Hotărâre a Consiliului Local

Hotarari adoptate in cadrul sedintei din data de 06.10.2022

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 174
Data
06.10.2022
Pe site-ul primăriei
hotarari adoptate in cadrul sedintei din data de 06.10.2022
Emitent
Comuna Ciurea, jud. Iași
Publicat online
06.10.2022
Pagini
31 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 174 din 06.10.2022, „Hotarari adoptate in cadrul sedintei din data de 06.10.2022”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2024/01/hotarari-adoptate-in-cadrul-sedintei-din-data-de-09.12.2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/12835-hotarari-adoptate-in-cadrul-sedintei-din-data-de-06-10-2022, 04.11.2026)

Fișier creat
06.01.2023
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMANIA JUDETUL IASI COMUNA CIUREA CONSILIUL LOCAL CIF 4540658 HOTARAREA nr. 174 din 09.12.2022 Privind aprobarea modificarii si actualizarii Hotararii Consiliului Local Ciurea nr. 144 din 06.10.2022 prin care s-a aprobat depunerea proiectului „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi” finantata prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei cu actualizarea valorii eligibile a proiectului, precum si cu completarea descrierii sumare a investitiei cu indicatorii din Auditul Energetic Consiliul local al comunei Ciurea, judetul Iasi, intrunit in sedinta extraordinara de astazi 09.12.2022, convocata prin Dispozotia primarului nr. 1495 din 05.12.2022; Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 640 din 05.12.2022 intocmit de primarul comunei Ciurea, prin care solicita initierea unui proiect de hotarare pentru aprobarea participarii Comunei Ciurea in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta, componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”; Avand in vedere Raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 641 din 05.12.2022, intocmit de catre doamna Dorobat Catalina- consilier din cadrul Biroului de urbanism, cadastru si amenajarea teritoriului din Primaria comunei Ciurea; Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens si inregistrat sub nr. 182 din 05.12.2022; Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 144/06.10.2022 prin care s-a aprobat participarea Comunei Ciurea in cadrul PNRR, Componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”; Avand in vedere HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice; Avand in vedere Ordinul referitor la ghidul de finantare al „CONDITII de ACCESARE a FONDURILOR. europene aferente PNRR in cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/C5/1/A.3.1/1 — COMPONENTA C5- VALUL RENOVARII”- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei;

Pagina 2

Avand in vedere prevederile art. 108, lit. ”a”, art. 298 si urm., art. 362, alin. 1 si 2 si art. 139 alin. 3 lit. "g” ale O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul Administrativ; Avand in vedere prevederile OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta; Avand in vedere prevederile HG nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta; Avand in vedere prevederile art. 120 si art. 121 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei, republicata; Avand in vedere prevederile art. 8 si 9 din Carta europeana a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997; Avand in vedere prevederile art. 7 alin. (2) si art. 1166 si urmatoarele din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la contracte sau conventii; Avand in vedere prevederile art. 20 si 21 din Legea cadru a descentralizarii nr. 195/2006; Avand in vedere prevederile art. 43 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica; Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; Avand in vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de construire, completata si modificata; Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, completata si modificata; Avand in vedere Avizul favorabil exprimat de catre Comisia de specialitate din cadrul Consiliului local Ciurea si inregistrat sub nr. 645 din 07.12.2022; Avand in vedere prevederile art. 129 alin 2 lit d) coroborat cu prevederile alin. 7 lit. n) ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; In temeiul art. 196 alin. 1 lit.a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ adopta prezenta HOTARARE Art. 1. - Se aproba modificarea valorii maxime eligibile, conform Art. 3 din Hotararea Consiliului local Ciurea nr. 144 din 06.10.2022, dupa cum urmeaza: „Se aproba valoarea maxima eligibila a obiectivului de investitie „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, în suma totala de 9.684.447,40 RON fara TVA, la care se adauga TVA în suma de 1.840.045,00 lei. Art. 2. Se aproba modificarea si actualizarea Hotararea Consiliului local Ciurea nr. 144 din 06.10.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Cresterea performantei energetice a blocurilor de

Pagina 3

locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, finantata prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, cu completarea descrierii sumare a investitiilor prin adaugarea indicatorilor rezultati din auditul energetic, conform anexei la prezenta. Art. 3 - Secretarul general al comunei va comunica in termen legal copii ale hotarari prezentei Institutiei Prefectului judetul Iasi pentru controlul legalitatii, o va aduce la cunostinta Primarului si o va afisa pe pagina de internet a institutiei www.comunaciurea.ro si in locurile special amenajate pentru a fi adusa la cunostinta publica. PRESEDINTE DE SEDINTA, CONSILIER LOCAL, Contrasemneaza penț legalitate, CRASI VICTOR ANDREI SECRETAR GENERAL, | HUTANU MONICA 4 U/ (54

Pagina 4

Anexa la HCL nr. 174 din 09.12.2022 Privind aprobarea participarii Comunei Ciurea în cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta, componenta 5- Valul renovarii, Axa Schema de 2 - granturi pentru eficienta energetica si rezilienta în cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda doua a de atragere a fondurilor - cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi” Descrierea sumara a investitiei DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE 3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI A) DESCRIEREA AMPLASAMENTU) LUI (LOCALIZARE-INTRAVILAN/EXTRAVILAN, SUPRAFATA TERENULUI, DIMENSIUNI ÎN PLAN); Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi. Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata. Investitia are la baza certificatul de urbanism 44 din nr. 28.01.2021. B) RELATIILE CU ZONE ÎNVECINATE, ACCESURI EXISTENTE SI/SAU CAI DE ACCES POSIBILE; Vecinatati Imobilele se gasesc in zona centrala a satului Lunca Cetatuii, in zona de locuinte colective, spatii comerciale, scoala, gradinite si institutii publice. Cai de acces public - DRUMURI COMUNALE - auto si pietonal — asfaltate cu trotuare dalate Suprafata desfasurata pentru fiecare fiecare obiectiv: Obiectiv 1 — bloc 64 — suprafata desfasurata = 5854,15 mp Obiectiv 2 — bloc 89 — suprafata desfasurata = 3982,35 mp E) SITUATIA UTILITATILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE; Obiectivele sunt racordate la reteua electrica existenta în localitate. Obiectivele sunt racordate la reteaua de alimentare cu rece potabila. apa Obiectivele sunt racordate la retele de gaze naturale. Obiectivele sunt racordate la retele de canalizare. Obiectivele sunt racordate la retele de telecomunicatii din localitate. 3.2. REGIMUL JURIDIC A) NATURA PROPRIETATII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCTIEI EXISTENTE, INCLUSIV SERVITUTI, DREPT DE PREEMPTIUNE

Pagina 5

Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi. Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata. B) DESTINATIA CONSTRUCTIEI EXISTENTE; Imobile locuinte colective din sat Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, Judetul Iasi. C) INCLUDEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE, SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE, PRECUM SI ZONELE DE PROTECTIE ALE ACESTORA SI ÎN ZONE CONSTRUITE PROTEJATE, DUPA CAZ Cladirile nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice. DESCRIEREA STARII CONSTRUCTIEI Cladirile analizate au o uzura vizuala, evidenta ca urmare a perioadei de exploatare fara stratul de anvelopare, necesitând înlocuirea unor elemente care prezinta un nivel de degradare fizic. Degradarile identificate sunt la nivelul finisajelor, datoreaza pe de-o parte atât duratei lungi de exploatare, cât si supunerii la actiuni seismice repetate. În urma investigatiilor realizate la constructiile de mai sus prin prisma prevederilor referitoare la siguranta în exploatare, igiena, si confortul ocupantilor se prezinta urmatoarele deficiente: o degradari ale invelitorii; o. finisajele exterioare degradate; o lipsa termosistemului; o zugraveli degradate; o tâmplarie neetansa / la casa scarilor; o. lipsa termosistemului intre subsol si zona locativa; 3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII. 3.5.1 ARHITECTURA 1) Cerinta A” — Rezistenta mecanica si stabilitate Constructiile existente dateaza din jurul anului 1990, iar de la darea în exploatare au fost realizate doar reparatii si igienizari curente. Obiectivele au regim de inaltime ce variaza intre P+1E si S+P-+4E partial Structurile de rezistenta sunt mixte; imobil realizat pe zidarie portanta si imobile realizate din prefabricate. 2) Cerinta ”B” — Securitate la incendiu (Ce) Cladirile studiate respecta cerintele minime impuse de legislatia în vigoare. Conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor indicativ P.1 18-99, riscul de incendiu la cladirile civile este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de destinatia respectiva. În functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în cladiri civile fi: poate mare: q = peste 840 MJ/mp; mijlociu: q = 420 + 840 MJ/mp;

