6,6 %, din cauza
încetinirii creșterii economice. Creșterea a revenit în 2011 (+2,5 %), dar a încetinit în 2012.
Anul 2012 a fost afectat, pe de o parte, de seceta severă cu efecte nefavorabile asupra
producției agricole și de absorbția redusă a fondurilor structurale, ca urmare a întreruperii
unor programe, iar pe de altă parte de recesiunea din zona euro care a redus cererea
externă. În aceste condiții, creșterea produsului intern brut a fost de 0,7%.
22
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Evolutia Produsului Intern Brut in ultimii
ani 4 ani:
23
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Pentru perioada 2014-2016, conform Programului de Convergenta, se estimează că
economia românească își va relua creșterea mai susținută, cu un ritm apropiat de potențial,
fiind posibilă o creștere a produsului intern brut, în medie, cu 2,5% anual.
24
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Creșterea economică în această perioadă va fi susținută pe latura ofertei interne, în
principal, de construcții și servicii, a căror valoare adăugată brută se va majora, în medie,
anual cu 5,2% și respectiv cu 2,4%. Sectorul industrial va înregistra, de asemenea, o
accelerare a dinamicii, ritmul mediu anual fiind de 2,2%, iar pentru agricultură se estimează o
creștere care este caracteristica unei perioade climatice normale pentru România, respectiv, o
creșterea medie anuală de 1,2%.
Cu toate acestea, România încă se află cu mult în urma majorității țărilor
europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB‐ul pe cap de
locuitor după standardul puterii de cumpărare (SPC) era aproape jumătate
din media UE 27 în 2012 și doar aproximativ 70 % din PIB‐ul mediu pe cap de
locuitor din noile state membre UE.
Populația ocupată si rata somajului
În contextul procesului de tranzitie economicã, piata muncii din România a suferit
transformari semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de
forta de munca. Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populatiei active si a
populatiei ocupate, prin mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului. Criza
financiara din a doua jumatate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii fortei de
munca, aducând concomitent cu reducerea populatiei ocupate o accentuare a fenomenului
de somaj.
Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populatia activã se mentinuse la
valori ridicate (de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o
scãdere importantã a valorii indicatorului. Ulterior anului 2002 populatia activã
a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2013, populatia activã numãrã
9977 mii persoane, din care 96,4% apartin grupei în vârstã de muncã (15-64
ani).
25
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Populatia ocupata s‐a majorat în anul 2012 cu 0,9% față de anul 2011, în condițiile în
care și salariații și lucrătorii pe cont propriu s‐au majorat cu 1,9%. Majorări de salariați
s‐au înregistrat în majoritatea activităților economice, cu excepția unor servicii, precum
tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și administrație publică și apărare.
Pentru anul 2013, în condițiile accelerării creșterii economice, populația ocupată se
așteaptă să se majoreze cu 1,5%, iar salariații cu 1,2%; pentru perioada 2014‐2016, se
estimeaza o crestere în medie cu 1,2% anual a populatiei ocupate, în condițiile creșterii
numărului de salariați cu 0,9%.
Creșterea populației ocupate se va realiza în condițiile reducerii orelor lucrate, ca efect al
prevederilor Codului Muncii și al Legii nr. 52/2011 care favorizează activitatea part‐time,
precum și al ponderii mari a muncii în timp parțial în agricultură și construcții.
26
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Rata șomajului, conform BIM (Biroul International al Muncii), a fost în anul 2012 de 7,0%.
Rata de ocupare a populației în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 63,8%, la o distanță de 6,2
puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa
2020. Pentru perioada urmatoare, rata șomajului conform BIM, se va reduce până la 6,6%,
concomitent cu creșterea ratei de ocupare a populației de 20‐64 ani, până la 65%.
27
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.2.2. Impactul aderarii la Uniunea
Europeana asupra finantelor publice
Absorbția fondurilor externe nerambursabile reprezintă una dintre
prioritățile de grad zero ale Guvernului României. Alocarea substanțială de
fonduri din partea Uniunii Europene pentru actualul cadru financiar
multianual (CFM) trebuie valorificată optim, ea reprezentând o resursă cheie
pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu și lung a economiei și societății
românești.
Încă din primul an de la aderare, România a fost beneficiar net în relația financiară cu UE,
înregistrând un sold pozitiv, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Gradul încă redus
de absorbție în ceea ce privește politica de coeziune presupune concentrarea unor eforturi
suplimentare din partea autorităților române, proces în care anul 2013 este esențial.
Pentru următorul CFM ce se va desfășura tot pe o perioadă de 7 ani, respectiv 2014–2014,
Romania înregistrează cea mai mare creștere procentuală a fondurilor alocate față de
precedentul exercițiu bugetar (18%), alocările naționale situându‐se la 39.342 mil. euro,
defalcate pe principalele politici.
II.2.3. Documente strategice si
operationale privind stabilirea
prioritatilor de dezvoltare a Romaniei in
perioada 2014-2020
II.2.3.1. Obiectivele nationale asumate in contextual Strategiei Europa
2020
Strategia „Europa 2020 – O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si
favorabila incluziunii“ fixeaza 5 obiective asumate la nivel european, concrete si
cuantificabile în domeniile ocupare, cercetare, mediu – energie, educatie si combaterea
saraciei – incluziune sociala. Aceste obiective sunt transpuse în tinte nationale suficient de
ambitioase si adaptate realitatilor nationale.
28
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Initiativele emblematice prevazute in strategia Europa 2020, propun actiuni concrete ce vor
fi implementate sinergic la nivel european si national de catre Comisie si statele membre.
Acestea din urma vor implementa strategia, la nivel national si local, prin intermediul
Programelor Nationale de Reforma (PNR) elaborate în strânsa coordonare cu Programele de
Stabilitate si Crestere pentru statele din zona Euro si Programele de Convergenta pentru
statele din zona non-Euro.
Programul National de Reforma
La nivel national, au fost stabilite tintele valorice pentru toate obiectivele
strategiei Europa 2020 => astfel a fost elaborat Programul National de
Reforma (PNR) 2011 - 2013 în care au fost abordate: cadrul macro-economic,
tintele nationale si principalele masuri pentru atingerea acestora, reformele
prioritare precum si blocajele în calea cresterii economice si a ocuparii fortei
de munca.
29
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Obiective nationale si masuri prioritare
pentru atingerea obiectivelor strategiei
Europa 2020
30
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.2.3.2. Acordul de parteneriat propus
pentru Romania pentru perioada de
programare 20014-2020
Obiectivele de dezvoltare ale României pentru perioada 2014-2020 trebuie să răspundă la
cel puțin două cerințe:
Să contribuie la obiectivele de creștere inteligentă, durabilă și incluzivă ale Uniunii
Europene, în conformitate cu cele stabilite prin Strategia Europa 2020 precum și prin alte
documente strategice de la nivel european.
Să răspundă nevoilor specifice de dezvoltare a României, plecând de la avantajele
competitive care ar trebui promovate prin investițiile naționale.
In conformitate cu Memorandumul ”Aprobarea acțiunilor și documentelor privind
pregătireaaccesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020”, la
nivelul fiecărui Stat Membru, documentele prevăzute de proiectele regulamentelor
europene, sunt:
1. Acordul de Parteneriat, documentul elaborat de un stat membru, în colaborare cu
actorii socio-economici, care stabilește strategia, prioritățile și cadrul instituțional
pentru implementarea fondurilor europene, și aprobat de către Comisia Europeană în
urma evaluării și dialogului cu statul membru;
2. Programele Operaționale/ Programul Național pentru Dezvoltare Rurală.
Provocarile de dezvoltare si obiectivele tematice selectate in Acordul de
Parteneriat
Cuantificarea nevoilor socio‐economice și a deficitelor structurale ale României, efectuată
în cadrul exercițiului de analiză, arată clar că o absorbție completă a FESI (Fonduri
Europene Structurale si de Investitii) poate satisface în perioada 2014‐ 2020 doar o parte
dintre acestea, date fiind:
• capacitatea limitată de absorbție a întreprinderilor și furnizorilor din domeniul
inovării, care reflectă totuși structura sectorului și distribuția bazei economice, a
orientării spre creștere și a locurilor de muncă;
• măsura în care opțiunile României referitoare la investiții sunt predeterminate de
acquis, precum și obligațiile față de instituțiile internaționale de finanțare, care necesită
punerea unui accent puternic pe proiectele legate de transporturi și de apă.
În plus, distribuția resurselor este condiționată, într‐o anumită măsură, de normele privind
concentrarea tematică și de specificul fiecăruia dintre cele cinci fonduri FESI.
Analiza mai arată că există în continuare, și în unele cazuri chiar s‐au adâncit disparitățile
dintre România și UE. Ca atare, în perioada 2014‐2020 România va face investiții folosind
resurse FESI în cadrul tuturor celor 11 obiective tematice ale Strategiei Europa 2020.
Selectarea obiectivelor tematice (OT) este determinată de contribuția lor la susținerea
principalelor provocări de dezvoltare:
31
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
1. Competitivitatea
2. Oamenii si societatea
3. Infrastructura
4. Resursele
5. Guvernanta
1. Provocarea în materie de „Competitivitate”
Conceptul de competitivitate se aplică atât la nivel național, în ceea ce privește menținerea
sau sporirea activităților economice, cât și la nivelul întreprinderilor care funcționează în
contextual unor piețe deschise, în scopul păstrării sau al creșterii cotei de piață,
În vederea creării de noi locuri de muncă, sunt necesare îmbunătățirea capacității de
stimulare a inovării, cercetării și dezvoltării în cazul produselor, serviciilor, a proceselor și
modelelor comerciale și sociale, precum și îmbunătățirea mediului de afaceri și a capacității
de implementare a lanțurilor valorice pe scară largă, și, prin urmare, a creării de legături în
interiorul și în afara țării.
Obiectivul tematic nr. 1: Consolidarea cercetării, a dezvoltării
tehnologice și a inovării
În cadrul acestui obiectiv tematic au fost stabilite intervenții din Fonduri ESI care să
contribuie la atingerea principalului obiectiv – Îmbunătățirea condițiilor de cercetare și
dezvoltare, urmărindu‐se în special ca nivelurile combinate ale investițiilor publice și
private din acest sector să ajungă la 2% din PIB.
a) Nevoi de dezvoltare:
crearea unui mediu public de cercetare și dezvoltare mai compact și mai modern, care
să se concentreze asupra nevoilor întreprinderilor, provocărilor societale și
tehnologiilor pentru care România are potențial la nivel mondial, în concordanță cu
principiul specializării inteligente, în scopul creșterii comercializării și al internalizării
cercetării.
promovarea unei culturi antreprenoriale și de inovare în cadrul sistemului de
învățământ și al afacerilor în rețea, cu toate formele necesare de susținere financiară,
managerială, tehnică și creativă, în scopul realizării potențialului latent al cetățenilor și
al întreprinderilor din România.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul operational Competitivate:
sprijinirea investițiilor private CDI și a cercetării colaborative dintre întreprinderi și
organiziații de cercetare pentru a încuraja transferul de cunoștinte, tehnologic și de
personal cu expertiză avansată și pentru a permite dezvoltarea de produse și servicii
CDI în sectoarele economice cu potențial de creștere.
Promovarea instrumentelor financiare menite să susțină riscul de investițiilor
private în cercetare și inovare și să stimuleze start‐up‐urilor inovative și
spin‐off‐urilor.
32
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice și private.
2. Prin Programul Operational Regional:
dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic în sectoarele public și privat, în
special în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, în concordanță cu principiul
specializării inteligente.
3. Prin Programul Operational Capitalul Uman:
dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic în sectoarele public și privat, în
special în dezvoltarea resurselor umane ale instituțiilor publice și de învățământ
superior din domeniul cercetării și dezvoltării; sprijinirea dezvoltării de abilități de
nivel superior în cadrul IMM‐urilor
4. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
crearea și oferirea de servicii de consultanță, în vederea îmbunătățirii performanței
economice și de mediu.
colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit
și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și
cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și
tehnologii noi etc.
înființarea unor grupuri operative (fermieri, cercetători, consultanți), care vor
participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea și durabilitatea
agriculturii”.
