Contract
Plan de mobilitate
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 13,3 MB · modificat pe site: 05.06.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Contract, „Plan de mobilitate”, Comuna Valea Seacă, jud. Iași. Sursa: https://primariavaleaseaca.ro/images/site/docs/PMUD%20PAȘCANI%2015.05.2023_VFSemnat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-seaca/54007-plan-de-mobilitate, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ
DURABILĂ (PMUD) AL MUNICIPIULUI
PAȘCANI
ȘI AL ZONEI SALE URBANE
FUNCȚIONALE PENTRU PERIOADA DE
PROGRAMARE 2021-2027
Pagina 2
Fișă livrabil
Nume proiect PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ (PMUD)
AL MUNICIPIULUI PAȘCANI ȘI AL ZONEI SALE
URBANE FUNCȚIONALE PENTRU PERIOADA DE
PROGRAMARE 2021-2027
Număr contract 13732/29.06.2022
Beneficiar Primăria Municipiului Pașcani
Contractor principal TRAFFIC PLAN SRL
Data începerii
proiectului: 08.07.2022
Data încheierii
proiectului:
Denumire livrabil cf. Versiune finală - Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al
Municipiului Pașcani și al zonei sale urbane funcționale pentru perioada
anexelor contractului de programare 2021-2027
Dată de livrare
mai 2023
contractuală
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 2
Pagina 3
Listă de semnături
Manager proiect: dr. ing. Șerbu Călin-Ioan
ing. Valentini Thomas
Responsabil elaborare: ing. Moldovan Mihai-Marian
Colectiv elaborare și verificare : conf. univ. dr. ing. Andrei Gheorghiu
conf. univ. dr. ing. Horia Beleș
conf. univ. geograf Titus Man
economist Apostol Codruța
urb. Huțu Ana
ing. Mureșan Corina-Adela
ing. Cocan Rebeca Valentina
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 3
Pagina 4
PMUD Municipiul Pașcani - Versiune finală după obținerea avizelor.
Prezentul plan de mobilitate urbană durabilă acoperă aria administrativ-teritorială a
Municipiului Pașcani și Zona Urbană Funcțională a Municipiului Pașcani si se referă la
perioada de perspectivă 2021-2027. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document
strategic, nivelul de detaliere a propunerilor (măsuri și proiecte) fiind elaborat și adaptat în
condițiile legii. Astfel, în faza de implementare a PMUD vor fi necesare studii de prefezabilitate
respectiv fezabilitate privind proiectele de investiții propuse, conform legislației în vigoare,
inclusiv în ceea ce privește amplasamentul exact și soluția tehnică optimă. Trebuie avut în
vedere pentru fiecare investiție majora analiza impactului acesteia asupra mediului.
Este recomandată actualizarea periodică a modelului de transport aferent, după implementarea
proiectelor de investiții majore propuse, sau la cel mult 5 ani.
Documentul a fost elaborat de TRAFFIC PLAN SRL – www.trafficplan.eu
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 4
Pagina 5
Cuprins
Fișă livrabil ................................................................................................................ 2
Listă de semnături .................................................................................................... 3
I. P.M.U.D.-componenta de nivel strategic ........................................................ 15
1.Introducere ........................................................................................................... 16
1.1. Scopul și rolul documentației ......................................................................... 16
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spațială ................. 29
1.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) ................................... 30
1.2.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ) .................................. 32
1.2.3. Planul Urbanistic General Pașcani (PUG) ................................................... 36
1.2.4. Planurile Urbanistice Generale ale comunelor din ZUF Pașcani ................. 36
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale .................... 38
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea economică, socială și de cadru
natural din documentele de planificare ale UAT-urilor........................................ 41
1.5. Definirea zonei de analiză a PMUD Pașcani .................................................. 47
1.5.1. Introducere și metodologie .......................................................................... 47
2.Analiza situației existente ................................................................................... 50
2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităților de populație și a
activităților economice ........................................................................................... 50
2.1.1. Caracteristici socio-demografice .............................................................. 51
2.1.2.Profil economic............................................................................................. 66
2.1.3.Instituții de învățământ ................................................................................. 70
2.1.4. Scurt istoric .............................................................................................. 74
2.1.5. Elemente distinctive. Stema municipiului ................................................. 75
2.2. Rețeaua stradală .............................................................................................. 76
2.2.3. Siguranța rutieră.......................................................................................... 87
2.2.4. Parcarea................................................................................................... 91
2.2.5. Spațiul pietonal ......................................................................................... 93
2.3. Transportul public............................................................................................ 95
2.3.1. Contextul ..................................................................................................... 95
2.3.2. Competiția ................................................................................................... 96
2.3.3. Transportul public și traficul ........................................................................ 96
2.3.4. Indentitate și marketing ............................................................................ 99
2.3.5. Prețuri și bilete ....................................................................................... 100
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 5
Pagina 6
2.3.6. Vehicule și accesibilitate ........................................................................ 102
2.3.7. Facilitățile pasagerilor............................................................................. 103
2.4. Transportul de marfă ..................................................................................... 107
2.5. Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos și
deplasarea persoanelor cu mobilitate redusă); ................................................. 108
2.5.1. Deplasări cu bicicleta ................................................................................ 108
2.5.2. Deplasări pietonale ................................................................................... 110
2.5.3. Transportul public în regim de taxi ............................................................ 112
2.6. Managementul traficului (staționarea, siguranța în trafic, sisteme inteligente
de transport, signalistic, structuri de management existente la nivelul autorității
planificatoare); .................................................................................................... 113
2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate,
zone logistice, poli ocazionali de atracție/generare de trafic, zone intermodale -
gări, aerogări etc.) ............................................................................................... 115
3. Modelul de transport...................................................................................... 117
3.1. Prezentarea generală și definirea .............................................................. 117
3.2. Colectarea de date .................................................................................... 120
3.2.1. Ancheta de mobilitate ................................................................................ 120
3.2.2. Contorizări asupra duratelor de deplasare ................................................ 126
3.3. Dezvoltarea rețelei de transport ................................................................ 128
3.4. Cererea de transport ................................................................................. 131
3.5. Calibrarea și validarea datelor ................................................................... 137
3.6. Prognoze ................................................................................................... 141
3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz ................... 143
3.8. Calcul emisii GES ...................................................................................... 145
4. Evaluarea impactului actual al mobilității .................................................... 151
4.1. Eficiența economică .................................................................................. 151
4.2. Impactul asupra mediului ........................................................................... 153
4.3. Accesibilitatea............................................................................................ 158
4.4. Siguranța ................................................................................................... 162
4.5. Calitatea vieții ............................................................................................ 164
5. Viziuni de dezvoltare a mobilității urbane .................................................... 168
5.1. Viziunea prezentată pentru 3 scenarii alternative ...................................... 168
5.2. Cadrul / metodologia de selectare a proiectelor ........................................ 177
6. Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare ............................................... 183
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 6
Pagina 7
6.1. Direcții de acțiune și proiecte pentru infrastructura de transport ................ 184
6.2. Direcții de acțiune și proiecte operaționale ................................................ 189
6.3. Direcții de acțiuni și măsuri organizaționale ............................................... 190
6.4. Direcții de acțiune și proiecte partajate pe nivele teritoriale ....................... 193
6.4.1.La scară periurbană ................................................................................... 199
6.4.2. La scara localităților de referință ............................................................... 199
6.4.3. La nivelul cartierelor / zonelor cu nivel ridicat de complexitate .................. 200
7. Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale ................ 201
7.1. Eficiență economică .................................................................................. 201
7.2. Impactul asupra mediului ........................................................................... 202
7.3. Accesibilitatea............................................................................................ 204
7.4. Siguranță ................................................................................................... 207
7.5. Calitatea vieții ............................................................................................ 208
(II). P.M.U.D.-componenta de nivel operațional .................................................. 209
1. Cadrul pentru prioritizare proiectelor pe termen scurt, mediu și lung ...... 210
1.1. Cadrul de prioritizare ................................................................................. 210
1.2. Prioritățile stabilite ..................................................................................... 212
2. Planul de acțiune............................................................................................ 214
2.1. Intervenții majore asupra rețelei stradale................................................... 231
2.2. Transport public ......................................................................................... 234
2.3. Transport de marfă .................................................................................... 242
2.4. Mijloace alternative de mobilitate............................................................... 243
2.5. Managementul traficului ............................................................................ 249
2.6. Zone cu grad ridicat de complexitate ......................................................... 250
2.7. Structura intermodală și operațiuni urbanistice necesare .......................... 250
2.8. Aspecte instituționale................................................................................. 252
III.Monitorizarea implementării Planului de Mobilitate Urbană ......................... 253
1.Stabilire proceduri de evaluare a implementării P.M.U.D. .............................. 255
2.Stabilire actori responsabili cu monitorizarea ............................................ 257
3. Concluzii .................................................................................................... 260
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 7
Pagina 8
Listă de figuri
Figura 1.Exemplu de evoluție al mobilității urbane sustenabile ............................... 16
Figura 2.Obiective de dezvoltare în domeniile esențiale ......................................... 18
Figura 3.Mobilitatea urbană sustenabilă în Uniunea Europeană ............................. 24
Figura 4.Pașii de elaborare a planurilor urbană durabilă ......................................... 26
Figura 5.Așezarea geografică a județului Iași .......................................................... 32
Figura 6.Proiecte MPGT-ZUF Pașcani .................................................................... 38
Figura 7.Efectele programelor de reabilitare a infrastructurii, prin modernizare și/sau
reînnoire, pe orizont de 10 ani .................................................................................. 39
Figura 8.Încadrarea în județ a ZUF Pașcani ............................................................ 49
Figura 9.Gradul de accesibilitate a municipiului Pașcani ......................................... 50
Figura 10.Zona Urbană Funcțională a municipiului Pașcani .................................... 51
Figura 11.Evoluția demografică ZUF Pașcani și a localităților componente ............ 52
Figura 12.Evoluția populației la nivelul ZUF Pașcani, 2012-2022 . .......................... 53
Figura 13.Dinamica populației județului Iași ............................................................ 54
Figura 14.Comparație grupe de vârstă anul 2012-2022-Mun. Pașcani ................... 55
Figura 15.Piramida vârstelor-municipiul Pașcani anul 2022 .................................... 55
Figura 16.Piramida vârstelor-Hărmănești anul 2022 ............................................... 56
Figura 17.Piramida vârstelor Stolniceni-Prăjescu, anul 2022 .................................. 56
Figura 18.Piramida vârstelor Valea Seacă, anul 2022 ............................................. 57
Figura 19.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani ......................... 57
Figura 20.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021) .............. 58
Figura 21.Valori grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021) .......................... 58
Figura 22.Repartizarea pe sexe a populației din Municipiului Pașcani .................... 59
Figura 23.Numărul de născuți vii în ZUF Pașcani .................................................... 61
Figura 24.Numărul de decedați în ZUF Pașcani ...................................................... 62
Figura 25.Plecări și stabiliri de reședință în municipiul Pașcani ............................... 63
Figura 26.Comparație imigranți-emigranți, mun. Pașcani ........................................ 64
Figura 27.Distribuția tipurilor de clădiri..................................................................... 64
Figura 28.Eliberare autorizații de construire , 2011-2021 ........................................ 65
Figura 29.Distribuția spațială a agenților economic, municipiul Pașcani .................. 66
Figura 30.Top firme din municipiul Pașcani, după numărul de angajați ................... 67
Figura 31.Top firme din municipiul Pașcani, după profit (milioane lei) ..................... 67
Figura 32.Top domenii din municipiul Pașcani, după profit (milioane lei) ................ 68
Figura 33.Numărul mediu-anual de salariați, municipiul Pașcani ............................ 68
Figura 34.Ponderea șomerilor înregistrați la nivelul municipiului Pașcani ............... 69
Figura 35.Amplasare instituții de învățământ ........................................................... 71
Figura 36.Distribuția numărului de elevi................................................................... 71
Figura 37.Populație școlară pe niveluri de educație ................................................ 72
Figura 38.Dinamica populației școlare ..................................................................... 72
Figura 39.- Distribuția populației școlare din Zona Urbană Funcțională Pașcani, 2021
................................................................................................................................. 73
Figura 40.Axa timpului pentru municipiul Pașcani ................................................... 74
Figura 41.Stema municipiului Pașcani. .................................................................... 75
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 8
Pagina 9
Figura 42.Încadrarea în rețeaua de transport națională ........................................... 77
Figura 43.Rețeaua TEN-T România ........................................................................ 78
Figura 44.Rețea stradală ZUF Pașcani.................................................................... 79
Figura 45.Tipul de îmbrăcăminte al străzilor din Municipiul Pașcani ....................... 80
Figura 46.Starea îmbrăcăminții rutiere a străzilor din Municipiul Pașcani ................ 81
Figura 47.Nivel de serviciu al arterelor din Municipiul Pașcani, ora de vârf 08:00 AM
................................................................................................................................. 82
Figura 48.Nivel de serviciu al arterelor din Municipiul Pașcani, ora de vârf 03:00 PM
................................................................................................................................. 83
Figura 49.Categoriile străzilor din Municipiul Pașcani ............................................. 84
Figura 50.Categoriile drumurilor din comuna Valea Seacă...................................... 85
Figura 51.Categoriile drumurilor din comuna Stolniceni-Prăjescu ........................... 85
Figura 52.Categoriile drumurilor din comuna Hărmănești........................................ 86
Figura 53.Evoluția accidentelor ZUF Pașcani 2016-2020 ........................................ 87
Figura 54.Distribuția spațială a accidentelor ............................................................ 88
Figura 55.Dinamica persoanelor decedate în accidente rutiere, ZUF Pașcani,2019.
