Hotărâre a Consiliului Local
Hotarari adoptate in cadrul sedintei din data de 06.10.2022
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,0 MB · modificat pe site: 15.01.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 174 din 06.10.2022, „Hotarari adoptate in cadrul sedintei din data de 06.10.2022”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2024/01/hotarari-adoptate-in-cadrul-sedintei-din-data-de-09.12.2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/12835-hotarari-adoptate-in-cadrul-sedintei-din-data-de-06-10-2022, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMANIA
JUDETUL IASI
COMUNA CIUREA
CONSILIUL LOCAL
CIF 4540658
HOTARAREA nr. 174 din 09.12.2022
Privind aprobarea modificarii si actualizarii Hotararii Consiliului Local Ciurea
nr. 144 din 06.10.2022 prin care s-a aprobat depunerea proiectului „Cresterea
performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea,
judetul Iasi” finantata prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei
cu actualizarea valorii eligibile a proiectului, precum si cu completarea descrierii
sumare a investitiei cu indicatorii din Auditul Energetic
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul Iasi, intrunit in sedinta extraordinara de astazi
09.12.2022, convocata prin Dispozotia primarului nr. 1495 din 05.12.2022;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 640 din 05.12.2022 intocmit de
primarul comunei Ciurea, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare pentru aprobarea
participarii Comunei Ciurea in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta, componenta
5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile
publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale
multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea
performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul
Iasi”;
Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 641 din 05.12.2022,
intocmit de catre doamna Dorobat Catalina- consilier din cadrul Biroului de urbanism, cadastru si
amenajarea teritoriului din Primaria comunei Ciurea;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens si inregistrat sub nr. 182 din
05.12.2022;
Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 144/06.10.2022 prin
care s-a aprobat participarea Comunei Ciurea in cadrul PNRR, Componenta 5- Valul renovarii, Axa
2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea
A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda
a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a
blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”;
Avand in vedere HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al
documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri
publice;
Avand in vedere Ordinul referitor la ghidul de finantare al „CONDITII de ACCESARE a
FONDURILOR. europene aferente PNRR in cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/C5/1/A.3.1/1 —
COMPONENTA C5- VALUL RENOVARII”- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Administratiei;
Pagina 2
Avand in vedere prevederile art. 108, lit. ”a”, art. 298 si urm., art. 362, alin. 1 si 2 si art. 139 alin.
3 lit. "g” ale O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul Administrativ;
Avand in vedere prevederile OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si
financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si
rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru
elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri
externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile HG nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru
gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum si
pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului
national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile art. 120 si art. 121 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei,
republicata;
Avand in vedere prevederile art. 8 si 9 din Carta europeana a autonomiei locale, adoptata la
Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997;
Avand in vedere prevederile art. 7 alin. (2) si art. 1166 si urmatoarele din Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la contracte sau conventii;
Avand in vedere prevederile art. 20 si 21 din Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006;
Avand in vedere prevederile art. 43 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica
legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de construire,
completata si modificata;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, completata
si modificata;
Avand in vedere Avizul favorabil exprimat de catre Comisia de specialitate din cadrul
Consiliului local Ciurea si inregistrat sub nr. 645 din 07.12.2022;
Avand in vedere prevederile art. 129 alin 2 lit d) coroborat cu prevederile alin. 7 lit. n)
ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
In temeiul art. 196 alin. 1 lit.a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ adopta
prezenta
HOTARARE
Art. 1. - Se aproba modificarea valorii maxime eligibile, conform Art. 3 din Hotararea
Consiliului local Ciurea nr. 144 din 06.10.2022, dupa cum urmeaza:
„Se aproba valoarea maxima eligibila a obiectivului de investitie „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, în suma
totala de 9.684.447,40 RON fara TVA, la care se adauga TVA în suma de 1.840.045,00 lei.
Art. 2. Se aproba modificarea si actualizarea Hotararea Consiliului local Ciurea nr. 144 din
06.10.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Cresterea performantei energetice a blocurilor de
Pagina 3
locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, finantata prin Ministerul
Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Administratiei, cu completarea descrierii sumare a investitiilor
prin adaugarea
indicatorilor rezultati din auditul energetic, conform anexei la prezenta.
Art. 3 - Secretarul general al comunei va comunica in termen legal copii ale hotarari
prezentei
Institutiei Prefectului judetul Iasi pentru controlul legalitatii, o va aduce la cunostinta Primarului si
o
va afisa pe pagina de internet a institutiei www.comunaciurea.ro si in locurile
special amenajate
pentru a fi adusa la cunostinta publica.
PRESEDINTE DE SEDINTA,
CONSILIER LOCAL, Contrasemneaza
penț legalitate,
CRASI VICTOR ANDREI SECRETAR
GENERAL,
| HUTANU MONICA
4
U/ (54
Pagina 4
Anexa la HCL nr. 174 din 09.12.2022
Privind aprobarea participarii Comunei Ciurea în cadrul Programului National
de
Redresare si Rezilienta, componenta 5- Valul renovarii, Axa Schema de
2 - granturi pentru
eficienta energetica si rezilienta în cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea
energetica
moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda doua
a de atragere a
fondurilor - cu proiectul de investitii „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de
locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”
Descrierea sumara a investitiei
DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE
3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI
A) DESCRIEREA AMPLASAMENTU) LUI (LOCALIZARE-INTRAVILAN/EXTRAVILAN,
SUPRAFATA TERENULUI, DIMENSIUNI ÎN PLAN);
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna
Ciurea, judetul Iasi.
Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata. Investitia are la baza certificatul de urbanism
44 din nr.
28.01.2021.
B) RELATIILE CU ZONE ÎNVECINATE, ACCESURI EXISTENTE SI/SAU CAI DE
ACCES
POSIBILE;
Vecinatati Imobilele se gasesc in zona centrala a satului Lunca Cetatuii, in
zona de locuinte colective, spatii comerciale, scoala, gradinite
si institutii publice.
Cai de acces public - DRUMURI COMUNALE - auto si pietonal
— asfaltate cu trotuare dalate
Suprafata desfasurata pentru fiecare fiecare obiectiv:
Obiectiv 1 — bloc 64 — suprafata desfasurata = 5854,15
mp
Obiectiv 2 — bloc 89 — suprafata desfasurata = 3982,35
mp
E) SITUATIA UTILITATILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE;
Obiectivele sunt racordate la reteua electrica existenta în localitate.
Obiectivele sunt racordate la reteaua de alimentare cu rece potabila.
apa
Obiectivele sunt racordate la retele de gaze naturale.
Obiectivele sunt racordate la retele de canalizare.
Obiectivele sunt racordate la retele de telecomunicatii din localitate.
3.2. REGIMUL JURIDIC
A) NATURA PROPRIETATII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCTIEI
EXISTENTE, INCLUSIV
SERVITUTI, DREPT DE PREEMPTIUNE
Pagina 5
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi.
Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata.
B) DESTINATIA CONSTRUCTIEI EXISTENTE;
Imobile locuinte colective din sat Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, Judetul Iasi.
C) INCLUDEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE,
SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE, PRECUM SI ZONELE DE PROTECTIE
ALE ACESTORA SI ÎN ZONE CONSTRUITE PROTEJATE, DUPA CAZ
Cladirile nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice.
DESCRIEREA STARII CONSTRUCTIEI
Cladirile analizate au o uzura vizuala, evidenta ca urmare a perioadei de exploatare fara stratul de
anvelopare, necesitând înlocuirea unor elemente care prezinta un nivel de degradare fizic.
Degradarile identificate sunt la nivelul finisajelor, datoreaza pe de-o parte atât duratei lungi de
exploatare, cât si supunerii la actiuni seismice repetate. În urma investigatiilor realizate la constructiile de
mai sus prin prisma prevederilor referitoare la siguranta în exploatare, igiena, si confortul ocupantilor se
prezinta urmatoarele deficiente:
o degradari ale invelitorii;
o. finisajele exterioare degradate;
o lipsa termosistemului;
o zugraveli degradate;
o tâmplarie neetansa / la casa scarilor;
o. lipsa termosistemului intre subsol si zona locativa;
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE,
POTRIVIT LEGII.
3.5.1 ARHITECTURA
1) Cerinta A” — Rezistenta mecanica si stabilitate
Constructiile existente dateaza din jurul anului 1990, iar de la darea în exploatare au fost realizate
doar reparatii si igienizari curente.
Obiectivele au regim de inaltime ce variaza intre P+1E si S+P-+4E partial
Structurile de rezistenta sunt mixte; imobil realizat pe zidarie portanta si imobile realizate din
prefabricate.
