Document

STUDIU IMPACT ASUPRA SANATATII - SC COMAST CONSTRUCT SRL

Tip
Document
Emitent
Comuna Gilău, jud. Cluj
Pagini
39 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „STUDIU IMPACT ASUPRA SANATATII - SC COMAST CONSTRUCT SRL”, Comuna Gilău, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunagilau.ro/wp-content/plugins/download-attachments/includes/download.php?id=4786 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gilau/136240-studiu-impact-asupra-sanatatii-sc-comast-construct-srl, 18.11.2026)

Fișier creat
05.02.2020
Fișier modificat
12.02.2020
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ INSTITUTUL HEALTH NAȚIONAL INSTITUTE OF PUBLIC Str. Dr. A. Leonte, br. i - 3, 050463 Bucuresti, ROMÂNIA (+40 21) 318 36 02, Fax: (440 21) 312 3426 "Te: +(440 24) 318 36 20, Dizector: (d) 21) 318 36 00, REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ CENTRUL Nr. 6, 400949, Cluj-Napoca, ROMÂNIA Ste. L Pasteur, Tei: *(40 264) 384252, TeliFan: d 26495112 Către, S.C. COMAST CONSTRUCT S.R.L Aleea 1 Mai, bl, B1, ap. 4, jud. Cluj Orașul Huedin, populației solicitat de Dvs. prin studiul de impact asupra sănătății Vă atașăm. nr. 971/07.06.2019 în de S ănătate Publică Cluj cu înregistrată la Centrul Regional cererea regim de înălțime P+IE a patru locuin! țe cuplate cu relație cu obiectivul „Construirea Principală, nr. 1301, jud. Cluj”. în iocalitatea Gilău, str. ȘEF SECȚIE Dr. MARIANA VLAD EA

Pagina 2

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH Str. DrA. Leonte, Nr. ! - 3, 050483 București, ROMÂNIA 318 36 26, Director: î+40 21) 315 38 Odă, (+40 21) 218 28 02, Fax (+40 21) Î12 Tei: *(+40 21) CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ Sir. i Pasteur, Nr. 5, 400548, Cluj-Hapoca, ROMÂIIA Tel "(+40 264) 504252 TeliFax: (+40 204593112 STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ÎN STUDIU DE IMPACT ASUPRA A PATRU LOCUINȚE CUPLATE CU REGIM DE RELAȚIE CU CONSTRUIREA ÎN GILĂU, STR, PRINCIPALĂ , NR. 1301, JUD. ÎNĂLȚIME PIE LOCALITATEA INFLUENȚĂ A UNEI UNITĂȚI ZOOTEHNICE CU PROFIL CLUI, ÎN ZONA DE AVICOL 1. SCOP ȘI OBIECTIVE fi definită ca o combinație de Evaluarea impactului asupra sănătății poate analizează sistematice potențialele (uneori proceduri, metode și instrumente care sau proiecte asupra unei neintenționate) efecte ale unor politici, planuri, programe efecte în populație. De asemenea, evaluarea la fel ca și distribuția acelor populații, măsuri adecvate pentru prevenirea/ minimizarea/ impactului asupra sănătății definește controlul efectelor (OMS, 1999). constă în aplicarea evaluării riscului la populația Evaluarea impactului asupra sănătății sănătății se poate face numai după specifică. Ca urmare, evaluarea impactului asupa țintă realizarea evaluării de risc. (mediu-sănătate) care constă în patru etape: Evaluarea de risc ește un proces interdisciplinar - Identificarea pericolului - Evaluarea expunerii - Evaluarea relației doză-efect . Caracterizarea riscului. în evaluarea de impact asupra sănătății. Luerarea de față a parcurs toate etapele obligatorii B. Cave, and R. Bos 2006 Health Impact Assessment 1 Quigley R, L.den Broeder, PForu, A. Bond, Publication Series no. 5 Fargo, USA; International Association International Best Practice Principle. Special for Assessment ( htp: poor who int/hiajaboui/euidesfenf Impact

Pagina 3

analizează construcția a patru locuințe cuplate cu regim de Prezentul studiu Gilău, sir. Principală, nr. 1301, situate în zona de influență înălțime P+1E în localitatea a unei unități zootehnice cu profil avicol. Obiectivele studiului sunt: - Evaluarea riscului pentru sănățate sănătății locatarilor casei ce se dorește a fi construită - Estimarea impactului asupra „. Comunicarea riscului _ Măsuri de reducere a impactalui asupra sănătății sănătății reprezintă suportul practic pentru decidenți cu Evaluarea impactului asupra fermelor de care produc disconfort și riscuri asupra sănătății privire la efectul păsări nerespectării distanțelor minime de protecție sanitară populației din arealui învecinat, în cazul L. Art. îl) cu modificarile si completarile uletrioare, prevăzute în Ord. MS 119/2014 (Cap. modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate respectiv Ordinul nr. 9942018 pentru Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014. privind mediul de viață al populației, aprobate prin publică modificat și completat de Ordinul MS nr. 994/2018 Menționăm că Ord. MS 119/2014 sanitară între fermele/crescătoriile de Ja art.L! alin. 1 că distanța minimă de protecție prevăd zona de locuit trebuie să fie de 1009m. păsări cu peste 5000 de capete și art. 11 pot fi modificate doar pe Potrivit prevederilor legislative distanțele prevăzutea baza unor studii de impact asupra sănătății. CĂRORA S-A ÎNTOCMIT STUDIUL OPISUL DE DOCUMENTE PE BAZA 1]. la C.RS.P. Cluj cu nr. 971/07.06.2019 . Cererea beneficiarului înregistrată necesitatea acestui studiu (Adresa nr. Notificarea DSP. a jud. Cluj privind . 2888/29.05.2049) „Elaborare PUD-desființare casă de Urbanism Nr. 6571 6.05.2018 în scopul: e Cestificat cinci locuințe cuplate P-1E, împrejmuire teren, și grajd cu șură și construire racorduri ta utilități” în localitatea Gilău, str. amenajări exterioare, branșamenie și Principală, nr. 1301, județul Chi eliberat de Consiliul Local Gilau nr. Extras de carte funciară pentm informare + 52066, terenul intravilan cu suprafața 52066/07.05.2019, cu nr. cadastral/topo pentru Gilău, str. Principală, nr. 1501, județul Cluj. de 2750m2 situat în localitatea Individual de Arhitectură ash. Pavel tehnic justificativ întocmit de Biroul * Memoriu Simon Florin cu sediul în Huedin, jud. Chuj,

Pagina 4

» Pian de încadrare în zonă întocmite de S.C. GPSEXPERT SRL (AUT. RO-B-J NR.1258) și Biroul Individual de Arhitectură arh. Pavel Simon Florin cu sediul în Huedin, jud. Chi. + Planuri de situație cu precizarea vecinătăților și legenda explicativă intocmite de S.C. GPSEXPERT S.R.L (AUT. RO-B-J NR.124$) și Biroul Individual de Arhitectură arh. Pavel Simon Florin cu sediul în Huedin, jud. Cluj. + Declarație pe proprie răspundere din data de 07.06.2019 prin care S.C. COMAST CONSTRUCT S.R.L cu sediul în loc. Huedin, Aleea 1 Mai, Bloc BI, sc. |, ap. 4, jud. Cluj, prin reprezentantul legal D-nul Pop Cosmin Petru, se obligă să informeze toți colaboratorii și potențialii cumpărători și/sau chiriași ai imobilului despre posibilele noxe specifice precum și despre disconfortul olfactiv produs de funcționarea fermelor de păsări din vecinătatea viitoarei construcții cu destinația de locuință. e Studiu privind calitatea mediului în localitatea Gilău, în zona străzii Principale, nr. 1301, Cluj, elaborat de către S.C. Centrul de Mediu și Sănătate S.R.L. cu sediul în mun. jud. str. Busuiocului, nr. 5$, jud. Cluj/Cabinet de Medicina Mediului Dr. Eugen Cluj-Napoca, S. Gurzău, str. Cetății, nr. 234, mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj. JIL. DATE GENERALE ȘI DE AMPLASAMENT COMAST CONSTRUCT S.R.L. cu sediul în orașul Huedin, Aleea 1 Mai, biI.BI, S.C. Pop Cosmin Petru, propune „desființare casă și grajd cu șură și ap. 4, jud. Cluj, prin P+IE, amenajari exterioare, imprejmuire, racorduri și construirea a patru locuințe cuplate la utilități în localitatea Gilau, str. Principală, pr.1391”, branșamente de încadrare în zonă depus la dosar și a Studiului privind calitatea Conform planului nr. CAD 52066) pe care urmează a fi construite mediului, terenul intravilan (identificat cu locuințele are următoarele vecinătăți: Prezentare generala a zonei Terenul este situat în intravilanul localității Gilau și are următoarele vecinătăți: - la nord - Str. Principală _ la vest — locuințe îa aprox. 10 mm față de limita de proprietate, -la est — locuințe la 5-15 m față de limita de proprietete - la sud — teren liber de construcții analizat se învecinează pe direcția SE cu o unitate zootehnică cu profil Amplasamentul avicol la distanța de 75im (Ferma 7).

Pagina 5

IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALILOR FACTORI DE RISC ȘI IV. DE DISCONFORT PENTRU SĂNĂTATEA POPULAȚIEI evaluarea riscului de mediu în diferite domenii de activitate au fost concepute Pentru serie de metodologii, calitative și/sau cantitative, cu diferite grade de complexitate. o celei mai bune metodologii depinde de diverși factori, cum ar fi: Alegerea Natura problemei; Scopul evaluării; . Rezultatele cercetărilor anterioare în domeniu; Informațiile accesibile: Resursele disponibile. cele două posibilități de evaluare este aceea că evaluarea cantitativă Diferența dintre de calcul matematic, în timp ce evaluarea calitativă a riscului a riscului utilizează metode și consecințele în termeni calitativi: „mică”, „mare”, etc. consideră probabilitățile Estimarea cantitativă a riscului de mediu prin diagrame logice: erorilor — grafică a tuturor surselor inițiale de - Analiza arborelui reprezentarea emisie accidentală (explozie sau emisii toxice), deci pleacă de risc potențial, implicate într-o la sursele inițiale de risc. Obiectul analizei este de a determina la un eveniment final și ajunge factorul uman contribuie la producerea evenimentului final modul în care echipamentul sau constituie un instrument util în decizie, facilitând identificarea nedorit. Totodată analiza 4

