Plan Urbanistic General (PUG)

Evaluare adecvată actualizare PUG

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Florești, jud. Cluj
Pagini
252 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Evaluare adecvată actualizare PUG”, Comuna Florești, jud. Cluj. Sursa: https://floresticluj.ro/wp-content/uploads/2026/01/EA.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/floresti/157900-evaluare-adecvata-actualizare-pug, 18.11.2026)

Fișier creat
08.01.2026
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Titular de proiect uat Florești Denumire proiect Actualizare PUG Florești Locație obiectiv uat Florești de Documentație Evaluare adecvată la RM_1710_2025
Revizi PI evizieEchipă de redactareEchipă PRI Maliăgiă nager iCoordonator Temă =Manager Proiect N 9
Rev.0M. Andriescu O. Borbely A. Cetean H. ea A. Chereche: ? . Coroiu S. Cupșa M. Filipșan S. Mihuț V.Miin D. Podar L. Popa A. Sidor M. TomoiagăDIRECTOR TEHNIC ing sil mpa Horațiu CETEANDIRECTOR EXECUTIV Dr. Sergiu IN. MIHUȚ Expert principal de mediu atestat
ROMANIA SA. Fonta că santem D diferiti Cluj-Napoca di ie St. Baladei nr.35 [i wta Studiideri Tel/Fax: 0264 410071 hu, > ISO 9001 ISO 14001 2 Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj-Napoca, 2025 Toate drepturile asupra acestei ucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj-Napoca, conform legii privind dreptul de autor și drepturile conexe. Nu este permisă reproducerea integrală sau parțială a lucrării fară consimțământul scris al S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj-Napoca, n afara prevederilor legale

Pagina 2

*Documentul este asumat prin semnătura alografă a reprezentanitului legal a! companiei - Administrator Liana Nicoleta MIHUȚ, nemaifiind necesară utilizarea ștampilei potrivit prevederilor legale în vigoare - Legea 169 din 2019 peniru modificarea și completarea ari, V din Ordonanta Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative, arătând în continuare că poti acesteia (art. 1, alin 11): "Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drepl public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de căire persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale”

Pagina 3

sc Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Societatea Comercială "Unitatea de Suport pentru Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăți cu responsabilități limitate, înregistrată la Camera de Comerț și Industrie Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerțului J/12/1014/12.07.2001 și str. Baladei nr. 35 având Codul unic de înregistrare RO 14054736. Cluj-Napoca Obiectul principal de activitate al USI constă în Activități de consultare pentru afaceri și management, având însă ca obiecte secundare și Studii și cercetări în științe fizice și naturale. J12/1014/2001 În activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experți în domeniul cu o înaltă pregătire profesională în științe naturale și având o vastă experiență, în activități legate de RO 14054736 consultanța de mediu, dar și proiectarea, promovarea și managementul unor proiecte specifice. USI a fost atestată de către Autoritatea Centrală de Mediu pentru elaborarea Studiilor de impact și a Bilanțurilor de mediu începând cu anul 2010, când a fost înscrisă în Registrul Național al Tel/fax: 0264 410071 Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului, la poziția 188, fiindu-i conferită expertiza pentru officeQstudiidemediu.ro elaborarea: Raporturilor de mediu, Raporturilor privind impactul asupra mediului, Bilanțurilor de www. studiidemediu.ro mediu, Raporturilor de amplasament și a Evaluărilor adecvate și ulterior, în perioada 2022-2025 fiind înscrisă în REGEXP la poziția 398. Astfel, în cadrul companiei se regăsesc competențe multiple privind întocmirea studiilor de mediu, respectiv în domeniul gestionării siturilor contaminate, conferite de Atestatul REX 021/2023. USI, în lumina prevederilor Legii Cercetării, a demarat încă din anul 2011 procedura de acreditare/atestare în domeniul cercetării prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, fiind înregistrată în Registrul Potențialilor Contractori ai Autorității Naționale pentru Cercetare și Știință (ANCS). USI deține Autorizație AFER din anul 2016, fiind selectată ca furnizor de servicii de specialitate pentru lucrări de infrastructură majoră CF. USI a fost calificată ca furnizor de servicii și studii necesare în procesul de evaluare a impactului de mediu și evaluare a impactului social în scopul autorizării proiectelor de investiții și a modificărilor majore ale SNN-SA sucursala CNE Cernavodă și pentru servicii de monitorizare a impactului factorilor de mediu conform planurilor de monitorizare aferente autorizărilor de mediu emise de către autoritățile competente, fiind în conformitate cu cerințele de servicii NMC-07, NMC- 04; USI îndeplinește cerințele de coordonare a activităților de evaluare și monitorizare de mediu în acord cu exigențele normelor CNCAN specifice, NSR 21, NSR 22 și a Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică. USI este certificată prin Sistemul de Management al Calității prin |S0:9001 și IS0:14001. Titular uat Florești Raport de mediu jud. Cluj Reactualizare PUG Florești Localizarea planului: Teritoriul administrativ al uat Florești

Pagina 4

Lista de abrevieri și acronime utilizate Administrația Bazinală de Apă Accidenlal Autoritatea competentă pentru protecția mediului Autorizație de Gospodărire a Apelor Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Agenția Nalională pentru Arii Naturale Protejate — Serviciul Teritorial al județului Valcea Administrația Națională Apele Române Agenția de Protecție a Mediului Amenajament Silvic Best Available Techniques (cele mai bune tehnici disponibile) iness and Biodiversiy Oliset (program de a biodiversități cu investițile) Bazin hidrografic Comisia Europeană Consiliul Județean Consiliul Local CORINE Land Cover Certificat de urbanism Drum comunal Drum județean Drum națonal Direcția Sibică Evaluare adecvată Evaluarea Impactului asupra Mediului Evaluare de mediu Formular Standard Garda de Mediu Garda Națională de Mediu Hectar (hectare) Indivizi Indice de poluare globală Inspectoratul de Poliție Județean Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii Kilogram(e) Kiometru(i) Melru (metri) Metru (metri) cubi mmm Metru (metri) pătrați Migrator parțal Mediu subteran superficial Guidance Document: Non-Energy mineral extraction and Natura 2000, EC, 2010 Obiectiv de conservare Oaspete de iarnă Ocol Silvic Oaspete de vară Pasaj Perechi Plan de Amenajare a Teritoriului Județean Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor Plan de Management PMBHIPMSH Plan de management al bazinului/spațiului hidrografic PMRI Plan de management al riscului la inundați POT Procent de ocupare al terenului Planiproiect Pian Urbanistic General Plan Urbanistic Zonal Raport de amplasament Rar iarna Raport evaluare de mediu Rapori de mediu Raport de risc Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului Sedentar Arie Specială de Conservare Sit de Importanță Comunitară Evaluare de mediu pentru planuri și programe Sirategia națonală de managemen! al riscului la inundați Arie de Protecțe Specială Avifaunistică Unitate Amenajistică Uniunea Europeană Unitate de Producție SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Unități „Vită Mare” valoare limită valoare limită anuală valoarelimită orară valoare limită zilnică (județul) Vrancea Definirea și înțelesul unor termeni utilizați Amprenta proiectului Este o măsură a impactului ce de cele mai multe ori face referire la desfășurarea (proiecția) dimensională a acestuia (aria de desfășurare) suprapusă categoriilor de habilate; Amprenla ecologică Reprezintă tolalitatea sarcinilor ecologice presupuse de implementarea unui proiect și manifestate prin efectele induse de diversele categorii de impact (direvindirecicumulat, etc.) Analiza expert Reprezintă un demers prin care în lipsa unor elemente certe, concrete de cuantificare se parcurge mai multe trepte de analiză cărora le corespunde câte un nivel de relaționare stabilit în mod convențional; un astfel de procedeu este menit a facilita interpretarea uno scenarii, soluții, modele, etc. Harta conflictelor Reprezintă modelul carlografic rezultat în urma suprapunerii elementelor propuse de dezvoltarea unui plan sau proiect cu elementelatribute de interes (in cazul evaluării de mediu). proprii factorilor de mediu; zonele de suprapunere obținute pot căpăta o gradațe conform categoriei de impact asociate și astie! pot facilita ilustrarea și cuantificare impactului, justificând și fundamentând măsurile de dimuare propuse; Indicele de poluare Este un indice calculat pe baza unei metodologii propuse de V. Rojanschi', ce face apel la o scalare a categoriilor de impact ce acționează asupra factorilor de mediu și care pol fi cuantificați globală într-o manieră cumulată prin parcurgerea unui algoriim de calcul ce face apel la o metodologie geometrică. Metoda iustratvă Este o melodă propusă de V. Rojanschi (vezi și indicele de poluare globală) ce este larg utiizată Ia nivel național, devenind un element curent de estimare a valorii impactului Rojansk 1 Rojanschi, V., Diaconu, S., Florian, G. (2004): “Evaluarea impactului ecologic și auditul de mediu”, Ed. ASE

Pagina 5

GLOSAR DE TERMENI ȘI EXPRESII Glossar de termeni specifici documentațiilor de mediu Arie naturală protejată — zona terestră și/sau acvatică în care există specii de stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind plante și animale salbatice, elemente și formațiuni biogeografice, conservarea păsărilor salbatice și arii speciale de conservare peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă desemnate de Comisia Europeană și ale Directivei 92/43/CEE natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei salbatice; are un regim special de protecție și conservare, stabilit confom Rezervații naturale — zone în care se asigură condiții naturale necesare prevederilor legale; protejării speciilor semnificative la nivel național, comunităților Arie specială de conservare — situl de importanță comunitară desemnat printr- biotice sau caracteristicilor fizice de mediu; un act statutar, administrativ și/sau contractual în care sunt aplicate Planuri, programe și proiecte - planurile, programele și proiectele, inclusiv cele măsurile de conservare necesare menținerii sau de refacere la o cofinanțate de Comunitatea Europeană, ca și orice modificări ale stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale șisau a acestora, care: populațiilor speciilor de interes comunitar pentnu care situl este - se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate la nivel național, regional desemnat; sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, Arie de protecție specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale caror printr-o procedura legislativă, de către Parlament sau Guvern; scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și Poluare atmosferică — constă în modificarea compozițtiei chimice a aerului a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția de păsări datorată, în principal, proceselor industiale, producerii energiei migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4A a OUG electrice și termice și circulației autovehiculelor. Una din 57/2007; caracteristicile poluării aerului în mediul urban constă în faptul că Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de poate varia considerabil nu numai de la o localitate Ia alta dar și în către autoritatea competentă pentru protecția mediului, care interiorul aceleiași zone urbane; confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul Poluare potențial semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce sau în programul supus adoptării; depășesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la autoritate împuternicită potrivit competențelor legale să execute care autoritățile competente consideră ca un amplasament poate controlul reglementărilor în vigoare privind protecția aerului, apelor, avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii solului și ecosistemelor acvatice sau terestre. suplimentare și a măsurilor de reducere a concentrațiilor de poluanți Dezvoltare durabilă - desemneaza totalitatea formelor și metodelor de în emisii/evacuări. dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe Poluare semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice. și de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării ecologice și elementele capitalului natural; mediului. Emisie de poluanțilemisie - descărcare în atmosferă a poluanților proveniți din Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice, precum și în concordanță surse staționare sau mobile. cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori Evaluare de mediu — elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a grupurile acestora. autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor și Obiective de remediere - concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea programelor, luarea în considerare a raportului de mediu și a competentă, privind reducerea poluării solului, și care vor reprezenta rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea concentrațiile maxime ale poluanților din sol după operațiunile de informării asupra deciziei luate; depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau Evacuare de ape uzatelevacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau reziduuri care recomandările studiului de evaluare a riscului. alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale ale Receptori sensibili - școli, spitale, sanatorii, zone rezidențiale, zone apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri recreaționale etc. (Ord. nr. 818/2003, Anexa 1) contaminate. Specii protejate - orice specii de floră și faună salbatică care beneficiază de un Habitate naturale - zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală statut legal de protecție; sau seminaturală, ce se diferențiază prin caracteristici geografice, Sit/arie - zona definita geografic, exact delimitată; abiotice și biotice; Substanțe poluante — reprezintă acele substanțe rezultate în urma desfășurării Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, activității economice sau de trafic rutier, emise în mediu, care, chimice și structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; datorită caracterului lor nociv, pot înrautății calitatea mediului; diminuarea diversității biologice; modificarea negativă considerabilă Titularul planului sau programului — orice autoritate publică, precum și orice a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau program; deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de Zgomotul ambiental - este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea | teritorială industrie. necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi Zonă protejată — Unitate teritorială naturală sau construită, delimitată geografic identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu natural și/sau în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile competente. construit; Mediul natural - ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico- Zonă turistică - Unitate teritorială delimitată, caracterizată printr-o mare geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, complexitate de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor avand calitatea de păstrător al vieții și generator de resurse variate forme de turism. necesare acesteia, Zonă de protecție sanitară - terenul din jurul obiectivului unde este interzisă Planuri și programe - planurile și programele, inclusiv cele cofinanțate de orice folosință sau activitate care ar putea conduce la Comunitatea Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: se poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate Ia nivel național, stării de sănătate a populației rezidente din imediata vecinătate a regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru obiectivului; pentru captările, construcțiile și instalațiile utilizate în adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă Guvern; și sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare potabilă/instalațiile de apă minerală, terapeutică sau pentru sau administrative. îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecție Potențial turistic deosebit - totalitatea obiectivelor naturale și construite sanitară cu regim sever", «zona de protecție sanitară cu regim de existente într-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare restricție» și «perimetru de protecție hidrogeologică» din Normele atractivitate pentru diverse categorii de vizitatori și oportunități speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare a turismului; și hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvemului nr. 930/2005, Public — una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanță cu denumite în continuare Norme speciale, și din Instrucțiunile privind legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de grupurile acestora; protecție hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care și pădurilor nr. 1. 278/2011". identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative Receptori acvatici - ape de suprafață interioare, de frontieră sau costiere, asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele lor raționale, precum și ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă; exceptând zonele de influență directă sau de amestec ale acestor Rețea ecologică Natura2000 — rețeaua ecologică europeană de arii naturale evacuări protejate și care cuprinde arii de protecție specială avifaunistică,

