Hotărâre a Consiliului Local
HCL nr. 37 din 11.06.2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,8 MB · modificat pe site: 27.06.2020
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 37 din 11.06.2020, „HCL nr. 37 din 11.06.2020”, Comuna Tureni, jud. Cluj. Sursa: https://comunatureni.ro/wp-content/uploads/2015/04/HCL-nr.-37-din-11.06.2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/tureni/216506-hcl-nr-37-din-11-06-2020, 19.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL CLUJ
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TURENI
A sp
HOTĂRÂREA nr. > din 11.06.2020
privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru U.A.T. comuna Tureni
Consiliul Local al Comunei Tureni, judetul Cluj, întrunit în ședinta de îucru
ordinară din data de
__Îl iunie 2020
Analizând temeiurile juridice:
-art. 3 și 4 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la la 15 octombrie
Strasbourg 1985,
ratificată prin Legea nr. 199/1997
-art. 7 alin. (2) din Codul civil
-art. 6, art. 9 alin. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, actualizată
- ari. & alin. (1) din H.G. nr. 1064 din 2013 privind aprobarea Normelor
Metodologice pentru
aplicarea O.U.G. nr. 34/2013, cu modificările si completările ulterioare;
Având în vedere Raportul de specialitate nr. ___3999____ din
___05.06.2020 al
compartimentului de resort, Referatul de aprobare al primarului nr. ___4908__din
___95.06.2020 ,
precum și Avizul favorabil al comisiilor de specialitate nr. |, II, III din cadrul Consiliului local
;
În temeiul drepturilor conferite prin art. 139 alin. din OU.G.
(1) nr. 57/2019 privind Codul
Administrativ
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TURENI
adoptă prezenta hotărâre:
Art. 1. Se aprobă Amenajamentul pastoral pentru terenurile aflate teritoriul U.A.T.
pe comuna
Tureni, prevăzut în Anexa nr. care face parte integranta din prezenta hotărâre.
Art. 2, Amenajamentul pastoral se aplică pentru o perioadă de 10 ani.
Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire și punerea în aplicare a prezentei hotărâri Primarul
se încredințează
Comunei Tureni și compartimentul de specialitate din instituție.
Asi. 4. Prin grija secretarului general al comunei Tureni prezenta hotărâre comunică în termenul
se
prevăzut de lege către :
- Instituția Prefectului Județului Cluj,
- Primarul Cpmunei Tureni,
ricol, Urbanism si Turism,
e
pe site.
IE de
ședință, contrasemnează pentru legalitate:
secretarul general al peunei eni
d
Lauriana-Noruța NEA
i
Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 139 din O.U.G. 57/2019brivind
nr. Codul
Administrativ :
Nr. consilieri in funcție = 11 Voturi „Pentru ” =
Nr. consilieri prezenți = 4 Voturi Împotrivă >? =
Ea ai „
Abțineri ” =
„
Pagina 2
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
fe le fu pic AF br
AMENAJAMENT PASTORAL
PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
Exemplarul 1
1|Pagina
Pagina 3
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E EEE EEE
CUPRINS
i. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
1.2. Denumirea deținătorului legal
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate
sau deținere legală. Istoricul
proprietății
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trapurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii hotarele
și pajiștii
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
descriptiv
2.4. Baza cartografică utilizată
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
2,6. Enclave
3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
3.4. Rețeaua hidrografică
3.5. Date climatice
4. VEGETAȚIA
4.1. Date fitoclimatice
4.2, Descrierea tipurilor de stațiune
4.3. Tipuri de pajiști, Descrierea tipurilor
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
5. CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
5.2, Obiective social-economice și ecologice
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
5.4.1. Durata sezonului de pășunat
5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat
5,43. Fânețele
3.4.4. Capacitatea de pășunat
2|Pagina
Pagina 4
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
5. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA
PAJIȘTILOR
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de
pajiști
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea
sau supraînsămânțarea
pajiștilor
6.3. Capacitatea de pășunat
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
6.5. Căi de acces
6.6. Construcții zoepastorale și surse de apă
7. DESCRIERE PARCELARĂ
8. DESCRIEREA VEGETAȚIEI FORESTIERE
8.1. Date generale
8.2. Descrierea stațiunii
8.3. Descrierea vegetației forestiere
8.4. Organizarea pășunatului
8.5. Hărți
9. DIVERSE
9.1.Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări
9.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului
9.4. Evidența lucrăritor executate anual pe fiecare parcelă
9.5. Bibliografie
3|Pagina
Pagina 5
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E E EEE EEE EEE
1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Teritoriul administrativ al comunei Tureni este străbătut de drumul
național DN1-E60 și este
situat în mare parte pe versantul sudic-sud-vestic a] Dealurilor
Feleacului și se întinde de pe vf. Peana
(831.4m) până ia contactul cu Munții Trascăului, contact fie fie
direct, mascat de zona depresionară a
Petreștilor pe o distanță de aprox.17 km. Comuna Tureni se află în
partea nord-vestică a Depresiunii
Transilvaniei, pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km de
distanță Cluj-Napoca și la 10 km de
Turda.
Este formată din satele Tureni, Ceanu-Mic,
Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o
supratață de 74,04 km2, din care 55,4 km2 sunt suprafață si
agricolă 5,34 km2 intravilan.
Comuna se învecinează la nord-nord-est cu comuna la sud
Aiton, și sud-est cu comuna Petrești
de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurila, în nord-vest
cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu
comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre
Munții Apuseni și Câmpia
Transilvaniei.
1.2. Denumirea deținătorului legal
Comuna Tureni, având sediul Primăriei situat în localitatea
Tureni, str. Principală, nr. 243, cod
poștal 407560, tel/fax:0264-3 10009, e-mail: primaria.tureni(G yahoo.com, județul
Cluj.
1.3. Documente care atestă dreptul de
proprietate sau deținere legală. istoricul
proprietății
Suprafața de teren agricol al comunei Tureni este de 2142.08 ha, din
care 139607 ha sunt
pășuni ce aparțin de Consiliul Local Tureni, iar 746,02 ha reprezintă
fânețe ce aparțin proprietarilor
privați. Suprafață de pajiști permanenete este împărțită trupuri de
pe pajiște așa cum rezultă din tabelul
de mai jos (tabelul 1.3);
Tabelul 1.3
4|Pagina
| Nr. | Teritoriu administrativ | Trupul de pajiște | Bazin hidrografic | Observații |
| i | 2 | 3 | 4 | 5 |
| 1 | U.A.T, TURENI | CIONCA ȘI BOBOHALMA | Pâraul Valea Racilor | NU |
| 2 | U.A.T. TURENI | CEANU MIC DIN JOS DE SAT-1 | nu exista | NU |
| _3 | U.A.T. TURENI | CEANU MIC DIN JOS DE SAT-2 | nu exista | NU |
Pagina 6
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E EEE EEE EEE
5|Pagina
| 4 | UAT. TURENI | CASTĂI | nu exista | Nu |
| 5 | UAT. TURENI | FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI | Pârâul Martinesti | NU |
| 6 | UA.T. TURENI | OVESE | Pârâul Martinesti | NU |
| 7 | UAT. TURENI | PĂDURICE | Pârâul Martinesti | NU |
| 3 | UA.T. TURENI | DEALU BISERICII | Pârâul Martinesti | NU |
| 9 | UA.T. TURENI | BISERICOI | Pârâul Martinesti | NU |
| 10 | UA.T. TURENI | PRUNIȘOR | nu exista | NU |
| 11 | U.A.T. TURENI | HEDESA ȘI TELEGHI | nu exista | NU |
| 12 | U.A.T. TURENI | BUGLES-1 | nu exista | NU |
| 13 | U.AT. TURENI | BUGLES-2 | nu exista | NU |
| 14 | UA. TURENI | POJAR ȘI MICLETE | nu exista | NU |
| 15 | U.A.T. TURENI | ȚIGLA LIVADA | Pârâul Micesti | NU |
| 16 | UAT. TURENI | ȚIGLA | Pârâul Micesti | NU |
| 17 | U.A.T. TURENI | CASTĂI | Pârâul Martinesti | NU |
| 18 | UA.T. TURENI | VÂLCEA | nu exista | NU |
| 19 | UA.T. TURENI | VĂRATECI | Pârâul Micesti | NU |
| 20 | U.A.T. TURENI | LEGHELEU | Pârâul Micesti | NU |
| 21 | U.A.T. TURENI | DOS CLEJIE | nu exista | NU |
| 22 | UA.T, TURENI | RÂT PĂSTORESC | nu exista | NU |
| 23 | UAT. TURENI | FAȚĂ AITON | nu exista | NU |
| 24 | UA.T. TURENI | DOS | nu exista | NU |
| 25 | UA. TURENI | DELNIȚA LUNGĂ | nu exista | NU |
| 26 | U.A.T. TURENI | RUPTURI | nu exista | NU |
| 27 | U.A.T. TURENI | LEGHELEU(micesti) | Pârâul Micesti | NU |
| 28 | U.A.T. TURENI | CIOIANOȘ FÂNAȚ | Pârâul Micesti | NU |
| 29 | U.A.T. TURENI | POIANA ERUJI | Pârâul Micesti | NU |
| 30 | U.A.T. TURENI | ZAPODIE | Pârâul Micesti | NU |
| 31 | UAT. TURENI | CHEIE | Paraul Valea Racilor | NU |
| 32 | UAT. TURENI | BUTURA | Paraul Valea Racilor | NU |
| 33 | U.AT. TURENI | LEGHELEU(tureni) | Paraul Valea Racilor | NU |
| 34 | U.A.T. TURENI | NOTARAȘULUI | Paraul Valea Racilor | NU |
| 35 | UAT TURENI | MESTECENI | Paraul Valea Racilor | NU |
Pagina 7
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
e EEE Ea EEE
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din
amenajament
Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată baza datelor
pe din ultimii 5 ani, este prezentată
în tabelul de mai jos (tabelul 1.4)
Tabelul 1.4
Nr. | Specificare Anul] Anul?
