Document
STUDIU IMPACT ASUPRA SANATATII - SC COMAST CONSTRUCT SRL
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,3 MB · modificat pe site: 19.11.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „STUDIU IMPACT ASUPRA SANATATII - SC COMAST CONSTRUCT SRL”, Comuna Gilău, jud. Cluj. Sursa: http://www.comunagilau.ro/wp-content/plugins/download-attachments/includes/download.php?id=4786 (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/gilau/136240-studiu-impact-asupra-sanatatii-sc-comast-construct-srl, 18.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
INSTITUTUL HEALTH
NAȚIONAL INSTITUTE OF PUBLIC
Str. Dr. A. Leonte, br. i - 3, 050463 Bucuresti, ROMÂNIA
(+40 21) 318 36 02, Fax: (440 21) 312 3426
"Te: +(440 24) 318 36 20, Dizector: (d) 21) 318 36 00,
REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
CENTRUL
Nr. 6, 400949, Cluj-Napoca, ROMÂNIA
Ste. L Pasteur,
Tei: *(40 264) 384252, TeliFan: d 26495112
Către,
S.C. COMAST CONSTRUCT S.R.L
Aleea 1 Mai, bl, B1, ap. 4, jud. Cluj
Orașul Huedin,
populației solicitat de Dvs. prin
studiul de impact asupra sănătății
Vă atașăm.
nr. 971/07.06.2019 în
de S ănătate Publică Cluj cu
înregistrată la Centrul Regional
cererea
regim de înălțime P+IE
a patru locuin! țe cuplate cu
relație cu obiectivul „Construirea
Principală, nr. 1301, jud. Cluj”.
în iocalitatea Gilău, str.
ȘEF SECȚIE
Dr. MARIANA VLAD
EA
Pagina 2
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH
Str. DrA. Leonte, Nr. ! - 3, 050483 București, ROMÂNIA
318 36 26, Director: î+40 21) 315 38 Odă, (+40 21) 218 28 02, Fax (+40 21) Î12
Tei: *(+40 21)
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CLUJ
Sir. i Pasteur, Nr. 5, 400548, Cluj-Hapoca, ROMÂIIA
Tel "(+40 264) 504252 TeliFax: (+40 204593112
STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI ÎN
STUDIU DE IMPACT ASUPRA
A PATRU LOCUINȚE CUPLATE CU REGIM DE
RELAȚIE CU CONSTRUIREA
ÎN GILĂU, STR, PRINCIPALĂ , NR. 1301, JUD.
ÎNĂLȚIME PIE LOCALITATEA
INFLUENȚĂ A UNEI UNITĂȚI ZOOTEHNICE CU PROFIL
CLUI, ÎN ZONA DE
AVICOL
1. SCOP ȘI OBIECTIVE
fi definită ca o combinație de
Evaluarea impactului asupra sănătății poate
analizează sistematice potențialele (uneori
proceduri, metode și instrumente care
sau proiecte asupra unei
neintenționate) efecte ale unor politici, planuri, programe
efecte în populație. De asemenea, evaluarea
la fel ca și distribuția acelor
populații,
măsuri adecvate pentru prevenirea/ minimizarea/
impactului asupra sănătății definește
controlul efectelor (OMS, 1999).
constă în aplicarea evaluării riscului la populația
Evaluarea impactului asupra sănătății
sănătății se poate face numai după
specifică. Ca urmare, evaluarea impactului asupa
țintă
realizarea evaluării de risc.
(mediu-sănătate) care constă în patru etape:
Evaluarea de risc ește un proces interdisciplinar
- Identificarea pericolului
- Evaluarea expunerii
- Evaluarea relației doză-efect
. Caracterizarea riscului.
în evaluarea de impact asupra sănătății.
Luerarea de față a parcurs toate etapele obligatorii
B. Cave, and R. Bos 2006 Health Impact Assessment
1 Quigley R, L.den Broeder, PForu, A. Bond,
Publication Series no. 5 Fargo, USA; International Association
International Best Practice Principle. Special
for Assessment ( htp: poor who int/hiajaboui/euidesfenf
Impact
Pagina 3
analizează construcția a patru locuințe cuplate cu regim de
Prezentul studiu
Gilău, sir. Principală, nr. 1301, situate în zona de influență
înălțime P+1E în localitatea
a unei unități zootehnice cu profil avicol.
Obiectivele studiului sunt:
- Evaluarea riscului pentru sănățate
sănătății locatarilor casei ce se dorește a fi construită
- Estimarea impactului asupra
„. Comunicarea riscului
_ Măsuri de reducere a impactalui asupra sănătății
sănătății reprezintă suportul practic pentru decidenți cu
Evaluarea impactului asupra
fermelor de care produc disconfort și riscuri asupra sănătății
privire la efectul păsări
nerespectării distanțelor minime de protecție sanitară
populației din arealui învecinat, în cazul
L. Art. îl) cu modificarile si completarile uletrioare,
prevăzute în Ord. MS 119/2014 (Cap.
modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate
respectiv Ordinul nr. 9942018 pentru
Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014.
privind mediul de viață al populației, aprobate prin
publică
modificat și completat de Ordinul MS nr. 994/2018
Menționăm că Ord. MS 119/2014
sanitară între fermele/crescătoriile de
Ja art.L! alin. 1 că distanța minimă de protecție
prevăd
zona de locuit trebuie să fie de 1009m.
păsări cu peste 5000 de capete și
art. 11 pot fi modificate doar pe
Potrivit prevederilor legislative distanțele prevăzutea
baza unor studii de impact asupra sănătății.
CĂRORA S-A ÎNTOCMIT STUDIUL
OPISUL DE DOCUMENTE PE BAZA
1].
la C.RS.P. Cluj cu nr. 971/07.06.2019
. Cererea beneficiarului înregistrată
necesitatea acestui studiu (Adresa nr.
Notificarea DSP. a jud. Cluj privind
.
2888/29.05.2049)
„Elaborare PUD-desființare casă
de Urbanism Nr. 6571 6.05.2018 în scopul:
e Cestificat
cinci locuințe cuplate P-1E, împrejmuire teren,
și grajd cu șură și construire
racorduri ta utilități” în localitatea Gilău, str.
amenajări exterioare, branșamenie și
Principală, nr. 1301, județul Chi
eliberat de Consiliul Local Gilau nr.
Extras de carte funciară pentm informare
+
52066, terenul intravilan cu suprafața
52066/07.05.2019, cu nr. cadastral/topo pentru
Gilău, str. Principală, nr. 1501, județul Cluj.
de 2750m2 situat în localitatea
Individual de Arhitectură ash. Pavel
tehnic justificativ întocmit de Biroul
* Memoriu
Simon Florin cu sediul în Huedin, jud. Chuj,
Pagina 4
» Pian de încadrare în zonă întocmite de S.C. GPSEXPERT SRL (AUT. RO-B-J
NR.1258) și Biroul Individual de Arhitectură arh. Pavel Simon Florin cu sediul în
Huedin, jud. Chi.
+ Planuri de situație cu precizarea vecinătăților și legenda explicativă intocmite de S.C.
GPSEXPERT S.R.L (AUT. RO-B-J NR.124$) și Biroul Individual de Arhitectură arh.
Pavel Simon Florin cu sediul în Huedin, jud. Cluj.
+ Declarație pe proprie răspundere din data de 07.06.2019 prin care S.C. COMAST
CONSTRUCT S.R.L cu sediul în loc. Huedin, Aleea 1 Mai, Bloc BI, sc. |, ap. 4, jud.
Cluj, prin reprezentantul legal D-nul Pop Cosmin Petru, se obligă să informeze toți
colaboratorii și potențialii cumpărători și/sau chiriași ai imobilului despre posibilele
noxe specifice precum și despre disconfortul olfactiv produs de funcționarea fermelor
de păsări din vecinătatea viitoarei construcții cu destinația de locuință.
e Studiu privind calitatea mediului în localitatea Gilău, în zona străzii Principale, nr. 1301,
Cluj, elaborat de către S.C. Centrul de Mediu și Sănătate S.R.L. cu sediul în mun.
jud.
str. Busuiocului, nr. 5$, jud. Cluj/Cabinet de Medicina Mediului Dr. Eugen
Cluj-Napoca,
S. Gurzău, str. Cetății, nr. 234, mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj.
JIL. DATE GENERALE ȘI DE AMPLASAMENT
COMAST CONSTRUCT S.R.L. cu sediul în orașul Huedin, Aleea 1 Mai, biI.BI,
S.C.
Pop Cosmin Petru, propune „desființare casă și grajd cu șură și
ap. 4, jud. Cluj, prin
P+IE, amenajari exterioare, imprejmuire, racorduri și
construirea a patru locuințe cuplate
la utilități în localitatea Gilau, str. Principală, pr.1391”,
branșamente
de încadrare în zonă depus la dosar și a Studiului privind calitatea
Conform planului
nr. CAD 52066) pe care urmează a fi construite
mediului, terenul intravilan (identificat cu
locuințele are următoarele vecinătăți:
Prezentare generala a zonei
Terenul este situat în intravilanul localității Gilau și are următoarele vecinătăți:
- la nord - Str. Principală
_ la vest — locuințe îa aprox. 10 mm față de limita de proprietate,
-la est — locuințe la 5-15 m față de limita de proprietete
- la sud — teren liber de construcții
analizat se învecinează pe direcția SE cu o unitate zootehnică cu profil
Amplasamentul
avicol la distanța de 75im (Ferma 7).
Pagina 5
IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA POTENȚIALILOR FACTORI DE RISC ȘI
IV.
DE DISCONFORT PENTRU SĂNĂTATEA POPULAȚIEI
evaluarea riscului de mediu în diferite domenii de activitate au fost concepute
Pentru
serie de metodologii, calitative și/sau cantitative, cu diferite grade de complexitate.
o
celei mai bune metodologii depinde de diverși factori, cum ar fi:
Alegerea
Natura problemei;
Scopul evaluării;
. Rezultatele cercetărilor anterioare în domeniu;
Informațiile accesibile:
Resursele disponibile.
cele două posibilități de evaluare este aceea că evaluarea cantitativă
Diferența dintre
de calcul matematic, în timp ce evaluarea calitativă a riscului
a riscului utilizează metode
și consecințele în termeni calitativi: „mică”, „mare”, etc.
consideră probabilitățile
Estimarea cantitativă a riscului de mediu prin diagrame logice:
erorilor — grafică a tuturor surselor inițiale de
- Analiza arborelui reprezentarea
emisie accidentală (explozie sau emisii toxice), deci pleacă de
risc potențial, implicate într-o
la sursele inițiale de risc. Obiectul analizei este de a determina
la un eveniment final și ajunge
factorul uman contribuie la producerea evenimentului final
modul în care echipamentul sau
constituie un instrument util în decizie, facilitând identificarea
nedorit. Totodată analiza
4
Pagina 6
punctelor în care trebuie să se acționeze pentru a stopa propagarea evenimentelor
intermediare către evenimentul final.
- Analiza arborelui de evenimenie pornește de la un eveniment inițial (sursa de
risc) și determină consecințele acestuia, consecințe care ia rândul lor pot genera alte efecte
nedorite. Analiza arborelui de evenimente se pretează a fi utilizată în cazul defectării unor
componente vitale ale instalațiilor, care pat avea consecințe grave asupra mediului, sănătății
umane și bunurilor materiale. Analiza arborelui de evenimente oferă posibilitatea identificării
căilor de acțiune în vederea reducerii valorii probabilității de producere a unui eveniment,
deci a modalităților de prevenire a producerii acelui eveniment.
