Plan Urbanistic General (PUG)

Raport de mediu actualizare PUG

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Florești, jud. Cluj
Pagini
267 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Raport de mediu actualizare PUG”, Comuna Florești, jud. Cluj. Sursa: https://floresticluj.ro/wp-content/uploads/2026/01/RM-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/cluj/floresti/157899-raport-de-mediu-actualizare-pug, 18.11.2026)

Fișier creat
08.01.2026
Arhivat
18.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Titular de proiect uat Florești Denumire proiect Actualizare PUG Florești Locatie obiectiv uat Florești pentru Reactualizare PUG Comuna Florești
ii RevizieEchipă de redactare2 sa Manager EchipăCoordonator TemăManag prea
Rev.01
M. Andriescu N. Antal O. Borbely A. Cetean H. Cetean A. Cherecheș . Coroiu S. Cupșa M. Filipșan S. Mihuț i Ye Man L. Popa A. Sidor M. TomoiagăDIRECTOR TEHNIC Oana JIMAN Specialist ingineria ude modiniluiDIREGTOR EXE(UIIV, Dr. Sergiu ș I.N. MIHUȚ, Ex pert principal PRI de mediu atestatADNNIBTRATOI Lian Mihuț
1710_2025 ROM il . . pe Pentru suntan Za a. că diferi Tel Far: 0284410071 fiii emeduro 3; fn voati ” d e ERSTE, ISO 9001 180 14001 3 2 Unitatea de Suport pentru Integrare. Cluj-Napoca, 2025 Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate S.C Unitatea de Suport pentru Integrare S.R.L. Cluj-Napoca, conform legii privind dreptul de autor și drepturile conexe. Nu este permisă reproducerea integrală sau parțială a lucrării fără consimțământul scris al S.C Unilatea de Suport pentru Integrare S.R,L. Cluj-Napoca, în afara prevederilor legale.

Pagina 2

“Documentul este asumat prin semnătura ologrală a reprezentantului iegal ai companiei — Administrator Liana Nicoleta MIHUȚ, nemaifiind necesară utilizarea ștampilei potrivit prevederilor legale în vigoare - Legea 169 din 2019 penin: modificarea și completarea art. V din Ordonanța Guvemului nr, 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugelare și modificarea și completarea unor acte normative. arătând în continuare că potrivi! acesteia (an. 1, alin 111): “Fapta de a solicita persoanelor fzice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precurn și persoarielor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe deciarații, cereri, contracte sau orice alte docurnente sau înscrisuri. săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abalere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederitor legale”

Pagina 3

sc Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Societatea Comercială "Unitatea de Suport pentru Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat organizată sub forma unei Societăți cu responsabilități limitate, înregistrată la Camera de Comerț și Industrie Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerțului J/12/1014/12.07.2001 și str. Baladei nr. 35 având Codul unic de înregistrare RO 14054736. Cluj-Napoca Obiectul principal de activitate al USI constă în Activități de consultare pentru afaceri și management, având însă ca obiecte secundare și Studii și cercetări în științe fizice și naturale. J12/1014/2001 În activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic de în domeniul corp experți cu o RO 14054736 înaltă pregătire profesională în științe naturale și având o vastă experiență, în activități legate de consultanța de mediu, dar și proiectarea, promovarea și managementul unor proiecte specifice, USI a fost atestată de către Autoritatea Centrală de Mediu pentru elaborarea Studiilor de impact și a Bilanțurilor de mediu începând cu anul 2010, când a fost înscrisă în Registrul Național al Tel/fax: 0264 410071 Elaboratorilor de Studii pentru Protecția Mediului, la poziția 188, fiindu-i conferită expertiza pentru office(Astudiidemediu.ro elaborarea: Raporturilor de mediu, Raporturilor privind impactul asupra mediului, Bilanțurilor de www. studiidemediu.ro mediu, Raporturilor de amplasament și a Evaluărilor adecvate în 2022-2025 și ulterior, perioada fiind înscrisă în REGEXP la poziția 398. Astfel, în cadrul companiei se regăsesc competențe multiple privind întocmirea studiilor de mediu, respectiv în domeniul gestionării siturilor contaminate, conferite de Atestatul REX 021/2023. USI, în lumina prevederilor Legii Cercetării, a demarat încă din anul 2011 procedura de acreditare/atestare în domeniul cercetării prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, fiind înregistrată în Registrul Potențialilor Contractori ai Autorității Naționale pentru Cercetare și Știință (ANCS). USI deține Autorizație AFER din anul 2016, fiind selectată ca furnizor de servicii de specialitate pentru lucrări de infrastructură majoră CF. USI a fost calificată ca furnizor de servicii și studii necesare în procesul de evaluare a impactului de mediu și evaluare a impactului social în scopul autorizării proiectelor de investiții și a modificărilor majore ale SNN-SA sucursala CNE Cernavodă și pentru servicii de monitorizare a impactului factorilor de mediu conform planurilor de monitorizare aferente autorizărilor de mediu emise de către autoritățile competente, fiind în conformitate cu cerințele de servicii NMC-07, NMC- 04; USI îndeplinește cerințele de coordonare a activităților de evaluare și monitorizare de mediu în acord cu exigențele normelor CNCAN specifice, NSR 21, NSR 22 și a Normelor privind cerințele de bază de securitate radiologică. USI este certificată prin Sistemul de Management al Calității prin 1S0:9001 și IS0:14001. Titular uat Florești Raport de mediu jud. Cluj Reactualizare PUG Florești Localizarea planului: Teritoriul administrativ al uat Florești

Pagina 4

Lista de abrevieri și acronime utilizate Administrația Bazinală de Apă Autorilatea compelentă pentru protecția mediului Autorizație de Gospodărie a Apelor Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate — Serviciul Teritorial al județului Cluj Administrația Națională Apele Române Agenția de Protecție a Mediului Amenajament Silvic Best Available Techniques (cele mai bune tehnici disponibile) Business and Biodiversiiy Oliset Progamme (program de echilibrare a biodiversității cu investițiile) Bazin hidrografic Comisia Europeană Consliul Județean Consiliul Local CORINE Land Cover Certificat de urbanism Drum comunal Drum județean Drum națonal Direcția Siică Evaluare adecvală Evaluarea Impactului asupra Mediului Evaluare de mediu Formular Standard Garda de Mediu Garda Națională de Mediu Hectar (hectare) Indice de poluare globală Inspectoratul de Poliție Județean Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Cinegetic Uniunea Internațională pentru Conservarea Nalurii Kiogram(e) Kiometru(i) Melcu (metri) Metru (metri) cubi Metru (metri) pătrați Mediu subteran superficial Guidance Document: Non-Energy mineral extraction and Natura 2000, EC, 2010 Generală Mediu, Orienlări ale Comisiei Europene privind desfășurarea aclwvitățior extractive neenergelice în conformitate cu cerințele Natura 2000, Publicatons Comisia Europeană, Direcția Office, 2012, hitps:/lop.europa.eu/roipublication-detail-/publication/69b6d6c1-bfc1-4fe5-9252-08af20a95cte/ Obiectiv de conservare OS Ocol Silvic PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Județean PATZ Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal PJGD Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor PM Plan de Management PMBHIPMSH Plan de management al bazinului/spațiului hidrografic PMRI Plan de management al riscului la inundați POT Procent de ocupare al terenului Planiproiect Pian Urbanistic General Plan Urbanistic Zonal Raport de amplasament Raport evaluare de mediu Raport de mediu Raport de risc mun mediuui Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra Arie Specială de Conservare Si! de Importanță Comunitară Evaluare de mediu pentru planuri și programe Strategia națională de management a! riscului la inundați Arie de Protecție Specială Avifaunistică Unitate Amenajistică Uniunea Europeană Unitate de Producțe SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Untăț „Vită Mare” valoare limită valoare limilă anuală valoarelimită orară valoare limită zilnică (judetul) Vrancea Definirea și Ințelesul unor termeni utilizați măsură de multe ori face referire la desfășurarea (proieca) dimensională a acestuia (aria de desfășurare) suprapusă categorilor de habitate; Amprenta proiectului Este o a impactului ce cele mai tolaltatea sarcinilor ecologice de implementarea unui proiect și manifestate prin efectele induse de diversele categorii de impact (direindirect/cumulat, etc.) Amprenta ecologică Reprezintă presupuse de cuanificare mai multe trepte de analiză cărora le corespunde câte un nivel de relajionare stabili în Reprezintă un demers prin care în lipsa unor elemenle cere, concrete se parcurge Analiza expert astiel de este menita facilta interpretarea uno scenarii soluți, mode'e, etc mod convențonal: un procedeu modelul rezultat în urma suprapuneriielemenlelor propuse de dezvoltarea unui plan sau proiect cu elemenle'atribute de interes (in cazul evaluării de mediu), proprii Reprezintă carlografi de mediu; zonele de pot căpăta o gradație conform categorei de impact asociate și astfel pot facila lustrarea și cuantificare impactului, justificând și Harta confictelor factorilor suprapunere objinute fundamentând măsurie de dimuare propuse; de V. face apel lao scalare a categoriior de impact ce acționează asupra factorlor de med și care pol fi cuantica Ind cele de poluare Este un indce calculat pe baza unei metodologii propuse Rojanschi', ce gobală într-o manieră cumulată prin parcurgerea unu aigoritm de calcul ce face apel a o melodologie geometrică Metoda ilustrativă indicele de ce este larg ullizată !a nive! najonal, devenind un erement curent de estimare a valorii impactului Este o melodă propusă de V, Rojanschi (vezi și poluare gjobală) Rojanschi * “Evaluarea și auditul de mediu”. Ed. ASE Rojanschi, V., Diaconu, S., Florian, G. (2004); impactului ecologic

Pagina 5

GLOSAR DE TERMENI ȘI EXPRESII Glossar de termeni specifici documentațiilor de mediu Arie naturală protejată — zona terestră și/sau acvatică în care există specii de stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind plante și animale salbatice, elemente și formațiuni biogeografice, conservarea păsărilor salbatice și arii speciale de conservare peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă desemnate de Comisia Europeană și ale Directivei 92/43/CEE natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care privind conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei salbatice; are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform Rezervații naturale — zone în care se asigură condiții naturale necesare prevederilor legale; protejării. speciilor semnificative la nivel național, comunităților Arie specială de conservare — situl de importanță comunitară desemnat printr- biotice sau caracteristicilor fizice de mediu; un act statutar, administrativ și/sau contractual în care sunt aplicate Planuri, programe și proiecte - planurile, programele și proiectele, inclusiv cele măsurile de conservare necesare menținerii sau de refacere la o cofinanțate de Comunitatea Europeană, ca și orice modificări ale stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale șisau a acestora, care: populațiilor speciilor de interes comunitar pentnu care situl este - se elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate la nivel național, regional desemnat; sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, Arie de protecție specială avifaunistică - ariile naturale protejate ale caror printr-o procedura legislativă, de către Parlament sau Guvern; scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative. refacerea la o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și Poluare atmosferică — constă în modificarea compozițtiei chimice a aerului a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția de păsări datorată, în principal, proceselor industriale, producerii energiei migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 si 4A a OUG electrice și termice și circulației autovehiculelor. Una din 57/2007; caracteristicile poluării aerului în mediul urban constă în faptul că Aviz de mediu pentru planuri și programe - act tehnico-juridic scris, emis de poate varia considerabil nu numai de Ia o localitate Ia alta dar și în către autoritatea competentă pentru protecția mediului, care interiorul aceleiași zone urbane; confirmă integrarea aspectelor privind protecția mediului în planul Poluare potențial semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce Sau în programul supus adoptării; depășesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la autoritate împuternicită potrivit competențelor legale să execute care autoritățile competente consideră ca un amplasament poate controlul reglementărilor în vigoare privind protecția aerului, apelor, avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii solului și ecosistemelor acvatice sau terestre. suplimentare și a măsurilor de reducere a concentrațiilor de poluanți Dezvoltare durabilă — desemneaza totalitatea formelor și metodelor de în emisii/evacuări. dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe Poluare semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice, și de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării ecologice și elementele capitalului natural; mediului. Emisie de poluanți/emisie - descărcare în atmosferă a poluanților proveniți din Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice, precum și în concordanță surse staționare sau mobile. cu legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului și a grupurile acestora. autorităților publice interesate de efectele implementării planurilor și Obiective de remediere - concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea programelor, luarea în considerare a raportului de mediu și a competentă, privind reducerea poluării solului, și care vor reprezenta rezultatelor acestor consultări în procesul decizional și asigurarea concentrațiile maxime ale poluanților din sol după operațiunile de informării asupra deciziei luate; depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau reziduuri care recomandările studiului de evaluare a riscului. alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale ale Receptori sensibili - școli, spitale, sanatorii, zone rezidențiale, zone apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri recreaționale etc. (Ord. nr. 818/2003, Anexa 1) contaminate. Specii protejate - orice specii de floră și faună salbatică care beneficiază de un Habitate naturale — zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală statut legal de protecție; sau seminaturală, ce se diferențiază prin caracteristici geografice, Sit/arie - zona definita geografic, exact delimitată; abiotice și biotice; Substanțe poluante — reprezintă acele substanțe rezultate în urma desfășurării Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, activității economice sau de trafic rutier, emise în mediu, care, chimice și structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; datorită caracterului lor nociv, pot înrautății calitatea mediului; diminuarea diversității biologice; modificarea negativă considerabilă Titularul planului sau programului — orice autoritate publică, precum și orice a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau program; deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de Zgomotul ambiental - este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activitățile poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum și de naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială industrie. necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi Zonă protejată — Unitate teritorială naturală sau construită, delimitată geografic identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare și/sau topografic, care cuprinde valori de patrimoniu natural și/sau în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile competente. construit; Mediul natural — ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizico- Zonă turistică - Unitate teritorială delimitată, caracterizată printr-o mare geografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, complexitate de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor avand calitatea de păstrător al vieții și generator de resurse variate forme de turism necesare acesteia; Zonă de protecție sanitară - terenul din jurul obiectivului unde este interzisă Planuri și programe - planurile și programele, inclusiv cele cofinanțate de orice folosință sau activitate care ar putea conduce la Comunitatea Europeană, ca și orice modificări ale acestora, care: se poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra elaborează și/sau se adoptă de către o autoritate Ia nivel național, stării de sănătate a populației rezidente din imediata vecinătate a regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru obiectivului; pentru captările, construcțiile și instalațiile utilizate în adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă Guvern; și sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare potabilă/instalațile de apă minerală, terapeutică sau pentru sau administrative. îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecție Potențial turistic deosebit — totalitatea obiectivelor naturale și construite sanitară cu regim sever”, «zona de protecție sanitară cu regim de existente într-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare restricție» și «perimetru de protecție hidrogeologică» din Normele atractivitate pentru diverse categorii de vizitatori și oportunități speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare a turismului; și hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, Public — una sau mai multe persoane fizice ori juridice și, în concordanță cu denumite în continuare Norme speciale, și din Instrucțiunile privind legislația sau cu practica națională, asociațiile, organizațiile ori delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de grupurile acestora; protecție hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului Raport de mediu - parte a documentației planurilor sau programelor care și pădurilor nr. 1. 278/2011". identifică, descrie și evaluează efectele posibile semnificative Receptori acvatici - ape de suprafață interioare, de frontieră sau costiere, asupra mediului ale aplicării acestora și alternativele lor raționale, precum și ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, luând în considerare obiectivele și aria geografică aferentă; exceptând zonele de influență directă sau de amestec ale acestor Rețea ecologică Natura2000 - rețeaua ecologică europeană de arii naturale evacuări protejate și care cuprinde arii de protecție specială avifaunistică.