]Anul3 Anul4 | Anur3 | Media _]
!. | Trupul de pajiște
2._| x
Suprafata (ha) 69.54
69.54 69.54
3. | Producția medie 12.5
12.4 12.4
(t/ha/an)
| 4. | Producția totală (6) 869.25 |
862.296 862.296_|
Nr. | Specificare Anul | |Anul2 | |
Anul 3 | Anul 4 | Anul 5__ Media
1.__] Trupul de pajiște CEANU MIC
DIN JOS DE SATI x
2._ | Suprafața (ha) 53.37 53.37 53.37
53.37 53.37 53.37
3. | Producția medie 11.25 11.48
11.39 11.16 11.8 1.416
(Vha/an)
4. | Producția totală (t) 600.4125 612.6876
| | 607.8843 | 595.6092 | 629.766 609.27192
Nr. | Specificare Anul 1 | Anul2 |]
Anul3 [Anul [Anu 3 | Media
|. _| Trupul de pajiște CEANU MIC
DIN JOS DE SAT2 x
2,__| Suprafața (ha) 147.46 147.46 147.46_|
147.46 147.46 147.46
3. | Producția medie 15.25 15.6
15.13 15.88 15.48 15.648
(t/ha/an)
4. | Producția totală (0 2248.765 | 2300.376 | |
2231.07 2341.665 2282.681 | 2280.911
Nr. | Specificare Anul || Anul2 |
Anul3 |Anul4 Anul 5 | Media
I.__| Trupul de pajiște CASTĂI
2. x
| Suprafața (ha) 33.00 33.00 33.00 | 33.00
33.00 33.00
3 Producția medie 12.6 12.8 12.45
12.87 12.3 12.604
(t/ha/an)
4 Producția totală (0 415.8 422.4 405.9
410.85 424.71 415,932
LL i
Nr. | Specificare Anul 1 Anul? | Anul3
| Anul 4 | Anui 5 | Media
1.__| Trupul de pajiște FANTANIȚA
ȘI STRUNGI
2. | Suprafața
x
(ha) 82.00 82.00 82.00
82.00
3. | Producția medie 11.56 11.89
11.55 11.528
(t/ha/an)
4.__| Producția totală (£) 947.92 | 974.98
9471 945.296
6|Pagina
| CIONCA | ȘI | BOBOHALMA |
| 69.54 | 69.54 | 69.54 |
| 12.3 | 12.3 | 12.5 |
| 855.342 | 855.342 | 86923 |
| 82.00 | 82.00 |
| 11.36 | 11.28 |
| 931.52 | 924.96 |
Pagina 8
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
e E EEE EEE EEE EEE
7|lPagina
| Nr. Specificare | Anul | Anul2 | Anul3 | Anul4 |
| .__ Trupul de pajiște | OVESE | |||
| „__ Suprafața (ha) | 48.01 | 48.01 | 48.01 | 48.51 |
| 3. Producția medie (t/hafan) | 12.1 | 12.2 | 12.1 | 12.5 |
| 4.__ Producția totală (6) | 580.921 | 585.722 | 580.921 | 600.125 |
| Anul Media | |
| x | |
| 48.01 48.91 | |
| 12.2 12.22 | |
| 583.722 585.6823 2 | |
| Nr. | Specificare Anul 1__ Anul2 Anul3 Anul4 anul3 Moda |
| 1._ | Trupul de pajiște PĂDURICE x |
| 2._ | Suprafața (ha) 18.00 18.00 __ 18.00 15.90 18.00 18.09 |
| 3 | Producția medie 11.28 11.3 11.22 11.45 11.25 11.24 (t/ha/an) |
| 4. | Producția totală (t) 203.04 203.4 201.96. 200.7 202.5 292.32 |
| Nr. | Specificare Anul Anul2 Anul3 ȚAnul4 Anul 5 Media |
| . | Yrupul de pațiște DEALU BISERICHI x |
| 2, | Suprafața (ha) 64.33 64.33 64.33 64.33 64.33 64.33 |
| 3. | Producția medie 12.3 12.25 12.65 12.33 12.4 12.386 (thafan) |
| 4.__ | Producția totală (t) 221.4 220.5 227.7 221.94 223.2 222.948 |
| Nr. | Speciticare Anul 1 _Anul2 Anul3 Anul 4 Anul3 Media |
| .__ | Trupul de pajiște BISERICOI x |
| 2.__ | Suprafața (ha) 9.42 9.42 9.42 9.42 9.42 9.42 |
| 3. | Producția medie 11.27 11.45 11.98 11.55 11.78 11.696 (t/hafan) |
| 4.__ | Producția totală ($ 106.1634 107.859 112.8516 108.801 1110.9676 109.3285 |
| Nr. | Specificare Anul _Anul2__Anul3 _Anul4 Anul 5 Media |
| 1. | Trupul de pajiște PRUNISOR x |
| 2.__ | Suprafața (ha) 47.47 47.47 47.47 47.47 47.47 47.47 |
| 3. | Producția medie 12.27 12.45 12.98 12.55 12.78 12.606 (t/ha/an) |
| 4. | Producția totală (6) 582.4569 591.0015 616.1606 595.7483 606.6566 398.4068 |
| Nr. | Specificare Anul 1__ Anul 2 Anul3 Anul 4 Anul 5 Media |
| i. | Trupul de pajiște HEDESA ȘI TELEGHI x |
| 2. | Suprafața (ha) 112.10 112.10 1412.10 112.10 112.10 112.10 |
| 3 | Producția medie 13.75 13.8 13.52 13.64 13.12 13.566 (t/ha/an) |
| 4.__ | Producția totală (£) 1541.375 1546.98 1515.592 1529.004 1470.752 1529.749 |
Pagina 9
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
INe. | Specificare |Anul | |Anui2 [Anul3 | Anui4 | Anul 5 |
Media
8|Pagina
| Nr. | Specificare Anul Anul? Anul3 Anui 4 Anui5 Media |
| . | Trupul de pajiște BUGLES-1 x |
| 2. | Suprafața (ha) 76.60 76.60 76.60 76.60 76.60 76.60 |
| 3. | Producția medie 12.55 12.52 12.22 12.96 12.5 12,55 (Vha/an) |
| 4.__ | Producția totală (£) 961.33 959.032 936.052 992.736 957.5 961.33 |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 _Anul3 Anul 4 Anul 5 Media |
| . | Trupul de pajiște BUGLES-2 x |
| 2. | Suprafața (ha) 56.26 56.26 56.26 56.26 56.26 56.26 |
| 3 | Producția medie 12.55 12.52 12.22 12.96 12.5 12.55 (t/ha/an) |
| 4. ! | Producția totală (£) 706.063. 704.3752 687.4972 729.1296 170323 1 706.083 |
| Nr. | Specificare Anul Anul2_ Anul3 Anul aAnul3 Media |
| . | Trupul de pajiște CASTĂI X |
| 2. | Suprafața (ha) 28,04 28,04 28,04 28,04 28,04 28,04 |
| 3. | Producția medie 12.66 12.54 12.44 12.78 12.33 12.55 (t/hafan) |
| 4. _ | Producția totală (6) 354.9864_ 351.6216 348.8176 358.3512 345.7332 351.902 _ |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anuld ânui5 Media |
| i. | Trupul de pajiște POJAR ȘI MICLETE x |
| 2. | Suprafața (ha) 95.96 95.96 95.96 95.96 95.96 95.96 |
| 3. | Producția medie 10.1 10.25 10.22 10.98 10.88 19.486 (Y/ha/an) |
| 4.__ | Producția totală (0) 969.196 983.59 980.7112 1053 1044.045 1006.237 |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media |
| .__ | Trupul de pajiște ȚIGLA LIVADA x |
| 2. _ | Suprafața (ha) 18.08 18.08 18.08 18.098 18.08 18.08 |
| 3 | Producția medie 12.11 12.2 12.88 12.55 12.44 12.436 (t/ha/an) |
| 4.__ | Producția totală (0 218.9488 220.576 232.8704 226.904 224.952 224.8429_ |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anula Anul 5 Media |
| !. | Trupul de pajiște ȚIGLA x |
| 2. | Suprafața (ha) 92.50 92.50 92.50 92.50 92.50 92.50 |
| 3. | Producția medie 12.11 12.2 12.88 12.55 12.44 12.436 (t/hafan) |
| 4.__ | Producția totală (6) 1120.175 1128.5 1191.4 1160.875 1150.7 1150.33 |
Pagina 10
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PE EEE EEE E E
|
9|Pagina
| .__ | Trapul de pajiște VALCEA x |
| 2. | Suprafața (ha) 80.70 80.70 80.70 80.70 80.70 80.70 |
| 3. | Producția medie 10.2 10.6 10.23 10.8 10.4 10.446 (t/ha/an) |
| 4.. | Producția totală (£) 823.14 855.42 825.561 871.56 183923 1812.9933 |
| Nr. | Speciticare Anul 1 Anul2 Anul3 Anul 4 Anul 5 Media |
| 1. | Trupul de pajiște VĂRATECI x |
| 2. | Suprafața (ha) 215.01 215.01 215.01 _ 215.91 215.01 215.01 |
| 3. | Producția medie 10.22 10.13 10.2 10.5 10.12 10.234 (t/ha/an) |
| 4. | Producția totală (£) 492.7062 488.3673 491.742 596.205 487.5832 4933811 |
| Nr. | Specificare Anul _ Anul? Anulă Anuiâ Anul 5 Media |
| .__ | Trupul de pajiște LEGHELEU x |
| 2. | Suprafața (ha) 48.21 48.2 4821 8.2 48.21 48.21 |
| 3. | Producția medie 11.23 11.2 11.35 11.25 VIA 11.234 (t/hafan) |
| 4.__ | Producția totală (£) 341.3983 539.952 547.1835 542.3625 537.0394 541.391 |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 _Anul3 Anui4 Anur3 Media |
| . | Trupul de pajiște POIANA ERUJI x |
| 2. | Suprafața (ha) 25.40 25.40 25.40 25.40 25.40 25.40 |
| 3. | Producția medie 16.8 16.25 16.9 165.5 16.6 166! (tiha/an) |
| 4.__ | Producția totală (£) 426.72 412.75 1429.26 4191 421,64 __ 421.894 |
| Nr. | Specificare Anul 1 _Anul2 Anul3 Anul 4 Anul 5__ Media |
| 1. | Trupul de pațiște CIOIANOȘ FANAȚ x |
| 2. | Suprafața (ha) 26.99 26.99 26.99 26.99 26.99 26.99 |
| 3. | Producția medie 19.9 19.5 18.3 19.6 18.8 12.22 (t/ha/an) |
| 4.__ | Producția totală (€) 537.101 526.305 493.917 529.004 567412 1318.7478 |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anui4 Anul 5 Media |
| .__ | Trupul de pațiște LEGHELEU (MICEȘTI) x |
| 2. | Suprafața (ha) 61.00 61.00 61.00 61.09 61.00 61.90 |
| 3. | Producția medie 17.9 17.5 17.3 17.2 17.1 17.4 (t/haf/an) |
| 4.__ | Producția totală (&) 1091.9 1067.5 1055.3 10492 1043.11 10614 |
| Nr. | Specificare Anul __ Anul2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media |
| 1.__ | Trupul de pajiște ZĂPODIE x |
Pagina 11
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
Îi ERE EEE EEE
10| Pagina
| 2.__ | Suprafața (ha) | 56.17 | 56.17 | 56.17 | 36.17 | 56.17 5517 |
| 3. | Producția medie (Vhafan) | 18.8 | 18.2 | 18.5 | 18.5 | 18.3 18.46 |
| 4.__ | Producția totală (0) | 1055.996 | 1022.294 | 1039.145 | 1039145 | 1027.11 1035.898 |
| Ne. | Specificare Anul 1 Anul? Anul3 Anul 4 Anui 5 Media |
| . | Trupul de pajiște LEGHELEU (TURENI) x |
| 2. | Suprafața (ha) 56,47 56,47 56,47 56,47 56,47 56,47 |
| 3. | Producția medie 18.3 18.3 18.2 18.2 18.2 18.24 (Vha/an) |
| 4. | Producția totală (6) 1033.401 1033.401 1027.754 1027.7541 1027.754 1030013 |
| Nr. | Specificare Anul! Anul? Anul 3 Anul 4 Anui 5 Media |
| . | Trupul de pajiște NOTARAȘULUI x |
| 2. | Suprafața (ha) 89.36 89.36 89.36 89.36 89.36 89.36 |
| 3. | Producția medie 23.3 25.1 25 26.4 21.4 24.18 (/ha/an) |
| 4. | Producția totală (î 2082.088 2242.936 2234 2339.104 1885.496 2160.725 |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul2 Anul lAnul4__Anui5 Media __ |
| 1. __ | Trupul de pajiște MESTECENI x |
| 2,__ | Suprafața (ha) 83.14 83.14 83.14 83.14 83.14 83.14 |
| 3. | Producția medie 17.7 19.7 18.3 18.2 17.9 18.36 (t/hafan) |
| 4.__ | Producția totală (4) 1471.578 1637.858 1521.462 1513.148 1488306 1526.43 |
| Nr. | Specificare Anul _Anul2 Anul3 Anul 4 Anul 5 Media |
| . | Trupul de pajiște CHEIE x |
| 2.__ | Suprafața (ha) 7.96 7.96 7.96 7.96 7.96 7.96 |
| 3. | Producția medie 15.2 14.3 15.9 15.5 16.2 15.42 (t/haf/an) |
| 4,__ | Producția totală (£) 116.888__ 109.967 122.271 119.195 124.578 118.5798 |
| Nr. | Specificare Anul 1 Anul? Anul3 Anul4 Anul 3 Media |
| .__ | Trupul de pajiște BUTURA x |
| 2. | Suprafața (ha) 37.50 37.50 37.50 37.50 37.50 37.50 |
| 3. | Producția medie 15.8 17.2 16.9 17.2 17.) 16.84 (t/hafan) |
| 4.__ | Producția totală (t) 592.5 645 633.75 645 641.25 631.5 |
| Nr, | Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anui4 Anul 5 Media |
| Î. _ | Trupul de pajiște DOS CLEJIE x |
| 2. | Suprafața (ha) 21.64 21.64 21:64 21.64 216 2164 |
Pagina 12
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
EEE EEE
3. | Producția medie
15.9 15.78
(t/ha/an)
4.__| Producția totală (t)
344.076 3414792
ÎNr. | Specificare
Anul 5__| Media
1.__| Trupul de pajiște
x
2. | Suprafața (ha)
37.4] 37.41
3. | Producția medie
18.1 18.32
(t/ha/an)
| 4. | Producția totală (&) 677.121
[68335 12 |
Nr. | Specificare Anul 1 |Anul2 | Anul 3 | Anul |
4 | Anul 5 Media
1. | Trupul de pajiște
x
2. | Suprafața (ha) 89.99
89.99 89.99
3. | Producția medie 18.8
15.1 18.32
(t/hafan)
4. | Producția totală () 1691.812 | |
1628.519 1648617
Ne. | Specificare Anul | | Anul 2 | Anul 3 | Anui4
| Anu! 5 | Media
|. | Trupul de pajiște
x
2.__| Suprafața (ha) 63.44 163.44
63.44 63.44
3. | Producția medie 14.4 | 15.2
14.2 14.64
(t/ha/an)
4.__| Producția totală ( 913.536 964.288
| | 900.848 | 9287616
Nr, | Specificare Anul 1 | Anul2 | Anul3 | Anui4 Anul
5__| Media
Î.__| Trupul de pajiște DELNIȚA LUNGĂ
X
2. | Suprafața (ha) 81.90 81.90 81.90 81.90
81.90 81.90
3. | Producția medie 15.1 15.2 14.9 14.7 15.9
15.16
(t/ha/an)
4.__| Producția totală (£) 1236.69 _| 1244.88 1220.31 | 1203.93 | 130221 |
| 1241604
Nr. | Specificare Anul 1 | Anul2 | Anui3 |ânul4 | Anul 5!
