Document
Hotarari 2017 8
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,4 MB · modificat pe site: 25.10.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Hotarari 2017 8”, Comuna Comarna, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacomarna.ro/wp-content/uploads/2022/05/Hotarari-2017_8.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/comarna/63477-hotarari-2017-8, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ACORDARE TITLUL DE
CETĂȚEAN DE ONOARE
PROFESORULUI
GHE. GHIȚȚUN
ȘI ATRIBUIREA
NUMELUI ACESTUIA
CĂMINULUI CULTURAL
OSOI
Pagina 2
]
li
i
ROUMANIE ROMÂNIA
| ROMANI,
j e:
ERZIJIC AT IDE Drczs
Totul Strii
Sta nerea -
ZazEr AEP CZ AIBE
ași. î
Ea PENA Me
Tana IEEE
nene | pere
| | __zp7| 02 | 08
| DATE PRIVIND. PĂRINȚI ii £
i FIUTISIe BEI
ză
fa reale,
Pinrarmele_
Eliberat de.
Eva ae U7
Pagina 3
pe iu Ași
ung UNCT LUCRU
COMARNA
Me Zd
3
dă
Pentru acordarea ti e, Cetățean de onvare = post-mortem”
Profesorului Gheorghe Ghițun
Orice comunitate devine emblematică prin unii reprezentanți, actuali sau din irecul. care 0
particularizează, o definește, o poartă peste vremuri și timpuri. Unii sunt fi ai Satului, alii au fost
asimilați (ori s-au lăsat asimilați). devenind puncte de reper pentru semeni din punct de vedere
vocațional. formativ. cetățenese. Un astfel de reper. de conștiință. simțire. implicare, este
reprezenta de viața și activitatea Profesorului Gheorghe Ghitun.
Născut la 4 aprilie 1929 în satul Roșiori, comuna Răchii, jud Botoșani, urmând mai multe
parcursuri de formare, a venit și s-a legat pentru totdeauna la satul nostru, prin școala din Osai.
unde a activat ca profesor de muzică. dar și de desen. limbi străine ete. dar, mai ales. ca
urganizator și susținător, timp de deveni ansamblului coral al școlii. o adevărată școală de
formare de caractere pentru umanitate și valori inalte. Corul a devenit, pei osoieni, o școală
devenirii. a edificării, a înălțării. Cântând. se învață multe lucruri: înveți un pic de poezie, de
literatură. de istorie, de matematică. de pictură, de civism. de omenie. de dumnezeire. Prin
muzică înveți nu numai muzică. Înveți de toate: de la distingerea unor tonuri sau cum să inspiri și
până la cum să ai urijă să nu răcești sau să te imbraci: de la cum să rostești un cuvânt de iubire și
până la cum să-ți chivernisești timpul sau bunurile: de la cum să te respecți pe tine îns
cum să te apleci în fața semenilor tăi. Și, mai presus de toate, prin situațiile de relaționare Sau
implicare, înveți să devii și să fii om.
Simultan cu această prestație deosehită a dus mai departe tradiția corului sătesc. fiind prezent și
vbținând cele mai înalte distinci
Pentru comunitatea noastră, Profesorul Gheorghe Ghițun a fost un remarcabil profesor. un reper
întremator și plin de optimism, un propulsator pentru tinerii cu potențial intelectual sau artistic
Cu profesor, a fost un model al devenirii pentru zeci de generații. De asemenea. la nivelul
comunității a fost un factor de solidarizare spirituală, de efervescență creativă într-un timp plin
de restricții sau derapaje ideologice. A ținut stindardul calității. nu a făcut rabat de la bunul gust
de lu dreptate, frumos, adevăr.