Pagina 6

Glosar de termeni specifici pianurijoriproiectetor derulate în interiorul rețelei „NATURA 2000” Arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor -specia se menține și are șanse să se mențină pe termen lung ca o componentă naturale de interes comunitar și/sau a populațiilor speciilor de interes viabilă a habitatului său natural; comunitar, altele decât păsările sălbatice, în sonformitaie cu -aria de repariție naturală a speciei nu se reduce și nu există riscul să se reducă reglementările comunitare. în viilor, Arie de specială avifaunistică - sit protejat pentru conservarea - există un habitat destul de vast pentru ca populațiile speciei să se mențină pe protecție speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu reglementările termen lung. comunitare. Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt Habitate naturale de interes comunitar - acele habiiate care: periclitate, vulnerabile, rare sau endemice: sunt în de în arealul lor natusat - periclitate, exceptand cele al căror areal natural este marginal în teritoriu și care - pericol dispariție areal natural mic ca urmare a resângerii acestuia sau prin fapiul că au nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică; - au un suprafață restrânsă; -vuinerabile, adica a caror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă o reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai într-un viitor apropiai, în caz de peisistență a factorilor cauzali, - reprezintă eșantioane multe dintre următoarele regiuni biogeografice: aipină, continentală, - rare, adică ale căror populații sunt mici și care, chiar dacă în prezent nu sunt panonică, stepică și pontică. periclitate sau vulnerabile, riscă să devină; aceste specii sunt Habitat natural prioritar - tip de habitai natural amenințat, pentru a câuui iocalizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe conservare există o responsabilitate deosebită, suprafețe targi; Stare de favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când: - endemice și necesită o atenție particulară datorită naturii specifice a habitatului conservare arealul său natura! care le acoperă în cadrul acestui areai sunt lor și/sau a impactului potențial al exploatării lor asupra stării lor de - și suprafețele pe stabile sau în creștere; conservare. structura funcțiile specifice necesare pentru menținerea sa pe temnen Specii prioritare - specii periclitate șilsau endemice, pentru a căror conservare - are și lung; sunt necesare măsuri urgente. - speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabită. Stare de conservare favorabila a unei specii - se consideră alunci cand:

Pagina 7

Cuprins Introducere Capitolul 1. Informații generale .. 1.1, Informații privind planul 1.1.1, Informații despre titularul proiectului... nenea 1.1.2. Informații despre autorul atestat al documentațiilor tehnice 1.1.3. Denumirea planului... aaa 1,14. Descrierea planului. Elemente tehnice................ieuceeaeneeneneeneenaee nenea nea eeaeenaeanee ae eaeaeeaeee 13 1.1.5. Oportunitatea și necesitatea planului; Justificarea necesității reactualizării PUG .............. „mau. 15 1.2. Localizarea geografică și administrativă 1.2.1. Apele de suprafață 1,;2;2„Apele'subterane ssrzrsrezrase razei aaa ea aaaateaaaaenaaaa aaa ap uaaaea09agoano coana sean sana aa 1.2.3. Aspecte climatice 1.2.4. Caracterizarea factorului de mediu sol 1.2.5. Scurtă analiză a substratului geologic 1.2.6. Aspecte privind covorului vegetal de la nivel local................mmmm nenea 34 je eăte o) erei LE ap) | 3 7 RE RR RR 1.4. Despre metodologia de analiză 1.5. Conținutul Raportului de mediu 1.6. Relația propunerii de plan cu alte planuri și programe... 39 1.6.1. Planuri și programe la nivel local și județean.................mmmm nenea 40 Capitolul 2. Starea factorilor de mediu 2.1. Factorul de mediu aer 2.2. Analiză a categoriilor de impact asociate dinamicii schimbărilor climatice ..............e manere 64 2.2.1. Fenomene asociate schimbărilor locale manifeste la nivel local...............mmae nenea 67 2.2.2. Incidența schimbărilor climatice asupra planului analizat...............e mun 72 2.2.3. Imunizarea la schimbările climatice .............mme nenea 75 ps BY74« o) el DORI e RI RR RI N N 82 2.4. Factorul de mediu apă... 83 2.5. Date privind ariile naturale de interes comunitar ................. nenea eee 86 2.5.1. Date asupra ROSCI0074 Făgetul Clujului... nenea 86 2.5.2. Date despre ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia.............mmm nana 94 2.6. Covor vegetal... aaa 98 2.6.1. Zona ripariană a Someșului Mic... aaa ea 98 2.6.2. Zâna proximălă. Aguiiilării FOTO caza ea EEE CREEA 99 2.6.3. Sectorul amonte de Acumularea Florești ............mmema nenea 101

Pagina 8

26.4. Pădurea Hoia nenea anna eee aaa eco naeenennnaeanaa e ena 103 265. Dealul Melcului............ numere reerezeeareaeaeeaana eee ceace ceea cecen enenenaeaaeaanecaaneautatanaeaneananenneane 104 2.6.6. Terasa sudică a Someșului Mic... eerror 106 2.6.7. Liziera Făgetului......nn nana orare nenoarnneenececeoaceeeeae eee ese anoennae nana ana reea ae ee 107 PASE DI 7] 109 2.6.9. Dealul Cetății (Cetatea fetei)... nenea ana eeaeenmaann n nenana 114 2.6.10. Zona Mănăstirea Floreșii muntean nanennane 113 26.11. Valea Gârbăului 2.6.13, Liziera vestică a Pădurii Făget... eerror nenennneaeaaennaaaee 2.6.13. Habitate antropizate și semiantropizate 2.6.14. Agroecosisteme............. maur aan ae na ana aaa aa 2.7. Aspecte faunistice... nenea erectus Capitolul 3. Aspecte actuale de mediu relevante pentru zonă 3.1. Analiza „punctelor fierbinți” în raport cu starea factorilor de mediu... manere 141 3.1.1. Factorul de mediu sol... eerror maneaua ioana vea tena 141 3.1.2. Factorul de mediu apă... eee enma anonime neant 142 3.1.3. Factorul de mediu aer... nenea aan ae 144 3.1.4. Factorul de mediu biodiversitate ...........uc nenea neon oananeaaeeanneee 146 3.1.5. Factorul de mediu social... reneraeeeeeeeeenereanaaaeaaana ee 148 Capitolul 4 Evaluarea efectelor potențiale semnificative asupra mediului asociate Planului,............ „aaa, 151 4.1. Obiective de mediu, ținte și indicatori... mananca ereu ere eae 151 4.2. Evaluarea efectelor potențiale asupra factorilor de mediu relevanți pentru plan ............... mreana 153 4.2.1. Factorul de mediu POPULAȚIA, nenea a 153 4.2.2. Factorul de mediu MANAGEMENTUL DEȘEURILOR, nenea 156 4.2.3. Factorul de mediu SĂNĂTATEA UMANĂ... none eee nenea aaa 158 4.2.4. Factorul de mediu „BIODIVERSITATE” . 4.2.5. Factorul de mediu "SOL... oana pepene eee 4.2.6. Factorul de mediu "UTILIZAREA TERENULUI „nenea nenea 164 4.2.7. Factorul de mediu "APA"... aan aaa 166 4.2.7. Factorul de medii "AER" neant eee 168 4.2.8. Factorul de mediu "FACTORII CLIMATICI. eee 169 4.2.9, Factorul de mediu "ZGOMOTUL (și VIBRAȚIILE) „men 171 4.2.10. Factorul de mediu "VALORILE MATERIALE” 4.2.11. Factorul de mediu "PATRIMONIU CULTURAL, ARHITECTONIC și ARHEOLOGIC".................. 174 42.12. Factorul de mediu "INFRASTRUCTURA RUȚIERĂ).........m noua neant 176 42.13. Factorul de mediu "TRANSPORTUL"

Pagina 9

4.2.14. Factorul de mediu "PEISAJUL"... eacea ceace 4.2.13. Factorul de mediu "SPAȚII VERZI FUNCȚIONALE” 4.2.16. Sinteza transversală a efectelor PUG asupra factorilor de mediu 4.3. Evaluarea efectelor potențiale transfrontieră 4.4. Analiza riscurilor 44.2. Matricea analitică a riscurilor Capitolul 5 Evaluarea alternativelor................. manere aaa aaa 194 5.1. Alternativele studiate 5.2. Evaluarea alternativelor studiate Capitolul 6 Propuneri privind monitorizarea............ aa 205 manance Capitolul 7 Propuneri de asumat... nea anenaneaeaeeeea 215 aaa aa a e a Capitolul 8 Concluzii 8.1. Concluzii desprinse din parcursul de evaluare adecvată 8.2. Concluzii evaluării de mediu Anexa | Unitățile teritoriale de sol. Anexa 2 Ilustrarea nivelelor de trafic din zona uat Florești... Anexa 3 Rezultatele monitorizării factorului de mediu aer Anexa 4 Certificate de pregătie în domeniul analizei dispersiei poluanților ale membrilor echipei implicate în cadrul prezentului document... aa ae aaa 238 Anexa 7 Buletine de analiză factorul de mediu apă Anexa 8 Documente procedurale

Pagina 10

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Raport de mediu Reactualizare PUG Florești 1710/2025 Introducere Scopul central al Raportului de Mediu (RM) este de a identifica, descrie și evalua efectele potențiale semnificative ale prevederilor Reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Florești, județul Cluj asupra factorilor de mediu, asupra sănătății populației și elementelor criteriu care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 în suprapunere cu teritoriul administrativ asupra al comunei Florești (ROSCI00742 Făgetul Clujului — Valea Morii, ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia). Prezenta documentație are rolul de a fundamenta, în mod riguros și sistematic, evaluarea efectelor potențiale asupra mediului generate de Plan, și de a analiza, în mod integrat, posibilele implicații asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar situate în zona precum de influență a planului, conform cerințelor Evaluării Adecvate (EA) ce însoțește prezenta documentație. de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG), a fost realizată de SC Triarh SRL, în colaborare cu Universitatea Propunerea „Babeș-Bolyai” Facultatea de Geografie (UBB). Ca urmare a consultărilor din cadrul Comitetului Special Constituit și ținând cont de prevederile H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe și decizia etapei de încadrare s-a luat decizia continuării procedurii cu realizarea Raportului de mediu, si Evaluare Adecvată, având în vedere faptul o parte din suprafața comunei Florești se suprapune cu siturile Natura 2000: ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, ROSCI0146 Pădurea de stejar pufos de la Hoia. Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile H.G. 1076/2004 și ținând seama de legislația specifică națională în vigoare, mai cu seamă de prevederile și principiile Legii Mediului 256/2006 republicată cu completările aferente, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea și completarea Legii Apelor nr. 107/1996 precum și de normele și regulamentele europene în domeniu. La realizarea prezentului raport s-a mai ținut cont și de următoarele documente: Manualul pentru aplicarea procedurii de realizării a evaluării de mediu pentru planuri și programe elaborat de Ministerul Ei Mediului și Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenția Națională de Protecție a Mediului. D Ghidul generic privind Evaluarea de Mediu pentru Planuri și Programe elaborat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile Orice proiect, plan sau produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) și o serie de efecte indirecte care program, trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde și unor principii ce stau la baza legislației de protecție a mediului: . inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; . evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea tehnologiei optime; Prezenta documentație, reprezintă Raportul de mediu la propunerea de plan, definit ca un instrument prin care se identifică, descriu și evaluează potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului, precum și alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele și aria geografică ale planului sau programului . Din definiția dată pentru acest tip de documentație, se desprind în acest sens trei termeni extrem de importanți, și anume: “potențial”, „efecte semnificative” și „alternative rezonabile”. Astfel, evaluarea de mediu nu reprezintă o cercetare științifică exhaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor de factorii de mediu din zona țintă, ci se dorește a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al legate autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea planului propus asupra factorilor de mediu, clădit pe baza unui proces de de informații, prin care se conturează o analiză a posibilelor efecte previzionate ce se pot răsfrânge asupra factorilor de culegere mediu în ansamblul lor, ca urmare a dezvoltării planului sau programului în cauză. minime trebuie să le conțina un raport de mediu sunt cuprinse în conținutul-cadru prevăzut în Anexa 2 a HG Informațiile pe care 1076/2004. de mediu pentru planul studiat, comparativ cu cerințele HG 1076/2004 sunt prezentate sintetic în Conținutul Raportului secțiunea 1.3. Astfel, Raportul de mediu va identifica, descrie și evalua potențialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului, și alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele și aria geografică a planului și va respecta conținutul precum cadru prevăzut în Anexa nr. 2 a HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Analiza parcursă Analiza parcursă urmărește procesul de actualizare a PUG Florești, ce reprezintă instrumentul tehnico-administrativ prin care se asigură amenajarea funcțională a teritoriului și care permite promovarea soluțiilor de dezvoltare socio-economică și tehnico-edilitară a uat. Planul Urbanistic General (PUG) reprezintă demersul urbanistic de planificare cu caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone de Ia nivelul unei localități (acoperind toate funcțiunile: locuire, servicii, producție, circulațe, spații 2 prin HOTĂRÂREA nr. 685 din 25 mai 2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, situl ROSCI0074 Făgetul Clujului - Valea Morii, desemnat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 și reconfirmat prin Ordinul MM nr. 2387/2011, respectiv Ordinul MM nr. 46/2016, a dobândit statutul de Arie specială de conservare

Pagina 11

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Ejeat A Aa Reactualizare PUG Florești verzi, instituții publice, etc., după caz) asigurând corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile planurilor de organizare a teritoriului de la nivele superioare (Planuri județene/naționale). Prin PUG se stabilesc obiectivele, acțiunile, prioritățile, reglementările de urbanism (permisiuni și resticții) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor și conformarea construcțiilor din zona studiată (PUG reprezintă o fază premergătoare realizării investițiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcție de fondurile disponibile). Intreaga analiză de mediu s-a realizat în baza elementelor tehnice de documentare puse la dispoziție de către titularul de proiect, respectiv proiectant. În parcursul de evaluare de mediu s-a ținut cont de etapele procedurale parcurse la nivelul unor instituții, integrânduse opiniile desprinse din ședințele Grupului de lucru special constituit în cadrul DJM CJ, o atenție particulară fiind acordată și opiniilor transmise de comunitatea locală sau alți actori ce s-au implicat în procesul de consultări publice. Insistăm asupra aspectului legat de obiectul prezentei documentații, ce vizează un parcurs analitic legat de propunerea de plan având ca obiect actualizarea elementelor de planificare de Ia nivelul unui uat, pregătindu-se modernizarea acestuia și racordarea la potențialul de dezvoltare dat de oportunitățile date de instrumente financiare, proiecte de dezvoltare etc. Activitățile de dezvoltare a unor proiecte distincte, ce presupun intervenții asupra clădirilor, reconfigurări și dezvoltări ale echipării tehnico-edilitare șamd urmând a face obiectul unor proceduri distincte (Autorizație de construire), precedate pe linie de mediu de etapa de emitere a Acordului de mediu. La nivelul acestei etape se va analiza impactul de mediu al activităților specifice constructive. Evaluarea strategică de mediu (ESM) este un proces sistematic prin care se evaluează potențialele efecte asupra mediului ale planurilor și programelor (ex.: planuri de amenajare a teritoriului, planuri de dezvoltare regională, programe sectoriale — transport, energie, agricultură), înainte de adoptarea acestora și înainte ca acestea să fie puse în aplicare. Scopul ESM este de a integra considerentele de mediu încă din faza de elaborare a planurilor și programelor, pentru a preveni efectele negative asupra mediului și a promova dezvoltarea durabilă, iar acolo unde este cazul, de a adapta prevederile cuprinse în planul analizat în așa fel încât efectele cu impact potențial de mediu să fie cel puțin minimizate, iar acolo unde este posibil, anulate. Dată fiind complexitatea abordării în ceea ce privește analiza teritorială de la nivelul uat Florești, a fost propusă o abordare detaliată, distinctă, a factorilor de mediu: e Sol Subsol Climă Floră și fauna Ape de suprafață Ape subterane Resurse naturale e Aer în zonerezidențiale Aer în afara zonelor rezidențiale e Peisajurban Peisaj extraurban Zgomot urban Zgomot extraurban Populație/Sănătate populație e Patrimoniu construit Prezentul document a fost elaborat ținând cont de repere tehnice și cu valoare juridică, astfel: A. Din perspectiva abordării SEA e Hotararea 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare e ORDIN nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe e Ghiduri metodologice de specialitate: o Practical Guidance and Recommendations for Integrating Climate Change and Biodiversity into Strategic Environmental Assessment (SEA) Procedures? Manual aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe“ Guidance on Integrating Climate Change and Biodiversity into Strategic Environmental Assessment? Strategic Environment Assessment — Sourcebook and Reference Guide to International Experience 3 EUROPEAN COMMISSION, DIRECTORATE-GENERAL FOR ENVIRONMENT, Study Contract No. 07.0307/2010/580136/ETU/A3 * MMGA/ANPM > EUROPEAN COMMISSION, DIRECTORATE-GENERAL FOR ENVIRONMENT, 2013 * Dalal-Clayton & Bsadler Barry (2005); Strategic Environment Assessment - Sourcebook and Reference Guide to International Experience Cromwell Press, Trowbridge

