Pagina 1
ROMANIA
JUDETUL IASI
COMUNA CIUREA
CONSILIUL LOCAL
HOTARAREA nr. 187 din 15.12.2022
Privind aprobarea solicitarii de prelungire a Scrisorii de garantie din FNGCIMM SA
partea
IFN în vederea finantarii proiectului: “Construire Gradinita in satul Lunca
Cetatuii, comuna
Ciurea, judetul Iasi”, precum si aprobarea comisionului de garantare
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul Iasi, intrunit in sedinta ordinara de data
astazi,
de mai sus, convocata prin Dispozitia primarului nr. 1507 din
09.12.2022;
Avand in vedere aprobarea unanim exprimata de catre membrii Consiliului local Ciurea
cu
privire la suplimentarea ordinii de zi a sedintei cu acest proiect de hotarare ale discutii
caror nu
pot fi amanate pentru o sedinta ulterioara;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 674 din 12.12.2022, intocmit de
primarul comunei Ciurea, judetul Iași, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare
privind
aprobarea solicitarii de prelungire a Scrisorii de garantie din FNGCIMM SA IEN, si
precum a
comisionului de garantare emise pentru implementarea proiectului “Construire Gradinita in satul
Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”,
Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 675 din 12.12.2022
intocmit de catre doamna Agapia Veronica- numita in functia publica de consilier in cadrul
Compartimentului financiar-contabilitate din Primaria Ciurea;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit în acest sens si inregistrat sub 195 din
nr,
12.12.2022;
Avand in vedere Scrisoarea de garantie nr. 617 din 28.09.2017 emisa de FNGCIMM SA
IEN pentru implementarea proiectului de investitii Construire Gradinita in satul Lunca
> Cetatuii,
comuna Ciurea, judetul Iasi”
Avand in vedere Contractul de finantare nr. C07208N00011612400266 din 08.09.2017
precum si Actele aditionale la acest contract, inregistrate sub nr. 1 din 13.09.2017, Actul aditional
nr. 2 din 05.12.2017, Actul aditional nr. 3 din 10.01.2019, Actul aditional nr. 4 din
21.05.2019,
Actul aditional nr. $ din 19.11.2019, Actul aditional nr. 6 din 12.03.2020, Actul aditional nr. 7 din
18.06.2021, Actul aditional nr. 8 din 04.07.2022 si Actul aditional nr.9 din 26.09.2022;
Avand in vedere prevederile Ghidului Solicitantului pentru accesarea Submasurii 7.6 din cadrul
Programului National pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020;
Avand in vedere prevederile OUG nr. 28/2013 privind aprobarea Programului National de
Dezvoltare Locala;
Avand in vedere prevederile OUG nr. 79/2009 privind reglementarea masuri
unor pentru
Stimularea absorbtiei fondurilor alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurala
pentru
renovarea si dezvoltarea spatiului rural prin cresterea calitatii vietii si diversificarii economiei in
zonele rurale;
Pagina 2
Avand in vedere prevederile HG nr. 1262/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a OUG nr. 79/2009 privind reglementarea unor masuri pentru stimularea absorbtiei
fondurilor alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurala pentru renovarea si dezvoltarea
spatiului rural prin cresterea calitatii vietii si diversificarii economiei in zonele rurale;
Avand in vedere prevederile Legii. nr. 273/2006 privind finantele publice locale, completata si
modificata;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere prevederile art. 129 alin 2 lit „b” coroborat cu prevederile alin 4 lit „b”
ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
In temeiul art. 196 alin. 1 lit a din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, adopta
prezenta
HOTARARE
Art. 1. (1) Se aproba solicitarea de prelungire a Scrisorii de garantie nr. 617 din 28.09.2017
din partea FNGCIMM SA IFN pentru o perioada de 3 luni, pana la data 08.06.2023, in suma de
907.477,73 lei, reprezentand 100 % din valoarea avansului in suma de 907.477,73 lei, in vederea
implementarii proiectului „ Construire Gradinita in satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea,
judetul Iasi” ce se finanteaza prin Contractul de finantare nr. C0720EN00011612400266 din
08.09.2017 semnat cu AFIR, completat si modificat prin Actele aditionale nr. 1/13.09.2017, nr.
2/05.12.2017, nr. 3/10.01.2019, nr. 4/21.05.2019, nr. 5/19.11.2019, nr. 6/12.03.2020, nr. 7/18.06.2021
nr. 8/04.07.2022 si nr. 9/26.09.2022, in favoarea Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale.
(2) Se aproba plata comisionului de garantare aferent prelungirii Scrisorii de garantie
nr. 617/28.09.2017, in suma totala de 1.361,22 lei, din care se achita integral suma de 1.361,22
lei ( 907.477,73 X 0,05% X 3 luni) catre FNGCIMM SA-IEN.
Art.2.Cu ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei se insarcineaza Primarul Comunei
Ciurea, jud. Iași, care va semna documentatia necesara.
Art.3. Secretarul general al comunei Ciurea va comunica in termen legal prezenta hotarare
Institutiei Prefectului judetul lasi pentru controlul legalitatii, Fondului National de Garantare a
Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii SA IFN, o va aduce la cunostinta primarului si
o va afisa in locuri publice.
PRESEDINTE DE SEDI)
CONSILIER LOCAL,
CRASI VI ANDRE
Pagina 3
ROMANIA
JUDETUL IASI
CONSILIUL LOCAL
COMUNA CIUREA
HOTARAREA nr. 186 din 15.12.2022
Privind aprobarea necesitatii si oportunitatii preluarii in administrarea Consiliului local
Ciurea a unor suprafete de teren din satul Lunca Cetatuii, ce reprezinta acostamentele
DJ 248C, si care se afla in inventarul domeniului public al Judetului Iasi si
administrarea Directiei Judetene de Administrare a Drumurilor si Podurilor Iasi
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul Iasi, intrunit in sedinta ordinara de astazi, data
de mai sus, convocata prin Dispozitia primarului nr. 1507 din 09.12.2022;
Avand in vedere aprobarea unanim exprimata de catre membrii Consiliului local Ciurea
cu privire la suplimentarea ordinii de zi a sedintei cu acest proiect de hotarare ale caror discutii
nu pot fi amanate pentru o sedinta ulterioara;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 672 din 12.12.2022, intocmit
de Primarul comunei Ciurea, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare privind aprobarea
necesitatii si oportunitatii preluarii in administrarea Consiliului local Ciurea, a unor suprafete
de teren ce reprezinta acostamentul DJ 248 C din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, care se
afla in proprietatea publica a Judetului Iasi si in administrarea Directiei Judetene de Administrare
a Drumurilor si Podurilor Iasi;
Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 673 din
12.12.2022, intocmit de catre doamna Dorobat Catalina- consilier in cadrul Biroului de urbanism,
cadastru si amenajarea teritoriului din comuna Ciurea;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens, inregistrat sub nr. 194 din
12.12.2022;
Avand in vedere faptul ca Lunca Cetatuii - cartierul de blocuri - este strabatut de DJ
248 C, iar aceasta zona este in atentia autoritalor locale pentru efectuarea unor lucrari de
modernizare, respectiv, creare poarta de accesla Sala de sport aferenta Scolii Gimnaziale
„„ Comandor Alexandru Catuneanu”, refacere trotuare, amenajare locuri de parcare pentru
riverani si nu numai;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu
modificarile si completarile ulterioare
Avand in vedere prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul, completata si modificata;
Avand in vedere prevederile art. 298, ale art. 129, alin 2, lit d) coroborat cu prevederile
alin 7 litp) ale aceluiasi articol din OUG nr. $7/2019 privind Codul administrativ;
In temeiul prevederilor art. 196 alin. 1 lita) din OUG nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, adopta prezenta
Pagina 4
HOTARARE
Art.1 - (1) Se aproba necesitatea si oportunitatea preluarii in administrarea Consiliului
local Ciurea, pe perioada nedeterminata, a unei suprafete totale de 4279 teren
mp ce
reprezinta acostamentele D] 248C, cuprinse intre km 14,710 si km 14,150, din satul Lunca
Cetatuii, comuna Ciurea ce se afla in inventarul domeniului public al Judetului Iasi si
administrarea Directiei Judetene de Administrare a Drumurilor si Podurilor Iasi.
(2) Comuna Ciurea va pastra destinatia bunurilor astfel primite in administrare,
iar lucrarile de dezvoltare locala ce vor fi efectuate acestea, vor fi cuprinse anual in Lista
pe
obiectivelor de investitii - Anexa la bugetul local de venituri si cheltuieli al Consiliului local
al comunei Ciurea, judetul Iasi si totodata, vor aduce un plus de valoare acestora.
Art.2 —Cu aducerea la indeplinire a prezentei hotarari se insarcineaza Primarul comunei
Ciurea, domnul Lupu Catalin.
Art.3 - Secretarul general al comunei va comunica in termen legal copii ale prezentei Hotarari,
Institutiei Prefectului judetul Iasi pentru controlul legalitatii, Consiliului Judetean Iasi, Directiei
Judetene de Administrare Drumuri si Poduri Iasi, primarului comunei Ciurea si aduce la
o va
cunostinta publica prin afisarea ei pe pagina de internet a Comunei Ciurea.
Contrasemneaza pen legalitate,
SECRETAR GHXERAL,
HUTANU MONICA
Pagina 5
ROMANIA
JUDETUL IASI
COMUNA CIUREA
CONSILIUL LOCAL
CIE 4540658
HOTARAREA nr. 185 din 15.12.2022
Privind aprobarea modificarii si actualizarii Hotararii Consiliului local Ciurea
nr. 147 din 06.10.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”
finantata prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei cu actualizarea
valorii eligibile a proiectului, precum si cu completarea descrierii sumare a investitiei cu
indicatorii din Auditul Energetic
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul lasi, intrunit in sedinta ordinara de astazi,
data de mai sus, convocata prin Dispozitia primarului nr. 1507 din 09.12.2022;
Avand in vedere aprobarea unanim exprimata de catre membrii Consiliului local Ciurea
cu privire la suplimentarea ordinii de zi a sedintei cu acest proiect de hotarare ale caror
discutii nu pot fi amanate pentru o sedinta ulterioara;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 670 din 12.12.2022 intocmit
de primarul comunei Ciurea, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare pentru
aprobarea modificarii Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 147 din 06.10.2022 privind
aprobarea participarii Comunei Ciurea in cadrul Programului National de Redresare si
Rezilienta, Componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta
energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3; Renovarea energetica moderata
sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor — cu
proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul
Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul lasi”;
Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 671 din
12.12.2022 intocmit de catre doamna Dorobat Catalina- consilier din cadrul Biroului de
urbanism, cadastru si amenajarea teritoriului din Primaria comunei Ciurea;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens si inregistrat sub nr. 193
din 12.12.2022;
Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 147 din 06.10.2022
prin care s-a aprobat participarea Comunei Ciurea in cadrul PNRR, Componenta 5- Valul
renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile
publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor
rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de
investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii,
comuna Ciurea, judetul Iasi”;
Avand in vedere HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al
documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din
fonduri publice;
Avand in vedere Ordinul referitor la ghidul de finantare al CONDITII de ACCESARE a
„
FONDURILOR europene aferente PNRR in cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/C5/1/A.3.1/1 —
COMPONENTA C5- VALUL RENOVARII”- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Administratiei;
Pagina 6
Avand in vedere prevederile OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si
financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si
rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri
pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de
fonduri externe rambursabile si nerambursabile in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile HG nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru
gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum
si pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea
Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile si nerambursabile in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile art. 120 si art. 121 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei,
republicata;
Avand in vedere prevederile art. 8 si 9 din Carta europeana a autonomiei locale, adoptata
la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997;
Avand in vedere prevederile art. 7 alin. (2) si art. 1166 si urmatoarele din Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la contracte sau conventii;
Avand in vedere prevederile art. 20 si 21 din Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006;
Avand in vedere prevederile art. 43 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare,
Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de
construire, completata si modificata;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale,
completata si modificata;
Avand in vedere prevederile art. 129 alin 2 lit d) coroborat cu prevederile alin. 7 lit.
n) ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
In temeiul art. 196 alin. 1 lit.a) din OUGnr. 57/2019 privind Codul administrativ adopta
prezenta
HOTARARE
Art. 1. - Se aproba modificarea valorii maxime eligibile, conform Art. 3 din Hotararea
Consiliului local Ciurea nr. 147 din 06.10.2022, dupa cum urmeaza:
„Se aproba valoarea maxima eligibila a obiectivului de investitie „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, in suma
totala de 24.093.355,21 RON fara TVA, la care se adauga TVA in suma de 4.577.737,49 lei,
defalcata dupa cum urmeaza:
e Valoarea renovarii energetice - 23.724.152,71 lei fara TVA, la care se adauga TVA in suma
de 4.507.589,01 lei - cheltuieli eligibile.
e Valoarea a 3 statii de reincarcare — 369.202,50 lei fara TVA, la care se adauga TVA in
suma de 187.062,60 lei — cheltuieli eligibile ”
Pagina 7
Art. 2 Se aproba modificarea Art. 4 din Hotararea Consiliului local Ciurea nr. 147 din
06.10.2022, dupa cum urmeaza: „Se aproba introducerea a 5 stații de incarcare in valoare totala de
615.337,50 lei fara TVA, la care se adauga TVA in suma de 116.914,13 lei - cheltuieli neeligibile.”
Art. 3 — Se aproba valoarea totala a proiectului in suma de 24.708.692,71 lei fara TVA, la
care se adauga TVA in suma de 4.694.651,61 lei, din care valoare eligibila este in cuantum de
24.093.355,21 lei fara TVA, iar valoare neeligibila este de 615.337,50 lei fara TVA.
Art. 4 — Se aproba descrierea sumara a investitiei, cu solutia propusa si cu indicatorii prevazuti
in auditul energetic.
Art, 5 — Celelalte articole din cadrul Hotararii de Consiliu Local nr. 147 din 06.10.2022 nu
sufera modificari.
Art. 6 - Incepand cu data adoptarii prezentei, se revoca Hotararea Consiliului local
Ciurea nr. 175 din 09.12.2022.