Analiza cauze — consecințe este o metodă ce combină analiza arborelui de
evenimente și a celui de erozi și permite corelarea consecințelor unui eveniment nedorit
(emisie accidentală) cu cauzele lui posibile.
» Analiza erorii umane - metodă care ia în considerare doar sursele de rise
datorate erorii umane excluzându-ie pe cele legate de instalație.
Evalmarea calitativă a riscului de mediu implică realizarea etapei de identificare a
pericolelor și cea de apreciere a riscului pe care acestea îl prezintă, prin estimarea
probabilității și consecințelor efectelor care pot să apară din aceste pericole.
Pentru identificarea pericolelor, evaluarea calitativă a riscului ia în considerare
următorii factori:
« Pericol/Sursă — se referă la poluanții specifici care sunt identificați sau
exista nivelul lor de toxicitate și efectele particulare ale
presupuși a pe un amplasament,
acestora.
de — reprezintă calea pe care substanțele toxice ajung la
- Calea acționare
efecte dăunătoare; această cale poate fi ingerare directă sau contaci direct
receptor, unde au
sau migrare prin sol, aer, apă.
— reprezintă obiectivele asupra cărora se produc efectele
- Țintă/Receptor
dăunătoare ale anumitor substanțe toxice de pe amplasament, care pot include ființe umane,
resurse de apă sau clădiri (numite în termeni legali obiective protejate).
animale, plante,
Intensitatea riscului atât de natura impactului asupra receptorului, cât și de
depinde
probabilitatea manifestării acestui impact.
identificarea factorilor care influențează relația sursă-cale-receptor presupune
caracterizarea detaliată a amplasamentului din punct de vedere fizic și chimic.
Metode de estimare calitativă a riscurilor:
Pagina 7
e analiza „What îi ?* (ce ar fi dacă?) se recomandă a fi realizată în special în faza de
concepție a unei instalații, dar poate fi folosită și la punerea în funcțiune sau în timpul
funcționării. Metoda constă în adresarea unor întrebări referitoare la sursele de risc,
siguranța funcționării și întreținerea instalațiilor de către o echipă de experți în
procese și instalații tehnologice și în protecția mediului și a muncii. Metoda are drept
scop depistarea evenimentelor inițiale, ale unor posibile emisii accidentale;
e analiza „HAZOP” (Hazard and operability/ hazard și operabilitate ) este o metodă
bazată cuvinte cheie similară analizei „What if” — și identifică sursele de risc
pe
datorate abaterii de la funcționarea normală, monitorizând în permanență parametrii
de proces;
matricea de risc — matzice de evaluare: pe abscisă se trec clasele consecințelor unui
*
accident posibil, iar pe ordonată se trec clasele de probabilitate,
La stabilirea clasetor de consecințe se iau în considerare: natura pericolului și țintele
(receptorii) care pot fi afectați. Astfel, se ap în vedere:
» potențialul pericolului (cantitatea și toxicitatea substanțelor chimice periculoase
și tipul pericolului);
vulnerabilitatea zonei din imediata vecinătate a sursei
= localizarea pericotului,
de pericol, posibilitățile de intervenție rapidă și de decontaminare;
„ efectele economice locale.
stabilirea claselor de probabilitate sunt utilizate date statistice și informații
La
referitoare la accidentele și incidentele similare.
de mediu rezultatele evaluării conduc la obținerea unei priviri
Evaluarea riscului și
unei activități, furnizând informațiile ce stau la baza planificării
de ansamblu asupra
reducere riscului, în cadrul managementului riscului de mediu.
ulterioare a măsurilor de a
construirea a patru locuințe cuplate cu regim de
în zona în care se propune
localitatea Gilău, str. Principală, nr. 1391, jud. Cluj, funcționează o
înălțime P+1E, în
zootehnică avicol așa cum s-a arătat în capitolul III.
unitate cu profil
reprezentați de noxe specifice acestui tip de
Factorii de risc posibil; suni
activitate (amoniac, pulberi în suspensie, COT) și de mirosul generat.
aerului bazată pe datele anterioare (2015-2018) și
Evaluarea calității
efectuate de către Laboratorul de analize fizico-
măsurătorile actuale (08 — 09.05.2019)
din cadrul S.C. Centrul de Mediu și Sănătate S.R.L. (Min.
chimice și biotoxicologice
RNEM 257/46.09.10 și laborator de analize fizico-chimice și biotoxicologice,
Mediului
Pagina 8
laborator acreditat RENAR LI 947/25.05.2018) arată că în zona studiată „măsurătorile
actuale și/sau anterioare privind concentrația amoniacului, pulberilor în suspensie și COT
indică o calitate a aerului corespunzătoare standardelor în vigoare pentru parametrii normați
în cazul zonelor rezidențiale”.
V. CARACTERIZAREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂȚII, CONSECUTIV
REALIZĂRII OBIECTIVULUI
Efectele noxelor din fermele de păsări asupra sănătății
Desfășurarea unor activități care cauzează san este posibil să cauzeze alterarea
calității mediului ambiant nu este permisă decât în condițiile în care se iau toate măsurile
necesare pentru a minimiza acest efect,
Fermele de păsări, ca și alte unități de creștere a animalelor, prin natura activității pe
care o desfășoară contribuie atât ia modificarea calității mediului ambiant cât și la afectarea
comunităților învecinate. Principalii factori care afectează comunitățile umane aflate în
vecinătatea fermelor de păsări sunt modificarea calității aerului prin miros și conținutul de
praf și gaze, zgomot, creșterea riscului de îmbolnăvire, modificarea calității apelor de
suprafață și de profunzime.
Mirosul neplăcut
Mirosul neplăcut perceput în vecinătatea fermelor de păsări este cauzat de o mixtură
de compuși chimici provenind din surse diferite. Caracterul, intensitatea, frecvența sau durata
sunt factorii care influențează percepția acestuia și gradul de disconfort produs. Deși în mod
normal mirosul neplăcut nu duce la efecte directe asupra stării de sănătate, disconfortul și
stresul indus de prezența acestuia poate provoca manifestări precum dureri de cap sau stări de
greață.
Fiecare persoană percepe în mod diferit mirosul: unele persoane pot fi extrem de
deranjate de un miros pe care alții însă nu par să-l perceapă ca neplăcut. Răspunsul individual
depinde de cinci factori: frecvența, intensitatea sau concentrația, durata, ofensivitatea, și
localizarea.
Frecvența expunerii la un miros neplăcut influențează gradul de disconfort perceput,
și este influențată de factori precum sursa generatoare și caracteristicile acesteia, direcția
predominantă a vântului, locația și topografia zonei în care se află sursa.
Intensitatea este o măsură a concentrației mirosului respectiv. Creșterea intensității
mirosului conduce la creșterea gradului de disconfort perceput, Chiar și un miros perceput
Pagina 9
deranjant doar prin creșterea intensității lui.
inițial ca plăcut, poate deveni dezagreabil și
scăderea ratei de generare și de eliberare în
Intensitatea mirosului poate fi controlată prin
măsuri adresate sursei de producere și prin plasarea
mediu, reducerea concentrației prin
surselor la distanță de comunitățile umane.
de intervalul de timp în care o persoană este expusă
Durata expunerii este reprezentată
frecvența caracterizează expunerea, Durata expunerii
la mirosul neplăcut. Durata împreună cu
de sursă, ampiasarea ei și condițiile de mediu.
este influențată de tipul
factor subiectiv strâns legat de gradul de disconfort.
Ofensivitatea mirosului este un
mirosul respectiv. Într-un anume fel va
Ofensivitatea se corelează cu procesul care generează
în cu totul alt mod cel provenit de la
de exemplu mirosul de pâine coaptă și
fi perceput
crescătoriile de animale.
în unele zone anumite tipuri de miros pot fi
Localizarea sursei este foarte importantă.
mirosul provenit de ia crescătorii de animale
mai acceptate decât în altele. De exemplu
ușor
în zonele rurale decât în cele urbane.
este mai ușor acceptat
valoarea proprietăților din zonă
reprezintă și unui din factorii pentru care
Mirosul
scade foarte mult.
Praf și gaze
în cadrul fermelor de păsări pot avea
Componentele prafului și gazelor generate
secreției de mucus și tuse
jractului respirator cauzând creșterea
acțiune iritantă asupra
de alergii manifestate prin rinoree
astmului preexistent sau dezvoltarea
productivă, agravarea
și hiperlacrimație.
formele de păsări depinde de factori
concentrația prafului produs în
Compoziția și
folosit pentru colectarea dejecțiilor,
vechimea stratului absorbant
precum: vârsta păsărilor,
momentul zilei și activitatea păsărilor.
umiditate zelativă, rata de ventilație,
temperatura, la rată
când ventilația este menținută o
în timpul iernii și în alte situații
Nivelul de praf crește
descuamații, fungi, spori»
este compus din furaje, dejecții, pene,
redusă. Praful generat
fiind numit din acest motiv praf organic.
fragmente de material absorbant,
bacterii, virusuri și
de bacterii gram-negative, care
praful poate conține endotoxine produse
În unele circumstanțe
constând din: dureri de cap, grețuri, tuse
simptomatologie asemănătoare gripei
cauzează o
nazală și senzație de constricție toracică.
productivă, iritație
compușilor azotați din dejecțiile
Amoniacul este produs prin descompunerea
acțiune izitațivă asupra ochilor. Și
miros înțepător, Amoniacul are o
păsărilor, și are un
determinate de agenți patogeni prin
crescând susceptibilitatea la infecții
tractului respirator,
Unele studii au demonstrat că nivelurile
activității cililor atât îa om cât și la păsări.
scăderea
8
Pagina 10
de amoniac măsurate la fermele de păsări pot depăși eu ușurință limitele recomandate de
normele de securitate a muncii.
Zgomot
Zgomotul reprezintă unul dintre factorii stresanți din mediu. Expunerea cronică la
zgomot determină niveluri mari de catecolamine în urină și creșterea tensiunii arteriale.
Zgomotul este asociat de asemenea și cu alergii și ulcere. În plus față de aceste efecte
fiziologice, literatura de specialitate descrie de asemenea efecte la nivelul performanțelor
cognitive și comportamentului social.
Zgomotul poate produce disconfori și poate afecta calitatea vieții a milioane de
oameni din întreaga tume. Organizația Mondială a Sănătății a stabilit nivelui de zgomot care
produce disconfort la 55 de decibeli. Discontortul produs de zgomot poate conduce la furie,
dezamăgire, nemulțumire, interiorizare, depresie, anxietate, deficit de atenție, agitație sau
extenuare. Efectele specifice ale zgomotului asupra stării de sănătate sunt: deficiențe de auz,
interferența cu limbajul vorbit, cu activitățile cotidiene, tulburări de somn, disconfort,
modificări psiho-fiziologice, de comportament și efecte asupra sănătății mentale.
În cadrul fermelor de păsări, zsomotul de intensitate crescută poate fi generai de
echipamentele de ventilație, autovehiculele folosite pentru transport sau împrăștierea
dejecțiilor ca fertilizator suprafețele agricole sau alte echipamente cum ar fi cele de
pe
distribuire furajelor sau de îndepărtare a materialului absorbant. Din acest motiv se
a
recomandă achiziționarea unor echipamente silențioase și folosirea celor care generează
de intensitate crescută doar în afara orelor de liniște dacă ferma respectivă se află în
zgomot
vecinătatea unor zone rezidențiale.
