Contract

Plan de mobilitate

Tip
Contract
Emitent
Comuna Valea Seacă, jud. Iași
Pagini
260 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Contract, „Plan de mobilitate”, Comuna Valea Seacă, jud. Iași. Sursa: https://primariavaleaseaca.ro/images/site/docs/PMUD%20PAȘCANI%2015.05.2023_VFSemnat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-seaca/54007-plan-de-mobilitate, 06.11.2026)

Fișier creat
18.05.2023
Fișier modificat
24.05.2023
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ (PMUD) AL MUNICIPIULUI PAȘCANI ȘI AL ZONEI SALE URBANE FUNCȚIONALE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027

Pagina 2

Fișă livrabil Nume proiect PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ (PMUD) AL MUNICIPIULUI PAȘCANI ȘI AL ZONEI SALE URBANE FUNCȚIONALE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 Număr contract 13732/29.06.2022 Beneficiar Primăria Municipiului Pașcani Contractor principal TRAFFIC PLAN SRL Data începerii proiectului: 08.07.2022 Data încheierii proiectului: Denumire livrabil cf. Versiune finală - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al Municipiului Pașcani și al zonei sale urbane funcționale pentru perioada anexelor contractului de programare 2021-2027 Dată de livrare mai 2023 contractuală PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 2

Pagina 3

Listă de semnături Manager proiect: dr. ing. Șerbu Călin-Ioan ing. Valentini Thomas Responsabil elaborare: ing. Moldovan Mihai-Marian Colectiv elaborare și verificare : conf. univ. dr. ing. Andrei Gheorghiu conf. univ. dr. ing. Horia Beleș conf. univ. geograf Titus Man economist Apostol Codruța urb. Huțu Ana ing. Mureșan Corina-Adela ing. Cocan Rebeca Valentina PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 3

Pagina 4

PMUD Municipiul Pașcani - Versiune finală după obținerea avizelor. Prezentul plan de mobilitate urbană durabilă acoperă aria administrativ-teritorială a Municipiului Pașcani și Zona Urbană Funcțională a Municipiului Pașcani si se referă la perioada de perspectivă 2021-2027. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic, nivelul de detaliere a propunerilor (măsuri și proiecte) fiind elaborat și adaptat în condițiile legii. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de prefezabilitate respectiv fezabilitate privind proiectele de investiții propuse, conform legislației în vigoare, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă. Trebuie avut în vedere pentru fiecare investiție majora analiza impactului acesteia asupra mediului. Este recomandată actualizarea periodică a modelului de transport aferent, după implementarea proiectelor de investiții majore propuse, sau la cel mult 5 ani. Documentul a fost elaborat de TRAFFIC PLAN SRL – www.trafficplan.eu PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 4

Pagina 5

Cuprins Fișă livrabil ................................................................................................................ 2 Listă de semnături .................................................................................................... 3 I. P.M.U.D.-componenta de nivel strategic ........................................................ 15 1.Introducere ........................................................................................................... 16 1.1. Scopul și rolul documentației ......................................................................... 16 1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială ................. 29 1.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) ................................... 30 1.2.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) .................................. 32 1.2.3. Planul Urbanistic General Pașcani (PUG) ................................................... 36 1.2.4. Planurile Urbanistice Generale ale comunelor din ZUF Pașcani ................. 36 1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale .................... 38 1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor........................................ 41 1.5. Definirea zonei de analiză a PMUD Pașcani .................................................. 47 1.5.1. Introducere și metodologie .......................................................................... 47 2.Analiza situației existente ................................................................................... 50 2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice ........................................................................................... 50 2.1.1. Caracteristici socio-demografice .............................................................. 51 2.1.2.Profil economic............................................................................................. 66 2.1.3.Instituții de învățământ ................................................................................. 70 2.1.4. Scurt istoric .............................................................................................. 74 2.1.5. Elemente distinctive. Stema municipiului ................................................. 75 2.2. Rețeaua stradală .............................................................................................. 76 2.2.3. Siguranța rutieră.......................................................................................... 87 2.2.4. Parcarea................................................................................................... 91 2.2.5. Spațiul pietonal ......................................................................................... 93 2.3. Transportul public............................................................................................ 95 2.3.1. Contextul ..................................................................................................... 95 2.3.2. Competiția ................................................................................................... 96 2.3.3. Transportul public și traficul ........................................................................ 96 2.3.4. Indentitate și marketing ............................................................................ 99 2.3.5. Prețuri și bilete ....................................................................................... 100 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 5

Pagina 6

2.3.6. Vehicule și accesibilitate ........................................................................ 102 2.3.7. Facilitățile pasagerilor............................................................................. 103 2.4. Transportul de marfă ..................................................................................... 107 2.5. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos și deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă); ................................................. 108 2.5.1. Deplasări cu bicicleta ................................................................................ 108 2.5.2. Deplasări pietonale ................................................................................... 110 2.5.3. Transportul public în regim de taxi ............................................................ 112 2.6. Managementul traficului (staționarea, siguranța în trafic, sisteme inteligente de transport, signalistic, structuri de management existente la nivelul autorității planificatoare); .................................................................................................... 113 2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice, poli ocazionali de atracție/generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări etc.) ............................................................................................... 115 3. Modelul de transport...................................................................................... 117 3.1. Prezentarea generală și definirea .............................................................. 117 3.2. Colectarea de date .................................................................................... 120 3.2.1. Ancheta de mobilitate ................................................................................ 120 3.2.2. Contorizări asupra duratelor de deplasare ................................................ 126 3.3. Dezvoltarea rețelei de transport ................................................................ 128 3.4. Cererea de transport ................................................................................. 131 3.5. Calibrarea și validarea datelor ................................................................... 137 3.6. Prognoze ................................................................................................... 141 3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz ................... 143 3.8. Calcul emisii GES ...................................................................................... 145 4. Evaluarea impactului actual al mobilității .................................................... 151 4.1. Eficiența economică .................................................................................. 151 4.2. Impactul asupra mediului ........................................................................... 153 4.3. Accesibilitatea............................................................................................ 158 4.4. Siguranța ................................................................................................... 162 4.5. Calitatea vieții ............................................................................................ 164 5. Viziuni de dezvoltare a mobilității urbane .................................................... 168 5.1. Viziunea prezentată pentru 3 scenarii alternative ...................................... 168 5.2. Cadrul / metodologia de selectare a proiectelor ........................................ 177 6. Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare ............................................... 183 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 6

Pagina 7

6.1. Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport ................ 184 6.2. Direcții de acțiune și proiecte operaționale ................................................ 189 6.3. Direcții de acțiuni și măsuri organizaționale ............................................... 190 6.4. Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale ....................... 193 6.4.1.La scară periurbană ................................................................................... 199 6.4.2. La scara localităților de referință ............................................................... 199 6.4.3. La nivelul cartierelor / zonelor cu nivel ridicat de complexitate .................. 200 7. Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale ................ 201 7.1. Eficiență economică .................................................................................. 201 7.2. Impactul asupra mediului ........................................................................... 202 7.3. Accesibilitatea............................................................................................ 204 7.4. Siguranță ................................................................................................... 207 7.5. Calitatea vieții ............................................................................................ 208 (II). P.M.U.D.-componenta de nivel operațional .................................................. 209 1. Cadrul pentru prioritizare proiectelor pe termen scurt, mediu și lung ...... 210 1.1. Cadrul de prioritizare ................................................................................. 210 1.2. Prioritățile stabilite ..................................................................................... 212 2. Planul de acțiune............................................................................................ 214 2.1. Intervenții majore asupra rețelei stradale................................................... 231 2.2. Transport public ......................................................................................... 234 2.3. Transport de marfă .................................................................................... 242 2.4. Mijloace alternative de mobilitate............................................................... 243 2.5. Managementul traficului ............................................................................ 249 2.6. Zone cu grad ridicat de complexitate ......................................................... 250 2.7. Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare .......................... 250 2.8. Aspecte instituționale................................................................................. 252 III.Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană ......................... 253 1.Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.D. .............................. 255 2.Stabilire actori responsabili cu monitorizarea ............................................ 257 3. Concluzii .................................................................................................... 260 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 7

Pagina 8

Listă de figuri Figura 1.Exemplu de evoluție al mobilității urbane sustenabile ............................... 16 Figura 2.Obiective de dezvoltare în domeniile esențiale ......................................... 18 Figura 3.Mobilitatea urbană sustenabilă în Uniunea Europeană ............................. 24 Figura 4.Pașii de elaborare a planurilor urbană durabilă ......................................... 26 Figura 5.Așezarea geografică a județului Iași .......................................................... 32 Figura 6.Proiecte MPGT-ZUF Pașcani .................................................................... 38 Figura 7.Efectele programelor de reabilitare a infrastructurii, prin modernizare și/sau reînnoire, pe orizont de 10 ani .................................................................................. 39 Figura 8.Încadrarea în județ a ZUF Pașcani ............................................................ 49 Figura 9.Gradul de accesibilitate a municipiului Pașcani ......................................... 50 Figura 10.Zona Urbană Funcțională a municipiului Pașcani .................................... 51 Figura 11.Evoluția demografică ZUF Pașcani și a localităților componente ............ 52 Figura 12.Evoluția populației la nivelul ZUF Pașcani, 2012-2022 . .......................... 53 Figura 13.Dinamica populației județului Iași ............................................................ 54 Figura 14.Comparație grupe de vârstă anul 2012-2022-Mun. Pașcani ................... 55 Figura 15.Piramida vârstelor-municipiul Pașcani anul 2022 .................................... 55 Figura 16.Piramida vârstelor-Hărmănești anul 2022 ............................................... 56 Figura 17.Piramida vârstelor Stolniceni-Prăjescu, anul 2022 .................................. 56 Figura 18.Piramida vârstelor Valea Seacă, anul 2022 ............................................. 57 Figura 19.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani ......................... 57 Figura 20.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021) .............. 58 Figura 21.Valori grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021) .......................... 58 Figura 22.Repartizarea pe sexe a populației din Municipiului Pașcani .................... 59 Figura 23.Numărul de născuți vii în ZUF Pașcani .................................................... 61 Figura 24.Numărul de decedați în ZUF Pașcani ...................................................... 62 Figura 25.Plecări și stabiliri de reședință în municipiul Pașcani ............................... 63 Figura 26.Comparație imigranți-emigranți, mun. Pașcani ........................................ 64 Figura 27.Distribuția tipurilor de clădiri..................................................................... 64 Figura 28.Eliberare autorizații de construire , 2011-2021 ........................................ 65 Figura 29.Distribuția spațială a agenților economic, municipiul Pașcani .................. 66 Figura 30.Top firme din municipiul Pașcani, după numărul de angajați ................... 67 Figura 31.Top firme din municipiul Pașcani, după profit (milioane lei) ..................... 67 Figura 32.Top domenii din municipiul Pașcani, după profit (milioane lei) ................ 68 Figura 33.Numărul mediu-anual de salariați, municipiul Pașcani ............................ 68 Figura 34.Ponderea șomerilor înregistrați la nivelul municipiului Pașcani ............... 69 Figura 35.Amplasare instituții de învățământ ........................................................... 71 Figura 36.Distribuția numărului de elevi................................................................... 71 Figura 37.Populație școlară pe niveluri de educație ................................................ 72 Figura 38.Dinamica populației școlare ..................................................................... 72 Figura 39.- Distribuția populației școlare din Zona Urbană Funcțională Pașcani, 2021 ................................................................................................................................. 73 Figura 40.Axa timpului pentru municipiul Pașcani ................................................... 74 Figura 41.Stema municipiului Pașcani. .................................................................... 75 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 8

