Plan Urbanistic General (PUG)
MEMORIU GENERAL_COMUNA BUTEA, IS
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,0 MB · modificat pe site: 03.04.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „MEMORIU GENERAL_COMUNA BUTEA, IS”, Comuna Butea, jud. Iași. Sursa: http://www.primariabutea.ro/wp-content/uploads/2026/04/MEMORIU-GENERAL_COMUNA-BUTEA-IS.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/butea/84704-memoriu-general-comuna-butea-is, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA BUTEA, JUDEȚUL IAȘI
BENEFICIAR:
COMUNA BUTEA, JUDEȚUL IAȘI
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ANDERSSEN S.R.L
ADMINISTRATOR: COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE SPECIALITATE:
S.C. REALITIS S.R.L.
ADMINISTRATOR: ARHITECT BOGUS GHEORGHE-VENIAMIN
ADMINISTRATOR: ING. MĂSURĂTORI TOPOGRAFICE SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
DENUMIREA ETAPEI:
II. PLAN URBANISTIC GENERAL ȘI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
DENUMIREA STUDIULUI:
MEMORIU GENERAL
I. SINTEZA ANALIZEI SITUAȚIEI EXISTENTE ȘI A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR.
DIAGNOSTIC PROSPECTIV
II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE
URBANISTICĂ
VERSIUNE PRELIMINARĂ – 10.03.2025
Pagina 2
LISTA ȘI SEMNĂTURILE PROIECTANȚILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. ANDERSSEN S.R.L
Administrator COSTIA OCTAVIAN
PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. REALITIS S.R.L.
Administrator SĂVESCU CIPRIAN-CONSTANTIN
Administrator BOGUS GHEORGHE – VENIAMIN
ȘEF PROIECT: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COORDONATOR RUR: ARH. URB. MREJERU FLORIN
COLECTIV DE ELABORARE: GEOGRAF MELINTE SILVIA
GEOGRAF FILIPOAIA LARISA-DIANA
GEOGRAF AGAPE ANDREEA-CĂTĂLINA
ASISTENT SOCIAL BUICIUC ELENA – DANIELA
Pagina 3
PARTEA I - SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR.
DIAGNOSTIC PROSPECTIV
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
1.1.1. Denumirea lucrării
1.1.2. Beneficiar
1.1.3. Proiectant general
1.1.4. Subcontractant
1.1.5. Data elaborării
1.2. Scopul studiului și obiectivele specifice ale P.U.G. și R.L.U.
1.2.1. Obiectul documentației de urbanism
1.2.2. Scopul și obiectivele documentației de urbanism
1.2.3. Ediții anterioare ale P.U.G.
1.3. Surse documentare
1.3.1. Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior P.U.G.
1.3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G.
1.3.3. Date statistice
1.3.4. Suportul topografic al P.U.G.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII. SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
2.1. Încadrarea în teritoriu
2.1.1. Contextul teritorial județean și regional
2.1.2. Contextul teritorial comunal
2.2. Evoluția istorică și urbanistică
2.2.1. Evoluția teritoriului administrativ
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.3.1. Cadrul geografic
2.3.2. Geologia
2.3.3. Clima
2.4. Hidrografia
2.4.1. Ape de suprafață
2.4.2. Ape de adâncime
2.4.3. Zone inundabile
2.4.4. Eroziuni
2.5. Populația. Elemente demografice și sociale
2.5.1. Evoluția istorică a populației
2.5.2. Evoluția ratelor de natalitate și mortalitate
Pagina 4
2.5.3. Mișcarea migratorie
2.5.4. Structura pe sexe și grupe de vârstă
2.6. Circulații și transporturi
2.7. Intravilan existent. Zone funcționale.
2.8. Potențialul economic
2.9. Dotări publice
2.10. Patrimoniu construit protejat
2.10.1. Imobile înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2015
2.10.2. Situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național
2.10.3. Zone construite protejate
2.11. Regim juridic de proprietate a terenurilor
2.12. Echipare edilitară
2.12.1. Alimentarea cu apă potabilă și canalizarea apelor uzate
2.12.2. Alimentarea cu energie electrică
2.12.3. Alimentarea cu gaze naturale
2.12.4. Telecomunicații
2.13. Probleme de mediu
2.13.1. Schimbări climatice
2.13.2. Biodiversitatea (resurse de faună, floră și păduri)
2.13.3. Mediul și infrastructura de mediu
2.14. Necesități și opțiuni ale populației
3. CONCLUZII ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI. DIAGNOSTIC PROSPECTIV
PARTEA A II-A - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE
URBANISTICĂ
4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
4.1. Principalele caracteristici ale teritoriului studiat. Competențe distinctive
4.2. Analiza S.W.O.T.
4.3. Viziunea de dezvoltare
4.4. Priorități de dezvoltare
5. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
5.1. Condiționări ale documentațiilor de amenajarea teritoriului și ale strategiilor de dezvoltare spațială
aprobate
5.2. Studii de fundamentare
5.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
5.4. Evoluția populației, elemente demografice și sociale
5.5. Intravilan propus. Zonificare funcțională
5.6. Reglementări urbanistice. Unități Teritoriale de Referință
5.7. Dezvoltarea activităților economice
Pagina 5
5.8. Dotări publice
5.9. Protecția patrimoniului cultural și a peisajului
5.10. Patrimoniu arheologic. Recomandări, restricții, permisivități și obligații
5.11. Reglementări urbanistice. Regim de protecție. Permisivități și restricții de intervenție
5.12. Organizarea circulațiilor și transporturilor
5.13. Regimul de proprietate al terenurilor. Circulația terenurilor
5.14. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
5.15. Echipare edilitară
5.16. Reabilitare, protecția și conservarea mediului
5.17. Obiective de utilitate publică
6. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE
7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI
8. PLANUL DE ACȚIUNE
9. BIBLIOGRAFIE
Pagina 6
LEGISLAȚIE
- Legea nr. 50/29.07.1991- Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, aplicabilă de la
18.09.2018, modificată și actualizată de Ordonanța de urgență nr. 84 din 13.09.2018;
- Legea nr. 18/19.02.1991 - Legea a fondului funciar (modificată și actualizată de Legea nr. 231 din
02.08.2018), aplicabilă de la 09.08.2018;
- Legea nr. 33/27.05.1994 - Legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, publicată în
Monitorul Oficial pe data: 05.07.2011, în vigoare de la 08.07.2011;
- Legea nr. 481/08.11.2004 - Legea privind protecția civilă, aplicabilă de la 29.06.2009 (forma
actualizată cu modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență nr. 70 din 14.06.2009;
- Legea nr. 10/18.01.1995 - Legea privind calitatea în construcții, aplicabilă de la 18.09.2018
(modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 84 din 13.09.2018);
- Ordinul nr. 34/07.11.1995 - Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de
urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcțiilor, în vigoare de la 07.12.1995;
- Ordinul nr. 4221/08.08.1995 - Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de
urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcțiilor, intrat în vigoare de la 07.12.1995;
- Ordinul nr. 3422/01.08.1995 - Ordin pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de
urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcțiilor, în vigoare de la 07.12.1995;
- Ordonanța de urgență nr. 195/22.12.2005 - Ordonanța de urgență privind protecția mediului (forma
actualizată cu modificările și completările aduse de Ordonanța de urgență nr. 75 din 19.07.2018);
- Legea nr. 7 / 13.03.1996 - Legea cadastrului și a publicității imobiliare, aplicabilă de la data
26.07.2018, modificată și completată de Legea nr. 185 din 18.07.2018;
- H.G nr. 525/27.06.1996 (Republicarea 1 din 2002) - pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism, aplicabilă de la 30.12.2014 (modificările si completările fiind aduse de H.G nr. 273 din
31.03.2010, H.G nr. 490 din 11.05.2011 și H.G. nr. 1180 din 29.12.2014);
- Legea nr. 107 / 25.09.1996 a apelor, aplicabilă de la 10.11.2017, actualizată prin Ordonanța de
urgenta nr. 78 din 08.11.2017 - pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996;
- Legea nr. 114 / 11.10.1996 legea locuinței, aplicabilă de la data de 23.06.2017, modificată și
completată de Lege nr. 143 din 16.06.2017 - Legea pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996;
- H.G nr. 930/11.08.2005 - Hotărârea pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
mărimea zonelor de protecție sanitara si hidrogeologica, în vigoare de la 02.09.2005;
Pagina 7
- Ordonanța Guvernului nr. 43/28.08.1997 (Republicarea 1 din 1998) - Ordonanța privind regimul
drumurilor, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 55 din 14.09.2016 și Lege nr. 154
din 26.06.2018;
- Legea nr. 157 / 07.10.1997 privind ratificarea Convenției pentru protecția patrimoniului arhitectural al
Europei adoptată la Granada la 03.10.1985 și semnată de România la 22 iunie 1996;
- Legea nr. 171 / 24.11.1997 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a II-a – Apa;
- Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50 / 27.01.1998 privind “Normele tehnice privind
proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale”;
- Legea nr. 247/19.07.2005 - Legea privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
măsuri adiacente, aplicabilă de la 01.01.2016, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr.
23 din 06.06.2012;
- O.U.G. nr. 12/07.07.1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății
Naționale a Căilor Ferate Române, aplicabilă de la 29.11.2016, modificată și completată prin
Ordonanța de urgență nr. 83 din 16.11.2016;
- Ordinul comun al M.L.P.A.T., Șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală și al
Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 62 / N / 19.O / 288 / 1.955 /31.07.1998 privind
delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale;
- Legea nr. 213 / 17.11.1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, aplicabilă de la
29.11.2016, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 83 din 16.11.2016;
- Legea nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor, abrogată prin O.U.G. nr. 34 / 2006 și înlocuită de
O.U.G. nr. 54/2006, modificată și completată de Legea nr. 528 / 25.11.2004;
- Ordinul nr. 45/27.01.1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea
și modernizarea drumurilor, abrogat la data 18.09.2017 de Ordin nr. 1296 din 30.08.2017;
- Ordinul nr. 46/27.01.1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice, abrogat la data 07.09.2017 de Ordin nr. 1295 din 30.08.2017;
- Ordinul nr. 47/ 06.03.1998 - Ordin privind ratele aferente contractelor de vânzare - cumpărare de
acțiuni cumpărate de F.P.S. care devin exigibile după data intrării în vigoare a legii 55/1995, în
vigoare de la 13.04.1998;
- Ordinul nr. 48/27.01.1998 - Ordin pentru aprobarea Normelor privind amplasarea și exploatarea
balastierelor din zona drumurilor și a podurilor, abrogat la data 12.09.2017 de Ordin nr. 1293 din
30.08.2017;
- Ghid privind metodologia de elaborare și continutul-cadru al Planului Urbanistic General, indicativ
G.P. 038 / 99 aprobat prin Ordinul nr. 13 / N / 10.03.1999;
- Ordinul nr. 2032 / 14.07.1999 al Ministrului culturii pentru înființarea Comisiei de atestare în domeniul
monumentelor istorice și aprobarea normelor și criteriilor de atestare a experților în domeniul protejării
monumentelor istorice și a specialiștilor în domeniul conservării și restaurării monumentelor istorice,
abrogat la data 17.11.2008 de Ordin nr. 2398 din 25.06.2008;
Pagina 8
- Ghid privind elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism, indicativ G.M.-007-2000
aprobat prin Ordinul nr. 21 / N / 10.04.2000, abrogat la data 19.06.2002 de Ordin nr. 116 din
11.02.2002 și Ordin nr. 289 din 06.03.2002;
- Legea nr. 5 / 12.04.2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a III-a – Zone protejate, modificată
și completată de Ordonanța de urgență nr. 49 din 31.08.2016;
- H.G. nr. 540 / 22.06.2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a
drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, abrogat la data 16.04.2014 de Hotărâre nr.
257 din 09.04.2014;
- Legea nr. 215 / 23.05.2001 privind administrația publică locală, modificată și completată de Legea nr.
52 din 02.03.2018;
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată, aplicabilă de la
25.06.2018, modificată și completată de Ordonanța de urgență nr. 51 din 21.06.2018; actualizată
2024;
- Legea nr. 351 / 06.07.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități;
- Legea nr. 378 / 10.07.2001 pentru aprobarea O.G. nr. 43 / 30.01.2000 privind protecția patrimoniului
arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, modificată și completată
prin Legea nr. 462 / 12.11.2003;
- Legea nr. 422 / 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările
ulterioare prin O.U.G. nr. 77 / 26.06.2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, Legea
nr. 261 / 16.07.2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 214 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții [cu intrare în vigoare la
14.10.2009], H.G. nr. 1410 / 04.12.2009 privind reorganizarea unor instituții aflate în subordinea
Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, O.U.G. nr. 43 / 13.05.2010 pentru modificarea
unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor
autorizații/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de
simplificare aferent Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România,
O.U.G. nr. 12 / 15.02.2011 pentru reorganizarea unor instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii
și Patrimoniului Național, precum și pentru reducerea unor cheltuieli și Legea nr. 187 / 12.11.2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286 / 2009 privind Codul penal [cu intrare în vigoare de la
01.02.2014] și prin Lege nr. 209 din 03.11.2017 Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal;
- Legea nr. 564 / 19.10.2001 pentru aprobarea O.G. nr. 47 / 2000 privind stabilirea unor măsuri de
protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;
- Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural, în
vigoare de la 17.11.2001;
- Ordinul nr. 2039 / 08.04.2002 al Ministrului culturii și cultelor privind înființarea Comisiei de avizare a
constituirii agenților economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercetări, proiectarea și
executarea de lucrări asupra monumentelor istorice, precum și aprobarea regulamentului de
organizare și funcționare și a componenței acesteia, cu modificările și completările ulterioare;
Pagina 9
- Ordinul nr. 2043/11.04.2002 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea Regulamentului de
Organizare și Funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în vigoare de la 29.05.2002;
- Ordinul nr. 2086 / 2002 al Ministrului culturii și cultelor pentru aprobarea criteriilor de avizare a
constituirii agenților economici cu activitate în domeniul monumentelor istorice;
- Ordinul nr. 2112 / 2002 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea regulamentului de
organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor;
- Legea nr. 413 / 26.06.2002 privind aprobarea O.G. nr. 79 / 30.08.2001 pentru modificarea și
completarea O.G. 43 / 1997 privind regimul drumurilor, în vigoare de la 12.07.2002;
- Legea nr. 451 / 08.07.2002 de ratificare a Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la
20 octombrie 2000, în vigoare de la 26.07.2002;
- H.G. nr. 1309 / 20.11.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului
monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor
rezultate din aplicarea acestuia, abrogat la data 14.02.2008 de Hotărâre nr. 1502 din 12.12.2007,
Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor
istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din
aplicarea acestuia, în vigoare de la 14.02.2008;
- H.G. nr. 382 / 02.04.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de
conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri
naturale, în vigoare de la 16.04.2003;
- H.G. nr. 447 / 10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare și
conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren și inundații, aplicabilă de la 05.09.2013;
- Legea nr. 203 / 16.05.2003 republicată în 26.01.2005 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea
rețelei de transport de interes național și european, în vigoare de la 29.01.2005;
- H.G. nr. 610 / 29.05.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a
creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute de persoanele
fizice sau juridice de drept privat, în vigoare de la 10.06.2003;
- H.G. nr. 1430 / 04.12.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situațiile în care
Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la
acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice, proporția
contribuției, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul
decât statul, municipiul, orașul sau comuna (M.O. nr. 905/18 decembrie 2003);
- Ordinul nr. 2535 / 2003 al Ministrului culturii și cultelor pentru instituirea Registrului agenților
economici autorizați să desfășoare activități în domeniul protejării monumentelor istorice, cu
modificările și completările ulterioare;
- Ordinul nr. 2682 / 13.06.2003 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea Normelor
metodologice de clasare și evidență a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fișei
analitice de evidență a monumentelor istorice și a Fișei minimale de evidență a monumentelor
istorice, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare, abrogat la
Pagina 10
data 17.07.2008 de Ordin nr. 2260 din 18.04.2008 - Ordin privind aprobarea Normelor metodologice
de clasare si inventariere a monumentelor istorice, în vigoare de la 17.07.2008;
- Ordinul nr. 2684 / 18.06.2003 al Ministrului culturii și cultelor privind aprobarea Metodologiei de
întocmire a obligației privind folosința monumentului istoric și a conținutului acestuia, în vigoare de la
24.06.2003;
- H.G. nr. 493 / 01.04.2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice
înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul-cadru al
planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, în
vigoare de la 30.04.2004;
- H.G. nr. 974 / 15.06.2004 privind normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a
calității apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile și a
procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile, aplicabilă de la 10.12.2015,
modificată și completată de următoarele acte: Ordonanta nr. 11 din 29.01.2010, H.G. nr. 342 din
04.06.2013 și Legea nr. 301 din 27.11.2015;
- H.G. nr. 930 / 11.08.2005 privind protecția sanitară a surselor și instalațiilor de aprovizionare cu apă,
în vigoare de la 02.10.2005;
- O.U.G. NR. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare; aplicabilă de
la 19.07.2018;
- Legea nr. 259 / 06.07.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea
monumentelor istorice, în vigoare de la 06.07.2007;
- Legea nr. 363 / 26.09.2006 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea I – Rețele de transport, aplicabilă
de la 29.09.2006;
- Legea nr. 265 / 2006 privind protecția mediului, în vigoare de la 09.07.2006;
- Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, cu
modificările ulterioare; aplicabilă de la 19.10.2014;
- Legea nr. 100 / 19.04.2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351 / 06.07.2001 privind
aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, în vigoare de la 30.04.2007;
- Legea nr. 190 / 09.06.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/28.10.2008
privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice, în vigoare de la
12.06.2009;
- Legea nr. 287 / 17.07.2009 privind Codul Civil, în vigoare de la 01.10.2011;
- Hotărârea nr. 593 din 8 iunie 2011 privind organizarea și funcționarea Institutului Național al
Patrimoniului;
- O.U.G. nr. 64 / 2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.