Pagina 6

punctelor în care trebuie să se acționeze pentru a stopa propagarea evenimentelor intermediare către evenimentul final. - Analiza arborelui de evenimenie pornește de la un eveniment inițial (sursa de risc) și determină consecințele acestuia, consecințe care ia rândul lor pot genera alte efecte nedorite. Analiza arborelui de evenimente se pretează a fi utilizată în cazul defectării unor componente vitale ale instalațiilor, care pat avea consecințe grave asupra mediului, sănătății umane și bunurilor materiale. Analiza arborelui de evenimente oferă posibilitatea identificării căilor de acțiune în vederea reducerii valorii probabilității de producere a unui eveniment, deci a modalităților de prevenire a producerii acelui eveniment. Analiza cauze — consecințe este o metodă ce combină analiza arborelui de evenimente și a celui de erozi și permite corelarea consecințelor unui eveniment nedorit (emisie accidentală) cu cauzele lui posibile. » Analiza erorii umane - metodă care ia în considerare doar sursele de rise datorate erorii umane excluzându-ie pe cele legate de instalație. Evalmarea calitativă a riscului de mediu implică realizarea etapei de identificare a pericolelor și cea de apreciere a riscului pe care acestea îl prezintă, prin estimarea probabilității și consecințelor efectelor care pot să apară din aceste pericole. Pentru identificarea pericolelor, evaluarea calitativă a riscului ia în considerare următorii factori: « Pericol/Sursă — se referă la poluanții specifici care sunt identificați sau exista nivelul lor de toxicitate și efectele particulare ale presupuși a pe un amplasament, acestora. de — reprezintă calea pe care substanțele toxice ajung la - Calea acționare efecte dăunătoare; această cale poate fi ingerare directă sau contaci direct receptor, unde au sau migrare prin sol, aer, apă. — reprezintă obiectivele asupra cărora se produc efectele - Țintă/Receptor dăunătoare ale anumitor substanțe toxice de pe amplasament, care pot include ființe umane, resurse de apă sau clădiri (numite în termeni legali obiective protejate). animale, plante, Intensitatea riscului atât de natura impactului asupra receptorului, cât și de depinde probabilitatea manifestării acestui impact. identificarea factorilor care influențează relația sursă-cale-receptor presupune caracterizarea detaliată a amplasamentului din punct de vedere fizic și chimic. Metode de estimare calitativă a riscurilor:

Pagina 7

e analiza „What îi ?* (ce ar fi dacă?) se recomandă a fi realizată în special în faza de concepție a unei instalații, dar poate fi folosită și la punerea în funcțiune sau în timpul funcționării. Metoda constă în adresarea unor întrebări referitoare la sursele de risc, siguranța funcționării și întreținerea instalațiilor de către o echipă de experți în procese și instalații tehnologice și în protecția mediului și a muncii. Metoda are drept scop depistarea evenimentelor inițiale, ale unor posibile emisii accidentale; e analiza „HAZOP” (Hazard and operability/ hazard și operabilitate ) este o metodă bazată cuvinte cheie similară analizei „What if” — și identifică sursele de risc pe datorate abaterii de la funcționarea normală, monitorizând în permanență parametrii de proces; matricea de risc — matzice de evaluare: pe abscisă se trec clasele consecințelor unui * accident posibil, iar pe ordonată se trec clasele de probabilitate, La stabilirea clasetor de consecințe se iau în considerare: natura pericolului și țintele (receptorii) care pot fi afectați. Astfel, se ap în vedere: » potențialul pericolului (cantitatea și toxicitatea substanțelor chimice periculoase și tipul pericolului); vulnerabilitatea zonei din imediata vecinătate a sursei = localizarea pericotului, de pericol, posibilitățile de intervenție rapidă și de decontaminare; „ efectele economice locale. stabilirea claselor de probabilitate sunt utilizate date statistice și informații La referitoare la accidentele și incidentele similare. de mediu rezultatele evaluării conduc la obținerea unei priviri Evaluarea riscului și unei activități, furnizând informațiile ce stau la baza planificării de ansamblu asupra reducere riscului, în cadrul managementului riscului de mediu. ulterioare a măsurilor de a construirea a patru locuințe cuplate cu regim de în zona în care se propune localitatea Gilău, str. Principală, nr. 1391, jud. Cluj, funcționează o înălțime P+1E, în zootehnică avicol așa cum s-a arătat în capitolul III. unitate cu profil reprezentați de noxe specifice acestui tip de Factorii de risc posibil; suni activitate (amoniac, pulberi în suspensie, COT) și de mirosul generat. aerului bazată pe datele anterioare (2015-2018) și Evaluarea calității efectuate de către Laboratorul de analize fizico- măsurătorile actuale (08 — 09.05.2019) din cadrul S.C. Centrul de Mediu și Sănătate S.R.L. (Min. chimice și biotoxicologice RNEM 257/46.09.10 și laborator de analize fizico-chimice și biotoxicologice, Mediului

Pagina 8

laborator acreditat RENAR LI 947/25.05.2018) arată că în zona studiată „măsurătorile actuale și/sau anterioare privind concentrația amoniacului, pulberilor în suspensie și COT indică o calitate a aerului corespunzătoare standardelor în vigoare pentru parametrii normați în cazul zonelor rezidențiale”. V. CARACTERIZAREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂȚII, CONSECUTIV REALIZĂRII OBIECTIVULUI Efectele noxelor din fermele de păsări asupra sănătății Desfășurarea unor activități care cauzează san este posibil să cauzeze alterarea calității mediului ambiant nu este permisă decât în condițiile în care se iau toate măsurile necesare pentru a minimiza acest efect, Fermele de păsări, ca și alte unități de creștere a animalelor, prin natura activității pe care o desfășoară contribuie atât ia modificarea calității mediului ambiant cât și la afectarea comunităților învecinate. Principalii factori care afectează comunitățile umane aflate în vecinătatea fermelor de păsări sunt modificarea calității aerului prin miros și conținutul de praf și gaze, zgomot, creșterea riscului de îmbolnăvire, modificarea calității apelor de suprafață și de profunzime. Mirosul neplăcut Mirosul neplăcut perceput în vecinătatea fermelor de păsări este cauzat de o mixtură de compuși chimici provenind din surse diferite. Caracterul, intensitatea, frecvența sau durata sunt factorii care influențează percepția acestuia și gradul de disconfort produs. Deși în mod normal mirosul neplăcut nu duce la efecte directe asupra stării de sănătate, disconfortul și stresul indus de prezența acestuia poate provoca manifestări precum dureri de cap sau stări de greață. Fiecare persoană percepe în mod diferit mirosul: unele persoane pot fi extrem de deranjate de un miros pe care alții însă nu par să-l perceapă ca neplăcut. Răspunsul individual depinde de cinci factori: frecvența, intensitatea sau concentrația, durata, ofensivitatea, și localizarea. Frecvența expunerii la un miros neplăcut influențează gradul de disconfort perceput, și este influențată de factori precum sursa generatoare și caracteristicile acesteia, direcția predominantă a vântului, locația și topografia zonei în care se află sursa. Intensitatea este o măsură a concentrației mirosului respectiv. Creșterea intensității mirosului conduce la creșterea gradului de disconfort perceput, Chiar și un miros perceput

Pagina 9

deranjant doar prin creșterea intensității lui. inițial ca plăcut, poate deveni dezagreabil și scăderea ratei de generare și de eliberare în Intensitatea mirosului poate fi controlată prin măsuri adresate sursei de producere și prin plasarea mediu, reducerea concentrației prin surselor la distanță de comunitățile umane. de intervalul de timp în care o persoană este expusă Durata expunerii este reprezentată frecvența caracterizează expunerea, Durata expunerii la mirosul neplăcut. Durata împreună cu de sursă, ampiasarea ei și condițiile de mediu. este influențată de tipul factor subiectiv strâns legat de gradul de disconfort. Ofensivitatea mirosului este un mirosul respectiv. Într-un anume fel va Ofensivitatea se corelează cu procesul care generează în cu totul alt mod cel provenit de la de exemplu mirosul de pâine coaptă și fi perceput crescătoriile de animale. în unele zone anumite tipuri de miros pot fi Localizarea sursei este foarte importantă. mirosul provenit de ia crescătorii de animale mai acceptate decât în altele. De exemplu ușor în zonele rurale decât în cele urbane. este mai ușor acceptat valoarea proprietăților din zonă reprezintă și unui din factorii pentru care Mirosul scade foarte mult. Praf și gaze în cadrul fermelor de păsări pot avea Componentele prafului și gazelor generate secreției de mucus și tuse jractului respirator cauzând creșterea acțiune iritantă asupra de alergii manifestate prin rinoree astmului preexistent sau dezvoltarea productivă, agravarea și hiperlacrimație. formele de păsări depinde de factori concentrația prafului produs în Compoziția și folosit pentru colectarea dejecțiilor, vechimea stratului absorbant precum: vârsta păsărilor, momentul zilei și activitatea păsărilor. umiditate zelativă, rata de ventilație, temperatura, la rată când ventilația este menținută o în timpul iernii și în alte situații Nivelul de praf crește descuamații, fungi, spori» este compus din furaje, dejecții, pene, redusă. Praful generat fiind numit din acest motiv praf organic. fragmente de material absorbant, bacterii, virusuri și de bacterii gram-negative, care praful poate conține endotoxine produse În unele circumstanțe constând din: dureri de cap, grețuri, tuse simptomatologie asemănătoare gripei cauzează o nazală și senzație de constricție toracică. productivă, iritație compușilor azotați din dejecțiile Amoniacul este produs prin descompunerea acțiune izitațivă asupra ochilor. Și miros înțepător, Amoniacul are o păsărilor, și are un determinate de agenți patogeni prin crescând susceptibilitatea la infecții tractului respirator, Unele studii au demonstrat că nivelurile activității cililor atât îa om cât și la păsări. scăderea 8

Pagina 10

de amoniac măsurate la fermele de păsări pot depăși eu ușurință limitele recomandate de normele de securitate a muncii. Zgomot Zgomotul reprezintă unul dintre factorii stresanți din mediu. Expunerea cronică la zgomot determină niveluri mari de catecolamine în urină și creșterea tensiunii arteriale. Zgomotul este asociat de asemenea și cu alergii și ulcere. În plus față de aceste efecte fiziologice, literatura de specialitate descrie de asemenea efecte la nivelul performanțelor cognitive și comportamentului social. Zgomotul poate produce disconfori și poate afecta calitatea vieții a milioane de oameni din întreaga tume. Organizația Mondială a Sănătății a stabilit nivelui de zgomot care produce disconfort la 55 de decibeli. Discontortul produs de zgomot poate conduce la furie, dezamăgire, nemulțumire, interiorizare, depresie, anxietate, deficit de atenție, agitație sau extenuare. Efectele specifice ale zgomotului asupra stării de sănătate sunt: deficiențe de auz, interferența cu limbajul vorbit, cu activitățile cotidiene, tulburări de somn, disconfort, modificări psiho-fiziologice, de comportament și efecte asupra sănătății mentale. În cadrul fermelor de păsări, zsomotul de intensitate crescută poate fi generai de echipamentele de ventilație, autovehiculele folosite pentru transport sau împrăștierea dejecțiilor ca fertilizator suprafețele agricole sau alte echipamente cum ar fi cele de pe distribuire furajelor sau de îndepărtare a materialului absorbant. Din acest motiv se a recomandă achiziționarea unor echipamente silențioase și folosirea celor care generează de intensitate crescută doar în afara orelor de liniște dacă ferma respectivă se află în zgomot vecinătatea unor zone rezidențiale. Creșterea riscului de îmbolnăvire riscutui de îmboinăvire a persoanelor din vecinătatea fermelor de păsări se Creșterea în prafalui și a gazelor specifice care cauzează reacții ritative și datorează prezenței aer a contractăzii de infecții cu agenți patogeni, a prezenței în aer a cresc susceplibilitatea virusurilor, fungilor și sporilor, a creșterii frecvenței germenilor cu rezistență la bacteriilor, antibiotice datorită tratamentelor aplicate păsărilor, a creșterii numărului de vectori capabili să transmită diverse boli și a contaminării apelor de suprafață și de profunzime. Dintre virusurile cu potențial de transmitere de la păsări la om cele mai periculoase și totodată de actualitate sunt virusurile gripale aviare. Acestea cauzează infecții asimptomatice ia sălbatice care devin purtătoare de virus. Îmfectarea păsărilor domestice este păsările și duce în final ia decesul acestora. Păsările infectate elimină virusuri prin simptomatică. respiratorii și fecale. Contactul direct cu acestea poate produce îmbolnăviri și la om. secrețiile 9