................................................................................................................................. 88
Figura 56.Dinamica persoanelor rănite în accidente rutiere, ZUF Pașcani,2019 ..... 89
Figura 57.Cauza principală de producere a accidentelor ........................................ 90
Figura 58.Exemple de măsuri luate pentru calmarea traficului ................................ 91
Figura 59.Bandă de circulație transformată în zonă de parcaje ............................... 91
Figura 60.Coeficient de reducere a capacității ......................................................... 92
Figura 61.Exemplu trotuare ocupate de autovehicule ............................................. 94
Figura 62.Trasee de transport în comun- U.A.T. Pașcani........................................ 95
Figura 63.Prețuri bilete transport în comun-mun. Pașcani ..................................... 100
Figura 64.Număr de pasageri / traseu ................................................................... 101
Figura 65.Gradul mediu de ocupare al mijloacelor de transport (%) ...................... 101
Figura 66.Rețeaua feroviară UAT Pașcani ............................................................ 105
Figura 67. Principalele artere tranzitate de traficul greu din oraș ........................... 107
Figura 68.Intersecții semaforizate .......................................................................... 114
Figura 69.Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică, pe ultimii 10 ani în
Municipiul Pașcani .................................................................................................. 116
Figura 70.Aria de cuprindere a modelului .............................................................. 119
Figura 71.Exemplu de înlănțuire a deplasărilor ..................................................... 123
Figura 72. Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transportActual...................................................................................................................... 129
Figura 73. Reprezentarea rețelei rutiere locale aferentă modelului de transportPerspectivă ............................................................................................................. 130
Figura 74.Fluxuri de bază CARS-anul de bază ..................................................... 131
Figura 75.Fluxuri de bază BUS-anul de bază ........................................................ 132
Figura 76.Fluxuri de bază PIETONI-anul de bază ................................................. 132
Figura 77.Posturi O-D ............................................................................................ 133
Figura 78.Viteza medie Axa Nord-Sud .................................................................. 134
Figura 79.Timp mediu axa Nord-Sud ..................................................................... 134
Figura 80.Distribuția traficului-axa Nord-Sud ......................................................... 135
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 9
Pagina 10
Figura 81.Viteza medie axa vest-est ..................................................................... 135
Figura 82.Timp mediu axa Vest-Est ...................................................................... 136
Figura 83.Distribuția traficului -axa Vest-Est .......................................................... 136
Figura 84.Puncte de validare ................................................................................. 138
Figura 85.Puncte de calibrare ................................................................................ 138
Figura 86.Fluxuri de trafic CARS-an de perspectivă 2027 ..................................... 142
Figura 87.Fluxuri de trafic BUS-an de perspectivă 2027 ....................................... 142
Figura 88.Fluxuri de PIETONI-an de perspectivă 2027 ......................................... 143
Figura 89.Fluxurile totale de trafic – scenariul fără proiect – prognoză 2027......... 144
Figura 90.Fluxurile totale de trafic – scenariul cu proiect – prognoză 2027 ........... 144
Figura 91.Etape de utilizare ................................................................................... 148
Figura 92.Accesibilitatea auto la nivelul ZUF Pașcani ........................................... 159
Figura 93.Izocronă pietonală la nivelul municipiului Pașcani ................................. 159
Figura 94.Izocronă HGV la nivelul municipiului Pașcani ........................................ 160
Figura 95.Stații actuale în municipiul Pașcani vs exemplu de amenajare stații ..... 161
Figura 96.Exemplu de amenajare stații de autobuz ............................................... 161
Figura 97. Accesibilitate față de principalii poli urbani din regiune ......................... 168
Figura 98.Traseu proiecte de autostrada A7 și A8. ............................................... 169
Figura 99.Trasee transport în comun propuse cu localitățiile componente ZUF .... 169
Figura 100.Accesibilitate la nivelul orașului ........................................................... 170
Figura 101.Propunere traseu piste de biciclete ..................................................... 171
Figura 102.Reprezentarea grafică a funcției de utilitate ........................................ 180
Figura 103.Situația traficului fără implementarea proiectelor propuse ................... 205
Figura 104.Situația traficului cu implementarea proiectelor propuse ..................... 205
Figura 105.Diagrama de desfășurare ACB ............................................................ 210
Figura 106.Trasee transport în comun propuse cu localitățiile componente ZUF .. 235
Figura 107. Accesibilitatea transportului în comun ................................................ 236
Figura 108.Propunere linie de transport în comun în oraș ..................................... 237
Figura 109.Traseu propuse de piste pentru bicliclete și stații bike sharing ............ 245
Figura 110. Model de amplasare pentru noduri intermodale sau zone de birouri .. 246
Figura 111.Propunere reamenajare intersecția str. Grădiniței -Gării ..................... 251
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 10
Pagina 11
Listă de tabele
Tabel 1.Clasificare PATN-ZUF Pașcani.................................................................... 30
Tabel 2.Listă proiecte pentru ZUF Pașcani identificate în PATJ Iași ........................ 34
Tabel 3.Proiecte Propuse prin SIDU 2021-2027....................................................... 42
Tabel 4.Evoluția demografică în ZUF Pașcani, Județul Iași și Regiunea N-E........... 52
Tabel 5.Clasificarea orașelor conform Jaspers-U.A.T. Pașcani................................ 60
Tabel 6.Rata sporului natural 2012 ........................................................................... 62
Tabel 7.Rata sporului natural 2021 ........................................................................... 62
Tabel 8.Listă cu unitățile de învățământ ................................................................... 70
Tabel 9.Unități de învățământ a localităților ZUF Pașcani ....................................... 73
Tabel 10.Coridoare TEN-T ....................................................................................... 78
Tabel 11.Număr de bilete și de abonamente vândute în fiecare lună ..................... 100
Tabel 12.Autorizații de transport persoane în regim de taxi.................................... 112
Tabel 13.Pașii de elaborare a modelului de transport ............................................ 117
Tabel 14.Repartiția cotei modale ............................................................................ 125
Tabel 15.Termeni utilizați în calculul emisiilor GES ................................................ 146
Tabel 16.Disfuncționalități și recomandări pentru creșterea eficienței economice .. 152
Tabel 17.Evaluarea indicatorilor pentru eficiență economică.................................. 152
Tabel 18.Disfuncționalități și recomandări pentru sporirea accesibilității ................ 158
Tabel 19.Disfuncționalități și recomandări-Siguranță .............................................. 163
Tabel 20.Disfuncționalități și recomandări-Calitatea vieții ....................................... 167
Tabel 21.Măsuri integrate pentru mobilitate sustenabilă în ZUF Pașcani ............... 178
Tabel 22.Criterii ale obiectivelor strategice ............................................................. 179
Tabel 23.Listă proiecte operaționale ....................................................................... 189
Tabel 24.Lista masuri organizationale .................................................................... 192
Tabel 25.Lista proiectelor / măsurilor partajate pe nivele teritoriale. ....................... 193
Tabel 26.Proiecte cu impact asupra rețelei stradale ............................................... 232
Tabel 27.Proiecte cu impact asupra transportului public ........................................ 234
Tabel 28.Proiecte cu impact asupra transporturilor de mărfuri ............................... 242
Tabel 29.Manevre la viteze mici: dimensiuni minime .............................................. 244
Tabel 30.Proiecte cu impact asupra deplasărilor nemotorizate .............................. 248
Tabel 31.Proiecte cu impact asupra managementului parcărilor ............................ 249
Tabel 32.Proiecte cu impact asupra managementului mobilității ............................ 250
Tabel 33.Indicatori monitorizare PMUD .................................................................. 256
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 11
Pagina 12
Glosar abrevieri
PIB: Produsul Intern Brut
MZA: Media Zilnică Anuală a Traficului
VET: Vehicule etalon turisme
NdS: Nivel de Serviciu
PMUD: Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
CESTRIN: Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică
MT: Ministerul Transporturilor
MDRAP: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MFE: Ministerul Fondurilor Europene
MPGT: Master Plan General de Transport
POIM: Programul Operațional Infrastructură Mare
POR: Programul Operațional Regional
UAT: Unitate Administrativ Teritorială
INS: Institutul Național de Statistică
Prețuri contabile: costuri de oportunitate sociale, uneori diferite de prețurile de pe
piață și tarifele regularizate.
Acestea sunt folosite în cadrul analizei economice pentru o mai bună reflectare a
costurilor reale ale efectelor
pentru societate și a beneficiilor reale ale rezultatelor. Sunt adesea folosite ca
sinonim pentru preturi umbră
An de referință: Condițiile reale sau o reprezentare a condițiilor reale pentru un an
predefinit.
Scenariul de Referință: asimilat scenariului Do-Minimum, reprezentat de situația
existentă la care se adaugă
doar efectele aduse de proiectele aflate în derulare sau cele care au finanțarea
asigurată
RBC: Raportul Beneficiu Cost
ACB: Analiză Cost Beneficiu
CNADNR: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România,
administratorul național al infrastructurii reprezentate de autostrăzi și drumuri
naționale.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 12
Pagina 13
EC: Comisia Europeană
RIRE/ EIRR: Rata Internă de Rentabilitate Economică
VANE/ ENPV: Valoarea Actualizată Netă Economică
UE: Uniunea Europeană
RIRF/ FIRR: Rata Internă de Rentabilitate Financiară
VANF/ FNPV: Valoarea Actualizată Netă Financiară
Prețuri de piață: Prețul real la care un bun sau un serviciu este comercializat în
schimbul altui bun /serviciu sau pentru o sumă de bani, caz în care reprezintă prețul
relevant pentru analiza financiară.
AMC: Analiza multi-criterială
Simularea Monte Carlo: O tehnică matematică computerizată care identifică riscurile
în cadrul analizelor cantitative și în procesul de luare a deciziilor.
Drum național: Un drum în proprietatea statului, de importanță națională, care leagă
orașul capitală națională de capitalele de județ, de zone de dezvoltare strategică la
nivel național sau de țările vecine. Drumurile naționale pot fi:
autostrăzi;
drumuri expres;
drumuri național europene;
drumuri naționale principale;
drumuri naționale secundare
Valoarea Netă Actualizată: Suma care rezultă atunci când valoarea actualizată a
costurilor estimate ale unei investiții se deduc din valoarea actualizată a veniturilor
așteptate.
