Document
Anexa 1
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 19,1 MB · modificat pe site: 09.10.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Anexa 1”, Comuna Valea Seacă, jud. Iași. Sursa: https://primariavaleaseaca.ro/images/site/docs/Anexa%20nr.1%20SIDU%20Revizuit%20Pascani.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-seaca/53912-anexa-1, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA INTEGRATĂ DE
DEZVOLTARE URBANĂ A
MUNICIPIULUI PAȘCANI ȘI A ZONEI
URBANE FUNCȚIONALE
2021 -2027
MySMIS 136308 – „Soluții integrate, mecanisme și proceduri pentru fundamentarea deciziilor,
planificarea strategică și simplificarea procedurilor administrative la nivelul Municipiului Pașcani”
.
www.poca.ro
Pagina 2
2022
Strategia Integrată de Dezvoltare
Urbană a Municipiului Pașcani și a
Zonei Urbane Funcționale pentru
perioada 2021 – 2027
ECHIPA DE ELABORARE:
JURGE Claudia-Liana – Coordonator elaborare strategie
JANTEA Ionuț-Alexandru – Expert în planificare financiară
SARĂU Anca-Iolanda – Expert în accesarea fondurilor nerambursabile
BULAI Ana – Expert colectare și prelucrare date
NEACȘU Tudor-Cătălin – Expert non-cheie
FOTA Andreea-Cristina – Expert non-cheie
BÎRSAN Diana-Elena – Expert non-cheie
1
Pagina 3
CUPRINS
1. INTRODUCERE ................................................................................................................................... 18
1.1. INFORMAȚII RELEVANTE ............................................................................................................ 18
1.2. STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ ............................................................................... 22
1.3. PRIORITĂȚI, POLITICI ȘI CADRUL JURIDIC EXISTENT ................................................................... 26
2. CONTEXTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAȘCANI ............................................... 28
2.1. CONTEXT STRATEGIC GLOBAL ȘI EUROPEAN ............................................................................. 29
2.2. CONTEXT STRATEGIC NAȚIONAL ................................................................................................ 41
2.3. CONTEXT STRATEGIC REGIONAL ȘI JUDEȚEAN........................................................................... 49
2.4. CONTEXT STRATEGIC LOCAL / ANALIZA GRADULUI DE IMPLEMENTARE A SDL PAȘCANI 2014 –
2020 ................................................................................................................................................... 52
3. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE ............................................................................................................. 64
3.1. PROFILUL SOCIO-DEMOGRAFIC.................................................................................................. 64
3.1.1. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ................................................................................................ 64
3.1.2. MIȘCAREA NATURALĂ ȘI MIGRATORIE A POPULAȚIEI ........................................................ 71
3.1.3. ANALIZĂ SOCIO-ECONOMICĂ ȘI INCLUZIUNE SOCIALĂ ...................................................... 86
3.2. PROFILUL ECONOMIC ................................................................................................................. 89
3.2.1. CONTEXTUL ECONOMIC NAȚIONAL, REGIONAL ȘI JUDEȚEAN ............................................ 89
3.2.2. MEDIUL ȘI DINAMICA ANTREPRENORIALĂ ....................................................................... 105
3.2.3. MOTOARE ECONOMICE ȘI POTENȚIAL DE SPECIALIZARE ................................................. 110
3.2.4. MEDIUL DE AFACERI .......................................................................................................... 122
3.2.5. AGRICULTURA LA NIVEL LOCAL ......................................................................................... 130
3.3. SERVICII PUBLICE ...................................................................................................................... 134
3.3.1. SERVICII DE EDUCAȚIE ....................................................................................................... 134
3.3.2. SERVICII DE SĂNĂTATE ...................................................................................................... 157
3.3.3. SERVICII DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ....................................................................................... 168
3.4. RESURSE UMANE / PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ ......................................................................... 177
3.5. CULTURĂ, TIMP LIBER ȘI SPORT ............................................................................................... 183
3.5.1. CULTURĂ............................................................................................................................ 183
3.5.2. INFRASTRUCTURA DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ....................................................... 198
3.5.3. INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ ............................................................................................ 200
3.6. TURISM ..................................................................................................................................... 203
3.6.1. RESURSE TURISTICE NATURALE ......................................................................................... 203
3.6.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE ....................................................................................... 206
3.6.3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ............................................................................................ 210
3.6.4. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE....................................................................................... 214
2
Pagina 4
3.6.5. TIPURI DE TURISM ............................................................................................................. 218
3.7. MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE ............................................................................................. 220
3.7.1. CADRUL NATURAL – ELEMENTE FAVORABILE ȘI ELEMENTE RESTRICTIVE........................ 220
3.7.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU .................................................................................. 246
3.7.3. SCHIMBĂRI CLIMATICE ...................................................................................................... 257
3.8. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ .............................................................................................. 260
3.8.1. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ ..................................................................................... 260