Bioprafia Profesorului Gheorghe Ghițun este grăitoare pentru un parcurs ascendent, plin de
bucurii, împliniri, tinte - în cea mai mare parte atinse. Primele lecții de muzică le primește de lu
învățaorul Constantin Ștefanu iei (de la școala din Roșiori. jud. Botoșani). învățător care diriju
și corul biserieii din sat. prilej eu care. elevul Ghițun Gheorghe intra în contact cu muzica
eligivasa, cântând la strana. d si piese de muzica religioasa - pi
contesul vremurilor nu au putut [i cantate. dar se regăsesc in arhiva personala alături de multe
Pagina 4
ti
PuneT LUCRU ci
Siege
lege
Z
Gheorghe Ghitun
profesor de muzica
nascut la 4 aprilie 1929-
in satul Rosiori, comuna Rachiti, jud Botosani
Primele lectii de muzica le primeste de la invatatorul Constantin Stefanovici (de la scoala
din Rosiori, jud. Botosani), invatator care dirija si corul bisericii din sat, prilej cu care, elevul
Ghitun Gheorghe intra in contact cu muzica religioasa, cantand la strana, iar mai tarziu scriind si
de muzica religioasa - piese care in contextul vremurilor nu au putut fi cantate, dar se
piese
in arhiva personala alaturi de multe alte compozitii... Apoi, educatia muzicala se
regasesc
sub indrumarea excelentului profesor de muzica Mina Rusu de la Liceul comercial din
intregeste
vazandu-si elevul pasionat pentru muzica, Îi acorda o mai mare atentie si-l
Botosani, care,
introduce in tainele artei intepretative, incredintindu-i mai intai rolul de solist al corului, iar mai
tarziu conducerea acestuia.
A succese deosebite pe scena teatrului "Mihail Eminescu” din Botosani, cu
repurtat
de corului liceului. S-a simtit de-a dreptul coplesit de increderea ce i s-a
programe prezentate
profesorul boinav fiind, i-a incredintat conducerea corului catedralei
acordat, atunci cand, sau,
din Botosani. Mai tarziu urmeaza cursurile Facultatii de Teatru din lasi, unde studiaza
"Uspenia"
corul acestei facultati, cor care a fost integrat apoi in corul
auxiliar pianul si conduce
"Gheorghe Enescu”. Dupa ani de munca si experienta dirijorala se inscrie si
Conservatorului
cursurile Facultatii de Compozitie si Muzicologie a Conservatorului “Ciprian
absolva
Porumbescu” din Bucuresti,
conducerea corului din Osoi prin plecarea din localitate a invatatorului
primind
Gheorghe Ghitun isi propune sa duca mai departe traditia
Alexandru Ungureanu, tanarul dirijor
osoienilor. In scurt timp. mareste numarul formatie! ta
corala si sa nu dezamageasca asteptarile
in de mare prestigiu, facand prin aceasta sa creasca si
120 de coristi si include repertoriu piese
concursului raional, corul urca treptele scenei “Pomul
prestigiul corului. In 1952 in cadrul
asistentei. Drept rasplata primeste locul 1 in concurs si un
Verde" din lasi, rapind aplauzele
premiu de 6 costume nat ale.