Pagina 9

Figura 42.Încadrarea în rețeaua de transport națională ........................................... 77 Figura 43.Rețeaua TEN-T România ........................................................................ 78 Figura 44.Rețea stradală ZUF Pașcani.................................................................... 79 Figura 45.Tipul de îmbrăcăminte al străzilor din Municipiul Pașcani ....................... 80 Figura 46.Starea îmbrăcăminții rutiere a străzilor din Municipiul Pașcani ................ 81 Figura 47.Nivel de serviciu al arterelor din Municipiul Pașcani, ora de vârf 08:00 AM ................................................................................................................................. 82 Figura 48.Nivel de serviciu al arterelor din Municipiul Pașcani, ora de vârf 03:00 PM ................................................................................................................................. 83 Figura 49.Categoriile străzilor din Municipiul Pașcani ............................................. 84 Figura 50.Categoriile drumurilor din comuna Valea Seacă...................................... 85 Figura 51.Categoriile drumurilor din comuna Stolniceni-Prăjescu ........................... 85 Figura 52.Categoriile drumurilor din comuna Hărmănești........................................ 86 Figura 53.Evoluția accidentelor ZUF Pașcani 2016-2020 ........................................ 87 Figura 54.Distribuția spațială a accidentelor ............................................................ 88 Figura 55.Dinamica persoanelor decedate în accidente rutiere, ZUF Pașcani,2019. ................................................................................................................................. 88 Figura 56.Dinamica persoanelor rănite în accidente rutiere, ZUF Pașcani,2019 ..... 89 Figura 57.Cauza principală de producere a accidentelor ........................................ 90 Figura 58.Exemple de măsuri luate pentru calmarea traficului ................................ 91 Figura 59.Bandă de circulație transformată în zonă de parcaje ............................... 91 Figura 60.Coeficient de reducere a capacității ......................................................... 92 Figura 61.Exemplu trotuare ocupate de autovehicule ............................................. 94 Figura 62.Trasee de transport în comun- U.A.T. Pașcani........................................ 95 Figura 63.Prețuri bilete transport în comun-mun. Pașcani ..................................... 100 Figura 64.Număr de pasageri / traseu ................................................................... 101 Figura 65.Gradul mediu de ocupare al mijloacelor de transport (%) ...................... 101 Figura 66.Rețeaua feroviară UAT Pașcani ............................................................ 105 Figura 67. Principalele artere tranzitate de traficul greu din oraș ........................... 107 Figura 68.Intersecții semaforizate .......................................................................... 114 Figura 69.Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică, pe ultimii 10 ani în Municipiul Pașcani .................................................................................................. 116 Figura 70.Aria de cuprindere a modelului .............................................................. 119 Figura 71.Exemplu de înlănțuire a deplasărilor ..................................................... 123 Figura 72. Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transportActual...................................................................................................................... 129 Figura 73. Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transportPerspectivă ............................................................................................................. 130 Figura 74.Fluxuri de bază CARS-anul de bază ..................................................... 131 Figura 75.Fluxuri de bază BUS-anul de bază ........................................................ 132 Figura 76.Fluxuri de bază PIETONI-anul de bază ................................................. 132 Figura 77.Posturi O-D ............................................................................................ 133 Figura 78.Viteza medie Axa Nord-Sud .................................................................. 134 Figura 79.Timp mediu axa Nord-Sud ..................................................................... 134 Figura 80.Distribuția traficului-axa Nord-Sud ......................................................... 135 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 9

Pagina 10

Figura 81.Viteza medie axa vest-est ..................................................................... 135 Figura 82.Timp mediu axa Vest-Est ...................................................................... 136 Figura 83.Distribuția traficului -axa Vest-Est .......................................................... 136 Figura 84.Puncte de validare ................................................................................. 138 Figura 85.Puncte de calibrare ................................................................................ 138 Figura 86.Fluxuri de trafic CARS-an de perspectivă 2027 ..................................... 142 Figura 87.Fluxuri de trafic BUS-an de perspectivă 2027 ....................................... 142 Figura 88.Fluxuri de PIETONI-an de perspectivă 2027 ......................................... 143 Figura 89.Fluxurile totale de trafic – scenariul fără proiect – prognoză 2027......... 144 Figura 90.Fluxurile totale de trafic – scenariul cu proiect – prognoză 2027 ........... 144 Figura 91.Etape de utilizare ................................................................................... 148 Figura 92.Accesibilitatea auto la nivelul ZUF Pașcani ........................................... 159 Figura 93.Izocronă pietonală la nivelul municipiului Pașcani ................................. 159 Figura 94.Izocronă HGV la nivelul municipiului Pașcani ........................................ 160 Figura 95.Stații actuale în municipiul Pașcani vs exemplu de amenajare stații ..... 161 Figura 96.Exemplu de amenajare stații de autobuz ............................................... 161 Figura 97. Accesibilitate față de principalii poli urbani din regiune ......................... 168 Figura 98.Traseu proiecte de autostrada A7 și A8. ............................................... 169 Figura 99.Trasee transport în comun propuse cu localitățiile componente ZUF .... 169 Figura 100.Accesibilitate la nivelul orașului ........................................................... 170 Figura 101.Propunere traseu piste de biciclete ..................................................... 171 Figura 102.Reprezentarea grafică a funcției de utilitate ........................................ 180 Figura 103.Situația traficului fără implementarea proiectelor propuse ................... 205 Figura 104.Situația traficului cu implementarea proiectelor propuse ..................... 205 Figura 105.Diagrama de desfășurare ACB ............................................................ 210 Figura 106.Trasee transport în comun propuse cu localitățiile componente ZUF .. 235 Figura 107. Accesibilitatea transportului în comun ................................................ 236 Figura 108.Propunere linie de transport în comun în oraș ..................................... 237 Figura 109.Traseu propuse de piste pentru bicliclete și stații bike sharing ............ 245 Figura 110. Model de amplasare pentru noduri intermodale sau zone de birouri .. 246 Figura 111.Propunere reamenajare intersecția str. Grădiniței -Gării ..................... 251 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 10

Pagina 11

Listă de tabele Tabel 1.Clasificare PATN-ZUF Pașcani.................................................................... 30 Tabel 2.Listă proiecte pentru ZUF Pașcani identificate în PATJ Iași ........................ 34 Tabel 3.Proiecte Propuse prin SIDU 2021-2027....................................................... 42 Tabel 4.Evoluția demografică în ZUF Pașcani, Județul Iași și Regiunea N-E........... 52 Tabel 5.Clasificarea orașelor conform Jaspers-U.A.T. Pașcani................................ 60 Tabel 6.Rata sporului natural 2012 ........................................................................... 62 Tabel 7.Rata sporului natural 2021 ........................................................................... 62 Tabel 8.Listă cu unitățile de învățământ ................................................................... 70 Tabel 9.Unități de învățământ a localităților ZUF Pașcani ....................................... 73 Tabel 10.Coridoare TEN-T ....................................................................................... 78 Tabel 11.Număr de bilete și de abonamente vândute în fiecare lună ..................... 100 Tabel 12.Autorizații de transport persoane în regim de taxi.................................... 112 Tabel 13.Pașii de elaborare a modelului de transport ............................................ 117 Tabel 14.Repartiția cotei modale ............................................................................ 125 Tabel 15.Termeni utilizați în calculul emisiilor GES ................................................ 146 Tabel 16.Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea eficienței economice .. 152 Tabel 17.Evaluarea indicatorilor pentru eficiență economică.................................. 152 Tabel 18.Disfuncționalități și recomandări pentru sporirea accesibilității ................ 158 Tabel 19.Disfuncționalități și recomandări-Siguranță .............................................. 163 Tabel 20.Disfuncționalități și recomandări-Calitatea vieții ....................................... 167 Tabel 21.Măsuri integrate pentru mobilitate sustenabilă în ZUF Pașcani ............... 178 Tabel 22.Criterii ale obiectivelor strategice ............................................................. 179 Tabel 23.Listă proiecte operaționale ....................................................................... 189 Tabel 24.Lista masuri organizationale .................................................................... 192 Tabel 25.Lista proiectelor / măsurilor partajate pe nivele teritoriale. ....................... 193 Tabel 26.Proiecte cu impact asupra rețelei stradale ............................................... 232 Tabel 27.Proiecte cu impact asupra transportului public ........................................ 234 Tabel 28.Proiecte cu impact asupra transporturilor de mărfuri ............................... 242 Tabel 29.Manevre la viteze mici: dimensiuni minime .............................................. 244 Tabel 30.Proiecte cu impact asupra deplasărilor nemotorizate .............................. 248 Tabel 31.Proiecte cu impact asupra managementului parcărilor ............................ 249 Tabel 32.Proiecte cu impact asupra managementului mobilității ............................ 250 Tabel 33.Indicatori monitorizare PMUD .................................................................. 256 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 11

Pagina 12

Glosar abrevieri PIB: Produsul Intern Brut MZA: Media Zilnică Anuală a Traficului VET: Vehicule etalon turisme NdS: Nivel de Serviciu PMUD: Plan de Mobilitate Urbană Durabilă CESTRIN: Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică MT: Ministerul Transporturilor MDRAP: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MFE: Ministerul Fondurilor Europene MPGT: Master Plan General de Transport POIM: Programul Operațional Infrastructură Mare POR: Programul Operațional Regional UAT: Unitate Administrativ Teritorială INS: Institutul Național de Statistică Prețuri contabile: costuri de oportunitate sociale, uneori diferite de prețurile de pe piață și tarifele regularizate. Acestea sunt folosite în cadrul analizei economice pentru o mai bună reflectare a costurilor reale ale efectelor pentru societate și a beneficiilor reale ale rezultatelor. Sunt adesea folosite ca sinonim pentru preturi umbră An de referință: Condițiile reale sau o reprezentare a condițiilor reale pentru un an predefinit. Scenariul de Referință: asimilat scenariului Do-Minimum, reprezentat de situația existentă la care se adaugă doar efectele aduse de proiectele aflate în derulare sau cele care au finanțarea asigurată RBC: Raportul Beneficiu Cost ACB: Analiză Cost Beneficiu CNADNR: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, administratorul național al infrastructurii reprezentate de autostrăzi și drumuri naționale. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 12