Prețuri curente (prețuri nominale): O valoare economică exprimată în termeni de
sumă nominală fixă (unități monetare) într-un anumit an sau de-a lungul mai multor
ani. Spre deosebire de prețurile reale, efectele modificărilor generale ale nivelului de
preț de-a lungul timpului nu pot fi eliminate din prețurile curente.
NOx: Oxid de azot
PM2.5 / PM10: Pulberi sedimentabile fine
PPP: Parteneriat Public Privat
VAB / PVB: Valoarea Actualizată a Beneficiilor
VAC / PVC: Valoarea Actualizată a Costurilor
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 13
Pagina 14
Costurile de oportunitate: Valoarea unei resurse în alternativa celei mai bune utilizări.
Pentru analiza
financiară, costul de oportunitate al unui articol achiziționat este întotdeauna prețul
său de piață. În analiza economică, acest cost de oportunitate al unui articol
cumpărat este valoarea sa socială marginală în alternativa
celei mai bune utilizări fără proiect a bunurilor și serviciilor intermediare, sau valoarea
sa de utilizare ȋmăsurată prin disponibilitatea de a plăti în cazul în care acesta este
un bun sau serviciu final.
Costuri de oportunitate sociale: Costuri de oportunitate sau beneficii pentru economie
ca întreg
TVA: Taxa pe Valoare Adăugată
VOC: Costuri de Operare ale Autovehiculelor
VOT: Valoarea Timpului
LGV: Light Goods Vehicles
HGV: Heavy Goods Vehicles
PUG: Plan Urbanistic General
PED: Plan de Electromobilitate Durabilă
TC: Transport în comun
de nivel strategic
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 14
Pagina 15
I. P.M.U.D.-componenta de nivel strategic
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 15
Pagina 16
1.Introducere
1.1. Scopul și rolul documentației
O componentă cheie în politicile zonelor urbane o constituie promovarea
dezvoltării urbane, prin intermediul dezvoltării transportului sustenabil. Planul de
Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) va contura strategii, inițiative de politici, proiecte
cheie și priorități în vederea unui transport durabil, care sa susțină creșterea
economică durabilă din punct de vedere social și al protecției mediului.
Conform documentelor europene, un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă
constituie un document strategic și un instrument pentru dezvoltarea unor politici
specifice, care are la bază un model de transport dezvoltat cu ajutorul unui software
de modelare a traficului, având ca scop rezolvarea nevoilor de mobilitate ale
persoanelor și întreprinderilor din oraș și din zonele învecinate, contribuind în același
timp la atingerea obiectivelor europene în termeni de eficiență energetică și protecție
a mediului.
Planul de mobilitate urbană este o documentație complementară strategiei de
dezvoltare teritorială periurbană / metropolitană și a planului urbanistic general
(P.U.G.), dar și instrumentul de planificare strategică teritorială prin care se corelează
dezvoltarea spațială a localităților și a zonei periurbane / metropolitane a acestora cu
necesitățile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor.
Dezvoltarea și implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă are în
vedere o abordare integrată, presupunând un nivel înalt de cooperare și coordonare
între diferitele niveluri de guvernare și între autoritățile responsabile, inclusiv reprezintă
un instrument de consultare a populației din aria urbană vizată. Autoritățile Locale
membre ale unei zone de creștere ar trebui să creeze și să planifice structurile și
procedurile corespunzătoare gestionării unui astfel de plan, prezentul Plan de
Mobilitate Urbană și Durabilă făcând referire la municipiul Pașcani și zona sa urbană
funcțională.
Figura 1.Exemplu de evoluție al mobilității urbane sustenabile
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 16
Pagina 17
În principiu, PMUD urmărește crearea unui sistem de transport durabil, care să
satisfacă nevoile de mobilitate din cadrul comunităților din teritoriul său, vizând
următoarele cinci obiective strategice:
Accesibilitate
-punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de transport care să le permită
să aleagă cele mai adecvate mijloace de a se deplasa spre destinații și servicii. Acest
obiectiv include atât conectivitatea, care se referă la capacitatea de deplasare între
anumite puncte, cât și accesul, care garantează că, în măsura în care este posibil,
oamenii nu sunt privați de oportunități de deplasare din cauza unor deficiențe (de
exemplu, o anumită stare fizică) sau a unor factori sociali (inclusiv categoria de venit,
vârsta, sexul și originea etnică);
Siguranță și securitate
-creșterea siguranței și a securității pentru călători și pentru comunitate în general;
Mediu
-reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a
consumului energetic. Trebuie avute în vedere în mod specific țintele naționale și ale
Comunității Europene în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice;
Eficiență economică
-creșterea eficienței și a eficacității din punctul de vedere al costului privind transportul
de călători și de marfă;
Calitatea mediului urban
-Contribuția la creșterea atractivității și a calității mediului urban și a proiectării urbane
în beneficiul cetățenilor, al economiei și al societății în ansamblu. În baza unei analize
detaliate a problemelor și nevoilor de mobilitate actuale și de perspectivă în zona
studiată, PMUD Pașcani include lista proiectelor și măsurilor de îmbunătățire a
mobilității pe termen scurt, mediu și lung, planul de acțiune și posibilele surse de
finanțare a proiectelor și măsurilor propuse.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 17
Pagina 18
Planul de mobilitate urbană durabilă va avea următoarea viziune de dezvoltare
a mobilității: “Realizarea unui sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, care
să promoveze dezvoltarea economică, socială și teritorială și care să asigure o bună
calitate a vieții”.
O parte din măsurile identificate urmează a fi finanțate prin Planul Operațional
Regional, care susține Creșterea mobilității urbane, prin realizarea unui sistem de
transport eficient, care să îi determine pe călători să renunțe la autoturismul personal
și să folosească transportul public pentru protejarea mediului înconjurător.
Politicile de dezvoltare durabilă la nivel urban s-au concretizat într-un demers
strategic mai larg demarat de Națiunile Unite și intitulat ”Obiectivele de dezvoltare
durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030” (UNSDG 2030). Acestea au fost
definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia
a rezultat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Aceasta reprezintă un program de
acțiune globală cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei
dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu. În acest demers au
fost identificate o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale
societății umane, respectiv:
Figura 2.Obiective de dezvoltare în domeniile esențiale
Sursa: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă
Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune
ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme,
combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat,
subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea
infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un
caracter strategic.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 18
Pagina 19
În acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă fac referire la mobilitate prin
intermediul următoarelor obiective: rezilient
• Obiectivul DD 9 – Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor
infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației;
• Obiectivul DD 10 – Inegalități reduse – Reducerea inegalităților în interiorul
țărilor și de la o țară la alta;
• Obiectivul DD 11 – Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea orașelor și a
așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile;
• Obiectivul DD 13 – Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de
combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor.
Dintre acestea, obiectivul de dezvoltare durabilă 11 integrează cel mai mult
intervențiile care au ca obiectiv dezvoltarea politicilor de mobilitate urbană și reducerea
emisiilor poluante. Acesta include obiective specifice precum:
• 11.2 – Asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile și sustenabile
pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului
public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații vulnerabile, femeilor și
copiilor, persoanelor cu dizabilități și persoanelor în etate, până în 2030;
• 11.3 – Consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de planificare și
gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și sustenabile în toate
țările, până în 2030;
• 11.6 – Reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv acordând o
atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor;
• 11.A – Susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între zonele
urbane, periurbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a
dezvoltării la nivel național și regional;
• 11.B – Creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și
implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței resurselor,
atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și dezvoltarea și
punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de
Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de dezastre la toate
nivelurile.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate
politicilor de dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat
III a ONU sub denumirea de ”NOUA AGENDĂ URBANĂ”. Aceasta conține orientările
necesare pentru ca orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai
ecologice, mai sigure și mai prospere.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 19
Pagina 20
Ulterior a fost adoptat ACORDUL DE LA PARIS privind schimbările climatice,
având ca scop limitarea încălzirii globale și susținerea țărilor care au semnat acordul
în demersurile de adaptare și diminuare a efectelor schimbărilor climatice. Scopul
principal al acordului este de a menține creșterea temperaturii medie globale „bine sub
2˚C“ și menținerea eforturilor de a limita creșterea temperaturii la 1.5 ˚C, raportat la
valorile pre-industriale. Totodată, acordul prezintă o serie de aspecte cheie ce trebuie
adresate în vederea combaterii schimbărilor climatice, acestea fiind susținute de
Uniunea Europeană prin intermediul PACTULUI VERDE EUROPEAN, o nouă
strategie a Uniunii Europene pentru asigurarea unei dezvoltări bazate pe tehnologii
verzi și soluții durabile, pentru îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică
până în anul 2050. Astfel, blocul european își propune să susțină cetățenii și
companiile deopotrivă pentru a dezvolta și utiliza soluții ce susțin tranziția către o
economie verde. Astfel, printre principalele provocări ale următorului deceniu,
transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se
regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prezentul PMUD:
MOBILITATE DURABILĂ | Reducerea emisiilor de carbon ca urmare a transportului
trebuie să fie de cel puțin 90% pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor
privind neutralitatea climatică. La sfârșitul anului 2020 Comisia Europeană a adoptat o
strategie pentru susținerea mobilității inteligente și durabile, având în centru nevoile
utilizatorilor și încurajarea mijloacelor alternative de transport, nepoluante, mai sigure
și accesibile.
ELIMINAREA POLUĂRII | Pentru a proteja cetățenii și ecosistemele europene, se va
adopta planul de acțiune zero-poluare care vizează acțiuni de protejare a aerului, apei
și solurilor împotriva poluării. Relevante pentru mobilitate și transport sunt măsurile
orientate către calitatea aerului, Comisia Europeană urmărind susținerea autorităților
locale în procesul de obținere a unui aer mai curat.
ACȚIUNI CLIMATICE | Atingerea stării neutre din punct de vedere climatic al Uniunii
Europene până în anul 2050.
Tot la nivel european, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă au fost adoptate de
Comisia Europeană prin intermediul AGENDEI URBANE A UE lansată în mai 2016
prin Pactul de la Amsterdam. Aceasta a fost concepută astfel încât orașele să aibă un
cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor. Cu cele 12 teme prioritare,
guvernanță pe mai multe niveluri și accentul pus asupra învățării reciproce, Agenda
urbană a UE contribuie la punerea în aplicare a noii Agende urbane în cadrul Uniunii
Europene în parteneriat cu părțile interesate din mediul urban, fiind vizate nu doar
orașele, ci și întreprinderile, ONG-urile și reprezentanții statelor membre și ai
instituțiilor UE. Printre cele 12 teme prioritare se numără și mobilitatea urbană, fiind
urmărită dezvoltarea durabilă a acesteia, precum și aspecte cheie ce țin de
conectivitate, accesibilitate, calitate a vieții, transport public și mobilitate activă.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 20
Pagina 21
În ceea ce privește noul ciclu de programare 2021-2027, pe plan european, cel
mai important document strategic pentru următorul exercițiu financiar este Propunerea
de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de
stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit
și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri,
precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și
Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize, din mai 2018, prin care
Comisia Europeană propune o nouă abordare strategică pentru Politica de Coeziune.
Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci obiective principale:
1. O Europă mai inteligentă – prin promovarea transformării economice
inovatoare și inteligente;
2. O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon – prin promovarea unei
tranziții energice juste și ecologice, a investițiilor în economia verde sau albastră,
a economiei circulare, a adaptării climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor;
3. O Europă mai conectată – prin îmbunătățirea mobilității și a conectivității TIC
la nivel regional;
4. O Europă mai socială – prin implementarea Pilonului European al Drepturilor
Sociale și sprijinirea calității ocupării forței de muncă, a educației și formării de
competențe, a incluziunii sociale și a accesului egal la asistență medicală.