7 / 1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/ 2011, aplicabilă de la 01.10.2011;
- Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă
de la 09.07.2016;
- Ordin nr. 1278 / 20.04.2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție
sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, în vigoare de la 13.05.2011;
Pagina 11
- Legea nr. 60 / 17.04.2012 privind aprobarea O.U.G. 79 / 30.09.2011 pentru reglementarea unor
măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287 / 15.07.2009 privind Codul Civil, în vigoare de la
20.04.2012;
- Legea nr. 185 / 05.07.2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, Republicată
în temeiul art. 8 din Legea nr. 154/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind
amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 511 din 3 iulie 2017;
- Legea nr. 229 / 15.07.2013 pentru completarea art. 13 din Legea nr. 255 / 2010 privind exproprierea
pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și
local, și pentru completarea art. 56 din Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, în vigoare de la 21.07.2013;
- Ordinul nr. 119 / 04.02.2014 al Ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației, modificat și completat de următoarele acte: - Hotărârea
nr. 741 din 12.10.2016, Ordin nr. 994 din 09.08.2018, și Ordin nr. 1378 din 30.10.2018;
- Ordinul nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de
urbanism; în vigoare de la 17.03.2016;
- Ordinul nr. 994 / 09.08.2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119 / 2014,
în vigoare de la 21.08.2018.
Pagina 12
PARTEA I - SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR.
DIAGNOSTIC PROSPECTIV
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
1.1.1. Denumirea lucrării
Plan Urbanistic General Comuna Butea, Județul Iași – 2230 din 13.06.2023
1.1.2. Beneficiar
Comuna Butea, Județul Iași
1.1.3. Proiectant general
S.C. ANDERSEEN S.R.L
Administrator: Costia Octavian
1.1.4. Subcontractant
S.C. REALITIS S.R.L.
Șef de proiect/Coordonator RUR: arhitect-urbanist Mrejeru Florin
1.1.5. Data elaborării
Octombrie 2025
1.2. Scopul studiului și obiectivele specifice ale P.U.G. și R.L.U.
1.2.1. Obiectul documentației de urbanism
Obiectul studiului este realizarea Planului Urbanistic General al comunei Butea, Județul Iași și al
Regulamentului Local de Urbanism aferent acestuia.
Realizarea acestor documentații de urbanism se realizează conform legii, în mai multe etape.
Cele două documentații de urbanism sunt distincte dar indisociabile.
Pagina 13
Observații preliminare:
(a) Obiectul P.U.G. este teritoriul administrativ al comunei Butea;
(b) P.U.G. stabilește condițiile generale de dezvoltare ale comunei Butea pentru o perioadă de 10 ani;
(c) R.L.U. reglementează modul de utilizare a terenurilor, modul de realizare și de utilizare a
construcțiilor din teritoriul administrativ al comunei;
(d) După avizarea de către autoritățile competente și aprobarea conform legii de către Consiliul Local
al comunei Butea, dispozițiile documentațiilor devin obligatorii pentru toate imobilele, construite sau
neconstruite, cuprinse în teritoriul administrativ al comunei;
(e) Modificarea P.U.G. și, implicit, ale R.L.U. se fac conform legii;
(f) Detalierea reglementărilor pentru una sau mai multe zone ale comunei Butea se poate face prin
următoarele documentații de urbanism, elaborate, avizate și aprobate conform legii:
1. Plan urbanistic zonal (P.U.Z.) și regulament local de urbanism aferent acestuia;
2. Plan urbanistic de detaliu (P.U.D.).
În prezent se află în vigoare Planului Urbanistic General al comunei Butea elaborat de către SC URBA
SISTEM SRL cu nr. de proiect/contract 17/2012.
Prezenta documentație de urbanism este menită să actualizeze prevederile P.U.G. aprobat în 2012
Documentația a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, cu conținutul-cadru stabilit prin Ghidul
privind metodologia și conținutul-cadru al Planului urbanistic general, indicativ GP038/99, aprobat cu Ordinul
M.L.P.A.T. nr. 13N/10.03.1999 precum și cu modificările introduse prin Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor
de urbanism din iunie 2016.
1.2.2. Scopul și obiectivele documentației de urbanism
Conform nevoii de dezvoltare se dorește modificarea teritoriului intravilan, astfel încât să cuprindă
lucrările existente, în prezent, în extravilan, cât și necesarul de construcții pentru următorii ani, avându-se în
vedere o utilizare rațională a teritoriului.
Definirea limitei teritoriului intravilan se va face respectând opțiunile populației, tendințele de
dezvoltare ale zonelor de locuit și a amplasamentelor pentru investiții, în concordanță cu strategia de
dezvoltare a comunei.
Conform prevederilor legale P.U.G. are următoarele obiective pe termen scurt:
(a) Stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;
(b) Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
Pagina 14
(c) Zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
(d) Delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
(e) Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
(f) Stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice
reperate;
(g) Zonele care au instituit un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare; formele de
proprietate și circulația juridică a terenurilor;
(h) Precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate;
(i) Zonele de risc natural, delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice
privind prevenirea si atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;
(j) Zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.
Conform prevederilor legale P.U.G. include obiective pe termen mediu și lung cu privire la:
(a) Evoluția în perspectivă a localității;
(b) Direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
(c) Traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului
național, zonal și județean;
(d) Zonele de risc natural, declarate astfel, conform legii; măsurile specifice privind prevenirea și
atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;
(e) Lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
(f) Stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definititvă de construire;
(g) Delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană.
Reglementările aferente P.U.G. se vor realiza pe zone omogene din punct de vedere funcțional, zone
delimitate pe limite cadastrale. Pentru aceste zone reglementate, după caz, vor fi specificate posibile
operațiuni integrate, în concordanță cu caracterul zonei: zone centrale, zone istorice; zone construite protejate;
zone de mari ansambluri de locuit; zone locuite de comunități defavorizate, inclusiv așezări informale; zone de
reconversie funcțională (situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate, situri cu infrastructuri majore
dezafectate).
Conform Caietului de sarcini, P.U.G. va avea la bază strategia de dezvoltare a localității și se va
corela cu bugetele și programele de investiții publice ale localității, în vederea implementării prevederilor
obiectivelor de utilitate publică.
1.2.3. Ediții anterioare ale P.U.G.
Pagina 15
În prezent se află în vigoare Planului Urbanistic General al comunei Butea elaborat de către SC URBA
SISTEM SRL cu nr. de proiect/contract 17/2012.
1.3. Surse documentare
1.3.1. Lista studiilor și proiectelor elaborate anterior P.U.G.
Documentații de urbanism
Principalele documentații de amenajare a teritoriului, de urbanism și strategii privind dezvoltarea locală sunt
următoarele:
➢ Planul de amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.) – secțiunile I-VI (aprobate);
➢ Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași 2021-2027;
➢ Strategia de dezvoltare locală a Comunei Butea, Județul Iași 2021-2027;
➢ În prezent se află în vigoare Planului Urbanistic General al comunei Butea elaborat de către SC URBA
SISTEM SRL cu nr. de proiect/contract 17/2012
1.3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G.
➢ Studiu de fundamentare privind condițiile geotehnice și hidrogeologice;
➢ Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice;
➢ Studiu de fundamentare istoric;
➢ Studiu de fundamentare privind tipurile de proprietate;
➢ Studiu de fundamentare privind infrastructura tehnico-edilitară;
➢ Studiu de fundamentare privind evoluția activităților economice;
➢ Studiu de fundamentare privind evoluția socio-demografică;
➢ Studiu de fundamentare privind impactul schimbărilor climatice;
1.3.3. Date statistice
➢ Institutul Național de Statistică (I.N.S.);
➢ Baza de date TEMPO-Online;
➢ Primăria Comunei Butea;
1.3.4. Suportul topografic al P.U.G.
Pagina 16
În cadrul elaborării prezentei documentații de urbanism a fost actualizat suportul topografic ce are la
bază un ortofotoplan adus la zi, acesta stând la baza elaborării pieselor desenate aferente PUG și RLU
Comuna Butea.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII. SINTEZA ANALIZEI SITUAȚEI EXISTENTE ȘI A
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
2.1. Încadrarea în teritoriu
2.1.1. Contextul teritorial județean și regional
În cadrul județului Iași, reglementările referitoare la amenajarea teritoriului și urbanism sunt stabilite în Planul
de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ), cu obiectivele:
• Îmbunătățirea competitivității teritoriului în contextul economiei naționale;
• Contracararea declinului demografic prin stimularea creșterii populației și menținerea stabilității
structurilor economice locale;
• Valorificarea optimă a potențialului natural, cu accent pe resursele semnificative prezente în județ,
într-o perspectivă regională, zonală și națională;
• Protejarea terenurilor agricole cu valoare economică înaltă, prin impunerea unor restricții în procesul
de transformare a acestora în zone construite, în favoarea dezvoltării locale;
• Monitorizarea și intervenția constantă în fenomenele de eroziune și alunecare a terenurilor, pentru
îmbunătățirea calității terenurilor agricole;
• Corectarea dezechilibrelor zonale în dezvoltarea economico-socială, generate atât de condițiile
geografice, cât și de particularitățile dezvoltării care au condus la concentrarea populației și activităților
în jurul orașelor și municipiilor principale;
• Ajustarea echipamentelor de bază la nivel teritorial, în concordanță cu organizarea rețelei generale de
localități, urmărindu-se nevoile economiei naționale și asigurarea unei calități optime a vieții la nivel
local;
2.1.2. Contextul teritorial comunal
Din punct de vedere administrativ, comuna este situată în partea de vest a județului Iași.
Comuna Butea este strabătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iași-ul de Roman. La Miclăușeni, din
acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ 208J, care duce spre sud în județul Neamț la Doljești. Din DJ
208J, la Butea se ramifică șoseaua județeană DJ 208K, ce duce spre est și sud tot în județul Neamț, la
Doljești și Sagna.
Comuna Butea se află în partea de vest a județului Iași.
Din punct de vedere geomorfologic, zona ce urmează a fi studiată face parte din Podișul Central
Moldovenesc, unitatea Culuarul Siretului.
Configurația generală a terenului ocupat de comuna Butea este deluroasă, în afara suprafeței cultivate pe
malul stâng al Siretului, de la podul Șcheia până în apropierea comunei Răchiteni care este teren de șes.
Panta apuseană a satului Butea, spre valea Siretului este mai abruptă și supusă eroziunii apelor.
Satul Butea este situat pe două coline, despărțite între ele de pârâul Boca, afluent al Siretului.
Pagina 17
Datorită așezării sale colinare tronând deasupra văii Siretului, satul Butea oferă o imagine pitorească. Satul
Miclăușeni e ascuns privitorilor, din șoseaua Europeană, de perdeaua frumosului parc al castelului medieval și
de dealurile din dreapta șoselei naționale. Satul este tăiat în două părți inegale de pârâul Boca, versantul
nordic având majoritatea populației.
2.2. Evoluția istorică și urbanistică
2.2.1. Evoluția teritoriului administrativ
În istoria ultimelor două veacuri puține comunități, așezări și chiar cătune de pe întreaga întindere românească,
indiferent de cum și-au manifestat voința, și-au văzut împinse, extinse sau restrânse fruntariile, au fost împărțite și
transferate atât de des între varii unități administrative sau structuri teritoriale, li s-a schimbat statutul juridic,
precum în cazul satelor Butea, Miclăușeni, Hândrești și Lițca. Nu e doar despre nestatornicia lumii, cât, din
nefericire, de neșansa dăinuirii într-un destin colectiv, dacă nu neapărat edificator pentru regiunea Moldovei, măcar
purtător al unui firesc uman ce ar fi adus cu el, dintr-un cândva, de preferabil pilduitor, învățăminte și o moștenire
patrimonială asupra cărora am fi zăbovit mai îndelung.
Relatările despre această zone prin un plus de substanțialitate în prima jumătate a veacului al XIX-lea, când
Miclăușenii era, din punct de vedere administrativ, parte a ținutului Roman, în Ocolul de Sus, fiind prins în
catagrafiile din 1820, 1832.
Cea pe 1820 structura populația Miclăușenilor în cei ai „dumisale logofătului Dimitrii Sturza”, însumând 191 de
persoane, adică „40 liudi scutiți. 45 liudi breslași, 106 liudi trecuți a dumisale logăfătului Dimitrii Sturza”. Cumulat,
aceștia dețineau 341 boi, 289 vaci, 49 cai, 663 oi, 31 stupi și 425 sfini. Mai erau și „80 slugi ci să scutescu fără bir
de dumnealui logofăt Dimitrii Sturza”, alături de alți șase „ce se scutesc fără bir, tot întru acest sat de către
postelnicel Gheorghii”, plus patru slujitori ai bisericii, preoții Lup și Ioan, ajutați de dascălii Mihalachi și Costandin.
La acea vreme, miclăușenii, trecuți în registre la starea a 2-a, se ocupau „cu pământ și cărăușie”, la rubrica „banii
cifertului” apărând 504, la numărul birnicilor 344, la scutiți 40, la breșlași 45, iar la „trecuți”, 229, toate cifrele fiind
raportate la liudii. Instantaneul acelor zile se mărginea la o numărătoare sumară, nume de animale și referințe
financiare.
Tot la 1820, în catagrafia fiscală a Moldovei, Miclăușenii apărea ca „moșia logofătului Dimitrie Sturza. Cu chirii
și cherestele. Starea 1-a. 504 lei, 191 birnici: 40 scutelnici și 45 breslași ai logofătului Dimitrie Sturza și 106
trecuți; au 341 boi, 289 vaci, 49 cai, 663 oi, 31 stupi, 425 porci; 80 slugi ale logofătului Dimitrie Sturza au 174
boi, 126 vaci, 37 cai, 100 oi, 47 stupi, 143 porci; 6 slugi fără bir ale postelnicelului Gheorghe au 12 boi, 7 vaci,
6 porci; 4 slujitorii bisericii au 4 boi, 2 vaci, 2 cai, 7 porci”. Este în această evidență reflectarea unei stări
economice nu tocmai dătătoare de speranță, dependentă exclusiv de muncile agricole, într-un interstițiu când
se punea tot mai presant problema, la curtea domnească, în presa de la Iași, Brașov sau București, în
recomandările făcute bursierilor plecați la studii în străinătate, despre dezvoltarea unor forme locale incipiente
de industrializare.
Catagrafia fiscală pe anul 1832 prindea în dreptul Miclăușenilor „cu cotunurile”, proprietate a logofătului
Dimitrachi Sturza, 132 locuitori birnici, nouă „oameni fără căpătâi”, un mazil, doi „jidovi orândari”, 3 preoți, doi
diaconi, opt dascăli, trei „scutiți pentru strajă”, douăzeci și cinci bătrâni și nevolnici, șaptesprezece văduve și
treizeci și trei de slujbași volnici.
Pagina 18
Tot în 1832 se știa că în Miclăușeni erau „4 biserici, trii creștinești și una catolicească cu hramurile: Bunavestiri
Svinții Voievozi și Adormire și Svânta Troiță catolicească”, la care slujeau trei preoți, doi diaconi și unsprezece
dascăli.
Hândrești era consemnat drept „cătun al satului Miclăușeni, tot al logofătului Dimitrie Sturza”, fiind trecuți în
catastife „47 birnici ce dau bir cu Miclăușenii, au 74 boi, 47 vaci, 5 cai, 71 oi și 66 porci; 2 slujitorii bisericii au 8
boi, 6 vaci, 2 cai, 15 stupi, 10 porci”. Sunt indicii și informații extrem de fragmentare, ce nu au forța creionării
unei notabile și credibile imagini de ansamblu.
Fig. 1 – Planul moșiei Miclăușeni de la 1829
Sursa: Studiu de fundamentare istoric
În atari condiții, confirmările hotarelor în medievalitate, apoi urcând în modernitatea noastră întârziată, ba și în
interbelic, apar deseori doar un exercițiu de imaginație. Singurul care s- a aventurat să încerce o minimă
deslușire a fost Costin Merișca, apelând la documente și încercând să potrivească, aidoma unui puzzle,
informațiile despre lărgimile comunităților învecinate.