Creșterea riscului de îmbolnăvire
riscutui de îmboinăvire a persoanelor din vecinătatea fermelor de păsări se
Creșterea
în prafalui și a gazelor specifice care cauzează reacții ritative și
datorează prezenței aer a
contractăzii de infecții cu agenți patogeni, a prezenței în aer a
cresc susceplibilitatea
virusurilor, fungilor și sporilor, a creșterii frecvenței germenilor cu rezistență la
bacteriilor,
antibiotice datorită tratamentelor aplicate păsărilor, a creșterii numărului de vectori capabili
să transmită diverse boli și a contaminării apelor de suprafață și de profunzime.
Dintre virusurile cu potențial de transmitere de la păsări la om cele mai periculoase și
totodată de actualitate sunt virusurile gripale aviare. Acestea cauzează infecții asimptomatice
ia sălbatice care devin purtătoare de virus. Îmfectarea păsărilor domestice este
păsările
și duce în final ia decesul acestora. Păsările infectate elimină virusuri prin
simptomatică.
respiratorii și fecale. Contactul direct cu acestea poate produce îmbolnăviri și la om.
secrețiile
9
Pagina 11
Manifestările variază de îa simptotme tipice de gripă — febră, tuse, disfagie, dureri musculare
— la infecții oculare, pneumonii sau chiar sindrom de detresă respiratorie cu potențial letal.
Pentru prevenirea îmbolnăvirii păsărilor din ferme este necesară menținerea lor în hale
închise pentru a evita potențialul contact cu păsări sălbatice și în mod special menținerea cu
Tigurozitate a igienei. Pentru prevenirea contaminârii umane este necesară depozitarea
carcaselor păsărilor moarte în recipiente închise și transportarea lor la incineratoare.
Infecția cu Campylobacter jejuni se transmite frecvent prin apa contaminată cu
dejecții provenite de la animale sau păsări infectate. Folosirea dejecțiilor de la fermele de
păsări ca fertilizator în agricultură crește riscul de contaminare a apelor de suprafață cu
diferiți agenți patogeni inclusiv Campylobacter.
Folosirea nerațională a antibioticelor crește riscul selectării germenilor cu rezistență
față de acestea. În fermele de păsări tratamentele cu antibiotice sunt folosite pentru
combaterea bolilor specifice și pentru a permite astfel creșterea rapidă a păsărilor. Pe lângă
efectul de dobândire a rezistenței față de antibiotice, astfel de tratamente sunt periculoase și
datorită altor compuși pe care îi conțin, cum ar fi arsenul. Unele studii efectuate la ferme de
păsări care au folosit tratamente cu conținut de arsen au arătat o incidență mai mare a
anumitor țipuri de cancer la populația din zonele invecinate.
Acumularea dejecțiitor în cantități mari atrage după sine și creșterea numărului de
vectori — în special muște și rozătoare — care sunt capabili să transmită germeni patogeni în
zonele învecinate fermelor:
Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (Environmental Protection Agency -EPA)
recomandă pentru evitarea afectării sănătății și confortului populației din zonele învecinate
fermelor de păsări ca acestea să fie amplasate la mai mult de 300 de case, la peste 100m de
drumurile publice cu trafic crescut, la peste 100m de orice curs de apă și la peste 500m de
alte ferme de păsări. Amplasamentul trebuie ales în așa fel încât să fie ușor de ventilat și
drenat, să aibă acces la o sursă de apă potabilă și să fie suficient de mare încât să permită
extinderea în caz de necesitate.
Legislația din țara noastră, prin Ord. MS 119/2014, prevede la art! alin. | că în
funcție de numărul de capete distanța minimă de protecție sanitară fatre zona de locuit și
fermele de păsări trebuie să fie astfei:
„ 50m pentru ferma de păsări între 51 — 100 de capete
- 500m pentru ferma de păsări între 101 — 5000 de capete
10
Pagina 12
1000m ferme și crescătorii de păsări cu peste 5000 de capete și complexuri
- pentru
avicole industriale.
de drumuri trebuie să asigure o zonă de protecție care să prevină
Distanța față
fi transmise prin mijloacele de transport și praf. Normativul
contractarea unor boli ce ar putea
proiectarea și sistematizarea obiectivelor zootehnice și
sanitar veterinar privind amplasarea,
prin Ordinul nr. 76/1979 al Ministerului Agriculturii și
de industrie alimentară, aprobat
fermei de animale să nu fie mai aproape de 22m
Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul
și liniile de cale ferată, 20m de la șoselele județene și
de la drumurile naționale, europene
18m de la drumurile comunale.
AMONIACUL
miros înțepător și puternic înecăcios, foarte solubil
Este un gaz incolor, d = 0,771, cu
de amoniac nu sunt asociate, spre deosebire de starea
în apă. În stare gazoasă moleculele
lichidă.
platformelor de gunoi sau provenind în urma unor procese
Este prezeni în apropierea
finită (fabrici de acid azotic, amoniac,
industriale din materia primă intermediară sau
azotoase, industria farmaceutică, ete.)
îngrășăminte
sub formă de (NEI3), aerosoli țichizi (NH3OH) sau
Amoniacul se poate găsi în aer gaz
În concentrații relativ ridicate este un iritant
solizi (sulfat de amoniu, clorură de amoniu, ete.).
efectul depinzând și de sarea formată. Prin
puternic al ochilor și căilor respiratorii superioare,
disconfort. Cantitatea de amoniac produsă în
mirosul caracteristic reprezintă un factor de
în comparație cu cea produsă în natură prin
fiecare de om este extrem de mică
an
descompunerea materiei organice.
animale cât și pentru om. Se găsește în
Amoniacul este foarte important atât pentru
Amoniacul nu se menține ca atare în
constituind atât de necesara sursă de azot.
apă, sol și aer,
natural, există muneroase căi prin care e! este
extern. Pentru că amoniacul este reciclat
mediul
în aer el persistând aproximativ O săptămână.
transformat și încorporat,
cale respiratorie, digestivă sau cutanată,
Toxocinetica — după pătrunderea pe
cu formare de NH4OH, caustic.
dizolvă în țesturile cu care vine în contact,
amoniacul se
Parțiai este neutratizat de acidul carbonic.
Absorbția este redusă.
amoniacul este iritant și caustic pentru mucoasa
Toxicodinamie — sub formă gazoasă
la necroză), membrana alveolocapilară (edem
căilor respiratorii superioare (de ta hiperemie
(arsuri). Sub formă de
lezional), conjunotivă și cornee tulcerații), tegumente
pulmonar acut
11
Pagina 13
caustici. Doza letală (ingerare) — 10nal NHOH.
soluție (NH4OH) se comportă câ atcalini
Concentrația letală (inhatare) = 3mg NEHz/1 aer (5000ppra).
Condiții de calitate, CMA pentru
Conform STAS 12574/1987 Aer din zone protejate.
de 300ugmt aer. perioada de mediere 30 minute.
amoniac este
508933 din 2002 privind aprobarea Normelor
în anexele Ord. MMSSIMSF nr.
stabilirea cerințelor minime de
de a muncii și HG. Ne. 1218/2006 privind
generale protecție
lucrătorilor împotriva riscurilor
sănătate în muncă peniru asigurarea protecției
securitate și
de profesională pentru amoniac
de agenților chimici, valorile limită expunere
legare prezența
| 4mg/m la 8 ore și 36mgine la I3min.
sunt
iritant extrem de puternic, efect care se manifestă
Amoniacul este un toxic cu un efect
foarte este rapid detectat la nivelul
la locui de contaci. Având o solubilitate mare,
foarte rapid
în concentrații destul de maici. Această situație
mucoasei respiratorii superioare, conjunetivei,
rapide a persoanei expuse, de aceea
avantaj, cei al antoalertării foarte
prezintă însă și un
la doze chiar mici pot însă produce bronșite
accidentele sunt mai rare. Expunerile îndelungate
cronice, BPOC.
amoniacului asupra oamenilor se datorează
Cele mai importante efecte ale
fi limitate 1a iritarea ochilor și a tractului
sale izitative și corozive. Efectele pot
proprietăților În
inclusiv la nivelul tractului respirator.
expunerile severe pei cauză arsuri,
respirator, dar
dizolvat în mucusul tractului respirator,
prin inhatare amoniacul este temporar
cazul expunerii
O serie de efecte care au fost
în procentaj mare, în aerul expirat.
după care este excreiat
efectele hepatice și renale, dar cu
și la animale, cum ar fi
observate la om au fost observaie
toxic primar pentru ficat sau rinichi.
amoniacul nu este recunoscut ca un
toate acestea locul de
cronică via aer, la
toxic al amoniacului, expunerea
În ciuda potențialului
funcția pulmonară sau pragul
de amoniac, mu afectează
muncă, la niveluri scăzute
sensibilității olfactive.
HIDROGENUL SULFURAT (i: 803]
nociv, dar prezintă un miros
hidrogenul sulfurat nu este
În concentrații scăzute
sensibile și mai ridicat
este de 1-45mg/m” pentru persoanele
dezagreabil. Pragul de miros
sulfurat este oxidat în
La concentrații mici, hidrogenul
pentru persoanele expuse repetat.
Totuși, se citează apariția de afecțiuni
sulfați și nu se acumulează în organism.
sânge, trece în
efecte oculare care să includă
cronic. Poate să producă
hepatice și renale ia persoanele expuse
fiind asociate la o expunere de
ireversibile ale globului ocular, acesica
conjunctivite, afecțiuni
12
Pagina 14
durată la HS, între limitele de 5 până la 15ppm, poate duce la
20ppm. Expunerea de scurtă
iritarea ochiului, efecte comune organismului uman și animal.
PARTICULELE ÎN SUSPENSIE
În particule sub formă solidă sau semi-solidă sau lichidă,
atmosferă sunt prezente
la 106 microni. Particulele cu dimensiuni sub 10 microni rămân
variind în diametru de la 9,1
minute chiar fiind capabile să ajungă la zeci de mile
în suspensie în aer timp de sau ore,
Particulele dimensiuni sub 2,5 microni rămân în suspensie în
depărtare de locul producerii. cu
fi vehiculate la sute de mile depărtare de locul producerii
aer câteva zile sau săptămâni și poi
lor.
Tipuri de particule materiale:
sedimentabile: particulele cu diameirul între 50 și 100 microni
= Particule
diamentrul între 0,1 și 50 microni, din care:
a Particule în suspensie: particulele cu
cu diametrul între 0,1 și 10 microni
o Particule inhalabile (PMio): particulele
cu diametrul între 0,1 și 2,5 microni
o Particule respirabile (PM. particule
Surse de expunere:
În funcție de mecanismul de producere
fosili (lemn, cărbune, petrol și derivați) în
2 Antropogene: - arderea combustibililor
termocentrale, motoarele automobilelor, sobe
- procese industriale
- incinerarea deșeurilor
- folosirea pesticidelor în agricultură
vulcanică, sare de mare, mucegaiuri, polen,
= Naturale: praf vehiculat de vânt, cenușă
accidentală a unor suprafețe mari
spori, particulele rezultate din incedierea
împădurite
În funcție de mărimea particulelor
industrie (operațiuni de măcinare și sfărmare),
„PM: - praf și fum generat de
agricultură, transport;
- mucegaiuri, spori, polen.
metale generate de motoare cu ardere internă,
" PMas: - compuși organici oxici, grele
arderea combustibililor fosili, topitorii de metale.
termocentrale,
În funcție de modul de formare
direct în atmosferă de la nivelul sursei
Particule primare: eliberate
13
Pagina 15
Particule secundare: formate în atmosferă ca rezultat al interacțiunilor chimice cu
componenții gazeși ai aerului aimosferic (oxizi de sulf, azot, etc.)