2) Cerinta ”B” — Securitate la incendiu (Ce)
Cladirile studiate respecta cerintele minime impuse de legislatia în vigoare.
Conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor indicativ P.1 18-99, riscul de incendiu la
cladirile civile este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de
destinatia respectiva.
În functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în cladiri civile fi:
poate
mare: q = peste 840 MJ/mp;
mijlociu: q = 420 + 840 MJ/mp;
Pagina 6
mic: q = sub 420 MJ/mp.
În conformitate cu precizarile din Manualul de
exemplificari, detalieri sisolutii de aplicare a
prevederilor Normativului P 118/99 se are în vedere cel mai mare risc de incendiu minim
care reprezinta
30% din volumul acestuia.
Cladirile se încadreaza în risc mic de incendiu, gradul de rezistenta la foc fiind II si
III,
3) Cerinta ”C” Igiena, sanatate si mediu
înconjurator (D)
Cerinta privind igiena, sanatate si mediu si
presupune conceperea executarea spatiilor si a
elementelor componente, astfel încât sa nu fie periclitate sanatatea si
igiena ocupantilor, urmarindu-se si
protectia mediului înconjurator.
Actiunile negative ale factorilor exteriori: vânt, ploaie,
soare, înghet-dezghet sunt identificate la
exteriorul cladirii prin:
o degradari ale tencuielilor fatadelor;
Criteriile de performanta în cazul acestor cerinte se refera la:
Igiena mediului interior
Refacerea si protectia mediului
Igiena mediului interior
e Igiena aerului
În momentul de fata cladirea permite ventilarii
asigurarea aerului (schimbarea totala a aerului) in
schimburi de 10 minute pentru toate spatiile.
Igiena finisajelor
Cerinta privind igiena finisajelor consta în asigurarea calitatii
suprafetelor interioare ale elementelor
de delimitare a spatiilor, astfel încât sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor.
Peretii interiori sunt finisati cu zugraveli var lavabil.
e Igiena vizuala
Cerinta privind igiena vizuala consta în asigurarea calitatii iluminatului natural si
artificial, astfel
încât utilizatorii sa-si poata desfasura activitatea în siguranta.
Iluminatul natural necesar spatiilor din interiorul cladirii este
asigurat prin suprafetele de fereastra
existente.
Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel încât directia luminii artificiale fie
sa aceeasi cu directia
luminii naturale.
e Igiena auditiva
Datorita lipsei unui sistem de compartimentare eficient din de vedere al izolarii
punct fonice aceasta
cerinta nu este satisfacuta.
e Refacerea si protectia mediului
Apele uzate menajere, precum si cele pluviale sunt colectate si directionate catre
reteaua publica de
canalizare,
4) Cerinta ”D” Siguranta si accesibilitate în exploatare (B)
Siguranta cu privire la circulatia orizontala interioara si exterioara
În toate încaperile sunt utilizate
pardoseli ce respecta cerintele minime impuse de reglementarile
legislatiei în vigoare.
În zona exterioara perimetrala a cladirii este
prevazut un trotuar de protectie,
Siguranta cu privire la iluminarea artificiala
* Iluminat normal:
Corpurile de iluminat interior sunt functionale acestea fiind întretinute si
reparate.
Pagina 7
e Iluminatul exterior:
Sunt prezente corpuri de iluminat exterioare.
Alimentarea se face de la tablourile electrice generale.
Siguranta la utilizarea instalatiilor
Instalatiile, de încalzire, nu necesitând reparatii sau înlocuire.
Siguranta la intruziuni si efractii
Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia împotriva actelor de
violenta, vandalism sau
hotie comise de persoane din exterior, siprotectia
precum împotriva patrunderii insectelor si animalelor.
5) Cerinta ”E” — Protectia împotriva zgomotului (P)
Anvelopanta nu asigura protectie pentru zgomotul din exterior. Solutia existenta de
compartimentare
nu asigura limitarea propagarii zgomotului din interior,
Datorita lipsei anveloparii sunt prezente probleme deosebite de atenuare
a zgomotului din exterior
si pe de alta parte, în cadrul cladirilor, în conditiile unei functionari
normale.
Izolarea acustica a fiecarei încaperi împotriva zgomotului din
provenit spatiile adiacente se asigura
prin elemente de constructie (pereti, plansee) a caror alcatuire este astfel
conceputa încât nu se realizeaza
cerintele de conditiile de izolare acustica.
Sursele de zgomot generate din activitatile specifice care desfasoara în
se interior, emit un nivel de
zgomot ce se încadreaza în valorile admisibile.
6) Cerinta ”F” — Economia de energie si izolarea termica
(E)
Izolatia termica constituie un factor determinant atât în
ceea ce priveste economia de energie, cât si
în ceea ce priveste confortul climatic în cladire si reducerea emisiilor
de substante daunatoare pentru
mediul înconjurator. O izolatie termica este bazata evitarea transmisiei
pe termice si pe principiul pastrarii
aerului pentru a reduce transferul de caldura prin
conductie, convectie si radiatie. Izolarea termica
împiedica schimbul de caldura între doua medii.
Confortul higrotermic se traduce în nivele de si umiditate
temperatura usor de suportat, EI se
realizeaza cu consum de energie, fie pentru încalzirea spatiului utilizat
(iarna), fie pentru racirea lui (vara).
Din acest motiv, confortul higrotermic reprezinta de
componenta confort direct legata de notiunea de
eficienta energetica a cladirii în sensul ca se urmareste lui
atingerea cu consumuri energetice minime.
Starea de confort termic dintr-o încapere se realizeaza în conditiile în
care cel putin 90% din
utilizatori nu pot indica daca ar prefera o ambianta mai calda mai
sau rece. Identificarea exigentelor de
performanta asociate realizarii cerintelor de confort termic ale utilizatorilor
se
face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesitatea
mentinerii temperaturii interne a corpului
omenesc în jurul valorii de 370C, cât si aspectul subiectiv refera la
care se metabolismul, sistemul
termoregulator sisensibilitatile proprii fiecarui organism.
Datorita sistemului constructiv, cladirile nu asigura cerintele minime si
nu se respecta prevederile
din OG 29/2000 aprobata prin Legea 325/2002
privind reabilitarea termica a fondului construit si
stimularea economisirii energiei termice si din Normativele tehnice
C107/ 1,2,3,4 - 2005.
Cerinta privind izolarea termica, hidrofuga si economia de
energie presupune o conformare generala
si de detaliu a constructiilor, astfel încât pierderile fie
energetice sa minime, iar consumurile de energie în
vederea obtinerii unui confort minim admisibil sa fie cât mai limitate.
Lipsa termoizolatiei la nivelul anvelopantei reprezinta factorul cel mai
important în ceea ce priveste
pierderea de caldura.
7) Cerinta "G” — Utilizare sustenabila a resurselor naturale
Deoarece cladirile sunt una dintre sursele principale de emisii de
CO2, acestea au devenit tinta
politicilor europene cu privire la climat odata cu începutul noului mileniu. UE si
guvernele statelor sale
Pagina 8
membre au devenit o forta motoare importanta pentru sustenabilitate mai în sectorul imobiliar.
mare
Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate tarile UE, Directiva
europeana privind performanta
energetica a cladirilor (EPBD 2002), care a intrat în vigoare în 2002, a devenit punctul de pornire
pentru
toate masurile care au fost luate pentru a reduce consumul de energie al cladirilor la nivel
european
sinational.
Proiectarea integrata reprezinta o procedura de optimizare a cladirilor ca sistem
un global, care
include echipamentele tehnice, mediul ambiant si cel înconjurator tot ciclul de viata.
pentru
Datorita lipsei interventiilor de reabilitare a cladirii din momentul darii sale utilizare în
spre pâna
prezent, acesta cerinta nu este îndeplinita.
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIN
DIAGNOSTIC,
PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE
APLICABILE,
POTRIVIT LEGII.