3.8.2. REȚEAUA DE CANALIZARE ȘI COLECTARE APE UZATE ....................................................... 268
3.8.3. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ........................................................................................ 273
3.8.4. INFRASTRUCTURA DE ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ ȘI GAZE NATURALE....................... 280
3.9. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ȘI MOBILITATE URBANĂ ................................................... 287
3.9.1. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ .............................................................................................. 290
3.9.2. INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ .......................................................................................... 300
3.9.3. TRANSPORT PUBLIC LOCAL ............................................................................................... 303
3.9.4. MOBILITATE ACTIVĂ .......................................................................................................... 306
3.10. PROFIL ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ .............................................................................. 308
3.10.1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ ȘI STRUCTURILE ASOCIATIVE ................................... 314
3.10.2. RESURSE UMANE ............................................................................................................. 336
3.10.3. COMUNICAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ .......................................................................... 351
3.10.4. INSTRUMENTE ELECTRONICE UTILIZATE ......................................................................... 359
3.10.5. RESURSE FINANCIARE/BUGETARE................................................................................... 361
4. DEFINIREA PROBLEMELOR / ANALIZA LA NIVELUL COMUNITĂȚII .................................................. 366
4.1. CHESTIONAR DE NEVOI APLICAT POPULAȚIEI .......................................................................... 366
4.2. GRUPURI DE LUCRU TEMATICE ................................................................................................ 391
4.3. DEFINIREA PROVOCĂRILOR IDENTIFICATE .............................................................................. 398
5. ANALIZA SWOT ................................................................................................................................ 409
6. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ .......................................................................................... 426
7. PRINCIPII GENERALE, OBIECTIVE STRATEGICE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE ......................................... 429
7.1. PRINCIPII GENERALE ................................................................................................................. 429
7.2. OBIECTIVE STRATEGICE ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE ..................................................................... 432
7.2.1. OBIECTIVUL STRATEGIC OS1 – Creșterea competitivității economice a Municipiului Pașcani
și a Zonei Urbane Funcționale ..................................................................................................... 433
7.2.2. OBIECTIVUL STRATEGIC OS2 – Creșterea calității locuirii în Municipiul Pașcani și în Zona
Urbană Funcțională ..................................................................................................................... 434
7.2.3. OBIECTIVUL STRATEGIC OS3 – Dezvoltarea durabilă și sustenabilă a Municipiului Pașcani și
a Zonei Urbane Funcționale ........................................................................................................ 437
3
Pagina 5
7.2.4. OBIECTIVUL STRATEGIC OS4 – Creșterea conectivității la teritoriu în Municipiul Pașcani și
în Zona Urbană Funcțională ........................................................................................................ 439
7.2.5. OBIECTIVUL STRATEGIC OS5 – Dezvoltarea și promovarea turismului în Municipiul Pașcani
și în Zona Urbană Funcțională ..................................................................................................... 440
7.2.6. OBIECTIVUL STRATEGIC OS6 – Capacitate administrativă ridicată în Municipiul Pașcani și în
Zona Urbană Funcțională ............................................................................................................ 441
8. REZULTATE PREVIZIONATE .............................................................................................................. 445
9. IMPLICAȚII BUGETARE ..................................................................................................................... 449
10. PORTOFOLIUL DE PROIECTE/ PLAN DE ACȚIUNE .......................................................................... 476
10.1. METODOLOGIE DE PRIORITIZARE A PROIECTELOR ................................................................ 476
10.2. FIȘELE DE PROIECT PENTRU PRIMELE 10 PROIECTE PRIORITARE .......................................... 482
10.2.1. PROIECT PRIORITAR 1 ...................................................................................................... 482
10.2.2. PROIECT PRIORITAR 2 ...................................................................................................... 485
10.2.3. PROIECT PRIORITAR 3 ...................................................................................................... 486
10.2.4. PRO IECT PRIORITAR 4 ..................................................................................................... 488
10.2.5. PROIECT PRIORITAR 5 ...................................................................................................... 489
10.2.6. PROIECT PRIORITAR 6 ...................................................................................................... 491
10.2.7. PROIECT PRIORITAR 7 ...................................................................................................... 492
10.2.8. PROIECT PRIORITAR 8 ...................................................................................................... 494
10.2.9. PROIECT PRIORITAR 9 ...................................................................................................... 495
10.2.10. PROIECT PRIORITAR 10 .................................................................................................. 497
10.3. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PROPUSE ȘI MĂSURI COMPLEMENTARE .................................. 500
11. METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL .......................... 554
11.1. PLANUL DE ACȚIUNE / IMPLEMENTARE................................................................................. 554
11.2. MECANISMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE ................................................................... 568