plan cantecele patrunse de un inalt spirit patriotic. “Desteapta
Au fost readuse in prim
nostru steag”, “Pui de lei”, care au dat un suflu puternic
te, romane”, “Tricolorul”, “Pe-al
de cetateni. Cu prilejul unei manifestari, de 23 August
simtamintelor patriotice ale maselor
ovatiile zecilor de mii de participanti din gară
1964, cantecul "Pe-al nostru steag” a polarizat
fereste si din balcoane se aruncau flori In calea
lasului si pana la Teatrul National; se deschideau
Pagina 5
alte compoziții. Apoi. educația muzicala se întregește sub indrumurea excelentului de
profesor
muzica Mina Rusu. de la Liceul comercial din Botoșani. care. văzând-și elevul
pasionat. pentru
muzica, ii acorda 0 mai mare atenție si-l introduce în tainele artei interpretative. Mai tărziu,
urmează cursurile Facukății de Teatru din Iași, unde studiază auxiliar pianul si conduce corul
acestei facultăți, cor care a lost integrat apoi in corul Conservatorului "Gheorghe Enescu”. După
ani de munca si experiența dirijorala se înscrie si absolvă cursurile Facultății de Compoziție si
Muzicologie a Conservatorului "Ciprian Porumbescu” din București,
Primind conducerea corului din Osoi, prin plecarea din localitate î învățătorului Alexandru
Ungureanu, tânărul dirijor Gheorghe Ghișun își propune sa duca mai departe tradiția corală si sa
nu dezamăgească așteptările osoienilor. In scurt timp mărește numărul formației la 120 de coriști
si include in repertoriu piese de mare prestigiu, făcând prin aceasta să crească si prestigiul
corului. In 1952, in cadrul concursului raional. corul urea treptele scenei "Pomul Verde” din Iași,
răpind aplauzele asistentei. Drept răsplată primește locul | in concurs si un premiu de 6 costume
naționale
Participă cu regularitate la concursurile cultural arti situandu-se de fiecare data pe primele
locuri. fiind laureat a concursurilor nationale, Pentru meritele sale. corul a fost distins cu
numeroase diplome, iar în anul 1969, cu ocazia aniversarii a 75 de ani de activitate culturala i s-a
oferit "Ordinul Meritul Cultural clasa a IIla” ca o incununare a succeselor obtinute an de an. Cu
acelasi ordin "Meritul Cultural” a fost distins pentru a 2-a oara si dirijorul corului. Gheorghe
Ghitun, cat si unii membri mai vechi ai formatiei corale. Jubileul a fost Sarbatorit printr-un
randios spectacol campenese la care si-au mai dat concursul: corul Filarmonicii "Moldova" din
lasi condus de Ion Pavalache, vestitul cor din Branesti - Dambovita, corul din Raducaneni - lasi
si ae formatii instrumentale
Vorbind despre corul din Osoi. nu putem trece cu vederea pepiniera care furniza noi elemente
corului si unume corul scolii generale condus de acelasi profesor si dirijor. Concertand pe scene
prestiuioase din lasi, Roman. Bucuresti si Piatra Neamt. panicipand la concursurile culturalartistice la nivel national. obtine ani în sie locul 1 pe judet si lacuri fruntase pe tara
In 1979 a panicipat în finala celui mai prestigios concurs coral Patrium Carmen (Cantare
Pauriei), în care, cântând în Studioul televiziunii din București a smuls aplauze si aprecierea
unanimă a juriului prezidat de marele or si Compozitor D. D. Botez.
acordat punctaj maxim și locul 1 pe țară.
Peniru 10ate aceste merite, evidente sau subințelese, Știute sau neștiute, primite sau tăinuite,
evocate doar în parte mai sus, propunem acordarea titlului de „Cetățean de onoare - post:
monem” Profesorului Ciheorghe Ghițun,
Cumitetul de imitiativă ferma dim foști elevi
PROF.UNIV BR- Q0NGTANTIN Gucoc
Pagina 6
SCOALA daetitiași
GIMNAZIALA OSOI punere
pă zl
COMARNA-IASI zf
Nr.74/22.02.2016
RECOMANDARE N,
Scoala Gimnaziala Osoi, reprezentată de director, prof Mădălina Enia.salută și susține
initiațiva Primăriei și Consiliului Local, cu privire la conferirea titlului de cetățean de onoare
al Comunei Comarna post-mortem profesorului Gheorghe Ghițun.
Domnul profesor Gheorghe Ghitun. și-a desfășurat activitatea de educare a copiilor de la
Școala Osoi cu multă măiestrie pedagogică , cu adânc profesionalism, cu trăire de excepție
pentru cauza nobilă a dascălului, A rămas în istoria scolii, comunei și județului mai ales prin
unicitatea sa în descoperirea și slefuirea talentelor artistice ca profesor de muzică.La nivelul
Scolii Osoi a alcatuit un cor mixt de copii „care an de an, a obținut premiul 1 la toate fazele
competitional de specialitate.A întrupat în complexa sa personalitate patru mari calități:
dirijor, compozitor, instrumentist și profesor.A reprezentat și va reprezenta un model de
perfectiune în arta corala, inegalabila sa preocupare pentru armonie și echilibru fiind
cunoscuta pretutindeni.
