Hotărâre a Consiliului Local

HCL nr. 37 din 11.06.2020

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 37
Data
11.06.2020
Emitent
Comuna Tureni, jud. Cluj
Publicat online
11.06.2020
Pagini
84 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 37 din 11.06.2020, „HCL nr. 37 din 11.06.2020”, Comuna Tureni, jud. Cluj. Sursa: https://comunatureni.ro/wp-content/uploads/2015/04/HCL-nr.-37-din-11.06.2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/tureni/216506-hcl-nr-37-din-11-06-2020, 19.11.2026)

Fișier creat
26.06.2020
Arhivat
19.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TURENI A sp HOTĂRÂREA nr. > din 11.06.2020 privind aprobarea Amenajamentului Pastoral pentru U.A.T. comuna Tureni Consiliul Local al Comunei Tureni, judetul Cluj, întrunit în ședinta de îucru ordinară din data de __Îl iunie 2020 Analizând temeiurile juridice: -art. 3 și 4 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la la 15 octombrie Strasbourg 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997 -art. 7 alin. (2) din Codul civil -art. 6, art. 9 alin. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, actualizată - ari. & alin. (1) din H.G. nr. 1064 din 2013 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea O.U.G. nr. 34/2013, cu modificările si completările ulterioare; Având în vedere Raportul de specialitate nr. ___3999____ din ___05.06.2020 al compartimentului de resort, Referatul de aprobare al primarului nr. ___4908__din ___95.06.2020 , precum și Avizul favorabil al comisiilor de specialitate nr. |, II, III din cadrul Consiliului local ; În temeiul drepturilor conferite prin art. 139 alin. din OU.G. (1) nr. 57/2019 privind Codul Administrativ CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TURENI adoptă prezenta hotărâre: Art. 1. Se aprobă Amenajamentul pastoral pentru terenurile aflate teritoriul U.A.T. pe comuna Tureni, prevăzut în Anexa nr. care face parte integranta din prezenta hotărâre. Art. 2, Amenajamentul pastoral se aplică pentru o perioadă de 10 ani. Art. 3. Cu ducerea la îndeplinire și punerea în aplicare a prezentei hotărâri Primarul se încredințează Comunei Tureni și compartimentul de specialitate din instituție. Asi. 4. Prin grija secretarului general al comunei Tureni prezenta hotărâre comunică în termenul se prevăzut de lege către : - Instituția Prefectului Județului Cluj, - Primarul Cpmunei Tureni, ricol, Urbanism si Turism, e pe site. IE de ședință, contrasemnează pentru legalitate: secretarul general al peunei eni d Lauriana-Noruța NEA i Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 139 din O.U.G. 57/2019brivind nr. Codul Administrativ : Nr. consilieri in funcție = 11 Voturi „Pentru ” = Nr. consilieri prezenți = 4 Voturi Împotrivă >? = Ea ai „ Abțineri ” = „

Pagina 2

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ fe le fu pic AF br AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ Exemplarul 1 1|Pagina

Pagina 3

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E EEE EEE CUPRINS i. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității 1.2. Denumirea deținătorului legal 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietății 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trapurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii hotarele și pajiștii 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 2.4. Baza cartografică utilizată 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 2,6. Enclave 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 3.2. Altitudine, expoziție, pantă 3.3. Caracteristici pedologice și geologice 3.4. Rețeaua hidrografică 3.5. Date climatice 4. VEGETAȚIA 4.1. Date fitoclimatice 4.2, Descrierea tipurilor de stațiune 4.3. Tipuri de pajiști, Descrierea tipurilor 4.4. Descrierea vegetației lemnoase 5. CADRUL DE AMENAJARE 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 5.2, Obiective social-economice și ecologice 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral 5.4.1. Durata sezonului de pășunat 5.4.2. Numărul ciclurilor de pășunat 5,43. Fânețele 3.4.4. Capacitatea de pășunat 2|Pagina

Pagina 4

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ 5. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilor 6.3. Capacitatea de pășunat 6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale 6.5. Căi de acces 6.6. Construcții zoepastorale și surse de apă 7. DESCRIERE PARCELARĂ 8. DESCRIEREA VEGETAȚIEI FORESTIERE 8.1. Date generale 8.2. Descrierea stațiunii 8.3. Descrierea vegetației forestiere 8.4. Organizarea pășunatului 8.5. Hărți 9. DIVERSE 9.1.Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări 9.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 9.4. Evidența lucrăritor executate anual pe fiecare parcelă 9.5. Bibliografie 3|Pagina

Pagina 5

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E E EEE EEE EEE 1. SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității Teritoriul administrativ al comunei Tureni este străbătut de drumul național DN1-E60 și este situat în mare parte pe versantul sudic-sud-vestic a] Dealurilor Feleacului și se întinde de pe vf. Peana (831.4m) până ia contactul cu Munții Trascăului, contact fie fie direct, mascat de zona depresionară a Petreștilor pe o distanță de aprox.17 km. Comuna Tureni se află în partea nord-vestică a Depresiunii Transilvaniei, pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km de distanță Cluj-Napoca și la 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu-Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o supratață de 74,04 km2, din care 55,4 km2 sunt suprafață si agricolă 5,34 km2 intravilan. Comuna se învecinează la nord-nord-est cu comuna la sud Aiton, și sud-est cu comuna Petrești de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurila, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. 1.2. Denumirea deținătorului legal Comuna Tureni, având sediul Primăriei situat în localitatea Tureni, str. Principală, nr. 243, cod poștal 407560, tel/fax:0264-3 10009, e-mail: primaria.tureni(G yahoo.com, județul Cluj. 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. istoricul proprietății Suprafața de teren agricol al comunei Tureni este de 2142.08 ha, din care 139607 ha sunt pășuni ce aparțin de Consiliul Local Tureni, iar 746,02 ha reprezintă fânețe ce aparțin proprietarilor privați. Suprafață de pajiști permanenete este împărțită trupuri de pe pajiște așa cum rezultă din tabelul de mai jos (tabelul 1.3); Tabelul 1.3
Nr.Teritoriu administrativTrupul de pajișteBazin hidrograficObservații
i2345
1U.A.T, TURENICIONCA ȘI BOBOHALMAPâraul Valea RacilorNU
2U.A.T. TURENICEANU MIC DIN JOS DE SAT-1nu existaNU
_3U.A.T. TURENICEANU MIC DIN JOS DE SAT-2nu existaNU
4|Pagina

Pagina 6

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E EEE EEE EEE
4UAT. TURENICASTĂInu existaNu
5UAT. TURENIFÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGIPârâul MartinestiNU
6UA.T. TURENIOVESEPârâul MartinestiNU
7UAT. TURENIPĂDURICEPârâul MartinestiNU
3UA.T. TURENIDEALU BISERICIIPârâul MartinestiNU
9UA.T. TURENIBISERICOIPârâul MartinestiNU
10UA.T. TURENIPRUNIȘORnu existaNU
11U.A.T. TURENIHEDESA ȘI TELEGHInu existaNU
12U.A.T. TURENIBUGLES-1nu existaNU
13U.AT. TURENIBUGLES-2nu existaNU
14UA. TURENIPOJAR ȘI MICLETEnu existaNU
15U.A.T. TURENIȚIGLA LIVADAPârâul MicestiNU
16UAT. TURENIȚIGLAPârâul MicestiNU
17U.A.T. TURENICASTĂIPârâul MartinestiNU
18UA.T. TURENIVÂLCEAnu existaNU
19UA.T. TURENIVĂRATECIPârâul MicestiNU
20U.A.T. TURENILEGHELEUPârâul MicestiNU
21U.A.T. TURENIDOS CLEJIEnu existaNU
22UA.T, TURENIRÂT PĂSTORESCnu existaNU
23UAT. TURENIFAȚĂ AITONnu existaNU
24UA.T. TURENIDOSnu existaNU
25UA. TURENIDELNIȚA LUNGĂnu existaNU
26U.A.T. TURENIRUPTURInu existaNU
27U.A.T. TURENILEGHELEU(micesti)Pârâul MicestiNU
28U.A.T. TURENICIOIANOȘ FÂNAȚPârâul MicestiNU
29U.A.T. TURENIPOIANA ERUJIPârâul MicestiNU
30U.A.T. TURENIZAPODIEPârâul MicestiNU
31UAT. TURENICHEIEParaul Valea RacilorNU
32UAT. TURENIBUTURAParaul Valea RacilorNU
33U.AT. TURENILEGHELEU(tureni)Paraul Valea RacilorNU
34U.A.T. TURENINOTARAȘULUIParaul Valea RacilorNU
35UAT TURENIMESTECENIParaul Valea RacilorNU
5|Pagina

Pagina 7

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ e EEE Ea EEE 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament Producția medie de iarbă a pajiștilor, determinată baza datelor pe din ultimii 5 ani, este prezentată în tabelul de mai jos (tabelul 1.4) Tabelul 1.4 Nr. | Specificare Anul] Anul? ]Anul3 Anul4 | Anur3 | Media _]
CIONCAȘIBOBOHALMA
69.5469.5469.54
12.312.312.5
855.342855.34286923
!. | Trupul de pajiște 2._| x Suprafata (ha) 69.54 69.54 69.54 3. | Producția medie 12.5 12.4 12.4 (t/ha/an) | 4. | Producția totală (6) 869.25 | 862.296 862.296_| Nr. | Specificare Anul | |Anul2 | | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5__ Media 1.__] Trupul de pajiște CEANU MIC DIN JOS DE SATI x 2._ | Suprafața (ha) 53.37 53.37 53.37 53.37 53.37 53.37 3. | Producția medie 11.25 11.48 11.39 11.16 11.8 1.416 (Vha/an) 4. | Producția totală (t) 600.4125 612.6876 | | 607.8843 | 595.6092 | 629.766 609.27192 Nr. | Specificare Anul 1 | Anul2 |] Anul3 [Anul [Anu 3 | Media |. _| Trupul de pajiște CEANU MIC DIN JOS DE SAT2 x 2,__| Suprafața (ha) 147.46 147.46 147.46_| 147.46 147.46 147.46 3. | Producția medie 15.25 15.6 15.13 15.88 15.48 15.648 (t/ha/an) 4. | Producția totală (0 2248.765 | 2300.376 | | 2231.07 2341.665 2282.681 | 2280.911 Nr. | Specificare Anul || Anul2 | Anul3 |Anul4 Anul 5 | Media I.__| Trupul de pajiște CASTĂI 2. x | Suprafața (ha) 33.00 33.00 33.00 | 33.00 33.00 33.00 3 Producția medie 12.6 12.8 12.45 12.87 12.3 12.604 (t/ha/an) 4 Producția totală (0 415.8 422.4 405.9 410.85 424.71 415,932 LL i Nr. | Specificare Anul 1 Anul? | Anul3 | Anul 4 | Anui 5 | Media 1.__| Trupul de pajiște FANTANIȚA ȘI STRUNGI 2. | Suprafața
82.0082.00
11.3611.28
931.52924.96
x (ha) 82.00 82.00 82.00 82.00 3. | Producția medie 11.56 11.89 11.55 11.528 (t/ha/an) 4.__| Producția totală (£) 947.92 | 974.98 9471 945.296 6|Pagina