11.3. INDICATORI DE CONTROL ....................................................................................................... 574
ANEXE .................................................................................................................................................. 576
4
Pagina 6
LISTA FIGURILOR
Figura 1 - Amplasarea geografică a Municipiului Pașcani în Județul Iași ................................. 22
Figura 2 - Componența etnică a Municipiului Pașcani ................................................................. 24
Figura 3 - Componența confesională a Municipiului Pașcani ..................................................... 24
Figura 4 - Obiectivele de dezvoltare urbană................................................................................... 30
Figura 5 – Poziționarea ZUF Pașcani pe teritoriul Județului Iași ................................................ 64
Figura 6 - Ponderea populației după domiciliu în ZUF Pașcani ................................................. 65
Figura 7 - Dinamica populației cu domiciliul în intervalul 2010 – 2022 ..................................... 66
Figura 8 – Structura populației pe sexe în localitățile din ZUF Pașcani, Municipiul Iași și
Județul Iași ........................................................................................................................................... 67
Figura 9 - Structura populației după domiciliu pe grupe mari de vârstă .................................. 68
Figura 10 - Piramida vârstelor populației cu domiciliul în Pașcani, în anul 2022 ..................... 69
Figura 11 - Grupări de similitudine între țările din UE sub aspectul performanțelor de mișcare
naturală, 2018 ...................................................................................................................................... 71
Figura 12 – Intenția de migrare a populației la nivel național ..................................................... 73
Figura 13 - Numărul de născuți-vii la nivelul Zonei Urbane Funcționale Pașcani în 2021 ..... 75
Figura 14 - Evoluția numărului de născuți-vii, în perioada 2011-2021 ....................................... 76
Figura 15 - Rata natalității în localitățile Zonei Urbane Funcționale Pașcani, 2021 .................. 77
Figura 16 - Evoluția numărului de decese în perioada 2011-2021 ............................................... 78
Figura 17 - Rata mortalității în localitățile Zonei Urbane Funcționale Pașcani, 2021 ............... 79
Figura 18 - Dinamica numărului de nașteri, decese și a sporului natural în anul 2021 ........... 80
Figura 19 - Evoluția sporului natural în perioada 2011-2021 ....................................................... 81
Figura 20 - Evoluția numărului de stabiliri de reședință, 2011-2021 .......................................... 82
Figura 21 - Evoluția numărului de plecări cu reședința, 2011-2021 ............................................ 83
Figura 22 - Evoluția numărului de imigranți definitivi, 2011-2021 ............................................. 84
Figura 23 - Evoluția numărului de emigranți definitivi, 2011-2021 ............................................ 85
Figura 24 - Indicele dezvoltării umane locale (IDUL - LHDI) ..................................................... 86
Figura 25 - VNB pe cap de locuitor (metoda Atlas) în țările selectate ........................................ 89
Figura 26 - Rata volumului de creștere a Produsului Intern Brut ............................................... 90
Figura 27 - PIB/Capital raportat la puterea de cumpărare ........................................................... 91
5
Pagina 7
Figura 28 - Rata inflației armonizată la indicele puterii de cumpărare ...................................... 92
Figura 29 - Evoluția PIB pe regiuni de dezvoltare ......................................................................... 92
Figura 30 - Exporturile României în anul 1990 (valoare totală: 3,19 miliarde dolari) ............... 93
Figura 31 - Exporturile României în anul 2000 (valoare totală: 10,3 miliarde dolari) ............... 94
Figura 32 - Exporturile României în anul 2017 (valoare totală: 70,4 miliarde dola ri) .............. 94
Figura 33 - Avantajul competitiv al României între 2011-2019 .................................................... 95
Figura 34 - Valoarea adăugată brută a principalelor sectoare economice din România .......... 96
Figura 35 - Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2019 ......... 97
Figura 36 - Evoluția fluxului net de ISD pe componente în perioada 2010-2019 ..................... 98
Figura 37 - Fluxul net de ISD pe principalele activități economice în anul 2019....................... 99
Figura 38 - Repartizarea pe principalele activități economice a soldului ISD în 2019 .............. 99
Figura 39 - Evoluția fluxului ISD/PIB, respectiv a fluxului ISD/total populație rezidentă .... 100
Figura 40 - Soldul ISD în produsul intern brut și valoarea soldului ISD raportat la populația
rezidentă în perioada 2010 – 2019 .................................................................................................. 100
Figura 41 - Evoluția componentelor soldului ISD în perioada 2010-2019 ................................ 101
Figura 42 - Harta întreprinderilor din Municipiul Pașcani ........................................................ 106
Figura 43 - Evoluția numărului de întreprinderi active în Municipiul Pașcani ...................... 107
Figura 44 - Evoluția numărului total de angajați în Municipiul Pașcani ................................. 107
Figura 45 - Evoluția Cifrei de Afaceri și a Profitului Net în perioada 2005-2020 .................... 108
Figura 46 - Zonele urbane funcționale ale municipiilor și orașelor din România ................... 111
Figura 47 - Cadrul conceptual al orașelor competitive („pârghiile orașului”) ........................ 112
Figura 48 - Principalii angajatori din Municipiul Pașcani (2020) .............................................. 115
Figura 49 - Principalii 10 agenți economici ai Municipiului Pașcani din punct de vedere al
Cifrei de Afaceri ................................................................................................................................ 116
Figura 50 - Principalii 10 agenți economici ai Municipiului Pașcani din punct de vedere al
Profitului Net .................................................................................................................................... 117
Figura 51 - Evoluția numărului de întreprinderi active în perioada 2006 – 2020.................... 122
Figura 52 - Evoluția Cifrei de Afaceri cumulate pe perioada 2006 - 2020 ................................ 123
Figura 53 - Evoluția Profitului Net cumulat pe perioada 2006 - 2020 ....................................... 125
Figura 54 - Structura activelor pe naționalități (2020) ................................................................. 127
Figura 55 – Suprafața fondului funciar al Municipiului Pașcani............................................... 130
6
Pagina 8