Pagina 11

Manifestările variază de îa simptotme tipice de gripă — febră, tuse, disfagie, dureri musculare — la infecții oculare, pneumonii sau chiar sindrom de detresă respiratorie cu potențial letal. Pentru prevenirea îmbolnăvirii păsărilor din ferme este necesară menținerea lor în hale închise pentru a evita potențialul contact cu păsări sălbatice și în mod special menținerea cu Tigurozitate a igienei. Pentru prevenirea contaminârii umane este necesară depozitarea carcaselor păsărilor moarte în recipiente închise și transportarea lor la incineratoare. Infecția cu Campylobacter jejuni se transmite frecvent prin apa contaminată cu dejecții provenite de la animale sau păsări infectate. Folosirea dejecțiilor de la fermele de păsări ca fertilizator în agricultură crește riscul de contaminare a apelor de suprafață cu diferiți agenți patogeni inclusiv Campylobacter. Folosirea nerațională a antibioticelor crește riscul selectării germenilor cu rezistență față de acestea. În fermele de păsări tratamentele cu antibiotice sunt folosite pentru combaterea bolilor specifice și pentru a permite astfel creșterea rapidă a păsărilor. Pe lângă efectul de dobândire a rezistenței față de antibiotice, astfel de tratamente sunt periculoase și datorită altor compuși pe care îi conțin, cum ar fi arsenul. Unele studii efectuate la ferme de păsări care au folosit tratamente cu conținut de arsen au arătat o incidență mai mare a anumitor țipuri de cancer la populația din zonele invecinate. Acumularea dejecțiitor în cantități mari atrage după sine și creșterea numărului de vectori — în special muște și rozătoare — care sunt capabili să transmită germeni patogeni în zonele învecinate fermelor: Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (Environmental Protection Agency -EPA) recomandă pentru evitarea afectării sănătății și confortului populației din zonele învecinate fermelor de păsări ca acestea să fie amplasate la mai mult de 300 de case, la peste 100m de drumurile publice cu trafic crescut, la peste 100m de orice curs de apă și la peste 500m de alte ferme de păsări. Amplasamentul trebuie ales în așa fel încât să fie ușor de ventilat și drenat, să aibă acces la o sursă de apă potabilă și să fie suficient de mare încât să permită extinderea în caz de necesitate. Legislația din țara noastră, prin Ord. MS 119/2014, prevede la art! alin. | că în funcție de numărul de capete distanța minimă de protecție sanitară fatre zona de locuit și fermele de păsări trebuie să fie astfei: „ 50m pentru ferma de păsări între 51 — 100 de capete - 500m pentru ferma de păsări între 101 — 5000 de capete 10

Pagina 12

1000m ferme și crescătorii de păsări cu peste 5000 de capete și complexuri - pentru avicole industriale. de drumuri trebuie să asigure o zonă de protecție care să prevină Distanța față fi transmise prin mijloacele de transport și praf. Normativul contractarea unor boli ce ar putea proiectarea și sistematizarea obiectivelor zootehnice și sanitar veterinar privind amplasarea, prin Ordinul nr. 76/1979 al Ministerului Agriculturii și de industrie alimentară, aprobat fermei de animale să nu fie mai aproape de 22m Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul și liniile de cale ferată, 20m de la șoselele județene și de la drumurile naționale, europene 18m de la drumurile comunale. AMONIACUL miros înțepător și puternic înecăcios, foarte solubil Este un gaz incolor, d = 0,771, cu de amoniac nu sunt asociate, spre deosebire de starea în apă. În stare gazoasă moleculele lichidă. platformelor de gunoi sau provenind în urma unor procese Este prezeni în apropierea finită (fabrici de acid azotic, amoniac, industriale din materia primă intermediară sau azotoase, industria farmaceutică, ete.) îngrășăminte sub formă de (NEI3), aerosoli țichizi (NH3OH) sau Amoniacul se poate găsi în aer gaz În concentrații relativ ridicate este un iritant solizi (sulfat de amoniu, clorură de amoniu, ete.). efectul depinzând și de sarea formată. Prin puternic al ochilor și căilor respiratorii superioare, disconfort. Cantitatea de amoniac produsă în mirosul caracteristic reprezintă un factor de în comparație cu cea produsă în natură prin fiecare de om este extrem de mică an descompunerea materiei organice. animale cât și pentru om. Se găsește în Amoniacul este foarte important atât pentru Amoniacul nu se menține ca atare în constituind atât de necesara sursă de azot. apă, sol și aer, natural, există muneroase căi prin care e! este extern. Pentru că amoniacul este reciclat mediul în aer el persistând aproximativ O săptămână. transformat și încorporat, cale respiratorie, digestivă sau cutanată, Toxocinetica — după pătrunderea pe cu formare de NH4OH, caustic. dizolvă în țesturile cu care vine în contact, amoniacul se Parțiai este neutratizat de acidul carbonic. Absorbția este redusă. amoniacul este iritant și caustic pentru mucoasa Toxicodinamie — sub formă gazoasă la necroză), membrana alveolocapilară (edem căilor respiratorii superioare (de ta hiperemie (arsuri). Sub formă de lezional), conjunotivă și cornee tulcerații), tegumente pulmonar acut 11

Pagina 13

caustici. Doza letală (ingerare) — 10nal NHOH. soluție (NH4OH) se comportă câ atcalini Concentrația letală (inhatare) = 3mg NEHz/1 aer (5000ppra). Condiții de calitate, CMA pentru Conform STAS 12574/1987 Aer din zone protejate. de 300ugmt aer. perioada de mediere 30 minute. amoniac este 508933 din 2002 privind aprobarea Normelor în anexele Ord. MMSSIMSF nr. stabilirea cerințelor minime de de a muncii și HG. Ne. 1218/2006 privind generale protecție lucrătorilor împotriva riscurilor sănătate în muncă peniru asigurarea protecției securitate și de profesională pentru amoniac de agenților chimici, valorile limită expunere legare prezența | 4mg/m la 8 ore și 36mgine la I3min. sunt iritant extrem de puternic, efect care se manifestă Amoniacul este un toxic cu un efect foarte este rapid detectat la nivelul la locui de contaci. Având o solubilitate mare, foarte rapid în concentrații destul de maici. Această situație mucoasei respiratorii superioare, conjunetivei, rapide a persoanei expuse, de aceea avantaj, cei al antoalertării foarte prezintă însă și un la doze chiar mici pot însă produce bronșite accidentele sunt mai rare. Expunerile îndelungate cronice, BPOC. amoniacului asupra oamenilor se datorează Cele mai importante efecte ale fi limitate 1a iritarea ochilor și a tractului sale izitative și corozive. Efectele pot proprietăților În inclusiv la nivelul tractului respirator. expunerile severe pei cauză arsuri, respirator, dar dizolvat în mucusul tractului respirator, prin inhatare amoniacul este temporar cazul expunerii O serie de efecte care au fost în procentaj mare, în aerul expirat. după care este excreiat efectele hepatice și renale, dar cu și la animale, cum ar fi observate la om au fost observaie toxic primar pentru ficat sau rinichi. amoniacul nu este recunoscut ca un toate acestea locul de cronică via aer, la toxic al amoniacului, expunerea În ciuda potențialului funcția pulmonară sau pragul de amoniac, mu afectează muncă, la niveluri scăzute sensibilității olfactive. HIDROGENUL SULFURAT (i: 803] nociv, dar prezintă un miros hidrogenul sulfurat nu este În concentrații scăzute sensibile și mai ridicat este de 1-45mg/m” pentru persoanele dezagreabil. Pragul de miros sulfurat este oxidat în La concentrații mici, hidrogenul pentru persoanele expuse repetat. Totuși, se citează apariția de afecțiuni sulfați și nu se acumulează în organism. sânge, trece în efecte oculare care să includă cronic. Poate să producă hepatice și renale ia persoanele expuse fiind asociate la o expunere de ireversibile ale globului ocular, acesica conjunctivite, afecțiuni 12

Pagina 14

durată la HS, între limitele de 5 până la 15ppm, poate duce la 20ppm. Expunerea de scurtă iritarea ochiului, efecte comune organismului uman și animal. PARTICULELE ÎN SUSPENSIE În particule sub formă solidă sau semi-solidă sau lichidă, atmosferă sunt prezente la 106 microni. Particulele cu dimensiuni sub 10 microni rămân variind în diametru de la 9,1 minute chiar fiind capabile să ajungă la zeci de mile în suspensie în aer timp de sau ore, Particulele dimensiuni sub 2,5 microni rămân în suspensie în depărtare de locul producerii. cu fi vehiculate la sute de mile depărtare de locul producerii aer câteva zile sau săptămâni și poi lor. Tipuri de particule materiale: sedimentabile: particulele cu diameirul între 50 și 100 microni = Particule diamentrul între 0,1 și 50 microni, din care: a Particule în suspensie: particulele cu cu diametrul între 0,1 și 10 microni o Particule inhalabile (PMio): particulele cu diametrul între 0,1 și 2,5 microni o Particule respirabile (PM. particule Surse de expunere: În funcție de mecanismul de producere fosili (lemn, cărbune, petrol și derivați) în 2 Antropogene: - arderea combustibililor termocentrale, motoarele automobilelor, sobe - procese industriale - incinerarea deșeurilor - folosirea pesticidelor în agricultură vulcanică, sare de mare, mucegaiuri, polen, = Naturale: praf vehiculat de vânt, cenușă accidentală a unor suprafețe mari spori, particulele rezultate din incedierea împădurite În funcție de mărimea particulelor industrie (operațiuni de măcinare și sfărmare), „PM: - praf și fum generat de agricultură, transport; - mucegaiuri, spori, polen. metale generate de motoare cu ardere internă, " PMas: - compuși organici oxici, grele arderea combustibililor fosili, topitorii de metale. termocentrale, În funcție de modul de formare direct în atmosferă de la nivelul sursei Particule primare: eliberate 13