Pagina 12

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești B. In ceeace priveștre contextualizarea generală și procedurală pe linie de mediu e OUG 195/2005 privind protecția mediului, cu completările și modificările ulerioare; e Legea 49/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; e Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului; e Legea nr. 17 din 6 ianuarie 2023 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor C. Din perspectiva suprapuneri uat cu situri aparținând rețelei Natura 2000 e Ordinul 1679/2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic specific privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor/proiectelor din domeniile de interes și Anexa la acesta publicată în Monitorul Oficial al României, Partea |, nr. 561bis din 22.06.2023 e Ordinul 1.682 din 14 iunie 2023 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar + Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 92/43/EEC?; e Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the Habitats Directive 92/43/EEC&; se insistă asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potențial (previzionat) al planului/proiectului asupra elementelor criteriu (specii/habitate) ce au stat la baza desemnării sitului în cauză. Etape procedurale Procedura de reglementare pe linie de mediu a debutat prin depunerea documentelor inițiale, la DJM Cluj, sub nr. 11381/15.05.2025, pentru care a fost emisă Decizia de încadrare nr. 151/21.11.2025. In cadrul procedurii au fost organizate 2 Grupuri de lucru interinstituționale ce s-au desfășurat la data de 25.11.2025, respectiv 03.12.2025. 7 European Communities, 2000, Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities; Impact Assessment Unit: School of Planning, Oxford Brookes Univ. Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities

Pagina 13

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, vw. studiidemediu.ro Îl fe eul Reactualizare PUG Florești Capitolul 1. Informații generale Reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Florești reprezintă principalul instrument de planificare teritorială Ia nivel local, având rolul de a orienta dezvoltarea spațială, economică și socială a unității administrativ-teritoriale în concordanță cu principiile dezvoltării durabile și cu politicile europene, naționale și județene în vigoare. Necesitatea actualizări PUG derivă din dinamica accelerată a localității, din transformările profunde ale structurii demografice și funcționale ale comunei și din obligația legală de a armoniza reglementările urbanistice cu legislația actuală privind protecția mediului, biodiversitatea și gestionarea resurselor naturale. Floreștiul se află într-o situație urbanistică și ecologică atipică pentru mediul rural, fiind una dintre cele mai dinamice localități din România, cu o creștere demografică excepțională: de la 22.813 locuitori în 2011 la 52.735 locuitori în 2022, ceea ce reprezintă o dublare a populației în mai puțin de un deceniu Extinderea consecutivă a intravilanului — ajuns în prezent la 3.016 ha - asociată intensificării presiunilor asupra infrastructurii, mobilității, calității mediului și spațiilor naturale justifică pe deplin necesitatea unei reconfigurări strategice a dezvoltării teritoriale. Planul urmărește redefinirea zonelor funcționale, optimizarea structurii edilitare, stabilirea criteriilor de dezvoltare coerentă a noilor zone urbanizabile și introducerea de mecanisme de control al extinderii necorespunzătoare a intravilanului. Totodată, PUG integrează obiective de protecție a mediului, control al riscurilor naturale și conservare a capitalului natural, date fiind elementele sensibile identificate atât Ia nivelul cadrului natural (zone cu risc geomorfologie, culoare ecologice, terenuri agricole de calitate superioară), cât și în raport cu ariile protejate situate în proximitatea teritoriului administrativ. Reactualizarea PUG Florești se înscrie în cadrul legislativ definit de Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, de Ordinul 233/2016 privind normele metodologice de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, precum și de toate reglementările sectoriale relevante privind gestionarea resurselor de apă, protecția solului, siguranța în construcții și protecția biodiversității. Din perspectiva mediului, planul este supus procedurii de evaluare de mediu stabilită prin H.G. 1076/2004, fiind necesară elaborarea Raportului de Mediu și a Evaluării Adecvate, având în vedere existența siturilor Natura 2000 în aria de influență a comunei și potențialele interacțiuni ale dezvoltării urbanistice cu elementele criteriu ale acestora. Planul Urbanistic General (PUG) este instrumentul de planificare urbanistică de bază al unei unități administrativ-teritoriale, prin care se stabilesc parametri de referință, așa cum este cazul pentru: - destinația terenurilor, - regulile de construire și de protecție a mediului, - liniile directoare de dezvoltare socio-economică, - modul de organizare și dezvoltare teritorială și tehnico-edilitară pentru întreaga localitate, într-un orizont de timp mediu și lung (10-20 ani). Prezenta abordare are ca obiectiv reglementarea inițiată pentru comuna Florești, județul Cluj, ce vizează: - revizuirea/actualizarea intravilanelor localităților componente ale Comunei Florești în concordanță cu nivelul actual de dezvoltare, - revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuși și a prevederilor planului inițial prin aducerea acestora în acord cu legislația în vigoare, tendințele de dezvoltare și cerințele de dezvoltare durabilă socio-economice și de mediu actuale, precum și actualizarea listei de proiecte de investiții necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, realizată în baza unor studii de specialitate și a analizei gradului de implementare a planurilor urbanistice în vigoare și a impactului acestora la nivelul unității administrativ-teritoriale. Rolul prezentului Raport de Mediu este de a analiza în mod sistematic natura și magnitudinea efectelor potențiale ale prevederilor PUG asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol, climă, biodiversitate, peisaj, sănătatea populației), de a examina riscurile asociate și de a determina măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea sau compensarea efectelor negative. Evaluarea, construită pe baza Studiului de condiții inițiale al comunei și a datelor punctuale privind starea factorilor de mediu (zgomot, apă, sol), la care se adaugă un bagaj consistent informativ de documentare, asigură integrarea unei perspective obiective asupra stării mediului și stabilește termenii de comparație necesari pentru scenariile de dezvoltare. In același timp, Evaluarea Adecvată ce analizează în detaliu interacțiunile potențiale dintre prevederile PUG și elementele de conservare ale siturilor Natura 2000, cu aplicarea principiului precauționar și a metodologiilor prevăzute prin Ordinul

Pagina 14

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Raport de mediu Reactualizare PUG Florești 1710/2025 1682/2023 vine să completeze abordarea. Acest demers oferă garanția că dezvoltarea urbanistică a comunei poate avansa fără a compromite integritatea ariilor naturale protejate și fără a afecta în mod semnificativ habitatele și speciile pentru care acestea au fost desemnate. se raportează la ansamblul planurilor și strategiilor regionale și naționale — Strategia de Dezvoltare Teritorială Documentația Județului Cluj până în 2030, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Zonei Metropolitane Cluj, Strategia integrată de a dezvoltare urbană și politicile sectoriale aferente infrastructurii, mobilității, protecției mediului și adaptării la schimbările climatice. Integrarea acestor documente asigură coerența viziunii de dezvoltare a nivelul UAT și compatibilitatea PUG cu evoluțiile teritorial-funcționale ale Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. În concluzie, Reactualizarea PUG Florești constituie un demers esențial pentru organizarea coerentă a teritoriului, pentru calității vieții și pentru protejarea capitalului natural în contextul unei presiuni urbanistice crescute. Prin intermediul creșterea Raportului de Mediu și al Evaluării Adecvate se asigură compatibilizarea direcțiilor de dezvoltare cu obiectivele de protecție a mediului, fundamentarea deciziei autorităților competente și integrarea aspectelor de mediu în toate etapele procesului urbanistic. 1,1. Informații privind planul PUG elaborat anterior” au tratat problemele tuturor localităților constituente de Ia nivelul uat Florești și au constituit punctul de plecare în elaborarea prezentei documentații. În perioada urmatoare, rolul Consiliului Local va fi în principal să aplice acțiunile și măsurile propuse prin PUG-ul reactualizat, să elaboreze și să aplice hotărâri în privința încurajării inițiativei a valorificării terenurilor - indiferent de proprietar - și a dotărilor tehnico - edilitare a localităților comunei în cotextul private, teritorial — spațial dat. Prin demersul actual de reactualizare a PUG se propune: + ase evidenția potențialul transformărilor spațiului din limitele administrative ale comunei, plecând de la un moment de referință - respectiv stadiul actual; * a se identifica, în urma unei analize de detaliu, disfuncționalitățile actuale, existente în teritoriu ca rezultantă a interacțiunilor multiple dintre elementele cadrului natural, structura și funcțiile așezării; + _aveni cu soluții de remediere și optimizare a funcționalități sistemului teritorial pe termen mediu și lung. Finalitatea acestui proiect este de a asigura coeziunea teritorială, eliminarea blocajelor generate de o dezvoltare anarhică, atenuarea disparităților intrateritoriale și asigurarea unei strategii viabile de dezvoltare. Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Florești se distinge net, prin complexitate și miză strategică, de documentațiilor de urbanism din România. Planul intervine într-un teritoriu cu o evoluție demografică fără majoritatea precedent la nivel național: în mai puțin de două decenii, Floreștiul a trecut de Ia statutul de comună periurbană, cu o structură predominant rurală, la cel de pol urban integrat, cu peste 52.000 de locuitori la recensământul din 2021 funcțională reală estimată la aproximativ 70.000 de persoane. Acest ritm de creștere, documentat și în Memoriul și cu o populație general al PUG 2025, nu are echivalent în zona metropolitană clujeană și nici în alte UAT rurale din țară. Această dinamică accelerată a generat o presiune substanțială asupra utilizării terenurilor, asupra rețelelor de circulație și infrastructurii edilitare, iar PUG-ul actualizat își propune să regleze și să reechilibreze un teritoriu aflat într-un proces asupra continuu de urbanizare. Spre deosebire de alte planuri, care operează adesea într-un sistem static, PUG-ul Florești este construit document operațional într-o zonă aflată într-o tranziție spațial-funcțională profundă. EI nu doar ca un reglementează extinderea intravilanului - ajuns la peste 3.000 ha — ci restructurează modul în care localitatea este conectată la Cluj-Napoca, asumând explicit rolul Floreștiului ca nod esențial în rețeaua metropolitană. Ceea individualizează acest plan este, de asemenea, caracterul său calibrat pe un peisaj urban fragmentat, construit ce într-un ritm atât de alert încât dezvoltarea imobiliară a preluat temporar rolul ordonator al spațiului. PUG-ul 2025 autoritatea publică în rolul de regulator, restabilind ordinea funcțională: definește centre urbane, spine de repoziționează mobilitate, coridoare de dezvoltare, zone de densificare și spații verzi cu rol de echilibru ecologic. În mod remarcabil, planul abordează prima dată Ia nivel local problema continuității ecologice într-un teritoriu deja intens antropizat. Analiza pentru hidrografică a evidențiat existența unor culoare naturale — valea Someșului Mic, valea Feneșului, văile geomorfologică și secundare - care devin elemente structurante atât pentru mobilitate, cât și pentru reconectarea fragmentelor de habitat. Din evaluării de mediu, planul este distinctiv prin magnitudinea interacțiunilor sale potențiale cu factorii de perspectiva mediu. situat la contactul dintre Podișul Someșan și Dealurile Feleacului, include zone cu susceptibilitate ridicată Floreștiul, la alunecări de teren, trene de glacis, terase fluviale și lunci active. PUG-ul integrează riguros această diversitate 9 PUG elaborat anterior — 2004 - S.C. CATEDRAL PROIECT SRL. și s.C. EXPERIMENT PROIECT S.R.L. Cluj-Napoca

Pagina 15

LS: SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro fade, (el Reactualizare PUG Florești geomorfologică, inclusiv zonele cu risc natural, stabilind limitări clare ale utilizării terenului și condiționări tehnice specifice. In același timp, planul reprezintă o etapă esențială în conturarea unei infrastructuri verzi la scară metropolitană, prin protejarea malurilor Someșului Mic, prin reconversia unor terenuri degradate și prin includerea unor zone tampon în proximitatea habitatelor naturale. O altă caracteristică definitorie constă în poziționarea Floreștiului ca cel mai mare rezervor de locuire al zonei metropolitane. Planul abordează explicit fenomenul navetismului masiv — peste 8.000 de persoane fac naveta zilnic între Florești și Cluj- Napoca - și îl corelează cu dezvoltarea infrastructurii de mobilitate. Această abordare integrează simultan mobilitatea cotidiană, presiunile asupra mediului (în special asupra calității aerului și a zgomotului) și necesitatea tranziției către forme de mobilitate durabilă. În acest sens, PUG-ul este unul dintre puținele planuri generale din țară care internalizează direct obiectivele Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Zonei Metropolitane Cluj și le transpune î în reglementări urbanistice. Planul se individualizează și prin atenția acordată zonelor mixte, cu funcțiuni complementare (rezidențial-servicii-dotări), în contrast cu morfologia urbană haotică generată de dezvoltările anterioare. Introducerea unor centre comunitare, a unor axe de spații publice și a unei trame verzi coerente reprezintă elemente structurante cu impact direct asupra calității vieții. Din perspectiva mediului, aceste măsuri au rolul de a reduce „insularizarea” peisajului urban și de a crea conexiuni între zone construite și spațiile naturale rămase, cu efecte benefice asupra biodiversității locale. Nu în ultimul rând, PUG-ul Florești este un document strategic în raport cu politicile regionale și naționale, făcând legătura între obiectivele de dezvoltare ale UAT, Strategia Județului Cluj 2030, Masterplanul Metropolei și poziționarea în localității rețeaua urbană a României. Această conectare multi-scalară nu este un element decorativ, ci reprezintă fundamentul prin care pot fi coordonate investițiile publice majore, infrastructura de transport și extinderea utilităților. În ansamblu, planul se individualizează prin aceea că nu gestionează doar rezolvări tehnice ale dezvoltării, ci operează o reconstrucție profundă a modului în care Floreștiul funcționează ca entitate urbană: un teritoriu supus unei presiuni continue, dar cu un potențial strategic ridicat. Reactualizarea PUG nu este doar o actualizare tehnică, ci o reformulare conceptuală a identității teritoriale a comunei—de Ia rural periurban, la urban metropolitan. 1.1.1. Informații despre titularul proiectului Fișa titularului: Titular Uat Florești, județul Cluj Strada Avram Iancu nr. 170, Florești, jud. Cluj Email: primariaQfloresticluj.ro Scurtă prezentare rezumativă a comunei Florești: Comuna Florești este unul dintre cele mai elocvente exemple ale transformării teritoriale din România post-2000. Așezată în culoarul Someșului Mic, la vest de municipiul Cluj-Napoca, Floreștiul a funcționat mult timp ca o localitate rurală cu structură economică tradițională, întemeiată pe agricultură, exploatarea terenurilor fertile din lunca Someșului și activități meșteșugărești specifice proximității unui mare centru urban. Primele mențiuni documentare ale localității datează din secolul al XIII-lea, când satul apare ca punct de trecere și zonă agricolă importantă pe drumul medieval Cluj-Oradea. Configurația geomorfologică - terase stabile, câmpuri fertile, acces direct la resursele de apă și poziționarea pe culoarul de circulație transcarpatic — a reprezentat baza stabilității comunității tradiționale. Până la sfârșitul secolului al XX-lea, Floreștiul a păstrat caracteristicile unui sat mare transilvănean, cu o creștere lentă, evoluând organic de-a lungul arterei principale. Transformările radicale au început însă după anul 2000, într-un context regional marcat de ascensiunea Clujului ca pol universitar, tehnologic și investițional. Odată cu intensificarea investițiilor în municipiu, Floreștiul a devenit spațiul natural de extindere a locuirii, oferind terenuri disponibile, prețuri accesibile și o distanță de numai câteva minute față de centrul metropolitan. Această combinație de factori a declanșat un fenomen urbanistic fără precedent la nivel național. Premisele dezvoltării accelerate sunt bine documentate: - accesibilitatea teritorială excepțională, prin DN1/E60, autostrada A3 și infrastructura de transport metropolitan; - fondul funciar compatibil cu urbanizarea, compus din terase stabile și câmpuri extinse pe care dezvoltatorii au putut 10