Figura 56 - Suprafața fondului funciar în mediul rural al ZUF Pașcani ................................... 131
Figura 57 - Unitatile de invatamant pe niveluri de educatie, 2021 ............................................ 136
Figura 58 - Evoluția tipurilor de unități școlare din Zona Urbană Funcțională Pașcani, 2015 -
2021 ..................................................................................................................................................... 137
Figura 59 - Colegiul Național “Mihail Sadoveanu” Pașcani ...................................................... 138
Figura 60 - Colegiul Tehnic De Căi Ferate "Unirea" .................................................................... 139
Figura 61 - Liceul Tehnologic Economic “Nicolae Iorga” .......................................................... 140
Figura 62 - Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” ........................................................................... 142
Figura 63 - Liceul Teoretic "Miron Costin" ................................................................................... 143
Figura 64 - Grad cuprindere a populației școlare din învățământul primar și gimnazial din
populația de vârstă școlară 6-14 ani............................................................................................... 144
Figura 65 - Populația de vârstă școlară între 6-14 ani la numărul de unități de învățământ
primare și gimnaziale din localitate............................................................................................... 145
Figura 66 - Distribuția populației școlare din Zona Urbană Funcțională Pașcani, 2021 ........ 146
Figura 67 - Evoluția populației școlare, 2015 - 2021..................................................................... 147
Figura 68 - Rata de promovare la bacalureat, sesiune iunie-iulie 2020, nivel național .......... 148
Figura 69 - Număr candidați cu media 10 la bacalureat, sesiune iunie-iulie 2020, nivel național
............................................................................................................................................................. 148
Figura 70 - Evoluția numărului de absolvenți, 2015-2020 .......................................................... 149
Figura 71 - Rata abandonului în învățământ, Județul Iași, 2015-2020 ...................................... 150
Figura 72 - Evoluția personalului didactic, 2015-2021 ................................................................ 152
Figura 73 - Finanțarea asistenței medicale .................................................................................... 158
Figura 74 - Infrastructura de sănătate din Județul Iași................................................................ 159
Figura 75 - Numărul de medici ce revin la 10.000 de locuitori .................................................. 160
Figura 76 - Cabinetele medicale de familie din Județul Iași ....................................................... 161
Figura 77 – Spitalul Municipal Pascani ......................................................................................... 164
Figura 78 – Spitalul General C.F. Pascani ..................................................................................... 165
Figura 79 - Evoluția numărulului de paturi existente în spitale, inclusiv in centre de sanatate
cu paturi de spital ............................................................................................................................. 166
Figura 80 - Evoluție personal medical, 2015 - 2021 ...................................................................... 166
Figura 81 – Prioritizarea infrastructurii de sănătate în județul Iași........................................... 167
7
Pagina 9
Figura 82 - Resursele de muncă din județul Iași (2016-2021) – mii de persoane ..................... 178
Figura 83 - Rata de ocupare a resurselor de muncă la nivel regional (2021) ........................... 178
Figura 84 - Evoluția ratei de ocupare a resurselor de muncă – nivel național, regional și
județean.............................................................................................................................................. 179
Figura 85 - Evoluția ratei de ocupare a forței de muncă, pe sexe, județul Iași ........................ 179
Figura 86 - Comparație evoluția numărului de salariați pe perioada 2011-2020 în ZUF Pașcani
............................................................................................................................................................. 180
Figura 87 - Distribuția șomerilor înregistrați în Municipiul Pașcani, pe sexe ......................... 182
Figura 88 - Evoluția volumelor de carte existente în biblioteci .................................................. 184
Figura 89 - Casa Municipală de Cultură Pașcani “Mihail Sadoveanu” .................................... 187
Figura 90 - Ansamblul ,,Rapsozii Siretului” ................................................................................. 188
Figura 91 - Trupele de teatru „Prometeu” și „Prometeu - Junior” ............................................ 189
Figura 92 - Fanfara ,,TRUBADURII” ............................................................................................. 191
Figura 93 – Obiecte aflate în patrimoniul Muzeului Municipal Pașcani .................................. 193
Figura 94 - Palatul familiei Cantacuzino – Pașcanu, 2020 .......................................................... 196
Figura 95 - Evoluția volumelor de carte eliberate în biblioteci din ZUF Pașcani .................... 197
Figura 96 - Evoluția suprafeței spațiilor verzi .............................................................................. 198
Figura 97 – Râul Siret în Municipiul Pașcani................................................................................ 205
Figura 98 – DN28A prin Codrii Pașcanilor ................................................................................... 205
Figura 99 - Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” .......................................................... 207
Figura 100 - Palatul Cantacuzino-Pașcanu, 1982 ......................................................................... 209
Figura 101 – Hotel Central .............................................................................................................. 211
Figura 102 – Pensiunea Markos ...................................................................................................... 211
Figura 103 – Pensiunea Fines .......................................................................................................... 211
Figura 104 - Evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistică.............................. 214
Figura 105 - Evoluția numărului de înnoptări în structuri de primire turistică ...................... 215
Figura 106 – Raport privind starea mediului în Județul Iași ...................................................... 253