Pagina 6

Glosar de termeni specilici planuriloriproiectelor derulate în interiorul rețelei „NATURA 2009” Arie speciala de conservare - sit protejat penin: conservarea habitatelor - specia se menține și are șanse să se mențină pe termen lung ca o componentă naturale de interes comunitar și/sau a populațiilor speciilor de interes viabilă a habitatului său natural; comunitar, altele decât păsărie sălbatice, în conformitate cu - aria de repartiție naturată a speciei nu se reduce și nu există riscul să se reducă reglementările comunitare. în viitor, Arie de protecție specială avifaunistică - si! proteja! pentru conservarea - există un habita! destul de vast pentru ca populațiile speciei să se mențină pe speciilor de păsări sălbatice, în conformilate cu reglementărie termen lung. comunitare. Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt Habitate naturale de interes comunitar - acele habilate care: periclitate, vulnerabile, rare sau endemice; - sunt în pericol de dispariție în arealul lor natural - periciitate, exceptand cele al căror areal natural este marginal în teritoriu și care - au un area! natural mic ca urmare a restângerii acestuia sau prin faptul că au nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică; o suprafață restrânsă; - vulnerabile, adica a caror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă - reprezintă eșantioane reprezentative cu caracterisțici tipice pentru una sau mai într-un viitar apropia, în caz de persistență a factorilor cauzali; multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, - sare, adică ate căror populații sunt mici și care, chiar dacă în prezent nu sunt panonică, stepică și pontică. periclitate sau vulnerabile, riscă să devină; aceste specii sunt Habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a cârui focalizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe conservare există o responsabilitate deosebită. suprafețe largi; Stare de conservare favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când: - endemice și necesită o atenție particulară datorită naturii specifice a habitatului - arealul său natural și supratețele pe care ie acoperă în cadrul acestui areal sunt tor și/sau a impactului potențial al exploatării tor asupra stării lor de stabile sau în creștere; conservare. - are structura și funcțiile specifice necesare pentru menținerea sa pe termen Specii prioritare - specii periciitate șilsau endemice, pentru a căror conservare lung; sunt necesare măsuri urgente, - speciile care îi sunt caracteristice se ailă întș-o siare de conservare favorabilă. Stare de conservare favorabila a unai spegii - se consideră atunci cand:

Pagina 7

Cuprins | inofa[e =p A 5 Cap. 1. Descrierea și analiza planului supus aprobării .............mm anna 10 1.1, Informații privind planul... nenea aaa a ae 10 (341 Informatiiidespre titularul proiectului zsorezecegaeeaei za aia 087 0030 10 1.1.2. Informații despre autorul atestat al documentațiilor tehnice 1.1.3. Denumirea proiectului 1.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo70 1.2.1. Scurt istoric al parcursului tehnico-administrativ ................ manea 13 12.2. Localizare geografică..............mmu eee 15 1:25: APEIS- 08 ȘUpPaTăță rasa EEE ERE ETERA 20 1.2.2. Apele subterane... aaa aaa eee 1.2.3. Aspecte climatice 1.2.4. Caracterizarea factorului de mediu sol 1.2.5. Scurtă analiză a substratului geologic 1.2.6. Aspecte privind covorului vegetal de la nivel local.............mmme nenea 30 1;2;7+ Goordonale'Stereoi "70 sesiza casare eat 30 ăla 70 31 1.2.3. Suprafața... aaa 31 1.2.4. Suprapunerea uat cu siturile Natura 2000... eee 31 1.2.5. Stabilirea zonei de influență 1.3. Justificarea necesității revizuirii PUG... 2499 1.4. Descrierea ciclului de viață al PUG și a intervențiilor și activităților asociate fiecărei etape .............................e... 35 1.5. Resursele naturale necesare implementării PUG... 37 1.6. Informații privind producția care se realizează, informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice UtiliZăte: src a ET EEER GOT DO CE DEDRE TED 38 1.7. Emisii de poluanți fizici, chimici și biologici generați de intervențiile și activitățile PUG............... manea 39 1.8. Deșeuri generate și modalitatea de gestionare a acestora.................mmme nenea Lu 1.9. Cerințele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuția planului... 1.10. Servicii suplimentare solicitate de implementarea planului, respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei ariei protejate ........................mmmu ne eeneeneeeeeeeeenoeeneenee eee 44 1.11. Activități ce vor fi generate ca rezultat al implementării planului..............ma nenea M 1.12. Descrierea proceselor tehnologice presupuse de implementarea PUG..............mmn nenea 45 1.13. Caracteristicile PUG existent, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ 1.13.1. Activități ce pot genera în conjuncție cu alte activitati sau proiecte un impact cumulativ 113.2. Evaluarea punctuală a impactului cumulativ în relație cu alte proiecte reglementate Ia nivel local 49 1.14. Alte informații solicitate de către autoritatea competentă pentru protecția mediului ..............mm mana 50 14141, Fagtonuil.de mediuiSOlocaoerevaezaca za ecua STR 9 EERO ana aa pana ae nada 50

Pagina 8

1.14:3,.Faetorul'de:MEdIUIaer „nu enannenoenoenaraarotenonaaanona aaa as OTE ECE RECE TEI RUE 53 11444 FăcteruldeiMediii BIOdIVEISITAlE asanarea aaa oana ear aeeaeatai ora cata casti 55 1.14.5. Factorul de mediu social 1.15. Sumarul efectelor generate de implementarea PUG Cap. 2. Informații privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea planului...... 60 2.1, Scurt istoric al traseului privind desemnarea siturilor Natura 2000 ..................mmme nenea 63 2.1.1. Desemnarea situluiu Natura 2000 ROSAC0074 Făgetul Clujului — Valea Morii................c mananc 63 2.1.2. Desemnarea sitului ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia 2.2. Elementele criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor 2.2.1. Elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului ROSACO074 Făgetul Clujului — Valea Morii Hoia nr 2.3. Date privind habitatele/ speciile din AN PIC posibil afectate de Plan 2.3.1. Sinteza analitică asupra elementelor criteriu posibil afectate de plan 2.3. Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ANPIC... 2.4. Obiectivele de conservare ale ANPIC „159 2.6. Analiza măsurilor de conservare din planul de management/ regulamentul ANPIC care pot limita/ influența intervențiile și activitățile propuse de Plan................mmmme nenea 163 2.7. Alte informații relevante privind conservarea ANPIC 2.8. Fenomene asociate schimbărilor manifeste Ia nivel local 2.8. Fenomene asociate schimbărilor locale manifeste la nivel local ... 2.9. Prezentarea rezultatelor activităților de teren Cap. 3. Analiza presiunilor și amenințărilor. Cap. 4. Impactul potențial al proiectului asupra elementelor criteriu din aria naturală protejată de interes comunitar ÎN E 209 4.1. Impactul direct 4.2. Impactul indirect 4.3 Impactul pe termen scurt...........a nenea nenea eee 217 4.4. Impactul pe termen lung 4.5. Impactul din faza de aplicare a PUG... 4.6. Impactul rezidual 4:71; Impactul'eurnulali Vrancart aaa REPET EEE ETC a a a a 4.8. Analiza impactului 4.9. Sinteza analitică a impactului potențial generat de implementarea PUG .. Cap. 5; Măsurile:derrediicere.a tipat msasicarreeaaeavrneenecaaeae oaze oceane cata catia 5.1. Măsuri generale de reducere a impactului 5.2. Măsuri specifice de reducere a impactului Cap. 6. Monitorizarea măsurilor de prevenire, evitare și reducere a impactului

Pagina 9

Cap. 7. Prezentarea calendarului implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului ce vizează biodiversitatea Cap. 8. Metode utilizate pentru culegerea informațiilor privind speciile și/sau habitatele de interes comunitar 239 8.1. Etape parcurse în culegerea informațiilor... nenea ez aaa eee ana 8.2. Metode utilizate pentru culegerea informațiilor asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar 8.2.1. Utilizarea tehnologiei aerofotogrametrice și a tehnologiei GIS 8.2.2. Metodologii aplicate în evaluare în teren... renal 8.2.3. Echipa care a participat ia realizarea prezentului studiu ..............mn eee Cap. 9. Concluzii

Pagina 10

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești 1710 / 2025 Introducere Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactul potențial al planului privind “Reactualizare PUG Florești”. Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea și reducerea consecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 92/43 „Habitate”, respectiv 79/409 „Păsări”. Evaluarea adecvată nu este o cercetare științifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediului completată prin OUG 195/2005 (art.2 pct. 301) ca fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de obiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legatură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte” De asemenea, în documentele intitulate: - Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 92/43/EECI; - Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the Habitats Directive 92/43/EECi; „se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potențial (previzionat) al planului sau proiectului asupra elementelor criteriu (specii/habitate) ce au stat la baza desemnării sitului în cauză. Evaluarea adecvată, este documentul în măsură a stabili eventualul impact negativ asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. În acest sens, se insistă asupra faptului că există o concentrare asupra elementelor criteriu (habitate/specii) ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 țintăii. Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă același efect pentru un alt tip de arie naturală protejată de interes comunitar. Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului sau proiectului localizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar și din planul/proiectul localizat în afara acesteia. Prezenta documentație vine să detalieze unele elemente ce sunt preluate în Raportul de impact asupra mediului pentru obiectivul studiat, în care sunt preluate concluziile acesteia. In contextul dat de localizarea planului, o atenție aparte a fost îndreptată spre documente cum sunt: e Planulde Management și Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSAC0236 Valea lerii e Ghid privind Integrarea Schimbărilor Climatice și a Biodiversității în Evaluarea Strategică a Mediului” e Practical Guidance and Recommendations for Integrating Climate Change and Biodiversity into Strategic Environmental Assessment (SEA) Procedures” e Ghid privind Gestionarea siturilor Natura 2000 - Dispozițiile articolului 6 din Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate)i Prezenta documentație a fost realizată în baza elementelor de documentare puse Ia dispoziție de către beneficiar, fiind de asemenea reluate unele elemente de referință din cadrul unor documentații similare realizate de firma noastră. Fundamentarea tehnică este definită prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.682/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, ca urmare a parcurgerii de către DIM Cluj?. Discuție asupra unor termeni utilizați Așa cum se arată și în paragrafele introductive (vezi mai sus), documentațiile de mediu reprezintă demersuri menite a asista procesul de luare a deciziei, neavând pretenția unor studii cu caracter monografic, în măsură a face demonstrații de neclintit, general valabile. Însăși termenii generici utilizați sunt cei de evaluare de mediu, ce indică un demers de apreciere, estimare, previziune a unor efecte scontate, probabile, prezumate de scenariile de implementare ale unui plan. 2 Procedura a fost inițiată în cadrul instituției APM Cluj ce ulterior a devenit DJMCJ; în consecinta, în scopul păstrării rigorii tehnice și a consecvenței, în continuare, pe parcursul documentatiei se va utiliza sintagma DJMCJ, chiar dacă unele documente sau etape au fost derulate prin APM CJ.

Pagina 11

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Evaluare adecvată actualiz G 1710 / 2025 Reaclualizare PUG Florești & De multe ori se reproșează o oarecare lipsă de conciziune, de calcul exact și de măsurare pe deplin a unor parametri și fără nici un fel de abatere a unor efecte multiple. Se uită însă de dificultatea stabilirii unor unități de măsură coerente prin care să se reflecte anume puncte de vedere, a unor scări de note date unor efecte sau sisteme de cuantificare a unor riscuri. Sunt uzual folosite abordări comparative, scări de raportare la situații existente sau modele de evaluare. De asemenea se uită faptul că și în cazul în care o cuantificare ar putea fi parcursă foarte exact (ex. Planul/Proiectul în sine afectează direct un număr de x exemplare ale unei specii), în lipsa unui sistem local/regional/național de comparație, o apreciere asupra dimensiunii acestei pierderi, a gravității acesteia, nu poate fi realizată. Chiar și documente tehnice cu pretenții mult mai înalte, destinate managementul conservativ (ex. Planuri de management), ce prin normativul de conținut ar trebui în mod imperios să stabilească elemente dimensionale certe (ex. Dimensiunea unei populații, dinamica acesteia, gradul de conservare, etc.) nu reușesc să atingă (încă) acest obiectiv, în ciuda orientării exacte, concentrate, a derulării pe perioade mult mai lungi decât evaluările de mediu pentru planuri sau proiecte, a instrumentelor și facilităților tehnice, financiare și de natură academică la care au acces, ș.a.m.d. Precauția impusă de natura tehnică a documentației face ca pe parcursul documentațiilor de evaluare de mediu, să fie adeseori utilizați termeni ca: probabil, prezumtiv, posibil, incert. De regulă, astfel de termeni sunt utilizați în cadrul analizei scenariilor parcurse, atunci când date de natură certă lipsesc (ex. Semnalarea certă a unor specii), însă experiența rofesională indică posibilitatea prezenței unei specii date fiind mobilitatea acesteia, posibilitatea utilizării unor habitate, etc. În astfel de cazuri evaluarea ia în considerare scenariul de afectare maximală, când, în pofida faptului că specia în cauză lipsește (nu a fost semnalată cu certitudine), se ia în calcul impactul cauzat de o eventuală semnalare a acesteia, de o eventuală prezență a ei, avându-se în vedere măsuri adecvate de diminuare a impactului O astfel de abordare este în consonanță deplină cu principiul precauționar. Însăși ansamblul documentelor de fundamentare a unei investiții, prin intermediul căreia se realizează reglementarea acesteia din punct de vedere financiar, tehnic, ori de mediu, reprezintă o materializare a acestui principiu. Astfel, evaluarea de mediu este declanșată de posibilitatea potențială a afectării factorilor de mediu sau a elementelor ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 în cazul în care apare o suprapunere cu acestea) și nu neapărat pe certitudini legate de existența unui indubitabil impact. Cu toate acestea, ramâne de neacceptat ca atunci când există elemente suficiente prin care în mod firesc, un impact semnificativ nu poate fi previzionat, ca urmare a parcurgerii evaluării de mediu concluziile finale să fie tărăgănate sau chiar îndreptate spre refuzul implementării planului/proiectului invocându-se principiul precauționar. Astfel trebuiește privită prezenta documentației căreia în cazul în care i se opun elemente de contestare sau contradictorii, și care, acestea la rândul lor trebuie să cuprindă un set de argumente cel puțin la fel de documentate sau fundamentate, sau preferabil, elemente de certificare în măsură a conduce spre o reconsiderare a evaluărilor parcurse. Limbajul la care s-a făcut apel în elaborarea prezentei documentații A fost utilizat un limbaj tehnic specific, în manieră moderată, ce, cu toate acestea, impune deținerea unor cunoștiințe și noțiuni de bază, elementare, în domeniu, inclusiv prin preluarea unor termeni specifici din limba engleză și utilizarea acestora în context ca atare, pe cât posibil însoțiți de o traducere în limba română. In încercarea de a face larg accesibil textul, inclusiv pentru publicul mai puțin avizat, au fost detaliate și explicitate unele aspecte. Rezumatul fără caracter tehnic reia însă într-o manieră facilă principalele elemente, în încercarea de maximizare a accesibilității documentului astfel elaborat, oferind un sumar comprehensiv al evaluării parcurse. Glosar de termeni conform legislației de mediu Planuri, programe și proiecte - planurile, programele și proiectele, inclusiv cele cofinanțate de Comunitatea Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: - se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate Ia nivel național, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. Titularul planului, programului, proiectului - orice autoritate publică, precum și orice persoana fizică sau juridică care promovează un plan, un program sau un proiect. Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită potrivit competențelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice, precum și în concordanță cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori grupurile acestora. SEA - Evaluare strategică de mediu - Evaluarea de mediu pentru politici, planuri și programe.