Pagina 16

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Raport de mediu Reactualizare PUG Florești 1740/2025 opera rapid; - proximitatea față de un puternic centru economic, care a generat cerere masivă de locuire; — migrația internă către zona metropolitană, în special a populației active cu studii superioare. În mai puțin de două decenii, Floreștiul s-a transformat dintr-o localitate cu aproximativ 5.000 de locuitori în anii 2000 întro comunitate urbană de peste 52.000 de locuitori la recensământul din 2021 - iar datele reale indică depășirea pragului de 70.000. Această creștere, asociată unei explozii a numărului de locuințe și de activități economice, poziționează Floreștiul ca cea mai mare comună din România, depășind chiar multe municipii de rang II în ceea ce privește populația și dinamica socio-economică. Stadiul actual reflectă amprenta acestei evoluții accelerate. Comuna se caracterizează prin: - o densitate urbană în continuă creștere, cu zone rezidențiale extinse și apariția unor centre secundare; - diversificarea activităților economice, peste 2.200 de societăți active fiind înregistrate pe raza localității; — un grad ridicat de mobilitate pendulară, Floreștiul funcționând ca principal furnizor de forță de muncă pentru ClujNapoca, dar și ca destinație de navetă în sectorul comercial și de servicii; - presiuni accentuate asupra infrastructurii, în special asupra rețelelor de transport, canalizare, alimentare cu apă și utilități urbane; - o populație cu profil socio-profesional atipic pentru o unitate administrativ-teritorială rurală, peste 75% dintre adulți având studii superioare. În paralel, localitatea păstrează un fundal natural de o valoare semnificativă: lunca și terasele Someșului Mic, culoarele ecologice ale văilor secundare, zonele împădurite ale Dealurilor Feleacului și resursele agricole ale Podișului Someșan. Aceste elemente funcționează astăzi într-un echilibru fragil, între presiunea urbană și necesitatea conservării capitalului natural. Perspectivele de dezvoltare socio-economică sunt, în mod inevitabil, legate de consolidarea rolului Floreștiului ca parte integrată a Zonei Metropolitane Cluj. Tendințele majore pot fi sintetizate astfel: 1... Urbanizare avansată și diversificarea funcțiunilor urbane - trecerea de la un model bazat aproape exclusiv pe locuire la unul mixt, cu centre comerciale, servicii, educație, sănătate, zone de recreere și spații publice coerente. 2. Profesionalizarea și maturizarea pieței muncii — apariția unor poli economici locali, susținuți de companii din servicii, IT, logistică și retail. 3. Integrarea infrastructurală cu Cluj-Napoca — extinderea sistemului de transport, dezvoltarea transportului public metropolitan și îmbunătățirea conexiunilor rutiere. 4. Creșterea calității vieții urbane — prin extinderea dotărilor, crearea de spații verzi, controlul densităților și dezvoltarea unor poli comunitari funcționali. 5. Reechilibrare ecologică — prin protejarea zonelor sensibile, reconfigurarea coridoarelor verzi, gestionarea durabilă a resurselor și reducerea presiunilor asupra luncii Someșului Mic. Ă află într-un moment de transformare strategică: o localitate rurală devenită oraș în fapt, dar care În esență, Floreștiul se trebuie să-și recalibreze mecanismele de funcționare pentru a asigura stabilitate pe termen lung. Reactualizarea PUG devine astfel nu doar o obligație legală, ci un instrument critic pentru ordonarea unei evoluții care, deși spectaculoasă, necesită direcționare, structurare și protecție a mediului pentru a rămâne sustenabilă. 1.1.2. Informații despre autorul atestat al documentațiilor tehnice Prezenta documentație a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din: biol. Msc. Maria |. ANDRIESCU ing. de mediu Narcis ANTAL ing. de mediu Oana A. BORBELY ing. silv. Msc. Ana-Maria CETEAN ing. silv. Msc. Horațiu CETEAN ing. de mediu Alexandra CHERECHEȘ Dr. biol. loan COROIU ing. de mediu Sanda CUPȘA ing. de mediu Mircea FILIPȘAN Dr. biol. Sergiu I.N. MIHUȚ 11

Pagina 17

3) SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro “Raport de mediu 1710 / 2025 Reactualizare PUG Florești biol./agron. Liana N. MIHUȚ biol. Msc. Vlad Șt. MILIN ing.lecon. Luminița POPA ing. de mediu Daiana L. PODAR biol. Msc. Andreia SIDOR ecolog Mihaiela TOMOIAGĂ Fișa companiei de consultanță: Compania: SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL Adresa: Str. Baladei nr. 35, Cluj-Napoca, jud. Cluj, 400692 Date comerciale de identificare: J12/1014/2001 CUI RO 14054736 Tel./fax: 0264 410071 Email: office(Astudiidemediu.ro www.Studiidemediu.ro Administrator: Liana Nicoleta MIHUȚ Director executiv: Sergiu I.N. MIHUȚ Director tehnic: Horațiu CETEAN În cuprinsul prezentei documentații, referirea la autorul documentației se face prin acronimul USI. Documentația este asumată de Expert de mediu — Evaluator pricipal Dr. Sergiu I.N. MIHUȚ, atestat ARM - REGEXP „ARI Registrul expertilor atestati | ealsteul Expertilor de Mediu pentru elaborarea de studii de mediu | Judet/ Nivel Tip studii/ Valabilitate | Ne Expert atestat Adresa Tara atestare Domenii Nr certificat certificat Mentiuni | + RIM-1, RIM-2, RIM-3, RIM-A, RIM-S, RIM-6, RIM-11a, RIM-11b, RIM-1îc, RIM-12, RIM-13a, și | RIM-13b A MIHUT Sergiu loan-Nicolae . RA-I pipa | Tel: 0744826619 Cluj-Napoca Cuj principal e RM:1, RM-13b Arăt9/08i|. [aa Malik sergiu.mihut(Dgmail com * BM-1 CERTIFICAT DE ATESTARE 1994 are 3 poradenoac pala = | 2005 l] CERTIFICAT DE ATESTARE a ROM ne. 999/06.11 2025 smenearsi 12

Pagina 18

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1.1.3. Denumirea planului REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL (PUG) Și REGULAMENT LOCAL DE URBANISM (RLU) COMUNA FLOREȘTI, JUD. CLUJ 1.1.4. Descrierea planului. Elemente tehnice Comuna Florești este situată în județul Cluj, la vest și în imediata vecinătate a municipiului reședință de județ Cluj - Napoca (situată la 5 km vest de municipiul Cluj Napoca, pe DN 1 spre Oradea). Se învecinează la nord cu teritoriul comunei Baciu, la vest cu Comuna Gilău, la sud cu comuna Săvădisla, la sud - est cu teritoriul comunei Ciurila, iar la est cu teritoriul municipiului Cuj - Napoca (vezi fig. nr. 1). Stoinal Figura 1. Amplasare în teritoriu și localități învecinate Comuna, desfășurată pe o suprafață totală de 6089,17ha, cuprinde 3 sate: Florești (satul de reședință al comunei), Luna de Sus și Tăuți (vezi fig. nr. 2). 13

Pagina 19

JS a SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Tăuți = Stolna pie 0 Figura 2. uat Florești — localități componente: Florești (reședință de comună) și satele constituente Luna de Sus și Tăuți Ca urmare a presiunii generate de urbanizarea continuă, suprafețele de intravilan au cunoscut o dinamică crescătoare semnificativă, astfel: Supfață extravilan (ha) — Suprafață intravilan (ha) Dinamică procentuală a intravilanului (%) - la nivelul anului 1990 5707,68 381,32 6.26% - la nivelul anului 2012 4093,14 1996,02 32.7% - propunere 2024 3372,71 2711,9% 44,5% Ritmul de creștere a suprafețelor de intravilan a fost racordat în mod firesc cu dinamica de creștere populațională (vezi fig. nr. 3), în oarecare dezacord cu situația de la nivel național, unde, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere datorată depopulării și îmbătrânirii. Situația se datorează în primul rând situării proximale față de aglomerarea urbană — Municipiul Cluj-Napoca - ce s-a constituit ca un adevărat pol de atracție constantă, începând cu sec. XIX (exceptând sincopele generate de convulsii societale: perioada anilor 1950-1960 ce a coincis cu o perioadă de migrare a forței de muncă dinspre sate spre oraș ca forță de muncă brută pentru șantiere și uzine, respectiv perioada anilor 1992-1995 ce a fost marcată de un exod al forței de muncă spre Europa Occidentală. Densitatea de locuire este una foarte înaltă (19,44 loc/ha), depășind chiar cea de la nivelul 14

Pagina 20

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești aglomerări urbane a Municipiului Cluj-Napoca (15,910-16,2"! loc/ha). lată că și în această situație, definirea ca și “cartier dormitor"? al Municipiului Cluj-Napoca, devine pe deplin justificată. Proiecția dinamicii populaționale pentru perioada imediat următoare (până Ia nivelul anului 2024), indică o creștere în continuare a populației, însă ușor temperată față de explozia anilor 2002-2021. Creștere față —- Date istorice ? An Populație | de perioada -9- Proiectie 2025-2040 ! Recensământ totală anterioară 120000) i; (%) ! so 3009 00000 / | 1880 3655 215 i 1200 4435 213 j 80000 i 1910 4702 6 y N 1930 5280 12 ci i 8? 0000) 1941 6086 15 1956 5586 3 1966 6012 76 (9988 1977 6865 4 1992 6088 1 20000 2002 7470 22.1 câ 2011 „22813 205.2 0 A N . i 5795 1850 1875 1900 1925 1950 1975 2000 2025 2024 134 Z An Figura 3. Dinamica populațională înregistrată la nivelul comunei Florești 1.1.5. Oportunitatea și necesitatea planului; Justificarea necesității reactualizării PUG Scurte considerente privind oportunitatea Necesitatea reactualizării Planului Urbanistic General (PUG) al unei comune este justificată atât legal, cât și tehnic; din perspectivă juridică, Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, valabilitatea PUG este de 10 ani, cu posibilitate de prelungire pentru maximum încă 10 ani (prin Hotărâre de Consiliu Local, cu avize actualizate). Pentru funcționarea PUG actual a fost prelungită valabilitatea acestuia prin HCL nr. 22 din 15.02.2012. Însă dintre criteriile cele mai obiective în această direcție, rămâne ritmul de creștere demografică dar și economică înregistrată la nivelul spațiului administrativ, supus astfel unei extrem de înalte și constante presiuni privind investițiile din domeniile ce domină sferele ocupaționale: comerț, dezvoltare de servicii, industrie IT, dar mai recent și turism (unități extinse de cazare în regim hotelier, activități de petrecere a timpului liber etc.). În lipsa unei reactualizări constante (mai ales în contextul dat de uat Florești), apare riscul menținerii unor elemente anacronice, ce adâncesc neconcordanțele și necorelări cu Planuri elaborate la nivel superior și proiecte majore investiționale, amintind aici extrem de dinamicele proiecții generate de dezvoltările generate de polul de dezvoltare metropolitan Cluj-Napoca: metrou, centuri ocolitoare, Spital Regional etc. Se impun astfel abordări care să asigure necesități funcționale actuale ale comunității, amintind aici e Crearea de noi zone de locuire adaptate cerințelor moderne; e Protejarea și extinderea spațiilor verzi; Asigurarea de echipamente publice (școli, grădinițe, centre sociale); e Planificarea unei rețele coerente de mobilitate (drumuri, transport public, piste de biciclete) Din perspectiva dată de dezvoltarea regională previzionată, se impune, mai mult ca oricând ca acest instrument de utilitate publică să fie dezvoltat într-o manieră cât mai dinamică, asigurându-se pe de o parte o dezvoltare perfect racordată matricii * Vezi: CityPopulation - https:/Avww.citypopulation.de/en/romania/cluj/_/054975__cluj_napoca " Vezi: Urbistat - https:/Mwww.citypopulation.de/en/romania/cluj/_/054975__cluj_napoca '2 Cartier dormitor este definit ca fiind un cartier rezidențial slab echipat cu funcțiuni urbane complexe, cu predominanță de locuințe și cu un flux zilnic intens al navetismului spre alte zone ale orașului. Astfel de exemple sunt reprezentate zonele Militari, Popești-Leordeni, Bragadiru pentru București; Valea Lupului, Miroslava (comune limitrofe cu urbanizare masivă) pentru Iași; Giroc, Dumbrăvița (periurbane) pentru Timișoara 15