Figura 107 – Aria de operare a APAVITAL SA ........................................................................... 260
Figura 108 – Capacități administrate de APAVITAL SA ........................................................... 264
Figura 109 – Sursele de alimentare cu apă din Județul Iași ........................................................ 265
8
Pagina 10
Figura 110 - Sistemele de apă definite în Master planul regional privind infrastructura de
alimentare cu apă și de canalizare, Județul Iași ........................................................................... 266
Figura 111 - Sisteme de alimentare cu apă potabilă în Județul Iași ........................................... 267
Figura 112 - Aglomerările de canalizare definite în Master planul regional privind
infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare, județul Iași ............................................. 268
Figura 113 - Evoluția lungimii totale simple a conductelor de canalizare în ZUF Pașcani (km) ...... 271
Figura 114 - Populație fără acces la canalizare la nivel de localitate în Județul Iași ............... 272
Figura 115 - Gradul de satisfacție asupra serviciului public de curățenie și management al
deșeurilor ........................................................................................................................................... 273
Figura 116 - Cantitatea de deșeuri menajere colectate pe cap de locuitor în Județul Iași ...... 274
Figura 117 - Rețeaua electrică de transport din România ........................................................... 280
Figura 118 - Harta Sistemului Național de Transport al Gazelor .............................................. 283
Figura 119 - Lungimea rețelei de distribuție a gazelor în Municipiul Pașcani ........................ 284
Figura 120 - Gradul de echipare a străzilor cu rețele de distribuție a gazelor în Municipiul
Pașcani ............................................................................................................................................... 285
Figura 121 - Volumul total de gaze distribuite în Municipiul Pașcani ..................................... 286
Figura 122 – Rețeaua TEN-T pe teritoriul României ................................................................... 288
Figura 123 - Nivel de serviciu al arterelor din Municipiul Pașcani, ora de vârf 08:00 ........... 291
Figura 124 - Categoriile străzilor din Muncipiul Pașcani ........................................................... 293
Figura 125 – Categoriile drumurilor din Comunele aparținând ZUF, 1 – Valea Seacă, 2 –
Stolniceni Prăjescu, 3 - Hărmănești ................................................................................................ 293
Figura 126 – Parcare neregulamentară Strada Ștefan cel Mare, Pașcani .................................. 296
Figura 127 - Parcare neregulamentară Strada Grădiniței, Pașcani ............................................ 297
Figura 128 - Zonă garaje Strada Garabet Ibrăileanu – Strada Zimbrului, Pașcani .................. 297
Figura 129 - Parcări neregulamentare în cartierele de locuințe individuale DJ208, Pașcani . 298
Figura 130 – Program construcție infrastructură rutieră mare în ZUF Pașcani ...................... 299
Figura 131 – Sistemul de cale ferată din Județul Iași ................................................................... 300
Figura 132 – Gara CFR Pașcani, 2022 ............................................................................................. 301
Figura 133 – Cifrele celor peste 150 de funcționalitate ale Gării Pașcani ................................. 301
Figura 134 - Frecvența curselor directe Pașcani – Iași, Suceava, Bacău .................................... 302
Figura 135 - Traseu Transport în comun Pașcani - Stolniceni-Prăjescu .................................... 304
9
Pagina 11
Figura 136 – Trasee Transport în comun Municipiul Pașcani .................................................... 305
Figura 137 – Primăria Municipiului Pașcani ................................................................................ 310
Figura 138 – Sediile celor 3 Primării ale comunelor ce aparțin de Zona Urbană Funcțională
Pașcani (Valea Seacă, Stolniceni-Prăjescu și Hărmănești) .......................................................... 313
Figura 139 - Schema standardului internațional ISO 9001:2015 ................................................ 350
Figura 140 – Pagina de pornire a paginii web https://www.primariapascani.ro/ ................... 353
Figura 141 - Stadiul guvernarii electronice in Municipiul Pașcani ........................................... 354
Figura 142 – Inferfața platformei https://eportal.primariapascani.ro/ ...................................... 355
Figura 143 - Model de structura a informatiilor publicate din oficiu pe pagina web a unei
institutii publice ................................................................................................................................ 356
Figura 144 - Venituri operaționale VS Cheltuieli operaționale în perioada 2019 - 2021 ........ 362
Figura 145 - Evoluția Deficitului/Excedentului Bugetar pentru perioada 2018-2021 ............. 363
Figura 146 - Structura veniturilor operaționale ale Primăriei Municipiului Pașcani în perioada
2018 – 2021 ......................................................................................................................................... 364
Figura 147 - Structura cheltuielilor operaționale ale Primăriei Municipiului Pașcani în perioada
2018 – 2021 ......................................................................................................................................... 365
Figura 148 – Piramida lui Maslow ................................................................................................. 367
Figura 149 - SD1. Genul respondentului ....................................................................................... 370
Figura 150 – SD2. În ce grupa de vârstă vă încadrați? ................................................................ 371
Figura 151 – SD3. Care este ultima structură de învățământ absolvită? .................................. 371
Figura 152 – SD5. Care este ocupația dumneavoastră în prezent?............................................ 372
Figura 153 – SD6. Unde se află locul dumneavoastră de muncă? ............................................. 373
Figura 154 – SD7. În care dintre următoarele clase de venit se încadrează venitul
dumneavoastră total lunar? ............................................................................................................ 373
Figura 155 - Q3 - Cele mai importante măsuri pe care administrația publică locală ar trebui să
le implementeze ................................................................................................................................ 375
Figura 156 - Principalele motive pentru care locuiți în Municipiul Pașcani ............................ 376
Figura 157 - Q7 – Cât de mulțumit(ă) sunteți de următoarele servicii publice din municipiu?