Datele adunate de dânsul, ample și lămuritoare pentru fiecare sat în parte, în concordanță deplină cu mutațiile
survenite, mai consistent de undeva de pe la 1870, cu precizări cu iz statistic, ne încredințează că „satul
Miclăușeni devine centru de comună în 1864, de ea depinzând și satele Butea, Hândrești și Lițca. În 18711873, Miclăușenii aparțin de comuna Butea. Apoi se revine la situația de dinainte. Timp de circa un an, în
Pagina 19
1895, comuna Miclăușeni cuprinde satele: Buhonca, Butea, Cuza-Vodă, Lițca, Miclăușeni, Rotunda și Șcheia.
Sub guvernul prezidat de către D.A. Sturdza (originar din Miclăușeni), în 1908, devine centru de plasă, până în
1911, pentru comunele: Bâra, Boghicea, Cuza-Vodă, Doljești, Gâdinți, Heleșteni, Miclăușeni, Sagna, Stănița și
Strunga. În 1929-1930 Miclăușenii aparține de comuna Strunga. În 1941, com. Miclăușeni includea și cătunul
Stârcea. În 1946 încă e comună, dar n-ar decât satul Miclăușeni. Din 1950 trece la comuna Butea.
Fig. 2 – Butea și Miclăușenii pe harta topografică a Moldovei (1892 – 1898) (www.mapire.eu)
Sursa: Studiu de fundamentare istoric
În ceea ce privește Butea, din cea mai recentă monografie a acesteia aflăm că „începând cu anul 1871, satul
devine centru de comună. Această situație va dura până în anul 1929, când, în urma Decretului nr. 4036 din 9
decembrie, dat în baza Legii pentru organizarea administrațiunii locale, din 3 august, privind împărțirea
teritoriului României în județe, redevine sat în comuna Strunga. Nu știm care au fost motivele acestei mișcări.
Această situație a durat doar până în anul 1931, când satul trece din nou la comuna Miclăușeni, așa cum
reiese din Tabloul cu comunele rurale din țară, formate potrivit legii sancționată cu înaltul decret regal nr.
2536, din 14 iulie. Un an mai târziu, în 1932, ca urmare a Deciziunilor de arondare a comunelor, care nu erau
altceva decât o altă modificare produsă în organizarea administrativ-teritorială a României, Butea redevine
comună. Această stare de fapt va dura până în 1939, când, prin Decretul-lege privind schimbări în organizarea
administrativă, se transformă din nou în sat component al comunei Miclăușeni.
După război, din cauza pierderilor teritoriale suferite de țara noastră în anul 1946, are loc o nouă împărțire a
teritoriului, de această dată satul Butea redevenind centru de comună cu același nume în plasa Bâra, județul
Roman. De atunci și până astăzi, chiar dacă au mai fost opt împărțiri teritoriale ale României la nivelul
comunelor, satul Butea nu s-a mai mutat la altă comună. Singura modificare a fost trecerea comunei, din anul
1950, la raionul Târgu Frumos, regiunea Iași”.
Pagina 20
În 1950, Butea figura cu 1.560,60 hectare teren arabil, din care care 1.479, 60 erau în câmp, 11 hectare islaz
și alte 70 hectare în vatra satului. Mai știm că pășunea naturală se întindea pe 374 hectare, împărțite astfel: 80
de hectare în vatra satului, iar diferența, de 294 hectare, răzlețită în varii orizonturi. Registrele primăriei mai
indicau alte 27 hectare de fâneață, 18,30 hectare plantate cu viță de vie, 5 hectare cu livezi cu pomi fructiferi.
Hândreștii a aparținut comunei Miclăușeni până în 1932, cu excepția anilor 1871-73, când aparține de com.
Butea, în 1895, când e declarată pentru circa un an comuna Hândrești, cu satele: Brătulești, Fedeleșeni,
Hăbășești, Hândrești și Oțeleni, precum și în 1929-1930, când e în com. Strunga. Între 1932-39 e din nou
comună, dar n-are decât satul Hândrești. Din 1939 până azi aparține de com. Oțeleni.
Satul Lițca iese în 1910 din componența com. Miclăușeni și trece la com. Doljești, iar în 1931 se contopește cu
Doljeștii.
Ca unitate administrativă superioară, Miclăușenii, Butea și Hândreștii depind de Ocolul de Sus (1772), Ocolul
Siretului de Sus (1834); comuna e plasa Siretul de Sus (1854-1871, 1906, 1911), plasa Șcheia (1904 și 192629), plasa Miclăușeni (1908-1911), plasa Roman-Vodă (1931), plasa Siret (1932), plasa I. Gh. Duca (193439), plasa Bâra (1942-1946). Din 1950, comuna Butea (cu satele Butea și Miclăușeni) aparține raionului Tg.
Frumos; din 1965, raionul Pașcani, iar din 1968 județului Iași”.
Fixări pertinente într-o cronologie aparent ternă, modelarea orizonturilor geografice în funcție de context,
stabilirea unor hotărnicii ce s-au dovedit prea deseori efemere, și constatarea unor forme de asimilare în
ruralitatea autohtonă propun un ghidaj credibil printre experiențele și nenumăratele reorganizări teritoriale
atingătoare sătenilor din regiune.
La finele veacului al XIX-lea datele începeau să capete un plus de consistență. Petru Condrea, într-o sinteză
de geografie dedicată județului Roman, premiată de „Societatea Geografică Română” cu premiul „D.A.
Sturdza”, puncta aspecte organizatorice, religioase, pedagogice și economice ale întregii comune. Arăta, cu
cifre ce induceau siguranță prezentării, că în toată entitatea administrativă trăiau „701 c. fam., 736 contrib.,
3203 loc., din care 86 știu carte și 761 case. Această populaț. este compusă din 368 c. fam. (1472 loc.) unguri,
11 fam. evrei și restul români. Sunt 1316 c.v.m.17. Sunt 3 biserici de zid, din care 1 catolică și 2 ortodoxe. Are
o școală prim. de băieți, care în cursul a.s. 1886-87 a fost frecventată de 11 elevi din 33 înscriși și o școală
prim. de fete, care a fost frecventată în cursul a.s. 1886-87, de 14 eleve. Formează cu comuna Strunga o
circumscripție fiscală. Venitul anual al comunei este de lei 7553,36 și cheltuielile de lei 6943”18. Structurarea
socială, atenția acordată celor care plăteau taxe și impozite, amprenta religioasă, rezervele părinților în a-și
înscrie copiii la școală, dar, surprinzător, închiderea bugetului pe plus, au fost considerate de Petru Condrea
edificatoare pentru o voce de dicționar.
Rezultatele recensământului populației, desfășurat în decembrie 1912, se vedeau și în rubrica dedicată
comunei Miclăușeni, formată din trei sate: Miclăușeni, Butea și Hândrești. Iar datele, indicau, fără putință de
tăgadă, unde era epicentrul unității administrative. Astfel, populația comunei se ridica la 3481 de suflete, dintre
care 1726 bărbați (357 în Miclăușeni, 788 în Butea și 581 în Hândrești) și 1755 femei (366 în Miclăușeni, 812
în Butea și 577 în Hândrești). Și în privința numărului de case, tot Butea se afla în fruntea ierarhiei, cu 425
clădiri locuite și 35 libere, apoi Hândreștii cu 263 case întreținute și alte 22 lăsate de izbeliște, iar la urmă,
Miclăușenii cu 166 de imobile folosite zi de zi și 19 abandonate.
Pagina 21
Privind retrospectiv, Butea apare ca o așezare a cărui destin acoperă aproximativ două secole de vibrație
cotidiană, fiind atestată la începutul veacului al XIX-lea. Pe harta realizată de Bawr în 1774, în dreptul satului
Butea figura Miclăușeni. Abia pe cea din 1815, creionată de monahul Isaiia și Vasile Popa, la care Vasile
Tăutul a mai adăugat unele moșii, la 13 octombrie, considerată alături de planul din 1829, desenat de inginerul
Karl v. Osvat, principalele mărturii cartografice referitoare la satul în sine, Butea era marcată drept un teritoriu
acoperit mai bine de 80% de pădure.
Costin Merișca este cel care a demonstrat convingător că încă din perioada 1815-1829 butenii s-au statornicit
pe actualul amplasament. În paralel cu denumirea Butea, mai erau vehiculate variantele Vatra Miclăușeni,
Miclăușeni-Unguri sau Unguri.
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.3.1. Cadrul geografic
Comuna Butea se află în extremitatea vestică a județului Iași, la limita cu județul Neamț, pe malul stâng al
Siretului, acolo unde acesta primește apele afluentului Pârâul Boca. Satul Butea este situat pe două coline.
Configurația generală a terenului ocupat de comuna Butea este deluroasă, în afara suprafeței cultivate pe
malul stâng al Siretului, de la podul Șcheia până în apropierea comunei Răchiteni care este teren de șes.
Panta apuseană a satului Butea, spre valea Siretului este mai abruptă și supusă eroziunii apelor.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Butea aparține sectorului nordic al Podișului Central
Moldovenesc, în Podișul Sucevei (parte din Podișul Central Moldovenesc), subunitatea Șaua Ruginoasa, fiind
dezvoltată în principal pe zidul teraselor superioare ale râului Siret.
Situat în nord – vestul Podișului Moldovei, Podișul Sucevei este delimitat în vest, față de Carpați, prin seria de
depresiuni de tip subcarpatic, pe aliniamentul localităților: Straja, Marginea, Solca, Cacica, Păltinoasa; spre
sud, de valea Moldovei și în continuare, peste Siret, de șaua Ruginoasa; către est, prin o serie de depresiuni
de contact dintre culmea Bour–Dealul Mare și Câmpia Moldovei, pe aliniamentul localităților: Tg. Frumos,
Cotnari, Hârlău, Flămânzi, Botoșani, Dorohoi, Pomirla, iar către nord, limita Podișului Sucevei coincide cu
hotarul țării.
Petrografic, acest podiș este alcătuit dintr-o alternanță de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice și
conglomerate, dispuse monoclinal, toate aparținând sarmațianului inferior, la nord de paralela orașului
Fălticeni și sarmațianului superior în sud.
Ca înfățișare, relieful actual se datorează acțiunii apelor curgătoare și celorlalți agenți care au modelat
depozitele cuaternare, alcătuite din argile, marne cu alternanțe de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundișuri și
luturi loessoidice, prin eroziune și acumulare.
De menționat prezența înălțimilor, de o parte și de alta a Siretului: Dealul Peter, Dealul Gura Badiliței, Dealul
Osoi și Șaua Ruginoasa din stânga Siretului-și Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gâștești, Dealul Parcului–pe
dreapta Siretului.
Valea Siretului în acest sector are 290m, cu versanți înclinați.
Pagina 22
Relieful spațiului hidrografic Siret scade ca înălțime pe toată lungimea bazinului, de la vest la est, marile unități
de relief fiind bine individualizate: lanțul muntos al Carpaților Orientali,
Subcarpații Moldovei și de curbură care încep la sud de cursul râului Moldovei, Podișul Central Moldovenesc,
o unitate tipică de platformă, care ocupă tot spațiul din fața Carpaților Orientali și subcarpaților, până la Prut și
Câmpia Siretului inferior care cuprinde marginea sudică mai coborâtă a Podișului Central Moldovenesc și
partea de nord – nord-est a Câmpiei Române.
Relieful actual derivă dintr-o câmpie sermatopliocenă, înălțată, fragmentată și transformată într-o regiune de
platouri, coline și dealuri.
Format din interfluvii despărțite de văi largi este însoțit de terase bine dezvoltate, propice pentru construcții.
Interfluviile, cu altitudini de 350-400m, au aspect de platou.
Particularitățile lito-stratigrafice, aferente municipiului Iași, sunt subordonate ariei Podișului Moldovenesc și
respectă în linii generale, ansamblul morfo-structural al acestuia.
Configurația generală a terenului ocupat de comuna Butea este deluroasă, în afara suprafeței cultivate pe
malul stâng al Siretului, de la podul Șcheia până în apropierea comunei Răchiteni care este teren de șes.
Panta apuseană a satului Butea, spre valea Siretului este mai abruptă și supusă eroziunii apelor.
Satul Butea este situat pe două coline, despărțite între ele de pârâul Telii, afluent al Siretului. Datorită așezării
sale colinare tronând deasupra văii Siretului, satul Butea oferă o imagine pitorească.
Satul Miclăușeni e ascuns privitorilor, din șoseaua Europeana, de perdeaua frumosului parc al castelului
medieval și de dealurile din dreapta șoselei naționale.
Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în:
•unitatea Podișul Moldovei;
•subunitatea – Culuarul Siretului;
Relieful are un caracter predominant sculptural, prezentând o fragmentare sub formă de interfluvii deluroase,
cu altitudini între 250-300 m, mărginite de versanți cu pante și orientări variate.
La limita vestică a teritoriului relieful are un caracter acumulativ, fiind reprezentat de șesul Siretului.
Platourile interfluviale dinspre valea Siretului pot avea un caracter acumulativ-eroziv, fiind considerate terase
ale Râului Siret.
Interfluviile sunt terenuri foarte bune pentru agricultură, așezări, căi de comunicații, fiind terenuri plane sau
relativ plane, stabile și fără degradări.
Versanții care mărginesc interfluviile au înclinări și orientări variate, cei orientați spre nord și vest au înclinări
mai accentuate și sunt afectați de procese de degradare, alunecări de teren și eroziuni – versantul stâng al
Siretului, între Miclăușeni și Butea.
Versanții cu orientare sudică și estică au în general înclinări accesibile și stabilitate mai mare, nefiind afectați
de degradări active.
Șesul Siretului prezintă două trepte: o treaptă joasă și îngustă, bogată în acumulări de nisip și pietriș, în cadrul
căreia meandrează albia râului și o treaptă mai înaltă, de 4-7 m altitudine relativă, ce constituie o terasă de
luncă.
Pagina 23
Șesul este inundabil, mai puțin terasa de luncă, care se inundă numai la viituri mari. Litologic șesul este
constituit din nisipuri și pietrișuri în bază, peste care se dispun aluviuni nisipoase și argiloase.
Celelalte văi din teritoriu Dăicița și Boca au șesuri înguste, parțial inundabile la ploi mari și cu exces de
umiditate, constituite din aluviuni argilo nisipoase subțiri. Pe pârâul Dăicița s-au făcut regularizări ale albiei.
2.3.2. Geologia
Sub raport geologic, se încadrează în unitatea geologică Platforma Moldovenescă (o prelungire a Platformei
Ruse) - unitate structurală majoră - ce are soclul alcătuit din șisturi cristaline, iar cuvertura din formațiuni
sedimentare. Acestea sunt dispuse transgresiv și discordant peste soclu(fundament).
Fundamentul reprezintă etapa de geosinclinal, în care s-au manifestat, intense procese geodinamice
(orogeneza, metamorfism, magmatism), finalizată prin sisteme orogenetice distincte. Tectonica fundamentului
este relizată de un mănunchi de falii, răsfirate, orientate pe direcția SE-NV, cu tendința de dirijare NNV–N.
Aria vorlandului este acoperită de o cuvertură sedimentară mai nouă, cretacică și miopliocenă, mai dezvoltată
în apropierea orogenului carpatic și care se reduce treptat, atât ca grosime cât și ca termeni, pe măsură ce se
deplasează către est.
Grosimea cuverturii Platformei Moldovenești este de circa 1200-1400m, depozitele sedimentare de pe raza
comunei Miroslava aparținând cuverturii. Platforma Moldovenească este o unitate rigidă, stabilă, fiind
considerată a fi cea mai veche platformă ce s-a consolidat în Proterozoicul mediu.
Pe cuprinsul platformei aflorează de la nord la sud, în sensul retragerii Mării sarmatice, toate subetajele
Sarmațianului: Buglovian, Volhinian, Basarabian, Chersonian și Meoțian.
Buglovianul aflorează în partea nordică, între Prut și Valea Bașeului și Siret și Valea Sucevei, reprezentat prin
depozite argiloase și nisipoase cărora li se adaugă calcare recifale.
La nivelul Volhinianului, se modifică morfologia bazinului de sedimentare și se creează condiții faciale diferite
de acumulare a sedimentelor.
La est de linia Siretului se depun depozite predominant argiloase, cu intercalații subțiri de gresii și calcare;
depozitele devin predominant arenitice (nisipoase), cu intercalații de gresii și calcare oolitice.
Bassarabianului îi revin argilele și nisipurile în partea sa inferioară și calcarele oolitice. Chersonianul este
preponderant nisipos, cu intercalații de calcare și argile.
Meoțianul apare în general legat de chersonian ca arie de dezvoltare și este marcat de prezența unui nivel de
cinerite, gresii în plăci și conglometare, care încheie sedimentarea.
Modalitatea de acționare a acestor factori s-au aflat în strânsă legătură atât cu materialul asupra căruia s-a
acționat– roca, dar și cu modul de dispunere a stratelor–structura. Configurația actuală s-a desăvârșit ca
urmare a unei evoluții geologice îndelungate, realizate de la sfârșitul miocenului și care continuă și-n prezent.