Pagina 21

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www studiidemediu.ro 1740 12025 Reactualizare PUG Florești de dezvoltare regionale, dar în egală măsură a fi evitate tendințe și inițiative haotice ce nu fac decât să cangreneze matricea urbană. Scurte considerente privind justificarea demersului de reactualizare a PUG Reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Florești reprezintă o etapă strategică obligatorie pentru asigurarea dezvoltării coerente, echilibrate și durabile a uneia dintre cele mai dinamice localități din România. Necesitatea elaborării noului PUG decurge din acumularea simultană a unor factori demografici, funcționali, economici și de mediu care, în lipsa unei intervenții de reglementare, riscă să amplifice disfuncționalitățile urbane și să compromită perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale comunei. Din perspectiva evoluției demografice. Floreștiul se află într-o situație singulară Ia nivel național. În ultimele două decenii, comuna a înregistrat o creștere demografică accelerată, de la circa 5.000 de locuitori în anii 2000 la 22.813 locuitori la recensământul din 2011, iar apoi la 52.735 locuitori în 2021 - o creștere de peste 131% într-o singură decadă. Estimările actuale, bazate pe consumul de utilități, numărul de unități locative și ritmul dezvoltărilor imobiliare, indică depășirea pragului de 70.000 de locuitori. Această evoluție demografică nu reprezintă doar un fenomen statistic, ci o presiune amplificată asupra: e rețelelor edilitare (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică); e infrastructurii de circulație și transport; e serviciilor de educație, sănătate și recreere; e fondului construit și utilizării terenurilor; + resurselor naturale ale zonei (sol, apă, biodiversitate). În lipsa unui cadru urbanistic actualizat, extinderea haotică a dezvoltărilor rezidențiale a condus la fragmentări spațiale, la subdimensionarea echipărilor publice și la apariția unor dezechilibre majore în structura funcțională a localității. Reactualizarea PUG devine astfel instrumentul esențial pentru recalibrarea raportului dintre cererea de locuire și capacitatea de suport a teritoriului. Creșterea populației a fost însoțită de o transformare accelerată a funcțiunilor urbane. Floreștiul a trecut de la o localitate rurală cu funcție agricolă dominantă la un teritoriu urbanizat, cu densități semnificative și cu un fond construit eterogen. Lipsa unei planificări anticipate a generat: e zonerezidențiale extinse fără infrastructură adecvată; e dezvoltări dispersate, slab conectate între ele; e congestii cronice ale traficului; e deficit major de dotări publice (școli, parcări, centre de recreere); * presiuni necorespunzătoare asupra terenurilor agricole și a zonelor naturale. PUG-ul nou propus răspunde acestor provocări prin: e definirea și stabilizarea centrelor urbane și a subcentralităților; e reorganizarea traseelor de mobilitate și integrarea cu rețeaua metropolitană; e stabilirea densităților maxime admisibile în funcție de capacitatea rețelelor; e corelarea zonelor de dezvoltare cu infrastructura edilitară; e introducerea unei trame coerente de spații verzi și culoare ecologice. Aceste măsuri sunt posibile doar printr-o actualizare integrală a reglementărilor urbanistice. Floreștiul este astăzi parte funcțională integrată a Zonei Metropolitane Cluj, fiind principalul pol de locuire suburbană al municipiului Cluj-Napoca. Navetismul masiv — peste 8.000 de persoane fac naveta zilnic între Florești și Cluj-Napoca — demonstrează o interdependență directă între cele două teritorii. Această poziționare strategică presupune, în mod inevitabil: e corelarea PUG-ului cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD); e coordonarea dezvoltării rețelelor de transport; + adaptarea profilului funcțional al localității la rolul ei metropolitan; e integrarea politicilor regionale pentru infrastructură, spații verzi și dezvoltare economică. În absența unui PUG actualizat, Floreștiul nu poate răspunde coerent acestor cerințe și nici nu își poate valorifica în mod durabil poziția metropolitană. În aceste condiții apare necesitatea conservării capitalului natural și a reducerii presiunilor mediului ca urmare a asupra transformărilor accelerate ce au condus la generarea unui impact direct mediului. Studiile de fundamentare analiza asupra și cadrului natural arată o serie de vulnerabilități: + scăderea suprafețelor agricole și fragmentarea peisajului; + presiunea asupra luncii Someșului Mic și teraselor inferioare; e apariția dezvoltărilor în zone cu susceptibilitate la alunecări; 16

Pagina 22

L) Ss SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www. studiidemediu.ro FI Raport de mediu Reactualizare PUG Florești 1710 / 2025 e degradarea calității aerului, îndeosebi din cauza traficului intens; e risculde afectare indirectă a siturilor Natura 2000 aflate în proximitate. Noul PUG are rolul de a stabili măsuri clare de protecție a mediului: e delimitarea zonelor vulnerabile și restricționarea construirii; « protejarea malurilor Someșului Mic și a culoarelor ecologice; e instituirea unor zone tampon și spații verzi cu rol de atenuare; e integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice; e reducerea presiunii asupra habitatelor sensibile și a biodiversității locale. Aceste obiective nu pot fiatinse fără un cadru urbanistic actualizat și fără evaluarea detaliată asigurată prin prezentul Raport de Mediu. Din perspectivă tehnico-juridică, Documentația PUG trebuie să se conformeze unui set complex de reglementări, amintind aici: Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; Ordinul 233/2016 privind normele metodologice pentru PUG; Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private; OUG 57/2007 și Ordinul 1682/2023 privind ariile protejate și Natura 2000; H.G. 1076/2004 privind procedura de SEA; Directivele UE 92/43 „Directiva Habitate” și 79/409 „Directiva păsări”; Strategia de Dezvoltare Teritorială a Județului Cluj; e Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); În lipsa unei actualizări complete, PUG-ul precedent nu mai reflectă exigențele legislative actuale și nici standardele metodologice moderne ale planificării teritoriale. Introducerea prin PUG a peste 1.000 ha de terenuri noi în intravilan (conform Avizului MADR) schimbă substanțial structura teritorială a comunei și creează obligația de: e stabilire a regimului de utilizare; e evaluare a impactului asupra mediului și asupra resurselor naturale; e dimensionare adecvată a rețelelor edilitare; e definire a etapizării investițiilor publice; e corelare a zonificării urbanistice cu capacitatea de suport a teritoriului. Fără aceste clarificări, extinderea intravilanului riscă să producă efecte negative cumulative la nivelul mediului și al infrastructurii. In prezent Floreștiul se confruntă cu un deficit structural de: e unități de învățământ; centre de sănătate; . spații publice și recreaționale; . artere de circulație adaptate volumelor actuale; . zone de parcaj; . rețele tehnico-edilitare dimensionate la numărul real de locuitori. PUG stabilește cadrul de amplasare, extindere și etapizare a acestor dotări. Absența planului ar perpetua dezechilibrele existente și ar limita capacitatea administrației de a răspunde presiunilor demografice. Planul răspunde unor obiective esențiale pentru evoluția comunei: + creșterea competitivității economice prin atragerea investițiilor; diversificarea funcțiunilor urbane; . crearea unei identități urbane coerente; . promovarea mobilității durabile și reducerea congestiei; . îmbunătățirea calității vieții; . protejarea resurselor naturale și a peisajului; e reducerea vulnerabilităților la riscuri naturale. În mod particular, PUG devine instrumentul prin care Floreștiul își poate construi o traiectorie de dezvoltare urbană matură, evitând repetarea unor modele problematice întâlnite în alte localități periurbane. In aceste condiții oportunitatea și necesitatea actualizări PUG Florești derivă simultan din presiunea demografică fără precedent, din obligațiile legislative, din vulnerabilitățile de mediu identificate și din rolul strategic al comunei în ecosistemul urban al Zonei Metropolitane Cluj. Planul nu reprezintă un exercițiu administrativ, ci un instrument critic pentru ordonarea dezvoltării, protejarea mediului și fundamentarea deciziilor publice pe termen mediu și lung. 17

Pagina 23

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești 1.2. Localizarea geografică și administrativă Comuna Florești este situată în partea central-vestică a județului Cluj, în unul dintre cele mai dinamice și influente areale ale Transilvaniei, fiind poziționată strategic în culoarul Someșului Mic. Teritoriul său administrativ se învecinează la est cu municipiul Cluj-Napoca, conferindu-i statutul de principală poartă de extindere metropolitană a acestuia și plasând localitatea în nucleul relațiilor funcționale, economice și demografice ale Zonei Metropolitane Cluj. Limita nordică este marcată de teritoriul comunei Baciu, în timp ce la vest Floreștiul se continuă cu comuna Gilău, iar la sud și sud-est cu teritoriile comunelor Săvădisla și Ciurila, în zona de contact cu masivele deluroase ale Feleacului. Așezarea reședinței de comună — satul Florești — este situată pe malul drept al Someșului Mic, într-o zonă caracterizată de terase fluviale largi, suprafețe plane favorabile construcțiilor și o accesibilitate teritorială excepțională. Prin DN1/E60, localitatea se află la doar câțiva kilometri de centrul municipiului Cluj-Napoca, ceea ce explică dinamica sa urbană accelerată și transformarea într-un nod de mobilitate regională. De asemenea, apropierea autostrăzii A3 și existența conexiunilor rutiere și de transport în comun consolidate fac din Florești un punct de legătură între Cluj-Napoca și partea de vest a județului și a Transilvaniei. Comuna este alcătuită din trei localități componente: Florești, reședința administrativă și cea mai dezvoltată dintre ele, Luna de Sus, amplasată în bazinul inferior al văii Feneșului, și Tăuți, o localitate situată într-un cadru natural mai protejat, în bazinetul depresionar superior al văii Tăuțiului. Această structură administrativă oferă Floreștiului o diversitate morfologică și funcțională remarcabilă: de la zone intens urbanizate în proximitatea Clujului până Ia areale semirurale și naturale, cu un potențial de conservare ridicat. Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 6.089 ha, ceea ce îi conferă un teritoriu extins raportat la alte UAT-uri periurbane majore. Acest teritoriu este însă inegal distribuit din punct de vedere al presiunilor antropice: în timp ce partea estică și centrală sunt puternic urbanizate, zona vestică și cea sudică păstrează caracter natural, agricol sau forestier, oferind un contrast geografic important pentru analiza și gestionarea impactului asupra mediului. Prin poziționarea la interfața dintre Podișul Someșan și Dealurile Feleacului, comuna se înscrie într-o zonă cu relief variabil, de la lunci și terase până la versanți cu energie de relief mare. Această diversitate geomorfologică determină atât oportunități pentru dezvoltare, cât și limitări tehnice și ecologice ce necesită integrare în planificarea urbană. În plan administrativ, Floreștiul se bucură de o poziție strategică: face parte din Zona Metropolitană Cluj, se racordează direct la polul de creștere Cluj-Napoca și este unul dintre cele mai active teritorii din județ în ceea ce privește investițiile private și migrația internă. Acest context administrativ îi conferă avantaje semnificative, dar și responsabilitatea de a integra dezvoltarea locală în politicile regionale și în rețeaua funcțională urbană de nivel metropolitan. (vezi fig. nr. 4). Figura 4. Localizare geografică uat Florești 18

Pagina 24

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești î = run Ce dp CAN A ata i / pă a eta) pati) se Steple "i da “Continental ADICA / L $ ) UL y VU ) Figura 5. Localizarea proiectului la nivel național, cu reprezentarea regionării biogeografice (prelucrat după Tărăk, Zs. - GIS used for delimiting the European Biogeographical Regions from Romania, 2008 Scurtă caracterizare geografică Comuna Florești este situată la vest față de municipiul Cluj-Napoca, în aria de convergență morfo-hidrografică a Someșului Mic, la contactul Dealurilor Feleacului (în sud) cu Podișul Someșan (în nord). Din punct de vedere administrativ se învecinează la nord cu comuna Baciu, la sud cu comuna Săvădisla, la sud-est cu comuna Ciurila, la vest cu comuna Gilău, iar la est cu municipiul Cluj-Napoca. Localitatea Florești este reședința de comună, fiind situată aproximativ în centrul teritoriului administrativ al comunei, pe drumul european E 60 (Cluj Napoca — Oradea), la distanțe relativ mici față de satele componente aflate în subordine (Luna de Sus — 4,5 km, Tăuți — 6 km) sau de localitățile învecinate cu rang de comună (Gilău — 8 km, Săvădisla - 13,5 km) și municipiul reședință de județ (Cluj-Napoca — 5 km). Sub aspect geomorfologic teritoriul comunei Florești sintetizează interferența litologică, morfologică și peisagistică a două unități structurale majore aflate în contact: Munții Apuseni și Depresiunea Transilvaniei. Acest spațiu de convergență a fost intens modelat de artera hidrografică principală — Someșul Mic și de afluenții acesteia, rezultând un complex de 6 nivele terase (păstrate fragmentar) și o luncă extinsă, care au imprimat suprafețelor construite caracterele lor morfologice. Așezat la interferența unor unități fizico-geografice distincte, spațiul analizat are aspectul unui amfiteatru deschis în lungul Culoarului Gilău - Cluj, vatra localității Florești fiind dezvoltată în mare parte la nivelul șesului aluvial al Someșului Mic, între 355 - 380 m altitudine. Particularitățile morfologice ale teritoriului comunei sunt date în principal de axa culoarului Someșului Mic. În partea nordică se pun bine în evidență cuestele marginale ale Dealurilor Căpușului, în sud versanții nordici ai Dealurilor Feleacului, fragmentați de văile afluenților de dreapta a Someșului Mic. Localitatea Luna de Sus este situată în mare parte pe conul de dejecție al Văii Feneșului, iar satul Tăuți este amplasat în bazinetul suspendat format la obârșia Văii Tăuțiului (Boșorului), prin procese de deplasare gravitațională, eroziune liniară și modelarea selectivă. Structura morfologica a teritoriului administrativ al comunei Florești se compune din asocierea formelor de relief integrate dealurilor periferice joase (versanți cuestiformi, bazinete de eroziune, deluvii de alunecare, martori erozivo-structurali, interfluvii rotunjite, ș.a.) și culoarelor de vale (trene de glacis, conuri de dejecție, terase, lunci, etc.) într-un spațiu geografic suprapus (parțial) următoarelor subunități morfostructurale (vezi fig. nr. 6): a) Dealurile Feleacului (Masivul Feleacului) b) Dealul Căpușului (Dealurile Clujului și Dejului) c) Culoarul Săvădisla - Luna de Sus (Depresiunea Vlaha - Săvădisla) d) Culoarul Gilău — Cluj (Culoarul Someșului Mic). 19

Pagina 25

3) SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Raport de mediu 1710/2025 Reactualizare PUG Florești 4 Legendă Scara altitudinală (m) EI] 350-371 - 490 - 515 - 653 - 761 TITI bu E II Loc a Cote altimetrice (m) „Cursuri temporare A Cursuri permanente [_] Limită UAT o 1 2Km ȚIN] Locanitați Figura 6. Unitățile de relief și hipsometria [după, Memoriu General PUG a) Morfologia Dealurilor Feleacului, pe teritoriul comunei Florești, cuprinde terminațiile nordice ale acestei subunități morfostructurale, individualizate ca interfluvii secundare, nivelate (450-550 m), care pătrund digitat în sudul culoarului Gilău - Cluj, desprinse din culmea principală orientată NV - SE. Între Valea Feneșului (vest) și Valea Gârbăului (est), contactul versanților nordici ai dealurilor cu lunca și terasele de pe partea dreaptă a Someșului Mic se face prin extinse trene de glacisuri deluvio - coluviale. Prezintă caracterele tipice unei regiuni deluroase, cu altitudini predominant între 500 - 650 m, care scad treptat de la sud-est spre nord-vest și cu văi puternic adâncite, rezultând o energie de relief de circa 150 - 200 m. Dealurile submontane ale Feleacului au altitudinea maximă de 832 m (Vf. Peana) și sunt alcătuite din depozite eocen - oligocene (calcare grosiere inferioare, nisipuri, gresii nisipoase, conglomerate, argile vărgate, marno- argile). Prezența formațiunilor calcaroase eocene și înclinarea stratelor au favorizat dezvoltarea unei morfologii specifice, încadrate reliefului structural (cueste, platouri și abrupturi structurale). Pe fondul litologiei friabile și a structurii monoclinale, versanții despăduriți sunt afectați frecvent de procese și fenomene de degradare: eroziune în suprafață, ravenație, torențialitate, alunecări de teren, solifluxiune, creeping (Dealul Gârbăului, Dealul Cetatea Fetei, Dealul Hodmorului, versantul drept al Văii Feneșului, Dealul Rotund, Dealul Muncel, etc.). În partea sud-estică a teritoriului administrativ al comunei Florești se află satul Tăuți, cu o formă alungită tentaculară, amplasat într-un bazinet depresionar suspendat, înconjurat de dealuri cu aspect masiv și altitudini cuprinse între 600 — 750 m (Dl. Boșor, Dl. Lazul, Dl. Comoara și DI. Muncel - la est; Dl. Spoială și DI. Cetate - la 20