Pagina 6

mic: q = sub 420 MJ/mp. În conformitate cu precizarile din Manualul de exemplificari, detalieri sisolutii de aplicare a prevederilor Normativului P 118/99 se are în vedere cel mai mare risc de incendiu minim care reprezinta 30% din volumul acestuia. Cladirile se încadreaza în risc mic de incendiu, gradul de rezistenta la foc fiind II si III, 3) Cerinta ”C” Igiena, sanatate si mediu înconjurator (D) Cerinta privind igiena, sanatate si mediu si presupune conceperea executarea spatiilor si a elementelor componente, astfel încât sa nu fie periclitate sanatatea si igiena ocupantilor, urmarindu-se si protectia mediului înconjurator. Actiunile negative ale factorilor exteriori: vânt, ploaie, soare, înghet-dezghet sunt identificate la exteriorul cladirii prin: o degradari ale tencuielilor fatadelor; Criteriile de performanta în cazul acestor cerinte se refera la: Igiena mediului interior Refacerea si protectia mediului Igiena mediului interior e Igiena aerului În momentul de fata cladirea permite ventilarii asigurarea aerului (schimbarea totala a aerului) in schimburi de 10 minute pentru toate spatiile. Igiena finisajelor Cerinta privind igiena finisajelor consta în asigurarea calitatii suprafetelor interioare ale elementelor de delimitare a spatiilor, astfel încât sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor. Peretii interiori sunt finisati cu zugraveli var lavabil. e Igiena vizuala Cerinta privind igiena vizuala consta în asigurarea calitatii iluminatului natural si artificial, astfel încât utilizatorii sa-si poata desfasura activitatea în siguranta. Iluminatul natural necesar spatiilor din interiorul cladirii este asigurat prin suprafetele de fereastra existente. Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel încât directia luminii artificiale fie sa aceeasi cu directia luminii naturale. e Igiena auditiva Datorita lipsei unui sistem de compartimentare eficient din de vedere al izolarii punct fonice aceasta cerinta nu este satisfacuta. e Refacerea si protectia mediului Apele uzate menajere, precum si cele pluviale sunt colectate si directionate catre reteaua publica de canalizare, 4) Cerinta ”D” Siguranta si accesibilitate în exploatare (B) Siguranta cu privire la circulatia orizontala interioara si exterioara În toate încaperile sunt utilizate pardoseli ce respecta cerintele minime impuse de reglementarile legislatiei în vigoare. În zona exterioara perimetrala a cladirii este prevazut un trotuar de protectie, Siguranta cu privire la iluminarea artificiala * Iluminat normal: Corpurile de iluminat interior sunt functionale acestea fiind întretinute si reparate.

Pagina 7

e Iluminatul exterior: Sunt prezente corpuri de iluminat exterioare. Alimentarea se face de la tablourile electrice generale. Siguranta la utilizarea instalatiilor Instalatiile, de încalzire, nu necesitând reparatii sau înlocuire. Siguranta la intruziuni si efractii Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia împotriva actelor de violenta, vandalism sau hotie comise de persoane din exterior, siprotectia precum împotriva patrunderii insectelor si animalelor. 5) Cerinta ”E” — Protectia împotriva zgomotului (P) Anvelopanta nu asigura protectie pentru zgomotul din exterior. Solutia existenta de compartimentare nu asigura limitarea propagarii zgomotului din interior, Datorita lipsei anveloparii sunt prezente probleme deosebite de atenuare a zgomotului din exterior si pe de alta parte, în cadrul cladirilor, în conditiile unei functionari normale. Izolarea acustica a fiecarei încaperi împotriva zgomotului din provenit spatiile adiacente se asigura prin elemente de constructie (pereti, plansee) a caror alcatuire este astfel conceputa încât nu se realizeaza cerintele de conditiile de izolare acustica. Sursele de zgomot generate din activitatile specifice care desfasoara în se interior, emit un nivel de zgomot ce se încadreaza în valorile admisibile. 6) Cerinta ”F” — Economia de energie si izolarea termica (E) Izolatia termica constituie un factor determinant atât în ceea ce priveste economia de energie, cât si în ceea ce priveste confortul climatic în cladire si reducerea emisiilor de substante daunatoare pentru mediul înconjurator. O izolatie termica este bazata evitarea transmisiei pe termice si pe principiul pastrarii aerului pentru a reduce transferul de caldura prin conductie, convectie si radiatie. Izolarea termica împiedica schimbul de caldura între doua medii. Confortul higrotermic se traduce în nivele de si umiditate temperatura usor de suportat, EI se realizeaza cu consum de energie, fie pentru încalzirea spatiului utilizat (iarna), fie pentru racirea lui (vara). Din acest motiv, confortul higrotermic reprezinta de componenta confort direct legata de notiunea de eficienta energetica a cladirii în sensul ca se urmareste lui atingerea cu consumuri energetice minime. Starea de confort termic dintr-o încapere se realizeaza în conditiile în care cel putin 90% din utilizatori nu pot indica daca ar prefera o ambianta mai calda mai sau rece. Identificarea exigentelor de performanta asociate realizarii cerintelor de confort termic ale utilizatorilor se face analizând atât aspectul obiectiv legat de necesitatea mentinerii temperaturii interne a corpului omenesc în jurul valorii de 370C, cât si aspectul subiectiv refera la care se metabolismul, sistemul termoregulator sisensibilitatile proprii fiecarui organism. Datorita sistemului constructiv, cladirile nu asigura cerintele minime si nu se respecta prevederile din OG 29/2000 aprobata prin Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit si stimularea economisirii energiei termice si din Normativele tehnice C107/ 1,2,3,4 - 2005. Cerinta privind izolarea termica, hidrofuga si economia de energie presupune o conformare generala si de detaliu a constructiilor, astfel încât pierderile fie energetice sa minime, iar consumurile de energie în vederea obtinerii unui confort minim admisibil sa fie cât mai limitate. Lipsa termoizolatiei la nivelul anvelopantei reprezinta factorul cel mai important în ceea ce priveste pierderea de caldura. 7) Cerinta "G” — Utilizare sustenabila a resurselor naturale Deoarece cladirile sunt una dintre sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit tinta politicilor europene cu privire la climat odata cu începutul noului mileniu. UE si guvernele statelor sale

Pagina 8

membre au devenit o forta motoare importanta pentru sustenabilitate mai în sectorul imobiliar. mare Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate tarile UE, Directiva europeana privind performanta energetica a cladirilor (EPBD 2002), care a intrat în vigoare în 2002, a devenit punctul de pornire pentru toate masurile care au fost luate pentru a reduce consumul de energie al cladirilor la nivel european sinational. Proiectarea integrata reprezinta o procedura de optimizare a cladirilor ca sistem un global, care include echipamentele tehnice, mediul ambiant si cel înconjurator tot ciclul de viata. pentru Datorita lipsei interventiilor de reabilitare a cladirii din momentul darii sale utilizare în spre pâna prezent, acesta cerinta nu este îndeplinita. 3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIN DIAGNOSTIC, PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII. „3.5.2. STRUCTURA Incadrarea cladirii, conform legislatiei în vigoare se face dupa cum urmeaza: o numarul de nivele: OBIECTIV 1 — S+P+4B OBIECTIV 2 —S+P+5E partial O sistemul structural: OBIECTIV 1 — elemente prefabricate OBIECTIV 2 — elemente prefabricate O zona seismica de calcul este caracterizata prin o acceleratie a terenului ag=0,25g si o perioada de colt Tc=0,7s; Categoria si clasa de importanta a obiectivelor: o Categoria de importanta: “C”, normala; o Clasa de importanta: III (conform P100-1/2013); o Coeficientul de importanta: y = 1,0; o Încarcarea din zapada la sol: s0,k=2,5 kN/mp; o Presiunea de referinta a vântului: qb=0,7 kPa; Caracteristicile principale ale constructiilor existente: Dimensiunile în plan si înaltimile maxime ale cladirii existente sunt: o Dimensiuni maxime — dimensiuni variabile / forme neregulate o Regimul de înaltimeOBIECTIV 1 — S+P+4E OBIECTIV 2 —S+P+5E partial o caracteristice: o H util nivel — variaza intre 2,20m — 2.60m o H maxima OBIECTIV 1 — S+P+4£ - h maxim = +17.30 OBIECTIV 2 — S+P+SE partial — h maxim = + 17.30

