Plan Urbanistic General (PUG)
RLU_PUG COMUNA BUTEA, IS
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,5 MB · modificat pe site: 03.04.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „RLU_PUG COMUNA BUTEA, IS”, Comuna Butea, jud. Iași. Sursa: http://www.primariabutea.ro/wp-content/uploads/2026/04/RLU_PUG-COMUNA-BUTEA-IS.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/butea/84705-rlu-pug-comuna-butea-is, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA BUTEA, JUDEȚUL IAȘI
BENEFICIAR:
COMUNA BUTEA, JUDEȚUL IAȘI
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ANDERSSEN S.R.L
ADMINISTRATOR: COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE SPECIALITATE:
S.C. REALITIS S.R.L.
ADMINISTRATOR: ARHITECTBOGUS GHEORGHE-VENIAMIN
ADMINISTRATOR: ING. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICESĂVESCU CIPRIANCONSTANTIN
DENUMIREA ETAPEI:
II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
DENUMIREA STUDIULUI:
II.1.2. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
VERSIUNE PRELIMINARĂ – Ian. 2026
Pagina 2
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BUTEA, JUDEȚUL IAȘI
Denumirea și conținutul etapelor:
ETAPA I. STUDII DE FUNDAMENTARE
I.1. Actualizarea suportului topografic
I.2. Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice
I.3. Studiu de fundamentare privind relațiile periurbane
I.4. Studiu de fundamentare privind organizarea circulațiilor și transporturilor
I.5. Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
I.6. Studiu de fundamentare istoric și peisagistic
I.7. Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate
I.8. Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară
I.9. Studiu de fundamentare consultativ: analiza factorilor interesați
I.10. Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice
I.11. Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică
I.12. Studiu de fundamentare privind mobilitatea și transportul
I.13. Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice
ETAPA II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
II.1. Parte scrisă
II.1.1. Memoriu general de urbanism - Propuneri preliminare de reglementări urbanistice
II.1.2. Regulament local de urbanism
II.1.3. Memoriu de sinteză
II.2. Parte desenată
II.2.1. Incadrare în teritoriu
II.2.2. Situația existentă, disfuncționalități
II.2.3. Strategia de dezvoltare spațială
II.2.4. Reglementări urbanistice propuse și UTR
II.2.5. Reglementări tehnico-edilitare
II.2.6. Proprietatea asupra terenurilor
II.2.7. Zone cu operațiuni de restructurare și regenerare
II.2.8. Rețea majoră de circulație și transport
ETAPA III. TRANSPUNERE P.U.G. ÎN G.I.S.
ETAPA IV. ÎNTOCMIRE DOCUMENTAȚII PENTRU OBȚINERE AVIZE/ACORDURI
ETAPA V. REDACTAREA FINALĂ A DOCUMENTAȚIEI P.U.G.
2
Pagina 3
LISTA SI SEMNATURILE PROIECTANTILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. ANDERSSEN S.R.L
Administrator COSTIA OCTAVIAN
SUBCONTRACTANT: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Administrator BOGUS GHEORGHE – VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COORDONATORI RUR: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOGRAF MELINTE SILVIA
3
Pagina 4
CUPRINS
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE ....................................................................................................... 6
I.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM ...................................................................... 6
I.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U. ............................................................................................ 7
I.3. DOMENIUL DE APLICARE AL R.L.U. ............................................................................................. 10
I.4. APROBAREA ȘI MODIFICAREA R.L.U. ......................................................................................... 11
CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR ........................ 13
II.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI ȘI PROTEJAREA
PATRIMONIULUI NATURAL ................................................................................................................. 13
II.2. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA ȘI/SAU EXTINDEREA REȚELEI DE INFRASTRUCTURI
VERZI-ALBASTRE ................................................................................................................................. 14
II.3. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
PUBLIC ȘI LA REȚEAUA DE STAȚII DE ÎNCARCARE RAPIDĂ ȘI/SAU DE REDRESARE ............... 15
II.4. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA RUTIERĂ ......................................................................... 16
II.5. REGULI CU PRIVIRE LA PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ..................................... 16
II.6. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA INTERESULUI
PUBLIC ................................................................................................................................................... 22
II.7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA COMPATIBLITĂȚII FUNCȚIUNILOR ȘI CONFORMĂRII
VOLUMETRICE ...................................................................................................................................... 24
II.8. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESLOR OBLIGATORII .......................................... 24
II.9. REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE .............................................................................................. 25
II.10. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIAREA TEHNICO-EDILITARĂ ...................................................... 26
II.11. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ȘI DIMENSIUNILE TERENULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR ....... 28
II.12. REGULI DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR ȘI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII ....... 31
II.13. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA MODULUI DE VIAȚĂ AL LOCUITORILOR .................. 33
II.14. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA ASPECTULUI TRADIȚIONAL AL ZONELOR
PROTEJATE........................................................................................................................................... 34
II.15. REGULI CU PRIVIRE LA SUPRAFEȚELE PLANTATE ............................................................... 36
CAPITOLUL III. PREVEDERI PRIVIND ZONELE ȘI SUBZONELE FUNCȚIONALE ................................. 38
III.1. ZONE ȘI SUBZONE FUNCȚIONALE ............................................................................................. 38
III.2. PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND ZONELE și SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN
................................................................................................................................................................ 39
4
Pagina 5
III.2.1. L - ZONA LOCUINȚELOR ȘI FUNCȚIUNILOR COMPLEMENTARE ...................................... 39
III.2.2. IS - ZONA INSTITUȚIILOR ȘI SERVICIILOR PUBLICE .......................................................... 46
III.2.3. AZ - ZONA ACTIVITĂȚILOR AGRO-ZOOTEHNICE ................................................................ 51
III.2.4. CS - ZONA COMERȚ ȘI SERVICII .......................................................................................... 56
III.2.5. V - ZONA SPAȚIILOR VERZI ȘI DE AGREMENT ................................................................... 62
III.2.6. DS - ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ ................................................................................ 67
III.2.8. GC - ZONA GOSPODĂRIILOR COMUNALE ȘI CIMITIRELOR .............................................. 69
III.3. PREVEDERI PRIVIND SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN EXTRAVILAN.................................... 73
III.3.1. TA – TERENURI AGRICOLE ................................................................................................... 76
III.3.2. TF – TERENURI FORESTIERE............................................................................................... 77
III.3.3. TH – TERENURI OCUPATE DE APE ...................................................................................... 77
III.4. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂȚILOR TERITORIALE DE REFERINȚĂ DIN INTRAVILAN ... 78
CAPITOLUL IV. ANEXE LA R.L.U. ............................................................................................................ 85
IV.1. ANEXA Nr. 1 - CONDIȚII DE PROTECȚIE A REȚELELOR TEHNICO-EDILITARE ȘI SERVITUȚILE
IMPUSE DE CĂTRE ACESTEA VECINĂTĂȚILOR ............................................................................... 85
5
Pagina 6
VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE
I.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
I.1.1. Regulamentul local de urbanism al Comunei Butea este o documentație cu caracter de
reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare și de utilizare
a construcțiilor în întregul teritoriu administrativ al comunei.
R.L.U. însoțește Planul Urbanistic General al Comunei Butea și face parte integrantă din acesta.
R.L.U. este compus din următoarele părți, menționate în cuprinsul documentației, care au
valabilitate numai împreună:
i. Prezenta parte scrisă (capitolele I-III);
ii. Anexe (capitolul IV);
iii. Piese desenate.
I.1.2. Rolul R.L.U. constă în explicitarea și detalierea prevederilor din P.U.G. în conformitate cu
Regulamentul General de Urbanism (R.G.U.) aprobat prin H.G. nr. 525/1996, precum și cu conținutul tehnic
și structura prevăzute îm Ghidul privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, aprobat
prin O.M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000 și în Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al
Planului urbanistic general, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999.
I.1.3. R.L.U. stabilește, pentru imobilele situate în teritoriul administrativ al Comunei Butea, reguli
privitoare la:
i. regimul economic al imobilelor: destinațiile și activitățile admise și interzise;
ii. regimul tehnic al imobilelor și modul de construire permis;
iii. modul de desființare al unor clădiri sau corpuri de clădire;
iv. regimul de protecție a patrimoniului arheologic, dacă este cazul;
v. regimul de protecție a peisajului natural și a peisajului cultural;
vi. regimul de protecție a imobilelor clasate în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.), dacă este cazul;
vii. regimul de protecție a zonelor protejate propuse prin actualul P.U.G., dacă este cazul.
Prin respectarea acestor reguli este permisă autorizarea directă a construirii pe toate parcelele care
fac parte din teritoriul administrativ al Comunei Butea.
Autorizarea directă a construirii înseamnă autorizarea prin respectarea prevederilor prezentului
6
Pagina 7
R.L.U., fără a fi necesară o altă documentație de urbanism preababilă.
I.1.4. R.L.U. este valabil cât timp este valabil P.U.G. Comuna Butea, din care face parte integrantă.
Schimbarea legislației de bază sau schimbarea condițiilor particulare de construire din teritoriul
Comunei Butea pot determina modificarea P.U.G.
Documentațiile de urbanism modificatoare, avizate și aprobate în conformitate cu legislația în
vigoare în momentul respectiv, vor prevedea explicit modificările aduse prezentului R.L.U.
I.1.5. Fără a încălca prevederile R.L.U., Primăria Comunei Butea va putea face adaptarea R.L.U. la
situațiile care decurg din modificarea unor condiții particulare:
i. schimbarea limitelor unor imobile, consemnate în cadastrul imobiliar;
ii. modificarea nomenclaturii stradale sau a numerotării imobilelor;
iii. descoperirile arheologice ulterioare aprobării P.U.G.
I.2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U.
I.2.1. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat cu respectarea prevederilor Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, a
prevederilor din Ordinul M.D.R.A.P. nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor
de urbanism și a prevederilor din Ordinul M.D.R.A.P. nr. 904/2023 privind modificarea și
completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul viceprimministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 233/2016.
I.2.2. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate și cu următoarele acte
normative cu caracter general:
i. Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România;
ii. Legea nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea
administrativă a teritoriului României, cu modificările și completările ulterioare;
iii. Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, republicată;
iv. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
v. Legea 10/1995 privind calitatea în construcții;
vi. Legea 114/1996, legea locuinței;
vii. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
viii. Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările
7
Pagina 8
ulterioare;
ix. Legea 326/2001 privind serviciile publice de gospodărire cumunală;
x. Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul
localităților, cu modificările și completările ulterioare.
xi. Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor;
xii. Legea nr. 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale;
xiii. Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările
ulterioare;
xiv. Hotărârea Guvernului nr. 162/ 2002 privind depozitarea deșeurilor;
xv. Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației;
xvi. Ordinul al Președintelui ANRE nr. 25/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea
avizelor de amplasament de către operatorii de rețea;
xvii. Ordinul ANRE nr. 4/2007 modificat și completat de Ordinul ANRE nr. 49/2007 –” Norma tehnică
privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice – rev.1”
I.2.3. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile
următoarelor acte normative privind documentațiile de urbanism:
i. Legea 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată;
ii. HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
iii. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
iv. Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
v. Ordinul M.D.R.T. nr. 1867/2010 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aprobate prin
Ordinul M.D.R.L. nr. 839/2009;
vi. Ordin M.D.R.A.P. nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a
documentațiilor de urbanism;
vii. Ordin M.D.R.A.P. nr. 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și
actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 233/2016.
I.2.4. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile
următoarelor acte normative privind mediul, ariile naturale protejate și peisajul:
8
Pagina 9
i. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și
completările ulterioare;
ii. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice, cu modificările și completările
ulterioare;
iii. H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările
ulterioare.
I.2.5. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile
următoarelor acte normative privind monumentele istorice:
i. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a
III-a - zone protejate;
ii. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată 2008;
iii. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, modificată și
completată prin Legea 468/2003;
iv. Ordinul M.T.C.T. nr. 562 din 20 octombrie 2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice
"Metodologie de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone
construite protejate (PUZ)";
v. Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;
vi. Ordinul M.C.P.N. nr. 2828/2015, pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii și
Cultelor nr 2314/2004, privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizată și a Listei
Monumentelor Istorice dispărute.
I.2.6. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile
următoarelor acte normative privind patrimoniul arheologic:
i. O.G. nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice
ca zone de interes național, aprobată prin Legea nr. 378/2001;
ii. Legea nr. 378/2001 pentru aprobarea O.G. nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic
și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național;
iii. Ordinul M.C.C. nr. 2103/2007 privind coordonarea activităților de cercetare arheologică în siturile
arheologice declarate zone de interes național;
iv. Ordinul M.C.C. nr. 2518/2007 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a procedurii de
descărcare de sarcină arheologică.
I.2.7. Regulamentul local de urbanism (R.L.U.) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.
287/2009 privind Noul Cod Civil, republicată în 2011.
9
Pagina 10
I.3. DOMENIUL DE APLICARE AL R.L.U.
I.3.1. R.L.U. cuprinde reglementări obligatorii pentru întregul teritoriu administrativ al Comunei Butea,
privind modul de utilizare a imobilelor, autorizarea construirii și autorizarea desființării construcțiilor, destinația
terenurilor, activitățile permise și interzise.
I.3.2. Teritoriul administrativ al Comunei Buteaeste împărțit, după destinație, în teritoriul intravilan și
teritoriul extravilan.
I.3.3. Teritoriul intravilan al Comunei Buteaeste format din localități și din alte terenuri, după cum
urmează:
1. Butea – localitate de reședință
2. Miclăușeni - localitate componentă a comunei
3. trupuri izolate ale teritoriului intravilan
Teritoriul intravilan al Comunei Butea, stabilit prin P.U.G. și R.L.U., este delimitat prin următoarele
planșe:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
I.3.4. Reglementările în teritoriul administrativ al Comunei Buteasunt stabilite în funcție de zone și
subzone funcționale.
Zonele și subzonele funcționale din teritoriul administrativ al Comunei Buteasunt precizate în
următoarele planșe:
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
Reglementările aferente zonelor și subzonelor funcționale sunt stabilite prezentul R.L.U.
I.3.5. Reglementările în teritoriul administrativ al Comunei Buteasunt nuanțate în funcție de
zonificarea funcțională a teritoriului, zonificare detaliată în Capitolul III.1. al prezentului R.L.U.
I.3.6. Reglementări speciale sunt aplicate imobilelor aflate în situații speciale, stabilite de legislația
în vigoare, și anume:
10
Pagina 11
i. imobile protejate din punct de vedere cultural;
ii. imobile protejate din punct de vedere natural și al resurselor naturale;
iii. imobile situate în zonele de protecție sau de siguranță ale infrastructurii rutiere și feroviare, ale
rețelelor edilitare și ale altor funcțiuni speciale din teritoriul administrativ.
I.3.7. Zonele construite protejate din Comunei Buteacuprind totalitatea imobilelor protejate din punct
de vedere cultural.