Generații de copii, părinți și bunici au vie în memorie activitatea de prestigiu a corului
țărănesc din satul Osoi. Supremul ideal al profesorului Gheorghe Ghițun a fost reprezentarea
artistică la cel mai înalt nivel demonstrând ca oamenii sfințesc locul.
Scoala satul si comuna se confunda la nivel judetean si national cu numele său.Putem să
,
spunem că a fost și rămâne un ambasador prețuit al nostru, un nume la care tindem să ne
raportam în permanență.
Domnia sa a făcut parte din pleiada oamenilor valoroși ai școlii și ai comunitatii care și-au
pus amprenta pe dezvoltarea și reprezentarea comunei la nivel județean si național.
Recomandăm instituțiilor mai sus amintite să acorde titlul de cetățean de onoare post-
mortem domnului profesor Gheorghe Ghițun pentru tot ce a însemnat personalitatea sa în
instoria localității
Pagina 7
coristilor care alaturi de toti ceilalti traiau clipe emotionante. Acea vara a anului 1964 a ramas
In amintirea celor care au fost prezenti.
Aria scenelor pe care se concerteaza se mareste. Participa cu regularitate la concursurile
cultural artistice, situandu-se de fiecare data pe primele locuri, fiind laureat a concursurilor
nationale. Nenumarate sunt cronicile aparute, in timp, in ziarul local “Flacara Iasului”, insotite
de fotografii, in care se aduc elogii artistilor amatori din Osoi, Pentru meritele sale, corul a fost
distins cu numeroase diplome, iar in anul 1969, cu ocazia aniversarii a 75 de ani de activitate
culturala i s-a oferit "Ordinul Meritul Cultural clasa a ia” ca o incununare a succeselor obtinute
an de an, Cu acelasi ordin "Meritul Cultural” a fost distins pentru a 2-a oara si dirijorul corului,
Gheorghe Ghitun, cat si unii membri mai vechi ai formatiei corale. jubileul a fost sarbatorit
printr-un grandios spectacol campenesc la care si-au mai dat concursul: corul Filarmonicii
"Moldova" din Iasi condus de lon Pavalache, vestitul cor din Branesti - Dambovita, corul din
Raducaneni - lasi si alte formatii instrumentale,
Vorbind despre corul din Osoi, nu putem trece cu vederea pepiniera care furniza noi
elemente corului si anume corul scolii generale condus de acelasi profesor si dirijor. Concertand
scene prestigioase din lasi, Roman, Bucuresti si Piatra Neamt, participand la concursurile
pe
cultural-artisitice la nivel national, obtine ani in sie locul pe judet si locuri fruntase pe tara,
In 1979 a participat in finala celui mai prestigios concurs coral Patrium Carmen (Cantare
patriei), in care, cantand În studioul televiziunii din Bucuresti a smuls aplauze si aprecierea
unanima a juriului prezidat de marele maestru Prof. Dirijor si Compozitor D. D. Botez, care i-a
acordat punctaj maxim si locul | pe tara.
Valentin Ticu
Reprezentant al familiei Ghitun
Pagina 8
Cum dluemua duhuri «Dlui, detii (sau
a feat prodiete: ole poetul ele A
pna ,
Abbe ae dmut 101, a pete,
Pagina 9
Decretul nr. 2/1968 privind conferirea ordinului și
medaliei Meritul Cultural
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 24.01.1968
Pentru merite deosebite în activitatea artistică de amatori, cu prilejul celei de-a
XX-a aniversări a proclamării Republicii,
Consiliul de Statal Republicii Socialiste România decretează:
Art. 3.