5. Prin Programul Operational Pescuit si Afaceri Maritime:
crearea și oferirea de servicii de consultanță în vederea îmbunătățirii performanței
economice și de mediu.
colaborarea între agricultură/industria agroalimentară, industria forestieră, pescuit
și acvacultură și industria alimentară și sistemele de consultanță, educație și
cercetare în contextul proiectelor pilot, al dezvoltării de produse, practici, procese și
tehnologii noi etc.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FEDR:
Un mediu public de cercetare și dezvoltare mai compact și mai modern, concentrat
asupra nevoilor întreprinderilor, provocărilor societale și tehnologiilor pentru care
România are potențial la nivel mondial.
O cultură inovațională consolidată în cadrul întreprinderilor.
2. pentru FEADR:
Un nivel ridicat de participare la clustere și rețele agricole, alimentare și forestiere.
Un nivel ridicat de participare în cadrul grupurilor operative (fermieri, cercetători,
consultanți) ca parte a Parteneriatului European pentru Inovare.
33
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Obiectivul tematic nr. 3: Îmbunătățirea accesului la tehnologiile
informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora
a) Nevoi de dezvoltare:
consolidarea mediului de afaceri digital.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul operational Competitivate:
acțiuni pentru promovarea adoptării de către întreprinderi a TIC, inclusiv a
aplicațiilor și inovațiilor comerțului electronic;
acțiuni pentru dezvoltarea de instrumente de e‐Guvernare pentru întreprinderi și
cetățeni (e‐Guvernare 2.0);
acțiuni pentru dezvoltarea „cloud computing”;
acțiuni pentru furnizarea de servicii publice moderne online care să asigure
interoperabilitatea diferitelor sisteme neintegrate în cadrul sectoarelor și regiunilor,
precum și la nivel național (se va promova coordonarea și eficiența sporită a
utilizării resurselor publice) și accesul la standarde deschise pentru creșterea
transparenței și a eficienței administrative.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FEDR:
accesul sporit al întreprinderilor și cetățenilor la servicii publice / informații de
interes național și local;
utilizarea sporită a TIC în mediul de afaceri.
Obiectivul tematic nr. 4: Îmbunătățirea competitivității IMM‐urilor, a
sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii
În cadrul acestui obiectiv tematic au fost stabilite intervenții din Fonduri ESI care să
contribuie la creșterea competitivității IMM‐urilor, deoarece acestea reprezintă coloana
vertebrală a economiei și sunt factori cheie ai dezvoltării economice, ai creării de locuri de
muncă și ai coeziunii sociale.
a) Nevoi de dezvoltare:
a) extinderea și creșterea continuă, inclusiv pe piețele internaționale, ale sectoarelor
producătoare și de servicii cu valoare adăugată mare ale României, în special în
industria autovehiculelor, sectorul produselor și serviciilor TIC, procesarea
produselor alimentare și a băuturilor, gestionarea energiei mediului.
b) transformarea sectoarelor românești tradiționale, precum cele ale
textilelor/pielăriei, lemnului/mobilierului, agriculturii, silviculturii și pescuitului,
care prezintă potențial de creștere sau de menținere a activităților pe termen mediu
34
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
prin exploatarea nișelor de specialitate, sau de creștere a competitivității prin
inovare și dezvoltare de piață.
c) restructurarea și consolidarea exploatațiilor agricole în vederea îmbunătățirii
competitivității și sustenabilității lor, odată cu adoptarea de către acestea a unor
practici moderne și inovatoare de gestionare a agriculturii și terenurilor.
d) îmbunătățirea radicală a mediului de afaceri în ceea ce privește disponibilitatea
resurselor financiare pentru investiții, transparența și predictibilitatea politicilor și
proporționalitatea administrației și a procesului de reglementare, inclusiv prin
îmbunătățirea utilizării TIC de către autorități
e) liberalizarea piețelor sectorului public și exploatarea acestora ca mijloace de
stimulare a unor noi piețe, a unor noi întreprinderi și a economiei sociale și de
intensificare a activităților economice, cu precădere în regiunile mai puțin dezvoltate
ale României
f) atragerea de investiții pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale României și pentru
zonele sale rurale printr‐o abordare integrată care să cuprindă infrastructura,
siturile, competențele și sprijinirea investițiilor.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Regional:
a) acțiuni pentru consolidarea culturii antreprenoriale și pentru conștientizarea
opțiunii și a sprijinului potențial pentru crearea de întreprinderi.
b) acțiuni pentru îmbunătățirea accesului la finanțare, inclusiv prin oferirea unei game
adecvate de instrumente financiare.
c) acțiuni pentru îmbunătățirea productivității IMM‐urilor și oferirea de oportunități
de creștere, inclusiv consolidarea accesului la sprijin pentru planificarea afacerilor,
consultanță tehnică, consultanță și sprijin pentru export.
d) acțiuni pentru alăturarea în rețea a întreprinderilor în vederea consolidării
schimburilor de cunoștințe și a consolidării participării acestora în cadrul lanțurilor
de desfacere, inclusiv cele la scară internațională.
e) acțiuni integrate – situri, competențe, sprijin pentru investiții – în vederea atragerii
de investiții pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale României.
f) acțiuni de raționalizare a procesului de reglementare și de reducere a poverii
birocratice asupra întreprinderilor.
2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice și pentru restructurarea și
modernizarea agriculturii, în special în vederea creșterii participării și orientării
către piețe, precum și pentru diversificarea activităților agricole.
b) facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol.
c) acțiuni pentru îmbunătățirea performanței economice a producătorilor primari
printr‐o mai bună integrare a acestora în lanțul alimentar prin programe de calitate,
adăugând valoare produselor agricole, prin promovarea pe piețe locale prin
dezvoltarea circuitelor scurte de aprovizionare și prin înființarea de grupuri de
producători, etc.
35
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
d) acțiuni de sprijinire a activităților de prevenire și gestionare a riscurilor agricole.
3. Prin Programul Operational Pescuit si Afaceri Maritime:
a) investiții în sectorul acvaculturii: noi unități, modernizarea unităților existente,
diversificarea speciilor, îmbunătățirea potențialului siturilor de acvacultură.
b) promovarea de noi surse de venit în interiorul sectorului (activități de procesare, de
marketing) și în afara acestuia (activități ecologice, turism, educație).
c) investiție în porturi pescărești, adăposturi, debarcadere, centre de primă vânzare.
d) îmbunătățirea condițiilor de muncă legate de sănătatea și siguranța la bordul
navelor de pescuit în apele interioare și maritime.
e) sprijin pentru înființarea, organizarea și funcționarea lanțului
producătoriprocesatori‐ comercianți.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FEDR:
a) Extinderea și creșterea continuă, inclusiv pe piețele internaționale, a sectoarelor
producătoare și de servicii cu valoare adăugată mare care sunt competitive în
România.
b) Productivitate și cote de piață crescute, precum și inovare în sectoarele economice
românești tradiționale.
c) Un mediu de afaceri îmbunătățit, printr‐o disponibilitate mai mare a resurselor
financiare pentru investiții, inclusiv prin oferirea unei game adecvate de instrumente
financiare.
d) Investiții sporite pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale României ca urmare a
unei abordări integrate care cuprinde infrastructură, situri, competențe și sprijin
pentru investiții.
2. pentru FEADR:
a) Productivitate crescută a sectoarelor agricol, forestier și alimentar
b) Valoare adăugată sporită în agricultură
c) Contribuție sporită a agriculturii și silviculturii la PIB
3. pentru FEMAP:
a) Dezvoltarea lanțurilor producători‐procesatori‐comercianți
2. Provocarea în materie de dezvoltare ‐ „Oamenii și societatea”
În cadrul acestei provocări, se va urma o abordare multidimensională, prin intervenții în
cadrul Obiectivelor Tematice 8, 9 și 10. Asigurarea disponibilității unei forțe „pregătită de
muncă” pentru satisfacerea nevoilor întreprinderilor și sectoarelor în creștere, precum și
creșterea atractivității regiunilor ca locații pentru investiții vor juca un rol important în
promovarea antreprenoriatului / activităților independente, cu impact direct asupra
ocupării și mobilității forței de muncă.
36
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Obiectivul tematic nr. 8: Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea
mobilității forței de muncă
În cadrul acestui obiectiv tematic au fost stabilite intervenții din fonduri ESI care să
contribuie la atingerea obiectivului de creștere la 70% a ratei naționale de ocupare a forței
de muncă, procent asumat de către România prin PNR. Acest lucru va fi realizat prin
abordarea ocupării într‐o manieră integrată, atât din perspectiva educației și formării
profesionale, cât și a oportunităților de angajare, precum și prin concentrarea asupra
grupurilor țintă cele mai afectate de pe piața muncii (tinerii care nu sunt încadrați
profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, persoanele în
vârstă, femeile, populația rurală), în concordanță cu principalele nevoi de dezvoltare.
a) Nevoi de dezvoltare:
a) Creșterea oportunităților de ocupare
b) Integrarea susținută pe piața muncii a tinerilor care nu sunt nici angajați, nici înscriși
în sistemul de învățământ sau formare profesională (NEETs)
c) Acces la ocupare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru
persoanele inactive, cu deosebire pentru femei, tineri și lucrători mai în vârstă,
cetățeni români de etnie romă , persoane cu handicap și alte grupuri vulnerabile
d) Abordarea disparităților specifice regionale și teritoriale și sprijinirea mobilității
forței de muncă
e) Alinierea învățământului, formării și serviciilor de ocupare a forței de muncă la
nevoile în schimbare ale pieței muncii
f) Conversia în activități non‐agricole, diversificarea economiei rurale, formarea și
învățământul pentru populația rurală
g) Diversificarea economiei pescuitului și acvaculturii pentru a atrage ocuparea forței
de muncă și crearea de firme în domeniu
h) Modernizarea sistemului SPO și consolidarea capacității sale administrative de a
oferi măsuri active și preventive de ocupare a forței de muncă, precum și servicii de
calitate.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Capital Uman:
a) Dezvoltarea unei abordări multi‐dimensionale pentru susținerea reintegrării
tinerilor NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program
educațional sau de formare) prin oportunități de educare, formare sau ocupare.
b) Inițierea de acțiuni țintite și de integrare, care să îmbunătățească accesul pe piața
muncii al femeilor, cetățeni români de etnie romă, persoanelor cu handicap, precum
și al persoanelor cu nivel scăzut de școlarizare și calificare profesională.
c) Stabilirea de măsuri active și preventive pe piața muncii prin luarea în considerare a
disparităților regionale și teritoriale specifice;
d) Creșterea mobilității forței de muncă;
e) Susținerea acțiunilor de îmbunătățire a șanselor de angajare, precum consiliere
individuală, formare la locul de muncă, piețe intermediare ale forței de muncă și
37
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
încurajarea spiritului antreprenorial, cu luarea în considerare a particularităților
structurii ocupării în România;
f) Susținerea măsurilor de îmbătrânire activă; formare și angajare, cu accent asupra
competențelor necesare în sectoarele cu potențial de creștere;
g) Încurajarea și facilitarea participării angajatorilor la dezvoltarea forței de muncă și a
învățării pe tot parcursul vieții;
h) Întărirea capacității administrative a sistemului de Servicii Publice de Ocupare.
2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) Crearea de noi întreprinderi mici prin acordarea de sprijin pentru demararea
afacerilor în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici din afara
domeniului agricol, precum și dezvoltarea de activități non‐agricole în zonele rurale.
3. Prin Programul Operational Pescuit si Acvacultura:
a) Diversificarea pescuitului și a sectorului acvaculturii prin sprijinirea creării de noi
întreprinderi mici și crearea de locuri de muncă în domeniu.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FSE:
a) Scăderea ponderii populației inactive
b) Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, cu accent asupra femeilor, tinerilor,
lucrătorilor vârstnici, persoanelor cu handicap și asupra cetățenilor români de etnie
romă
c) Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate ale
României
d) Scăderea migrației externe
e) Creșterea numărului de participanți la procesul de ocupare care și‐au schimbat
statutul din lucrători independenți în agricultura de subzistență în lucrători salariați
f) Creșterea ratei populației în vârstă de muncă salariate.
2. pentru FEDR:
a) Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în cadrul regiunilor vizate din România.
3. pentru FEADR:
a) Descreșterea activităților independente asociate agriculturii de subzistență.
4. pentru FEMAP:
a) Creșterea numărului de locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii
(procesare, marketing) precum și în afara acestuia (turism, ecologie, activități de
educație).