5. O Europă mai aproape de cetățeni – prin încurajarea dezvoltării durabile și
integrate a zonelor urbane, rurale și costiere, precum și a inițiativelor locale.
Din punct de vedere financiar, perioada post-2020 marchează o creștere
substanțială a resurselor alocate pentru domeniile cercetare-inovare și tehnologii
digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării schimbărilor climatice și
mediu înconjurător.
La nivel național, propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027
alocă 27 miliarde de euro prin Politica de Coeziune pentru România, ceea ce înseamnă
cu 8% în plus față de perioada de programare (Sursă: Comisia Europeană 21 20142020). Creșterea va fi de aproximativ 65% pentru primele 2 obiective de politică, cu o
creștere de 35% alocată Obiectivului Prioritar 1 – O Europă mai inteligentă și 30% în
plus pentru realizarea intervențiilor aferente Obiectivului Prioritar 2 – O Europă mai
ecologică, cu emisii reduse de carbon. Discuțiile preliminare privind programarea
intervențiilor prevăd finanțarea activităților de mobilitate urbană în cadrul acestui
obiectiv, similar perioadei de programare actuală.
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei
categorii: mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a
fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc
noi criterii – șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice
și primirea și integrarea migraților – pentru a reflecta mai bine realitatea. Regiunile
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 21
Pagina 22
ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de
coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare inițiate și coordonate la nivel
local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6% din
FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de
consolidare a capacităților, dedicat autorităților urbane.
Din decembrie 2020, statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziție un
nou document strategic care ghidează modul în care mobilitatea trebuie să fie
dezvoltată la nivel european, acesta luând în considerare contextul pandemiei de
Covid-19 și noile necesități în materie de mobilitate conturate odată cu apariția
acesteia. Comisia Europeană a lansat STRATEGIA DE MOBILITATE DURABILĂ ȘI
INTELIGENTĂ, împreună cu un Plan de Acțiune compus din 82 de inițiative care să
ghideze planificarea pentru mobilitate în următorii patru ani. Strategia se bazează pe
3 obiective cheie, respectiv sustenabilitate, inteligență și reziliență, urmărind
prevederile Pactului Verde European de a reduce cu 90% emisiile cu efect de seră
rezultate din transport până în anul 2050. Pentru transformarea sistemului de transport
și mobilitate în unul sustenabil, strategia propune următorii 3 piloni pentru conturarea
acțiunilor viitoare:
• Toate mijloacele de transport să fie mai sustenabile;
• Alternativele sustenabile să fie disponibile la scară largă într-un sistem de transport
multimodal;
• Să fie instaurate stimulentele potrivite care să conducă la tranziția urmărită.
În ceea ce privește mobilitatea inteligentă, strategia propune atingerea unei
conectivități fără probleme, sigură și eficientă. Astfel, se urmărește introducerea
mobilității multimodale conectate și automatizate, concentrarea pe inovație și utilizarea
datelor și inteligenței artificiale pentru mobilitate. Din punct de vedere al mobilității
reziliente, este vizată crearea unei zone unice europene de transport care să permită
sistemelor actuale să își revină în urma impactului pandemiei într-un mod sustenabil
și inteligent, precum și să se poată adapta viitoarelor situații de criză. Acest lucru va fi
posibil prin asigurarea unei mobilități echitabile și egale pentru toți, prin încurajarea
economiei locale, dar și prin sporirea siguranței și securității sistemului de transport.
Principalele ținte ale strategiei sunt următoarele:
✓ Până în 2030:
-Cel puțin 30 mil. de mașini cu zero emisii vor fi în operare pe drumurile
europene;
-100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic;
-Traficul feroviar cu viteză sporită se va dubla de-a lungul Europei;
-Transportul colectiv planificat pentru călătorii sub 500 km trebuie să aibă
emisii neutre de carbon;
-Mobilitatea automatizată se va desfășura pe scară largă;
-Navele maritime cu zero emisii vor fi pregătite pentru piață.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 22
Pagina 23
✓ Până în 2035:
-Aeronavele de mari dimensiuni cu zero emisii vor fi pregătite pentru
piață.
✓ Până în 2050:
-Aproape toate mașinile, camioanele, autobuzele și vehiculele grele vor
fi cu zero emisii;
-Traficul feroviar de marfă se va dubla;
-Rețeaua TEN-T (Trans-European Transport Network) multimodală,
complet operațională pentru transport sustenabil și inteligent, cu o
conectivitate de mare viteză.
Astfel, cele trei obiective ale strategiei lucrează și se susțin reciproc în vederea
conturării unei mobilități verzi, conectate și accesibile, utilizând totodată criza creată
de pandemia de Covid-19 ca un mijloc de accelerare a proceselor de modernizare și
decarbonizare a întregului sistem de transport și mobilitate, până în anul 2050. În
contextul pregătirii noului cadru strategic multianual de programare 2021-2027, dar și
în contextul noilor tendințe de dezvoltare a mobilității urbane, municipiul Pașcani și
zona sa urbană funcțională au nevoie de un proces integrat de planificare, realizat prin
metode transparente și participative împreună cu actorii urbani locali, bazat pe
probleme și provocări reale.
Așadar, municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională trebuie să aibă în
vedere reducerea emisiilor de carbon ca unul dintre obiectivele principale ale
dezvoltării, fiind necesare abordări care să încurajeze mijloacele de transport
prietenoase cu mediul și, în special, a mobilității active (mers pe jos, bicicletă).
Totodată, este necesară monitorizarea și gestionarea efectelor provocate de
schimbările climatice, astfel încât să se reducă impactul acestora asupra dezvoltării
atât la nivel municipal, cât și la nivelul întregii zone urban funcționale. Nu în ultimul
rând, serviciile de mobilitate urbană trebuie să fie echitabile și accesibile pentru toți
cetățenii, urmărindu-se asigurarea unei mobilități sigure și eficiente inclusiv pentru
categoriile defavorizate.
La nivel european, trecerea de la o abordare la alta în ceea ce privește
mobilitatea urbană durabilă a fost demarată în anul 2006, o dată cu publicarea
STRATEGIEI TEMATICE ASUPRA MEDIULUI URBAN de către Comisia Europeană,
aceasta fiind urmată de alte politici europene adoptate de către Comisie. Aceasta a
prins contur ulterior în anul 2009, odată cu publicarea PLANULUI DE ACȚIUNE
PENTRU MOBILITATE URBANĂ de către Comisia Europeană, plan ce propunea
accelerarea adoptării Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru orașe și zone
metropolitane. Acest demers a fost susținut puternic de CARTEA ALBĂ A
TRANSPORTURILOR - "Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al
Transporturilor - Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere
al resurselor" (COM(2011)0144 final), emisă de Comisia Europeană în martie 2011.
Prin intermediul acestui document, mobilitatea urbană durabilă a devenit relevantă la
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 23
Pagina 24
nivel european, acesta propunând spre examinare posibilitatea transformării Planurilor
de Mobilitate Durabilă într-un proces de elaborare obligatoriu pentru orașe de o
anumită dimensiune, în conformitate cu standardele naționale bazate pe liniile
directoare ale UE.
În anul 2013, Comisia Europeană a pus la dispoziție PACHETUL MOBILITĂȚII
URBANE (Urban Mobility Package) conținând măsuri-suport în domeniul mobilității
urbane prin împărtășirea experiențelor și a bunelor practici, încurajând cooperarea,
oferirea de suport financiar, orientarea cercetării și a inovării în 23 dintre domeniile
necesare conturării soluțiilor de mobilitate urbană pentru provocările existente, dar și
prin implicarea statelor membre UE.
Figura 3.Mobilitatea urbană sustenabilă în Uniunea Europeană
Sursa: ECA, preluat din Raportul special al Curții Europene de Conturi cu privire la mobilitatea urbană sustenabilă
în Uniunea Europeană
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 24
Pagina 25
Tot în anul 2013 a fost elaborat și primul document metodologic ce viza
mobilitatea urbană, elaborat de ELTIS sub forma unui ghid de dezvoltare și
implementare a unui plan de mobilitate urbană durabilă. La nivelul anului 2019, acesta
a fost actualizat bazându-se pe experiența acumulată din realizarea planurilor de
mobilitate sustenabilă din ultimii 7 ani și pe expertiza specialiștilor consultați în cadrul
evenimentelor de implicare a părților interesate în procesul de elaborare a ghidului.
Noul ghid de dezvoltare și implementare a unui plan de mobilitate urbană sustenabilă
se bazează pe un set actualizat de 8 principii generale, respectiv:
1. Planificare pentru mobilitate urbană durabilă la nivelul zonei urbane
funcționale;
2. Cooperare între diferitele niveluri instituționale;
3. Implicarea cetățenilor și a părților interesate (stakeholder);
4. Evaluarea performanței actuale și viitoare;
5. Definirea unei viziuni pe termen lung și a unui plan clar de implementare;
6. Dezvoltarea tuturor mijloacelor de transport într-o manieră integrată;
7. Organizarea aranjamentelor necesare pentru monitorizare și evaluare;
8. Asigurarea calității.
O altă adiție importantă a noului ghid este recunoașterea nevoii de adaptare a
procesului de planificare la contextul local, fără a pierde din vedere cele opt principii
generale menționate anterior. Totodată, este încurajată tratarea mobilității bazându-se
pe caracterul local al orașului sau al zonei urbane funcționale, aspect extrem de
important pentru orașele cu un caracter puternic (orașe port, orașe turistice etc.).
În comparație cu versiunea anterioară a ghidului, ediția a doua prezintă o nouă
abordare, bazată tot pe 4 faze de elaborare, dar având o structură diferită. Astfel, noul
ciclu de planificare prezintă un pas în plus, regăsit în faza a doua, ce vizează
elaborarea și evaluarea scenariilor de mobilitate care să ilustreze modul în care poate
arăta orașul/zona urbană funcțională în viitor, plecând de la problemele și oportunitățile
identificate, fiind astfel un instrument ce ajută la conturarea unei viziuni și a unor
obiective cât mai realiste. Totodată, ordinea de realizare a pașilor este schimbată, noul
parcurs putând fi identificat în figura următoare.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 25
Pagina 26
Figura 4.Pașii de elaborare a planurilor urbană durabilă
Sursă: Orientări pentru dezvoltarea și implementarea unui plan de mobilitate urbană sustenabilă,
ediția a doua, 2019
Noul ghid se orientează și către noile provocări identificate la nivel global, luând
în considerare posibile noi soluții și abordări pentru mobilitatea urbană, precum și
dezvoltarea tehnologică rapidă din ultima perioadă. Astfel, se promovează măsuri de
dezvoltare precum utilizarea modurilor de transport electrice, automatizarea sistemelor
de transport sau colectarea și utilizarea datelor pentru gestionarea și planificarea
eficientă a intervențiilor în oraș. Totodată sunt vizate și schemele de partajare a
transportului precum cele de car-sharing și bike-sharing, dar și promovarea mobilității
active, respectiv deplasările pietonale, deplasările cu bicicleta și micromobilitatea. Pe
lângă acestea, noi concepte pentru transportul de pasageri și de mărfuri, concentrate
pe utilizarea unor platforme integrate de oferire a serviciilor de mobilitate (de exemplu
Mobility as a Service – Mobilitate ca un Serviciu), orientarea către schimbarea gândirii
și a tiparelor de mobilitate, în special în rândul tinerilor și utilizarea și gestionarea
eficientă a spațiului prin diverse instrumente (regulamente de acces, utilizarea
dronelor, co-crearea spațiilor publice etc.) sunt considerate esențiale pentru
dezvoltarea sustenabilă a mobilității urbane.