Art, 7 - Secretarul general al comunei va comunica in termen legal copii ale prezentei
hotarari Institutiei Prefectului judetul Iasi pentru controlul legalitatii, o va aduce la cunostinta
Primarului si o va afisa pe pagina de internet a institutiei www.comunaciurea.ro si in locurile
special amenajate pentru a fi adusa la cunostinta publica.
Contrasemneaza pe legalitate,
SECRETAR GENERAL,
HUTANU MONICA
Pagina 8
Anexa la HCL nr. 185 din 15.12.2022
Privind aprobarea participarii Comunei Ciurea in cadrul Programului National de
Redresare si Rezilienta, componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi
pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea
energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a
doua de atragere a fondurilor - cu proiectul de investitii „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul
Iasi”
Descrierea sumara a investitiei
DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE
3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI
A) DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI (LOCALIZARE-
INTRAVILAN/EXTRAVILAN, SUPRAFATA TERENULUI, DIMENSIUNI IN PLAN);
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul
lasi. Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata. Investitia are la baza
certificatul de urbanism nr. 44 din 28.01.2021.
B) RELATIILE CU ZONE INVECINATE, ACCESURI EXISTENTE SI/SAU CAI DE
ACCES POSIBILE;
Vecinatati Imobilele se gasesc in zona centrala a satului Lunca
Cetatuii, in zona de locuinte colective, spatii comerciale,
scoala, gradinite si institutii publice.
Cai de acces public - DRUMURI COMUNALE -— auto si pietonal
— asfaltate cu trotuare
dalate
Suprafata desfasurata pentru fiecare fiecare obiectiv:
Obiectiv 1 — bloc 60 — suprafata desfasurata = 5854,15 mp
Obiectiv 2 — bloc 63 — suprafata desfasurata = 3903,70 mp
Obiectiv 3 — bloc 88 — suprafata desfasurata = 6039,00 mp
Obiectiv 4 — bloc 90 — suprafata desfasurata = 3479,60 mp
Pagina 9
E) SITUATIA UTILITATILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE;
Obiectivele sunt racordate la reteua electrica existenta in localitate.
Obiectivele sunt racordate la reteaua de alimentare cu apa rece potabila.
Obiectivele sunt racordate la retele de gaze naturale.
Obiectivele sunt racordate la retele de canalizare.
Obiectivele sunt racordate la retele de telecomunicatii din localitate.
3.2. REGIMUL JURIDIC
A) NATURA PROPRIETATII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCTIEI EXISTENTE,
INCLUSIV SERVITUTI, DREPT DE PREEMPTIUNE
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul
lasi. Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata.
B) DESTINATIA CONSTRUCTIEI EXISTENTE;
Imobile locuinte colective din sat Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, Judetul Iasi.
C) INCLUDEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE IN LISTELE MONUMENTELOR
ISTORICE, SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE, PRECUM SI
ZONELE DE PROTECTIE ALE ACESTORA SI IN ZONE CONSTRUITE PROTEJATE,
DUPA CAZ
Cladirile nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice.
DESCRIEREA STARII CONSTRUCTIEI
Cladirile analizate au o uzura vizuala, evidenta ca urmare a perioadei de exploatare fara stratul
de anvelopare, necesitand inlocuirea unor elemente care prezinta un nivel de degradare fizic.
Degradarile identificate sunt la nivelul finisajelor, datoreaza pe de-o parte atat duratei lungi de
exploatare, cat si supunerii la actiuni seismice repetate. In urma investigatiilor realizate la
constructiile de mai sus prin prisma prevederilor referitoare la siguranta in exploatare, igiena, si
confortul ocupanților se prezinta urmatoarele deficiente:
[9] degradari ale invelitorii;
finisajele exterioare degradate;
oo
lipsa termosistemului;
zugraveli degradate;
00
tamplarie nectansa / la casa scarilor;
o lipsa termosistemului intre subsol si zona locativa;
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA
DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR
FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII.
3.5.1 ARHITECTURA
Pagina 10
1) Cerinta ”A” — Rezistenta mecanica si stabilitate
Constructiile existente dateaza din jurul anului 1990, iar de la darea in exploatare au fost
realizate doar reparatii si igienizari curente.
Obiectivele au regim de inaltime ce variaza intre P+1E si S+P+4E partial
Structurile de rezistenta sunt mixte; imobil realizat pe zidarie portanta si imobile realizate din
prefabricate.
2) Cerinta ”B” — Securitate la incendiu (Ce)
Cladirile studiate respecta cerintele minime impuse de legislatia in vigoare.
Conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor indicativ P.1 18-99, riscul de incendiu
la cladirile civile este determinat, in principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si
de destinatia respectiva.
In functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu in cladiri civile poate fi:
mare: q = peste 840 MJ/mp;
mijlociu: q = 420 + 840 MJ/mp;
mic: q = sub 420 MJ/mp.
In conformitate cu precizarile din Manualul de exemplificari, detalieri sisolutii de aplicare a
prevederilor Normativului P 118/99 se are in vedere cel mai mare risc de incendiu care reprezinta
minim 30% din volumul acestuia.
Cladirile se incadreaza in risc mic de incendiu, gradul de rezistenta la foc fiind II si III.
3) Cerinta "C” Igiena, sanatate si mediu inconjurator (D)
Cerinta privind igiena, sanatate si mediu presupune conceperea si executarea spatiilor si a
elementelor componente, astfel incat sa nu fie periclitate sanatatea si igiena ocupantilor, urmarinduse si protectia mediului inconjurator.
Actiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vant, ploaie, inghet-dezghet sunt identificate
la exteriorul cladirii prin:
o degradari ale tencuielilor fatadelor;
Criteriile de performanta in cazul acestor cerinte se refera la:
Igiena mediului interior
Refacerea si protectia mediului
Igiena mediului interior
e Igiena aerului
In momentul de fata cladirea permite asigurarea ventilarii aerului (schimbarea totala a aerului)
in schimburi de 10 minute pentru toate spatiile.
* Igiena finisajelor
Cerinta privind igiena finisajelor consta in asigurarea calitatii suprafetelor interioare ale
elementelor de delimitare a spatiilor, astfel incat sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor.
Peretii interiori sunt finisati cu zugraveli var lavabil.
e Igiena vizuala
Cerinta privind igiena vizuala consta in asigurarea calitatii iluminatului natural si artificial,
astfel incat utilizatorii sa-si poata desfasura activitatea in siguranta.
Iluminatul natural necesar spatiilor din interiorul cladirii este asigurat prin suprafetele de
fereastra existente.
Pagina 11
Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel incat directia luminii artificiale sa fie aceeasi cu
directia luminii naturale.
e Igiena auditiva
Datorita lipsei unui sistem de compartimentare eficient din punct de vedere al izolarii fonice
aceasta cerinta nu este satisfacuta.
e Refacerea si protectia mediului
Apele uzate menajere, precum si cele pluviale sunt colectate si directionate catre reteaua
publica de canalizare.
4) Cerinta "D” Siguranta si accesibilitate in exploatare (B)
Siguranta cu privire la circulatia orizontala interioara si exterioara
In toate incaperile sunt utilizate pardoseli ce respecta cerintele minime impuse de
reglementarile legislatiei in vigoare.
In zona exterioara perimctrala a cladirii este prevazut un trotuar de protectie.
Siguranta cu privire la iluminarea artificiala
e Iluminat norma
Corpurile de iluminat interior sunt functionale acestea fiind intretinute si reparate.
e Iluminatul exterior:
Sunt prezente corpuri de iluminat exterioare.
Alimentarea se face de la tablourile electrice generale.
Siguranta la utilizarea instalatiilor
Instalatiile, de incalzire, nu necesitand reparatii sau inlocuire.
Siguranta la intruziuni si efractii
Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia impotriva actelor de violenta, vandalism
sau hotie comise de persoane din exterior, precum siprotectia impotriva patrunderii insectelor si
animalelor.
5) Cerinta "E” — Protectia impotriva zgomotului (F)
Anvelopanta nu asigura protectie pentru zgomotul din exterior. Solutia existenta de
compartimentare nu asigura limitarea propagarii zgomotului din interior.
Datorita lipsei anveloparii sunt prezente probleme deosebite de atenuare a zgomotului din
exterior si pe de alta parte, in cadrul cladirilor, in conditiile unei functionari normale.
Izolarea acustica a fiecarei incaperi impotriva zgomotului provenit din spatiile adiacente se
asigura prin elemente de constructie (pereti, plansee) a caror alcatuire este astfel conceputa incat nu
se realizeaza cerintele de conditiile de izolare acustica.
Sursele de zgomot generate din activitatile specifice care se desfasoara in interior, emit un nivel
de zgomot ce se incadreaza in valorile admisibile.
6) Cerinta ”F” — Economia de energie si izolarea termica (E)
Izolatia termica constituie un factor determinant atat in ceea ce priveste economia de energie,
cat si in ceea ce priveste confortul climatic in cladire si reducerea emisiilor de substante daunatoare
pentru mediul inconjurator. O izolatie termica este bazata pe evitarea transmisiei termice si pe
principiul pastrarii aerului pentru a reduce transferul de caldura prin conductie, convectie si radiatie.
Izolarea termica impiedica schimbul de caldura intre doua medii.
Pagina 12
Confortul higrotermic se traduce in nivele de temperatura si umiditate usor de suportat. El se
realizeaza cu consum de energie, fie pentru incalzirea spatiului utilizat (iarna), fie pentru racirea lui
(vara). Din acest motiv, confortul higrotermic reprezinta componenta de confort direct legata de
notiunea de eficienta energetica a cladirii in sensul ca se urmareste atingerea lui cu consumuri
energetice minime.
Starea de confort termic dintr-o incapere se realizeaza in conditiile in care cel putin 90% din
utilizatori nu pot indica daca ar prefera o ambianta mai calda sau mai rece. Identificarea exigentelor
de performanta asociate realizarii cerintelor de confort termic ale utilizatorilor se
face analizand atat aspectul obiectiv legat de necesitatea mentinerii temperaturii interne a corpului
omenesc in jurul valorii de 370C, cat si aspectul subiectiv care se refera la metabolismul, sistemul
termoregulator sisensibilitatile proprii fiecarui organism.
Datorita sistemului constructiv, cladirile nu asigura cerintele minime si nu se respecta
prevederile din OG 29/2000 aprobata prin Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului
construit si stimularea economisirii energiei termice si din Normativele tehnice C107/1,2,3,4 - 2005.
Cerinta privind izolarea termica, hidrofuga si economia de energie presupune o conformare
generala si de detaliu a constructiilor, astfel incat pierderile energetice sa fie minime, iar consumurile
de energie in vederea obtinerii unui confort minim admisibil sa fie cat mai limitate.
Lipsa termoizolatiei la nivelul anvelopantei reprezinta factorul cel mai important in ceea ce
priveste pierderea de caldura.
7) Cerinta ”G” — Utilizare sustenabila a resurselor naturale
Deoarece cladirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit tinta
politicilor europene cu privire la climat odata cu inceputul noului mileniu. UE si guvernele statelor
sale membre au devenit o forta motoare importanta pentru sustenabilitate mai mare in sectorul
imobiliar. Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate tarile UE, Directiva europeana privind
performanta energetica a cladirilor (EPBD 2002), care a intrat in vigoare in 2002, a devenit punctul
de pornire pentru toate masurile care au fost luate pentru a reduce consumul de energie al cladirilor
la nivel european sinational.
Proiectarea integrata reprezinta o procedura de optimizare a cladirilor ca un sistem global, care
include echipamentele tehnice, mediul ambiant si cel inconjurator pentru tot ciclul de viata.
Datorita lipsei interventiilor de reabilitare a cladirii din momentul darii sale spre utilizare pana
in prezent, acesta cerinta nu este indeplinita.
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA
DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR
FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII.
3,5.2. STRUCTURA
Incadrarea cladirii, conform legislatiei in vigoare se face dupa cum urmeaza:
o numarul de nivele: OBIECTIV 1 — S+P+4E
OBIECTIV 2 — S+P+4E
OBIECTIV 3 — S+P+4E
OBIECTIV 4 — S+P+4E
Pagina 13
o sistemul structural: OBIECTIV 1 — elemente prefabricate
OBIECTIV 2 — elemente prefabricate
OBIECTIV 3 — elemente prefabricate
OBIECTIV 4 — elemente prefabricate
o zona seismica de calcul este caracterizata prin o acceleratie a terenului ag=0,25g si o
perioada de colt Tc=0,7s;
Categoria si clasa de importanta a obiectivelor:
o Categoria de importanta: “C”, normala;
o Clasa de importanta: III (conform P100-1/2013);
o Coeficientul de importanta: y = 1,0;
o Incarcarea din zapada la sol: s0,k=2,5 kN/mp;
o Presiunea de referinta a vantului: qb=0,7 kPa;
Caracteristicile principale ale constructiilor existente:
Dimensiunile in plan si inaltimile maxime ale cladirii existente sunt:
o Dimensiuni maxime — dimensiuni variabile / forme neregulate
o Regimul de inaltime OBIECTIV 1 — S+P+4E
OBIECTIV 2 — S+P+4E
OBIECTIV 3 — S+P+4E
OBIECTIV 4 — S+P+4E
o caracteristice:
o Hutil nivel — variaza intre 2,20m — 2.60m
o H maxima OBIECTIV | — S+P+4E — h maxim = +17.30
OBIECTIV 2 — S+P+4E — h maxim = +17.30
OBIECTIV 3 — S+P+4E — h maxim = +14.70
OBIECTIV 4 — S+P+4E —h maxim = +16.80
Descrierea structurii de rezistenta a constructiilor
In ceea ce priveste accesul in cladiri, acesta este asigurat prin fatada principala.
Blocurile de locuinte colective au fost edificate in jurul anului 1990, avand o structura de
rezistenta care a raspuns normelor de proiectare corespunzatoare perioadei respective.
Pereti exteriori structurali realizati din panouri prefabricate din beton armat
Pagina 14
sudate si monolitizate la zonele de imbinare ale acestora. Peretii structurali din panouri mari
prefabricate din beton armat au structura formata din trei straturi: doua din beton armat prefabricat (la
exterior) si un strat termoizolator din vata minerala la interior. Grosimea peretilor structurali — 25cm.