Se conferă ordinul Meritul Culturii clasa a V-a tovarășilor:
Gheorghe C. Ghițun, învățător, comuna Osoi, regiunea Iași.
Presedintele Cons
MCOLAE CEAUȘE
București, 16 ianuarie 1968.
Nr.2
Pagina 10
Consiliul de Stat
Decretul 665/1969 privind conferirea ordinului
nr.
Meritul Cultural clasa a III-a corului Căminului
cultural din satul Osoi, comuna Comarna, județul
ordinului și medaliei Meritul
Iași, precum și a
Cultural unor membri ai acestei formații
Text publicat în M.Of. al României.
n vigoare de la 01.10.1969
deosebite în artistică de amatori, cu prilejul împliniri a 75 de
pentru activitate îndelungată și merite mișcarea
ce a ințiințarea corului Căminului cultural din satul Osoi, comuna Comarna, județul Iași,
ani
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România de cretează
an.
Cultural clasa a I-a corului Căminului cultural din satul Osoi, comuna Comarna,
Se conteră ordinul Meritul
județul Iași
art.2.
se conferă ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a tovarășilor
la Școala generală din satul Osoi, comuna Comarna
Gheorghe c. Ghitun, profesor
al de producție cin satul Osoi, comana Comarna
1on A Tugulea, membru cooperative agricole
Art.3.
Se conteră ordinul Meritul Cultural clasa a V-a tovarășilor:
agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna
Gheorghe I. Boandă, membru al cooperative
de producție din satul Osol, comuna Comarna.
petru A. Burlacu, membru al cooperativei agricole
de producție din satul Osoi, comuna Comarna
Paraschiva V. Buzdugan, memară a cooperativei agricole
de producție din satul Osol, comuna Comarna.
loan Gh, Buzdugan, membru al cooperativei agricole
de producție din satul Osoi, comuna Comarna
Petru C. Melinte, membru al cooperativei agricole
Căminului cultural din satul Oso, comuna Comarna.
on N. Moraru, învățător, directorul
de produciie din satul Osoi, comuna Comarna.
petru Gh. Roșu, membru al cooperative agricole
de prooucție din satul Osoi, comuna Comarna
loan P. Roman, membru al cooperativel agricole
de producție din satul Osoi, comuna Comarna,
Mihai Gh. Savin, membru al caoperativei agricole
Art. 4
conferă medalia Meritul Cultural clasa | tovarășilor
st
de din satul Osol, comuna Comarna
Andone, membră a cocperativel agricole producție
iustina N.
Pagina 11
Maria Gh. Amihăiesii, membră a cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna.
Elena Gh. Cucoș, membră a cooperativei agricole de proctucție din satul Osoi, comuna Comarna.
Constantin D. Duca, membru al cooperat vei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna.
Elena P. Duca, membră a cooperativei agricole de productie din satul Osoi, comuna Comarna
Maria. Enache, membră a cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna.
Gheorghe C. Gardan, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna.
Gheorghe V. Melinte, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna
Garoafa | Morărașu, membră a cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna.
Voan 1. Savin, membru al cooperativei agricole de producție din satul Osoi, comuna Comarna.
|. resoinele Consiiuide Sat,
| NICOLAE CEAUSESCU |
București, 1 octombrie 1969.
Nr.665.
Pagina 12
70
VINYIWNOH sie proză
f Ies
po ȘI au >
n Nasa
YLSITVIDOS aomonpuoo D2]D]DI0] 020f
Plear7]0
»ruahadau 29/0292 20)
34/29034D
NI 8 od
HOTIN N no (p)aliso
îpp2)
NOL “00 -10amjm2
Dp1020 10|
VIÂVZINVDNO 29102 2n]njDasa 996) 9fe
2S pnjopnl
D pnuv N
Pagina 13
ui a județul GA
43447 1968 Festivalului COR Se NEZITI
vas! acordă A
lov.
cultural-artistic Școala GA/TUV PrOSIERILOR
clasificat(ă)
al pe DIN
pionierilor Gemeni Greopesre HE
locul PUBLICA
și Îl
e, școlarilor. SO
faza localitatea conducător LALISTĂ
Γ al
2s9! zona ROMÂNIA
ie!