38
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Obiectivul tematic nr. 9: Promovarea incluziunii sociale și combaterea
sărăciei
Intervențiile din fonduri ESI vor contribui la realizarea obiectivului asumat de către
România în baza PNR referitor la reducerea cu 580 000 a numărului persoanelor cu risc de
sărăcie sau excluziune socială față de 2008.
a) Nevoi de dezvoltare:
a) Descreșterea frecvenței sărăciei în rândul grupurilor vulnerabile
b) Îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și servicii sociale
c) Crearea mecanismului necesar pentru transformarea autorității locale în actor
principal în eradicarea sărăciei și a consecințelor acesteia la nivel local
d) Tranziția de la îngrijirea instituțională la servicii comunitare, inclusiv prin sprijin
infrastructural pentru centre integrate de îngrijire comunitară.
e) Promovarea economiei sociale și a întreprinderilor sociale.
f) Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prestate populației generale, în
particular grupurilor vulnerabile, inclusiv prin investiții în infrastructură
g) Combaterea celor mai răspândite cinci patologii responsabile pentru 86% din rata
morbidității în România
h) Sprijin pentru dezvoltarea de tehnologii TIC în domeniile sănătății, asistenței sociale
și culturii
i) Îmbunătățirea calități vieții și a atractivității localităților rurale.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane:
a) Dezvoltarea capacității de creare a unui sistem de servicii sociale durabil și echitabil,
care să includă dezvoltare tehnică și îmbunătățirea competențelor profesioniștilor și
practicienilor.
b) Sprijinirea tranziției de la modelele instituționale la îngrijirea comunitară a copiilor,
a peroanelor cu handicap, a persoanelor cu tulburări mintale, precum și a
vârstnicilor.
c) Realizarea unor acțiuni specifice integrate pentru abordarea nevoilor persoanelor,
grupurilor și comunităților vulnerabile, unde este cazul cu accent asupra
persoanelor de etnie romă, inclusiv acțiuni de îmbunătățire a participării acestora
abordărilor bazate pe parteneriat în abordarea sărăciei
d) Consolidarea accesului la îngrijiri și asistență medicală de calitate, inclusiv prin
dezvoltarea de servicii de îngrijire medicală și socială integrate, inclusiv la nivelul
comunității, cu accent asupra serviciilor prestate în ambulatoriu și pe instruirea
specialiștilor de medicină primară integrată, cu suportul telemedicinii.
2. Prin Programul Operational Regional:
a) Dezvoltarea infrastructurii comunitare
b) Investiții pentru spitale și altă infrastructură de sănătate publică.
39
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
3. Prin Programul Operational Dezvoltarea Competitivitatii:
a) Dezvoltarea sistemelor de telemedicină, digitizarea fișelor medicale și sprijinirea
cercetării medicale prin folosirea datelor personale anonimizate
b) Dezvoltarea culturii digitale.
4. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale prin investiții în infrastructură la scară
mică și prin crearea/îmbunătățirea serviciilor de bază locale pentru populația rurală
b) Promovarea strategiilor de dezvoltare locală comunitară de tip LEADER.
b) Rezultate scontate:
1. pentru FSE:
a) Descreșterea numărului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială, în
particular din rândul grupurilor vulnerabile
b) Descreșterea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie, în special în regiunile și
teritoriile care se confruntă cu o rată ridicată a sărăciei
c) Creșterea calității serviciilor de prevenire, identificare, intervenție timpurie și a
sistemelor de sesizare
d) Creșterea calității serviciilor la nivel comunitar și reducerea implicării părților
interesate locale
e) Creșterea numărului de lucrători care dobândesc calificare în domeniul sănătății
f) Creșterea ocupării forței de muncă în economia social
g) Descreșterea numărului de persoane instituționalizate.
2. pentru FEDR:
a) Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate
b) Creșterea calității și a acoperirii geografice a serviciilor sociale în general
c) Îmbunătățirea sistemului de sănătate
d) Îmbunătățirea infrastructurii sociale și medicale la nivel comunitar (centre
comunitare).
3. pentru FEADR:
a) Îmbunătățirea accesului grupurilor vulnerabile la îngrijiri și tratamente medicale
b) Îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de bază locale pentru populația rurală.
Obiectivul tematic nr. 10: Investițiile în educație, competențe și învățare
pe tot parcursul vieții
Intervențiile din FESI în cadrul acestui obiectiv tematic vor contribui la consolidarea
competențelor și abilităților copiilor, tinerilor și adulților din România, în vederea adaptării
continue la interesele și potențialul individual, precum și la nevoile pieței muncii.
Obiectivele sunt destinate prevenirii și reducerii părăsirii timpurii a școlii la 11,3%,
creșterii frecventării și absolvirii învățământului terțiar la 26,7%, precum și promovării,
40
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
diversificării și creșterii participării adulților în activități de învățare pe tot parcursul vieții
până la 10%. Aceste obiective au fost asumate de România în PNR.
a) Nevoi de dezvoltare:
a) Îmbunătățirea accesului, participării și calității a sistemului de educație și îngrijire a
copiilor
b) preșcolari (EICP)
c) Consolidarea accesului, calității și rezultatelor educaționale în cadrul învățământului
obligatoriu
d) Creșterea atractivității învățământului primar și secundar, inclusiv a IVET
e) Intervenții intensive menite să răspundă nevoilor educaționale ale grupurilor aflate
în risc de excluziune (copii din medii defavorizate din punct de vedere social și
economic, de etnie romă, cu nevoi educaționale speciale etc.)
f) Îmbunătățirea calității și relevanței VET (inițial și continuu) și a învățământului
terțiar în raport
g) cu nevoile pieței muncii
h) Îmbunătățirea accesului și sprijinirea participării la învățământul terțiar
i) Îmbunătățirea accesului și a calității programelor de învățământ pentru adulți, cu
accent pe competențele de bază și transversale relevante
j) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a învățământului profesional în
agricultură, silvicultură și pescuit
k) Sprijinirea dezvoltării TIC în sistemul de învățământ
l) Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și de formare
m) Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele
agricol, forestier și pescuit.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane:
a) Creșterea participării, accesibilității și calității serviciilor de EICP, cu accent asupra
zonelor rurale și a implicării cetățenilor români de etnie romă;
b) Implementarea de măsuri de prevenție, intervenție și compensatorii pentru
reducerea părăsirii timpurii a școlii, inclusiv forme alternative de învățământ,
precum educația și formarea pentru adulți, cu accent asupra zonelor rurale și a
cetățenilor români de etnie romă; sprijinirea măsurilor de intervenție în abordarea
nevoilor educaționale individuale ale grupurilor cu risc mare de părăsire timpurie a
școlii;
c) Creșterea atractivității învățământului și a sistemului VET, precum și sprijinirea
familiarizării tinerilor înscriși în sistemul de învățământ obligatoriu cu viitoarele
locuri de muncă, cu accent asupra zonelor rurale și a cetățenilor români de etnie
romă, Sprijinirea elevilor din zonele rurale și din rândul grupurilor defavorizate,
precum și a elevilor netradiționali, în vederea sporirii accesului, a participării și a
gradului de școlarizare în învățământul terțiar;
d) Îmbunătățirea guvernării și gestionării instituțiilor de învățământ superior în
vederea îmbunătățirii calității procesului de învățământ și cercetare; creșterea
41
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
relevanței programelor de învățământ superior în raport cu nevoile de pe piața
muncii și consolidarea parteneriatelor între universități, întreprinderi și cercetare;
e) Modernizarea învățământului terțiar prin dezvoltarea studiilor aprofundate și
sprijinirea internaționalizării învățământului superior, inclusiv a cercetării
aprofundate și a mobilității;
f) Sprijinirea măsurilor de promovare a calității și accesibilității VET, consolidarea
capacității furnizorilor de învățământ profesional inițial și continuu de a oferi
programe VET corelate cu nevoile de pe piața muncii, promovând dezvoltarea și
integrarea serviciilor de învățare pe tot parcursul vieții la nivelul comunității, a
competențelor esențiale și a celor transversale, a furnizării de competențe de bază,
cu accent asupra calificării scăzute și zonelor rurale;
g) Îmbunătățirea corelării între VET inițial și continuu și nevoile pieței muncii,
asigurându‐se relevanța ofertei de formare, acordându‐se prioritate sectoarelor cu
potențial viitor de creștere și promovându‐se parteneriate între personale interesate
relevante.
2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) Sprijinirea formării profesionale și a achiziției de competențe în gestionare agricolă,
practici agricole durabile, îmbunătățirea calității și utilizarea noilor tehnologii
specifice agriculturii și silviculturii;
b) Sprijinirea activităților demonstrative pentru transferul de cunoștințe referitoare la
noile practici în domeniu; informare, schimburi pe termen scurt și vizite în interiorul
UE în scopul promovării schimbului de bune practici; încurajarea învățării pe tot
parcursul vieții și a formării profesionale în general în mediul rural (pe lângă
cursurile sau formarea furnizate în mod obișnuit în sistemul de învățământ secundar
și superior), precum formarea în gestiunea afacerilor și alte competențe necesare
diversificării în afara sectorului agricol.
3. Prin Programul Operational Regional:
a) Sprijinirea infrastructurii școlare și dezvoltarea resurselor în EICP, în învățământul
primar, secundar, terțiar și în VET, în scopul îmbunătățirii calității învățământului și
formării precum și a relevanței acestuia pentru piața muncii.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FSE:
a) Reducerea părăsirii timpurii a școlii, inclusiv în zonele rurale
b) Creșterea participării la învățământul terțiar, inclusiv a rezidenților din zonele
rurale și a grupurilor defavorizate
c) Creșterea participării la procesul învățării pe tot parcursul vieții și la formare,
inclusiv în sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit
d) Creșterea participării la învățământul preșcolar, inclusiv în zonele rurale
e) Creșterea participării la IVET
f) Creșterea numărului de programe și măsuri alternative de prevenire a părăsirii
timpurii a școlii, inclusiv evaluarea și certificarea educației informale și non‐formale
42
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
g) Creșterea alinierii învățământului profesional și tehnic inițial și continuu la nevoile
angajatorilor și la cererea pieței Muncii
h) Reducerea decalajelor de competențe, în special în sectoarele identificate ca având
potențial de creștere
i) Îmbunătățirea relevanței programelor de învățământ superior pentru nevoile pieței
muncii Creșterea competențelor digitale și TIC, inclusiv în zonele rurale
j) Creșterea accesului și accesibilității sistemului de învățământ, în special pentru
copiii din medii socio‐economice defavorizate, copiii de etnie romă și copiii cu nevoi
speciale de educație
k) Creșterea competențelor personalului din sectorul învățământului
l) Îmbunătățirea capacităților de cercetare ale studenților și formarea cercetătorilor
m) Îmbunătățirea calității învățământului la toate nivelele.
2. pentru FEDR:
a) Îmbunătățirea infrastructurii școlare la toate nivelele de învățământ.
3. pentru FEADR:
a) Îmbunătățirea nivelelor de competență în sectoarele agricol și forestier.
3. Provocarea în materie de dezvoltare – „Infrastructura”
În cadrul acestei provocări, intervențiile se vor desfășura în cadrul obiectivelor tematice
nr.2 și nr.7. În privința infrastructurii TIC, intervențiile din fondurile ESI vor contribui la
atingerea obiectivului asumat de către autoritățile române în baza Agendei Digitale pentru
România, în conformitate cu țintele privind rețelele în bandă largă din cadrul Agendei
Digitale pentru Europa, care va asigura accesul la viteze de peste 30 Mbps pentru toți
europenii până în anul 2020, precum și abonamente la conexiuni Internet de peste 100
Mbps pentru 50% sau mai mult dintre gospodăriile europene.
În cazul sectorului transport, intervenția din fonduri ESI va contribui la promovarea unui
transport durabil, flexibil și sigur, premisă esențială pentru dezvoltarea economică a
României.
Îmbunătățirea legăturilor cu rețelele europene, precum și cu rețelele naționale/regionale,
va conduce la creșterea productivității industriei și serviciilor din România, la crearea de
locuri de muncă, la creștere economică mai mare și la standarde de viață mai ridicate.
Dezvoltarea transportului intermodal, precum și a celui urban și a sistemelor de transport
urbane integrate, are drept scop reducerea emisiilor de carbon și promovarea unei
economii cu emisii scăzute de carbon. Rezolvarea acestor probleme trebuie să se bazeze pe
o cheltuială mai eficientă a resurselor financiare.