„3.5.2. STRUCTURA
Incadrarea cladirii, conform legislatiei în vigoare se face dupa cum urmeaza:
o numarul de nivele: OBIECTIV 1 — S+P+4B
OBIECTIV 2 —S+P+5E partial
O sistemul structural: OBIECTIV 1 — elemente prefabricate
OBIECTIV 2 — elemente prefabricate
O zona seismica de calcul este caracterizata prin o acceleratie a terenului ag=0,25g si o
perioada de colt Tc=0,7s;
Categoria si clasa de importanta a obiectivelor:
o Categoria de importanta: “C”, normala;
o Clasa de importanta: III (conform P100-1/2013);
o Coeficientul de importanta: y = 1,0;
o Încarcarea din zapada la sol: s0,k=2,5 kN/mp;
o Presiunea de referinta a vântului: qb=0,7 kPa;
Caracteristicile principale ale constructiilor existente:
Dimensiunile în plan si înaltimile maxime ale cladirii existente sunt:
o Dimensiuni maxime — dimensiuni variabile / forme neregulate
o Regimul de înaltimeOBIECTIV 1 — S+P+4E
OBIECTIV 2 —S+P+5E partial
o caracteristice:
o H util nivel — variaza intre 2,20m — 2.60m
o H maxima
OBIECTIV 1 — S+P+4£ - h maxim = +17.30
OBIECTIV 2 — S+P+SE partial — h maxim = + 17.30
Pagina 9
Descrierea structurii de rezistenta a constructiilor
În ceea ce priveste accesul în cladiri, acesta este
asigurat prin fatada principala.
Blocurile de locuinte colective au fost edificate in jurul anului 1990, avand
o structura de rezistenta
care a raspuns normelor de proiectare corespunzatoare perioadei respective.
Pereti exteriori structurali realizati din panouri prefabricate din beton
armat
sudate si monolitizate la zonele de imbinare ale acestora. Peretii structurali din
panouri mari prefabricate
din beton armat au structura formata din trei straturi: doua din beton
armat prefabricat (la exterior) si un
strat termoizolator din vata minerala la interior. Grosimea peretilor structurali 25cm.
—
Plansee din beton armat prefabricat (fasii din beton armat prefabricat sudate
si
monolitizate la zonele de imbinare ale acestora), cu grosimea de 13cm.
Pereti interiori structurali din panouri mari prefabricate din beton
armat cu grosimea
de 15cm.
Pereti de compartimentare din zidarie de BCA cu grosimea de 10cm.
Scara de circulatie comuna din beton armat.
Elementele structurale si nestructurale ale blocurilor de locuinte colective
au fost dimensionate pe
baza normelor tehnice si a standardelor perioadei
corespunzatoare respective.
Sistemul de fundare al constructiilor expertizate este din fundatii
compus continue
din beton armat (talpa din beton si elevatie din beton retele de
armat), tip grinzi. Cota de fundare este astfel
stabilita incat respecta adancimea de inghet si incastrarea minima in bun
teren de fundare. Fundatiile sunt
din beton armat si poseda rigiditatea necesara transmite in
pentru a mod corect eforturile la terenul de
fundare.
Solutia:
- inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea zonelor ce prezinta risc de
prabusire;
- refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare desprinse sau risc de
cu
prabusire;
- se vor indeparta prin curatare zonele de beton afectate de infiltratii de la nivelul
planseului peste ultimul nivel si se vor repara cu mortar special pentru reparatii;
- se va inlocui sistemul de inchidere al constructiei la partea superioara
prin
construirea unei sarpantei noi, din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea
invelitorii si realizarea
termoizolatiei;
- sistemul de eficientizare energetica propus trebuie sa cerintele
respecte actuale
de izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
- prinderea panourilor de poliestiren de structura existenta se va realiza prin
lipire
si fixare mecanica;
- dispunerea unui sistem de evacuare a apelor meteorice — jgheaburi si burlane
metalice dispuse pana la nivelul terenului, astfel incat deversarea faca
apelor sa se controlat catre exteriorul
cladirii;
- adoptarea solutiei arhitecturale propuse;
- în vederea crearii unor conditii optime de exploatare a obiectivului
o importanta
deosebita trebuie acordata sigurantei la incendiu, in conformitate
cu prevederile normativului P118/2-2013
privind securitatea la incendiu a constructiilor.
Pagina 10
Auditorul energetic propune urmatoarele masuri pentru imunatatirea mediului ambiant si reducerea
consumului de resurse: - SCENARIUL 2
S.A.1. SOLUTIA TEHNICA, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV,
TEHNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL SI ECONOMIC
S.A.1.1 ARHITECTURA
Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - existent
Functiunea principala Locuinte colective
_
Solutii de închidere exterioare | Peretii exteriori existenti din caramida
Pereti exteriori existenti din prefabricate
Învelitoare Invelitori din tabla
L_ | Lipsa jeheaburilor si burlanelor
Compartimentarile interioare | Pereti din caramida
Pereti din BCA
Pereti din elemente prefabricate
| Nr. crt | Solutii de modernizare | Material | Grosime strat (cm) |
| Izolatie termica pereti exterior cu polistiren expandat, pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejata cu tencuiala subtire cu lianti organici. | - Polisti Polistiren expandat ignifugat | 10 | |
| Izolatie termica pereti exteriori pe conturul golurilor de tamplarie pe 20 cm latime, pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejata cu tencuiala subtire (de 5...10 mm) armata cu tesatura deasa de fibre de sticla sau fibre organice | _ Polistiren extrudat | 3 | |
| Izolatie termica planseu superior dintr-un strat de vata minerala, amplasata peste planseu, protejata cu o folie antiumiditate. | _ Vata minerala | 15 | |
| Schimbarea tamplariei existente metalice la accesul in casa scarii si accesul pe terase sau uscatoare cu tamplarie din PVC cu geam termopan. | - Tamplarie PVC | ||
| Izolatie termica a placii peste subsol cu un strat de polistiren extrudat de 15.00 cm grosime | - Polistiren extrudat | 15 | |
| Izolatie termica verticala pe suprafata exterioara a soclului dintr-un strat de polistiren extrudat ignifugat protejat cu tencuiala subtire, dublu armata si prelungita cu 100 cm sub nivelul trotuarului. | - Polistiren extrudat de mare densitate | 10 |
Pagina 11
| Finisaje interioare Var lavabil, faianta, si
| parchet gresie.
Tamplarie Tamplarie din pvc la
apartamente
Tampalrie din lemn la spatii comune
Tamplarie —usi acces bloc - metalice
Finisaje exterioare Tencuiala culoare alb
Tencuiala culoare crem
Regim de înaltime Bloc 64 — S+P+4E
— acoperis sarpanta
Bloc 89 — S+P+5E — acoperis sarpanta
— acoperis terasa
H max(coama/atic) Bloc 64 +17.30
-
Bloc 89 - +17.30
S.C (suprafata constmita)eXiStenta Bloc 64 — 921.45
mp
Bloc 89 — 667.20 mp
S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXiStenta Bloc 64 — 5854.15
mp
Bloc 89 — 3982.35 mp
P.O.T.existent Existent — nu se modifica
C.U.T. existent Existent — nu modifica
se
Categoria de importata a cladirii |_C - conform HGR 766/1997
nr.
Clasa de importata a cladirii II - conform normativ P100
- 1/2013
Gradul de rezistenta la foc II /0IL
|
Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: | Ag. = 0.25
g
| Te. =0.7 see
Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza
prin: - propus
Functiunea principala Locuinte colective
Solutii de închidere exterioare Peretii exteriori
se vor anvelopa cu vata minerala
semirigida de 10 cm
Învelitoare
Invelitori din tabla ondulata
Jeheaburi si burlane din tabla vopsita
Folie anticondens montata pe astereala
Vata minerala de 15 cm amplasata peste planseu din
beton (zona POD)
Imobilele cu acoperis terasa existent se vor modifica
| în
acoperis sarpanta
Compartimentarile interioare Nu se va interveni
asupra compartimentarilor
interioare
|.
Se va placa pareta inferioara a planseului dintre
subsol si parter cu un strat de polistiren de 15 cm si
densitate 80
| Finisaje interioare Nu se va interveni
asupra finisajelor interioare
Tamplarie Tamplarie din la
pvc apartamente
Tamplaria de la spatiile comuna se va schimba — se
va monta tamplarie PVC cu geam termopan
Usile de la accesele in blocuri se vor schimba cu usi
din PVC si geam termopan
Finisaje exterioare Tencuiala decoraiva culoare alb
Tencuiala decoraiva culoare gri
Tencuiala decoraiva culoare gri antracit
Regim de înaltime Bloc 64 S+P+4E
- - acoperis sarpanta
Bloc 89 — S+P+E5 —acoperis sarpanta
H max(coamavatic) Bloc 64 +17.30
-
Bloc 89 - +17.30
Pagina 12
S.C(suprafata construitajeXistenta Bloc 64 — 921.45
mp
Bloc 89 — 667.20 mp
S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXistenta Bloc 64 5854.15
— mp
Bloc 89 — 3982.35 mp
P.O.T.existent Existent — nu se modifica
C.U.T. existent Existent
— nu se modifica
Categoria de importata a cladirii C - conform HGR
nr. 766/1997
Clasa de importata a cladirii III conform
|_ - normativ P100 - 1/2013
| Gradul de rezistenta la foc I/II
Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: | Ag.