Pagina 13

EC: Comisia Europeană RIRE/ EIRR: Rata Internă de Rentabilitate Economică VANE/ ENPV: Valoarea Actualizată Netă Economică UE: Uniunea Europeană RIRF/ FIRR: Rata Internă de Rentabilitate Financiară VANF/ FNPV: Valoarea Actualizată Netă Financiară Prețuri de piață: Prețul real la care un bun sau un serviciu este comercializat în schimbul altui bun /serviciu sau pentru o sumă de bani, caz în care reprezintă prețul relevant pentru analiza financiară. AMC: Analiza multi-criterială Simularea Monte Carlo: O tehnică matematică computerizată care identifică riscurile în cadrul analizelor cantitative și în procesul de luare a deciziilor. Drum național: Un drum în proprietatea statului, de importanță națională, care leagă orașul capitală națională de capitalele de județ, de zone de dezvoltare strategică la nivel național sau de țările vecine. Drumurile naționale pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri național europene; drumuri naționale principale; drumuri naționale secundare Valoarea Netă Actualizată: Suma care rezultă atunci când valoarea actualizată a costurilor estimate ale unei investiții se deduc din valoarea actualizată a veniturilor așteptate. Prețuri curente (prețuri nominale): O valoare economică exprimată în termeni de sumă nominală fixă (unități monetare) într-un anumit an sau de-a lungul mai multor ani. Spre deosebire de prețurile reale, efectele modificărilor generale ale nivelului de preț de-a lungul timpului nu pot fi eliminate din prețurile curente. NOx: Oxid de azot PM2.5 / PM10: Pulberi sedimentabile fine PPP: Parteneriat Public Privat VAB / PVB: Valoarea Actualizată a Beneficiilor VAC / PVC: Valoarea Actualizată a Costurilor PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 13

Pagina 14

Costurile de oportunitate: Valoarea unei resurse în alternativa celei mai bune utilizări. Pentru analiza financiară, costul de oportunitate al unui articol achiziționat este întotdeauna prețul său de piață. În analiza economică, acest cost de oportunitate al unui articol cumpărat este valoarea sa socială marginală în alternativa celei mai bune utilizări fără proiect a bunurilor și serviciilor intermediare, sau valoarea sa de utilizare ȋmăsurată prin disponibilitatea de a plăti în cazul în care acesta este un bun sau serviciu final. Costuri de oportunitate sociale: Costuri de oportunitate sau beneficii pentru economie ca întreg TVA: Taxa pe Valoare Adăugată VOC: Costuri de Operare ale Autovehiculelor VOT: Valoarea Timpului LGV: Light Goods Vehicles HGV: Heavy Goods Vehicles PUG: Plan Urbanistic General PED: Plan de Electromobilitate Durabilă TC: Transport în comun de nivel strategic PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 14

Pagina 15

I. P.M.U.D.-componenta de nivel strategic PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 15

Pagina 16

1.Introducere 1.1. Scopul și rolul documentației O componentă cheie în politicile zonelor urbane o constituie promovarea dezvoltării urbane, prin intermediul dezvoltării transportului sustenabil. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) va contura strategii, inițiative de politici, proiecte cheie și priorități în vederea unui transport durabil, care sa susțină creșterea economică durabilă din punct de vedere social și al protecției mediului. Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă constituie un document strategic și un instrument pentru dezvoltarea unor politici specifice, care are la bază un model de transport dezvoltat cu ajutorul unui software de modelare a traficului, având ca scop rezolvarea nevoilor de mobilitate ale persoanelor și întreprinderilor din oraș și din zonele învecinate, contribuind în același timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficiență energetică și protecție a mediului. Planul de mobilitate urbană este o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană / metropolitană și a planului urbanistic general (P.U.G.), dar și instrumentul de planificare strategică teritorială prin care se corelează dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane / metropolitane a acestora cu necesitățile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor. Dezvoltarea și implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă are în vedere o abordare integrată, presupunând un nivel înalt de cooperare și coordonare între diferitele niveluri de guvernare și între autoritățile responsabile, inclusiv reprezintă un instrument de consultare a populației din aria urbană vizată. Autoritățile Locale membre ale unei zone de creștere ar trebui să creeze și să planifice structurile și procedurile corespunzătoare gestionării unui astfel de plan, prezentul Plan de Mobilitate Urbană și Durabilă făcând referire la municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională. Figura 1.Exemplu de evoluție al mobilității urbane sustenabile PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 16

Pagina 17

În principiu, PMUD urmărește crearea unui sistem de transport durabil, care să satisfacă nevoile de mobilitate din cadrul comunităților din teritoriul său, vizând următoarele cinci obiective strategice: Accesibilitate -punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a se deplasa spre destinații și servicii. Acest obiectiv include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de deplasare între anumite puncte, cât și accesul, care garantează că, în măsura în care este posibil, oamenii nu sunt privați de oportunități de deplasare din cauza unor deficiențe (de exemplu, o anumită stare fizică) sau a unor factori sociali (inclusiv categoria de venit, vârsta, sexul și originea etnică); Siguranță și securitate -creșterea siguranței și a securității pentru călători și pentru comunitate în general; Mediu -reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului energetic. Trebuie avute în vedere în mod specific țintele naționale și ale Comunității Europene în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice; Eficiență economică -creșterea eficienței și a eficacității din punctul de vedere al costului privind transportul de călători și de marfă; Calitatea mediului urban -Contribuția la creșterea atractivității și a calității mediului urban și a proiectării urbane în beneficiul cetățenilor, al economiei și al societății în ansamblu. În baza unei analize detaliate a problemelor și nevoilor de mobilitate actuale și de perspectivă în zona studiată, PMUD Pașcani include lista proiectelor și măsurilor de îmbunătățire a mobilității pe termen scurt, mediu și lung, planul de acțiune și posibilele surse de finanțare a proiectelor și măsurilor propuse. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 17

Pagina 18

Planul de mobilitate urbană durabilă va avea următoarea viziune de dezvoltare a mobilității: “Realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și care să asigure o bună calitate a vieții”. O parte din măsurile identificate urmează a fi finanțate prin Planul Operațional Regional, care susține Creșterea mobilității urbane, prin realizarea unui sistem de transport eficient, care să îi determine pe călători să renunțe la autoturismul personal și să folosească transportul public pentru protejarea mediului înconjurător. Politicile de dezvoltare durabilă la nivel urban s-au concretizat într-un demers strategic mai larg demarat de Națiunile Unite și intitulat ”Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030” (UNSDG 2030). Acestea au fost definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Aceasta reprezintă un program de acțiune globală cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. În acest demers au fost identificate o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale societății umane, respectiv: Figura 2.Obiective de dezvoltare în domeniile esențiale Sursa: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 18

Pagina 19

În acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă fac referire la mobilitate prin intermediul următoarelor obiective: rezilient • Obiectivul DD 9 – Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației; • Obiectivul DD 10 – Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta; • Obiectivul DD 11 – Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile; • Obiectivul DD 13 – Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor. Dintre acestea, obiectivul de dezvoltare durabilă 11 integrează cel mai mult intervențiile care au ca obiectiv dezvoltarea politicilor de mobilitate urbană și reducerea emisiilor poluante. Acesta include obiective specifice precum: • 11.2 – Asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile și sustenabile pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații vulnerabile, femeilor și copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor în etate, până în 2030; • 11.3 – Consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de planificare și gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și sustenabile în toate țările, până în 2030; • 11.6 – Reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv acordând o atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor; • 11.A – Susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între zonele urbane, periurbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a dezvoltării la nivel național și regional; • 11.B – Creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței resurselor, atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și dezvoltarea și punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de dezastre la toate nivelurile. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate politicilor de dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat III a ONU sub denumirea de ”NOUA AGENDĂ URBANĂ”. Aceasta conține orientările necesare pentru ca orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure și mai prospere. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 19

Pagina 20

Ulterior a fost adoptat ACORDUL DE LA PARIS privind schimbările climatice, având ca scop limitarea încălzirii globale și susținerea țărilor care au semnat acordul în demersurile de adaptare și diminuare a efectelor schimbărilor climatice. Scopul principal al acordului este de a menține creșterea temperaturii medie globale „bine sub 2˚C“ și menținerea eforturilor de a limita creșterea temperaturii la 1.5 ˚C, raportat la valorile pre-industriale. Totodată, acordul prezintă o serie de aspecte cheie ce trebuie adresate în vederea combaterii schimbărilor climatice, acestea fiind susținute de Uniunea Europeană prin intermediul PACTULUI VERDE EUROPEAN, o nouă strategie a Uniunii Europene pentru asigurarea unei dezvoltări bazate pe tehnologii verzi și soluții durabile, pentru îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică până în anul 2050. Astfel, blocul european își propune să susțină cetățenii și companiile deopotrivă pentru a dezvolta și utiliza soluții ce susțin tranziția către o economie verde. Astfel, printre principalele provocări ale următorului deceniu, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prezentul PMUD: MOBILITATE DURABILĂ | Reducerea emisiilor de carbon ca urmare a transportului trebuie să fie de cel puțin 90% pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică. La sfârșitul anului 2020 Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru susținerea mobilității inteligente și durabile, având în centru nevoile utilizatorilor și încurajarea mijloacelor alternative de transport, nepoluante, mai sigure și accesibile. ELIMINAREA POLUĂRII | Pentru a proteja cetățenii și ecosistemele europene, se va adopta planul de acțiune zero-poluare care vizează acțiuni de protejare a aerului, apei și solurilor împotriva poluării. Relevante pentru mobilitate și transport sunt măsurile orientate către calitatea aerului, Comisia Europeană urmărind susținerea autorităților locale în procesul de obținere a unui aer mai curat. ACȚIUNI CLIMATICE | Atingerea stării neutre din punct de vedere climatic al Uniunii Europene până în anul 2050. Tot la nivel european, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost adoptate de Comisia Europeană prin intermediul AGENDEI URBANE A UE lansată în mai 2016 prin Pactul de la Amsterdam. Aceasta a fost concepută astfel încât orașele să aibă un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor. Cu cele 12 teme prioritare, guvernanță pe mai multe niveluri și accentul pus asupra învățării reciproce, Agenda urbană a UE contribuie la punerea în aplicare a noii Agende urbane în cadrul Uniunii Europene în parteneriat cu părțile interesate din mediul urban, fiind vizate nu doar orașele, ci și întreprinderile, ONG-urile și reprezentanții statelor membre și ai instituțiilor UE. Printre cele 12 teme prioritare se numără și mobilitatea urbană, fiind urmărită dezvoltarea durabilă a acesteia, precum și aspecte cheie ce țin de conectivitate, accesibilitate, calitate a vieții, transport public și mobilitate activă. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 20