Plansee din beton armat prefabricat (fasii din beton armat prefabricat sudate si
monolitizate la zonele de imbinare ale acestora), cu grosimea de 13cm.
Pereti interiori structurali din panouri mari prefabricate din beton armat cu grosimea
de 15cm.
Pereti de compartimentare din zidarie de BCA cu grosimea de 10cm.
Scara de circulatie comuna din beton armat.
Elementele structurale si nestructurale ale blocurilor de locuinte colective au fost dimensionate
pe baza normelor tehnice si a standardelor corespunzatoare perioadei respective.
Sistemul de fundare al constructiilor expertizate este compus din fundatii continue
din beton armat (talpa din beton si elevatie din beton armat), tip retele de grinzi. Cota de fundare este
astfel stabilita incat respecta adancimea de inghet si incastrarea minima in teren bun de fundare.
Fundatiile sunt din beton armat si poseda rigiditatea necesara pentru a transmite in mod corect
eforturile la terenul de fundare.
Solutia:
- inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea zonelor ce prezinta risc de prabusire;
- refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare desprinse sau cu risc de prabusire;
- se vor indeparta prin curatare zonele de beton afectate de infiltratii de la nivelul planseului
peste ultimul nivel si se vor repara cu mortar special pentru reparatii;
- se va inlocui sistemul de inchidere al constructiei la partea superioara prin construirea unei
sarpantei noi, din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea invelitorii si realizarea termoizolatie;
- sistemul de eficientizare energetica propus trebuie sa respecte cerintele actuale de izolatie
termica, hidrofuga si economie de energie;
- prinderea panourilor de poliestiren de structura existenta se va realiza prin lipire si fixare
mecanica;
- dispunerea unui sistem de evacuare a apelor meteorice — jgheaburi si burlane metalice dispuse
pana la nivelul terenului, astfel incat deversarea apelor sa se faca controlat catre exteriorul cladirii;
- adoptarea solutiei arhitecturale propuse;
- in vederea crearii unor conditii optime de exploatare a obiectivului o importanta deosebita
trebuie acordata sigurantei la incendiu, in conformitate cu prevederile normativului P118/2-2013
privind securitatea la incendiu a constructiilor.
| Tip masura | Solutii de modernizare |
| C1 _ | Se propune ca protectia termica a peretilor exteriori sa se faca prin montarea unui strat de izolatie termica din polistiren expandat in grosime de 15 cm, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor eventual reparati, inclusiv in ceea ce priveste planeitatea, |
Pagina 15
“si curatat de praf si depuneri. Peretele trebuie prevazut de asemenea cu o bariera contra
vaporilor, din exterior si in acelasi timp permite ca umiditatea din interiorul cladirii sa
fie eliminata. Unii producatori de materiale termoizolante ofera produse care au aceasta
membrana deja aplicata de placile rigide. Totusi, se recomanda dispunerea unei
membrane continue, pentru ca intreg, stratul izolator sa fie acoperit, iar puntile termine
de la imbinarile panourilor ridige sa fie reduse si efectul de „racire” a termoizolatiei
micsorat.
Pe conturul tamplariei diminuarea puntilor termice de la acest nivel se va realiza
prin dispunerea unui strat de polistiren extrudat pe o grosime de min. $ cm, in zona
glafurilor si a solbancurilor, prevazandu-se profile de intarire si protectie adecvate (din
aluminiu) precum si benzi suplimentare din tesatura de fibra de sticla sau fibre organice.
Se vor prevedea glafuri noi.
C2 Conform solutiei arhitecturale propuse de proiectantul general si agreata de catre
beneficiar, la partea inferioara a cladirii, in zonele in care exista subsol tehnic, se propune
un strat termoizolant din dispunerea uni strat de polistiren expandat — 15 grosime, avand
conductivitatea termica A mai mica sau cel mult egala cu 0,036 W/mK care se va proteja
cu un strat de tencuiala subtire. Deoarece blocurile de locuinte sunt locuite, nu se propun
lucrari de interventie la placa pe sol, se cunoaste ca solul este un izolator termic foarte
bun, iar aceasta interventie ar presupune modificarea inaltimilor tocurilor ale usilor, etc.
C3 Pentru planseul superior se propune desfacerea straturilor existente pana la placa
de beton si ulterior aplicarea a 40 cm de vata minerala bazaltica, avand conductivitatea
termica A=0,037 W/mK. Aceasta se va proteja la interior cu bariera de vapori, iar la
exterior cu hidroizolatie din membrana sintetica multistrat pe baza de policlura de vinil
(PVC) pentru hidroizolarea acoperisurilor, armata cu poliester, ce contine stabilizatori
de lumina ultravioleta si intarzietori pentru propagarea focului conform cu EN 13956.
Se vor reface odata cu termoizolarea terasei si sifoanele de scurgere pluviala.
ca Modernizarea din punct de vedere termic a tamplariei se poate realiza prin
inlocuirea tamplariei existente cu una din PVC cu trei foi de geam termoizolant, low e,
cu argon intre foile de geam, profilul ramei cu min. 5 camere, cu rezistenta termica min.
0.87 m? K/W. Se prevad garnituri de etansare pe conturul cercevelelor.
le Instalatia de iluminat:
e Stabilirea corecta a numarului de corpuri de iluminat in functie de destinatia
incaperii si nivelul de iluminare necesar in functie de specificul activitatii ce se
desfasoara in acestea;
e Se propune refacerea si inlocuirea instalatiilor electrice deteriorate sau defecte;
e Utilizarea cu precadere a corpurilor de iluminat cu lampi economice sau tuburi
cu LED;
e Utilizarea iluminatului local pentru zonele de interes si limitarea in acest fel a
iluminatului general;
e Litilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat (fluxul luminos al corpului
de iluminat raportat la fluxul luminos al lampilor aferente);
e Evitarea utilizarii de corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta si inlocuirea
acestora in situatia in care specificul activitatii desfasurate intr-o incapere cere o
buna redare a culorilor, cu lampi fluorescente cu adaousir de halogenuri metalice,
avand coeficient de redare a culorilor ridicat;
e Prevederea de intrerupatoare cu senzori de prezenta (miscare) in incaperile cu
grad redus de ocupare cat si pe casa scarilor fara lumina naturala;
e Prevederea unui numar suficient de comutatoare si intrerupatoare pentru
sectionarea iluminatului artificial si utilizarea eficienta a aportului de iluminat
natural din timpul zilei.
Pagina 16
| e Dimensionarea corecta a sectiunii conductoarelor si cablurilor pentru incadrarea
| pierderilor de tensiune in limitele admise;
| e Asigurarea curatirii periodice a corpurilor de iluminat si a lampilor cat si a
suprafetelor reflectante (pereti, tavan, pardoseli, mobilier);
e Utilizare mobilierului si a zugravelilor in culori deschise care asigura o buna
reflexie a luminii;
e Utilizarea de echipamente consumatoare de energie electrica (aparatura de birou
si electrocasnica) moderne, cu randamente ridicate.
Instalatia de preparare apa calda
e Se propune refacerea si inlocuirea instalatiilor sanitare defecte sau deteriorate;
e Introducerea unor armaturi sanitare cu consum redus de apa (baterii
amestecatoare prevazute cu dispersoare, robinete "cu perlator”);
5.A.1. SOLUTIA TEHNICA, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC,
CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL SI ECONOMIC
S.A.1.1 ARHITECTURA
Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - existent
Functiunea principala Locuinte colective
Solutii de inchidere exterioare Peretii exteriori existenti din caramida
Pereti exteriori existenti din prefabricate
Invelitoare Invelitori din tabla
Lipsa jgheaburilor si burlanelor
Compartimentarile interioare Pereti din caramida
Pereti din BCA
Pereti din elemente prefabricate
Finisaje interioare | Var lavabil, faianta, parchet si gresie.
amplarie Tamplarie din pve la apartamente
| Tampalrie din lemn la spatii comune
Tamplarie —usi acces bloc - metalice
| Finisaje exterioare Tencuiala culoare alb
| Tencuiala culoare crem
Regim de inaltime Bloc 88 — S+P+4E — acoperis sarpanta / terasa
Bloc 90 — S+P+4E — acoperis sarpanta
Bloc 60 — S+P+4E — acoperis sarpanta
Bloc 63 — S+P+4E — acoperis sarpanta
H max (coama/atic) Bloc 88 - +14.70
Bloc 90 - +16.80
Bloc 60 - +17.30
Bloc 63 - +17.30
S.C(suprafata construita)eXistenta Bloc 88 — 963.85 mp
Bloc 90 — 667.00 mp
Bloc 60 — 921.45 mp
Bloc 63 — 625.65 mp
S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXiStenta Bloc 88 — 6039.00 mp
|
Bloc 90 — 3479.60 mp
Bloc 60 — 5854.15 mp
Pagina 17
| Bloc 63 — 3903.70 mp
IN a
| P.O.T.existent | Existent — nu se modifica
C.U.T. existent Existent — nu se modifica
Categoria de importata a cladirii | C - conform HGR nr. 766/1997
__
Clasa de importata a cladirii | III - conform normativ P100 - 1/2013
Gradul de rezistenta la foc DI
Conform P 100-1/2013 rezulta pentru Ag.=0.25g
amplasament: Te. =0.7 sec
Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - propus
Functiunea principala | Locuinte colective
Solutii de inchidere exterioare | Peretii exteriori se vor anvelopa cu vata
| minerala semirigida de 10 cm
LL _
Invelitoare Invelitori din tabla ondulata
Jgheaburi si burlane din tabla vopsita
Folie anticondens montata pe astereala
Vata minerala de 15 cm amplasata peste
planseu din beton (zona POD)
|
| Imobilele cu acoperis terasa existent se vor
modifica in acoperis sarpanta
Compartimentarile interioare Nu se va interveni asupra compartimentarilor
interioare
Se va placa pareta inferioara a planseului
dintre subsol si parter cu un strat de polistiren de
15 cm si densitate 80
Finisaje interioare Nu se va interveni asupra finisajelor interioare
a
Tamplarie Tamplarie din pve la apartamente
Tamplaria de la spatiile comuna se va schimba
— se va monta tamplarie PVC cu geam termopan
Usile de la accesele in blocuri se vor schimba
cu usi din PVC si geam termopan
Finisaje exterioare Tencuiala decoraiva culoare alb
Tencuiala decoraiva culoare gri
Tencuiala decoraiva culoare gri antracit
Regim de inaltime Bloc 88 — S+P+4E — acoperis sarpanta
Bloc 90 — S+P+4E — acoperis sarpanta
Bloc 60 — S-+P+4E — acoperis sarpanta
Bloc 63 — S+P+4E — acoperis sarpanta
H max(coama/atic) Bloc 88 - +14.70
Bloc 90 - +16.80
Bloc 60 - +17.30
Bloc 63 - +17.30
S.C(suprafata construitajexistenta Bloc 88 — 963.85 mp
Bloc 90 — 667.00 mp
| Bloc 60 — 921.45
mp
Bloc 63 — 625.65 mp
_
S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXistenta Bloc 88 — 6039.00 mp
Bloc 90 — 3479.60 mp
| Bloc 60 — 5854.15 mp
Pagina 18
| Bloc 63 — 3903.70
mp
|P.O.T.existent Existent — nu se modifica
C.U.T. existent Existent — nu se modifica
Categoria de importata a cladirii C - conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importata a cladirii INI - conform normativ P100 - 1/2013
Gradul de rezistenta la foc n/a
Conform P 100-1/2013 rezulta pentru | Ag. = 0.25 g
amplasament: Te. =0.7 sec
In ipoteza utilizarii prezentei documentatii ca obtinere a finantarii prin Planul National de Redresare
si Rezilienta (PNRR), in continuare se detaliaza indicatorii de proiect estimati pentru urmatoarele
obiective:
Bloc 60
| initial final | Economie | Reducere procentual a |
| Consum de energie finala incalzire 1377937.000 552238.000 (kwh/an) | 825699.000 | 59.923 |
| Consum de energie finala totala (kwh/an) 1633983.000 758431.000 | 875552.000 | 53.584 |
| Consum de totala 2005691.000 . 965381.000 energie primara (kwh/an) Consum de energie primara din surse 2005691.000 965381.000 conventionale (kwh/an) | 1040310.000 1040310.000 | 51.868 51.868 |
| Consum din 0.000 0.000 energie primara surse regenerabile (kwh/an) | 0.000 | 0.000 |
| Emisii CO2 (KG CO2/AN) 341069.000 160534.000 | 180535.000 | 52.932 |
| Consum specific de energie finala 273.400 109.571 incalzire (kwh/m2an) Consum specific de energie finala 324.203 150.482 (kwh/m2an) Consum specific de energie primara 397.955 191.544 totala (kwh/m2an) Consum specific de energie primara 397.955 191.544 din surse conventionale (kwh/m2an) | 163.829 173.721 206.411 206.411 | 59.923 53.584 51.868 51.868 |
| Consum specific de energie primara din 0.000 0.000 surse regenerabile (kwh/m2an) | 0.000 | 0.000 |
| Nivel emisii CO2 (kg co2/m2an) 67.672 31.852 | 35.820 | 52.932 |
|
|
Pagina 19
Bloc 63
| initial final | Economie | Reducere procentual a |
| Consum de energie finala incalzire 970686.000 385424.000 (kwh/an) | 585262.000 | 60.294 |
| Consum de energie finala totala (kwh/an) 1142579.000 518931.000 | 623648.000 | 54.582 |
| Consum de energie primara totala 1405826.000 662951.000 (kwh/an) | 742875.000 | 52.843 |
| Consum de energie primara din surse 1405826.000 662951.000 conventionale (kwh/an) | 742875.000 | 52.843 |
| Consum energie primara din surse 0.000 0.000 regenerabile (kwh/an) _ | 0.000 | 0.000 |
| Emisii CO2 (KG CO2/AN) 238711.000 109986.000 | 128725.000 | 53.925 |
| Consum specific de energie finala 192.596 76.473 incalzire (kwh/m2an) | 116.123 | 60.294 |
| Consum specific de energie finala 226.702 102.963 (kwh/m2an) | 123.740 | 54.582 |
| Consum specific de energie primara 278.934 131.538 totala (kwh/m2an) | 147.396 | 52.843 |
| Consum specific de energie primara 278.934 131.538 din surse conventionale (kwh/m2an) | 147.396 | 52.843 |
| Consum specific de energie primara din 0.000 0.000 surse regenerabile (kwh/m2an) | 0.000 | 0.000 |
| Nivel emisii CO2 (kg co2/m2an) 47.363 21.823 | 25.541 | 53.925 |
| Bloc 88 | | |
| initial final | Economie | Reducere procentual a |
| Consum de energie finala incalzire 1329602.000 556617.000 (kwbh/an) | 772935.000 | 58.137 |
| Consum de finala totala energie (kwh/an) 1615168.000 766281.000 | 848837.000 | 52.557 |
| Consum de energie primara totala 1993667.000 980518.000 (kwh/an) | 1013149.000 | 50.818 |
| Consum de energie primara din surse 1993667.000 980518.000 conventionale (kwh/an) | 1013149.000 | 50.818 |
Pagina 20
| Consum energie primara din surse 0.000 0.000 0.000 regenerabile (kwh/an) | 0.000 |
