Document

Hotarari 2017 8

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Hotarari-2017_8.pdf
Emitent
Comuna Comarna, jud. Iași
Pagini
38 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Hotarari 2017 8”, Comuna Comarna, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacomarna.ro/wp-content/uploads/2022/05/Hotarari-2017_8.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/comarna/63477-hotarari-2017-8, 07.11.2026)

Fișier creat
29.03.2017
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ACORDARE TITLUL DE CETĂȚEAN DE ONOARE PROFESORULUI GHE. GHIȚȚUN ȘI ATRIBUIREA NUMELUI ACESTUIA CĂMINULUI CULTURAL OSOI

Pagina 2

] li i ROUMANIE ROMÂNIA | ROMANI, j e: ERZIJIC AT IDE Drczs Totul Strii Sta nerea - ZazEr AEP CZ AIBE ași. î Ea PENA Me Tana IEEE nene | pere | | __zp7| 02 | 08 | DATE PRIVIND. PĂRINȚI ii £ i FIUTISIe BEI ză fa reale, Pinrarmele_ Eliberat de. Eva ae U7

Pagina 3

pe iu Ași ung UNCT LUCRU COMARNA Me Zd 3 dă Pentru acordarea ti e, Cetățean de onvare = post-mortem” Profesorului Gheorghe Ghițun Orice comunitate devine emblematică prin unii reprezentanți, actuali sau din irecul. care 0 particularizează, o definește, o poartă peste vremuri și timpuri. Unii sunt fi ai Satului, alii au fost asimilați (ori s-au lăsat asimilați). devenind puncte de reper pentru semeni din punct de vedere vocațional. formativ. cetățenese. Un astfel de reper. de conștiință. simțire. implicare, este reprezenta de viața și activitatea Profesorului Gheorghe Ghitun. Născut la 4 aprilie 1929 în satul Roșiori, comuna Răchii, jud Botoșani, urmând mai multe parcursuri de formare, a venit și s-a legat pentru totdeauna la satul nostru, prin școala din Osai. unde a activat ca profesor de muzică. dar și de desen. limbi străine ete. dar, mai ales. ca urganizator și susținător, timp de deveni ansamblului coral al școlii. o adevărată școală de formare de caractere pentru umanitate și valori inalte. Corul a devenit, pei osoieni, o școală devenirii. a edificării, a înălțării. Cântând. se învață multe lucruri: înveți un pic de poezie, de literatură. de istorie, de matematică. de pictură, de civism. de omenie. de dumnezeire. Prin muzică înveți nu numai muzică. Înveți de toate: de la distingerea unor tonuri sau cum să inspiri și până la cum să ai urijă să nu răcești sau să te imbraci: de la cum să rostești un cuvânt de iubire și până la cum să-ți chivernisești timpul sau bunurile: de la cum să te respecți pe tine îns cum să te apleci în fața semenilor tăi. Și, mai presus de toate, prin situațiile de relaționare Sau implicare, înveți să devii și să fii om. Simultan cu această prestație deosehită a dus mai departe tradiția corului sătesc. fiind prezent și vbținând cele mai înalte distinci Pentru comunitatea noastră, Profesorul Gheorghe Ghițun a fost un remarcabil profesor. un reper întremator și plin de optimism, un propulsator pentru tinerii cu potențial intelectual sau artistic Cu profesor, a fost un model al devenirii pentru zeci de generații. De asemenea. la nivelul comunității a fost un factor de solidarizare spirituală, de efervescență creativă într-un timp plin de restricții sau derapaje ideologice. A ținut stindardul calității. nu a făcut rabat de la bunul gust de lu dreptate, frumos, adevăr. Bioprafia Profesorului Gheorghe Ghițun este grăitoare pentru un parcurs ascendent, plin de bucurii, împliniri, tinte - în cea mai mare parte atinse. Primele lecții de muzică le primește de lu învățaorul Constantin Ștefanu iei (de la școala din Roșiori. jud. Botoșani). învățător care diriju și corul biserieii din sat. prilej eu care. elevul Ghițun Gheorghe intra în contact cu muzica eligivasa, cântând la strana. d si piese de muzica religioasa - pi contesul vremurilor nu au putut [i cantate. dar se regăsesc in arhiva personala alături de multe