Pagina 15

Particule secundare: formate în atmosferă ca rezultat al interacțiunilor chimice cu componenții gazeși ai aerului aimosferic (oxizi de sulf, azot, etc.) Clasificare în funcție de natura și mărimea particulelor
DescriereSxemple
foarte mici, 0,01-5 micronipigmenți, particule din fumul de țigară, praf, sare de mare
mai mari, 5—100 micronipulberi de ciment, praf, particule de cărbune, particule generate de topitorii de metale, mori de făină
lichide, 5— 100 micronismog, cețuri
biologice, 0,001 0,01 micronivirusuri, bacterii, polen, spori
chimice, 0,001-100 micronioxizi de metale, particule acide
Efectele prezenței particulelor în suspensie în atmosferă - reducerea vizibilității prin disocierea și absorbția luminii - condensarea vaporilor de apă - suprafețe la nivelul cărora se pet produce reacții chimice între diferiții compuși prezenți în atmosferă, cu formarea smogului Efecte asupra stării de sănătate Particulele inhaiabile pătrund în organism și determină apariția unor diferite efecte adverse, în funcție de mărimea diametrului lor. PM:o sunt în general captate în mucusul din cavitatea nazală și faringe, foarte rar pătrunzând mai adânc în arborele respirator, și sunt evacuate odată cu mucusul prin mișcările cililor fie la exterior fie în faringe, de unde pot fi înghițite și absorbite în circulația generală. PMas sunt capabile să pătrundă în arborele respirator până la nivel alveolar, unde nu există mecanisme specializate de înlăturare a lor. Particulele solubile pot trece direct în circulație, cele insolubile fiind înglobate în macrofage, responsabile de inflamația cronică însoțită de eliberarea de mediatori intracelulari ai inflamației ce cresc vâscozitatea și coaguabilitatea sângelui, precipitând accidente vasculare în diverse teritorii sau decompensarea unor insuficiențe cardiace preexistente. Grupurile de risc sunt reprezentate de vârstnici, persoanele cu afecțiuni respiratorii (astm) sau cardiace preexistente (insuticiență cardiacă) și copii. Factori ce influențează apariția efectelor respiratarii ale inhalării particulelor: - respirația pe gură — permite atât inhalarea unei cantități mai mari de particule, cât și pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator - exercițiul fizic, temperatura crescută — crese frecvența respirațiilor, cantitatea de particule inhalată și pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator 14

Pagina 16

- vârsta -— respirația superficială, caracteristică vârstnicilor, nu permite pătrunderea particulelor atât de adânc în arbozele respirator - afecțiuni pulmonare preexistente — prin efectele pe care le produc, particulele agravează și exacerbează simptomele unor boli pulmonare preexistente Efecte adverse respiratorii - agravarea astmului și creșterea frecvenței crizelor de astm - creșterea incidenței acuzelor de tip respirator superior (nas înfundat, rinoree, sinuzită, alergii respiratorii) sau inferior tuse seacă san productivă, dispnee, wheezing) - bronșită cronică - alterarea testelor funcționale respiratorii - moarte prematură la indivizii cu afecțiuni respiratorii sau cardiace preexistente OXIZII DE SULF Dioxidul de sulf este un incolor, eu miros înțepător. La presiuni mari se găsește în gaz lichidă. Este solubil în apă, și neinflamabil. În atmosferă se găsește de obicei în stare ușor concentrații variind între O și îppm. sub formă de lichid incolor, cristale sau gaz. În contact Trioxidul de sulf se prezintă particulele de apă formând acid sulfuric, reacție exotermă cu aerul reacționează rapid cu unui fim alb. Poate reacționa cu oxizi de metale. În atmosferă este însoțită de degajarea datorită reactivității sale cresoute și transformării rapide în acid sulfuric. foarte rar găsit sulfuric lichid clar, incolor, extrem de cosoziv. Pragul de percepție Acidul este un Acidul sulfuric concentrat este inflamabil și explozibil când olfactivă este de Img/m” aer. alcoali, metale. La încălzire emite vapori extrem de vine în contact cu substanțe sa: acetona, sulf. Se în aer sub formă de picături foarte mici sau atașat toxici, incluzând trioxid de găsește altor particule din atmosferă. Surse din atmosferă rezultă în principai din procesele de ardere a Dioxidul de sulf în termocentrale sau topitorii de cupru și alte metale combustibililor fosili (cărbune, petrol) neferoase (plumb, nichet). O sursă naturală de eliberare a dioxidului de sulf în atmosferă o veprezintă erupțiile vulcanice. Utilizări Utilizarea dioxidului de sulf se bazează pe proprietățile sale de a servi ca acid, agent catalizator, Este în principal folosit ca intermediar în obținerea reducător sau oxidant și ca și 15

Pagina 17

acidului sulfuric și hârtiei. Dioxidul de sulf mai este folosit ca famigant, conservant, ageni de înăibire, conservant alimentar, catalizator pentru extracția solvenților din produse petrochimice, agent reducător în procese industriale. Trioxidul de sulf este folosit ca intermediar în obținerea acidului sulfuric. Acidul sulfuric este utilizat la fabricarea fertilizanților pentru agricultură, explozibililor, ca. intermediar în obținerea altor acizi, la fabricarea cleiului, purificarea produselor petroliere sau la fabricarea bateriilor. Mecanisme de mediu Eliberat în atmosferă, dioxidul de sulf poate să fie transformat în acid sulfuric, trioxid de sulf sau sulfați prin reacții fotochimice san catalitice în decurs de 10 zile sau îndepărtat depunere suprafețe (apă, sol, vegetație) ca atare ori transformat în acid prin precipitare sau pe sulfuric (ploi acide). Dioxidul de sulf se absoarbe în sol, într-o cantitate care depinde de pH-ul soluiui și de Când solul un pH alcalin, metalele grele formează oxizi și hidroxizi de metalelor grele. are iar când sotul are pi acid se formează sulfați solubili. Dioxidul de sulf ajuns sulf insolubili, fie fie ca sulfați sau acid sulfuric, este transformat în sulf sau în apa oceanică, ca atare hidrogen sulfurat sub acțiunea bacteriilor, în dizolvării în apă a oxizilor de sulf poate rămâne în Acidul sulfuric rezuitat urma variabilă de timp, ulterior fiind îndepărtat odată cu picăturile de apă atmosferă o perioadă hui de a scădea pH-ul apei depinde de cantitate și de capacitatea (ploi acide). Capacitatea tampon a altor substanțe dizolvate în apă. Căi de expunere oxizi de sulf loc în principal pe cafe inbalatorie, dar și prin contact Expunerea la are cutanat. de muncitorii din fabricile unde dioxidul Principalele grupe de risc sunt reprezentate al procesului tehnologic (topitorii de cupru) și muncitorii de sulf se eliberează ca subprodus termocentralelor ce utilizează combustibili fositi. mai redus îl au muncitorii ce participă la procesele de obținere a Un risc de expunere hârtiei, conservanților alimentari sau fertilizanților din agricultură. acidului sulfuric, risc de la acid sulfuric sunt reprezentate de muncitorii care Persoanele cu expunere unde acesta este obținut, cei care execută acoperiri metalice, care sunt lucrează în locațiile detergenților, fertilizanților, bateriilor, muncitorii din implicați în procesul de producție a industria tipografică. 16

Pagina 18

Efecte asupra stării de sănătate Cel mai adesea la oxizi de sulf se produce pe cale inhalatorie. Ajuns ia expunerea nivelul plămânilor, dioxidul de sulf trece rapid în circulație datorită solubilității în soluții apoase, este transformat în sulfați și este eliminat apoi prin urină. Trioxidul de sulf inhalat se transformă în acid sulfuric la contactul cu mucoasele. Acidul sulfuric poate fi și inhalat ca atare, din aerul atmosferic. Respiratorii acută la concentrații crescute de dioxid de sulf poate cauza decesul. Expunerea Nivelul de 100ppm dioxid de sulf în aerul atmosferic este considerat foarte periculos și cu fatal. La concentrații mai mici pot apărea senzații de arsură a mucoasei nazopotențial faringiene, dispnee sau obstmuciii severe de căi aeriene. lung duce la alterarea funcției respiratorii la muncitorii expuși la Expunerea pe termen dioxid de sulf. Astmaticii sunt mai susceptibili să dezvolte efecte nivelurile între 0,4-3ppm la nivelurile de mai mici: 0,25ppm dioxid de sulf. adverse respiratorii, expunere mai ia acțiunea dioxidului de sulf atmosferic datorită cantității Copiii sunt susceptibifi inhalează, și a faptului că exercițiul fizic crește mai mari de aer pe kg corp pe care o frecvenței respirațiitor. Copiii astraatici sunt în mod cantitatea de aer inhalată prin creșterea dioxidului de sulf, numărul crizelor de astm, severitatea lor și particular sensibili la acțiunea crescând atunci când concentrația dioxidului de sulf în aerul necesarul de medicamente inspirat crește. de acid sulfuric cauzează iritația mucoasei respiratorii și Inhalarea particulelor dispnee. Cutanale piele, atât în formă gazoasă cât și în Dioxidul de sulf este un puternic iritant pentru dioxid de sulf lichid produce arsuri de diferite grade cea lichidă. Contactul tegumentelor cu prin efectul de răcire datorat evaporării rapide. sulfuric. arsuri chimice grave, profunde, în Contactul tegumentului cu acid produce funcție de concentrația și cantitatea acestuia. Oculare sulf devine iritant pentru ochi la concentrații ce depășesc 10ppm. Dioxidul de sult lichid din zecipiente presurizate poate cauza arsuri și opacifieri Expunerea la dioxid de vederii. Principala cauză a apariției leziunilor corneene ce pot avea ca și consecință pierderea format atunci când dioxidul de sulf vine în contact cu oculare pare să fie acidul sulfuros, suprafața umedă a mucoasei conjaneiive. 17

Pagina 19

acid sulfuric cauzează arsuri chimice grave, care Contactul mucoasei conunctivale cu se pot solda cu pierderea vederii. Digestive arsuri începând chiar de ia nivelul mucoasei Ingerarea de acid sulfuric produce grave, este mare, 56 poate produce perforația tubului bucale. În cazul în care cantitatea ingerată chimică evoluție în majoritatea cazurilor fatală. digestiv generând o peritonită cu Hematologice consecință modificarea numărului de la dioxid de sulf poate avea ca și Expunerea apariția de reacții oxidative la nivel polimorfonucieare și de timtocite, precum și leucocite eritrocitar. Cardiovasculare 1 dioxid de sulf are ca și consecință creșterea Expunerea la concentrații între și Sppm frecvenței pulsului. Reproductive, fetotoxice, carcinogene să ateste apariția de efecte adverse asupra Nu există studii până în prezent care bImare â expunerii la oxizi de de fetotoxicitate sau carcinopene ca. aparatului reproducător, sulf sau acid sulfuric. LA MEXTURI DE SUBSTAN RISCULUI ÎN EXPUNEREA VI. EVALUAREA CHIMICE — evaluare impact sănătate ia mixturi de compuși chimici Evaluarea de risc în expunerea semnificativă la un de mediu potențiale implică o expunere În general pericoleie contaminare a mediului implică expuneri cele mai mule cazuri de singur compus, însă induce efecte similare sau la mixtură de compuși chimici care poi simultane sau secvențiale o pe termen scurt la expunerea pe de perioada de expunere, de la o expunere diferite, în funcție definită ca orice combinație de două Mixtura de compuși chimici este întreaga durată a vieții. sau de proximitatea spațială sau chimice, indiferent de sursa sau mai multe substanțe țintă. În unele cazuri, riscul toxicității chimice în populația temporală, care poate infiuența din zeci de compuși care sunt generați sunt extrem de complexe, formate mixturile chimice exemplu, emisiile de la dintr-o singură sursă sau proces (de simultan ca produși secundari, diesel). În alte cazuri, mixturi complexe de eșapament omise de motoarele cocserie și gazele exemplu, compuși bifenit ca produse comerciale (de de compuși înrudiți sunt generate în mediul înconjurător. O aliă benzină, pesticidele) și sunt eliberate policlorurați (PCB-uri), adesea neînrudiți din punct de vedere de mixturi chimice constă din compuși, categorie 18