Pagina 21

În ceea ce privește noul ciclu de programare 2021-2027, pe plan european, cel mai important document strategic pentru următorul exercițiu financiar este Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, din mai 2018, prin care Comisia Europeană propune o nouă abordare strategică pentru Politica de Coeziune. Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci obiective principale: 1. O Europă mai inteligentă – prin promovarea transformării economice inovatoare și inteligente; 2. O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon – prin promovarea unei tranziții energice juste și ecologice, a investițiilor în economia verde sau albastră, a economiei circulare, a adaptării climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor; 3. O Europă mai conectată – prin îmbunătățirea mobilității și a conectivității TIC la nivel regional; 4. O Europă mai socială – prin implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și sprijinirea calității ocupării forței de muncă, a educației și formării de competențe, a incluziunii sociale și a accesului egal la asistență medicală. 5. O Europă mai aproape de cetățeni – prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și costiere, precum și a inițiativelor locale. Din punct de vedere financiar, perioada post-2020 marchează o creștere substanțială a resurselor alocate pentru domeniile cercetare-inovare și tehnologii digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării schimbărilor climatice și mediu înconjurător. La nivel național, propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027 alocă 27 miliarde de euro prin Politica de Coeziune pentru România, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de perioada de programare (Sursă: Comisia Europeană 21 20142020). Creșterea va fi de aproximativ 65% pentru primele 2 obiective de politică, cu o creștere de 35% alocată Obiectivului Prioritar 1 – O Europă mai inteligentă și 30% în plus pentru realizarea intervențiilor aferente Obiectivului Prioritar 2 – O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon. Discuțiile preliminare privind programarea intervențiilor prevăd finanțarea activităților de mobilitate urbană în cadrul acestui obiectiv, similar perioadei de programare actuală. Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii – șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migraților – pentru a reflecta mai bine realitatea. Regiunile PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 21

Pagina 22

ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare inițiate și coordonate la nivel local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6% din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților, dedicat autorităților urbane. Din decembrie 2020, statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție un nou document strategic care ghidează modul în care mobilitatea trebuie să fie dezvoltată la nivel european, acesta luând în considerare contextul pandemiei de Covid-19 și noile necesități în materie de mobilitate conturate odată cu apariția acesteia. Comisia Europeană a lansat STRATEGIA DE MOBILITATE DURABILĂ ȘI INTELIGENTĂ, împreună cu un Plan de Acțiune compus din 82 de inițiative care să ghideze planificarea pentru mobilitate în următorii patru ani. Strategia se bazează pe 3 obiective cheie, respectiv sustenabilitate, inteligență și reziliență, urmărind prevederile Pactului Verde European de a reduce cu 90% emisiile cu efect de seră rezultate din transport până în anul 2050. Pentru transformarea sistemului de transport și mobilitate în unul sustenabil, strategia propune următorii 3 piloni pentru conturarea acțiunilor viitoare: • Toate mijloacele de transport să fie mai sustenabile; • Alternativele sustenabile să fie disponibile la scară largă într-un sistem de transport multimodal; • Să fie instaurate stimulentele potrivite care să conducă la tranziția urmărită. În ceea ce privește mobilitatea inteligentă, strategia propune atingerea unei conectivități fără probleme, sigură și eficientă. Astfel, se urmărește introducerea mobilității multimodale conectate și automatizate, concentrarea pe inovație și utilizarea datelor și inteligenței artificiale pentru mobilitate. Din punct de vedere al mobilității reziliente, este vizată crearea unei zone unice europene de transport care să permită sistemelor actuale să își revină în urma impactului pandemiei într-un mod sustenabil și inteligent, precum și să se poată adapta viitoarelor situații de criză. Acest lucru va fi posibil prin asigurarea unei mobilități echitabile și egale pentru toți, prin încurajarea economiei locale, dar și prin sporirea siguranței și securității sistemului de transport. Principalele ținte ale strategiei sunt următoarele: ✓ Până în 2030: -Cel puțin 30 mil. de mașini cu zero emisii vor fi în operare pe drumurile europene; -100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic; -Traficul feroviar cu viteză sporită se va dubla de-a lungul Europei; -Transportul colectiv planificat pentru călătorii sub 500 km trebuie să aibă emisii neutre de carbon; -Mobilitatea automatizată se va desfășura pe scară largă; -Navele maritime cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 22

Pagina 23

✓ Până în 2035: -Aeronavele de mari dimensiuni cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață. ✓ Până în 2050: -Aproape toate mașinile, camioanele, autobuzele și vehiculele grele vor fi cu zero emisii; -Traficul feroviar de marfă se va dubla; -Rețeaua TEN-T (Trans-European Transport Network) multimodală, complet operațională pentru transport sustenabil și inteligent, cu o conectivitate de mare viteză. Astfel, cele trei obiective ale strategiei lucrează și se susțin reciproc în vederea conturării unei mobilități verzi, conectate și accesibile, utilizând totodată criza creată de pandemia de Covid-19 ca un mijloc de accelerare a proceselor de modernizare și decarbonizare a întregului sistem de transport și mobilitate, până în anul 2050. În contextul pregătirii noului cadru strategic multianual de programare 2021-2027, dar și în contextul noilor tendințe de dezvoltare a mobilității urbane, municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională au nevoie de un proces integrat de planificare, realizat prin metode transparente și participative împreună cu actorii urbani locali, bazat pe probleme și provocări reale. Așadar, municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională trebuie să aibă în vedere reducerea emisiilor de carbon ca unul dintre obiectivele principale ale dezvoltării, fiind necesare abordări care să încurajeze mijloacele de transport prietenoase cu mediul și, în special, a mobilității active (mers pe jos, bicicletă). Totodată, este necesară monitorizarea și gestionarea efectelor provocate de schimbările climatice, astfel încât să se reducă impactul acestora asupra dezvoltării atât la nivel municipal, cât și la nivelul întregii zone urban funcționale. Nu în ultimul rând, serviciile de mobilitate urbană trebuie să fie echitabile și accesibile pentru toți cetățenii, urmărindu-se asigurarea unei mobilități sigure și eficiente inclusiv pentru categoriile defavorizate. La nivel european, trecerea de la o abordare la alta în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă a fost demarată în anul 2006, o dată cu publicarea STRATEGIEI TEMATICE ASUPRA MEDIULUI URBAN de către Comisia Europeană, aceasta fiind urmată de alte politici europene adoptate de către Comisie. Aceasta a prins contur ulterior în anul 2009, odată cu publicarea PLANULUI DE ACȚIUNE PENTRU MOBILITATE URBANĂ de către Comisia Europeană, plan ce propunea accelerarea adoptării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașe și zone metropolitane. Acest demers a fost susținut puternic de CARTEA ALBĂ A TRANSPORTURILOR - "Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor - Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor" (COM(2011)0144 final), emisă de Comisia Europeană în martie 2011. Prin intermediul acestui document, mobilitatea urbană durabilă a devenit relevantă la PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 23

Pagina 24

nivel european, acesta propunând spre examinare posibilitatea transformării Planurilor de Mobilitate Durabilă într-un proces de elaborare obligatoriu pentru orașe de o anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naționale bazate pe liniile directoare ale UE. În anul 2013, Comisia Europeană a pus la dispoziție PACHETUL MOBILITĂȚII URBANE (Urban Mobility Package) conținând măsuri-suport în domeniul mobilității urbane prin împărtășirea experiențelor și a bunelor practici, încurajând cooperarea, oferirea de suport financiar, orientarea cercetării și a inovării în 23 dintre domeniile necesare conturării soluțiilor de mobilitate urbană pentru provocările existente, dar și prin implicarea statelor membre UE. Figura 3.Mobilitatea urbană sustenabilă în Uniunea Europeană Sursa: ECA, preluat din Raportul special al Curții Europene de Conturi cu privire la mobilitatea urbană sustenabilă în Uniunea Europeană PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 24

Pagina 25

Tot în anul 2013 a fost elaborat și primul document metodologic ce viza mobilitatea urbană, elaborat de ELTIS sub forma unui ghid de dezvoltare și implementare a unui plan de mobilitate urbană durabilă. La nivelul anului 2019, acesta a fost actualizat bazându-se pe experiența acumulată din realizarea planurilor de mobilitate sustenabilă din ultimii 7 ani și pe expertiza specialiștilor consultați în cadrul evenimentelor de implicare a părților interesate în procesul de elaborare a ghidului. Noul ghid de dezvoltare și implementare a unui plan de mobilitate urbană sustenabilă se bazează pe un set actualizat de 8 principii generale, respectiv: 1. Planificare pentru mobilitate urbană durabilă la nivelul zonei urbane funcționale; 2. Cooperare între diferitele niveluri instituționale; 3. Implicarea cetățenilor și a părților interesate (stakeholder); 4. Evaluarea performanței actuale și viitoare; 5. Definirea unei viziuni pe termen lung și a unui plan clar de implementare; 6. Dezvoltarea tuturor mijloacelor de transport într-o manieră integrată; 7. Organizarea aranjamentelor necesare pentru monitorizare și evaluare; 8. Asigurarea calității. O altă adiție importantă a noului ghid este recunoașterea nevoii de adaptare a procesului de planificare la contextul local, fără a pierde din vedere cele opt principii generale menționate anterior. Totodată, este încurajată tratarea mobilității bazându-se pe caracterul local al orașului sau al zonei urbane funcționale, aspect extrem de important pentru orașele cu un caracter puternic (orașe port, orașe turistice etc.). În comparație cu versiunea anterioară a ghidului, ediția a doua prezintă o nouă abordare, bazată tot pe 4 faze de elaborare, dar având o structură diferită. Astfel, noul ciclu de planificare prezintă un pas în plus, regăsit în faza a doua, ce vizează elaborarea și evaluarea scenariilor de mobilitate care să ilustreze modul în care poate arăta orașul/zona urbană funcțională în viitor, plecând de la problemele și oportunitățile identificate, fiind astfel un instrument ce ajută la conturarea unei viziuni și a unor obiective cât mai realiste. Totodată, ordinea de realizare a pașilor este schimbată, noul parcurs putând fi identificat în figura următoare. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 25

Pagina 26

Figura 4.Pașii de elaborare a planurilor urbană durabilă Sursă: Orientări pentru dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană sustenabilă, ediția a doua, 2019 Noul ghid se orientează și către noile provocări identificate la nivel global, luând în considerare posibile noi soluții și abordări pentru mobilitatea urbană, precum și dezvoltarea tehnologică rapidă din ultima perioadă. Astfel, se promovează măsuri de dezvoltare precum utilizarea modurilor de transport electrice, automatizarea sistemelor de transport sau colectarea și utilizarea datelor pentru gestionarea și planificarea eficientă a intervențiilor în oraș. Totodată sunt vizate și schemele de partajare a transportului precum cele de car-sharing și bike-sharing, dar și promovarea mobilității active, respectiv deplasările pietonale, deplasările cu bicicleta și micromobilitatea. Pe lângă acestea, noi concepte pentru transportul de pasageri și de mărfuri, concentrate pe utilizarea unor platforme integrate de oferire a serviciilor de mobilitate (de exemplu Mobility as a Service – Mobilitate ca un Serviciu), orientarea către schimbarea gândirii și a tiparelor de mobilitate, în special în rândul tinerilor și utilizarea și gestionarea eficientă a spațiului prin diverse instrumente (regulamente de acces, utilizarea dronelor, co-crearea spațiilor publice etc.) sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a mobilității urbane. Ghidul este relevant pentru dezvoltarea orașelor întrucât reprezintă un cadrul metodologic, bazat pe experiența acumulată din implementarea planurilor de mobilitate urbană sustenabilă în diferite contexte la nivel european. Această versiune actualizată a ghidului asigură pentru Zona Urban Funcțională Pașcani un cadru actual PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 26