Pagina 8

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ e E EEE EEE EEE EEE
Nr. SpecificareAnulAnul2Anul3Anul4
.__ Trupul de pajișteOVESE
„__ Suprafața (ha)48.0148.0148.0148.51
3. Producția medie (t/hafan)12.112.212.112.5
4.__ Producția totală (6)580.921585.722580.921600.125
Anul Media
x
48.01 48.91
12.2 12.22
583.722 585.6823 2
Nr.Specificare Anul 1__ Anul2 Anul3 Anul4 anul3 Moda
1._Trupul de pajiște PĂDURICE x
2._Suprafața (ha) 18.00 18.00 __ 18.00 15.90 18.00 18.09
3Producția medie 11.28 11.3 11.22 11.45 11.25 11.24 (t/ha/an)
4.Producția totală (t) 203.04 203.4 201.96. 200.7 202.5 292.32
Nr.Specificare Anul Anul2 Anul3 ȚAnul4 Anul 5 Media
.Yrupul de pațiște DEALU BISERICHI x
2,Suprafața (ha) 64.33 64.33 64.33 64.33 64.33 64.33
3.Producția medie 12.3 12.25 12.65 12.33 12.4 12.386 (thafan)
4.__Producția totală (t) 221.4 220.5 227.7 221.94 223.2 222.948
Nr.Speciticare Anul 1 _Anul2 Anul3 Anul 4 Anul3 Media
.__Trupul de pajiște BISERICOI x
2.__Suprafața (ha) 9.42 9.42 9.42 9.42 9.42 9.42
3.Producția medie 11.27 11.45 11.98 11.55 11.78 11.696 (t/hafan)
4.__Producția totală ($ 106.1634 107.859 112.8516 108.801 1110.9676 109.3285
Nr.Specificare Anul _Anul2__Anul3 _Anul4 Anul 5 Media
1.Trupul de pajiște PRUNISOR x
2.__Suprafața (ha) 47.47 47.47 47.47 47.47 47.47 47.47
3.Producția medie 12.27 12.45 12.98 12.55 12.78 12.606 (t/ha/an)
4.Producția totală (6) 582.4569 591.0015 616.1606 595.7483 606.6566 398.4068
Nr.Specificare Anul 1__ Anul 2 Anul3 Anul 4 Anul 5 Media
i.Trupul de pajiște HEDESA ȘI TELEGHI x
2.Suprafața (ha) 112.10 112.10 1412.10 112.10 112.10 112.10
3Producția medie 13.75 13.8 13.52 13.64 13.12 13.566 (t/ha/an)
4.__Producția totală (£) 1541.375 1546.98 1515.592 1529.004 1470.752 1529.749
7|lPagina

Pagina 9

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ
Nr.Specificare Anul Anul? Anul3 Anui 4 Anui5 Media
.Trupul de pajiște BUGLES-1 x
2.Suprafața (ha) 76.60 76.60 76.60 76.60 76.60 76.60
3.Producția medie 12.55 12.52 12.22 12.96 12.5 12,55 (Vha/an)
4.__Producția totală (£) 961.33 959.032 936.052 992.736 957.5 961.33
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 _Anul3 Anul 4 Anul 5 Media
.Trupul de pajiște BUGLES-2 x
2.Suprafața (ha) 56.26 56.26 56.26 56.26 56.26 56.26
3Producția medie 12.55 12.52 12.22 12.96 12.5 12.55 (t/ha/an)
4. !Producția totală (£) 706.063. 704.3752 687.4972 729.1296 170323 1 706.083
Nr.Specificare Anul Anul2_ Anul3 Anul aAnul3 Media
.Trupul de pajiște CASTĂI X
2.Suprafața (ha) 28,04 28,04 28,04 28,04 28,04 28,04
3.Producția medie 12.66 12.54 12.44 12.78 12.33 12.55 (t/hafan)
4. _Producția totală (6) 354.9864_ 351.6216 348.8176 358.3512 345.7332 351.902 _
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anuld ânui5 Media
i.Trupul de pajiște POJAR ȘI MICLETE x
2.Suprafața (ha) 95.96 95.96 95.96 95.96 95.96 95.96
3.Producția medie 10.1 10.25 10.22 10.98 10.88 19.486 (Y/ha/an)
4.__Producția totală (0) 969.196 983.59 980.7112 1053 1044.045 1006.237
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
.__Trupul de pajiște ȚIGLA LIVADA x
2. _Suprafața (ha) 18.08 18.08 18.08 18.098 18.08 18.08
3Producția medie 12.11 12.2 12.88 12.55 12.44 12.436 (t/ha/an)
4.__Producția totală (0 218.9488 220.576 232.8704 226.904 224.952 224.8429_
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anula Anul 5 Media
!.Trupul de pajiște ȚIGLA x
2.Suprafața (ha) 92.50 92.50 92.50 92.50 92.50 92.50
3.Producția medie 12.11 12.2 12.88 12.55 12.44 12.436 (t/hafan)
4.__Producția totală (6) 1120.175 1128.5 1191.4 1160.875 1150.7 1150.33
INe. | Specificare |Anul | |Anui2 [Anul3 | Anui4 | Anul 5 | Media 8|Pagina

Pagina 10

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PE EEE EEE E E
.__Trapul de pajiște VALCEA x
2.Suprafața (ha) 80.70 80.70 80.70 80.70 80.70 80.70
3.Producția medie 10.2 10.6 10.23 10.8 10.4 10.446 (t/ha/an)
4..Producția totală (£) 823.14 855.42 825.561 871.56 183923 1812.9933
Nr.Speciticare Anul 1 Anul2 Anul3 Anul 4 Anul 5 Media
1.Trupul de pajiște VĂRATECI x
2.Suprafața (ha) 215.01 215.01 215.01 _ 215.91 215.01 215.01
3.Producția medie 10.22 10.13 10.2 10.5 10.12 10.234 (t/ha/an)
4.Producția totală (£) 492.7062 488.3673 491.742 596.205 487.5832 4933811
Nr.Specificare Anul _ Anul? Anulă Anuiâ Anul 5 Media
.__Trupul de pajiște LEGHELEU x
2.Suprafața (ha) 48.21 48.2 4821 8.2 48.21 48.21
3.Producția medie 11.23 11.2 11.35 11.25 VIA 11.234 (t/hafan)
4.__Producția totală (£) 341.3983 539.952 547.1835 542.3625 537.0394 541.391
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 _Anul3 Anui4 Anur3 Media
.Trupul de pajiște POIANA ERUJI x
2.Suprafața (ha) 25.40 25.40 25.40 25.40 25.40 25.40
3.Producția medie 16.8 16.25 16.9 165.5 16.6 166! (tiha/an)
4.__Producția totală (£) 426.72 412.75 1429.26 4191 421,64 __ 421.894
Nr.Specificare Anul 1 _Anul2 Anul3 Anul 4 Anul 5__ Media
1.Trupul de pațiște CIOIANOȘ FANAȚ x
2.Suprafața (ha) 26.99 26.99 26.99 26.99 26.99 26.99
3.Producția medie 19.9 19.5 18.3 19.6 18.8 12.22 (t/ha/an)
4.__Producția totală (€) 537.101 526.305 493.917 529.004 567412 1318.7478
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anui4 Anul 5 Media
.__Trupul de pațiște LEGHELEU (MICEȘTI) x
2.Suprafața (ha) 61.00 61.00 61.00 61.09 61.00 61.90
3.Producția medie 17.9 17.5 17.3 17.2 17.1 17.4 (t/haf/an)
4.__Producția totală (&) 1091.9 1067.5 1055.3 10492 1043.11 10614
Nr.Specificare Anul __ Anul2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Media
1.__Trupul de pajiște ZĂPODIE x
| 9|Pagina

Pagina 11

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ Îi ERE EEE EEE
2.__Suprafața (ha)56.1756.1756.1736.1756.17 5517
3.Producția medie (Vhafan)18.818.218.518.518.3 18.46
4.__Producția totală (0)1055.9961022.2941039.14510391451027.11 1035.898
Ne.Specificare Anul 1 Anul? Anul3 Anul 4 Anui 5 Media
.Trupul de pajiște LEGHELEU (TURENI) x
2.Suprafața (ha) 56,47 56,47 56,47 56,47 56,47 56,47
3.Producția medie 18.3 18.3 18.2 18.2 18.2 18.24 (Vha/an)
4.Producția totală (6) 1033.401 1033.401 1027.754 1027.7541 1027.754 1030013
Nr.Specificare Anul! Anul? Anul 3 Anul 4 Anui 5 Media
.Trupul de pajiște NOTARAȘULUI x
2.Suprafața (ha) 89.36 89.36 89.36 89.36 89.36 89.36
3.Producția medie 23.3 25.1 25 26.4 21.4 24.18 (/ha/an)
4.Producția totală (î 2082.088 2242.936 2234 2339.104 1885.496 2160.725
Nr.Specificare Anul 1 Anul2 Anul lAnul4__Anui5 Media __
1. __Trupul de pajiște MESTECENI x
2,__Suprafața (ha) 83.14 83.14 83.14 83.14 83.14 83.14
3.Producția medie 17.7 19.7 18.3 18.2 17.9 18.36 (t/hafan)
4.__Producția totală (4) 1471.578 1637.858 1521.462 1513.148 1488306 1526.43
Nr.Specificare Anul _Anul2 Anul3 Anul 4 Anul 5 Media
.Trupul de pajiște CHEIE x
2.__Suprafața (ha) 7.96 7.96 7.96 7.96 7.96 7.96
3.Producția medie 15.2 14.3 15.9 15.5 16.2 15.42 (t/haf/an)
4,__Producția totală (£) 116.888__ 109.967 122.271 119.195 124.578 118.5798
Nr.Specificare Anul 1 Anul? Anul3 Anul4 Anul 3 Media
.__Trupul de pajiște BUTURA x
2.Suprafața (ha) 37.50 37.50 37.50 37.50 37.50 37.50
3.Producția medie 15.8 17.2 16.9 17.2 17.) 16.84 (t/hafan)
4.__Producția totală (t) 592.5 645 633.75 645 641.25 631.5
Nr,Specificare Anul 1 Anul2 Anul3 Anui4 Anul 5 Media
Î. _Trupul de pajiște DOS CLEJIE x
2.Suprafața (ha) 21.64 21.64 21:64 21.64 216 2164
10| Pagina

Pagina 12

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ EEE EEE
15.915.2 16.115.8
344.076__328.928 348.404341.912 "
Anul 1Anul2 lAnul3Anul4
RÂT PĂSTORESC
37.437.41 37.413741
18.818.9 17.518.3
703.308707.049 654.675684.303
3. | Producția medie 15.9 15.78 (t/ha/an) 4.__| Producția totală (t) 344.076 3414792 ÎNr. | Specificare Anul 5__| Media 1.__| Trupul de pajiște x 2. | Suprafața (ha) 37.4] 37.41 3. | Producția medie 18.1 18.32 (t/ha/an) | 4. | Producția totală (&) 677.121 [68335 12 | Nr. | Specificare Anul 1 |Anul2 | Anul 3 | Anul | 4 | Anul 5 Media
DOS
89.9989.9989.99
18.917.518.3
1700.8111574.8251646.817
1. | Trupul de pajiște x 2. | Suprafața (ha) 89.99 89.99 89.99 3. | Producția medie 18.8 15.1 18.32 (t/hafan) 4. | Producția totală () 1691.812 | | 1628.519 1648617 Ne. | Specificare Anul | | Anul 2 | Anul 3 | Anui4 | Anu! 5 | Media
FAȚAAITON
63.4463.44
14.514.9
919.88945.256
|. | Trupul de pajiște x 2.__| Suprafața (ha) 63.44 163.44 63.44 63.44 3. | Producția medie 14.4 | 15.2 14.2 14.64 (t/ha/an) 4.__| Producția totală ( 913.536 964.288 | | 900.848 | 9287616 Nr, | Specificare Anul 1 | Anul2 | Anul3 | Anui4 Anul 5__| Media Î.__| Trupul de pajiște DELNIȚA LUNGĂ X 2. | Suprafața (ha) 81.90 81.90 81.90 81.90 81.90 81.90 3. | Producția medie 15.1 15.2 14.9 14.7 15.9 15.16 (t/ha/an) 4.__| Producția totală (£) 1236.69 _| 1244.88 1220.31 | 1203.93 | 130221 | | 1241604 Nr. | Specificare Anul 1 | Anul2 | Anui3 |ânul4 | Anul 5! Media Î._ | Trupul de pajiște RUPTURI x 2. | Suprafața (ha) 7.64 7.64 7.64 7.64 7.64 7.64 3. | Producția medie 13.3 14.1 13.6 13.7 14.2 13.78 (t/ha/an) | 4.__| Producția totală (£) 101.612__| 107.724 | 103.904 | 104.668 | 108.448 | 105.2792 _] 11|Pagina