=0.25g
L_
Te. =0.7 sec
Indicatorii de proiect estimati pentru obiectivul Bloc 64
Initial Final Re dace
Economie
procentuala
Consum de energie finala pentru |. 1377937.000 | 552238.000 |
825699.000 59.923
încalzire (kwh/an) |
Consum de energie finala totala | 1633983.000 | 758431.000 |
875552.000 53.584
(kwh/an) |
|
Consum de energie primara totala | 2005691.000 | 965381.000 |
10403 10.000 51.868
(kwh/an)
Consum de energie primara din 2005691.000 | 965381.000 |
1040310.000 51.868
| surse conventionale (kwh/an)
| | _
Consum de energie primara din 0.000 0.000
0.000 0.000
| surse regenerabile (kwh/an)
Emisii CO2 (ke CO2/an) 341069.000_ | 160534.000 |
180535.000 52.932
Consum specific de energie finala 273.400 |
109.571 163.829 59.923
| încalzire (kwh/m2an) |
|
Consum specific de energie finala 324.203 150.482
173.721 53.584
(kwh/m2an) |
Consum specific de energie primara 397.955 | 191.544
206.411 51.868
totala (kwh/m2an)
Consum specific de energie primara | 397.955 191.544
206.411 51.868
din surse conventionale |
(kwh/m2an)
|
Consum specific de energie primara | 0.000 0.000
0.000 0.000
din surse regenerabile (kwh/m2an)
Nivel emisii _
CO2 (kg CO2/m2an) 67.672 31.852 | 35.820 52.932
Indicatorii de proiect estimati pentru obiectivul Bloc 89
Ditial Yinal | Economie | „Reducere
|
Consum de energie finala pentru 960682.000 | 399830.000
|. | 560852.000 58.381
încalzire (kwh/an)
_ |
575819.000 51.031
| (kwh/an)
|
| Consum de energic finala totala |. 1128374.000 | 552555.000 |
Pagina 13
| 683814.000 | 49.227 |
| 683814.000 | 49.227 |
| 0.000 | 0.000 |
| 118709.000 | 50.345 |
| 169.000 | 58.381 |
| 173.510 | 51.031 |
| 206.052 | 49.227 |
| 206.052 | 49.227 |
| 0.000 | 0.000 |
| 35.770 | 50.345 |
Pagina 14
1. CARTUȘ NECESAR DE INSERAT PE HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL,
DUPĂ SEMNĂTURA PREȘEDINTELUI DE ȘEDINȚĂ ȘI CEA A SECRETARULUI GENERAL AL
COMUNEI CIUREA
PROCEDURĂ OBLIGATORIE ULTERIOARĂ ADOPTĂRII
HOTĂRĂRII CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CIUREA NR. /77 p 07./2 22
Semnătura
Nr. Data persoanei
crt. OPERAȚIUNI EFECTUATE ZZILLIAN responsabile să
efectueze
_ procedura
0 1 | 2 3
Adoptarea hotărârii!) s-a făcut cu majoritate |
1 09./2 N , a
O simplă ! E EI calificată L Ei
absolută 7
2 | Comunicarea către primar?) 0 12 R0R2 pas
3_| Comunicarea către prefectul județului) 72 72 22 ff”,
4_| Aducerea la cunoștința publică?)"5) 12.72 Ro22 AR
Comunicarea, numai în cazul celei caracter Y
5 cu —
individual“)'5)
ia devine obligatorie”) sau produce efecte 72 8922
5 /9.
juridice”), după caz
Extrase din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare:
1) Art. 139 alin. (1): "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu
majoritate absolută sau simplă, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea
dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea
calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție."
2) Art. 197 alin. (2): "Hotărârile consiliului local se comunică primarului,"
3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile consiliului
local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării.
. .
4) Art. 197 alin. (4): "Hotărârile .. . se aduc la cunoștința publică și se comunică, în condițiile
legii, prin grija secretarului general al comunei."
5) Art. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor .. . cu caracter individual către persoanele
cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect."
6) Art. 198 alin. (1): "Hotărârile .. . cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii
lor la cunoștință publică."
7) Art. 199 alin. (2): "Hotărârile . . . cu caracter individual produc efecte juridice de la data
comunicării către persoanele cărora li se adresează."
Pagina 15
ROMANIA
JUDETUL IASI
COMUNA CIUREA
CONSILIUL LOCAL
CIF 4540658
HOTARAREA nr. 175 din 09.12.2022
Privind aprobarea modificarii si actualizarii Hotararii
Consiliului local Ciurea
nr. 147 din 06.10.2022 privind aprobarea
depunerii proiectului „Cresterea
performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca
Cetatuii, comuna
Ciurea, judetul Iasi” finantata prin Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si
Administratiei cu actualizarea valorii eligibile a
proiectului, precum si cu
completarea descrierii sumare a investitiei cu indicatorii din Auditul
Energetic
Consiliul local al comunei Ciurea, judetul intrunit
lasi, in sedinta extraordinara de
astazi 09.12.2022, convocata prin Dispozotia
primarului nr. 1495 din 05.12.2022;
Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub
nr. 642 din 05.12.2022 intocmit
de primarul comunei Ciurea, prin solicita
care initierea unui proiect de hotarare
pentru
aprobarea participarii Comunei Ciurea în cadrul
Programului National de Redresare si
Rezilienta, Componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 Schema
- de granturi pentru eficienta
energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea
A.3: Renovarea energetica moderata
sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda doua
a de atragere a fondurilor — cu
proiectul de investitii „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul
Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”;
Avand in vedere Raportul Compartimentului de
resort, inregistrat sub nr. 643 din
05.12.2022 intocmit de catre doamna Dorobat Catalina-
consilier din cadrul Biroului de
urbanism, cadastru si amenajarea teritoriului din Primaria
comunei Ciurea;
Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in
acest sens si inregistrat sub nr. 183
din 05.12.2022;
Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului local
Ciurea nr. 147/06.10.2022 prin
care s-a aprobat participarea Comunei Ciurea in cadrul
PNRR, Componenta 5- Valul renovarii,
Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta
energetica si rezilienta in cladirile publice,
Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata
sau aprofundata a cladirilor rezidentiale
multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor —
cu proiectul de investitii „Cresterea
performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul
Lunca Cetatuii, comuna Ciurea,
judetul lasi”;
Avand in vedere HG nr. 907/2016 privind
etapele de elaborare si continutul-cadru al
documentatiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din
fonduri publice;
Avand in vedere Ordinul referitor la ghidul de finantare
al „CONDITII de ACCESARE a
FONDURILOR europene aferente PNRR in cadrul
apelului de proiecte PNRR/ 2022/C5/1/A.3.1/1 —
Pagina 16
COMPONENTA C5- VALUL RENOVARII”— Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Administratiei;
Avand in vedere prevederile art. 108, lit. a”, art. 298 si
urm, art. 362, alin. 1 si 2 si art. 139
alin. 3 lit. ”g” ale O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul
Administrativ;
Avand in vedere prevederile OUG nr. 124/2021
privind stabilirea cadrului institutional si
financiar pentru gestionarea fondurilor alocate
europene Romaniei prin Mecanismul de redresare si
rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG
nr. 155/2020 privind unele masuri
pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta
necesar Romaniei pentru accesarea de
fonduri externe rambursabile si nerambursabile în cadrul
Mecanismului de redresare si rezilienta;
Avand in vedere prevederile HG nr. 209/2022
pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului
institutional si financiar pentru
gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de
redresare si rezilienta, precum
si pentru modificarea si completarea OUG
ar. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea
Planului national de redresare si rezilienta Romaniei
necesar pentru accesarea de fonduri externe
rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare
si rezilienta;
Avand in vedere prevederile art. 120 si art. 121 alin. si
(1) (2) din Constitutia Romaniei,
republicata;
Avand in vedere prevederile art. 8 si 9 din Carta
europeana a autonomiei locale, adoptata
la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata
prin Legea nr. 199/1997;
Avand in vedere prevederile art. 7 alin. (2) si art. 1166 si
urmatoarele din Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare
la contracte sau conventii;
Avand in vedere prevederile art. 20 si 21 din cadru
Legea a descentralizarii nr. 195/2006;
Avand in vedere prevederile art. 43 alin. (4) din
Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnica legislativa pentru elaborarea actelor
normative, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare,
Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003
privind transparenta decizionala in
administratia publica;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 50/1991
privind autorizarea lucrarilor de
construire, completata si modificata;
Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006
privind finantele publice locale,
completata si modificata;
Avand in vedere Avizul favorabil exprimat de catre
Comisia de specialitate din cadrul
Consiliului local Ciurea, inregistrat sub 646 din
nr. 07.12.2022;
Avand in vedere prevederile art. 129 alin 2 lit
d) coroborat cu prevederile alin. 7 lit.
n) ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019
privind Codul administrativ;
In temeiul art. 196 alin. 1 lit.a)din OUG 57/2019
nr. privind Codul administrativ adopta
prezenta
HOTARARE
Art, 1. - Se aproba modificarea valorii maxime
eligibile, conform Art. 3 din Hotararea
Consiliului local Ciurea nr. 147/06.10.2022,
dupa cum urmeaza:
Pagina 17
„Se aproba valoarea maxima eligibila a obiectivului de investitie „Cresterea
performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea,
judetul Iasi”, în suma
totala de 23.724.152,71 RON fara TVA, la care se adauga TVA în
suma de 4,507.589,01 lei.”