Pagina 4

ti PuneT LUCRU ci Siege lege Z Gheorghe Ghitun profesor de muzica nascut la 4 aprilie 1929- in satul Rosiori, comuna Rachiti, jud Botosani Primele lectii de muzica le primeste de la invatatorul Constantin Stefanovici (de la scoala din Rosiori, jud. Botosani), invatator care dirija si corul bisericii din sat, prilej cu care, elevul Ghitun Gheorghe intra in contact cu muzica religioasa, cantand la strana, iar mai tarziu scriind si de muzica religioasa - piese care in contextul vremurilor nu au putut fi cantate, dar se piese in arhiva personala alaturi de multe alte compozitii... Apoi, educatia muzicala se regasesc sub indrumarea excelentului profesor de muzica Mina Rusu de la Liceul comercial din intregeste vazandu-si elevul pasionat pentru muzica, Îi acorda o mai mare atentie si-l Botosani, care, introduce in tainele artei intepretative, incredintindu-i mai intai rolul de solist al corului, iar mai tarziu conducerea acestuia. A succese deosebite pe scena teatrului "Mihail Eminescu” din Botosani, cu repurtat de corului liceului. S-a simtit de-a dreptul coplesit de increderea ce i s-a programe prezentate profesorul boinav fiind, i-a incredintat conducerea corului catedralei acordat, atunci cand, sau, din Botosani. Mai tarziu urmeaza cursurile Facultatii de Teatru din lasi, unde studiaza "Uspenia" corul acestei facultati, cor care a fost integrat apoi in corul auxiliar pianul si conduce "Gheorghe Enescu”. Dupa ani de munca si experienta dirijorala se inscrie si Conservatorului cursurile Facultatii de Compozitie si Muzicologie a Conservatorului “Ciprian absolva Porumbescu” din Bucuresti, conducerea corului din Osoi prin plecarea din localitate a invatatorului primind Gheorghe Ghitun isi propune sa duca mai departe traditia Alexandru Ungureanu, tanarul dirijor osoienilor. In scurt timp. mareste numarul formatie! ta corala si sa nu dezamageasca asteptarile in de mare prestigiu, facand prin aceasta sa creasca si 120 de coristi si include repertoriu piese concursului raional, corul urca treptele scenei “Pomul prestigiul corului. In 1952 in cadrul asistentei. Drept rasplata primeste locul 1 in concurs si un Verde" din lasi, rapind aplauzele premiu de 6 costume nat ale. plan cantecele patrunse de un inalt spirit patriotic. “Desteapta Au fost readuse in prim nostru steag”, “Pui de lei”, care au dat un suflu puternic te, romane”, “Tricolorul”, “Pe-al de cetateni. Cu prilejul unei manifestari, de 23 August simtamintelor patriotice ale maselor ovatiile zecilor de mii de participanti din gară 1964, cantecul "Pe-al nostru steag” a polarizat fereste si din balcoane se aruncau flori In calea lasului si pana la Teatrul National; se deschideau