Pagina 26

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești nord-vest; Dl. Bărcul, DI. Poiana, DI. Copăcelul, Dl. Gheața, Dl. Vălișoara și Dl. Tăuțul - spre sud; DI. Părul, Dl. Hârtoapele, Dl. Pleșa Râturile, DI. Podereiele - la vest, continuându-se cu Valea Sanaslăului și Dl. Pusta). b) Dealul Căpușului constituie subunitatea morfologică evidențiată în partea de nord a comunei Florești (denumită și interfluviul Someș - Nadeș) și face parte din extremitatea sudică a dealurilor Clujului și Dejului. Reprezintă o morfostructură integrată reliefului monoclinal, pusă în evidență prin existența versanților de tip subsecvent dezvoltați pe stânga Someșului Mic, sub forma unei cueste duble, determinată de prezența a două orizonturi de calcare eocene. Predomină altitudinile de 500 - 600 m, care cresc de la est către vest (Dealul Sf. Pavel — 538 m, Dealul Melcului — 615 m, Dealul Sucegului (Mortonușe) — 637 m). În alcătuirea geologică intră formațiunile eocene și oligocen-miocen inferioare (calcare grosiere, tufuri vulcanice, marne, nisipuri, argile și gipsuri), care pe fondul pantei accentuate (20 - 28%), lipsei vegetației forestiere și energiei mari de relief (150 - 210 m), întrețin o morfodinamică accentuată (ablație pluvială, denudare peliculară, ravenație, torențialitate, solifluxiune, alunecări de teren). Culoarul Săvădisla - Luna de Sus se evidențiază în partea de V-SV a teritoriului administrativ al comunei Florești, fiind dezvoltat în zona de contact litologic și structural dintre Dealurile Feleacului (E) și Munții Gilăului (V), prin adâncirea Văii Feneșului în argilele vărgate inferioare, formațiuni care au favorizat o modelare destul de accentuată a spațiului respectiv. Prezintă un profil asimetric, cu versantul stâng mai prelung și mascat de o extinsă trenă de glacis, în timp ce versantul drept menține un front mai abrupt în secțiunea mediană (pante de 15 — 28%), la atitudinea de 450 — 500 m. La contactul cu lunca Someșului Mic, Valea Feneșului a construit un extins con de dejecție. Culoarul Gilău — Cluj se caracterizează prin larga reprezentare a formelor de relief de acumulare fluviatilă. Apare ca un culoar larg și uniform, extins pe direcție vest - est (cca. 8 km lungime), cu mare dezvoltare pe dreapta - Someșului Mic (1 - 2 km lățime). Morfologia actuală a culoarului este rezultatul fragmentării depozitelor paleogene, neogene și cuaternare prin adâncirea continuă a râului Someșul Mic în stratele necutate, ceea ce a condus la formarea unui relief de eroziune și acumulare fluviatilă (văi largi, conuri aluviale, grinduri, terase, glacisuri, meandre, brațe părăsite). În urma analizei detaliate a materialelor cartografice (hărți și planuri topografice la scara de reprezentare 1:25.000 și 1:5.000, ortofotoplanuri etc.), precum și a unor profile realizate în teren, precizăm următoarele aspecte: e ca număr și altitudine relativă, terasele se încadrează în sistemul general observat și de alți autori, fiind un număr de 6 trepte; * sub raportul dispunerii spațiale acestea se identifică izolat, dar și în grupuri, în special pe partea dreaptă a Văii Someșului Mic; e predomină terasele aluviale cu depozite bine conservate (nisipuri, pietrișuri, lentile de argile), dar cu susceptibilitate ridicată la procesele de tasare și spălare, motiv pentru care utilizarea acestora în construcții reclamă unele tehnici speciale de fundare; e terasa a l-a (nivelul luncii joase), se prezintă ca un sector coborât (altitudinea în raport cu nivelul Someșului Mic este de 2 - 5 m); e terasaall-a (8- 15 m) este formată din nisipuri, pietrișuri și depozite coluvio - proluviale antrenate de pe versanții adiacenți, aflate în diverse grade de solidificare și acoperite cu vegetație ierboasă; e suprafețele teraselor a I-a și a II-a datorită pretabilității relieful ca teren de fundație și suport pentru diferite tipuri de construcții au fost preluate treptat în intravilanul localităților Florești și Luna de Sus; e terasaalll-a (20-25 m) la sud de Someșul Mic apare fragmentar și prezintă pante mai accentuate, iar la nord ocupă suprafețe extinse de terenuri cultivate sau utilizate ca pășuni, e în partea vestică a localității Luna de Sus se păstrează fragmente ale terasei a IV-a (30 - 35 m altitudine relativă), precum și pe versanții nordici ai Dealului Cetatea Fetei, e teraselea V-a (60-70 m) șia VI-a (100) sunt puse în evidență în Dealul Gârbăului, Dealul Cetatea Fetei și Dealul Melcului, urmând în linii mari taseul izohipselor de 400 și 430 m, fiind fragmentate de procesele de versant mai vechi și fosilizate pe porțiuni extinse de depozite deluviale. Sub aspect morfologic, lunca Someșului Mic se caracterizează printr-un relief plat și festonat cu grinduri fluviatile, conuri de dejecție și glacisuri de contact care tind să fie estompate prin lucrările specifice procesului intens de urbanizare. Dintre formele negative de relief se remarcă morfologia antropogenă compusă din: gropi de împrumut, excavații, deblee, adâncituri de albii rezultate din exploatarea agregatelor minerale, șanțuri de drenaj etc. Lunca Someșului Mic este larg extinsă pe partea dreaptă a râului, unde atinge lățimi cuprinse între 1 - 2 km la nivelul terasei |. Panta este foarte redusă (0 — 2*), iar altitudinea luncii scade în sensul de curgere a Someșului Mic, aceasta insinuându- 21

Pagina 27

3) SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro E] Raport de mediu A (N Fihraa 1710/2025 Reactualizare PUG Florești se în lungul râului de la 380 - 385 m (la nord de localitatea Luna de Sus) și coborând treptat până la 355 - 360 m (la est de localitatea Florești). În amonte de Lacul Florești (până Ia Lacul Gilău), Someșul Mic are un curs amenajat, albia minoră fiind delimitată de maluri taluzate, cu înălțimi de 1,5 — 2,5 m., vechea albie având un traseu paralel de curgere cu cel al albiei rectificate și îndiguite, dar cu funcție hidrologică secundară, care s-a păstrat în spațiul cuprins între versantul abrupt al malului stâng și sectorul amenajat al albiei. În aval de baraj, malurile sunt în cea mai mare parte fixate de vegetație, iar în peisajul de luncă se regăsesc meandre părăsite, suprafețe înmlăștinite, maluri erodate și adânci (10 — 15 m), grinduri laterale, etc. În albia minoră se remarcă prezența unui nivel nou de luncă, rezultat în urma acumulării și fixării cu vegetație ierboasă higrofilă a aluviunilor la partea inferioară a malurilor. Potențialul geomorfologic și dinamica reliefului Relieful de pe teritoriul comunei Florești este caracterizat prin trăsături morfometrice (hipsometrie, fragmentare, pante, expoziție) și morfologice (procese geomorfologice actuale, dinamica versanților și albiilor) care trădează pe de o parte influența geologică (prin litologie, structură), iar pe de altă parte condițiile actuale ale modelării (climat, regim hidrologic de scurgere, grad de acoperire cu vegetație, intervenția antropică asupra formelor de relief). Relieful actual al zonei studiate a suferit modificări importante, impuse de evoluția sa îndelungată, modificări produse de eroziunea recentă, normală, pe fondul existenței unei rețele hidrografice vechi și complexe procese de remodelare antropică (îndiguiri, drenaje, terasări, excavații, rectificări de cursuri, desțeleniri, defrișări ș.a.). Versanții sunt modelați prin deplasări gravitaționale de tipul alunecărilor profunde și superficiale, procese de ravenare, torențialitate și spălare în suprafață, care în mare măsură au contribuit și contribuie la formarea și evoluția glacisurilor deluvio - coluviale de la bază. Acestea sunt dispuse sub forma a două fâșii, aproape continui, la nord și la sud de lunca Someșului Mic: e fâșia glacisurilor suspendate — alcătuită din materiale erodate (pietrișuri puternic rulate, alterate, înglobate într-o masă nisipoasă) cu o structură torențială a depunerilor succesive, acoperite de o cuvertură groasă (1,5 — 2,0 m) de luturi argiloase și nisipuri lutoase, provenite în urma retragerii versanților de tip subsecvent ai Dealurilor Căpușului și acumulării formațiunilor la baza frontului de cuestă, având aspectul unei trepte suspendate înclinate spre albia Someșului Mic; e fâșia glacisurilorjoase - alcătuită din depozite argiloase și argilo-nisipoase cu grad ridicat de instabilitate, provenite în urma meteorizării, eroziunii și acumulării depozitelor coluvio - proluviale pe o fâșie aproape continuă, extinsă între Valea Feneșului și Valea Gârbăului, cu o lățime de circa 50 - 150 m și pante de 10% — 2%, care scad spre contactul cu lunca Someșului Mic. În conținutul lor apar și unele lentile de prundișuri ce provin din remanierea materialelor din terase. În cadrul teritoriului comunei Florești terenurile cel mai puțin expuse riscului geomoric se suprapun luncilor unde, insular, au fost depistate slabe manifestări de tasare și sufoziune. De asemenea, prin studii geotehnice au fost depistate mâluri fine și argile prăfoase, cu caracteristici mai puțin favorabile amplasării construcțiilor, astfel încât efectuarea de studii de acest gen sunt obligatorii pentru amplasamentul noilor construcții. Valorile medii de risc caracterizează aproape toate arealele ocupate cu versanți. Amplasarea construcțiilor și a infrastructurilor trebuie precedate de studii de specialitate. Menținerea, sau chiar extinderea suprafețelor ocupate cu vegetație lemnoasă poate împiedica intensificarea proceselor și fenomenelor riscogene în cadrul acestor areale. Valori ridicate ale riscului geomorfic, care face aproape imposibilă o altă valorificare a lor decât cea de pășunat sau de exploatare silvică se observă mai ales în împrejurimile localității Tăuți, dar și în general pe versanții care au o declivitate mai mare de 200. 1.2.1. Apele de suprafață!? Rețeaua apelor de suprafață de pe teritoriul comunei Florești este formată din văi tributare bazinului Someșului Mic, râul fiind și principala arteră hidrografică a zonei (vezi fig. nr. 8). Debitul mediu multianual al râului este de cca. 14 m3/s. Variațiile debitului sunt reduse din cauza sistemului hidroenergetic construit în amonte. Debitul mediu zilnic cu asigurarea de 95% este de 0,500 mă/s. " Aspecte de detaliu au fost cuprinse în cadrul documentației de specialitate: Studiu privind identificarea corectă a cursurilor de apă și a lucrărilor de amenajare existente pe cursurile de ape din UAT Florești. identificarea zonei de protectie hidrogeologică pentru sursa subterană Florești și a restricțiilor aferente acesteia, SC Triarh SRL. 2023 22

Pagina 28

L] SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro ijepor de meniu alizare PUG Florești Romania | SĂ i Doka Cluj, Comuna Florești, Județul Cluj , Romania nș at 46.755072* Long 23.436193* î3 | 20/05/2025 12:24 PM | | Legendă “ "—— Hidrografie zii Ei Limită UAT o 25 5 10 Km | Florești Figura 8. uat Florești - Hidrografia 23

Pagina 29

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro 1710/2025 Reaclualizare PUG Florești Acumularea Florești II are rolul de bazin redresor după treapta de pe derivație Florești | și se compune dintr-un baraj deversor de suprafață, din beton cu prag lat, cu 4 deschideri echipate cu stavile-segment de 5,5 x 9 m pentru evacuarea apelor mari. Barajul este identic cu cel din treapta Gilău |. Lângă baraj, la malul drept, este amplasată centrala, iar conturul acumulării este definit de un dig din materiale locale în lungime de 1.700 m. Între baraj și versantul stâng, închiderea frontului s-a realizat tot printr-un dig. Cuveta lacului ocupă cca. 30 ha, iar volumul de apă este de 1,0 mil. m3. Centrala Florești II este de tipul centrală-baraj, amplasată în frontul de retenție și este echipată cu 6 grupuri de tip EOS 1100 cu ax orizontal (Qi = 4,3 m3/s, Pi = 0,217 MW - vezi fig. nr. 9). În aval de CHE Florești II, pe o lungime de 500 m s-a regularizat albia în vederea asigurării unui regim de scurgere controlat. Lățimea albiei minore s-a modificat de la cca. 35 m - la 50 m pentru preluarea unui debit de calcul de 335 m3/s și de verificare de 650 m3/s. Secțiunea de scurgere are diguri pe ambele maluri cu o gardă de 0,2 m peste nivelul maxim al debitului de verificare. Atât centrala cât și lacul de acumulare Florești II asigură regularizarea debitului de apă scurs pe râul Someșul Mic în aval (municipiul Cluj-Napoca - sectorul de confluență cu Someșul Mare). Florești, Județul Cluj, Romania ;; *, Strada Balastierei 20, Florești, Județul Cluj "407280, Romania Pi! Lat 46.7492250 Long 23.4770660 7 + 14/05/2025 12:27 PM e, ki Figura 9. Aspect al Hidrocentralei Florești II Râul Someșul Mic traversează localitatea Florești, având direcția generală de curgere de la vest la est. Suprafața bazinului de confluență cu Valea Feneșului are 1.042 de km2, iar în aval, de confluența cu Valea Tăuțului, 1.162 km2. Înainte de lucrările de regularizare a albiei (îndiguiri, rectificări, drenaje, baraje, ș.a.) râul prezenta numeroase bucle de meandru (1,68 - coeficient de meandrare) datorită valorii reduse a pantei de curgere a apei (cca. 8%0), ceea ce determina frecvente revărsări pe porțiuni destul de extinse din luncă. Alte cursuri importante sunt Feneșul, cu debite cuprinse între 0,4 - 0,8 m3/s, și care este principalul factor de risc hidrologic din aria comunei, Valea Gârbăului, Valea Vulpii, Valea Tăuțului (denumită și Valea Boșorului sau Pârâul Pe Vale), Valea Sf. lon. Din partea dreaptă, sudică, râul Someșul Mic primește mai mulți afluenți: 24