Media
Î._ | Trupul de pajiște RUPTURI
x
2. | Suprafața (ha) 7.64 7.64 7.64 7.64 7.64 7.64
3. | Producția medie 13.3 14.1 13.6 13.7 14.2 13.78
(t/ha/an)
| 4.__| Producția totală (£) 101.612__| 107.724 | 103.904 | 104.668 | 108.448 | 105.2792
_]
11|Pagina
| 15.9 | 15.2 16.1 | 15.8 |
| 344.076__ | 328.928 348.404 | 341.912 " |
| Anul 1 | Anul2 lAnul3 | Anul4 |
| RÂT PĂSTORESC | ||
| 37.4 | 37.41 37.41 | 3741 |
| 18.8 | 18.9 17.5 | 18.3 |
| 703.308 | 707.049 654.675 | 684.303 |
| DOS | ||
| 89.99 | 89.99 | 89.99 |
| 18.9 | 17.5 | 18.3 |
| 1700.811 | 1574.825 | 1646.817 |
| FAȚA | AITON |
| 63.44 | 63.44 |
| 14.5 | 14.9 |
| 919.88 | 945.256 |
Pagina 13
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU
PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PER
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște fac
care obiectul acestui stadiu
Trupurile de pajiște ce urmează a fi amenajate sunt
cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.1).
Tabelul 2.1
Trupul de pajiște Parcele
descriptive componente Suprafața
Nr. Denumire
(ha)
i 2
3 4
1 CIONCA ȘI BOBOHALMA
15 69.54
2 | CEANU MIC DIN JOS DE SAT-I
19 53.37
3__| CEANU MIC DIN JO5 DE SAT-2
7 147.46
4 CASTĂI-1
16 33
5 FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI
9 82
6 OVESE
12 48.01
7 PĂDURICE
1 18
8 DEALU BISERICII
4 64.33
9 BISERICO!
14 9.42
10 PRUNIȘOR
13 47.47
11 HEDESA ȘI TELEGHI
3 112.1
12 BUGLES-1
2 76.65
13 BUGLES-2
20 56.26
14 POJAR ȘI MICLEȚE
11 28.04
15 ȚIGLA LIVADA
E] 95.96
16 ȚIGIA |
5 18.08
17 CASTĂI-2
10 92.5
18 VÂLCEA
17 39.7
19 VĂRAȚECI
18 215.01
20 LEGHELEU
6 43.21
21 DOS CLEJE
24 25.4037
22 RÂT PĂSTORESC
35 26.99
23 FAȚĂ AITON
22 61
24 DOS
23 56.1787
25 DELNIȚA LUNGĂ
24 56.4695
26 RUPTURI 25
89.36
27 LEGHELEU(micesti)
26 83.14
28 CIOIANOȘ FÂNAȚ 27
7.96
29 POIANA ERUJ
28 37.4998
30 ZĂPODIE
29 21.54
31 CHEIE
30 37.41
32 BUTURA
31 89.99
33 LEGHELEU(tureni) 32
63.4353
12 |Pagina
Pagina 14
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
34 NOTARAȘULUI 33
81.9
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
Vecinătățiie și limiteie fiecărui trup de pajiște ce fac parte din prezentul amenațament sunt
cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.2).
Tabelul 2.2
13|Pagina
| 35 | MESTECENI | 34 | 7.64 |
| Total | general | 2142,077 |
| Localitate (sat) | Trup de pajiște | Parcela descriptivă | Vecinătăți la: N $ E V |
| TURENI | Nr.l CIONCAȘI BOBOHAL MA | Nr, 56 | COM. MICLAUS COM. LUPU PETRESTII DE PETRU-SIPIS ! PETRESTII EMILIA 10$ IDAN DE JOS |
| CEANU MIC | 2 CEANU MIC DIN JOS DE SAT-I | 47 | PARIOL IOSIF, PETEAN CEANU MIC SAT OT AN MARIA DIN JOS DE CEANU ANGHILOAIE, SAT MIC GARBOVAN IOAN |
| CEANU MIC | 13 tii SAT.2 | 46 | REZERVA, FODOREAN RUS MARIA,PAR ROMULUS, RUS CEANU OHIA PORUTIU ROMULUS. MIC DIN ORTODOXA NONIUS- PARIOL JOS DE CEANU MIC, MEDREA PETER SAT FODOREAN NICOLAE IOAN, |
| CEANU MIC | 4 > CASTA | 39 | IOZAN ILEANA ANDREICA PASUNE BUKKOS SAT CEANU VALERIA- otil) Na ROZALIA- BAC NAGY IAKAB FRANCISC GABOR |
| CEANU MIC | $ PR FANTANIȚA ȘI STRUNGI | 39 | MIRON COMUNA PASUNE PASUNE FANTANITA GHEORGHE, TURENI, OVESE TULBURE HIRISCAU SI STRUNGI AURELIA IOAN |
| CEANU MIC | 16 OVESE | 36 | Timbus DOMENIUL . FANTANITA Ș Nicolae- VATAITON pa sisrRunGi 7ABRUDA N8 VASILE |
Pagina 15
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU
PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
a e a os E N
MĂRȚIN | 7
HISRISCA1
EȘTI
0U
Timbus NIC110LA
> Nicolae- PASUNE
PĂDURICE DURI 36 UAT Aiton i E
NEAG OVESE 12ABRUD
ANANIE 13AN
NECI4HIF
OR15
14|Pagina
| MĂRTIN EȘTI | 8 | DEALU BISERICII | 35 | VATAIton , | PASUNE susegicor | COMAIton | COM16 FELEACI7 | |
| MĂRTIN EȘTI | 9 | BISERICOI | 34 | PASUNE DEALU BISERICII | CHINTOVAN IULIU- COMUNA TURENI (SCOALA) | NEAG ANICA- BOLOG ALEXANDRU | COM 18FELEAC | |
| COMSEȘ Ti | î0 | PRUNIȘOR | 31 | PASUNEA HEDESA SI TELECHIN | MOROVAN | PASUNEA HEDESA SI TELECHIN | HI19ALMA GLI20GOR - DRA21GA N 22GHEOR 23GHE | |
| COMȘEȘ | ii | HEDESA ȘI THEGHI | 30 | RAZMAN PETRU-POP VASILE | PASUNEA PRUNISOR | WEKERLE FRANCISC- BRUMAR VASILE | PAD24UR PASU2SNE PRUNIS26 OR | |
| COMȘEȘ dt Ti | 12 | BUGLES-1 | 29 | PASUNEA BUGLES | RAZMAN PETRU-POP | PERSA AUREL- NEAG ALEXANDRU | PA27DUR 228 | |
| COMȘEȘ TI | 13 | BUGLES-2 | 28 | COM. FELEACU | PASUNEA BUGLES | PASUNEA BUGLES | PADU29R E30 | |
| COMȘEȘ TI | 14 | CASTĂI-2 | 32 | PASUNE HEDESA Si TELEGHI | CA | BIRO MOISE | PASUNE HEDESA SI TELEGHI | |
| COMȘEȘ TI | 15 | POJARȘI MICLETE | 23 | COM FELEAU | PASUNEA BUGLEȘ | COM FELEACU | PADU313 RE | |
| COMȘEȘ Ti | 16 | ȚIGLA ” LIVADA | 18 | COTA GAVRILA | PASUNE TIGLA | CRISAN VASILE,RUS VASILE- SURD VASILE - COTA AUREL | PA2DURE |
Pagina 16
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
MICEȘTI | 17
CHICINAS
EMILIA-
ȚIGLA 16 IDE
PADURE isi CRISAN PADURE
IOAN
POPISCA
15|Pagina
| MICEȘTI | 18 | VÂLCEA | 26 | PADURE | Calusar Calugar Simion | PASUNE POJAR SI MICLETE | am - MICESTI | |
| MICEȘTI | 19 | > VARATECI | 3 | CASELE MICESTI | CASELE MICESTI | PADURE | CASELE MICESTI | |
| MICEȘTI | 20 | LEGHELEU | 10 | BLAGA DUMITRU- FAUR IONAS | PADURE | SATMICESTI | PADURE | |
| CEANU MIC | 21 | DOS CLEJE | P1 | TRUP P2 | PASUNE CEANU MIC Diuiose SAT | DOSCLEJIE | TRUP P5 | |
| CEANU MIC | 22 | RÂTȚ PĂSTORESC | P2 | TRUP P3 | TRUPP1 | COMAITON | TRUPp5 | |
| j CV | 123 ii | FAȚA ANTON | P3 P4 | COM AITON COMAITON | Mii a TRUP P6 | COM AITON TRUP P3 | TRUP Pa | |
| CEANU MIC | 24 | DOS | P5 | TRUP p3 | MURESAN VASILE | TRUP p2 | TRUP P6 | |
| CEANU MIC | 125 | DELNIȚA LUNGĂ | P6 | TRUPPA | FODOREAN CETRU (rosu) | TRUP P5 | TRUP P7 | |
| CEANU MIC | 26 | RUPTURI | P7 | COMAITON | FODOREAN MARIA- ș ORUTIU VASILE | TRUP P6 | COM AITON | |
| MICEȘTI ! | 27 | LEGHELEU | P1 | P1 | PASUNE LEGHELEU | TARLA 12 | COM MICESTI | |
| MICEȘTI | 28 | CIOIANOȘ FÂNAȚ | pi | PADURE | PADURE | PADURE | PASUNE VALCEA | |
| MICEȘTI | 29 | POIANA ERUJI | P1 P2 | TRUP P2 MARTA COSTEL CRISAN STEFAN | PASUNE veGueLey TRUP P1 | SATMICESTI SATMICESTI | PADURE PADURE | |
| MICEȘTI | 30 | . ZAPODIE | PI | CHICINAS AUGUSTIN- COTA VIORICA | GHERAN CONSTANTIN | TRUPPZ | CALUGAR GLIGOR- GHERAN MARIORA |
Pagina 17
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E a a E
SALISTEAN
VASILE TODEA
P2 | TRUPP3 | TRUPP1
CAUNAS MARA
GHEORGHE
SURD
p3 IDE | |
Ci PETE STEFAN TRUPP2
ROMANU
SURD
PA STEFAN TRUPP3 | CRISANILIE | TRUP PA
ROMANU
HIRISEAU | CHICINAS
PS trup p6
VASILE DUMITRU | WuPPA
PARORIA
P6 | ORTODOXA | IORGA BAIES
TRUPPS
IULIANA | GLIGOR
zi
2.3-Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului
descriptiy
La constituirea parcelarului s-au avut în vedere următoarele criterii:
- existența unor limite naturale ale terenurilor ocupate cu pajiști
permanente;
- existența planurilor cadastrale / hărților întocmite în perioada 1970-1980;
Materializarea limitelor de parcelă, ca și a trupurilor de face
pășune, se va prin borne de piatră
pe care se vor evidenția cu vopsea galbenă permanentă dreptunghiuri cu lungimea de 15
cm și lățimea
de 5 cm.
16 |Pagina
| TURENI | 31 | CHEITA | PI | MARINCA IOAN | OCOL SILVIC TURDA | REZERVA | ASTILEAN AUGUSTIN | |
| TURENI | 32 | BUTURA | pi p 2 P3 Pa | TRUP P2 TURDA TURDA TURDA | BALLA MARTIN TRUP PI TRUP PZ CRISANIOAN | “nuppa TRUP P3 TRUP Pa MURESAN MURE | TURDA TURDA "TRUP P2 TURDA | |
| TURENI | 33 | LEGHELEU | pa | TIMBUS AN | PASUNE CIOANCA Si BOBOHALMA | BOARIOAN | TRUP P2 | |
| TURENI | 34 | NOTARASU | P2 | TRUPP3 | PASUNE CIOANCASI BOBOHALMA | TRUPP3 | TRUPPI | |
| TURENI | 35 | MESTECENI | p3 | OO oROSI | PASUNE CIOANCA SI BOBOHALMA | A | TRUP P2 |
Pagina 18
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
—— E E EEE
În tabetul următor sunt redate limitele de
marcare (numărul de borne) pentru trupurile de pajiști
permanente care fac obiectul prezentului amenajament pastoral
(tabelul 2.3):
Tabelul 2.3
17 |Pagina
| Trup Nr. | de pajiște Denumire | Limite de marcare |
| i | 2 | 3 |
| 1. | CIONCA Si BOBOHALMA | i |
| 2, | CEANU PAIC DIN JOS DE SAT 1 | 2 |
| 3, | CEANU MIC DIN JOS DE SAT 2 | pă |
| 4, | CASTA! 1 | i |
| 5. | FANTANITA SI STRUNGI | 9 |
| 6. | OvESE | 9 |
| 7. | PADURICE | o |
| 8. | DEALU BISERICU | 2 |
| 9. | BISERICOI | 2 |
| 10. | PRUNISOR | ji |
| ID | HEDESA SI TELEGHI | 2 |
| 12, | BUGLES 1 | i |
| 13. | BUGLES 2 | 9 |
| 14. | CASTA! 2 | o |
| 15, | POJAR S! MICLETE | 9 |
| 16. | TIGLA LIVADA | i |
| IVA | TIGLA | 9 |
| 18. | VALCEA | 9 |
| 19. | VARATECI | Î |
| 20. | LEGHELEU | 2 |
| 21. | POIANA ERUJI | 9 |
| 22. | CIOIANOS FANAT | 9 |
| 23, | LEGHELEU (MMICESTI) | 9 |
| 24, | ZAPODIE | o |
| 25, | LEGHELEU (TURENI) | 9 |
| 26. | NOTARASULUI | 9 |
| 27. | MESTECENI | 9 |
| 28. | CHEIE | 9 |
| 29. | BUTURA | 9 |
| 30. | DOS CLENE | 9 |
| 31. | RAT PASTORESC | Q |
| 32, | DOS | Și |
| 33. | FATA AITON | 9 |
| 34. | DELNITA LUNGA | 9 |
| 35. | RUPTURI | 9 |
| TOTAL | 18_borne de piatră |
Pagina 19
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
Îi EEE E E
2.4. Baza cartografică utilizată
Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților utilizat
s-au planuri de proiecție Stereo
70, Planuri de încadrare în zonă întocmite la scara 1:5000, Planuri de
amplasament la scara 1:5000,
print-screen-uri din baza de date IACS a Agenției de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură, xxxxooexx
Documentele utilizate sunt enumerate în tabelul de mai
jos (tabel 2.4) și sunt anexate la
Capitolul 9,3 — Diverse din prezenta lucrare.