Pagina 5

alte compoziții. Apoi. educația muzicala se întregește sub indrumurea excelentului de profesor muzica Mina Rusu. de la Liceul comercial din Botoșani. care. văzând-și elevul pasionat. pentru muzica, ii acorda 0 mai mare atenție si-l introduce în tainele artei interpretative. Mai tărziu, urmează cursurile Facukății de Teatru din Iași, unde studiază auxiliar pianul si conduce corul acestei facultăți, cor care a lost integrat apoi in corul Conservatorului "Gheorghe Enescu”. După ani de munca si experiența dirijorala se înscrie si absolvă cursurile Facultății de Compoziție si Muzicologie a Conservatorului "Ciprian Porumbescu” din București, Primind conducerea corului din Osoi, prin plecarea din localitate î învățătorului Alexandru Ungureanu, tânărul dirijor Gheorghe Ghișun își propune sa duca mai departe tradiția corală si sa nu dezamăgească așteptările osoienilor. In scurt timp mărește numărul formației la 120 de coriști si include in repertoriu piese de mare prestigiu, făcând prin aceasta să crească si prestigiul corului. In 1952, in cadrul concursului raional. corul urea treptele scenei "Pomul Verde” din Iași, răpind aplauzele asistentei. Drept răsplată primește locul | in concurs si un premiu de 6 costume naționale Participă cu regularitate la concursurile cultural arti situandu-se de fiecare data pe primele locuri. fiind laureat a concursurilor nationale, Pentru meritele sale. corul a fost distins cu numeroase diplome, iar în anul 1969, cu ocazia aniversarii a 75 de ani de activitate culturala i s-a oferit "Ordinul Meritul Cultural clasa a IIla” ca o incununare a succeselor obtinute an de an. Cu acelasi ordin "Meritul Cultural” a fost distins pentru a 2-a oara si dirijorul corului. Gheorghe Ghitun, cat si unii membri mai vechi ai formatiei corale. Jubileul a fost Sarbatorit printr-un randios spectacol campenese la care si-au mai dat concursul: corul Filarmonicii "Moldova" din lasi condus de Ion Pavalache, vestitul cor din Branesti - Dambovita, corul din Raducaneni - lasi si ae formatii instrumentale Vorbind despre corul din Osoi. nu putem trece cu vederea pepiniera care furniza noi elemente corului si unume corul scolii generale condus de acelasi profesor si dirijor. Concertand pe scene prestiuioase din lasi, Roman. Bucuresti si Piatra Neamt. panicipand la concursurile culturalartistice la nivel national. obtine ani în sie locul 1 pe judet si lacuri fruntase pe tara In 1979 a panicipat în finala celui mai prestigios concurs coral Patrium Carmen (Cantare Pauriei), în care, cântând în Studioul televiziunii din București a smuls aplauze si aprecierea unanimă a juriului prezidat de marele or si Compozitor D. D. Botez. acordat punctaj maxim și locul 1 pe țară. Peniru 10ate aceste merite, evidente sau subințelese, Știute sau neștiute, primite sau tăinuite, evocate doar în parte mai sus, propunem acordarea titlului de „Cetățean de onoare - post: monem” Profesorului Ciheorghe Ghițun, Cumitetul de imitiativă ferma dim foști elevi PROF.UNIV BR- Q0NGTANTIN Gucoc

Pagina 6

SCOALA daetitiași GIMNAZIALA OSOI punere pă zl COMARNA-IASI zf Nr.74/22.02.2016 RECOMANDARE N, Scoala Gimnaziala Osoi, reprezentată de director, prof Mădălina Enia.salută și susține initiațiva Primăriei și Consiliului Local, cu privire la conferirea titlului de cetățean de onoare al Comunei Comarna post-mortem profesorului Gheorghe Ghițun. Domnul profesor Gheorghe Ghitun. și-a desfășurat activitatea de educare a copiilor de la Școala Osoi cu multă măiestrie pedagogică , cu adânc profesionalism, cu trăire de excepție pentru cauza nobilă a dascălului, A rămas în istoria scolii, comunei și județului mai ales prin unicitatea sa în descoperirea și slefuirea talentelor artistice ca profesor de muzică.La nivelul Scolii Osoi a alcatuit un cor mixt de copii „care an de an, a obținut premiul 1 la toate fazele competitional de specialitate.A întrupat în complexa sa personalitate patru mari calități: dirijor, compozitor, instrumentist și profesor.A reprezentat și va reprezenta un model de perfectiune în arta corala, inegalabila sa preocupare pentru armonie și echilibru fiind cunoscuta pretutindeni. Generații de copii, părinți și bunici au vie în memorie activitatea de prestigiu a corului țărănesc din satul Osoi. Supremul ideal al profesorului Gheorghe Ghițun a fost reprezentarea artistică la cel mai înalt nivel demonstrând ca oamenii sfințesc locul. Scoala satul si comuna se confunda la nivel judetean si national cu numele său.Putem să , spunem că a fost și rămâne un ambasador prețuit al nostru, un nume la care tindem să ne raportam în permanență. Domnia sa a făcut parte din pleiada oamenilor valoroși ai școlii și ai comunitatii care și-au pus amprenta pe dezvoltarea și reprezentarea comunei la nivel județean si național. Recomandăm instituțiilor mai sus amintite să acorde titlul de cetățean de onoare post- mortem domnului profesor Gheorghe Ghițun pentru tot ce a însemnat personalitatea sa în instoria localității