............................................................................................................................................................. 377
Figura 158 - Q8 – Care considerați că este cel mai slab punct al infrastructurii de transport din
Municipiul Pașcani: .......................................................................................................................... 378
10
Pagina 12
Figura 159 – Q9 – Care este mijlocul de transport cel mai frecvent utilizat pentru deplasările
curente (zilnice, săptămânale)? ...................................................................................................... 379
Figura 160 – Q10 – În situația în care infrastructura de transport ar permite utilizarea eficientă
a oricărui mijloc de transport, pe care l-ați utiliza pentru deplasările zilnice: ........................ 380
Figura 161 – Q11 – În baza experienței dumneavoastră directe sau ca părinte, sunteți
mulțumit(ă) de următoarele caracteristici ale sistemului de învățământ din Municipiul
Pașcani? .............................................................................................................................................. 380
Figura 162 – Q12 – În baza experienței dumneavoastră directă sau ca părinte, sunteți
mulțumit(ă) de următoarele caracteristici ale sistemului de sănătate din Municipiul Pașcani?
............................................................................................................................................................. 381
Figura 163 – Q13 – Din câte știți, care dintre următoarele servicii de asistență socială sunt
disponibile în zona unde locuiți? ................................................................................................... 382
Figura 164 - Q14 – Selectați principalele 3 locații pentru petrecerea timpului liber pe care le
utilizați sau pe care le-ați utiliza dacă ar fi disponibile în Municipiul Pașcani. ...................... 383
Figura 165 - M1 – Cât de mulțumit sunteți de spațiile verzi din Municipiul Pașcani? .......... 385
Figura 166 - M3 – Cât de mulțumit sunteți de calitatea aerului din Municipiul Pașcani? ..... 386
Figura 167 - M5 – Cât de mulțumit sunteți de nivelul zgomotului din Municipiul Pașcani? 388
Figura 168 - M7 – În ce măsură sunteți de acord cu afirmația că municipiul dvs. este dedicat
luptei împotriva schimbărilor climatice (eficiență energetică, transport ecologic)? ............... 389
Figura 169 - Schema logică de elaborare a conceptului de dezvoltare strategică ................... 431
Figura 170 - Evolutia Veniturilor Totale in Perioada 2019 - 2021, anterior SIDU.................... 453
Figura 171 - Evolutia Veniturilor Totale in perioada de implementare a proiectelor prevazute
in SIDU 2022 - 2027 .......................................................................................................................... 455
Figura 172 - Evolutia Veniturilor Totale in perioada de sustenabilitate 2028 - 2035 .............. 457
Figura 173 - Evolutia veniturilor din Subventii in perioada de Programare 2021 - 2027, ulterior
elaborarii SIDU ................................................................................................................................. 458
Figura 174 - Evolutia Cheltuielilor de functionare si dezvoltare in perioada 2019 - 2021, anterior
SIDU ................................................................................................................................................... 460
Figura 175 - Evolutia Cheltuielilor de functionare si dezvoltare in perioada de implementare a
proiectelor prevazute in SIDU 2022 - 2027.................................................................................... 462
11
Pagina 13
Figura 176 - Evolutia Cheltuielilor de functionare si dezvoltare in perioada de sustenabilitate
2028 - 2035.......................................................................................................................................... 464
Figura 177 - Evolutia Cheltuielilor de Capital pe intreaga perioada de previziune (2019 - 2035)
............................................................................................................................................................. 465
Figura 178 - Evolutia Fluxului de Numerar in perioada anterioara SIDU 2019; 2020; 2021 .. 467
Figura 179 - Evolutia Fluxului de numerar in perioada de implementare - 2021 - 2027 ........ 469
Figura 180 - Evolutia Fluxului de numerar in perioada de sustenabilitate.............................. 471
Figura 181 - Evolutia Indicatorilor de venituri............................................................................. 473
Figura 182 - Evolutia Indicatorilor de Cheltuieli ......................................................................... 474
Figura 183 - Evolutia Indicatorilor Plati Restante ........................................................................ 475
Figura 184 – Componentele de bază ale SIDU ............................................................................. 556
Figura 185 - Domenii cheie de analiză în cadrul SIDU ZUF Pașcani ........................................ 557
Figura 186 - Criterii de evaluare a dezvoltării.............................................................................. 573
12
Pagina 14
LISTA TABELELOR
Tabel 1 - Modalitatea de respectare a art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021 privind
elaborarea ............................................................................................................................................ 20
Tabel 2 - Competențele UAT Municipiul Pașcani......................................................................... 27
Tabel 3 - Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 ...................................... 37
Tabel 4 - Centralizare proiecte propuse prin SDL 2014-2020 pe obiective, bugete și stadiu de
implementare ...................................................................................................................................... 54
Tabel 5 – Proiecte implementate/în curs de implementare ......................................................... 59
Tabel 6 - Performanțele de mișcare naturală și vârstă în Uniunea Europeană, 2018............... 72
Tabel 7 - Dinamica numărului de născuți-vii în perioada 2011-2021......................................... 76
Tabel 8 - Dinamica numărului de decese în localitățile ZUF Pașcani, în perioada 2011 - 2021
............................................................................................................................................................... 78
Tabel 9 - Comparația mișcării migratorie a Municipiului Pașcani în anul 2021 ....................... 85