Tabelul 2.4
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosință
Structura pajiștilor pe categorii de folosință este prezentată în tabelul de mai
jos (tabelul 2.5).
Tabelul 2.5
Pășuni
(ha)
| 1396.06 |
1396.07
2.5.2 Organizarea administrativă
Se va arăta modul de organizare și administrare care a Țincționat până în
prezent și se vor face propuneri
pentru o gospodărire rațională în viitor.
18 |Pagina
| ÎNr. Indicativ plan Crt. | Suprafața pe trupuri de pajiști (ha) | Total |
| Hi 2 | 3 4 Ei! | nr |
| l. | ||
| TOTAL | lă |
| Fânețe (ha) | Valorificare mixtă (Pășune, fâneață) (ha) | Fără scopuri Tatal productive suprafață (ha) | Din care la consiliul local |
| 746.017 | (ha) 2142.077 | (ha) |
Pagina 20
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
EEE E EEE
2.5.Enclave
Nu există
3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
Așa cum s-a mai arătat în această lucrare, relieful comunsi Tureni
este împărțit între
Masivul Feleac și Câmpia Transilvaniei. Teritoriul
aparținând Câmpiei Transilvaniei este
inclus în întregime subunității Dealurilor Aiton-Viișoara. Privite
în ansambiul lor ambele
subunități au aspectul unor suprafețe orizontale, sau slab ondulate,
întinse, mărginite de
abrupturi și pe care se practică o agricultură intensivă. Aceste două
subunități reprezintă
expresia cea mai adecvată a chintesenței legăturilor dintre
componentele geografice, din care
a rezuliai un anumit "ip de teritoriu” înscris unui spațiu clar delimitat.
Este vorba de o
Structură geografică în care roca și structura, relieful, clima, solul,
concură, prin relații de
intercondiționare, la constituirea întregului.
”"Stratele de câmpie” alcătuite în cea mai mare din, din
parte marne, marne argiloase,
argile și nisipuri cu întercalații de gresii argilo-nisipoase, conglomerate tufuri vulcanice
și au
condiționat modelarea unui relief slab ondulat, aflat într-un stadiu de maturitate În
precoce.
ansamblul întregului teritoriu, altitudinile variază între 450 în sectorul cel
m mai înalt și 250350 m ia nivelul luncii văii Cheița. Între dealurile cu de
aspect coline, mărginite de versanți
ncuniformi scurți, sunt intercalate văi largi și întortocheate, având lunci albii
și netede, cu
tendință de înmlăștinire.
Delimitarea formelor principale de relief s-a făcut baza indicatorului
pe 3! din
"Metodologia elaborării studiilor pedologice-1987”. Astfel, în acest teritoriu fost
au
delimitate următoarele unități geomorfologice: 1) Suprafețe slab
înclinate, cu o înclinare
predominant între 2-5%; 2) Culmi largi; 3) Versanți uniformi lungi; 4) uniformi
Versanți
scurți; 5) Șesuri aluviale.
|
19| Pagina
Pagina 21
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ
IȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
e a N
1) Suprafețe slab înclinate, cu o;
înclinare predominant între — 2-50%
caracterizează a treia treaptă de terasă (65-7
m). Această unitate de relief este bin
evidențiată, făcând trecerea
Transilvaniei și Masivul Feleacului.
Situată în apropierea văii Turenilor
această supratață are un aspect larg, care
pe
se practică o agricultură relativ performantă,
Fig. 2. Suprafețe slab înclinate în bazinul
văii Cheița
Solurile dominante ale acestei unități de relief
sunt aproape în totalitate date de
cernoziomuri ceea ce îi sporește importanța
pentru susținerea activităților agricole,
2) Culmile largi, reprezintă o ali
;
unitate geomorfologică a teritoriului studi
fiind situate în parte de nord-est, fiind
contactul cu ultimele prelungiri a
Masivului Feleac. Au aspectul unor spin
largi, cu lățimi de peste 100-200 m, mărginii
spre nord de versanți puternic înclin
(uniform scurți), iar spre sud de versa
lungi, slab înclinați. Un exemplu în ace
sens îl
Fig. 3. Relief de culme, zona jocalității
reprezintă interfluviul dintre văile Micești și Hăjdate. Din
punct de vedere gcomorfologic
aceste suprafețe au rol de culmi interfluviale între bazinul
Văii Sărate și cel al văii
20|Pagina
Pagina 22
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E E E EEE
Cămărașului. Și în acest caz cuvertura pedologică este caracterizată
prin prezența solurilor din
clasa luvosolurilor (preluvosoluri).
4) Versanții uniformi lungi, cu pant
reduse, cuprinse între 5 și 10%, reprezintă, di
fapt un monoclin ușor
vălurit, cu o înclinare ce nu depășește 10
15%. “Ele reprezintă, ceea ce geogra:
denumesc Dealurile Aiton-Viișoara (
sectorul Câmpiei Transilvaniei). Soluri
specifice sunt sunt: cernioziomurile
preluvosoiurile, respectiv din clasel
cernisolurilor și Iuvisolurilor.
Fig. 4. Versanți uniformi scurți în zona localității
, , „Mărtinești
5)___ Versanții _ uniformi scurți,
reprezintă nivelul franților de terasă, fiind
caracterizați printr-o înclinare mare a pante
(cca. 40-50%), cu un conținut ridicat d
schelet (sau prundiș fluviatil), având î
generai o orientare vestică, impusă d
direcția de curgere a principalelor cursuri dei
apă. Un exemplu în acest sens, îl reprezintă
valea Micești, unde acești versanți au pei
alocuri aspectul unor abrupturi bine definite,
în timp ce contactul cu sectorul de luncă se.
face printr-un glacis prelung. Solurile Fig. 5. Versanți uniformi scurți în zona iocalității
Micești
dominante pentru această unitate de relief sunt regosolurile, caracterizate
printr-un profil scurt,
în funcție de conținutul de schelet. Pe alocuri, aceste
pe suprafețe apar corpuri de alunecare de
21|Pagina
Pagina 23
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU
PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E EEE
mici dimensiuni, a căror existență se leagă de formarea
unor torenți la ape mari de precipitații.
Datorită prezenței ridicate a scheletului în
sol, modul de utilizare al acestor terenuri este dat
de pășuni și fânețe, dar care în multele
situații observate, acestea au fost degradate ca
urmare
a suprapășunatului.
6) Șesurile aluviale, au fost analizate, face din
parte geomorfologia văilor Cheița,
Tureni și Micești. După aspect aceste
șesuri sunt extrem de late (cu o lățime de 299-500
m),
cu o înclinare a direcției de curgere mică, ceea
ce explică formarea sectoarelor mlăștinoase.
Solurile tipice pentru șesurile aluviale sunt: aluviosolurile
și gleiosolurile. În anii în care se
înregistrează o cantitate ridicată de precipitații, aceste lunci
sunt frecvent inundate.
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
Altitudinea la care sunt situate pajiștile, respectiv altitudinea
minimă și maximă (în cazul
pajiștilor de deal și de munte), datele medii și cele
predominante, sunt precizate în tabelul următor
(tabelul 3.2):
Tabelul 3.2
Pantă
(%)
6
9
12.1
12.1
11,87
11.87
11.54
12.44
12.82
16.24
17.58
11.71
22| Pagina
| Nr. Crt. | Trup de pajiște | Parcela descriptivă | Altitudine (m) | Expoziție |
| 1 | 2 | 3 | 4 | i |
| l | CIONCA ȘI BOBOHALMA | 15 | 513 | N-S |
| 2 | CEANU MIC DIN JOS DE SAT-1 | 19 | 588 | N-S |
| 3 | CEANU MIC DIN JOS DE SAT-2 | 7 | 588 | N-S |
| 4 | CASTĂI-1 | 16 | 588 | N-S |
| 5 | FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI | 9 | 588 | N-S |
| 6 | OVESE | 12 | 539: i | N-S |
| 7 | PĂDURICE | 1 | Baga | N-S |
| 8 | DEALU BISERICII | 4 | fii Bag iii | N-S |
| 9 | BISERICOI | 14 | i Bag e | N-S |
| 10 | PRUNIȘOR | 13 | Bag | N-S |
| 5! | HEDESA ȘI TELEGHI | 3 | 563 | N-S |
Pagina 24
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PE E EEE
12 BUGLES-1 7] 2
BB3i N-S 15.38
aia
N-S 15.38
N-S 16.44
N-S 14.31
N-S 13.48
N-S 13.48
N-S 13.67
N-S 18.93
N-S 15.7
N-s 12.5
N-S 12.5
N-S 15.7
N-S 13.3
N-S 11.8
N-S 13.5
N-S 9
N-S 12.5
N-S 10
N-S 12.1
N-S 12.3
N-S 12.5
N-S 16.5
N-S 11,5
N-S 85 |
3.3 Caracteristici pedologice și geologice
Pentru a carta pedologic pășunile comunei Tureni fost
au efectuate în faza de teren un
număr de 6 profile principale de sol din care s-au recoltat
un număr de 189 probe de sol.
Din punct de vedere al litologiei depozitelor de
Suprafață, teritoriul comunei Tureni
este dominat de către formațiunile miocene, din
respectiv etajele sarmațianului,
volhinianului și bessarabianului, buglovian și la
tortonian, care se adaugă cele ale
cuaternarului,
23|Pagina
| 13 | BUGLES-2 | 20 | A DB3:it |
| 14 | POJAR ȘI MICLETE | 14 | 5694 |
| 15 | ȚIGLA LIVADA | 3 | i 563 |
| 16 | ȚIGLA | 5 | i 563: |
| 17 | CASTĂI-2 | 10 | i 583, |
| 18 | VÂLCEA | 17 | 576 |
| 19 | VĂRATECI | 18 | 576 |
| 20 | LEGHELEU | 6 | 576 |
| 21 | DOS CLEJIE | 21 | 576 |
| 22 | RÂT PĂSTORESC | 35 | 576 |
| 23 | FAȚĂ AITON | 22 | 576 |
| 24 | DOS | 23 | 576 |
| 25 | DELNIȚA LUNGĂ | 24 | 513 |
| 26 | RUPTURI | 25 | 513 |
| 27 | LEGHELEU(micesti) | 26 | 513 |
| 28 | CIOIANOȘ FÂNAȚ | 27 | 513 |
| 29 | POIANA ERUJI | 28 | 513 |
| 30 | ZĂPODIE | 29 | 588 |
| 31 | CHEIE | 30 | 588 |
| 32 | BUTURA | 31 | 588 |
| 3 | LEGHELEU(tureni) | 32 | 588 |
| 34 | NOTARAȘULUI | 33 | 588 |
| _35 | MESTECENI | 34 | 588 |
Pagina 25
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ
IȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
= E E E
3.3.1 Metode de analiză fizico-chimică
Tabej 2
Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din
argile marnoase cu intercalații de
Nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și
bessarabianului), în timp ce sarmațianul se
caracterizează prin marne, argile marnose și gresii
cu intercalații de conglomerate,
Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului de analize
chimice al OSPA Cluj.
În urma studierii profilelor de sol
și a analizelor fizice și chimice au rezultat un număr
de 6 unități de sol și prezentate în tabelul de mai
jos.
3.3.2 Lista unităților de sol
Solurile determinate pe fiecare parcelă descriptivă, în
comuna Tureni, sunt următoarele:
24|Pagina
| i | Deniigirea afializei” : | “Metode dă'analiză : |
| A | Analiza granulometrică | -metoda pipetei cu interpretarea rezultatelor după ICPA-Kacinski |
| 2 | Coeficientul de hiroscopicitate | - metoda Mitcherlinch |
| Pi 3 | Reacția , solului Ă (pH- H20) | - metoda potențiometrică în suspensie cu soluție lichidă : 2,5 |
| 4 | Humus (%) | - metoda Walkley-Blak, modificată de Gogoașă |
| 5 | Conținutul de fosfor mobil (P- mobil ppin) | - metoda colorimetrică, în soluție cu acetat lactat de amoniu la un pH = 3,75 |
| 6 | Conținutul de potasiu mobil (K-mobil ppm) | - metoda flamfotometrică, în soluție cu acetat lactat de amoniu la un pH = 3,75 |
| a | Suma cationilor bazici (SB- me/ 100g sol) | - metoda Kappen |
| 8 | Hidrogen schimbabil (SH. me/ 100g sol) | = metoda Cernescu prin percolare |
Pagina 26
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PE E E
Tabel 3
Tabel 4. din Ghidul cadru al
amenajamentului pastoral
Prezintă fiecare tip de sol de pășuni
pe cu succesiunea de orizonturi genetice și
suprafața totală a pășunii.