Pagina 7

coristilor care alaturi de toti ceilalti traiau clipe emotionante. Acea vara a anului 1964 a ramas In amintirea celor care au fost prezenti. Aria scenelor pe care se concerteaza se mareste. Participa cu regularitate la concursurile cultural artistice, situandu-se de fiecare data pe primele locuri, fiind laureat a concursurilor nationale. Nenumarate sunt cronicile aparute, in timp, in ziarul local “Flacara Iasului”, insotite de fotografii, in care se aduc elogii artistilor amatori din Osoi, Pentru meritele sale, corul a fost distins cu numeroase diplome, iar in anul 1969, cu ocazia aniversarii a 75 de ani de activitate culturala i s-a oferit "Ordinul Meritul Cultural clasa a ia” ca o incununare a succeselor obtinute an de an, Cu acelasi ordin "Meritul Cultural” a fost distins pentru a 2-a oara si dirijorul corului, Gheorghe Ghitun, cat si unii membri mai vechi ai formatiei corale. jubileul a fost sarbatorit printr-un grandios spectacol campenesc la care si-au mai dat concursul: corul Filarmonicii "Moldova" din Iasi condus de lon Pavalache, vestitul cor din Branesti - Dambovita, corul din Raducaneni - lasi si alte formatii instrumentale, Vorbind despre corul din Osoi, nu putem trece cu vederea pepiniera care furniza noi elemente corului si anume corul scolii generale condus de acelasi profesor si dirijor. Concertand scene prestigioase din lasi, Roman, Bucuresti si Piatra Neamt, participand la concursurile pe cultural-artisitice la nivel national, obtine ani in sie locul pe judet si locuri fruntase pe tara, In 1979 a participat in finala celui mai prestigios concurs coral Patrium Carmen (Cantare patriei), in care, cantand În studioul televiziunii din Bucuresti a smuls aplauze si aprecierea unanima a juriului prezidat de marele maestru Prof. Dirijor si Compozitor D. D. Botez, care i-a acordat punctaj maxim si locul | pe tara. Valentin Ticu Reprezentant al familiei Ghitun

Pagina 8

Cum dluemua duhuri «Dlui, detii (sau a feat prodiete: ole poetul ele A pna , Abbe ae dmut 101, a pete,

Pagina 9

Decretul nr. 2/1968 privind conferirea ordinului și medaliei Meritul Cultural Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 24.01.1968 Pentru merite deosebite în activitatea artistică de amatori, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii, Consiliul de Statal Republicii Socialiste România decretează: Art. 3. Se conferă ordinul Meritul Culturii clasa a V-a tovarășilor: Gheorghe C. Ghițun, învățător, comuna Osoi, regiunea Iași. Presedintele Cons MCOLAE CEAUȘE București, 16 ianuarie 1968. Nr.2

Pagina 10

Consiliul de Stat Decretul 665/1969 privind conferirea ordinului nr. Meritul Cultural clasa a III-a corului Căminului cultural din satul Osoi, comuna Comarna, județul ordinului și medaliei Meritul Iași, precum și a Cultural unor membri ai acestei formații Text publicat în M.Of. al României. n vigoare de la 01.10.1969 deosebite în artistică de amatori, cu prilejul împliniri a 75 de pentru activitate îndelungată și merite mișcarea ce a ințiințarea corului Căminului cultural din satul Osoi, comuna Comarna, județul Iași, ani Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România de cretează an. Cultural clasa a I-a corului Căminului cultural din satul Osoi, comuna Comarna, Se conteră ordinul Meritul județul Iași art.2. se conferă ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a tovarășilor la Școala generală din satul Osoi, comuna Comarna Gheorghe c. Ghitun, profesor al de producție cin satul Osoi, comana Comarna 1on A Tugulea, membru cooperative agricole Art.3. Se conteră ordinul Meritul Cultural clasa a V-a tovarășilor: agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna Gheorghe I. Boandă, membru al cooperative de producție din satul Osol, comuna Comarna. petru A. Burlacu, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna Paraschiva V. Buzdugan, memară a cooperativei agricole de producție din satul Osol, comuna Comarna. loan Gh, Buzdugan, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna Petru C. Melinte, membru al cooperativei agricole Căminului cultural din satul Oso, comuna Comarna. on N. Moraru, învățător, directorul de produciie din satul Osoi, comuna Comarna. petru Gh. Roșu, membru al cooperative agricole de prooucție din satul Osoi, comuna Comarna loan P. Roman, membru al cooperativel agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna, Mihai Gh. Savin, membru al caoperativei agricole Art. 4 conferă medalia Meritul Cultural clasa | tovarășilor st de din satul Osol, comuna Comarna Andone, membră a cocperativel agricole producție iustina N.