Suprafețele zonelor construite protejate, stabilite prin P.U.G. și R.L.U., sunt delimitate prin
următoarele planșe:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
I.3.8. Imobilele protejate din punct de vedere natural și al resurselor naturale sunt reprezentate
prin zone funcționale distincte în cadrul R.L.U. și sunt regementate special.
Imobilele situate în zone de protecție sau de siguranță menționate la articolul I.3.6, pct. iii. sunt
reglementate special.
Imobilele menționate în primele două alineate sunt stabilite prin:
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
Planșa Reglementări urbanistice tehnico-edilitare
I.3.9. Imobilele supuse riscurilor naturale și antropice sunt prezentate în planșele următoare:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
Imobilele stabilite prin planșă sunt cele supuse principalelor riscuri previzibile, pe baza informațiilor
obținute de la Primăria Comunei Buteaîn momentul realizării P.U.G. și nu reprezintă totalitatea riscurilor
potențiale din teritoriul administrativ.
I.4. APROBAREA ȘI MODIFICAREA R.L.U.
I.4.1. P.U.G. și R.L.U. aferent acestuia au fost aprobate prin H.C.L.
Aprobarea s-a bazat pe avizele obținute în prealabil conform legii.
I.4.2. R.L.U. intră în vigoare după aprobarea sa în Consiliul Local al Comunei Buteași nu poate fi
modificat decât în condițiile și în limitele prevederilor legale prevăzute prin Legea nr. 350/2001 privind
11
Pagina 12
amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare.
I.4.3. Autorizarea executării construcțiilor în Comuna Butease poate face prin:
1. autorizare directă: în conformitate cu dispozițiile P.U.G. și R.L.U.
2. autorizare indirectă: în conformitate cu documentațiile de urbanism (P.U.Z. și P.U.D.) care
modifică dispozițiile P.U.G. și R.L.U.
I.4.4. În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu
modificările și completările ulterioare, modificarea prevederilor prezentului R.L.U. se poate face și printr-un
nou P.U.Z. elaborat și aprobat după următoarea procedură:
a. Cererea de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea unei modificări a prevederilor
P.U.G. și R.L.U., referitoare la cel puțin unul dintre următoarele elemente de reglementare:
- regimul de construire;
- funcțiunea zonei sau a unei parcele;
- înălțimea maximă a clădirilor;
- coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.;
- procentul de ocupare a terenului – P.O.T.;
- retragerea clădirilor față de aliniamentul parcelei combinate cu diminuarea distanțelor
dintre clădiri și limitele laterale și posterioare ale parcelei.
b. Solicitarea emitentului Certificatului de Urbanism ca persoana care urmărește modificarea
prevederilor să elaboreze un P.U.Z. (solicitarea este bazată pe Avizul de Oportunitate emis
conform legii și aprobat de Președintele Consiliului Județean Iași).
c. Avizarea P.U.Z. în condițiile legii.
d. Aprobarea P.U.Z. prin H.C.L. al Comunei Butea.
I.4.5. În condițiile apariției unor necesități noi, neprevăzute la data elaborării P.U.G., în teritoriul
administrativ al comunei, Primăria Comunei Buteapoate solicita elaborarea unor documentații de urbanism
– P.U.Z. de conformare – care respectă în totalitate prevederile R.L.U. și nu sunt considerate P.U.Z.
modificatoare.
Elaborarea P.U.Z. de conformare se poate face în următoarele cazuri:
1. Amplasarea unor obiective de utilitate publică finanțate de Primăria Comunei Butea sau, după
caz, de alte activități publice, în condițiile respectării tuturor prevederilor din Capitolul II al
prezentului R.L.U.;
2. Concesionarea unor terenuri aflate în domeniul public al Comunei Butea;
3. Rectificarea minoră a traseului unor străzi sau amenajarea unor intersecții de străzi care necesită
exproprieri pentru cauză de utilitate publică;
12
Pagina 13
4. Amplasarea sistemului de iluminat public, a unor lucrări edilitare, executarea unor lucrări
hidrotehnice minore;
5. Amenajarea unor spații plantate publice, inclusiv a plantațiilor din zestrea străzilor;
6. Amenajarea pe dealuri a unor poteci și platforme de belvedere, fără executarea de clădiri;
7. Condiții noi de construire impuse de descoperiri arheologice survenite după aprobarea P.U.G.
Aprobarea P.U.Z. de conformare se face de către Consiliul Local al Comunei Butea, după obținerea
avizelor legale.
I.4.6. În conformitate cu Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu
modificările și completările ulterioare, modificarea prevederilor prezentului R.L.U. se poate face printr-un
P.U.D. elaborat după următoarea procedură:
a. Cerere de eliberare a Certificatului de Urbanism cu solicitarea modificării prezentului P.U.G. și
R.L.U., referitoare la diminuarea cel puțin a uneia dintre distanțele dintre clădiri și limitele laterale
sau posterioare ale parcelei.
b. Hotărârea Primăriei Comunei Butea ca persoana care urmărește modificarea prevederilor să
elaboreze documentația de urbanism P.U.D.; P.U.D. se elaborează pentru parcela pe care se
solicită diminuarea și va fi inițiat de solicitant în condițiile legii.
c. Avizarea P.U.D. în condițiile legii.
d. Aprobarea P.U.D. prin H.C.L. al Comunei Butea.
I.4.7. În cazul necesităților de extindere ale construcțiilor din imobilele care constituie obiective de
utilitate publică, pentru precizarea amplasării construcțiilor este necesară elaborarea unor documentații de
urbanism – P.U.D. de extindere – care respectă în totalitate prevederile din Capitolului II. al prezentului R.L.U.
Avizarea și aprobarea P.U.D. de extindere se face în conformitate cu articolul I.4.6.
CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
II.1. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂȚII MEDIULUI ȘI PROTEJAREA
PATRIMONIULUI NATURAL
II.1.1. În vederea păstrării stării naturale a terenurilor, raportul stabilit prin P.U.G. dintre teritoriul
intravilan și teritoriul extravilan nu trebuie să se schimbe prin mărirea intravilanului; modificările teritoriului
intravilan vor fi efectuate în conformitate cu prevederile articolul I.4.
II.1.2. Tăierea arborilor din zonele împădurite din întregul teritoriu administrativ al Comunei Butea
13
Pagina 14
este permisă numai în sistem grădinărit (peisagistic).
II.1.3. Albiile minore ale râurilor și a afluenților acestora vor fi reamenajate și renaturate, în
conformitate cu un proiect special.
II.1.4. Se interzic depozitarea gunoiului și scurgerile de fluide infectate în albiile râurilor.
II.1.5. Ariile naturale protejate de pe teritoriul administrativ al Comunei Butea sunt:
a. Arii Natura 2000:
ROSCI0378: Râul Siret între Pașcani și Roman
ROSPA0072: Lunca Siretului Mijlociu
b. Perimetre Forestiere pentru protecția solului:
- nu este cazul.
c. Păduri cu funcții de protecție a malurilor și cele de protecție a râurilor care alimentează lacurile:
- nu este cazul.
d. Parcuri dendrologice:
- Parcul dendorlogic Miclăușeni.
II.1.6. Activitățile în ariile naturale protejate vor fi reglementare în conformitate cu Planurile de
management ale acestora.
II.1.7. În imobilele situate în teritoriul intravilan este permisă construirea clădirilor principale și a
anexelor gospodărești în așa fel încât ocuparea actuală a terenului cu construcții să nu crească semnificativ.
Sunt protejate suprafețele libere ale gospodăriilor, folosite pentru grădini și pentru activitățile rurale
(zootehnie, agricultură, pomicultură, legumicultură ș.a.).
II.1.8. În imobilele situate în teritoriul extravilan este permisă construirea de anexe gospodărești și a
împrejmuirilor; realizarea construcțiilor principale pentru locuire sau pentru activități productive este interzisă.
II.2. REGULI CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA ȘI/SAU EXTINDEREA REȚELEI DE INFRASTRUCTURI
VERZI-ALBASTRE
Extinderea rețelei de spații verzi este un demers extrem de important care nu poate fi desprins de
dezvoltarea localității administrate deoarece o dată cu creșterea suprafeței și a numărului de locuitori trebuie
implicit crescută și dezvoltată rețeaua de spații verzi pentru a se păstra echilibrul și calitatea vieții în oraș.
Totuși, extinderea și dezvoltarea nu sunt dependente și legate de creșterea suprafeței și a numărului
14
Pagina 15
de locuitori, deoarece chiar și în absența acestor factori declanșatori este important ca rețeaua de spațiu
verde să f ie întregită și dezvoltată. „Dezvoltarea rețelei de spațiu verde este chiar mai importantă decât
crearea de parcuri izolate”. În ultimii ani s-au tot vehiculat informații cu privire la recomandarea minimă
obligatorie sugerată de Comisia Europeană cu privire la cei 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor care
au devenit un etalon al administrațiilor publice locale în programele de administrare ale localităților. Întradevăr, este important ca suprafața de spațiu verde să atingă acestă suprafață minimă, însă mult mai
importantă este componența din punct de vedere al vegetației care formează aceste locuri (ex. Proiecția la
sol a unui arbore matur nu poate fi comparată din punct de vedere calitativ și ecologic cu aceeași suprafață
acoperită de gazon, capacitatea de absorție a arborelui fiind mult mai mare. Calitatea este dată de specie,
vârstă și densitatea foliajului). Astfel administrațiile trebuie să cunoască beneficiile aduse de fiecare specie
în parte, să îmbunătățească calitatea spațiilor verzi gestionate și să nu se lase ghidați doar de atingerea
suprafeței de 26 mp pe cap de locuitor (art. II, alin (1) din OUG Nr. 114 / 2007).
Soluțiile de Infrastructura Verde-Albastră sunt bazate pe imitarea mediului natural si sunt proiectate
pentru a conecta funcțiile hidrologice urbane (albastru) și spațiile de agrement permeabile (verde). Soluțiile
de Infrastructura Verde-Albastra pot remedia probleme tipice de drenaj, cum ar fi calitatea apei și inundațiile
extreme. La nivel local, aceste soluții pot genera beneficii sociale si pot îmbunătății calitatea mediului. La o
scara mai mare, acestea pot aborda provocările aduse de expansiunea urbană si schimbări climatice.
Infrastructura Verde-Albastră include componente precum bazine de bioretenție, rezervoare de
ploaie, pavaj permeabil, străzi verzi, acoperișuri verzi, sisteme de reutilizarea a apei, zone umede și parcuri
inundabile. Acolo unde este necesar, Infrastructura Verde-Albastră este susținută de infrastructura și
tehnologiile gri, tradiționale. Putând fi aplicate la orice scară, Infrastructura Verde-Albastră poate fi utilizată
pentru a îmbunătăți în mod direct calitatea apei si ecologia cursurilor de apa. Aceste soluții pot fi folosite
pentru a adresa problemele de capacitate a sistemelor de colectare si pentru a reduce riscul de inundații.
II.3. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
PUBLIC ȘI LA REȚEAUA DE STAȚII DE ÎNCARCARE RAPIDĂ ȘI/SAU DE REDRESARE1
(1) Consiliile locale, consiliile județene, precum și Consiliul General al Municipiului București sunt
obligate să asigure, să organizeze, să reglementeze, să coordoneze și să controleze prestarea serviciilor de
transport public desfășurat pe raza administrativ-teritorială a acestora, precum și să înființeze societăți de
transport public dacă acestea nu există.2
(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a stabili și de a aplica strategia pe termen
mediu și lung pentru extinderea, dezvoltarea și modernizarea serviciilor de transport public local, ținând
seama de planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială
a localităților și de cerințele de transport public local, evoluția acestora, precum și de folosirea mijloacelor de
1 În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, art. 78, alin. 6.
2Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local art.16.
15
Pagina 16
transport cu consumuri energetice reduse și emisii minime de noxe.3
II.4. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA RUTIERĂ4
II.4.1. Utilizări admise
Circulație rutieră/amenajările specifice aferente: platforma căilor de circulație, fâșiile de protecție ale
acestora, lucrările de sistematizare verticală, construcțiile de artă inginerească, nodurile rutiere, iluminatul
public, semnalizarea și orientarea rutieră etc.
II.4.2. Utilizări admise cu condiționări
Accese spre parcelele reiverane aferente unor obiective de interes public major, intersecții cu trama
stradală de interes local, numai în cazul lipsei demonstrate a unor alternative rezonabile.
II.4.3. Utilizări interzise
Orice utilizări, altele decât cele admise la punctul 1 și punctul 2. Accese directe spre parcelele
riverane, cu excepția situațiilor amintite la punctul anterior Publicitatea comercială pe panouri dedicate, clădiri
de orice tip etc
II.4.4.Circulații și accese
Nodurile/intersecțiile cu celelalte elemente ale tramei stradale majore se vor reglementa prin PUZ
aferent arterei de circulație, ca și eventualele accese spre parcelele/terenurile reiverane ale unor obiective
de interes public major, intersecțiile cu trama stradală de interes local, numai în cazul lipsei demonstrate a
unor alternative rezonabile, cu condiția elaborării unor studii de fundamentare privind traficul și accesibilitatea
locală.
II.4.5. Staționarea autovehiculelor
În interiorul culoarelor artereor de circulație oprirea/staționarea/parcarea autovehiculelor este
interzisă. Adiacent zonei, în vecinătatea nodurilor de circulație/stațiilor de transport în comun se recomandă
construirea de parcaje publice ca parte a sistemului de transfer intermodal.
II.5. REGULI CU PRIVIRE LA PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
II.5.1. R.L.U. stabilește destinația imobilelor din teritoriul administrativ al Comunei Butea și condițiile
de construibilitate ale acestora, în funcție de următoarele criterii:
1. situarea în teritoriul intravilan sau teritoriul extravilan;
2. destinația terenurilor, în funcție de zonificarea funcțională stabilită prin P.U.G.;
3. specificitatea țesutului urban, în funcție de diviziunea teritoriului în U.T.R.;
4. regimul de protecție a patrimoniului cultural;
5. amplasarea în zonele de risc.
II.5.2.Teritoriul intravilan este destinat cu precădere construirii. Activitatea predominantă în teritoriul
intravilan este locuirea.
3Idem.
4 În conformitate cu Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, art. 78, alin. 6.
16
Pagina 17
II.5.3. Teritoriul intravilan al Comunei Butea este format din localități și din alte terenuri, după cum
urmează:
1. Butea – localitate de reședință
2. Miclăușeni - localitate componentă a comunei
3. trupuri izolate ale teritoriului intravilan
Teritoriul intravilan al fiecărui trup de intravilan este compus din zonele funcționale stabilite prin:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
II.5.4. Teritoriul extravilan cuprinde terenurile agricole productive, cele cu vegetație forestieră,
pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agro-zootehnice, amenajările piscicole și de
îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă, platformele și stațiile de depozitare
care servesc nevoilor agricole și terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția
agricolă.
Terenurile agricole productive cuprind suprafețe arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pepiniere
pomicole, plantații, pășuni, fânețe, sere, solarii, etc.