(un rol important avându-l factorii modelatori).
Pagina 24
2.3.3. Clima
Climatul are un caracter temperat continental cu unele particularități determinate de altitudine, circulația
atmosferică, formele și fragmentarea reliefului. Iernile sunt friguroase și umede, iar verile călduroase.
Temperatura medie anuală la stația meteorologică Roman este de +8,50C, prezentând: temperatura medie a
lunii celei mai calde = 19,9OC (iulie) și temperatura medie lunară negativă = - 4,5OC (decembrie).
Temperatura maximă absolută înregistrată este de +38,20C (în data de 17.08.1952) și temperatura minimă
absolută înregistrată este de -33,20C (în data de 20.02.1954), în acest context rezultând o valoare a
amplitudinii termice absolute de 71,40 oC.
Aceste diferențieri mari termice sunt rezultatul acțiunii combinate a radiației solare, a circulației maselor de aer
și caracteristicile suprafeței active din zona văii Siretului.
Precipitațiile atmosferice au media anuală de 519,4 mm/an. Cea mai mică cantitate de precipitații se
înregistrează în luna ianuarie - 19,6 mm, iar maximul în luna iunie - 78,8 mm.
Maxima înregistrată în 24 de ore a fost de 95,6 mm, la data de 29.07.1991. Cele mai ploioase luni sunt cele de
vară cu ponderea de 45% din întreaga cantitate de precipitații cazută într-un an. Sfârșitul toamnei, iarna și
începutul primăverii (octombrie-martie), se caracterizează prin cantități de precipitații mici care reprezintă doar
25% din total.
În sezonul cald precitațiile au un pronunțat caracter torențial, înregistrând averse de o intensitate deosebită.
Cantitățile mari de precipitații căzute în intervale scurte de timp provoacă vara inundații și eroziunea solului, iar
iarna înzăpeziri.
În valea Siretului sunt frecvente o serie de fenomene meteorologice precum cețuri, brume, înghețuri care se
produc mai timpuriu toamna și mai târziu primăvara, destul de frecvente sunt și fenomenele de inversiune
termică. Având în vedere prevederile din STAS 6054-77 (“Teren de fundare – Adâncimi maxime de îngheț”),
adâncimea de îngheț maximă din zonă este de 0,9 – 1,00 m față de cota terenului natural.
Bazinul Siretului, dezvoltat asimetric, își culege apele de pe versanții estici ai Carpaților Orientali care, spre
deosebire de cei vestici, au umiditatea mai slabă, datorită caracterului descendent al maselor de aer oceanic
ce și-au lăsat o mare parte din vaporii de apă la traversarea culmilor muntoase. Excepție face partea nordică,
aflată direct sub influența unor mase de aer nordice baltice, mai umede.
Cu toate acestea, precipitațiile din zona montană fiind bogate, Siretul primește suficiente ape prin afluenții din
Carpați care, rând pe rând de la izvoare și până la vărsare, îi măresc debitul și îi compensează pierderile
cauzate prin infiltrație și evaporare.
• presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 minute qref = 0.70 kPa, conform CR 1-1-4/2012 „Cod de
proiectare. evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor”
• valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol s0,k = 2.5 kN/m2, conform CR 1–1–3–2012 „Cod de
proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.”
Pagina 25
Fig. 3 – Harta climatică a României
Sursa: Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
Fig. 4 – Valori caracteristice ale presiunii de referință dinamice a vântului, qb având 50 de ani interval mediu
de recurență
Sursa: Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
Pagina 26
Fig. 5 – Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol
Sursa: Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
Adâncimea de îngheț se consideră a fi -0.90m de la cota terenului natural sau amenajat, conform STAS 605477.
2.4. Hidrografia
2.4.1. Ape de suprafață
Resursa naturală de apă provenită din râurile interioare a reprezentat, la nivel național, un volum scurs de
38227 mil.m3 în cursul anului 2023, volum care situează anul 2023 cu 4,24% sub nivelul volumului mediu
multianual calculat pentru o perioadă îndelungată, de 39920 mil.m 3. În acest context, anul 2023 poate fi
considerat un an normal.
Volumul scurs pe râurile interioare din România în anul 2023 este mai mare cu 9% față de media multianuală
a stocului anual scurs în intervalul 2018-2022. Pentru bazinul Siret, situația este mai defavorabilă. Astfel,
volumul scurs în anul 2023 reprezintă doar 59,7% din cel mediu multianual scurs în intervalul 2018-2022.
În concluzie, anul 2023 a fost un an secetos în ceea ce privește cuantumul resursei de apă provenită din
râurile interioare, la nivelul bazinului hidrografic Siret, volumul scurs în cursul anului 2023 (3913 mil.m 3), fiind
cel mai mic din intervalul 2018-2023.
2.4.2. Ape de adâncime
Resursele de apă subterană reprezintă volumul de apă care poate fi extras dintr-un strat acvifer, deci volumul
de apă exploatabilă. Această noțiune este complexă, deoarece cantitatea de apă ce poate fi furnizată de un
Pagina 27
strat acvifer depinde de volumul rezervelor și este limitată de posibilitățile tehnice și economice, de conservare
și protecție a resurselor.
În România, în conformitate cu cerințele Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC și cu legislația europeană și
națională subsecventă, au fost identificate, delimitate și caracterizate un număr de 143 de corpuri de apă
subterană. Dintre acestea, un număr de 115 reprezintă corpuri de apă subterană freatică, iar 28 sunt corpuri
de apă subterană de adâncime. În general, apa subterană din primul orizont acvifer întâlnit în adâncime, este
utilizată pentru irigații și industrie, pentru alimentarea populației fiind utilizată apa captată prin izvoare și foraje
de adâncime. Calitatea apei este determinată de alcătuirea mineralogică și chimică a rocii în care este
localizată apa subterană, dar și de evoluția tectonică regională și/sau locală.
În anul 2023 nivelurile medii anuale au ȋnregistrat scăderi față de mediile multianuale ȋn aproximativ 80% din
numărul total de foraje analizate la nivelul ȋntregii țări. Creșterile de nivel piezometric ȋn anul 2023 față de anul
s-au înregistrat ȋn aproximativ 48% dintre forajele incluse in analiză, la nivelul ȋntregii țări.
Se observă că majoritatea forajelor din județul Iasi au înregistrat scăderi de nivel piezometric, doar unul dintre
acestea relevând creșteri.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a II-a Apa – Apă pentru populație, comuna
nu este situată în arealul județelor cu apă potabilă distribuită pentru uz casnic, sub consumul normat, în
municipii și orașe, care necesită lucrări prioritare de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă. De altfel,
comuna Butea este localizată în zona cu nr. 27 – zone cu disfuncționalități mari în alimentare cu apă și/sau
canalizare a municipiilor și orașelor cuprinse în Anexa 3, care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare și
dezvoltare, precum și în zona F – zona cu localități rurale, cu resurse reduse de apă, care necesită lucrări
prioritare de alimentare cu apă, în sistem centralizat.
2.4.3. Zone inundabile
Inundațiile sunt un dezastru natural obișnuit pentru Europa, iar împreună cu furtunile reprezintă cel mai
important hazard natural din Europa din punct de vedere al pagubelor economice.
Principalul râu care trece prin comuna Butea, este Siretul. Râul Siret trece prin Comuna Butea din județul Iași,
în partea de sud a comunei. Râul Siret este unul dintre cele mai importante râuri din România, iar în comuna
Butea, el are o importanță deosebită pentru economia și viața comunității locale, însă pe zona străbătută
poate prezenta potențial de inundabilitate a culturilor pe culturile prezente.
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Siret, care
demarchează limita teritoriului adminstrativ al comunei în partea de V.
Rețeaua hidrografică din teritoriu este formată din râul Siret și cei doi afluienți principali pâraiele Dăicița și
Boca.
Regimul hidrologic se caracterizează prin variații însemnate de debite și nivele, creșterea acestora în timpul
primăverii și verii generând local inundații și exces de umiditate în șesuri.
Pagina 28
Pe pârâul Dăicița s-au executat lucrări de regularizare a albiei care au limitat inundațiile. Același rol de
diminuare a viiturilor îl au și iazurile existente pe cele două văi.
Iazurile de pe valea pârâului Boca crează un cadru deosebit de pitoresc valorificat prin amenajarea punctului
turistic „Trei iazuri”.
Lungimea totala a râurilor cadastrate pe teritoriul comunei Butea este de 10.343 km.
Conform studiului geologic, intocmit de S.C. GEOSTUDIS S.R.L. IAȘI există o șansă mare de dezvoltare a
fenomenului de inundabilitate, partea de sud a satului Butea fiind încadrat în zonă inundabilă. Pe zona în care
se poate dezvolta fenomenul de inundabilitate datorită reversării râului Siret nu există construcții sau clădiri de
locuit, terenul având destinația de pășune și arabil.
În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor de vară s-au produs frecvent inundații în albia râului, iar în
unii ani chiar și pe terasa joasă de luncă, ceea ce a impus realizarea unor diguri locale pentru apărarea satului
Butea.
În timpul viiturilor mari de vară se înregistrează și cele mai mari valori ale turbidității, când sunt transportate în
suspensie cantități apreciabile de particole fine.
Din punct de vedere geomorfologic, terenul este stabil, cu risc la alunecare scăzut din observațiile de teren
deși conform hărților comuna este situată în zonă cu risc ridicat, dar cu potențial mare de inundabilitate pe
partea de sud a comunei (zona raului Siret).
Fig. 6 – Benzi inundabilitate 0.1%
Sursa: Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
Pagina 29
2.4.4. Eroziuni
Prin eroziune se înțelege procesul de degradare fizică sau chimică a solurilor sau a rocilor, caracterizat prin
desprinderea particulelor neconsolidate și transportul lor sub acțiunea apei din precipitații și a vântului.
Eroziunea este un proces natural ai cărui principali factori sunt ploile, în special cele în aversă, morfologia
terenului, conținutul redus de materie organică din sol și gradul de acoperire cu vegetație.
Pentru estimarea și cuantificarea eroziunii au fost dezvoltate în timp o serie de modele. Dintre acestea cele
mai utilizate sunt: USLE (Universal Soil Loss Equation), RUSLE (Revised Universal Soil Loss Equation),
MUSLE (Modified Universal Soil Loss Equation), MMF (Morgan, Morgan and Finney Model), WEPP (Water
Erosion Prediction Project Model).
Sistemul informatic geografic al resurselor de sol “SIGSTAR-200” a fost realizat pe baza informațiilor conținute
în cele 50 de foi de hartă care alcătuiesc „Harta Solurilor României la scara 1:200 000”, foi publicate între anii
1964 și 1994, ale căror informații au fost actualizate conform unei legende unice.
Eroziunea solului este fenomenul prin care suprafața solului este îndepărtată de apă și de vânt. Principalele
cauze ale eroziunii solului sunt practicile neadecvate de gestionare a terenurilor, despădurirea, pășunatul
excesiv, incendiile forestiere și activitățile din construcții. Ratele de eroziune sunt foarte sensibile, atât la climă,
cât și la utilizarea terenurilor, precum și în urma practicii de conservare detaliată la nivelul solului. Având în
vedere rata foarte lentă de formare a solului, orice pierdere de sol mai mare de 1 tonă pe hectar pe an poate fi
considerată ca ireversibilă, pentru o perioadă de 50 - 100 ani. Eroziunea solului poate fi datorată apei sau
vântului (eroziunea eoliană).
Potrivit unor studii aprofundate referitoare la fondul funciar, în România există suprafețe întinse cu terenuri
degradate, cele mai multe fiind situate în zonele de deal și de munte. Așa cum rezultă din Strategia Națională
pentru Prevenirea și Combaterea Efectelor Secetei, Degradării Terenurilor și Deșertificării", suprafața totala a
terenurilor degradate este mare. Eroziune excesivă, asociată cu ravenări și alunecari de teren, se
înregistrează pe o suprafața de peste 2 milioane de hectare, iar eroziune moderat- puternică pe aproape 5
milioane de hectare. Suprafețe mari de terenuri degradate se gasesc în Podișul Getic, Subcarpații Munteniei,
Podișul Someșan, Podișul Transilvaniei, Subcarpații Moldovei, Campia și Podișul Moldovei și Dobrogea. În
perspectivă, pe măsura intensificarii utilizarii terenurilor agricole, peste doua milioane hectare de terenuri
degradate vor trebui reabilitate prin împadurire.
Pagina 30
Fig. 6 – Harta solurilor României la scara 1:200 000
Sursa: Studiu de fundamentare privind protecția mediului, riscurile naturale, riscurile antropice
Configurația generală a terenului ocupat de comuna Butea este deluroasă, în afara suprafeței cultivate pe
malul stâng al Siretului, de la podul Șcheia până în apropierea comunei Răchiteni care este teren de șes.
Panta apuseană a satului Butea, spre valea Siretului este mai abruptă și supusă eroziunii apelor.
Ca înfățișare, relieful actual se datorează acțiunii apelor curgătoare și celorlalți agenți care au modelat
depozitele cuaternare, alcătuite din argile, marne cu alternanțe de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundișuri și
luturi loessoidice, prin eroziune și acumulare.
Panta apuseană a satului Butea, spre valea Siretului este mai abruptă și supusă eroziunii apelor.
Versanții care mărginesc interfluviile au înclinări și orientări variate, cei orientați spre nord și vest au înclinări
mai accentuate și sunt afectați de procese de degradare, alunecări de teren și eroziuni – versantul stâng al
Siretului, între Miclăușeni și Butea.
Frecvența mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au constituit cauza principală a unor
fenomene destructive cum ar fi: alunecări de teren, creșteri ale nivelului apelor subterane și de suprafață,
inundații, eroziunea solurilor etc.
Pagina 31
2.5. Populația. Elemente demografice și sociale
2.5.1. Evoluția istorică a populației
În ultimele două decenii, România se confruntă cu un declin demografic, populația recenzată diminuându-se
de la recensământ la recensământ, mai accentuat între Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002
și Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011. Așadar, populația recenzată a țării s-a redus cu
7.2% din anul 2002 până în anul 2011, respectiv cu 5.3% din anul 2011 până în anul 2021, în cei 20 de ani
scăzând cu 12.1% (s-a diminuat de la 21.680.974 la 19.053.815 persoane).
Repartiția și evoluția populației recenzate a României, Regiunii Nord-Est și Județului Iași între Recensămintele
Populației și Locuințelor realizate în anii 2002, 2011 și 2021
2011/ 2021/ 2021/
RPL 2002 RPL 2011 RPL 2021
2002* 2011* 2002*
T 21680974 20121641 -7.2% 19053815 -5.3% -12.1%
România
B 10568741 48.7% 9788577 48.6% -7.4% 9245540 48.5% -5.6% -12.5%
F 11112233 51.3% 10333064 51.4% -7.0% 9808275 51.5% -5.1% -11.7%
T 3674367 3302217 -10.1% 3226436 -2.3% -12.2%
Regiunea
Nord-Est
B 1808390 49.2% 1631162 49.4% -9.8% 1590548 49.3% -2.5% -12.0%
F 1865977 50.8% 1671055 50.6% -10.4% 1635888 50.7% -2.1% -12.3%
T 816910 772348 -5.5% 760774 -1.5% -6.9%
Județul
B 401516 49.2% 381844 49.4% -4.9% 374325 49.2% -2.0% -6.8%
Iași
F 415394 50.8% 390504 50.6% -6.0% 386449 50.8% -1.0% -7.0%
T = total populație, B = bărbați, F = femei,
*raport procentual de modificare a volumului populației recenzate
Sursa: Recensămintele Populației și Locuințelor din anii 2002, 2011 și 2021
Distribuind populația României în funcție de apartenența la sex, am identificat că la Recensământul Populației
și Locuințelor din anul 2011 s-au înregistrat cu 7.4% mai puțini bărbați și cu 7.0% mai puține femei, comparativ
cu Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002. Pe de altă parte la Recensământul Populației și
Locuințelor anul 2021 s-au înregistrat cu 5.6% mai puțini bărbați și cu 5.1% mai puține femei, comparativ cu
Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, astfel că în cei 20 de ani, în România numărul
bărbaților a scăzut cu 12.5%, iar cel al femeilor cu 11.7%.
În ceea ce privește evoluția populației recenzate a Regiunii Nord-Est, rezultatele înregistrate la recensăminte
evidențiază o scădere a populației cu 10.1% de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2002 la
RPL 2011 și cu 2.3% de la Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 la Recensământul
Populației și Locuințelor din anul 2021, rezultând astfel o scădere totală cu 12.2% a populației regiunii în cei
20 ani (s-a diminuat de la 3.674.367 la 3.226.436 persoane).