Me
Pagina 14
ORGANIZATIA
PIONIEA
1UL R DIN
NAȚIONAL. REPUBLICA
SOCIALISTĂ
ROMÂNIA
Pagina 15
rafouruot
/0s0 punafapnl” Va, ț
ID “SIN
107ponpuo) D3]DI]V90] Dzof în
DI :1071.10]09S
up (upu)r IS
3nou03u NI50l 0jaonuond
AMONIU p/nravof ad.
.2> ID
HO NNLIHD (o)DaufispP
LIWaI DJDOS
217S174D-I0IMp
NOL “407 o J
DPI090 2 7,
SR
9S aa myn]DAns2A ae / fi
ZIS pnjopnl
NO P AN
Pagina 16
Pagina 17
VINYWOY ZVONO=
YISTTVIDOS
VOITINdIU 1VNOLLVN
NIC 1NITISNOD
HOUMNIINOId
VILVZINVDIO VWOTdIA
Pagina 18
Pagina 19
OU ARASULUL GEBOAGER GHIDA
d (nada COBARRA — 0501
fe 51 S 4, cara (d
futi Al,
CABATIS - MUZICALA nodul
cr ti „a smyms 7
„Aomeal a -/riz (rari DA „i. DA
rr manti afla Ci aa
A D “*
Poole Le Cisortoiet fi dorea
/ 4979
Pagina 20
SL “ortallă A BLA DE MERIT
Pagina 21
fad menta N
N
LUCRARII CORALE
p>. CE BERE GH
PI o val atit
(dl MAS Ap metri
tei Pi
dinti velene penale)
Sulla 4 Ze: maleola PAD
pede rca mat.
pr arii
Doodeudte Vamirit mem
pe
Pagina 22
Pagina 23
de rod bogat constitule
sărbătoresc În Viata SI
2 către
n azuintel pestăviite,
me Corul osoleniler 8
dece 0 ieuhetol “românesc.
închinat frumuseții
guleiui, ae cintec
datină dia anul 1604. siat
ocestei tocmati, din
invățătorului lon A. Toma
See 21 românesti.
eroe a opilor artei populare
7 "care 1și găseau
lor
Dragastea cu
de tlocare dată
sua
ilor i asta a i
Și stmornicia oiru
Imvăjarorul Ion A. Toma,
Intemelelorul si dirijorul
corului din Osoi In pe-
“ioada 1804-1837
deceniu de acti-
Tara Sărbătorirea unui
sms loR "A. "Tome.
ticat ră înlmoe nvățător
virale și
Pagina 24
4 sale, za prezentă
Pr colul de răsunet
vanlat și indrăzneț. și
netăgaduli astică, spori
Smistică de
anul 190% la Iași
orizictat în carui
Lugojanai
culegerea și
Ponizu
corisii de „n
dintre
mu tei
nau
organizată d
Cel Mare, sai pasiune o consti:
neoboite i plină de corală
Săotămină a muncii Ba” muzica
Amică,, „cununare na Vidu. Era o
locului 11, pe fară îoa
suie uoinsrea, a corul din Lugol, elorturile și ta:
anul 1937, alături care onora
ti bimuintă de din cintec un cret,
binemeritală, o cate ai aut
Victorie simpli pli Gar entuziaști
Viata uner oameni cetăteneaseă
mijloc se eaucatie
n important
an anul 1903
Corul din Osot
Pagina 25
de dizior-a Iul Ion A, Tora
victarie, a lnchelat activitatea
Această de temelie a corului În 1804,
iza!