Art. 2 - Secretarul general al comunei va comunica in termen
legal copii ale prezentei
hotarari Institutiei Prefectului judetul Iasi controlul
pentru legalitatii, o va aduce la cunostinta
Primarului si o va afisa pe pagina de internet a institutiei
www.comunaciurea.ro si in locurile
special amenajate pentru a fi adusa la cunostinta publica.
E,
PRESEDINTE DE SEDINTA, |
CONSILIER LOCAL, Contrasemneaza
j pentrți legalitate,
CRASI VICTOR e
SECRETAR GENERAL,
HUTANU MONICA
Lh
Pagina 18
Anexa la HCL nr. 175 din 09.12.2022
Privind aprobarea participarii Comunei
Ciurea in cadrul Programului National de
Redresare si Rezilienta, S- Valul
componenta renovarii, Axa 2 - Schema de
eficienta granturi
pentru energetica si rezilienta in cladirile
publice, Operatiunea A.3: Renovarea
energetica moderata sau aprofundata a cladirilor
rezidentiale multifamiliale, Runda a
doua de atragere a fondurilor -
cu proiectul de investitii „Cresterea performantei
energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca
Cetatuii, comuna Ciurea, judetul
Iasi”
Descrierea sumara a investitiei
DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR
EXISTENTE
3.1. PARTICULARITATI ALE
AMPLASAMENTULUI
A) DESCRIEREA AMPI.ASAMENTI
ULUI (LOCALIZARE-INTRAVILAN/EXTRAVILAN,
SUPRAFATA TERENULUI, DIMENSIUNI ÎN
PLAN);
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca
Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi.
Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata.
Investitia are la baza certificatul de urbanism
nr. 44 din 28.01.2021.
B) RELATIILE CU ZONE ÎNVECINATE, ACCESURI
EXISTENTE SI/SAU CAI DE ACCES
POSIBILE;
Vecinatati Imobilele se in
gasesc zona centrala a satului Lunca Cetatuii, in
zona de locuinte colective, spatii comerciale,
scoala, gradinite
si institutii publice.
Cai de acces public - DRUMURI
COMUNALE = auto si pietonal
— asfaltate cu trotuare dalate
Suprafata desfasurata pentru fiecare fiecare
obiectiv:
Obiectiv 1 — bloc 60 — suprafata desfasurata =
5854,15 mp
Obiectiv 2 — bloc 63 — suprafata desfasurata =
3903,70 mp
Obiectiv 3 — bloc 88 — suprafata desfasurata =
6039,00 mp
Obiectiv 4 — bloc 90 — suprafata desfasurata =
3479,60 mp
E) SITUATIA UTILITATILOR TEHNICO-EDILITARE
EXISTENTE;
Obiectivele sunt racordate la reteua electrica existenta
în localitate.
Obiectivele sunt racordate la reteaua de alimentare
cu apa rece potabila.
Obiectivele sunt racordate la retele de
gaze naturale.
Obiectivele sunt racordate la retele de canalizare.
Obiectivele sunt racordate la retele de telecomunicatii
din localitate,
Pagina 19
3.2. REGIMUL JURIDIC
A) NATURA PROPRIETATII SAU TITLUL ASUPRA
CONSTRUCTIEI EXISTENTE, INCLUSIV
SERVITUTI, DREPT DE PREEMPTIUNE
Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca
Apartamentele Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi.
din aceste blocuri sunt proprietate privata.
B) DESTINATIA CONSTRUCTIEI EXISTENTE;
Imobile locuinte colective din sat Lunca
Cetatuii, comuna Ciurea, Judetul Iasi.
C) INCLUDEREA CONSTRUCTIEI EXISTENȚI E ÎN
LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE,
SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE
PROTECTIE PROTEJATE, PRECUM SI ZONELE DE
ALE ACESTORA SI ÎN ZONE CONSTRUITE
Cladirile PROTEJATE, DUPA CAZ
nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice,
DESCRIEREA STARII CONSTRUCTIEI
Cladirile analizate au o uzura vizuala, evidenta
ca urmare a perioadei de exploatare fara stratul
de anvelopare, necesitând înlocuirea
unor elemente care prezinta un nivel de degradare
fizic.
Degradarile identificate sunt la nivelul finisajelor,
datoreaza pe de-o parte atât duratei lungi de
exploatare, cât si supunerii la actiuni seismice În
repetate. urma investigatiilor realizate la
constructiile de mai sus prin prisma prevederilor
referitoare la siguranta în exploatare,
confortul igiena, si
ocupantilor se prezinta urmatoarele deficiente:
o degradari ale invelitorii;
o. finisajele exterioare degradate;
o. lipsa termosistemului;
o zugraveli degradate;
o tâmplarie neetansa / la casa scarilor;
(9) lipsa termosistemului intre subsol si
zona locativa;
3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV
SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA
DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DIAGNOSTIC,
ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE
POTRIVIT LEGII. APLICABILE,
3.5.1 ARHITECTURA
1) Cerinta A” — Rezistenta mecanica si
stabilitate
Constructiile existente dateaza din jurul
anului 1990, iar de la darea în
realizate doar exploatare au fost
reparatii si i gienizari curente.
Obiectivele au regim de inaltime variaza
ce intre P+1E si S+P+4EB partial
Structurile de rezistenta sunt mixte; imobil
realizat pe zidarie portanta si imobile realizate
prefabricate. din
2) Cerinta ”B” — Securitate la incendiu
(Ce)
Cladirile studiate respecta cerintele minime
impuse de legislatia în vigoare.
Pagina 20
Conform Normativului de siguranta la foc
a constructiilor indicativ P.1 18-99, riscul de
la cladirile civile incendiu
este determinat, în principal de densitatea
sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si
de destinatia respectiva.
În functie de densitatea
sarcinii termice, riscul de incendiu în
cladiri civile poate fi:
mare: q = peste 840 MJ/mp;
mijlociu: q = 420 + 840 MJ/mp;
mic: q = sub 420 MJ/mp.
În conformitate cu
precizarile din Manualul de exemplificari,
detalieri sisolutii de aplicare a
prevederilor Normativului P 118/99 în
se are vedere cel mai mare risc de incendiu
minim 30% din volumul care reprezinta
acestuia.
Cladirile se încadreaza în risc mic de
incendiu, gradul de rezistenta la foc fiind II si
WII.
elementelor componente, astfel încât fie
sa nu periclitate sanatatea si igiena
se si protectia mediului ocupantilor, urmarindu-
înconjurator.
Actiunile negative ale factorilor exteriori:
soare, vânt, ploaie, înghet-dezghet sunt identificate
Ia exteriorul cladirii prin:
o degradari ale tencuielilor fatadelor;
Criteriile de performanta în cazul
acestor cerinte se refera la:
Igiena mediului interior
Refacerea si protectia mediului
Igiena mediului interior
e Igiena aerului
În momentul de fata cladirea
permite asigurarea ventilarii aerului (schimbarea
in schimburi de 10 totala a aerului)
minute pentru toate spatiile.
* Igiena finisajelor
Cerinta privind igiena finisajelor
consta în asigurarea calitatii
elementelor de suprafetelor interioare ale
delimitare a spatiilor, astfel încât
sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor.
Peretii interiori sunt finisati
cu zugraveli var lavabil.
* Igiena vizuala
Cerinta privind igiena vizuala
consta în asigurarea calitatii iluminatului
astfel încât utilizatorii natural si artificial,
sa-si poata desfasura activitatea în
siguranta.