Ghidul este relevant pentru dezvoltarea orașelor întrucât reprezintă un cadrul
metodologic, bazat pe experiența acumulată din implementarea planurilor de
mobilitate urbană sustenabilă în diferite contexte la nivel european. Această versiune
actualizată a ghidului asigură pentru Zona Urban Funcțională Pașcani un cadru actual
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 26
Pagina 27
pe care să poată fi dezvoltate noile planuri de mobilitate. Poate cele mai relevante
completări sunt cele care țin de micromobilitate, mobilitatea ca un serviciu, dar și
posibilitatea de a adapta mai bine setul de măsuri și proiecte la nevoile locale
(dimensiunea / complexitatea orașului sau specificul economic).
La nivel național, reorientarea orașelor românești către conceptul de mobilitate
urbană (planificare pentru oameni) renunțând la modul tradițional de planificare pentru
trafic s-a realizat începând cu anul 2014 odată cu apariția ghidului ELTIS pentru
planurile de mobilitate urbană durabilă 2 . În cazul României, metodologia generală
propusă sub egida CE a fost detaliată printr-un ghid orientativ dedicat orașelor și
municipiilor. Planul de mobilitate urbană a fost introdus și în cadrul legal, mai precis,
în normele de aplicare din 2016 a legii 350/2001.
✓ Conform prevederilor din Lege, Planul de mobilitate urbană durabilă,
denumit în continuare P.M.U.D., reprezintă o documentație
complementară strategiei de dezvoltare teritorială
periurbană/metropolitană și Planului urbanistic general (P.U.G.) și
constituie instrumentul de planificare strategică teritorială prin care este
corelată dezvoltarea spațială a localităților și a zonei
periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate și transport
ale persoanelor și mărfurilor.
✓ Planul de mobilitate urbană are ca țintă principală îmbunătățirea
accesibilității localităților și a relației între acestea, diversificarea și
utilizarea sustenabilă a mijloacelor de transport (aerian, acvatic, feroviar,
auto, velo, pietonal) din punct de vedere social, economic și de mediu,
precum și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport.
✓ Planul de mobilitate urbană se adresează tuturor formelor de mobilitate
și transport, incluzând transportul public și privat, de marfă și pasageri,
motorizat și nemotorizat, în mișcare sau în staționare.
✓ P.M.U.D. este realizat pentru unitatea administrativ-teritorială inițiatoare
și poate fi realizat și pentru teritoriul unităților administrativ-teritoriale
aflate în zona periurbană sau metropolitană, care este deja instituită sau
care poate fi delimitată printr-un studiu de specialitate.
✓ P.M.U.D. este corelat în mod direct cu propunerile de dezvoltare spațială
aferente P.U.G. ale unităților administrativ-teritoriale din zona de studiu,
de către echipe de lucru pluridisciplinare ce vor cuprinde specialiști în
domeniul urbanismului atestați conform art. 38 din Lege, precum și
specialiști în domeniul mobilității, traficului și în domenii conexe
dezvoltării urbane.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 27
Pagina 28
Totodată, planurile de mobilitate urbană durabilă la nivel național sunt elaborate
și pe baza GHIDULUI JASPERS PENTRU PREGĂTIREA PLANURILOR DE
MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ elaborat în februarie 2015. Acesta prezintă
principalii pași de urmat în pregătirea unui PMUD. Printre aspectele prezentate de
Ghidul Jaspers se numără: componentele cheie ale unui PMUD, probleme
administrative, evaluarea riscurilor și cea de mediu, precum și un Ghid de achiziții
publice al PMUD-urilor.
Planul de mobilitate urbană durabilă a reprezentat principalul instrument folosit
de orașele României pentru tranziția la planificarea mobilității, prioritizând mijloacele
de transport cu emisii reduse sau zero (transportul public, mersul cu bicicleta, mersul
pe jos). Operaționalizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă a fost puternic
susținută prin alocarea de resurse financiare, fonduri nerambursabile care puteau fi
accesate prin axe dedicate din Programul Operațional Regional (POR) – axa 4.1
(municipii reședință de județ), axa 3.2 (orașe și municipii non-reședință de județ) și
parțial axa 13 (orașe și municipii non-reședință de județ).
În ceea ce privește noua perioadă de finanțare 2021-2027, Programul
Operațional Regional (POR) al Regiunii Nord-Est alocă fonduri pentru intervenții ce
vizează mobilitatea urbană în cadrul priorităților identificate, respectiv Prioritatea 2 – O
regiune cu orașe Smart – OS a(ii), Prioritatea 3 – O regiune cu orașe prietenoase cu
mediul – OS b(viii) și Prioritatea 4 – O regiune accesibilă – OS c(iii). Se remarcă astfel,
faptul că prioritățile de finanțare în domeniul mobilității iau în considerare noile tendințe
identificate la nivel european și global, fiind incluse aspecte ce țin de mediu și de
utilizarea tehnologiei. În acest context, pentru elaborarea Planului de Mobilitate Urbană
Durabilă pentru municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională se va pleca de la
noua paradigmă de mobilitate identificată, urmărindu-se atingerea pașilor prezentați în
ghidurile ELTIS și JASPERS, precum și a prevederilor legale exemplificate în cadrul
Legii 350/2001.
Astfel, din punct de vedere al mobilității urbane, zona urban funcțională Pașcani
va trebui să se axeze pe reducerea emisiilor de carbon, pe promovarea mijloacelor de
transport prietenoase cu mediul, cât și pe îmbunătățirea calității vieții, luând în
considerare aspecte precum accesibilitatea, calitatea aerului, diversitatea serviciilor
sau digitalizarea sistemelor.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 28
Pagina 29
1.2. Încadrarea în prevederile documentelor de
planificare spațială
Documentele de planificare spațială reprezintă sursa oficială de informații
pentru întocmirea studiilor de specialitate, după cum este menționat în legea 350/
2001, privind Amenajarea teritoriului și urbanismul.
În conformitate cu articolul 7, principalul scop al amenajării teritoriului îl
constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale,
ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în
dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței
relațiilor economice și sociale dintre acestea.
• Planul de amenajare a teritoriului național PATN
• Planul de amenajare a teritoriului zonal PATZ
• Planul de amenajare a teritoriului județean PATJ
• Planul urbanistic general PUG
• Planul urbanistic zonal PUZ
• Planul urbanistic de detaliu PUD
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 29
Pagina 30
1.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN)
La nivel național, unul dintre documentele de planificare spațială relevante în
contextul actualizării PMUD Pașcani este PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI NAȚIONAL (PATN), intrat în vigoare în anul 2006. Acesta prevede în
cadrul Secțiunii I – Rețele de transport, următoarele intervenții pentru o conectivitate
ridicată a teritoriului, ce vizează municipiul Pașcani și zona sa urbană funcțională:
❖ Autostrada Siret – Suceava – Bacău – Mărășești – Tișița;
❖ Autostrada Târgu Mureș – Piatra Neamț – Roman – Târgu Frumos – Iași –
Sculeni;
❖ Cale ferată Cristești Jijia – Iași – Pașcani – Bacău – Adjud – Mărășești – Focșani
– Buzău – Ploiești – București – Giurgiu.
Conform Legii 350/2001 cu modificările și completările ulterioare, acest
document are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale
pe termen mediu și lung, prevederile acestuia fiind obligatorii pentru toate celelalte
documentații de amenajare a teritoriului. PATN se constituie prin mai mule secțiuni:
Rețele de transport (Legea 363/2006), Ape (Legea 171/1997), Zone Protejate (Legea
5/2000), Rețeaua de localități (Legea 351/2001, Studiu de fundamentare pentru
Reactualizarea rețelei de localități 2014), Zone de risc natural (Legea 575/2001), Zone
cu resurse turistice (Legea 190/2009).
Prevederile Secțiunii 1 transport a PATN sunt respectate și de Strategia pentru
transport durabil 2007-2013-2020-2030 elaborată de Ministerul Transporturilor. Totuși,
Secțiunea 1 Transport a PATN nu include recomandări prioritare, ci doar o listă
consistentă de lucrări de transport ce se doresc a fi efectuate, fără să se propună un
termen de execuție și fără să fie făcute repartizări de prioritate. Având în vedere aceste
aspecte, precum și termenul de peste 10 ani de la elaborarea PATN Secțiunea I și
existența documentației subsecvente Masterplan-ului General de Transport al
României, PMUD Pașcani va fi corelat cu cel din urmă.
Tabel 1.Clasificare PATN-ZUF Pașcani
Denumire Rang Statut
Pașcani II Municipiu
Blăgești V Localitate componentă municipiului
Boșteni V Localitate componentă municipiului
Gâștești V Localitate componentă municipiului
Lunca V Localitate componentă municipiului
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 30
Pagina 31
Sodomeni V Localitate componentă municipiului
Denumire Rang Statut
Valea Seacă IV Sat reședință de comună
Conțești V Localitate componentă comună
Topile V Localitate componentă comună
Denumire Rang Statut
Stolniceni-Prăjescu IV Sat reședință de comună
Brătești V Localitate componentă comună
Cozmești V Localitate componentă comună
Denumire Rang Statut
Hărmăneștii Vechi IV Sat reședință de comună
Hărmăneștii Vechi V Localitate componentă comună
Boldești V Localitate componentă comună
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 31
Pagina 32
1.2.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean (PATJ)
Viziunea de dezvoltare a județului Iași în perioada 2021- 2027 a fost construită
atât în baza analizei socio-economice a situației curente, cât și ținând cont de planurile
și strategiile deja elaborate pentru teritoriul județului. În concordanță cu viziunea
acestei strategii, în anul 2030, județul Iași va fi un centru industrial și logistic în plină
dezvoltare, care va concentra forță de muncă calificată în domeniul industriei, al
serviciilor conexe industriei, al serviciilor IT și în domeniul cercetării, polarizată atât de
pe teritoriul municipiului Iași, cât și de pe teritoriul județelor învecinate, inclusiv a
Republicii Moldova. Misiunea autorităților publice județene este de a programa și
planifica inițiativele propuse la nivelul acestei strategii, utilizând o abordare integrată și
participativă, astfel încât să existe un cadru propice pentru a fi generate efectele și
rezultatele așteptate, în termeni cantitativi și calitativi, asupra mediului economic și
social de la nivel local/județean.
Figura 5.Așezarea geografică a județului Iași
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 32
Pagina 33
Implementarea strategiei se va baza pe respectarea unor valori și principii
universal valabile și aplicabile în cazul proceselor publice de planificare și programare,
precum:
– transparența procesului decizional și implicarea comunității locale în etapele
intermediare ale acestui proces;
– utilizarea eficientă a resurselor financiare publice prin asigurarea unui raport adecvat
calitate-preț;
– egalitatea de șanse și nediscriminarea;
– abordarea integrată a inițiativelor planificate;
– sprijinirea și promovarea parteneriatelor locale și a cooperării între actorii implicați în
procesele decizionale;
– protecția mediului înconjurător.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 33
Pagina 34
Tabel 2.Listă proiecte pentru ZUF Pașcani identificate în PATJ Iași
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 34
Pagina 35
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 35
Pagina 36
1.2.3. Planul Urbanistic General Pașcani (PUG)
La momentul elaborării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului
Pașcani și al zonei sale urbane funcționale, se află în derulare un proiect pentru
actualizarea Planului Urbanistic General, actualizare necesară ținând cont că ultima
versiune datează din anul 2009 și nu reflectă transformările urbanistice ale municipiului
Pașcani din ultimii 13 ani în niciunul dintre domeniile prioritare urmărite.
1.2.4. Planurile Urbanistice Generale ale comunelor din ZUF
Pașcani
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să propună o abordare de
planificare integrată ce tratează complexitatea infrastructurii și serviciilor de transport
urban, limitările și oportunitățile contextului urban, interdependența dintre modurile de
transport din cadrul zonei studiate. Astfel, acesta trebuie să se coreleze cu propunerile
de mobilitate de la nivelul fiecărei UAT din cadrul zonei urbane funcționale Pașcani
evidențiate în Planurile Urbanistice Generale.