| Emisii CO2 (KG CO2/AN) 337831.000 162540.000 175291.000 | 51.887 |
| Consum specific de energie finala 263.810 110.440 153.370 incalzire (kwh/m2an) | 58.137 |
| Consum specific de energie finala 320.470 152.040 168.430 (kwh/m2an) | 52.557 |
| Consum specific de energie primara 395.569 194.547 201.022 totala (kwh/m2an) | 50.818 |
| Consum specific de energie primara 395.569 194.547 201.022 din surse conventionale (kwh/m2an) | 50.818 |
| Consum specific de energie primara din 0.000 0.000 0.000 surse regenerabile (kwh/m2an) | 0.000 |
| Nivel emisii CO2 (kg co2/m2an) 67.030 32.250 34.780 | 51.887 |
| Bloc 90 | |
| initial final Economie | Reducere procentual a |
| Consum de energie finala incalzire 952228.000 357085.000 595143.000 (kwbh/an) | 62.500 |
| Consum de energic finala totala (kwh/an) 1114780.000 491714.000 623066.000 | 55.891 |
| Consum de energie primara totala 1367485.000 626683.000 740802.000 (kwh/an) | 54.173 |
| Consum de energie primara din surse 1367485.000 626683.000 740802.000 conventionale (kwh/an) | 54.173 |
| Consum energie primara din surse 0.000 0.000 0.000 regenerabile (kwh/an) | 0.000 |
| Emisii CO2 (KG CO2/AN) 232618.000 104117.000 128501.000 | 55.241 |
| Consum specific de energie finala 328.400 123.150 205.250 incalzire (kwh/m2an) | 62.500 |
| Consum specific de energie finala 384.460 169.580 214.880 (kwh/m2an) | 55.891 |
| Consum specific de energie primara 471.612 216.127 255.484 totala (kwh/m2an) | 54.173 |
| Consum specific de energie primara 471.612 216.127 255.484 din surse conventionale (kwh/m2an) | 54.173 |
|
Pagina 21
Consum specific de energie primara din 0.000 0.000 0.000 0.000
surse regenerabile (kwh/m2an)
Nivel emisii CO2 (kg co2/m2an) 80.224 35.907 | 44.317 55.241
PRESEDINTE DE SEDINTA,
CONSILIER LOCAL, Contrasemneaza pen! legalitate,
CRASI VICTOR ANDREI SECRETAR GENERAL,
HUTANU M ICA
)
Pagina 22
ROMANIA
JUDETUL IASI
COMUNA CIUREA
CONSILIUL LOCAL
CIF 4540658
HOTARAREA nr. 184 din 15.12.2022
Privind aprobarea modificarii si actualizarii Hotararii Consiliului Local 144 din
06.10.2022 prin care s-a aprobat depunerea proiectului „Cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi” finantata prin
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei cu actualizarea valorii eligibile a
proiectului, precum si cu completarea descrierii sumare a investitiei cu indicatorii din Auditul
Energetic
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul Iasi, intrunit in sedinta ordinara de astazi, data
de mai sus, convocata prin Dispozitia primarului nr. 1507 din 09.12.2022;
Avand in vedere aprobarea unanim exprimata de catre membrii Consiliului local Ciurea cu
privire la suplimentarea ordinii de zi a sedintei cu acest proiect de hotarare ale caror discutii nu
pot fi amanate pentru o sedinta ulterioara;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 668 din 12.12.2022, intocmit de
primarul comunei Ciurea, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare pentm aprobarea
modificarii Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 144 din 06.10.2022 privind participarea Comunei
Ciurea in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta, componenta 5- Valul renovarii,
Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea
A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda
a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”;
Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 669 din 12.12.2022,
intocmit de catre doamna Dorobat Catalina- consilier din cadrul Biroului de urbanism, cadastru si
amenajarea teritoriului din Primaria comunei Ciurea;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens si inregistrat sub nr. 192 din
12.12.2022;
Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului Local Ciurea nr. 144/06.10.2022 prin
care s-a aprobat participarea Comunei Ciurea in cadrul PNRR, Componenta 5- Valul renovarii, Axa
2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea
A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda
a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”;
Avand in vedere prevederile HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al
documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri
publice;
Avand in vedere Ordinul referitor la ghidul de finantare al „CONDITII de ACCESARE a
FONDURILOR europene aferente PNRR in cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/C5/1/A.3.1/1 —
Pagina 23
COMPONENTA C5- VALUL RENOVARII”- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Administratiei;
Avand in vedere prevederile OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si
financiar gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si
pentru
rezilienta, si modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru
precum pentru
elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri
externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile HG nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru
fondurilor alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum si
gestionarea europene
modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului
pentru
national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile art. 120 si art. 121 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei,
republicata;
Avand in vedere prevederile art. 8 si 9 din Carta europeana a autonomiei locale, adoptata la
Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997;
Avand in vedere prevederile art. 7 alin. (2) si art. 1166 si urmatoarele din Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la contracte sau conventii;
Avand in vedere prevederile art. 20 si 21 din Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006;
Avand in vedere prevederile art. 43 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica
legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de construire,
completata si modificata;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, completata
si modificata;
Avand în vedere prevederile art. 129 alin 2 lit d) coroborat cu prevederile alin. 7 lit. n)
ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
In temeiul art. 196 alin. 1 lit.a) din OUGnr. 57/2019 privind Codul administrativ adopta
prezenta
HOTARARE
Art. 1. - Se aproba modificarea valorii maxime eligibile, conform Art. 3 din Hotararea Consiliului
local Ciurea nr. 144 din 06.10.2022, dupa cum urmeaza:
„Se aproba valoarea maxima eligibila a obiectivului de investitie „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, în suma
totala de 10.176.717,40 RON fara TVA, la care se adauga TVA în suma de 1.933.576,30 lei, dupa cum
urmeza:
e Valoarea componentei de renovare energetica — 9.684.447,40 Lei fara TVA, la care se adauga
TVA în suma de 1.840.045,00 lei.
Pagina 24
e Valoarea a 4 statii de încarcare — 492.270,00 lei fara TVA, la care se adauga TVA în suma de
93.531,30 lei.”
Art, 2. -Se aproba descrierea sumara a investitiei, cu solutia propusa si cu indicatorii prevazuti în
auditul energetic, conform anexei 1.
Art. 3. — Celelalte articole din cadrul Hotararii de Consiliu Local nr. 144 din 06.10.2022 nu sufera
modificari.
Art. 4. - Incepand cu data adoptarii prezentei, se revoca Hotararea Consiliului local Ciurea
nr. 174 din 09.12.2022.
Art. 3 - Secretarul general al comunei va comunica in termen legal copii ale prezentei hotarari
Institutiei Prefectului judetul Iasi pentru controlul legalitatii, o va aduce la cunostinta Primarului si o
va afisa pe pagina de internet a institutiei www.comunaciurea.ro si in locurile special amenajate
pentru a fi adusa la cunostinta publica.
PRESEDINTE DE S
CONSILIER LOCAL, | | Contrasemneaza pentră legalitate,
CRASI VICTOR ANDI / SECRETAR GENERAL,
HUTANU MONICA
Pagina 25
Anexa 1 la HCL nr. 184/15.12.2022
Privind aprobarea participarii Comunei Ciurea în cadrul Programului National de
Redresare si Rezilienta, componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru
eficienta energetica si rezilienta în cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica
moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a
fondurilor - cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de
locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”
Descrierea sumara a investitiei
DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE
3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI
A) DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI (LOCALIZARE-INTRAVILAN/EXTRAVILAN,
SUPRAFATA TERENULUI, DIMENSIUNI ÎN PLAN);
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi.
Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata. Investitia are la baza certificatul de urbanism nr.
44 din 28.01.2021
B) RELATIILE CU ZONE ÎNVECINATE, ACCESURI EXISTENTE SI/SAU CAI DE ACCES
POSIBILE;
Vecinatati Imobilele se gasesc in zona centrala a satului Lunca Cetatuii, in
zona de locuinte colective, spatii comerciale, scoala, gradinite
si institutii publice.
Cai de acces public - DRUMURI COMUNALE. -— auto si pietonal
— asfaltate cu trotuare dalate
Suprafata desfasurata pentru fiecare fiecare obiectiv:
Obiectiv 1 — bloc 64 — suprafata desfasurata = 5854,15 mp
Obiectiv 2 — bloc 89 — suprafata desfasurata = 3982,35 mp
E) SITUATIA UTILITATILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE;
Obiectivele sunt racordate la reteua electrica existenta în localitate.
Obiectivele sunt racordate la reteaua de alimentare cu apa rece potabila.
Obiectivele sunt racordate la retele de gaze naturale.
Obiectivele sunt racordate la retele de canalizare.
Obiectivele sunt racordate la retele de telecomunicatii din localitate.
3.2. REGIMUL JURIDIC
A) NATURA PROPRIETATII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCTIEI EXISTENTE, INCLUSIV
SERVITUTI, DREPT DE PREEMPTIUNE
Pagina 26
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi.
Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata.
B) DESTINATIA CONSTRUCTIEI EXISTENTE;
Imobile locuinte colective din sat Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, Judetul Iasi.
C) INCLUDEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE,
SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE, PRECUM SI ZONELE DE PROTECTIE
ALE ACESTORA SI ÎN ZONE CONSTRUITE PROTEJATE, DUPA CAZ
Cladirile nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice.
DESCRIEREA STARII CONSTRUCTIEI
Cladirile analizate au o uzura vizuala, evidenta ca urmare a perioadei de exploatare fara stratul de
anvelopare, necesitând înlocuirea unor elemente care prezinta un nivel de degradare fizic.
Degradarile identificate sunt la nivelul finisajelor, datoreaza pe de-o parte atât duratei lungi de
exploatare, cât si supunerii la actiuni seismice repetate. În urma investigatiilor realizate la constructiile de
mai sus prin prisma prevederilor referitoare la siguranta în exploatare, igiena, si confortul ocupantilor se
prezinta urmatoarele deficiente:
o degradari ale invelitorii;
finisajele exterioare degradate;
oo
lipsa termosistemului;
0 zugraveli degradate;
0 tâmplarie neetansa / la casa scarilor;
o lipsa termosistemului intre subsol si zona locativa;
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE,
POTRIVIT LEGI.
3.5.1 ARHITECTURA
1) Cerinta ”A” — Rezistenta mecanica si stabilitate
Constructiile existente dateaza din jurul anului 1990, iar de la darea în exploatare au fost realizate
doar reparatii si igienizari curente.
Obiectivele au regim de inaltime ce variaza intre P+1E si S+P+4E partial
Structurile de rezistenta sunt mixte; imobil realizat pe zidarie portanta si imobile realizate din
prefabricate.
2) Cerinta ”B” — Securitate la incendiu (Cc)
Cladirile studiate respecta cerintele minime impuse de legislatia în vigoare.
Conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor indicativ P.118-99, riscul de incendiu la
cladirile civile este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de
destinatia respectiva.
În functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în cladiri civile poate fi:
mare: q = peste 840 MJ/mp;
mijlociu: q = 420 = 840 MJ/mp;
Pagina 27
mic: q = sub 420 MJ/mp.
În conformitate cu precizarile din Manualul de exemplificari, detalieri sisolutii de aplicare a
prevederilor Normativului P 118/99 se are în vedere cel mai mare risc de incendiu care reprezinta minim
30% din volumul acestuia.
Cladirile se încadreaza în risc mic de incendiu, gradul de rezistenta la foc fiind II si III.
3) Cerinta *»C” Igiena, sanatate si mediu înconjurator (D)
Cerinta privind igiena, sanatate si mediu presupune conceperea si executarea spatiilor si a
elementelor componente, astfel încât sa nu fie periclitate sanatatea si igiena ocupantilor, urmarindu-se si
protectia mediului înconjurator.
Actiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vânt, ploaie, înghet-dezghet sunt identificate la
exteriorul cladirii prin:
o degradari ale tencuielilor fatadelor;
Criteriile de performanta în cazul acestor cerinte se refera la:
Igiena mediului interior
Refacerea si protectia mediului
Igiena mediului interior
e Igiena aerului
În momentul de fata cladirea permite asigurarea ventilarii aerului (schimbarea totala a aerului) in
schimburi de 10 minute pentru toate spatiile.
e Igiena finisajelor
Cerinta privind igiena finisajelor consta în asigurarea calitatii suprafetelor interioare ale elementelor
de delimitare a spatiilor, astfel încât sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor.
Peretii interiori sunt finisati cu zugraveli var lavabil.
e Igiena vizuala
Cerinta privind igiena vizuala consta în asigurarea calitatii iluminatului natural si artificial, astfel
încât utilizatorii sa-si poata desfasura activitatea în siguranta.
Iluminatul natural necesar spatiilor din interiorul cladirii este asigurat prin suprafetele de fereastra
existente.
Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel încât directia luminii artificiale sa fie aceeasi cu directia
luminii naturale.