43
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Obiectivul tematic nr. 2: Îmbunătățirea accesului la tehnologiile
informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora
a) Nevoi de dezvoltare:
a) depășirea eșecului pieței de a furniza o infrastructură de acces de generație
următoare (NGA) și servicii conexe în conformitate cu Strategia Agenda Digitală
pentru România și cu Planul Național vizând Dezvoltarea Infrastructurii de Acces de
Generație Următoare.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Competitivitate:
a) acțiuni pentru continuarea sprijinului acordat extinderii NGA în vederea asigurării
modernizării rețelelor în bandă largă.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FEDR:
a) Creșterea peste media UE a accesului gospodăriilor la Internet în bandă largă
furnizat la puncte fixe
b) Extinderea acoperirii rețelei în bandă largă rapidă de cel puțin 30 Mbps – cel mult
100 Mbps
c) Creșterea ratei de pătrundere a conexiunilor în bandă largă la puncte fixe
d) Creșterea ratei de pătrundere a soluțiilor bazate pe fibră optică
e) Creșterea acoperirii serviciilor de comunicare fixă la viteze de peste 100 Mbps.
Obiectivul tematic nr. 7: Promovarea unor sisteme de transport durabile
și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore
a) Nevoi de dezvoltare:
a) Îmbunătățirea accesibilității României și a regiunilor sale, precum și conectarea
acestora la piețe, reducând în mod semnificativ obstacolele în calea dezvoltării și
diversificarea lor în contextul MPGT
b) Îmbunătățirea sustenabilității sistemului mixt de transport al României și a
atractivității alternativelor la transportul rutier
c) Îmbunătățirea și modernizarea transportului urban, vizându‐se decongestionarea
aglomerațiilor urbane.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Marile Proiecte:
a) Dezvoltarea infrastructurii rutiere din cadrul rețelei TEN‐T
b) Dezvoltarea infrastructurii feroviare din cadrul rețelei centrale TEN‐T, în special
prin finalizarea coridoarelor TEN‐T
44
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
c) Sprijinirea dezvoltării unui sistem de transport durabil prin îmbunătățirea
siguranței în trafic în cadrul rețelei TEN‐T pentru toate modurile de transport
d) Creșterea mobilității urbane și a serviciilor pentru pasageri prin dezvoltarea
transportului urban în Regiunea București‐Ilfov, cu accent asupra metroului
e) Modernizarea și dezvoltarea transportului intermodal în vederea fluidizării
traficului de mărfuri care tranzitează România, precum și a reducerii emisiilor de
carbon în zonele urbane
f) Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii fluviale pe Dunăre și pe canalurile
navigabile în vederea promovării unui sistem de transport ecologic
g) Dezvoltarea mobilității regionale prin modernizarea transportului feroviar, inclusiv
prin investiții în infrastructură și achiziții de material rulant
h) Dezvoltarea aeroporturilor acolo unde se justifică, în vederea îmbunătățirii
conectivității și pentru sprijinirea mobilității regionale
i) Îmbunătățirea infrastructurii vamale.
2. Prin Programul Operational Regional:
a) Creșterea accesibilității zonelor urbane localizate în vecinătatea rețelei TEN‐T, prin
construirea și modernizarea legăturilor secundare și terțiare la rețea, inclusiv
pasarele, în vederea eliminării blocajelor și a fluidizării traficului
b) Reabilitarea și reînnoirea sistemelor de transport urban într‐o manieră integrată și
sustenabilă, ceea ce va contribui la îmbunătățirea calității aerului.
3. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) Dezvoltarea și modernizarea drumurilor județene și comunale în vederea creării de
oportunități, conform priorităților stabilite în planurile de dezvoltare regional.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FC:
a) Scurtarea timpului de deplasare în București
b) Reducerea timpului de staționare în vămi
c) Scurtarea duratei călătoriilor pe calea ferată
d) Creșterea proporției transportului fluvial în cadrul tuturor modurilor de transport
e) Reducerea numărului de accidente și decese pe drumurile publice
f) Reducerea numărului de accidente feroviare.
2. pentru FEDR:
a) Reducerea numărului de accidente
b) Reducerea poluării provenind de la FEDR transportul urban în zonele urbane
c) Creșterea intermodalității în sectorul transport.
3. pentru FSE:
a) Creșterea eficienței și eficacității guvernanței în sectorul transport.
45
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
4. Provocarea în materie de dezvoltare – „Resursele”
Obiectivul tematic nr. 4: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii
scăzute de carbon în toate sectoarele
Intervențiile din fondurile ESI vor contribui la atingerea obiectivului asumat de către
autoritățile române în baza Planului Național de Reformă, care va asigura reducerea până
în anul 2020 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin +19% în comparație cu anul
2005, creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie cu 24%,
precum și o creștere cu 19% (10Mtoe estimate) a eficienței energetice.
a) Nevoi de dezvoltare:
a) Creșterea ponderii energiei generate din surse regenerabile, cu accent în principal
asupra resurselor mai puțin folosite în prezent și care prezintă un interes
investițional scăzut.
b) Creșterea securității furnizării de energie prin extinderea și îmbunătățirea rețelelor
de transport și distribuție a energiei, pentru o mai bună integrare a energiei produse
din surse regenerabile.
c) Reabilitarea și extinderea sistemelor moderne și eficiente de termoficare publică
acolo unde acestea s‐au dovedit a fi sustenabile financiar.
d) Asigurarea sechestrării carbonului, în special în agricultură și silvicultură.
e) Creșterea eficienței energetice a fondului public și rezidențial de locuințe și a
domeniului public, inclusiv a iluminatului public.
f) Îmbunătățirea eficienței energetice a sectorului transporturilor, inclusiv a sistemelor
de transport urban și a navelor de pescuit.
g) Exploatarea investițiilor publice în eficiență energetică cu scopul de a crea noi piețe
pentru IMM și întreprinderi sociale, precum și a creării de locuri de muncă
suplimentare, mai ales în zonele mai puțin dezvoltate și zonele rurale ale României.
h) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul agricol.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
a) acțiuni de modernizare și construire de noi capacități de producere a energiei
electrice și termice, în special pentru tipurile de energii regenerabile insuficient
utilizate în comparație cu potențialul existent (în conformitate cu PNAER) și pentru
care există un interes investițional scăzut, în special prin încurajarea generării
distribuite (capacități mici și foarte mici) de către toate tipurile de beneficiari
(publici, privați și rezidențiali).
b) acțiuni pentru promovarea investițiilor în soluții de compensare a fluctuațiilor
datorate producerii de energie din surse regenerabile, în special prin încurajarea
soluțiilor de stocare a energiei
c) acțiuni de sprijinire a măsurilor de extindere și modernizare a rețelelor de
distribuție a energiei electrice și termice, în vederea preluării în rețea a energiei din
surse regenerabile
d) acțiuni de promovare a cogenerării de eficiență sporită
46
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
e) acțiuni de extindere și modernizare a rețelelor de transport a energiei electrice, în
vederea preluării energiei produse din surse regenerabile și a limitării impactului
producției necontrolabile a energiei din surse regenerabile
f) oferirea de consultanță și, acolo unde se justifică, asistență pentru investiții în
furnizare ecologică și în măsuri de eficientizare energetică, precum și în trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon și rezistentă la schimbările climatice, cu accent
deosebit asupra agriculturii
g) acțiuni de sprijinire a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul
afacerilor, pescuitului, acvaculturii și agriculturii, mai ales prin exploatarea
potențialului de management al terenurilor și de sechestrare a carbonului
h) acțiuni de promovare a investițiilor în atenuarea schimbărilor
climatice/îmbunătățirea eficienței energetice a vaselor de pescuit și a unităților de
procesare (cu sprijin FEPAM)
i) acțiuni de îmbunătățire a termoizolației fondului de clădiri rezidențiale și a clădirilor
publice, prioritizate pe baza unei evaluări sistematice care ia în considerare eficiența
costurilor ca urmare a reducerii emisiilor de gază cu efect de seră și beneficiile
societății, printre care combaterea sărăciei energetice și crearea de locuri de muncă.
j) acțiuni pentru reabilitarea și reînnoirea sistemului de transport în comun în cadrul
planurilor de mobilitate urbană sustenabile, acolo unde acestea vor aduce o
contribuție semnificativă la îmbunătățirea calității aerului și a eficienței energetice,
în plus față de creșterea competitivității locale.
k) acțiuni pentru înlocuirea/îmbunătățirea sistemelor de iluminat de pe domeniul
public, mai ales în zonele urbane
l) acțiuni de creștere a eficienței energetice prin reducerea consumului de energie
primară în agricultură și în procesarea alimentelor
m) facilitarea furnizării și utilizării de surse de energie regenerabile în sectorul agricol
(produse secundare, deșeuri, reziduuri și alte materii prime nealimentare).
c) Rezultate scontate:
1. pentru FC:
a) Creșterea utilizării surselor de energie regenerabile
b) Creșterea producerii de energie regenerabilă
c) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
d) Creșterea economisirii energetice prin reducerea consumului de energie
e) Creșterea accesului și diversității surselor de finanțare pentru creșterea eficienței
energetic
f) Consumul redus de energie în cadrul serviciilor publice și private prin investiții în
clădirile destinate prestării de servicii
g) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor, în special al
transportului urban.
2. pentru FEDR:
a) Reducerea consumului de energie în clădirile rezidențiale și nerezidențiale
b) Reducerea consumului de energie pentru iluminatul public
47
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
c) Creșterea eficienței energetice a sistemelor de transport și distribuire a agentului
termic public
d) Creșterea randamentelor generării energiei termice publice.
3. pentru FEADR:
a) Creșterea utilizării energiei regenerabile prin investiții FEADR în furnizarea și
utilizarea surselor regenerabile de energie, a produselor secundare, a deșeurilor, a
reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în favoarea bioeconomiei
b) Creșterea sechestrării carbonului în sectoarele agricol și forestier
c) Scăderea intensității energetice a României prin investiții FEADR în economisirea de
energie și eficiență energetică în agricultură și în procesarea alimentelor
d) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele din agricultură unde
asemenea emisii au niveluri ridicate.
4. pentru FEMAP:
a) Creșterea eficienței energetice a navelor de pescuit și a unităților de procesare
Obiectivul tematic nr. 5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, a
prevenirii și a gestionării riscurilor
a) Nevoi de dezvoltare:
b) Îmbunătățirea capacității României de anticipare, prevenire și reacție la situații de
extremă urgență, naturale sau generate de om.
c) Îmbunătățirea adaptabilității României și a capacității sale de rezistență la
consecințele negative ale schimbărilor climatice, în special la incidența crescută a
căldurilor extreme, a secetei și a inundațiilor, în cadrul Strategiei Naționale a
României privind Schimbările Climatice.
d) Îmbunătățirea adaptabilității României și a capacității sale de rezistență la alte
riscuri naturale.
e) Valorificarea investițiilor publice în adaptarea la schimbările climatice pentru a crea
noi piețe, potențial disponibile pentru IMM‐uri și întreprinderi sociale, în special în
regiunile mai puțin dezvoltate și în zonele rurale ale României.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Infrastructura Mare:
a) Completarea sistemului național de identificare și gestionare a riscurilor în cadrul
Evaluării Naționale a Riscurilor
b) Construirea unei culturi naționale de reducere a riscurilor la dezastre
c) Crearea și îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și prevenire a riscurilor în
raport cu riscurile identificate: cutremure, inundații, alunecări de teren, secetă,
incendii forestiere, eroziunea solului și eroziunea zonelor costiere.
48
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) Consolidarea serviciilor profesionale de răspuns în situații de urgență la nivel
național, pentru a răspunde în cazul unor urgențe naționale sau internaționale
majore, inclusiv prin cooperare transnațională în cadrul strategiilor macroregionale
pentru Dunăre și Marea Neagră
b) Adoptarea de măsuri structurale și non‐structurale pentru reducerea riscurilor și a
pagubelor produse de inundații, secetă și eroziunea solului
c) Consolidarea capacității tehnice și instituționale a SNMSU prin soluții de colaborare
între autorități diferite Acțiunile de întreprins cu precădere în agricultură vor avea
în vedere:
crearea unui sistem durabil de irigații și de gestionare a apei, precum și a
unor practici de combatere a schimbărilor climatice.
conservarea solului și a stocului său de carbon prin practici de gestionare a
terenurilor, precum cultivare redusă, culturi de iarnă și plantarea de păduri.
menținerea diversității genetice prin susținerea varietăților locale de culturi
și rase de animale.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FC:
a) Reducerea pierderilor și pagubelor produse de diferite tipuri de dezastre, inclusiv de
inundații, incendii forestiere și secetă recurentă, prin măsuri de prevenire și
gestionare a riscurilor
b) Reducerea expunerii la seisme a populației și teritoriului României
c) Reducerea expunerii la alunecări de teren a populației României
d) Reducerea eroziunii zonei costiere
e) Stabilirea unui nou sistem complex care să acopere toate fazele gestionării riscurilor
f) Infrastructură și capacități de gestionare a dezastrelor pregătite pentru evaluarea și
gestionarea unor riscuri din ce în ce mai mari.