Tabel 10 - Distribuția după tipul dezvoltării umane locale ......................................................... 87
Tabel 11 – Tipologia zonelor urbane din România ....................................................................... 87
Tabel 12 - Produsul intern brut și Produsul intern brut pe locuitor în România .................... 91
Tabel 13 - Repartizarea pe principalele țări de origine a soldului ISD la 31 decembrie 2019 . 98
Tabel 14 - Exporturile și importurile de bunuri ale întreprinderilor ISD în anul 2019, după
activitatea economică a acestora (milioane de euro) ................................................................... 102
Tabel 15 - Evoluția Cifrei de Afaceri și a Profitului Net în perioada 2005-2019 ..................... 109
Tabel 16 - Secțiunile CAEN cu cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani (2021) 113
Tabel 17 - Concurență: domeniile CAEN cu competitivitatea cea mai mare față de media
națională ............................................................................................................................................ 118
Tabel 18 - Oportunități: domeniile CAEN cu competitivitatea cea mai mică față de media
națională ............................................................................................................................................ 120
Tabel 19 - Prosperitate: domeniile CAEN cu cifra de afaceri neuzual de mare față de media
națională ............................................................................................................................................ 121
Tabel 20 - Cifra de Afaceri cumulată pe perioada 2006-2020 (lei) ............................................. 124
Tabel 21 - Profitul net cumulat pe perioada 2006-2020 (lei) ...................................................... 126
Tabel 22 - Principalele Domenii CAEN din ZUF Pașcani raportat la Cifra de afaceri pe 2021
............................................................................................................................................................. 129
13
Pagina 15
Tabel 23 - Ratele de absolvire a liceului în 2018 .......................................................................... 147
Tabel 24 - Evoluția unităților sanitare pe categorii de unități, Zona Urbană Funcțională
Pașcani, 2015-2021 ............................................................................................................................ 162
Tabel 25 - Evoluția numărului de șomeri înregistrați în Județul Iași și ZUF Pașcani (2011-2021)
............................................................................................................................................................. 181
Tabel 26 - Evoluția numărului de biblioteci și a volumului de carte existent ......................... 183
Tabel 27 - Evoluția personalului angajat din biblioteci (număr) ............................................... 184
Tabel 28 - Monumentele istorice regasite în Zona Urbană Funcțională Pașcani ..................... 194
Tabel 29 - Evoluția numărului cititorilor activi din biblioteci ................................................... 197
Tabel 30 - Evoluția suprafeței spațiilor verzi ................................................................................ 198
Tabel 31 – Spații verzi Municipiul Pașcani .................................................................................. 199
Tabel 32 - Evoluția numărului terenurilor de sport și a sălilor de gimnastică ....................... 200
Tabel 33 - Evoluția numărului de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare ....... 210
Tabel 34 - Evoluția capacității de cazare turistică existentă (nr. locuri de cazare) ................. 212
Tabel 35 - Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune (nr. locuri -zile) .................... 212
Tabel 36 - Evoluția numărului de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică (număr
persoane)............................................................................................................................................ 214
Tabel 37 - Evoluția numărului de înnoptări în structuri de primire turistică......................... 215
Tabel 38 - Evoluția sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică pe luni în municipiul
Pașcani ............................................................................................................................................... 216
Tabel 39 - Evoluția duratei medii a sejurului în structuri de primire turistică ....................... 218
Tabel 40 - Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE ....................................... 245
Tabel 41 - Structura apelor uzate în Municipiul Pașcani, 2019 ................................................. 248
Tabel 42 - Calitatea efluentului evacuat din stație medie zilnică (mg/l).................................. 249
Tabel 43 – Spațiile verzi din Municipiul Pașcani ........................................................................ 253
Tabel 44 - Colectarea separată a deșeurilor menajere și asimilate la nivelul Municipiului
Pașcani ............................................................................................................................................... 254
Tabel 45 - INDICATOR WEB8 – Cheltuieli curente din bugetul local pentru protecția mediului
............................................................................................................................................................. 256
Tabel 46 - Evoluția numărului localităților cu canalizare publică în județul Iași ................... 269
14
Pagina 16
Tabel 47 - Populația conectată la canalizare și la stații de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în
anul 2019 ............................................................................................................................................ 271
Tabel 48 - Cantitatea de deșeuri menajere colectate pe cap de locuitor în Pașcani ................ 274
Tabel 49 - Indicatori privind managementul deșeurilor în Municipiul Pașcani .................... 276
Tabel 50 - Operatori economici autorizați pentru implementarea răspunderii extinse a
producătorilor – O.I.R.E.P ............................................................................................................... 278
Tabel 51 - Duratele de deplasare între Municipiul Pașcani și principalele aeroporturi ........ 289
Tabel 52 – Duratele de deplasare între Municipiul Pașcani și municipiile reședință de județ
din Regiunea Nord - Est .................................................................................................................. 290