Pagina 12

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Evalu Reactualizare PUG Florești 1710 / 202£ Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicării acestora și altemativele lor raționale, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă. Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor și programelor, luarea în considerare a raportului de mediu și a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea informării asupra deciziei luate. Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul sau în programul supus adoptării. Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice și structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; diminuarea diversității biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului, supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile competente. Poluare potențial semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autoritățile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare și a măsurilor de reducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări. Poluare semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Obiective de remediere - concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privind reducerea poluării solului, și care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din sol după operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și recomandările studiului de evaluare a riscului. Plan de acțiune reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla problema analizată și a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere. Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, în spații deschise din afară perimetrului uzinal. Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosferă a poluanților proveniți din surse staționare sau mobile. Zgomotul ambiental - este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de industrie. Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate. Receptori acvatici - ape de suprafață interioare, de frontieră sau costiere, precum și ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influență directă sau de amestec ale acestor evacuări. Glosar de termeni din domeniul gestiunii conservative a rețelei pan-europene „NATURA 2000” Arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar si/sau a populatiilor speciilor de interes comunitar, altele decat pasarile salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare. Arie de protectie speciala avifaunistica - sit protejat pentru conservarea speciilor de pasari salbatice, in conformitate cu reglementarile comunitare. Stare de conservare favorabila a unui habitat - se considera atunci cand: - arealul sau natural si suprafetele pe care le acopera in cadrul acestui areal sunt stabile sau in crestere; - are structura si functiile specifice necesare pentru mentinerea sa pe termen lung; - speciile care ii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila. Stare de conservare favorabila a unei specii - se considera atunci cand: - specia se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o componenta viabila a habitatului sau natural; - aria de repartitie naturala a speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca in viitor; - exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei sa se mentina pe termen lung. Habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: - sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural - au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa;

Pagina 13

Lb ) SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Evaluare adecvată Reactualizare PUG Florești 1710 / 2025 - reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica. Habitat natural prioritar - tip de habitat natural amenintat, pentru a carui conservare exista o responsabilitate deosebita. Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice: - periclitate, exceptand cele al caror areal natural este marginal in teritoriu si care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile in regiunea vest-palearctica; - vulnerabile, adica a caror trecere in categoria speciilor periclitate este probabila intr-un viitor apropiat, in caz de persistenta a factorilor cauzali; - rare, adica ale caror populatii sunt mici si care, chiar daca in prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, risca sa devina; aceste specii sunt localizate in arii geografice restranse sau sunt rar dispersate pe suprafete largi; - endemice si necesita o atentie particulara datorita naturii specifice a habitatului lor si/sau a impactului potential al exploatarii lor asupra starii lor de conservare. Specii prioritare - specii periclitate si/sau endemice, pentru a caror conservare sunt necesare masuri urgente.

Pagina 14

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www studiidemediu.ro “Evaluare adecvată PUG Reactualizare Florești 1710/2025 Documentația s-a raportat la nivelul de informații ale unor document similare ce au parcurs în ultima perioadă proceduri de reglementare pe linie de mediu și care de asemenea au fost considerate în cadrul evaluării impactului cumulat. Parcursul documentației de Evaluare adecvată, a respectat normativele de conținut consacrate, impuse prin OM 1682/2023, căutând să integreze elementele propuse prin Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Publicarea Ghidurilor metodologice, în formatul rigid și dobândind greutatea instituționalo-juridică a Monitorului Oficial al României, are scopul de a le conferi un caracter oficial, de a beneficia de o publicitate maximă și o largă circulație, de a dobândi o forță orientativă unitară, sau uneori, pentru că legislația-cadru impune publicarea lor oficială. Cu toate acestea, publicarea în Monitorul Oficial NU înseamnă automat că ghidul devine normă cu caracter obligatoriu (adică o reglementare tehnico-juridică imperativă). Confuzia între caracterul obligatoriu și cel orientativ al unor astfel de ghiduri tehnice, trebuie îndepărtată. Este și cazul Ghidurilor ce vizează parcursul documentațiilor de Evaluare adecvată; acestea au rolul de a promova o serie de abordări standardizate, astfel încât să permită o comparație, o scalare între proiecte. Acestea dau așadar un reper metodologic și nicidecum un instrument imuabil, în sensul că orice abatere formală de la structura sau formulările lui sau chiar în ceea ce privește conținutul, ar invalida automat evaluarea. De altfel, în mod explicit, chiar și în cadrul Ghidului apar astfel de referințe ce îi conferă elasticitate în aplicare:, iar pe parcursul acestuia se fac referințe ample în ceea ce privește funcționalitatea unor instrumente similare la nivel european (și nu numai) ce „fac recomandări” cu privire la modalitățile de lucru. Așa cum prevede și jurisprudența Curții de Justiție a UE4, contează ca evaluarea să fie completă, precisă, bazată pe date științifice relevante și să permită autorității competente să se asigure, în mod rezonabil, că nu există efecte semnificative asupra integrității sitului, depășindu-se astfel sfera formalului și a formalismului birocratic, prin care de multe ori se urmărește inclusiv ca numerotarea tabelelor să fie asemeni ca a celor din Ghid. Ordinul 1682 din 2023 cu modificările și completările ulterioare, aprobă Ghidul ce capătă un caracter prescriptivorientativ, însă nici unde în cuprinsul acestuia nu se regăsește o impunere prin care să se arate ca Evaluarea adecvată să se realizeze exclusiv în forma prevăzută în Ghid, cu interdicția de aplicare a oricărei alte metodologii sau abateri de la acesta: din punct de vedere al formei sau al conținutului. In cuprinsul prezentului document, „ne-am permis?” astfel a ne abate de la unele elemente formale din Ghid, făcând apel la experiența de 25 de ani de care ne bucurăm și expertiza deținută de corpul nostru de experți, astfel încât să livrăm un document în măsură a prezenta înr-o modalitate cât mai exactă, nivelul de impact decelat, astfel încât autoritățile cu responsabilități în domeniu, să poată ajunge la o concluzie fundamentată în ceea ce privește reglementarea acestuia”. 3 Informațiile minim necesare pentru demararea Studiului de evaluare adecvată sunt prezentate în tabelul următor. De Ia caz Ia caz, în funcție de tipul și caracteristicile proiectului, acestea pot fi suplimentate. Nivelul de detaliu al informațiilor furnizate trebuie să fie în concordanță cu informațiile regăsite Ia nivelul documentelor de proiect disponibile pe parcursul elaborării studiului. - pg. 66, 156, 280, 366 Identificarea barierelor fizice ce pot fi generate de implementarea proiectelor se realizează de Ia caz Ia caz, prin analiza intervențiilor propuse de proiect [...] - pg. 303 [...] se adaptează de Ia caz la caz, în funcție de speciile afectate); - pg. 314 1 Vezi ex. cauza C-43/10 Nomarchiaki Aftodioikisi Aitoloakarnanias 5 Conform principiului fundamental: ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.); sau Lex generaliter Ioquitur (Acolo unde legea tace, nu putem introduce prin interpretare ceea ce legiuitorul nu a prevăzut.) $ vezi Anexa 7 Vezi: modul de pregatire Evaluare adecvată, 28.05.2025 ASRM - opinia Director Dorina MOCANU: Mandatul evaluatorului de mediu este acela de a produce dovezi și nicidecum de a anticipa concluzii

Pagina 15

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro a ae AR șia Reactualizare PUG Florești Cap. 1. Descrierea și analiza planului supus aprobării 1.1, Informații privind planul 1.1.1. Informații despre titularul proiectului Fișa titularului: Titular Uat Florești, județul Cluj Strada Avram Iancu nr. 170, Florești, jud. Cluj Email: primariaQfloresticluj.ro 1.1.2. Informații despre autorul atestat al documentațiilor tehnice / Registrul expertilor atestati rul Expertilor de Mediu pentru elaborarea de studii de mediu Tip studii/ Domenii » RIM-1, RIM-2, RIM-3, RI A Asociația Română de Mediu 1998 CERTIFICAT DE ATESTARE Comisia de atestare 3 persoanelor fizice și juridice care elaborează studii de mediu "Sea BX rc 2012003 tona nam» tâmiavaae Sauna aratata i [_] a Coca pen 90 pi ador Purta n eram ți pie cra a ta eră ra nea an e ere Moara Casei d meta sr e mura trei vesa poseta CERTIFICAT DE ATESTARE cestasa per part pe dea te rană tera vama pia tt m dară 3 aer te mea pă Va pna e Si aaa o Dat Ve a nai Prem. 7 Braa) tai en e Pat ET PER 090001 2028 cae oa zau, ee i Teo epocă eta = pro aste în DEA ar dea INhoge p Pe Dot Estera dear det tă 6 mea term ret ou cra a 4 en i r art pe rap tă ra cet tat eri tt o aa aa e Aa VREA 0 SEE Te rată e Ca a a Meat 0 Ut pater Sa atestă domrul Serglu toan-Nicolae MINUT cu domieitul în loc. Baden, nr. 185, jud cup | | TIMPI tea atena minte Cluj, 1634121120703, ca expert atestat - nivel principal pentru elaborarea urmbtoaretor studii de mediu în le atestare acordate de Comisia de atestare conform Pro:esului verbal pe 78 din data de 96.11.2025: RIM-1, RIM-2, RIM-3, RIM-4, RIM-S, RIM-6, RIM-119, , RIM-4tc, RIM-12, | | mumonuce rea perte nr i ret presă ana esta n cer IM-43b; RA-1; RM-1, RM-13b; BM-1; EA; EGCA; EGSC; MI Documentația este asumată de Expert de mediu — Evaluator pricipal Dr. Sergiu I.N. MIHUȚ, atestat ARM - REGEXP 10

Pagina 16

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1.1.3. Denumirea proiectului “FRAECTUALIZARE PUG FLOREȘTI” 1.2. Localizarea geografică și administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo70 Comuna Florești este situată în județul Cluj, la vest și în imediata vecinătate a municipiului reședință de județ Cluj - Napoca (situată la 5 km vest de municipiul Cluj Napoca, pe DN 1 spre Oradea). Se învecinează la nord cu teritoriul comunei Baciu, la vest cu Comuna Gilău, la sud cu comuna Săvădisla, la sud - est cu teritoriul comunei Ciurila, iar la est cu teritoriul municipiului Cuj - Napoca (vezi fig. nr. 1). CÂMPULUI, Stoina! Figura 1. Amplasare în teritoriu și localități învecinate Comuna, desfășurată pe o suprafață totală de 6089,17ha, cuprinde 3 sate: Florești (satul de reședință al comunei), Luna de Sus și Tăuți (vezi fig. nr. 2). 11

Pagina 17

TI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reaclualizai | Stolna Figura 2. uat Florești — localități componente: Florești (reședință de comună) și satele constituente Luna de Sus și Tăuți Ca urmare a presiunii generate de urbanizarea continuă, suprafețele de intravilan au cunoscut o dinamică crescătoare semnificativă, astfel: Supfață extravilan (ha) — Suprafață intravilan (ha) — Dinamică procentuală a intravilanului (%) - la nivelul anului 1990 5707,68 381,32 6.26% - la nivelul anului 2012 4093,14 1996,02 32.7% - propunere 2024 3372,71 2711,95 44.5% Ritmul de creștere a suprafețelor de intravilan a fost racordat în mod firesc cu dinamica de creștere populațională (vezi fig. nr. 3), în oarecare dezacord cu situația de la nivel național, unde, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere datorată depopulării și îmbătrânirii. Situația se datorează în primul rând situării proximale față de aglomerarea urbană - Municipiul Cluj-Napoca - ce s-a constituit ca un adevărat pol de atracție constantă, începând cu sec. XIX (exceptând sincopele generate de convulsii societale: perioada anilor 1950-1960 ce a coincis cu o perioadă de migrare a forței de muncă dinspre sate spre oraș ca forță de muncă brută pentru șantiere și uzine, respectiv perioada anilor 1992-1995 ce a fost marcată de un exod al forței de muncă spre Europa Occidentală.Densitatea de locuire este una foarte înaltă (19,44 loc/ha), depășind chiar cea de la nivelul 12

Pagina 18

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Evaluare adecvată Reactualizare PUG Florești 1710/2025 aglomerării urbane a Municipiului Cluj-Napoca (15,9-16,2% loc/ha). lată că și în această situație, definirea ca și “cartier dormitor''0 al Municipiului Cluj-Napoca, devine pe deplin justificată. Proiecția dinamicii populaționale pentru perioada imediat următoare (până Ia nivelul anului 2024), indică o creștere în continuare a populației, însă ușor temperată față de explozia anilor 2002-2021. Creștere față -- Date istorice ? An Populație | de perioada -e- Proiecție 2025-2040 ! Recensământ totală anterioară 120000) j (4) ; 1850 3009 100000 ; 1880 3655 25 / 1900 4435 213 i 80000 1 1910 4702 6 P i 1930 5280 12 Ei i 1941 6086 15 0% 1956 5586 E) 1966 6012 76 40000, 1977 6865 14 1992 6088 -11 20000 2002 7470 227 cai 2011 22813 2052 o_ i i i i E i i | 1850 1875 1900 1925 1950 1975 2000 2025 2021 52735 131. An Figura 3. Dinamica populațională înregistrată la nivelul comunei Florești 1.2.1. Scurt istoric al parcursului tehnico-administrativ Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Florești nu reprezintă o simplă actualizare tehnică, ci o reconstrucție aproape integrală a modului în care teritoriul este reglementat, ordonat și proiectat pentru viitor. Diferența fundamentală față de documentațiile urbanistice anterioare derivă din transformările accelerate ale comunei, care au depășit cu mult premisele, capacitatea de anticipare și schemele de dezvoltare propuse în PUG-ul precedent aprobat în 2004 și prelungit ulterior prin hotărâri ale Consiliului Local. 1. Evoluția contextului urbanistic și limitele PUG 2004 PUG-ul 2004 a fost conceput într-o perioadă în care Floreștiul avea un caracter predominant rural, o populație de aproximativ 5.000-7.000 de locuitori și o structură funcțională centrată pe activități agricole, locuire cu densitate redusă și o relație periferică față de Cluj-Napoca. Presiunile urbanistice erau modeste, iar anticiparea creșterilor masive ulterioare nu se regăsea în scenariile documentației. Documentul din 2004, deși adecvat pentru contextul de atunci, prezenta câteva limite structurale: Lă lipsa unui model policentric de dezvoltare, ceea ce a condus la acumularea presiunilor într-o singură direcție — extinderea liniară de-a lungul DN1; subdimensionarea echipărilor publice, justificată atunci, dar insuficientă în condițiile exploziei demografice ulterioare; lipsa unei strategii articulate de mobilitate, într-o perioadă în care traficul rutier local și metropolitan era incomparabil mai redus; abordarea generalistă a riscurilor naturale, fără detalii privind instabilitatea geomorfologică, trenele de alunecare și dinamica luncii Someșului Mic; „ insuficienta protejare a culoarelor ecologice, într-o perioadă în care fragmentarea habitatelor nu era încă o presiune semnificativă. % Vezi: CityPopulation - https://www.citypopulation.de/en/romania!cluj/_/054975__cluj_napoca * Vezi: Urbistat - https://mww.citypopulation.de/en/romania/cluj/_/054975__cluj_napoca » Cartier dormitor este definit ca fiind un cartier rezidențial slab echipat cu funcțiuni urbane complexe, cu predominanță de locuințe și cu un flux zilnic intens al navetismului spre alte zone ale orașului. Astfel de exemple sunt reprezentate zonele Militari, Popești-Leordeni, Bragadiru pentru București; Valea Lupului, Miroslava (comune limitrofe cu urbanizare masivă) pentru Iași; Giroc, Dumbrăvița (periurbane) pentru Timișoara 13