Iluminatul natural necesar
spatiilor din interiorul cladirii este
fereastra existente. asigurat prin suprafetele de
Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel
încât directia luminii artificiale fie
directia luminii naturale. sa aceeasi cu
* Igiena auditiva
Datorita lipsei unui sistem de
compartimentare eficient din punct de vedere al
aceasta cerinta izolarii fonice
nu este satisfacuta.
e Refacerea si protectia mediului
Apele uzate menajere, precum si cele
pluviale sunt colectate si directionate
publica de canalizare. catre reteaua
Pagina 21
4) Cerinta ”D” Siguranta si
accesibilitate în exploatare (B)
Siguranta cu privire la circulatia
orizontala interioara si exterioara
În toate încaperile
sunt utilizate pardoseli ce
reglementarile respecta cerintele minime impuse de
legislatiei în vigoare.
În zona exterioara
perimetrala a cladirii este
prevazut un trotuar de protectie.
Siguranta cu privire la iluminarea
artificiala
* Iluminat normal:
Corpurile de iluminat interior sunt
functionale acestea fiind întretinute si
* Iluminatul exterior: reparate.
Sunt prezente corpuri de iluminat
exterioare.
Alimentarea se face de la tablourile
electrice generale.
Siguranta la utilizarea instalatiilor
Instalatiile, de încalzire, nu necesitând
reparatii sau înlocuire.
Siguranta la intruziuni si efractii
Siguranta la intruziune si efractie
presupune protectia împotriva actelor de
sau hotie comise de violenta, vandalism
persoane din exterior, precum siprotectia
animalelor. împotriva patrunderii insectelor si
5) Cerinta "E” — Protectia împotriva
zgomotului (F)
Anvelopanta nu asigura protectie
pentru zgomotul din exterior. Solutia
compartimentare nu asigura limitarea existenta de
propagarii zgomotului din interior.
Datorita lipsei anveloparii
sunt prezente probleme deosebite de
exterior si de alta atenuare a zgomotului din
pe parte, în cadrul cladirilor, în conditiile
unei functionari normale.
asigura prin elemente de constructie
(pereti, plansee) a caror alcatuire
se realizeaza este astfel conceputa încât nu
cerintele de conditiile de izolare
acustica.
Sursele de zgomot generate din
activitatile specifice care se desfasoara
de zgomot în interior, emit un nivel
ce se încadreaza în valorile admisibile.
Izolarea termica împiedica schimbul
de caldura între doua medii.
Confortul higrotermic se traduce în
nivele de temperatura si umiditate
usor de suportat. El se
energetice minime.
Starea de confort termic dintr-o
încapere se realizeaza în conditiile în
utilizatori nu indica care cel putin 90% din
pot daca ar prefera o ambianta mai
de calda sau mai rece. Identificarea
performanta asociate realizarii exigentelor
cerintelor de contort termic ale
utilizatorilor se
Pagina 22
omenesc în jurul valorii de 370C, cât
si aspectul subiectiv
termoregulator care se refera la metabolismul, sistemul
sisensibilitatile proprii fiecarui
organism.
Datorita sistemului
constructiv, cladirile nu asigura cerintele
minime si nu se
respecta
7) Cerinta ”G” — Utilizare
sustenabila a resurselor naturale
Deoarece cladirile sunt dintre
una sursele principale de emisii
de CO2, acestea au devenit
tinta
imobiliar. Conform Protocolului
de la Kyoto, semnat de
toate tarile UE, Directiva
performanta energetica a cladirilor europeana privind
(EPBD 2002), care a intrat în
de pornire vigoare în 2002, a devenit
pentru toate masurile care au fost luate punctul
pentru a reduce consumul de al
energie cladirilor
3.5 STAREA TEHNICA,
INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL
DIN PUNCTUL DE VEDERE SI ANALIZA
AL ASIGURARII DIAGNOSTIC,
POTRIVIT LEGI. CERINTELOR FUNDAMENTALE
APLICABILE,
„3.5.2. STRUCTURA
Încadrarea cladirii, conform
legislatiei în vigoare se face
dupa cum urmeaza:
9 numarul de nivele: OBIECTIV
] — S+P+4E
OBIECTIV 2 — S+P-4R
OBIECTIV 3 — S+P+4B
OBIECTIV 4 — S+P+4E
o. sistemul structural: OBIECTIV
1 — elemente prefabricate
OBIECTIV 2 — elemente
prefabricate
OBIECTIV 3 — elemente
prefabricate
OBIECTIV 4 — elemente
prefabricate
9 zona seismica de calcul este
caracterizata prin o acceleratie a
terenului ag=0,25g si o
perioada de colt Te=0,7s;
Pagina 23
Categoria si clasa de importanta
a obiectivelor:
o Categoria de importanta: “C”,
normala;
o Clasa de importanta: III (conform
P100-1/2013);
o Coeficientul de importanta:
Y= 1,0;
o Încarcarea din zapada la sol:
s0,k=2,5 kN/mp;
o Presiunea de referinta a vântului:
qb=0,7 kPa;
Caracteristicile principale ale
constructiilor existente:
Dimensiunile în plan si înaltimile
maxime ale cladirii existente
o Dimensiuni sunt:
maxime — dimensiuni variabile /
forme neregulate
o Regimul de înaltime OBIECTIV 1
— S+P-+4£
OBIECTIV 2 — S+p+4B
OBIECTIV 3 — S+P-+4B
OBIECTIV 4 — S+P-+4B
o caracteristice;
o Hutil nivel — variaza intre
2,20m — 2.60m
o H maxima OBIECTIV 1
— S+P+4E — h maxim = +17.30
OBIECTIV 2 — S+P+4E -h maxim
= +17.30
OBIECTIV 3 — S+P+4E —h maxim
= +14,70
OBIECTIV 4 — S+P+4B —h maxim
= +16.80
Descrierea structurii de rezistenta
a constructiilor
În ceea ce priveste
accesul în cladiri, acesta este
asigurat prin fatada principala.
Blocurile de locuinte colective
au fost edificate in jurul anului
rezistenta care a 1990, avand o structura de
raspuns normelor de proiectare
corespunzatoare perioadei respective.
Pereti exteriori structurali
realizati din panouri prefabricate din
beton armat
Plansee din beton armat
prefabricat (fasii din beton armat
zonele de imbinare prefabricat sudate si monolitizate la
ale acestora), cu grosimea de
13cm.
Pereti interiori structurali din
panouri mari prefabricate din beton
armat cu grosimea de 15cm.
Pereti de compartimentare din
zidarie de BCA cu grosimea de
10cm.
Scara de circulatie comuna din
beton armat.
Pagina 24
Elementele structurale si nestructurale ale
blocurilor de locuinte colective au fost
pe baza normelor dimensionate
tehnice si a standardelor
corespunzatoare perioadei respective.
Sistemul de fundare al constructiilor
expertizate este compus din fundatii continue
din beton armat (talpa din beton si
elevatie din beton armat), tip retele de
astfel grinzi. Cota de fundare este
stabilita incat respecta adancimea de
inghet si incastrarea minima in teren bun de
Fundatiile fundare.
sunt din beton armat si poseda rigiditatea
necesara pentru a transmite in mod corect
eforturile la terenul de fundare.
Solutii
- inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea
zonelor ce prezinta risc de prabusire;
- refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare
desprinse sau cu risc de prabusire;
- se vor indeparta prin curatare zonele de beton
afectate de infiltratii de la nivelul planseului
ultimul nivel si se vor repara cu mortar peste
special pentru reparatii;
- se va inlocui sistemul de inchidere al constructiei
la partea superioara prin construirea unei
noi, din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea sarpantei
invelitorii si realizarea termoizolatiei;
- sistemul de eficientizare energetica
propus trebuie sa respecte cerintele actuale de izolatie
hidrofuga si economie de energie; termica,
- prinderea panourilor de poliestiren de Structura
existenta se va realiza prin lipire si fixare
- dispunerea unui sistem de evacuare mecanica;
a apelor meteorice — jgheaburi si burlane metalice
nivelul terenului, astfel incat deversarea dispuse pana la
apelor sa se faca controlat catre exteriorul cladirii;
- adoptarea solutiei arhitecturale
propuse;
- in vederea crearii unor conditii
optime de exploatare a obiectivului o importanta
acordata sigurantei la deosebita trebuie
incendiu, in conformitate cu prevederile
securitatea la incendiu normativului P118/2-2013 privind
a constructiilor.