II.5.5. Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se
supune reglementărilor în vigoare.
Schimbarea destinației acestor terenuri se realizează conform legii.
II.5.6. Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor, precum și activitățile permise sau interzise
în teritoriul U.P. Butea, sunt reglementate în conformitate cu prevederile prezentului R.L.U. și a
Amenajamentului silvic al U.P. Schimbarea destinației acestor terenuri este interzisă.
Modul de exploatare a fondului silvic este prevăzut prin amenajamentul silvic aprobat.
II.5.7. Imobilele protejate din punct de vedere cultural sunt incluse în zonele protejate construite ale
comunei:
a. Imobile înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2015:
Categoria B - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local
Mănăstirea Miclăușeni (IS-II-a-B-04199)
Biserica „Sf. Voievozi”, „Buna Vestire” (IS-II-m-B-04199.01)
Castelul Sturza (IS-II-m-B-04199.02)
Parc (IS-II-m-B-04199.03)
17
Pagina 18
Monumentul lui Alexandru Sturza (IS-II-m-B-04321)
b. Imobile propuse pentru clasare și includere în Lista Monumentelor Istorice:
- nu este cazul;
c. Imobile incluse în R.A.N.
- nu este cazul;
d. Imobile propuse spre includere în R.A.N.
- nu este cazul;
e. Imobile care fac parte din Zonele de protecție ale imobilelor de la pct. a-d
f. Imobilele de la punctele a-e sunt prezentate în următoarele planșe:
Planșa Încadrare în teritoriu
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
II.5.8. Autorizarea construirii pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural este în
competența Primăriei Comunei Butea, cu avizul Arhitectului-șef al județului Iași, conform Legii nr. 50/1991
republicată, cu modificările și completările ulterioare, articolul 4.
II.5.9. Autorizarea se va face după parcurgerea următoarelor etape:
a. Cerere pentru eliberare certificat de urbanism (C.U.)
b. Eliberarea C.U., care extrage din prezentul R.L.U. condițiile de construire pentru parcela
respectivă și solicită pentru Documentația Tehnică pentru Autorizarea Construirii
(D.T.A.C.) cel puțin următoarele avize favorabile:
(i) Avizul autorității competente pentru protecția mediului;
(ii) AvizulMinisterului Culturii (Comisia Națională a Monumentelor Istorice – C.N.M.I.)
pentru lucrări efectuate în imobilele monument istoric clasate în grupa valorică A, cu
excepția lucrărilor de întreținere și reparații curente ale construcțiilor (conform Ordinului
M.C.C. nr. 2435/25.10.2006); avizul se eliberează pe baza Studiului istoric de
fundamentare a intervențiilor; avizul M.C. va lua în considerare în mod obligatoriu
concluziile cercetării arheologice preventive în imobil, efectuate și avizate conform
prevederilor legale specifice. Avizul M.C. este necesar și pentru toate imobilele situate în
zonele de protecție ale monumentelor istorice clasate în grupa valorică A.
(iii) Avizul Direcției pentru Cultură - Județul Iași (Comisia Zonală a Monumentelor
Istorice nr. 5) pentru imobilele monument istoric clasate în grupa valorică B, precum și
pentru lucrări de întreținere și reparații curente ale construcțiilor din imobilele monument
istoric clasate în grupa valorică A (conform Ordinului M.C.C. nr. 2435/25.10.2006); avizul
se eliberează pe baza Studiului istoric de fundamentare a intervențiilor; avizul
Direcției pentru Cultură a Județului Iași va lua în considerare în mod obligatoriu
18
Pagina 19
concluziile cercetării arheologice preventive în imobil, efectuate și avizate conform
prevederilor legale specifice.
Notă: Avizul M.C. este necesar și pentru toate imobilele situate în zonele de protecție ale
monumentelor istorice clasate în grupa valorică B și care nu se găsesc în situația descrisă
la pct. (iii).
(iv) Avizul Arhitectului Șef al Județului Iași, solicitat de Primăria Comunei Butea(conform
Legii nr. 50/1991, cu modificările și completările ulterioare);
Notă: În cazul monumentelor istorice, C.U. este însoțit de Obligația de folosință a
monumentului istoric emisă de Direcția pentru Cultură a Județului Iași și pusă la dispoziția
Primăriei Comunei Butea.
c. Cererea pentru eliberarea Autorizație de Construire (A.C.), bazată pe D.T.A.C. care
respectă în totalitate condițiile prezentului R.L.U. și ale avizelor favorabile de la punctul
II.5.9.b. de mai sus.
d. Eliberarea A.C., în cazul în care D.T.A.C. respectă cerințele de la punctul II.5.9.c. de mai
sus.
Notă: Autorizarea desființării construcțiilor anexe pentru imobilele protejate din punct de
vedere cultural se face conform aceluiași flux administrativ.
II.5.10. Autorizarea construirii pentru imobilele protejate din punct de vedere cultural din teritoriul
Comunei Butea, definite la articolul II.5.7., se face după cum urmează:
a. Se interzice desființarea (totală sau parțială) a construcțiilor subterane sau supraterane din
imobilele protejate din punct de vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7. literele a-d.
Prin excepție, poate fi autorizată desființarea (totală sau parțială) a construcțiilor sau părților de
construcție din aceste imobile pentru care Studiul istoric de fundamentare a intervențiilor,
elaborat în condițiile legii și avizat favorabil de Ministerul Culturii, stabilește o valoare culturală
mică sau nulă.
b. Documentațiile de autorizare a construirii și de autorizare a desființării privind intervenții asupra
imobilelor protejate din punct de vedere cultural prevăzute în articolul II.5.7. punctul a., trebuie
elaborate de specialiști și/sau experți atestați de Ministerul Culturii în domeniul protejării
patrimoniului cultural.
c. Avizarea și autorizarea intervențiilor propuse asupra imobilelor protejate din punct de vedere
cultural prevăzute în articolul II.5.7. punctele a-d se face doar având la bază următoarele piese
obligatorii:
(i) Studiu istoric de fundamentare a intervențiilor, întocmit și asumat, în condițiile legii, de către
specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitățile proiectare intervenții
monumente istorice, studii/analize, urmărirea comportării în timp a monumentelor istorice,
urbanism istoric, arheologie (după caz);
(ii) Expertiza tehnică a imobilului, întocmită și asumată, în condițiile legii, de către
19
Pagina 20
specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitatea structuri portante istorice;
(iii) Documentația tehnică pentru autorizarea construirii/desființării, întocmită și asumată, în
condițiile legii, de către arhitecți cu drept de semnătură care sunt, în același timp,
specialiști/experți atestați de Ministerul Culturii pentru proiectare intervenții monumente istorice
și specialități conexe, în funcție de specificul și complexitatea intervenției propuse (ex.:
componente artistice; instalații etc.);
d. Pentru intervențiile propuse în imobile care fac parte din zonele de protecție prevăzute la articolul
II.5.7. punctul e. și care nu sunt imobile protejate din punct de vedere cultural, documentațiile
vor fi întocmite și asumate de arhitecți cu drept de semnătură.
e. Proiectele de intervenții asupra imobilelor protejate din punct de vedere cultural, prevăzute la
articolul II.5.7. punctele a. și b. vor avea ca obiect consolidarea, conservarea, renovarea sau
restaurarea clădirilor. Proiectele nu vor cuprinde intervenții care să modifice volumetria, fațadele,
forma și materialele învelitorilor. Orice tip de intervenție va trebui justificat și argumentat prin
Studiul istoric de fundamentare a intervențiilor.
f. Se interzice amplasarea de echipamente și instalații standardizate (părți de instalații de
climatizare/unități exterioare de aer condiționat; unități de contorizare furnizare apă, energie
electrică, gaze naturale; puncte de transformare electrice) pe fațadele vizibile din spațiul public
ale clădirilor protejate din punct de vedere cultural prevăzute la articolul II.5.7.
g. Se interzice amplasarea de construcții care obturează vederea asupra imobilelor protejate din
punct de vedere cultural prevăzute la articolul II.5.7. punctul a. și punctul b.
h. Documentațiile de urbanism care includ teritorii care sunt incluse (total sau parțial) în zone
construite protejate sau în zone de protecție a monumentelor istorice vor fi întocmite și asumate,
în condițiile legii, de către specialiști / experți atestați de Ministerul Culturii pentru specialitățile
proiectare intervenții monumente istorice - urbanism, studii / analize - urbanism istoric și vor
conține și studii istorice de fundamentare, și (dacă este cazul) studii / rapoarte de diagnostic
arheologic.
II.5.11. Prevederile speciale pentru imobilele reprezentând bunuri de patrimoniu arheologic,
prevăzute la articolul II.5.7. punctul c. și punctul d., precum și pentru imobilele înscrise în Lista Monumentelor
Istorice, în Capitolul I – Monumente și situri arheologice, situate în intravilanul sau în extravilanul localităților,
sunt următoarele:
a. Certificatul de Urbanism va conține obligațiile solicitantului în ceea ce privește servitutea
arheologică.
b. Orice autorizație de construire va avea la bază avizul Direcției pentru Cultură - Județul Iași
(cercetare arheologică preventivă sau certificat de descărcare de sarcină arheologică, emis în
condițiile legii);
c. Costurile cercetării arheologice se suportă de către beneficiarii investițiilor, potrivit dispozițiilor
legale.
20
Pagina 21
d. Sunt admise, fără descărcare de sarcină arheologică: activitățile agricole care nu presupun o
adâncime de săpare a pământului mai mare de 30 cm și nu necesită deplasarea de utilaj greu;
pășunatul; realizarea de amenajări de semnalizare și punere în valoare a sitului arheologic;
activitățile legate de cercetarea arheologică.
e. Până la efectuarea cercetării arheologice preventive și, dacă este cazul, până la descărcarea
de sarcină arheologică, perimetrele siturilor arheologice situate în intravilanul sau extravilanul
localităților sunt supuse unei interdicții temporare de construire.
f. Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absența certificatului de
descărcare de sarcină arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice și se
pedepsește potrivit prevederilor legii penale; desființarea, distrugerea parțială sau degradarea
siturilor arheologice care sunt monumente istorice se sancționează conform legii penale.
Aceste imobile reprezintă, conform legii, zone cu potențial arheologic cunoscut și cercetat.
II.5.12. Pentru imobilele situate în interiorul limitei determinate a bunurilor de patrimoniu arheologic
menționate la articolul II.5.11. se va efectua cercetare arheologică preventivă.
II.5.13. Prevederile speciale pentru zonele de protecție ale bunurilor de patrimoniu arheologic situate
în intravilanul sau în extravilanul localităților sunt următoarele:
a. Orice autorizație de construire va avea la bază avizul Direcției pentru Cultură - Județul Iași.
b. Toate lucrările care urmează să afecteze solul vor fi supravegheate din punct de vedere
arheologic, în condițiile legii.
c. În cazul în care, în timpul executării lucrărilor, vor fi identificate materiale arheologice (bunuri
mobile), lucrările vor fi oprite atât timp cât va fi necesar instituției de specialitate pentru
înregistrarea și prelevarea lor.
d. În cazul în care se vor descoperi vestigii arheologice construite, se va solicita descărcarea de
sarcină arheologică a suprafeței de teren aferente investiției propuse, iar lucrările vor fi sistate
în porțiunea respectivă atât timp cât va fi necesar instituției de specialitate pentru cercetarea
arheologică exhaustivă a acestora.
e. În cazul în care se vor descoperi vestigii arheologice construite de importanță deosebită, care
nu vor putea fi prelevate sau strămutate, se va putea institui procedura de clasare în Lista
Monumentelor Istorice a sitului, acțiunile ulteriore fiind decise după caz; beneficiarul va modifica
/completa proiectul, în așa fel încât vestigiile descoperite să nu fie afectate de lucrările propuse.
f. Neanunțarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire ori de desființare
constituie infracțiune și se pedepsește potrivit prevederilor legii.
II.5.14. Prevederile speciale pentru imobilele cu potențial arheologic, situate în intravilanul sau în
extravilanul localităților, sunt următoarele:
1. Regim de supraveghere arheologică a lucrărilor de construire și desființare.
21
Pagina 22
2. Elementele menționate la articolul II.5.13., cu excepția punctului a.
II.5.15. Prevederile speciale de la articolul II.5.16. se aplică în toate zonele de protecție ale
monumentelor istorice din teritoriului administrativ.
Aceste teritorii sunt considerate zone cu patrimoniu arheologic reperat.
II.5.16. În imobilele situate în interiorul limitei zonei de protecție a bunurilor de patrimoniu arheologic,
prevăzute la articolul II.5.11., lucrările se vor efectua în regim de supraveghere arheologică.
II.5.17. În afara măsurilor de cercetare arheologică și de supraveghere arheologică,cerute prin
prevederile anterioare ale R.L.U., descoperirile arheologice întâmplătoare din teritoriul administrativ al
Comunei Butea vor fi anunțate Direcției pentru Cultură - Județul Iași, care va declanșa procedura pentru
stabilirea zonei cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplător.
II.6. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANȚA CONSTRUCȚIILOR ȘI LA APĂRAREA INTERESULUI
PUBLIC
II.6.1. În teritoriul extravilan se admit, pe lângă activitățile agricole și forestiere, construirea
obiectivelor militare precum și lucrări pentru gospodărirea apelor, a realizării de artere carosabile și de
infrastructură de transport a energiei electrice, gazelor naturale și a altor infrastructuri edilitare.
II.6.2. Este interzisă autorizarea directă a construcțiilor de orice fel (cu excepția lucrărilor de apărare
și a lucrărilor de împrejmuire) în zonele și pe parcelele afectate de riscuri naturale (inundații, văi torențiale,
eroziuni, alunecări de teren).
II.6.3. Pentru orice intervenție asupra unei parcele supuse riscurilor naturale sau limitrofe unei astfel
de zone, documentația de construire va fi fundamentată prin studii de specialitate privitoare la riscurile
naturale, iar avizarea și aprobarea se vor face conform legii.
Studiile de specialitate vor stabili condițiile amplasării de noi construcții, precum și lucrările necesare
pentru înlăturarea sau atenuarea riscurilor. Sunt exceptate de la această obligație lucrările de construire a
împrejmuirilor și lucrările de apărare contra efectelor riscurilor naturale.
II.6.4. Soluțiile constructive și materialele de construcție folosite vor avea în vedere situarea
construcției într-o zonă supusă riscurilor naturale.
II.6.5. Construcțiile și instalațiile se vor conforma condițiilor geotehnice și seismice.
II.6.6. În zonele afectate de eroziune nu se vor putea amplasa construcții până la amenajarea și
22
Pagina 23
consolidarea malurilor sau a terenurilor afectare de eroziune.
II.6.7. În zonele limitrofe văilor torențiale se pot autoriza, cu avizul instituțiilor responsabile, lucrări de
regularizare a traseului, de apărare a malurilor, de îndiguiri, de amenajare a pereurilor, de plantații, de accese
ș.a.
II.6.8. În jurul oricărei construcții sau amenajări care, conform prevederilor Ordinului M.S. nr.