Clasificare în funcție de natura și mărimea particulelor
Efectele prezenței particulelor în suspensie în atmosferă
- reducerea vizibilității prin disocierea și absorbția luminii
- condensarea vaporilor de apă
- suprafețe la nivelul cărora se pet produce reacții chimice între diferiții compuși prezenți în
atmosferă, cu formarea smogului
Efecte asupra stării de sănătate
Particulele inhaiabile pătrund în organism și determină apariția unor diferite efecte
adverse, în funcție de mărimea diametrului lor. PM:o sunt în general captate în mucusul din
cavitatea nazală și faringe, foarte rar pătrunzând mai adânc în arborele respirator, și sunt
evacuate odată cu mucusul prin mișcările cililor fie la exterior fie în faringe, de unde pot fi
înghițite și absorbite în circulația generală. PMas sunt capabile să pătrundă în arborele
respirator până la nivel alveolar, unde nu există mecanisme specializate de înlăturare a lor.
Particulele solubile pot trece direct în circulație, cele insolubile fiind înglobate în macrofage,
responsabile de inflamația cronică însoțită de eliberarea de mediatori intracelulari ai
inflamației ce cresc vâscozitatea și coaguabilitatea sângelui, precipitând accidente vasculare
în diverse teritorii sau decompensarea unor insuficiențe cardiace preexistente.
Grupurile de risc sunt reprezentate de vârstnici, persoanele cu afecțiuni respiratorii
(astm) sau cardiace preexistente (insuticiență cardiacă) și copii.
Factori ce influențează apariția efectelor respiratarii ale inhalării particulelor:
- respirația pe gură — permite atât inhalarea unei cantități mai mari de particule, cât și
pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator
- exercițiul fizic, temperatura crescută — crese frecvența respirațiilor, cantitatea de particule
inhalată și pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator
14
| Descriere | Sxemple |
| foarte mici, 0,01-5 microni | pigmenți, particule din fumul de țigară, praf, sare de mare |
| mai mari, 5—100 microni | pulberi de ciment, praf, particule de cărbune, particule generate de topitorii de metale, mori de făină |
| lichide, 5— 100 microni | smog, cețuri |
| biologice, 0,001 0,01 microni | virusuri, bacterii, polen, spori |
| chimice, 0,001-100 microni | oxizi de metale, particule acide |
Pagina 16
- vârsta -— respirația superficială, caracteristică vârstnicilor, nu permite pătrunderea
particulelor atât de adânc în arbozele respirator
- afecțiuni pulmonare preexistente — prin efectele pe care le produc, particulele agravează și
exacerbează simptomele unor boli pulmonare preexistente
Efecte adverse respiratorii
- agravarea astmului și creșterea frecvenței crizelor de astm
- creșterea incidenței acuzelor de tip respirator superior (nas înfundat, rinoree, sinuzită, alergii
respiratorii) sau inferior tuse seacă san productivă, dispnee, wheezing)
- bronșită cronică
- alterarea testelor funcționale respiratorii
- moarte prematură la indivizii cu afecțiuni respiratorii sau cardiace preexistente
OXIZII DE SULF
Dioxidul de sulf este un incolor, eu miros înțepător. La presiuni mari se găsește în
gaz
lichidă. Este solubil în apă, și neinflamabil. În atmosferă se găsește de obicei în
stare ușor
concentrații variind între O și îppm.
sub formă de lichid incolor, cristale sau gaz. În contact
Trioxidul de sulf se prezintă
particulele de apă formând acid sulfuric, reacție exotermă
cu aerul reacționează rapid cu
unui fim alb. Poate reacționa cu oxizi de metale. În atmosferă este
însoțită de degajarea
datorită reactivității sale cresoute și transformării rapide în acid sulfuric.
foarte rar găsit
sulfuric lichid clar, incolor, extrem de cosoziv. Pragul de percepție
Acidul este un
Acidul sulfuric concentrat este inflamabil și explozibil când
olfactivă este de Img/m” aer.
alcoali, metale. La încălzire emite vapori extrem de
vine în contact cu substanțe sa: acetona,
sulf. Se în aer sub formă de picături foarte mici sau atașat
toxici, incluzând trioxid de găsește
altor particule din atmosferă.
Surse
din atmosferă rezultă în principai din procesele de ardere a
Dioxidul de sulf
în termocentrale sau topitorii de cupru și alte metale
combustibililor fosili (cărbune, petrol)
neferoase (plumb, nichet).
O sursă naturală de eliberare a dioxidului de sulf în atmosferă o veprezintă erupțiile
vulcanice.
Utilizări
Utilizarea dioxidului de sulf se bazează pe proprietățile sale de a servi ca acid, agent
catalizator, Este în principal folosit ca intermediar în obținerea
reducător sau oxidant și ca și
15
Pagina 17
acidului sulfuric și hârtiei. Dioxidul de sulf mai este folosit ca famigant, conservant, ageni de
înăibire, conservant alimentar, catalizator pentru extracția solvenților din produse
petrochimice, agent reducător în procese industriale.
Trioxidul de sulf este folosit ca intermediar în obținerea acidului sulfuric.
Acidul sulfuric este utilizat la fabricarea fertilizanților pentru agricultură,
explozibililor, ca. intermediar în obținerea altor acizi, la fabricarea cleiului, purificarea
produselor petroliere sau la fabricarea bateriilor.
Mecanisme de mediu
Eliberat în atmosferă, dioxidul de sulf poate să fie transformat în acid sulfuric, trioxid
de sulf sau sulfați prin reacții fotochimice san catalitice în decurs de 10 zile sau îndepărtat
depunere suprafețe (apă, sol, vegetație) ca atare ori transformat în acid
prin precipitare sau pe
sulfuric (ploi acide).
Dioxidul de sulf se absoarbe în sol, într-o cantitate care depinde de pH-ul soluiui și de
Când solul un pH alcalin, metalele grele formează oxizi și hidroxizi de
metalelor grele. are
iar când sotul are pi acid se formează sulfați solubili. Dioxidul de sulf ajuns
sulf insolubili,
fie fie ca sulfați sau acid sulfuric, este transformat în sulf sau
în apa oceanică, ca atare
hidrogen sulfurat sub acțiunea bacteriilor,
în dizolvării în apă a oxizilor de sulf poate rămâne în
Acidul sulfuric rezuitat urma
variabilă de timp, ulterior fiind îndepărtat odată cu picăturile de apă
atmosferă o perioadă
hui de a scădea pH-ul apei depinde de cantitate și de capacitatea
(ploi acide). Capacitatea
tampon a altor substanțe dizolvate în apă.
Căi de expunere
oxizi de sulf loc în principal pe cafe inbalatorie, dar și prin contact
Expunerea la are
cutanat.
de muncitorii din fabricile unde dioxidul
Principalele grupe de risc sunt reprezentate
al procesului tehnologic (topitorii de cupru) și muncitorii
de sulf se eliberează ca subprodus
termocentralelor ce utilizează combustibili fositi.
mai redus îl au muncitorii ce participă la procesele de obținere a
Un risc de expunere
hârtiei, conservanților alimentari sau fertilizanților din agricultură.
acidului sulfuric,
risc de la acid sulfuric sunt reprezentate de muncitorii care
Persoanele cu expunere
unde acesta este obținut, cei care execută acoperiri metalice, care sunt
lucrează în locațiile
detergenților, fertilizanților, bateriilor, muncitorii din
implicați în procesul de producție a
industria tipografică.
16
Pagina 18
Efecte asupra stării de sănătate
Cel mai adesea la oxizi de sulf se produce pe cale inhalatorie. Ajuns ia
expunerea
nivelul plămânilor, dioxidul de sulf trece rapid în circulație datorită solubilității în soluții
apoase, este transformat în sulfați și este eliminat apoi prin urină.
Trioxidul de sulf inhalat se transformă în acid sulfuric la contactul cu mucoasele.
Acidul sulfuric poate fi și inhalat ca atare, din aerul atmosferic.
Respiratorii
acută la concentrații crescute de dioxid de sulf poate cauza decesul.
Expunerea
Nivelul de 100ppm dioxid de sulf în aerul atmosferic este considerat foarte periculos și cu
fatal. La concentrații mai mici pot apărea senzații de arsură a mucoasei nazopotențial
faringiene, dispnee sau obstmuciii severe de căi aeriene.
lung duce la alterarea funcției respiratorii la muncitorii expuși la
Expunerea pe termen
dioxid de sulf. Astmaticii sunt mai susceptibili să dezvolte efecte
nivelurile între 0,4-3ppm
la nivelurile de mai mici: 0,25ppm dioxid de sulf.
adverse respiratorii, expunere
mai ia acțiunea dioxidului de sulf atmosferic datorită cantității
Copiii sunt susceptibifi
inhalează, și a faptului că exercițiul fizic crește
mai mari de aer pe kg corp pe care o
frecvenței respirațiitor. Copiii astraatici sunt în mod
cantitatea de aer inhalată prin creșterea
dioxidului de sulf, numărul crizelor de astm, severitatea lor și
particular sensibili la acțiunea
crescând atunci când concentrația dioxidului de sulf în aerul
necesarul de medicamente
inspirat crește.
de acid sulfuric cauzează iritația mucoasei respiratorii și
Inhalarea particulelor
dispnee.
Cutanale
piele, atât în formă gazoasă cât și în
Dioxidul de sulf este un puternic iritant pentru
dioxid de sulf lichid produce arsuri de diferite grade
cea lichidă. Contactul tegumentelor cu
prin efectul de răcire datorat evaporării rapide.
sulfuric. arsuri chimice grave, profunde, în
Contactul tegumentului cu acid produce
funcție de concentrația și cantitatea acestuia.
Oculare
sulf devine iritant pentru ochi la concentrații ce depășesc 10ppm.
Dioxidul de
sult lichid din zecipiente presurizate poate cauza arsuri și opacifieri
Expunerea la dioxid de
vederii. Principala cauză a apariției leziunilor
corneene ce pot avea ca și consecință pierderea
format atunci când dioxidul de sulf vine în contact cu
oculare pare să fie acidul sulfuros,
suprafața umedă a mucoasei conjaneiive.
17
Pagina 19
acid sulfuric cauzează arsuri chimice grave, care
Contactul mucoasei conunctivale cu
se pot solda cu pierderea vederii.
Digestive
arsuri începând chiar de ia nivelul mucoasei
Ingerarea de acid sulfuric produce grave,
este mare, 56 poate produce perforația tubului
bucale. În cazul în care cantitatea ingerată
chimică evoluție în majoritatea cazurilor fatală.
digestiv generând o peritonită cu
Hematologice
consecință modificarea numărului de
la dioxid de sulf poate avea ca și
Expunerea
apariția de reacții oxidative la nivel
polimorfonucieare și de timtocite, precum și
leucocite
eritrocitar.
Cardiovasculare
1 dioxid de sulf are ca și consecință creșterea
Expunerea la concentrații între și Sppm
frecvenței pulsului.
Reproductive, fetotoxice, carcinogene
să ateste apariția de efecte adverse asupra
Nu există studii până în prezent care
bImare â expunerii la oxizi de
de fetotoxicitate sau carcinopene ca.
aparatului reproducător,
sulf sau acid sulfuric.