Pagina 19

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710 / 2025 Reaclualizare PUG Florești Aceste limite au devenit evidente abia post-2010, când ritmul construcțiilor a crescut exponențial, iar comuna a trecut într- un timp scurt de Ia statutul de localitate rurală Ia cel de teritoriu urbanizat în fapt. 2. De la reglementare punctuală la dezvoltare haotică: rolul PUZ-urilor aprobate între 2005-2020 Planurile urbanistice zonale aprobate ulterior PUG-ului 2004 au introdus o serie de modificări majore ale intravilanului și ale reglementărilor, în multe cazuri fără o viziune unitară sau o corelare suficientă între ele. Această etapă a avut următoarele consecințe: e extinderea masivă a intravilanului (până la aproximativ 1.996 ha în 2012), fără o strategie integrată privind mobilitatea, infrastructura și dotările publice; + multiplicarea zonelor rezidențiale dense în areale fără capacitate edilitară adecvată, generând presiuni pe apă, canalizare și transport; e fragmentarea tramei urbane, prin dezvoltări disjuncte, nelivrate în funcție de un model urban coerent; „ insuficiența spațiilor verzi și a coridoarelor ecologice, întrucât multe PUZ-uri au tratat aceste componente doar minimal, fără legături la scara teritoriului; e apariția disfuncționalităților majore în trafic, derivată din concentrarea dezvoltărilor în zone dependente de DN1. Acest ansamblu de proiecte parțiale a accentuat caracterul haotic al dezvoltării, arătând clar că PUG 2004 nu mai era suficient ca instrument de control urbanistic. 3. Necesitatea unui nou PUG: schimbări structurale în realitatea teritorială Comparând PUG-ul 2004 cu realitatea actuală, devine evident că documentația anterioară nu mai reflectă: e dimensiunea demografică reală (peste 52.735 locuitori înregistrați și aproximativ 70.000 estimați în fapt, comparativ cu cele 5.000-7.000 prognozate); e volumul fondului construit, de aproape zece ori mai mare decât la momentul elaborării PUG-ului anterior; e diversificarea funcțiunilor economice, cu peste 2.200 de firme active; e integrarea metropolitană, care a transformat Floreștiul din localitate-satelit în pol urban de importanță strategică; e presiunile de mediu, radical diferite față de cele din perioada 2000-2004. Noua documentație trebuie să rearanjeze, să rescrie și să reconecteze teritorii transformate în absența unei viziuni comune. 4. Diferențe conceptuale între PUG 2025 și PUG 2004 PUG-ul actualizat introduce o serie de schimbări structurale față de cel anterior: A. De la un model liniar la un model policentric, PUG-ul 2025 creează: e Subcentru în Florești-Cetate, e centru comunitar în zona de vest, e Subcentru în Luna de Sus, e reactivarea funcțională a Tăuțiului. Acest model reduce presiunea asupra DN1 și schimbă logica dezvoltării. B. De la extindere nelimitată la densificare controlată; Documentația anterioară nu aborda sistematic raportul dintre densitate și calitatea infrastructurii. Noul PUG stabilește densități diferențiate și introduce criterii clare privind: e intensitatea construcțiilor, e capacitatea rețelelor, e accesibilitatea la dotări, « protecția zonelor naturale. C. De la mobilitate centrată pe trafic auto la mobilitate multimodală, PUG-ul 2025 integrează obiectivele PMUD, introducând: e piste velo, e trasee pietonale, e linii dedicate transportului public, e rute alternative de distribuire a fluxurilor. D. De la protecție minimală la infrastructură verde și continuitate ecologică, PUG 2025 stabilește: e coridoare ecologice transversale, + zone de protecție în jurul Someșului și văilor secundare, « spații verzi majore conectate la nivel metropolitan, « interdicții stricte în zonele cu risc natural. E. De la reglementări generale la reguli precise de construire, noul PUG introduce: e reglementări clare pentru înălțimi, POT, CUT, retrageri, e norme pentru zonele mixte, 14

Pagina 20

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești 1710/2025 e criterii pentru echiparea edilitară minimă obligatorie, e condiționări urbanistice din perspectiva riscurilor naturale. 5. Corectarea disfuncționalităților generate de perioada 2004-2020 Noul PUG adresează explicit problemele apărute în perioada de aplicare a planului precedent: gestionează proliferarea locuirii colective în zone nepotrivite; corectează incongruențele între PUZ-uri aprobate; protejează terenurile agricole rămase; redă coerență peisajului urban prin introducerea tramei verzi; « reglementează zonele industriale și logistice în funcție de accesibilitate și impact. 6. Raportarea tehnică: continuități și rupturi necesare Deși PUG-ul 2025 păstrează unele principii ale documentației anterioare (continuitatea dezvoltării pe direcția est-vest, integrarea rețelelor majore de transport, respectarea unităților administrative), el se delimitează clar prin: e schimbarea paradigmei de planificare; e adoptarea unor standarde urbane superioare; „ introducerea obligativității infrastructurii verzi; * armonizarea cu normativele actuale privind riscurile și protecția mediului; e integrarea explicită a Floreștiului în context metropolitan. Raportarea PUG 2025 la PUG-urile anterioare evidențiază faptul că noul plan nu este o continuare liniară, ci o restructurare profundă, justificată de transformările accelerate ale comunei. PUG-ul 2004 a devenit, în timp, insuficient, în timp ce PUZ-urile ulterioare au fragmentat teritoriul. În acest context, PUG-ul reactualizat reprezintă documentul necesar pentru reechilibrare, reintegrare și reconfigurare strategică, asigurând trecerea Floreștiului de la un model de dezvoltare reactivă la unul coerent, predictibil și durabil. 1.2.2. Localizare geografică Comuna Florești este situată în partea central-vestică a județului Cluj, în unul dintre cele mai dinamice și influente areale ale Transilvaniei, fiind poziționată strategic în culoarul Someșului Mic. Teritoriul său administrativ se învecinează la est cu municipiul Cluj-Napoca, conferindu-i statutul de principală poartă de extindere metropolitană a acestuia și plasând localitatea în nucleul relațiilor funcționale, economice și demografice ale Zonei Metropolitane Cluj. Limita nordică este marcată de teritoriul comunei Baciu, în timp ce la vest Floreștiul se continuă cu comuna Gilău, iar la sud și sud-est cu teritoriile comunelor Săvădisla și Ciurila, în zona de contact cu masivele deluroase ale Feleacului. Așezarea reședinței de comună — satul Florești — este situată pe malul drept al Someșului Mic, într-o zonă caracterizată de terase fluviale largi, suprafețe plane favorabile construcțiilor și o accesibilitate teritorială excepțională. Prin DN1/£60, localitatea se află la doar câțiva kilometri de centrul municipiului Cluj-Napoca, ceea ce explică dinamica sa urbană accelerată și transformarea într-un nod de mobilitate regională. De asemenea, apropierea autostrăzii A3 și existența conexiunilor rutiere și de transport în comun consolidate fac din Florești un punct de legătură între Cluj-Napoca și partea de vest a județului și a Transilvaniei. Comuna este alcătuită din trei localități componente: Florești, reședința administrativă și cea mai dezvoltată dintre ele, Luna de Sus, amplasată în bazinul inferior al văii Feneșului, și Tăuți, o localitate situată într-un cadru natural mai protejat, în bazinetul depresionar superior al văii Tăuțiului. Această structură administrativă oferă Floreștiului o diversitate morfologică și funcțională remarcabilă: de la zone intens urbanizate în proximitatea Clujului până la areale semirurale și naturale, cu un potențial de conservare ridicat. Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 6.089 ha, ceea ce îi conferă un teritoriu extins raportat la alte UAT-uri periurbane majore. Acest teritoriu este însă inegal distribuit din punct de vedere al presiunilor antropice: în timp ce partea estică și centrală sunt puternic urbanizate, zona vestică și cea sudică păstrează caracter natural, agricol sau forestier, oferind un contrast geografic important pentru analiza și gestionarea impactului asupra mediului. Prin poziționarea Ia interfața dintre Podișul Someșan și Dealurile Feleacului, comuna se înscrie într-o zonă cu relief variabil, de la lunci și terase până la versanți cu energie de relief mare. Această diversitate geomorfologică determină atât oportunități pentru dezvoltare, cât și limitări tehnice și ecologice ce necesită integrare în planificarea urbană. În plan administrativ, Floreștiul se bucură de o poziție strategică: face parte din Zona Metropolitană Cluj, se racordează direct la polul de creștere Cluj-Napoca și este unul dintre cele mai active teritorii din județ în ceea ce privește investițiile private și migrația internă. Acest context administrativ îi conferă avantaje semnificative, dar și responsabilitatea de a integra dezvoltarea locală în politicile regionale și în rețeaua funcțională urbană de nivel metropolitan. (vezi fig. nr. 4). 15

Pagina 21

SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www studiidemediu.ro Reaclualizare PUG Florești Figura 4. Localizare geografică uat Florești Din punct de vedere biogeografic, zona se regăsește în bioregiunea Continentală (vezi fig. nr. 5). Figura 5. Localizarea proiectului la nivel național, cu reprezentarea regionării biogeografice (prelucrat după Torok, Zs. - GIS used for delimiting the European Biogeographical Regions from Romania, 2008 Scurtă caracterizare geografică Comuna Florești este situată la vest față de municipiul Cluj-Napoca, în aria de convergență morfo-hidrografică a Someșului Mic, la contactul Dealurilor Feleacului (în sud) cu Podișul Someșan (în nord). Din punct de vedere administrativ se învecinează la nord cu comuna Baciu, la sud cu comuna Săvădisla, la sud-est cu comuna Ciurila, la vest cu comuna Gilău, iar la est cu municipiul Cluj-Napoca. Localitatea Florești este reședința de comună, fiind situată aproximativ în centrul teritoriului administrativ al comunei, pe drumul european E 60 (Cluj Napoca — Oradea), la distanțe relativ mici față de satele componente aflate în subordine (Luna 16

Pagina 22

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG de Sus — 4,5 km, Tăuți — 6 km) sau de localitățile învecinate cu rang de comună (Gilău - 8 km, Săvădisla — 13,5 km) și municipiul reședință de județ (Cluj-Napoca — 5 km). Sub aspect geomorfologie teritoriul comunei Florești sintetizează interferența litologică, morfologică și peisagistică a două unități structurale majore aflate în contact: Munții Apuseni și Depresiunea Transilvaniei. Acest spațiu de convergență a fost intens modelat de artera hidrografică principală - Someșul Mic și de afluenții acesteia, rezultând un complex de 6 nivele terase (păstrate fragmentar) și o luncă extinsă, care au imprimat suprafețelor construite caracterele lor morfologice. Așezat la interferența unor unități fizico-geografice distincte, spațiul analizat are aspectul unui amfiteatru deschis în lungul Culoarului Gilău — Cluj, vatra localității Florești fiind dezvoltată în mare parte Ia nivelul șesului aluvial al Someșului Mic, între 355 - 380 m altitudine. Particularitățile morfologice ale teritoriului comunei sunt date în principal de axa culoarului Someșului Mic. În partea nordică se pun bine în evidență cuestele marginale ale Dealurilor Căpușului, în sud versanții nordici ai Dealurilor Feleacului, fragmentați de văile afluenților de dreapta a Someșului Mic. Localitatea Luna de Sus este situată în mare parte pe conul de dejecție al Văii Feneșului, iar satul Tăuți este amplasat în bazinetul suspendat format la obârșia Văii Tăuțiului (Boșorului), prin procese de deplasare gravitațională, eroziune liniară și modelarea selectivă. Structura morfologica a teritoriului administrativ al comunei Florești se compune din asocierea formelor de relief integrate dealurilor periferice joase (versanți cuestiformi, bazinete de eroziune, deluvii de alunecare, martori erozivo-structurali, interfluvii rotunjite, ș.a.) și culoarelor de vale (trene de glacis, conuri de dejecție, terase, lunci, etc.) într-un spațiu geografic suprapus (parțial) următoarelor subunități morfostructurale (vezi fig. nr. 6): a) Dealurile Feleacului (Masivul Feleacului) b) Dealul Căpușului (Dealurile Clujului și Dejului) c) Culoarul Săvădisla — Luna de Sus (Depresiunea Vlaha — Săvădisla) d) Culoarul Gilău — Cluj (Culoarul Someșului Mic). | Legendă Scara altitudinală (m) | - 371 | - 387 - 417 - 443 - 467 - 490 - 516 - 553 - 751 Sl, ai pe „pă [NT Înalt ET (ou Le (lu | II) Lac a Cotealtimetrice (m) a” Cursuri temporare i Cursuri permanente Limită UAT [) 1 2Km ITI] Locaritau E) Figura 6. Unitățile de relief și hipsometria [după. Memoriu General PUG 17