119/2014pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației și
Ordinului M.S. nr. 994 din 9 august 2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014,
reprezintă un risc pentru sănătatea populației, se instituie o zonă de protecție sanitară.
Dimensionarea zonelor de protecție sanitară se va face în acord cu legislația în vigoare.
II.6.9. Autorizarea executării construcțiilor generatoare de riscuri se va face cu respectarea legislației
specifice în vigoare.
II.6.10. Construcțiile care prezintă un grad avansat de uzură și, implicit, pericol în exploatare vor fi
supuse unor programe de expertizare și consolidare, prin grija proprietarilor/ administratorilor.
II.6.11. Pentru protecția surselor de apă, se interzic aruncarea sau depozitarea în orice mod, în albiile
cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau bălților și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile
acestora, a deșeurilor de orice fel (Legea nr. 107/1996, Legea Apelor, cu modificările și completările
ulterioare).
II.6.12. Se interzice construirea în zona de protecție sanitară a conductelor de aducțiune a apei
potabile către localități (10,00 m față de axul conductei).
II.6.13. Se interzice realizarea oricăror construcții sau amenajări pe terenurile rezervate pentru
lărgirea unor străzi, realizarea unor noi circulații auto sau pietonale, modernizarea intersecțiilor și realizarea
zonelor de parcare.
II.6.14. Pentru orice construcție/ lucrare amplasată în zona de siguranță a DN/DJ/DC se va solicita
avizul administratorului drumului.
II.6.15. În cazul terenurilor proprietate privată afectate de realizarea oricărei intervenții de mai sus,
orice operațiune de expropriere pentru cauză de utilitate publică va respecta prevederile legislației în vigoare
(Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective
de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică).
23
Pagina 24
II.6.16. Procesul de colectare și evacuare a deșeurilor menajere din zonele de locuit se va realiza
având în vedere normele și legislația în vigoare.
II.6.17. Clădirile cu destinație de locuire precum și cele destinate altor activități economice, indiferent
de domeniul de activitate, vor fi prevăzute cu recipienți pentru colectarea deșeurilor, preponderent pentru
colectarea selectivă.
II.7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA COMPATIBLITĂȚII FUNCȚIUNILOR ȘI CONFORMĂRII
VOLUMETRICE
II.7.1. Autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre
destinația construcției și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de urbanism, sau dacă
zona are o funcțiune dominantă tradițională caracterizată de țesut valoros și conformare spațială proprie.
II.7.2. Condițiile de amplasare a construcțiilor în funcție de destinația acestora în cadrul localității
sunt prevăzute în anexa nr. 1 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U..
II.7.3. Utilizările admise, utilizările admise cu condiționări și utilizările interzise sunt precizate și
detaliate în cadrul reglementărilor privind zonele și subzonele funcționale cuprinse în prezentul regulament.
II.7.4. Pentru parcelele pe care există, la momentul aprobării prezentului regulament, utilizări care
nu sunt admise prin prezentul regulament, nu sunt permise construcții sau amenajări care au ca rezultat
creșterea suprafeței utile destinate acestor utilizări.
II.8. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESLOR OBLIGATORII
II.8.1. Este obligatorie asigurarea a cel puțin un acces carosabil pentru fiecare parcelă.
Accesul se va realiza direct din drumul public, printr-o poartă carosabilă cu lățimea liberă minimă de
3,00 m.
În mod excepțional, se acceptă posibilitatea accesului prin servitute de trecere pe altă parcelă cu
acces la drumul public (parcelă aservită), în cazul în care parcela dominantă nu include funcțiuni de interes
public.
II.8.2. Pentru funcțiuni altele decât locuirea, este obligatoriu ca accesul carosabil și pietonal să se
facă direct din drumul public (nu prin servitute de trecere).
24
Pagina 25
II.8.3. Se va solicita avizul administratorului drumului pentru amenajarea acceselor carosabile,
conform legii.
II.8.4. În toate situațiile, caracteristicile acestor accese (lățimi, geometrie, racorduri, etc) trebuie să
permită intervenția vehiculelor de stingere a incendiilor. Se va acorda o atenție sporită acestui aspect în cazul
construcțiilor publice sau a celor cu folosință publică.
II.8.5. Accesele pietonale în interiorul parcelelor și în clădiri se vor organiza conform legislației în
vigoare, în special celor privitoare la accesul neîngrădit al persoanelor cu dificultăți de deplasare în clădirile
publice și în spațiile deschise de interes public.
II.8.6. Pentru locuințe se va asigura în interiorul parcelei minim 1 loc de parcare / locuință.
II.8.7. Staționarea autovehiculelor necesare altor activități decât locuirea se va asigura în interiorul
parcelelor sau în spații special amenajate, asigurându-se spațiul necesar numărului de locuri de parcare
conform legislației în vigoare.
Suprafețele parcajelor se determină în funcție de destinația și capacitatea clădirilor și conform
legislației în vigoare – H.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările și completările ulterioare, Anexa nr. 5 la
regulament.
II.8.8. Căile de acces și de circulație vor fi dimensionate potrivit reglementărilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenție, în concordanță cu prevederile
articolului 78 dinNormele generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu Ordinul Ministrului
Administrației și Internelor nr. 163/2007, cu modificările și completările ulterioare.
II.8.9. Amenajarea de străzi și drumuri noi se va realiza după ce în prealabil s-au obținut acordurile
administratorilor drumurilor sau a deținătorilor legali de terenuri implicate.
II.8.10. Este interzisă realizarea de rampe ascendente sau descendente destinate accesului
carosabil pe parcele și care intersectează circulațiile pietonale producând denivelări. Parcurgerea diferenței
de nivel între domeniul public și proprietatea privată private se va face exclusiv pe suprafața celei din urmă.
II.9. REGULI CU PRIVIRE LA PARCAJE
II.9.1. Staționarea și parcarea autovehiculelor se va realiza în interiorul parcelelor, asigurându-se
spațiul necesar numărului de locuri de parcare conform legislației în vigoare. Suprafețele și numărul minim
al parcajelor se determină în funcție de destinația și de capacitatea construcției, conform anexei nr. 5 la
25
Pagina 26
H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U. și conform prevederilor Normativului P 132-93, în funcție de categoria
localității în care sunt amplasate construcțiile.
II.9.2. Autorizarea executării construcțiilor care, prin destinație, necesită spații de parcare se emite
numai dacă se asigură realizarea acestora în interiorul parcelei pentru care se solicită autorizația de
construire, în afara domeniului public.
II.9.3. Prin excepție de la prevederile articolului precedent, utilizarea domeniului public pentru spații
de parcare se stabilește prin autorizația de construire de către delegațiile permanente ale consiliilor județene
sau de către primari, conform legii.
II.9.4. În cazul imposibilității tehnice a asigurării, în interiorul parcelei, a spațiilor de parcare prevăzute
prin prezentul regulament, sau în cazul existenței unor restricții privind realizarea de spații de parcare, se va
dovedi asigurarea parcajelor în următoarele condiții:
a) solicitantul va face dovada asigurării spațiilor de parcare pe o altă parcelă aflată la o distanță mai
mică decât 250 m față de parcela pentru care se solicită autorizația de construire, cu condiția păstrării
necesarului minim de spații de parcare pe a doua parcelă, conform prezentului regulament;
b) solicitantul va concesiona sau va achiziționa spațiile de parcare din spațiile publice de parcare
existente sau în curs de realizare, aflat la o distanță mai mică decât 250 m față de parcela pentru care se
solicită autorizația de construire.
II.9.5. Se vor asigura spații destinate depozitării bicicletelor.
II.10. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIAREA TEHNICO-EDILITARĂ
II.10.1. Este obligatorie racordarea construcțiilor noi la toate utilitățile disponibile în zonă, în funcție
de necesități.
II.10.2. Autorizarea construcțiilor noi este permisă doar dacă există posibilitatea racordării la rețelele
de apă, canalizare și energie electrică, iar capacitatea acestor rețele permite racordarea de noi consumatori.
În cazul inexistenței acestor rețele, este admisă rezolvarea situației utilităților (alimentare cu apă și
canalizare) în sistem local (puțuri forate, fose vidanjabile, stații epurare) cu respectarea normelor sanitare în
vigoare și cu asigurarea posibilității branșării viitoare la rețelele publice, pe măsura realizării acestora.
În toate cazurile, racordarea construcțiilor la rețelele edilitare este o investiție a beneficiarului.
II.10.3. Alimentarea cu energie electrică a imobilelor se va realiza în sistem individual.
II.10.4. Pe imobilele amplasate în zona centrală și în Zonele Construite Protejate, este interzisă
26
Pagina 27
amplasarea de panouri solare pe acoperișul clădirilor. Prin excepție, pot fi amplasate astfel de panouri în
zonele care nu sunt vizibie dinspre stradă sau din puncte/trasee de belvedere, cu avizul M.C. - D.J.C. Iași.
II.10.5. În scopul alimentării cu apă din puțuri se va asigura o distanță minimă de 10,00 m între puțuri
/ fântâni și fosele septice (conform O.M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației, articolul 27, alin. 2, cu modificările și completările ulterioare). Ca
urmare a obervațiilor instituțiilor avizatoare, după caz, se va elabora Studiu de impact.
II.10.6. În cazul prevederii de fose sau bazine vidanjabile, acestea se vor amplasa la minim 10,00 m
față de construcțiile principale (conform O.M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației, articolul 34 cu modificările și completările ulterioare). Ca urmare
a instituțiilor obervațiilor avizatoare, după caz, se va elabora Studiu de impact.
II.10.7. Se va asigura epurarea apelor uzate conform normelor sanitare și de mediu în vigoare.
II.10.8. Scurgerea apelor meteorice de pe întreaga suprafață a Comunei Butea trebuie asigurată prin
acțiunile conjugate ale administrației publice și ale locuitorilor.
Se va asigura în primul rând evacuarea rapidă a apelor meteorice din spațiile rezervate pietonilor.
II.10.9. În cazul clădirilor amplasate pe aliniamentul parcelei, scurgerea apelor pluviale se va face
prin racordarea burlanelor la canalizarea publică, pe sub trotuare.
II.10.10. În scopul asigurării calității spațiului public, a protecției mediului, a siguranței și sănătății
locuitorilor, precum și pentru creșterea gradului de securitate a rețelelor edilitare, în zona drumurilor publice,
lucrările de construire (realizare / înlocuire / extindere) a rețelelor edilitare se vor executa prin amplasarea în
subteran, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Rețelele existente de telecomunicații vor fi
reamplasate subteran.
II.10.11. Se va asigura posibilitatea racordării la sistemele moderne de telecomunicații.
II.10.12. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și
dispunerea vizibilă a cablurilor CATV. Este interzisă postarea pe arbori a cablurilor de electricitate sau de
telecomunicații, a elementelor de semnalizare de orice fel.
II.10.13. Se interzice amplasarea rețelelor de telecomunicații pe stâlpi de iluminat și de distribuție a
curentului electric, pe plantații de aliniament, pe elemente de fațadă ale imobilelor.
II.10.14. Se va asigura un iluminat adecvat funcțiunii și asigurării securității circulației în zonă.
27
Pagina 28
II.10.15. Liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune al căror traseu nu se află pe domeniul
public, este necesar să fie înlocuite cu linii electrice subterane (LES) sau să fie retrasate în măsura identificării
unor trasee (pe baza studiilor de fezabilitate) și cu acordul administratorilor acestor rețele.
Până la montarea rețelelor electrice aeriene în subteran se vor respecta distanța de protecție și
distanța de siguranță impusă de lege (conform NTE-003/04/00).
II.10.16. La proiectarea și executarea rețelelor de telecomunicații se vor respecta prevederile Legii
nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice.
II.10.17. Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor pe terenurile situate în zonele de
siguranță ale altor funcțiuni decât locuirea, precum și a celor situate în zone de servitute pentru protecția
sistemelor de alimentare și de transport a energiei electrice, cu gaze naturale, cu apă, a conductelor de
canalizare, a căilor de comunicație și a altor lucrări de infrastructură se realizează în condițiile respectării
legislației în vigoare, cu avizul favorabil al administrațiilor respective.
II.10.18. Se interzice montarea supraterană pe domeniul public a echipamentelor tehnice care fac
parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicații, transport în comun.
Montarea acestor echipamente tehnice se execută în varianta de amplasare subterană, sau după
caz, în incinte sau nișe ale construcțiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor.
În mod excepțional, este admisă amplasarea supraterană a echipamentelor tehnice aferente rețelei
de distribuție a energiei electrice, fără afectarea circulației publice, cu respectarea reglementărilor tehnice
aplicabile și a condițiilor tehnice standardizate în vigoare, atunci când amplasarea subterană a acestora este
imposibilă sau nefezabilă din punct de vedere tehnico-economic, conform prevederilor articolul 45 dinLegea
nr. 123/2012.
II.11. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ȘI DIMENSIUNILE TERENULUI ȘI CONSTRUCȚIILOR
II.11.1. Parcelele construibile în teritoriul intravilan
a. Parcela construibilă este acea parcelă pe suprafața căreia este posibilă construirea cel puțin
a unei clădiri principale noi. Construibilitatea parcelei este calitatea acesteia de a permite
construirea pe suprafața ei.
b. Pentru ca o parcelă să fie construbilă, aceasta trebuie să aibă cel puțin un acces carosabil
din stradă, care poate fi:
1. Prin aliniamentul parcelei (prin limita parcelei către stradă);
2. Prin altă parcelă, cu servitute de trecere legal instituită și înscrisă în Cărțile Funciare ale
fondului dominant și ale fondului aservit.
c. Parcele vecine sunt două parcele care au o limită comună (de-a lungul căreia se aplică
28
Pagina 29
servitutea zidului sau șanțului comun).
d. Parcela existentă este parcela care este constituită pe teren la data aprobării P.U.G. și R.L.U.
și care este înscrisă în cadastru.
e. Parcela nouă este creată după data aprobării P.U.G. și R.L.U. printr-o acțiune care se înscrie
în una din următoarele categorii de modificare a țesutului urban:
1. Alipire/dezlipire: unirea cu o parcelă existentă a unei părți dezlipite dintr-o parcelă
vecină.
2. Divizare: împărțirea unei parcele existente în 2 parcele.
3. Împerechere: unirea într-o singură parcelă a 2 parcele existente vecine întregi.