LA MEXTURI DE SUBSTAN
RISCULUI ÎN EXPUNEREA
VI. EVALUAREA
CHIMICE — evaluare impact sănătate
ia mixturi de compuși chimici
Evaluarea de risc în expunerea
semnificativă la un
de mediu potențiale implică o expunere
În general pericoleie
contaminare a mediului implică expuneri
cele mai mule cazuri de
singur compus, însă
induce efecte similare sau
la mixtură de compuși chimici care poi
simultane sau secvențiale o
pe termen scurt la expunerea pe
de perioada de expunere, de la o expunere
diferite, în funcție
definită ca orice combinație de două
Mixtura de compuși chimici este
întreaga durată a vieții.
sau de proximitatea spațială sau
chimice, indiferent de sursa
sau mai multe substanțe
țintă. În unele cazuri,
riscul toxicității chimice în populația
temporală, care poate infiuența
din zeci de compuși care sunt generați
sunt extrem de complexe, formate
mixturile chimice
exemplu, emisiile de la
dintr-o singură sursă sau proces (de
simultan ca produși secundari,
diesel). În alte cazuri, mixturi complexe
de eșapament omise de motoarele
cocserie și gazele
exemplu, compuși bifenit
ca produse comerciale (de
de compuși înrudiți sunt generate
în mediul înconjurător. O aliă
benzină, pesticidele) și sunt eliberate
policlorurați (PCB-uri),
adesea neînrudiți din punct de vedere
de mixturi chimice constă din compuși,
categorie
18
Pagina 20
chimic sau comercial, care sunt plasați în aceeași zonă de depozitare sau pentru a fi
îndepărtați și creează potențialul de expunere combinată în cazul subiecților umani.
Expunerile chimice multiple sunt omniprezente, incluzând poluarea aerului și solului asociată
incineratoarelor municipale, scurgerile de la depozitele de deșeuri periculoase și depozitele de
deșeuri necontrolate, sau apa potabilă care conține substanțe chimice generate în timpul
procesului de dezinfecție.
Pe măsură ce mai multe depozite de deșeuri au fost evaluate în ceea ce privește
riscurile de expunere la mixturi chimice, a devenit evident faptul că scenariile de expunere
acestea au fost extrem de diverse. Mai mult decât atât, calitatea și cantitatea de
pentru
informații pertinente disponibile pentru evaluarea riscurilor a variat considerabil pentru
diferite mixturi chimice. Uneori, compoziția chimică a mixturilor este bine caracterizată,
nivelurile de în cadrul populației sunt cunoscute, și există date toxicologice
expunere
detaliate privind mixturile chimice. Cel mai frecvent, unele componente ale mixturilor nu
sunt cunoscute, datele de expunere suni incerie sau variază în timp, și datele ioxicologice
privind componentele cunoscute ale mixturii sunt limitate.
Evaluările de risc în cazul mixturitor chimice implică, de obicei, incertitudini substanțiale.
Abordarea evaluării riscului în cazul mixturilor chimice
Paradigma evaluării de risc în cazul mixturilor chimice
Paradigma evaiuării de risc deserie un grup de procese interconectate, pentru
unei evaluări de risc, care inchade identificarea pericotului, evaluarea relației doză-
efectuarea
caracterizarea riscului. Preambului este reprezentat de
răspuns, evaluarea expunerii și
definită de Agenția de Protecție a Mediului a SUA —
formularea problemei, care este
(EPA) ca fiind „un proces de generare și evaluare a
Environmental Protection Agency
privire la cauza efectelor care au apărut sau vor putea apărea”.
ipotezelor preliminare cu
Formularea problemei
oferă fundamentul pentru întregul proces de evaluare a
Formularea problemei, care
riscului, constă din trei etape inițiale:
(1) evaluarea naturii probiemei
(2) definirea obiectivelor evaluării de Tise și
elaborarea unui pian de analiză a datelor și de caracterizare a riscului.
(3)
Identificarea pericolului și evaluarea relației doză-răspuns
În identificarea pericolului, datele disponibile cu privire ia parametrii biologici sunt
utilizate determina dacă o substanță chimică este de natură să reprezinte un pericol
pentru a
umană. Aceste date sunt de asemenea folosite pentru a defini tipul
pentru sănătatea
19
Pagina 21
pericolului potențial (de exemplu: dacă substanța chimică induce formarea unei tumori sau
acționează ca toxic rinichi). În evaluarea relației doză-răspuns, datele (cel mai adesea din
pe
studiile animale și, ocazional din studii care au inclus subiecți umani) sunt utilizate pentru
pe
a estima cantitatea de substanță chimică care poate produce un anumit efect asupra subiecților
umani. Evaluatorul de zisc poate calcula o relație cantitativă doză-răspuns utilizat în cazul
expunerii la doze mici, adesea prin aplicarea de modele matematice asupra datelor.
Expunerea
Evaluarea expunerii urmărește să determine măsura în care populația este expusă la o
anumita substanță chimică. Evaluarea expunerii utilizează datele disponibile relevante peniru
populației, cum sunt datcle privind emisiile, vajorije măsurate ale substanței
expunerea
chimice în factorii de mediu și informații privind biomarkeri. Mecanismele de mediu și
transportul substanței chimice în mediul ambiant și în factorii de mediu, căi de expunere,
trebuiesc luate în considerare, în evaluarea expunerii. Datele limitate în ceea ce privește
concentrațiile de interes în medin necesită adesea utilizarea modelării, pentru a furniza
estimări relevante ale expunerii.
Caracterizarea riscului și încertitudinea
Caracterizarea riscului este etapa de integrare a procesului de evaluare a riscului care
evaluarea efectelor sănătății umane, asupra ecosistemelor și evaluarea
rezumă asupra
multimedia, identifică subpopulații umane sau specii ecologice cu risc crescut,
expunerii
evaluări în caracterizări ale riscului uman și ecologic, descriind de asemenea,
combină aceste
variabilitatea în cadrul acestor caraoterizări, Scopul acesteia este să se
incertitudinea și
critice din fiecare etapă a unei evaluări de risc să fie prezentate de o
asigure ca informațiile
mai claritate, transparență, caracter rezonabil și consecvență în
manieră care asigură o mare
de sisc, Cele mai multe dintre politicile EPA, SUA au fost îndreptate spre
evaluările
sănătății umane ca urmare a expunerii ja un agent din mediu.
evaluarea consecințelor asupra
Includerea paradigmei în evaluarea mixturilor chimice
riscului în la mixturi chimice, cele pairu părți ale
Pentru evaluarea expunerea
regăsi în tehnicile de evaluare. Pentru unele metode
paradigmei sunt interretaționate și se vor
evaluarea relației doză-răspuns se bazează atât pe decizii în ceea ce privește
de evaluare,
cât și evaluarea expunerii umane potențiale. Pentru mixturi,
identificarea pericolului, pe
de farmacocinetică și a modelelor matematice în special, diferă față de
utilizarea datelor
element chimic, care adesea sunt părți din evaluarea expunerii. Pentru
evaluarea unui singur
mixturile chimice, modul dominant de interacțiune toxicologică, este alterarea proceselor
depind foarte mult de nivelul de expunere la mixtura de substanțe
farmacocinetice, care
20
Pagina 22
chimice. Metodele de evaluare suni organizate în funcție de tipul de date disponibile. În
general, caracterizarea riscului ia în considerare atât efeoteie asupra sănătății umane cât și
efectele ecologice și, de asemenea, evaluează toate căile de expunere din mai mulți factori de
mediu.
Procedura de selectare a metodelor de evaluarea a riscului în expunerea la mixturi
EPA recomandă trei abordări în evaluarea cantitativă a riscului asupra sănătății umane
în expunerea la mixturi chimice, în funcție de tipul de date disponibile.
În primul tip de abordare, datele privind toxicitatea mixturii de substanțe chimice
investigate sunt disponibile; evaluarea cantitativă a riscului se realizează direct, pe baza
acestor date preferate.
În al doilea tip de abordare, când datele privind toxicitatea mixturii chimice evaluate
nu sunt disponibile se recomandă utilizarea de date privind toxicitatea mixturilor de substanțe
chimice „suficient de similare”. Dacă mixtura de substanțe chimice evaluată și mixtura
chimică propusă sunt considerate a fi similare, aunoi evaluarea cantitativă a riscului
surogat
mixtura de interes poate fi derivată pe baza datelor privind efectele asupra sănătății ce
pentru
caracterizează mixtura chimică similară.
Al treilea de abordare este de a evalua mixtura chimică printr-o analiză a
tip
sale, de exemplu, prin adunarea dozelor pentru substanțele chimice cu acțiune
componentelor
similară răspunsului pentru substanțele chimice cu acțiune independentă. Aceste
și sumarea
considerare generală că efectele de interacțiune la doze mai mici, fie
proceduri iau în ipoteza
suficient de mici a fi nesemnificative în estimarea riscului. Se
nu apar deloc sau sunt pentru
datelor interacțiunea atunci când acestea sunt disponibile, dacă
recomandă includerea privind
evaluării cantitative, atunci ca o evaluare calitativă a riscului.
nu ca parte a
în funcție de natura și calitatea datelor disponibile, tipul de
Tipul de abordare se alege
de evaluare care se efectuează, efectele toxice cunoscute ale mixturii
mixtură chimică, tipul
sale, similaritațea toxicologică sau structurală a mixturilor
chimice sau ale componentelor
chimice componentelor mixturii chimice și de natura expunerii de mediu.
sau a
Concepte cheie
mai multe care trebuie înțelese pentru a evajua O mixtură de substanțe
Există concepte
chimice.
Primul rolul similitudini? toxicologice. Termenul mod de acțiune este definit ca o
este
serie de evenimente cheie începând cu interacțiunea dintre un agent din mediu cu o
și procese
la modificări funcționale și anatomice care cauzează debutul bolii. Modul de
celulă, până
21
Pagina 23
acțiune este în contrast cu mecanismul de acțiune, care implică o înțelegere și o descriere mai
detaliată a evenimentelor, adesea la nivel molecular, față de ceea ce cuprinde modul de
acțiune. Termenul specific de similaritațe toxicologică reprezintă o informație generală
privind acțiunea unei substanțe chimice sau a unor mixturi chimice și poate fi exprimată în
termeni generali, cum ar fi la nivelul unui organ țintă din organism. Ipotezele privind
similitudinea toxicologică sunt elaborate cu scopul de a selecta o metodă de evaluare a
riscului. În general, se presupune un mod similar de acțiune în cadrul mixturilor chimice sau
componentelor acestora și în unele cazuri, această cerință poate fi redusă numai la acțiunea pe
același organ țintă.
Al doilea concept cheie în înțelegerea evaluării riscurilor asociate mixturilor chimice
este ipoteza similarității sau independenței acțiunii. Termenul mixtură chimică suficient de
similară se referă la o mixtură chimică care este foarte apropiată ca și compoziție cu mixtura
chimică de interes, astfel încât diferențele între componentele celor două mixturi și între
acestora sunt mici; evaluatorul de risc poate folosi datele privind mixtura chimică
proporțiile
de similară a face o estimare a riscului relaționat mixturii evaluate. Termenul
suficient pentru
de similare se referă la substanțele chimice din mixtura evaluată, care au același
componente
mod de și avea curbele doză-răspums comparabile; evaluatorul de risc poate aplica
acțiune pot
metodă bazată componentele din mixtura chimică, care utilizează aceste
apoi o pe
forma bază de plecare în evaluarea riscurilor. Termenul grup de
caracteristici pentru a o
mixturi chimice similare se referă la clase de mixturi înrudite chimic care acționează printr-
având structuri chimice similare și apar împreună în mod
un mod asemănător de acțiune,
de mediu; de obicei, deoarece acestea sunt generate de același proces
obișnuit, în probele
folosi ce se cunoaște despre modificările în
tehnologic, evaluatorui de risc poate ceea
relativă componentelor pentru a efectua o evaluare a riscurilor.
structura chimică și puterea a
în acțiune se referă la componente ale mixturii
În final, termenul de independență
diferite de toxicitate sau efecte la nivelul unor organe țintă diferite;
chimice care produc tipuri
risc combina apoi probabilitatea efectelor toxice pentru componentele
evaluatorul de poate
individuale.