Tip | Solutii de modernizare
| masura
CI
| izolati
recomanda dispunerea unei membrane
continue, pentru ca întreg stratul izolator sa fie
| iar puntile termine de la îmbinarile acoperit,
panourilor ridige sa fie reduse si efectul de
„racire” a
Pe conturul tâmplariei diminuarea
puntilor termice de la acest nivel se va realiza
dispunerea unui strat de polistiren prin
extrudat pe o grosime de min. 5 în
solbancurilor, prevazându-se cm, zona glafurilor si a
profile de întarire si protectie adecvate
(din aluminiu) precum si
|
| Strat termoizolant din dispunerea uni de
| | strat polistiren expandat — 15
conductivitatea termica A mai grosime, având
mica sau cel mult egala cu 0,036 W/mK
| Strat de tencuiala subtire. care se va proteja cu un
Deoarece blocurile de locuinte sunt
| interventie la locuite, nu se propun lucrari de
placa pe sol, se cunoaste ca solul este izolator
un termic foarte bun, iar aceasta
L interventie ar presupune modificarea inaltimilor
tocurilor ale usilor, etc.
(9) Pentru planseul superior
| | se propune desfacerea straturilor existente la
si ulterior aplicarea pâna placa de beton
a 40 cm de vata minerala bazaltica, având
conductivitatea termica A=0,037
Pagina 25
| W/mK. Aceasta se va proteja la interior
cu bariera de vapori, iar la exterior
membrana sintetica multistrat cu hidroizolatie din
pe baza de policlura de vinil
acoperisurilor, (PVC) pentru hidroizolarea
armata cu poliester, ce contine stabilizatori de
pentru lumina ultravioleta si întârzietori
| propagarea focului conform cu EN 13956, Se
|_ sifoanele vor reface odata cu termoizolarea terasei si
de scurgere pluviala.
Modernizarea din punct de vedere termic
| a tâmplariei se poate realiza prin înlocuirea
tâmplariei existente cu una din PVC trei foi
cu de geam termoizolant, low
| de geam, profilul ramei cu min. S e, cu argon între foile
| camere, cu rezistenta termica min. 0.87 m?2K/W. Se
garnituri de etansare pe conturul prevad
IER cercevelelor.
| Instalatia de iluminat:
| * Stabilirea corecta a numarului de
corpuri de iluminat în functie de destinatia
| nivelul de iluminare încaperii si
necesar în functie de specificul activitatii
| | acestea; ce se desfasoara în
| e Se propune refacerea si înlocuirea
instalatiilor electrice deteriorate
* Utilizarea cu sau defecte;
precadere a corpurilor de iluminat cu
* Utilizarea lampi economice sau tuburi cu LED;
iluminatului local pentru zonele de
interes si limitarea în acest fel
iluminatului general; a
| * Utilizarea corpurilor de iluminat
cu randament ridicat (fluxul luminos al
| iluminat raportat la fluxul luminos corpului de
al lampilor aferente);
| * Evitarea utilizarii de Corpuri de iluminat
cu lampi cu incandescenta si înlocuirea
în situatia în care specificul activitatii acestora
desfasurate într-o încapere cere buna
culorilor, cu lampi fluorescente o redare a
cu adaousir de halogenuri metalice, având
redare a culorilor ridicat; coeficient de
* Prevederea de întrerupatoare
cu senzori de prezenta (miscare) în
de ocupare cât si încaperile cu grad redus
pe casa scarilor fara lumina naturala;
* Prevederea unui numar suficient
| de Comutatoare si întrerupatoare
iluminatului artificial si utilizarea pentru sectionarea
| eficienta a aportului de iluminat natural
zilei. din timpul
| | * Dimensionarea
| corecta a sectiunii conductoarelor si cablurilor
pierderilor de tensiune în limitele pentru încadrarea
| admise;
* Asigurarea curatirii periodice
| a corpurilor de iluminat si a lampilor cât si
reflectante (pereti, a suprafetelor
tavan, pardoseli, mobilier);
| * Utilizare mobilierului si
a zugravelilor în culori deschise care
luminii; asigura o buna reflexie a
| * Utilizarea de echipamente
consumatoare de energie electrica (aparatura de
electrocasnica) moderne, birou si
cu randamente ridicate.
| Instalatia de preparare calda
apa
* Se propune refacerea si înlocuirea
instalatiilor sanitare defecte sau
* Introducerea deteriorate;
| unor armaturi sanitare cu consum redus de
| apa (baterii amestecatoare
| prevazute cu dispersoare, robinete “cu
perlator”);
5.A.1. SOLUTIA TEHNICA, DIN
PUNCT DE VEDERE
TEHNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV,
SI ECONOMIC
S.A.1.1 ARHITECTURA
Din punct de vedere al solutiei de
arhitectura cladirile se caracterizeaza
prin: - existent
TE PIE:
Functiunea principala Fi Fi
| Locuinte colective
Solutii de închidere exterioare |
| |. Peretii exteriori existenti
din caramida
Pereti exteriori existenti din prefabricate
Învelitoare
| Invelitori din tabla
Lipsa jeheaburilor si burlanelor
Pagina 26
| Comp:
interioare T
Pereti din
caramida
| Pereti din BCA
Finisaje interioare Pereti din elemente
prefabricate
Tamplarie
Tamplarie din pvc la
apartamente
| Tampalrie din lemn la
i spatii comune
| Finisaje exterioare | Tamplarie —usi acces
bloc - metalice
Tencuiala culoare alb
Pe II
Regim de înaltime _ _—_—|. Tencuiala culoare
crem
| Bloc 88 — S+P+4E
| Bloc acoperis sarpanta / terasa
90 — S+p+4E —
acoperis sarpanta
| Bloc 60 — S+p+4g—
E | acoperis sarpanta
| maxeeaa Bloc 63 — S+P+4E
— acoperis sarpanta
| Bloc 88 - +14.70
Bloc 90 - +16.80
| Bloc 60 - +17.30
S.C suprafata _ Bloc 63
construitaeXistenta | -+17.30
Bloc 88— 963.85
mp
Bloc 90 — 667.00
mp
Bloc 60 — 921.45
S.c.d. mp
(suprafata Bloc 63 — 625.65
construita desfasurata) Existenta mp
Bloc 88 — 6039.00
| mp
Bloc 90 — 3479.60
mp
Bloc 60 — 5854.15
| mp
P.O.Tiexistent a 1 Bloe 63 — 3903.70
nu
C.U.T. existent _—_| Existent — nu se
modifica
Categoria de importata | Existent — nu se
| a cladirii modifica
Clasa de im |_C- conform HGR
portata a cladirii nr. 766/1997
| Gradul de rezistenta la III - conform
foc normativ P100 - 1/2013
| Conform P 100-1/2013 LU /na
rezulta pentru amplasament: |
| Ag,
F-4
a | Te. =0.7
sec
Din punct de vedere al solutiei
| de arhitectura cladirile
Functiunea principala se caracterizeaza prin:
Solutii | - propus
de închidere Locuinte colective
| exterioare
Peretii exteriori se
| Învelitoare | Vor anvelopa cu vata
semirigida de 10 minerala
cm
Invelitori din tabla
| ondulata
Jgheaburi si burlane din
tabla vopsita
Folie anticondens
montata pe astereala
Vata minerala de 15
| cm amplasata peste
din beton (zona planseu
|. POD)
| Imobilele cu
RE ana acoperis terasa existent
| Compartimentarile | modifica in acoperis se vor
interioare | sar anta
Nu se va interveni
| interioare asupra compartimentarilor
Se va placa
pareta inferioara a planseului
| | subsol si dintre
| parter cu un strat de polistiren
Finisaje interioare | densitate 80 de 15 cm si
| Tamplarie
Tamplarie din pvc la
| apartamente
LINE Tamplaria de la spatiile
e | comuna se va schimba
se va monta tamplarie —
Seo monta tamplarie PVC PVC cu Cu pcama geam termopan termopan |
Pagina 27
—
| Usile de Ia accesele
ÎN ete Aia a ——— | in blocuri se vor schimba
| Finisaje exterioare usi din PVC si geam cu
|. termopan
Tencuiala decoraiva
culoare alb
|. Tencuiala decoraiva culoare
Regim gri
| de înaltime Tencuiala decoraiva culoare
gri antracit
Bloc 88 — S+P+4B
— acoperis sarpanta
| Bloc 90 — S+P+4£
— acoperis sarpanta
| Bloc 60 — S+P+4g
_ — acoperis sarpanta
| H MaX(coamavatie) Bloc 63 — S+P+4gp
— acoperis sa
Bloc 88 - +14.70
Bloc 90 -+16.80
Bloc 60 --+17.30
S.C(supratata Bloc 63 -+17.30
construita)existenta
Bloc 88 — 963.85
mp
Bloc 90 — 667.00
mp
Bloc 60 — 921.45
mp
| S.c.d. (suprafata Bloc 63 — 625.65
construita desfasurata) EXistenta m
| Bloc 88— 6039.00
mp
Bloc 90 — 3479.60
mp
Bloc 60 — 5854.15
| mp
Bloc 63 — 3903.70
mi
| Existent — nu se modifica
Catesoria de importata a cladirii — Di __| Existent — nu se
modifica
| Clasa de importata C - conform HGR
a ii nr. 766/1997
| Gradul de rezistenta la o NU - conform
foc normativ P100 - 1/2013
| Conform P 100-1/2013
rezulta pentru amplasament:
| Aa 0.25 g
e.