Tabel 4
|
25 | Pagina
| US | Culoarea Roca/textură > Textura în Tip și subtip de sol A | Yextura în seețiunea de |
| i 3 3 ii 4 , = i i L_ | Regosol eutric Calcare/ Lutoasă- LL IT Cermoziom cambic Ș TT TI Preluvosol tipic Argiloasă-AL IE Preluvosoi Calcare/ mezoprundic Lutoasă- TT ss Preluvosol rodic cu Argile/ Luto- schelet TI argiloasă- TP Preluvosol stagnic Argile/ Luto- argiloasă- TP Tr | LL Tr TI SS , T? Li |
| CIONCĂ ȘI BOBOHALMA | 15 _ | Preluvosol | stagnic - p Ap-Aoc-A/B+-Bt-B/Cn 69.54 |
| CEANU MIC- DIN SUS DE SAȚ | 19 | Preluvosol | stagnic , , Ap-Ac-A/Bi-Bt-B/Cn 53.37 |
| CEANU MIC- DIN JOS DE SAT | ? | Cernoziom . | cambic : At-Am-A/Bv-By-B/Cn 147.46 |
| CĂSTĂY | 16 | Preluvosol | tipic At-Ao-A/B-Bt-Ca 33.0 |
| FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI | 9 | Preluvosol | ARI - tipic At-Ao-A/B-Bi-Cn AR 82.0 |
| OVESE | 12 | Preluvosol | mezoprundic At-Ao-A/B-Bt-Cn 48.01 |
| PĂDURICE | i | Preluvosol | stagnic Ap-Ao-A/Br-BU-B/Cn 18.0 |
| DEALU BISERICII | 4 | Preluvosol | tipic At-Ao-A/B-Bt-Cn 64.33 |
| BISERICOI | 14 | Regosol | eutric____ At-Ac-A/Cn- Ca Rp 942 |
Pagina 27
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ
IȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
o E ZE
47.47
112.10
76.6
56.26
28.04
95.96
18.08
92.5
80.7
215.01
48.21
25.4037
26.99
61.0
56.1787
56.4695
89.36
83.14
7.96
37.4998
24.64
37.41
89.99
63.4353
81.9
7.64
2142,077
3.3.4 Date geologice
Din punct de vedere al litologiei depozitelor de
suprafață, teritoriul comunei Tureni
este dominat de către formațiunile miocene,
respectiv din etajele sarmațianului,
volhinianului și bessarabianului, buglovian
și tortonian, la care se adaugă cele ale
cuaternarului.
Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din
argile marnoase cu întercalații de
nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în
timp ce sarmațianul se
caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu de
intercalații conglomerate.
26 [Pagina
| PRUNIȘOR | 13 | Preluvosol | tipic | At-Ao-A/B-Br-Cn |
| DE SSI | 3 | Preluvosol | Sstagnic | Ap-Ao-A/Bt-Bt-B/Cn |
| BUGLES | 2 | Preluvosol | staenic | Ap-Ac-A/Bi-Bi-B/Cn |
| BUGLES | 20 | Preluvosol | stagnic | Ap-Ao-A/Bt-Bt-B/Cn |
| CĂSTĂI | EI | Preluvosol | tipic | At-Ao-A/B-Bt-Cn |
| RS | 8 | Preluvosol | stagnic | Ap-Ao-A4/Bt-B-B/Cn |
| ȚIGLA LIVADA | 5 | Preluvosol | rodic-scheletic | Ap-Ac-A/BrBtB/Ca |
| ȚIGLA | 19 | Preluvosol | rodic-scheletic | Ap-Ao-A/Br-Br-B/Cn |
| VÂLCEA | 17 | Preluvosol | tipic | At-Ac-A/B-Bt-Cn |
| VĂRATECI | 18 | Preluvosol | mezoprundic | At-Ao-A/B-Bt-Cn |
| LEGHELEU | 6 | Preluvosol | rodic-scheletic | Ap-Ac-A/Bt Bt-B/Cn |
| POIANA ERUJI | 21 | |||
| CIOIANOȘ FÂNAȚ | 35 | Preluvosol | tipic | At-Ao-A/B-Bt-Cn |
| OoEST | 22 | Regosol | eutric | At-Ao-A/Cn- Cn-Rp |
| ZĂPODIE | 23 | Pretuvosol | tipic | At-Ao-A/B-Bt-Cn |
| tt | 24 | Preluvosol | stagnic | Ap-Ao-A/Bt-Bt-B/Cn |
| NOTĂRAȘULUI | 25 | Preluvosol | tipic | At-Ao-A/B-Bt-Cn |
| MESTECENI | 26 | Preluvosol | tipic | At-Ao-A/B-Bt-Cn |
| CHEIE | 27 | Preluvosol | stagnic | Ap-Ac-A/Bi-Bi-B/Ca |
| BUTURA | 28 | Cernoziom | cambic | At-Am-A/By-Bv-B/Cn |
| DOS CLEJIE | 29 | Cernoziom | cambic | At-Am-A/Bv-By-B/Ca |
| RÂT PĂSTORESC | 30 | Cernoziom | cambic | At-Am-A/Bv-Bv-B/Cn |
| DOS | 31 | Cernoziom | cambic | At-Am-A/Bv-By-B/Ca |
| FAȚĂ AITON | 32 | Cernoziom | cambic | AtAm-A/Bv-Bv-B/Cn |
| DELNIȚA LUNGĂ | 33 | Cernoziom | cambic | At-Am-A/Bv-Bv-B/Cn |
| RUPTURI | 34 | Cernoziom | cambic | At-Am-A/Bv-Bv-B/Cn |
| Total |
Pagina 28
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
e E E E EEE
Conform sistemului de Sistemului
român de taxonomie a solurilor ambelei
formațiuni geologice se încadrează î
categoria rocilor silicatice neconsolidate sau.
slab consolidate, preholocene. Acestea sun
roci eubazice (carbonatice), respectiv
marne (moi) și pietrișuri predominan
necarkonatice. Textura acestor roci, cu
excepția pietrișurilor,
este una mijlocie fină, mai ales în primii 150 Fig. 6.
Calcare jurasice
cm, unde predomină depozitele
alterate, în timp ce în cazul pietrișurilor carbonatice, acestea
au o textură grosieră și pe care
s-au format aluviosolurile, Formațiunile cuaternare sunt foarte
bine reprezentate în acest
teritoriu, fiind caracteristic pe suprafețe extrem de mari. În
acest sens, se remarcă văile
Tureni, Cheița și Micești, unde specifice sunt depozitele pleistocene
superioare formate din
pietrișuri și nisipuri de mare grosime. Aceleași pietrișuri nisipuri le
și pe culmile ce coboară
dinspre Masivul! Feleac.
Un loc aparte îl au calcarele de vârstă jurasică, ce fac din
parte bara de calcare jurasice,
care din punct de vedere geografic face parte din Culmea Sândului
(fig. 7).
in majoritatea cazurilor, la nivelul luncii, specifice
sunt depozitele din seria
holocenului superior, cu nisipuri și pietrișuri între care intercalează
se și luturi și argile.
27|Pagina
Pagina 29
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E E RE E
3.4. Rețeaua hidrografică
Teritoriul comunei Tureni aparține în totalitate bazinului
Arieșului. Principalele cursuri
de apă ale teritoriului sunt: valea Turenilor, valea
Miceșștilor, și valea Cheița. Aceste cursuri
de apă se caracterizează prin debite relativ
ridicate, astfel iarna cele mai rari volume de când
există posibilități ridicate de alimentare a râurilor din
topirea zăpezii, în urma invaziilor de aer
cald sunt mult mai mari. Aceste scurgeri ridicate
se înregistrează și la Tureni, dar cu o anumită
întârziere impusă de evoluția climatului, Totuși,
după o serie de studii hidrologice, majoritatea
punctelor higrometrice, s-a observat o tendință de reducere
a scurgerii apelor. Primăvara,
reprezintă anotimpul cu cea mai bogată, fiind condiționată de
topirea zăpezii, de cantitățile
relativ ridicate de precipitații și de valorile reduse ale
evapotranspirației. Nu același lucru se
poate despre valea Cheița, din sectorul Câmpiei Transilvaniei, unde
aportul nival este extrem
de redus. Vara, creșterea temperaturii aerului
și dezvoltarea covorului vegetal duc la
intensificarea evapotranspirației, fenomen reflectat în
diminuarea simțitoare a scurgerii față
de anotimpul precedent. La acestea influențe mai
adăugăm și rolul foehnizării la reducerea
scurgerii apelor. Totuși, în perioada de vară, mai ales în lunile
iunie-iulie, se observă o creștere
a scurgerii, datorată celui de al doilea maxim anual de
precipitații. Deși aportul din precipitații
în acest anotimp este maxim, totuși se realizează doar
între 17 și 28% din volumul mediu
anual. Toamna are cea mai slabă contribuție la realizarea
volumului mediu anual (20-15%),
deși cantitățile de precipitații sunt aproape duble față de cele din
timpul iernii.
Tipul de regim hidric pericarpatic transilvan (PcT),
caracterizează rețeaua apelor de
suprafață din teritoriul comunei Tureni, care se distinge:
prin ape mari de scurtă durată
nivopluviale în luna martie și cu viituri frecvente în perioada mai-iulie.
Alimentarea este
pluvionivală, iar continentalitatea regimului crește de Ia nord la sud
(Geografia României, Vol
„L. Geografie Fizică,1983). Sub aspectul surselor de
alimentare, tipul de regim pericarpatic
transilvan se caracterizează printr-o alimentare pluvial moderată
(alimentarea din topirea
zăpezii are o pondere de 30-40%).
28 |Pagina
Pagina 30
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
N era cs ANII
Ca și conciuzie se poate spune că luna
cu scurgerea dominantă este martie, iar scurgerea
cea mai redusă se produce frecvent în
septembrie. Ritmurile caracteristice ale scurgerii de
suprafață se evidențiază prin: viituri de iarnă, mai frecvente în
cazul tipurilor de regim PcV și
PcT, ape mari de primăvara (februarie-martie), scăzute
ape de primăvară (aprilie-mai), viituri
de la sfârșitul primăverii și începutul verii
(mai-iunie), viiturile de toamnă au o frecvență
redusă, ape mici de iarnă și de vară-toamnă, uneori durată
cu o de peste trei luni. Alimentarea
apelor din acest teritoriu este de tip pluvio-nival.
Adâncimea la care se află apele freatice de
suprafață variază în funcție de formele de
micro și mezorelief. Astfel la nivelul luncii vailor
menționate, apa freatică apare la o adâncime
de 1,5-2 m, pentru ca la nivelul albiei minore să
ajungă la 0,5-1,0 m. Pe versanții slab înclinați
nivelul pânzei freatice este cuprins între 50 și
6,0 m, pentru ca pe versanții puternic înclinați
să depășească adâncimea de 6-10 m.
Studiile realizate asupra chimismului apelor de
suprafață și de adâncime au evidențiat
caracterele bicarbonat sulfatat și sulfatat bicarbonatat caleic
magnezian, având în același timp
o duritate mare. Acest grad de mineralizare ridicat face
ca aceste localității să sufere din cauza
lipsei apei potabile de calitate,
Un loc aparte în acest teritoriu îl prezintă unei
existența salbe de lacuri artificiale, ce
dețin o suprafață ridicată, fiind intens utilizate în piscicultură. Aceste
lacuri au fost amplasate
pe terenuri care în trecut erau în permanență aflate sub
influența apelor freatice. Influența
luciului de apă se face și asupra climatului, ducând la
o atenuare a temperaturii aerului în
timpul verii și cu o scădere a temperaturii aerului în sezonul de
iarnă, datorită prezenței mai
îndelungate a păturii de gheață,
29 |Pagina
Pagina 31
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PP E E E EEE
Fig. 7. Valea Turenilor in zona Cheilor 8.
Fig. Sistemul de lacuri Tureni-Martinești
3.5. Date climatice
CLIMA
Sub aspect climatic, teritoriul comunei Tureni fost
a caracterizat în urma studierii
datelor obținute de la stația meteorologică Turda.
Climatul acestui îeritoriu a fost puternic
influențat de prezența celor două mari unități
fizico-geografice, dar și aproprierii de Munții
Apuseni. Aceștia din urmă au avut un rol de climatic
paravan față de curenții de aer de nord-
vest. Întreg teritoriul este supus influențelor maselor de
aer vestice, care pătrund de-a lungul
Mureșului, ia care se mai manifestările foehnale, foarte bine
puse în evidență.
Această regiune din vestul Câmpiei Transilvaniei înscrie
se în domeniu! influențelor de
aer nord-vestic. Din punct de vedere a microzonelor
pedoclimatice, teritoriul comunei Tureni
este notat cu formulele următoare: IIC-CI (40/1b), adică
este situat în zona unui relief slab
accidentat și cu un înveliș pedologice dominat de solurile
din clasa cernisoturilor și IIL-SA
(40/1b), cu un relief de luncă în care dominante sunt
luvosolurite, cu diferite conținuturi de
schelet.