mai departe, în miini
aa, n predă plete cântecului
aeum 46 de
re, al. culturii
acestul tnilăcăr ropovădultor
(Aducem cenagiul nostru recunoștință pentru
vie amlatirea, PI i "ge
astal tomaneștt și-l păstrăm
și
țomiă subdania sa creatoare. corului din Oșol condiții
A dereveae de activitate a edus
sirbdania să diete In, potsalul esti
a personaliăți sele
VNURULatite și atiranare Vasile, Lmațerei
moi noi i ia A Toma. invătătorii
de prestiire Mora ut tu,
d aul 1084 profevorui Gheorghe,
Ctimnranu, lar Gin nouă
tomânenii, inalntașulul tor formlaă, o gen:
Aexendru, 091 depane” opera a" dat Cate.
i, Viata nouă, ei. pal
9 otagori „ai cimecului, veacuri 26 Cica
Adus Aeslerecat bucurii cete de
ati, de, Poesă89%iataciie a din Osotul zeii
rutmuseți. Megterii ctatecului
colul met mul i vi, virstici, aduc, primei!
Chi? rii atelectualt, tineri și
timiate, a „a, ia socialiste, BL ide,
în vdenlrilor easre
setat slujpa din, frumusetea 4
do, „razi ca cimece inspirate
pasiune i maia repertoriul euparioară Ave
Ier Ol să îi pe o Meeaptă
ni că, se strădulese
vogiteac
în 'ealitatuY al interpretării. 14, Loate nisi
(n republicane sau judeleae,
calitaliy Al ciP'concursuriie lost „66 ta
PieTeni corul dia Osoi „e
JA 98 tie “de preztgiu, Ipakă, si
ua culta aauncți, dar cea, mal
ol "tc lrerite vibrat sub VIA)
autestările, eria de oameni care a
riste, Pretutrea miilor
atita
„ore Aperite cu atita generozitate:
tâmin
Osoi în anul 1960
Corul din
Pagina 26
Sărbătorirea de astăzi. ln care
noosie, dorim să 1le în acelasi timp un îndemn Spre 0 si
NU ludoim că Îl, nepoli și sirnepali cela
în ve mal bogati, ne
In condilii vitrege să pună bazele acestui cor și
mul 1304 uTeușii
artisiică natională, vor face din foi
în ca 0 Valoroasă prezentă
adevBzată scoslă a cinteculul românesc
mia actuală o
iribună scă felicităm cu căldură pe membri
De în această si
. pe ommenii de aria care i-au dal
corului din! Osoi. pe aniez
dorim tuturor noi succese În nobila mistune
Sorin. de spectalite, vi Ie.
dn mesageri ai cintecului st al frumuseții
COMITETUL DE CULTURĂ ȘI ARTĂ
AL JUDEȚULUI IASI
REPERTORIUL ACTUAL AL CORULUI DIN OSOI
DIN
i
Nera e ș
Grinele, vara se cae i
5 i i
P3storul Iă i
La Mintia a 3
Fiomză Verde de salină 2:
II
Ia IRI
Mindra mea cu părul galben .
Cintec de. sarbatoare LI:
Hora Osotenilor ÎN
Tara moastră-l o grădină
Tare Barbu
A. Flechtenmacher
V. Popovici
Y. Popovici
. otaviei
Și poeua
Pagina 27
Mircea Neagu
ra
favor de viată
Sintem tinerețea
Dâmint al bucurie
aFttdului
Cintacul “prieteniei
Actualul dirijor a1 corul
Gheorghe. Ghițun
Pagina 28
pariea de sud-est
al Osolulul este sltual d
porescul și bogalul inut najiona.d lasi- Husi
depărtare de 4" Am. pe soseaua
arăgului 1ași, la o Comarna,
m le re edintă el Comune!
ARI este, cenirul
Pagina 29
FORMAȚIEI CORALE DIN OS0!
COMPONENȚA
- 1969 -
Gheorghe Sovin C. Elena
Ghițun C.