4. Comasare: unirea într-o singură parcelă a cel puțin 3 parcele existente vecine întregi.
5. Parcelare: împărțirea unei parcele existente în cel puțin 3 parcele vecine.
6. Reconfigurare: schimbarea totală a parcelarului într-o suprafață formată din mai multe
parcele existente, prin categoriile de modificare nr. 1, 3, 4; reconfigurarea poate avea
rezultat divizarea suprafeței rezultate, sau parcelarea acesteia (categoriile de
modificare nr. 2, respectiv nr. 5)
f. Aceste modificări se pot realiza în toate zonele și subzonele funcționale.
g. Pentru ca o parcelă existentă (constituită) să fie construibilă, trebuie să respecte una dintre
condițiile de accesibilitate de la articolul II.12.1.b. și, în același timp, să îndeplinească
următoarele condiții cumulative:
1. Suprafața minimă a terenului să fie de 250 mp pentru clădiri izolate sau cuplate.
2. Conformarea parcelei să permită construirea cel puțin a unei clădiri principale, cu
dimensiunile minime de 6 x 10 m (suprafață minimă: 60 mp), în condițiile respectării
condițiilor conținute în articolul II.13.5. - Amplasarea construcțiilor pe parcelă;
3. În cazul unei parcele care are accesul asigurat prin altă parcelă, cu servitute de trecere
legal instituită și înscrisă în Cărțile Funciare ale fondului dominant și ale fondului aservit,
suprafețele de la articolul II.12.1.g.1. și II.12.1.g.2 trebuie să fie asigurate de partea
construibilă a parcelei, calculată fără suprafața drumului de acces;
4. Lungimea minimă a aliniamentului parcelei, pe care se poate realiza fațada principală a
unei clădiri, este de 12 m. În cazul unei parcele care are un cordon de acces din stradă,
lungimea minimă a aliniamentului cordonului de acces este 3,00 m și pe acest
aliniament nu se poate realiza fațada principală a unei clădiri;
5. Adâncimea minimă a parcelei (măsurată perpendicular pe aliniament) să fie de cel puțin
20,00 m;
6. Prin excepție, parcelele existente situate în intravilan care au suprafața mai mică decât
suprafețele minime menționate la articolul II.12.1.g.1. pot fi utilizate în continuare pentru
locuire, cu condiția menținerii clădirilor existente, fără extinderi în plan sau supraetajări.
h. Pentru ca o parcelă nouă cu aliniament să fie construibilă, trebuie să îndeplinească,
cumulativ, următoarele condiții minime puse elementelor geometrice ale sale:
1. Suprafața minimă a terenului să fie de 300 mp;
29
Pagina 30
2. Lungimea aliniamentului parcelei, pe care se poate realiza fațada principală a unei
clădiri, să fie de cel puțin 12,00 m, conformH.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările
și completările ulterioare, articolul 30;
3. Adâncimea parcelei (măsurată perpendicular pe aliniament) să fie mai mare decât
lungimea aliniamentului, conformH.G. nr. 525/1996 republicată, cu modificările și
completările ulterioare, articolul 30;
4. Conformarea parcelei să permită construirea cel puțin a unei clădiri principale, cu
dimensiunile minime de 6,00m x 10,00 m (suprafață minimă: 60,00 mp), în condițiile
respectării condițiilor descrise în articolul II.13.5. - Amplasarea construcțiilor pe parcelă;
i. Pentru ca o parcelă nouă fără aliniament și cu servitute de trecere legalizată să fie
construibilă, trebuie să îndeplinească aceleași condiții minime puse elementelor
geometrice ale sale, ca și parcela de la articolul 2.12.1.g.
j. Pentru ca o parcelă nouă rezultată dintr-o operație de divizare să fie construibilă, este
necesar ca fiecare dintre parcelele rezultate să îndeplinească condițiile de
construibilitate puse la articolele anterioare, după cum urmează:
1. Parcela construită, rămasă din cea existentă, să respecte articolul II.12.1.b. și articolul
II.12.1.i.
2. Parcela nouă să respecte articolul II.12.1.b. și, după caz, articolul II.6121.i. sau articolul
II.12.1.j.
k. Reglementările de la articolul II.12.1.pct. i privesc exclusiv parcelele a căror destinație
este cea de locuire; parcelele cu altă destinație sunt reglementate în Capitolul III –
articolul III.2. Prevederi privind zonele și subzonele funcționale din intravilan.
II.11.2. Este obligatorie elaborarea P.U.Z. în cazul parcelărilor rezultate din împărțirea unei parcele
existente în minimum 3 parcele noi, conformLegii nr. 190/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2011 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
II.11.3. Este obligatorie emiterea Certificatului de Urbanism (conformLegii nr. 350/2001) pentru
întocmirea documentațiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare a terenurilor în 3 (trei) parcele,
atunci când operațiunile respective au ca obiect:
a. împărțeli ori comasări de parcele, solicitate în scopul realizării de lucrări de construcții sau de
infrastructură
b. constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil.
Aceste opreațiuni sunt permise, cu condiția ca parcelele rezultate să îndeplinească condițiile de
construibilitate.
II.11.4. Este permisă operațiunea de divizare a unei parcele existente, în vederea construirii, numai
30
Pagina 31
dacă ambele terenuri rezultate îndeplinesc condițiile de construibilitate, așa cum sunt ele menționate în
Certificatul de Urbanism care se va solicita în acest scop.
II.11.5. Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare și utilizare a terenului a fost epuizată (prin
utilizarea la maxim a P.O.T. și/sau C.U.T., în condițiile articolului 2.13.5.), restul terenului rămâne
neconstruibil chiar și în situația înstrăinării acestuia sau a divizării parcelelor.
II.11.6. Parcelele care nu îndeplinesc condițiile de construibilitate pot deveni construibile numai prin
formarea unor parcele noi conform articolul II.12.1.e.
II.12. REGULI DE AMPLASARE A CONSTRUCȚIILOR ȘI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
II.12.1. Construcțiile se vor amplasa pe parcele în regim izolat sau cuplat, în funcție de specificul
zonei și de prevederile prezentului R.L.U.
II.12.2. Clădiri principale și anexe gospodărești
a. Clădirile principale dintr-un imobil sunt acele clădiri care adăpostesc activitatea de bază (de
exemplu locuință, spații pentru activități economice etc.).
b. Anexele gospodărești dintr-un imobil sunt „construcțiile cu caracter definitiv sau provizoriu,
menite să adăpostească activitățile specifice, complementare funcțiunii de locuire care, prin
amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcțională
distinctă. În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării
de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt
asimilabile noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea”
(Legea nr. 50/1991, republicată, Anexa 2).
III.12.3. Prezentul R.L.U. folosește următorii termeni pentru a desemna fațadele clădirilor:
a. fațadă: partea exterioară verticală a unei clădiri pe care se găsesc deschideri (ferestre sau uși),
balcoane, prispe și logii;
b. fațadă principală: fațada clădirii spre stradă, fațadă care fie este situată pe aliniamentul parcelei,
fie este retrasă față de aliniamentul parcelei; în multe cazuri, în această fațadă se găsește
intrarea în clădire;
c. fațadă laterală: fațada paralelă cu o limită laterală a parcelei; în multe cazuri, în această fațadă
se găsește intrarea în clădire;
d. fațadă posterioară (de fund): fațada dinspre limita posterioară (de fund) a parcelei;
e. calcan (perete orb): partea exterioară verticală a unei clădiri, situată pe o limită laterală sau pe
limita posterioară a parcelei și pe care nu se găsesc deschideri (ferestre sau uși), balcoane,
31
Pagina 32
prispe și logii.
II.12.4. R.L.U. stabilește zonele edificabile ale majorității parcelelor din teritoriul intravilan al Comunei
Butea, în conformitate cu articolul II.13.5.
Construcțiile pot fi amplasate numai în interiorul zonei edificabile stabilite pentru fiecare parcelă în
parte în funcție de reglementările prezentate R.L.U., cu respectarea articolelor 611, 612, 614, 615 ale Codului
Civil.
II.12.5. Amplasarea construcțiilor pe parcelă
a. Distanțe minime față de aliniamentul parcelei:
1. Amplasarea construcțiilor noi față de aliniamentul parcelei va ține seama de
specificul zonei, păstrându-se alinierea tradițională a clădirilor pe aliniament sau
retrasă față de acesta în zona centrală a Comunei Butea.
2. Amplasarea construcțiilor noi față de aliniamentul parcelei se face retras de la
aliniamentul parcelei în restul teritoriului după cum urmează:
i.i. În toate parcelele existente sau noi, clădirile principale noi vor fi amplasate la o
distanță minimă de 3,00 m față de aliniamentul parcelei.
ii. În cazul parcelelor care au aliniamente la drumuri clasate, clădirile principale vor fi
amplasate la următoarele distanțe minime față de axul drumului: 13,00 m în cazul
DN; 12,00 m în cazul DJ; 10,00 m în cazul DC (conform O.G. nr. 43/1997 privind
regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare).
iii. În cazul în care alinierea clădirilor conform acestei reguli rezultă la o distanță mai
mică de 3,00 m față de aliniamentul parcelei, se va aplica regula de la alineatul (i)
de mai sus.
iv. Închiderea lungimii libere, care nu este ocupată de clădiri, a aliniamentului parcelei
este obligatorie; împrejmuirile către stradă vor avea înălțimea maximă de 1,80 m și
vor fi realizate, pe minimum 2/3 din din înălțimea totală a împrejmuirii, din materiale
care permit vederea din spațiul public.
v. Accesul autovehiculelor speciale ale I.S.U. în imobilele cu construcții existente va fi
stabilit prin planuri de intervenție speciale.
vi. În cazul construcțiilor noi, porțile și gangurile trebuie să permită accesul
autovehiculelor speciale ale I.S.U.; parcajele și garajele din amenajabilul parcelei
trebuie să permită accesul în imobil al automobilelor speciale ale I.S.U..
b. Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelei:
1. Distanțele clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, precum și
distanțele dintre clădirile aflate pe aceeași parcelă vor prelua specificul arhitectural
și urbanistic existent în spațiul urban.
2. Se vor respecta retragerile care decurg din necesități de igienă (buna iluminare a
32
Pagina 33
construcțiilor) și se vor respecta retragerile definite în Noul Cod Civil (Legea nr.
287/2009 privind Codul Civil) care decurg din servituțile de vedere. De asemenea,
se vor respecta toate retragerile prevăzute în prezentul R.L.U..
3. Așezarea apropiată față de una dintre limitele laterale ale parcelei este permisă în
întreg teritoriul intravilan al Comunei Butea. Acest mod de așezare presupune mai
multe posibilități:
i. Așezarea fără retragere (cu calcan) față de una dintre limitele laterale ale parcelei;
ii. Așezarea cu o retragere cuprinsă în intervalul 0,60-2,00 m față de numai una dintre
limitele laterale ale parcelei.
4. Distanța minimă de 3,00 m între clădirea principală și limita laterală, comună cu cea
a parcelei vecine, este obligatorie pe cel puțin una dintre cele două părți laterale ale
parcelei;
5. Așezarea fără nici o retragere față de vecini (cu două calcane) este permisă, numai
dacă astfel se evită crearea unui calcan vizibil din zona publică.
6. În cazul parcelelor existente în întregul teritoriu intravilan, distanța minimă de 5,00
m între fațada posterioară a clădirii principale și limita de fund a parcelei este
obligatorie.
7. În cazul clădirilor noi cu regim de înălțime care depășește 9,00 m la cornișă (P+2,
3N), retragerile minime ale clădirii față de limitele laterale și de fund ale parcelei
trebuie să fie egale cu jumătate din înălțimea clădirii, cu respectarea prevederilor de
mai sus; aceeași regulă privește supraetajările și mansardările clădirilor existente.
II.13. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA MODULUI DE VIAȚĂ AL LOCUITORILOR
II.13.1. În întregul teritoriu intravilan, activitatea umană cea mai importantă este locuirea. În comuna
Butea, alături de locuirea de tip urban, concentrată mai ales în zona centrală a comunei, se menține și
locuirea de tip rural, care este răspândită în întreg teritoriul unității administrative. Locuirea de tip rural
comportă pe aceeași parcelă desfășurarea următoarelor procese:
a. locuirea uneia sau mai multor familii (una sau mai multe gospodării);
b. activități complementare locuirii cum ar fi cele agricole de subzistență (agricultură, legumicultură,
pomicultură, creșterea animalelor și păsărilor domestice, apicultură, ș.a.);
c. locuirea sezonieră (case de vacanță);
d. comerț și/sau servicii, în spații de mici dimensiuni;
e. activități meșteșugărești necesare întreținerii construcțiilor, sculelor ș.a., de asemenea în spații
de mici dimensiuni.
II.13.2. Pentru menținerea situației economice a proprietarilor și pentru păstrarea calităților mediului
33
Pagina 34
și peisajului, destinația imobilelor din extravilan este, în cea mai mare parte, neschimbată față de situația
actuală.
II.13.3. Locuirea și activitățile de la articolul II.3.1. se pot desfășura numai în clădirile principale ale
imobilelor. Anexele gospodărești trebuie să își păstreze utilizarea tradițională.
Pentru asigurarea modului de viață rural, clădirile principale sunt reglementate ca dimensiuni;
ocuparea fiecărei parcele cu clădiri principale este tolerată până la o valoare maximă, stabilită prin R.L.U..
II.13.4. În teritoriul administrativ al Comunei Butea se pot realiza lucrări edilitare, necesare pentru
asigurarea confortului locuirii și a celorlalte activități.
În teritoriul intravilan, liniile electrice, telefonice, și alte rețele de distribuție trebuie construite numai
în subteran; se interzice instalarea de rețele aeriene pe domeniul public și privat. Fac excepție L.E.A.
existente (de înaltă și medie tensiune).
II.13.5. Rețeaua stradală cuprinsă în teritoriul administrativ al Comunei Butea poate fi utilizată pentru
circulația de următoarele tipuri:
a. circulație pietonală;
b. circulația bicicletelor;
c. circulația autovehiculelor și motocicletelor;
Fac excepție drumurile clasate (DN, DJ, DC) și cele restricționate accesului public (drumuri de
exploatare), pe care circulația se desfășoară în condițiile legii.
II.13.6. Organizarea circulației este propusă în P.U.G. și va fi completată prin măsurile luate de
Consiliul Local al Comunei Butea.
II.14. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA ASPECTULUI TRADIȚIONAL AL ZONELOR PROTEJATE
II.14.1. Traseele străzilor din Zonele Construite Protejate trebuie să rămână în starea actuală, iar
profilele transversale ale străzilor trebuie să rămână inegale; pentru aceasta se iau următoarele măsuri:
a. păstrarea traseului sinuos al străzilor; în cazuri excepționale, pentru îmbunătățirea circulației
publice se poate rectifica traseul unei străzi prin realizarea unor tronsoane de stradă rectilinii cu
lungimi de maxim 50,00 m;
b. păstrarea profilului transversal existent al străzilor; în cazuri excepționale, pentru îmbunătățirea
circulației publice, se pot face corecții locale minime ale profilului transversal existent;
c măsurile de modernizare ale drumurilor publice, de amenajare a intersecțiilor, de reabilitare a
34
Pagina 35
podurilor existente și de construire a unor noi poduri, precum și măsurile de organizare a
circulației pietonale și a bicicletelor, toate prevăzute prin P.U.G., se vor realiza după studii de
specialitate; în interiorul zonelor protejate construite este necesar avizul Ministerului Culturii la
fazele P.U.Z, P.U.D., D.A.L.I., D.T.A.C. pentru acțiunile de îmbunătățire a circulației publice;
d. tratarea la sol a suprafețelor aparținând domeniului public și amenajarea acestora (suprafețe
carosabile și pietonale, parcuri, grădini, scuaruri, plantații de aliniament) se va realiza după studii
de specialitate; avizul Ministerului Culturii este necesar la fazele P.U.Z, P.U.D., D.A.L.I., D.T.A.C.
pentru aceste tipuri de lucrări.