Pagina 11

Maria Gh. Amihăiesii, membră a cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna. Elena Gh. Cucoș, membră a cooperativei agricole de proctucție din satul Osoi, comuna Comarna. Constantin D. Duca, membru al cooperat vei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna. Elena P. Duca, membră a cooperativei agricole de productie din satul Osoi, comuna Comarna Maria. Enache, membră a cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna. Gheorghe C. Gardan, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna. Gheorghe V. Melinte, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna Garoafa | Morărașu, membră a cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna. Voan 1. Savin, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna. |. resoinele Consiiuide Sat, | NICOLAE CEAUSESCU | București, 1 octombrie 1969. Nr.665.

Pagina 12

70 VINYIWNOH sie proză f Ies po ȘI au > n Nasa YLSITVIDOS aomonpuoo D2]D]DI0] 020f Plear7]0 »ruahadau 29/0292 20) 34/29034D NI 8 od HOTIN N no (p)aliso îpp2) NOL “00 -10amjm2 Dp1020 10| VIÂVZINVDNO 29102 2n]njDasa 996) 9fe 2S pnjopnl D pnuv N

Pagina 13

ui a județul GA 43447 1968 Festivalului COR Se NEZITI vas! acordă A lov. cultural-artistic Școala GA/TUV PrOSIERILOR clasificat(ă) al pe DIN pionierilor Gemeni Greopesre HE locul PUBLICA și Îl e, școlarilor. SO faza localitatea conducător LALISTà Γ al 2s9! zona ROMÂNIA ie! Me

Pagina 14

ORGANIZATIA PIONIEA 1UL R DIN NAȚIONAL. REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

Pagina 15

rafouruot /0s0 punafapnl” Va, ț ID “SIN 107ponpuo) D3]DI]V90] Dzof în DI :1071.10]09S up (upu)r IS 3nou03u NI50l 0jaonuond AMONIU p/nravof ad. .2> ID HO NNLIHD (o)DaufispP LIWaI DJDOS 217S174D-I0IMp NOL “407 o J DPI090 2 7, SR 9S aa myn]DAns2A ae / fi ZIS pnjopnl NO P AN

Pagina 16

Pagina 17

VINYWOY ZVONO= YISTTVIDOS VOITINdIU 1VNOLLVN NIC 1NITISNOD HOUMNIINOId VILVZINVDIO VWOTdIA

Pagina 18

Pagina 19

OU ARASULUL GEBOAGER GHIDA d (nada COBARRA — 0501 fe 51 S 4, cara (d futi Al, CABATIS - MUZICALA nodul cr ti „a smyms 7 „Aomeal a -/riz (rari DA „i. DA rr manti afla Ci aa A D “* Poole Le Cisortoiet fi dorea / 4979

Pagina 20

SL “ortallă A BLA DE MERIT

Pagina 21

fad menta N N LUCRARII CORALE p>. CE BERE GH PI o val atit (dl MAS Ap metri tei Pi dinti velene penale) Sulla 4 Ze: maleola PAD pede rca mat. pr arii Doodeudte Vamirit mem pe

Pagina 22

Pagina 23

de rod bogat constitule sărbătoresc În Viata SI 2 către n azuintel pestăviite, me Corul osoleniler 8 dece 0 ieuhetol “românesc. închinat frumuseții guleiui, ae cintec datină dia anul 1604. siat ocestei tocmati, din invățătorului lon A. Toma See 21 românesti. eroe a opilor artei populare 7 "care 1și găseau lor Dragastea cu de tlocare dată sua ilor i asta a i Și stmornicia oiru Imvăjarorul Ion A. Toma, Intemelelorul si dirijorul corului din Osoi In pe- “ioada 1804-1837 deceniu de acti- Tara Sărbătorirea unui sms loR "A. "Tome. ticat ră înlmoe nvățător virale și