Pagina 30

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești Valea Feneșului (numită și Valea Loniei) izvorăște din Munții Gilăului, de pe teritoriul satului Plopi (Comuna Valea lerii) și străbate localitățile: Finișel, Săvădisla, Vlaha și Luna de Sus, vărsându-se în Someșul Mic după ieșirea din localitatea Luna de Sus și are următorii afluenți: Pârâul Finișel, pârâul Selcării, Valea Fetii, Valea Stolnii și Valea Sărății, din partea stângă și Valea Pleșcuței, pârâul Arangoș, Vălișoara sau Valea Racoșului și Valea Biro Ret (din dreapta). Are o lungime de 22 km, iar suprafața bazinului este de 103 km?. Debitul văii a crescut producând inundații în 1926, 1940, 1954, 1970 și 1975. În 1980 au avut loc lucrări de dragare. Valea prezintă un curs puternic meandrat în sectorul inferior și risc ridicat de inundații, impunând necesitatea realizării lucrărilor de regularizare și adâncire a albiei. Valea Sânaslăului are un debit variabil (vara uneori scăzut), dar în condiții de precipitații abundente prezintă risc ridicat de inundații. Lungimea cursului este de cca. 3 km și se varsă în Someșul Mic, aproximativ în sectorul median al localității Florești. Valea Tăuțului (curge prin localitatea cu același nume) are lungimea totală de 6 km, un bazin hidrografic cu o suprafață de 8,5 km2, un coeficient de sinuozitate de 1,19 și o altitudine medie a bazinului de 488 m. Este o vale care de multă vreme a produs inundații la intrarea în Florești, cu pagube în zonele agricole limitrofe. În 1970 s-au efectuat lucrări de regularizare (adâncirea albiei, rectificarea cursului), dar în perioada inundațiilor s-a revărsat abundent peste maluri. Valea Gârbăului, lungă de 7 km, cu debit redus și relativ constant, constituie și astăzi, ca și în trecut, limita estică a unității administrativ — teritoriale analizate, față de municipiul Cluj-Napoca. Suprafața bazinului hidrografic este de 28 km2, coeficientul de sinuozitate de 1,04, iar altitudinea medie a bazinului 589 m. În partea sud - vestică a satului Luna de Sus curge în unele perioade ale anului Valea Seacă, pârâu cu debit neregulat, uneori lipsind scurgerea permanentă, însă în perioadele ploioase produce revărsări extinse, afectând terenurile din proximitate (pășuni și fânețe). Pentru aceste văi este prioritară realizarea (extinderea) lucrărilor de amenajare a cursurilor în scopul evitării situațiilor critice induse de riscul producerii de inundații și viituri torențiale rapide, deoarece viteza de scurgere a apei pe versanți este mult facilitată de numărul mare al talvegurilor elementare de drenaj (ogașe, ravene, torenți), existența bazinelor hidrografice cu suprafețe mici, coeficientul redus de împădurire și panta accentuată în cursul superior (vezi fig. nr. 10). Figura 10. Aspect al deficiențelor cauzate de căderi masive de ploi la nivelul unor zone insuficient gestionate urbanistic și care nu au fost dotate corespunzător din punct de vedere tehnico-edilitar'+ "https;//ww,stiridecluj ro/social/cluj-ploaia-a-facut-ravagii-in-floresti-canalizarile-au-cedat-si-strazile-s-au-transformat-in-rauri-de-noroi-locuitorii-comunei-s-au-simtit- ca-n-venetia 25

Pagina 31

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www studiidemediu.ro Raport de mediu 1710 / 2025 Reactualizare PUG Fbrești Figura 11. Efectul unor căderi masive de ploi la nivelul unor zone insuficient gestionate urbanistic și care nu au fost dotate corespunzător din punct de vedere tehnico-edilitar's Pe partea stângă a râului Someșul Mic există mai multe văi torențiale obsecvente, care drenează frontul festonat al versanților cuestiformi din Dealul Căpușului, ce prezintă risc mare în producerea de inundații și de extindere a proceselor de eroziune liniară pe terenurile din proximitate, în condițiile unor cantități însemnate de precipitații (vezi fig. nr. 11). Repartiția scurgerii în timpul anului este diferențiată pe anotimpuri. Scurgerea minimă se produce iarna (XII - III), iar scurgerea maximă se produce primăvara și vara (intervalul IV — VII) când topirea zăpezilor se asociază cu ploile de primăvară sau vara când cad ploi bogate și cu caracter torențial care generează ape mari și viituri pe afluenții Someșului Mic. Apele mari au o frecvență ridicată primăvara, când condițiile climatice de formare a lor sunt cele mai favorabile. Perioadele cu scurgere scăzută se produc vara, toamna și iarna, iar pâraiele cu bazine hidrografice mici, afluente direct sau indirect Someșului Mic, au caracter temporar. 1.2.2. Apele subterane Apele subterane pot fi identificate sub formă de ape suprafreatice și de stratificație, care circulă libere în depozitele substratului, fără presiune hidrostatică. Cele mai importante cantități sunt cantonate în depozitele cuaternare de luncă, în lungul rețelei hidrografice de ordinul | care drenează teritoriul comunei Florești, unde adâncimea nivelului freatic oscilează între 0,80 - 1,5 — 2,0 m. Importante rezerve de apă freatică sunt prezente în depozitele de terasă sub forma unor lentile, a căror acumulare este favorizată de componenta lutos-argiloasă în care sunt înglobate pietrișurile de terasă. Adâncimea acestora variază, de la 2,0 — 3,0 m, la 15,0 — 16,0 m. La contactul luncă - terasă, sau la contactul dintre două terase succesive, pe frunțile teraselor aceste ape freatice apar la suprafață sub formă de izvoare, care întrețin areale mlăștinoase restrânse. Orizonturile acvifere precuaternare (depozitele calcaroase și nisipoase) formează linia izvoarelor din sudul teritoriului analizat. In partea de est a comunei este situat un sistem de captare a apei care alimentează municipiul ClujNapoca (alimentarea cu apă a localităților Florești și Luna de Sus se realizează de la Uzina de apă Gilău). Acest fapt impune restrictivități serioase în cadrul utilizării terenurilor, pentru a nu permite poluarea accidentală a acestei surse strategice. “Shttps:/AWwww.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Fwww,monitorulcj.ro%2Factualitate%2F120119-mai-multe-strazi-din-floresti-afectate-de.-vijelie-bogdan-pivariurezolvam-in-cel-mai-scurt-timp-am-convocat-toate-autoritatile&psig 26

Pagina 32

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Raport de mediu Reactualizare EINER PUG ore Florești 1710/2025 Calitatea apelor subterane este în general bună, apărând totuși situații când anumite izvoare, care traversează stratele bogate în ghips, să fie puternic mineralizate. De asemenea activitățile agricole, dar și cele comunale au favorizat o anumită poluare cu nitrați și coli patogeni a stratelor acvifere din perimetrul localităților Florești și Luna de Sus, astfel încât, sunt necesare analize periodice ale apelor din fântâni. Problema cea mai serioasă în legătură cu apele subterane o constituie cea a prezenței radonului, care, deși nu are concentrații peste limitele admise, se poate totuși infiltra și concentra în locuințe, fapt confirmat și de măsurători (vezi fig. nr. 12). Studiul de teren a scos în evidență și faptul că nici o construcție ridicată în lunca Someșului nu dispune de sisteme de evacuare a radonului, ceea ce pe viitor poate constitui un factor de risc, deloc neglijabil. Aspectul prezintă relevanță inclusiv pentru zona uat Florești, la nivelul căreia se observă un fenomen de transport de-a lungul luncii Someșului, inclusiv prin ape subterane. i) N 1 to 20 1 | BI 20 to so 1 | BB so to 100 || 1 100 to 200 E] 200 to 500 II s00 to 1000 [] [3] 1000 to 2000 [3] 2000 to 10120 [i] [] DR ti ___ N E) = N) „E Le a ca MI | bl | m mii a n "E LO | LEE 1) [ln] EAI Al] L_] |] Figura 12. Harta pentru Cluj-Napoca și zona periurbană privind concentrația de radon (Ba/mc) în aerul din interiorul caselor investigate în cadrul proiectului SMART_RAD_EN, redată prin intermediul mediei aritmetice la nivelul celulelor de 1x1kmp' Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a legislației naționale incidente, valorile sub 100Bq/mc prezintă un risc scăzut pentru sănătate; valorile cuprinse între 100-300 Bq/mc prezintă un risc mediu, iar cele peste 300 Bq/mc prezintă risc ridicat . 1.2.3. Aspecte climatice Din punct de vedere climatic condițiile fizico-geografice relativ uniforme ale teritoriului analizat imprimă o slabă diferențiere în distribuția principalelor elemente climatice. Se remarcă totuși, o oarecare nuanțare între teritoriul aferent culoarului de vale și cel corespunzător regiunii deluroase. Tipul de climat în care se încadrează comuna Florești este temperat continental moderat, specific regiunilor de deal din nord-vestul țării, cu influențe oceanice și nuanțe topoclimatice rezultate din poziționarea în raport cu unitățile morfologice (adăpostul Munților Apuseni, culoarul Someșului Mic), care determină modificări în procesele ce caracterizează circulația * https://www,smartradon.ro/attachments/Radon-CLUJ-NAPOCA. pdf 27

Pagina 33

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești generală a atmosferei. Particularitatea climatică a teritoriului este dată de faptul că fiind expus advecției maselor de aer umede din vest, prezintă trăsături climatice deosebite față de alte regiuni din estul sau sudul țării, cu condiții morfometrice similare. Lipsa stațiilor meteorologice și numărul redus al posturilor pluviometrice permite o caracterizare climatică bazată pe unele generalizări teritoriale și analiza datelor de observație preluate din arhivele stațiilor meteorologice din proximitate (Cluj - Napoca). Expoziția versanților față de circulația generală a atmosferei determină o distribuție neuniformă a cantității de umezeală, a precipitațiilor și a nebulozității. Versanții cu expunere vestică și nord-vestică beneficiază de o umezeală mai mare (cu 2 - 4%), precipitații mai bogate (cu circa 100 mm mai mult pentru aceeași altitudine), nebulozitate mai ridicată (în medie cu 0,4 - 1,0 zecimi) etc., comparativ cu versanții estici și sud-estici (vezi fig. nr. 13). Legendă Limiă UAT Florești BEI ra.) III nori (022.5) [37] Nortneast (22 5.67.5) O east (67.5-1125) II) Souneast (112.5-157.5) III) Soun (157.5-202 5) III] soutnwest (202 5-247.5)| INI ves: (247.5-2025) II] nortnwest (292 5.337.5) III] horn (337.5-360) 0 3.75 75 15 Km Figura 13. uat Florești — Expoziția versanților Gradul diferit de însorire și umbrire determină o durată mai mare a înghețului și a stratului de zăpadă (cu circa o lună mai mult pe versanții nordici decât pe cei sudici). Și între versanții estici și vestici se remarcă diferențieri, în timp ce versanții estici se încălzesc încă din primele ore ale dimineții, cei vestici rămân mai departe umbriți, umezi, cu depuneri de rouă sau brumă, în orele de după-amiază, din contră, versanții vestici primesc o cantitate mai mare de căldură (vezi fig. nr. 14). 28

Pagina 34

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Raport de mediu Reactualizare PUG Florești 1710/2025 Legendă |] Limită UAT Fioreși Umbrire Value | High : 235 . Low:61 o 3.75 75 15 Km Figura 14. uat Florești — Gradul de umbrire Temperatura medie anuală a aerului scade cu altitudinea, gradientul termic vertical este de 0,5 - 0,7*C/100 m, umezeala relativă medie anuală crește cu 1,0 - 1,5/100 m, nebulozitatea totală medie anuală crește cu circa 0,1 zecimi/100 m, iar cantitatea anuală de precipitații, cu 70-100 mm/100 m. Temperatura medie multianuală este de 8,3*C, cu oscilații între 7,0 și 9,7*C. Tendința generală din ultima perioadă este de creștere treptată (cu aproximativ 0,3 *C în ultimii zece ani). Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de - 3,4 *C (- 7,0 *C, în 1985), temperatura medie a lunii iulie este de + 18,6*C. Vara temperaturile se situează în cele mai multe zile în intervalul 25-30 de grade, însă uneori, în medie o dată la 3-4 veri se înregistrează și temperaturi caniculare, de 3536 de grade Celsius. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5 grade Celsius), precedentul record fiind de 38,0 grade (24 iulie 2007). Iarna este în general răcoroasă, cu temperaturi ce pot cobori sub - 20 de grade în cele mai reci zile. Uneori, diferențele de temperatură între zona joasă și cea înaltă pot fi de până la 10 grade Celsius. Temperatura minima absolută înregistrată a fost de -34,2 grade pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (-32 de grade) sau 13 ianuarie 1985 (-26 de grade). Trebuie precizat faptul că în ultimii 30 de ani temperatura nu a mai coborât sub -23 de grade la stația meteo, însă minime neoficiale de până la -27 de grade au fost înregistrate la începutul lunii februarie 2012 în partea estică a municipiului Cluj — Napoca. . Numărul mediu al zilelor de iarnă este de 38,8, cel al zilelor de îngheț de 123,9, al zilelor de vară 66,0 și al zilelor tropicale de 11,5. Valea largă a Someșului Mic, mărginită de dealuri relativ înalte (500-600 m), precum și legătura prin Valea Someșului cu lanțul muntos al Apusenilor, creează condiții favorabile pentru canalizarea și acumularea aerului rece, asociată cu formarea frecventă a inversiunilor termice de origine radiativă și dinamică (frontală). Mersul anual al temperaturii la suprafața solului urmărește în mare parte temperatura aerului cu media lunară multianuală cea mai scăzută de - 6,5*C (în ianuarie), iar cea mai ridicată de 24,2*C (în iulie), de unde rezultă o amplitudine termică anuală de 30,7*C. Precipitațiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal, de acțiunea vântului și de evaporație. Este evident că, odată cu creșterea altitudinii și implicit sporirea ponderii precipitațiilor solide din totalul precipitațiilor anuale, acțiunea vântului determină creșterea erorii de măsurare, prin diminuarea cantității reale. Valoarea precipitațiilor medii multianuale este de 582,3 mm/an, cu cantități cuprinse între 340 mmlan și 850 mm/an. Tendința multianuală este oscilantă: cu descreștere în perioada 1967 - 1985 și creștere în perioada 29