2. pentru FEADR:
a) Reducerea pierderilor în agricultură cauzate de riscuri.
Obiectivul tematic nr. 6 - Protecția mediului și promovarea utilizării
eficiente a resurselor
a) Nevoi de dezvoltare:
a) Extinderea accesului public la servicii de apă și epurare a apelor uzate, în contextul
Directivei Cadru privind Apa și a planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice
incluse în aceasta;
49
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
b) Facilitarea tranziției de la gestionarea deșeurilor către un sistem condus de piață,
bazat pe ierarhizarea deșeurilor, în contextul Directivei cadru privind deșeurile;
c) Protejarea, conservarea, restaurarea și exploatarea rațională a patrimoniului natural
al României, printre care peisajele, terenurile arabile, pădurile, apele interioare și de
coastă, zonele protejate, biodiversitatea;
d) Dezvoltarea și îmbunătățirea evaluării calității aerului;
e) Abordarea siturilor abandonate și poluate moștenite, precum și gestionarea surselor
curente de poluare;
f) Valorificarea investițiilor publice în protecția mediului pentru crearea de noi piețe,
potențial disponibile IMM‐urilor și întreprinderilor sociale, mai ales în regiunile mai
puțin dezvoltare și în zonele rurale ale României.
g) Exploatarea potențialului turistic și cultural.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Infrastructura Mare
a) extinderea conectării populației la sistemele de alimentare cu apă și la sistemele de
colectare a apelor uzate, inclusiv în zonele rurale
b) dezvoltarea infrastructurii de management al deșeurilor și a serviciilor aferente,
bazate pe ierarhia deșeurilor – reutilizare, reciclare, valorificare energetică și
eliminare
c) investiții noi/actualizate în sectorul deșeurilor și al energiei; reducerea consumului
de resurse naturale prin creșterea proporției de deșeuri reciclate, precum și prin
promovarea unei utilizări mai eficiente a resurselor; promovarea deșeurilor ca
materii prime/subproduse secundare
d) protejarea biodiversității prin dezvoltarea planurilor de gestionare și investiții în
acțiuni de restaurare și conservare
e) dezvoltarea și îmbunătățirea evaluării calității aerului în concordanță cu dispozițiile
Directivei 2008/50/EC și luând în considerare dispozițiile Directivei INSPIRE
(metadate despre calitatea aerului și emisiile atmosferice).
2. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala:
a) restaurarea, păstrarea și îmbogățirea ecosistemelor dependente de agricultură și
silvicultură
b) investiții publice în protecția mediului în vederea creării de noi piețe, potențial
disponibile IMM‐urilor și întreprinderilor sociale, mai ales în regiunile mai puțin
dezvoltare și în zonele rurale ale României.
3. Prin Programul Operational Pescuit si Afaceri Maritime:
a) restaurarea și conservarea biodiversității marine și a apelor interioare în cadrul
pescuitului durabil, acvaculturii și activităților de colectare a datelor și de control
promovarea activităților de pescuit durabil în apele maritime și interioare și a
activităților durabile în cadrul fermelor de acvacultură.
50
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
4. Prin Programul Operational Regional:
a) reabilitarea siturilor abandonate și poluate, inclusiv prin lucrări de decontaminare
pentru reutilizarea lor economică
b) protejarea și valorificarea durabilă a siturilor naturale, restaurarea și valorificarea
patrimoniului cultural, inclusiv valorificarea potențialului turistic local specific,
reabilitarea zonelor istorice urbane, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural,
măsuri de ecologizare urbană (inclusiv reabilitarea siturilor industriale poluate).
c) Rezultate scontate:
1. pentru FC:
a) Creșterea accesului populației la apă potabilă
b) Creșterea proporției populației conectată la sistemele de canalizare
c) Creșterea capacității instituționale în sectorul de mediu prin crearea unui sistem
adecvat de monitorizare a micropoluanților/ micro‐contaminanților din apă, aer și
sol
d) Creșterea calității surselor de apă
e) Creșterea colectării selective a deșeurilor
f) Creșterea proporției depozitelor de deșeuri conforme ca parte a Sistemului Integrat
de Gestionare a Deșeurilor
g) Reducerea pierderii biodiversității
h) Adoptarea și implementarea planurilor de management Natura 2000
i) Reducerea numărului de puncte cu ape subterane contaminate.
2. pentru FSE:
a) Creșterea capacității instituționale în sectorul de mediu prin crearea unui sistem FSE
adecvat de monitorizare a calității apei
b) Adoptarea și implementarea planurilor de management Natura 2000.
3. pentru FEDR:
a) Creșterea numărului de situri industriale nefolosite rehabilitate.
4. pentru FEADR:
a) Restaurarea și păstrarea biodiversității pe terenurile arabile și forestiere
b) FEADR Scăderea abandonului activităților agricole
c) Creșterea utilizării mai eficiente a apei în agricultură.
5. pentru FEMAP:
a) Reducerea vulnerabilității mediului marin
b) Creșterea diversității speciilor crescute prin activități de acvacultură.
51
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
5. Provocare în materie de dezvoltare – „Administrația și guvernarea”
În cadrul acestei provocări, inclusă în OT 11 și OT 2, investițiile din fonduri ESI se vor
utiliza în scopul obținerii unui mediu instituțional optim și pentru furnizarea de servicii
publice de calitate de către administrație și sistemul judiciar, în sprijinul eforturilor
generale de îmbunătățire a creșterii economice, a competitivității și a calității vieții. Printre
elementele cheie pentru investițiile FESI s‐au evidențiat următoarele: transparență și
integritate, eficiența și eficacitatea administrației și a sistemului judiciar, precum și
orientarea către nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, inclusiv prin reducerea poverii
administrative; e‐Guvernare și justiție, capacitatea de dezvoltare, coordonare și
implementare, monitorizare și evaluare a politicilor la toate nivelele de guvernare, precum
și profesionalismul și motivarea resurselor umane din administrație și sistemul judiciar
(capacitate instituțională).
Obiectivul tematic nr. 11 Consolidarea capacității instituționale și o
administrație public eficientă
a) Nevoi de dezvoltare:
a) crearea unui sistem eficient de activități finanțate public de planificare, asumare și
achiziții, inclusiv partea finanțată de FESI în vederea urmăririi obiectivelor de
dezvoltare a României.
b) reformarea politicilor publice, îmbunătățirea procesului de reglementare și
guvernare, transparență și accesibilitate în administrația publică
c) consolidarea capacității administrative și financiare la nivel național, regional și local
pentru realizarea unor acțiuni destinate îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare ale
României.
d) dezvoltarea și implementarea unitară și pe termen lung a strategiilor și politicilor de
resurse umane
e) creșterea eficienței și transparenței și scăderea birocrației în cadrul administrației
publice, în vederea diminuării sarcinii asupra întreprinderilor și cetățenilor și
îmbunătățirii reputației publice.
f) creșterea și eficientizarea cooperării și coordonării între instituțiile implicate în
gestionarea resurselor umane de la nivel central și local
g) îmbunătățirea serviciilor publice accesibile cetățenilor din toate grupurile sociale pe
întreg teritoriul României
h) creșterea eficienței, transparenței, accesibilității și consecvenței sistemului judiciar
i) dezvoltarea sistemului de cadastru și carte funciară.
b) Priorități propuse pentru finanțare:
1. Prin Programul Operational Capacitate Administrativa:
a) sprijinirea consolidării capacității și eficienței instituționale a autorităților
52
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
administrației publice centrale și locale, în special consolidarea capacității și
îmbunătățirea stabilității corpului de personal implicat în gestionarea fondurilor ESI
la nivel central și la nivelul beneficiarilor.
b) sprijinirea consolidării accesibilității, eficienței și calității serviciilor publice, inclusiv
prin prestarea acestora de către sectorul privat sau întreprinderile sociale
c) sprijinirea reformării procesului de elaborare de politici publice (colectarea datelor,
analiză, planificare strategică și monitorizare), a culturii administrative și a
proporționalității între reglementare și guvernanță.
d) sprijinirea consolidării profesionalismului, a integrității, a progresiei profesionale și
a remunerației pe baza meritelor în sistemul public
e) crearea de standarde ocupaționale pentru funcționarii publici și a unui sistem de
salarizare echitabil
f) dezvoltarea și implementarea unor procese și proceduri clare, transparente,
uniforme și cuprinzătoare pentru recrutarea, selecția și evaluarea funcționarilor
publici
g) elaborarea, introducerea și susținerea utilizării sistemelor și instrumentelor de
management, monitorizare și evaluare pentru îmbunătățirea performanței
instituțiilor publice și a funcționarilor publici, precum și pentru schimbarea culturii
organizaționale
h) sprijin pentru consolidarea capacității administrative de gestionarea și
implementare a unor programe și politici de formare
i) elaborarea și implementarea de mecanisme pentru creșterea complementarității
între instituții și eliminarea dublării competențelor în domeniul managementului
resurselor umane
j) sprijin pentru îmbunătățirea capacității organizaționale și administrative a
instituțiilor judiciare, inclusiv prin aplicarea recomandărilor adecvate din cadrul
Mecanismului de Cooperare și Verificare.
k) dezvoltarea de instrumente și aplicații IT pentru consolidarea monitorizării și
controlului carierei resurselor umane (la nivel administrativ central și local) și
pentru intensificarea utilizarea acestora.
2. Prin Programul Operational Regional:
a) sprijinirea creării unui sistem național al cadastrului care să ofere siguranță titlului
de proprietate, promovarea reformei funciare și gruparea eficientă a terenurilor
pentru susținerea obiectivelor de dezvoltare a României.
c) Rezultate scontate:
1. pentru FSE:
a) Consolidarea capacității administrative și financiare a instituțiilor publice prin
politici eficiente de resurse umane, coordonare îmbunătățită a responsabilităților
intra‐sectoriale, eficiență crescută a utilizării resurselor și sisteme îmbunătățite de
control al achizițiilor publice
b) Îmbunătățirea politicilor publice și a procesului de reglementare prin reformarea
proceselor de elaborare a politicilor publice și a sistemelor de planificare strategică,
53
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
precum și prin asigurarea proporționalității reglementărilor
c) Creșterea calității și accesibilității serviciilor publice prin reducerea discrepanțelor
dintre zonele urbane și cele rurale, precum și în cazul regiunilor și zonelor mai puțin
dezvoltate și prin reducerea sarcinii asupra sectorului întreprinderilor și asupra
cetățenilor
d) Consolidarea culturii organizaționale în cadrul administrațiilor publice, a eticii, a
transparenței și a integrității.
e) Întărirea capacității organizaționale și administrative a instituțiilor judiciare și
dezvoltarea resurselor umane
f) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate din FSE în baza PO
Dezvoltarea Capacității Administrative (Asistență Tehnică).
2. pentru FEDR:
a) Sporirea eficienței și eficacității managementului fondurilor ESI în cadrul PO
Asistență Tehnică
b) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate de FEDR în cadrul
Programului de Dezvoltare Regională (Asistență Tehnică)
c) Dezvoltarea și funcționarea sistemului de cadastru și carte funciară.
3. pentru FEADR:
a) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor finanțate de FEDR în cadrul
Programului Național de Dezvoltare Rurală (Asistență Tehnică).
4. pentru FEMAP:
a) Sporirea eficienței și eficacității intervențiilor fundate de FEDR în cadrul
Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime (Asistență tehnică).
54
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.2.3.3. Strategia de dezvoltare rurală a
României 2014-2020
Urmând liniile trasate de această strategie ambițioasă, Programul National de Dezvoltare
Rurala își propune să răspundă obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune legate de
securitatea alimentară, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea teritorială
echilibrată, dar și obiectivelor specifice ale dezvoltării rurale. Astfel, abordând într-un mod
strategic toate cele șase priorități de dezvoltare rurală, PNDR își propune să sprijine într-un
mod sustenabil și inteligent dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale din România.