Pagina 13

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PER 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște fac care obiectul acestui stadiu Trupurile de pajiște ce urmează a fi amenajate sunt cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.1). Tabelul 2.1 Trupul de pajiște Parcele descriptive componente Suprafața Nr. Denumire (ha) i 2 3 4 1 CIONCA ȘI BOBOHALMA 15 69.54 2 | CEANU MIC DIN JOS DE SAT-I 19 53.37 3__| CEANU MIC DIN JO5 DE SAT-2 7 147.46 4 CASTĂI-1 16 33 5 FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI 9 82 6 OVESE 12 48.01 7 PĂDURICE 1 18 8 DEALU BISERICII 4 64.33 9 BISERICO! 14 9.42 10 PRUNIȘOR 13 47.47 11 HEDESA ȘI TELEGHI 3 112.1 12 BUGLES-1 2 76.65 13 BUGLES-2 20 56.26 14 POJAR ȘI MICLEȚE 11 28.04 15 ȚIGLA LIVADA E] 95.96 16 ȚIGIA | 5 18.08 17 CASTĂI-2 10 92.5 18 VÂLCEA 17 39.7 19 VĂRAȚECI 18 215.01 20 LEGHELEU 6 43.21 21 DOS CLEJE 24 25.4037 22 RÂT PĂSTORESC 35 26.99 23 FAȚĂ AITON 22 61 24 DOS 23 56.1787 25 DELNIȚA LUNGĂ 24 56.4695 26 RUPTURI 25 89.36 27 LEGHELEU(micesti) 26 83.14 28 CIOIANOȘ FÂNAȚ 27 7.96 29 POIANA ERUJ 28 37.4998 30 ZĂPODIE 29 21.54 31 CHEIE 30 37.41 32 BUTURA 31 89.99 33 LEGHELEU(tureni) 32 63.4353 12 |Pagina

Pagina 14

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ 34 NOTARAȘULUI 33 81.9
35MESTECENI347.64
Totalgeneral2142,077
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii Vecinătățiie și limiteie fiecărui trup de pajiște ce fac parte din prezentul amenațament sunt cuprinse în tabelul următor (tabelul 2.2). Tabelul 2.2
Localitate (sat)Trup de pajișteParcela descriptivăVecinătăți la: N $ E V
TURENINr.l CIONCAȘI BOBOHAL MANr, 56COM. MICLAUS COM. LUPU PETRESTII DE PETRU-SIPIS ! PETRESTII EMILIA 10$ IDAN DE JOS
CEANU MIC2 CEANU MIC DIN JOS DE SAT-I47PARIOL IOSIF, PETEAN CEANU MIC SAT OT AN MARIA DIN JOS DE CEANU ANGHILOAIE, SAT MIC GARBOVAN IOAN
CEANU MIC13 tii SAT.246REZERVA, FODOREAN RUS MARIA,PAR ROMULUS, RUS CEANU OHIA PORUTIU ROMULUS. MIC DIN ORTODOXA NONIUS- PARIOL JOS DE CEANU MIC, MEDREA PETER SAT FODOREAN NICOLAE IOAN,
CEANU MIC4 > CASTA39IOZAN ILEANA ANDREICA PASUNE BUKKOS SAT CEANU VALERIA- otil) Na ROZALIA- BAC NAGY IAKAB FRANCISC GABOR
CEANU MIC$ PR FANTANIȚA ȘI STRUNGI39MIRON COMUNA PASUNE PASUNE FANTANITA GHEORGHE, TURENI, OVESE TULBURE HIRISCAU SI STRUNGI AURELIA IOAN
CEANU MIC16 OVESE36Timbus DOMENIUL . FANTANITA Ș Nicolae- VATAITON pa sisrRunGi 7ABRUDA N8 VASILE
13|Pagina

Pagina 15

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ a e a os E N MĂRȚIN | 7 HISRISCA1 EȘTI 0U Timbus NIC110LA > Nicolae- PASUNE PĂDURICE DURI 36 UAT Aiton i E NEAG OVESE 12ABRUD ANANIE 13AN NECI4HIF OR15
MĂRTIN EȘTI8DEALU BISERICII35VATAIton ,PASUNE susegicorCOMAItonCOM16 FELEACI7
MĂRTIN EȘTI9BISERICOI34PASUNE DEALU BISERICIICHINTOVAN IULIU- COMUNA TURENI (SCOALA)NEAG ANICA- BOLOG ALEXANDRUCOM 18FELEAC
COMSEȘ Tiî0PRUNIȘOR31PASUNEA HEDESA SI TELECHINMOROVANPASUNEA HEDESA SI TELECHINHI19ALMA GLI20GOR - DRA21GA N 22GHEOR 23GHE
COMȘEȘiiHEDESA ȘI THEGHI30RAZMAN PETRU-POP VASILEPASUNEA PRUNISORWEKERLE FRANCISC- BRUMAR VASILEPAD24UR PASU2SNE PRUNIS26 OR
COMȘEȘ dt Ti12BUGLES-129PASUNEA BUGLESRAZMAN PETRU-POPPERSA AUREL- NEAG ALEXANDRUPA27DUR 228
COMȘEȘ TI13BUGLES-228COM. FELEACUPASUNEA BUGLESPASUNEA BUGLESPADU29R E30
COMȘEȘ TI14CASTĂI-232PASUNE HEDESA Si TELEGHICABIRO MOISEPASUNE HEDESA SI TELEGHI
COMȘEȘ TI15POJARȘI MICLETE23COM FELEAUPASUNEA BUGLEȘCOM FELEACUPADU313 RE
COMȘEȘ Ti16ȚIGLA ” LIVADA18COTA GAVRILAPASUNE TIGLACRISAN VASILE,RUS VASILE- SURD VASILE - COTA AURELPA2DURE
14|Pagina

Pagina 16

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ MICEȘTI | 17 CHICINAS EMILIA- ȚIGLA 16 IDE PADURE isi CRISAN PADURE IOAN POPISCA
MICEȘTI18VÂLCEA26PADURECalusar Calugar SimionPASUNE POJAR SI MICLETEam - MICESTI
MICEȘTI19> VARATECI3CASELE MICESTICASELE MICESTIPADURECASELE MICESTI
MICEȘTI20LEGHELEU10BLAGA DUMITRU- FAUR IONASPADURESATMICESTIPADURE
CEANU MIC21DOS CLEJEP1TRUP P2PASUNE CEANU MIC Diuiose SATDOSCLEJIETRUP P5
CEANU MIC22RÂTȚ PĂSTORESCP2TRUP P3TRUPP1COMAITONTRUPp5
j CV123 iiFAȚA ANTONP3 P4COM AITON COMAITONMii a TRUP P6COM AITON TRUP P3TRUP Pa
CEANU MIC24DOSP5TRUP p3MURESAN VASILETRUP p2TRUP P6
CEANU MIC125DELNIȚA LUNGĂP6TRUPPAFODOREAN CETRU (rosu)TRUP P5TRUP P7
CEANU MIC26RUPTURIP7COMAITONFODOREAN MARIA- ș ORUTIU VASILETRUP P6COM AITON
MICEȘTI !27LEGHELEUP1P1PASUNE LEGHELEUTARLA 12COM MICESTI
MICEȘTI28CIOIANOȘ FÂNAȚpiPADUREPADUREPADUREPASUNE VALCEA
MICEȘTI29POIANA ERUJIP1 P2TRUP P2 MARTA COSTEL CRISAN STEFANPASUNE veGueLey TRUP P1SATMICESTI SATMICESTIPADURE PADURE
MICEȘTI30. ZAPODIEPICHICINAS AUGUSTIN- COTA VIORICAGHERAN CONSTANTINTRUPPZCALUGAR GLIGOR- GHERAN MARIORA
15|Pagina

Pagina 17

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E a a E SALISTEAN VASILE TODEA P2 | TRUPP3 | TRUPP1 CAUNAS MARA GHEORGHE SURD p3 IDE | | Ci PETE STEFAN TRUPP2 ROMANU SURD PA STEFAN TRUPP3 | CRISANILIE | TRUP PA ROMANU HIRISEAU | CHICINAS PS trup p6 VASILE DUMITRU | WuPPA PARORIA P6 | ORTODOXA | IORGA BAIES TRUPPS IULIANA | GLIGOR zi
TURENI31CHEITAPIMARINCA IOANOCOL SILVIC TURDAREZERVAASTILEAN AUGUSTIN
TURENI32BUTURApi p 2 P3 PaTRUP P2 TURDA TURDA TURDABALLA MARTIN TRUP PI TRUP PZ CRISANIOAN“nuppa TRUP P3 TRUP Pa MURESAN MURETURDA TURDA "TRUP P2 TURDA
TURENI33LEGHELEUpaTIMBUS ANPASUNE CIOANCA Si BOBOHALMABOARIOANTRUP P2
TURENI34NOTARASUP2TRUPP3PASUNE CIOANCASI BOBOHALMATRUPP3TRUPPI
TURENI35MESTECENIp3OO oROSIPASUNE CIOANCA SI BOBOHALMAATRUP P2
2.3-Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiy La constituirea parcelarului s-au avut în vedere următoarele criterii: - existența unor limite naturale ale terenurilor ocupate cu pajiști permanente; - existența planurilor cadastrale / hărților întocmite în perioada 1970-1980; Materializarea limitelor de parcelă, ca și a trupurilor de face pășune, se va prin borne de piatră pe care se vor evidenția cu vopsea galbenă permanentă dreptunghiuri cu lungimea de 15 cm și lățimea de 5 cm. 16 |Pagina

Pagina 18

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ —— E E EEE În tabetul următor sunt redate limitele de marcare (numărul de borne) pentru trupurile de pajiști permanente care fac obiectul prezentului amenajament pastoral (tabelul 2.3): Tabelul 2.3
Trup Nr.de pajiște DenumireLimite de marcare
i23
1.CIONCA Si BOBOHALMAi
2,CEANU PAIC DIN JOS DE SAT 12
3,CEANU MIC DIN JOS DE SAT 2pă
4,CASTA! 1i
5.FANTANITA SI STRUNGI9
6.OvESE9
7.PADURICEo
8.DEALU BISERICU2
9.BISERICOI2
10.PRUNISORji
IDHEDESA SI TELEGHI2
12,BUGLES 1i
13.BUGLES 29
14.CASTA! 2o
15,POJAR S! MICLETE9
16.TIGLA LIVADAi
IVATIGLA9
18.VALCEA9
19.VARATECIÎ
20.LEGHELEU2
21.POIANA ERUJI9
22.CIOIANOS FANAT9
23,LEGHELEU (MMICESTI)9
24,ZAPODIEo
25,LEGHELEU (TURENI)9
26.NOTARASULUI9
27.MESTECENI9
28.CHEIE9
29.BUTURA9
30.DOS CLENE9
31.RAT PASTORESCQ
32,DOSȘi
33.FATA AITON9
34.DELNITA LUNGA9
35.RUPTURI9
TOTAL18_borne de piatră
17 |Pagina