Pagina 32
Distribuind populația regiunii în funcție de apartenența la sex, am identificat că la nivel regional în primii 10 ani
numărul femeilor s-a redus mai accentuat decât numărul bărbaților, astfel că la RPL 2011 s-au înregistrat cu
10.4% mai puține femei și cu 9.8% mai puțini bărbați, comparativ cu RPL 2002, iar în următorii 10 ani numărul
bărbaților s-a redus mai accentuat decât numărul femeilor, astfel că la RPL 2021 s-au înregistrat cu 2.5% mai
puțini bărbați și cu 2.1% mai puține femei, comparativ cu RPL 2011. În ansamblu în cei 20 de ani, la nivel
regional numărul bărbaților s-a redus cu 12.0%, iar numărul femeilor s-a redus cu 12.3%.
Dacă ne raportăm la evoluția populației recenzate a Județului Iași, la RPL 2011 față de RPL 2002 s-au
înregistrat cu 5.5% mai puțini locuitori, iar la RPL 2021 față de RPL 2011 s-au înregistrat cu 1.5% mai puțini
locuitori, rezultând astfel o scădere totală cu 6.9% a volumului populației județului în cei 20 ani (a scăzut de la
816.910 la 760.774 persoane).
Distribuind populația județului în funcție de apartenența la sex, am identificat că s-a înregistrat o evoluție
similară cu cea de la nivel regional, respectiv în primii 10 ani numărul femeilor s-a redus mai accentuat decât
numărul bărbaților, astfel că la RPL 2011 s-au înregistrat cu 6.0% mai puține femei și cu 4.9% mai puțini
bărbați, comparativ cu RPL 2002, iar în următorii 10 ani numărul bărbaților s-a redus mai accentuat decât
numărul femeilor, astfel că la RPL 2021 s-au înregistrat cu 2.0% mai puțini bărbați și cu 1.0% mai puține
femei, comparativ cu RPL 2011, în cei 20 de ani, la nivel județean numărul bărbaților fiind mai mic cu 6.8%, iar
numărul femeilor cu 7.0%.
Repartiția și evoluția populației recenzate a Comunei Butea între Recensămintele Populației și Locuințelor
realizate în anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021
Locuințelor realizate în anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021
5500 4654 4478
4400 3787 3897 3927
3300 2561 2698 2679
2323
2200
1100
0
RPL RPL RPL RPL RPL RPL RPL RPL RPL
1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2021
Satul Butea 1600 1853 3172 3819 3763 3342 3456 2319 2321
Satul Miclăușeni 723 708 615 835 715 555 471 379 358
Total populație 2323 2561 3787 4654 4478 3897 3927 2698 2679
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași
Pagina 33
Evoluția populației recenzate a Comunei Butea între RPL 1912 și RPL 1966 prezintă un trend
ascendent, deoarece: între RPL 1912 și RPL 1930 populația comunei a crescut cu 10.2%, între RPL 1930 și
RPL 1956 a crescut cu 47.9%, iar între RPL 1956 și RPL 1966 a crescut cu 22.9%. Prin urmare, între RPL
1912 și RPL 1966, populația comunei a crescut de 1.9 ori (s-a majorat de la 2.323 la 4.454 persoane).
Repartizând populația recenzată între RPL 1930 și RPL 1966 în funcție de apartenența la sex , am
identificat că atât numărul bărbaților, cât și numărul femeilor au crescut. Între RPL 1930 și RPL 1956 atât
numărul bărbaților, cât și cel al femeilor au crescut cu 47.9%, iar între RPL 1956 și RPL 1966, numărul
bărbaților a crescut cu 24.3%, iar cel al femeilor cu 21.6%. Având în vedere aceste aspecte concluzionăm că
între RPL 1930 și RPL 1966 numărul bărbaților s-a majorat cu 59.0%, iar numărul femeilor cu 89.6%.
Dacă ne raportăm la repartiția populației recenzată între RPL 1912 și RPL 1966 pe localități componente
am identificat faptul că ponderea populației satului Miclăușeni s-a redus considerabil, de la 31.1% la 17.9%
(13.2 pp), astfel că din populația totală la RPL 1912 în Satul Butea existau 68.9%, iar în Satul Miclăușeni
existau 31.1%, la RPL 1930 în Satul Butea existau 72.4%, iar în Satul Miclăușeni existau 27.6%, la RPL 1956
în Satul Butea existau 83.8%, iar în Satul Miclăușeni existau 16.2%, iar la RPL 1966 în Satul Butea existau
82.1%, iar în Satul Miclăușeni existau 17.9%.
Evoluția populației recenzate între RPL 1966 și RPL 1992 prezintă un trend descendent, deoarece între
RPL 1966 și RPL 1977 populația comunei a scăzut cu 3.8%, iar între RPL 1977 și RPL 1992 a scăzut cu
13.0%, rezultând astfel o scădere totală a populației între RPL 1996 și RPL 1992 cu 16.3% (s-a diminuat de la
4.654 la 3.897 persoane). Repartizând populația recenzată între RPL 1966 și RPL 1992 în funcție de
apartenența la sex, am identificat că, în ansamblu, atât numărul bărbaților, cât și numărul femeilor au scăzut.
Între RPL 1966 și RPL 1977, numărul bărbaților a scăzut cu 13.5%, iar numărul femeilor a crescut cu 5.4%, iar
între RPL 1977 și RPL 1992 numărul bărbaților a scăzut cu 6.3%, iar numărul femeilor a scăzut cu 18.2%.
Scăderea numărului de femei de la RPL 1977 la RPL 1992 a avut un impact semnificativ, astfel că între RPL
1966 și RPL 1977, numărul bărbaților a scăzut cu 18.9%, iar cel al femeilor a scăzut cu 13.8%.
Repartiția populației recenzate între RPL 1966 și RPL 1992 pe localități componente arată faptul că
ponderea populației satului Miclăușeni continuă să se reducă, dar într-o proporție mai mică, doar cu 3.7
puncte procentuale, întrucât din populația totală la RPL 1977 în Satul Butea existau 84.0%, iar în Satul
Miclăușeni existau 16.0%, iar la RPL 1992 în Satul Butea existau 85.8%, iar în Satul Miclăușeni existau
14.2%.
Evoluția populației recenzate a Comunei Butea între RPL 1992 și RPL 2021 prezintă un trend
descendent. Situația între recensăminte se prezintă astfel: între RPL 1992 și RPL 2002 populația comunei a
crescut cu 0.8%, între RPL 2002 și RPL 2011 populația comunei a scăzut cu 31.3%, iar între RPL 2011 și RPL
2021 a scăzut cu 0.7%. În ansamblu, între RPL 1992 și RPL 2021, populația comunei a scăzut cu 31.3% (s-a
diminuat de la 3.897 la 2.679 persoane). Repartizând populația recenzată între RPL 1992 și RPL 2021 în
funcție de apartenența la sex, am identificat că numărul femeilor a scăzut, indiferent de anul de referință, iar
numărul bărbaților a crescut între RPL 1992 și RPL 2002, respectiv între RPL 2011 și RPL 2021. În ansamblu,
între RPL 2021 și RPL 2011, numărul bărbaților a scăzut cu 28.9%, iar numărul femeilor a scăzut cu 33.4%.
Repartiția populației recenzate între RPL 1992 și RPL 2021 pe localități componente arată faptul că
ponderea populației satului Miclăușeni a oscilat, la RPL 2021 fiind mai mică doar cu 0.8 puncte procentuale
Pagina 34
față de RPL 1992. Rezultatele arată faptul că din populația totală la RPL 2002 în Satul Butea existau 88.0%,
iar în Satul Miclăușeni existau 12.0%, la RPL 2011 în Satul Butea existau 86.0%, iar în Satul Miclăușeni
existau 14.0%, iar la RPL 2021 în Satul Butea existau 86.6%, iar în Satul Miclăușeni existau 13.4%.
În concluzie în decursul a 109 ani, respectiv de la RPL 1912 la RPL 2021, populația recenzată a Comunei
Butea a crescut cu 15.3%, de la 2.323 la 2.679 locuitori.
Repartiția și evoluția populației recenzate a Comunei Butea între Recensămintele Populației și Locuințelor
realizate în anii 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021
RPL 1912 RPL 1930 1930/1912* RPL 1956 1956/1930*
Număr total de 2561 +10.2% 3787 +47.9%
locuitori 1234 48.2% 1825 48.2% +47.9%
2323 1327 51.8% 1962 51.8% +47.9%
RPL 1966 1966/1956* RPL 1977 1977/1966* RPL 1992 1992/1977*
T 4654 +22.9% 4478 -3.8% 3897 -13.0%
B 2268 48.7% +24.3% 1962 43.8% -13.5% 1839 47.2% -6.3%
F 2386 51.3% +21.6% 2516 56.2% +5.4% 2058 52.8% -18.2%
RPL 2002 2002/1992* RPL 2011 2011/2002* RPL 2021 2021/2011*
T 3927 +0.8% 2698 -31.3% 2679 -0.7%
B 1949 49.6% +6.0% 1270 47.1% -34.8% 1308 48.8% +3.0%
F 1978 50.4% -3.9% 1428 52.9% -27.8% 1371 51.2% -4.0%
T = total populație, B = bărbați, F = femei *raport procentual de modificare a volumului populației recenzate
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași
2.5.2. Evoluția ratelor de natalitate și mortalitate
Mișcarea naturală a populației este un fenomen biologic-social aflat sub influența unor evenimente
demografice pure (nașterea și decesul). Aceasta exprimă procesul de reînnoire al unei populații de tip închis,
nesupuse fluxurilor migratorii. În majoritatea țărilor lumii, natalitatea continuă sistematic tendința de scădere,
apropiindu-se de nivelul mortalității.
Comparativ cu țările occidentale, intrarea României în procesul de tranziție demografică (caracterizat prin
niveluri scăzute ale natalității și mortalității) a avut loc mai târziu. Decalajul de aproape un secol este cauzat de
dezvoltarea întârziată din punct de vedere economic, social și politic, deoarece schimbările sociale și
economice au un grad de influență puternic asupra populației și structurii acesteia, precum și asupra evoluției
natalității și a mortalității.
Analiza natalității pe medii de rezidență pune în evidență faptul că, în ultimii ani, rata natalității a fost mai
ridicată în mediul rural decât în mediul urban. Decalajul dintre nivelul natalității celor două medii de rezidență
are la bază diferențele de structură pe vârste a populației și de pondere a populației feminine de vârstă fertilă
Pagina 35
dintre urban și rural, nivelul de instruire, tradiția, activitatea femeilor în gospodărie sau în afara gospodăriei, cât
și nivelul migrației interne din cele două medii. Totodată, în mediul urban, un număr ridicat de cupluri familiale
se limitează la un singur copil.
În cadrul unei populații, într-un anumit interval de timp frecvența nașterilor de copii vii reprezintă natalitatea, iar
cea a deceselor reprezintă mortalitatea. Diferența dintre numărul născuților vii și numărul decedaților în
perioada de referință reprezintă sporul natural.
În acest sens, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra evoluției sporului natural în Comuna Butea, în
graficul de mai jos, am reprezentat evoluția numărului de născuți vii, decedați și a sporului natural, în perioada
2013 - 2022.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în perioada 2013 - 2022, numărul de născuți vii din
Comuna Butea a oscilat, prezentând o evoluție cu trend ascendent. Numărul mediu de născuți vii înregistrați
pe raza comunei în perioada analizată a fost de 26 născuți vii, cei mai puțini fiind înregistrați în anul 2015 - 17
persoane, iar cei mai mulți fiind înregistrați în anul 2019 - 37 persoane. De asemenea, în anul 2022 s-au
înregistrat cu 17.2% mai puțini născuți vii comparativ cu anul 2013 (a scăzut de la 29 la 24 născuți vii).
Analizând numărul de decedați înregistrat la nivelul Comunei Butea, am identificat că în perioada 2013 - 2022
acesta a oscilat, prezentând o evoluție cu un trend ușor ascendent. Numărul mediu de persoane decedate a
fost de 52 persoane, cele mai puține fiind înregistrate în anul 2016 (41 persoane), iar cele mai multe fiind
înregistrate în anul 2018 (66 persoane). Totodată, în anul 2022 numărul persoanelor decedate s-a majorat cu
6.8%, comparativ cu anul 2013 (a crescut de la 44 persoane la 47 persoane).
Referitor la numărul de decese sub 1 an, la nivelul Comunei Butea s-au înregistrat decese doar în anii 2014 și
2017, respectiv o persoană.
Un aspect foarte important îl reprezintă analiza sporului natural. Așadar, pe întreaga perioadă analizată, pe
raza Comunei Butea s-a înregistrat un spor natural negativ, deoarece numărul de născuți vii a fost mai mic
decât numărul decedaților.
Cel mai mare bilanț demografic s-a înregistrat în anii 2015 și 2017 (numărul decedaților a fost mai mare cu 40
persoane decât numărul născuților vii), iar cel mai mic bilanț demografic s-a înregistrat la nivelul anului 2019
(numărul decedaților a fost mai mare cu 5 persoane decât numărul născuților vii).
Pagina 36
Născuți-vii Decedați Spor natural
80 66
56 57 58 58
60 50 47
44 41 42
40
20 33 37 35
29 28
22 24
0 18 17 18
-20 -8 -5
-15 -15
-40 -23
-38 -40 -40 -38 -36
-60
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Evoluția ratei brute de natalitate la nivelul României, Județului Iași (pe total, respectiv pe medii de rezidență) și
Comunei Butea
Rata brută de natalitate reprezintă numărul de născuți vii dintr-un an raportat la populația curentă și se
exprimă în număr de născuți vii la 1.000 locuitori. În ultimele nouă decenii, în România, natalitatea a avut
mișcări care îi conferă o anume specificitate, în raport cu celelalte țări europene. În acest sens, între anii 1930
- 1935 s-au înregistrat valori de peste 30.0‰, iar în anii din jurul celui de-Al Doilea Război Mondial rata
natalității s-a diminuat, din cauza dezorganizării familiei și a scăderii nupțialității.
După finalizarea războiului, ritmul de creștere a natalității este unul simțitor, în anul 1949 ajungând până la
valoarea de 27.6‰. Începând cu anul 1956, natalitatea a avut o scădere semnificativă, influențată atât de
liberalizarea avorturilor, cât și de cauze de ordin social, economic și educațional, astfel încât s-a înregistrat o
rată de natalitate de 14.3‰ în anul 1966. La sfârșitul anului 1966 s-au adoptat măsuri de politică demografică
care interziceau avorturile (Decretul 770/1966), situație care a condus la o redresare foarte puternică a
natalității, îndeosebi în primii ani de aplicare (1967 27.4‰ și 1968 26.7‰), aceasta fiind urmată de o
scădere, dar într-un ritm mai lent, ajungând la o valoare similară cu cea înregistrată în anul 1966. După anul
1990, ca urmare a abrogării legislației privind interzicerea avortului și contracepției și a programului de
planificare a familiei, s-a produs o scădere accelerată a natalității, nivelul ratei de natalitate fiind de 13.6‰, în
anul 1992 ajunge la 11.4‰, în anul 2000 la 10.4‰, iar în anul 2022 la 8.3‰.
Evoluția ratei brute de natalitate a Județului Iași în perioada 2013 - 2022, prezintă un trend descendent,
valoarea medie a acestui indicator fiind de 11.4‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat circa 12 născuți vii la
1.000 locuitori. Analizând rata brută de natalitate a județului pe medii de rezidență, observăm că atât în mediul
urban, cât și în mediul rural evoluția ratei brute de natalitate prezintă un trend descendent.
Pagina 37
Ratele brute de natalitate înregistrate în mediul urban în anul 2013 și în perioada 2015 - 2019 sunt mai mari
decât ratele brute de natalitate din mediul rural, iar în anul 2014 și în perioada 2020 - 2022 ratele brute
de natalitate înregistrate în mediul urban sunt mai mici comparativ cu ratele brute de natalitate înregistrate în
mediul rural. În plus, în perioada analizată, rata brută de natalitate medie înregistrată în mediul urban este de
11.3‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat aproximativ 12 născuți vii la 1.000 locuitori, cea mai mare rată
brută de natalitate fiind înregistrată în anul 2013 (13.0‰).
Evoluția ratei brute de natalitate înregistrată la nivelul Comunei Butea, în perioada 2013 - 2022, prezintă un
trend ascendent, chiar dacă valorile acestui indicator au oscilat. Rata brută de natalitate medie înregistrată la
nivelul comunei este de 6.1‰ (circa 7 născuți vii la 1.000 locuitori), cea mai mică rată fiind înregistrată în anul
2015 3.9‰ (circa 4 născuți vii la 1.000 locuitori), iar cea mai mare rată fiind înregistrată în anul 2019
8.7‰ (circa 9 născuți vii la 1.000 locuitori). Referitor la variațiile acestui indicator, am identificat că în perioada
analizată, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în perioadele 2016 - 2017 (de la 7.6‰ la 4.2‰) și 2020 - 2021
(de la 8.3‰ la 5.2‰), iar cele mai mari creșteri s-au înregistrat în perioadele 2015 - 2016 (de la 3.9‰ la
7.6‰), 2017 - 2018 (de la 4.2‰ la 6.5‰) și 2018 - 2019 (de la 6.5‰ la 8.7‰).