II.14.2. Studiile de specialitate care privesc amenajarea plantațiilor în spațiul public trebuie să fie
realizate de ingineri, arhitecți sau urbaniști cu studii de licență în specializarea arhitectură peisajeră sau
peisagistică.
II.14.3. Studiile de specialitate care privesc reorganizarea spațiului public (modificarea elementelor
geometrice, modificarea circulațiilor carosabile sau pietonale) trebuie să fie realizate pe baza unui P.U.D.
sau, după caz, P.U.Z., elaborat de arhitecți sau urbaniști atestați de Registrul Urbaniștilor din România, cu
respectarea condiției de la paragraful precedent și cu participarea unui specialist sau expert atestat de
Ministerul Culturii, în condițiile definite la articolul II.1.14.f.
II.14.4. În Zonele Construite Protejate este interzisă amplasarea reclamelor, firmelor și panourilor de
afișare a explicațiilor asupra monumentelor istorice cu dimensiuni mai mari de 2,25 mp.
II.14.5. În Zonele Construite Protejate sunt interzise camparea și aprinderea focurilor.
II.14.6. Gruparea pe parcelă a clădirilor principale și a anexelor gospodărești, amplasarea față de
stradă a clădirilor, modul și gradul de utilizare viitor al parcelelor vor respecta tradiția locală.
II.14.7. Imobilele protejate din punct de vedere cultural, prevăzute în articolul II.1.7, sunt protejate
prin P.U.G. și R.L.U.
Protejarea imobilelor cu valoare arhitecturală include protejarea clădirilor principale și a anexelor,
precum și a împrejmuirilor și a altor construcții anexe existente în imobilele respective.
Protejarea clădirilor și a construcțiilor menționate impune conservarea compunerii volumetrice și a
elementelor componente ale acestora, inclusiv a materialelor de construcție, a finisajelor și elementelor
decorative interioare și exterioare, a învelitorilor și a tâmplăriilor interioare și exterioare.
II.14.8. Materialele de construcție ale fațadelor clădirilor principale vor fi cele tradiționale: piatră
aparentă sau tencuită, tencuială, lemn aparent. Sunt permise ornamentele ceramice, elementele decorative
metalice.
Nu sunt permise materiale care pot afecta integritatea clădirilor protejate (tencuieli și vopsitorii
35
Pagina 36
nepermeabile la trecerea vaporilor) sau materiale care au un aspect contrastant față de mediul construit în
care se inserează.
II.14.9. Acoperișurile clădirilor vor fi de țiglă, tablă vopsită sau șiță/șindrilă. Panta acestora și
modalitățile de realizare sunt prevăzute în R.L.U. Nu este permisă acoperirea în terasă.
Nu sunt permise materiale cu aspect contrastant față de mediul construit în care se inserează (tablă
nevopsită, materiale plastice, azbociment, carton asfaltat ș.a.).
II.14.10. Finisajele pereților exteriori ai clădirilor principale și ale anexelor gospodărești vor folosi
culorile tradiționale.
Nu este permisă montarea pe fațadele clădirilor a mozaicurilor, a plăcilor ceramice, a materialelor
care imită piatra (inclusiv la soclurile clădirilor și la împrejmuiri).
Este permisă realizarea din materiale tradiționale a unor elemente în relief față de planul fațadei
(ancadramente de uși, ferestre, cornișe, elemente decorative).
II.15. REGULI CU PRIVIRE LA SUPRAFEȚELE PLANTATE
II.15.1. Suprafețele plantate din teritoriul administrativ al Comunei Butea sunt de mai multe categorii:
1. Terenurile forestiere exploatate în regim silvic, publice sau private, situate în extravilan;
2. Terenurile agricole, publice sau private, situate în extravilan sau în intravilan (terenuri arabile,
pășuni și fânețe, vii și livezi);
3. Terenuri cu vegetație spontană, publice sau private (inclusiv în lungul drumurilor și CF);
4. Suprafețe plantate din domeniul public al Comunei Butea (parcuri, grădini, scuaruri; plantații în
zestrea străzilor);
5. Suprafețe plantate private situate în intravilan;
6. Terenuri sportive, publice sau private, situate în intravilan;
7. Alte spații verzi, enumerate în Legea nr. 24/2007.
II.15.2. Terenurile agricole situate în teritoriul Comunei Butea și cele forestiere, situate în extravilan,
sunt reglementate prin dispozițiile legale și ale R.L.U.
II.15.3. Pentru spațiile verzi din teritoriul intravilan, stabilite prin Legea nr. 24/2007 privind
reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată în 2009, cu modificările
și completările ulterioare, se vor respecta prevederile cuprinse în legea menționată: legea interzice
schimbarea destinației terenurilor încadrate prin P.U.G. ca zone verzi.
II.15.4. Spațiile plantate situate în lungul drumurilor clasate, căilor ferate și râurilor se află în domeniul
public administrat de instituțiile publice și este în îngrijirea administratorilor.
36
Pagina 37
II.15.5. În teritoriul intravilan, în interiorul zonei edificabile, spațiile neconstruite și care nu sunt
ocupate de accese, parcaje, trotuare de gardă, alei, platforme, spații pentru creșterea animalelor domestice
etc. se înierbează sau se plantează, cu respectarea prevederilor Codului Civil.
Este obligatorie respectarea procentului minim de spații plantate stabilit, pentru fiecare zonă
funcțională în parte, în Capitolul III. al prezentului R.L.U.
Spațiile situate între aliniamentul parcelei și clădirile retrase de la aliniament, vizibile dinspre
circulațiile publice se tratează ca și grădini de fațadă.
37
Pagina 38
CAPITOLUL III. PREVEDERI PRIVIND ZONELE ȘI SUBZONELE FUNCȚIONALE
III.1. ZONE ȘI SUBZONE FUNCȚIONALE
III.1.1. Teritoriul administrativ al Comunei Butea este împărțit, după destinație, în zone și subzone
funcționale.
III.1.2. Zonele și subzonele funcționale sunt următoarele:
Cod_ Tip_ZF Cod_SZF Tip_SZF HILUCS_N1
RLU
ZF
ZF01 Zonă aflată permanent sub ape SZF01_1 Ape curgatoare TH 6_OtherUses
ZF01 Zonă aflată permanent sub ape SZF01_2 Lacuri și bălți TH 6_OtherUses
ZF01 Zonă aflată permanent sub ape SZF01_3 Canale TH 6_OtherUses
ZF02 Fond forestier ZF02_1 Padure TF 1_PrimaryProduction
ZF02 Fond forestier ZF02_2 Terenuri în curs de regenerare TF 1_PrimaryProduction
ZF02 Fond forestier ZF02_3 Terenuri degradate TF 1_PrimaryProduction
Terenuri producție (răchitării,
ZF02 Fond forestier ZF02_4 TF 1_PrimaryProduction
plantații pomi și arbuști)
ZF02 Fond forestier ZF02_5 Terenuri administratie silvică TF 1_PrimaryProduction
ZF02 Fond forestier ZF02_6 Construcții și curți aferente TF 1_PrimaryProduction
Ape și terenuri aranjamente
ZF02 Fond forestier ZF02_7 TF 1_PrimaryProduction
silvice
ZF02 Fond forestier ZF02_8 Drumuri forestiere TF 1_PrimaryProduction
ZF03 Terenuri agricole SZF03_1 Arabil TAa 1_PrimaryProduction
ZF03 Terenuri agricole SZF03_3 Vită-de-vie TAv 1_PrimaryProduction
ZF03 Terenuri agricole SZF03_4 Pășune TAp 1_PrimaryProduction
ZF04 Unități agro-zootehnice SZF04_1 Unitate agricolă vegetală Av 1_PrimaryProduction
Serv. de distrib. A energiei 4_TransportNetworksLogisticA
ZF05 Echipare tehnico-edilitare SZF05_1 Tee
electrică ndUtilities
Serv. de distrib. a gazelor 4_TransportNetworksLogisticA
ZF05 Echipare tehnico-edilitare SZF05_2 Teg
naturale ndUtilities
4_TransportNetworksLogisticA
ZF05 Echipare tehnico-edilitare SZF05_4 Servicii de telefonie Tet
ndUtilities
4_TransportNetworksLogisticA
ZF05 Echipare tehnico-edilitare SZF05_5 Infrastructura de apă Tea
ndUtilities
4_TransportNetworksLogisticA
ZF05 Echipare tehnico-edilitare SZF05_2 Infrastructura de canalizare Tec
ndUtilities
Căi de comunicație și Transport rutier – strazi si 4_TransportNetworksLogisticA
ZF06 SZF06_1 Tr
transporturi drumuriîn intravilan și extravilan ndUtilities
Căi de comunicație și 4_TransportNetworksLogisticA
ZF06 SZF06_4 Transport rutier – Drum national TrDn
transporturi ndUtilities
Căi de comunicație și 4_TransportNetworksLogisticA
ZF06 SZF06_5 Transport rutier – Drum judetean TrDj
transporturi ndUtilities
38
Pagina 39
Cod_ Tip_ZF Cod_SZF Tip_SZF HILUCS_N1
RLU
ZF
Căi de comunicație și 4_TransportNetworksLogisticA
ZF06 SZF06_6 Transport rutier – Drum comunal TrDc
transporturi ndUtilities
ZF09 Zonă instituții publice SZF09_1 Instituții administrative Isa 3_TertiaryProduction
ZF09 Zonă instituții publice SZF09_2 Instituții de învățământ Isi 3_TertiaryProduction
ZF09 Zonă instituții publice SZF09_3 Instituții de sănătate Iss 3_TertiaryProduction
ZF09 Zonă instituții publice SZF09_4 Cultereligioase Iscr 3_TertiaryProduction
ZF09 Zonă instituții publice SZF09_5 Instituții de cultură Isc 3_TertiaryProduction
ZF10 Zonă comerț și servicii SZF10_1 Comerț Cs 3_TertiaryProduction
ZF10 Zonă comerț și servicii SZF10_2 Hoteluri, pensiuni, alim. publică Cs 3_TertiaryProduction
ZF10 Zonă comerț și servicii SZF10_3 Servicii Cs 3_TertiaryProduction
ZF10 Zonă comerț și servicii SZF10_4 Servicii bancareși de asigurare Cs 3_TertiaryProduction
Zonă locuințe și funcțiuni Zonă locuințe individuale și
ZF11 ZF11_1 Li 5_ResidentialUse
complementare funcțiuni complementare
ZF13 Zona gospodăriilor comunale SZF13_1 Gospodărie comunală - Cimitire Gcc 3_TertiaryProduction
Spații verzi publice cu acces
Zonă spații verzi, sport și
ZF14 SZF14_1 nelimitat: parcuri, grădini, Va 3_TertiaryProduction
agrement
scuaruri, fâșii plantate
Spații verzi pentru agrement:
Zonă spații verzi, sport și
ZF14 SZF14_2 baze de agrement, stadion, Vc 3_TertiaryProduction
agrement
teren de fotbal etc
Destinație specială (servicii de
ZF15 Zonă cu destinație specială SZF15_1 apărare publicăși de Securitate Ds 3_TertiaryProduction
socială)
III.1.3. Zonele și subzonele funcționale din teritoriul administrativ al comunei Comunei Butea sunt
sunt delimitate prin următoarele planșe:
Planșa Reglementări urbanistice, zonificare
III.1.4. Reglementările pe zone și subzone funcționale completează și detaliază reglementările din
Capitolele I-II.
III.2. PREVEDERI SPECIFICE PRIVIND ZONELE SI SUBZONELE FUNCȚIONALE DIN
INTRAVILAN
III.2.1. L - ZONA LOCUINȚELOR ȘI FUNCȚIUNILOR COMPLEMENTARE
Articol Aliniat Titlu
1. DESCRIEREA ZONEI
i. Zona locuințelor reprezintă arealul din interiorul localității (localităților) a cărei funcțiune
39
Pagina 40
Articol Aliniat Titlu
principală stabilită prin documentațiile de urbanism este locuirea și care cuprind în mod
obligatoriu spații verzi publice sau private cu acces nelimitat, funcțiuni de agrement,
echipamente și servicii publice, dotări socio-culturale, spații comerciale și de servicii de
proximitate, conexe și necesare locuirii5.
Zona rezervată locuirii cuprinde cea mai mare parte a teritoriului intravilan și reprezintă
acele porțiuni ale localității în care locuirea tradițională a generat, în timp, un țesut urban
specific.
Țesutul urban este definit, pentru orice fel de localitate, ca ansamblul compus din trama
stradală, parcelarul și modul de amplasare a clădirilor pe parcelele construite.
Intervențiile recente, în care caracteristicile locuirii se apropie mai mult de tipologia
urbană, sunt puține la număr și amplasate izolat în teritoriul intravilan.
ii. Tipuri de subzone funcționale:
Li – subzonă pentru locuințe individuale și funcțiuni complementare - max. P+2, 3N,
Hcornișă max. 10,0 m
Lip – subzonă pentru locuințe individuale și funcțiuni complementare situată în
interiorul zonei de protecție a monumentelor și/sau siturilor arheologice - max. P+2,
3N, Hcornișă max. 10,0 m
Lir – subzonă pentru locuințe individuale și funcțiuni complementare în care construirea
este condiționată de obținerea unui aviz de amplasament de la Administrația Națională
Apele Române - max. P+2, 3N, Hcornișă max. 10,0 m
Lirp–subzonă pentru locuințe individuale și funcțiuni complementare situată în
interiorul zonei de protecție a monumentelor și inundații - max. P+2, 3N, Hcornișă
max. 10,0 m
2. FUNCȚIUNEA DOMINANTĂ ȘI FUNCȚIUNILE COMPLEMENTARE
i. Funcțiunea dominantă a zonei este cea rezidențială – locuire tradițională. Ea se definește prin
asocierea cu activități agricole și printr-un parcelar neregulat, dezvoltat organic, cuprinzând
parcele de dimensiuni mari destinate activităților agricole (cultura plantelor). Densitatea
construirii este mică, iar fondul construit de pe parcele se compune, în general, dintr-un corp
de construcție principal (cu un singur nivel suprateran) destinat locuirii, dispus în zona dinspre
stradă a parcelei, fără a respecta o aliniere strictă și mai multe corpuri de construcție secundare
(construcții anexe).
ii. Funcțiuni complementare:
- cazare turistică, alimentație publică, locuire sezonieră, case de vacanță.
- comerț de proximitate cu suprafață redusă (maxim 25% din suprafața desfășurată totală a
construcțiilor de pe teren).
5 În conformitate cu Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, art. 162.
40
Pagina 41
Articol Aliniat Titlu
- activități agricole (desfășurate pe suprafețe mici), construcții anexe.