Pagina 19

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ Îi EEE E E 2.4. Baza cartografică utilizată Pentru determinarea suprafețelor și întocmirea hărților utilizat s-au planuri de proiecție Stereo 70, Planuri de încadrare în zonă întocmite la scara 1:5000, Planuri de amplasament la scara 1:5000, print-screen-uri din baza de date IACS a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, xxxxooexx Documentele utilizate sunt enumerate în tabelul de mai jos (tabel 2.4) și sunt anexate la Capitolul 9,3 — Diverse din prezenta lucrare. Tabelul 2.4
ÎNr. Indicativ plan Crt.Suprafața pe trupuri de pajiști (ha)Total
Hi 23 4 Ei!nr
l.
TOTALlă
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 2.5.1 Suprafața pajiștii pe categorii de folosință Structura pajiștilor pe categorii de folosință este prezentată în tabelul de mai jos (tabelul 2.5). Tabelul 2.5 Pășuni
Fânețe (ha)Valorificare mixtă (Pășune, fâneață) (ha)Fără scopuri Tatal productive suprafață (ha)Din care la consiliul local
746.017(ha) 2142.077(ha)
(ha) | 1396.06 | 1396.07 2.5.2 Organizarea administrativă Se va arăta modul de organizare și administrare care a Țincționat până în prezent și se vor face propuneri pentru o gospodărire rațională în viitor. 18 |Pagina

Pagina 20

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ EEE E EEE 2.5.Enclave Nu există 3. CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului Așa cum s-a mai arătat în această lucrare, relieful comunsi Tureni este împărțit între Masivul Feleac și Câmpia Transilvaniei. Teritoriul aparținând Câmpiei Transilvaniei este inclus în întregime subunității Dealurilor Aiton-Viișoara. Privite în ansambiul lor ambele subunități au aspectul unor suprafețe orizontale, sau slab ondulate, întinse, mărginite de abrupturi și pe care se practică o agricultură intensivă. Aceste două subunități reprezintă expresia cea mai adecvată a chintesenței legăturilor dintre componentele geografice, din care a rezuliai un anumit "ip de teritoriu” înscris unui spațiu clar delimitat. Este vorba de o Structură geografică în care roca și structura, relieful, clima, solul, concură, prin relații de intercondiționare, la constituirea întregului. ”"Stratele de câmpie” alcătuite în cea mai mare din, din parte marne, marne argiloase, argile și nisipuri cu întercalații de gresii argilo-nisipoase, conglomerate tufuri vulcanice și au condiționat modelarea unui relief slab ondulat, aflat într-un stadiu de maturitate În precoce. ansamblul întregului teritoriu, altitudinile variază între 450 în sectorul cel m mai înalt și 250350 m ia nivelul luncii văii Cheița. Între dealurile cu de aspect coline, mărginite de versanți ncuniformi scurți, sunt intercalate văi largi și întortocheate, având lunci albii și netede, cu tendință de înmlăștinire. Delimitarea formelor principale de relief s-a făcut baza indicatorului pe 3! din "Metodologia elaborării studiilor pedologice-1987”. Astfel, în acest teritoriu fost au delimitate următoarele unități geomorfologice: 1) Suprafețe slab înclinate, cu o înclinare predominant între 2-5%; 2) Culmi largi; 3) Versanți uniformi lungi; 4) uniformi Versanți scurți; 5) Șesuri aluviale. | 19| Pagina

Pagina 21

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ e a N 1) Suprafețe slab înclinate, cu o; înclinare predominant între — 2-50% caracterizează a treia treaptă de terasă (65-7 m). Această unitate de relief este bin evidențiată, făcând trecerea Transilvaniei și Masivul Feleacului. Situată în apropierea văii Turenilor această supratață are un aspect larg, care pe se practică o agricultură relativ performantă, Fig. 2. Suprafețe slab înclinate în bazinul văii Cheița Solurile dominante ale acestei unități de relief sunt aproape în totalitate date de cernoziomuri ceea ce îi sporește importanța pentru susținerea activităților agricole, 2) Culmile largi, reprezintă o ali ; unitate geomorfologică a teritoriului studi fiind situate în parte de nord-est, fiind contactul cu ultimele prelungiri a Masivului Feleac. Au aspectul unor spin largi, cu lățimi de peste 100-200 m, mărginii spre nord de versanți puternic înclin (uniform scurți), iar spre sud de versa lungi, slab înclinați. Un exemplu în ace sens îl Fig. 3. Relief de culme, zona jocalității reprezintă interfluviul dintre văile Micești și Hăjdate. Din punct de vedere gcomorfologic aceste suprafețe au rol de culmi interfluviale între bazinul Văii Sărate și cel al văii 20|Pagina

Pagina 22

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E E E EEE Cămărașului. Și în acest caz cuvertura pedologică este caracterizată prin prezența solurilor din clasa luvosolurilor (preluvosoluri). 4) Versanții uniformi lungi, cu pant reduse, cuprinse între 5 și 10%, reprezintă, di fapt un monoclin ușor vălurit, cu o înclinare ce nu depășește 10 15%. “Ele reprezintă, ceea ce geogra: denumesc Dealurile Aiton-Viișoara ( sectorul Câmpiei Transilvaniei). Soluri specifice sunt sunt: cernioziomurile preluvosoiurile, respectiv din clasel cernisolurilor și Iuvisolurilor. Fig. 4. Versanți uniformi scurți în zona localității , , „Mărtinești 5)___ Versanții _ uniformi scurți, reprezintă nivelul franților de terasă, fiind caracterizați printr-o înclinare mare a pante (cca. 40-50%), cu un conținut ridicat d schelet (sau prundiș fluviatil), având î generai o orientare vestică, impusă d direcția de curgere a principalelor cursuri dei apă. Un exemplu în acest sens, îl reprezintă valea Micești, unde acești versanți au pei alocuri aspectul unor abrupturi bine definite, în timp ce contactul cu sectorul de luncă se. face printr-un glacis prelung. Solurile Fig. 5. Versanți uniformi scurți în zona iocalității Micești dominante pentru această unitate de relief sunt regosolurile, caracterizate printr-un profil scurt, în funcție de conținutul de schelet. Pe alocuri, aceste pe suprafețe apar corpuri de alunecare de 21|Pagina

Pagina 23

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E EEE mici dimensiuni, a căror existență se leagă de formarea unor torenți la ape mari de precipitații. Datorită prezenței ridicate a scheletului în sol, modul de utilizare al acestor terenuri este dat de pășuni și fânețe, dar care în multele situații observate, acestea au fost degradate ca urmare a suprapășunatului. 6) Șesurile aluviale, au fost analizate, face din parte geomorfologia văilor Cheița, Tureni și Micești. După aspect aceste șesuri sunt extrem de late (cu o lățime de 299-500 m), cu o înclinare a direcției de curgere mică, ceea ce explică formarea sectoarelor mlăștinoase. Solurile tipice pentru șesurile aluviale sunt: aluviosolurile și gleiosolurile. În anii în care se înregistrează o cantitate ridicată de precipitații, aceste lunci sunt frecvent inundate. 3.2. Altitudine, expoziție, pantă Altitudinea la care sunt situate pajiștile, respectiv altitudinea minimă și maximă (în cazul pajiștilor de deal și de munte), datele medii și cele predominante, sunt precizate în tabelul următor (tabelul 3.2): Tabelul 3.2
Nr. Crt.Trup de pajișteParcela descriptivăAltitudine (m)Expoziție
1234i
lCIONCA ȘI BOBOHALMA15513N-S
2CEANU MIC DIN JOS DE SAT-119588N-S
3CEANU MIC DIN JOS DE SAT-27588N-S
4CASTĂI-116588N-S
5FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI9588N-S
6OVESE12539: iN-S
7PĂDURICE1BagaN-S
8DEALU BISERICII4fii Bag iiiN-S
9BISERICOI14i Bag eN-S
10PRUNIȘOR13BagN-S
5!HEDESA ȘI TELEGHI3563N-S
Pantă (%) 6 9 12.1 12.1 11,87 11.87 11.54 12.44 12.82 16.24 17.58 11.71 22| Pagina

Pagina 24

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PE E EEE 12 BUGLES-1 7] 2 BB3i N-S 15.38 aia
13BUGLES-220A DB3:it
14POJAR ȘI MICLETE145694
15ȚIGLA LIVADA3i 563
16ȚIGLA5i 563:
17CASTĂI-210i 583,
18VÂLCEA17576
19VĂRATECI18576
20LEGHELEU6576
21DOS CLEJIE21576
22RÂT PĂSTORESC35576
23FAȚĂ AITON22576
24DOS23576
25DELNIȚA LUNGĂ24513
26RUPTURI25513
27LEGHELEU(micesti)26513
28CIOIANOȘ FÂNAȚ27513
29POIANA ERUJI28513
30ZĂPODIE29588
31CHEIE30588
32BUTURA31588
3LEGHELEU(tureni)32588
34NOTARAȘULUI33588
_35MESTECENI34588
N-S 15.38 N-S 16.44 N-S 14.31 N-S 13.48 N-S 13.48 N-S 13.67 N-S 18.93 N-S 15.7 N-s 12.5 N-S 12.5 N-S 15.7 N-S 13.3 N-S 11.8 N-S 13.5 N-S 9 N-S 12.5 N-S 10 N-S 12.1 N-S 12.3 N-S 12.5 N-S 16.5 N-S 11,5 N-S 85 | 3.3 Caracteristici pedologice și geologice Pentru a carta pedologic pășunile comunei Tureni fost au efectuate în faza de teren un număr de 6 profile principale de sol din care s-au recoltat un număr de 189 probe de sol. Din punct de vedere al litologiei depozitelor de Suprafață, teritoriul comunei Tureni este dominat de către formațiunile miocene, din respectiv etajele sarmațianului, volhinianului și bessarabianului, buglovian și la tortonian, care se adaugă cele ale cuaternarului, 23|Pagina

Pagina 25

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ = E E E 3.3.1 Metode de analiză fizico-chimică Tabej 2
iDeniigirea afializei” :“Metode dă'analiză :
AAnaliza granulometrică-metoda pipetei cu interpretarea rezultatelor după ICPA-Kacinski
2Coeficientul de hiroscopicitate- metoda Mitcherlinch
Pi 3Reacția , solului Ă (pH- H20)- metoda potențiometrică în suspensie cu soluție lichidă : 2,5
4Humus (%)- metoda Walkley-Blak, modificată de Gogoașă
5Conținutul de fosfor mobil (P- mobil ppin)- metoda colorimetrică, în soluție cu acetat lactat de amoniu la un pH = 3,75
6Conținutul de potasiu mobil (K-mobil ppm)- metoda flamfotometrică, în soluție cu acetat lactat de amoniu la un pH = 3,75
aSuma cationilor bazici (SB- me/ 100g sol)- metoda Kappen
8Hidrogen schimbabil (SH. me/ 100g sol)= metoda Cernescu prin percolare
Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din argile marnoase cu intercalații de Nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în timp ce sarmațianul se caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu intercalații de conglomerate, Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului de analize chimice al OSPA Cluj. În urma studierii profilelor de sol și a analizelor fizice și chimice au rezultat un număr de 6 unități de sol și prezentate în tabelul de mai jos. 3.3.2 Lista unităților de sol Solurile determinate pe fiecare parcelă descriptivă, în comuna Tureni, sunt următoarele: 24|Pagina

Pagina 26

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PE E E Tabel 3
USCuloarea Roca/textură > Textura în Tip și subtip de sol AYextura în seețiunea de
i 3 3 ii 4 , = i i L_Regosol eutric Calcare/ Lutoasă- LL IT Cermoziom cambic Ș TT TI Preluvosol tipic Argiloasă-AL IE Preluvosoi Calcare/ mezoprundic Lutoasă- TT ss Preluvosol rodic cu Argile/ Luto- schelet TI argiloasă- TP Preluvosol stagnic Argile/ Luto- argiloasă- TP TrLL Tr TI SS , T? Li
Tabel 4. din Ghidul cadru al amenajamentului pastoral Prezintă fiecare tip de sol de pășuni pe cu succesiunea de orizonturi genetice și suprafața totală a pășunii. Tabel 4 |
CIONCĂ ȘI BOBOHALMA15 _Preluvosolstagnic - p Ap-Aoc-A/B+-Bt-B/Cn 69.54
CEANU MIC- DIN SUS DE SAȚ19Preluvosolstagnic , , Ap-Ac-A/Bi-Bt-B/Cn 53.37
CEANU MIC- DIN JOS DE SAT?Cernoziom .cambic : At-Am-A/Bv-By-B/Cn 147.46
CĂSTĂY16Preluvosoltipic At-Ao-A/B-Bt-Ca 33.0
FÂNTÂNIȚA ȘI STRUNGI9PreluvosolARI - tipic At-Ao-A/B-Bi-Cn AR 82.0
OVESE12Preluvosolmezoprundic At-Ao-A/B-Bt-Cn 48.01
PĂDURICEiPreluvosolstagnic Ap-Ao-A/Br-BU-B/Cn 18.0
DEALU BISERICII4Preluvosoltipic At-Ao-A/B-Bt-Cn 64.33
BISERICOI14Regosoleutric____ At-Ac-A/Cn- Ca Rp 942
25 | Pagina