Așadar, din zona urbană funcțională municipiului Pașcani fac parte : comuna
Valea Seacă, comuna Stolniceni-Prăjescu și comuna Hărmănești, alături de satele lor
aparținătoare.
Principalele obiective strategice și de dezvoltare în ceea ce privește mobilitatea
comunei Valea Seacă sunt prezentate în continuare. PUG-ul creează cadrul urbanistic
pentru realizarea acestor obiective.
Obiective strategice și de dezvoltare ale comunei Valea Seacă
▪ Modernizarea prin asfaltare a drumurilor comunale pe o lungime de 7,1 km;
▪ Amenajarea stațiilor de autobuz și maxi-taxi în vederea asigurării unor condiții
optime de debarcare, îmbarcare și așteptare pentru călători (refugii pentru
călători);
▪ Realizarea de spații de parcare la instituțiile publice;
▪ Construirea a 2 poduri peste pârâul Conțeasca;
▪ Înființare piste de bicicliști în comuna Valea Seacă;
▪ Realizarea de consolidări, terasamente, pentru reabilitarea drumurilor afectate
de alunecări de teren și inundații;
▪ Realizarea și instalarea pe drumurile comunale și județene a marcajelor și
indicatoarelor rutiere;
▪ Decolmatarea și curățarea șanțurilor și rigolelor aferente drumurilor și
construirea de rigole acolo unde acestea lipsesc;
▪ Achiziționarea de utilaje de deszăpezire;
▪ Extinderea transportului public în comuna Valea Seacă.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 36
Pagina 37
Obiective strategice și de dezvoltare ale comunei Stolniceni-Prăjescu
▪ modernizarea tuturor drumurilor de interes local în comuna Stolniceni-Prăjescu
▪ reabilitarea infrastructurii rutiere afectată de fenomenele meteorologice,
inundații, alunecări de teren;
▪ asfaltarea întregii rețele de drumuri clasificate în drumuri interioare care sunt
pietruite și reprofilarea lor;
▪ marcarea corespunzătoare a drumurilor comunei;
▪ realizarea și amenajarea de noi străzi principale și secundare în zonele de
extindere ale intravilanelor și asfaltarea acestora;
▪ extindere transport public în comuna Stolniceni- Prăjescu.
Obiective strategice și de dezvoltare ale comunei Hărmănești
▪ modernizarea tuturor drumurilor de interes local în comuna Hărmănești;
▪ reabilitarea infrastructurii rutiere afectată de fenomenele meteorologice,
inundații, alunecări de teren;
▪ asfaltarea întregii rețele de drumuri clasificate în drumuri interioare care sunt
pietruite și reprofilarea lor;
▪ marcarea corespunzătoare a drumurilor comunei;
▪ realizarea și amenajarea de noi străzi principale și secundare în zonele de
extindere ale intravilanelor și asfaltarea acestora;
▪ extindere transport public în comuna Hărmănești.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 37
Pagina 38
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor
strategice sectoriale
În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport, MASTERPLANUL
GENERAL DE TRANSPORT (MPGT) AL ROMÂNIEI este documentul strategic
principal prin care s-au stabilit prioritățile de dezvoltare în domeniu, inclusiv proiectele
care beneficiază de finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare 20142020. Acest document include analize și intervenții planificate pentru toate modurile
de transport (rutier, feroviar, aerian și naval), precum și soluțiile pentru asigurarea unui
nivel ridicat de interoperabilitate și mobilitate crescută pentru populație și firme.
Prevederile acestuia se coordonează și se completează cu bugetele alocate
pentru măsuri de dezvoltare a infrastructurii urbane și asigurare a mobilității în mediile
urbane, susținute prin programele operaționale regionale.
În cazul zonei urbane funcționale Pașcani, se remarcă următoarele intervenții
relevante, acestea vizând fie în mod direct municipiul Pașcani și zona sa urbană
funcțională, fie fiind localizate în vecinătate, având impact direct asupra dezvoltării
zonei de studiu:
▪ Autostradă în proiect: Autostrada Montană (A8) Tg Neamț - Iași – Ungheni;
▪ Autostradă în proiect: Autostrada Moldovei (A7)
▪ Drum expres în proiect: Siret Expres (DX 5) Pașcani-Suceava;
▪ Modernizare Stație CF: Pașcani ;
▪ 2 coridoare TEN-T : unul rutier și unul feroviar;
▪ Modernizare CF dublă electrificată, sector Roman – Iași.
Figura 6.Proiecte MPGT-ZUF Pașcani
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 38
Pagina 39
Un alt document strategic relevant pentru actualizarea PMUD este STRATEGIA
DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE 2021-2025. Documentul se
bazează pe două obiective strategice generale pentru dezvoltarea infrastructurii
feroviare, respectiv: Creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă și
Integrarea în spațiul feroviar unic european. Pentru atingerea acestor obiective și a
viziunii propuse, în cadrul municipiului Pașcani și a zonei sale urbane funcționale sunt
următoarele:
▪ Reabilitare tronson: Pașcani- Dărmănești ;
▪ Creșterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare pe sectorul: Pașcani-Iași.
Totodată, Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare prevede și
implementarea tuturor proiectelor prezentate în cadrul Master Planului General de
Transport al României ce vizează infrastructura feroviară.
Figura 7.Efectele programelor de reabilitare a infrastructurii, prin modernizare și/sau
reînnoire, pe orizont de 10 ani
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 39
Pagina 40
Metodologia de elaborare a PMUD al municipiului Pașcani
Planul de mobilitate urbană durabilă reprezintă un document strategic care
definește caracteristicile rețelelor de transport existente, obiectivele la nivel global și
direcțiile de acțiune pentru atingerea obiectivelor, în concordanță cu studiile de
specialitate elaborate la nivel zonal și sectorial.
În acord cu cadrul strategic și normativ valabil la nivel național și internațional,
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Pașcani este structurat în 3 părți
principale, corespunzătoare următoarelor etape:
Etapa I cuprinde 7 capitole
1. Introducere
2. Analiza situației existente
3. Modelul de transport
4. Evaluarea impactului actual al mobilității
5. Viziunea de dezvoltare a mobilității urbane
6. Direcții de acțiune și proiecte de dezvoltare a mobilității urbane
7. Evaluarea impactului mobilității pentru cele 3 nivele teritoriale
În capitolul introductiv sunt stabilite scopul și rolul documentației urmărind
încadrarea în cadrul strategic și normative valabile la nivel național și internațional și
în prevederile documentelor de planificare asumate la nivel local. În capitolele 2, 3 și
4 se realizează caracterizarea și diagnosticarea situației actuale. Caracteristicile socioeconomice și demografice, respectiv caracteristicile sistemelor de transport existente
reprezintă date de intrare în cadrul modelului de transport cu ajutorul căruia sunt
evaluate efectele mobilității asupra societății (mediu, cadru social, dezvoltare urbană).
Dezvoltarea unui model de transport urban permite identificarea relației dintre
cererea și oferta de transport pentru fiecare element al rețelei de transport analizate,
facilitând astfel evidențierea disfuncționalităților. Odată calibrat și validat, modelul de
transport oferă rezultate demne de încredere cu privire la impactul diferitelor măsuri
propuse pentru atingerea obiectivelor PMUD în contextul scenariilor de dezvoltare
testate.
Etapa a II-a cuprinde 2 capitole:
1. Cadrul pentru prioritizarea proiectelor pe termen scurt, mediu și lung
2. Planul de acțiune
Prioritizarea și gruparea măsurilor propuse în funcție de contribuția pe care o
aduc la desfășurarea unei mobilități durabile se constituie sub forma unui Plan de
acțiune.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 40
Pagina 41
Etapa a III-a cuprinde 2 capitole:
1. Stabilirea procedurii de evaluare a implementării PMUD
2. Stabilirea actorilor responsabili cu monitorizarea
Implementarea planului de acțiune va fi monitorizată pe toată perioada alocată
planului .
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Pașcani este conceput
pentru perioada 2021-2027, perioadă care coincide cu valabilitatea altor documente
de planificare la nivel local, național și european, dar și cu perioada de programare
stabilită de Comisia Europeană.
1.4. Preluarea prevederilor privind dezvoltarea
economică, socială și de cadru natural din
documentele de planificare ale UAT-urilor
Un document important la nivel local este STRATEGIA INTEGRATĂ DE
DEZVOLTARE URBANĂ a municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027, ce
prezintă principalele direcții strategice ale municipiului pentru orizontul de timp vizat.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă (SIDU) 2021-2027 se
află în curs de actualizare.
În Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă (SIDU) 2021-2027 sunt
identificate o serie de deficiențe legate de infrastructura de transport , și anume:
• În Pașcani există atât străzi asfaltate, dar mai mult de jumătatea din totalul
străzilor sunt acoperite cu pământ sau balast;
• Puține locuri de parcare;
• Numărul ridicat de accidente rutiere produse pe raza municipiului Pașcani;
• Lipsa fluidizării traficului în zona Blăgești;
• În perioada 2009-2019, au fost modernizați doar 16 km de străzi (de la 58 km
modernizați în 2009 la 74 km modernizați în 2019), iar numărul total al străzilor
orășenești a crescut de la 126 km în 2009 la doar 154 km în 2019;
• Lipsa infrastructurii dezvoltate pentru trafic nemotorizat (biciclete, trotinete).
• Calitatea slabă a infrastructurii actuale de transport în comun
În scopul atingerii obiectivelor strategice, au fost propuse o serie de proiecte
dintre care menționăm cele cu impact asupra Planului de mobilitate:
• Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere în ZUF Pașcani
• Introducere transport public cu mijloace de transport ecologice/electrice
• Realizarea unui traseu de piste de biciclete
• Extinderea zonelor destinate parcărilor de autoturisme și biciclete
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 41
Pagina 42
• Introducerea unui sistem park and ride parcări multietajate de tip smart parking
• Crearea unui sistem de bike-sharing pe raza ZUF Pașcani
Tabel 3.Proiecte Propuse prin SIDU 2021-2027
OS4– Creșterea conectivității la teritoriu în Municipiul Pașcani și în Zona UrbanăFuncțională
DA 4.1– Reabilitareași modernizarea infrastructurii de transport existente
Buget
Idee - SDL
Local
Reabilitarea tronsonului DN 28A Municipiul Pașcani 6.000.000 2025– Lista
1 PNDL
de pe teritoriul Municipiului Pașcani Pașcani 2014- Euro 2027 lungă
POR 2021
2020
- 2027
POR NE
2021–
Reabilitareși modernizare străzi
35.700.00 2027–
în Municipiul Pașcani, inclusiv Municipiul Idee de 2023 - Proiect
2 0 Prioritatea
trotuare adaptate pentru persoanele Pașcani proiect 2027 prioritar
Euro 5
cu dizabilitatiși locuri de parcare
Buget
local
Achiziția de autobuze nepoluante
15.831.40 PNRR
pentru înnoirea parcului de
ZUF Depus 3,20 2023 - C10– Proiect
3 vehicule destinate transportului
Pașcani PNRR lei 2024 Fondul prioritar
public în Municipiul Pașcaniși în
fărăTVA local
Zona Urbană Funcțională
Furnizareși instalare sistem de
1.577.114, PNRR
e- ticketingși ITS
Municipiul Aprobat 00 2023 - C10– Proiect
4 pentrumodernizarea serviciului de
Pașcani PNRR lei 2024 Fondul prioritar
transport public în Municipiul
fărăTVA local
Pașcani
POR NE
2021–
Modernizarea transport public local
2027–
(infrastructură rutieră reabilitată / Municipiul Idee de 5.000.000 2023 - Proiect
5 Prioritatea
modernizată, stații transport călători Pașcani proiect Euro 2025 prioritar
4
modernizate - autobuz și taxi)
Buget
local
Fonduri
Stații de încărcare pentru 1,839,795.