* Igiena auditiva
Datorita lipsei unui sistem de compartimentare eficient din punct de vedere al izolarii fonice aceasta
cerinta nu este satisfacuta.
« Refacerea si protectia mediului
Apele uzate menajere, precum si cele pluviale sunt colectate si directionate catre reteaua publica de
canalizare.
4) Cerinta ”D” Siguranta si accesibilitate în exploatare (B)
Siguranta cu privire la circulatia orizontala interioara si exterioara
În toate încaperile sunt utilizate pardoseli ce respecta cerintele minime impuse de reglementarile
legislatiei în vigoare.
În zona exterioara perimetrala a cladirii este prevazut un trotuar de protectie.
Siguranta cu privire la iluminarea artificiala
e Iluminat normal:
Corpurile de iluminat interior sunt functionale acestea fiind întretinute si reparate.
Pagina 28
e Iluminatul exterior:
Sunt prezente corpuri de iluminat exterioare.
Alimentarea se face de la tablourile electrice generale.
Siguranta la utilizarea instalatiilor
Instalatiile, de încalzire, nu necesitând reparatii sau înlocuire.
Siguranta la intruziuni si efractii
Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia împotriva actelor de violenta, vandalism sau
hotie comise de persoane din exterior, precum siprotectia împotriva patrunderii insectelor si animalelor.
5) Cerinta ”E” — Protectia împotriva zgomotului (F)
Anvelopanta nu asigura protectie pentru zgomotul din exterior. Solutia existenta de compartimentare
nu asigura limitarea propagarii zgomotului din interior.
Datorita lipsei anveloparii sunt prezente probleme deosebite de atenuare a zgomotului din exterior
si pe de alta parte, în cadrul cladirilor, în conditiile unei functionari normale.
Izolarea acustica a fiecarei încaperi împotriva zgomotului provenit din spatiile adiacente se asigura
prin elemente de constructie (pereti, plansee) a caror alcatuire este astfel conceputa încât nu se realizeaza
cerintele de conditiile de izolare acustica.
Sursele de zgomot generate din activitatile specifice care se desfasoara în interior, emit un nivel de
zgomot ce se încadreaza în valorile admisibile.
6) Cerinta "F” — Economia de energie si izolarea termica (E)
Izolatia termica constituie un factor determinant atât în ceea ce priveste economia de energie, cât si
în ceea ce priveste confortul climatic în cladire si reducerea emisiilor de substante daunatoare pentru
mediul înconjurator. O izolatie termica este bazata pe evitarea transmisiei termice si pe principiul pastrarii
aerului pentru a reduce transferul de caldura prin conductie, convectie si radiatie. Izolarea termica
împiedica schimbul de caldura între doua medii.
Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatura si umiditate usor de suportat. El se
realizeaza cu consum de energie, fie pentru încalzirea spatiului utilizat (iarna), fie pentru racirea lui (vara).
Din acest motiv, confortul higrotermic reprezinta componenta de confort direct legata de notiunea de
eficienta energetica a cladirii în sensul ca se urmareste atingerea lui cu consumuri energetice minime.
Starea de confort termic dintr-o încapere se realizeaza în conditiile în care cel putin 90% din
utilizatori nu pot indica daca ar prefera o ambianta mai calda sau mai rece. Identificarea exigentelor de
performanta asociate realizarii cerintelor de confort termic ale utilizatorilor se
face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesitatea mentinerii temperaturii interne a corpului
omenesc în jurul valorii de 370C, cât si aspectul subiectiv care se refera la metabolismul, sistemul
termoregulator sisensibilitatile proprii fiecarui organism.
Datorita sistemului constructiv, cladirile nu asigura cerintele minime si nu se respecta prevederile
din OG 29/2000 aprobata prin Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit si
stimularea economisirii energiei termice si din Normativele tehnice C107/1,2,3,4 - 2005.
Cerinta privind izolarea termica, hidrofuga si economia de energie presupune o conformare generala
si de detaliu a constructiilor, astfel încât pierderile energetice sa fie minime, iar consumurile de energie în
vederea obtinerii unui confort minim admisibil sa fie cât mai limitate.
Lipsa termoizolatiei la nivelul anvelopantei reprezinta factorul cel mai important în ceea ce priveste
pierderea de caldura.
7) Cerinta *G” — Utilizare sustenabila a resurselor naturale
Pagina 29
Deoarece cladirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit tinta
politicilor europene cu privire la climat odata cu începutul noului mileniu. UE si guvernele statelor sale
membre au devenit o forta motoare importanta pentru sustenabilitate mai mare în sectorul imobiliar.
Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate tarile UE, Directiva europeana privind performanta
energetica a cladirilor (EPBD 2002), care a intrat în vigoare în 2002, a devenit punctul de pornire pentru
toate masurile care au fost luate pentru a reduce consumul de energie al cladirilor la nivel european
sinational.
Proiectarea integrata reprezinta o procedura de optimizare a cladirilor ca un sistem global, care
include echipamentele tehnice, mediul ambiant si cel înconjurator pentru tot ciclul de viata.
Datorita lipsei interventiilor de reabilitare a cladirii din momentul darii sale spre utilizare pâna în
prezent, acesta cerinta nu este îndeplinita.
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE,
POTRIVIT LEGII.
„35.2. STRUCTURA
Încadrarea cladirii, conform legislatiei în vigoare se face dupa cum urmeaza:
o numarul de nivele: OBIECTIV 1 — S+P+4E
OBIECTIV 2 —S+P+SE partial
o. sistemul structural: OBIECTIV 1 — elemente prefabricate
OBIECTIV 2 — elemente prefabricate
o zona seismica de calcul este caracterizata prin o acceleratie a terenului ag=0,25g si o
perioada de colt Tc=0,7s;
Categoria si clasa de importanta a obiectivelor:
o Categoria de importanta: “C”, normala;
o Clasa de importanta: III (conform P100-1/2013);
o Coeficientul de importanta: y = 1,0;
o Încarcarea din zapada la sol: s0,k=2,5 kN/mp;
o Presiunea de referinta a vântului: qb=0,7 kPa;
Caracteristicile principale ale constructiilor existente:
Dimensiunile în plan si înaltimile maxime ale cladirii existente sunt:
o Dimensiuni maxime — dimensiuni variabile / forme neregulate
o Regimul de înaltimeOBIECTIV 1 — S+P+4E
OBIECTIV 2 —S+P+5E partial
o caracteristice:
o H util nivel — variaza între 2,20m — 2.60m
o H maxima
Pagina 30
OBIECTIV 1 — S+P+4E - h maxim = +17.30
OBIECTIV 2 — S+P+5E partial — h maxim = + 17.30
Descrierea structurii de rezistenta a constructiilor
În ceea ce priveste accesul în cladiri, acesta este asigurat prin fatada principala.
Blocurile de locuinte colective au fost edificate in jurul anului 1990, avand o structura de rezistenta
care a raspuns normelor de proiectare corespunzatoare perioadei respective.
Pereti exteriori structurali realizati din panouri prefabricate din beton armat
sudate si monolitizate la zonele de imbinare ale acestora. Peretii structurali din panouri mari prefabricate
din beton armat au structura formata din trei straturi: doua din beton armat prefabricat (la exterior) si un
strat termoizolator din vata minerala la interior. Grosimea peretilor structurali — 25cm.
Plansee din beton armat prefabricat (fasii din beton armat prefabricat sudate si
monolitizate la zonele de imbinare ale acestora), cu grosimea de 13cm.
Pereti interiori structurali din panouri mari prefabricate din beton armat cu grosimea
de 15cm.
Pereti de compartimentare din zidarie de BCA cu grosimea de 10cm.
Scara de circulatie comuna din beton armat.
Elementele structurale si nestructurale ale blocurilor de locuinte colective au fost dimensionate pe
baza normelor tehnice si a standardelor corespunzatoare perioadei respective.
Sistemul de fundare al constructiilor expertizate este compus din fundatii continue
din beton armat (talpa din beton si elevatie din beton armat), tip retele de grinzi. Cota de fundare este astfel
stabilita incat respecta adancimea de inghet si incastrarea minima in teren bun de fundare. Fundatiile sunt
din beton armat si poseda rigiditatea necesara pentru a transmite in mod corect eforturile la terenul de
fundare.
Solutia:
- inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea zonelor ce prezinta risc de
prabusire;
- refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare desprinse sau cu risc de
prabusire;
- se vor indeparta prin curatare zonele de beton afectate de infiltratii de la nivelul
planseului peste ultimul nivel si se vor repara cu mortar special pentru reparatii;
- se va inlocui sistemul de inchidere al constructiei la partea superioara prin
construirea unei sarpantei noi, din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea invelitorii si realizarea
termoizolatiei;
- sistemul de eficientizare energetica propus trebuie sa respecte cerintele actuale
de izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
- prinderea panourilor de poliestiren de structura existenta se va realiza prin lipire
si fixare mecanica;
- dispunerea unui sistem de evacuare a apelor meteorice — jgheaburi si burlane
metalice dispuse la nivelul terenului, astfel incat deversarea apelor sa se faca controlat catre exteriorul
pana
cladirii;
- adoptarea solutiei arhitecturale propuse;
- in vederea crearii unor conditii optime de exploatare a obiectivului o importanta
deosebita trebuie acordata sigurantei la incendiu, in conformitate cu prevederile normativului P118/2-2013
privind securitatea la incendiu a constructiilor.
Pagina 31
LUCRARI:
| Ș. crt | Solutii de modernizare | Material | Grosi me strat (em) |
| Izolatie termica pi pereti exterior cu polistiren SP expandat ” poi f nica : existenti, cu protejata cu pe suprafata exterioara a peretilor tencuiala subtire cu lianti organici. | - Polistiren expandat ignifugat | 10 |
| Izolatie termica pereti exteriori pe conturul golurilor de tamplarie pe 20 cm latime, pe suprafata exterioara a peretilor. existenti, protejata cu tencuiala subtire (de 5...10 mm) armata cu tesatura deasa de fibre de sticla sau fibre organice | - Polistiren extrudat | 3 |
| Izolatie termica planseu superior dintr-un strat de vata minerala, amplasata peste planseu, protejata cu o folie antiumiditate. | - Vata minerala . | 15 |
| Schimbarea tamplariei existente metalice la accesul in casa scarii si accesul pe terase sau uscatoare cu tamplarie din PVC cu geam termopan. | - Tamplarie PVC | |
| Izolatie termica a placii peste subsol cu un strat de polistiren extrudat de 15.00 cm grosime | - Polistiren extrudat | 15 |
| Izolatie termica verticala Pe pe suprafata Sup exterioara a soclului dintr-un strat de polistiren extrudat ignifugat protejat cu tencuiala subtire, dublu armata si prelungita cu 100 cm sub nivelul trotuarului. | Polistiren AR - extrudat de mare densitate | 10 |
Solutia TEHNICA:
- inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea zonelor ce prezinta risc de prabusire;
- refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare desprinse sau cu risc de prabusire;
curatare zonele de beton afectate de infiltratii de la nivelul planseului peste ultimul
- se vor indeparta prin
nivel si se vor repara cu mortar special pentru reparatii;
inlocui sistemul de inchidere al constructiei la partea superioara prin construirea unei sarpantei noi,
_ se va
din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea invelitorii si realizarea termoizolatiei;
sistemul de eficientizare energetica propus trebuie sa respecte cerintele actuale de izolatie termica,
-
hidrofuga si economie de energie;
- prinderea panourilor de poliestiren de structura existenta se va realiza prin lipire si fixare mecanica;
unui sistem de evacuare a apelor meteorice — jgheaburi si burlane metalice dispuse pana la
- dispunerea
nivelul terenului, astfel incat deversarea apelor sa se faca controlat catre exteriorul cladirii;
- adoptarea solutiei arhitecturale propuse;
Pagina 32
de obiectivului o importanta deosebita trebuie acordata
_ in vederea crearii unor conditii optime exploatare a
normativului P118/2-2013 privind securitatea la incendiu a
sigurantei la incendiu, in conformitate cu prevederile
constructiilor.
masuri pentru imunatatirea mediului ambiant si reducerea
Auditorul energetic propune urmatoarele
de resurse: - SCENARIUL 2
| Solutii de modernizare | Material | Grosi me strat (cm) |
| Izolatie termica pereti exterior cu polistiren expandat, : : : : : cu pe suprafata exterioara ar a peretilor existenti, protejata tencuiala subtire cu lianti organici. | Polistiren AR - expandat ignifugat | 10 |
| Izolatie termica pereti exteriori pe conturul golurilor de tamplarie 20 cm latime, pe suprafata exterioara a peretilor pe existenti, protejata cu tencuiala subtire (de 5... 10 mm) armata cu tesatura deasa de fibre de sticla sau fibre organice | _ Polistiren extrudat | 3 |
| Izolatie termica planseu superior dintr-un strat de vata minerala, amplasata peste planseu, protejata cu o folie antiumiditate. | _ Vata minerala , | 15 |
| Schimbarea tamplariei existente metalice la accesul in scarii si accesul terase sau uscatoare cu tamplarie din casa pe PVC cu geam termopan. | - Tamplarie PVC | |
| Izolatie termica a placii peste subsol cu un strat de polistiren extrudat de 15.00 cm grosime | - Polistiren extrudat | 15 |
| Izolatie termica verticala pe suprafata exterioara a soclului dintr-un strat de polistiren extrudat ignifugat protejat tencuiala subtire, dublu armata si prelungita cu 100 cm cu sub nivelul trotuarului. | - Polisti Polistiren extrudat de mare densitate Ă | 10 |
consumului
T.
crt
DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV,
SA]. SOLUTIA TEHNICA,
TEBNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL SI ECONOMIC
5.A.1.1 ARHITECTURA
al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - existent
Din punct de vedere
Functiunea principala | Locuinte colective
| Peretii exteriori existenti din caramida
Solutii de închidere exterioare
Pereti exteriori existenti din prefabricate
Pagina 33
Învelitoare Invelitori din tabla
Lipsa jeheaburilor si burlanelor
_|
Compartimentarile interioare Pereti din caramida
Pereti din BCA
Pereti din elemente prefabricate
Finisaje interioare | Var lavabil, faianta, parchet si gresie.