Evoluția ratei brute de natalitate din Comuna Butea, comparativ cu evoluția ratei brute de natalitate a Județului
Iași, inclusiv pe medii de rezidență, în perioada 2013 - 2022
Jud. Iași - Urban Jud. Iași - Rural Județul Iași Comuna Butea
16,0‰
14,0‰ 12,6‰
11,9‰ 12,0‰ 12,1‰ 11,9‰
12,0‰ 11,1‰ 11,4‰ 11,2‰ 10,8‰
9,4‰
10,0‰ 8,7‰
7,6‰ 8,3‰
8,0‰ 6,6‰ 6,5‰
5,8‰
5,2‰
6,0‰ 4,2‰
4,1‰ 3,9‰
4,0‰
2,0‰
0,0‰
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Jud. Iași - Urban 13,0‰ 11,0‰ 11,6‰ 11,3‰ 12,3‰ 12,4‰ 12,3‰ 11,5‰ 9,8‰ 8,1‰
Jud. Iași - Rural 12,1‰ 11,2‰ 11,1‰ 11,1‰ 11,5‰ 11,5‰ 12,0‰ 12,2‰ 11,6‰ 10,6‰
Județul Iași 12,6‰ 11,1‰ 11,4‰ 11,2‰ 11,9‰ 12,0‰ 12,1‰ 11,9‰ 10,8‰ 9,4‰
Comuna Butea 6,6‰ 4,1‰ 3,9‰ 7,6‰ 4,2‰ 6,5‰ 8,7‰ 8,3‰ 5,2‰ 5,8‰
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Evoluția ratei brute de mortalitate la nivelul României, Județului Iași (pe total, respectiv pe medii de rezidență)
și Comunei Butea
Pagina 38
Rata brută de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populația din
statistica curentă și se exprimă în număr decese la 1.000 locuitori.
Referitor la evoluția ratei de mortalitate la nivel de țară, în perioada imediat postbelică aceasta a înregistrat
valori ridicate (de peste 20.0‰) din cauza condițiilor social-economice și sanitare nefavorabile, a secetei și
epidemiilor. Ulterior, ca urmare a aplicării unor măsuri pe plan sanitar, rata de mortalitate a scăzut
considerabil, în anul 1956 înregistrând valori de circa 10.0‰. Urmează o perioadă de staționare în jurul
acestei valori, dar începând cu anul 1975 se înregistrează o tendință de creștere ușoară din cauza
schimbărilor survenite în structura pe grupe de vârstă a populației (creșterea efectivului populației vârstnice).
În următorii 10 ani, acest indicator a înregistrat o evoluție relativ staționară, cu valori cuprinse între 10.4‰ -
11.6‰. În anul 1990, rata de mortalitate a înregistrat valoarea de 10.6‰, urmând să crească până la 12.2‰ în
anul 1997 și din nou să scadă în jurul valorii de 11.2‰ în anul 2000. În anul 2022, rata de mortalitate în
România a fost de 12.4‰.
Evoluția ratei brute de mortalitate a Județului Iași în perioada 2013 - 2022, prezintă un trend ușor ascendent,
valoarea medie a acestui indicator fiind de 10.0‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat 10 decedați la 1.000
locuitori.
Analizând rata brută de mortalitate a județului pe medii de rezidență, observăm că atât în mediul urban, cât și
în mediul rural evoluția ratei brute de mortalitate prezintă un trend ușor ascendent. Ratele brute de mortalitate
înregistrate în mediul rural în perioada 2013 - 2022 sunt mai mari comparativ cu ratele brute de mortalitate din
mediul urban, valorile acestora având un impact semnificativ asupra evoluției ratei brute de mortalitate
înregistrată la nivel județean.
Rata brută de mortalitate medie înregistrată în mediul urban este de 8.4‰, ceea ce înseamnă că s-au
înregistrat aproximativ 9 decedați la 1.000 locuitori, cea mai mare rată brută de mortalitate fiind înregistrată în
anul 2021 (10.7‰). Dacă ne raportăm la rata brută de mortalitate din mediul rural, valoarea medie este de
11.6‰, respectiv s-au înregistrat circa 12 decedați la 1.000 locuitori, cea mai mare rată brută de mortalitate
fiind înregistrată în anul 2021 (13.4‰).
Evoluția ratei brute de mortalitate înregistrată la nivelul Comunei Butea, în perioada 2013 - 2022, prezintă un
trend ușor ascendent, chiar dacă valorile acestui indicator au oscilat. Rata brută de mortalitate medie
înregistrată la nivelul comunei este de 12.1‰, cea mai mică rată fiind înregistrată în anul 2016 9.5‰ (circa
10 decedați la 1.000 locuitori), iar cea mai mare rată fiind înregistrată în anul 2018 15.4‰ (circa 16
decedați la 1.000 locuitori).
Referitor la variațiile acestui indicator, am identificat că în perioada analizată, cea mai mare creștere s-a
înregistrat în perioada 2016 - 2017 (de la 9.5‰ la 13.4‰), iar cea mai mare scădere s-a înregistrat în perioada
2018 - 2019 (de la 15.4‰ la 9.9‰).
Observăm în graficul de mai jos, că ratele brute de mortalitate înregistrate la nivelul Comunei Butea sunt mai
mari, indiferent dacă le analizăm în paralel cu rata brută de mortalitate a județului sau în paralel cu ratele de
mortalitate a județului, pe medii de rezidență. Cu toate acestea, în cei 10 ani s-au înregistrat și excepții,
precum anii 2013, 2016, 2019 și 2020, ani în care rata de mortalitate a fost mai mică sau egală cu rata de
mortalitate a județului înregistrată în mediul rural.
Pagina 39
Rata de mortalitate infantilă la nivelul Comunei Butea s-au putut calcula doar pentru anii 2014 și 2017, întrucât
doar atunci s-au înregistrat decese sub un an, valoarea acesteia fiind de 5.6%.
Analizând în paralel rezultatele din subcapitolele 3.2.2. (Evoluția ratei brute de natalitate la nivel național,
județean și local) și 3.2.3. (Evoluția ratei brute de mortalitate la nivel național, județean și local), am identificat
faptul că în perioada 2013 - 2022, rata de mortalitate este mai mare decât rata de natalitate, ceea ce
înseamnă că această comună se confruntă cu un deficit natural.
Evoluția ratei brute de mortalitate din Comuna Butea, comparativ cu evoluția ratei brute de mortalitate a
Județului Iași, inclusiv pe medii de rezidență, în perioada 2013 - 2022
Jud. Iași - Urban Jud. Iași - Rural Județul Iași Comuna Butea
16,0‰ 15,4‰ 13,8‰
12,7‰ 13,1‰ 13,4‰
14,0‰ 11,9‰ 11,4‰
12,0‰ 10,0‰ 9,6‰ 9,9‰
10,0‰ 11,9‰
10,5‰
8,0‰
9,5‰ 9,7‰ 10,0‰ 9,5‰ 9,8‰ 10,1‰ 9,5‰ 9,5‰
6,0‰
4,0‰
2,0‰
0,0‰
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Jud. Iași - Urban 7,8‰ 8,1‰ 8,2‰ 8,0‰ 8,2‰ 8,3‰ 7,9‰ 9,0‰ 10,3‰ 8,0‰
Jud. Iași - Rural 11,0‰ 11,2‰ 11,8‰ 11,1‰ 11,4‰ 11,9‰ 11,0‰ 11,9‰ 13,4‰ 11,0‰
Județul Iași 9,5‰ 9,7‰ 10,0‰ 9,6‰ 9,8‰ 10,1‰ 9,5‰ 10,5‰ 11,9‰ 9,5‰
Comuna Butea 10,0‰ 12,7‰ 13,1‰ 9,5‰ 13,4‰ 15,4‰ 9,9‰ 11,9‰ 13,8‰ 11,4‰
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Evoluția numărului de femei cu vârsta în intervalul 15 - 49 ani și a ratei generale de fertilitate a Județului Iași
(pe total, respectiv pe medii de rezidență) și Comunei Butea
Rata generală de fertilitate, cunoscută și ca „indicatorul conjunctural al fertilității”, reprezintă numărul mediu de
copii pe care i-ar naște o femeie în cursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității anului respectiv. Aceasta se
calculează ca raport între numărul de născuți vii și numărul femeilor cu vârsta în intervalul 15 - 49 ani,
rezultatul fiind înmulțit cu 10, 100, 1.000, 10.000 etc. în funcție de baza la care dorim să ne raportăm.
Având în vedere că evoluția numărului de născuți vii a fost analizată în secțiunea 3.2.1. (Evoluția numărului de
născuți vii […] în Comuna Butea), vom continua analiza celorlalți 2 indicatori prezentați în Tabelul VIII,
respectiv numărul de femei cu vârsta în intervalul 15 - 49 ani și rata generală de fertilitate.
Așadar, evoluția numărului de femei cu vârsta în intervalul 15 - 49 ani din Comuna Butea prezintă un trend
descendent, în perioada 2013 - 2022. Numărul mediu de femei de vârstă fertilă a fost de 1.178 persoane, cele
Pagina 40
mai multe fiind înregistrate în anul 2016 1.221 persoane, iar cele mai puține fiind înregistrate în anul 2022
1.096 persoane. La sfârșitul perioadei analizate, respectiv în anul 2022 s-au înregistrat cu 7.0% mai puține
femei de vârstă fertilă decât în anul 2013.
Rata generală de fertilitate medie în Comuna Butea în perioada 2013 - 2022 este de 2.2%, ceea ce înseamnă
că la fiecare 100 de femei cu vârsta în intervalul 15 - 49 ani s-au înregistrat circa 3 născuți vii. Cea mai mică
rată generală de fertilitate s-a înregistrat în anul 2015 1.4%, iar cea mai mare rată generală de fertilitate s-a
înregistrat în anul 2019 3.1%.
În anul 2022 rata generală de fertilitate înregistrată în Comuna Butea este mai mică doar cu 0.3 puncte
procentuale comparativ cu rata generală de fertilitate înregistrată în anul 2013.
Evoluția numărului de născuți vii, a numărului de femei cu vârsta în intervalul 15 - 49 ani, respectiv a ratei
generale de fertilitate la nivelul Comunei Butea, în perioada 2013 - 2022
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Născuți vii 29 18 17 33 18 28 37 35 22 24
Femei 15 - 49 ani 1179 1200 1211 1221 1219 1198 1182 1149 1122 1096
Rată generală de
2.5% 1.5% 1.4% 2.7% 1.5% 2.3% 3.1% 3.0% 2.0% 2.2%
fertilitate Butea
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Evoluția ratei generale de fertilitate a Județului Iași în perioada 2013 - 2022, prezintă un trend descendent,
valoarea medie fiind de 4.5% (la fiecare 100 de femei de vârstă fertilă s-au înregistrat circa 5 născuți vii).
Analizând acest indicator pe medii de rezidență, observăm că atât evoluția ratei generale de fertilitate din
mediul urban, cât și evoluția ratei generale de fertilitate din mediul rural prezintă un trend descendent.
Rata generală de fertilitate medie înregistrată în mediul urban este 4.3% (la fiecare 100 de femei de vârstă
fertilă s-au înregistrat circa 5 născuți vii), cea mai mare rată fiind înregistrată în anul 2019 (4.8%). Pe de altă
parte, rata generală de fertilitate medie din mediul rural este 4.7% (la fiecare 100 de femei de vârstă fertilă sau înregistrat circa 5 născuți vii), cea mai mare rată fiind înregistrată în anul 2013 (5.1%).
Observăm în tabelul de mai jos, faptul că pe întreaga perioadă analizată ratele generale de fertilitate
înregistrate la nivelul Comunei Butea sunt mai mici, indiferent dacă le analizăm în paralel cu rata generală de
fertilitate a județului sau în paralel cu ratele generale de fertilitate ale județului, pe medii de rezidență.
Pagina 41
Evoluția ratei generale de fertilitate din Comuna Butea, comparativ cu evoluția ratei generale de fertilitate a
Județului Iași, inclusiv pe medii de rezidență, în perioada 2013 - 2022
Jud. Iași - Urban Jud. Iași - Rural Județul Iași Comuna Butea
6,4%
5,6% 4,9% 4,8%
4,6% 4,7% 4,8%
4,8% 4,3% 4,4% 4,3% 4,4%
3,8%
4,0%
3,1% 3,0%
3,2% 2,7%
2,5% 2,3%
2,0% 2,2%
2,4%
1,5% 1,4% 1,5%
1,6%
0,8%
0,0%
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Jud. Iași - Urban 4,7% 4,0% 4,3% 4,2% 4,6% 4,7% 4,8% 4,5% 3,9% 3,2%
Jud. Iași - Rural 5,1% 4,7% 4,6% 4,5% 4,6% 4,6% 4,9% 5,0% 4,8% 4,4%
Județul Iași 4,9% 4,3% 4,4% 4,3% 4,6% 4,7% 4,8% 4,8% 4,4% 3,8%
Comuna Butea 2,5% 1,5% 1,4% 2,7% 1,5% 2,3% 3,1% 3,0% 2,0% 2,2%
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Evoluția numărului de căsătorii și divorțuri pe raza Comunei Butea
Nupțialitatea este într-o scădere continuă în toate țările Europei, fiind influențată de modificarea raporturilor
între sexe, dificultățile economice în cazul cuplurilor tinere, dar și de diferențele sociale dintre acestea.
Referitor la nupțialitatea din Comuna Butea, datele din graficul de mai jos arată că evoluția numărului de
căsătorii prezintă un trend ascendent în perioada 2013 - 2022. Așadar, observăm că cele mai puține căsătorii
s-au oficiat în anul 2020 (11 căsătorii), iar cele mai multe căsătorii s-au oficiat în anul 2022 (45 căsătorii),
numărul mediu de căsătorii fiind aproximativ 25 căsătorii.
Un alt fenomen demografic este reprezentat de divorțialitate. Studierea acestuia este importantă, deoarece
divorțurile influențează, în mod direct, atât fertilitatea conjugală, cât și stabilitatea familială. Numărul divorțurilor
din Comuna Butea a oscilat în perioada analizată, prezentând o evoluție cu un trend ascendent. Cele mai
puține divorțuri s-au înregistrat în anii 2014 și 2016 (două divorțuri), iar cele mai multe s-au înregistrat în anul
2022 (7 divorțuri), media divorțurilor în cei 10 ani analizați fiind de circa 4 divorțuri.
Ca notă generală, pe întreaga perioadă analizată, numărul de căsătorii înregistrate pe raza Comunei Butea
este mai mare decât numărul de divorțuri.
Pagina 42
Evoluția numărului de căsătorii și divorțuri înregistrate pe raza Comunei Butea, în perioada 2013 - 2022
Căsătorii Divorțuri Liniară (Căsătorii)
50 45
41
40
30
28
30 25
18 19
20 15
13 11
7
10 4 5 4 4 4
2 2 4 3
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Evoluția ratei de nupțialitate la nivelul României, Județului Iași (pe total, respectiv pe medii de rezidență) și
Comunei Butea
Rata brută de nupțialitate este un indicator care are valoare de comparabilitate în timp și în spațiu și oferă o
bună măsurare a intensității fenomenului. În acest sens, este important să se prezinte evoluția acestui
indicator la nivel național (perioada 1930 - 2022). Ca tendință de evoluție, rata căsătoriilor a înregistrat un
trend descendent cu scădere pe termen lung. După cel de-Al Doilea Război Mondial, cea mai mare rată s-a
înregistrat în anul 1954 (12.4‰ aproximativ 13 căsătorii la 1.000 locuitori), iar cea mai mică rată s-a
înregistrat la nivelul anilor 2012 și 2013 (4.8‰ aproximativ 5 căsătorii la 1.000 locuitori). Un aspect
interesant constă în faptul că, în anul 2007, rata căsătoriilor înregistrează o creștere bruscă, datorită unei
măsuri politice care a stimulat financiar cuplurile căsătorite printr-o indemnizație. Cu toate acestea, în anul
2022, rata de nupțialitate a atins valoarea de 5.4‰.
Evoluția ratei de nupțialitate a Județului Iași în perioada 2013 - 2022, prezintă un trend ușor ascendent,
valoarea medie a acestui indicator fiind de 6.0‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat 6 căsătorii la 1.000
locuitori. Analizând rata de nupțialitate a județului pe medii de rezidență, observăm că în mediul urban evoluția
ratei de nupțialitate prezintă un trend descendent, iar în mediul rural evoluția ratei de nupțialitate prezintă un
trend ascendent.
Ratele de nupțialitate înregistrate în mediul urban în perioada 2013 - 2020 sunt mai mari decât ratele de
nupțialitate din mediul rural, iar în anii 2021 și 2022, ratele de nupțialitate înregistrate în mediul urban sunt mai
mici decât ratele de nupțialitate înregistrate în mediul rural.