Inaici de hazard (IH) caleniați pentru mixturile de poluanți emiși din activitățile
obiectivului, pentru efecte non cancer
Metoda de evaluare a riscului în cazul mixturilor chimice care conțin
principală
din de vedere toxicologic este calcularea indicelui de hazard
substanțe chimice similare punct
derivat din însumarea dozelor. În acest material, însumarea dozelor
(pericol) (IH), care este
22
Pagina 24
este interpretată ca o simplă acțiune similară, unde substanțele chimice componente se
comportă ca și cum ar fi diluții sau concentrații ale fiecăruia, diferind numai prin toxicitatea
relativă. Doza însumată poate să mu acopere pentru toate efectele toxice. În plus, potența
toxică relativă între substanțele chimice componente poate fi diferită pentru diferite tipuri de
toxicitate, sau toxicitatea pe diferite căi de expunere. Pentru a reflecta aceste diferențe,
indicele de hazard este calculat pentru fiecare cale de expunere, de interes, și pentru un singur
efect toxic specific sau pentru toxicitatea asupra unui singur organ țintă, O mixtură chimică
poate fi apoi evaluată prin mai mulți IH, fiecare reprezentând o cale de expunere și un efect
toxic sau un organ țintă.
Unele studii sugerează că, concordanța între specii privind secvența de organe țintă
afectate de creșterea dozei (de exemplu, efectul critic) și concordanța modurilor de acțiune
sunt variabile și nu ar trebui automat asumate, Unele efecte, cum este toxicitatea hepatică,
sunt mai consecvente între specii, însă sunt necesare mai multe cercetări în această direcție.
Organul țintă specific sau tipul de toxicitate, care creează cea mai mare preocupare în ceea ce
subiecții umani, se să nu fie același cu cel pentru care este calculat cel mai
privește poate
indice de hazard (IH) din studiile animale, deci efectele specifice nu trebuie să fie
mare pe
decât în cazul în care există suficiente informații empirice sau mecaniciste care să
asumate
sprijine acea concordanță între specii.
IH definit suma ponderată a nivelelor de expunese pentru substanțele chimice
este ca
mixturi. Factorul „de ponderare”, conform dozei însumate, ar trebui să fie o
componente ale
toxice relative, uneori denumită potență toxică. Deoarece ÎH este legat de
măsură a puterii
fiecare factor de ponderare trebuie să se bazeze pe o doză izotoxică.
doza însumată,
De dacă doza izotoxică preferată este ED o (doza de expunere care produce
exemplu,
atunci IE va fi egal cu suma fiecărui nivel de expunere
un efect la 10% din subiecții expuși),
fiecare substanță chimică componentă împărțit la ED: estimată.
pentru
evaluării cantitative riscului bazată pe componentele chimice în cazul
Scopul a
de care ar fi valoarea mixturii, dacă întreaga mixtură ar
mixturilor chimice este a aproxima
fi testată, De exemplu, un JE pentru toxicitatea hepatică, trebuie să aproximeze
putea
toxicitatea hepatică care ar fi fost evaluată utilizând rezultatele toxicității
preocuparea pentru
reale din expunerea la întreaga mixtură chimică.
Metoda IH este în mad specific recomandată numai pentru grupuri de substanțe
chimice similare din de vedere toxicologic, pentru care există date în ceea ce privește
punct
în practică, din cauza lipsei de informații privind modul de acțiune și
relația doză-răspuns.
23
Pagina 25
farmacocinetică, cerința similitedinii din punct de vedere toxicologic, se rezumă la
similitudinea organelor țintă.
Formula generală pentru indicele de hazard este:
LE
HI = ar,
Unde:
E = nivelul de expunere,
AL = nivelul acceptabil (atât E cât și AL au aceleași unități de măsură), și
n = numărul de substanțe chimice din mixtură
Indici de Hazard — măsurători 98 și 09.05.2019
Indici de hazard în zona amplasamentului 2015-2018
Strada
|
zona sa
mis |
zona SMA 2017
24
| Substanța periculoasă | Punct de determinare | Efect critic | Concentrația de referință img) | Concentrația măsurată 3 (mg/m) | 1H |
| Pulberi în ____suspensie __ NH; Pulberi în suspensie r NH | ceit 072 ” Pi 13 300.4 330 | Efeci iritativ pulmonar | 95 93 9,5 03 | 907 0,109 0,10 0.076 | 0,50 0,45 |
| Pulberi în suspensie A NES Pulberi FE în suspensie NH3 | p2 25 2 55 10%-129 p2 1335 - 1495 | iritativ trai Plea p monar | 9,5 93 95 i 93 | 0,10 0115 - 0,18 0,094 | 9,58 0,67 |
| Pulberi în suspensie ; NE, Pulberi FE în _.—Suspensie NH3 | p3 11-11 02 2432 p3 aaî5 pas | iritativ zi pie P menar | 9,5 93 95 93 | 0,14 SEZI 0,2 0,190 | 0,73 0,57 |
| și Data prelevării | Coordonate GPS | pitt mg m3 | PML0 mg/m | NE, mg/m' | Indici de hazard |
| EEE | Se | sea | oa | os | |
| EEE | ei | sora | ao | _osa | |
| 7 | DR iiiirazo | see | _asa | ||
| ZU | e | 020 | 0,036 | 9,52 |
Pagina 26
| Str. Șesul de | EI oo itm 20.10.2017 _11%%.42% | REST Easatsoan N46câd'58 92" posooaniage | 07 o 018 018 | ao 0.049 0g73____ 9,040 | 0.23 0,38 060 0,49 | |
| dos 2017 | 0 | MRI | oz | 003 | 0,50 | |
| a | e | II | 9033 | 0,45 | ||
| E E | Diete pe | ae NI | su | osa sos | ||
| Str. Principală N | 7 io! | an oa sp a | 934 II | 0,930 sai | 0,78 ora | |
| Zona sal de | 26.03.2018 | N46eăr30- 357 pEe | a | Ba: | ||
| ale | ||||||
| “nâns | Eogenaiszon | 013 | 0,186 | 0,88 |
Pagina 27
particulelor inhalabile PM) peniru concentrațiile măsurate ia momentul actual și
anterior, în probele colectate din aria de studiu
Pentru calculul dozei de expunere, a aportului zilnic, a riscurilor de apariție a unei
tumori maligne ca urmare a expunerii și caracierizarea expunerii în cadrul unui amplasament
investigat, s-a utilizat un program de utilitate publică aparținând Agenției pentru Substanțe
Toxice și Registrul Bolilor (Agency for Toxic Substances and Disease Registry — ATSDR)
din cadrul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Center for Disease Control and
Prevention — CDC), care este folosit în evaluare în Statele Unite ale Americii.
Pentru compușii organici cu conținut de azot, s-a asumat faptul că aceștia s-ar pulea
găsi atașați de particulele inhatabile PM sp, în proporție de 30%.
Concentrațiile corespunzătoare punctelor de determinare menționate în scenariile
prezentate mai jos, pe baza cărora s-au efectuat calculele, se găsesc în ANEXĂ.
Scenariu de calcul al dozei de expunere la NE —08 și 99.05.2019
26
| Gr. de vârstă, greutate, aport resp.standard | Factor de mediu | Concentrații p rage) | Doza de expunere calculată (mnp/kg/ci) | Apor zilnic (mg/zi) d |
| Sugar 10kg 4,5m5/zi | Aer | 9,076 6,109 9,034 0,115 0,100 0,134 | 3,A2E-92 4,91E-02 4,23£-02 5,18€-02 4,50£-02 5,03£.02 | 3,42E-01 4,91E-01 4,23E-01 5,18E-01 4,50E-01 6,03€-04 |
| Copil 6 — 3 ani 25kg, 10m'/zi | Aer | 0,076 8,103 0,994 0,415 0,160 0,134 | 3,04£-02 4,36£-92 3,75£-02 2,60E-02 4,00£-02 5,36E-02 | 7,60E-01 1,09E+00 9,40E-01 1,15E+00 1,00E+00 1,34E+00 |
| Băieți 12-14 ani 45kg, 15m/zi | ae | 0.076 0,109 0,094 0,115 80,100 0,134 | 2,53£-02 3, 63£-02 3,13E-02 3,83E-02 3,33£-02 2,47E-02 | 1,14£+00 1,64E+00 1,41E+00 1,73£+00 1,50E+00 2,01£+00 |
| Fete 12-14 ani dog, 120 | A | 0,076 0,109 0,034 oa 9,100 0,134 | 2,28£-02 3,27E-02 2,82E-02 3,a5t-02 2,00£-02 202E-02 | 9,12E-01 1,31E+00 1,13£+00 1,38E+00 1,20E+00 1,61E+00 |
Pagina 28
| Bărbați adulți 70kg, 15,2m5/zi | Aer | 9,976 3,55£-02 9,103 2378-02 9,094 2,04£.02 0,115 2,50£-02 2,190 2,17£-02 0,134 2,91£-02 | 1,16£+00 1,66E+00 1,43E+00 1,75E+00 1,52£+00 2,04E+00 |
| Femei adulte 60kg, 11,3m%/zi | Aer | 9,075 1,43£-02 9,109 2,05E-02 9,094 1,77€-02 0,115 2176-02 9,100 1,88£-02 09,134 2,52£-92 | 8,59£-01 1,23E+00 1,05E+00 1,30£+00 1,13E+00 1,51E+00 |
| Scenariu de calcul | al dozei de | expunere ia NH; - zona | amplasamentului-20.15-2018 |
| Gr. de vârstă, greutate, aport __resp.standard | Factor de mediu | Doza ” de expunere Concentrații - mg, uda calculată d (mgfkgfzi) | A ini p ri ie gi |
| Sugar Eau »ma | Aer | 0,923 1/04£-92 863 1,35£-92 9,032 1448-02 0,033 1,A3E-02 0,035 1,58£-92 0,036 1,6292 0,03 1,80E-02 6.049 2,21£-02 05 2,43£-92 ____ 9,073 3,29E-92 3,386 8,37£-02 | 1,04E-01 1,35E-01 1,44E-01 1,49E-01 1,58£-01 1,62E-01 1,80E-01 2,23E-01 2,43E-01 3,29E-01 8,37E-01 |
| . 6- 5 , Copii ani Sg, 10m /zi | Aer | 5,023 9,20£-03 0,03 1205-02 9,032 1,28£-92 0,033 1,32£-02 D035 1.40E-02 0,036 1446-02 0.6 1,60£-02 0,049 1,96£-92 9,054 2,16£-92 DU 2,92£-02 0,186 __7,48£-92 | 2,30£-01 3,00£E-01 3,20E-01 3,30E-01 3,50E-0i 3,60E-01 2,00E-01 4,90E-01 5,40E-01 7,30E-01 1,86E+00 |
| Băieți iai Ă IZi4ani A5kg, 15 /zi | Aer i | 0,023 7.67£-03 1,98£-92 1975-62 1,10£-02_ 1,37E-92 1,30£-02 = 1836-02 263£-92 1,80€-02 2A3E-92 Ț 6,20£-02 | 3,45E-01 4,50E-01 4,80E-01 4,95E-01 5,25E-01 5,40E-01 6,00E-04 7,35£-01 8,10E-04 1,10E+00 2,79£+00 |
Pagina 29
| Fete 12-14 ani 40kg, Lm2/zi | Aer | 3,023 9,03 0,032 8,033 9,035 036 0,04 9,949 0,054 5,072 9,188 | 5,90£-03 __9,00E-63 5,60£-03 _ 9,90£-63 1858-92 1,03£-02 1,20£-92 1,47£-02 1,62£-02 2,19E-02 5,S8E-92 | 2,76E-01 3,60E-01 3,84£-01 3,96E-01 4,20E-01 4,32£-01 4,80E-01 5,88E-04 6,48E-01 3,76E-01 2,23E+00 |
| Bara măi 70kg, 152m /zi | pn | 9,023 9,03 EEE 2,033 PE 9.94 2,049 9,054 9,973 5,186 | 2,99E-03 5,51£-03 6.95E-63 7,17E-93 8,69£-03 1,06£-02 1,1702 1.59E-02 4,08£-92 | 3,50E-01 4,56E-01 4,86E-01 5,02E-01 pei 6,08E-01 7,45E-01 8,21E-01 1,11E+00 2,83E+00 |
| Femei 2 ai adulte 60kg, 11,3m'/zi Ă | Aer | 8,023 2,93 9,032 9,633 9,035 3,025 04 2.043 0,954 0,973 9,186 | 4,33£-03 5,65E-03 6,08£-03 6,22€-53 5,59E-93 5,78E-03 7,53€-03 9,2303 3,02E-02 1,37£-92 3,50£-92 | 2,60E-01 3,39E-01 3,62E-01 3,73E-01 3,96£-01 4,07E-01 4,52E-01 5,54£-01 5,10£-01 8,25E-01 2,10E+00 |
Pagina 30
Scenariile pentr care s-a efectuat estimarea teoretică prin utilizarea de modele
matematice, a dozelor de expunere ca urmare a expunerii la contaminanți specifici
activităților desfășurate în cadrul obiectivului investigat, au luat în calcul valorile măsurate, la
momentul actual și anterior, ale concentrațiilor de contaminanți specifici.