Pagina 9

Descrierea structurii de rezistenta a constructiilor În ceea ce priveste accesul în cladiri, acesta este asigurat prin fatada principala. Blocurile de locuinte colective au fost edificate in jurul anului 1990, avand o structura de rezistenta care a raspuns normelor de proiectare corespunzatoare perioadei respective. Pereti exteriori structurali realizati din panouri prefabricate din beton armat sudate si monolitizate la zonele de imbinare ale acestora. Peretii structurali din panouri mari prefabricate din beton armat au structura formata din trei straturi: doua din beton armat prefabricat (la exterior) si un strat termoizolator din vata minerala la interior. Grosimea peretilor structurali 25cm. — Plansee din beton armat prefabricat (fasii din beton armat prefabricat sudate si monolitizate la zonele de imbinare ale acestora), cu grosimea de 13cm. Pereti interiori structurali din panouri mari prefabricate din beton armat cu grosimea de 15cm. Pereti de compartimentare din zidarie de BCA cu grosimea de 10cm. Scara de circulatie comuna din beton armat. Elementele structurale si nestructurale ale blocurilor de locuinte colective au fost dimensionate pe baza normelor tehnice si a standardelor perioadei corespunzatoare respective. Sistemul de fundare al constructiilor expertizate este din fundatii compus continue din beton armat (talpa din beton si elevatie din beton retele de armat), tip grinzi. Cota de fundare este astfel stabilita incat respecta adancimea de inghet si incastrarea minima in bun teren de fundare. Fundatiile sunt din beton armat si poseda rigiditatea necesara transmite in pentru a mod corect eforturile la terenul de fundare. Solutia: - inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea zonelor ce prezinta risc de prabusire; - refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare desprinse sau risc de cu prabusire; - se vor indeparta prin curatare zonele de beton afectate de infiltratii de la nivelul planseului peste ultimul nivel si se vor repara cu mortar special pentru reparatii; - se va inlocui sistemul de inchidere al constructiei la partea superioara prin construirea unei sarpantei noi, din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea invelitorii si realizarea termoizolatiei; - sistemul de eficientizare energetica propus trebuie sa cerintele respecte actuale de izolatie termica, hidrofuga si economie de energie; - prinderea panourilor de poliestiren de structura existenta se va realiza prin lipire si fixare mecanica; - dispunerea unui sistem de evacuare a apelor meteorice — jgheaburi si burlane metalice dispuse pana la nivelul terenului, astfel incat deversarea faca apelor sa se controlat catre exteriorul cladirii; - adoptarea solutiei arhitecturale propuse; - în vederea crearii unor conditii optime de exploatare a obiectivului o importanta deosebita trebuie acordata sigurantei la incendiu, in conformitate cu prevederile normativului P118/2-2013 privind securitatea la incendiu a constructiilor.

Pagina 10

Auditorul energetic propune urmatoarele masuri pentru imunatatirea mediului ambiant si reducerea consumului de resurse: - SCENARIUL 2
Nr. crtSolutii de modernizareMaterialGrosime strat (cm)
Izolatie termica pereti exterior cu polistiren expandat, pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejata cu tencuiala subtire cu lianti organici.- Polisti Polistiren expandat ignifugat10
Izolatie termica pereti exteriori pe conturul golurilor de tamplarie pe 20 cm latime, pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejata cu tencuiala subtire (de 5...10 mm) armata cu tesatura deasa de fibre de sticla sau fibre organice_ Polistiren extrudat3
Izolatie termica planseu superior dintr-un strat de vata minerala, amplasata peste planseu, protejata cu o folie antiumiditate._ Vata minerala15
Schimbarea tamplariei existente metalice la accesul in casa scarii si accesul pe terase sau uscatoare cu tamplarie din PVC cu geam termopan.- Tamplarie PVC
Izolatie termica a placii peste subsol cu un strat de polistiren extrudat de 15.00 cm grosime- Polistiren extrudat15
Izolatie termica verticala pe suprafata exterioara a soclului dintr-un strat de polistiren extrudat ignifugat protejat cu tencuiala subtire, dublu armata si prelungita cu 100 cm sub nivelul trotuarului.- Polistiren extrudat de mare densitate10
S.A.1. SOLUTIA TEHNICA, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL SI ECONOMIC S.A.1.1 ARHITECTURA Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - existent Functiunea principala Locuinte colective _ Solutii de închidere exterioare | Peretii exteriori existenti din caramida Pereti exteriori existenti din prefabricate Învelitoare Invelitori din tabla L_ | Lipsa jeheaburilor si burlanelor Compartimentarile interioare | Pereti din caramida Pereti din BCA Pereti din elemente prefabricate

Pagina 11

| Finisaje interioare Var lavabil, faianta, si | parchet gresie. Tamplarie Tamplarie din pvc la apartamente Tampalrie din lemn la spatii comune Tamplarie —usi acces bloc - metalice Finisaje exterioare Tencuiala culoare alb Tencuiala culoare crem Regim de înaltime Bloc 64 — S+P+4E — acoperis sarpanta Bloc 89 — S+P+5E — acoperis sarpanta — acoperis terasa H max(coama/atic) Bloc 64 +17.30 - Bloc 89 - +17.30 S.C (suprafata constmita)eXiStenta Bloc 64 — 921.45 mp Bloc 89 — 667.20 mp S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXiStenta Bloc 64 — 5854.15 mp Bloc 89 — 3982.35 mp P.O.T.existent Existent — nu se modifica C.U.T. existent Existent — nu modifica se Categoria de importata a cladirii |_C - conform HGR 766/1997 nr. Clasa de importata a cladirii II - conform normativ P100 - 1/2013 Gradul de rezistenta la foc II /0IL | Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: | Ag. = 0.25 g | Te. =0.7 see Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - propus Functiunea principala Locuinte colective Solutii de închidere exterioare Peretii exteriori se vor anvelopa cu vata minerala semirigida de 10 cm Învelitoare Invelitori din tabla ondulata Jeheaburi si burlane din tabla vopsita Folie anticondens montata pe astereala Vata minerala de 15 cm amplasata peste planseu din beton (zona POD) Imobilele cu acoperis terasa existent se vor modifica | în acoperis sarpanta Compartimentarile interioare Nu se va interveni asupra compartimentarilor interioare |. Se va placa pareta inferioara a planseului dintre subsol si parter cu un strat de polistiren de 15 cm si densitate 80 | Finisaje interioare Nu se va interveni asupra finisajelor interioare Tamplarie Tamplarie din la pvc apartamente Tamplaria de la spatiile comuna se va schimba — se va monta tamplarie PVC cu geam termopan Usile de la accesele in blocuri se vor schimba cu usi din PVC si geam termopan Finisaje exterioare Tencuiala decoraiva culoare alb Tencuiala decoraiva culoare gri Tencuiala decoraiva culoare gri antracit Regim de înaltime Bloc 64 S+P+4E - - acoperis sarpanta Bloc 89 — S+P+E5 —acoperis sarpanta H max(coamavatic) Bloc 64 +17.30 - Bloc 89 - +17.30