Pagina 23

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710/2025 Reactualizare PUG Florești a) Morfologia Dealurilor Feleacului, pe teritoriul comunei Florești, cuprinde terminațiile nordice ale acestei subunități morfostructurale, individualizate ca interfluvii secundare, nivelate (450-550 m), care pătrund digitat în sudul culoarului Gilău - Cluj, desprinse din culmea principală orientată NV - SE. Între Valea Feneșului (vest) și Valea Gârbăului (est), contactul versanților nordici ai dealurilor cu lunca și terasele de pe partea dreaptă a Someșului Mic se face prin extinse trene de glacisuri deluvio - coluviale. Prezintă caracterele tipice unei regiuni deluroase, cu altitudini predominant între 500 - 650 m, care scad treptat de la sud-est spre nord-vest și cu văi puternic adâncite, rezultând o energie de relief de circa 150 - 200 m. Dealurile submontane ale Feleacului au altitudinea maximă de 832 m (Vf. Peana) și sunt alcătuite din depozite eocen - oligocene (calcare grosiere inferioare, nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate, argile vărgate, marno- argile). Prezența formațiunilor calcaroase eocene și înclinarea stratelor au favorizat dezvoltarea unei morfologii specifice, încadrate reliefului structural (cueste, platouri și abrupturi structurale). Pe fondul litologiei friabile și a structurii monoclinale, versanții despăduriți sunt afectați frecvent de procese și fenomene de degradare: eroziune în suprafață, ravenație, torențialitate, alunecări de teren, solifluxiune, creeping (Dealul Gârbăului, Dealul Cetatea Fetei, Dealul Hodmorului, versantul drept al Văii Feneșului, Dealul Rotund, Dealul Muncel, etc.). În partea sud-estică a teritoriului administrativ al comunei Florești se află satul Tăuți, cu o formă alungită tentaculară, amplasat într-un bazinet depresionar suspendat, înconjurat de dealuri cu aspect masiv și altitudini cuprinse între 600 — 750 m (Dl. Boșor, Dl. Lazul, DI. Comoara și Dl. Muncel - la est; DI. Spoială și DI. Cetate - la nord-vest; DI. Bărcul, DI. Poiana, Dl. Copăcelul, Dl. Gheața, DI. Vălișoara și Dl. Tăuțul - spre sud; Dl. Părul, Dl. Hârtoapele, Dl. Pleșa Râturile, DI. Podereiele - la vest, continuându-se cu Valea Sanaslăului și DI. Pusta). Dealul Căpușului constituie subunitatea morfologică evidențiată în partea de nord a comunei Florești (denumită și interfluviul Someș — Nadeș) și face parte din extremitatea sudică a dealurilor Clujului și Dejului. Reprezintă o morfostructură integrată reliefului monoclinal, pusă în evidență prin existența versanților de tip subsecvent dezvoltați pe stânga Someșului Mic, sub forma unei cueste duble, determinată de prezența a două orizonturi de calcare eocene. Predomină altitudinile de 500 - 600 m, care cresc de la est către vest (Dealul Sf. Pavel - 538 m, Dealul Melcului — 615 m, Dealul Sucegului (Mortonușe) — 637 m). În alcătuirea geologică intră formațiunile eocene și oligocen-miocen inferioare (calcare grosiere, tufuri vulcanice, mame, nisipuri, argile și gipsuri), care pe fondul pantei accentuate (20 - 28%), lipsei vegetației forestiere și energiei mari de relief (150 - 210 m), întrețin o morfodinamică accentuată (ablație pluvială, denudare peliculară, ravenație, torențialitate, solifluxiune, alunecări de teren). Culoarul Săvădisla — Luna de Sus se evidențiază în partea de V-SV a teritoriului administrativ al comunei Florești, fiind dezvoltat în zona de contact litologic și structural dintre Dealurile Feleacului (E) și Munții Gilăului (V), prin adâncirea Văii Feneșului în argilele vărgate inferioare, formațiuni care au favorizat o modelare destul de accentuată a spațiului respectiv. Prezintă un profil asimetric, cu versantul stâng mai prelung și mascat de o extinsă trenă de glacis, în timp ce versantul drept menține un front mai abrupt în secțiunea mediană (pante de 15 — 28%), la atitudinea de 450 — 500 m. La contactul cu lunca Someșului Mic, Valea Feneșului a construit un extins con de dejecție. Culoarul Gilău — Cluj se caracterizează prin larga reprezentare a formelor de relief de acumulare fluviatilă. Apare ca un culoar larg și uniform, extins pe direcție vest - est (cca. 8 km lungime), cu mare dezvoltare pe dreapta Someșului Mic (1 - 2 km lățime). Morfologia actuală a culoarului este rezultatul fragmentării depozitelor paleogene, neogene și cuaternare prin adâncirea continuă a râului Someșul Mic în stratele necutate, ceea ce a condus la formarea unui relief de eroziune și acumulare fluviatilă (văi largi, conuri aluviale, grinduri, terase, glacisuri, meandre, brațe părăsite). În urma analizei detaliate a materialelor cartografice (hărți și planuri topografice la scara de reprezentare 1:25.000 și 1:5.000, ortofotoplanuri etc.), precum și a unor profile realizate în teren, precizăm următoarele aspecte: e canumărși altitudine relativă, terasele se încadrează în sistemul general observat și de alți autori, fiind un număr de 6 trepte; e subraportul dispunerii spațiale acestea se identifică izolat, dar și în grupuri, în special pe partea dreaptă a Văii Someșului Mic; e predomină terasele aluviale cu depozite bine conservate (nisipuri, pietrișuri, lentile de argile), dar cu susceptibilitate ridicată la procesele de tasare și spălare, motiv pentru care utilizarea acestora în construcții reclamă unele tehnici speciale de fundare; 18

Pagina 24

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1741012025 Reactualizare PUG Florești e terasa a l-a (nivelul luncii joase), se prezintă ca un sector coborât (altitudinea în raport cu nivelul Someșului Mic este de 2-5 m); e terasaall-a (8-15 m) este formată din nisipuri, pietrișuri și depozite coluvio - proluviale antrenate de pe versanții adiacenți, aflate în diverse grade de solidificare și acoperite cu vegetație ierboasă; e suprafețele teraselora I-a și a II-a datorită pretabilității relieful ca teren de fundație și suport pentru diferite tipuri de construcții au fost preluate treptat în intravilanul localităților Florești și Luna de Sus; e terasaalil-a (20-25 m)la sud de Someșul Mic apare fragmentar și prezintă pante mai accentuate, iar la nord ocupă suprafețe extinse de terenuri cultivate sau utilizate ca pășuni; e înparteavesticăa localității Luna de Sus se păstrează fragmente ale terasei a IV-a (30 - 35 m altitudine relativă), precum și pe versanții nordici ai Dealului Cetatea Fetei; e terasele a V-a (60-70 m) șia Vl-a (100) sunt puse în evidență în Dealul Gârbăului, Dealul Cetatea Fetei și Dealul Melcului, urmând în linii mari taseul izohipselor de 400 și 430 m, fiind fragmentate de procesele de versant mai vechi și fosilizate pe porțiuni extinse de depozite deluviale. Sub aspect morfologic, lunca Someșului Mic se caracterizează printr-un relief plat și festonat cu grinduri fluviatile, conuri de dejecție și glacisuri de contact care tind să fie estompate prin lucrările specifice procesului intens de urbanizare. Dintre formele negative de relief se remarcă morfologia antropogenă compusă din: gropi de împrumut, excavații, deblee, adâncituri de albii rezultate din exploatarea agregatelor minerale, șanțuri de drenaj etc. Lunca Someșului Mic este larg extinsă pe partea dreaptă a râului, unde atinge lățimi cuprinse între 1 - 2 km Ia nivelul terasei |. Panta este foarte redusă (0 - 2*), iar altitudinea luncii scade în sensul de curgere a Someșului Mic, aceasta insinuânduse în lungul râului de la 380 - 385 m (la nord de localitatea Luna de Sus) și coborând treptat până la 355 - 360 m (la est de localitatea Florești). În amonte de Lacul Florești (până la Lacul Gilău), Someșul Mic are un curs amenajat, albia minoră fiind delimitată de maluri taluzate, cu înălțimi de 1,5 — 2,5 m., vechea albie având un traseu paralel de curgere cu cel al albiei rectificate și îndiguite, dar cu funcție hidrologică secundară, care s-a păstrat în spațiul cuprins între versantul abrupt al malului stâng și sectorul amenajat al albiei. În aval de baraj, malurile sunt în cea mai mare parte fixate de vegetație, iar în peisajul de luncă se regăsesc meandre părăsite, suprafețe înmlăștinite, maluri erodate și adânci (10 — 15 m), grinduri laterale, etc. În albia minoră se remarcă prezența unui nivel nou de luncă, rezultat în urma acumulării și fixării cu vegetație ierboasă higrofilă a aluviunilor la partea inferioară a malurilor. Potențialul geomorfologic și dinamica reliefului Relieful de pe teritoriul comunei Florești este caracterizat prin trăsături morfometrice (hipsometrie, fragmentare, pante, expoziție) și morfologice (procese geomorfologice actuale, dinamica versanților și albiilor) care trădează pe de o parte influența geologică (prin litologie, structură), iar pe de altă parte condițiile actuale ale modelării (climat, regim hidrologic de scurgere, grad de acoperire cu vegetație, intervenția antropică asupra formelor de relief). Relieful actual al zonei studiate a suferit modificări importante, impuse de evoluția sa îndelungată, modificări produse de eroziunea recentă, normală, pe fondul existenței unei rețele hidrografice vechi și complexe procese de remodelare antropică (îndiguiri, drenaje, terasări, excavații, rectificări de cursuri, desțeleniri, defrișări ș.a.). Versanții sunt modelați prin deplasări gravitaționale de tipul alunecărilor profunde și superficiale, procese de ravenare, torențialitate și spălare în suprafață, care în mare măsură au contribuit și contribuie la formarea și evoluția glacisurilor deluvio - coluviale de la bază. Acestea sunt dispuse sub forma a două fâșii, aproape continui, la nord și la sud de lunca Someșului Mic: e fâșia glacisurilor suspendate — alcătuită din materiale erodate (pietrișuri puternic rulate, alterate, înglobate într-o masă nisipoasă) cu o structură torențială a depunerilor succesive, acoperite de o cuvertură groasă (1,5 - 2,0 m) de luturi argiloase și nisipuri lutoase, provenite în urma retragerii versanților de tip subsecvent ai Dealurilor Căpușului și acumulării formațiunilor la baza frontului de cuestă, având aspectul unei trepte suspendate înclinate spre albia Someșului Mic; « fâșia glacisurilor joase - alcătuită din depozite argiloase și argilo-nisipoase cu grad ridicat de instabilitate, provenite în urma meteorizării, eroziunii și acumulării depozitelor coluvio - proluviale pe o fâșie aproape continuă, extinsă între Valea Feneșului și Valea Gârbăului, cu o lățime de circa 50 - 150 m și pante de 10 — 2%, care scad spre contactul cu lunca Someșului Mic. În conținutul lor apar și unele lentile de prundișuri ce provin din remanierea materialelor din terase. În cadrul teritoriului comunei Florești terenurile cel mai puțin expuse riscului geomorfic se suprapun luncilor unde, insular, au fost depistate slabe manifestări de tasare și sufoziune. De asemenea, prin studii geotehnice au fost depistate mâluri fine 19

Pagina 25

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710/2025 Reaclualizare PUG Florești și argile prăfoase, cu caracteristici mai puțin favorabile amplasării construcțiilor, astfel încât efectuarea de studii de acest gen sunt obligatorii pentru amplasamentul noilor construcții. Valorile medii de risc caracterizează aproape toate arealele ocupate cu versanți. Amplasarea construcțiilor și a infrastructurilor trebuie precedate de studii de specialitate. Menținerea, sau chiar extinderea suprafețelor ocupate cu vegetație lemnoasă poate împiedica intensificarea proceselor și fenomenelor riscogene în cadrul acestor areale. Valori ridicate ale riscului geomorfic, care face aproape imposibilă o altă valorificare a lor decât cea de pășunat sau de exploatare silvică se observă mai ales în împrejurimile localității Tăuți, dar și în general pe versanții care au o declivitate mai mare de 20. 1.2.1. Apele de suprafață"! Rețeaua apelor de suprafață de pe teritoriul comunei Florești este formată din văi tributare bazinului Someșului Mic, râul fiind și principala arteră hidrografică a zonei (vezi fig. nr. 7). Debitul mediu multianual al râului este de cca. 14 m3/s. Variațiile debitului sunt reduse din cauza sistemului hidroenergetic construit în amonte. Debitul mediu zilnic cu asigurarea de 95% este de 0,500 m3;/s. i Comuna Florești, Județul Cluj, Romania Doka Cluj, Comuna Florești, Județul Cluj , Romania Lat 46.755072* Long 23.436193* 20/05/2025 12:24 PM Legendă Hicrografie A . ] Limită UAT Florești i da n menu | Figura 8. uat Florești - Hidrografia " Aspecte de detaliu au fost cuprinse în cadrul documentației de specialitate: Studiu privind identificarea corectă a cursurilor de apă și a lucrărilor de amenajare existente pe cursurile de ape din UAT Florești, identificarea zonei de protectie hidrogeologică pentru sursa subterană Florești și a restricțiilor aferente acesteia, SC Triarh SRL 2023 20

Pagina 26

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 2025. Reactualizare PUG Florești 1710,/ Acumularea Florești II are rolul de bazin redresor după treapta de pe derivație Florești | și se compune dintr-un baraj deversor de suprafață, din beton cu prag lat, cu 4 deschideri echipate cu stavile-segment de 5,5 x 9 m pentru evacuarea apelor mari. Barajul este identic cu cel din treapta Gilău |. Lângă baraj, la malul drept, este amplasată centrala, iar conturul acumulării este definit de un dig din materiale locale în lungime de 1.700 m. Între baraj și versantul stâng, închiderea frontului s-a realizat tot printr-un dig. Cuveta lacului ocupă cca. 30 ha, iar volumul de apă este de 1,0 mil. m3. Centrala Florești II este de tipul centrală-baraj, amplasată în frontul de retenție și este echipată cu 6 grupuri de tip EOS 1100 cu ax orizontal (Qi = 4,3 m3/s, Pi = 0,217 MW - vezi fig. nr. 9). În aval de CHE Florești II, pe o lungime de 500 m s-a regularizat albia în vederea asigurării unui regim de scurgere controlat. Lățimea albiei minore s-a modificat de la cca. 35 m - la 50 m pentru preluarea unui debit de calcul de 335 m3/s și de verificare de 650 m3/s. Secțiunea de scurgere are diguri pe ambele maluri cu o gardă de 0,2 m peste nivelul maxim al debitului de verificare. Atât centrala cât și lacul de acumulare Florești II asigură regularizarea debitului de apă scurs pe râul Someșul Mic în aval (municipiul Cluj-Napoca - sectorul de confluență cu Someșul Mare). Florești, Județul Cluj, Romania î-, Strada Bala Florești, Județul Cluj ” 407280 Lat 48 477066* Figura 9. Aspect al Hidrocentralei Florești || Râul Someșul Mic traversează localitatea Florești, având direcția generală de curgere de la vest la est. Suprafața bazinului de confluență cu Valea Feneșului are 1.042 de km2, iar în aval, de confluența cu Valea Tăuțului, 1.162 km2. Înainte de lucrările de regularizare a albiei (îndiguiri, rectificări, drenaje, baraje, ș.a.) râul prezenta numeroase bucle de meandru (1,68 - coeficient de meandrare) datorită valorii reduse a pantei de curgere a apei (cca. 8%0), ceea ce determina frecvente revărsări pe porțiuni destul de extinse din luncă. Alte cursuri importante sunt Feneșul, cu debite cuprinse între 0,4 - 0,8 m3/s, și care este principalul factor de risc hidrologic din aria comunei, Valea Gârbăului, Valea Vulpii, Valea Tăuțului (denumită și Valea Boșorului sau Pârâul Pe Vale), Valea Sf. lon. Din partea dreaptă, sudică, râul Someșul Mic primește mai mulți afluenți: e Valea Feneșului (numită și Valea Loniei) izvorăște din Munții Gilăului, de pe teritoriul satului Plopi (Comuna Valea lerii) și străbate localitățile: Finișel, Săvădisla, Vlaha și Luna de Sus, vărsându-se în Someșul Mic după ieșirea din localitatea Luna de Sus și are următorii afluenți: Pârâul Finișel, pârâul Selcării, Valea Fetii, Valea Stolnii și Valea Sărății, din partea stângă și Valea Pleșcuței, pârâul Arangoș, Vălișoara sau Valea Racoșului și Valea Biro Ret (din dreapta). Are o lungime de 22 km, iar suprafața bazinului este de 103 km2. Debitul văii a crescut producând inundații în 1926, 1940, 1954, 1970 și 1975. În 1980 au avut loc lucrări de dragare. Valea prezintă un curs puternic meandrat în sectorul inferior și risc ridicat de inundații, impunând necesitatea realizării lucrărilor de regularizare și adâncire a albiei. e Valea Sânaslăului are un debit variabil (vara uneori scăzut), dar în condiții de precipitații abundente prezintă risc ridicat de inundații. Lungimea cursului este de cca. 3 km și se varsă în Someșul Mic, aproximativ în sectorul median al localității Florești. 21