Dozele de calculate pentru contaminantul specific zonei (ameniac) în
expunere
va fi amplasat obiectivul propus a fi construit, pentru concentrațiile acestuia
care
măsurat în aria de influența a obiectivului, la momentul actual, în cazul expunerii pe
cale respiratorie, s-au situat sub valorile care asigură protecția stării de sănătate a
populației.
S-a realizat o evaluare a riscurilor expunerii la subsfanța incriminată utilizându-se un
mode! dedicat efastprj, unde variabileie sunt descrise mai jos:
results = calculele expunerii se bazează pe mediana (percentila 30) concentrației în
50oarile
factorul de mediu și reprezintă tendința centrată a expunerii
calculele se bazează capătul înalt (peste percentila 10) al
10otile results = expunerii pe
în factorul de mediu și reprezintă capătul limitei înalte a
șirului de valori a concentrației
expunerii
Factori ai expunerii
> data expunerii este timpul (ex. ani) câl produsul de consum
ED — exposure duration
conținând substanța urmărită este utilizat de sectorul de consum
mediu este perioada de timp în care expunerile sunt medii
AT - averaging time = timpul
bazată media gremății carporale a unui adult
BW — body weight = greuiatea corporală, pe
= aportui zilnic de apă pentru expunerea acută și cronică
IR — îngestion rate
Tipuri de expunere
daily dose = doza zilnică medie potențială prin
LADD pot — potential lifetime average
Este calculată a reprezenta expunerea cronică prin
factorul de mediu pe durata vieții. pentru
Aceste doze sunt utilizate în general pentru calculele
factorul de mediu, pe durata vieții.
i
legate de cancer.
concentrations = concentrația zilnică medie
LADC pot - potential jifetime average daily
de mediu, durata vieții, Este calculată pentru a reprezenta
potențială prin factorul pe
concentrațiile pe durata vieții.
= doza medie zilnică potențială prin aportul din
ADD pot - Potential average doil» dase
cronică la factorul de mediu
factorul de mediu. Este calculată pentru a reprezeniu expunerea
duratei de expimere. Aceste doze sunt în general folosite pentru
contaminat pe parcursul
calculul efectelor necâncerouse.
concentrations = concentrațiile medii zilnice potențiale
ADC pot - potential average dail>
sti reprezinte concentrațiile cronice pe perioada duratei
prin factorul de mediu sunt calculate
de expunere.
29
Pagina 31
ADR pot — potential acute dose rate = ruta dozei acute potențiale prin aportul din factorul de mediu.
Este normalizată pe parcursul unei perioade scurte de timp (ex. o zi).
AMONIAC
Estimarea expunerii prin apa de băut (indirect)
Tipul expunerii IR (g/day)
LADDpot(mg/kg/zi) 1.40
LADCpoi(mg/kg) NA
-
ADDpot(mg/kg/zi) 1.40
ADCpot(mg/kg) NA
ADR pot (mg/kg/day) 6.00
Estimarea expunerii prin emisii fugitive
| “Tipul expunerii Results EDtani) | ÎR(g/day)
|
Cancer
i.ADDpot(mg/kg/zi) 1.435.069 30 0.55
|
1268-06 30 NA
LADCpottme/kg)
Ă
Cronic-necanceroase
|ADDpotme/ke/zi) | 3.3348-09 30 0.55
ADCpot(mg/kg) 3158-08 30 NA
Estimarea expunerii prin zonele de depozitare
expunerii Results IR(g/day)
Tipul
_
1 ADDpot(me/kg/zi) po 6.0
LADCpot(mg/kg) 9 NA
Cronic
ADDpot(mg/kg/zi) II] 6.0
ADCpot(mg/kg) O NA__]
30
| S0%oile Res | 10%ile ED Res (ani) | AT BW (and (ks) |
| Cancer | ||
| 455E-14 | 1 42F-12 30 | 75 71.8 |
| 2348-12 | 726E-11 39 | 75 NA |
| Cronio-necanceroase | ||
| 1.14£-13 | 3.54E-12 39 | 38 71.8 |
| 5 84E-12 | 1.82E-10 30 | 30 NA |
| Acute | ||
| 2.14E-12 | DA8E-1L 1 day | day 71.80 |
| ATiani) | BYW(kg) |
| 75 | 71.8 |
| 75 | NA |
| 39 | 718 |
| 30 | NA |
| ED(ani) | AT(ani) | BW(kg) |
| Cancer | ||
| 30 | 75 | n.8 |
| 30 | 75 | NA |
| necaneeroase | ” | |
| 39 | 3 | 71.8 |
| 30 | 30 | NA |
Pagina 32
CARBON ORGANIC TOTAL
Estimarea expunerii prin apa de băut (indirect)
Tipui expunerii 50%ile | AT(ani) | BW(ko) | IR(g/day)
LADDpotimg/kg/zi) | 1.638-12 75 78 1.40
LADCpot(mg/kg) 8.37E-11 | 75 NA NA
ADDpot(mg/kg/zi) | 4.08E-10 | 39 71.8 1.40
ADCpot(mg/kg) 2098-10 | 30 NA NA
ADRpotme/kg/day | 8425-11 | 1 day 71.80 6.00
Estimarea expunerii prin ernisii fugitive
| Tipul expunerii Results EDiani) | AT(an) | BW(ke) | IR(g/day)
Cancer
i 0.55
LADDpot(mg/kg/zi) 1.07E-02 30 75 71.8
0.10 „39 75 NA NA
LADCpot(mg/kg)
”
Cronic-necanceroase
| !
ADDpot(zag/ke/zi) 2675-02 39 39 71.8 0.55
ADCpot(mg/kg) 935 30 30 NA NA
Estimarea expunerii prin emisii controlate
Tipul expunerii Results EDi(ani) | AT(ani) | BW(kg) | IR(g/day)
Cancer
3.53£-08 30 75 71.8 0.55
LADDpot(mg/kg/zi)
| LADCpot(mg/kg) 15 9 75 NA NA
Cronie- canceroase
3335 [30 39 7.8 0.55
ADDpot(mg/kg/zi)
ADCpot(mg/kg) 4808-07 30 30 NA NA
”
Estimarea expunerii prin zonele de depozitare
oxpunezii ED(ani) | ATi(ani) Bw(ke) IR(g/day)
Tipul Results
_
Cancer
LADDpottmg/ka/zi) | O 3075 În 6.0
LADCpot(ma/kg) |? 39 1.35 NA NA]
Ă |
31
| 10%ile Res | EDiani) |
| Cancer | |
| 7194511 | 30 |
| 9.96E-19 | 30 |
| Cronic-necanceroase | |
| 4855-11 | 30 |
| 2.49E-09 | 30 |
| t.13E-09 | 1day |
Pagina 33
Cronic-necanceroase
ADDpot(ing/ke/zi) |9 60
ADCpoi(mg/kg) 0 NA
PULBERI INHALABILE, (PM)
_
Estimarea expunerii prin emisii fugitive
Tipul expunerii Results . IR(g/day)
LADDpot(mg/kg/zi) 7288-08 0.55
LADCpot(mg/kg) 5.88E-07 NA
ADDpot(me/kg/zi) 1,32E-07 0.55
ADCpot(mg/kg) 1.72E-06 NA
Estimarea expunerii prin emisii controlate
expunerii __] Results EDianiy | ATiani) | BWoe) | IR(o/day)
Tipul
LII Cancer
_ |___30 75 71.8 9.55
| LADDpot(mg/ke/zi) 4418-09
2.40E-08 ț 36 75 NA NA
„_LADCpot(mg/kg)
L Cronio-necanceroase
110E-0E [30 30 7.8 0.55
ABDpot(mg/kg/zi)_|
6.00£-98 |__20 36 NA NA
ADCpot(me/kg)
NITRAȚI/AMONIAC
Estimarea expunerii prin apa de băut (indirect)
50%ile 16%ile | EDiani) | ATiani) | BW(ke IR(g/day)
Tipul expunerii
Res Res )
Cancer
4.55£-14 1.42E-12 30 75 71.8 1.40
LADDpot(me/kg/zi) | |
2.34£-12 | 7268-11 3 75 NA NA
LADCpot(ma/kg) |
Cronic-necanceroase
1.148-13 3.S4E-i2 | 30 | 3% 71.8 1.40
ADDpot(mg/kg/zi) | |
5 84P-I2 | LBZE-ID 30 | 39 NA NA
ADCpot(mg/kg)
Acute
2.148-12 | 9.iSE-1l i day i day 71.80 6.00
ADR pot |
mg/kp/day) i
E
| 30 | 39 | 71.8 |
| Ei | 30 | NA |
| EDiani) | ATiani) BW(kg) |
| Cancer | |
| 30 | 75 71.8 |
| 3 | 75 NA |
| Cronic-necanceroase | |
| 30 | 39 71.8 |
| 30 | 30 NA |
Pagina 34
Estimarea expunerii prin emisii fugitive
Tipul expunerii Results IR(g/day)
_
LADDpot(mg/kg/zi) 1.33E-09 0.55
LADCpot(img/kg) 1.26E-08 NA
ADDpot(mg/kg/zi) 3,33£-09 0.55
ADCpot(mmg/ikg) SASE NA
Estimarea expunerii prin zonele de depozitare
Tipul expunerii Results IR(g/day)
LADDpoi(mg/kg/zi) ti 6.0
LADCpot(mg/kg) i NA
N
9 60
9 NA
VIEI. CONTAMINAREA CRIMICĂ A MEDIULUI ȘI PERSPECTIVA RELAȚIILOR
CU PUBLICUL
Abordarea contaminării chimice a mediului are componente specifice, după cum este
vorba de un incident sau episod acut, cu emisii sau deversăzi de vârf, sau un proces de durată
mai lungă. În ambele cazuri, în contextul comunicării cu autoritățile, agentul economic ia
măsuri tehnice și organizatorice (de intervenție privind limitarea la sursă, prevenirea
extinderii contaminării și limitarea efectelor asupra personalului și populației din zonă).