Pagina 20

chimic sau comercial, care sunt plasați în aceeași zonă de depozitare sau pentru a fi îndepărtați și creează potențialul de expunere combinată în cazul subiecților umani. Expunerile chimice multiple sunt omniprezente, incluzând poluarea aerului și solului asociată incineratoarelor municipale, scurgerile de la depozitele de deșeuri periculoase și depozitele de deșeuri necontrolate, sau apa potabilă care conține substanțe chimice generate în timpul procesului de dezinfecție. Pe măsură ce mai multe depozite de deșeuri au fost evaluate în ceea ce privește riscurile de expunere la mixturi chimice, a devenit evident faptul că scenariile de expunere acestea au fost extrem de diverse. Mai mult decât atât, calitatea și cantitatea de pentru informații pertinente disponibile pentru evaluarea riscurilor a variat considerabil pentru diferite mixturi chimice. Uneori, compoziția chimică a mixturilor este bine caracterizată, nivelurile de în cadrul populației sunt cunoscute, și există date toxicologice expunere detaliate privind mixturile chimice. Cel mai frecvent, unele componente ale mixturilor nu sunt cunoscute, datele de expunere suni incerie sau variază în timp, și datele ioxicologice privind componentele cunoscute ale mixturii sunt limitate. Evaluările de risc în cazul mixturitor chimice implică, de obicei, incertitudini substanțiale. Abordarea evaluării riscului în cazul mixturilor chimice Paradigma evaluării de risc în cazul mixturilor chimice Paradigma evaiuării de risc deserie un grup de procese interconectate, pentru unei evaluări de risc, care inchade identificarea pericotului, evaluarea relației doză- efectuarea caracterizarea riscului. Preambului este reprezentat de răspuns, evaluarea expunerii și definită de Agenția de Protecție a Mediului a SUA — formularea problemei, care este (EPA) ca fiind „un proces de generare și evaluare a Environmental Protection Agency privire la cauza efectelor care au apărut sau vor putea apărea”. ipotezelor preliminare cu Formularea problemei oferă fundamentul pentru întregul proces de evaluare a Formularea problemei, care riscului, constă din trei etape inițiale: (1) evaluarea naturii probiemei (2) definirea obiectivelor evaluării de Tise și elaborarea unui pian de analiză a datelor și de caracterizare a riscului. (3) Identificarea pericolului și evaluarea relației doză-răspuns În identificarea pericolului, datele disponibile cu privire ia parametrii biologici sunt utilizate determina dacă o substanță chimică este de natură să reprezinte un pericol pentru a umană. Aceste date sunt de asemenea folosite pentru a defini tipul pentru sănătatea 19

Pagina 21

pericolului potențial (de exemplu: dacă substanța chimică induce formarea unei tumori sau acționează ca toxic rinichi). În evaluarea relației doză-răspuns, datele (cel mai adesea din pe studiile animale și, ocazional din studii care au inclus subiecți umani) sunt utilizate pentru pe a estima cantitatea de substanță chimică care poate produce un anumit efect asupra subiecților umani. Evaluatorul de zisc poate calcula o relație cantitativă doză-răspuns utilizat în cazul expunerii la doze mici, adesea prin aplicarea de modele matematice asupra datelor. Expunerea Evaluarea expunerii urmărește să determine măsura în care populația este expusă la o anumita substanță chimică. Evaluarea expunerii utilizează datele disponibile relevante peniru populației, cum sunt datcle privind emisiile, vajorije măsurate ale substanței expunerea chimice în factorii de mediu și informații privind biomarkeri. Mecanismele de mediu și transportul substanței chimice în mediul ambiant și în factorii de mediu, căi de expunere, trebuiesc luate în considerare, în evaluarea expunerii. Datele limitate în ceea ce privește concentrațiile de interes în medin necesită adesea utilizarea modelării, pentru a furniza estimări relevante ale expunerii. Caracterizarea riscului și încertitudinea Caracterizarea riscului este etapa de integrare a procesului de evaluare a riscului care evaluarea efectelor sănătății umane, asupra ecosistemelor și evaluarea rezumă asupra multimedia, identifică subpopulații umane sau specii ecologice cu risc crescut, expunerii evaluări în caracterizări ale riscului uman și ecologic, descriind de asemenea, combină aceste variabilitatea în cadrul acestor caraoterizări, Scopul acesteia este să se incertitudinea și critice din fiecare etapă a unei evaluări de risc să fie prezentate de o asigure ca informațiile mai claritate, transparență, caracter rezonabil și consecvență în manieră care asigură o mare de sisc, Cele mai multe dintre politicile EPA, SUA au fost îndreptate spre evaluările sănătății umane ca urmare a expunerii ja un agent din mediu. evaluarea consecințelor asupra Includerea paradigmei în evaluarea mixturilor chimice riscului în la mixturi chimice, cele pairu părți ale Pentru evaluarea expunerea regăsi în tehnicile de evaluare. Pentru unele metode paradigmei sunt interretaționate și se vor evaluarea relației doză-răspuns se bazează atât pe decizii în ceea ce privește de evaluare, cât și evaluarea expunerii umane potențiale. Pentru mixturi, identificarea pericolului, pe de farmacocinetică și a modelelor matematice în special, diferă față de utilizarea datelor element chimic, care adesea sunt părți din evaluarea expunerii. Pentru evaluarea unui singur mixturile chimice, modul dominant de interacțiune toxicologică, este alterarea proceselor depind foarte mult de nivelul de expunere la mixtura de substanțe farmacocinetice, care 20

Pagina 22

chimice. Metodele de evaluare suni organizate în funcție de tipul de date disponibile. În general, caracterizarea riscului ia în considerare atât efeoteie asupra sănătății umane cât și efectele ecologice și, de asemenea, evaluează toate căile de expunere din mai mulți factori de mediu. Procedura de selectare a metodelor de evaluarea a riscului în expunerea la mixturi EPA recomandă trei abordări în evaluarea cantitativă a riscului asupra sănătății umane în expunerea la mixturi chimice, în funcție de tipul de date disponibile. În primul tip de abordare, datele privind toxicitatea mixturii de substanțe chimice investigate sunt disponibile; evaluarea cantitativă a riscului se realizează direct, pe baza acestor date preferate. În al doilea tip de abordare, când datele privind toxicitatea mixturii chimice evaluate nu sunt disponibile se recomandă utilizarea de date privind toxicitatea mixturilor de substanțe chimice „suficient de similare”. Dacă mixtura de substanțe chimice evaluată și mixtura chimică propusă sunt considerate a fi similare, aunoi evaluarea cantitativă a riscului surogat mixtura de interes poate fi derivată pe baza datelor privind efectele asupra sănătății ce pentru caracterizează mixtura chimică similară. Al treilea de abordare este de a evalua mixtura chimică printr-o analiză a tip sale, de exemplu, prin adunarea dozelor pentru substanțele chimice cu acțiune componentelor similară răspunsului pentru substanțele chimice cu acțiune independentă. Aceste și sumarea considerare generală că efectele de interacțiune la doze mai mici, fie proceduri iau în ipoteza suficient de mici a fi nesemnificative în estimarea riscului. Se nu apar deloc sau sunt pentru datelor interacțiunea atunci când acestea sunt disponibile, dacă recomandă includerea privind evaluării cantitative, atunci ca o evaluare calitativă a riscului. nu ca parte a în funcție de natura și calitatea datelor disponibile, tipul de Tipul de abordare se alege de evaluare care se efectuează, efectele toxice cunoscute ale mixturii mixtură chimică, tipul sale, similaritațea toxicologică sau structurală a mixturilor chimice sau ale componentelor chimice componentelor mixturii chimice și de natura expunerii de mediu. sau a Concepte cheie mai multe care trebuie înțelese pentru a evajua O mixtură de substanțe Există concepte chimice. Primul rolul similitudini? toxicologice. Termenul mod de acțiune este definit ca o este serie de evenimente cheie începând cu interacțiunea dintre un agent din mediu cu o și procese la modificări funcționale și anatomice care cauzează debutul bolii. Modul de celulă, până 21

Pagina 23

acțiune este în contrast cu mecanismul de acțiune, care implică o înțelegere și o descriere mai detaliată a evenimentelor, adesea la nivel molecular, față de ceea ce cuprinde modul de acțiune. Termenul specific de similaritațe toxicologică reprezintă o informație generală privind acțiunea unei substanțe chimice sau a unor mixturi chimice și poate fi exprimată în termeni generali, cum ar fi la nivelul unui organ țintă din organism. Ipotezele privind similitudinea toxicologică sunt elaborate cu scopul de a selecta o metodă de evaluare a riscului. În general, se presupune un mod similar de acțiune în cadrul mixturilor chimice sau componentelor acestora și în unele cazuri, această cerință poate fi redusă numai la acțiunea pe același organ țintă. Al doilea concept cheie în înțelegerea evaluării riscurilor asociate mixturilor chimice este ipoteza similarității sau independenței acțiunii. Termenul mixtură chimică suficient de similară se referă la o mixtură chimică care este foarte apropiată ca și compoziție cu mixtura chimică de interes, astfel încât diferențele între componentele celor două mixturi și între acestora sunt mici; evaluatorul de risc poate folosi datele privind mixtura chimică proporțiile de similară a face o estimare a riscului relaționat mixturii evaluate. Termenul suficient pentru de similare se referă la substanțele chimice din mixtura evaluată, care au același componente mod de și avea curbele doză-răspums comparabile; evaluatorul de risc poate aplica acțiune pot metodă bazată componentele din mixtura chimică, care utilizează aceste apoi o pe forma bază de plecare în evaluarea riscurilor. Termenul grup de caracteristici pentru a o mixturi chimice similare se referă la clase de mixturi înrudite chimic care acționează printr- având structuri chimice similare și apar împreună în mod un mod asemănător de acțiune, de mediu; de obicei, deoarece acestea sunt generate de același proces obișnuit, în probele folosi ce se cunoaște despre modificările în tehnologic, evaluatorui de risc poate ceea relativă componentelor pentru a efectua o evaluare a riscurilor. structura chimică și puterea a în acțiune se referă la componente ale mixturii În final, termenul de independență diferite de toxicitate sau efecte la nivelul unor organe țintă diferite; chimice care produc tipuri risc combina apoi probabilitatea efectelor toxice pentru componentele evaluatorul de poate individuale. Inaici de hazard (IH) caleniați pentru mixturile de poluanți emiși din activitățile obiectivului, pentru efecte non cancer Metoda de evaluare a riscului în cazul mixturilor chimice care conțin principală din de vedere toxicologic este calcularea indicelui de hazard substanțe chimice similare punct derivat din însumarea dozelor. În acest material, însumarea dozelor (pericol) (IH), care este 22