Pagina 12

S.C(suprafata construitajeXistenta Bloc 64 — 921.45 mp Bloc 89 — 667.20 mp S.c.d. (suprafata construita desfasurata) EXistenta Bloc 64 5854.15 — mp Bloc 89 — 3982.35 mp P.O.T.existent Existent — nu se modifica C.U.T. existent Existent — nu se modifica Categoria de importata a cladirii C - conform HGR nr. 766/1997 Clasa de importata a cladirii III conform |_ - normativ P100 - 1/2013 | Gradul de rezistenta la foc I/II Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: | Ag. =0.25g L_ Te. =0.7 sec Indicatorii de proiect estimati pentru obiectivul Bloc 64 Initial Final Re dace Economie procentuala Consum de energie finala pentru |. 1377937.000 | 552238.000 | 825699.000 59.923 încalzire (kwh/an) | Consum de energie finala totala | 1633983.000 | 758431.000 | 875552.000 53.584 (kwh/an) | | Consum de energie primara totala | 2005691.000 | 965381.000 | 10403 10.000 51.868 (kwh/an) Consum de energie primara din 2005691.000 | 965381.000 | 1040310.000 51.868 | surse conventionale (kwh/an) | | _ Consum de energie primara din 0.000 0.000 0.000 0.000 | surse regenerabile (kwh/an) Emisii CO2 (ke CO2/an) 341069.000_ | 160534.000 | 180535.000 52.932 Consum specific de energie finala 273.400 | 109.571 163.829 59.923 | încalzire (kwh/m2an) | | Consum specific de energie finala 324.203 150.482 173.721 53.584 (kwh/m2an) | Consum specific de energie primara 397.955 | 191.544 206.411 51.868 totala (kwh/m2an) Consum specific de energie primara | 397.955 191.544 206.411 51.868 din surse conventionale | (kwh/m2an) | Consum specific de energie primara | 0.000 0.000 0.000 0.000 din surse regenerabile (kwh/m2an) Nivel emisii _ CO2 (kg CO2/m2an) 67.672 31.852 | 35.820 52.932 Indicatorii de proiect estimati pentru obiectivul Bloc 89 Ditial Yinal | Economie | „Reducere | Consum de energie finala pentru 960682.000 | 399830.000 |. | 560852.000 58.381 încalzire (kwh/an) _ |
Consum de energic finala totala |. 1128374.000552555.000
575819.000 51.031 | (kwh/an) |

Pagina 13

683814.00049.227
683814.00049.227
0.0000.000
118709.00050.345
169.00058.381
173.51051.031
206.05249.227
206.05249.227
0.0000.000
35.77050.345
[ Consum de energie primara totala 1389106.000 | 705292.000 | (kwh/an) | Consum de energie primara din 1389106.000 | 705292.000 | surse conventionale (kwh/an) | | Consum de energie primara din | 0.000 | 0.000 | surse regenerabile (kwh/an) _ _ Emisii CO2 (kg CO2/an) 235790.000_| 117081.000 | Consum specific de energie finala 289.480 120.480 | încalzire (kwh/m2an) | |__ Consum specific de energie finala | 340.010 | 166.500 (kwh/m2an) | Consum specific de energie primara 418.576 212.524 | totala (kwh/m2an) Consum specific de energie primara 418.576 212.524 din surse conventionale (kwh/m2an) Consum specific de energie primara 0.000 0.000 din surse regenerabile (kwh/m2an) | Nivel emisii CO2 (ke CO2/m2an) 71.050 | 35.280 PRESEDINTE DE SE CONSILIER LOCAL, j Contrasemneaza pentri legalitate, ANDREI i CRASI VICTOR SECRETAR GE L, HUTANU MO A

Pagina 14

1. CARTUȘ NECESAR DE INSERAT PE HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL, DUPĂ SEMNĂTURA PREȘEDINTELUI DE ȘEDINȚĂ ȘI CEA A SECRETARULUI GENERAL AL COMUNEI CIUREA PROCEDURĂ OBLIGATORIE ULTERIOARĂ ADOPTĂRII HOTĂRĂRII CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI CIUREA NR. /77 p 07./2 22 Semnătura Nr. Data persoanei crt. OPERAȚIUNI EFECTUATE ZZILLIAN responsabile să efectueze _ procedura 0 1 | 2 3 Adoptarea hotărârii!) s-a făcut cu majoritate | 1 09./2 N , a O simplă ! E EI calificată L Ei absolută 7 2 | Comunicarea către primar?) 0 12 R0R2 pas 3_| Comunicarea către prefectul județului) 72 72 22 ff”, 4_| Aducerea la cunoștința publică?)"5) 12.72 Ro22 AR Comunicarea, numai în cazul celei caracter Y 5 cu — individual“)'5) ia devine obligatorie”) sau produce efecte 72 8922 5 /9. juridice”), după caz Extrase din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: 1) Art. 139 alin. (1): "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție." 2) Art. 197 alin. (2): "Hotărârile consiliului local se comunică primarului," 3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile consiliului local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării. . . 4) Art. 197 alin. (4): "Hotărârile .. . se aduc la cunoștința publică și se comunică, în condițiile legii, prin grija secretarului general al comunei." 5) Art. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor .. . cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect." 6) Art. 198 alin. (1): "Hotărârile .. . cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică." 7) Art. 199 alin. (2): "Hotărârile . . . cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează."

Pagina 15

ROMANIA JUDETUL IASI COMUNA CIUREA CONSILIUL LOCAL CIF 4540658 HOTARAREA nr. 175 din 09.12.2022 Privind aprobarea modificarii si actualizarii Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 147 din 06.10.2022 privind aprobarea depunerii proiectului „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi” finantata prin Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei cu actualizarea valorii eligibile a proiectului, precum si cu completarea descrierii sumare a investitiei cu indicatorii din Auditul Energetic Consiliul local al comunei Ciurea, judetul intrunit lasi, in sedinta extraordinara de astazi 09.12.2022, convocata prin Dispozotia primarului nr. 1495 din 05.12.2022; Avand in vedere Referatul de aprobare, inregistrat sub nr. 642 din 05.12.2022 intocmit de primarul comunei Ciurea, prin solicita care initierea unui proiect de hotarare pentru aprobarea participarii Comunei Ciurea în cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta, Componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 Schema - de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda doua a de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”; Avand in vedere Raportul Compartimentului de resort, inregistrat sub nr. 643 din 05.12.2022 intocmit de catre doamna Dorobat Catalina- consilier din cadrul Biroului de urbanism, cadastru si amenajarea teritoriului din Primaria comunei Ciurea; Avand in vedere Proiectul de hotarare intocmit in acest sens si inregistrat sub nr. 183 din 05.12.2022; Avand in vedere prevederile Hotararii Consiliului local Ciurea nr. 147/06.10.2022 prin care s-a aprobat participarea Comunei Ciurea in cadrul PNRR, Componenta 5- Valul renovarii, Axa 2 - Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor — cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul lasi”; Avand in vedere HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice; Avand in vedere Ordinul referitor la ghidul de finantare al „CONDITII de ACCESARE a FONDURILOR europene aferente PNRR in cadrul apelului de proiecte PNRR/ 2022/C5/1/A.3.1/1 —

Pagina 16

COMPONENTA C5- VALUL RENOVARII”— Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei; Avand in vedere prevederile art. 108, lit. a”, art. 298 si urm, art. 362, alin. 1 si 2 si art. 139 alin. 3 lit. ”g” ale O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul Administrativ; Avand in vedere prevederile OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru gestionarea fondurilor alocate europene Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta; Avand in vedere prevederile HG nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului institutional si financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de redresare si rezilienta, precum si pentru modificarea si completarea OUG ar. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta Romaniei necesar pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta; Avand in vedere prevederile art. 120 si art. 121 alin. si (1) (2) din Constitutia Romaniei, republicata; Avand in vedere prevederile art. 8 si 9 din Carta europeana a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificata prin Legea nr. 199/1997; Avand in vedere prevederile art. 7 alin. (2) si art. 1166 si urmatoarele din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, referitoare la contracte sau conventii; Avand in vedere prevederile art. 20 si 21 din cadru Legea a descentralizarii nr. 195/2006; Avand in vedere prevederile art. 43 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Avand in vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica; Avand in vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; Avand in vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de construire, completata si modificata; Avand in vedere prevederile Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, completata si modificata; Avand in vedere Avizul favorabil exprimat de catre Comisia de specialitate din cadrul Consiliului local Ciurea, inregistrat sub 646 din nr. 07.12.2022; Avand in vedere prevederile art. 129 alin 2 lit d) coroborat cu prevederile alin. 7 lit. n) ale aceluiasi articol din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; In temeiul art. 196 alin. 1 lit.a)din OUG 57/2019 nr. privind Codul administrativ adopta prezenta HOTARARE Art, 1. - Se aproba modificarea valorii maxime eligibile, conform Art. 3 din Hotararea Consiliului local Ciurea nr. 147/06.10.2022, dupa cum urmeaza:

Pagina 17

„Se aproba valoarea maxima eligibila a obiectivului de investitie „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi”, în suma totala de 23.724.152,71 RON fara TVA, la care se adauga TVA în suma de 4,507.589,01 lei.” Art. 2 - Secretarul general al comunei va comunica in termen legal copii ale prezentei hotarari Institutiei Prefectului judetul Iasi controlul pentru legalitatii, o va aduce la cunostinta Primarului si o va afisa pe pagina de internet a institutiei www.comunaciurea.ro si in locurile special amenajate pentru a fi adusa la cunostinta publica. E, PRESEDINTE DE SEDINTA, | CONSILIER LOCAL, Contrasemneaza j pentrți legalitate, CRASI VICTOR e SECRETAR GENERAL, HUTANU MONICA Lh

Pagina 18

Anexa la HCL nr. 175 din 09.12.2022 Privind aprobarea participarii Comunei Ciurea in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta, S- Valul componenta renovarii, Axa 2 - Schema de eficienta granturi pentru energetica si rezilienta in cladirile publice, Operatiunea A.3: Renovarea energetica moderata sau aprofundata a cladirilor rezidentiale multifamiliale, Runda a doua de atragere a fondurilor - cu proiectul de investitii „Cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte din satul Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi” Descrierea sumara a investitiei DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR EXISTENTE 3.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI A) DESCRIEREA AMPI.ASAMENTI ULUI (LOCALIZARE-INTRAVILAN/EXTRAVILAN, SUPRAFATA TERENULUI, DIMENSIUNI ÎN PLAN); Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi. Apartamentele din aceste blocuri sunt proprietate privata. Investitia are la baza certificatul de urbanism nr. 44 din 28.01.2021. B) RELATIILE CU ZONE ÎNVECINATE, ACCESURI EXISTENTE SI/SAU CAI DE ACCES POSIBILE; Vecinatati Imobilele se in gasesc zona centrala a satului Lunca Cetatuii, in zona de locuinte colective, spatii comerciale, scoala, gradinite si institutii publice. Cai de acces public - DRUMURI COMUNALE = auto si pietonal — asfaltate cu trotuare dalate Suprafata desfasurata pentru fiecare fiecare obiectiv: Obiectiv 1 — bloc 60 — suprafata desfasurata = 5854,15 mp Obiectiv 2 — bloc 63 — suprafata desfasurata = 3903,70 mp Obiectiv 3 — bloc 88 — suprafata desfasurata = 6039,00 mp Obiectiv 4 — bloc 90 — suprafata desfasurata = 3479,60 mp E) SITUATIA UTILITATILOR TEHNICO-EDILITARE EXISTENTE; Obiectivele sunt racordate la reteua electrica existenta în localitate. Obiectivele sunt racordate la reteaua de alimentare cu apa rece potabila. Obiectivele sunt racordate la retele de gaze naturale. Obiectivele sunt racordate la retele de canalizare. Obiectivele sunt racordate la retele de telecomunicatii din localitate,

Pagina 19

3.2. REGIMUL JURIDIC A) NATURA PROPRIETATII SAU TITLUL ASUPRA CONSTRUCTIEI EXISTENTE, INCLUSIV SERVITUTI, DREPT DE PREEMPTIUNE Imobilele sunt situate in intravilanul satului Lunca Apartamentele Cetatuii, comuna Ciurea, judetul Iasi. din aceste blocuri sunt proprietate privata. B) DESTINATIA CONSTRUCTIEI EXISTENTE; Imobile locuinte colective din sat Lunca Cetatuii, comuna Ciurea, Judetul Iasi. C) INCLUDEREA CONSTRUCTIEI EXISTENȚI E ÎN LISTELE MONUMENTELOR ISTORICE, SITURI ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTECTIE PROTEJATE, PRECUM SI ZONELE DE ALE ACESTORA SI ÎN ZONE CONSTRUITE Cladirile PROTEJATE, DUPA CAZ nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice, DESCRIEREA STARII CONSTRUCTIEI Cladirile analizate au o uzura vizuala, evidenta ca urmare a perioadei de exploatare fara stratul de anvelopare, necesitând înlocuirea unor elemente care prezinta un nivel de degradare fizic. Degradarile identificate sunt la nivelul finisajelor, datoreaza pe de-o parte atât duratei lungi de exploatare, cât si supunerii la actiuni seismice În repetate. urma investigatiilor realizate la constructiile de mai sus prin prisma prevederilor referitoare la siguranta în exploatare, confortul igiena, si ocupantilor se prezinta urmatoarele deficiente: o degradari ale invelitorii; o. finisajele exterioare degradate; o. lipsa termosistemului; o zugraveli degradate; o tâmplarie neetansa / la casa scarilor; (9) lipsa termosistemului intre subsol si zona locativa; 3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL SI ANALIZA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DIAGNOSTIC, ASIGURARII CERINTELOR FUNDAMENTALE POTRIVIT LEGII. APLICABILE, 3.5.1 ARHITECTURA 1) Cerinta A” — Rezistenta mecanica si stabilitate Constructiile existente dateaza din jurul anului 1990, iar de la darea în realizate doar exploatare au fost reparatii si i gienizari curente. Obiectivele au regim de inaltime variaza ce intre P+1E si S+P+4EB partial Structurile de rezistenta sunt mixte; imobil realizat pe zidarie portanta si imobile realizate prefabricate. din 2) Cerinta ”B” — Securitate la incendiu (Ce) Cladirile studiate respecta cerintele minime impuse de legislatia în vigoare.

Pagina 20

Conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor indicativ P.1 18-99, riscul de la cladirile civile incendiu este determinat, în principal de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calcul si de destinatia respectiva. În functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în cladiri civile poate fi: mare: q = peste 840 MJ/mp; mijlociu: q = 420 + 840 MJ/mp; mic: q = sub 420 MJ/mp. În conformitate cu precizarile din Manualul de exemplificari, detalieri sisolutii de aplicare a prevederilor Normativului P 118/99 în se are vedere cel mai mare risc de incendiu minim 30% din volumul care reprezinta acestuia. Cladirile se încadreaza în risc mic de incendiu, gradul de rezistenta la foc fiind II si WII. elementelor componente, astfel încât fie sa nu periclitate sanatatea si igiena se si protectia mediului ocupantilor, urmarindu- înconjurator. Actiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vânt, ploaie, înghet-dezghet sunt identificate Ia exteriorul cladirii prin: o degradari ale tencuielilor fatadelor; Criteriile de performanta în cazul acestor cerinte se refera la: Igiena mediului interior Refacerea si protectia mediului Igiena mediului interior e Igiena aerului În momentul de fata cladirea permite asigurarea ventilarii aerului (schimbarea in schimburi de 10 totala a aerului) minute pentru toate spatiile. * Igiena finisajelor Cerinta privind igiena finisajelor consta în asigurarea calitatii elementelor de suprafetelor interioare ale delimitare a spatiilor, astfel încât sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor. Peretii interiori sunt finisati cu zugraveli var lavabil. * Igiena vizuala Cerinta privind igiena vizuala consta în asigurarea calitatii iluminatului astfel încât utilizatorii natural si artificial, sa-si poata desfasura activitatea în siguranta. Iluminatul natural necesar spatiilor din interiorul cladirii este fereastra existente. asigurat prin suprafetele de Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel încât directia luminii artificiale fie directia luminii naturale. sa aceeasi cu * Igiena auditiva Datorita lipsei unui sistem de compartimentare eficient din punct de vedere al aceasta cerinta izolarii fonice nu este satisfacuta. e Refacerea si protectia mediului Apele uzate menajere, precum si cele pluviale sunt colectate si directionate publica de canalizare. catre reteaua