Rata de nupțialitate medie înregistrată în mediul urban este 7.0‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat 7
căsătorii la 1.000 locuitori, cea mai mare rată de nupțialitate fiind înregistrată la nivelul anului 2018 (8.8‰
Pagina 43
aproximativ 9 căsătorii la 1.000 locuitori), iar cea mai mică rată de nupțialitate fiind înregistrată la nivelul anului
2020 (4.4‰ aproximativ 5 căsătorii la 1.000 locuitori).
Dacă ne raportăm la rata de nupțialitate din mediul rural, valoarea medie este 5.1‰, respectiv s-au înregistrat
circa 6 căsătorii la 1.000 locuitori, cea mai mică rată de nupțialitate fiind înregistrată în anul 2013 (3.8‰
aproximativ 4 căsătorii la 1.000 locuitori), iar cea mai mare rată de nupțialitate fiind înregistrată în anul 2022
(6.5‰ aproximativ 7 căsătorii la 1.000 locuitori).
Rata de nupțialitate din Comuna Butea a oscilat în perioada 2013 - 2022, înregistrând o evoluție cu trend
ascendent. Rata medie de nupțialitate este 5.8‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat aproximativ 6 căsătorii
la 1.000 locuitori, cea mai mică rată fiind înregistrată în anul 2020 2.6‰ (circa 3 căsătorii la 1.000 locuitori),
iar cea mai mare rată fiind înregistrată în anul 2021 10.7‰ (circa 11 căsătorii la 1.000 locuitori).
Referitor la variațiile acestui indicator în cei 10 ani analizați, am identificat faptul că cea mai mare scădere a
avut loc între anii 2019 - 2020 (de la 7.1‰ la 2.6‰), iar cea mai mare creștere a ratei de nupțialitate s-a
înregistrat în perioada 2020 - 2021 (de la 2.6‰ la 10.7‰).
Dacă analizăm comparativ rata de nupțialitate înregistrată la nivelul comunei cu rata de nupțialitate înregistrată
la nivelul județului, observăm că pe toată perioada 2013 - 2022 indicatorii înregistrați la nivel local sunt mai
mici, cu excepția anilor 2019, 2021 și 2022, ani în care indicatorii înregistrați la nivel local sunt mai mari.
Dacă analizăm comparativ rata de nupțialitate înregistrată la nivelul comunei cu rata de nupțialitate înregistrată
în mediul rural la nivel județean, observăm că pe toată perioada 2013 - 2022 indicatorii înregistrați la nivel
local sunt mai mari, cu excepția perioadei 2014 - 2016 și anului 2020, ani în care indicatorii înregistrați la nivel
local sunt mai mici.
Pagina 44
Evoluția ratei de nupțialitate din Comuna Butea, comparativ cu evoluția ratei de nupțialitate a Județului Iași,
inclusiv pe medii de rezidență, în perioada 2013 - 2022
Jud. Iași - Urban Jud. Iași - Rural Județul Iași Comuna Butea
12,0‰ 10,7‰
9,9‰
10,0‰
8,0‰
6,4‰ 6,8‰ 7,0‰ 7,0‰
5,8‰ 6,0‰ 6,0‰ 6,0‰
6,0‰ 5,2‰
7,1‰
6,5‰ 4,2‰
5,8‰
4,0‰
4,1‰ 4,4‰
2,0‰ 3,4‰
3,0‰ 2,6‰
0,0‰
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Jud. Iași - Urban 6,7‰ 7,2‰ 7,8‰ 7,9‰ 8,2‰ 8,8‰ 8,3‰ 4,4‰ 5,7‰ 5,5‰
Jud. Iași - Rural 3,8‰ 4,4‰ 4,4‰ 5,1‰ 5,4‰ 5,4‰ 5,8‰ 3,9‰ 6,3‰ 6,5‰
Județul Iași 5,2‰ 5,8‰ 6,0‰ 6,4‰ 6,8‰ 7,0‰ 7,0‰ 4,2‰ 6,0‰ 6,0‰
Comuna Butea 4,1‰ 3,0‰ 3,4‰ 4,4‰ 5,8‰ 6,5‰ 7,1‰ 2,6‰ 10,7‰ 9,9‰
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Evoluția ratei de divorțialitate la nivelul României, Județului Iași (pe total, respectiv pe medii de rezidență) și
Comunei Butea
Rata de divorțialitate este de asemenea un indicator care are valoare de comparabilitate în timp și în spațiu și
oferă o bună măsurare a intensității fenomenului pentru care este important să prezentăm evoluția sa la nivel
național în perioada 1930 - 2022.
Rata de divorțialitate a oscilat, cele mai mari fluctuații fiind înregistrate între anii 1930 - 1975. În anul 1967 a
avut loc cea mai mare scădere a ratei, de la aproximativ 2.0‰ la aproape 0.1‰, prin modificarea codului
familiei, în sensul înăspririi condițiilor privitoare la divorț. Ulterior, rata de divorțialitate se stabilizează în jurul
valorii medii de 1.5‰. După anul 1990, valorile indicatorului se află ușor sub media europeană, care variază
între 1.03‰ și 1.75‰.
Evoluția ratei de divorțialitate a Județului Iași în perioada 2013 - 2022, prezintă un trend descendent, valoarea
medie a acestui indicator fiind de 1.2‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat aproximativ două divorțuri la
1.000 locuitori. Analizând rata de divorțialitate a județului pe medii de rezidență, observăm că evoluția ratei de
divorțialitate înregistrată în mediul urban prezintă un trend descendent, iar rata de divorțialitate înregistrată în
mediul rural prezintă un trend ascendent.
Pagina 45
Ratele de divorțialitate înregistrate în mediul urban în perioada 2013 - 2020 și anul 2022 sunt mai mari decât
ratele de divorțialitate din mediul rural, iar în anul 2021 rata de divorțialitate înregistrată în mediul urban este
mai mică decât rata de divorțialitate înregistrată în mediul rural.
Rata de divorțialitate medie înregistrată în mediul urban este 1.4‰, ceea ce înseamnă că s-au înregistrat
aproximativ două divorțuri la 1.000 locuitori, cea mai mare rată de divorțialitate fiind înregistrată la nivelul
anului 2013 (1.7‰ aproximativ două divorțuri la 1.000 locuitori), iar cea mai mică rată de divorțialitate fiind
înregistrată la nivelul anului 2022 (1.0‰ un divorț la 1.000 locuitori).
Dacă ne raportăm la rata de divorțialitate din mediul rural, valoarea medie a acesteia este 1.0‰, respectiv s-a
înregistrat un divorț la 1.000 locuitori, cea mai mică rată de divorțialitate fiind înregistrată la nivelul anilor 2013,
2016, 2017 și 2022 (0.9‰ aproximativ un divorț la 1.000 locuitori), iar cea mai mare rată de divorțialitate
fiind înregistrată la nivelul anului 2021 (1.3‰ aproximativ două divorțuri la 1.000 locuitori).
Rata de divorțialitate în Comuna Butea a oscilat în perioada 2013 - 2022, înregistrând o evoluție cu un trend
ascendent. Rata de divorțialitate medie este 0.9‰, ceea ce înseamnă că s-a înregistrat în medie un divorț la
1.000 locuitori, cele mai mici rate fiind înregistrate la nivelul anilor 2014 și 2016 0.5‰ (mai puțin de un
divorț la 1.000 locuitori), iar cea mai mare rată fiind înregistrată la nivelul anului 2022 1.7‰ (circa două
divorțuri la 1.000 locuitori).
Referitor la variațiile acestui indicator în cei 10 ani analizați, am identificat faptul că cele mai mari creșteri ale
ratei de divorțialitate s-au înregistrat între anii 2014 - 2015 (de la 0.5‰ la 1.1‰), respectiv 2021 - 2022 (de la
0.7‰ la 1.7‰), iar cele mai mari scăderi s-au înregistrat în perioadele 2013 - 2014 (de la 0.9‰ la 0.5‰) și
2015 - 2016 (de la 1.1‰ la 0.5‰).
Observăm în graficul de mai jos, că ratele de divorțialitate înregistrate la nivelul Comunei Butea sunt mai mici,
dacă le analizăm în paralel cu rata de divorțialitate a județului în perioada 2013 - 2021. În schimb, la nivelul
anului 2022, rata de divorțialitate înregistrată la nivel local a fost mai mare decât rata de divorțialitate
înregistrată la nivel județean.
Dacă analizăm comparativ rata de divorțialitate înregistrată la nivelul comunei cu rata de divorțialitate
înregistrată în mediul rural la nivel județean, observăm că pe toată perioada 2013 - 2022 indicatorii înregistrați
la nivel local sunt mai mici, cu excepția anilor 2013 și 2017, ani în care acești indicatori au avut aceeași
valoare (0.9‰), respectiv anilor 2015 și 2022, ani în care indicatorii înregistrați la nivel local sunt mai mari
decât indicatorii înregistrați în mediul rural la nivel județean.
Pagina 46
Evoluția ratei de divorțialitate din Comuna Butea, comparativ cu evoluția ratei de divorțialitate a Județului Iași,
inclusiv pe medii de rezidență, în perioada 2013 - 2022
Jud. Iași - Urban Jud. Iași - Rural Județul Iași Comuna Butea
1,8‰
1,7‰
1,5‰ 1,4‰
1,2‰ 1,3‰
1,2‰ 1,2‰ 1,2‰ 1,2‰ 1,2‰
1,2‰ 1,1‰
1,0‰
0,9‰ 1,1‰
0,9‰ 0,9‰ 0,9‰ 0,9‰ 0,9‰
0,6‰
0,7‰
0,3‰ 0,5‰ 0,5‰
0,0‰
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Jud. Iași - Urban 1,7‰ 1,4‰ 1,5‰ 1,5‰ 1,5‰ 1,6‰ 1,3‰ 1,1‰ 1,2‰ 1,0‰
Jud. Iași - Rural 0,9‰ 1,0‰ 1,0‰ 0,9‰ 0,9‰ 1,1‰ 1,1‰ 1,0‰ 1,3‰ 0,9‰
Județul Iași 1,2‰ 1,2‰ 1,2‰ 1,2‰ 1,2‰ 1,4‰ 1,2‰ 1,1‰ 1,3‰ 1,0‰
Comuna Butea 0,9‰ 0,5‰ 1,1‰ 0,5‰ 0,9‰ 0,9‰ 0,9‰ 0,9‰ 0,7‰ 1,7‰
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Analiza indicatorilor socio-demografici înregistrați în anul 2022, la nivelul României, Regiunii Nord-Est,
Județului Iași și Comunei Butea
În această secțiune am analizat indicatorii comparativ cu ratele înregistrate la nivel regional și
socio-demografici, precum: ratele de natalitate, județean.
mortalitate, nupțialitate și divorțialitate înregistrați în
Rata de nupțialitate la nivelul Comunei Butea
anul 2022 atât la nivelul României, cât și la nivelul
la nivelul anului 2022 a fost 9.9‰, ceea ce înseamnă
Regiunii Nord-Est, Județului Iași și Comunei Butea.
că se înregistrează circa 10 căsătorii la 1.000
Rata de natalitate a Comunei Butea la nivelul locuitori. Această rată de nupțialitate este mult mai
anului 2022 a fost 5.8‰, ceea ce reflectă faptul că la mare comparativ cu ratele de nupțialitate înregistrate
1.000 de locuitori revin circa 6 născuți vii. Aceasta la nivel național, regional și județean.
este mai mică decât ratele înregistrate la nivel
Rata de divorțialitate în Comuna Butea la
național, regional și județean.
nivelul anului 2022 a fost 1.7‰, ceea ce înseamnă că
Rata de mortalitate în Comuna Butea a fost se înregistrează aproximativ două divorțuri la 1.000
11.4‰ în anul 2022, ceea ce înseamnă că la 1.000 locuitori. Rata de divorțialitate de la nivel local este
locuitori revin aproximativ 12 decedați. Rata de de circa 2 ori mai mare comparativ cu ratele
mortalitate a comunei este mai mică decât rata înregistrate la nivel național, regional și județean.
înregistrată la nivel național, dar mai mare
Pagina 47
Indicatori socio-demografici înregistrați în anul 2022 la nivelul României, Regiunii Nord-Est, Județului Iași și
Comunei Butea
15
12,4‰
11,3‰ 11,4‰
12
9,5‰
8,3‰ 8,9‰ 9,9‰
9 9,4‰ Rata de natalitate
5,6‰ 6,0‰ 5,8‰ Rata de mortalitate
5,4‰
6 Rata de nupțialitate
Rata de divorțialitate
3 1,1‰ 1,0‰ 1,0‰ 1,7‰
0
România Regiunea Nord-Est Județul Iași Comuna Butea
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Analiza indicatorilor socio-demografici înregistrați în mediul rural în anul 2022, la nivelul României, Regiunii
Nord-Est, Județului Iași și Comunei Butea
În această secțiune am analizat indicatorii mediul rural la nivel național, de circa 1.7 ori mai
socio-demografici din mediul rural, precum: ratele de mare decât rata de nupțialitate din mediul rural la
natalitate, mortalitate, nupțialitate și divorțialitate nivel regional și de 1.5 ori mai mare decât rata de
înregistrați în anul 2022 atât la nivelul României, cât nupțialitate din mediul rural la nivel județean.
și la nivelul Regiunii Nord-Est și Județului Iași.
Rata de divorțialitate a Comunei Butea este
Rata de natalitate a Comunei Butea este de mai mare de circa 1.8 ori comparativ cu ratele de
circa 1.6 ori mai mică decât rata de natalitate divorțialitate înregistrate în mediul rural la nivelul
înregistrată în mediul rural la nivel național, de circa României, Regiunii Nord-Est și Județului Iași.
1.7 ori mai mică decât rata de natalitate din mediul
rural la nivel regional și de circa 1.8 ori mai mică
decât rata de natalitate din mediul rural la nivel
județean.
Rata de mortalitate în Comuna Butea este de
circa 1.3 ori mai mică decât rata de mortalitate din
mediul rural la nivel național, de circa 1.2 ori mai
mică decât rata de mortalitate din mediul rural la nivel
regional, dar mai mare decât rata de mortalitate din
mediul rural la nivel județean.
Rata de nupțialitate a Comunei Butea este de
circa 1.8 ori mai mare decât rata de nupțialitate din
Pagina 48
Indicatori socio-demografici înregistrați în mediul rural în anul 2022, la nivelul României, Regiunii Nord-Est,
Județului Iași și Comunei Butea
18
14,4‰
15 13,1‰
11,0‰ 11,4‰
12
9,2‰ 9,8‰ Rata de natalitate
10,6‰
9
6,5‰ 9,9‰ Rata de mortalitate
5,5‰ 5,9‰
6
Rata de nupțialitate
5,8‰
Rata de divorțialitate
3 1,7‰
0,9‰ 1,0‰ 0,9‰
0
România Regiunea Nord-Est Județul Iași Comuna Butea
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Raportul de masculinitate și raportul de dependență demografică a populației după domiciliu, la 1 ianuarie
2022, indicatori înregistrați la nivelul României, Regiunii Nord-Est, Județului Iași pe total și pe medii de
rezidență, respectiv la nivelul Comunei Butea
Raportul de masculinitate reprezintă proporția dintre numărul bărbaților și cel al femeilor. În anul 2022 la nivel
național raportul de masculinitate este de 95.4 (la fiecare 100 femei revin circa 96 de bărbați), la nivel regional
raportul de masculinitate este de 99.6 (la fiecare 100 femei revin circa 100 de bărbați), iar la nivel județean
raportul de masculinitate este de 100.4 (la fiecare 100 femei revin circa 101 de bărbați). Analizând acest
indicator pe medii de rezidență, fie că este vorba despre România, Regiunea Nord-Est sau Județul Iași, am
identificat faptul că raportul de masculinitate înregistrat în mediul rural este mai mare comparativ cu cel
înregistrat în mediul urban.
Raportul de masculinitate a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2022, a Comunei Butea este 102.3,
respectiv la fiecare 100 de femei revin circa 103 bărbați. Comparând valoarea acestui indicator înregistrată la
nivel local cu valorile înregistrate în mediul rural la nivel național observăm că raportul de masculinitate la nivel
local este mai mare și comparând cu valorile înregistrate la nivel regional și județean, observăm că raportul de
masculinitate la nivel local este mai mic.
Pagina 49
Raportul de masculinitate și raportul de dependență demografică a populației după domiciliu, la 1 ianuarie
2022, indicatori înregistrați la nivelul României, Regiunii Nord-Est, Județului Iași pe total și pe medii de
rezidență, respectiv la nivelul Comunei Butea
Raport de Raport de
masculinitate dependență demografică
Total 95.4 47.2%
România Urban 91.0 45.9%
Rural 101.2 49.0%
Total 99.6 45.3%
Regiunea
Urban 94.4 43.6%
Nord-Est
Rural 104.3 46.8%
Total 100.4 44.5%
Județul
Urban 94.2 45.1%
Iași
Rural 106.8 44.0%
Comuna Butea 102.3 35.1%
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Raportul de dependență demografică este raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă”
(persoane sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15 - 64 ani) exprimat la 100 de
persoane. Analiza acestui indicator de la nivel macro (România) la nivel micro (Județul Iași) arată o scădere,
astfel că raportul de dependență demografică înregistrat la nivel județean este mai mic cu 2.7 puncte
procentuale decât raportul de dependență demografică înregistrat la nivel național. În plus, pe medii de
rezidență, la nivel național și regional, raportul de dependență demografică în mediul rural este mai mare
decât cel din mediul urban, iar la nivel județean, acest indicator din mediul urban este mai mare decât cel din
mediu rural.