Pagina 24

4 sale, za prezentă Pr colul de răsunet vanlat și indrăzneț. și netăgaduli astică, spori Smistică de anul 190% la Iași orizictat în carui Lugojanai culegerea și Ponizu corisii de „n dintre mu tei nau organizată d Cel Mare, sai pasiune o consti: neoboite i plină de corală Săotămină a muncii Ba” muzica Amică,, „cununare na Vidu. Era o locului 11, pe fară îoa suie uoinsrea, a corul din Lugol, elorturile și ta: anul 1937, alături care onora ti bimuintă de din cintec un cret, binemeritală, o cate ai aut Victorie simpli pli Gar entuziaști Viata uner oameni cetăteneaseă mijloc se eaucatie n important an anul 1903 Corul din Osot

Pagina 25

de dizior-a Iul Ion A, Tora victarie, a lnchelat activitatea Această de temelie a corului În 1804, iza! mai departe, în miini aa, n predă plete cântecului aeum 46 de re, al. culturii acestul tnilăcăr ropovădultor (Aducem cenagiul nostru recunoștință pentru vie amlatirea, PI i "ge astal tomaneștt și-l păstrăm și țomiă subdania sa creatoare. corului din Oșol condiții A dereveae de activitate a edus sirbdania să diete In, potsalul esti a personaliăți sele VNURULatite și atiranare Vasile, Lmațerei moi noi i ia A Toma. invătătorii de prestiire Mora ut tu, d aul 1084 profevorui Gheorghe, Ctimnranu, lar Gin nouă tomânenii, inalntașulul tor formlaă, o gen: Aexendru, 091 depane” opera a" dat Cate. i, Viata nouă, ei. pal 9 otagori „ai cimecului, veacuri 26 Cica Adus Aeslerecat bucurii cete de ati, de, Poesă89%iataciie a din Osotul zeii rutmuseți. Megterii ctatecului colul met mul i vi, virstici, aduc, primei! Chi? rii atelectualt, tineri și timiate, a „a, ia socialiste, BL ide, în vdenlrilor easre setat slujpa din, frumusetea 4 do, „razi ca cimece inspirate pasiune i maia repertoriul euparioară Ave Ier Ol să îi pe o Meeaptă ni că, se strădulese vogiteac în 'ealitatuY al interpretării. 14, Loate nisi (n republicane sau judeleae, calitaliy Al ciP'concursuriie lost „66 ta PieTeni corul dia Osoi „e JA 98 tie “de preztgiu, Ipakă, si ua culta aauncți, dar cea, mal ol "tc lrerite vibrat sub VIA) autestările, eria de oameni care a riste, Pretutrea miilor atita „ore Aperite cu atita generozitate: tâmin Osoi în anul 1960 Corul din

Pagina 26

Sărbătorirea de astăzi. ln care noosie, dorim să 1le în acelasi timp un îndemn Spre 0 si NU ludoim că Îl, nepoli și sirnepali cela în ve mal bogati, ne In condilii vitrege să pună bazele acestui cor și mul 1304 uTeușii artisiică natională, vor face din foi în ca 0 Valoroasă prezentă adevBzată scoslă a cinteculul românesc mia actuală o iribună scă felicităm cu căldură pe membri De în această si . pe ommenii de aria care i-au dal corului din! Osoi. pe aniez dorim tuturor noi succese În nobila mistune Sorin. de spectalite, vi Ie. dn mesageri ai cintecului st al frumuseții COMITETUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ AL JUDEȚULUI IASI REPERTORIUL ACTUAL AL CORULUI DIN OSOI DIN i Nera e ș Grinele, vara se cae i 5 i i P3storul Iă i La Mintia a 3 Fiomză Verde de salină 2: II Ia IRI Mindra mea cu părul galben . Cintec de. sarbatoare LI: Hora Osotenilor ÎN Tara moastră-l o grădină Tare Barbu A. Flechtenmacher V. Popovici Y. Popovici . otaviei Și poeua

Pagina 27

Mircea Neagu ra favor de viată Sintem tinerețea Dâmint al bucurie aFttdului Cintacul “prieteniei Actualul dirijor a1 corul Gheorghe. Ghițun