Pagina 21

4) Cerinta ”D” Siguranta si accesibilitate în exploatare (B) Siguranta cu privire la circulatia orizontala interioara si exterioara În toate încaperile sunt utilizate pardoseli ce reglementarile respecta cerintele minime impuse de legislatiei în vigoare. În zona exterioara perimetrala a cladirii este prevazut un trotuar de protectie. Siguranta cu privire la iluminarea artificiala * Iluminat normal: Corpurile de iluminat interior sunt functionale acestea fiind întretinute si * Iluminatul exterior: reparate. Sunt prezente corpuri de iluminat exterioare. Alimentarea se face de la tablourile electrice generale. Siguranta la utilizarea instalatiilor Instalatiile, de încalzire, nu necesitând reparatii sau înlocuire. Siguranta la intruziuni si efractii Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia împotriva actelor de sau hotie comise de violenta, vandalism persoane din exterior, precum siprotectia animalelor. împotriva patrunderii insectelor si 5) Cerinta "E” — Protectia împotriva zgomotului (F) Anvelopanta nu asigura protectie pentru zgomotul din exterior. Solutia compartimentare nu asigura limitarea existenta de propagarii zgomotului din interior. Datorita lipsei anveloparii sunt prezente probleme deosebite de exterior si de alta atenuare a zgomotului din pe parte, în cadrul cladirilor, în conditiile unei functionari normale. asigura prin elemente de constructie (pereti, plansee) a caror alcatuire se realizeaza este astfel conceputa încât nu cerintele de conditiile de izolare acustica. Sursele de zgomot generate din activitatile specifice care se desfasoara de zgomot în interior, emit un nivel ce se încadreaza în valorile admisibile. Izolarea termica împiedica schimbul de caldura între doua medii. Confortul higrotermic se traduce în nivele de temperatura si umiditate usor de suportat. El se energetice minime. Starea de confort termic dintr-o încapere se realizeaza în conditiile în utilizatori nu indica care cel putin 90% din pot daca ar prefera o ambianta mai de calda sau mai rece. Identificarea performanta asociate realizarii exigentelor cerintelor de contort termic ale utilizatorilor se

Pagina 22

omenesc în jurul valorii de 370C, cât si aspectul subiectiv termoregulator care se refera la metabolismul, sistemul sisensibilitatile proprii fiecarui organism. Datorita sistemului constructiv, cladirile nu asigura cerintele minime si nu se respecta 7) Cerinta ”G” — Utilizare sustenabila a resurselor naturale Deoarece cladirile sunt dintre una sursele principale de emisii de CO2, acestea au devenit tinta imobiliar. Conform Protocolului de la Kyoto, semnat de toate tarile UE, Directiva performanta energetica a cladirilor europeana privind (EPBD 2002), care a intrat în de pornire vigoare în 2002, a devenit pentru toate masurile care au fost luate punctul pentru a reduce consumul de al energie cladirilor 3.5 STAREA TEHNICA, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL DIN PUNCTUL DE VEDERE SI ANALIZA AL ASIGURARII DIAGNOSTIC, POTRIVIT LEGI. CERINTELOR FUNDAMENTALE APLICABILE, „3.5.2. STRUCTURA Încadrarea cladirii, conform legislatiei în vigoare se face dupa cum urmeaza: 9 numarul de nivele: OBIECTIV ] — S+P+4E OBIECTIV 2 — S+P-4R OBIECTIV 3 — S+P+4B OBIECTIV 4 — S+P+4E o. sistemul structural: OBIECTIV 1 — elemente prefabricate OBIECTIV 2 — elemente prefabricate OBIECTIV 3 — elemente prefabricate OBIECTIV 4 — elemente prefabricate 9 zona seismica de calcul este caracterizata prin o acceleratie a terenului ag=0,25g si o perioada de colt Te=0,7s;

Pagina 23

Categoria si clasa de importanta a obiectivelor: o Categoria de importanta: “C”, normala; o Clasa de importanta: III (conform P100-1/2013); o Coeficientul de importanta: Y= 1,0; o Încarcarea din zapada la sol: s0,k=2,5 kN/mp; o Presiunea de referinta a vântului: qb=0,7 kPa; Caracteristicile principale ale constructiilor existente: Dimensiunile în plan si înaltimile maxime ale cladirii existente o Dimensiuni sunt: maxime — dimensiuni variabile / forme neregulate o Regimul de înaltime OBIECTIV 1 — S+P-+4£ OBIECTIV 2 — S+p+4B OBIECTIV 3 — S+P-+4B OBIECTIV 4 — S+P-+4B o caracteristice; o Hutil nivel — variaza intre 2,20m — 2.60m o H maxima OBIECTIV 1 — S+P+4E — h maxim = +17.30 OBIECTIV 2 — S+P+4E -h maxim = +17.30 OBIECTIV 3 — S+P+4E —h maxim = +14,70 OBIECTIV 4 — S+P+4B —h maxim = +16.80 Descrierea structurii de rezistenta a constructiilor În ceea ce priveste accesul în cladiri, acesta este asigurat prin fatada principala. Blocurile de locuinte colective au fost edificate in jurul anului rezistenta care a 1990, avand o structura de raspuns normelor de proiectare corespunzatoare perioadei respective. Pereti exteriori structurali realizati din panouri prefabricate din beton armat Plansee din beton armat prefabricat (fasii din beton armat zonele de imbinare prefabricat sudate si monolitizate la ale acestora), cu grosimea de 13cm. Pereti interiori structurali din panouri mari prefabricate din beton armat cu grosimea de 15cm. Pereti de compartimentare din zidarie de BCA cu grosimea de 10cm. Scara de circulatie comuna din beton armat.

Pagina 24

Elementele structurale si nestructurale ale blocurilor de locuinte colective au fost pe baza normelor dimensionate tehnice si a standardelor corespunzatoare perioadei respective. Sistemul de fundare al constructiilor expertizate este compus din fundatii continue din beton armat (talpa din beton si elevatie din beton armat), tip retele de astfel grinzi. Cota de fundare este stabilita incat respecta adancimea de inghet si incastrarea minima in teren bun de Fundatiile fundare. sunt din beton armat si poseda rigiditatea necesara pentru a transmite in mod corect eforturile la terenul de fundare. Solutii - inspectarea tencuielilor exterioare si desfacerea zonelor ce prezinta risc de prabusire; - refacerea zonelor ce prezinta tencuieli exterioare desprinse sau cu risc de prabusire; - se vor indeparta prin curatare zonele de beton afectate de infiltratii de la nivelul planseului ultimul nivel si se vor repara cu mortar peste special pentru reparatii; - se va inlocui sistemul de inchidere al constructiei la partea superioara prin construirea unei noi, din lemn ecarisat de rasinoase, schimbarea sarpantei invelitorii si realizarea termoizolatiei; - sistemul de eficientizare energetica propus trebuie sa respecte cerintele actuale de izolatie hidrofuga si economie de energie; termica, - prinderea panourilor de poliestiren de Structura existenta se va realiza prin lipire si fixare - dispunerea unui sistem de evacuare mecanica; a apelor meteorice — jgheaburi si burlane metalice nivelul terenului, astfel incat deversarea dispuse pana la apelor sa se faca controlat catre exteriorul cladirii; - adoptarea solutiei arhitecturale propuse; - in vederea crearii unor conditii optime de exploatare a obiectivului o importanta acordata sigurantei la deosebita trebuie incendiu, in conformitate cu prevederile securitatea la incendiu normativului P118/2-2013 privind a constructiilor. Tip | Solutii de modernizare | masura CI | izolati recomanda dispunerea unei membrane continue, pentru ca întreg stratul izolator sa fie | iar puntile termine de la îmbinarile acoperit, panourilor ridige sa fie reduse si efectul de „racire” a Pe conturul tâmplariei diminuarea puntilor termice de la acest nivel se va realiza dispunerea unui strat de polistiren prin extrudat pe o grosime de min. 5 în solbancurilor, prevazându-se cm, zona glafurilor si a profile de întarire si protectie adecvate (din aluminiu) precum si | | Strat termoizolant din dispunerea uni de | | strat polistiren expandat — 15 conductivitatea termica A mai grosime, având mica sau cel mult egala cu 0,036 W/mK | Strat de tencuiala subtire. care se va proteja cu un Deoarece blocurile de locuinte sunt | interventie la locuite, nu se propun lucrari de placa pe sol, se cunoaste ca solul este izolator un termic foarte bun, iar aceasta L interventie ar presupune modificarea inaltimilor tocurilor ale usilor, etc. (9) Pentru planseul superior | | se propune desfacerea straturilor existente la si ulterior aplicarea pâna placa de beton a 40 cm de vata minerala bazaltica, având conductivitatea termica A=0,037