Numărul zilelor cu temperaturi de vară din martie în
până octombrie depășește 60 zile;
cu zile de îngheț și brumă frecvente în martie (7-9
zile) și mai puțin în aprilie (2-3 zile),
30 | Pagina
Pagina 32
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E E E
posibile în mai (1 zi), frecvente în octombrie (4-5 Ultimul
zile). îngheț este înregistrat în jurul
datei de ! aprilie, iar primul la aproximativ 15
octombrie (rezultând un număr de peste 170
zile fără îngheț). Între 1 martie și 1 octombrie,
constanta termică a intervalului cu medii zilnice
peste 5*C este mai mare de 28002C, iar a intervalului
cu medii de peste 10*C, 2500-2700*C,
valori apropiate regiunilor deluroase din vestul
Câmpiei Transilvaniei.
În caracterizarea temperaturilor lunii celei
mai calde (iulie), respectiv a lunii celei mai
reci (ianuarie) s-a constat existența unei anumite
uniformizări. Astfel, media pe întreaga lună
iulie prezintă valori cuprinse între 20 și în
22%C, timp ce pe tot parcursul lunii ianuarie se
înregistrează valori de —3 și -49C. Asociat cu temperaturile ridicate din
această parte a Câmpiei
Transilvaniei, evapotranspirația reală în lunile fără îngheț,
aprilie-octombrie, este de 550-600
in, ceca ce a creat un deficit anual de 50-80 mm, cu
consecințe negative asupra culturii
plantelor. Ceața este un fenomen ce a cunoscut schimbări destul de
evidente, Specific pentru
acest teritoriu sunt cețurile de vale. În decursul ultimilor 20 ani
evoluția numărului de zile cu
ceață a fost extrem de variată. Dacă înainte de anul 2007, numărul
zilelor cu ceață era constant
peste 40/an, după acest an (considerat a fi de prag), valorile coboară
până la 27 zile, ca și
consecință a tendinței de aridizare și de creștere a temperaturii aerului în
perioada de toamnă.
În cadrul bazinului văilor Micești
și Tureni, în timpul perioadei de iarnă au loc
frecvente inversiuni de temperatură, mai ales la contactul
cu aria montană, care se manifestă
prin cantonarea aerului rece la nivelul terasei de luncă a râului
principal și o staționare a aerului
cald ia nivelul culmilor interfluviale și a teraselor
superioare. Acest fenomen are ca și rezultat
o prelungire a intervalului cu îngheț la sol și o stagnare în declanșarea
perioadei de vegetație
din primăvară, mai ales în sectorul superior al culoarului. În
zona localității Tureni, menținerea
Stării de inversiune termică este favorizată și de
prezența suprafețelor iacustre, ce adesea
prezintă o pătură de gheață.
Între mersul anual al mediilor de
iemperatură și cel al precipitațiilor există o relație
extrem de strânsă, în sensul că, media anuală de 650-700 mm/an
este specifică întregului
sectorului Masivului Peleac. Pentru sectorul specific
Câmpiei Transilvaniei, media
31|Pagina
Pagina 33
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E EEE
multianuală a precipitațiilor pentru acest teritoriu este de
550-600 mm/an. Trebuie arătat faptul
că, repartiția precipitaților prezintă un regim neuniform datorită
climatului continental din
această regiune și a influenței zonei montane din La
apropiere. aceste apariția acestor valori
reduse o influență extrem de mare o are așa-numitul
“efect de foehn” sau “foehnizare ”. Acesta
se manifestă printr-o descendență de aer cald dinspre sectorul
montan (Munții Trascău).
Cantitatea cea mai ridicată de precipitații, în teritoriul
comunei Tureni, se înregistrează
în perioada de vară, mai-iunie, urmată de al doilea
un maxim pluvial în lunile octombrie-
noiembrie. La polul opus cantitatea cea mai redusă
se produce în lunile august-septembrie
precum și în februarie. Dacă în perioada mai-iunie
precipitațiile căzute au un caracter de
aversă, în restul anului acest caracter este liniștit. În lanile
august-sepiembrie cantitatea de
precipitații este extrema de redusă, astfel încât se ajunge la un accentuat deficit
de umiditate în
sol, existând chiar pericolul apariției fenomenului de secetă.
Datorită unor factori de climă
locali, există posibilitatea apariției în timpul verii a grindinii,
cu repercusiuni negative asupra
culturilor agricole.
Din punct de vedere al clasificării climatelor
după Kppen, teritoriul comunei Tureni
face parte din subprovincia D.f.b.x.
Observațiile realizate în teren ne-au permis delimitarea diferitelor
tipuri de
microclimate, impuse de existența anumitor factori locali,
precum: pania, expoziția, depozitele
litologice de suprafață.
- Versanții neuniformi scurți și abrupturile, au o expoziție sudică
și sud-vestică, cu
formațiuni geologice sarmațiene alcătuite din marne și argile-marnoase
și cuaternare (cu
nisipuri și pietrișuri), au favorizat apariția unui topoclimat, mai cald,
caracterizat printr-o
medie anuală a temperaturilor cuprinsă între 8 și 8,5*C, iar
cea a precipitațiilor scade mult față
de media generală a comunei până la 500-550 Alături de
mm. ceilalți factori de solificare,
acest tip de iopoclimat a favorizat în timp apariția aceste forme de relief
pe a erodosolurilor și
regosolurilor precum și a unei vegetații de stepă și silvostepă (cu colilie). Un factor
important
32 | Pagina
Pagina 34
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
en i Sel se sa A
în creșterea valorilor mediilor de temperatură, mai ales
în perioadele cu temperaturi > 9*C, îl
are prezența rocilor și a solurilor deschise la culoare.
De asemenea, aceste forme de relief, împreună climat
cu un favorabil pentru cultura
viței de vie, mai ales pentru soiurile nobile.
- Topoclimatul versanților uniformi lungi slab înclinați și
a culmilor, se caracterizează
prin valori ale parametrilor climatici mai reduse, cu medie anuală
o a temperaturilor mai
scăzută decât cea precedentă (8-8,5*C), în timp ce media anuală
a precipitațiilor crește ușor,
față de media generală, până la o valoare de 550-650 Pe
mm. versanții dosnici, cu expoziție
nordică și nord-estică stratul de zăpadă rezistă față de restul
teritoriului o perioadă mai
îndelungată de timp. Acest tip de climat local a fost unul din factorul de
pedogeneză care a
favorizat apariția solurilor din clasa cernisolurilor, orizonturi
cu argilice și cambice bine
dezvoltate.
- Topoclimatul văilor Turenilor și Cheița, este mai puțin extins
ca suprafață, fiind
specitic doar micilor bazine hidrografice, deosebindu-se printr-o medie
anuală de temperatură
mult mai redusă de 8*C, având o medie a precipitațiilor
respectiv, 690-650 mm/an. Valorile
mai reduse al mediei anuale de temperatură se datorează de
procesului inversiune termică, la
care se mai adaugă influența luciului de apă ca regulator termic. Factorii de
solificare care
influențează evoluția învelișului de soluri din aceste sectoare sunt: la nivelul
apa luncii, atât
prin stagnarea pe o perioadă mai îndelungată a apelor de precipitații (mai ales în anii
ploioși),
cât și prin aportul sezonier de ape freatice, în timp ce la nivelul
versanților ce mărginesc aceste
lunci se remarcă influența conținutului ridicat schelet (pietriș
și nisip).
3.5.1 Regimul termic
Temperaturile medii anuale este de 8,5-9,0C, luna cea mai caldă fiind iulie În
(220C >.
această zonă nu sunt specifice amplitudini mari de temperatură, între
variațiile mediile de
temperatură lunare sunt line (fără saituri bruște). În timpul verii se înregistrează destul de
rar
temperaturi „tropicale”( peste 30C) Înghețurile târzii de primăvară pot apărea în mod
sporadic
33 |Pagina
Pagina 35
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
Pe EEE EEE
și în luna mai. Datorită aspectului de culoar al văii
Racilor, frecvent se înregistrează inversiuni
de temperatură cu temperaturi mai ridicate în treimea
superioară a versanților și pe interfluvii,
iar la nivelul luncii cu temperaturi ceva mai scăzute.
Primăvara și toamna târziu sunt frecvente
cețurile de vaie.
Temperaturile medii lunare sunt următoarele:
Tabel 5
Maxima și minima absolută
Maximă absoluță- 33,6
Minima absolută- -26,7
Amplitudinea — 18,9*C
Numărul zilelor cu temperaturi sub 0eC- 68,0
Numărul zileior cu temperatura medie 20C- 199
peste
3.5.2 Regimul pluviometrie
Circulația predominantă a temperaturilor și a precipitaților este de
nord-vest spre sud-
est. Preoipitațiile anuale sunt de 660 mm, cu maxime în luna iunie
și minime în luna februarie.
Tabel 6
4. VEGETAȚIA
34|Pagina
| Precipitații 34,2 mn | 68,4 % %7 | 29,6 |
Pagina 36
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ
IȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PE i EEE E
4.1. Date fitoclimatice
Flora este specifică zonei de deal fiind de
reprezentată pășuni și pajiști unde se regăsesc ierburi
și diferite tufe de arbusti.
4.2. Deserierea fipurilor de stațiune
Pe terenurile utilizate ca pășuni se întâlnesc frecvent
asociații mezofile si mezo-xerofile .Cea
înai răspândită este asociația dintre Festuca
pratensis, Trifolium pratense, Trifolium repens, Poa
Pratense și Lolium perene folosită ca și pajiște.
Pe terenurile utilizate îndelung ca fânețe, sunt
predominante speciile mezofile de fânețe cum ar
fi: Agrostis capilaris (Firuță), Poa pratensis
(Firișor), Festuca pratensis (Păiuș), Dactilis glomerata
(Golomăț), Briza media (Tremurătoare), Carum carvi
(Chimion), Salvia pratensis (ale), Phleum
pratense (Timofiică).
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
Vegetația terenurilor utilizate ca fânețe și pășuni a fost încadrată în diferite
asociații, în funcție
de tipul de sol, umiditatea acestuia și conținutul în
substanțe nutritive.
În tabelul de mai jos sunt enumerate
toate parcelele descriptive care compun suprafața totală
de pajiști permanente ale comunei Tureni, fiind
specificat și tipul de pajiște căreia îi aparțin,
precum
și suprafața parcelei și ponderea ei în total suprafață (tabelul
4.3):
Tabelul 4.3
35 | Pagina
| Nr. crt. | Parcela descriptivă | Tipul de pajiște | Suprafața (ha) (9%) |
| E | 2 | 3 | 4 5 |
| E. | CIONCA SI BOBOHALMA | Festuca valensiaca | 69.54 0.939222 |
| 2. | CEANU MIC DIN JOS DE SATȚ 1 | Festuca rupicola | 53.37 0.720827 |
| 3 | CEANU MIC DIN JOS DE SAT 2 | Festuca rupicola | 147.46 1.991526 |
| 4 | CASTA 1 | Festuca rupicola | 33 0.445705 |
| Ei | FANTANITA SI STRUNGI | Festuca rupicola | 82 1.1097509 |
| 6 | OVESE | Festuca arundinacea | 48.01 0.648433 |
| 7 | PADURICE | Poa nemoralis | 18 0.243112 |
| 8 | DEALU BISERICII | Poa nemoralis | 64.33 0.868855 |
| 9 | BISERICOI | Poa nemoralis | 942 9.127229 |
| 10 | PRUHISOR | Poa nemoralis | 4747 0.64114 |
| il | HEDESA SI TELEGHI | Festuca rupicola | ii. 1514045 |
| 12 | BUGLES 1 | Festuca rupicola | 75.5 1.034576 |
| 13 | BUGLES 2 | Festuca rupicola | 56.26 9.75986 |
| i4 | CASTA! 2 | Festuca rupicola | 28.04 0.378714 |
| 15 | POJAR SI MICLETE | Festuca rupicola | 95.95 1.296056 |
Pagina 37
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU
PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E E E EEE
[167 TIGLA LIVADA [A grostis
capilaris 1808 | 0.244192
|
4,4. Descrierea vegetației lemnoase
Pe arealul pășunilor și fânețelor din UAT Gherla
apar pe lângă plante erbacee și vegetție
lemnoasă, astfel arbuștii sunt reprezentați de Rosa canina, Prunus
pinosa, Crataegus monogyna, iar ca
arbori solitari apar Pyrus pyraster și Malus sylvestris.
Vegetația forestieră din zonă este compusă sporadic și din arboricole
specii precum: Quercus
cerris, Quercus petraea, Carpinus betulus
5. CADRUL DE AMENAJARE
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
Pentru a carta pedologic pășunile comunei Tureni fost efectuate
au în faza de teren un
număr de 6 profile principale de sol din care s-au recoltat
un număr de 189 probe de sol.