România se confruntă cu provocări enorme în atingerea potențialului său economic și social,
în sectorul agro – alimentar și forestier, precum și la nivelul zonelor rurale. PIB-ul pe cap de
locuitor este mai mic de 50 % din media UE și semnificativ mai mic în zonele rurale.
Din punct de vedere al dezvoltării, zonele rurale înregistrează un decalaj semnificativ față de
zonele urbane și se caracterizează prin: deficiențe structurale persistente (numărul mare al
populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de
subzistență etc.); valoare adăugată scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele și
productivitatea muncii scăzute în special în agricultura de semisubzistență; spirit
antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite; o piață
a terenurilor nefuncțională; o modestă orientare către export; investiții insuficiente în
cercetare și dezvoltare; accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane;
creșterea continuă a disparităților regionale; o pondere ridicată a populației expuse riscului
de sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă; o serie de riscuri pentru
oameni și mediu exacerbate de schimbările climatice și care reprezintă o amenințare pentru
zonele rurale și, în general, a teritoriului național.
55
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Analiza sectorului agricol romanesc
Suprafata agricola utilizata (SAU)
În Romania suprafața agricolă utilizată (SAU) este în scădere, tendință manifestată și în
UE27. În perioada 2005- 2010 SAU a scăzut cu 4,5 % (de la 13,9 mil. Ha la 13,3 mil. ha). În
structura pe categorii de folosință cea mai mare pondere o dețin terenurile arabile (62,4 %),
urmate de pășuni și fânețe (33,9%), ambele categorii având însă o tendințe de scădere.
Dimensiunile fizică și economică ale exploatațiilor agricole din RO înregistrează diferențe
semnificative față de mediile europene. În 2010, pe teritoriul tarii noastre se aflau 32,1%
(3.859.040) din totalul exploatațiilor agricole din UE27 (cu 10,0% mai puține față de 2005).
Dimensiunea medie a unei exploatații românești (3,4 ha SAU/fermă), de peste 4 ori mai mică
decât cea europeană (14,3 ha SAU), iar gradul de fragmentare este unul foarte ridicat,
suprafața medie a parcelei fiind de 0.45 ha, fiecare fermier deținând în medie 4.8 parcele. Un
decalaj mare față de UE27 există și în cazul dimensiunii economice, care este de 9,4 ori mai
mică în Romania (2.700,2 euro producție standard /fermă în Romania; 25.450,0 euro /fermă
în UE27.
Forma juridica de organizare a exploatațiilor agricole in anul 2010 era data in proportie de
99.2% de exploatații agricole individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi
familial, restul de 0.8% (doar 30,6 mii) fiind exploatații agricole cu personalitate juridică.
Sectorul de producție
Creșterea animalelor este un domeniu cu tradiție în România, fapt confirmat de
preponderența fermelor cu profil de creștere a animalelor și mixte (68% din total). Totuși,
efectivele de animale au un nivel redus (4,0% din total UE 27), iar numărul acestora a scăzut
într-un ritm mai accelerat în Romania decât în UE. În cazul Romania, tendințe de diminuare sau manifestat doar la bovine și porcine, restul efectivelor înregistrând creșteri.
Forța de munca in agricultura la nivel national este încă supradimensionată, comparativ cu
alte state ale UE. Astfel, in 2012 peste 28% din totalul persoanelor ocupate activau în
agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism și 0,7%, în sectorul forestier.
În profil regional, rata de ocupare în activități agricole, forestiere și piscicole înregistrează
cele mai mari valori în Regiunile Nord-Est (41,54%) și Sud-Vest Oltenia (40,09%), unde și
caracterul rural este mai pronunțat
In ceea ce priceste productivitatea muncii si a factorilor de producție, există decalaje
semnificative între Romania și UE și în materie de productivitate a muncii în sectorul
agricol.
Valoarea medie a productivității muncii pentru anii 2010-2012 a fost de patru ori mai mică
56
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
decât cea înregistrată în UE (4.328,5 euro/AWU (Unitati Anuale de Munca), respectiv
14.967,0 euro/AWU. Indicatorul a avut una dintre cele mai scăzute rate de creștere
comparativ cu restul țărilor europene (de doar 0,1%). Printre cauzele diferențelor de
productivitate se numără gradul scăzut de instruire al lucrătorilor din agricultură, sistemul
public de consultanță insuficient dezvoltat și diseminarea ineficientă a rezultatelor
cercetării agricole către fermele mici și mijlocii Astfel, în 2010, doar 2,5% dintre managerii
exploatațiilor agricole erau absolvenți ai unei forme de învățământ agricol (educație de
bază sau completă) (față de 7,3% în 2005), cu mult sub nivelul European de 29,6%, iar
97,5% aveau numai experiență practică agricolă.
În ceea ce privește sectorul de cercetare agricolă, rezultatele slabe se reflectă și prin
ponderea scăzută a IMM-urilor din sectorul agricol care desfășoară activități de cercetare -
dezvoltare, respectiv 1,2% din totalul IMM-urilor care desfășoară astfel de activități (2011).
Cât privește sistemul de consultanță la nivelul anului 2012, numărul total de angajați din
rețeaua de consultanță publică era de 850 persoane din care 500 în centrele locale de
consultanță agricolă și 350 în camerele agricole județene.
Totusi, ca efect al restructurărilor de producție și a alocărilor comunitare, productivitatea
globală a factorilor din agricultură a crescut cu 13% între anii 2009-2011 față de 2005.
Industrie alimentara
După aderarea la UE numărul unităților din industria alimentară a scăzut cu aproximativ
13%, fenomen cauzat în principal de ritmul lent și/sau incapacitatea acestora de a se
adapta la standardele europene și de lipsa de viabilitate a lanțului de aprovizionare cu
materii prime.
In contextul în care în proporție de circa 70% se exportă încă producție neprelucrată sau
prelucrată primar (animale vii, cereale, oleaginoase, tutun, grăsimi și uleiuri vegetale),
aceasta este o industrie esențială care pune la dispoziție posibilități variate pentru
valorificarea eficientă a diversității materiilor prime. Gradul relativ scăzut de dotare și
tehnologiile depășite utilizate, în majoritatea unităților de profil se reflectă în nivelul redus al
productivității muncii din sector, care, în 2010, se situa cu 78% sub media europeană
(40.785euro/persoana în UE27; 9.086,3euro/persoană în Romania).
La nivel național, există un potențial bun, dar încă nevalorificat, de recunoaștere și promovare
a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate din UE. Deși, există 4180
produse tradiționale, la nivelul anului 2013 există un singur produs recunoscut și protejat la
comunitar.
Sectorul forestier
În 2010, dimensiunea Fondului Forestier Național (FFN) și a Vegetației Forestiere din Afara
Fondului Forestier Național (VFAFFN) era sub pragul minim posibil pentru Romania
(32%), dar și sub media europeană (41,2% din suprafața totală). Suprafața FFN si a
VFAFFN a scăzut cu 10 mii ha față de anul 2005. Deși legislația silvică în vigoare este
revizuită, administrarea eficientă a sectorului întâmpină o serie de impedimente. În primul
57
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
rând rețeaua de drumuri forestiere este slab dezvoltată (densitatea medie a drumurilor
forestiere este de 6,3 m /ha). De asemenea dotarea tehnica a firmelor care activează în
industria de exploatare si prelucrare primară a lemnului este insuficientă, învechită și slab
diversificată.
Domenii prioritare ale PNDR pentru
perioada 2014 – 2020
Prioritatea 1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în
agricultură, în și în zonele rurale
Domenii de interventie:
1. Încurajarea inovării, a cooperării și a creării unei baze de cunoștințe
în zonele rurale
Masuri:
1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
a. Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobândirea de competențe
b. Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare
c. Sprijin pentru schimburi de experienta in gestionarea exploatatiei agricole și
silvice pe termen scurt, precum și vizite in ferma și exploatatii forestiere
2. Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o
parte, și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a
mediului și al unei performanțe de mediu îmbunătățite
Masuri:
1. Cooperare
a. Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale
b. Sprijin pentru proiecte pilot
3. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în sectoarele agricol
și forestier
Masuri:
1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
a. Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobândirea de competențe
b. Sprijin pentru proiectele demonstrative / actiuni de informare
2. Cooperare
a. Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale
b. Sprijin pentru proiecte pilot
58
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Prioritatea 2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității
tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea
tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor
Domenii de interventie:
1. Imbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și
facilitarea restructurării și modernizarii fermelor, în special în vederea
creșterii participării și orientării către piață, căt și a diversificării
agricole
Masuri:
1. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole
b) Sprijin pentru investiții în infrastructura agricolă și forestieră
2. Cooperare
a) Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse, procese și tehnologii
2. Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în
special, a reînnoirii generațiilor
Masuri:
1. Dezvoltarea afacerilor fermei
2. Ajutor start up pentru tinerii fermieri
59
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Prioritatea 3: Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv
procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării
animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură
Domenii de interventie:
1. Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai
bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul
schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole,
al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de
aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al
organizațiilor interprofesionale
Masuri:
1. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții în procesare/marketing și/sau dezvoltarea produselor
agricole
2. Cooperare
a) Sprijin pentru dezvoltarea de noi produse, inclusiv procedee și tehnologii
b) Sprijin pentru cooperarea pe verticală și orizontală între actorii din cadrul
lanțului
c) Sprijin pentru cooperarea micilor operatorii
d) Sprijin pentru promovarea locală a lanțurilor scurte de aprovizionare și a
piețelor locale
2. Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor
Masuri:
1. Managementul riscului
a) Contribuția financiară la fondurile mutuale
60
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Prioritatea 4: Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care
sunt legate de agricultură și silvicultură
Domenii de interventie:
1. Refacerea, conservarea și dezvoltarea biodiversității, inclusiv în
zonele Natura 2000, în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale
sau cu alte constrângeri specifice și în cadrul activităților agricole de
mare valoare naturală, precum și a stării peisajelor europene
Masuri:
1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
a) Sprijin pentru furnizarea de instruire / dobândirea de competențe
b) Sprijin pentru proiectele demonstrative/acțiuni de informare
2. Agro-mediu – climă
a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă
3. Agricultura Ecologică
4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri
specifice
a) Plăți compensatorii pe ha SAU din zona montană
b) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri naturale semnificative
c) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri specifice
5. Cooperare
a) Sprijin pentru cooperarea micilor operatorii
b) Sprijin pentru promovarea locală a lanțurilor scurte de aprovizionare și a
piețelor locale
c) Sprijin pentru abordări colective pentru proiecte / practici de mediu
2. Ameliorarea gestionării apelor, inclusiv gestionarea îngrășămintelor și a pesticidelor
Masuri:
1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
2. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții în infrastructura agricolă și forestieră
3. Agro-mediu – climă
a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă
4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri
specifice
a) Plăți compensatorii pe ha SAU din zona montană
b) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri naturale semnificative
c) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri specifice
5. Agricultura ecologică
3. Prevenirea eroziunii solului și ameliorarea gestionării solului
1. Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite
61
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
2. Agro-mediu – climă
3. Agricultura ecologică
4. Plăți pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri
specifice
a) Plăți compensatorii pe ha SAU din zona montană
b) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri naturale semnificative
c) Plăți compensatorii pe ha SAU din zonele cu constrângeri specific
Prioritatea 5: Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea
tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la
schimbările climatic în sectoarele agricol, alimentar și silvic
Domenii de interventie:
Eficientizarea utilizării apei în agricultură
Masuri:
1. Investițiile în active fizice
2. Agro-mediu – climă
2. Eficientizarea utilizării energiei în sectorul agroalimentar
Masuri:
1. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții pentru eficientizarea consumului de energie în
exploatațiile agricole și forestiere
b) Sprijin pentru infrastructura privind dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea
activităților agricole și silvice
2. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte aferente
3. Facilitarea furnizării și a utilizării surselor regenerabile de energie, a subproduselor, a
deșeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime nealimentare, în scopul bioeconomiei
Masuri:
1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
2. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole
b) Sprijin pentru infrastructura privind dezvoltarea și modernizarea sau adaptarea
activităților agricole și silvice
3. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor__
4. Cooperare (Art.36) (Art.61, 62, 63). Cooperarea și Programul PEI poate fi
construită în grupuri operaționale pe baza următoarelor articole:
• Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
62
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
• Cooperare, grupuri operaționale și proiecte aferente
• Investițiile în active fizice
• Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală pentru activități de diseminare, bune
practici
4. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac din agricultură
Masuri:
1. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții în exploatațiile agricole
2. Agro-mediu – climă
a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă
5. Promovarea captării carbonului în agricultură și silvicultură
Masuri:
1. Transferul de cunoștințe și acțiuni de informare
2. Agro-mediu – climă
a) Plăți pentru angajamente de agro-mediu-climă
3. Agricultura ecologică
4. Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite
5. Cooperare, grupuri operaționale și proiecte aferente
Prioritatea 6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a
dezvoltării economice în zonele rurale
Domenii de interventie:
1. Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi
mici și a creării de locuri de muncă
Masuri:
1. Investițiile în active fizice
a) Sprijin pentru investiții în în prelucrarea / comercializarea produselor agricole
2. Dezvoltarea afacerilor fermei
a) Sprijin pentru înființarea și dezvoltarea activității neagricole în spațiul rural
2. Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale
Masuri:
1. Servicii de bază și reînoirea satelor în zonele rurale
a) Sprijin pentru investiții în infrastructură la scară mică
b) Sprijin pentru investiții în servicii locale de bază pentru populația rurală
63
Pagina 64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Obiective transversale in PNDR 20142020
Mediu și climă
Strategia EU 2020 impune o nouă abordare a sprijinului oferit prin PNDR și finantat prin
FEADR, si enumera câteva ținte clare: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel
puțin 20% față de nivelurile din 1990, sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest
sens; creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de
energie și o creștere cu 20% a eficienței energetice.