Municipiul Proiect 2023 - AFM Proiect
6 vehicule electrice în Municipiul 96
Pașcani AFM 2024 Buget prioritar
Pașcani lei
local
POR NE
Proiect–
2021–
Amenajari parcări 80-110 PMUD ZUF
Municipiul 5.800.000 2026 - 2027; Lista
7 locuri de parcare supraetajate - Pașcani
Pașcani Euro 2027 PNDL lungă
zona Deal, Vale, Centru 2021-
Buget
2027
local
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 42
Pagina 43
POR NE
Proiect–
2021 -
Amenajare parcări de scurtădurată PMUD ZUF
Municipiul 950.000 2026 - 2027 Lista
8 în zonele publice de interes Pașcani
Pașcani Euro 2027 PNDL lungă
Park&Ride 2021-
Buget
2027
local
POR NE
Sistematizarea și amenajarea Proiect–
2021 -
parcărilor în Municipiul Pașcani PMUD ZUF
Municipiul 400.000 2024 - 2027 Lista
9 (inclusiv sistem parcometru, Pașcani
Pașcani Euro 2026 PNDL lungă
introducerea de senzori sau camere 2021-
Buget
video) 2027
local
Proiect–
Modernizarea intersecțiilor majore
PMUD ZUF PNDL
din orașprin măsuri de reconfigurare Municipiul 600.000 2023 - Lista
10 Pașcani Buget
fizică (incluzând amenajări pentru Pașcani Euro 2027 lungă
2021- local
creșterea
2027
Proiect–
PMUD ZUF PNDL
Semaforizarea intersecțiilor Municipiul 150.000 2023 - Lista
11 Pașcani Buget
aglomerate Pașcani Euro 2027 lungă
2021- local
2027
POR NE
Achiziționarea de mijloace de Proiect–SDJ 2021–
Municipiul 4.857.149 2023 - Proiect
12 transport în comun (autobuze Iași 2021 – 2027
Pașcani Euro 2024 prioritar
ecologiceși stații de încărcare) 2027 Buget
local
PNS
2023-2027
Programul
Reabilitare și modernizare rețea
Proiect–SDJ Anghel
de drumuri sătești în loc. Comuna 6.000.000 2023 - Lista
13 Iași 2021 – Saligny
Hărmăneștii Vechi, Hărmăneștii Noi, Hărmănești Euro 2027 lungă
2027 CNI
Boldești
PNDL II
Buget
local
POR
Nord-Est
Proiect–SDJ 2021-2027
Modernizare DC 131 Comuna 5.600.000 2023 - Lista
14 Iași 2021 – PNDL II
Hărmănești- Vânători Hărmănești Euro 2027 lungă
2027 PNS
Buget
local
PNS
2023-2027
Programul
Modernizare și asfaltare drumuri Comuna Proiect–SDJ
5.600.000 2023 - Anghel Lista
15 sătești și comunale pe o lungime Valea Iași 2021 –
Euro 2027 Saligny lungă
totalăde 14 km Seacă 2027
PNDL II
Buget
local
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 43
Pagina 44
PNS
2023-2027
Programul
Modernizarea tuturor drumurilor de Comuna
Idee de 950.000 2023 - Anghel Proiect
16 interes local în comuna Stolniceni- Stolniceni-
proiect Euro 2027 Saligny prioritar
Prăjescu Prăjescu
PNDL II
Buget
local
POR
Nord-Est
2021-2027
Asfaltarea întregii rețele de
Comuna Programul
drumuri clasificate în drumuri Idee de 3.200.000 2023– Proiect
17 Stolniceni- Anghel
interioare care sunt pietruite și proiect Euro 2027 prioritar
Prăjescu Saligny
reprofilarea lor
PNDL II
Buget
local
POR
Nord-Est
Comuna
Marcarea corespunzătoare a Idee de 100.000 2023– 2021-2027 Lista
18 Stolniceni-
drumurilor comunei proiect Euro 2027 PNDL II lungă
Prăjescu
Buget
local
POR
Nord-Est
2021-2027
Amenajarea de spații de Comuna Programul
Idee de 600.000 2023– Lista
19 parcare, amenajarea de piste pentru Stolniceni- Anghel
proiect Euro 2027 lungă
biciclete Prăjescu Saligny
PNDL II
Buget
local
POR
Nord-Est
2021-2027
Asfaltarea stațiilor de călători în
Comuna Programul
vederea asigurării condițiilor optime Idee de 80.000 2023– Proiect
20 Stolniceni- Anghel
de așteptare, informare, îmbarcare și proiect Euro 2027 prioritar
Prăjescu Saligny
debarcare
PNDL II
Buget
local
POR
Nord-Est
2021-2027
Reabilitarea și modernizarea Comuna Programul
Idee de 2.200.000 2023– Lista
21 podurilor și podețelor existente pe Stolniceni- Anghel
proiect Euro 2027 lungă
raza comunei Stolniceni-Prăjescu Prăjescu Saligny
PNDL II
Buget
local
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 44
Pagina 45
Municipiul PNDL II
Idee de
Pascani, POR
Îmbunătățirea conexiunilor de proiect
Comuna Nord-Est
transport dintre mediul urban și PMUD ZUF 1.000.000 2025 - Lista
22 Hărmănești 2021-
mediul rural - Hărmănești – Valea Pascani Euro 2027 lungă
, Comuna 2027
Seacă 2021 -
Valea POT
207
Seacă 2021-2027
POR
Idee de
Nord-Est
proiect
Comuna 2021-
PMUD ZUF 3.600.000 2023 - Lista
23 Reabilitare drumuri de exploatare Valea 2027
Pascani Euro 2027 lungă
Seacă BUGET
2021 -
LOCAL
207
PNS
POR
Nord-Est
Amenajarea stațiilor de autobuz
Municipiul Idee de 2.000.000 2025 - 2021- Lista
24 (modernizare, reabilitare, dotare cu
Pașcani proiect Euro 2026 2027 lungă
panouri electrice, automat de bilete)
BUGET
LOCAL
DA 4.2– Extinderea infrastructurii de transport al persoanelor și mărfurilor
POR NE–
Creare spații dedicate 2023 Prioritatea
Municipiul Idee de 2.000.000 Proiect
1 transportului nemotorizat, - 4
Pașcani proiect Euro prioritar
extindere trotuare 2027 Buget
local
POR NE–
Realizarea unei infrastructuri 2024 Prioritatea
Municipiul Idee de 13.000.000 Proiect
2 conexe și sigure pentru - 4
Pașcani proiect Euro prioritar
deplasările cu bicicleta 2027 Buget
local
PNDL II
POR
Proiect– Nord-Est
Dezvoltare unei stații 2023
Municipiul SDJ 500.000 2021-2027 Lista
3 intermodale de transport pentru -
Pașcani Iași 2021 Euro POT 2021- lungă
mărfuriși pasageri 2027
–2027 2027
Buget
Local
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 45
Pagina 46
PNDL II
POR
Proiect– Nord-Est
Realizarea de rute alternative în 2023
Municipiul SDJ 1.400.000 2021-2027 Lista
4 vederea decongestionării -
Pașcani Iași 2021 Euro POT 2021- lungă
traficului în Municipiul Pașcani. 2027
–2027 2027
Buget
Local
PNDL II
POR
Proiect– Nord-Est
Amenajare alei- trotuare în Comuna 2023
SDJ 5.600.000 2021-2027 Lista
5 fiecare sat din comuna Valea Valea -
Iași 2021 Euro POT 2021- lungă
Seacă Seacă 2027
–2027 2027
Buget
Local
POR
Proiect–
Realizarea poduri peste râul Comuna Nord-Est
SDJ 2.250.000 2023– Lista
6 Bisericii Valea Seacă și pârâul Valea 2021-2027
Iași 2021 Euro 2027 lungă
Conteasca Seacă Buget
–2027
local
PNRR
Construirea unui nod POR
multimodal în zona gării care 2025 Nord-Est
Municipiul Idee de 1.250.000 Lista
7 săpermităutilizarea facilă a - 2021-2027
Pașcani proiect Euro lungă
mijloacelor de transport în 2026 CNI
comun (tren - autobuz); Buget
local
Implementarea unui sistem de PNRR
transport public la nivelul POR
2023
ADI „Zona Metropolitană Municipiul Idee de 1.250.000 Nord-Est Lista
8 -
Pașcani”prin dezvoltarea unei Pașcani proiect Euro 2021-2027 lungă
2027
rețele de transport public Buget
periurban local
POR
Realizareași amenajarea de noi Nord-Est
Comuna
drumuri sătești în zonele de Idee de 750.000 2023– 2021-2027 Lista
9 Stolniceni-
extinderi ale intravilanelorși proiect Euro 2027 PNDL II lungă
Prăjescu
asfaltarea acestora Buget
local
POR
Comuna
Idee de 1.000.000 2023– Nord-Est Lista
10 Realizarea de trotuareși alei Stolniceni-
proiect Euro 2027 2021-2027 lungă
Prăjescu
PNDL II
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 46
Pagina 47
Buget
local
Achiziția unui număr de 10
stații de
încărcare electrică pentru
Municipiul Idee de 250.000 2024- Lista
11 vehicule, care vor fi amplasate PNRR
Pașcani proiect Euro 2026 lungă
pe raza teritorială a
Municipiului Pașcani
Achiziția unui număr de 2
stații de încărcare electrică Comuna 2024
Idee de 50.000 Lista
12 pentru vehicule, care vor fi Stolniceni- - PNRR
proiect Euro lungă
amplasate pe raza teritorialăa Prăjescu 2026
Comunei Stolniceni-Prăjescu
PNS 2023-
2027
Comuna 2024
Construire și reabilitare poduri și Idee de 2.000.000 POR Lista
13 Valea -
podețe în comună proiect Euro Nord-Est lungă
Seaca 2027
2021- 2027
PNDL II
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Zonei Urbane Funcționale a
Municipiului Pașcani 2021-2027 continuă viziunea SDL 2014 – 2020 si a demersurilor
anterioare de planificare, ce a vizat transformarea Municipiului Pașcani „important nod
de comunicații al Moldovei, integrat în rețeaua de transport rapid de la nivel european,
un centru urban cu o economie competitivă și sustenabilă, care să ofere oportunități
sporite de ocupare pentru forța de muncă locală, o infrastructură urbană și socială
modernă și servicii publice de bază de înaltă calitate”, dar ține cont de viziunile de
dezvoltare teritorială ale documentelor superioare de actualitate și reglementările,
acordurile și direcțiile de dezvoltare la nivel European.
1.5. Definirea zonei de analiză a PMUD Pașcani
1.5.1. Introducere și metodologie
Rolul prezentei secțiuni este de a evidenția complexitatea componentei de
mobilitate în planificarea dezvoltării municipiului Pașcani, ținând cont de relațiile de
interdependență pe care acest municipiu de rang II le are cu teritoriul său înconjurător.
Acest lucru pornește de la noua tendință, în special la nivel european, de a aborda
într-o manieră integrată astfel de teritorii complexe, în cadrul cărora se manifestă o
serie de provocări sau elemente de potențial precum situații în care un set de relații și
caracteristici comune transcend limitele administrative, necesitând o gestionare
unitară (spre exemplu, bazinele de navetism, fluxurile de călători către dotările de
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 47
Pagina 48
interes supra teritorial din cadrul centrelor urbane) sau cazuri în care numărul redus
de locuitori ale unor unități administrative nu atinge pragul de rentabilitate a unor
serviciilor publice (spre exemplu, în cazul transportului în comun).
În acest context, apare conceptul de zone funcționale „care funcționează ca un
sistem unitar din punct de vedere politic și/sau social și/sau economic”, „unde se
regăsesc caracteristici comune și relații de interdependență ce determină coezivitate
și le deosebesc față de alte teritorii”. Una dintre categoriile distincte ale acestor tipuri
de zone sunt zonele urbane funcționale (ZUF), care se definesc drept „reprezentarea
spațială a relației bidirecționale dintre un centru urban și teritoriul său adiacent, bazată
pe relații și fluxuri socio-economice care includ navetismul (privit ca relația dintre oferta
de locuri de muncă și forța de muncă disponibilă în teritoriu) sau oportunități legate de
educație și oferta serviciilor (publice sau private).”