Pagina 27

pe care să poată fi dezvoltate noile planuri de mobilitate. Poate cele mai relevante completări sunt cele care țin de micromobilitate, mobilitatea ca un serviciu, dar și posibilitatea de a adapta mai bine setul de măsuri și proiecte la nevoile locale (dimensiunea / complexitatea orașului sau specificul economic). La nivel național, reorientarea orașelor românești către conceptul de mobilitate urbană (planificare pentru oameni) renunțând la modul tradițional de planificare pentru trafic s-a realizat începând cu anul 2014 odată cu apariția ghidului ELTIS pentru planurile de mobilitate urbană durabilă 2 . În cazul României, metodologia generală propusă sub egida CE a fost detaliată printr-un ghid orientativ dedicat orașelor și municipiilor. Planul de mobilitate urbană a fost introdus și în cadrul legal, mai precis, în normele de aplicare din 2016 a legii 350/2001. ✓ Conform prevederilor din Lege, Planul de mobilitate urbană durabilă, denumit în continuare P.M.U.D., reprezintă o documentație complementară strategiei de dezvoltare teritorială periurbană/metropolitană și Planului urbanistic general (P.U.G.) și constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor. ✓ Planul de mobilitate urbană are ca țintă principală îmbunătățirea accesibilității localităților și a relației între acestea, diversificarea și utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (aerian, acvatic, feroviar, auto, velo, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu, precum și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport. ✓ Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de mobilitate și transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare. ✓ P.M.U.D. este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare și poate fi realizat și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale aflate în zona periurbană sau metropolitană, care este deja instituită sau care poate fi delimitată printr-un studiu de specialitate. ✓ P.M.U.D. este corelat în mod direct cu propunerile de dezvoltare spațială aferente P.U.G. ale unităților administrativ-teritoriale din zona de studiu, de către echipe de lucru pluridisciplinare ce vor cuprinde specialiști în domeniul urbanismului atestați conform art. 38 din Lege, precum și specialiști în domeniul mobilității, traficului și în domenii conexe dezvoltării urbane. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 27

Pagina 28

Totodată, planurile de mobilitate urbană durabilă la nivel național sunt elaborate și pe baza GHIDULUI JASPERS PENTRU PREGĂTIREA PLANURILOR DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ elaborat în februarie 2015. Acesta prezintă principalii pași de urmat în pregătirea unui PMUD. Printre aspectele prezentate de Ghidul Jaspers se numără: componentele cheie ale unui PMUD, probleme administrative, evaluarea riscurilor și cea de mediu, precum și un Ghid de achiziții publice al PMUD-urilor. Planul de mobilitate urbană durabilă a reprezentat principalul instrument folosit de orașele României pentru tranziția la planificarea mobilității, prioritizând mijloacele de transport cu emisii reduse sau zero (transportul public, mersul cu bicicleta, mersul pe jos). Operaționalizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă a fost puternic susținută prin alocarea de resurse financiare, fonduri nerambursabile care puteau fi accesate prin axe dedicate din Programul Operațional Regional (POR) – axa 4.1 (municipii reședință de județ), axa 3.2 (orașe și municipii non-reședință de județ) și parțial axa 13 (orașe și municipii non-reședință de județ). În ceea ce privește noua perioadă de finanțare 2021-2027, Programul Operațional Regional (POR) al Regiunii Nord-Est alocă fonduri pentru intervenții ce vizează mobilitatea urbană în cadrul priorităților identificate, respectiv Prioritatea 2 – O regiune cu orașe Smart – OS a(ii), Prioritatea 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu mediul – OS b(viii) și Prioritatea 4 – O regiune accesibilă – OS c(iii). Se remarcă astfel, faptul că prioritățile de finanțare în domeniul mobilității iau în considerare noile tendințe identificate la nivel european și global, fiind incluse aspecte ce țin de mediu și de utilizarea tehnologiei. În acest context, pentru elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă pentru municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională se va pleca de la noua paradigmă de mobilitate identificată, urmărindu-se atingerea pașilor prezentați în ghidurile ELTIS și JASPERS, precum și a prevederilor legale exemplificate în cadrul Legii 350/2001. Astfel, din punct de vedere al mobilității urbane, zona urban funcțională Pașcani va trebui să se axeze pe reducerea emisiilor de carbon, pe promovarea mijloacelor de transport prietenoase cu mediul, cât și pe îmbunătățirea calității vieții, luând în considerare aspecte precum accesibilitatea, calitatea aerului, diversitatea serviciilor sau digitalizarea sistemelor. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 28

Pagina 29

1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială Documentele de planificare spațială reprezintă sursa oficială de informații pentru întocmirea studiilor de specialitate, după cum este menționat în legea 350/ 2001, privind Amenajarea teritoriului și urbanismul. În conformitate cu articolul 7, principalul scop al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței relațiilor economice și sociale dintre acestea. • Planul de amenajare a teritoriului național PATN • Planul de amenajare a teritoriului zonal PATZ • Planul de amenajare a teritoriului județean PATJ • Planul urbanistic general PUG • Planul urbanistic zonal PUZ • Planul urbanistic de detaliu PUD PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 29

Pagina 30

1.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) La nivel național, unul dintre documentele de planificare spațială relevante în contextul actualizării PMUD Pașcani este PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL (PATN), intrat în vigoare în anul 2006. Acesta prevede în cadrul Secțiunii I – Rețele de transport, următoarele intervenții pentru o conectivitate ridicată a teritoriului, ce vizează municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională: ❖ Autostrada Siret – Suceava – Bacău – Mărășești – Tișița; ❖ Autostrada Târgu Mureș – Piatra Neamț – Roman – Târgu Frumos – Iași – Sculeni; ❖ Cale ferată Cristești Jijia – Iași – Pașcani – Bacău – Adjud – Mărășești – Focșani – Buzău – Ploiești – București – Giurgiu. Conform Legii 350/2001 cu modificările și completările ulterioare, acest document are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung, prevederile acestuia fiind obligatorii pentru toate celelalte documentații de amenajare a teritoriului. PATN se constituie prin mai mule secțiuni: Rețele de transport (Legea 363/2006), Ape (Legea 171/1997), Zone Protejate (Legea 5/2000), Rețeaua de localități (Legea 351/2001, Studiu de fundamentare pentru Reactualizarea rețelei de localități 2014), Zone de risc natural (Legea 575/2001), Zone cu resurse turistice (Legea 190/2009). Prevederile Secțiunii 1 transport a PATN sunt respectate și de Strategia pentru transport durabil 2007-2013-2020-2030 elaborată de Ministerul Transporturilor. Totuși, Secțiunea 1 Transport a PATN nu include recomandări prioritare, ci doar o listă consistentă de lucrări de transport ce se doresc a fi efectuate, fără să se propună un termen de execuție și fără să fie făcute repartizări de prioritate. Având în vedere aceste aspecte, precum și termenul de peste 10 ani de la elaborarea PATN Secțiunea I și existența documentației subsecvente Masterplan-ului General de Transport al României, PMUD Pașcani va fi corelat cu cel din urmă. Tabel 1.Clasificare PATN-ZUF Pașcani Denumire Rang Statut Pașcani II Municipiu Blăgești V Localitate componentă municipiului Boșteni V Localitate componentă municipiului Gâștești V Localitate componentă municipiului Lunca V Localitate componentă municipiului PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 30

Pagina 31

Sodomeni V Localitate componentă municipiului Denumire Rang Statut Valea Seacă IV Sat reședință de comună Conțești V Localitate componentă comună Topile V Localitate componentă comună Denumire Rang Statut Stolniceni-Prăjescu IV Sat reședință de comună Brătești V Localitate componentă comună Cozmești V Localitate componentă comună Denumire Rang Statut Hărmăneștii Vechi IV Sat reședință de comună Hărmăneștii Vechi V Localitate componentă comună Boldești V Localitate componentă comună PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 31

Pagina 32

1.2.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) Viziunea de dezvoltare a județului Iași în perioada 2021- 2027 a fost construită atât în baza analizei socio-economice a situației curente, cât și ținând cont de planurile și strategiile deja elaborate pentru teritoriul județului. În concordanță cu viziunea acestei strategii, în anul 2030, județul Iași va fi un centru industrial și logistic în plină dezvoltare, care va concentra forță de muncă calificată în domeniul industriei, al serviciilor conexe industriei, al serviciilor IT și în domeniul cercetării, polarizată atât de pe teritoriul municipiului Iași, cât și de pe teritoriul județelor învecinate, inclusiv a Republicii Moldova. Misiunea autorităților publice județene este de a programa și planifica inițiativele propuse la nivelul acestei strategii, utilizând o abordare integrată și participativă, astfel încât să existe un cadru propice pentru a fi generate efectele și rezultatele așteptate, în termeni cantitativi și calitativi, asupra mediului economic și social de la nivel local/județean. Figura 5.Așezarea geografică a județului Iași PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 32

Pagina 33

Implementarea strategiei se va baza pe respectarea unor valori și principii universal valabile și aplicabile în cazul proceselor publice de planificare și programare, precum: – transparența procesului decizional și implicarea comunității locale în etapele intermediare ale acestui proces; – utilizarea eficientă a resurselor financiare publice prin asigurarea unui raport adecvat calitate-preț; – egalitatea de șanse și nediscriminarea; – abordarea integrată a inițiativelor planificate; – sprijinirea și promovarea parteneriatelor locale și a cooperării între actorii implicați în procesele decizionale; – protecția mediului înconjurător. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 33

Pagina 34

Tabel 2.Listă proiecte pentru ZUF Pașcani identificate în PATJ Iași PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 34

Pagina 35

PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 35

Pagina 36

1.2.3. Planul Urbanistic General Pașcani (PUG) La momentul elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Pașcani și al zonei sale urbane funcționale, se află în derulare un proiect pentru actualizarea Planului Urbanistic General, actualizare necesară ținând cont că ultima versiune datează din anul 2009 și nu reflectă transformările urbanistice ale municipiului Pașcani din ultimii 13 ani în niciunul dintre domeniile prioritare urmărite. 1.2.4. Planurile Urbanistice Generale ale comunelor din ZUF Pașcani Planul de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să propună o abordare de planificare integrată ce tratează complexitatea infrastructurii și serviciilor de transport urban, limitările și oportunitățile contextului urban, interdependența dintre modurile de transport din cadrul zonei studiate. Astfel, acesta trebuie să se coreleze cu propunerile de mobilitate de la nivelul fiecărei UAT din cadrul zonei urbane funcționale Pașcani evidențiate în Planurile Urbanistice Generale. Așadar, din zona urbană funcțională municipiului Pașcani fac parte : comuna Valea Seacă, comuna Stolniceni-Prăjescu și comuna Hărmănești, alături de satele lor aparținătoare. Principalele obiective strategice și de dezvoltare în ceea ce privește mobilitatea comunei Valea Seacă sunt prezentate în continuare. PUG-ul creează cadrul urbanistic pentru realizarea acestor obiective. Obiective strategice și de dezvoltare ale comunei Valea Seacă ▪ Modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale pe o lungime de 7,1 km; ▪ Amenajarea stațiilor de autobuz și maxi-taxi în vederea asigurării unor condiții optime de debarcare, îmbarcare și așteptare pentru călători (refugii pentru călători); ▪ Realizarea de spații de parcare la instituțiile publice; ▪ Construirea a 2 poduri peste pârâul Conțeasca; ▪ Înființare piste de bicicliști în comuna Valea Seacă; ▪ Realizarea de consolidări, terasamente, pentru reabilitarea drumurilor afectate de alunecări de teren și inundații; ▪ Realizarea și instalarea pe drumurile comunale și județene a marcajelor și indicatoarelor rutiere; ▪ Decolmatarea și curățarea șanțurilor și rigolelor aferente drumurilor și construirea de rigole acolo unde acestea lipsesc; ▪ Achiziționarea de utilaje de deszăpezire; ▪ Extinderea transportului public în comuna Valea Seacă. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 36