Totodată, în ultimul timp, se îrapun tot raai mult și acțiuni din perspectiva relațiilor cu
publicul (acțiuni de marketing social) și de comunicare a riscului chiar și în cazul
contaminărilor minimale sau în afara episoadelor acute, ținând seama de beneficiarul ultim al
unui echilibru între om și mediu.
În cazul funcționării normale a obiectivului care va conduce la emisii continue
sau intermitente, de intensitaie scăzută, cu uu potențial redus de periciitare a sănătății
publice, sesizabile de un număr semnificativ de persoane (care se simt periclitate sau
33
| EDiani) | ATian | BYW(kg) ! |
| Cancer | ||
| 30 | 75 | 718 |
| 30 | 75 | NA |
| Cronic-necanceroase | ||
| 3 | 3% | 71.8 |
| 30 | 30 | NA |
| ElMani) | AT(ani) | BW(kg) |
| Cancer | ||
| 30 | 75 | 71.8 |
| 30 | 75 | NA |
| Cronic-neeanceroase | ||
| 59 | 30 | 11.8 |
| 0 | 30 | NA |
Pagina 35
verbale sau scrise), se procedează la
deranjate și care vor formula, eventual, plângeri
informarea lor selectivă privind:
« lipsa pericolului real pentru sănăiale:
e calitatea surselor acestor informații,
și cumulate (pe baza estimărilor realizate,
e natura poluanților și nivelurite moinentane
ale acestora în factorii de mediu (aer, apă), gradul și
ulterior a măsurăteriior efectuate)
aria de răspândire a poluanțiior;
că normele repulamentare și legale su sunt depășite;
+ sublinierea faptului
luate de către agentul economic pentru reducerea
e măsurile tehnice și organizatorice
eventuală a nivelurilor de contaminare:
descrierea acțiunilor preconizate de informare a publicului,
+
vor fi antrenate în modalități de
instituțiilor care cunosc problema și care
e menționarea
și limitare a emisiilor potențial toxice;
supraveghere
de informare poate fi restrâns fa minimum necesar.
e numărul canalelor
similare celei de față cu implicație
Percepția riscului prezentat de tehnologiile
este puternic infiuențată de factorii
sănătății (cazul în speță)
controversată asupra
evidenția efecte semnificative în
Chiar și în condițiile în care nu s-âu putut
psihosociali.
concentrațiile poluantului chimie sunt
morbidității populației expuse sau când
planul creșterii
temerile oamenilor există iar ele
sub nivelurile maxim admise de lege,
în zona de siguranță
aerului se constată tot mai
de disconfort la poluarea chimică a
trebuie înțelese. Reacții
lor de informare și de
odată cu creșterea gradului
frecvent în comunitățile contemporane,
de o componentă social-
discontori este influențată și „modulată”
cultură. Senzația de
încă din 1979. Un plan de
de Organizația Mondială a Sănătății
culturală, oficial recunoscută
mai ales atunci când
include și raportări la factorii psihosociali,
protecție a populației va
percepției colective cu un disconfor! sau
chiar reduse, se asociază în planul
emisiile existente,
subiectiv îndeosebi prin mirosuri.
chiar risc potențial, semnalat în plan
importantă pe măsură ce
probiemă locală dar devine e problemă
Mirosul este o
de etădiri de locuit crește în
de animale se dezvoltă și numărul
creșterea intensivă
ferme este de așteptat să ducă la creșterea
Extinderea vecinătăților unui
zonele fermelor.
mirosului ca o probiemă de mediu.
atenției acordate
deci reacțiile ta stimuli de miros
mirosurile sint considerate subiective,
În general
simțul mirosului devine selectiv,
sunt întotdeauna predictibile. Pe deasupra,
(odorizanți) nu
34
Pagina 36
adică mirosim instinctiv anumite mirosuri și ignorăm ajtele. Mirosul, ca și gustul, poate fi
adaptat unor anumiți stimuli după expunere și poate fi atenuat cu timpul.
Pe de altă parte, problema mirosului în ferme cere o soluție tehnică.
TX. ALTERNATIVE
X. CONCLUZII ȘI CONDIȚII OBLIGATORII
» Evaluarea calității mediului pentru amplasamentul analizat arată că funcționarea
unităților zootehnice cu profil avicol nu generează noxe (amoniac, pulberi în
suspensie și COT) peste limitele reglementate în cazul 7anelor rezidențiale.
Dozele de calculate peniru contaminantul specific zonei (amoniac) în care
e expunere
fi amplasate obiectivele propuse a fi construite, pentru concentrațiile acestuia
vor
măsurate în zona obiectivelor, la momentul actual (68-09.05,2019) și anterior (2015-
2018), în cazul expunerii pe cale respiratorie, s-au situat sub valorile care asigură
protecția stării de sănătate a populației.
În construcția a patru locuințe cuplate cu regim de înălțime
o zona propusă pentru
str. Principală, pr. 1301, în localitatea Gilău, jud. Cluj, indicii de
PE, situată pe
baza măsurătorilor actuale (03-99.05.2019) și anterioare
hazard (AH) calculați pe
situat sub valoare 1 în toate cele 24 de situații, ceea ce arată că nu
(2015-2018), s-au
în calcul probabilitatea unei toxicități potențiale a mixturii de poluanți evaluate
se ia
asupra sănătății grupurilor populaționale din
(particule în suspensie și amoniac)
vecinătate.
Rezultatele evaluărilor de mediu și sănătate permit conturarea distanțelor
distanțe delimitate între limitele de proprietate ale unității
minirae de protecție sanitară,
avicol și cele ale celor patra locuințe cuplate P+1E, aceastea putând
zootehnice cu profil
intravilanul localității Gilu, jud. Cluj (teren identificat cu CF 52066),
fi construite în
ia dosar (memoria tehnic de arhitectură, plan de încadrare
conform proiectului depus
în zonă și studiu privind calitatea mediului).
35
Pagina 37
Orice solicitare de înstrăinarefînchiriere a imobilelor de pe amp
analizat va fi urmată de informarea scrisă a solicitantului de către vânzătoipri
funcționarea fermelor de păsări și a posibilelor situații de disconfort cauzate de miros:
Coneluziile formulate se referă strict la situația descrisă și evaluată și sunt
valabile pentru actualul amplasament. Orice modificare de orice natură în
caracteristicile obiectivului poaie să conducă ia modificări ale expunerii, riscului și
implicit ale impactului asociat acesteia.
Studiul a fost realizat ia solicitarea S.C. COMAST CONSTRUCT S.R.L cu
sediul în loc. Huedin, Aleea 1 Mai, Bloc Bl, sc. [, ap. 4, jud. Ciuj, în baza documentației
depuse pe proprie răspundere și în contextul legisiației actuale,
Orice reclamație din partea vecinilor se rezolvă de către beneficiar. Institutul
Național de Sănătate Publică nu își asumă responsabilitatea rezolvării acestor conflicte.
Totodată menționăm fapiul că studiile/referatele de evaluare a impactului
asupra sănătății populației reprezintă un suport pentru autoritățile locale, pentru a iua
deciziile cele mai bune pentru populația pe care o reprezintă și a stabili strategiile de
dezvoltare și amenajare a zonelor în vederea îmbunătățirii calității vieții populației din
punct de vedere social, administrativ și al stării de sănătate.
Orice modificare intervenită în documentația depusă la dosar sau/și
nerespectarea recomandărilor și condițiilor menționate în acest studiu, duce ia
anularea lui.
Responsabil studiu,
Dr. Carmen Tulbure, înedic specialist sănătate publică și management /,
Colectiv:
Dr. Marta Bajureanu, medic primar laborator = :
Dr. Mariana Viad, medic primar igienă, doctor în științe medicale, CS grad I
36
Pagina 38
ANEXĂ
Rezultate: SC COMAST CONSTRUCT SRL
AER - IMISII
Loc prelevare: loc Gilau
Data prelevării: 08.05.2019
Rezultatele analizelor
Parametri analizați Punct P1 Punct P2 Punct P3
(Unitate de măsură) N 64458.63" N 46"44'59.57' N 46*45'4.27*
Ș 2324'11.98* £ 23*24'26.07" E 23*24'20.15"
13%.13% 13%.14% 14'5-14%5
NHa(mg/ra?) 0,076 0,094 0,100
Puiberi in suspensie (mg/m") 0,10 9,18 0,12
COT (mg/m:) 15,5 18,25 20,5
II temperatura(*C| 135 12,5 13,0
ete DL Brestunea (KPa) 38,5 93,5 98,8
du)
umiditatea (%) 54 493 47
pe durata de
. direcția vântului NA NV NV
măsurare P- ie
viteza vântuiuil m/s) 18 2,2 2,2
Data preievarii: 09.05.2019
| Rezultatele analizelor
Parametri analizați Punct PI Punct P2 Punct P3
(Unitate de măsură) A 46"44'58.63" A 46"44'59.57" N 46*45'4.27"
E 23"24'11.08* € 23*24'26.07" E 23*24'20.15"
09%-10% 10%.10% 11%.13%
NHa(rmg/m”) 9,199 8,115 0,134
Pulb. in Suspensie (mg/m:*) 0,07 0,10 0,14
COT (mg/m:) 13,55 14,75 15,85
temperatura(”C) 12,5 12,8 13,5
Condiții d e 95,5 95,5
e presiunea (kPa) 96,5
umiditatea (%) 40 39 37
(mediu) p pe
direcția vântului i N NE -
durata de -—
- Ip Car
măsurare viteza . vântuluiim/s) a |
| „8 99 atmosferic
i
Măsuratori în zona amplasamentului 2015-2018
]
Strada
zona SMA
2015
37
| Data ; ora! și | Coordonate Gps | Pulteri în suspensie ii | PR1G feng/md) | (PM25 (ma/a05) | IN mg/m a | EHS (ng/m> | COT ma/m> |
| " 2.06.2015 Ste | N 45%a4'56.3* pd pa E, = | oaia | 9006 | 0,054 | 21,4 | ||
| 12.05.2015 10121055 | N asaâ'4s.0" _E 2324129 5 | 0,020 | 9436 | a 0,035 | 20,6 | ||
| 12.06.2015 11%-41% | N 464443. _E 23024095 | 0018 | 9011 | < 0,030 40,023) | 228 |
Pagina 39
| Cao | osoase | 07 | <a: | 453 | ||||
| pane | Pata | 0 | oa | os3 | ||||
| Str. Sesul ele | Can aitaz | pasa DEraeai ese | 018 04 | oara ooo | 643 10,2 | |||
| eee 009 | aaie Eeraa | 07 | a oaza | jaa 2,72 | ||||
| Cuoaai | este | 010 | <oc2 | 2432 | ||||
| pu | Pe | NE | oz2 | 19.2 | ||||
| A sona SM | “8 pic | poetei | 0.20 | 0,036 | 20,52 | |||
| pat N | EEE | De eta a | az NEI | me m | se se | |||
| Zona | oz | ptentepe | 0,20 | <0.03 | 23,7 | |||
| Seulde 2018 | Es ar 2603.2078 1720.35 | eeee ae raaaa 200 E23*24'15.20* | > | ai 020 | za 223 |