Pagina 27

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ o E ZE
PRUNIȘOR13PreluvosoltipicAt-Ao-A/B-Br-Cn
DE SSI3PreluvosolSstagnicAp-Ao-A/Bt-Bt-B/Cn
BUGLES2PreluvosolstaenicAp-Ac-A/Bi-Bi-B/Cn
BUGLES20PreluvosolstagnicAp-Ao-A/Bt-Bt-B/Cn
CĂSTĂIEIPreluvosoltipicAt-Ao-A/B-Bt-Cn
RS8PreluvosolstagnicAp-Ao-A4/Bt-B-B/Cn
ȚIGLA LIVADA5Preluvosolrodic-scheleticAp-Ac-A/BrBtB/Ca
ȚIGLA19Preluvosolrodic-scheleticAp-Ao-A/Br-Br-B/Cn
VÂLCEA17PreluvosoltipicAt-Ac-A/B-Bt-Cn
VĂRATECI18PreluvosolmezoprundicAt-Ao-A/B-Bt-Cn
LEGHELEU6Preluvosolrodic-scheleticAp-Ac-A/Bt Bt-B/Cn
POIANA ERUJI21
CIOIANOȘ FÂNAȚ35PreluvosoltipicAt-Ao-A/B-Bt-Cn
OoEST22RegosoleutricAt-Ao-A/Cn- Cn-Rp
ZĂPODIE23PretuvosoltipicAt-Ao-A/B-Bt-Cn
tt24PreluvosolstagnicAp-Ao-A/Bt-Bt-B/Cn
NOTĂRAȘULUI25PreluvosoltipicAt-Ao-A/B-Bt-Cn
MESTECENI26PreluvosoltipicAt-Ao-A/B-Bt-Cn
CHEIE27PreluvosolstagnicAp-Ac-A/Bi-Bi-B/Ca
BUTURA28CernoziomcambicAt-Am-A/By-Bv-B/Cn
DOS CLEJIE29CernoziomcambicAt-Am-A/Bv-By-B/Ca
RÂT PĂSTORESC30CernoziomcambicAt-Am-A/Bv-Bv-B/Cn
DOS31CernoziomcambicAt-Am-A/Bv-By-B/Ca
FAȚĂ AITON32CernoziomcambicAtAm-A/Bv-Bv-B/Cn
DELNIȚA LUNGĂ33CernoziomcambicAt-Am-A/Bv-Bv-B/Cn
RUPTURI34CernoziomcambicAt-Am-A/Bv-Bv-B/Cn
Total
47.47 112.10 76.6 56.26 28.04 95.96 18.08 92.5 80.7 215.01 48.21 25.4037 26.99 61.0 56.1787 56.4695 89.36 83.14 7.96 37.4998 24.64 37.41 89.99 63.4353 81.9 7.64 2142,077 3.3.4 Date geologice Din punct de vedere al litologiei depozitelor de suprafață, teritoriul comunei Tureni este dominat de către formațiunile miocene, respectiv din etajele sarmațianului, volhinianului și bessarabianului, buglovian și tortonian, la care se adaugă cele ale cuaternarului. Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din argile marnoase cu întercalații de nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în timp ce sarmațianul se caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu de intercalații conglomerate. 26 [Pagina

Pagina 28

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ e E E E EEE Conform sistemului de Sistemului român de taxonomie a solurilor ambelei formațiuni geologice se încadrează î categoria rocilor silicatice neconsolidate sau. slab consolidate, preholocene. Acestea sun roci eubazice (carbonatice), respectiv marne (moi) și pietrișuri predominan necarkonatice. Textura acestor roci, cu excepția pietrișurilor, este una mijlocie fină, mai ales în primii 150 Fig. 6. Calcare jurasice cm, unde predomină depozitele alterate, în timp ce în cazul pietrișurilor carbonatice, acestea au o textură grosieră și pe care s-au format aluviosolurile, Formațiunile cuaternare sunt foarte bine reprezentate în acest teritoriu, fiind caracteristic pe suprafețe extrem de mari. În acest sens, se remarcă văile Tureni, Cheița și Micești, unde specifice sunt depozitele pleistocene superioare formate din pietrișuri și nisipuri de mare grosime. Aceleași pietrișuri nisipuri le și pe culmile ce coboară dinspre Masivul! Feleac. Un loc aparte îl au calcarele de vârstă jurasică, ce fac din parte bara de calcare jurasice, care din punct de vedere geografic face parte din Culmea Sândului (fig. 7). in majoritatea cazurilor, la nivelul luncii, specifice sunt depozitele din seria holocenului superior, cu nisipuri și pietrișuri între care intercalează se și luturi și argile. 27|Pagina

Pagina 29

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E E RE E 3.4. Rețeaua hidrografică Teritoriul comunei Tureni aparține în totalitate bazinului Arieșului. Principalele cursuri de apă ale teritoriului sunt: valea Turenilor, valea Miceșștilor, și valea Cheița. Aceste cursuri de apă se caracterizează prin debite relativ ridicate, astfel iarna cele mai rari volume de când există posibilități ridicate de alimentare a râurilor din topirea zăpezii, în urma invaziilor de aer cald sunt mult mai mari. Aceste scurgeri ridicate se înregistrează și la Tureni, dar cu o anumită întârziere impusă de evoluția climatului, Totuși, după o serie de studii hidrologice, majoritatea punctelor higrometrice, s-a observat o tendință de reducere a scurgerii apelor. Primăvara, reprezintă anotimpul cu cea mai bogată, fiind condiționată de topirea zăpezii, de cantitățile relativ ridicate de precipitații și de valorile reduse ale evapotranspirației. Nu același lucru se poate despre valea Cheița, din sectorul Câmpiei Transilvaniei, unde aportul nival este extrem de redus. Vara, creșterea temperaturii aerului și dezvoltarea covorului vegetal duc la intensificarea evapotranspirației, fenomen reflectat în diminuarea simțitoare a scurgerii față de anotimpul precedent. La acestea influențe mai adăugăm și rolul foehnizării la reducerea scurgerii apelor. Totuși, în perioada de vară, mai ales în lunile iunie-iulie, se observă o creștere a scurgerii, datorată celui de al doilea maxim anual de precipitații. Deși aportul din precipitații în acest anotimp este maxim, totuși se realizează doar între 17 și 28% din volumul mediu anual. Toamna are cea mai slabă contribuție la realizarea volumului mediu anual (20-15%), deși cantitățile de precipitații sunt aproape duble față de cele din timpul iernii. Tipul de regim hidric pericarpatic transilvan (PcT), caracterizează rețeaua apelor de suprafață din teritoriul comunei Tureni, care se distinge: prin ape mari de scurtă durată nivopluviale în luna martie și cu viituri frecvente în perioada mai-iulie. Alimentarea este pluvionivală, iar continentalitatea regimului crește de Ia nord la sud (Geografia României, Vol „L. Geografie Fizică,1983). Sub aspectul surselor de alimentare, tipul de regim pericarpatic transilvan se caracterizează printr-o alimentare pluvial moderată (alimentarea din topirea zăpezii are o pondere de 30-40%). 28 |Pagina

Pagina 30

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ N era cs ANII Ca și conciuzie se poate spune că luna cu scurgerea dominantă este martie, iar scurgerea cea mai redusă se produce frecvent în septembrie. Ritmurile caracteristice ale scurgerii de suprafață se evidențiază prin: viituri de iarnă, mai frecvente în cazul tipurilor de regim PcV și PcT, ape mari de primăvara (februarie-martie), scăzute ape de primăvară (aprilie-mai), viituri de la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai-iunie), viiturile de toamnă au o frecvență redusă, ape mici de iarnă și de vară-toamnă, uneori durată cu o de peste trei luni. Alimentarea apelor din acest teritoriu este de tip pluvio-nival. Adâncimea la care se află apele freatice de suprafață variază în funcție de formele de micro și mezorelief. Astfel la nivelul luncii vailor menționate, apa freatică apare la o adâncime de 1,5-2 m, pentru ca la nivelul albiei minore să ajungă la 0,5-1,0 m. Pe versanții slab înclinați nivelul pânzei freatice este cuprins între 50 și 6,0 m, pentru ca pe versanții puternic înclinați să depășească adâncimea de 6-10 m. Studiile realizate asupra chimismului apelor de suprafață și de adâncime au evidențiat caracterele bicarbonat sulfatat și sulfatat bicarbonatat caleic magnezian, având în același timp o duritate mare. Acest grad de mineralizare ridicat face ca aceste localității să sufere din cauza lipsei apei potabile de calitate, Un loc aparte în acest teritoriu îl prezintă unei existența salbe de lacuri artificiale, ce dețin o suprafață ridicată, fiind intens utilizate în piscicultură. Aceste lacuri au fost amplasate pe terenuri care în trecut erau în permanență aflate sub influența apelor freatice. Influența luciului de apă se face și asupra climatului, ducând la o atenuare a temperaturii aerului în timpul verii și cu o scădere a temperaturii aerului în sezonul de iarnă, datorită prezenței mai îndelungate a păturii de gheață, 29 |Pagina

Pagina 31

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PP E E E EEE Fig. 7. Valea Turenilor in zona Cheilor 8. Fig. Sistemul de lacuri Tureni-Martinești 3.5. Date climatice CLIMA Sub aspect climatic, teritoriul comunei Tureni fost a caracterizat în urma studierii datelor obținute de la stația meteorologică Turda. Climatul acestui îeritoriu a fost puternic influențat de prezența celor două mari unități fizico-geografice, dar și aproprierii de Munții Apuseni. Aceștia din urmă au avut un rol de climatic paravan față de curenții de aer de nord- vest. Întreg teritoriul este supus influențelor maselor de aer vestice, care pătrund de-a lungul Mureșului, ia care se mai manifestările foehnale, foarte bine puse în evidență. Această regiune din vestul Câmpiei Transilvaniei înscrie se în domeniu! influențelor de aer nord-vestic. Din punct de vedere a microzonelor pedoclimatice, teritoriul comunei Tureni este notat cu formulele următoare: IIC-CI (40/1b), adică este situat în zona unui relief slab accidentat și cu un înveliș pedologice dominat de solurile din clasa cernisoturilor și IIL-SA (40/1b), cu un relief de luncă în care dominante sunt luvosolurite, cu diferite conținuturi de schelet. Numărul zilelor cu temperaturi de vară din martie în până octombrie depășește 60 zile; cu zile de îngheț și brumă frecvente în martie (7-9 zile) și mai puțin în aprilie (2-3 zile), 30 | Pagina