În același timp, este foarte importantă diferențierea dintre conceptele de zonă
urbană funcțională, zonă metropolitană și zonă periurbană. Dacă primele două vizează
mai mult analiza navetismului și a fluxurilor de oameni, în zona periurbană sunt
deosebit de importante de studiat și tendințele și modul de utilizare a terenului pentru
a evidenția funcționalitățile mixte din zona din imediata influență a orașelor. Mai mult,
rolul zonelor urbane funcționale este de analiză și cercetare în scopul fundamentării
politicilor publice, în timp ce zonele metropolitane reprezintă o asociere voluntară între
mai multe unități administrativ teritoriale cu rol în planificarea și gestionarea dezvoltării
și a intervențiilor de interes supra teritorial, iar zonele periurbane sunt mai curând
relevante pentru activitățile de proiectare prin planificare spațială.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 48
Pagina 49
Figura 8.Încadrarea în județ a ZUF Pașcani
Zona urbană funcțională este reprezentarea spațială a relației bidirecționale
dintre un centru urban și teritoriul său adiacent, bazată pe relații și fluxuri socioeconomice care includ navetismul (privit ca relația dintre oferta de locuri de muncă și
forța de muncă disponibilă în teritoriu) sau oportunități legate de educație și oferta
serviciilor (publice sau private).
În acest context, municipiul Pașcani, este caracterizat de o accesibilitate de mai
puțin de 20 de minute (calculat față de centrul orașului) pentru unitățile administrativ
teritoriale din afara granițelor sale.
Cele mai accesibile unități teritorial administrative sunt: comuna Valea Seacă,
comuna Stolniceni-Prăjescu și comuna Hărmănești.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 49
Pagina 50
Figura 9.Gradul de accesibilitate a municipiului Pașcani
2.Analiza situației existente
2.1. Contextul socio-economic cu identificarea densităților
de populație și a activităților economice
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 50
Pagina 51
Figura 10.Zona Urbană Funcțională a municipiului Pașcani
Sub-capitolul privind situația socio-economică se concentrează pe identificarea
principalelor tendințe și provocări în ceea ce privește dezvoltarea cunoscută de zona
urbană funcțională Pașcani în ultimul deceniu , cu implicații majore asupra mobilității
persoanelor și a bunurilor.
Analiza își propune astfel să studieze modul în care principalele elemente de
potențial uman și economic și interacțiunile dintre actorii locali și regionali pe aceste
paliere se află în interdependență cu dezvoltarea urbană, mobilitatea și accesibilitatea
locală.
2.1.1. Caracteristici socio-demografice
Conform rezultatelor Recensământului General al Populației și Locuințelor din
anul 2011, populația stabilă a municipiului Pașcani la momentul respectiv era de
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 51
Pagina 52
33.745 locuitori, reprezentând 4,6% din totalul populației județului. Astfel, municipiul
Pașcani ocupă al doilea loc în județ după municipiul-reședință de județ Iași.
Date mai actuale legate de evoluția demografică a municipiului Pașcani și a
zonei sale urbane funcționale sunt date de către Institutul Național de Statistică, date
care arată că populația după domiciliu la data de 1 ianuarie la nivelul anului 2022 este
de 45.052 de locuitori.
În ceea ce privește Zona Urbană Funcțională a municipiului Pașcani, conform
datelor furnizate de către Institutul Național de Statistică legate de populația după
domiciliu, la data de 1 ianuarie la nivelul anului 2022 este de 58.998 de locuitori.
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022
MUNICIPIUL PASCANI HARMANESTI STOLNICENI-PRAJESCU VALEA SEACA ZUF PASCANI
Figura 11.Evoluția demografică ZUF Pașcani și a localităților componente
Zona urbană funcțională Pașcani se caracterizează printr-o stagnare
demografică în ultimii 10 ani, valorile fluctuând între 57 de mii și 59 de mii de locuitori,
totuși anul 2022 a însumat cu 98 de locuitori mai puțini față de anul 2012.
Tabel 4.Evoluția demografică în ZUF Pașcani, Județul Iași și Regiunea N-E
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
ZUF
PASCANI 59096 58665 58311 58008 57581 57097 57503 58289 59525 59397 58998
Județul
IAȘI 868171 877726 892215 910984 922198 931085 942360 954165 968978 974823 980865
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 52
Pagina 53
Regiunea
Nord-Est 2505213 2511647 2526934 2542867 2591525 2595168 2607408 2623354 2660844 2655762 2654608
% din
populația
jud. Iași 6,81 6,68 6,54 6,37 6,24 6,13 6,1 6,11 6,14 6,09 6,01
% din
populația
Regiunea
N-E 2,36 2,34 2,31 2,28 2,22 2,2 2,21 2,22 2,24 2,24 2,22
Evoluția populației la nivelul ZUF Pașcani în perioada 2012-2022 a fost una
fluctuantă, caracterizată prin perioade de regresie a numărului de locuitori (2012-2017,
2020-2022) dar și de evoluție a populației (perioada 2017-2020).
Populație ZUF Pascani
60000
59525
59397
59500
59096
58998
59000
58665
58500 58311 58289
58008
58000
57581 57503
57500
57097
57000
56500
56000
55500
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022
Figura 12.Evoluția populației la nivelul ZUF Pașcani, 2012-2022 .
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 53
Pagina 54
Figura 13.Dinamica populației județului Iași
Îmbătrânirea demografică este un fenomen complex ce constă în modificarea
structurii colectivității umane pe grupe mari de vârstă, în sensul creșterii ponderii
populației vârstnice pe seama reducerii ponderii uneia sau a celorlalte grupe mari de
vârstă.
Pe lângă scăderea demografică, fenomenul de îmbătrânire demografică cu care
se confruntă România în prezent este vizibil și la nivelul ZUF Pașcani, dacă analizăm
distribuția pe grupe de vârstă a populației domiciliate. Se pot observa scăderi masive
în intervalele de populație tânără, acolo unde de exemplu populația cu vârsta de 2024 ani a scăzut în anul 2022 cu aproximativ 40% față de acum 10 ani.
Piramida populației orașului este în mod tipic o piramidă cu tendință de
restrângere, ceea ce va deveni și mai accentuată în viitor odată cu trecerea populației
adulte în rândul populației vârstnice.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 54
Pagina 55
4116
4101
4015
3938
3888
3870
3859
3839
3557
3521
3391
3240
3124
2960
2946
2851
2831
2499
2385
2367
2227
2201
2162
2162
2159
1950
1844
1804
1214
1175
915
822
683
540
438
290
0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85
ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI
SI
PESTE
anul 2022 anul 2012
Figura 14.Comparație grupe de vârstă anul 2012-2022-Mun. Pașcani
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0-4 ani
-2500 -2000 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 2000 2500
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 15.Piramida vârstelor-municipiul Pașcani anul 2022
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 55
Pagina 56
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0-4 ani
-300 -200 -100 0 100 200 300 400
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 16.Piramida vârstelor-Hărmănești anul 2022
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0-4 ani
-300 -200 -100 0 100 200 300
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 17.Piramida vârstelor Stolniceni-Prăjescu, anul 2022
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 56
Pagina 57
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0-4 ani
-300 -200 -100 0 100 200 300 400
Sex Feminin Sex Masculin
Figura 18.Piramida vârstelor Valea Seacă, anul 2022
DI ST RI BUȚ I A CI NCI NA LĂ PE G RUPE DE VÂ RSTĂ Î N Z UF PA ȘCA NI ,
2012-2022
5251
5126
5104
5035
4997
4967
4950
4940
4533
4394
4272
4235
3870
3775
3734
3582
3491
3458
3317
3172
3161
3090
3065
2953
2926
2587
2465
2382
1839
1645
1455
1170
1049
859
749
496
0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85
ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI ANI
ȘI
PESTE
2012 2022
Figura 19.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 57
Pagina 58
Figura 20.Distribuția pe grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021)
4500
4000
3500
3000
2500
100326 HARMANESTI
2000 95391 MUNICIPIUL PASCANI
1500 99165 STOLNICENI-PRAJESCU
99968 VALEA SEACA
1000
500
0
Figura 21.Valori grupe de vârstă a populației ZUF Pașcani(2021)
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 58
Pagina 59
50% 50%
Masculin Feminin
Figura 22.Repartizarea pe sexe a populației din Municipiului Pașcani
Distribuția în funcție de sex a populației municipiului este aproape simetrică, 50,
07 fiind de gen masculin iar 49.93 fiind de gen feminin.
Conform Recensământului General al Populației și Locuințelor din anul 2011, la
nivelul municipiului Pașcani se regăseau aproximativ 5.526 de clădiri cu locuințe care
găzduiau 11.836 de gospodării ale populației. Numărul mediu al persoanelor dintr-o
gospodărie fiind sub 2,66 (sub media județeană de 2,74).
În conformitate cu ghidul Jaspers 1, care realizează o clasificare a orașelor
pentru analize funcționale regionale, municipiul Pașcani se încadrează la nivelul 2, așa
cum este prezentat mai jos, dat fiind numărul populației din municipiu.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 59
Pagina 60
Tabel 5.Clasificarea orașelor conform Jaspers-U.A.T. Pașcani
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
Populație Populație Populație
> 100,000 locuitori 40,000– 100,000 locuitori ˂40,000 locuitori
Transport Public Transport Public Transport Public
Rețea complexă cu trasee care Rețea moderată de servicii de Foarte puține rute de transport
se intersectează și mai multe transport public care pot public, sau absența acestor
moduri de transport (tramvai, include mai multe moduri de servicii.
autobuz, troleibuz, maxi-taxi) transport și unele oportunități
de schimb
Trama stradală Trama stradală Trama stradală
Rețea densă de drumuri cu o Centru urban compact Rețeaua de drumuri simplă,
zonă urbană mare, numeroase alimentat de un număr definit cuprinzând un număr mic de
opțiuni de rutare pentru mai de drumuri, și cu diferite drumuri principale care trec
multe călătorii, precum și opțiuni de rutare pentru traficul prin zona, și cu posibilități
congestionarea traficului care în/ prin zona urbană. limitate de a alege căi
apare în perioadele tipice din alternative.
zi.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ZUF PAȘCANI 60
Pagina 61
MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI
Prin mișcarea naturală și migratoare a populației se analizează evoluția
numărului, compoziției și distribuției teritoriale a populației, dar și intrările și ieșirile
(nașteri, decese, emigrare, imigrare etc.). În funcție de soldul acestor intrări și ieșiri se
poate preconiza evoluția pe termen mediu și lung a populației. Astfel se pot lua decizii
de intervenții publice, care să contribuie la menținerea unei structuri echilibrate a
populației. În acest context este necesară asigurarea unei evoluții care să susțină
segmentele inactive de populație (tinerii și vârstnicii) de către segmentele active
(populația în vârstă de muncă).
Anul 2020 este al 31-lea an în care numărul morților este mai mare decât
numărul nou-născuților, în România. Din analiza datelor disponibile pe platforma INS
Tempo reiese că sporul natural, la nivelul întregii țari, a înregistrat o ușoară
îmbunătățire în perioada 2015 – 2017. Începând cu anul 2017 situația s-a înrăutățit
constant, în 2019 sporul natural înregistrând o scădere de peste 57.244 de persoane,
iar în 2020 această scădere a ajuns la peste 118.000 de persoane, pe fondul efectelor
negative ale pandemiei de COVID-19. Conform Institutului Național de Statistică, la
nivelul României, în anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile
octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul 2019, iar în lunile
ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese față
de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat
decât cel înregistrat în aceleași luni ale anului precedent. De asemenea, în contextul
pandemiei de COVID-19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creștere
a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de
descreștere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie-august).
447
431
426
392
354
346
327
312
303
290
67
62
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.