Pagina 27

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710 / 2025 Reactualizare PUG Florești e Valea Tăuțului (curge prin localitatea cu același nume) are lungimea totală de 6 km, un bazin hidrografic cu o suprafață de 8,5 km2, un coeficient de sinuozitate de 1,19 și o altitudine medie a bazinului de 488 m. Este o vale care de multă vreme a produs inundații la intrarea în Florești, cu pagube în zonele agricole limitrofe. În 1970 s-au efectuat lucrări de regularizare (adâncirea albiei, rectificarea cursului), dar în perioada inundațiilor s-a revărsat abundent peste maluri. e Valea Gârbăului, lungă de 7 km, cu debit redus și relativ constant, constituie și astăzi, ca și în trecut, limita estică a unității administrativ — teritoriale analizate, față de municipiul Cluj-Napoca. Suprafața bazinului hidrografic este de 28 km2, coeficientul de sinuozitate de 1,04, iar altitudinea medie a bazinului 589 m. e În partea sud - vestică a satului Luna de Sus curge în unele perioade ale anului Valea Seacă, pârâu cu debit neregulat, uneori lipsind scurgerea permanentă, însă în perioadele ploioase produce revărsări extinse, afectând terenurile din proximitate (pășuni și fânețe). Pentru aceste văi este prioritară realizarea (extinderea) lucrărilor de amenajare a cursurilor în scopul evitării situațiilor critice induse de riscul producerii de inundații și viituri torențiale rapide, deoarece viteza de scurgere a apei pe versanți este mult facilitată de numărul mare al talvegurilor elementare de drenaj (ogașe, ravene, torenți), existența bazinelor hidrografice cu suprafețe mici, coeficientul redus de împădurire și panta accentuată în cursul superior (vezi fig. nr. 10). Figura 10. Aspect al deficiențelor cauzate de căderi masive de ploi la nivelul unor zone insuficient gestionate urbanistic și care nu au fost dotate corespunzător din punct de vedere tehnico-edilitar'? 12 https://Mwww stiridecluj.ro/social/cluj-ploaia-a-facut-ravagii-in-floresti-canalizarile-au-cedat-si-strazile-s-au-transformat-in-rauri-de-noroi-locuitorii-comunei-s-au-simtit- ca-n-venetia 22

Pagina 28

SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro ecvată Reactualizare PUG Florești 1710 / 2025 Figura 11. Efectul unor căderi masive de ploi la nivelul unor zone insuficient gestionate urbanistic și care nu au fost dotate corespunzător din punct de vedere tehnico-edilitar'3 Pe partea stângă a râului Someșul Mic există mai multe văi torențiale obsecvente, care drenează frontul festonat al versanților cuestiformi din Dealul Căpușului, ce prezintă risc mare în producerea de inundații și de extindere a proceselor de eroziune liniară pe terenurile din proximitate, în condițiile unor cantități însemnate de precipitații (vezi fig. nr. 11). Repartiția scurgerii în timpul anului este diferențiată pe anotimpuri. Scurgerea minimă se produce iarna (XII - III), iar scurgerea maximă se produce primăvara și vara (intervalul IV — VII) când topirea zăpezilor se asociază cu ploile de primăvară sau vara când cad ploi bogate și cu caracter torențial care generează ape mari și viituri pe afluenții Someșului Mic. Apele mari au o frecvență ridicată primăvara, când condițiile climatice de formare a lor sunt cele mai favorabile. Perioadele cu scurgere scăzută se produc vara, toamna și iarna, iar pâraiele cu bazine hidrografice mici, afluente direct sau indirect Someșului Mic, au caracter temporar. 1.2.2. Apele subterane Apele subterane pot fi identificate sub formă de ape suprafreatice și de stratificație, care circulă libere în depozitele substratului, fără presiune hidrostatică. Cele mai importante cantități sunt cantonate în depozitele cuaternare de luncă, în lungul rețelei hidrografice de ordinul | care drenează teritoriul comunei Florești, unde adâncimea nivelului freatic oscilează între 0,80 - 1,5 — 2,0 m. Importante rezerve de apă freatică sunt prezente în depozitele de terasă sub forma unor lentile, a căror acumulare este favorizată de componenta lutos-argiloasă în care sunt înglobate pietrișurile de terasă. Adâncimea acestora variază, de la 2,0 — 3,0 m, la 15,0 — 16,0 m. La contactul luncă - terasă, sau la contactul dintre două terase succesive, pe frunțile teraselor aceste ape freatice apar la suprafață sub formă de izvoare, care întrețin areale mlăștinoase restrânse. Orizonturile acvifere precuaternare (depozitele calcaroase și nisipoase) formează linia izvoarelor din sudul teritoriului analizat. În partea de est a comunei este situat un sistem de captare a apei care alimentează municipiul ClujNapoca (alimentarea cu apă a localităților Florești și Luna de Sus se realizează de la Uzina de apă Gilău). Acest fapt impune restrictivități serioase în cadrul utilizării terenurilor, pentru a nu permite poluarea accidentală a acestei surse strategice. Calitatea apelor subterane este în general bună, apărând totuși situații când anumite izvoare, care traversează stratele “https:/AWwww.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww.monitorulcj.ro%2Factualitate2F1201 19-mai-multe-strazi-din-floresti-afectate-de-vijelie-bogdan-pivariurezolvam-in-cel-mai-scurt-timp-am-convocat-toate-autoritatile&psig 23

Pagina 29

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710/2025 Reactualizare PUG Florești bogate în ghips, să fie puternic mineralizate. De asemenea activitățile agricole, dar și cele comunale au favorizat o anumită poluare cu nitrați și coli patogeni a stratelor acvifere din perimetrul localităților Florești și Luna de Sus, astfel încât, sunt necesare analize periodice ale apelor din fântâni. Problema cea mai serioasă în legătură cu apele subterane o constituie cea a prezenței radonului, care, deși nu are concentrații peste limitele admise, se poate totuși infiltra și concentra în locuințe, fapt confirmat și de măsurători (vezi fig. nr. 12). Studiul de teren a scos în evidență și faptul că nici o construcție ridicată în lunca Someșului nu dispune de sisteme de evacuare a radonului, ceea ce pe viitor poate constitui un factor de risc, deloc neglijabil. Aspectul prezintă relevanță inclusiv pentru zona uat Florești, la nivelul căreia se observă un fenomen de transport de-a lungul luncii Someșului, inclusiv prin ape subterane. - 1 to 20 20 to 50 BI so to 100 [100 to 200 [II 200 to 500 [BI s00 to 1000 [BI 1000 to 2000 2000 to 10120 "7 a n Aaa - "Be n "Pa i Figura 12. Harta pentru Cluj-Napoca și zona periurbană privind concentrația de radon (Bq/mc) în aerul din interiorul caselor investigate în cadrul proiectului SMART_RAD_EN, redată prin intermediul mediei aritmetice la nivelul celulelor de 1x1kmp'4 1.2.3. Aspecte climatice Din punct de vedere climatic condițiile fizico-geografice relativ uniforme ale teritoriului analizat imprimă o slabă diferențiere în distribuția principalelor elemente climatice. Se remarcă totuși, o oarecare nuanțare între teritoriul aferent culoarului de vale și cel corespunzător regiunii deluroase. Tipul de climat în care se încadrează comuna Florești este temperat continental moderat, specific regiunilor de deal din nord-vestul țării, cu influențe oceanice și nuanțe topoclimatice rezultate din poziționarea în raport cu unitățile morfologice (adăpostul Munților Apuseni, culoarul Someșului Mic), care determină modificări în procesele ce caracterizează circulația generală a atmosferei. Particularitatea climatică a teritoriului este dată de faptul că fiind expus advecției maselor de aer umede din vest, prezintă trăsături climatice deosebite față de alte regiuni din estul sau sudul țării, cu condiții morfometrice similare. Lipsa stațiilor meteorologice și numărul redus al posturilor pluviometrice permite o caracterizare climatică bazată pe unele generalizări teritoriale și analiza datelor de observație preluate din arhivele stațiilor meteorologice din proximitate (Cluj - Napoca). Expoziția versanților față de circulația generală a atmosferei determină o distribuție neuniformă a cantității de umezeală, a precipitațiilor și a nebulozității. Versanții cu expunere vestică și nord-vestică beneficiază de o umezeală mai mare (cu 2 - 4%), precipitații mai bogate (cu circa 100 mm mai mult pentru aceeași altitudine), nebulozitate mai ridicată (în medie cu 0,4 - 1,0 zecimi) etc., comparativ cu versanții estici și sud-estici (vezi fig. nr. 13). “ https://Www.smartradon.ro/attachments/Radon-CLUJ-NAPOCA.pdf Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a legislației naționale incidente, valorile sub 100Bq/mc prezintă un risc scăzut pentru sănătate; valorile cuprinse între 100-300 Ba/mc prezintă un risc mediu, iar cele peste 300 Ba/mc prezintă risc ridicat 24

Pagina 30

L] S SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro . Evaluare adecvată Reactualizare PUG Florești 1710/2025 Legendă [Jontauar res EI ra 0225) Norteas (22507 5) tau 525) Soroasi (12 5197, sos (187 5202) Sost-nest(202 52478) est (24782925) IEI notrmesa (25.207 8) III nr 037 s-o; Y ) o 375 75 15%m Figura 13. uat Florești — Expoziția versanților Gradul diferit de însorire și umbrire determină o durată mai mare a înghețului și a stratului de zăpadă (cu circa o lună mai mult pe versanții nordici decât pe cei sudici). Și între versanții estici și vestici se remarcă diferențieri, în timp ce versanții estici se încălzesc încă din primele ore ale dimineții, cei vestici rămân mai departe umbiriți, umezi, cu depuneri de rouă sau brumă, în orele de după-amiază, din contră, versanții vestici primesc o cantitate mai mare de căldură (vezi fig. nr. 14). Legendă im 44 UAT F oxoșii Umbrire | Value | rm Mn 248 ton.61 o 375 75 15km Figura 14. uat Florești - Gradul de umbrire 25

Pagina 31

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www. studiidemediu.ro 1710 / 2025 Reactualizare PUG Florești Temperatura medie anuală a aerului scade cu altitudinea, gradientul termic vertical este de 0,5 - 0,7*C/100 m, umezeala relativă medie anuală crește cu 1,0 - 1,5/100 m, nebulozitatea totală medie anuală crește cu circa 0,1 zecimi/100 m, iar cantitatea anuală de precipitații, cu 70-100 mm/100 m. Temperatura medie multianuală este de 8,3*C, cu oscilații între 7,0 și 9,7*C (fig. 4). Tendința generală din ultima perioadă este de creștere treptată (cu aproximativ 0,3 *C în ultimii zece ani). Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de - 3,4 *C (- 7,0 *C, în 1985), temperatura medie a lunii iulie este de + 18,6*C. Vara temperaturile se situează în cele mai multe zile în intervalul 25-30 de grade, însă uneori, în medie o dată la 3-4 veri se înregistrează și temperaturi caniculare, de 35-36 de grade Celsius. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5 grade Celsius), precedentul record fiind de 38,0 grade (24 iulie 2007). Iarna este în general răcoroasă, cu temperaturi ce pot cobori sub -20 de grade în cele mai reci zile. Uneori, diferențele de temperatură între zona joasă și cea înaltă pot fi de până la 10 grade Celsius. Temperatura minima absolută înregistrată a fost de -34,2 grade pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (-32 de grade) sau 13 ianuarie 1985 (-26 de grade). Trebuie precizat faptul că în ultimii 30 de ani temperatura nu a mai coborât sub -23 de grade Ia stația meteo, însă minime neoficiale de până la -27 de grade au fost înregistrate la începutul lunii februarie 2012 în partea estică a municipiului Cluj - Napoca. . Numărul mediu al zilelor de iarnă este de 38,8, cel al zilelor de îngheț de 123,9, al zilelor de vară 66,0 și al zilelor tropicale de 11,5. Valea largă a Someșului Mic, mărginită de dealuri relativ înalte (500-600 m), precum și legătura prin Valea Someșului cu lanțul muntos al Apusenilor, creează condiții favorabile pentru canalizarea și acumularea aerului rece, asociată cu formarea frecventă a inversiunilor termice de origine radiativă și dinamică (frontală). Mersul anual al temperaturii la suprafața solului urmărește în mare parte temperatura aerului cu media lunară multianuală cea mai scăzută de - 6,5*C (în ianuarie), iar cea mai ridicată de 24,2*C (în iulie), de unde rezultă o amplitudine termică anuală de 30,7*C. Precipitațiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal, de acțiunea vântului și de evaporație. Este evident că, odată cu creșterea altitudinii și implicit sporirea ponderii precipitațiilor solide din totalul precipitațiilor anuale, acțiunea vântului determină creșterea erorii de măsurare, prin diminuarea cantității reale. Valoarea precipitațiilor medii multianuale este de 582,3 mm/an, cu cantități cuprinse între 340 mm/an și 850 mm/an. Tendința multianuală este oscilantă: cu descreștere în perioada 1967 - 1985 și creștere în perioada actuală. Cantitățile maxime înregistrate în 24 de ore pot depăși 80 mm. Intensitatea maximă înregistrată a fost de 6,8 mm/min, fapt ce poate provoca inundații torențiale, dar și inundarea subsolurilor clădirilor din cauza evacuării îngreunate, determinate de forma plană a reliefului sau amplasamentul inadecvat al unor construcții. Numărul mediu ai zilelor cu precipitații solide este de 35,5 zile, stratul mediu de zăpadă de aproximativ 14 cm, dar s-au înregistrat situații când a depășit 50 cm. Grosimea maximă de îngheț a solului este de 75 - 85 cm. Frecvența vântului indică o predominare a direcțiilor NV (12,6%), V (10,5%), NE (8,5%), procentajele minime revenind direcțiilor N (3,0%), SV (2,9%) și S (2,5%). Vitezele medii anuale pe cele opt direcții cardinale și inter-cardinale oscilează între 2,6 și 3,6 m/s. Climatul temperat continental moderat, cu nuanță topoclimatică de dealuri joase, specific regiunii investigate, este caracterizat prin advecții frecvente ale aerului temperat - maritim de origine polară. Acestea determină maximul de precipitații în perioada mai - iunie. În sezonul rece al anului, predominante sunt advecțiile de aer rece din nord - vest, însoțite de valori negative ale temperaturii aerului. Intensitatea proceselor de modelare crește odată cu cantitatea de precipitații căzute. Prin asocierea acestora cu vântul se pot produce intensificări ale proceselor erozivo-denudaționale, cu impact negativ asupra culturilor agricole. Caracterul torențial al precipitațiilor nu cunoaște valori ridicate, comparativ cu alte regiuni ale țării, ducând la o modelare actuală moderată a reliefului. Predominarea influențelor oceanice în climatul acestei regiuni, reduce coeficientul de risc al fenomenelor de secetă și uscăciune, astfel încât, hazardele generate de excedentul de precipitații sunt mult mai intense decât cele generate de deficitul pluviometric. Fenomenele cele mai frecvente de risc meteorologic sunt cele care favorizează apariția perioadelor deficitare pluviometric sau excedentare pluviometric, ambele ducând la pierderi agricole considerabile. Printre alte fenomene climatice cu impact negativ asupra teritoriului analizat pot fi amintite: grindina, înghețul și dezghețul timpuriu, chiciura și frecvența destul de ridicată a ceții și poleiului. coroborate cu un traseu destul de lung ce trece prin localitatea Florești, cu toate consecințele de rigoare. Grindina - deși este un fenomen mai rar, poate să apară din martie până în octombrie și să genereze calamități naturale de mari proporții. e Impactul negativ este redus atunci când dimensiunea și densitatea boabelor este mică, durata mai redusă și faza de vegetație mai înaintată. e În general, durata ploilor cu grindină este redusă, pe parcursul unui an însumând 0,3 - 0,4 ore. 26