- servicii și echipamente tehnico-edilitare specifice locuirii.
3. CONDIȚII DE AUTORIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE
i. Construirea a mai mult de două construcții principale pe aceeași parcelă este condiționată de
parcelarea prealabilă a terenului în cauză.
ii. În subzonele Lia marcate cu hașură și în care s-au propus operațiuni de parcelare/reparcelare,
autorizarea este posibilă doar după întocmirea și aprobarea conform legislației existente a unui
PUZ.
iii. Pentru orice intervenție asupra unui monument istoric, sit arheologic sau asupra zonei de
protecție a acestora, cât și pentru orice construcție ce se amplasează într-o zonă protejată,
într-un sit arheologic sau în zona de protecție a acestuia (Lip, Lipr) se va solicita avizul Direcției
Județene de Cultură Iași, cu respectarea obligatorie a prevederilor din prezentul R.L.U.
4. UTILIZĂRI ADMISE
Li, Lip, Lir, Lirp
i. Locuințe individuale în construcții principale având suprafața construită la sol de maxim 200
mp.
ii. Construcții anexe.
iii. Spații plantate, locuri de joacă pentru copii.
iv. Parcaje la sol.
v. Construcții aferente echipării tehnico-edilitare dimensionate pentru deservirea zonelor de
locuințe.
5. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI
Li, Lip, Lir, Lirp
i. Funcțiuni comerciale, alimentație publică sau servicii profesionale, cu condiția ca suprafața
desfășurată aferentă acestora să reprezinte maximum 25% din suprafața construită la sol
(Sc) a construcțiilor principale de pe teren (exclusiv construcții anexe și construcții provizorii).
ii. Construcții aferente activităților agricole (cultivarea plantelor și creșterea animalelor), cu
condiția încadrării în limitele cantitative destinate consumului propriu și micului comerț.
iii. Pensiuni / spații de cazare cu o capacitate maximă de 30 locuri pentru practicarea
agroturismului.
iv. Schimbarea destinației locuințelor, prin integrarea de activități pentru servicii specializate și
profesionale private cu grad redus de perturbare a locuirii și program de activitate de 10 ore pe
zi (între orele 08:00 și 18:00), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale,
consultanță, asigurări, proiectare, reprezentanțe, agenții imobiliare etc.
6. UTILIZĂRI INTERZISE
Li, Lip, Lir, Lirp
i. Showroom-uri în construcții special amenajate, spații de comercializare a autovehiculelor,
service-uri și vulcanizări auto, spălătorii auto și stații carburanți;
ii. Pensiuni / spații de cazare cu o capacitate mai mare de 30 locuri.
41
Pagina 42
Articol Aliniat Titlu
iii. Creșterea și exploatarea animalelor domestice pentru agrement.
iv. Activități de producție și manufactură, spații de depozitare de orice natură, depozitare în aer
liber pe platforme, sau depozitare de materiale toxice sau poluante.
v. Activități poluante de orice fel, cu risc tehnologic, care degradează cadrul natural existent și
conduc la dispariția vegetației sau incomode prin traficul generat;
vi. Sunt interzise activități care intră sub incidența prevederilor H.G. nr. 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
vii. Structuri de vânzare cu suprafață mică, medie și mare (Centre comerciale și galerii comerciale
de mari dimensiuni - mall).
viii. Activitățile agricole, fermele agro-zootehnice.
ix. Dispunerea de panouri de afișaj pe plinurile fațadelor, desfigurând arhitectura clădirilor și
deteriorând finisajul acestora.
x. Platforme de precolectare a deșeurilor urbane.
7. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
Li, Lip, Lir, Lirp
Se aplica prevederile din Capitolul Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și al
construcțiilor, al prezentului R.L.U.
8. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT
Li, Lip, Lir, Lirp
În situațiile în care există alinieri unitare (aceeași retragere față de aliniament pe cel puțin patru
parcele alăturate și învecinate pe același front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu
aceeași distanță față de aliniament ca și clădirile alăturate.
În situațiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu maxim 1,0 m de la aliniament.
i. Pentru parcelele de colț, retragerea se va realiza față de ambele aliniamente.
ii. Distanțele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă
situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane.
iii. Garajele se vor retrage cu minimum 6 m de la aliniament, pentru a permite parcarea în față a
unui autoturism.
iv. La intersecția dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe
bisectoarea unghiului dintre aliniament, având lungimea de 6,0 m.
v. În fâșia non aedificandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite
nici o construcție cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0,40
metri înălțime față de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.
9. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE
PARCELELOR
Li, Lip, Lir, Lirp
Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelei:
42
Pagina 43
Articol Aliniat Titlu
i. Distanțele clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, precum și
distanțele dintre clădirile aflate pe aceeași parcelă vor prelua specificul arhitectural
și urbanistic existent în spațiul urban.
ii. Se vor respecta retragerile care decurg din necesități de igienă (buna iluminare a
construcțiilor) și se vor respecta retragerile definite în Noul Cod Civil (Legea nr.
287/2009 privind Codul Civil) care decurg din servituțile de vedere. De asemenea, se
vor respecta toate retragerile prevăzute în prezentul R.L.U..
iii. Așezarea apropiată față de una dintre limitele laterale ale parcelei este permisă în
întreg teritoriul intravilan al Comunei Butea. Acest mod de așezare presupune mai
multe posibilități:
a. Așezarea fără retragere (cu calcan) față de una dintre limitele laterale ale parcelei;
b. Așezarea cu o retragere cuprinsă în intervalul 0,60-2,00 m față de numai una dintre
limitele laterale ale parcelei.
iv. Distanța minimă de 3,00 m între clădirea principală și limita laterală, comună cu cea
a parcelei vecine, este obligatorie pe cel puțin una dintre cele două părți laterale ale
parcelei;
v. Așezarea fără nici o retragere față de vecini (cu două calcane) este permisă, numai
dacă astfel se evită crearea unui calcan vizibil din zona publică.
vi. În cazul parcelelor existente în întregul teritoriu intravilan, distanța minimă de 5,00
m între fațada posterioară a clădirii principale și limita de fund a parcelei este
obligatorie.
i. În cazul clădirilor noi cu regim de înălțime care depășește 9,00 m la cornișă (P+2, 3N),
retragerile minime ale clădirii față de limitele laterale și de fund ale parcelei trebuie
să fie egale cu jumătate din înălțimea clădirii, cu respectarea prevederilor de mai sus;
aceeași regulă privește supraetajările și mansardările clădirilor existente.
10. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAȚĂ DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELĂ
Li, Lip, Lir, Lirp
Pe aceeași parcelă se pot amplasa maximum două construcții principale distincte.
Distanța minimă dintre clădirile de pe aceeași parcelă va fi egală cu înălțimea la cornișă a
clădirii celei mai înalte pentru fațadele cu camere locuibile. Distanța se poate reduce la
jumătate, dar nu la mai puțin de 5,0m, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile.
i. Construirea a mai mult de două construcții principale distincte pe aceeași parcelă este
condiționată de întocmirea unei documentații de urbanism de tip P.U.Z. (de
parcelare)avizată și aprobată conform legii.
11. CIRCULAȚII ȘI ACCESE
Li, Lip, Lir, Lirp
43
Pagina 44
Articol Aliniat Titlu
Parcelele având funcțiunea de locuință care au asigurat accesul prin servitute de trecere pe o
singură parcelă cu acces la drumul public pot deveni construibile după aprobarea unei
documentații de urbanism de tip P.U.D.
Pentru funcțiuni altele decât locuirea este obligatoriu ca accesul carosabil și pietonal să se facă
direct din drumul public.
12. STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR
Li, Lip, Lir, Lirp
i. Staționarea și parcarea autovehiculelor se va realiza în interiorul parcelelor, asigurându-se
spațiul necesar numărului de locuri de parcare conform legislației în vigoare. Suprafețele și
numărul minim al parcajelor se determină în funcție de destinația și de capacitatea construcției,
conform anexei nr. 5 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U. și conform prevederilor
Normativului P 132-93, în funcție de categoria localității în care sunt amplasate construcțiile.
ii. Pentru construcții de locuințe, în funcție de indicele de motorizare a localității, vor fi prevăzute
locuri de parcare, după cum urmează:
- câte un loc de parcare la 1-5 locuințe unifamiliale cu lot propriu;
- câte un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuințe semicolective cu acces propriu și
lot folosit în comun;
- câte un loc de parcare la 2-10 apartamente în locuințe colective cu acces și lot în comun.
13. ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR
Li, Lip, Lir, Lirp
Înălțimea maximă a construcțiilor va fi de 10,0 m la cornișă / streașină, echivalentul a 3 (trei)
niveluri supraterane max. P+2, 3N.
Orice modificare se poate realiza doar în baza unui PUZ de regenerare urbană aprobat în
condițiile legii.
i. Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor, măsurată în planul fațadei acestora, nu va depăși
distanța dintre ele și alinierea construcțiilor situate pe partea opusă a străzii.
ii. Dacă înălțimea construcțiilor noi, măsurată în planul fațadei acestora, este egală sau depășește
distanța dintre ele și alinierea construcțiilor situate pe partea opusă a străzii, inițiatorul D.T.A.C.
va elabora un studiu de însorire.
iii. În cazul regimului de construire cuplat se admit depășiri de 1,0 - 2,0 m numai pentru alinierea
la cornișa clădirilorînvecinate.
14. ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚIE
Li, Lip, Lir, Lirp
Se recomandă utilizarea materialelor naturale.
Se interzice folosirea materialelor nepotrivite zonei (pereți cortină pe suprafețe mari, placaje de
fațadă din materiale plastice, placarea cu materiale ceramice a pereților exteriori, inclusiv a
soclului, materialele strălucitoare etc). Se interzic materialele care conțin azbest, precum și
materialele din poliesteri.
44
Pagina 45
Articol Aliniat Titlu
i. Se recomandă folosirea culorilor pastelate, a culorilor naturale ale materialelor sau vopsirea
acestora în nuanțe deschise. Se interzice folosirea culorilor aflate în evidentă disonanță cu
caracterul zonei.
ii. Pentru acoperire se recomandă utilizarea de țiglă, olane sau tablă. Se interzice folosirea
azbocimentului și a tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea clădirilor și construcțiilor
anexe.
iii. Se interzice desfigurarea arhitecturii fațadelor și deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor
și a registrului parterului sau prin instalarea firmelor și a panourilor de afișaj.
iv. Pentru firme, afișaj și mobilier urban se va asigura coerența pe baza unor studii suplimentare.
v. La construcțiile existente, în urma intervențiilor de reabilitare, vor fi respectate finisajele și
elementele decorative stabilite în proiectul inițial (materiale de construcții, culoare, elemente
orizonatle/verticale etc.), dacă nu există specificații tehnice ulterioare acestuia.
15. ECHIPAREA EDILITARĂ
Li, Lip, Lir, Lirp
Se aplica prevederile din Capitolul Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară, al prezentului
R.L.U
16. SPAȚII LIBERE ȘI SPAȚII PLANTATE
Li, Lip, Lir, Lirp
Spațiile libere vizibile din circulațiile publice se tratează ca grădini de fațadă.
Spațiile neconstruite și neocupate de accese, trotuare de gardă, alei, platforme etc. se
înierbează sau plantează.
i. Suprafețele agricole din intravilan (din interiorul parcelelor) pot fi destinate culturilor cerealiere,
legumiculturii, viticulturii, pomiculturii etc.
ii. Procentul minim obligatoriu de spațiu verde plantat în interiorul parcelei este de 30%.
17. ÎMPREJMUIRI
Li, Lip, Lir, Lirp
Împrejmuirea către domeniul public va avea înălțimea maximă de 1,80 m, cu un soclu opac de
max. 60 cm înălțime (spre exemplu: fier forjat, elemente decorative de lemn sau prefabricate,
elemente verticale din beton, zidărie cu goluri; zidărie cu panouri din lemn ș.a.).
Se interzic către domeniul public gardurile înalte și opace, din zidărie, metal și tablă vopsită
sau sârmă ghimpată, precum și folosirea suprafețelor de policarbonat, P.V.C. sau sticlă armată.
i. Împrejmuirea construită pe limita de proprietate către vecini va respecta prevederile Noului Cod
Civil cu privire la zidul comun.
ii. Nu se recomandă realizarea împrejmuirilor către domeniul public, cu excepția gardului viu,
pentru parcelele cu acces public.
18. PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Li, Lip, Lir, Lirp
POT maxim = 30%
19. COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
45
Pagina 46
Articol Aliniat Titlu
Li, Lip, Lir, Lirp
Li, Lip, Lir, Lirp: CUT maxim = 0,90
III.2.2. IS - ZONA INSTITUȚIILOR ȘI SERVICIILOR PUBLICE
Articol Aliniat Titlu
1. DESCRIEREA ZONEI
i. Zona instituțiilor și serviciilor publice reprezintă arealul din interiorul localității
(localităților) unde sunt grupate funcțiuni politico-administrative, socio-culturale, de
educație, socială și de sănătate.
Zona rezervată acestora este discontinuă în teritoriu. Cuprinde acele teritorii ale
localității aflate în zonele centrale, care adăpostesc funcțiuni publice de interes general
(sedii administrative, școli, grădinițe, instituții de asistență socială, biserici, dispensare
și alte asemenea).
Numărul și dimensiunea acestor dotări se stabilesc în funcție de necesitățile funcționale
ale localității.
ii. Zona pentru instituții publice IS cuprinde următoarele tipuri de subzone funcționale:
Isa – subzona administrație publică
Isi – subzona educație;
Isip – subzona educație situată în interiorul zonei de protecție a monumentelor și/sau
siturilor arheologice;
Iss – subzona sănătate;
Isc – subzona cultură;
Iscp – subzona cultură situată în interiorul zonei de protecție a monumentelor și/sau
siturilor arheologice;
Iscr – subzona culte și asociații religioase;
Iscrp – subzona culte și asociații religioase situată în interiorul zonei de protecție a
monumentelor și/sau siturilor arheologice
2. FUNCȚIUNEA DOMINANTĂ ȘI FUNCȚIUNILE COMPLEMENTARE
i. Funcțiunea dominantă a zonei este cea terțiară (administrație, învățământ, îngrijirea sănătății,
asistență socială, cultură, culte, dotări turistice și mixte etc).
ii. Funcțiunile complementare ale zonei sunt cele de agrement.
3. CONDIȚII DE AUTORIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE
46
Pagina 47
Articol Aliniat Titlu
Pentru orice intervenție asupra unui monument istoric, sit arheologic sau asupra zonei de
protecție a acestora, cât și pentru orice construcție ce se amplasează într-o zonă protejată,
într-un sit arheologic sau în zona de protecție a acestuia (Isip, IscpIscrp) se va solicita avizul
Direcției Județene de Cultură Iași, cu respectarea obligatorie a prevederilor din prezentul R.L.U.