Tamplarie Tamplarie din pvc la apartamente
Tampalrie din lemn la spatii comune
Tamplarie —usi acces bloc - metalice
Finisaje exterioare Tencuiala culoare alb
Tencuiala culoare crem
Regim de înaltime Bloc 64 — S+P+4E — acoperis
sarpanta
Bloc 89 — S+P+SE — acoperis sarpanta
— acoperis terasa
H max(coamajatic) Bloc 64 - +17.30
Bloc 89 - +17.30
S.C (suprafata constuitaexistenta Bloc 64 — 921.45
mp
Bloc 89 — 667.20 mp
S.C.d. (suprafata construita desfasurata) EXiStenta Bloc 64 = 5854.15
mp
| Bloc 89 — 3982.35 mp
P.O.T.existent Existent — nu se modifica
C.U.T. existent Existent — nu se modifica
Categoria de importata a cladirii C - conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importata a cladirii |
II - conform normativ P100 - 1/2013
Gradul de rezistenta la foc N/II
Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: Ag. = 0.25
g
Te. =0.7 sec
__
Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: -
propus
Functiunea principala | Locuinte colective
Solutii de închidere exterioare Peretii exteriori se vor minerala
anvelopa cu vata
semirigida de 10 cm
Invelitoare | Invelitori din tabla ondulata
|. Jgheaburi si burlane din tabla
vopsita
Folie anticondens montata pe astereala
Vata minerala de 15 cm amplasata peste planseu din
beton (zona POD)
Imobilele cu acoperis terasa existent se vor modifica
| in acoperis sarpanta
Compartimentarile interioare Nu se va interveni compartimentarilor
asupra
interioare
Se va placa pareta inferioara a planseului dintre
|
subsol si parter cu un strat de polistiren de 15 cm si
|
| densitate 80
Finisaje interioare Nu se va interveni finisajelor interioare
asupra
Tamplarie Tamplarie din pve la apartamente
| Tamplaria de la spatiile comuna se va schimba — se
va monta tamplarie PVC cu geam termopan
| Usile de la accesele in blocuri se vor schimba cu usi
| din PVC si geam termopan
Finisaje exterioare | Tencuiala decoraiva culoare alb
Tencuiala decoraiva culoare gri
Pagina 34
Tencuiala decoraiva culoare gri antracit
Regim de înaltime Bloc 64 - $+P+4E — acoperis
sarpanta
Bloc 89 — S+P+E5 —acoperis sarpanta
TI max(coama/atic) Bloc 64 - +17.30
Bloc 89 - +17.30
| S.C(suprafata construiajeXistenta Bloc 64 — 921.45 mp
Bloc 89 — 667.20 mp
S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXiStenta Bloc 64 — 5854.15 mp
Bloc 89 — 3982.35 mp
P.O.T.existent Existent — nu se modifica
C.U.T. existent Existent — nu se modifica
| Categoria de importata a cladirii C - conform HGR nr. 766/1997
Clasa de importata a cladirii III - conform normativ P100 - 1/2013
Gradul de rezistenta la foc I/ DI
Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: Ag. =0.25g
| Te. =0.7 sec
Indicatorii de proiect estimati pentru obiectivul Bloc 64
| Economie a | Reducere rorzsrnfireta |
| 825699.000 | 59.923 |
| 875552.000 | 53.584 |
| 1040310.000 | 51.868 |
| 1040310.000 | 51.868 |
| 0.000 | 0.000 |
| 180535.000 | 52.932 |
| 163.829 | 59.923 |
| 173.721 | 53.584 |
| 206.411 | 51.868 |
| 206.411 | 51.868 |
| 0.000 | 0.000 |
| 35.820 | 52.932 |
Initial era Final 8
Consum de energie finala pentru | 1377937.000 | 552238.000
încalzire (kwh/an)
Consum de energie finala totala 1633983.000 | 758431.000
(kwh/an)
_
Consum de energie primara totala 2005691.000 | 965381.000 |
(kwh/an) |
_
Consum de energie primara din 2005691.000 965381.000 |
|
surse conventionale (kwh/an) |
Consum de energie primara din 0.000 0.000
surse regenerabile (kwh/an) |
_
Emisii CO2 (kg CO2/an) 341069.000_| 160534.000 |
Consum specific de energie finala 273.400 | 109.571
| încalzire (kwh/m2an)
Consum specific de energie finala 324.203 150.482
(kwh/m2an)
Consum specific de energie primara 397.955 191.544
totala (kwh/m2an) |
Consum specific de energie primara 397.955 191.544
din surse conventionale
„(kowh/m2an) |
Consum specific de energie primara 0.000 0.000
din surse regenerabile (kwh/m2an)
|Nivel emisii CO2 (kg CO2/m2an) 67.672 31.852
Indicatorii de proiect estimati pentru obiectivul Bloc 89
Pagina 35
| Initial Final | Economie | Reducere procentuala |
| Consum de energie finala pentru 960682.000 399830.000 încalzire (kwh/an) | 560852.000 | 58.381 |
| Aa Consum de energie finala totala 1128374.000 $52555.000 (kwh/an) | 575819.000 | 51.031 |
| _ Consum de energie primara totala 1389106.000 705292.000 (kwh/an) | 683814.000 | 49.227 |
| _ Consum de energie primara din 1389106.000 705292.000 surse conventionale (kwh/an) | 683814.000 | 49.227 |
| Consum de energie primara din 0.000 0.000 surse regenerabile (kwh/an) | 0.000 | 0.000 |
| Emisii CO2 (kg CO2/an) 235790.000_ 117081.000 | 118709.000 | 50.345 |
| Consum specific de energie finala 289.480 120.480 încalzire (kwh/m2an) | 169.000 | 58.381 |
| Consum specific de energie finala 340.010 166.500 (kwh/m2an) | 173.510 | 51.031 |
| Consum specific de energie primara 418.576 212.524 totala (kwh/m2an) L__ | 206.052 | 49.227 |
| Consum specific de energie primara 418.576 212.524 din surse conventionale (kwh/m2an)__ | 206.052 | 49.227 |
| Consum de 0.000 0.000 specific energie primara din surse regenerabile (kwh/m2an) | 0.000 | 0.000 |
| Nivel emisii CO2 (kg CO2/m2an) 71.050 35.280 | 35.770 | 50.345 |
|
Contrasemneaza penț legalitate,
CRASI OR SECRETAR ERAL,
d HUTANU ICA
Pagina 36
ROMANIA
JUDETUL IASI
COMUNA CIUREA
CONSILIUL LOCAL
HOTARAREA nr. 183 din 15.12.2022
privind aprobarea delegarii serviciului de transport public
catre SOCIETATEA COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC IASI S.A.
si atribuirea directa a Contractului de delegare a gestiunii serviciului de
transport public local in comuna Ciurea, in baza art. 5 alin. (5) din
Regulamentul (CE) 1370/2007
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul Iasi, intrunit in sedinta ordinara de astazi,
data de mai sus, convocata prin Dispozitia primarului nr. 1507 din 09.12.2022;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 629 din 25.11.2022, intocmit
de catre domnul Lupu Catalin, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare prin care
sa se aprobe delegarea serviciului de transport public catre Societatea Compania de transport
public lasi SA si atribuirea directa a Contractului de delegare a gestiunii serviciului de
transport public local in comuna Ciurea;
Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 630 din
25.11.2022, intocmit de secretarul general al comunei Ciurea, doamna Hutanu Monica;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens si inregistrat sub nr. 189
din 05.12.2022;
Avand in vedere procesul verbal de afisare nr. 597 din 10.11.2022 intocmit cu ocazia
afisarii proiectului de hotarare si a materialelor din anexa, necesare delegarii serviciului, pentru
asigurarea dezbaterilor publice asupra acestui proiect de act administrativ;
Avand in vedere adresa noastra inregistrata sub nr. 7848 din 08.12.2022 prin care am
transmis AMTP lasi propunerile formulate de catre cetatenii comunei Ciurea, ca urmare a
dezbaterilor publice;
Avand in vedere adresa nr. 231 din 09.12.2022 emisa de AMTP lasi prin care ne
comunica faptul ca amendamentul general valabil pentru toate traseele din programul
metropolitan de transport;
Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 86 din 20.08.2020
privind aprobarea participarii Comunei Ciurea la constituirea Asociatiei de Dezvoltare
Intercomunitara de utilitati publice pentru serviciul de transport public local “Asociatia
Metropolitana de Transport Public Iasi";
Avand in vedere prevederile Hotararii nr. 6 a Adunarii Generale a AMTPI din data de
29.03.2022 prin care s-a conferit societatii Compania de Transport Public Iasi S.A. statutul de
operator local la nivel metropolitan;
Avand in vedere Referatul de specialitate nr. 213 din 17.11.2022, intocmit de catre
Autoritatea Metropolitana de Transport Public — organism de reglementare si control autorizat
ANRSC din cadrul Asociatiei Metropolitane de Transport Public Iasi;
Avand in vedere prevederile Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006,
cu modificarile si completarile ulterioare;
Avand in vedere prevederile Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007 cu
modificarile si completarile ulterioare;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 328/2018 pentru modificarea si completarea Legii
serviciilor de transport public local nr. 92/2007;
Pagina 37
Avand in vedere prevederile OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, modificarile
cu
si completarile ulterioare;
Avand in vedere prevederile Ordinul nr. 980/2011, privind aplicarea referitoare
prevederilor
la organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor stabilite
conexe acestora prin OG
nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificarile si completarile ulterioare;
Avand in vedere prevederile OG nr. 19/1997/R privind transporturile;
Avand in vedere prevederile OUG nr. 195/2002/R privind circulatia drumurile
pe publice;
Avand in vedere prevederile HG nr. 1391/2006, pentru aprobarea de
Regulamentului
aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile si
completarile
ulterioare;
Avand in vedere prevederile OG nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de
transport
inteligente in domeniul transportului rutier si pentru realizarea interfetelor cu alte moduri de
transport;
Avand in vedere prevederile OG nr. 97/1999 (1) privind furnizarii de servicii
garantarea
publice subventionate de transport rutier intern si de transport caile navigabile interioare;
pe
Avand in vedere prevederile OG nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de
aplicare a regulilor
privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto si
utilizarea
aparatelor de inregistrare a activitatii acestora;
Avand in vedere prevederile OG nr. 26/2011 privind infiintarea de Stat
Inspectoratului
pentru Controlul in Transportul Rutier;
Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 972/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru
pentru efectuarea transportului public local si a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de
transport
public local;
Avand in vedere prevederile HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de al
munca
persoanelor care efectueaza activitati mobile de transport rutier;
Avand in vedere prevederile Ordinului Presedintelui A.N.R.S.C, nr. 206/2007
pentru
aprobarea Regulamentului-cadru de autorizare a autoritatilor de autorizare pentru serviciile de
transport public local;
Avand in vedere prevederile Ordinului Presedintelui A.N.R.S.C. nr. 207/2007
pentru
aprobarea Regulamentului-cadru de acordare a autorizatiilor de transport in domeniul serviciilor de
transport public local;
Avand in vedere prevederile Ordinului Presedintelui A.N.R.S.C. nr. 272/2007
pentru
aprobarea Normelor-cadru privind stabilirea, ajustarea si modificarea tarifelor serviciile de
pentru
transport public local de persoane;
Avand in vedere prevederile HG nr. 90/2020 privind organizarea si functionarea
Ministerului Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor;
Avand in vedere prevederile HG nr. 1088/2011, privind organizarea si functionarea
Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier;
Avand in vedere prevederile HG nr. 117/2010, pentru aprobarea de
Regulamentului
investigare a accidentelor si a incidentelor, de dezvoltare si imbunatatire a sigurantei feroviare caile
pe
ferate si pe reteaua de transport cu metroul din Romania;
Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 290/2000, privind admiterea tehnica
a produselor
si/sau serviciilor destinate utilizarii in activitatile de construire, modernizare, intretinere si de
reparare
a infrastructurii feroviare si a materialului rulant, pentru transportul feroviar si
cu metroul;
Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 45 8/2002, pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea pe categorii a autobuzelor si microbuzelor utilizate
pentru
transporturi publice de persoane prin servicii regulate in trafic national;
Avand in vedere prevederile Ordinului Ministrului Transporturilor 2133/2005
nr. pentru
aprobarea Reglementarilor privind certificarea incadrarii vehiculelor inmatriculate sau inregistrate in
normele tehnice privind siguranta rutiera, protectia mediului și in categoria de folosinta conform
destinatiei, prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1;
Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 2224/2020 privind aprobarea
Reglementarilor
privind omologarea de tip si eliberarea cartilor de identitate a vehiculelor rutiere si
precum.
omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2;
Pagina 38
Avand in vedere prevederile OUG nr. 40/2015 privind
gestionarea financiara a fondurilor
curopene pentru perioada de programare 2014-2020;
Avand in vedere prevederile HG nr. 93/2016 aprobarea Normelor
pentru Metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 40/2015
privind gestionarea financiara
a fondurilor europene pentru perioada de 2014-2020;
programare
Avand in vedere prevederile Tratatului privind functionarea Uniunii
Europene, denumit in
continuare "TFUE";
Avand in vedere prevederile Regulamentului (CE) ar. 1370/2007 al
Parlamentului European
si al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile
publice de transport de calatori pe calea
ferata si rutier si de abrogare a Regulamentelor (CEE) 1191/69 si
nr nr 1107770 JO L 315/2007),
denumit in continuare "Regulamentul (CE) 1370/2007";
Avand in vedere prevederile Regulamentului (CE) 1071/2009 al
nr. Parlamentului European
si al Comisiei de stabilire a unor norme comune
privind conditiile care trebuie indeplinite pentru
exercitarea ocupatiei de operator de transport rutier;
Avand in vedere prevederile Directivei 2010/40/UE Parlamentului
a European si a
Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor
de transport inteligente
in domeniul transportului rutier si pentru interfetele alte moduri
cu de transport;
Avand in vedere prevederile Directivei 2009/33/CE
a Parlamentului European si a
Consiliului din 23 aprilie 2009 privind vehiculelor de
promovarea transport rutier nepoluante si
eficiente din punct de vedere energetic;
Avand in vedere prevederile Standardului EN 13816
pentru Transporturi — Logistica si
Servicii - Transporturi Publice de Pasageri — definirea, urmarirea si
masurarea calitatii serviciilor;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003
privind transparenta decizionala in
administratia publica;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele
publice locale, completata
si modificata;
Avand in vedere dispozitiile Legii privind normele de tehnica
legislativa nr. 24/2000, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Avand in vedere Avizul favorabil exprimat de Comisia de
specialitate din cadrul
Consiliului local Ciurea, inregistrat sub nr. 666 din
09.12.2022;
Avand in vedere prevederile art. 129 alin (2) lit coroborat
d) cu prevederile alin. (7)
lit. n) ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 Codul
privind administrativ;
In temeiul art. 196 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019
privind Codul administrativ adopta
prezenta
HOTARARE
Art.1. — Se aproba Studiul de oportunitate pentru delegarea
gestiunii serviciului de transport
public local de persoane prin curse regulate in Municipiul Iasi si
comunele Aroneanu, Barnova,
Ciurea, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Tomesti, Tutora si Valea
Lupului, conform Anexei
nr. I, care face parte parte integranta din prezenta hotarare.