În acest scop, în elaborarea PNDR trebuie să se țină seama de diversitatea situațiilor care
afectează zonele rurale cu caracteristici diferite sau diferitele categorii de beneficiari
potențiali, precum și de obiectivele transversale legate de inovare, de protecția mediului și
de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.
Toate prioritățile de dezvoltare rurală, prin domeniile de intervenție și măsurile ce duc la
îndeplinirea lor contribuie la realizarea obiectivelor transversale legate de inovare, de
protecția mediului și de atenuarea efectelor schimbărilor climatice și de adaptarea la
acestea.
Astfel, cel puțin 30 % din contribuția totală a FEADR la programul de dezvoltare rurală este
rezervată în primul rând pentru măsuri în temeiul articolului 29 – Agromediu, 30 –
Agricultură Ecologică, 32 – Zone afectate de constrângeri naturale și specifice și 23 -
Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, dar și pentru anumite măsuri de investiții
realizate în baza articolelor 18, 20 și 22:
64
Pagina 65
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Inovarea
Ca și tematicile legate de mediu și schimbări climatice, inovarea își propune să răspundă la
noile provocări apărute: o cerere tot mai mare de alimente, o presiune din ce în ce mai
mare asupra resurselor și mediului înconjurător. Agricultura va trebui așadar să se
adapteze la aceste noi coordonate și să țină cont atât de eficiența utilizării materiilor prime
cât și de o dezvoltare sustenabilă. Conceptul de inovare devine astfel un element-cheie în
PNDR 2014- 2020.
Inovarea poate însemna și transferarea de bune practici într-un nou context sau testarea și
adaptarea unui produs sau al unei tehnologii (practicienii pot testa idei sau rezultate ale
cercetătorilor, iar cercetătorii pot testa idei deja implementate de către practicieni în
vederea multiplicării și diseminării).
Abordarea inovării ca temă transversală care contribuie la realizarea celorlalte priorități de
dezvoltare rurală va fi realizată printr-o serie de mijloace:
a) Abordarea inovării în strânsă corelație cu prioritatea 1: activarea „potențialului
inovator” al acțiunilor de informare, formare, consultanță și cooperare în cadrul
celorlalte 5 priorități;
b) Încurajarea potențialului de inovare al GAL-urilor: GAL-urile reprezintă prin natura
lor abordare inovativă și, mai ales, au potențialul de a activa sinergii la nivel local;
c) Încurajarea acțiunilor inovatoare în cadrul tutoror priorităților și măsurilor;
d) Încurajarea grupurilor operaționale în cadrul Parteneriatului European pentru
Inovare (PEI) privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii.
65
Pagina 66
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
II.3. Contextul regional de dezvoltare
durabila
Cadrul regional de dezvoltare pentru
perioada 2014-2020
la nivelul Regiunii de Nord-Est Moldova
Caracteristici geografice
Cu o suprafață de 36.850 kmp. și o populație de 3.734.546 locuitori, regiunea este cea mai
mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Din punct de vedere geografic, se
învecinează cu: la N – R. Ucraina, la E- R. Moldova, S- Regiunea Sud-Est(Jud. Galați și
Vrancea), V- Regiunea de Vest (Jud. Maramureș și Bistrița Năsăud) și Regiunea Centrală
(Jud.Mureș, Harghită și Covasna).
Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturalăși spirituală, regiunea îmbină armonios
tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit
pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.
66
Pagina 67
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Contextul economic din Regiunea Nord-Est
Regiunea de dezvoltare Nord-Est a înregistrat, în anul 2010, o valoare a Produsului
Intern Brut (PIB) de 55.669 milioane lei, ceea ce reprezintă 10,63% din PIB-ul României și
doar 0,1077% din PIB-ul UE 27. În profil temporal, la nivel regional se remarcă o creștere a
valorii acestui indicator în anul 2010 cu 44,85%, față de anul 2006. Comparativ cu
restul regiunilor din România, creșterea este cea mai redusă, plasând
regiunea pe ultimul loc în clasamentul național, din acest punct de vedere. În
anul 2010, contribuția la formarea PIB-ului național plasează Regiunea Nord-Est pe locul VI
(10,63%), fiind urmată doar de regiunile Vest (10,11%) și Sud-Vest Oltenia (8,008%).
Comparativ cu regiunile Uniunii Europene, PIB-ul înregistrat în anul 2010 de Regiunea
Nord-Est este comparabil cu cel al unor regiuni din Polonia, precum Voievodatul
Subcarpatia sau din Slovacia, precum Stredné Slovensko, ce reprezintă aproximativ 0,108%
din PIB-ul Uniunii Europene în același an de analiză.
67
Pagina 68
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Cele 6 județe care compun această regiune au o contribuție diferită la
formarea PIB-ului regional, astfel că doar 2 dintre acestea înregistrează
performanțe economice semnificative în acest sens. Este vorba despre
județele Iași și Bacău, ale căror rezultate sunt net superioare celorlalte 4
județe: Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui.
În intervalul de timp studiat 2006-2010, cea mai mare creștere a valorii PIBului s-a înregistrat în județul Iași (60,57%), urmat de Botoșani și de Bacău.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare
standard (PPS) este considerat a fi cel mai potrivit indicator pentru evaluarea
nivelului de dezvoltare. În anul 2010, regiunea se poziționa pe ultimul loc în
clasamentul național din perspectiva acestui indicator, PIB-ul pe cap de
locuitor a reprezentat doar 28,57% din media europeană (24.500
PPS/locuitor). În context european, regiunea se află în clasamentul celor mai
sărace 20 de regiuni din UE-27, alături de regiunile Sud-Vest, Sud-Est, SudMuntenia, Nord-Vest și Centru.
68
Pagina 69
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Pentru comparație, au fost alese regiunile Észak-Magyarország din Ungaria și
Severozapaden din Bulgaria, datorită faptului că se află pe ultimele locuri în clasamentele
naționale din perspectiva PIB-ului/cap de locuitor, asemenea Regiunii Nord-Est. În profil
temporal, poate fi remarcat un punct de maxim înregistrat în anul 2008, după care se
constată o scădere, a cărei posibilă cauză este izbucnirea crizei economice. Cu toate acestea,
față de anul de referință valoarea acestui indicator a crescut cu 21%, iar județul cu cel
mai ridicat nivel de dezvoltare este, și de această dată, Iași. Problemele cele mai
grave se remarcă în județul Vaslui, care înregistrează cele mai scăzute valori ale
indicatorului la nivel național. Conform Eurostat, în ultimul an de analiză, 2010,
Regiunea Nord-Est a înregistrat o valoarea a PIB-ului/cap de locuitor de 3.600
de euro, situându-se printre cele mai sărace regiuni din Europa și cea mai
săracă din România.
La nivelul județelor Regiunii Nord-Est, pot fi observate diferențe semnificative, fiecare
județ având o anumită structură a economiei pe ramuri de activitate. Astfel că județul
Botoșani are sectorul agricol foarte bine dezvoltat (contribuie cu 17,27% la formarea VAB
spre deosebire de Bacău, care contribuie cu doar 6,5%) și sectorul de construcții aproape
insesizabil, județul Iași are cel mai dezvoltat sector de servicii, județul Neamț
înregistrează valori superioare pentru sectorul industrial, iar județul Bacău pentru cel de
construcții.
Celelalte două județe, Vaslui și Suceava, au o structură a ramurilor economice relativ
apropiată cu media din regiune.
69
Pagina 70
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă, de asemenea, un indicator relevant.
70
Pagina 71
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Din graficul de mai sus, se poate observa că în toate regiunile analizate rata de
ocupare a scăzut în intervalul de analiză. Astfel, concluzia care poate fi trasă
se referă la scăderea populației ocupate civile în comparație cu resursele de
muncă.
Nivelul ratei de ocupare în Regiunea Nord-Est este cu mult mai mic în
comparație cu media națională în toți anii analizați, iar din graficul de mai sus
se poate observa că acest indicator este scăzut și poziționează regiunea pe
ultimul loc în clasamentul național.
Indicatorul ratei de ocupare trebuie surprins și din perspectiva grupelor de vârstă și a
mediilor de rezidență. Astfel, la nivel național, în anul 2012, nivelul ratei de
ocupare a populației în vârstă de 15-64 de ani a fost de 59,5%, o pondere cu
aproximativ 5 puncte procentuale mai mică față de media europeană și la o distață de
aproximativ 11 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în
contextul Strategiei Europa 2020.
Regiunea Nord-Est înregistrează o pondere superioară mediei naționale și europene, iar în
ultimii ani (începând cu anul 2008) această pondere a crescut cu 4 puncte procentuale. Cu
toate acestea, trebuie luate măsuri prin care să se asigure un nivel mai înalt al acestui
indicator în toate regiunile din România, întrucât ținta asumată trebuie atinsă.
Rata de ocupare în Regiunea Nord-Est este mult mai ridicată comparativ cu cea a altor
regiuni din Europa prezentate în tabelul de mai jos.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivelul
Regiunii Nord-Est a avut, în tot intervalul de analiză, valori mai ridicate pentru
bărbați (68,8 față de 60,9 pentru femei, în anul 2012) și pentru persoanele din
mediul rural (69,9 față de 56,7 pentru persoanele din mediul urban, în anul
2011). Această situație se mai regăsește doar în regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest; toate
71
Pagina 72
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
celelalte regiuni, înregistrează o rată de ocupare a populației mult mai ridicată în mediul
urban decât în cel rural. Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) la nivelul
Regiunii Nord-Est depășește media națională (23,9%) și atinge un nivel care o
plasează în fruntea clasamentului (29,3%) din acest punct de vedere,
începând cu anul 2010. În cazul persoanelor vârstnice (55-64 de ani) din
Regiunea Nord-Est, rata de ocupare este cea mai ridicată (56,1%) din țară,
depășind media națională (41,4%).
Rata șomajului în Regiunea Nord-Est a fost, în anul 2012, de 6,2%, în creștere cu
aproximativ un punct procentual față de anul trecut.
În comparație cu celelalte regiuni ale României, Regiunea Nord-Est
înregistrează cel mai scăzut nivel al ratei șomajului în rândul populației cu
vârsta de peste 15 ani, începând cu anul 2007. Valoarea acestui indicator este
mai scăzută decât media națională și europeană, după cum este surprins în
graficul de mai sus. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,6
puncte procentuale (5,1% pentru bărbați față de 3,5% pentru femei), în anul 2012. Rata
șomajului în rândul populației cu vârsta de peste 15 ani este mai ridicată în mediul urban
decât în cel rural cu aproximativ 7 puncte procentuale.