4. UTILIZĂRI ADMISE
i. Sedii administrative (Primărie, post poliție etc).
ii. Grădinițe, școli.
iii. Dispensare, policlinici, spitale.
iv. Instituții de asistență socială, dotări culturale.
v. Biserici, alte edificii de cult.
vi. Construcții anexe.
vii. Locuințe sociale, cămine elevi / studenți
viii. Construcții aferente echipării tehnico-edilitare pentru deservire locală
ix. Circulații pietonale majore de tip promenadă și circulații pietonale de legătură între obiective
economice și sociale,
x. Spații plantate de tip parc, scuar, plantații de aliniament și de protecție, locuri de joacă pentru
copii;
xi. Parcaje la sol, supraterane și subterane.
5. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI
Locuințe de serviciu (în același corp de construcție cu funcțiunea principală sau în corpuri de
construcție separate), cu o suprafață desfășurată maximă de 150mp.
6. UTILIZĂRI INTERZISE
i. Locuire individuală / colectivă, cu excepția locuințelor de serviciu;
ii. Servicii de interes public sau privat altele decât cele asigurate de autoritățile publice locale sau
centrale;
iii. Activități comeciale de interes general;
iv. Activități de producție, distribuție și depozitare.
v. Activități poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
vi. Sunt interzise activități care intră sub incidența prevederilor H.G. nr. 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
vii. Creșterea și exploatarea animalelor domestice pentru agrement.
viii. Activități care degradează cadrul natural existent și conduc la dispariția vegetației.
7. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
i. Parcelele trebuie să aibă o deschidere către drumul public (aliniament) de minim 12,0 m.
ii. În cazul parcelelor de colț, lungimea unuia dintre aliniamente trebuie să fie de minim
14,0 m.
iii. Sunt construibile parcelele care au o suprafață minimă de 500 mp.
47
Pagina 48
Articol Aliniat Titlu
iv. Pentru parcelele noi, se consideră a fi construibile parcelele de forme regulate sau
cvasiregulate, care respectă concomitent următoarele condiționări:
- adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puțin egală cu lățimea (deschiderea) acesteia;
- raportul între lățimea (deschiderea) și adâncimea parcelei să fie maxim 1/3.
Adâncimea parcelei se măsoară pe linia mediatoare a aliniamentului acesteia.
v. Parcelele noi care nu îndeplinesc condițiile de construibilitate (altele decât cea referitoare la
suprafață) pot deveni construibile după aprobarea, conform legii, a unei documentații de
urbanism de tip P.U.D.
vi. Parcelele care nu îndeplinesc condiția de construibilitate referitoare la suprafață pot deveni
construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una sau mai multe parcele învecinate.
8. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT
i. Amplasarea clădirilor față de aliniamentul existent al parcelei sau după caz de cel propus, în
cazul arterelor noi sau a lărgirii celor existente, se va realiza la distanța de minim 3,0 m
ii. În cazul în care pe una dintre limitele laterale de proprietate se găsește calcanul unei clădiri
viabile, alinierea acestei clădiri se va prelua pe o lungime minima de 3,0m, pentru a nu evidenția
un calcan
Aceste distanțe trebuie să se păstreze pe întreaga lungime a alinierii clădirii.
iii. În zona non aedificandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite
nici o construcție cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor.
iv. La intersecția dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea
unghiului dintre străzi.
9. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE
PARCELELOR
9. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE
PARCELELOR
Li, Lip, Lir, Lirp
Distanțe minime față de limitele laterale și de fund ale parcelei:
i. Distanțele clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, precum și
distanțele dintre clădirile aflate pe aceeași parcelă vor prelua specificul arhitectural
și urbanistic existent în spațiul urban.
ii. Se vor respecta retragerile care decurg din necesități de igienă (buna iluminare a
construcțiilor) și se vor respecta retragerile definite în Noul Cod Civil (Legea nr.
287/2009 privind Codul Civil) care decurg din servituțile de vedere. De asemenea, se
vor respecta toate retragerile prevăzute în prezentul R.L.U..
iii. Așezarea apropiată față de una dintre limitele laterale ale parcelei este permisă în
întreg teritoriul intravilan al Comunei Butea. Acest mod de așezare presupune mai
multe posibilități:
a. Așezarea fără retragere (cu calcan) față de una dintre limitele laterale ale parcelei;
48
Pagina 49
Articol Aliniat Titlu
b. Așezarea cu o retragere cuprinsă în intervalul 0,60-2,00 m față de numai una dintre
limitele laterale ale parcelei.
iv. Distanța minimă de 3,00 m între clădirea principală și limita laterală, comună cu cea
a parcelei vecine, este obligatorie pe cel puțin una dintre cele două părți laterale ale
parcelei;
v. Așezarea fără nici o retragere față de vecini (cu două calcane) este permisă, numai
dacă astfel se evită crearea unui calcan vizibil din zona publică.
vi. În cazul parcelelor existente în întregul teritoriu intravilan, distanța minimă de 5,00
m între fațada posterioară a clădirii principale și limita de fund a parcelei este
obligatorie.
vii. În cazul clădirilor noi cu regim de înălțime care depășește 9,00 m la cornișă (P+2, 3N),
retragerile minime ale clădirii față de limitele laterale și de fund ale parcelei trebuie
să fie egale cu jumătate din înălțimea clădirii, cu respectarea prevederilor de mai sus;
aceeași regulă privește supraetajările și mansardările clădirilor existente.
10. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAȚĂ DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELĂ
Se aplica prevederile din Capitolul Reguli de amplasare a construcțiilor și retrageri
minime obligatorii, al prezentului R.L.U.
11. CIRCULAȚII ȘI ACCESE
i. Sunt construibile numai parcelele care au asigurată posibilitatea unui acces carosabil cu o
lățime de min. 4,0 m direct din drumul public.
ii. Acolo unde este posibil, se recomandă realizarea unei accesibilități pietonale cât mai mari a
parcelei, prin crearea pasajelor și deschiderea curților cu funcțiuni atractive pentru pietoni.
12. STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR
i. Staționarea și parcarea autovehiculelor se va realiza în interiorul parcelelor, asigurându-se
spațiul necesar numărului de locuri de parcare conform legislației în vigoare. Suprafețele și
numărul minim al parcajelor se determină în funcție de destinația și de capacitatea construcției,
conform anexei nr. 5 la H.G.R. nr. 525 din 1996 privind R.G.U. și conform prevederilor
Normativului P 132-93, în funcție de categoria localității în care sunt amplasate construcțiile.
ii. În cazul imposibilității tehnice a asigurării, în interiorul parcelei, a spațiilor de parcare
prevăzute prin prezentul regulament, sau în cazul existenței unor restricții privind
realizarea de spații de parcare, se va dovedi asigurarea parcajelor în următoarele
condiții:
a) solicitantul va face dovada asigurării spațiilor de parcare pe o altă parcelă aflată la o
distanță mai mică decât 250 m față de parcela pentru care se solicită autorizația de
construire, cu condiția păstrării necesarului minim de spații de parcare pe a doua
parcelă, conform prezentului regulament;
b) solicitantul va concesiona sau va achiziționa spațiile de parcare din spațiile publice
49
Pagina 50
Articol Aliniat Titlu
de parcare existente sau în curs de realizare, aflat la o distanță mai mică decât 250 m
față de parcela pentru care se solicită autorizația de construire.
13. ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR
i. Conform temei program, cu recomandarea de a nu se depăși înălțimea maximăa
construcțiilor de 12,0m la cornișă / streașină (echivalentul a trei niveluri supraterane, P+2,
3N).
ii. Regimul de înălțime va fi fundamentat de necesitățile funcționale și normele tehnice specifice,
de forma și dimensiunile parcelei, precum și de situația vecinătății imediate.
iii. În cazul parcelelor de colț amplasate pe artere cu regim de înălțime diferit, regimul de înălțime
mai mare se va prelungi pe strada secundară pe o lungime de maxim 1/3 din lungimea fațadei.
Dacă diferența este mai mare de două niveluri racordarea se va realiza în trepte.
14. ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCȚIILOR ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚIE
i. Aspectul exterior al clădirilor trebuie să exprime caracterul și reprezentativitatea funcțiunii.
ii. Fațadele vor fi tratate în mod egal.
iii. Aspectul exterior al clădirilor trebuie să se înscrie în caracterul general al zonei, să corespundă
exigențelor actuale ținând seama de arhitectura clădirilor din vecinătate, utilizând materiale de
construcție durabile.
iv. Se vor utiliza materiale naturale, deopotrivă ușoare și adecvate unui cadru urban modern.
v. Se interzice folosirea materialelor nepotrivite zonei (placaje de fațadă din materiale plastice,
placarea cu materiale ceramice a pereților exteriori, inclusiv a soclului, materialele strălucitoare
etc). Se interzic materialele care conțin azbest, precum și materialele din poliesteri.
vi. Se interzice folosirea azbocimentului și a tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea
clădirilor și construcțiilor anexe.
vii. Suprafața vitrată a clădirilor noi nu va depăși 50% din suprafața unei fațade.
viii. Se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului
parterului de cel al nivelurilor superioare.
ix. Se vor evita pastișele și imitațiile unor stiluri arhitecturale exitente și imitarea materialelor
naturale.
15. ECHIPAREA EDILITARĂ
Se aplica prevederile din Capitolul Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară, al prezentului
R.L.U
16. SPAȚII LIBERE ȘI SPAȚII PLANTATE
i. Spațiile libere vizibile din circulațiile publice se tratează ca grădini de fațadă.
ii. Spațiile neconstruite și neocupate de accese, trotuare de gardă, alei, platforme etc. se
înierbează sau se plantează.
iii. Este interzisă desființarea sau reducerea suprafeței spațiilor verzi publice.
iv. Se va acorda o atenție deosebită spațiilor libere publice și semi-publice, prin amenajări
specifice: terase, spații pentru repaus etc.
50
Pagina 51
Articol Aliniat Titlu
v. Procentul minim obligatoriu de spațiu verde plantat în interiorul parcelei este de 20%.
vi. Spațiul liber dintre clădire și aliniament va fi plantat cu arbori în proporție de min. 25%.
vii. Se va acorda o atenție deosebită spațiilor libere publice și semi-publice, prin amenajări
specifice: terase, spații pentru repaus etc.
17. ÎMPREJMUIRI
i. În zonele cu acces public – nu se admit împrejmuiri, cu excepția gardului viu.
ii. Împrejmuirea construită pe limita de proprietate către vecini va respecta prevederile Noului Cod
Civil cu privire la zidul comun. Se recomandă împrejmuiri transparente sau semitransparente,
cu înălțimi de maxim 1,80m.
iii. Se interzic gardurile înalte și opace, din zidărie, metal și tablă vopsite, sau sârmă ghimpată,
precum și folosirea suprafețelor de policarbonat, P.V.C. sau sticlă armată.
18. PROCENTUL MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Conform temei program cu recomandarea de a nu se depăși 60%.
19. COEFICIENTUL MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
Conform temei program, fără a se depăși 1,8.
III.2.3. AZ - ZONA ACTIVITĂȚILOR AGRO-ZOOTEHNICE
Articol Aliniat Titlu
1. DESCRIEREA ZONEI
i. Zona este destinată în principal activităților agricole vegetale, zootehnice și
activităților agricole suport, precum și depozitării produselor agricole vegetale.
ii. Tipuri de subzone funcționale:
Av– subzona unitate agricolă vegetală
2. FUNCȚIUNEA DOMINANTĂ ȘI FUNCȚIUNILE COMPLEMENTARE
i. Funcțiunea dominantă a zonei:
- Activități agricole.
ii. Funcțiuni complementare:
- Servicii și administrație.
- Spații plantate și amenajate.
- Parcaje la sol, supraterane și subterane.
3. CONDIȚII DE AUTORIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE:
i. Amplasarea acestor activități nu trebuie să genereze conflicte funcționale cu
zonele înconjurătoare (mai ales cu zona destinată locuințelor) și să nu pună în
pericol sănătatea publică.
51
Pagina 52
Articol Aliniat Titlu
ii. Amplasarea acestor activități trebuie să respecte O.M.S. nr. 119/2014 pentru
aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al
populației și este condiționată de avizul instituțiilor abilitate.
4. UTILIZĂRI ADMISE
i. Producție agricolă (cerealieră, legumicolă, viticolă, etc) în culturi în aer liber
și/sau acoperite (sere, solarii).
ii. Producție agricolă experimentală și de cercetare.
iii. Servicii profesionale conexe producției agricole.
iv. Depozitare a recoltelor.
v. Desfacere și comercializare a produselor agricole.
vi. Pepiniere.
vii. Spații plantate de protecție.
viii. Circulații carosabile și pietonale.
5. UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI
i. Producție zootehnică cu condiția ca amplasarea acestora să fie în trupuri izolate
în afara perimetrului localității de referință și să respecte O.M.S. nr. 119/2014
pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață
al populației și este condiționată de avizul instituțiilor abilitate.
ii. Unitățile de comercializare a produselor agricole din producție proprie nu vor
depăși suprafața desfășurată de 250 mp.
iii. Unitățile zootehnice și cele piscicole se vor aproba în urma unui studiu de
specialitate și a unui P.U.Z..
iv. Dotările de gospodărie comunală se vor aproba numai cu condiția ca
amplasamentul lor să corespundă prevederilor legale specifice în vigoare și ca
suprafața afectată acestora să fie strict cea determinată de exigențe funcționale.
6. UTILIZĂRI INTERZISE
i. Se interzic utilizari care produc poluare, cu risc tehnologic sau incomode prin
traficul generat.
ii. Depozitare de materiale toxice sau poluante.
iii. Amplasarea unităților de învățământ preșcolar, școlar și gimnazial, a serviciilor
publice sau de interes general și a spațiilor pentru sport.
iv. Amplasarea locuințelor, cu excepția locuințelor de serviciu.
v. Activități care degradează cadrul natural existent și conduc la dispariția
vegetației.
vi. Sunt interzise activități care intră sub incidența prevederilor H.G. nr. 804/2007
privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate
substanțe periculoase.
52
Pagina 53
Articol Aliniat Titlu
7. CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
i. Sunt construibile parcelele care au o suprafață minimă de 2000 mp și un front la
calea de acces de minim 25,0m.
ii. Pentru parcelele noi, se consideră a fi construibile parcelele de forme regulate
sau semiregulate.
iii. Forma, dimensiunile și suprafața parcelelor vor fi conformate astfel încât să se
asigure zonele de protecție pe teritoriul respectivei parcele, fără să genereze
servituți pe alte parcele existente învecinate.
iv. Parcelele care nu îndeplinesc condițiile de construibilitate pot deveni construibile
numai prin comasarea sau asocierea cu una sau mai multe parcele învecinate.
8. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT
i. Pentru funcțiunile destinate activităților de producție și de depozitare
construcțiile vor respecta o retragere minimă de 10,0m față de aliniamentul
propus al parcelelor stabilit prin aplicarea profilelor normate prin prezentul PUG.
ii. Pentru funcțiunile de birouri și administrative construcțiile vor respecta o
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.