Gh. Aurelia Ene Gh. Constantin
Ghițun
T. Constantin Ene C, Profira
Ajliesei
T, Tome Sovin Gh. Mihai
Ailiesei
T. Gheorghe Sovin M. Aglaia
Boțolan
Gh. Crina Cotet Vasile
Boțolan
Gh. Petru Butnoru Șt. Ștefan
Daminescu
Mi Aiftimie | Aglaio
Andrei C.
Olimpie Burlocu Patru
Andrei M.
Enache |. Maria
Garden C. Gheorghe
Gh. Elene Dascălu Șt. Georgeta
Gordan
Buzdugan V. Poroschivo
Morărasu M. Virginia
Garofa Buzdugan Șt. loana
Morărașu |
Amorandei P. Virginie
Gardan C. loan
<- Tudor C. Profira
Melinte C. Petru
Despa C. Paraschiva
Melinte P. Despino
Mihai Melinte Govril
Cucoș S.
Amarandei C. loan
Cote Ștefan
Amarendei |. Moria
Coteț Petru
Melinte V. Gheorghe
Duca D. Constontin
Maria Petrea Constanțe
Duca C.
Pagina 30
Romon P. loon
Petrea Elena
loan Despa V. Agleio
Butnaru Șt.
Bistriceonu Gheorghe
Cucoș Gh. Gavril
Bistriceenu Didina
Cucoș G. Georgeta
Enoche C. Constantin
Amihăiesei Gh. Moria
Enache C. Elena
Lozăr V. Olgo
Enache Z. loan
Alttimiei L. Natalio
Duco P. Elena
Savin |. loan
Andone lu: L
Savin |. Poraschive
Cucoș C. Elena
Duca N. Constantin
Chimose Constontin
Boondă |. Gheorghe
Chirwose Niculina
Boondă Valeria
Moraru N. loan
Despe Vasile
Lozăr Constantin
Sovin D. Constantin
Păpușei Dumitru
Roman V. loan
Păpușoi Virvaro
Roman |. Maria
„-—vr
Pagina 31
-:. zguăgă Auzelopiite
Couaaitân =Z 3
aCbizvane Ene
Iuirvose Niculină
Vazuuga „Xa ave
imsia Constantin mânve
ouzu „00 m ÂhYe
Varvara ave
vipugoin
zu minve
Ugo
inuizoă Silvia =
Dobic iai -iD Abe
uuzăugen ParaseLiva
birou Glam, 20
2 cpa Aglaia
Ghigun Au elii
„inucae Ceblena
Roman larian
2o.an Peloan
undobe de vaii
„aspa Vasile
Ronan Velgoa
Azitiniei Batalia
umcha Cons 3
ialinie 015
imbie „Că -
Osoianu blenu
Garuan Gheo. Le
Anizai Ci.
An.-6i Geor_3 8
Duca Leca O-aviR
Durlou pasă
sovia tipi
Sons „dB
Cucog
Cucog Aneta
Despa Llosa
uutnara Ioa
ualinte Gavril
imerenu i 1080
Butnaru Bio-aa
ui Linte Gueoz he
Amaranu0ă ia: 40
caviu Loan
Gucoș Sebiili0i. * piine:
„linte GePaizi
Savin ileuB
Doțolan Ghaoz gh
Melinte DesiDa
Pagina 32
Daspe Vaaile Dec Culine
Despa Conaceniin Despa Liaria
Boandă Giieoziie Roau Peru
Coteț ilaria Boan.i Valsria
Dupu Lihaf Cucoșg Gziflana
„ucoș lene Cot $ Paczru
Coseț Aurica Butuoza Aurica
buvnaru denov_2 Aiiii: ei Avlaia
-AVÂR Celeie dusi Bel Gheitizia
Lazi Ola Ds«pu Paroscliva
Lui Horia Dac.insscu Petru
buca Pal. ui Leliaria
ANJOni Luz up Dascălu Geor;eta
TisuLigea:uu Go ue u-lin.e Veta
Ailiesei „025 o:itin Loțolaa Paraschiva
Auihătecei :.ne a Cucog An. ta