Pagina 24

este interpretată ca o simplă acțiune similară, unde substanțele chimice componente se comportă ca și cum ar fi diluții sau concentrații ale fiecăruia, diferind numai prin toxicitatea relativă. Doza însumată poate să mu acopere pentru toate efectele toxice. În plus, potența toxică relativă între substanțele chimice componente poate fi diferită pentru diferite tipuri de toxicitate, sau toxicitatea pe diferite căi de expunere. Pentru a reflecta aceste diferențe, indicele de hazard este calculat pentru fiecare cale de expunere, de interes, și pentru un singur efect toxic specific sau pentru toxicitatea asupra unui singur organ țintă, O mixtură chimică poate fi apoi evaluată prin mai mulți IH, fiecare reprezentând o cale de expunere și un efect toxic sau un organ țintă. Unele studii sugerează că, concordanța între specii privind secvența de organe țintă afectate de creșterea dozei (de exemplu, efectul critic) și concordanța modurilor de acțiune sunt variabile și nu ar trebui automat asumate, Unele efecte, cum este toxicitatea hepatică, sunt mai consecvente între specii, însă sunt necesare mai multe cercetări în această direcție. Organul țintă specific sau tipul de toxicitate, care creează cea mai mare preocupare în ceea ce subiecții umani, se să nu fie același cu cel pentru care este calculat cel mai privește poate indice de hazard (IH) din studiile animale, deci efectele specifice nu trebuie să fie mare pe decât în cazul în care există suficiente informații empirice sau mecaniciste care să asumate sprijine acea concordanță între specii. IH definit suma ponderată a nivelelor de expunese pentru substanțele chimice este ca mixturi. Factorul „de ponderare”, conform dozei însumate, ar trebui să fie o componente ale toxice relative, uneori denumită potență toxică. Deoarece ÎH este legat de măsură a puterii fiecare factor de ponderare trebuie să se bazeze pe o doză izotoxică. doza însumată, De dacă doza izotoxică preferată este ED o (doza de expunere care produce exemplu, atunci IE va fi egal cu suma fiecărui nivel de expunere un efect la 10% din subiecții expuși), fiecare substanță chimică componentă împărțit la ED: estimată. pentru evaluării cantitative riscului bazată pe componentele chimice în cazul Scopul a de care ar fi valoarea mixturii, dacă întreaga mixtură ar mixturilor chimice este a aproxima fi testată, De exemplu, un JE pentru toxicitatea hepatică, trebuie să aproximeze putea toxicitatea hepatică care ar fi fost evaluată utilizând rezultatele toxicității preocuparea pentru reale din expunerea la întreaga mixtură chimică. Metoda IH este în mad specific recomandată numai pentru grupuri de substanțe chimice similare din de vedere toxicologic, pentru care există date în ceea ce privește punct în practică, din cauza lipsei de informații privind modul de acțiune și relația doză-răspuns. 23

Pagina 25

farmacocinetică, cerința similitedinii din punct de vedere toxicologic, se rezumă la similitudinea organelor țintă. Formula generală pentru indicele de hazard este: LE HI = ar, Unde: E = nivelul de expunere, AL = nivelul acceptabil (atât E cât și AL au aceleași unități de măsură), și n = numărul de substanțe chimice din mixtură Indici de Hazard — măsurători 98 și 09.05.2019
Substanța periculoasăPunct de determinareEfect criticConcentrația de referință img)Concentrația măsurată 3 (mg/m)1H
Pulberi în ____suspensie __ NH; Pulberi în suspensie r NHceit 072 ” Pi 13 300.4 330Efeci iritativ pulmonar95 93 9,5 03907 0,109 0,10 0.0760,50 0,45
Pulberi în suspensie A NES Pulberi FE în suspensie NH3p2 25 2 55 10%-129 p2 1335 - 1495iritativ trai Plea p monar9,5 93 95 i 930,10 0115 - 0,18 0,0949,58 0,67
Pulberi în suspensie ; NE, Pulberi FE în _.—Suspensie NH3p3 11-11 02 2432 p3 aaî5 pasiritativ zi pie P menar9,5 93 95 930,14 SEZI 0,2 0,1900,73 0,57
Indici de hazard în zona amplasamentului 2015-2018
și Data prelevăriiCoordonate GPSpitt mg m3PML0 mg/mNE, mg/m'Indici de hazard
EEESeseaoaos
EEEeisoraao_osa
7DR iiiirazosee_asa
ZUe0200,0369,52
Strada | zona sa mis | zona SMA 2017 24

Pagina 26

Str. Șesul deEI oo itm 20.10.2017 _11%%.42%REST Easatsoan N46câd'58 92" posooaniage07 o 018 018ao 0.049 0g73____ 9,0400.23 0,38 060 0,49
dos 20170MRIoz0030,50
aeII90330,45
E EDiete peae NIsuosa sos
Str. Principală N7 io!an oa sp a934 II0,930 sai0,78 ora
Zona sal de26.03.2018N46eăr30- 357 pEeaBa:
ale
“nânsEogenaiszon0130,1860,88
În zona propusă pentru construcția a patru locuințe cuplate cu regim de înălțime P+1E, situate pe str. Principală, nr. 1301, în localitatea Gilău, șud. Cluj, indicii de hazard (IH) cajculați pe baza măsurătorilor actuale (08-09.05,2019) efectuate de căte evaluatorul de mediu în punctele stabilite în zona amplasamentului: Pi (ÎN 46%44'58.63", E 23%2411.08"), P2 (N 46“44'59.57", E 23%2426.07"3 și P3 (N 46%45'4.27"; E 23*%2420.15"), s-au situat sub valoarea 1 (0,45; 0,50; 0,57; 0,58; 0,67; 0,73), ceea ce arată că nu se ia în calcul probabilitatea unei toxicități potențiale a mixturii de poluanți evaluate (particule în suspensie și amoniac) asupra sănătății grupurilor populaționale din vecinătate. Indicii de hazard (IH) calcalați pe baza măsurătorilor efectuate anterior în perioada 2015-2018 în loc. Gilău, în zona amplasamentului, s-au situat sub valoarea | în toate cele 18 situații. VII. PROGNOZA RISCURILOR Și CARACTERIZAREA EFECTELOR PRIN EVALUAREA DE RISC Estimarea dozelor de expunere, aportului zilnic și riscurilor în expunerea pe cale respiratorie la amoniac și compuși organici cu conținut de azot (nitrați, nitriți atașați 25

Pagina 27

particulelor inhalabile PM) peniru concentrațiile măsurate ia momentul actual și anterior, în probele colectate din aria de studiu Pentru calculul dozei de expunere, a aportului zilnic, a riscurilor de apariție a unei tumori maligne ca urmare a expunerii și caracierizarea expunerii în cadrul unui amplasament investigat, s-a utilizat un program de utilitate publică aparținând Agenției pentru Substanțe Toxice și Registrul Bolilor (Agency for Toxic Substances and Disease Registry — ATSDR) din cadrul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and Prevention — CDC), care este folosit în evaluare în Statele Unite ale Americii. Pentru compușii organici cu conținut de azot, s-a asumat faptul că aceștia s-ar pulea găsi atașați de particulele inhatabile PM sp, în proporție de 30%. Concentrațiile corespunzătoare punctelor de determinare menționate în scenariile prezentate mai jos, pe baza cărora s-au efectuat calculele, se găsesc în ANEXĂ. Scenariu de calcul al dozei de expunere la NE —08 și 99.05.2019
Gr. de vârstă, greutate, aport resp.standardFactor de mediuConcentrații p rage)Doza de expunere calculată (mnp/kg/ci)Apor zilnic (mg/zi) d
Sugar 10kg 4,5m5/ziAer9,076 6,109 9,034 0,115 0,100 0,1343,A2E-92 4,91E-02 4,23£-02 5,18€-02 4,50£-02 5,03£.023,42E-01 4,91E-01 4,23E-01 5,18E-01 4,50E-01 6,03€-04
Copil 6 — 3 ani 25kg, 10m'/ziAer0,076 8,103 0,994 0,415 0,160 0,1343,04£-02 4,36£-92 3,75£-02 2,60E-02 4,00£-02 5,36E-027,60E-01 1,09E+00 9,40E-01 1,15E+00 1,00E+00 1,34E+00
Băieți 12-14 ani 45kg, 15m/ziae0.076 0,109 0,094 0,115 80,100 0,1342,53£-02 3, 63£-02 3,13E-02 3,83E-02 3,33£-02 2,47E-021,14£+00 1,64E+00 1,41E+00 1,73£+00 1,50E+00 2,01£+00
Fete 12-14 ani dog, 120A0,076 0,109 0,034 oa 9,100 0,1342,28£-02 3,27E-02 2,82E-02 3,a5t-02 2,00£-02 202E-029,12E-01 1,31E+00 1,13£+00 1,38E+00 1,20E+00 1,61E+00
26

Pagina 28

Bărbați adulți 70kg, 15,2m5/ziAer9,976 3,55£-02 9,103 2378-02 9,094 2,04£.02 0,115 2,50£-02 2,190 2,17£-02 0,134 2,91£-021,16£+00 1,66E+00 1,43E+00 1,75E+00 1,52£+00 2,04E+00
Femei adulte 60kg, 11,3m%/ziAer9,075 1,43£-02 9,109 2,05E-02 9,094 1,77€-02 0,115 2176-02 9,100 1,88£-02 09,134 2,52£-928,59£-01 1,23E+00 1,05E+00 1,30£+00 1,13E+00 1,51E+00
Scenariu de calculal dozei deexpunere ia NH; - zonaamplasamentului-20.15-2018
Gr. de vârstă, greutate, aport __resp.standardFactor de mediuDoza ” de expunere Concentrații - mg, uda calculată d (mgfkgfzi)A ini p ri ie gi
Sugar Eau »maAer0,923 1/04£-92 863 1,35£-92 9,032 1448-02 0,033 1,A3E-02 0,035 1,58£-92 0,036 1,6292 0,03 1,80E-02 6.049 2,21£-02 05 2,43£-92 ____ 9,073 3,29E-92 3,386 8,37£-021,04E-01 1,35E-01 1,44E-01 1,49E-01 1,58£-01 1,62E-01 1,80E-01 2,23E-01 2,43E-01 3,29E-01 8,37E-01
. 6- 5 , Copii ani Sg, 10m /ziAer5,023 9,20£-03 0,03 1205-02 9,032 1,28£-92 0,033 1,32£-02 D035 1.40E-02 0,036 1446-02 0.6 1,60£-02 0,049 1,96£-92 9,054 2,16£-92 DU 2,92£-02 0,186 __7,48£-922,30£-01 3,00£E-01 3,20E-01 3,30E-01 3,50E-0i 3,60E-01 2,00E-01 4,90E-01 5,40E-01 7,30E-01 1,86E+00
Băieți iai Ă IZi4ani A5kg, 15 /ziAer i0,023 7.67£-03 1,98£-92 1975-62 1,10£-02_ 1,37E-92 1,30£-02 = 1836-02 263£-92 1,80€-02 2A3E-92 Ț 6,20£-023,45E-01 4,50E-01 4,80E-01 4,95E-01 5,25E-01 5,40E-01 6,00E-04 7,35£-01 8,10E-04 1,10E+00 2,79£+00
27