Pagina 37

Obiective strategice și de dezvoltare ale comunei Stolniceni-Prăjescu ▪ modernizarea tuturor drumurilor de interes local în comuna Stolniceni-Prăjescu ▪ reabilitarea infrastructurii rutiere afectată de fenomenele meteorologice, inundații, alunecări de teren; ▪ asfaltarea întregii rețele de drumuri clasificate în drumuri interioare care sunt pietruite și reprofilarea lor; ▪ marcarea corespunzătoare a drumurilor comunei; ▪ realizarea și amenajarea de noi străzi principale și secundare în zonele de extindere ale intravilanelor și asfaltarea acestora; ▪ extindere transport public în comuna Stolniceni- Prăjescu. Obiective strategice și de dezvoltare ale comunei Hărmănești ▪ modernizarea tuturor drumurilor de interes local în comuna Hărmănești; ▪ reabilitarea infrastructurii rutiere afectată de fenomenele meteorologice, inundații, alunecări de teren; ▪ asfaltarea întregii rețele de drumuri clasificate în drumuri interioare care sunt pietruite și reprofilarea lor; ▪ marcarea corespunzătoare a drumurilor comunei; ▪ realizarea și amenajarea de noi străzi principale și secundare în zonele de extindere ale intravilanelor și asfaltarea acestora; ▪ extindere transport public în comuna Hărmănești. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 37

Pagina 38

1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport, MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT (MPGT) AL ROMÂNIEI este documentul strategic principal prin care s-au stabilit prioritățile de dezvoltare în domeniu, inclusiv proiectele care beneficiază de finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare 20142020. Acest document include analize și intervenții planificate pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, aerian și naval), precum și soluțiile pentru asigurarea unui nivel ridicat de interoperabilitate și mobilitate crescută pentru populație și firme. Prevederile acestuia se coordonează și se completează cu bugetele alocate pentru măsuri de dezvoltare a infrastructurii urbane și asigurare a mobilității în mediile urbane, susținute prin programele operaționale regionale. În cazul zonei urbane funcționale Pașcani, se remarcă următoarele intervenții relevante, acestea vizând fie în mod direct municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională, fie fiind localizate în vecinătate, având impact direct asupra dezvoltării zonei de studiu: ▪ Autostradă în proiect: Autostrada Montană (A8) Tg Neamț - Iași – Ungheni; ▪ Autostradă în proiect: Autostrada Moldovei (A7) ▪ Drum expres în proiect: Siret Expres (DX 5) Pașcani-Suceava; ▪ Modernizare Stație CF: Pașcani ; ▪ 2 coridoare TEN-T : unul rutier și unul feroviar; ▪ Modernizare CF dublă electrificată, sector Roman – Iași. Figura 6.Proiecte MPGT-ZUF Pașcani PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 38

Pagina 39

Un alt document strategic relevant pentru actualizarea PMUD este STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE 2021-2025. Documentul se bazează pe două obiective strategice generale pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, respectiv: Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și Integrarea în spațiul feroviar unic european. Pentru atingerea acestor obiective și a viziunii propuse, în cadrul municipiului Pașcani și a zonei sale urbane funcționale sunt următoarele: ▪ Reabilitare tronson: Pașcani- Dărmănești ; ▪ Creșterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare pe sectorul: Pașcani-Iași. Totodată, Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare prevede și implementarea tuturor proiectelor prezentate în cadrul Master Planului General de Transport al României ce vizează infrastructura feroviară. Figura 7.Efectele programelor de reabilitare a infrastructurii, prin modernizare și/sau reînnoire, pe orizont de 10 ani PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 39

Pagina 40

Metodologia de elaborare a PMUD al municipiului Pașcani Planul de mobilitate urbană durabilă reprezintă un document strategic care definește caracteristicile rețelelor de transport existente, obiectivele la nivel global și direcțiile de acțiune pentru atingerea obiectivelor, în concordanță cu studiile de specialitate elaborate la nivel zonal și sectorial. În acord cu cadrul strategic și normativ valabil la nivel național și internațional, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Pașcani este structurat în 3 părți principale, corespunzătoare următoarelor etape: Etapa I cuprinde 7 capitole 1. Introducere 2. Analiza situației existente 3. Modelul de transport 4. Evaluarea impactului actual al mobilității 5. Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane 6. Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane 7. Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale În capitolul introductiv sunt stabilite scopul și rolul documentației urmărind încadrarea în cadrul strategic și normative valabile la nivel național și internațional și în prevederile documentelor de planificare asumate la nivel local. În capitolele 2, 3 și 4 se realizează caracterizarea și diagnosticarea situației actuale. Caracteristicile socioeconomice și demografice, respectiv caracteristicile sistemelor de transport existente reprezintă date de intrare în cadrul modelului de transport cu ajutorul căruia sunt evaluate efectele mobilității asupra societății (mediu, cadru social, dezvoltare urbană). Dezvoltarea unui model de transport urban permite identificarea relației dintre cererea și oferta de transport pentru fiecare element al rețelei de transport analizate, facilitând astfel evidențierea disfuncționalităților. Odată calibrat și validat, modelul de transport oferă rezultate demne de încredere cu privire la impactul diferitelor măsuri propuse pentru atingerea obiectivelor PMUD în contextul scenariilor de dezvoltare testate. Etapa a II-a cuprinde 2 capitole: 1. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung 2. Planul de acțiune Prioritizarea și gruparea măsurilor propuse în funcție de contribuția pe care o aduc la desfășurarea unei mobilități durabile se constituie sub forma unui Plan de acțiune. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 40

Pagina 41

Etapa a III-a cuprinde 2 capitole: 1. Stabilirea procedurii de evaluare a implementării PMUD 2. Stabilirea actorilor responsabili cu monitorizarea Implementarea planului de acțiune va fi monitorizată pe toată perioada alocată planului . Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Pașcani este conceput pentru perioada 2021-2027, perioadă care coincide cu valabilitatea altor documente de planificare la nivel local, național și european, dar și cu perioada de programare stabilită de Comisia Europeană. 1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru natural din documentele de planificare ale UAT-urilor Un document important la nivel local este STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ a municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027, ce prezintă principalele direcții strategice ale municipiului pentru orizontul de timp vizat. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă (SIDU) 2021-2027 se află în curs de actualizare. În Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă (SIDU) 2021-2027 sunt identificate o serie de deficiențe legate de infrastructura de transport , și anume: • În Pașcani există atât străzi asfaltate, dar mai mult de jumătatea din totalul străzilor sunt acoperite cu pământ sau balast; • Puține locuri de parcare; • Numărul ridicat de accidente rutiere produse pe raza municipiului Pașcani; • Lipsa fluidizării traficului în zona Blăgești; • În perioada 2009-2019, au fost modernizați doar 16 km de străzi (de la 58 km modernizați în 2009 la 74 km modernizați în 2019), iar numărul total al străzilor orășenești a crescut de la 126 km în 2009 la doar 154 km în 2019; • Lipsa infrastructurii dezvoltate pentru trafic nemotorizat (biciclete, trotinete). • Calitatea slabă a infrastructurii actuale de transport în comun În scopul atingerii obiectivelor strategice, au fost propuse o serie de proiecte dintre care menționăm cele cu impact asupra Planului de mobilitate: • Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere în ZUF Pașcani • Introducere transport public cu mijloace de transport ecologice/electrice • Realizarea unui traseu de piste de biciclete • Extinderea zonelor destinate parcărilor de autoturisme și biciclete PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 41

Pagina 42

• Introducerea unui sistem park and ride parcări multietajate de tip smart parking • Crearea unui sistem de bike-sharing pe raza ZUF Pașcani Tabel 3.Proiecte Propuse prin SIDU 2021-2027 OS4– Creșterea conectivității la teritoriu în Municipiul Pașcani și în Zona UrbanăFuncțională DA 4.1– Reabilitareași modernizarea infrastructurii de transport existente Buget Idee - SDL Local Reabilitarea tronsonului DN 28A Municipiul Pașcani 6.000.000 2025– Lista 1 PNDL de pe teritoriul Municipiului Pașcani Pașcani 2014- Euro 2027 lungă POR 2021 2020 - 2027 POR NE 2021– Reabilitareși modernizare străzi 35.700.00 2027– în Municipiul Pașcani, inclusiv Municipiul Idee de 2023 - Proiect 2 0 Prioritatea trotuare adaptate pentru persoanele Pașcani proiect 2027 prioritar Euro 5 cu dizabilitatiși locuri de parcare Buget local Achiziția de autobuze nepoluante 15.831.40 PNRR pentru înnoirea parcului de ZUF Depus 3,20 2023 - C10– Proiect 3 vehicule destinate transportului Pașcani PNRR lei 2024 Fondul prioritar public în Municipiul Pașcaniși în fărăTVA local Zona Urbană Funcțională Furnizareși instalare sistem de 1.577.114, PNRR e- ticketingși ITS Municipiul Aprobat 00 2023 - C10– Proiect 4 pentrumodernizarea serviciului de Pașcani PNRR lei 2024 Fondul prioritar transport public în Municipiul fărăTVA local Pașcani POR NE 2021– Modernizarea transport public local 2027– (infrastructură rutieră reabilitată / Municipiul Idee de 5.000.000 2023 - Proiect 5 Prioritatea modernizată, stații transport călători Pașcani proiect Euro 2025 prioritar 4 modernizate - autobuz și taxi) Buget local Fonduri Stații de încărcare pentru 1,839,795. Municipiul Proiect 2023 - AFM Proiect 6 vehicule electrice în Municipiul 96 Pașcani AFM 2024 Buget prioritar Pașcani lei local POR NE Proiect– 2021– Amenajari parcări 80-110 PMUD ZUF Municipiul 5.800.000 2026 - 2027; Lista 7 locuri de parcare supraetajate - Pașcani Pașcani Euro 2027 PNDL lungă zona Deal, Vale, Centru 2021- Buget 2027 local PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 42