Pagina 25

| W/mK. Aceasta se va proteja la interior cu bariera de vapori, iar la exterior membrana sintetica multistrat cu hidroizolatie din pe baza de policlura de vinil acoperisurilor, (PVC) pentru hidroizolarea armata cu poliester, ce contine stabilizatori de pentru lumina ultravioleta si întârzietori | propagarea focului conform cu EN 13956, Se |_ sifoanele vor reface odata cu termoizolarea terasei si de scurgere pluviala. Modernizarea din punct de vedere termic | a tâmplariei se poate realiza prin înlocuirea tâmplariei existente cu una din PVC trei foi cu de geam termoizolant, low | de geam, profilul ramei cu min. S e, cu argon între foile | camere, cu rezistenta termica min. 0.87 m?2K/W. Se garnituri de etansare pe conturul prevad IER cercevelelor. | Instalatia de iluminat: | * Stabilirea corecta a numarului de corpuri de iluminat în functie de destinatia | nivelul de iluminare încaperii si necesar în functie de specificul activitatii | | acestea; ce se desfasoara în | e Se propune refacerea si înlocuirea instalatiilor electrice deteriorate * Utilizarea cu sau defecte; precadere a corpurilor de iluminat cu * Utilizarea lampi economice sau tuburi cu LED; iluminatului local pentru zonele de interes si limitarea în acest fel iluminatului general; a | * Utilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat (fluxul luminos al | iluminat raportat la fluxul luminos corpului de al lampilor aferente); | * Evitarea utilizarii de Corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta si înlocuirea în situatia în care specificul activitatii acestora desfasurate într-o încapere cere buna culorilor, cu lampi fluorescente o redare a cu adaousir de halogenuri metalice, având redare a culorilor ridicat; coeficient de * Prevederea de întrerupatoare cu senzori de prezenta (miscare) în de ocupare cât si încaperile cu grad redus pe casa scarilor fara lumina naturala; * Prevederea unui numar suficient | de Comutatoare si întrerupatoare iluminatului artificial si utilizarea pentru sectionarea | eficienta a aportului de iluminat natural zilei. din timpul | | * Dimensionarea | corecta a sectiunii conductoarelor si cablurilor pierderilor de tensiune în limitele pentru încadrarea | admise; * Asigurarea curatirii periodice | a corpurilor de iluminat si a lampilor cât si reflectante (pereti, a suprafetelor tavan, pardoseli, mobilier); | * Utilizare mobilierului si a zugravelilor în culori deschise care luminii; asigura o buna reflexie a | * Utilizarea de echipamente consumatoare de energie electrica (aparatura de electrocasnica) moderne, birou si cu randamente ridicate. | Instalatia de preparare calda apa * Se propune refacerea si înlocuirea instalatiilor sanitare defecte sau * Introducerea deteriorate; | unor armaturi sanitare cu consum redus de | apa (baterii amestecatoare | prevazute cu dispersoare, robinete “cu perlator”); 5.A.1. SOLUTIA TEHNICA, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, FUNCTIONAL-ARHITECTURAL TEHNOLOGIC, CONSTRUCTIV, SI ECONOMIC S.A.1.1 ARHITECTURA Din punct de vedere al solutiei de arhitectura cladirile se caracterizeaza prin: - existent TE PIE: Functiunea principala Fi Fi | Locuinte colective Solutii de închidere exterioare | | |. Peretii exteriori existenti din caramida Pereti exteriori existenti din prefabricate Învelitoare | Invelitori din tabla Lipsa jeheaburilor si burlanelor

Pagina 26

| Comp: interioare T Pereti din caramida | Pereti din BCA Finisaje interioare Pereti din elemente prefabricate Tamplarie Tamplarie din pvc la apartamente | Tampalrie din lemn la i spatii comune | Finisaje exterioare | Tamplarie —usi acces bloc - metalice Tencuiala culoare alb Pe II Regim de înaltime _ _—_—|. Tencuiala culoare crem | Bloc 88 — S+P+4E | Bloc acoperis sarpanta / terasa 90 — S+p+4E — acoperis sarpanta | Bloc 60 — S+p+4g— E | acoperis sarpanta | maxeeaa Bloc 63 — S+P+4E — acoperis sarpanta | Bloc 88 - +14.70 Bloc 90 - +16.80 | Bloc 60 - +17.30 S.C suprafata _ Bloc 63 construitaeXistenta | -+17.30 Bloc 88— 963.85 mp Bloc 90 — 667.00 mp Bloc 60 — 921.45 S.c.d. mp (suprafata Bloc 63 — 625.65 construita desfasurata) Existenta mp Bloc 88 — 6039.00 | mp Bloc 90 — 3479.60 mp Bloc 60 — 5854.15 | mp P.O.Tiexistent a 1 Bloe 63 — 3903.70 nu C.U.T. existent _—_| Existent — nu se modifica Categoria de importata | Existent — nu se | a cladirii modifica Clasa de im |_C- conform HGR portata a cladirii nr. 766/1997 | Gradul de rezistenta la III - conform foc normativ P100 - 1/2013 | Conform P 100-1/2013 LU /na rezulta pentru amplasament: | | Ag, F-4 a | Te. =0.7 sec Din punct de vedere al solutiei | de arhitectura cladirile Functiunea principala se caracterizeaza prin: Solutii | - propus de închidere Locuinte colective | exterioare Peretii exteriori se | Învelitoare | Vor anvelopa cu vata semirigida de 10 minerala cm Invelitori din tabla | ondulata Jgheaburi si burlane din tabla vopsita Folie anticondens montata pe astereala Vata minerala de 15 | cm amplasata peste din beton (zona planseu |. POD) | Imobilele cu RE ana acoperis terasa existent | Compartimentarile | modifica in acoperis se vor interioare | sar anta Nu se va interveni | interioare asupra compartimentarilor Se va placa pareta inferioara a planseului | | subsol si dintre | parter cu un strat de polistiren Finisaje interioare | densitate 80 de 15 cm si | Tamplarie Tamplarie din pvc la | apartamente LINE Tamplaria de la spatiile e | comuna se va schimba se va monta tamplarie — Seo monta tamplarie PVC PVC cu Cu pcama geam termopan termopan |