Pagina 35

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro “Raport de mediu SITA 1740 Reactualizare Sa Ma dit PUG Florești 1.2025 actuală. Cantitățile maxime înregistrate în 24 de ore pot depăși 80 mm. Intensitatea maximă înregistrată a fost de 6,8 mm/min, fapt ce poate provoca inundații torențiale, dar și inundarea subsolurilor clădirilor din cauza evacuării îngreunate, determinate de forma plană a reliefului sau amplasamentul inadecvat al unor construcții. Numărul mediu ai zilelor cu precipitații solide este de 35,5 zile, stratul mediu de zăpadă de aproximativ 14 cm, dar s-au înregistrat situații când a depășit 50 cm. Grosimea maximă de îngheț a solului este de 75 - 85 cm. Frecvența vântului indică o predominare a direcțiilor NV (12,6%), V (10,5%), NE (8,5%), procentajele minime revenind direcțiilor N (3,0%), SV (2,9%) și S (2,5%). Vitezele medii anuale pe cele opt direcții cardinale și inter-cardinale oscilează între 2,6 și 3,6 ms. Climatul temperat continental moderat, cu nuanță topoclimatică de dealuri joase, specific regiunii investigate, este caracterizat prin advecții frecvente ale aerului temperat - maritim de origine polară. Acestea determină maximul de precipitații în perioada mai - iunie. În sezonul rece al anului, predominante sunt advecțiile de aer rece din nord - vest, însoțite de valori negative ale temperaturii aerului. Intensitatea proceselor de modelare crește odată cu cantitatea de precipitații căzute. Prin asocierea acestora cu vântul se pot produce intensificări ale proceselor erozivo-denudaționale, cu impact negativ asupra culturilor agricole. Caracterul torențial al precipitațiilor nu cunoaște valori ridicate, comparativ cu alte regiuni ale țării, ducând la o modelare actuală moderată a reliefului. Predominarea influențelor oceanice în climatul acestei regiuni, reduce coeficientul de risc al fenomenelor de secetă și uscăciune, astfel încât, hazardele generate de excedentul de precipitații sunt mult mai intense decât cele generate de deficitul pluviometric. Fenomenele cele mai frecvente de risc meteorologic sunt cele care favorizează apariția perioadelor deficitare pluviometric sau excedentare pluviometric, ambele ducând la pierderi agricole considerabile. Printre alte fenomene climatice cu impact negativ asupra teritoriului analizat pot fi amintite: grindina, înghețul și dezghețul timpuriu, chiciura și frecvența destul de ridicată a ceții și poleiului. coroborate cu un traseu destul de lung ce trece prin localitatea Florești, cu toate consecințele de rigoare. Grindina - deși este un fenomen mai rar, poate să apară din martie până în octombrie și să genereze calamități naturale de mari proporții. e Impactul negativ este redus atunci când dimensiunea și densitatea boabelor este mică, durata mai redusă și faza de vegetație mai înaintată. e În general, durata ploilor cu grindină este redusă, pe parcursul unui an însumând 0,3 - 0,4 ore. e Cele mai frecvente furtuni cu grindină sunt cele care au greloane cu diametrul mediu < 10 mm, dar izolat, au fost înregistrate și depășiri ale acestor dimensiuni. e Distribuția medie lunară a zilelor cu grindină indică faptul că intervalul cu risc maxim de apariție este mai - august, cu o frecvență medie ce nu depășește 3 zile/lună. e Calculul gradului de asigurare arată că pe teritoriul analizat, grindina nu se produce în fiecare an, asigurarea de 100% dând valori de 0 zile. e Teritoriile cele mai vulnerabile sunt cele cultivate, axate îndeosebi pe culturi de leguminoase sau plantații pomi- viticole. e Vulnerabilitate redusă prezintă doar arealele ocupate cu păduri, pășuni, fânețe, precum și terenurile neproductive afectate de exces de umiditate. Seceta - apare datorită lipsei precipitațiilor, cel puțin 14 zile consecutive în intervalul rece și cel puțin 10 zile consecutive în aprilie - septembrie, sau dacă s-au produs acestea nu depășesc 0,1 mm. e Frecvența cea mai mare se înregistrează în anii deficitari pluviometric, în intervalul iulie — septembrie. e Absența precipitațiilor este determinată de predominarea regimului anticiclonic. e De-a lungul timpului se remarcă gruparea anilor deficitari pluviometric, ceea ce face ca seceta să devină mai intensă și consecințele mai grave. e În medie, în cursul unui an, se produc 4 perioade de secetă cu o durată medie de 15 zile, adică aproximativ 2 luni de secetă pe an (16,5 - 17,0% din totalul zilelor anului). e Secetele de scurtă durată (ISP-3 luni) sunt cele care predomină ca frecvență. Înghețul și dezghețul timpuriu - cauzele producerii acestor fenomene sunt determinate de advecțiile de aer rece din vest sau din nord-vest, precum și expoziția favorabilă a versanților față de masele de aer. e În zonele joase de luncă, primul îngheț se produce începând cu luna noiembrie, iar ultimul îngheț se înregistrează în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru teritoriul înscris regiunii deluroase zilele cu îngheț se produc din septembrie până în aprilie (uneori chiar mai) e Apariția înghețului în afara sezonului afectează culturile în primele faze de dezvoltare sau spre sfârșitul acestora, limitând perioada de vegetație. 30

Pagina 36

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro Reactualizare PUG Florești 1710/2025 e Dezghețul timpuriu sporește cantitățile de apă în procesul scurgerii, și asociate cu precipitațiile pot provoca riscuri hidrice și geomorfice. e Vulnerabilitatea regiunii la fenomenele de îngheț și brumă este în scădere, datorită tendinței de creștere a temperaturilor în anotimpul rece. Chiciura - însumează un număr mediu anual de 10 zile, având o frecvență mai mare în lunile ianuarie și decembrie. e Intervalul favorabil depunerilor de chiciură este 1 octombrie - 1 mai. e Cele mai timpurii depuneri de chiciură, dar și cele mai târzii au loc pe văile din zona Dealurilor Feleacului (Valea Gârbăului, Valea Vulpii, Valea Tăuțului, Valea Feneșului, Valea Sânaslăului). e În anumite condiții chiciura poate induce stări locale de risc datorită depunerilor de gheață pe conductorii aerieni. Stratul de zăpadă — constituie factor de risc atunci când grosimea este excepțional de mare, dacă se formează în extrasezon sau dacă topirea stratului de zăpadă se produce brusc și în sol există suficiente rezerve de apă. Interacțiunea dintre masele de aer arctic sau rece polar cu cel cald tropical poate genera zăpezi abundente. e Lipsastratului de zăpadă determină înghețuri puternice și degradarea culturilor însămânțate toamna. Intervalul cu fisc se produce toamna (20.XI. - 10.XII) și primăvara (15.IIl - 01.1V). e Numărul mediu de zile cu ninsoare este cuprins între 30 și 35 zile/an. Stratul de zăpadă este discontinuu, atât în timp, cât și în teritoriu, iar durata medie este de cca. 57,2 zile (cu diferențieri între versanții cu expoziție nordică ai Dealurilor Feleacului și versanții sudici ai Dealului Căpușului). e Grosimea medie a stratului de zăpadă variază între 0-19,6 cm (se remarcă grosimea ridicată din luna martie), în unele cazuri depășind 40 cm (iernile din 1963-1964 și 1999-2000). Ceața. În unitatea analizată, ceața se manifestă în contextul existenței unui relief cu caracter depresionar, în condiții atmosferice specifice influențate de circulația maselor de aer sub efectul de canalizare, în general denumit efectul de culoar. e Apariția fenomenului se observă pe întreg parcursul anului, dar perioadele cu intensitate maximă sunt primăvara și toamna, când ceața persistentă perturbă serios transportul rutier, având în vedere faptul că în acest sector de culoar este localizat drumul european E 60. Poleiul - este un fenomen meteorologic destul de rar semnalat pe cuprinsul acestui teritoriu, cu probabilitate de apariție în intervalul noiembrie - februarie. e Se produce cu o frecvență mai ridicată în luna decembrie (1-3 zile/lună), formându-se în condiții de trecere a fronturilor și de advecția aerului cald și umed peste suprafețele suprarăcite. Viscolul - este foarte rar ca manifestare pentru teritoriul comunei Florești, fiind generat de contrastul termic deosebit de mare (20 - 25*C) dintre masa de aer rece de la sol și cea caldă tropicală din altitudine. Vijeliile. Numărul mediu de zile cu vijelie pe an este cuprins între 10 - 12 (variind în decursul anilor între 2-24 zile). e Intervalul cu risc maxim de apariție a vijeliilor este mai — octombrie, iar luna cu cel mai ridicat grad de probabilitate este iulie. Diferențierile locale ale elementelor climatice sunt condiționate în special de altitudine, expoziție, grad de înclinare și configurația convexă sau concavă formelor de relief, precum și de tipologia suprafeței active: pădure, pășune, livadă, suprafață acvatică sau suprafață construită. Astfel, pe fondul climatic regional și al topoclimatelor complexe, acești factori de detaliere determină la scară locală dezvoltarea unor topoclimate elementare și a unor efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, prezența suprafețele acvatice, de canalizările de aer pe culoarele de vale sau pe culoarele stradale în perimetrul intravilanului. Se remarcă în acest sens următoarele tipuri de topoclimate elementare: de luncă, de terasă, de culmi deluroase, de pădure, de pășuni și fânețe, topoclimatul de lac, topoclimatul urban, cu diferențieri impuse de zonarea funcțională (industrial, al zonelor de agrement, al zonelor rezidențiale, etc.). Din punct de vedere topoclimatic, Comuna Florești are un topoclimat variat, cu contraste evidente între lunca joasă a Someșului Mic (microclimat rece-umed, inversiuni, ceață) și zonele de versant (microclimat mai cald, cu amplitudini termice ridicate - vezi fig. nr. 15). 31

Pagina 37

L] SI SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro i n ai Reactualizare PUG Florești Figura 15. uat Florești - Modelele topoclimatice de vară (stânga) și iarnă (dreapta). Se remarcă efectul de conducere (canalizare/transport) a maselor de aer mai cald de-a lungul văii Someșului Mic și instlarea unui efect de dom ce caracterizează aglomerațiile urbane, mai cu seamă pe perioada de vară, la nivelul zonelor cu densități mari de construire 1.2.4. Caracterizarea factorului de mediu sol Pe fondul proceselor geologice și climatice de lungă durată, pedogeneza a început odată cu instalarea condițiilor climatice postglaciare, în Holocen, când vegetația s-a stabilizat și a început procesul de formare a solurilor. În zonele joase și pe terasele fluviatile s-au dezvoltat aluviosoluri, caracterizate prin textură fină, conținut ridicat de materie organică și profil slab evoluat — tipice regimurilor hidrice instabile."? Pe terasele înalte și interfluvii, dominate de vegetație ierboasă și arbustivă, s-au format cernoziomuri și soluri brun-roșcate de pădure. Acestea sunt rezultatul acumulării lente de humus și a argilizării progresive în condiții de drenaj moderat. Conform datelor sintetizate de Ghinea (2018)', cernoziomurile din zona Transilvaniei prezintă o bună structură granulară și o capacitate ridicată de reținere a apei. Date importante privind distribuția și proprietățile solurilor în zona Florești au fost documentate de Iosif Csap6 (1951), care arealizat cartarea detaliată a regiunii. Conform cercetării sale, predomină solurile argiloiluviale cu orizonturi argiloase adânci și structură compactă în zonele de interfluviu, în timp ce pe terasele joase apar frecvent soluri cu strat superficial lutos și drenaj slab. În profilurile analizate, autorul a evidențiat prezența acumulărilor secundare de carbonat de calciu în profunzime, asociate cu procese pedogenetice de decalcifiere și redepunere, precum și fenomene de stagnogleizare în solurile cu textură fină și exces de umiditate.!* În zonele unde substratul este calcaros — cum este cazul Dealului Hoia sau Cetății Fetei — rendzine, soluri apar puțin evoluate, dar bogate în calciu, cu profil subțire și activitate biologică ridicată. Ele sunt considerate soluri de tranziție, formate sub influența vegetației xerofile și a unui regim de umiditate variabil.2 Procesele coluviale, alimentate de instabilitatea versanților și de eroziunea accelerată în perioadele umede, au generat soluri coluviale, slab diferențiate, cu textură eterogenă și fertilitate variabilă. În cercetările arheologice de la Florești, aceste depuneri coluviale au fost identificate ca parte integrantă a stratigrafiei solurilor, demonstrând prezența unei dinamici intense a versanților în perioada postglaciară.?! La nivelul anului 2023 a fost parcurs un studiu pedologic si de bonitare privind stabilirea claselor de calitate”? în baza căruia au fost identificate 6 tipuri (dominante) de sol. Procesul de solificare este detereminat de o serie de factori pedogenetici, precum si de regimurile diferite ale acestora. Dintre acestia, mai importanti sunt microclimatul, faciesul local litologic, ” Cristea V. et. all, (2002), Municipiul Cluj-Napoca și zona periurbana, Accent * Ghinea D., (2018), Enciclopedia Geografică a României, Ediția a IV-a actualizată, Toronto * Csapb |, (1951), Cartografierea solurilor din regiunea Cluj-Florești, Buletin științific — Institutul de Biologie, Vol. 3 (https JNwwwibiol.ro/studii/buletin/Volumul%203/Bul._sti._1951_3_1.pdf) = Posea G,, (2005), Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a — București, Editura Fundației România de Mâine 2 Mustață S., Gogâltan F., Cociș S., Ursuțiu A., (2009), Cercetări arheologice preventive la Florești-Polus Center (2007), EDITURA MEGA, Cluj-Napoca, ISBN 978-606543-001-3 2 OSPA Cluj (2023): Studiu pedologic si de bonitare privind stabilirea claselor de calitate pentru „Reactualizare Plan Urbanistic General", teritoriul administrativ teritorial al comunei Floresti, judetul Cluj. suprafata 1586,53 ha, scara 1:10.000, complexitate IV C 32

Pagina 38

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro au A ale Reactualizare PUG Florești microrelieful, regimul surselor de apovizionare cu apa, regimul umiditatii solulului, chimismul apei, vegetatia spontana, panta si expozitia terenului. Fișele de caracterizare a Unităților teritoriale de sol sunt prezentate în Anexa 1. O analiză sintetică claselor de calitate pe categorii de folosință aferente fiecărei localități de Ia nivelul uat Florești, asupra a fi introduse în intravilan, respectiv situația centralizată a acestora, este prezentată în fig. nr. 16. propuse m Arabi! m Pasune mFaneata a Livezi Tabel 12 FLORESTI Tabel 13 LUNA DE SUS Tabel 14 TATI de folosinta Suprafete propuse pentru Clasa de calitate Suprafete Categoria Categotia | | Suprafata Suprafete propuse Casa Categoria a | Suprafete, propuse Casa Categoria introducere In Intravilan -ha- -ha- Cata rată propusa pentru Sie a | 08 iama immancara | dă d | zl zi dolointa | Itrodurare n | casate | foeninta |n ntravtan a | coate telesinta |n ntratan ha | carate ui ttravăan ha ist | S 53.82 a ooă i I AA 476375 n | aan | Arabi 467.01 W [II] v 3.61 Ă v a . 253541 m_j 257 | D005 e Pasune 610.09 ul ma osca. n da a-i : Fei : 7 dop, y, 41.028 [i O Faneata 416.56 1 EXTRTE CI BI Pi iii m leanedal a A (ET) y | 6.80 W — 13628 =] | 80000, l Livada 15.20 ui AA, vata 5577 [7 ea | aoeco w 9.73 IA ăi CITI SITE) ToraL ho 3851019 „MOratia 00200 TOTAL -HA- 1,586.53 Figura 16. Clasele de calitate pe categorii de folosință aferente fiecărei localități de la nivelul uat Florești, propuse a fi introduse în intravilan23 Situația de la nivel local indica o repartitie mozaicata a tipurilor de sol Ia nivelul comunei Florești (vezi fig. nr. 17). 23 prelucrare după OSPA Cluj (2023): Studiu pedologic si de bonitare privind stabilirea claselor de calitate pentru „Reactualizare Plan Urbanistic General”, teritoriul administrativ teritorial al comunei Floresti, judetul Cluj, suprafata 1586,53 ha, scara 1:10.000, complexitate IV C 33

Pagina 39

L.] SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro —. ad Raport de mediu 1710 / 2025 Reactualizare PUG Florești Figura 17. Harta pedologică a județului Cluj2+ 1.2.5. Scurtă analiză a substratului geologic Zona Florești se încadrează în cadrul geologic al marginii vestice a Bazinului Transilvaniei, format într-o vastă regiune de subsidență în decursul Neozoicului, unde s-au acumulat în mod succesiv sedimente marino-lagunare, începând din Miocenul inferior și continuând până în Pliocen. Aceste depozite includ argile, marne, nisipuri și gresii, dispuse în straturi monocline, ușor înclinate spre est și sud-est, fapt ce a influențat formarea reliefului structural.25 In etapa cuaternară, fluctuațiile climatice și regresiunile marine au condus la depun

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.