Pagina 43

POR NE Proiect– 2021 - Amenajare parcări de scurtădurată PMUD ZUF Municipiul 950.000 2026 - 2027 Lista 8 în zonele publice de interes Pașcani Pașcani Euro 2027 PNDL lungă Park&Ride 2021- Buget 2027 local POR NE Sistematizarea și amenajarea Proiect– 2021 - parcărilor în Municipiul Pașcani PMUD ZUF Municipiul 400.000 2024 - 2027 Lista 9 (inclusiv sistem parcometru, Pașcani Pașcani Euro 2026 PNDL lungă introducerea de senzori sau camere 2021- Buget video) 2027 local Proiect– Modernizarea intersecțiilor majore PMUD ZUF PNDL din orașprin măsuri de reconfigurare Municipiul 600.000 2023 - Lista 10 Pașcani Buget fizică (incluzând amenajări pentru Pașcani Euro 2027 lungă 2021- local creșterea 2027 Proiect– PMUD ZUF PNDL Semaforizarea intersecțiilor Municipiul 150.000 2023 - Lista 11 Pașcani Buget aglomerate Pașcani Euro 2027 lungă 2021- local 2027 POR NE Achiziționarea de mijloace de Proiect–SDJ 2021– Municipiul 4.857.149 2023 - Proiect 12 transport în comun (autobuze Iași 2021 – 2027 Pașcani Euro 2024 prioritar ecologiceși stații de încărcare) 2027 Buget local PNS 2023-2027 Programul Reabilitare și modernizare rețea Proiect–SDJ Anghel de drumuri sătești în loc. Comuna 6.000.000 2023 - Lista 13 Iași 2021 – Saligny Hărmăneștii Vechi, Hărmăneștii Noi, Hărmănești Euro 2027 lungă 2027 CNI Boldești PNDL II Buget local POR Nord-Est Proiect–SDJ 2021-2027 Modernizare DC 131 Comuna 5.600.000 2023 - Lista 14 Iași 2021 – PNDL II Hărmănești- Vânători Hărmănești Euro 2027 lungă 2027 PNS Buget local PNS 2023-2027 Programul Modernizare și asfaltare drumuri Comuna Proiect–SDJ 5.600.000 2023 - Anghel Lista 15 sătești și comunale pe o lungime Valea Iași 2021 – Euro 2027 Saligny lungă totalăde 14 km Seacă 2027 PNDL II Buget local PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 43

Pagina 44

PNS 2023-2027 Programul Modernizarea tuturor drumurilor de Comuna Idee de 950.000 2023 - Anghel Proiect 16 interes local în comuna Stolniceni- Stolniceni- proiect Euro 2027 Saligny prioritar Prăjescu Prăjescu PNDL II Buget local POR Nord-Est 2021-2027 Asfaltarea întregii rețele de Comuna Programul drumuri clasificate în drumuri Idee de 3.200.000 2023– Proiect 17 Stolniceni- Anghel interioare care sunt pietruite și proiect Euro 2027 prioritar Prăjescu Saligny reprofilarea lor PNDL II Buget local POR Nord-Est Comuna Marcarea corespunzătoare a Idee de 100.000 2023– 2021-2027 Lista 18 Stolniceni- drumurilor comunei proiect Euro 2027 PNDL II lungă Prăjescu Buget local POR Nord-Est 2021-2027 Amenajarea de spații de Comuna Programul Idee de 600.000 2023– Lista 19 parcare, amenajarea de piste pentru Stolniceni- Anghel proiect Euro 2027 lungă biciclete Prăjescu Saligny PNDL II Buget local POR Nord-Est 2021-2027 Asfaltarea stațiilor de călători în Comuna Programul vederea asigurării condițiilor optime Idee de 80.000 2023– Proiect 20 Stolniceni- Anghel de așteptare, informare, îmbarcare și proiect Euro 2027 prioritar Prăjescu Saligny debarcare PNDL II Buget local POR Nord-Est 2021-2027 Reabilitarea și modernizarea Comuna Programul Idee de 2.200.000 2023– Lista 21 podurilor și podețelor existente pe Stolniceni- Anghel proiect Euro 2027 lungă raza comunei Stolniceni-Prăjescu Prăjescu Saligny PNDL II Buget local PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 44

Pagina 45

Municipiul PNDL II Idee de Pascani, POR Îmbunătățirea conexiunilor de proiect Comuna Nord-Est transport dintre mediul urban și PMUD ZUF 1.000.000 2025 - Lista 22 Hărmănești 2021- mediul rural - Hărmănești – Valea Pascani Euro 2027 lungă , Comuna 2027 Seacă 2021 - Valea POT 207 Seacă 2021-2027 POR Idee de Nord-Est proiect Comuna 2021- PMUD ZUF 3.600.000 2023 - Lista 23 Reabilitare drumuri de exploatare Valea 2027 Pascani Euro 2027 lungă Seacă BUGET 2021 - LOCAL 207 PNS POR Nord-Est Amenajarea stațiilor de autobuz Municipiul Idee de 2.000.000 2025 - 2021- Lista 24 (modernizare, reabilitare, dotare cu Pașcani proiect Euro 2026 2027 lungă panouri electrice, automat de bilete) BUGET LOCAL DA 4.2– Extinderea infrastructurii de transport al persoanelor și mărfurilor POR NE– Creare spații dedicate 2023 Prioritatea Municipiul Idee de 2.000.000 Proiect 1 transportului nemotorizat, - 4 Pașcani proiect Euro prioritar extindere trotuare 2027 Buget local POR NE– Realizarea unei infrastructuri 2024 Prioritatea Municipiul Idee de 13.000.000 Proiect 2 conexe și sigure pentru - 4 Pașcani proiect Euro prioritar deplasările cu bicicleta 2027 Buget local PNDL II POR Proiect– Nord-Est Dezvoltare unei stații 2023 Municipiul SDJ 500.000 2021-2027 Lista 3 intermodale de transport pentru - Pașcani Iași 2021 Euro POT 2021- lungă mărfuriși pasageri 2027 –2027 2027 Buget Local PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 45

Pagina 46

PNDL II POR Proiect– Nord-Est Realizarea de rute alternative în 2023 Municipiul SDJ 1.400.000 2021-2027 Lista 4 vederea decongestionării - Pașcani Iași 2021 Euro POT 2021- lungă traficului în Municipiul Pașcani. 2027 –2027 2027 Buget Local PNDL II POR Proiect– Nord-Est Amenajare alei- trotuare în Comuna 2023 SDJ 5.600.000 2021-2027 Lista 5 fiecare sat din comuna Valea Valea - Iași 2021 Euro POT 2021- lungă Seacă Seacă 2027 –2027 2027 Buget Local POR Proiect– Realizarea poduri peste râul Comuna Nord-Est SDJ 2.250.000 2023– Lista 6 Bisericii Valea Seacă și pârâul Valea 2021-2027 Iași 2021 Euro 2027 lungă Conteasca Seacă Buget –2027 local PNRR Construirea unui nod POR multimodal în zona gării care 2025 Nord-Est Municipiul Idee de 1.250.000 Lista 7 săpermităutilizarea facilă a - 2021-2027 Pașcani proiect Euro lungă mijloacelor de transport în 2026 CNI comun (tren - autobuz); Buget local Implementarea unui sistem de PNRR transport public la nivelul POR 2023 ADI „Zona Metropolitană Municipiul Idee de 1.250.000 Nord-Est Lista 8 - Pașcani”prin dezvoltarea unei Pașcani proiect Euro 2021-2027 lungă 2027 rețele de transport public Buget periurban local POR Realizareași amenajarea de noi Nord-Est Comuna drumuri sătești în zonele de Idee de 750.000 2023– 2021-2027 Lista 9 Stolniceni- extinderi ale intravilanelorși proiect Euro 2027 PNDL II lungă Prăjescu asfaltarea acestora Buget local POR Comuna Idee de 1.000.000 2023– Nord-Est Lista 10 Realizarea de trotuareși alei Stolniceni- proiect Euro 2027 2021-2027 lungă Prăjescu PNDL II PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 46

Pagina 47

Buget local Achiziția unui număr de 10 stații de încărcare electrică pentru Municipiul Idee de 250.000 2024- Lista 11 vehicule, care vor fi amplasate PNRR Pașcani proiect Euro 2026 lungă pe raza teritorială a Municipiului Pașcani Achiziția unui număr de 2 stații de încărcare electrică Comuna 2024 Idee de 50.000 Lista 12 pentru vehicule, care vor fi Stolniceni- - PNRR proiect Euro lungă amplasate pe raza teritorialăa Prăjescu 2026 Comunei Stolniceni-Prăjescu PNS 2023- 2027 Comuna 2024 Construire și reabilitare poduri și Idee de 2.000.000 POR Lista 13 Valea - podețe în comună proiect Euro Nord-Est lungă Seaca 2027 2021- 2027 PNDL II Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Zonei Urbane Funcționale a Municipiului Pașcani 2021-2027 continuă viziunea SDL 2014 – 2020 si a demersurilor anterioare de planificare, ce a vizat transformarea Municipiului Pașcani „important nod de comunicații al Moldovei, integrat în rețeaua de transport rapid de la nivel european, un centru urban cu o economie competitivă și sustenabilă, care să ofere oportunități sporite de ocupare pentru forța de muncă locală, o infrastructură urbană și socială modernă și servicii publice de bază de înaltă calitate”, dar ține cont de viziunile de dezvoltare teritorială ale documentelor superioare de actualitate și reglementările, acordurile și direcțiile de dezvoltare la nivel European. 1.5. Definirea zonei de analiză a PMUD Pașcani 1.5.1. Introducere și metodologie Rolul prezentei secțiuni este de a evidenția complexitatea componentei de mobilitate în planificarea dezvoltării municipiului Pașcani, ținând cont de relațiile de interdependență pe care acest municipiu de rang II le are cu teritoriul său înconjurător. Acest lucru pornește de la noua tendință, în special la nivel european, de a aborda într-o manieră integrată astfel de teritorii complexe, în cadrul cărora se manifestă o serie de provocări sau elemente de potențial precum situații în care un set de relații și caracteristici comune transcend limitele administrative, necesitând o gestionare unitară (spre exemplu, bazinele de navetism, fluxurile de călători către dotările de PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 47

Pagina 48

interes supra teritorial din cadrul centrelor urbane) sau cazuri în care numărul redus de locuitori ale unor unități administrative nu atinge pragul de rentabilitate a unor serviciilor publice (spre exemplu, în cazul transportului în comun). În acest context, apare conceptul de zone funcționale „care funcționează ca un sistem unitar din punct de vedere politic și/sau social și/sau economic”, „unde se regăsesc caracteristici comune și relații de interdependență ce determină coezivitate și le deosebesc față de alte teritorii”. Una dintre categoriile distincte ale acestor tipuri de zone sunt zonele urbane funcționale (ZUF), care se definesc drept „reprezentarea spațială a relației bidirecționale dintre un centru urban și teritoriul său adiacent, bazată pe relații și fluxuri socio-economice care includ navetismul (privit ca relația dintre oferta de locuri de muncă și forța de muncă disponibilă în teritoriu) sau oportunități legate de educație și oferta serviciilor (publice sau private).” În același timp, este foarte importantă diferențierea dintre conceptele de zonă urbană funcțională, zonă metropolitană și zonă periurbană. Dacă primele două vizează mai mult analiza navetismului și a fluxurilor de oameni, în zona periurbană sunt deosebit de importante de studiat și tendințele și modul de utilizare a terenului pentru a evidenția funcționalitățile mixte din zona din imediata influență a orașelor. Mai mult, rolul zonelor urbane funcționale este de analiză și cercetare în scopul fundamentării politicilor publice, în timp ce zonele metropolitane reprezintă o asociere voluntară între mai multe unități administrativ teritoriale cu rol în planificarea și gestionarea dezvoltării și a intervențiilor de interes supra teritorial, iar zonele periurbane sunt mai curând relevante pentru activitățile de proiectare prin planificare spațială. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 48