Reducere
proecentual
| Consum de energie finala
incalzire (kwh/an) |
INN 1377937.000 552238.000
| NN |
Consum de energie finala
—— totala (kwh/an) |
1633983.000
Consum de 83.000, 875552.000
energie primara totala
E (kwh/an) | 2005691.000
965381.000 10403.10.000
| Consum de
energie primara din
| conventionale surse 2005691.000
(kwh/an) | 965381.000 10403.10.000
Îi | 51.868
Consum energie
primara din surse |
| rsenerabile (osan) 0.000
Emisii CO2 _
(KG CO2/AN)
| | 341069.000
Consum specific de
| energie finala incalzire |
Qowvh/m2an) 273.400 109.571
163.829
e]
Pagina 28
co
Consum specific PE
de energie finala |
| Qewh/m2an) 324.203 150.482
| 173.721 53.584
| Consum |
specific de energic primara
(kwh/m2an) totala 397.955 |
191.544
| | 51.868
Consum a
specific de energie primara |
Surse din 397.955
conventionale (kwh/m2an) | 191.544 206.411
51.868
| Consum specific
de energie primara din
le surse | 0.000
| regenerabi (kwh/m2an)
| 0.000
Nivel emisii
Coz de c02/m2an)
31.852
Bloc 63
initial
Economie Reducere
proecentual
| Consum de energie finala a
incalzire (kwh/an)
970686.000 385424.000
== | 585262.000 60.294
| Consum de energie finala — |
totala (kwbh/an)
În) | | 1142579.000 518931.000
| Consum de energie 623648.000 |__sase2 |]
| e primara totala (kwh/an) |
1405826.000 662951.000
| Consum 742875.000 52.843
de energie primara
din Surse | 1405826.000
| conventionale (kwwh/an) |. 662951.000
Îi 742875.000
ea a III | ANII |
Consum energie
| primara din
regenerabiie (kwh/an) Surse | 0.000 | 0.000
| 0.000 0.000
| Emisii |
CO2 (KG CO2/AN)
| (SS COZ/At | 238711.000
Consum | 109986.000 128725.000
| specific de | | 53.925
energie finala incalzire
(dem) 192.596 | 76.473
116.123 60.294
| Consum e]
specific de energie
| (kwh/m2an) h finala 226.702
| 102.963 123,740
i | | 54.582
| Consum specific de _
energie primara totala |
(kwh/m2an) | 278.934 131.538
| | 147.396
| Consum |
specific de energie primara
conventionale (kwh/m2an) 131.538 147.396
| | 52.843
Consum |
| specific de energ; ie
primara din surse 0.000 |
regenerabile (kwh/m2an) 0.000
| | 0.000 00
Nivel emisii CO2 (kg
| co2/m2an)
| 47.363 21.823
2550 | sas |]
| Surse din | 278.934 |
Pagina 29
Bloc 88
initial
Economie Reducere
proecentua|
| Consum de energie finala a
incalzire (kwh/an) |
1329602.000 556617.000
eg 772935.000 58.137
| __ |
Consum de energie finala ]
totala (kwh/an) 1615168.000
| 766281.000
| Consum de 848837.000 52.557
energie primara totala (kwh/an) |
| | 1993667.000 980518.000
| | 1013149.000 50.818
Consum de energie
primara din surse | 1993667.000
conventionale (kwh/an) | 980518.000 1013 149.000
| | 50.818
Consum energie primara
din surse 0.000
| regenerabile (kwh/an) | 0.000 | 0.000
| | 0.000
Emisii |
| CO2 (KG CO2/AN)
| 337831.000 | 162540.000
Consum specific 175291.000 51.887
de energie finala incalzire |
(lowh/m2an) 263.810 110.440
| 153.370
1 | 58.137
| Consum
specific de energie finala
(kwh/m2an) 320.470 | 152.040
| 168.430 52.557
| Consum al |
specific de energie primara
| totala |. 395.569 |
(lwh/m2an) | 194.547 201.022
ÎI | | 18
| Consum specific de Ea aa
energie primara din | 395.569
| surse conventionale (lowh/m2an) | 194.547
| 50.818
| Consum specific
de energie primara din
| regenerabile surse 0.000 | 0.000
(kwh/m2an) | 0.000 0.000
| Nivel emisii |
CO2 (kg co2/m2an)
emca 67.030 32.250
34.780 51.887
Bloc 90
initial
Reducere
proecentual
Consum de energie finala
incalzire (kwh/an) |
952228.000 357085.000
Pe |
Consum de energie finala :
totala (kwh/an) |
a 1114780.000 | 491714.000
| Consum de e —
energie primara totala (kwh/an) | i
ERE n ca 1367485.000 626683.000
| Consum ES
de energie primara
din surse 1367485.000
conventionale (kwh/an) | 626683.000
wa
| Consum energie
| . primara — din surse
regenerabile 0.000
(kwh/an)
|
Emisii CO2 (KG CO2/AN)
232618.000 104117.000
128501.000
Pagina 30
, Si E
| Consum specific de ENI
| energie finala incalzire 328.400
Qewh/m2an) 123.150 |
| 205.250 62.500
Ra INI, | INI
Consum specific de
energie finala | 384.460
| (kwh/m2an) 169.580 214.880
|
Consum =
specific de energie primara |
totala 471.612
(kwh/m2an) 216.127 255.484
| 54.173
pi | IN A
| Consum specific de
energie primara din 471.612
Surse conventionale (kwh/m2an) 216.127 255.484
| | 54.173
| Consum specific de
| energie primara din surse | 0.000
regenerabii il e (kwh/m2an)
|
Nivel emisii CO2 (kg
co2/m2an)
Contrasemneaza
pentry-Tegalitate,
SECRETAR GEN RAL,
HUTANU MOMCA
Pagina 31
1. CARTUȘ NECESAR DE INSERAT PE
DUPĂ HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL,
SEMNĂTURA PREȘEDINTELUI DE ȘEDINȚĂ
ȘI CEA A SECRETARULUI GENERAL. AL
| COMUNEI CIUREA
PROCEDURĂ OBLIGATORIE ULTERIOARĂ ADOPTĂRII
HOTĂRĂRII CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI 29 09.72
CIUREA NR. | 22
Semnătura
| persoanei
OPERAȚIUNI EFECTUATE | Data
responsabile o Ă să
Ia ZZILUAN rectueas
Sl procedura
FRTSȚȚI 9 2 | Ș
| Adoptarea hotărârii ) s-a făcut cu ==
"|n majoritate | >,
simplă E? absolută CI calificată 09 /2. (22 |
|_2__| Comunicarea către A.
primar?) | 72.72
3_| a22 ai
Comunicarea către prefectul județului?) |_
2.72 2022 [7 Pai
4_| Aducerea la cunoștința
publicăt)5) | A. 2722 |]
Ad
Comunicarea, numai în cazul celei cu caracter
— UA
individua | —
Hotărârea 5 | :
devine obligatorie) sau produce efecte |
juridice”), după caz /2./2. Ro22, |
|___L
Extrase din Ordonanța de SI
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
modificările și administrativ, cu
completările ulterioare:
1) Art. 139 alin. (1): "În exercitarea
atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă
majoritate absolută sau hotărâri, cu
simplă, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin.
(1), hotărârile privind dobândirea sau
înstrăinarea
3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul
general al comunei comunică hotărârile
local al comunei prefectului consiliului
în cel mult 10 zile lucrătoare de la data
adoptării...
5) Art. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor
.. . cu caracter individual către persoanele
cărora li se adresează se face în cel mult 5
zile de la data comunicării oficiale
6) Art. 198 alin. către prefect."
(1): "Hotărârile .. „ Cu caracter normativ devin
lor la obligatorii de la data aducerii
cunoștință publică."
7) Art. 199 alin. (2): "Hotărârile
... cu caracter individual produc efecte juridice de la
comunicării către persoanele cărora [i data
se adresează."