Raportul de dependență demografică a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2022 a Comunei Butea este
35.1%, ceea ce înseamnă că există circa 36 persoane în vârstă de dependență la fiecare 100 de persoane în
vârstă de muncă. Totodată, la nivel local există mai puține persoane în vârstă de dependență decât la nivelul
României (47.2% aproximativ 48 persoane în vârstă de dependență la fiecare 100 de persoane în vârstă de
muncă), Regiunii Nord-Est (45.3% aproximativ 46 persoane în vârstă de dependență la fiecare 100 de
persoane în vârstă de muncă) și Județului Iași (44.5% aproximativ 45 persoane în vârstă de dependență la
fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă).
De asemenea, comparând valoarea raportului de dependență demografică înregistrată în Comuna Butea cu
valoarea raportului de dependență demografică înregistrată în mediul rural la nivelul țării, regiunii și județului,
observăm faptul că în comună există mai puține persoane în vârstă de dependență la fiecare 100 persoane în
vârstă de muncă.
49
Pagina 50
2.5.3. Mișcarea migratorie
Populația unei țări sau a unei unități administrativ-teritoriale își modifică numărul nu numai ca urmare a
intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Întrucât fluxurile
migratorii pot să afecteze grupe particulare de persoane sub raportul caracteristicilor de vârstă și sex, migrația
modifică nu numai volumul populației, ci și structura acesteia după sex și vârstă și, eventual, după alte
caracteristici.
Deplasările locuitorilor se pot face în afara localității, între țări, pot avea o durată mai mică sau definitivă etc.,
ceea ce face necesară o clasificare detaliată a diferitelor tipuri de migrație. În raport cu granițele oficiale ale
unei țări, migrația poate fi internă și internațională, iar în raport cu localitatea de destinație, respectiv de
plecare, se folosesc termenii de imigrare și emigrare.
Evoluția stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința la nivelul Comunei Butea
Reședința este adresa la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu.
Stabilirile de reședință sau plecările cu reședința reprezintă persoanele sosite sau plecate într-o altă localitate,
decât cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie aveau înscrisă în actul de identitate și în fișele de
evidență a populației mențiunea de stabilire a reședinței.
În perioada 2013 - 2022, atât numărul stabilirilor de reședință, cât și numărul plecărilor cu reședința din
Comuna Butea au oscilat. Referitor la numărul stabilirilor de reședință, observăm în graficul de mai jos faptul
că cele mai multe stabiliri de reședință s-au înregistrat în anul 2019 (43 stabiliri), iar cele mai puține s-au
înregistrat în anul 2020 (3 stabiliri). Totodată, în anul 2022 s-au înregistrat cu 30.6% mai puține stabiliri de
reședință decât în anul 2013 (a scăzut de la 36 stabiliri la 25 stabiliri).
Dacă ne raportăm la evoluția plecărilor cu reședința, cele mai multe plecări s-au înregistrat în anul 2017 (74
plecări), pe când, cele mai puține plecări cu reședința s-au înregistrat în anul 2020 (49 plecări). Totodată la
nivelul anului 2022 s-au înregistrat cu 13.2% mai multe plecări cu reședința comparativ cu anul 2013 (a
crescut de la 53 la 60 plecări).
În ceea ce privește sporul migrator (flotant), în perioada analizată, numărul stabilirilor de reședință a fost mai
mic decât numărul plecărilor cu reședința, aspect ce arată statutul Comunei Butea de comună sursă.
Evoluția stabilirilor de reședință și a plecărilor cu reședința, la nivelul Comunei Butea, în perioada 2013 - 2022
50
Pagina 51
Stabiliri de reședință Plecări cu reședința Spor migrator (flotant)
90 74 71
60 64 67 58 60
53 55 49
60
30
43
36 33 32 34
0 23 24 25
13
3
-30
-17 -23 -24
-27 -30
-47 -45 -35
-60 -51 -46
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări Anderssen
Evoluția stabilirilor și plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) la nivelul Comunei Butea
Datele disponibile în baza de date TEMPO-Online a Institutului Național de Statistică ne indică faptul că, în
perioada 2013 - 2022, atât numărul stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) pe raza comunei,
cât și numărul plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) din comună au oscilat.
Evoluția stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) în perioada analizată prezintă un trend
descendent. Numărul mediu de stabiliri cu domiciliul este de 56 stabiliri, cele mai puține fiind înregistrate în
anul 2020 (28 stabiliri), iar cele mai multe în anul 2022 (85 stabiliri). În anul 2022 s-au înregistrat cu 14.9% mai
multe stabiliri comparativ cu anul 2013 (74 stabiliri).
Evoluția plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) în perioada analizată prezintă un trend
ascendent. Numărul mediu de plecări cu domiciliul este de 61 plecări, cele mai puține fiind înregistrate în anul
2020 (41 plecări), iar cele mai multe în anul 2022 (77 plecări). În anul 2022 s-au înregistrat cu 40.0% mai
multe plecări, comparativ cu anul 2013 (55 plecări).
În anul 2014 și perioada 2018 - 2021, numărul plecărilor cu domiciliul a fost mai mare decât numărul stabilirilor
cu domiciliul rezultând astfel un spor migratoriu negativ, în schimb în anii 2013, 2015, 2016, 2017 și 2022,
numărul stabilirilor cu domiciliul a fost mai mare decât numărul plecărilor cu domiciliul rezultând astfel un spor
migratoriu pozitiv.
Evoluția stabilirilor și a plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația internațională), la nivelul Comunei Butea, în
perioada 2013 - 2022
51
Pagina 52
Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul Spor migrator
100 85
74 76
68 68 69
80 63
49 51
60 41 77
40 61
55 55 52 54
48 49 44
20
28
0 19
7 8
-20 1 2
-13 -11 -15 -13
-40
-32
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
2.5.4. Structura pe sexe și grupe de vârstă
Repartiția și evoluția populației după domiciliu la 1 ianuarie a Județului Iași și Comunei Butea pe total,
respectiv în funcție de apartenența la sex
Populația după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu
cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. În acest
sens, Institutul Național de Statistică calculează populația după domiciliu în funcție de soldul sporului natural,
soldul migrației internaționale definitive și soldul migrației interne cu schimbarea domiciliului.
În perioada 2013 - 2022, evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, a Județului Iași prezintă un trend
ascendent. Numărul mediu de locuitori pe raza județului în perioada analizată este de 935.979 persoane, cei
mai puțini locuitori fiind înregistrați în anul 2013 (877.726 persoane), iar cei mai mulți fiind înregistrați în anul
2022 (983.506 persoane). În plus, de la an la an, volumul populației s-a majorat în medie cu 1.3%, astfel că pe
raza județului în anul 2022 s-au înregistrat cu 12.1% mai mulți locuitori, comparativ cu anul 2013.
Având în vedere aceste date, concluzionăm faptul că volumul populației județului s-a modificat semnificativ în
cei 10 ani analizați. Evoluția numărului de locuitori atât pe total, cât și în funcție de apartenența la sex poate fi
observată în graficul de mai jos (Grafic 2).
52
Pagina 53
Repartiția și evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, a Județului Iași, pe total, respectiv în funcție de
apartenența la sex, în perioada 2013 - 2022
Total Bărbați Femei
1150000
954165 976570
1000000 910984 931085
877726
850000 968978 983506
922198 942360
892215
700000
477458 485591 489367 492830
550000 442917 449277 457844 462489 466315 471753
400000
470607 476707 483387 487203 490676
434809 442938 453140 459709 464770
250000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Având în vedere structura populației pe sexe, în perioada 2013 - 2018, am constatat faptul că la nivelul
Județului Iași femeile au fost mai numeroase decât bărbații, iar în perioada 2019 - 2022, bărbații au fost mai
numeroși decât femeile. În plus, în anul 2022, comparativ cu anul 2013, în județ s-au înregistrat cu 13.3% mai
mulți bărbați și cu 10.8% mai multe femei.
Conform datelor disponibile în baza de date statistice Tempo-Online a Institutului Național de Statistică,
populația după domiciliu, la 1 ianuarie 2022, a Județului Iași era de 983.506 persoane, iar populația Comunei
Butea de 4.126 persoane și reprezenta aproximativ 0.4% din populația județului.
Evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, a Comunei Butea, în perioada 2013 - 2022
prezintă un trend descendent. Numărul mediu de locuitori după domiciliu, la 1 ianuarie, ai Comunei Butea în
perioada analizată este de 4.285 persoane, cei mai mulți locuitori fiind înregistrați în anul 2014 (4.396
persoane), iar cei mai puțini locuitori fiind înregistrați în anul 2022 (4.126 persoane).
De asemenea, cea mai mare scădere procentuală s-a înregistrat în perioada 2021 - 2022, când volumul
populației comunei s-a diminuat cu 1.6%, iar singura creștere s-a înregistrat între anii 2013 - 2014, când
volumul populației s-a majorat cu un locuitor. La nivelul anului 2022, populația după domiciliu a Comunei
Butea a scăzut cu 6.1% (de la 4.395 la 4.126 persoane) comparativ cu populația înregistrată la nivelul anului
2013.
53
Pagina 54
Evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, a Comunei Butea în perioada 2013 - 2022
Număr locuitori Liniară (Număr locuitori)
4450
4395 4396
4400 4357
4350 4318 4318
4284
4300
4237
4250 4218
4193
4200
În perioada 2013 - 2022, populația după domiciliu, 4126
4150
4100
la 1 ianuarie, a Comunei Butea a scăzut cu 6.1%.
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Repartiția și evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, a Comunei Butea, în funcție de apartenența la
sex, în perioada 2013 - 2022
Bărbați Femei
2300
În perioada 2013 - 2022, numărul bărbaților din
2250
2208 2216
2197 Comuna Butea a scăzut cu 5.5%.
2184 2174
2200
2156
2135 2134 2124
2150 2187 2180
2160 2086
2100 2134 2144
2128
2102
2050 2084
2069
În perioada 2013 - 2022, numărul femeilor din
2000 2040
Comuna Butea a scăzut cu 6.7%.
1950
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Dacă ne raportăm la distribuția populației Comunei Butea pe sexe, observăm faptul că pe întreaga
perioadă 2013 - 2022, numărul bărbaților este mai mare comparativ cu numărul femeilor, în medie cu 39
persoane. Atât evoluția populației feminine, cât și a populației masculine este descrescătoare, în anul 2022
fiind înregistrați cu 5.5% mai puțini bărbați și cu 6.7% mai puține femei, numărul mediu de bărbați și femei în
54
Pagina 55
perioada analizată fiind de 2.162 persoane, respectiv 2.123 persoane. În plus, la 1 ianuarie 2022, în totalul
populației bărbații reprezentau 50.6%, iar femeile reprezentau 49.4%.
Sintetizând rezultatele din subcapitolele 3.1.1.B. (Repartiția și evoluția populației recenzate […]) și 3.1.2.
(Repartiția și evoluția populației după domiciliu la 1 ianuarie […]) referitoare la populația Comunei Butea, am
identificat că la nivel local nu există o diferență semnificativă între numărul bărbaților și numărul femeilor,
indiferent de perioada de raportare, cu excepția a 3 recensăminte, respectiv RPL 1977, RPL 1992 și RPL
2011.
În anii în care nu există diferențe rezultă că în Comuna Butea nu există un dezechilibru demografic între sexe,
iar la cele 3 recensăminte menționat anterior, în Comuna Butea a existat un dezechilibru demografic, diferența
dintre bărbați și femei fiind chiar și de 12.4 puncte procentuale.
Structura populației după domiciliu, la 1 ianuarie, pe grupe de vârstă, la nivelul anilor 2002, 2011 și 2022
Grupe Regiunea Județul Comuna
România
de vârstă Nord-Est Iași Butea
1 IANUARIE 2002
0 - 14 ani 17.7% 20.4% 20.6% 23.0%
15 - 64 ani 68.7% 66.6% 67.6% 66.2%
65 ani și peste 13.6% 13.0% 11.8% 10.8%
1 IANUARIE 2011
0 - 14 ani 15.3% 17.8% 18.3% 18.2%
15 - 64 ani 70.2% 68.4% 69.3% 69.7%
65 ani și peste 14.5% 13.8% 12.4% 12.1%
1 IANUARIE 2022
0 - 14 ani 14.7% 16.1% 17.2% 12.4%
15 - 64 ani 67.9% 68.8% 69.2% 74.1%
65 ani și peste 17.4% 15.1% 13.6% 13.5%
Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online
Sintetizând evoluția populației după domiciliu, la 1 ianuarie, pe categorii de vârstă, observăm că din anul 2002
până în anul 2022, atât în țară, cât și în regiune, respectiv județ, ponderea populației din categoria de vârstă 0
- 14 ani a scăzut astfel: la nivel național cu 3 puncte procentuale, la nivel regional cu 4.3 puncte procentuale,
iar la nivel județean cu 3.4 puncte procentuale.
Ponderea populației după domiciliu din categoria de vârstă 15 - 64 ani la nivel național și județean a crescut în
anul 2011, comparativ cu anul 2002 și a scăzut în anul 2022, comparativ cu anul 2011. În ansamblu, din anul
2002 până în anul 2022 ponderea populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani înregistrată la nivel
național a scăzut cu 0.8 puncte procentuale, iar ponderea acestei categorii de vârstă înregistrată la nivel
județean a crescut cu 1.6 puncte procentuale. Pe de altă parte, ponderea populației din categoria de vârstă 15
- 64 ani înregistrată la nivel regional a crescut cu 2.2 puncte procentuale din anul 2002 până în anul 2022.
55
Pagina 56
Ponderea populației după domiciliu cu vârsta de 65 ani și peste a crescut din anul 2002 până în anul 2022,
astfel: la nivel național cu 3.8 puncte procentuale, la nivel regional cu 2.1 puncte procentuale, iar la nivel
județean cu 1.8 puncte procentuale.
Structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2002, a Comunei Butea , arată
că ponderea populației din categoria de vârstă 0 - 14 ani (23.0%) este mai mare decât ponderile înregistrate la
nivel național (17.7%), regional (20.4%) și județean (20.6%), pe când ponderea populației din categoria de
vârstă 15 - 64 ani (66.2%) este mai mică decât ponderile înregistrate la nivel național (68.7%), regional
(66.6%) și județean (67.6%). Dacă ne raportăm la ponderea populației cu vârsta de 65 ani și peste (10.8%),
aceasta este mai mică decât ponderile înregistrate la nivel național (13.6%), regional (13.0%) și județean
(11.8%).
Structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2011, a Comunei Butea arată
comparativ cu structura pe grupe de vârstă din anul 2002, că ponderea populației din categoria de vârstă 0 -
14 ani (18.2%) a scăzut 4.8 puncte procentuale, iar ponderea populației cu vârsta de 65 ani și peste (12.1%) a
crescut cu 1.3 puncte procentuale, aspect ce evidențiază procesul de îmbătrânire a populației.
Cu toate acestea, ponderea populației din categoria de vârstă 0 - 14 ani este mai mare față de ponderile
înregistrate la nivel național (15.3%) și regional (17.8%), dar apropiată de cea înregistrată la nivel județean
(18.3%), iar ponderea populației cu vârsta de 65 ani și peste este mai mică decât ponderile înregistrate la nivel
național (14.5%), regional (13.8%) și județean (12.4%). Ponderea populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani
(69.7%) a crescut cu 3.5 puncte procentuale, fiind mai mare decât ponderile înregistrate la nivel regional
(68.4%) și județean (69.3%), dar mai mică decât cea înregistrată la nivel național (70.2%).
Structura pe grupe de vârstă a populației după domiciliu, la 1 ianuarie 2022, a Comunei Butea arată
comparativ cu structura pe grupe de vârstă din anul 2011, că ponderea populației din categoria de vârstă 0 -
14 ani (12.4%) a scăzut cu 5.8 puncte procentuale, iar ponderea populației din categoria de vârstă 65 ani și
peste (13.5%) a crescut cu 1.4 puncte procentuale, aspect ce evidențiază din nou procesul de îmbătrânire a
populației. Ponderea populației din categoria de vârstă 0 - 14 ani este mai mică decât ponderile înregistrate la
nivel național (14.7%), regional (16.1%) și județean (17.2%), iar ponderea populației cu vârsta de 65 ani și
peste este mai mică decât ponderile înregistrate la nivel național (17.4%), regional (15.1%) și județean
(13.6%). Ponderea populației din categoria de vârstă 15 - 64 ani (74.1%) a crescut cu 4.4 puncte procentuale,
fiind mai mare comparativ cu ponderile înregistrate la nivel național (67.9%), regional (68.8%) și jud
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.