Pagina 29

Fete 12-14 ani 40kg, Lm2/ziAer3,023 9,03 0,032 8,033 9,035 036 0,04 9,949 0,054 5,072 9,1885,90£-03 __9,00E-63 5,60£-03 _ 9,90£-63 1858-92 1,03£-02 1,20£-92 1,47£-02 1,62£-02 2,19E-02 5,S8E-922,76E-01 3,60E-01 3,84£-01 3,96E-01 4,20E-01 4,32£-01 4,80E-01 5,88E-04 6,48E-01 3,76E-01 2,23E+00
Bara măi 70kg, 152m /zipn9,023 9,03 EEE 2,033 PE 9.94 2,049 9,054 9,973 5,1862,99E-03 5,51£-03 6.95E-63 7,17E-93 8,69£-03 1,06£-02 1,1702 1.59E-02 4,08£-923,50E-01 4,56E-01 4,86E-01 5,02E-01 pei 6,08E-01 7,45E-01 8,21E-01 1,11E+00 2,83E+00
Femei 2 ai adulte 60kg, 11,3m'/zi ĂAer8,023 2,93 9,032 9,633 9,035 3,025 04 2.043 0,954 0,973 9,1864,33£-03 5,65E-03 6,08£-03 6,22€-53 5,59E-93 5,78E-03 7,53€-03 9,2303 3,02E-02 1,37£-92 3,50£-922,60E-01 3,39E-01 3,62E-01 3,73E-01 3,96£-01 4,07E-01 4,52E-01 5,54£-01 5,10£-01 8,25E-01 2,10E+00
Interpretarea rezultatelor evaluării Doza de expunere (în general exprimată în miligrame per kilogram greutate corporală zi - mg/kg/zi) este o estimare a caniității (cât de mult) dintr-o substanță cu care vine în pe contact o persoană, ca urmare a activităților și obiceiurilor acesteia. Estimarea unei doze de expunere implică stabilirea a cât de mult, cât de des și pe ce durată, o persoană său o populație poate veni în contact cu o anumită substanță chimică, într-o anumită concentrație (ex. concentrație maximă, concentrație medie) aflată într-un factor de mediu specific. Ecuația de calcul a dozei de expunere pe cale respiratorie a fost aplicată în această evaluare pentru contaminanți specifici, pentru concentrații măsurate în aria de studiu, în vederea estimării dozei de expunere peniru grupuri populaționale de referință din zona amplasamentului obiectivului (supari, copii, adolescenți, adulți). 28

Pagina 30

Scenariile pentr care s-a efectuat estimarea teoretică prin utilizarea de modele matematice, a dozelor de expunere ca urmare a expunerii la contaminanți specifici activităților desfășurate în cadrul obiectivului investigat, au luat în calcul valorile măsurate, la momentul actual și anterior, ale concentrațiilor de contaminanți specifici. Dozele de calculate pentru contaminantul specific zonei (ameniac) în expunere va fi amplasat obiectivul propus a fi construit, pentru concentrațiile acestuia care măsurat în aria de influența a obiectivului, la momentul actual, în cazul expunerii pe cale respiratorie, s-au situat sub valorile care asigură protecția stării de sănătate a populației. S-a realizat o evaluare a riscurilor expunerii la subsfanța incriminată utilizându-se un mode! dedicat efastprj, unde variabileie sunt descrise mai jos: results = calculele expunerii se bazează pe mediana (percentila 30) concentrației în 50oarile factorul de mediu și reprezintă tendința centrată a expunerii calculele se bazează capătul înalt (peste percentila 10) al 10otile results = expunerii pe în factorul de mediu și reprezintă capătul limitei înalte a șirului de valori a concentrației expunerii Factori ai expunerii > data expunerii este timpul (ex. ani) câl produsul de consum ED — exposure duration conținând substanța urmărită este utilizat de sectorul de consum mediu este perioada de timp în care expunerile sunt medii AT - averaging time = timpul bazată media gremății carporale a unui adult BW — body weight = greuiatea corporală, pe = aportui zilnic de apă pentru expunerea acută și cronică IR — îngestion rate Tipuri de expunere daily dose = doza zilnică medie potențială prin LADD pot — potential lifetime average Este calculată a reprezenta expunerea cronică prin factorul de mediu pe durata vieții. pentru Aceste doze sunt utilizate în general pentru calculele factorul de mediu, pe durata vieții. i legate de cancer. concentrations = concentrația zilnică medie LADC pot - potential jifetime average daily de mediu, durata vieții, Este calculată pentru a reprezenta potențială prin factorul pe concentrațiile pe durata vieții. = doza medie zilnică potențială prin aportul din ADD pot - Potential average doil» dase cronică la factorul de mediu factorul de mediu. Este calculată pentru a reprezeniu expunerea duratei de expimere. Aceste doze sunt în general folosite pentru contaminat pe parcursul calculul efectelor necâncerouse. concentrations = concentrațiile medii zilnice potențiale ADC pot - potential average dail> sti reprezinte concentrațiile cronice pe perioada duratei prin factorul de mediu sunt calculate de expunere. 29

Pagina 31

ADR pot — potential acute dose rate = ruta dozei acute potențiale prin aportul din factorul de mediu. Este normalizată pe parcursul unei perioade scurte de timp (ex. o zi). AMONIAC Estimarea expunerii prin apa de băut (indirect)
S0%oile Res10%ile ED Res (ani)AT BW (and (ks)
Cancer
455E-141 42F-12 3075 71.8
2348-12726E-11 3975 NA
Cronio-necanceroase
1.14£-133.54E-12 3938 71.8
5 84E-121.82E-10 3030 NA
Acute
2.14E-12DA8E-1L 1 dayday 71.80
Tipul expunerii IR (g/day) LADDpot(mg/kg/zi) 1.40 LADCpoi(mg/kg) NA - ADDpot(mg/kg/zi) 1.40 ADCpot(mg/kg) NA ADR pot (mg/kg/day) 6.00 Estimarea expunerii prin emisii fugitive
ATiani)BYW(kg)
7571.8
75NA
39718
30NA
| “Tipul expunerii Results EDtani) | ÎR(g/day) | Cancer i.ADDpot(mg/kg/zi) 1.435.069 30 0.55 | 1268-06 30 NA LADCpottme/kg) Ă Cronic-necanceroase |ADDpotme/ke/zi) | 3.3348-09 30 0.55 ADCpot(mg/kg) 3158-08 30 NA Estimarea expunerii prin zonele de depozitare
ED(ani)AT(ani)BW(kg)
Cancer
3075n.8
3075NA
necaneeroase”
39371.8
3030NA
expunerii Results IR(g/day) Tipul _ 1 ADDpot(me/kg/zi) po 6.0 LADCpot(mg/kg) 9 NA Cronic ADDpot(mg/kg/zi) II] 6.0 ADCpot(mg/kg) O NA__] 30

Pagina 32

CARBON ORGANIC TOTAL Estimarea expunerii prin apa de băut (indirect)
10%ile ResEDiani)
Cancer
719451130
9.96E-1930
Cronic-necanceroase
4855-1130
2.49E-0930
t.13E-091day
Tipui expunerii 50%ile | AT(ani) | BW(ko) | IR(g/day) LADDpotimg/kg/zi) | 1.638-12 75 78 1.40 LADCpot(mg/kg) 8.37E-11 | 75 NA NA ADDpot(mg/kg/zi) | 4.08E-10 | 39 71.8 1.40 ADCpot(mg/kg) 2098-10 | 30 NA NA ADRpotme/kg/day | 8425-11 | 1 day 71.80 6.00 Estimarea expunerii prin ernisii fugitive | Tipul expunerii Results EDiani) | AT(an) | BW(ke) | IR(g/day) Cancer i 0.55 LADDpot(mg/kg/zi) 1.07E-02 30 75 71.8 0.10 „39 75 NA NA LADCpot(mg/kg) ” Cronic-necanceroase | ! ADDpot(zag/ke/zi) 2675-02 39 39 71.8 0.55 ADCpot(mg/kg) 935 30 30 NA NA Estimarea expunerii prin emisii controlate Tipul expunerii Results EDi(ani) | AT(ani) | BW(kg) | IR(g/day) Cancer 3.53£-08 30 75 71.8 0.55 LADDpot(mg/kg/zi) | LADCpot(mg/kg) 15 9 75 NA NA Cronie- canceroase 3335 [30 39 7.8 0.55 ADDpot(mg/kg/zi) ADCpot(mg/kg) 4808-07 30 30 NA NA ” Estimarea expunerii prin zonele de depozitare oxpunezii ED(ani) | ATi(ani) Bw(ke) IR(g/day) Tipul Results _ Cancer LADDpottmg/ka/zi) | O 3075 În 6.0 LADCpot(ma/kg) |? 39 1.35 NA NA] Ă | 31

Pagina 33

Cronic-necanceroase
303971.8
Ei30NA
ADDpot(ing/ke/zi) |9 60 ADCpoi(mg/kg) 0 NA PULBERI INHALABILE, (PM) _ Estimarea expunerii prin emisii fugitive
EDiani)ATiani) BW(kg)
Cancer
3075 71.8
375 NA
Cronic-necanceroase
3039 71.8
3030 NA
Tipul expunerii Results . IR(g/day) LADDpot(mg/kg/zi) 7288-08 0.55 LADCpot(mg/kg) 5.88E-07 NA ADDpot(me/kg/zi) 1,32E-07 0.55 ADCpot(mg/kg) 1.72E-06 NA Estimarea expunerii prin emisii controlate expunerii __] Results EDianiy | ATiani) | BWoe) | IR(o/day) Tipul LII Cancer _ |___30 75 71.8 9.55 | LADDpot(mg/ke/zi) 4418-09 2.40E-08 ț 36 75 NA NA „_LADCpot(mg/kg) L Cronio-necanceroase 110E-0E [30 30 7.8 0.55 ABDpot(mg/kg/zi)_| 6.00£-98 |__20 36 NA NA ADCpot(me/kg) NITRAȚI/AMONIAC Estimarea expunerii prin apa de băut (indirect) 50%ile 16%ile | EDiani) | ATiani) | BW(ke IR(g/day) Tipul expunerii Res Res ) Cancer 4.55£-14 1.42E-12 30 75 71.8 1.40 LADDpot(me/kg/zi) | | 2.34£-12 | 7268-11 3 75 NA NA LADCpot(ma/kg) | Cronic-necanceroase 1.148-13 3.S4E-i2 | 30 | 3% 71.8 1.40 ADDpot(mg/kg/zi) | | 5 84P-I2 | LBZE-ID 30 | 39 NA NA ADCpot(mg/kg) Acute 2.148-12 | 9.iSE-1l i day i day 71.80 6.00 ADR pot | mg/kp/day) i E