Pagina 32

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești 1710 / 2025 e Cele mai frecvente furtuni cu grindină sunt cele care au greloane cu diametrul mediu < 10 mm, dar izolat, au fost înregistrate și depășiri ale acestor dimensiuni. e Distribuția medie lunară a zilelor cu grindină indică faptul că intervalul cu risc maxim de apariție este mai - august, cu o frecvență medie ce nu depășește 3 zile/lună. e Calculul gradului de asigurare arată că pe teritoriul analizat, grindina nu se produce în fiecare an, asigurarea de 100% dând valori de 0 zile. e Teritoriile cele mai vulnerabile sunt cele cultivate, axate îndeosebi pe culturi de leguminoase sau plantații pomi- viticole. e Vulnerabilitate redusă prezintă doar arealele ocupate cu păduri, pășuni, fânețe, precum și terenurile neproductive afectate de exces de umiditate. Seceta - apare datorită lipsei precipitațiilor, cel puțin 14 zile consecutive în intervalul rece și cel puțin 10 zile consecutive în aprilie - septembrie, sau dacă s-au produs acestea nu depășesc 0,1 mm. e Frecvența cea mai mare se înregistrează în anii deficitari pluviomaetric, în intervalul iulie — septembrie. e Absența precipitațiilor este determinată de predominarea regimului anticiclonic. e De-a lungul timpului se remarcă gruparea anilor deficitari pluviometric, ceea ce face ca seceta să devină mai intensă și consecințele mai grave. e În medie, în cursul unui an, se produc 4 perioade de secetă cu o durată medie de 15 zile, adică aproximativ 2 luni de secetă pe an (16,5 - 17,0% din totalul zilelor anului). e Secetele de scurtă durată (ISP-3 luni) sunt cele care predomină ca frecvență. Înghețul și dezghețul timpuriu - cauzele producerii acestor fenomene sunt determinate de advecțiile de aer rece din vest sau din nord-vest, precum și expoziția favorabilă a versanților față de masele de aer. e În zonele joase de luncă, primul îngheț se produce începând cu luna noiembrie, iar ultimul îngheț se înregistrează în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru teritoriul înscris regiunii deluroase zilele cu îngheț se produc din septembrie până în aprilie (uneori chiar mai) + Apariția înghețului în afara sezonului afectează culturile în primele faze de dezvoltare sau spre sfârșitul acestora, limitând perioada de vegetație. + Dezghețul timpuriu sporește cantitățile de apă în procesul scurgerii, și asociate cu precipitațiile pot provoca riscuri hidrice și geomorfice. e Vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de îngheț și brumă este în scădere, datorită tendinței de creștere a temperaturilor în anotimpul rece. Chiciura - însumează un număr mediu anual de 10 zile, având o frecvență mai mare în lunile ianuarie și decembrie. e Intervalul favorabil depunerilor de chiciură este 1 octombrie - 1 mai. e Cele mai timpurii depuneri de chiciură, dar și cele mai târzii au loc pe văile din zona Dealurilor Feleacului (Valea Gârbăului, Valea Vulpii, Valea Tăuțului, Valea Feneșului, Valea Sânaslăului). e În anumite condiții chiciura poate induce stări locale de risc datorită depunerilor de gheață pe conductori aerieni. Stratul de zăpadă — constituie factor de risc atunci când grosimea este excepțional de mare, dacă se formează în extrasezon sau dacă topirea stratului de zăpadă se produce brusc și în sol există suficiente rezerve de apă. Interacțiunea dintre masele de aer arctic sau rece polar cu cel cald tropical poate genera zăpezi abundente. e Lipsa stratului de zăpadă determină înghețuri puternice și degradarea culturilor însămânțate toamna. Intervalul cu risc se produce toamna (20.XI. - 10.XII) și primăvara (15.Il - 01.1V). e Numărul mediu de zile cu ninsoare este cuprins între 30 și 35 zile/an. Stratul de zăpadă este discontinuu, atât în timp, cât și în teritoriu, iar durata medie este de cca. 57,2 zile (cu diferențieri între versanții cu expoziție nordică ai Dealurilor Feleacului și versanții sudici ai Dealului Căpușului). + Grosimea medie a stratului de zăpadă variază între 0-19,6 cm (se remarcă grosimea ridicată din luna martie), în _unele cazuri depășind 40 cm (iernile din 1963-1964 și 1999-2000). Ceața. În unitatea analizată, ceața se manifestă în contextul existenței unui relief cu caracter depresionar, în condiții atmosferice specifice influențate de circulația maselor de aer sub efectul de canalizare, în general denumit efectul de culoar. e Apariția fenomenului se observă pe întreg parcursul anului, dar perioadele cu intensitate maximă sunt primăvara și toamna, când ceața persistentă perturbă serios transportul rutier, având în vedere faptul că în acest sector de culoar este localizat drumul european E 60. Poleiul - este un fenomen meteorologic destul de rar semnalat pe cuprinsul acestui teritoriu, cu probabilitate de apariție în intervalul noiembrie - februarie. 27

Pagina 33

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710/2025 Reactualizare PUG Florești e Se produce cu o frecvență mai ridicată în luna decembrie (1-3 zile/lună), formându-se în condiții de trecere a fronturilor și de advecția aerului cald și umed peste suprafețele suprarăcite. Viscolul - este foarte rar ca manifestare pentru teritoriul comunei Florești, fiind generat de contrastul termic deosebit de mare (20 - 25*C) dintre masa de aer rece de la sol și cea caldă tropicală din altitudine. Vijeliile. Numărul mediu de zile cu vijelie pe an este cuprins între 10 - 12 (variind în decursul anilor între 2-24 zile). e Intervalul curisc maxim de apariție a vijeliilor este mai — octombrie, iar luna cu cel mai ridicat grad de probabilitate este iulie. Diferențierile locale ale elementelor climatice sunt condiționate în special de altitudine, expoziție, grad de înclinare și configurația convexă sau concavă formelor de relief, precum și de tipologia suprafeței active: pădure, pășune, livadă, suprafață acvatică sau suprafață construită. Astfel, pe fondul climatic regional și al topoclimatelor complexe, acești factori de detaliere determină la scară locală dezvoltarea unor topoclimate elementare și a unor efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, prezența suprafețele acvatice, de canalizările de aer pe culoarele de vale sau pe culoarele stradale în perimetrul intravilanului. Se remarcă în acest sens următoarele tipuri de topoclimate elementare: de luncă, de terasă, de culmi deluroase, de pădure, de pășuni și fânețe, topoclimatul de lac, topoclimatul urban, cu diferențieri impuse de zonarea funcțională (industrial, al zonelor de agrement, al zonelor rezidențiale, etc.). Din punct de vedere topoclimatic, Comuna Florești are un topoclimat variat, cu contraste evidente între lunca joasă a Someșului Mic (microclimat rece-umed, inversiuni, ceață) și zonele de versant (microclimat mai cald, cu amplitudini termice ridicate - vezi fig. nr. 15). Figura 15. uat Florești - Modelele topoclimatice de vară (stânga) și iarnă (dreapta). Se remarcă efectul de conducere (canalizare/transport) a maselor de aer mai cald de-a lungul văii Someșului Mic și instlarea unui efect de dom ce caracterizează aglomerațiile urbane, mai cu seamă pe perioada de vară, la nivelul zonelor cu densități mari de construire 1.2.4. Caracterizarea factorului de mediu sol Pe fondul proceselor geologice și climatice de lungă durată, pedogeneza a început odată cu instalarea condițiilor climatice postglaciare, în Holocen, când vegetația s-a stabilizat și a început procesul de formare a solurilor. În zonele joase și pe terasele fluviatile s-au dezvoltat aluviosoluri, caracterizate prin textură fină, conținut ridicat de materie organică și profil slab evoluat — tipice regimurilor hidrice instabile.'5 Pe terasele înalte și interfluvii, dominate de vegetație ierboasă și arbustivă, s-au format cernoziomuri și soluri brun-roșcate de pădure. Acestea sunt rezultatul acumulării lente de humus și a argilizării progresive în condiții de drenaj moderat. Conform datelor sintetizate de Ghinea (2018), cernoziomurile din zona Transilvaniei prezintă o bună structură granulară și o capacitate ridicată de reținere a apei. Date importante privind distribuția și proprietățile solurilor în zona Florești au fost documentate de Iosif Csap6 (1951), care arealizat cartarea detaliată a regiunii. Conform cercetării sale, predomină solurile argiloiluviale cu orizonturi argiloase adânci și structură compactă în zonele de interfluviu, în timp ce pe terasele joase apar frecvent soluri cu strat superficial lutos și "5 Cristea V. et. all, (2002), Municipiul Cluj-Napoca și zona periurbana, Accent 28

Pagina 34

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești 1710/2025 drenaj slab. În profilurile analizate, autorul a evidențiat prezența acumulărilor secundare de carbonat de calciu în profunzime, asociate cu procese pedogenetice de decalcifiere și redepunere, precum și fenomene de stagnogleizare în solurile cu textură fină și exces de umiditate. '5 În zonele unde substratul este calcaros — cum este cazul Dealului Hoia sau Cetății Fetei — apar rendzine, soluri puțin evoluate, dar bogate în calciu, cu profil subțire și activitate biologică ridicată. Ele sunt considerate soluri de tranziție, formate sub influența vegetației xerofile și a unui regim de umiditate variabil. * Procesele coluviale, alimentate de instabilitatea versanților și de eroziunea accelerată în perioadele umede, au generat soluri coluviale, slab diferențiate, cu textură eterogenă și fertilitate variabilă. În cercetările arheologice de la Florești, aceste depuneri coluviale au fost identificate ca parte integrantă a stratigrafiei solurilor, demonstrând prezența unei dinamici intense a versanților în perioada postglaciară. * La nivelul anului 2023 a fost parcurs un studiu pedologic si de bonitare privind stabilirea claselor de calitate"? în baza căruia au fost identificate 6 tipuri (dominante) de sol. Procesul de solificare este detereminat de o serie de factori pedogenetici, precum si de regimurile diferite ale acestora. Dintre acestia, mai importanti sunt microclimatul, faciesul local litologic, microrelieful, regimul surselor de apovizionare cu apa, regimul umiditatii solulului, chimismul apei, vegetatia spontana, panta si expozitia terenului. Fișele de caracterizare a Unităților teritoriale de sol sunt prezentate în Anexa 1. O analiză sintetică asupra claselor de calitate pe categorii de folosință aferente fiecărei localități de Ia nivelul uat Florești, propuse a fi introduse în intravilan, respectiv situația centralizată a acestora, este prezentată în fig. nr. 16. m Arabi! n Pasune mFaneata a Livezi Tabel 12 FLORESTI Tabel 13 LUNA DE SUS Tabel 14 TAU Categorla de folosinta Suprafete propuse pentru Clasa de calitate ca Supraate a Caragea | Sopraate propune | Casa Categoria | suprafete propune | Cara Introducere În Intravilan -ha- -ha veto | propuepentn | “i de | ponru introducere de | pamruimroducee | de folosinta | IMtrodutere În | caute FR folosinta | _în intravilan-ha : aia folosinta |_în intravilan = ha 53.82 (i imravtan se ha ii matei i 90000 A 07605 x sat arse n Arabil 467.01 N = [sas pi E | A Rua 3 3.61 v Y | FETEI peace [7 LEII m : FETEI ITI | msn Pe i ; el EI Pasune 610.09 N EI i | ERAI v 00 v BETI V i EI ici i. TI î0797 n Faneata 416,56, II Era = cz i PA ! n i 0006 y [ZI y 6.80 N i E] 150, " Livada 15.20 ui aa6a5__|_u vaca eee [SSI [7 sana [Tatoo 1 n E EI : A soc |v vote |v 9.73 N BN 51119 TOTALha 2302064 TOTAL -HA- 1586.53 CITIRE) Toratha Figura 16. Clasele de calitate pe categorii de folosință aferente fiecărei localități de a nivelul uat Florești, propuse a fi introduse în intravilan"? Situația de la nivel local indica o repartitie mozaicata a tipurilor de sol la nivelul comunei Florești (vezi fig. nr. 17), "5Csapd 1... (1951), Cartografierea solurilor regiunea Cluj-Florești, Buletin științific — Institutul de Biologie, Vol. (https:/Awwwv.ibiol.ro/studii/buletin/Volumul%203/Bul._sti._1951_3_1.pdf) "7 OSPA Cluj (2023); Studiu pedologic si de bonitare privind stabilirea claselor de calitate pentru „Reactualizare Plan Urbanistic General”, teritoriul administrativ teritorial al comunei Floresti, judetul Cluj, suprafata 1586,53 ha, scara 1:10.000, complexitate IV C '2 prelucrare după OSPA Cluj (2023): Studiu pedologic si de bonitare privind stabilirea claselor de calitate pentru „Reactualizare Plan Urbanistic General”, teritoriul administrativ teritorial al comunei Floresti, judetul Cluj, suprafata 1586,53 ha, scara 1:10.000, complexitate IV C 29