Pagina 32

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E E E posibile în mai (1 zi), frecvente în octombrie (4-5 Ultimul zile). îngheț este înregistrat în jurul datei de ! aprilie, iar primul la aproximativ 15 octombrie (rezultând un număr de peste 170 zile fără îngheț). Între 1 martie și 1 octombrie, constanta termică a intervalului cu medii zilnice peste 5*C este mai mare de 28002C, iar a intervalului cu medii de peste 10*C, 2500-2700*C, valori apropiate regiunilor deluroase din vestul Câmpiei Transilvaniei. În caracterizarea temperaturilor lunii celei mai calde (iulie), respectiv a lunii celei mai reci (ianuarie) s-a constat existența unei anumite uniformizări. Astfel, media pe întreaga lună iulie prezintă valori cuprinse între 20 și în 22%C, timp ce pe tot parcursul lunii ianuarie se înregistrează valori de —3 și -49C. Asociat cu temperaturile ridicate din această parte a Câmpiei Transilvaniei, evapotranspirația reală în lunile fără îngheț, aprilie-octombrie, este de 550-600 in, ceca ce a creat un deficit anual de 50-80 mm, cu consecințe negative asupra culturii plantelor. Ceața este un fenomen ce a cunoscut schimbări destul de evidente, Specific pentru acest teritoriu sunt cețurile de vale. În decursul ultimilor 20 ani evoluția numărului de zile cu ceață a fost extrem de variată. Dacă înainte de anul 2007, numărul zilelor cu ceață era constant peste 40/an, după acest an (considerat a fi de prag), valorile coboară până la 27 zile, ca și consecință a tendinței de aridizare și de creștere a temperaturii aerului în perioada de toamnă. În cadrul bazinului văilor Micești și Tureni, în timpul perioadei de iarnă au loc frecvente inversiuni de temperatură, mai ales la contactul cu aria montană, care se manifestă prin cantonarea aerului rece la nivelul terasei de luncă a râului principal și o staționare a aerului cald ia nivelul culmilor interfluviale și a teraselor superioare. Acest fenomen are ca și rezultat o prelungire a intervalului cu îngheț la sol și o stagnare în declanșarea perioadei de vegetație din primăvară, mai ales în sectorul superior al culoarului. În zona localității Tureni, menținerea Stării de inversiune termică este favorizată și de prezența suprafețelor iacustre, ce adesea prezintă o pătură de gheață. Între mersul anual al mediilor de iemperatură și cel al precipitațiilor există o relație extrem de strânsă, în sensul că, media anuală de 650-700 mm/an este specifică întregului sectorului Masivului Peleac. Pentru sectorul specific Câmpiei Transilvaniei, media 31|Pagina

Pagina 33

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E EEE multianuală a precipitațiilor pentru acest teritoriu este de 550-600 mm/an. Trebuie arătat faptul că, repartiția precipitaților prezintă un regim neuniform datorită climatului continental din această regiune și a influenței zonei montane din La apropiere. aceste apariția acestor valori reduse o influență extrem de mare o are așa-numitul “efect de foehn” sau “foehnizare ”. Acesta se manifestă printr-o descendență de aer cald dinspre sectorul montan (Munții Trascău). Cantitatea cea mai ridicată de precipitații, în teritoriul comunei Tureni, se înregistrează în perioada de vară, mai-iunie, urmată de al doilea un maxim pluvial în lunile octombrie- noiembrie. La polul opus cantitatea cea mai redusă se produce în lunile august-septembrie precum și în februarie. Dacă în perioada mai-iunie precipitațiile căzute au un caracter de aversă, în restul anului acest caracter este liniștit. În lanile august-sepiembrie cantitatea de precipitații este extrema de redusă, astfel încât se ajunge la un accentuat deficit de umiditate în sol, existând chiar pericolul apariției fenomenului de secetă. Datorită unor factori de climă locali, există posibilitatea apariției în timpul verii a grindinii, cu repercusiuni negative asupra culturilor agricole. Din punct de vedere al clasificării climatelor după Kppen, teritoriul comunei Tureni face parte din subprovincia D.f.b.x. Observațiile realizate în teren ne-au permis delimitarea diferitelor tipuri de microclimate, impuse de existența anumitor factori locali, precum: pania, expoziția, depozitele litologice de suprafață. - Versanții neuniformi scurți și abrupturile, au o expoziție sudică și sud-vestică, cu formațiuni geologice sarmațiene alcătuite din marne și argile-marnoase și cuaternare (cu nisipuri și pietrișuri), au favorizat apariția unui topoclimat, mai cald, caracterizat printr-o medie anuală a temperaturilor cuprinsă între 8 și 8,5*C, iar cea a precipitațiilor scade mult față de media generală a comunei până la 500-550 Alături de mm. ceilalți factori de solificare, acest tip de iopoclimat a favorizat în timp apariția aceste forme de relief pe a erodosolurilor și regosolurilor precum și a unei vegetații de stepă și silvostepă (cu colilie). Un factor important 32 | Pagina

Pagina 34

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ en i Sel se sa A în creșterea valorilor mediilor de temperatură, mai ales în perioadele cu temperaturi > 9*C, îl are prezența rocilor și a solurilor deschise la culoare. De asemenea, aceste forme de relief, împreună climat cu un favorabil pentru cultura viței de vie, mai ales pentru soiurile nobile. - Topoclimatul versanților uniformi lungi slab înclinați și a culmilor, se caracterizează prin valori ale parametrilor climatici mai reduse, cu medie anuală o a temperaturilor mai scăzută decât cea precedentă (8-8,5*C), în timp ce media anuală a precipitațiilor crește ușor, față de media generală, până la o valoare de 550-650 Pe mm. versanții dosnici, cu expoziție nordică și nord-estică stratul de zăpadă rezistă față de restul teritoriului o perioadă mai îndelungată de timp. Acest tip de climat local a fost unul din factorul de pedogeneză care a favorizat apariția solurilor din clasa cernisolurilor, orizonturi cu argilice și cambice bine dezvoltate. - Topoclimatul văilor Turenilor și Cheița, este mai puțin extins ca suprafață, fiind specitic doar micilor bazine hidrografice, deosebindu-se printr-o medie anuală de temperatură mult mai redusă de 8*C, având o medie a precipitațiilor respectiv, 690-650 mm/an. Valorile mai reduse al mediei anuale de temperatură se datorează de procesului inversiune termică, la care se mai adaugă influența luciului de apă ca regulator termic. Factorii de solificare care influențează evoluția învelișului de soluri din aceste sectoare sunt: la nivelul apa luncii, atât prin stagnarea pe o perioadă mai îndelungată a apelor de precipitații (mai ales în anii ploioși), cât și prin aportul sezonier de ape freatice, în timp ce la nivelul versanților ce mărginesc aceste lunci se remarcă influența conținutului ridicat schelet (pietriș și nisip). 3.5.1 Regimul termic Temperaturile medii anuale este de 8,5-9,0C, luna cea mai caldă fiind iulie În (220C >. această zonă nu sunt specifice amplitudini mari de temperatură, între variațiile mediile de temperatură lunare sunt line (fără saituri bruște). În timpul verii se înregistrează destul de rar temperaturi „tropicale”( peste 30C) Înghețurile târzii de primăvară pot apărea în mod sporadic 33 |Pagina

Pagina 35

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ Pe EEE EEE și în luna mai. Datorită aspectului de culoar al văii Racilor, frecvent se înregistrează inversiuni de temperatură cu temperaturi mai ridicate în treimea superioară a versanților și pe interfluvii, iar la nivelul luncii cu temperaturi ceva mai scăzute. Primăvara și toamna târziu sunt frecvente cețurile de vaie. Temperaturile medii lunare sunt următoarele: Tabel 5 Maxima și minima absolută Maximă absoluță- 33,6 Minima absolută- -26,7 Amplitudinea — 18,9*C Numărul zilelor cu temperaturi sub 0eC- 68,0 Numărul zileior cu temperatura medie 20C- 199 peste 3.5.2 Regimul pluviometrie Circulația predominantă a temperaturilor și a precipitaților este de nord-vest spre sud- est. Preoipitațiile anuale sunt de 660 mm, cu maxime în luna iunie și minime în luna februarie. Tabel 6
Precipitații 34,2 mn68,4 % %729,6
4. VEGETAȚIA 34|Pagina

Pagina 36

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PE i EEE E 4.1. Date fitoclimatice Flora este specifică zonei de deal fiind de reprezentată pășuni și pajiști unde se regăsesc ierburi și diferite tufe de arbusti. 4.2. Deserierea fipurilor de stațiune Pe terenurile utilizate ca pășuni se întâlnesc frecvent asociații mezofile si mezo-xerofile .Cea înai răspândită este asociația dintre Festuca pratensis, Trifolium pratense, Trifolium repens, Poa Pratense și Lolium perene folosită ca și pajiște. Pe terenurile utilizate îndelung ca fânețe, sunt predominante speciile mezofile de fânețe cum ar fi: Agrostis capilaris (Firuță), Poa pratensis (Firișor), Festuca pratensis (Păiuș), Dactilis glomerata (Golomăț), Briza media (Tremurătoare), Carum carvi (Chimion), Salvia pratensis (ale), Phleum pratense (Timofiică). 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor Vegetația terenurilor utilizate ca fânețe și pășuni a fost încadrată în diferite asociații, în funcție de tipul de sol, umiditatea acestuia și conținutul în substanțe nutritive. În tabelul de mai jos sunt enumerate toate parcelele descriptive care compun suprafața totală de pajiști permanente ale comunei Tureni, fiind specificat și tipul de pajiște căreia îi aparțin, precum și suprafața parcelei și ponderea ei în total suprafață (tabelul 4.3): Tabelul 4.3
Nr. crt.Parcela descriptivăTipul de pajișteSuprafața (ha) (9%)
E234 5
E.CIONCA SI BOBOHALMAFestuca valensiaca69.54 0.939222
2.CEANU MIC DIN JOS DE SATȚ 1Festuca rupicola53.37 0.720827
3CEANU MIC DIN JOS DE SAT 2Festuca rupicola147.46 1.991526
4CASTA 1Festuca rupicola33 0.445705
EiFANTANITA SI STRUNGIFestuca rupicola82 1.1097509
6OVESEFestuca arundinacea48.01 0.648433
7PADURICEPoa nemoralis18 0.243112
8DEALU BISERICIIPoa nemoralis64.33 0.868855
9BISERICOIPoa nemoralis942 9.127229
10PRUHISORPoa nemoralis4747 0.64114
ilHEDESA SI TELEGHIFestuca rupicolaii. 1514045
12BUGLES 1Festuca rupicola75.5 1.034576
13BUGLES 2Festuca rupicola56.26 9.75986
i4CASTA! 2Festuca rupicola28.04 0.378714
15POJAR SI MICLETEFestuca rupicola95.95 1.296056
35 | Pagina

Pagina 37

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E E E EEE [167 TIGLA LIVADA [A grostis capilaris 1808 | 0.244192
17TIGLAPoa nemoralis92.51249325
18VALCEAPoa nemoralis80.71.089951
19VARATECIFestuca arundinacea215.012.903971
20LEGHELEUFestuca rupicola48.210.651135
21POIANA ERUJIFestuca arundinacea25.40370.343108
22CIOIANOS FANATPoa nemoralis26.999.364533
23LEGHELEU (MICESTI)Festuca valensiaca610.323879
24ZAPODIEDactilis glomerata56.17870758781
25LEGHELEU (TURENI)Agrostis capilaris56.46950.762689
2NOTARASULUIAgrostis capilaris89.361.206915
27MESTECENIAgrostis capilaris83.141,122907
28CHEIEAgrostis capilaris7.980,197509
29BUTURAFestuca rubra3749980.50648
30DOS CLEJIEFestuca rubra21.640.292274
3iRAT PASTORESCFestuca rubra37.410.505267
2DOSFestuca rubra89.981215424
33FATA AITONFestuca rubra$3.43530.856771
34DELNITA LUNGAFestuca rubra81.91.106459
35RUPTURIFestuca rubra7.649.103187
TOTAL2142.07723.93135
| 4,4. Descrierea vegetației lemnoase Pe arealul pășunilor și fânețelor din UAT Gherla apar pe lângă plante erbacee și vegetție lemnoasă, astfel arbuștii sunt reprezentați de Rosa canina, Prunus pinosa, Crataegus monogyna, iar ca arbori solitari apar Pyrus pyraster și Malus sylvestris. Vegetația forestieră din zonă este compusă sporadic și din arboricole specii precum: Quercus cerris, Quercus petraea, Carpinus betulus 5. CADRUL DE AMENAJARE 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren Pentru a carta pedologic pășunile comunei Tureni fost efectuate au în faza de teren un număr de 6 profile principale de sol din care s-au recoltat un număr de 189 probe de sol. Din punct de vedere al litologiei depozitelor de suprafață, teritoriul comunei Tureni este dominat de către formațiunile miocene, din respectiv etajele sarmațianului, 36 [Pagina