Pagina 27

— | Usile de Ia accesele ÎN ete Aia a ——— | in blocuri se vor schimba | Finisaje exterioare usi din PVC si geam cu |. termopan Tencuiala decoraiva culoare alb |. Tencuiala decoraiva culoare Regim gri | de înaltime Tencuiala decoraiva culoare gri antracit Bloc 88 — S+P+4B — acoperis sarpanta | Bloc 90 — S+P+4£ — acoperis sarpanta | Bloc 60 — S+P+4g _ — acoperis sarpanta | H MaX(coamavatie) Bloc 63 — S+P+4gp — acoperis sa Bloc 88 - +14.70 Bloc 90 -+16.80 Bloc 60 --+17.30 S.C(supratata Bloc 63 -+17.30 construita)existenta Bloc 88 — 963.85 mp Bloc 90 — 667.00 mp Bloc 60 — 921.45 mp | S.c.d. (suprafata Bloc 63 — 625.65 construita desfasurata) EXistenta m | Bloc 88— 6039.00 mp Bloc 90 — 3479.60 mp Bloc 60 — 5854.15 | mp Bloc 63 — 3903.70 mi | Existent — nu se modifica Catesoria de importata a cladirii — Di __| Existent — nu se modifica | Clasa de importata C - conform HGR a ii nr. 766/1997 | Gradul de rezistenta la o NU - conform foc normativ P100 - 1/2013 | Conform P 100-1/2013 rezulta pentru amplasament: | Aa 0.25 g e. Reducere proecentual | Consum de energie finala incalzire (kwh/an) | INN 1377937.000 552238.000 | NN | Consum de energie finala —— totala (kwh/an) | 1633983.000 Consum de 83.000, 875552.000 energie primara totala E (kwh/an) | 2005691.000 965381.000 10403.10.000 | Consum de energie primara din | conventionale surse 2005691.000 (kwh/an) | 965381.000 10403.10.000 Îi | 51.868 Consum energie primara din surse | | rsenerabile (osan) 0.000 Emisii CO2 _ (KG CO2/AN) | | 341069.000 Consum specific de | energie finala incalzire | Qowvh/m2an) 273.400 109.571 163.829 e]

Pagina 28

co Consum specific PE de energie finala | | Qewh/m2an) 324.203 150.482 | 173.721 53.584 | Consum | specific de energic primara (kwh/m2an) totala 397.955 | 191.544 | | 51.868 Consum a specific de energie primara | Surse din 397.955 conventionale (kwh/m2an) | 191.544 206.411 51.868 | Consum specific de energie primara din le surse | 0.000 | regenerabi (kwh/m2an) | 0.000 Nivel emisii Coz de c02/m2an) 31.852 Bloc 63 initial Economie Reducere proecentual | Consum de energie finala a incalzire (kwh/an) 970686.000 385424.000 == | 585262.000 60.294 | Consum de energie finala — | totala (kwbh/an) În) | | 1142579.000 518931.000 | Consum de energie 623648.000 |__sase2 |] | e primara totala (kwh/an) | 1405826.000 662951.000 | Consum 742875.000 52.843 de energie primara din Surse | 1405826.000 | conventionale (kwwh/an) |. 662951.000 Îi 742875.000 ea a III | ANII | Consum energie | primara din regenerabiie (kwh/an) Surse | 0.000 | 0.000 | 0.000 0.000 | Emisii | CO2 (KG CO2/AN) | (SS COZ/At | 238711.000 Consum | 109986.000 128725.000 | specific de | | 53.925 energie finala incalzire (dem) 192.596 | 76.473 116.123 60.294 | Consum e] specific de energie | (kwh/m2an) h finala 226.702 | 102.963 123,740 i | | 54.582 | Consum specific de _ energie primara totala | (kwh/m2an) | 278.934 131.538 | | 147.396 | Consum | specific de energie primara
Surse din 278.934
conventionale (kwh/m2an) 131.538 147.396 | | 52.843 Consum | | specific de energ; ie primara din surse 0.000 | regenerabile (kwh/m2an) 0.000 | | 0.000 00 Nivel emisii CO2 (kg | co2/m2an) | 47.363 21.823 2550 | sas |]

Pagina 29

Bloc 88 initial Economie Reducere proecentua| | Consum de energie finala a incalzire (kwh/an) | 1329602.000 556617.000 eg 772935.000 58.137 | __ | Consum de energie finala ] totala (kwh/an) 1615168.000 | 766281.000 | Consum de 848837.000 52.557 energie primara totala (kwh/an) | | | 1993667.000 980518.000 | | 1013149.000 50.818 Consum de energie primara din surse | 1993667.000 conventionale (kwh/an) | 980518.000 1013 149.000 | | 50.818 Consum energie primara din surse 0.000 | regenerabile (kwh/an) | 0.000 | 0.000 | | 0.000 Emisii | | CO2 (KG CO2/AN) | 337831.000 | 162540.000 Consum specific 175291.000 51.887 de energie finala incalzire | (lowh/m2an) 263.810 110.440 | 153.370 1 | 58.137 | Consum specific de energie finala (kwh/m2an) 320.470 | 152.040 | 168.430 52.557 | Consum al | specific de energie primara | totala |. 395.569 | (lwh/m2an) | 194.547 201.022 ÎI | | 18 | Consum specific de Ea aa energie primara din | 395.569 | surse conventionale (lowh/m2an) | 194.547 | 50.818 | Consum specific de energie primara din | regenerabile surse 0.000 | 0.000 (kwh/m2an) | 0.000 0.000 | Nivel emisii | CO2 (kg co2/m2an) emca 67.030 32.250 34.780 51.887 Bloc 90 initial Reducere proecentual Consum de energie finala incalzire (kwh/an) | 952228.000 357085.000 Pe | Consum de energie finala : totala (kwh/an) | a 1114780.000 | 491714.000 | Consum de e — energie primara totala (kwh/an) | i ERE n ca 1367485.000 626683.000 | Consum ES de energie primara din surse 1367485.000 conventionale (kwh/an) | 626683.000 wa | Consum energie | . primara — din surse regenerabile 0.000 (kwh/an) | Emisii CO2 (KG CO2/AN) 232618.000 104117.000 128501.000

Pagina 30

, Si E | Consum specific de ENI | energie finala incalzire 328.400 Qewh/m2an) 123.150 | | 205.250 62.500 Ra INI, | INI Consum specific de energie finala | 384.460 | (kwh/m2an) 169.580 214.880 | Consum = specific de energie primara | totala 471.612 (kwh/m2an) 216.127 255.484 | 54.173 pi | IN A | Consum specific de energie primara din 471.612 Surse conventionale (kwh/m2an) 216.127 255.484 | | 54.173 | Consum specific de | energie primara din surse | 0.000 regenerabii il e (kwh/m2an) | Nivel emisii CO2 (kg co2/m2an) Contrasemneaza pentry-Tegalitate, SECRETAR GEN RAL, HUTANU MOMCA

Pagina 31

1. CARTUȘ NECESAR DE INSERAT PE DUPĂ HOTĂRÂREA CONSILIULUI LOCAL, SEMNĂTURA PREȘEDINTELUI DE ȘEDINȚĂ ȘI CEA A SECRETARULUI GENERAL. AL | COMUNEI CIUREA PROCEDURĂ OBLIGATORIE ULTERIOARĂ ADOPTĂRII HOTĂRĂRII CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI 29 09.72 CIUREA NR. | 22 Semnătura | persoanei OPERAȚIUNI EFECTUATE | Data responsabile o Ă să Ia ZZILUAN rectueas Sl procedura FRTSȚȚI 9 2 | Ș | Adoptarea hotărârii ) s-a făcut cu == "|n majoritate | >, simplă E? absolută CI calificată 09 /2. (22 | |_2__| Comunicarea către A. primar?) | 72.72 3_| a22 ai Comunicarea către prefectul județului?) |_ 2.72 2022 [7 Pai 4_| Aducerea la cunoștința publicăt)5) | A. 2722 |] Ad Comunicarea, numai în cazul celei cu caracter — UA individua | — Hotărârea 5 | : devine obligatorie) sau produce efecte | juridice”), după caz /2./2. Ro22, | |___L Extrase din Ordonanța de SI urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul modificările și administrativ, cu completările ulterioare: 1) Art. 139 alin. (1): "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă majoritate absolută sau hotărâri, cu simplă, după caz. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea 3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile local al comunei prefectului consiliului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării... 5) Art. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor .. . cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale 6) Art. 198 alin. către prefect." (1): "Hotărârile .. „ Cu caracter normativ devin lor la obligatorii de la data aducerii cunoștință publică." 7) Art. 199 alin. (2): "Hotărârile ... cu caracter individual produc efecte juridice de la comunicării către persoanele cărora [i data se adresează."