Art.2. - Incepand cu data emiterii avizului de catre Consiliul
Concurentei, se aproba delegarea
gestiunii serviciului de transport public SOCIETATII COMPANIA DE
TRANSPORT PUBLIC IASI
S.A. si se atribuie in mod direct acestei societati contractul de
delegare a gestiunii serviciului de
transport public local prin concesiune pe o perioada de maxim doi ani de zile de
la data semnarii
Contractului in comunele Aroneanu, Barnova, Ciurea,
Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu,
Tomesti, Tutora si Valea Lupului, conform Anexei nr. II, constituie
ce parte integranta din prezenta
hotarare.
Art.3. — Se aproba lista traseelor ce vor fi in cadrul
operate comunei Ciurea si a caietelor de
sarcini ce contin descrierea acestora, statiile de imbarcare/debarcare
si frecventa curselor, cu
Pagina 39
conditia includerii amendamentelor
propuse de catre Consiliul local al comunei
dupa cum urmeaza: Ciurea,
a) Mentinerea actualului program de
transport pe traseele 41, 27 si 44;
b) Mentinerea graficului orar actual
pe traseele mentionate la lit a);
c) Suplimentarea frecventei curselor de traseul
pe 301;
d) Suplimentarea statiilor de imbarcare/debarcare
a calatorilor de pe traseul 301.
Art.4. - Se aproba tarifele practicate
pentru operarea serviciului de transport public,
si valoarea abonamentelor si conditiile precum
acordarii acestora, conform Anexei III,
integranta din hotarare. ce constituie parte
prezenta
Art.5. — Sc aproba categoriile de
pasageri care beneficiaza de gratuitati si reduceri la
transportul in comun, conform ANEXEI IV,
ce constituie parte integranta din prezenta hotarare.
Art.6. — Prezenta Hotarare produce efecte
juridice de la data emiterii avizului favorabil al
Consiliului Concurentei.
Art.8. - Se mandateaza Asociatia
Metropolitana de Transport Public Iasi in functie de
avizul/corespondenta ca,
purtata cu Consiliul Concurentei, sa adapteze
Contractului de continutul si clauzele
delegare a gestiunii serviciului de transport
juridica public local la continutul si forma
recomandata/solicitata de catre Consiliul Concurentei,
continutul si inclusiv, daca va fi cazul, la
forma unui act aditional la Contractul
de delegare a gestiunii serviciului de
transport public local nr. 100098/02.10.2018 existent
intre Municipiul Iasi si SC CTP lasi SA.
Art.9. — Punerea in aplicare a prevederilor
prezentei hotarari va fi asigurata de catre:
a) Primarul comunei Ciurea- domnul
Lupu Catalin
b) Asociatia Metropolitana de Transport Public
Iasi ;
c) Societatea Compania de Transport Public lasi
S.A.
Art.10. — Secretarul general al comunei
Ciurea va comunica copii dupa hotarare
Institiutiei Prefectului- Judetul Iasi prezenta
pentru efectuarea controlului de legalitate, Asociatiei
Metropolitane de Transport Public. Iasi, Autoritatii
Nationale de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilitati Publice, Societatii
Compania de Transport Public Iasi S.A, Primarului
comunei Ciurea si o va afisa in spatiile
special amenajate, pe pagina de internet a
in Monitorul Oficial Local - institutiei,
pentru aducerea la cunostinta tuturor persoanelor interesate.
PRESEDINTE DE SEDINTA,
CONSILIER LOCAL, ]")
CRASI Contrasemneaza pentru/1€galitate,
VICTOR ANDREI.
SECRETAR GENERAL,
CĂ af
HUTANU MONICA
Pagina 40
LA ci a ea
28.
Studiul de oportunitate
privind delegarea gestiunii serviciului de transport
public local de
persoane
în zona metropolitană a Municipiul IAȘI
Pagina 41
Pagina 42
Cuprins
1 Generalități..
1.1 Scurtă prezentare sistemului de transport public
1.2 Descrierea și identificarea serviciului, a ariei teritoriale și a sistemului a cărui gestiune
urmează să fie delegată -
1.3 Impactul transportului asupra mediului
2 Aspecte economice
3 Structura actuală a infrastructurii transportului public.
3.1 Prezentare generală ....
3.2 Infrastructură.,-esseeeee.
3.3 Parc „mm nn...
3.4 Activitatea de mentenanță..............-. Doi CPR 09 DDD B 95 NR PONI ans 15
3.4.1 Mentenanța parcului de autobuze
3.4.2 Mentenanța parcului de tramvaie
3.4.3 Mentenanța infrastructurii /suprastructurii auxiliare
3.5 Exploatarea rețelei de transport .....ccee oana pnoneannaanaaasanaaaaannaaaannase ...16
3.5.1 Rețeaua de transport... eee nenea neam nenea taaennnreee 16
3.5.2 Călători.
3.5.3 Politică tarifară „cena enma en aaa ennenenae
3.6 Oportunități de dezvoltare ...
4 Motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu, care justifică delegarea gestiunii
5 Legalitatea atribuirii directe a contractului de delegare către operatorul intern S.C.T.P.I. S.A... 30
6 Politici de dezvoltare pe termen lung.......ceeeeeeeeeeeee
7 Redevența 34
8 Durata Contractului. 34
9 Riscuri
10 Concluzii
ein) delia în al FE sai
Pagina 43
Pagina 44
1 Generalități
Serviciul de transport public local va fi organizat de către
AMTPI incepand cu
data de 1 ianuarie 2023, pe raza primului inel
metropolitan - compus din 10 U.A.T.
membre ale Asociatiei, urmand a fi delegat către Societatea
Compania de Transport
Public Iași S.A. (S.C.T.P) prin Hotararea AGA, hotarare
prin care se va atribui in mod
direct contractul de delegare a gestiunii serviciului de
transport public local, prin
concesiune, societății mai sus menționate,
Serviciul de transport public local de
persoane prin curse regulate este parte
componentă a serviciilor de transport public local, care la rândul lor fac
parte din sfera
serviciilor comunitare de utilitate publică.
Acest serviciu cuprinde totalitatea acțiunilor și de
activităților utilitate publică
și de interes economic și social general desfășurate la
nivelul unității administrativ
teritoriale, sub controlul și coordonarea autorităților
administrației publice locale, în
scopul asigurării transportului public local de persoane.
Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-
estul României. lașul este centrul cultural, economic
și academic al Moldovei. Prin
extindere, lașul este legendara urbe a celor 7 coline : Cetățuia,
Galata, Copou, Bucium-
Păun, Șorogari, Repedea și Breazu. lașul este marilor
orașul idei, al primei mari uniri,
a! primului spectacol de teatru în limba română, al
primului muzeu literar memorial și
al primului Muzeu de Istorie Naturală.
1.1 Scurtă prezentare sistemului de transport
public
Transportul public în IAȘI a fost înființat la data de 19 martie 1898 atunci când
Primăria Municipiului Iași încheie primul contract firma
cu germană A.E.G. Berlin,
pentru realizarea transportului cu tramvaiele electrice la Iași. În această
perioadă
funcționau 19 tramvaie pe o lungime a rețelei de tramvai de 17,307 km. La 1
noiembrie
1920 apare sub denumirea de "Serviciul de lumină, tramvai
și forță motrică” care avea
un parc inventar compus din 35 de vagoane de călători, din care: 20 de
vagoane cu
motor Gramme 18 CP, 15 vagoane cu motor A.E.G. 35 CP și 2
vagoane pentru transport
materiale.
Pentru îmbunătățirea transportului de călători la
Iași, începând cu anul 1929
au fost aduse primele autobuze. Transportul cu autobuze
s-a dezvoltat rapid, ele
preluând o mare parte de călători. În anul 1955 s-au 13
transportat cu autobuze
2.112.000 călători, în anul 1956 cu 19 autobuze s-au
transportat 5.517.408 călători, iar
până în anul 1960, numărul de autobuze a crescut la 48
care circulau pe 10 trasee, cu
o lungime totală de 66,050 km .
Pe parcursul anilor, numărul tramvaielor a astfel în
crescut, anul 1961 parcul
inventar era dotat cu 57 tramvaie și lungimea traseelor de
era 31,358 km c.s. Având în
vedere numărul tramvaielor, în anul 1965 se
impune construirea primei stații de
redresare a tensiunii de alimentare a rețelei fir contact
și marchează începutul
redresării situației transportului electric de călători după perioada interbelică.
Anul 1977 este anul în care s-a perfectat contractul 70
pentru achiziționarea a
de tramvaie tip TAR (TATRA) din Cehoslovacia.
Anul 1985 este anul când au fost date în exploatare primele troleibuze în
Iași,
soluție impusă în etapa crizei de combustibil de la acea vreme.
i de oporiiriitate privinai ci îe Malul che rare pustie, bucal 3
să
Pagina 45
Ponderea transportului cu tramvaie ajunsese la 70%, în anul 1989 fiind
transportați zilnic 233.857 de călători pe 15 trasee.
În consecință, între 1992 și 1997 parcul de tramvaie s-a mărit prin introducerea
în exploatare a tramvaielor VZA modernizate la SC Nicolina SA Iași. Cu toate acestea,
parcul de vehicule fiind insuficient în 1995, s-au achiziționat din Franța 50 de autobuze
de tip SAVIEM.
Pentru realizarea unui transport civilizat și pentru îmbunătățirea relației dintre
operatorul de transport și călători, în perioada 1998-2004 s-au efectuat demersurile
pentru achiziționarea din Germania a 62 tramvaie GT4 de la Stuttgart și 14 tramvaie
TAR de la Halle în regim ”second-hand”.
În perioada 2003 + 2009, orașul IAȘI a desfășurat un proiect ”Donație tramvaie
pentru orașul Iași” încheiat între Primăria Municipiului Iași și Secretariatul de Stat
pentru Relații Economice (SECO) privind acordarea de asistența financiară elvețiană
pentru furnizarea de tramvaie, piese de schimb și servicii de consultanța tehnică
regiei noastre, cu un buget alocat de 876.000 CHF .
În anul 2007, Municipiul Iași a contractat un împrumut de la Banca Europeana
pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru acordarea unui împrumut în vederea
finanțării unor lucrări de îmbunătățire a infrastructurii de tramvai în Iași, prin care s-
au reabilitat aproape 19 km c.s.!, fiind cel mai ambițios proiect până la acel moment.
În plus, BERD acordă asistență Municipalității în vederea restructurării și
reglementarii sectorului de transport public și transformării operatorului de transport,
de la acel moment RATP Iași, organizat ca regie, în societate comercială. Ca urmare,
a fost încheiat un Contract de Consultanta între Municipalitatea Iași și firma GETINSA
Spania, pentru asistentă tehnică: acordată municipalității pentru realizarea
“Programului de Reglementare si Restructurare a Transportului”. Acest lucru a fost
transpus în practică prin înființarea Societății Compania de Transport Public Iași S.A.,
care și-a început activitatea in calitate de operator de transport public începând
01.10.2016.
Prin programul PHARE 2004-2006 - Coeziune Economică și Socială a fost derulat
proiectul Reabilitarea și dezvoltarea turistică a ansamblului monument. istoric
Mănăstirea Golia, care a inclus lucrări de reabilitare a Mănăstirii Golia, precum și
lucrări de reabilitare a liniei de tramvai din zona Târgu Cucu.
In anul 2013 s-a finalizat proiectul ,, Dezvoltarea axei de transport Est - Vest
_ în Municipiul privind lucrări de reabilitare modernizare
Iași” și a "Liniei de tramvai
str. Elena Doamna - Bucșinescu”
Printr-un împrumut Dexia a fost reabilitată și linia de tramvai de pe segmentul
Nicoriță - Piața Chirilă - Doi Băieți
în cadrul proiectului „Dezvoltare rețea rutiera în zona culturala, istorica si
turistica a Municipiului Iași”, in perioada 2012-2013 au fost executate lucrări de
modernizare a liniei de tramvai pe tronsoanele:
Linie de tramvai str. Muzicescu , între Fundație și Liceul Național;
Linie de tramvai Copou, intre Rond Triumf și zona Agronomie
Cu finanțări accesate prin Programul Operațional Regional POR 2007 + 2013
au fost modernizate de asemenea și următoarele tronsoane de linie tramvai:
* c.s. - cale simplă
leleporea gestiunii art public tocal 41 38
Pagina 46
Bld. Nicolaie lorga (pasaj Nicolina) - str. Primăverii - Calea Chișinăului
(Țesătura);
Calea Chișinăului (Țesătura) - Baza 3 - Tepro;
Tepro - Bld.Metalurgiei - str. Doi Băieți;
P.ROS - CUGII;
În cadrul programului de finanțare ulterior, POR 2014 + 2020, au fost
reabilitate noi tronsoane de linii de tramvai, respectiv:
Podu Roș — Primăverii;
nNr
Bucșinescu — Tudor Vladimirescu — Calea Chișinăului;
Nicoriță — Pădurii — 5 Drumuri;
PE Pun
Piața Virgil Săhleanu — Rond Țuțora;
Doi Băieți — Dancu
Limita UAT Iași — Rond Dancu.