Pagina 38

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ ame e dc A N volhinianului și bessarabianului, buglovian și tortonian, la care se adaugă cele ale cuaternarului. 3.3.7 Metode de analiză fizico-chimică Tabei 2
"Deniirhireă ăiializei : i -- “:Metode deianăliză::
iAnaliza granulometricămetoda pipetei cu interpretarea rezultatelor după ICPA-Kacinski
2Coeficientul de higroscopicitate- metoda Mitcherlinch
3Reacția solului (pE- H20)PR potențiomeirică în suspensie cu soluție
4Humus (%)- metoda Walkley-Blak, modificată de Gosoașă
5Cenținutul de fosfor mobil (P- mobil ppm)d. Stoa a pica în soluție eu acetat laetat
6Conținutul de potasiu mobil (K-mobil ppm)Du So a A în ti Sean soluție cu acetat lactat
7Suma catianilor bazici (SB- me/100g sol)- metoda Kappen
3Hidrogen schimbabi! (SH- me/100g sol)- metoda Cernescu prin percolare
Aceste formațiuni ale miocene sunt alcătuite din argile marnoase cu intercalații de nisipuri și tufuri vulcanice (volhinianului și bessarabianului), în timp ce sarmațianul se caracterizează prin marne, argile marnose și gresii cu de intercalații conglomerate. Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului de analize chimice al OSPA Cluj. În urma studierii profilelor de sol analizelor și a fizice și chimice au rezultat un număr de 6 unități de sol și prezentate în tabelul de mai jos. 3.3.2 Lista unităților de sol Solurile determinate pe fiecare parcelă descriptivă, în comuna Tureni, sunt următoarele: 37 |Pagina

Pagina 39

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PRE E E Tabel 3
USTip și subtip de sol Culoarea Roca/texturăTextura în A— Textura în secțiunea de
1 2 3 ii 6 _—cutric Peel pâlcare/ PN Cernoziom cambic Mare 17 Preluvosol tipic pei AL asia miei ) TT DR O ERIN: Preluvosol stagnic iN ie53 Tr TP SS TTLL TI 7T SS Tr —
5.2. Obiective social-economice și ecologice Pentru punerea în valoare a suprafețelor de pajiști, obiectivul fundamental este sporirea producției totale de masă verde și a calității acesteia, în paralel cu creșterea eficienței economice a exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine și ovine. Obiectivele social-economice și ecologice se exprimă prin natura produselor realizate, a cantităților și valorii de piață a acestora, precum și a serviciilor de protecție a mediului și/sau florei/faunei prezente pe pajiști, ori prin valoarea social-culturală intrinsecă a pajiștilor. Pentru pajiștile permanente la care se referă prezenta Îucrare, obiectivele social-economice avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea scopului urmării (producție sau protecție) la nivel de UAT, sunt prezentate în tabelul următor (tabelul 5.2):
Nr. Crt.Grupa de obiectiveDenumirea obiectivului de protejat/serviciului de realizat
.Protecția terenului și a solului- Terenuri vulnerabile Ia eroziune - Terenuri vulnerabile la deșertificare
2. LProduse vegetale- Graminee și leguminoase de înaltă valoare nutritivă, - Ciuperci comestibile, plante medicinale și aromatice
38 [Pagina

Pagina 40

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ N aa eee i AN 3. Alte produse - | | ] În rapori cu aceste necesități, fiecărei pajiști îi este destinată îndeplinirea unuia sau mai multor obiective social-economice și ecologice, din unul care este cel prioritar, ajungându-se astfel la o specializare tehnologică a pajiștilor, corelată cu potențialul lor stațional și biocenotic. 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor Categoriile de folosință propuse pentru pajiștile din prezentul amenajament pastoral sunt stabilite în conformitate cu legislația în vigoare. S-a avut în vedere stabilirea factorilor limitativi prezenți pe aceste pajiști, deoarece aceștia au un roi important în stabilirea categoriilor de folosință ale pajiștilor permanente. Factori fizico-chimici: - Aciditatea solului - Eroziunea solului și alunecările de teren Excesul de umiditate Salinitatea/alcalinitatea solului Prezența de nisipuri, pietriș, roci de Suprafață, etc. Factori biotici și antropogeni - Invazia de buruieni de pajiște - Învazia vegetației lemnoase - Prezența mișuroaielor înțelenite Factori tehnologici - Aplicarea fertilizanților - Aplicarea amendamentelor Starea fitosanitară - Prezența speciilor de plante dăunătoare - Prezența speciilor de plante toxice Categoriile de folosință stabilite prin prezentul amenajament pastoral sunt prezentate în tabelul următor (tabelul 5.3); Tabelul 5.3
Nr. Crt.Parcela descriptivăPășune (ha)Fâneață (ha)Mixt (ha)Total suprafață (ha)
iCIONCA SI BOBOHALMA69.54--69,54
2,CEANU MIC DIN JOS DE SAT 153.37--53.37
3,CEANU MIC DIN JOS DE SAT 2147.46--147.48
4CASTA! 133--33
39 |Pagina

Pagina 41

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ N ea eee A N 5 FANTANITA SI STRUNGI 82 - - 82
6 OVESE4801--48.01
7 PADURICE18--18
8 DEALU BISERICII64.33--64.33
9 BISERICOI942--9.42
10 PRUNISOR47.47--3747
ii HEDESA S! TELEGHI1121--112.1
12 BUGLES 176.6--75.5
13 BUGLES 256.26--56.26
14 CASTAI 228.04--28.04
15 POIAR S! MICLETE95.96--95.96
16 TIGLA LIVADA18.08--13.08
17 TIGLA92.5--92.5
18 VALCEA807--80.7
19 VARATECI215.01--215.01
20 LEGHELEU4821--28.21
21 POIANA ERUJI-25.4037-25.4037
22 CIOIANOS FANAT-26.99-26.93
23 LEGHELEU (MICESTI)-61-s1
24 ZAPODIE-56.1787-56.1787
25 LEGHELEU (TURENI)-56.4695-56.4695
26 NOTARASULUI-89.36-89.36
27 MESTECENI-8314-83.14
28 CHEIE-796-7.96
29 BUTURA-37.4998-37.4998
30 DOS CLEJIE-21.64-21.64
31 RAT PASTORESC-3741-37.41
32 DOS-8999-39.99
33 FATA AITON-63.4353-62.4353
34 DELNITA LUNGA-819-81.9
35 RUPTURI-7.64-7.54
Total L1396.06746.0172142.077
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Fundameniarea amenajamentului pastoral constă în alegerea soluțiilor tehnologice și tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea rațională de a suprafețelor pajiști. Amenajamentul pastoral trebuie să respecte Codul de bune practici agricole și condițiile speciale de management aplicabile pachetelor masurii de agro-mediu și climă din cadrul PNDR, și să fie în concordanță cu condițiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasate suprafețele de pajiști care fac obiectul prezentei lucrări. 40| Pagina

Pagina 42

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ ÎS E EEE EEE EEE 5.4.1. Durata sezonului de pășunat Momentul intrării la pășunat, în condițiile realizării unui pășunat rațional, este atunci când: - Înălțimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiștile naturale și de 12-20 cm pe pajiștile semănate; - Înălțimea apex-ului (conul de creștere al spicului la — graminee) este de 6-10 cm; - Producția de masă verde, denumită în continuare MV, la 3-3 to/ha ajunge pe pajiștile naturale și 5-7,5 tofha pe pajiștile semănate (sau echivalent în substanță uscată — SU de 0,6-1 to/ha, respectiv 1-1,5 to/ha). În cultura populară a crescătorilor de animale din țara noastră, data intrării pe pășune ține cont de înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) și de se produce, regulă, după data de 23 aprilie (ziua de Sf. Gheorghe). Durata sezonului de pășunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetație a speciilor de plante valoroase de pe pajiște, legată la rândul ei de temperatură și de regimul pluviometric. În general, în funcție de altitudine, durata sezonului de pășunat este după cum urmează: - Câmpie: 190 — 210 zile la irigat (aprilie — octombrie) sau 100-150 zile la neirigat - Deal: 140 — 180 zile (mai — septembrie) - Munte: 90 — 150 zile (iunie — septembrie) - Subalpin: 60 — 100 zile (junie — august) Încetarea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni (20 30 — zile) înaintea apariției înghețurilor permanente la sol, fenomen care survine, de regulă, în ultima decadă lunii a noiembrie sau prima decadă a lunii noiembrie, ceea ce coincide, în cultura populară românească, cu ziua de Sf. Dumitru (26 octombrie). Ținând cont de caracteristicile climei zonale, durata de pășunat pe pajiștile permanente din prezentul amenajament pastoral este de cca. 180-184 de zile (de la începtul lunii mai și până la ultima decadă a lunii octombrie — 31 octombrie). 5.4.2. Namărel ciclurilor de pășunat Ciclul de pășunat este definit ca fiind întervalul de timp în iarba de care pe o parcelă de pășune, odată pășunată, se reface, fiind din nou aptă pentru pășunat. Numărul ciclurilor de pășunat depinde de condițiile de sol și cele climatice ale zonei unde este amplasată pășunea, precum și de compoziția floristică și capacitatea de acesteia. regenerare a În general, în funcție de altitudine, se la practică pană 5-7 cicluri de pășunat ia câmpie, în condiții de irigat, 3-5 cicturi de pășunat la deal și 2-3 cicluri de la pășunat munte. Ținând cont de caracteristicile zonale, numărul ciclurilor de pășunat pe pajiștile permanente din prezentul amenajament pastoral este de 3-4 cicluri, în funcție de evoluția factorilor climatici (temperatură, precipitații) în anul calendaristic respectiv. 41|Pagina

Pagina 43

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ aaa id RI 5.4.3, Fânețele Fânețele, respectiv porțiunile de pajiști permanente care nu se valorifică prin pășunat cu animalele, ci prin cosit, se vor valorifica în momentul optim, pentru a asigura cantitatea maximă de fân care se poate obține pe unitatea de suprafață și calitatea superioară a acestuia. Pentru fânețele aflate sub angajament de trebuie agro-mediu ținut cont de perioada în care este permis cositul prin condițiile speciale de ale management pachetelor de agro-mediu. Ținând cont de caracteristicile zonale, pentru fânețele din prezentul amenajament pastoral, cositul poate începe după data de 15 iunie. 5.4.4. Capacitatea de pășunat Stabilirea capacității de pășunat se va face prin împărțirea producției totale de masă verde cu rajia necesară unei unități vită mare (UVM). Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap 1 pentru UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.4.4 întocmit conform legislației în vigoare. Tabelul 3.4.4
Categoria de animaleCoeficientul de conversieCapete/ UVM
Tauri, vaci și alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee de mai mult de 6 iuni1,01.0
Bovine între 6 luni și 2 ani0,61.6
Bovine de mai puțin de 6 luni0,42,5
Ovine0,156,6
Caprine0,1566_
Încărcătura de animale o pajiște este pe un instrument util pentru crescătorii de animale, deoarece le permite să ajusteze numărul de animale care pot pășuna în funcție de cantitatea de iarbă disponibilă. Pentru stabilirea încărcăturii corecte se calculează mai întâi capacitatea de pășunat, respectiv numărul de animale care pot pășuna pe unitatea de suprafață. Capacitatea de pășunat și încărcătura optimă de animale hectar pe se calculează, pentru fiecare pajiște în parte, conform metodologiei prevăzute în Ordinul MADR nr. 344/2013. Astfel, art. 8, alin. (1) din Ordinul MADR nr. 544/2013 prevede estimarea capacității de pășunat a unei pajiști pe baza producției medii de masă verde obținută în anii anteriori, ținând cont de fertilitatea solului, condițiile meteorologice și floristică compoziția a covorului vegetal; iar art. 8, alin. (2) prevede că numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea la maximum a producției de masă verde, menținând în același timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiștii în cauză. 42| Pagina