Pagina 49

Figura 8.Încadrarea în județ a ZUF Pașcani Zona urbană funcțională este reprezentarea spațială a relației bidirecționale dintre un centru urban și teritoriul său adiacent, bazată pe relații și fluxuri socioeconomice care includ navetismul (privit ca relația dintre oferta de locuri de muncă și forța de muncă disponibilă în teritoriu) sau oportunități legate de educație și oferta serviciilor (publice sau private). În acest context, municipiul Pașcani, este caracterizat de o accesibilitate de mai puțin de 20 de minute (calculat față de centrul orașului) pentru unitățile administrativ teritoriale din afara granițelor sale. Cele mai accesibile unități teritorial administrative sunt: comuna Valea Seacă, comuna Stolniceni-Prăjescu și comuna Hărmănești. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 49

Pagina 50

Figura 9.Gradul de accesibilitate a municipiului Pașcani 2.Analiza situației existente 2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 50

Pagina 51

Figura 10.Zona Urbană Funcțională a municipiului Pașcani Sub-capitolul privind situația socio-economică se concentrează pe identificarea principalelor tendințe și provocări în ceea ce privește dezvoltarea cunoscută de zona urbană funcțională Pașcani în ultimul deceniu , cu implicații majore asupra mobilității persoanelor și a bunurilor. Analiza își propune astfel să studieze modul în care principalele elemente de potențial uman și economic și interacțiunile dintre actorii locali și regionali pe aceste paliere se află în interdependență cu dezvoltarea urbană, mobilitatea și accesibilitatea locală. 2.1.1. Caracteristici socio-demografice Conform rezultatelor Recensământului General al Populației și Locuințelor din anul 2011, populația stabilă a municipiului Pașcani la momentul respectiv era de PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 51

Pagina 52

33.745 locuitori, reprezentând 4,6% din totalul populației județului. Astfel, municipiul Pașcani ocupă al doilea loc în județ după municipiul-reședință de județ Iași. Date mai actuale legate de evoluția demografică a municipiului Pașcani și a zonei sale urbane funcționale sunt date de către Institutul Național de Statistică, date care arată că populația după domiciliu la data de 1 ianuarie la nivelul anului 2022 este de 45.052 de locuitori. În ceea ce privește Zona Urbană Funcțională a municipiului Pașcani, conform datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică legate de populația după domiciliu, la data de 1 ianuarie la nivelul anului 2022 este de 58.998 de locuitori. 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022 MUNICIPIUL PASCANI HARMANESTI STOLNICENI-PRAJESCU VALEA SEACA ZUF PASCANI Figura 11.Evoluția demografică ZUF Pașcani și a localităților componente Zona urbană funcțională Pașcani se caracterizează printr-o stagnare demografică în ultimii 10 ani, valorile fluctuând între 57 de mii și 59 de mii de locuitori, totuși anul 2022 a însumat cu 98 de locuitori mai puțini față de anul 2012. Tabel 4.Evoluția demografică în ZUF Pașcani, Județul Iași și Regiunea N-E Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 ZUF PASCANI 59096 58665 58311 58008 57581 57097 57503 58289 59525 59397 58998 Județul IAȘI 868171 877726 892215 910984 922198 931085 942360 954165 968978 974823 980865 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 52

Pagina 53

Regiunea Nord-Est 2505213 2511647 2526934 2542867 2591525 2595168 2607408 2623354 2660844 2655762 2654608 % din populația jud. Iași 6,81 6,68 6,54 6,37 6,24 6,13 6,1 6,11 6,14 6,09 6,01 % din populația Regiunea N-E 2,36 2,34 2,31 2,28 2,22 2,2 2,21 2,22 2,24 2,24 2,22 Evoluția populației la nivelul ZUF Pașcani în perioada 2012-2022 a fost una fluctuantă, caracterizată prin perioade de regresie a numărului de locuitori (2012-2017, 2020-2022) dar și de evoluție a populației (perioada 2017-2020). Populație ZUF Pascani 60000 59525 59397 59500 59096 58998 59000 58665 58500 58311 58289 58008 58000 57581 57503 57500 57097 57000 56500 56000 55500 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022 Figura 12.Evoluția populației la nivelul ZUF Pașcani, 2012-2022 . PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 53

Pagina 54

Figura 13.Dinamica populației județului Iași Îmbătrânirea demografică este un fenomen complex ce constă în modificarea structurii colectivității umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creșterii ponderii populației vârstnice pe seama reducerii ponderii uneia sau a celorlalte grupe mari de vârstă. Pe lângă scăderea demografică, fenomenul de îmbătrânire demografică cu care se confruntă România în prezent este vizibil și la nivelul ZUF Pașcani, dacă analizăm distribuția pe grupe de vârstă a populației domiciliate. Se pot observa scăderi masive în intervalele de populație tânără, acolo unde de exemplu populația cu vârsta de 2024 ani a scăzut în anul 2022 cu aproximativ 40% față de acum 10 ani. Piramida populației orașului este în mod tipic o piramidă cu tendință de restrângere, ceea ce va deveni și mai accentuată în viitor odată cu trecerea populației adulte în rândul populației vârstnice. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 54

Pagina 55

4116 4101 4015 3938 3888 3870 3859 3839 3557 3521 3391 3240 3124 2960 2946 2851 2831 2499 2385 2367 2227 2201 2162 2162 2159 1950 1844 1804 1214 1175 915 822 683 540 438 290 0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI SI PESTE anul 2022 anul 2012 Figura 14.Comparație grupe de vârstă anul 2012-2022-Mun. Pașcani 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani -2500 -2000 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 2000 2500 Sex Feminin Sex Masculin Figura 15.Piramida vârstelor-municipiul Pașcani anul 2022 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 55

Pagina 56

85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani -300 -200 -100 0 100 200 300 400 Sex Feminin Sex Masculin Figura 16.Piramida vârstelor-Hărmănești anul 2022 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani -300 -200 -100 0 100 200 300 Sex Feminin Sex Masculin Figura 17.Piramida vârstelor Stolniceni-Prăjescu, anul 2022 PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 56

Pagina 57

85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani -300 -200 -100 0 100 200 300 400 Sex Feminin Sex Masculin Figura 18.Piramida vârstelor Valea Seacă, anul 2022 DI ST RI BUȚ I A CI NCI NA LĂ PE G RUPE DE VÂ RSTĂ Î N Z UF PA ȘCA NI , 2012-2022 5251 5126 5104 5035 4997 4967 4950 4940 4533 4394 4272 4235 3870 3775 3734 3582 3491 3458 3317 3172 3161 3090 3065 2953 2926 2587 2465 2382 1839 1645 1455 1170 1049 859 749 496 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ȘI PESTE 2012 2022 Figura 19.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 57

Pagina 58

Figura 20.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021) 4500 4000 3500 3000 2500 100326 HARMANESTI 2000 95391 MUNICIPIUL PASCANI 1500 99165 STOLNICENI-PRAJESCU 99968 VALEA SEACA 1000 500 0 Figura 21.Valori grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021) PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 58

Pagina 59

50% 50% Masculin Feminin Figura 22.Repartizarea pe sexe a populației din Municipiului Pașcani Distribuția în funcție de sex a populației municipiului este aproape simetrică, 50, 07 fiind de gen masculin iar 49.93 fiind de gen feminin. Conform Recensământului General al Populației și Locuințelor din anul 2011, la nivelul municipiului Pașcani se regăseau aproximativ 5.526 de clădiri cu locuințe care găzduiau 11.836 de gospodării ale populației. Numărul mediu al persoanelor dintr-o gospodărie fiind sub 2,66 (sub media județeană de 2,74). În conformitate cu ghidul Jaspers 1, care realizează o clasificare a orașelor pentru analize funcționale regionale, municipiul Pașcani se încadrează la nivelul 2, așa cum este prezentat mai jos, dat fiind numărul populației din municipiu. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 59

Pagina 60

Tabel 5.Clasificarea orașelor conform Jaspers-U.A.T. Pașcani Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Populație Populație Populație > 100,000 locuitori 40,000– 100,000 locuitori ˂40,000 locuitori Transport Public Transport Public Transport Public Rețea complexă cu trasee care Rețea moderată de servicii de Foarte puține rute de transport se intersectează și mai multe transport public care pot public, sau absența acestor moduri de transport (tramvai, include mai multe moduri de servicii. autobuz, troleibuz, maxi-taxi) transport și unele oportunități de schimb Trama stradală Trama stradală Trama stradală Rețea densă de drumuri cu o Centru urban compact Rețeaua de drumuri simplă, zonă urbană mare, numeroase alimentat de un număr definit cuprinzând un număr mic de opțiuni de rutare pentru mai de drumuri, și cu diferite drumuri principale care trec multe călătorii, precum și opțiuni de rutare pentru traficul prin zona, și cu posibilități congestionarea traficului care în/ prin zona urbană. limitate de a alege căi apare în perioadele tipice din alternative. zi. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 60

Pagina 61

MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI Prin mișcarea naturală și migratoare a populației se analizează evoluția numărului, compoziției și distribuției teritoriale a populației, dar și intrările și ieșirile (nașteri, decese, emigrare, imigrare etc.). În funcție de soldul acestor intrări și ieșiri se poate preconiza evoluția pe termen mediu și lung a populației. Astfel se pot lua decizii de intervenții publice, care să contribuie la menținerea unei structuri echilibrate a populației. În acest context este necesară asigurarea unei evoluții care să susțină segmentele inactive de populație (tinerii și vârstnicii) de către segmentele active (populația în vârstă de muncă). Anul 2020 este al 31-lea an în care numărul morților este mai mare decât numărul nou-născuților, în România. Din analiza datelor disponibile pe platforma INS Tempo reiese că sporul natural, la nivelul întregii țari, a înregistrat o ușoară îmbunătățire în perioada 2015 – 2017. Începând cu anul 2017 situația s-a înrăutățit constant, în 2019 sporul natural înregistrând o scădere de peste 57.244 de persoane, iar în 2020 această scădere a ajuns la peste 118.000 de persoane, pe fondul efectelor negative ale pandemiei de COVID-19. Conform Institutului Național de Statistică, la nivelul României, în anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese față de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleași luni ale anului precedent. De asemenea, în contextul pandemiei de COVID-19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreștere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie-august). 447 431 426 392 354 346 327 312 303 290 67 62

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.