Pagina 34

Estimarea expunerii prin emisii fugitive
EDiani)ATianBYW(kg) !
Cancer
3075718
3075NA
Cronic-necanceroase
33%71.8
3030NA
Tipul expunerii Results IR(g/day) _ LADDpot(mg/kg/zi) 1.33E-09 0.55 LADCpot(img/kg) 1.26E-08 NA ADDpot(mg/kg/zi) 3,33£-09 0.55 ADCpot(mmg/ikg) SASE NA Estimarea expunerii prin zonele de depozitare
ElMani)AT(ani)BW(kg)
Cancer
307571.8
3075NA
Cronic-neeanceroase
593011.8
030NA
Tipul expunerii Results IR(g/day) LADDpoi(mg/kg/zi) ti 6.0 LADCpot(mg/kg) i NA N 9 60 9 NA VIEI. CONTAMINAREA CRIMICĂ A MEDIULUI ȘI PERSPECTIVA RELAȚIILOR CU PUBLICUL Abordarea contaminării chimice a mediului are componente specifice, după cum este vorba de un incident sau episod acut, cu emisii sau deversăzi de vârf, sau un proces de durată mai lungă. În ambele cazuri, în contextul comunicării cu autoritățile, agentul economic ia măsuri tehnice și organizatorice (de intervenție privind limitarea la sursă, prevenirea extinderii contaminării și limitarea efectelor asupra personalului și populației din zonă). Totodată, în ultimul timp, se îrapun tot raai mult și acțiuni din perspectiva relațiilor cu publicul (acțiuni de marketing social) și de comunicare a riscului chiar și în cazul contaminărilor minimale sau în afara episoadelor acute, ținând seama de beneficiarul ultim al unui echilibru între om și mediu. În cazul funcționării normale a obiectivului care va conduce la emisii continue sau intermitente, de intensitaie scăzută, cu uu potențial redus de periciitare a sănătății publice, sesizabile de un număr semnificativ de persoane (care se simt periclitate sau 33

Pagina 35

verbale sau scrise), se procedează la deranjate și care vor formula, eventual, plângeri informarea lor selectivă privind: « lipsa pericolului real pentru sănăiale: e calitatea surselor acestor informații, și cumulate (pe baza estimărilor realizate, e natura poluanților și nivelurite moinentane ale acestora în factorii de mediu (aer, apă), gradul și ulterior a măsurăteriior efectuate) aria de răspândire a poluanțiior; că normele repulamentare și legale su sunt depășite; + sublinierea faptului luate de către agentul economic pentru reducerea e măsurile tehnice și organizatorice eventuală a nivelurilor de contaminare: descrierea acțiunilor preconizate de informare a publicului, + vor fi antrenate în modalități de instituțiilor care cunosc problema și care e menționarea și limitare a emisiilor potențial toxice; supraveghere de informare poate fi restrâns fa minimum necesar. e numărul canalelor similare celei de față cu implicație Percepția riscului prezentat de tehnologiile este puternic infiuențată de factorii sănătății (cazul în speță) controversată asupra evidenția efecte semnificative în Chiar și în condițiile în care nu s-âu putut psihosociali. concentrațiile poluantului chimie sunt morbidității populației expuse sau când planul creșterii temerile oamenilor există iar ele sub nivelurile maxim admise de lege, în zona de siguranță aerului se constată tot mai de disconfort la poluarea chimică a trebuie înțelese. Reacții lor de informare și de odată cu creșterea gradului frecvent în comunitățile contemporane, de o componentă social- discontori este influențată și „modulată” cultură. Senzația de încă din 1979. Un plan de de Organizația Mondială a Sănătății culturală, oficial recunoscută mai ales atunci când include și raportări la factorii psihosociali, protecție a populației va percepției colective cu un disconfor! sau chiar reduse, se asociază în planul emisiile existente, subiectiv îndeosebi prin mirosuri. chiar risc potențial, semnalat în plan importantă pe măsură ce probiemă locală dar devine e problemă Mirosul este o de etădiri de locuit crește în de animale se dezvoltă și numărul creșterea intensivă ferme este de așteptat să ducă la creșterea Extinderea vecinătăților unui zonele fermelor. mirosului ca o probiemă de mediu. atenției acordate deci reacțiile ta stimuli de miros mirosurile sint considerate subiective, În general simțul mirosului devine selectiv, sunt întotdeauna predictibile. Pe deasupra, (odorizanți) nu 34

Pagina 36

adică mirosim instinctiv anumite mirosuri și ignorăm ajtele. Mirosul, ca și gustul, poate fi adaptat unor anumiți stimuli după expunere și poate fi atenuat cu timpul. Pe de altă parte, problema mirosului în ferme cere o soluție tehnică. TX. ALTERNATIVE X. CONCLUZII ȘI CONDIȚII OBLIGATORII » Evaluarea calității mediului pentru amplasamentul analizat arată că funcționarea unităților zootehnice cu profil avicol nu generează noxe (amoniac, pulberi în suspensie și COT) peste limitele reglementate în cazul 7anelor rezidențiale. Dozele de calculate peniru contaminantul specific zonei (amoniac) în care e expunere fi amplasate obiectivele propuse a fi construite, pentru concentrațiile acestuia vor măsurate în zona obiectivelor, la momentul actual (68-09.05,2019) și anterior (2015- 2018), în cazul expunerii pe cale respiratorie, s-au situat sub valorile care asigură protecția stării de sănătate a populației. În construcția a patru locuințe cuplate cu regim de înălțime o zona propusă pentru str. Principală, pr. 1301, în localitatea Gilău, jud. Cluj, indicii de PE, situată pe baza măsurătorilor actuale (03-99.05.2019) și anterioare hazard (AH) calculați pe situat sub valoare 1 în toate cele 24 de situații, ceea ce arată că nu (2015-2018), s-au în calcul probabilitatea unei toxicități potențiale a mixturii de poluanți evaluate se ia asupra sănătății grupurilor populaționale din (particule în suspensie și amoniac) vecinătate. Rezultatele evaluărilor de mediu și sănătate permit conturarea distanțelor distanțe delimitate între limitele de proprietate ale unității minirae de protecție sanitară, avicol și cele ale celor patra locuințe cuplate P+1E, aceastea putând zootehnice cu profil intravilanul localității Gilu, jud. Cluj (teren identificat cu CF 52066), fi construite în ia dosar (memoria tehnic de arhitectură, plan de încadrare conform proiectului depus în zonă și studiu privind calitatea mediului). 35

Pagina 37

Orice solicitare de înstrăinarefînchiriere a imobilelor de pe amp analizat va fi urmată de informarea scrisă a solicitantului de către vânzătoipri funcționarea fermelor de păsări și a posibilelor situații de disconfort cauzate de miros: Coneluziile formulate se referă strict la situația descrisă și evaluată și sunt valabile pentru actualul amplasament. Orice modificare de orice natură în caracteristicile obiectivului poaie să conducă ia modificări ale expunerii, riscului și implicit ale impactului asociat acesteia. Studiul a fost realizat ia solicitarea S.C. COMAST CONSTRUCT S.R.L cu sediul în loc. Huedin, Aleea 1 Mai, Bloc Bl, sc. [, ap. 4, jud. Ciuj, în baza documentației depuse pe proprie răspundere și în contextul legisiației actuale, Orice reclamație din partea vecinilor se rezolvă de către beneficiar. Institutul Național de Sănătate Publică nu își asumă responsabilitatea rezolvării acestor conflicte. Totodată menționăm fapiul că studiile/referatele de evaluare a impactului asupra sănătății populației reprezintă un suport pentru autoritățile locale, pentru a iua deciziile cele mai bune pentru populația pe care o reprezintă și a stabili strategiile de dezvoltare și amenajare a zonelor în vederea îmbunătățirii calității vieții populației din punct de vedere social, administrativ și al stării de sănătate. Orice modificare intervenită în documentația depusă la dosar sau/și nerespectarea recomandărilor și condițiilor menționate în acest studiu, duce ia anularea lui. Responsabil studiu, Dr. Carmen Tulbure, înedic specialist sănătate publică și management /, Colectiv: Dr. Marta Bajureanu, medic primar laborator = : Dr. Mariana Viad, medic primar igienă, doctor în științe medicale, CS grad I 36

Pagina 38

ANEXĂ Rezultate: SC COMAST CONSTRUCT SRL AER - IMISII Loc prelevare: loc Gilau Data prelevării: 08.05.2019 Rezultatele analizelor Parametri analizați Punct P1 Punct P2 Punct P3 (Unitate de măsură) N 64458.63" N 46"44'59.57' N 46*45'4.27* Ș 2324'11.98* £ 23*24'26.07" E 23*24'20.15" 13%.13% 13%.14% 14'5-14%5 NHa(mg/ra?) 0,076 0,094 0,100 Puiberi in suspensie (mg/m") 0,10 9,18 0,12 COT (mg/m:) 15,5 18,25 20,5 II temperatura(*C| 135 12,5 13,0 ete DL Brestunea (KPa) 38,5 93,5 98,8 du) umiditatea (%) 54 493 47 pe durata de . direcția vântului NA NV NV măsurare P- ie viteza vântuiuil m/s) 18 2,2 2,2 Data preievarii: 09.05.2019 | Rezultatele analizelor Parametri analizați Punct PI Punct P2 Punct P3 (Unitate de măsură) A 46"44'58.63" A 46"44'59.57" N 46*45'4.27" E 23"24'11.08* € 23*24'26.07" E 23*24'20.15" 09%-10% 10%.10% 11%.13% NHa(rmg/m”) 9,199 8,115 0,134 Pulb. in Suspensie (mg/m:*) 0,07 0,10 0,14 COT (mg/m:) 13,55 14,75 15,85 temperatura(”C) 12,5 12,8 13,5 Condiții d e 95,5 95,5 e presiunea (kPa) 96,5 umiditatea (%) 40 39 37 (mediu) p pe direcția vântului i N NE - durata de -— - Ip Car măsurare viteza . vântuluiim/s) a | | „8 99 atmosferic i Măsuratori în zona amplasamentului 2015-2018
Data ; ora! șiCoordonate GpsPulteri în suspensie iiPR1G feng/md)(PM25 (ma/a05)IN mg/m aEHS (ng/m>COT ma/m>
" 2.06.2015 SteN 45%a4'56.3* pd pa E, =oaia90060,05421,4
12.05.2015 10121055N asaâ'4s.0" _E 2324129 50,0209436a 0,03520,6
12.06.2015 11%-41%N 464443. _E 2302409500189011< 0,030 40,023)228
] Strada zona SMA 2015 37

Pagina 39

Caoosoase07<a:453
panePata0oaos3
Str. Sesul eleCan aitazpasa DEraeai ese018 04oara ooo643 10,2
eee 009aaie Eeraa07a oazajaa 2,72
Cuoaaieste010<oc22432
puPeNEoz219.2
A sona SM“8 picpoetei0.200,03620,52
pat NEEEDe eta aaz NEIme mse se
Zonaozptentepe0,20<0.0323,7
Seulde 2018Es ar 2603.2078 1720.35eeee ae raaaa 200 E23*24'15.20*>ai 020za 223
38