72
Pagina 73
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Județul Vaslui înregistrează în toți anii analizați valorile cele mai ridicate ale acestui
indicator, plasându-se în fruntea clasamentului chiar și la nivel național.
Conectivitate și accesibilitate în Regiunea Nord-Est
Telecomunicațiile în Regiunea Nord-Est
Conform Raportului de cercetare realizat în anul 2010 de către firma GALLUP pentru
Autoritatea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, se desprind
următoarele concluzii pentru Regiunea Nord-Est.
Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie fixă prin linie de acces la nivel de gospodărie
este de numai 54%, cu 23 de puncte procentuale mai puțin față de Regiunea BucureștiIlfov. Principalii furnizori de servicii de telefonie fixă sunt: Romtelecom (77%), RDS&RCS
(22%) și UPC (3%).
Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la nivel de gospodărie este de 82%, cu
12 puncte procentuale mai puțin față de București-Ilfov. Dintre deținătorii de cartele SIM,
numai 33% au abonamente (cel mai mic procent dintre toate regiunile), 55% au cartele
preplătite, iar 12% ambele tipuri de servicii. Dintre abonați, cei mai mulți au servicii
furnizate de Orange și Vodafone. Totodată, 92% dintre firmele și instituțiile care activează
în regiune folosesc servicii de telefonie mobilă.
73
Pagina 74
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
În ceea ce privește dotarea gospodăriilor din Regiunea Nord-Est cu
calculatoare (PC-uri) aceasta este deficitară – doar 36% dintre acestea dețin
un calculator, 5% un laptop, iar 5% și PC și laptop. Practic 54% dintre
gospodari nu au niciun calculator – procent dublu față de Regiunea BucureștiIlfov. Totodată, cele mai multe gospodării fără calculatoare sunt amplasate în
mediul rural.
Gradul de penetrare a serviciilor de internet la nivel de gospodărie este de
numai 36%, dintre care 32% au acces la internet fix, 2% acces la internet
mobil, 2% acces și la internet fix și internet mobil. Practic 64% dintre
gospodării nu au acces la internet.
În Regiunea Nord-Est, 42% din populația cu vârsta mai mare de 18 ani a utilizat internetul
în ultimele trei luni, 6% a utilizat internetul cu mai mult de trei luni în urmă, iar 50% nu a
utilizat niciodată internetul. Totodată, 15% din totalul populației României care a accesat
internetul provine din Regiunea Nord-Est. Principalul motiv al celor care nu au utilizat
niciodată internetul îl constituie lipsa nevoii folosirii acestor servicii (persoane cu acces la
internet).
În privința utilizării serviciilor e-commerce, în 2012, 24,8% din total persoane în vârstă de
16-74 ani care au utilizat vreodată internetul din Regiunea Nord-Est, au comandat/
cumpărat bunuri pe internet, procentul, practic, dublându-se față de anul 2008. Un procent
important (49,7%) din aceste persoane au comandat îmbrăcăminte, produse sportive,
48,3% cărți, reviste, ziare, iar 44,4% au făcut aranjamente de călătorie și/sau cazare.
Infrastructura de transport rutier în Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est este străbătută de o serie de coridoare rutiere europene, după cum
urmează:
- București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei) –
drumul european E85;
- Suceava - Vatra Dornei - Cluj (E576) care face legătura cu drumul european E60 Cluj
Napoca-Oradea;
- Bacău – Brașov – Pitești - drumul european E574 (care face legătura cu drumul european
E70 Craiova – Vidin - Skopje);
- București - Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – Chișinău - drumul european
E581 care străbate județul Vaslui;
- Roman - Tg. Frumos cu ramificație către Botoșani (E58) și Iași – Sculeni (punct de trecere
a frontierei) (E 583).
74
Pagina 75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Sub aspect calitativ cel mai important indicator îl constituie ponderea
drumurilor modernizate în total drumuri publice. La nivel regional, ponderea
este de 30%, fiind apropiată de cea națională. Pe categorii de drumuri,
ponderea este de 90% la drumurile naționale și de numai 16% la drumurile
județene și comunale. Ultimul procent menționat urmează să crească în
perioada următoare, ca urmare a finalizării atât a proiectelor ce vizează
reabilitarea/modernizarea drumurilor județene/străzilor orășenești
(cofinanțate prin Programul Operațional Regional 2007-2013, axa 2.1), cât și a
celor finanțate din Programul Național pentru Dezvoltarea Infrastructurii
(secțiunea ce vizează realizarea a 10.000 km drumuri județene) și din Planul
Național pentru Dezvoltarea Rurală. La nivel județean, procentul drumurilor
județene și comunale modernizate variază între numai 3% în județele Iași și
Neamț și 34% în județul Suceava.
Tendințe demografice
Conform datelor statistice existente la 1 iulie 2011, Regiunea Nord-Est avea o
populație stabilă de 3.695.831 locuitori, reprezentând 17,3% din populația
totală a țării. Sub acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea
Nord-Est are cel mai mare număr de locuitori.
Distribuția pe județe este următoarea: Bacău – 712.304 locuitori, Botoșani – 444.804, Iași –
821.311, Neamț – 560.755, Suceava – 708.933 și Vaslui – 447.724 locuitori.
În raport cu datele colectate și centralizate cu ocazia realizării Recensământului populației
și locuințelor 2011 (date preliminare aug. 2012) se constata că populația totală stabilă a
regiunii este de 3.148.577 locuitori, din care 583.590 în județul Bacău, 398.932 în județul
Botoșani, 723.553 în județul Iași, 452.900 în județul Neamț, 614.451 în județul Suceava și
375.151 în județul Vaslui. În comparație cu datele publicate ale Recensământului Populației
din 2002 populația regiunii a scăzut cu 14,3%.
Din punct de vedere etnic, populația Regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt
de omogenitate. Conform datelelor preliminare ale recensământului
populației și locuințelor din 2011, din totalul populației, 97,9% este
reprezentat de români, 0,1% de maghiari, 1,2% de romi, 0,2% de rușilipoveni, iar 0,6% alte etnii.
În graficul următor este prezentată evoluția populației în perioada 2005-2011 la nivel
național, respectiv regional, pe total și pe medii de rezidență.
75
Pagina 76
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Pentru Regiunea Nord-Est, per total, se înregistrează un trend anual de
descreștere ușoară a populației. Pe medii de rezidență, descreșterea este mai
mare în mediul urban și se înregistrează în perioada 2007-2011. În mediul
rural, în perioada 2007-2008 are loc o ușoară creștere (migrație a populației
dinpre urban spre rural), în timp ce în 2009-2011 o ușoară scădere ca urmare
a migrației externe.
Comparând datele de la Recensămintele Populației din 2002 și 2011, pe medii de rezidență
se poate observa că în mediul urban a vut loc o scădere a populației cu 14,4%, iar în mediul
rural cu 14,2%. În anul 2011, regiunea avea o densitate medie a populației de 100,2
locuitori/kmp, valoare ce depășește media pe țară (89,5 locuitori/kmp). Județul cu cea mai
mare densitate este Iași cu 149,9 locuitori/kmp și cu cea mai mică densitate Suceava cu
82,8 locuitori/kmp.
Cele mai scăzute densități ale populației (inferioare mediei regionale), în ordine
crescătoare se înregistrează în următoarele localități urbane:
- județ Bacău: Slanic Moldova (42 loc/kmp);
- județ Botoșani: Stefanesti (58 loc/kmp);
- județ Neamț: Bicaz (60 loc/kmp);
- județ Suceava: Frasin (74 loc/kmp), Broșteni (14 loc/kmp);
- județ Vaslui: Murgeni (58 loc/kmp).
4. Antreprenoriatul din Regiunea Nord-Est
Numărul întreprinderilor reprezintă un indicator care semnalează
intensitatea spiritului antreprenorial dintr-un anumit teritoriu. Astfel, în
Regiunea Nord-Est existau în anul 2011, 50.432 unități locale active,
76
Pagina 77
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
reprezentând 10,84% din numărul unităților locale active înregistrate la nivel
național. Regiunea Nord-Est ocupă locul 6 la nivel național din perspectiva
acestui indicator, fiind urmată de regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia, valoare cu mult sub
media națională (de 58.122,8 unități locale active). În profil temporal, între anii 2008-2011,
se constată o scădere cu aproximativ 20 de procente a numărului unităților locale active.
Din graficul de mai sus se poate observa că din anul 2008 numărul unităților locale a scăzut
în majoritatea regiunilor, iar o explicație pentru acest trend ar viza efectele negative ale
crizei economice care s-au resimțit în majoritatea țărilor din Europa.
Un alt indicator care măsoară spiritul antreprenorial este numărul IMMurilor/1000 de locuitori. Acesta oferă posibilitatea aprecierii atractivității
regiunii pentru investitori și spiritului de inițiativă al populației. Astfel, în
2011, densitatea IMM-urilor în Regiunea Nord-Est a fost de 13,6 IMMuri/1000 locuitori , ceea ce o plasează pe ultimul loc în clasamentul național,
sub media națională de 21 IMM-uri/1000 de locuitori și cu mult sub media
europeană de 42 IMM-uri/1000 locuitori.
77
Pagina 78
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
Din graficul de mai sus, se poate observa că județul cu cea mai mare densitate
a IMM-urilor, în toți anii de analiză, este Iași iar cea mai scăzută densitate se
înregistrează în județul Botoșani.
Situația firmelor înmatriculate în Regiunea Nord-Est, la nivel județean conform statisticilor
de la Oficiul Național al Registrului Comerțului poate fi surprinsă în tabelul de mai jos:
78
Pagina 79
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
În Regiunea Nord-Est, majoritatea întreprinderilor nou create erau active în
comerț (56,2%), în construcții (9,9%) și în transport (9,2%). Majoritatea
problemelor cu care se confruntă întreprinzătorii din regiune vizează: lipsa de
resurse, accesul limitat la credite și lipsa unor clienți care să plătească la timp.
De asemenea, obstacolele precum: lipsa de tehnologie și accesul limitat la
salariați bine pregătiți, îngreunează dezvoltarea și progresul întreprinderilor
nou create.
Forța de muncă: populația ocupată, nivelul de pregătire, câștiguri
salariale
În anul 2011, la nivel regional, oferta potențială de forță de muncă, exprimată prin
populația activă civilă însuma 1.192.200 persoane. Rata de activitate a populației
(exprimată ca raportul dintre populația activă civilă și resursele de muncă), reprezenta
52,8%, mai mică decât media națională (62,8%).
În județul Botoșani se înregistra cea mai mare rată de activitate (54,9%), urmat de Suceava
(54,5%) și Vaslui (54,4%). Diferențele dintre rata de activitate pe sexe este mică, pentru
bărbați fiind de 52,4%, iar pentru femei 53,2% (nivel regional).
La sfârșitul anului 2011, populația activă ocupată civilă a Regiunii Nord-Est era de
1.192.800 persoane, reprezentând 32,2% din totalul populației regiunii și 14,2% în totalul
populației active ocupate a țării. La nivel regional, cea mai mare parte a populației ocupate
activează în servicii (41,7%) și agricultură (41,5%), în timp ce în industrie ponderea este
de numai 16,8%.
79
Pagina 80
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI COMARNA IN ORIZONTUL DE
PREVIZIUNE 2015 -2020
În agricultură, ponderea populației ocupate este foarte mare, cu 42% mai
mult decât cea existentă la nivel național. Acest aspect reprezintă un punct
slab important întrucât, în populația ocupată în acest domeniu figurează în
special lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii familiali, cei care produc bunuri
agricole destinate consumului propriu și/sau vânzării, practic persoane care
practică o agricultură de subzistență și în mult mai mică măsură salariați.
În industrie, procentul înregistrat (16,7%) este inferior celui național (21%) - cea mai mare
parte a persoanelor ocupate (86,2%) activând în industria prelucrătoare. Și în servicii
situația este similară cu cea din industrie, procentul populației ocupate în acest domeniu la
nivel regional (41,5%), fiind inferior față de cel național (49,8%) – cele mai multe persoane
activând în comerț (29%) și construcții (14%). Învățământul și sănătatea sunt singurele
secțiuni ale serviciilor unde ponderea populației ocupate este superioară nivelului național.
Urmărind distribuția populației ocupate pe județe se constată că cele mai mari ponderi
sunt în județele Iași (23%), Suceava (19%), Bacău (17%), iar cele mai mici în județele
Vaslui (11%) și Bo
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.