O dată cu aceste lucrări de modernizarea a fost realizat și primul centru
intermodal la Rond Țuțora.
1.2 Descrierea și identificarea serviciului, a ariei teritoriale și a
sistemului a cărui gestiune urmează să fie delegată
Acest serviciu a fost înființat în conformitate cu prevederile Legii nr. 92/2007
și este reprezentat în Programul de transport aprobat de către Municipiului Iași prin
Societatea Compania de Transport Public lasi S.A.
Operarea serviciului la nivel metropolitan va urmări integrarea fostelor trasee
județene care legau comunele din zona metropolitană de mun. Iași, precum și
dezvoltarea de trasee noi, fără ca acestea să depășească aria geografică a UAT
membre.
Principiul urmărit este ca noile trasee să ajungă în fiecare sat din componența
comunelor și să asigure o dublă conectivitate: atât cu polul urban reprezentat de mun
Iași, cât și cu centrul administrativ al comunei.
Serviciul de transport public local de persoane se organizează cu respectarea
următoarelor principii:
- garantarea respectării drepturilor și intereselor utilizatorilor serviciului
de transport public local;
- rezolvarea problemelor de ordin economic, social și de mediu ale
localităților sau județului respectiv;
- administrarea eficientă a bunurilor aparținând sistemelor de transport
proprietate a unităților administrativ-teritoriale;
- utilizarea eficientă a fondurilor publice în activitatea de administrare sau
executare a serviciului de transport public local;
Stuzhiu de oportunitate pr ivinc delegi ei tuciii servit Îl dle trarisport pulii bca Su
Pagina 47
în condiții de siguranță și de confort, inclusiv prin asigurarea
deplasarea
de risc mărfurilor și a persoanelor transportate, precum și a bunurilor
a
acestora, prin polițe de asigurări;
executării unui transport public local suportabil în ceea ce
asigurărea
privește tariful de transport;
integrală a costurilor de exploatare, reabilitare și dezvoltare
recuperarea de la
prin tarife/taxe suportate de către utilizatori și prin finanțarea
local, asigurându-se un profit rezonabil pentru operatorii de
bugetul
transport și transportatorii autorizați;
autonomia sau independența financiară a operatorilor de transport și a
transportatorilor autorizați;
dezvoltării economice a municipiului prin realizarea unei
susținerea
infrastructuri de transport moderne;
a nevoilor de deplasare ale populației, ale
satisfacerea cu prioritate
instituțiilor publice și ale operatorilor economici pe teritoriul
personalului
municipiului Iași prin servicii de calitate;
sociale defavorizate, prin compensarea costului
protecția categoriilor
transportului de la bugetul local al municipiului Iași;
tarifară, în viitor, prin utilizarea unui singur tip de legitimație
integrarea
de călătorie pentru toate mijloacele de transport public local de persoane
prin curse regulate;
dispecerizarea transportului public local de persoane realizat prin
programe permanente.
Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate cuprinde:
transport prin curse regulate cu tramvaie;
transport prin curse regulate cu autobuze;
transport prin curse regulate cu microbuze;
transport prin curse regulate speciale.
Serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate îndeplinește
cumulativ următoarele condiții:
se efectuează de către un operator de transport rutier, astfel cum acesta
este definit și licențiat conform prevederilor Legii nr. 92/2007, Legea
serviciilor de transport public local;
se efectuează pe raza teritorial-administrativă a municipiului Iași și pe
raza comunelor membre ale ADI - AMTPI;
se execută pe rute și cu programe de circulație prestabilite de către
Consiliul Local al Municipiului lasi sau/si de către consiliile locale ale
unităților-administrative locale limitrofe Municipiului lasi;
5128
Pagina 48
- se efectuează de către operatorul de transport rutier sau
transportatorul
autorizat cu mijloace de transport în comun, respectiv cu
autobuze,
microbuze, tramvaie, deținute în proprietate, închiriate, în baza unui
contract de leasing, date in administrare sau utilizate conform
Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene
nr. 1370/2007;
- persoanele transportate sunt îmbarcate sau debarcate în fixe
puncte
prestabilite, denumite stații;
- pentru efectuarea serviciului, operatorul de transport rutier
sau
transportatorul autorizat percepe de la persoanele transportate un tarif
de transport pe bază de legitimații de călătorie individuale eliberate
anticipat;
- transportul cu autobuze, microbuze se efectuează numai bază de
pe
licențe de traseu.
1.3 Impactul transportului asupra mediului
În Planul de mobilitate s-a analizat cuantificat
și impactul pe care punerea în
aplicare al acestuia îl va avea asupra mediului, fiind analizat fondul actual de
poluare,
ce este considerat a fi nivel de referință. Disfuncționalitățile identificate
au un impact
negativ asupra mediului, astfel identificându-se măsurile și intervențiile necesare în
scopul minimizării acestora.
În cadrul Planului s-a realizat Modelul de
transport pentru persoane și mărfuri.
Pentru analiza situației de perspectivă, au fost evidențiate emisiile de în
poluanți aer
și nivelul de zgomot, făcându-se o comparație între scenariile
propuse.
Informațiile privind starea actuală a factorilor de mediu pentru Polul de
Creștere Iași au fost preluate din Raportul anual privind starea mediului în județul
Iași
pentru anul 2013 elaborat de APM Iași, Elaborarea planurilor de acțiune destinate
gestionării zgomotului și reducerii zgomotului în municipiul Iași - final, iunie
raport
2013, Raport privind stadiul realizării măsurilor din programul revizuit de gestionare
a
calității aerului pentru indicatorul PMo, 2014. Așa cum reiese din datele analizate,
calitatea mediului este direct influențată de traficul rutier atunci când referim la
ne
aer (traficul rutier reprezintă o sursă de emisie principală pentru SO2, NOx,
compușii
organici volatili nemetanici, poluarea cu plumb, PMio, PM), nivel de
zgomot,
biodiversitate.
În mare parte disfuncțiile care au fost identificate
se reflectă în calitatea
actuală a aerului și în nivelul de zgomot cu impact direct
asupra populației și
biodiversității.
Principalele probleme, din prisma mediului, sunt legate de emisiile
considerabile ale poluanților chimici generați de combustibilii fosili, aceste emisii fiind
generate de:
- parcului circulant de vehicule preponderent alcătuit din vehicule cu
motoare cu combustie internă, care folosesc combustibili fosili
convenționali;
- evoluția crescătoare a mărimii fluxurilor de trafic rutier.
Zonele care resimt în mod direct, fiind afectate semnificativ sunt zonele
riverane principalelor artere de circulație din municipiu, ierarhizate într-o
organic
Pagina 49
de nivel deservind fluxurile principale de circulații în municipiu, dar și
rețea superior
la nivelul întregului pol de creștere.
Calitatea aerului în Municipiul Iași este monitorizată de APM Iași, fiind
apreciată baza datelor provenite din Rețeaua locală de Monitorizare a Calității
pe
Aerului din aglomerarea Iași, administrată de APM Iași. În acest sens există 6 stații
automate de monitorizare.
Una dintre principalele probleme de mediu la nivelul județului Iași o reprezintă
valorii limită zilnice pentru protecția sănătății umane la particule în
depășirea
suspensie PMro.
sursă care contribuie la apariția particulelor în suspensie PM în
Principala
este traficul auto greu care tranzitează și staționează în municipiul Iași,
municipiul Iași
fiind faptul că arderile în motoarele Diesel generează cele mai multe particule.
știut
Cei km de variantă ocolitoare a Municipiului Iași nu acoperă toate
13,905
din astfel încât mare parte a traficului auto greu încă este nevoit
intrările/ieșirile oraș,
să tranziteze orașul, la care se adaugă și traficul generat de activi ățile de construcție
de diverse șantiere de lucru (în special cu privire la șantierele diverselor proiecte
pe
de infrastructură, identificate ca fiind în curs la nivelul anului 2014).
Pentru a cuantifica într-o manieră consistentă atât la nivel actual, cât și la
nivelul scenariilor de mobilitate viitoare, impactul actual al mobilității asupra
mediului, sau considerat următorii indicatori de cuantificare:
- Emisii de gaze cu efect de seră (transport privat) - tone/an
- Consumul de combustibil - mii litri/an
- Repartiția modală - transport durabil (bicicleta, mers pe jos și transport
public) - %
Tabelar, pentru impactul actual al mobilității, în scenariul 1 "a face
minimum”, îndicatorii au următoarele valori:
| u.m. | 2014 | 2020 2030 |
| tone/an | 213.373 | 284.408 270.289 |
| mii litri/an | 84.337 | 112.414 106.834 |
| % | 74,6 | 70,3 __67,7 |
[ Indicator
Emisii de gaze cu efect de seră
Consumul de combustibil
| Repartiția modală - transport durabil
Indicatori de cuantificare ai impactului actual al mobilității - scenariul de referință - mediu
Pentru calculul indicatorului de emisii de gaze cu efect de seră și a consumului
de combustibil ipotezele de lucru au constat în :
1. Prestația anuală:
| Autaturiaini Vehicule ușoare | Vehicule grele de |
de marfa marfa |
L 161.564.193 69.671.574 |
2014 844.950.645 |
2020 1.058.614.803 | 294.372.960 139.993.506
[2030 1.348.153.830 | _300.292.740 144.605.250
2. Benzile de viteze:
Banda de viteza Descriere |
25 | Urban
50 | Suburban
| 75 | Rural
100 | DN-intre localități __]
Valoarea medie a emisiilor de CO este 2,53 kg/l combustibil.
ge na pă înti creste în tiui te svamspiart piiblia toeal
Pagina 50
Sporirea dezvoltării transportului public către un sistem de transport public
puternic ating, cel puțin, două dintre cele cinci Obiective strategice propuse în PMUD
respectiv Mediu și Calitatea vieții.
În mod evident, protecția mediului și utilizarea durabilă a resurselor naturale
constituie un element esențial al sustenabilității și poate fi defalcat în două direcții
principale:
3. protejarea climatului,
4. economisirea energiei.
Traficul este una dintre sursele majore de emisii de gaze cu efect de seră (în
principal CO2). Actualmente motorizarea în Iași este relativ ridicată și se așteaptă ca
emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) să crească în viitor, în condițiile creșterii
utilizării autoturismului, precum și a lungimii călătoriilor cu mașina. În general,
creșterea utilizării autoturismului conduce la creșterea parcursului care poate
compensa orice efect al emisiilor specifice scăzute.
Un alt aspect important îl reprezintă eficiența energiei în transportul public,
_
În acest sens, în ultimii ani au fost derulate proiecte de îmbunătățire a acestui indicator
prin achiziția de mijloace de transport eficiente energetic, respectiv tramvaie noi de
30 m (32 de unități), autobuze electrice de 10 și 12 m (44 unități). Complementar s-au
reabilitat liniile de tramvai, ajungându-se ca aproape 85 % din infrastructura să fie
refăcută în soluție tehnică modernă, cu grindă elastică.
Dat fiind parcul de vehicule învechit, consumul de energie specific este destul
de ridicat, ceea ce scade avantajul relativ al folosirii transportului public în condițiile
protecției mediului.
În acest sens se impun o serie de Obiectivele operaționale care sunt din nou
în oscilație între obiective și măsuri:
= Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
Reducerea emisiilor toxice;
Reducerea impactului zgomotului asupra populației;
Reducerea consumului de energie;
eNoemawp
.. Reducerea parcursului autoturismelor particulare;
„. Creșterea utilizării transportului nemotorizat și a transportului public;
.. Consolidarea mobilității pe distanțe scurte;
Consolidarea electro-mobilității.
Ultimele patru obiective pot fi de asemenea văzute ca măsuri, de vreme ce
impactul preliminar nu este direct legat de mediu, ci de schimbarea modului de
transport.
Calitatea vieții
Traficul și infrastructura de transport sunt prin natura lor, factori disturbatori
pentru calitatea vieții. Există trei domenii principale de impact:
Blocarea cu autoturisme a spațiului public pentru circulația pietonală și
pentru activitățile sociale,
Impactul asupra vieții în general și asupra activităților sociale, prin
zgomot, emisii de gaze și afectarea siguranței (de ex. pentru copii),
Pagina 51
Efectul de barieră al traficului rutier (afectarea oportunităților de
traversare, în special pe sectoarele cu viteză ridicată și/sau volume mari
de trafic).
Obiectivele operaționale care se remarcă sunt:
— Extinderea spațiului public fără a fi folosit pentru parcare și/sau pentru
transportul motorizat,
— Reducerea impactului traficului asupra zonelor locuite sau zonelor cu
funcțiuni sociale, prin reducerea volumelor de trafic/nivelurilor de zgomot
ale drumurilor adiacente,
— Reducerea efectelor de barieră, prin reducerea volumelor de trafic și
nivelului vitezei pe drumurile locale, mai ales în zonele cu funcțiuni de
locuire
Plecând de la aceste premize, conjugat cu Programul Operațional Regional
(POR) 2014-2020, respectiv Axa 4 -Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - a fost o bună
oportunitatea pentru o abordare alternativă, în detrimentul strategiilor clasice,
îndreptată către un nou management al mobilității - Orientat pe un transport public
puternic și pe politici severe pentru un transport durabil.
S-a aplicat scenariul ce a pus accent pe măsurile de tip “push” (politici de
parcare mai stricte), și pe cele de tip “pull”, prin extinderea masivă a sistemului de
Transport Public de mare capacitate (tramvai/autobuz). Definirea acestei strategii,
(denumită și Către un nou management al mobilității) a avut în vedere:
Sporirea dezvoltării transportului public către un sistem de transport public
puternic;
Politică mai restrictivă de parcare, cu creșterea taxelor pentru parcarea
autoturismelor;
Reducerea vitezei de călătorie pentru autovehicule și a numărului de parcări pe
stradă;
Dezvoltarea sistemului de management al traficului orientat pe prioritizarea
transportului public;
Dezvoltarea rețelei ciclabile;
Încurajarea și creșterea confortului deplasărilor pietonale.
Astfel având la bază obiectivele strategice, în cadrul Planului de acți
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.