Pagina 28

pariea de sud-est al Osolulul este sltual d porescul și bogalul inut najiona.d lasi- Husi depărtare de 4" Am. pe soseaua arăgului 1ași, la o Comarna, m le re edintă el Comune! ARI este, cenirul

Pagina 29

FORMAȚIEI CORALE DIN OS0! COMPONENȚA - 1969 - Gheorghe Sovin C. Elena Ghițun C. Gh. Aurelia Ene Gh. Constantin Ghițun T. Constantin Ene C, Profira Ajliesei T, Tome Sovin Gh. Mihai Ailiesei T. Gheorghe Sovin M. Aglaia Boțolan Gh. Crina Cotet Vasile Boțolan Gh. Petru Butnoru Șt. Ștefan Daminescu Mi Aiftimie | Aglaio Andrei C. Olimpie Burlocu Patru Andrei M. Enache |. Maria Garden C. Gheorghe Gh. Elene Dascălu Șt. Georgeta Gordan Buzdugan V. Poroschivo Morărasu M. Virginia Garofa Buzdugan Șt. loana Morărașu | Amorandei P. Virginie Gardan C. loan <- Tudor C. Profira Melinte C. Petru Despa C. Paraschiva Melinte P. Despino Mihai Melinte Govril Cucoș S. Amarandei C. loan Cote Ștefan Amarendei |. Moria Coteț Petru Melinte V. Gheorghe Duca D. Constontin Maria Petrea Constanțe Duca C.

Pagina 30

Romon P. loon Petrea Elena loan Despa V. Agleio Butnaru Șt. Bistriceonu Gheorghe Cucoș Gh. Gavril Bistriceenu Didina Cucoș G. Georgeta Enoche C. Constantin Amihăiesei Gh. Moria Enache C. Elena Lozăr V. Olgo Enache Z. loan Alttimiei L. Natalio Duco P. Elena Savin |. loan Andone lu: L Savin |. Poraschive Cucoș C. Elena Duca N. Constantin Chimose Constontin Boondă |. Gheorghe Chirwose Niculina Boondă Valeria Moraru N. loan Despe Vasile Lozăr Constantin Sovin D. Constantin Păpușei Dumitru Roman V. loan Păpușoi Virvaro Roman |. Maria „-—vr

Pagina 31

-:. zguăgă Auzelopiite Couaaitân =Z 3 aCbizvane Ene Iuirvose Niculină Vazuuga „Xa ave imsia Constantin mânve ouzu „00 m ÂhYe Varvara ave vipugoin zu minve Ugo inuizoă Silvia = Dobic iai -iD Abe uuzăugen ParaseLiva birou Glam, 20 2 cpa Aglaia Ghigun Au elii „inucae Ceblena Roman larian 2o.an Peloan undobe de vaii „aspa Vasile Ronan Velgoa Azitiniei Batalia umcha Cons 3 ialinie 015 imbie „Că - Osoianu blenu Garuan Gheo. Le Anizai Ci. An.-6i Geor_3 8 Duca Leca O-aviR Durlou pasă sovia tipi Sons „dB Cucog Cucog Aneta Despa Llosa uutnara Ioa ualinte Gavril imerenu i 1080 Butnaru Bio-aa ui Linte Gueoz he Amaranu0ă ia: 40 caviu Loan Gucoș Sebiili0i. * piine: „linte GePaizi Savin ileuB Doțolan Ghaoz gh Melinte DesiDa

Pagina 32

Daspe Vaaile Dec Culine Despa Conaceniin Despa Liaria Boandă Giieoziie Roau Peru Coteț ilaria Boan.i Valsria Dupu Lihaf Cucoșg Gziflana „ucoș lene Cot $ Paczru Coseț Aurica Butuoza Aurica buvnaru denov_2 Aiiii: ei Avlaia -AVÂR Celeie dusi Bel Gheitizia Lazi Ola Ds«pu Paroscliva Lui Horia Dac.insscu Petru buca Pal. ui Leliaria ANJOni Luz up Dascălu Geor;eta TisuLigea:uu Go ue u-lin.e Veta Ailiesei „025 o:itin Loțolaa Paraschiva Auihătecei :.ne a Cucog An. ta

Pagina 33

Pagina 34

Pagina 35

Pagina 36

Pagina 37

Pagina 38