Din punct de vedere al litologiei depozitelor de
suprafață, teritoriul comunei Tureni
este dominat de către formațiunile miocene, din
respectiv etajele sarmațianului,
36 [Pagina
| 17 | TIGLA | Poa nemoralis | 92.5 | 1249325 |
| 18 | VALCEA | Poa nemoralis | 80.7 | 1.089951 |
| 19 | VARATECI | Festuca arundinacea | 215.01 | 2.903971 |
| 20 | LEGHELEU | Festuca rupicola | 48.21 | 0.651135 |
| 21 | POIANA ERUJI | Festuca arundinacea | 25.4037 | 0.343108 |
| 22 | CIOIANOS FANAT | Poa nemoralis | 26.99 | 9.364533 |
| 23 | LEGHELEU (MICESTI) | Festuca valensiaca | 61 | 0.323879 |
| 24 | ZAPODIE | Dactilis glomerata | 56.1787 | 0758781 |
| 25 | LEGHELEU (TURENI) | Agrostis capilaris | 56.4695 | 0.762689 |
| 2 | NOTARASULUI | Agrostis capilaris | 89.36 | 1.206915 |
| 27 | MESTECENI | Agrostis capilaris | 83.14 | 1,122907 |
| 28 | CHEIE | Agrostis capilaris | 7.98 | 0,197509 |
| 29 | BUTURA | Festuca rubra | 374998 | 0.50648 |
| 30 | DOS CLEJIE | Festuca rubra | 21.64 | 0.292274 |
| 3i | RAT PASTORESC | Festuca rubra | 37.41 | 0.505267 |
| 2 | DOS | Festuca rubra | 89.98 | 1215424 |
| 33 | FATA AITON | Festuca rubra | $3.4353 | 0.856771 |
| 34 | DELNITA LUNGA | Festuca rubra | 81.9 | 1.106459 |
| 35 | RUPTURI | Festuca rubra | 7.64 | 9.103187 |
| TOTAL | 2142.077 | 23.93135 |
Pagina 38
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
ame e dc A N
volhinianului și bessarabianului, buglovian
și tortonian, la care se adaugă cele ale
cuaternarului.
3.3.7 Metode de analiză fizico-chimică
Tabei 2
Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din
argile marnoase cu intercalații de
nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în
timp ce sarmațianul se
caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu de
intercalații conglomerate.
Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului de analize chimice
al OSPA Cluj.
În urma studierii profilelor de sol analizelor
și a fizice și chimice au rezultat un număr
de 6 unități de sol și prezentate în tabelul de mai
jos.
3.3.2 Lista unităților de sol
Solurile determinate pe fiecare parcelă descriptivă, în
comuna Tureni, sunt următoarele:
37 |Pagina
| "Deniirhireă ăiializei : i -- “: | Metode deianăliză:: | |
| i | Analiza granulometrică | metoda pipetei cu interpretarea rezultatelor după ICPA-Kacinski |
| 2 | Coeficientul de higroscopicitate | - metoda Mitcherlinch |
| 3 | Reacția solului (pE- H20) | PR potențiomeirică în suspensie cu soluție |
| 4 | Humus (%) | - metoda Walkley-Blak, modificată de Gosoașă |
| 5 | Cenținutul de fosfor mobil (P- mobil ppm) | d. Stoa a pica în soluție eu acetat laetat |
| 6 | Conținutul de potasiu mobil (K-mobil ppm) | Du So a A în ti Sean soluție cu acetat lactat |
| 7 | Suma catianilor bazici (SB- me/100g sol) | - metoda Kappen |
| 3 | Hidrogen schimbabi! (SH- me/100g sol) | - metoda Cernescu prin percolare |
Pagina 39
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PRE E E
Tabel 3
5.2. Obiective social-economice și ecologice
Pentru punerea în valoare a suprafețelor de
pajiști, obiectivul fundamental este sporirea
producției totale de masă verde și a calității acesteia, în
paralel cu creșterea eficienței economice a
exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine și ovine.
Obiectivele social-economice și ecologice se exprimă
prin natura produselor realizate, a
cantităților și valorii de piață a acestora, precum și a serviciilor de
protecție a mediului și/sau
florei/faunei prezente pe pajiști, ori prin valoarea social-culturală
intrinsecă a pajiștilor.
Pentru pajiștile permanente la care se referă
prezenta Îucrare, obiectivele social-economice
avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire
a acestora, detaliate prin stabilirea scopului
urmării (producție sau protecție) la nivel de UAT, sunt
prezentate în tabelul următor (tabelul 5.2):
38 [Pagina
| US | Tip și subtip de sol Culoarea Roca/textură | Textura în A | — Textura în secțiunea de |
| 1 2 3 ii 6 _— | cutric Peel pâlcare/ PN Cernoziom cambic Mare 17 Preluvosol tipic pei AL asia miei ) TT DR O ERIN: Preluvosol stagnic iN ie | 53 Tr TP SS TT | LL TI 7T SS Tr — |
| Nr. Crt. | Grupa de obiective | Denumirea obiectivului de protejat/serviciului de realizat |
| . | Protecția terenului și a solului | - Terenuri vulnerabile Ia eroziune - Terenuri vulnerabile la deșertificare |
| 2. L | Produse vegetale | - Graminee și leguminoase de înaltă valoare nutritivă, - Ciuperci comestibile, plante medicinale și aromatice |
Pagina 40
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
N aa eee i AN
3. Alte produse -
| |
]
În rapori cu aceste necesități, fiecărei
pajiști îi este destinată îndeplinirea unuia sau mai multor
obiective social-economice și ecologice, din unul
care este cel prioritar, ajungându-se astfel la o
specializare tehnologică a pajiștilor, corelată cu potențialul lor
stațional și biocenotic.
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a
pajiștilor
Categoriile de folosință propuse pentru pajiștile din
prezentul amenajament pastoral sunt
stabilite în conformitate cu legislația în vigoare.
S-a avut în vedere stabilirea factorilor limitativi
prezenți pe aceste pajiști, deoarece aceștia au
un roi important în stabilirea categoriilor de folosință ale
pajiștilor permanente.
Factori fizico-chimici:
- Aciditatea solului
- Eroziunea solului și alunecările de teren
Excesul de umiditate
Salinitatea/alcalinitatea solului
Prezența de nisipuri, pietriș, roci de Suprafață, etc.
Factori biotici și antropogeni
- Invazia de buruieni de pajiște
- Învazia vegetației lemnoase
- Prezența mișuroaielor înțelenite
Factori tehnologici
- Aplicarea fertilizanților
- Aplicarea amendamentelor
Starea fitosanitară
- Prezența speciilor de plante dăunătoare
- Prezența speciilor de plante toxice
Categoriile de folosință stabilite prin prezentul amenajament
pastoral sunt prezentate în tabelul
următor (tabelul 5.3);
Tabelul 5.3
39 |Pagina
| Nr. Crt. | Parcela descriptivă | Pășune (ha) | Fâneață (ha) | Mixt (ha) | Total suprafață (ha) |
| i | CIONCA SI BOBOHALMA | 69.54 | - | - | 69,54 |
| 2, | CEANU MIC DIN JOS DE SAT 1 | 53.37 | - | - | 53.37 |
| 3, | CEANU MIC DIN JOS DE SAT 2 | 147.46 | - | - | 147.48 |
| 4 | CASTA! 1 | 33 | - | - | 33 |
Pagina 41
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU
PAJIȘTILE PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
N ea eee A N
5 FANTANITA SI STRUNGI 82
- - 82
5.4. Fundamentarea amenajamentului
pastoral
Fundameniarea amenajamentului pastoral constă în
alegerea soluțiilor tehnologice și tehnice
care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională de
a suprafețelor pajiști.
Amenajamentul pastoral trebuie să respecte Codul de bune practici
agricole și condițiile
speciale de management aplicabile pachetelor masurii de
agro-mediu și climă din cadrul PNDR, și să
fie în concordanță cu condițiile pedoclimatice ale arealului
unde se află amplasate suprafețele de
pajiști care fac obiectul prezentei lucrări.
40| Pagina
| 6 OVESE | 4801 | - | - | 48.01 |
| 7 PADURICE | 18 | - | - | 18 |
| 8 DEALU BISERICII | 64.33 | - | - | 64.33 |
| 9 BISERICOI | 942 | - | - | 9.42 |
| 10 PRUNISOR | 47.47 | - | - | 3747 |
| ii HEDESA S! TELEGHI | 1121 | - | - | 112.1 |
| 12 BUGLES 1 | 76.6 | - | - | 75.5 |
| 13 BUGLES 2 | 56.26 | - | - | 56.26 |
| 14 CASTAI 2 | 28.04 | - | - | 28.04 |
| 15 POIAR S! MICLETE | 95.96 | - | - | 95.96 |
| 16 TIGLA LIVADA | 18.08 | - | - | 13.08 |
| 17 TIGLA | 92.5 | - | - | 92.5 |
| 18 VALCEA | 807 | - | - | 80.7 |
| 19 VARATECI | 215.01 | - | - | 215.01 |
| 20 LEGHELEU | 4821 | - | - | 28.21 |
| 21 POIANA ERUJI | - | 25.4037 | - | 25.4037 |
| 22 CIOIANOS FANAT | - | 26.99 | - | 26.93 |
| 23 LEGHELEU (MICESTI) | - | 61 | - | s1 |
| 24 ZAPODIE | - | 56.1787 | - | 56.1787 |
| 25 LEGHELEU (TURENI) | - | 56.4695 | - | 56.4695 |
| 26 NOTARASULUI | - | 89.36 | - | 89.36 |
| 27 MESTECENI | - | 8314 | - | 83.14 |
| 28 CHEIE | - | 796 | - | 7.96 |
| 29 BUTURA | - | 37.4998 | - | 37.4998 |
| 30 DOS CLEJIE | - | 21.64 | - | 21.64 |
| 31 RAT PASTORESC | - | 3741 | - | 37.41 |
| 32 DOS | - | 8999 | - | 39.99 |
| 33 FATA AITON | - | 63.4353 | - | 62.4353 |
| 34 DELNITA LUNGA | - | 819 | - | 81.9 |
| 35 RUPTURI | - | 7.64 | - | 7.54 |
| Total L | 1396.06 | 746.017 | 2142.077 |
Pagina 42
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
ÎS E EEE EEE EEE
5.4.1. Durata sezonului de pășunat
Momentul intrării la pășunat, în condițiile realizării unui
pășunat rațional, este atunci când:
- Înălțimea covorului ierbos este de 8-15 cm
pe pajiștile naturale și de 12-20 cm pe pajiștile
semănate;
- Înălțimea apex-ului (conul de creștere al spicului la
— graminee) este de 6-10 cm;
- Producția de masă verde, denumită în continuare MV, la 3-3 to/ha
ajunge pe pajiștile naturale
și 5-7,5 tofha pe pajiștile semănate (sau echivalent în
substanță uscată — SU de 0,6-1 to/ha, respectiv
1-1,5 to/ha).
În cultura populară a crescătorilor de animale din
țara noastră, data intrării pe pășune ține cont
de înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) și de
se produce, regulă, după data de 23 aprilie (ziua
de Sf. Gheorghe).
Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata
perioadei de vegetație a
speciilor de plante valoroase de pe pajiște, legată la rândul ei de
temperatură și de regimul
pluviometric.
În general, în funcție de altitudine, durata sezonului
de pășunat este după cum urmează:
- Câmpie: 190 — 210 zile la irigat (aprilie — octombrie) sau 100-150 zile la
neirigat
- Deal: 140 — 180 zile (mai — septembrie)
- Munte: 90 — 150 zile (iunie — septembrie)
- Subalpin: 60 — 100 zile (junie — august)
Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni (20 30
— zile) înaintea apariției înghețurilor
permanente la sol, fenomen care survine, de regulă, în ultima decadă lunii
a noiembrie sau prima
decadă a lunii noiembrie, ceea ce coincide, în cultura
populară românească, cu ziua de Sf. Dumitru
(26 octombrie).
Ținând cont de caracteristicile climei zonale, durata de pășunat
pe pajiștile permanente din
prezentul amenajament pastoral este de cca. 180-184 de zile (de la începtul lunii mai
și până la ultima
decadă a lunii octombrie — 31 octombrie).
5.4.2. Namărel ciclurilor de pășunat
Ciclul de pășunat este definit ca fiind întervalul de timp în iarba de
care pe o parcelă de pășune,
odată pășunată, se reface, fiind din nou aptă pentru pășunat.
Numărul ciclurilor de pășunat depinde de condițiile de sol și cele climatice
ale zonei unde este
amplasată pășunea, precum și de compoziția floristică și capacitatea de acesteia.
regenerare a
În general, în funcție de altitudine, se la
practică pană 5-7 cicluri de pășunat ia câmpie, în condiții
de irigat, 3-5 cicturi de pășunat la deal și 2-3 cicluri de la
pășunat munte.
Ținând cont de caracteristicile zonale, numărul ciclurilor de pășunat
pe pajiștile permanente din
prezentul amenajament pastoral este de 3-4 cicluri, în funcție de evoluția factorilor
climatici
(temperatură, precipitații) în anul calendaristic respectiv.
41|Pagina
Pagina 43
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
aaa id RI
5.4.3, Fânețele
Fânețele, respectiv porțiunile de pajiști
permanente care nu se valorifică prin pășunat cu
animalele, ci prin cosit, se vor valorifica în momentul
optim, pentru a asigura cantitatea maximă de
fân care se poate obține pe unitatea de
suprafață și calitatea superioară a acestuia.
Pentru fânețele aflate sub angajament de trebuie
agro-mediu ținut cont de perioada în care este
permis cositul prin condițiile speciale de ale
management pachetelor de agro-mediu.
Ținând cont de caracteristicile zonale, pentru fânețele din
prezentul amenajament pastoral,
cositul poate începe după data de 15 iunie.
5.4.4. Capacitatea de pășunat
Stabilirea capacității de pășunat se va face prin
împărțirea producției totale de masă verde cu
rajia necesară unei unități vită mare (UVM).
Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap 1
pentru UVM, din care consumate efectiv 50
kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice
este redată în tabelul 5.4.4 întocmit
conform legislației în vigoare.
Tabelul 3.4.4
Încărcătura de animale o pajiște este
pe un instrument util pentru crescătorii de animale,
deoarece le permite să ajusteze numărul de animale
care pot pășuna în funcție de cantitatea de iarbă
disponibilă. Pentru stabilirea încărcăturii corecte se calculează mai întâi
capacitatea de pășunat,
respectiv numărul de animale care pot pășuna pe unitatea de
suprafață.
Capacitatea de pășunat și încărcătura optimă de animale hectar
pe se calculează, pentru fiecare
pajiște în parte, conform metodologiei prevăzute în Ordinul MADR
nr. 344/2013.
Astfel, art. 8, alin. (1) din Ordinul MADR nr. 544/2013 prevede estimarea
capacității de
pășunat a unei pajiști pe baza producției medii de masă verde obținută în anii
anteriori, ținând cont de
fertilitatea solului, condițiile meteorologice și floristică
compoziția a covorului vegetal; iar art. 8, alin.
(2) prevede că numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient
pentru a asigura utilizarea la
maximum a producției de masă verde, menținând în același
timp sustenabilitatea pe termen lung a
pajiștii în cauză.
42| Pagina
| Categoria de animale | Coeficientul de conversie | Capete/ UVM |
| Tauri, vaci și alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee de mai mult de 6 iuni | 1,0 | 1.0 |
| Bovine între 6 luni și 2 ani | 0,6 | 1.6 |
| Bovine de mai puțin de 6 luni | 0,4 | 2,5 |
| Ovine | 0,15 | 6,6 |
| Caprine | 0,15 | 66_ |
Pagina 44
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE
PERMANENTE DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E EEE E
Capacitatea de pășunat se definește prin numărul de animale
(exprimat în Unități Vită Mare)
care pot Îi hrănite într-un sezon de pășunat de I ha de
pe pajiște (la care se cunoaște producția de masă
verde disponibilă).
Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea cântărirea
și masei vegetale de pe
suprafețele de probă (în total 6-10 m? pentru | ha de
pajiște).
Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc
îngrădituri metalice care să nu permită
consumul de către animale a vegetației din interior, Acestea
se amplasează pe suprafețe omogene din
punct de vedere al compoziției floristice și al
producției.
Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de
pășunet, respectând condiția ca pe
plante să nu se regăsească apă de adiție.
Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina utilizând
formula:
[eius Pr (ES
e Pia = _
N7XDZPx100
în care:
Nz = necesarul zilnic de iarbă pe de animal, în
cap kg/zi;
DZP = durata sezonului de pășunat, în zile;
Ct= coeficient de folosire al pajiștii, în %.
Coeficientul de folosire al pajiștii, exprimat în
procente (%) se stabilește prin cosirea și
cântărirea resturilor neconsumate (Rn) de suprafețele de
pe probă (6-10 m2) și raportarea la producția
totală de iarbă, după formula:
kg ke.
cp=* 2)
Da 109 (%)
Producția utilă de iarbă la hectar pe suprafețele din prezentul
amenajamenit a fost stabilită la 5-
6 ha masă verde. La prima recoltă (primele 2 cicluri de
pășunat), producția de masă verde reprezintă
aprox. 50% din producția totală. Pe timpul verii, producția scade mult
(datorită secetei), apoi crește
înspre toamnă.
Capacitatea de pășunat (Cp) determinată, la o producție medie de 6 t/ha
masă verde, cu un
necesar zilnic de 65 kg masă verde pentru 1 UVM și cu o durată sezonului
a de pășunat de 194 de
zile, este de 0,43 UVM/ha.
43|Pagina
Pagina 45
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PE EEE E E
6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA
ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de
pajiști
Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției
pajiștilor se bazează pe
înlăturarea sau diminuarea efectului afotorilor limitativi ai
productivității acestora.
În vederea stabilirii măsurilor și
tehnologiilor adecvate de îmbunătățire a covorului ierbos
trebuie evaluate în prealabil cauzele degradării pajiștilor
respective, astfel încât aplicarea măsurilor de
îmbunătățire să ducă la rezultate sustenabile.
Principalele acțiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la cantitativă
creșterea și calitativă
a producției pajiștilor sunt următoarele:
- măsuri ameliorative generale, care se aplică toate
pe pajiștile afectate de factori limitativi ai
producției de iarbă;
- măsuri de îmbunătățire a covorului ierbos fără înlocuirea totală acestuia
a (numite și măsuri de
suprafață);
- măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală
a vechiului covor vegetal
cu amestecuri valoroase de graminee și leguminoase
perene;
- valoriticarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat;
- valorificarea superioară a producției pajiștilor prin recoltarea
și conservarea furajelor.
Măsurile ameliorative generale care se aplică toate pajiștile afectate
pe de factori limitativi ai
producției de iarbă sunt următoarele:
- eliminarea excesului de umiditate;
- combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor de
teren;
- Corectarea reacției solului (aciditate/alcalinitate) prin aplicarea de amendamente.
Miisuriie de suprafață de îmbunătățire a covorului ierbos
cuprind:
- curățirea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă
nevaloroasă, de
pietre și bolovani;
- împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau de la aplicarea de de
fertilizanți natură
organică;
- îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea
corespunzătoare;
- supraînsămânțarea pajiștilor.
Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau în:
- curățirea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă, de
pietre;
- distrugerea vechiului covor ierbos degradat;
- îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare;
- pregătirea patului germinativ;
- reînsămânțarea cu amestecuri de specii furajere productive și cu valoare furajeră ridicată;
- lucrări curente de întreținere a pajiștii nou înființate.
4M4|Pagina
Pagina 46
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PS RE
a. Eliminarea excesului de umiditate
Excesul de umiditate creează condiții nefavorabile
pentru edzvoltarea plantelor valoroase,
înrăutățind regimul de aer din sol și favorizând procesele de reducere. Ca
efect, apar compuși toxici
pentru plante, cur ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan, complecși ai fierului
și sulfului.
Lipsa aerului încetinește procesele de descompunere aerobă materiei
a organice, procesele de
nitrificare și de fixare a azotului în sol de către microorganisme
și determină formarea unor compuși
greu solubili în care sunt sechestrate o serie de microelemente, fi:
cum ar bor, molibden, etc.
Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci
cu până la 5*C față de solurile cu
umiditate normală, lucru foerte important, mai ales
primăvara, când acest fapt întârzie foaret mult
pornirea în vegetație a plantelor de pe pajiști.
Din punct de vedere zooigienic, solurile umede sunt nedorite
deoarece favorizează înmulțirea
paraziților, ceea ce determină evidente scăderi ale producției animalelor
care pășunează aceste pajiști.
Cauzele prezenței excesului de umiditate pajiști sunt fie
pe prezența apei freatice la foarte mică
adâncime, fie colmatarea canalelor de desecare,
Eiiminarea excesului de umiditatese poate realiza prin următoarele metode:
7. Desecarea prin canale deschise
Această metodă constă în săparea unui sistem de canale de
cu panta 4-5%, la adâncimea de
50-150 cm, având secțiunea trapezoidală. Aceste canale, numite canale
și de absorbție, se sapă la
intervale de 150-300 de metri între ele, lungimea de 500-1000 de
pe metri.
Ele vor fi conectate între ele prin canale colectoare
perpendiculare pe curbele de nivel, care au
dimensiuni mai mari decât canalele de absorbție. Canalele colectoare
se varsă în canalul principal,
care duce până la cei mai apropiat recipient colector.
Pământul rezultat din săparea canalelor se împrăștie uniform
pe pajiște sau poate constitui un
material de umpiere a micilor depresiuni al terenului, rezultâns astfel
o suprafață fără denivelări.
Pereții canalelor se consolidează, acolo unde este nevoie, cu bârne și scânduri.
Pentru a preveni o desecare excesivă a terenului, de-a lungul canalului
principal se prevăd din
loc în loc stăvilare cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei, iar
peste aceste canale se construiesc
podețe pentru trecerea animalelor.
2. Desecarea prin drenuri
Constă în instalarea de drenuri la 1-1,5 m adâncime, la distanța de 10-50 metri
între ele (în
funcție de natura solului și cantitatea de umezeală în exces.
În cazul drenurilor din argilă, beton, piatră durata
sau lemn, de funcționare este foarte mare.
În schimb drenurile tip „cârtiță” trebuie refăcute la intervale de
timp de 3-4 ani,
Avantajul principal al sistemului cu drenuri este faptul că ele funcționează tot anul, astfel că
pășunatul poate începe primăvara mai devreme. Regimul termic și de aerație se îmbunătățesc ele,
și
3. Desecarea pe cale biologică
45 |Pagina
Pagina 47
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ ISTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
PRE E EEE
Aceasta se realizează prin plantarea de specii de arbori mari
consumatoare de apă, cum ar fi
Salix și Populus. Arborii se pot planta de manieră încât
așa să delimiteze tarlalele de pășunat, putând
fi utilizați și ca umbrare pentru animalele care în
pășunează verile toride.
d. Combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor
solului
Fenomenele de eroziune de adâncime se manitesță în mai
general pregnant pe pajiștile cu pantă
mare. Aici apar manifestări de eroziune a solului sub formă de:
ruturi, ravene și ogașe.
Împotriva acestor forme ale eroziunii solului realizează
se tucrări de amenajare de tipul
barajeior de protecție, plantațiilor de protecție și cleionajelor.
Pe asttel de suprafețe de pajiști se va cu strictețe încărcătura
respecta de animale (UYM/ha) și
se va evita suprapășunatul.
c. Corectarea salinității solului
Fenomenul de sărăturare constă în acumularea sărurilor solubile în
orizonturile de so! unde se
dezvoltă sistemul radicular al plantelor peste limita de al
toleranță acestora. Sărurile solubile sunt
reprezentate de cloruri, sulfați și carbonați.
Cei mai importanți factori care contribuie la
creșterea salinității solului sunt: ariditatea
climatului, relieful, nivelul apei freatice, substratul litologic salifer și
irigațiile aplicate defectuos.
Ariditatea climatului este factorul care acționează cel mai frecvent.
EI favorizează ridicarea
spre suprafața solului a apei încărcată cu săruri minerale. Apa este eliminată
prin evaporație, astfel
sărurile se depun în orizonturile superioare ale solului.
Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol mai ales în cazul
depresiunilor și luncilor
joase cu apă freatică la mică adâncime.
Nivelul apei freatice mineralizate determină direct acumularea
sărurilor, fie la anumite
adâncimi în sol, fie prin ascensiunea în orizonturile
superioare (datorită fenomenului de capilaritate).
Substratul litologic, adus la suprafață prin eroziune sau
prin alunecare, contribuie la salinizarea
terenurilor din vecinătate de către apa care spală și dizolvă
sarea.
irigarea defectuoasă, care constă în folosirea pentru udat a apei cu conținut
prea mare de săruri
solubile, poate duce în timp la salinizare prin acumularea treptată a sărurilor în stratul
de sol.
Clasificarea solurilor sărăturate
În funcție de conținutul de săruri solubile în orizontul
superior, solurile saline se clasifică
astfel:
- slab salinizate: 0,10-0,25%
- moderat salinizate: 0,26-0,60%
- puternic salinizate: 0,61-1,00%
- foarte puternic salinizate: peste 1,00%
Aceste soluri au reacție alcalină și sunt, de regulă, soluri lipsite de
structură.
Lucrări de ameliorare a sărăturilor
46 [Pagina
Pagina 48
AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE
DIN
COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
E E E EEE
Cele mai importante lucrări de ameliorare a sărăturilor
sunt: spălarea, drenarea apei salinizate
și aplicarea de amendamente.
Spălarea solului de săruri se face cu apă lipsită de salinitate,
aplicată prin aspersiune sau
inundare. Norma de apă necesară variază în funcție de
conținutul de săruri din Sol, textura solului și
adâncimea apei freatice. În general este nevoie de de
cantități 1000-1.200 m3/ha, repartizată în 2-6
reprize de udare.
Acțiunea se realizează toamna sau la începutul iernii, când nivelul freatice
apei este mai
coborât. Înainte de spălare, se realizează o arătură
adâncă, urmată de grăparea și nivelarea solului,
pentru a se asigura o scurgere cât mai bună și mai uniformă a apei adăugate.
Drenarea este operația de cobobrâre a nivelului freatic sub nivelul
critic. Se aplică în cazul
solurilor a căror sărăturare s-a produs prin ascensiunea subterane
apei mineralizate.
Dsenarea se realizează cu ajutorul canalelor închise
sau deschise, numite drenuri. Pentru a fi
eficiente, canalele trebuie să fie mai adânci cu 30 cm sub nivelul critic
și amplasate la o distanță de
10-25 de ori adâncimea lor.
Amendamentele sunt substanțe chimice naturale sau obținute cale
pe industriață. Încorporate
în sol, acestea produc transformarea sărurilor în
Substanțe care nu afectează calitatea solului.
Amendamente rai des utilizate sunt: calcarul, gipsul, sulful,
precum și unele deșeuri industriale,
Cantitatea necesară se stabilește în funcție de textura solului. în
Astfel, cazu
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.