Pagina 35

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, wwwstudiidemediu.ro Evaluare adecvată 1710/2025 Reactualizare PUG Florești P Harta solurilor - judetul Cluj Figura 17. Harta pedologică a județului Cluj"? 1.2.5. Scurtă analiză a substratului geologic Zona Florești se încadrează în cadrul geologic al marginii vestice a Bazinului Transilvaniei, format într-o vastă regiune de subsidență în decursul Neozoicului, unde s-au acumulat în mod succesiv sedimente marino-lagunare, începând din Miocenul inferior și continuând până în Pliocen. Aceste depozite includ argile, marne, nisipuri și gresii, dispuse în straturi monocline, ușor înclinate spre est și sud-est, fapt ce a influențat formarea reliefului structural.20 În etapa cuaternară, fluctuațiile climatice și regresiunile marine au condus la depunerea unui strat loessoid generalizat, peste care s-au suprapus aluviuni recente în zonele joase. Aceste loessuri, caracteristice pentru etapele glaciare riss și Wurm, reprezintă martori geologici direcți ai unui mediu periglaciar, în care procesul de solifluxiune a fost activ, generând lentile, pene și straturi involute de sedimente.2! 22 In lucrarea lui Ghinea (2018), se subliniază că, în această parte a Transilvaniei, structura geologică joacă un rol esențial în stabilirea caracterului relativ instabil al versanților și în modelarea glacisurilor actuale. Pe fundamentele s-au neogene dezvoltat forme variate de acumulare coluvială și procese de reactivare tectonică lentă. Particular pentru zona Florești este prezența substratului cuaternar de origine deluvial-coluvială, documentat și în cercetările de arheologie preventivă din perimetrul Florești-Polus Center, unde în succesiunea litologică au fost identificate argile plastice și niveluri de pietrișuri slab consolidate, martori ai unor procese de eroziune torențială și acumulare repetată.24 1.2.6. Aspecte privind covorului vegetal de la nivel local În prima jumătate a secolului XX, vegetația din zona Florești se prezenta într-o structură influențată de de relief, condițiile sol și umiditate. O descriere detaliată a acestei repartiții se regăsește în studiul realizat de losif Csap6 în anul 1949, în cadrul unei campanii de cartare pedologică desfășurate în regiunea Cluj-Florești. Din această analiză rezultă o diversitate caracteristică unei zone de tranziție, unde se întâlnesc elemente de vegetație umedă, mezaorilă și xerofilă. În zonele joase, de-a lungul luncii râului Someș, vegetația era dominată de specii higrofile, heliofile tolerante Ia și variații mari de umiditate. Prezența constantă a apei freatice aproape de suprafață, combinată cu soluri aluviale cu textură fină și drenaj slab, favoriza apariția unor comunități ierboase cu structură densă, compuse din graminee și ciperacee precum Carex acutiformis, Juncus effusus și Agrostis stolonifera. Aceste plante aveau cerințe ridicate de umiditate și lumină, fiind ** OSPA Cluj: Raportul annual (2022) privind starea de calitate a solului la nivelul județului Cluj 2 Matihac, (1990), Structura Geologică a României 2! Posea G,, (1961), Profil periglaciar la Florești. „Comunicările Academiei”, nr. 1, t. XI, București 2: Posea G,, (2005), Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a — București, Editura Fundației România de Mâine 2 Ghinea D,, (2018), Enciclopedia Geografică a României, Ediția a IV-a actualizată, Toronto = Mustață S., Gogâltan F., Cociș S., Ursuțiu A., (2009), Cercetări arheologice preventive Ia Florești-Polus Center (2007), EDITURA MEGA, Cluj-Napoca, ISBN 978-606543-001-3 30

Pagina 36

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești caracteristice unui regim hidrologic instabil. Din punct de vedere morfologic, dominau geofitele — plante perene cu organe subterane de înmagazinare, adaptate la perioadele de stagnare a apei și condițiile climatice oscilante. Pe terasele altitudine medie, cu soluri lutoase și drenaj moderat, se dezvoltau pajiști mezofile dominate de specii termofile cu și cu toleranță ridicată Ia iradiere solară, precum Festuca pratensis, Poa pratensis, Trifolium repens și Dactylis glomerata. Acestea reflectau condiții edafice stabile și o utilizare tradițională de tip pășunat sau cosit. Speciile aveau cerințe medii spre ridicate de temperatură și lumină, iar bioforma predominantă era cea de hemicriptofită — plante perene cu mugurii de localizați Ia nivelul solului, capabile să înfrunte perioadele reci sau uscate prin reducerea masei aeriene. regenerare Pe cu înclinare mare, supuși eroziunii, vegetația era mai săracă în biomasa aeriană, dar adaptată substraturilor versanții colwviale instabile și solurilor subțiri. Aici se regăseau comunități ierboase xeromezofile, compuse din specii ca Stipa Koeleria gracilis și Thymus care indică un regim termic ridicat, drenaj rapid și lumină intensă. Plantele de capillata, spp., aici frecvent adaptări la secetă, iar structura bioformelor era dominată tot de hemicriptofite, alături de terofite — prezentau specii anuale cu ciclu de viață scurt, care completează repede spațiile deschise de pe versanții activi. În zonele mai înalte, platouri, unde solurile brun-roșcate și luvosolurile predominau, vegetația era alcătuită din pajiști pe mezofile cu elemente de stabilitate ridicată. Specii ca Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata și Plantago lanceolata se frecvent în aceste comunități, caracterizate de o închidere mai mare a covorului vegetal și o utilizare extensivă regăseau de tip pastoral. Aceste formațiuni reflectau condiții de umiditate și temperatură moderate și toleranță ecologică largă. Structura morfologică era dominată de hemicriptofite, completate local de geofite și câteva forme subarborescente. 1.2.7. Coordonate Stereo '70 Coordonatele Stereo '70 au fost prezentate în Anexele ce insoțesc prezentul document 1.2.3. Suprafața intravilanului comunei Florești a evoluat masiv în ultimele trei decenii, de la 381 ha în 1990 la 3.016 ha în varianta Suprafața PUG 2025, ceea ce reflectă un proces accelerat de urbanizare. Reactualizarea PUG introduce 1.048,90 ha propusă prin noi în intravilan, reprezentând o extindere necesară pentru absorbția creșterii demografice și reorganizarea funcțională a teritoriului. 1.2.4. Suprapunerea uat cu siturile Natura 2000 Pe teritoriul administrativ al comunei Florești se regăsesc două situri Natura 2000 de interes comunitar: ROSAC0074 — Valea Morii, localizat în partea sudică a râului Someșul Mic, și ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de Făgetul Clujului la Hoia, aflat în zona nordică a acestuia. Suprafața cumulată a celor două situri care se suprapun peste teritoriul comunei este redusă, însumând mai puțin de 2% din totalul UAT Florești.25 Luând în considerare OM 46 din 2016%, perimetrul de reactualizare a zonelor de intravilan conform PUG Florești, se în proximitatea siturilor ROSACO074 Făgetul Clujului (vezi fig. 18), respectiv ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos regăsesc de la Hoia (vezi fig. 19) Figura 18. Zona de suprapunere a uat Florești (linie neagră) cu situl ROSACO074 Pădurea Făget - Valea Morii (linie roșie) 2 OM 2387/20 % instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura privind 2000 în România 31

Pagina 37

LS) SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro > s Da Evaluare adecvată 1710/2025 Reactualizare PUG Florești Figura 19. Zona de suprapunere a uat Florești cu ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia Este important de subliniat faptul că s-a căutat ca zona de intravilan din extremitatea estică, pe cât posibil, să nu se suprapună cu areale cuprinse în situl Natura 2000 ROSACO074 Făgetul Clujului — Valea Morii (vezi fig. 20). , Păenul Clujului + Tata Morii A CostulS nului: Roscravra, Figura nr. 20 Extinderea intravialnului comunei Florești s-a făcut până la limita arealului sitului ROSACO074 Făgetul Clujului - Valea Morii 32

Pagina 38

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reaclualizare PUG Florești 1710 / 2025 1.2.5. Stabilirea zonei de influență In stabilirea zonei de influență (ZI) se ține seama de caracteristicile ecologice pot fi afectate de modificări biofizice, ca rezultat al proiectului și al activităților asociate acestuia. ZI este spațiul în care implementarea masurilor presupuse de plan pot genera efecte directe, indirecte sau cumulative asupra mediului și societății, pe durata întregului ciclu de viață. În bunele practici internaționale, ZI nu este o rază fixă, ci rezultatul unei evaluări integrate „sursă-cale-receptor”, ghidată de riscuri, procese tehnologice și specificul mediului. Cadrul de referință îl dau standardele IFC/World Bank, ghidurile ICMM/IUCN și documentele UE pentru minerit și Natura 20002. Intr-o primă fază, conform prevederilor din Ghid?%, a fost trasată o zonă de suprapunere potențială pe o rază de aproximativ 2 km, ce reprezintă distanța precaută față de proiect. O analiză privind ZI a fost parcursă în cadrul secțiunii 1.15. 1.3. Justificarea necesității revizuirii PUG Scurte considerente privind oportunitatea Necesitatea reactualizării Planului Urbanistic General (PUG) al unei comune este justificată atât legal, cât și tehnic; din perspectivă juridică, Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, valabilitatea PUG este de 10 ani, cu posibilitate de prelungire pentru maximum încă 10 ani (prin Hotărâre de Consiliu Local, cu avize actualizate). Pentru funcționarea PUG actual a fost prelungită valabilitatea acestuia prin HCL nr. 22 din 15.02.2012. Inșa dintre criteriile cele mai obiective în această direcție, rămâne ritmul de creștere demografică dar și economică înregistrată la nivelul spațiului administrativ, supus astfel unei extrem de înalte și constante presiuni privind investițiile din domeniile ce domină sferele ocupaționale: comerț, dezvoltare de servicii, industrie |T, dar mai recent și turism (unități extinse de cazare în regim hotelier, activități de petrecere a timpului liber etc.). In lipsa unei reactualizări constante (mai ales în contextul dat de uat Florești), apare riscul menținerii unor elemente anacronice, ce adâncesc neconcordanțele și necorelări cu Planuri elaborate la nivel superior și proiecte majore investiționale, amintind aici extrem de dinamicele proiecții generate de dezvoltările generate de polul de dezvoltare metropolitan Cluj-Napoca: metrou, centuri ocolitoarem, Spital Regional etc. Se impun astfel abordări care să asigure necesități funcționale actuale ale comunității, amintind aici: e Crearea de noi zone de locuire adaptate cerințelor moderne; e Protejarea și extinderea spațiilor verzi; e Asigurarea de echipamente publice (școli, grădinițe, centre sociale); e Planificarea unei rețele coerente de mobilitate (drumuri, transport public, piste de biciclete) Din perspectiva dată de dezvoltarea regională previzionată, se impune, mai mult ca oricând ca acest instrument de utilitate publică să fie dezvoltat într-o manieră cât mai dinamică, asigurându-se pe de o parte o dezvoltare perfect racordată matricii de dezvoltare regionale, dar în egală măsură a fi evitate tendințe și inițiative haotice ce nu fac decât să cangreneze matricea urbană. Scurte considerente privind justificarea demersului de reactualizare a PUG Reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Florești reprezintă o etapă strategică obligatorie pentru asigurarea dezvoltării coerente, echilibrate și durabile a uneia dintre cele mai dinamice localități din România. Necesitatea elaborării noului PUG decurge din acumularea simultană a unor factori demografici, funcționali, economici și de mediu care, în lipsa unei intervenții de reglementare, riscă să amplifice disfuncționalitățile urbane și să compromită perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale comunei. Din perspectiva evoluției demografice. Floreștiul se află într-o situație singulară la nivel național. În ultimele două decenii, comuna a înregistrat o creștere demografică accelerată, de Ia circa 5.000 de locuitori în anii 2000 la 22.813 locuitori la recensământul din 2011, iar apoi la 52.735 locuitori în 2021 — o creștere de peste 131% într-o singură decadă. Estimările actuale, bazate pe consumul de utilități, numărul de unități locative și ritmul dezvoltărilor imobiliare, indică depășirea pragului de 70.000 de locuitori. Această evoluție demografică nu reprezintă doar un fenomen statistic, ci o presiune amplificată asupra: « rețelelor edilitare (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică); infrastructurii de circulație și transport; serviciilor de educație, sănătate și recreere; fondului construit și utilizării terenurilor; resurselor naturale ale zonei (sol, apă, biodiversitate). 2 https:/Iwww.ife.org/content/damlifc/doc/2021/20210614-ifc-ps-guidance-note-1-en.paf 2 conform prevederilor din Secțiunea %.2. 33

Pagina 39

L] SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro > Sa Pa. Evaluare adecvată au A i 1740 12025 Reactualizare PUG Florești În lipsa unui cadru urbanistic actualizat, extinderea haotică a dezvoltărilor rezidențiale a condus la fragmentări spațiale, la subdimensionarea echipărilor publice și la apariția unor dezechilibre majore în structura funcțională a localității. Reactualizarea PUG devine astfel instrumentul esențial pentru recalibrarea raportului dintre cererea de locuire și capacitatea de suport a teritoriului. Creșterea populației a fost însoțită de o transformare accelerată a funcțiunilor urbane. Floreștiul a trecut de la o localitate rurală cu funcție agricolă dominantă la un teritoriu urbanizat, cu densități semnificative și cu un fond construit eterogen. Lipsa unei planificări anticipate a generat: e zone rezidențiale extinse fără infrastructură adecvată; dezvoltări dispersate, slab conectate între ele; congestii cronice ale traficului; deficit major de dotări publice (școli, parcări, centre de recreere); presiuni necorespunzătoare asupra terenurilor agricole și a zonelor naturale. PUG-ul nou propus răspunde acestor provocări prin: e definirea și stabilizarea centrelor urbane și a subcentralităților; e reorganizarea traseelor de mobilitate și integrarea cu rețeaua metropolitană; « stabilirea densităților maxime admisibile în funcție de capacitatea rețelelor; e corelarea zonelor de dezvoltare cu infrastructura edilitară; e introducerea unei trame coerente de spații verzi și culoare ecologice. Aceste măsuri sunt posibile doar printr-o actualizare integrală a reglementărilor urbanistice. Floreștiul este astăzi parte funcțională integrată a Zonei Metropolitane Cluj, fiind principalul pol de locuire suburbană al municipiului Cluj-Napoca. Navetismul masiv — peste 8.000 de persoane fac naveta zilnic între Florești și Cluj-Napoca — demonstrează o interdependență directă între cele două teritorii. Această poziționare strategică presupune, în mod inevitabil: e corelarea PUG-ului cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD); e coordonarea dezvoltării rețelelor de transport; * adaptarea profilului funcțional al localității la rolul ei metropolitan; e integrarea politicilor regionale pentru infrastructură, spații verzi și dezvoltare economică. În absența unui PUG actualizat, Floreștiul nu poate răspunde coerent acestor cerințe și nici nu își poate valorifica în mod durabil poziția metropolitană. In aceste condiții apare necesitatea conservării capitalului natural și a reducerii presiunilor asupra mediului ca urmare a transformărilor accelerate ce au condus la generarea unui impact direct asupra mediului. Studiile de fundamentare și analiza cadrului natural arată o serie de vulnerabilități: e scăderea suprafețelor agricole și fragmentarea peisajului; presiunea asupra luncii Someșului Mic și teraselor inferioare; apariția dezvoltărilor în zone cu susceptibilitate la alunecări; degradarea calității aerului, îndeosebi din cauza traficului intens; riscul de afectare indirectă a siturilor Natura 2000 aflate în proximitate. Noul PUG are rolul de a stabili măsuri clare de protecție a mediului: delimitarea zonelor vulnerabile și restricționarea construirii; . protejarea malurilor Someșului Mic și a culoarelor ecologice; . instituirea unor zone tampon și spații verzi cu rol de atenuare; . integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice; reducerea presiunii asupra habitatelor sensibile și a biodiversității locale. Aceste obiective nu pot fi atinse fără un cadru urbanistic actualizat și fără evaluarea detaliată asigurată prin prezentul Raport de Mediu. Din perspectivă tehnico-juridică, Documentația PUG trebuie să se conformeze unui set complex de reglementări, amintind aici: Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; Ordinul 233/2016 privind normele metodologice pentru PUG; Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private; OUG 57/2007 și Ordinul 1682/2023 privind ariile protejate și Natura 2000; H.G. 1076/2004 privind procedura de SEA; Directivele UE 92/43 „Directiva Habitate” și 79/409 „Directiva păsări”; Strategia de Dezvoltare Teritorială a Județului Cluj;

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.