Pagina 44

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E EEE E Capacitatea de pășunat se definește prin numărul de animale (exprimat în Unități Vită Mare) care pot Îi hrănite într-un sezon de pășunat de I ha de pe pajiște (la care se cunoaște producția de masă verde disponibilă). Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosirea cântărirea și masei vegetale de pe suprafețele de probă (în total 6-10 m? pentru | ha de pajiște). Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri metalice care să nu permită consumul de către animale a vegetației din interior, Acestea se amplasează pe suprafețe omogene din punct de vedere al compoziției floristice și al producției. Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de pășunet, respectând condiția ca pe plante să nu se regăsească apă de adiție. Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina utilizând formula: [eius Pr (ES e Pia = _ N7XDZPx100 în care: Nz = necesarul zilnic de iarbă pe de animal, în cap kg/zi; DZP = durata sezonului de pășunat, în zile; Ct= coeficient de folosire al pajiștii, în %. Coeficientul de folosire al pajiștii, exprimat în procente (%) se stabilește prin cosirea și cântărirea resturilor neconsumate (Rn) de suprafețele de pe probă (6-10 m2) și raportarea la producția totală de iarbă, după formula: kg ke. cp=* 2) Da 109 (%) Producția utilă de iarbă la hectar pe suprafețele din prezentul amenajamenit a fost stabilită la 5- 6 ha masă verde. La prima recoltă (primele 2 cicluri de pășunat), producția de masă verde reprezintă aprox. 50% din producția totală. Pe timpul verii, producția scade mult (datorită secetei), apoi crește înspre toamnă. Capacitatea de pășunat (Cp) determinată, la o producție medie de 6 t/ha masă verde, cu un necesar zilnic de 65 kg masă verde pentru 1 UVM și cu o durată sezonului a de pășunat de 194 de zile, este de 0,43 UVM/ha. 43|Pagina

Pagina 45

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ IȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PE EEE E E 6. ORGANIZAREA, ÎMBUNĂTĂȚIREA, DOTAREA ȘI FOLOSIREA PAJIȘTILOR 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști Principalele măsuri de creștere cantitativă și calitativă a producției pajiștilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului afotorilor limitativi ai productivității acestora. În vederea stabilirii măsurilor și tehnologiilor adecvate de îmbunătățire a covorului ierbos trebuie evaluate în prealabil cauzele degradării pajiștilor respective, astfel încât aplicarea măsurilor de îmbunătățire să ducă la rezultate sustenabile. Principalele acțiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la cantitativă creșterea și calitativă a producției pajiștilor sunt următoarele: - măsuri ameliorative generale, care se aplică toate pe pajiștile afectate de factori limitativi ai producției de iarbă; - măsuri de îmbunătățire a covorului ierbos fără înlocuirea totală acestuia a (numite și măsuri de suprafață); - măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee și leguminoase perene; - valoriticarea superioară a producției pajiștilor prin pășunat; - valorificarea superioară a producției pajiștilor prin recoltarea și conservarea furajelor. Măsurile ameliorative generale care se aplică toate pajiștile afectate pe de factori limitativi ai producției de iarbă sunt următoarele: - eliminarea excesului de umiditate; - combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor de teren; - Corectarea reacției solului (aciditate/alcalinitate) prin aplicarea de amendamente. Miisuriie de suprafață de îmbunătățire a covorului ierbos cuprind: - curățirea de mușuroaie de orice proveniență, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă, de pietre și bolovani; - împrăștierea dejecțiilor rămase în urma pășunatului sau de la aplicarea de de fertilizanți natură organică; - îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare; - supraînsămânțarea pajiștilor. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau în: - curățirea de mușuroaie, de vegetația ierboasă și lemnoasă nevaloroasă, de pietre; - distrugerea vechiului covor ierbos degradat; - îmbunătățirea regimului de nutriție al plantelor prin fertilizarea corespunzătoare; - pregătirea patului germinativ; - reînsămânțarea cu amestecuri de specii furajere productive și cu valoare furajeră ridicată; - lucrări curente de întreținere a pajiștii nou înființate. 4M4|Pagina

Pagina 46

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PS RE a. Eliminarea excesului de umiditate Excesul de umiditate creează condiții nefavorabile pentru edzvoltarea plantelor valoroase, înrăutățind regimul de aer din sol și favorizând procesele de reducere. Ca efect, apar compuși toxici pentru plante, cur ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, metan, complecși ai fierului și sulfului. Lipsa aerului încetinește procesele de descompunere aerobă materiei a organice, procesele de nitrificare și de fixare a azotului în sol de către microorganisme și determină formarea unor compuși greu solubili în care sunt sechestrate o serie de microelemente, fi: cum ar bor, molibden, etc. Excesul de umiditate face ca aceste soluri să fie mai reci cu până la 5*C față de solurile cu umiditate normală, lucru foerte important, mai ales primăvara, când acest fapt întârzie foaret mult pornirea în vegetație a plantelor de pe pajiști. Din punct de vedere zooigienic, solurile umede sunt nedorite deoarece favorizează înmulțirea paraziților, ceea ce determină evidente scăderi ale producției animalelor care pășunează aceste pajiști. Cauzele prezenței excesului de umiditate pajiști sunt fie pe prezența apei freatice la foarte mică adâncime, fie colmatarea canalelor de desecare, Eiiminarea excesului de umiditatese poate realiza prin următoarele metode: 7. Desecarea prin canale deschise Această metodă constă în săparea unui sistem de canale de cu panta 4-5%, la adâncimea de 50-150 cm, având secțiunea trapezoidală. Aceste canale, numite canale și de absorbție, se sapă la intervale de 150-300 de metri între ele, lungimea de 500-1000 de pe metri. Ele vor fi conectate între ele prin canale colectoare perpendiculare pe curbele de nivel, care au dimensiuni mai mari decât canalele de absorbție. Canalele colectoare se varsă în canalul principal, care duce până la cei mai apropiat recipient colector. Pământul rezultat din săparea canalelor se împrăștie uniform pe pajiște sau poate constitui un material de umpiere a micilor depresiuni al terenului, rezultâns astfel o suprafață fără denivelări. Pereții canalelor se consolidează, acolo unde este nevoie, cu bârne și scânduri. Pentru a preveni o desecare excesivă a terenului, de-a lungul canalului principal se prevăd din loc în loc stăvilare cu ajutorul cărora se reglează nivelul apei, iar peste aceste canale se construiesc podețe pentru trecerea animalelor. 2. Desecarea prin drenuri Constă în instalarea de drenuri la 1-1,5 m adâncime, la distanța de 10-50 metri între ele (în funcție de natura solului și cantitatea de umezeală în exces. În cazul drenurilor din argilă, beton, piatră durata sau lemn, de funcționare este foarte mare. În schimb drenurile tip „cârtiță” trebuie refăcute la intervale de timp de 3-4 ani, Avantajul principal al sistemului cu drenuri este faptul că ele funcționează tot anul, astfel că pășunatul poate începe primăvara mai devreme. Regimul termic și de aerație se îmbunătățesc ele, și 3. Desecarea pe cale biologică 45 |Pagina

Pagina 47

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJ ISTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ PRE E EEE Aceasta se realizează prin plantarea de specii de arbori mari consumatoare de apă, cum ar fi Salix și Populus. Arborii se pot planta de manieră încât așa să delimiteze tarlalele de pășunat, putând fi utilizați și ca umbrare pentru animalele care în pășunează verile toride. d. Combaterea eroziunii de adâncime și a alunecărilor solului Fenomenele de eroziune de adâncime se manitesță în mai general pregnant pe pajiștile cu pantă mare. Aici apar manifestări de eroziune a solului sub formă de: ruturi, ravene și ogașe. Împotriva acestor forme ale eroziunii solului realizează se tucrări de amenajare de tipul barajeior de protecție, plantațiilor de protecție și cleionajelor. Pe asttel de suprafețe de pajiști se va cu strictețe încărcătura respecta de animale (UYM/ha) și se va evita suprapășunatul. c. Corectarea salinității solului Fenomenul de sărăturare constă în acumularea sărurilor solubile în orizonturile de so! unde se dezvoltă sistemul radicular al plantelor peste limita de al toleranță acestora. Sărurile solubile sunt reprezentate de cloruri, sulfați și carbonați. Cei mai importanți factori care contribuie la creșterea salinității solului sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice, substratul litologic salifer și irigațiile aplicate defectuos. Ariditatea climatului este factorul care acționează cel mai frecvent. EI favorizează ridicarea spre suprafața solului a apei încărcată cu săruri minerale. Apa este eliminată prin evaporație, astfel sărurile se depun în orizonturile superioare ale solului. Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol mai ales în cazul depresiunilor și luncilor joase cu apă freatică la mică adâncime. Nivelul apei freatice mineralizate determină direct acumularea sărurilor, fie la anumite adâncimi în sol, fie prin ascensiunea în orizonturile superioare (datorită fenomenului de capilaritate). Substratul litologic, adus la suprafață prin eroziune sau prin alunecare, contribuie la salinizarea terenurilor din vecinătate de către apa care spală și dizolvă sarea. irigarea defectuoasă, care constă în folosirea pentru udat a apei cu conținut prea mare de săruri solubile, poate duce în timp la salinizare prin acumularea treptată a sărurilor în stratul de sol. Clasificarea solurilor sărăturate În funcție de conținutul de săruri solubile în orizontul superior, solurile saline se clasifică astfel: - slab salinizate: 0,10-0,25% - moderat salinizate: 0,26-0,60% - puternic salinizate: 0,61-1,00% - foarte puternic salinizate: peste 1,00% Aceste soluri au reacție alcalină și sunt, de regulă, soluri lipsite de structură. Lucrări de ameliorare a sărăturilor 46 [Pagina

Pagina 48

AMENAJAMENT PASTORAL PENTRU PAJIȘTILE PERMANENTE DIN COMUNA TURENI, JUDEȚUL CLUJ E E E EEE Cele mai importante lucrări de ameliorare a sărăturilor sunt: spălarea, drenarea apei salinizate și aplicarea de amendamente. Spălarea solului de săruri se face cu apă lipsită de salinitate, aplicată prin aspersiune sau inundare. Norma de apă necesară variază în funcție de conținutul de săruri din Sol, textura solului și adâncimea apei freatice. În general este nevoie de de cantități 1000-1.200 m3/ha, repartizată în 2-6 reprize de udare. Acțiunea se realizează toamna sau la începutul iernii, când nivelul freatice apei este mai coborât. Înainte de spălare, se realizează o arătură adâncă, urmată de grăparea și nivelarea solului, pentru a se asigura o scurgere cât mai bună și mai uniformă a apei adăugate. Drenarea este operația de cobobrâre a nivelului freatic sub nivelul critic. Se aplică în cazul solurilor a căror sărăturare s-a produs prin ascensiunea subterane apei mineralizate. Dsenarea se realizează cu ajutorul canalelor închise sau deschise, numite drenuri. Pentru a fi eficiente, canalele trebuie să fie mai adânci cu 30 cm sub nivelul critic și amplasate la o distanță de 10-25 de ori adâncimea lor. Amendamentele sunt substanțe chimice naturale sau obținute cale pe industriață. Încorporate în sol, acestea produc transformarea sărurilor în Substanțe care nu afectează calitatea solului. Amendamente rai des utilizate sunt: calcarul, gipsul, sulful, precum și unele deșeuri industriale, Cantitatea necesară se stabilește în funcție de textura solului. în Astfel, cazu

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.