Tabel 53 - Grafic de circulație al mijloacelor de transport în comun, Luni – Vineri .............. 305
Tabel 54 - Grafic de circulație al mijloacelor de transport în comun, Sâmbătă – Duminică . 306
Tabel 55 - Principiile administrației publice ................................................................................. 308
Tabel 56 - Principiile procesului de descentralizare .................................................................... 309
Tabel 57 - Documente normative ale Primăriei ............................................................................ 314
Tabel 58 – Activitățile Serviciului Buget Financiar Contabilitate .............................................. 319
Tabel 59 – Funcțiile publice ............................................................................................................ 336
Tabel 60 – Stat de funcții privind funcționarii publici și personalul contractual din cadrul
Aparatului de Specialitate al Primarului Municipiului Pașcani ................................................ 338
Tabel 61 - Formarea profesionala a angajatilor din Primăria Pașcani în perioada 2018 – 2022
............................................................................................................................................................. 346
Tabel 62 - Guvernanța participativă si responsabilizare: masuri concrete propuse de catre
Secretariatul General ........................................................................................................................ 357
Tabel 63 - Instrumente electronice in cadrul Primăriei Municipiului Pașcani ....................... 359
Tabel 64 – Lista problemelor identificate la nivelul ZUF Pașcani pe domenii de acțiune .... 398
Tabel 65 – Analiza SWOT – Profilul economic............................................................................ 409
Tabel 66 – Analiza SWOT – Servicii publice ................................................................................ 410
Tabel 67 – Analiza SWOT – Resurse umane/Piața forței de muncă ......................................... 413
Tabel 68 – Analiza SWOT – Cultură, timp liber și sport ............................................................ 415
Tabel 69 – Analiza SWOT – Turism .............................................................................................. 417
Tabel 70 – Analiza SWOT – Mediu și schimbări climatice ........................................................ 418
Tabel 71 – Analiza SWOT – Echiparea tehnico-edilitară ........................................................... 420
15
Pagina 17
Tabel 72 – Analiza SWOT – Infrastructura de transport și mobilitate urbană ....................... 421
Tabel 73 – Analiza SWOT – Profil și capacitate administrativă ................................................ 423
Tabel 74 - Corelarea dintre obiectivele strategice SDJ Iași și cele propuse pentru SIDU ZUF
Pașcani ............................................................................................................................................... 443
Tabel 75 – Proiecte depuse de Primăria Pașcani în cadrul PNRR ............................................ 449
Tabel 76 – Lista proiectelor prioritare SIDU ZUF Pașcani 2021 – 2027 .................................... 451
Tabel 77 - Contul De Executie Bugetara - Venituri - Anterior SIDU ........................................ 452
Tabel 78 - Contul De Executie Bugetara - Venituri – Ani De Implementare ......................... 454
Tabel 79 - Contul De Executie Bugetara - Venituri - Ani De Sustenabilitate ........................ 456
Tabel 80 - Evolutia Cheltuielilor Bugetare - Contul De Executie Bugetara - Cheltuieli -
Anterior SIDU ................................................................................................................................... 459
Tabel 81 - Contul De Executie Bugetara - Cheltuieli - Ani De Implementare........................ 461
Tabel 82 - Contul De Executie Bugetara - Cheltuieli - Ani De Sustenabilitate ...................... 463
Tabel 83 - EVOLUTIA FLUXULUI DE NUMERAR ANTERIOR SIDU .................................. 466
Tabel 84 - EVOLUTIA FLUXULUI DE NUMERAR - ANI DE IMPLEMENTARE ............... 468
Tabel 85 - EVOLUTIA FLUXULUI DE NUMERAR - ANI DE SUSTENABILITATE ....... 470
Tabel 86 - Indicatori cu privire la executia bugetului local de venituri ................................... 472
Tabel 87 - Indicatori cu privire la executia bugetului local de cheltuieli ................................. 474
Tabel 88 - Indicatori cu privire la evolutia platilor restante ...................................................... 475
Tabel 89 – Matricea de prioritizare a proiectelor ........................................................................ 478
Tabel 90 – Proiect Prioritar 1 .......................................................................................................... 482
Tabel 91 – Proiect Prioritar 2 .......................................................................................................... 485
Tabel 92 – Proiect Prioritar 3 .......................................................................................................... 486
Tabel 93 – Proiect Prioritar 4 .......................................................................................................... 488
Tabel 94 – Proiect Prioritar 5 .......................................................................................................... 489
Tabel 95 – Proiect Prioritar 6 .......................................................................................................... 491
Tabel 96 – Proiect Prioritar 7 .......................................................................................................... 492
Tabel 97 – Proiect Prioritar 8 .......................................................................................................... 494
Tabel 98 – Proiect Prioritar 9 .......................................................................................................... 495
Tabel 99 – Proiect Prioritar 10 ........................................................................................................ 497
Tabel 100 – Portofoliul de proiecte 2021 – 2027........................................................................... 500
16
Pagina 18
Tabel 101 – Planul de acțiune pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU ZUF
Pașcani 2021 - 2027 ........................................................................................................................... 559
Tabel 102 – Riscuri în implementarea strategiei ......................................................................... 563
Tabel 103 – Componentele rapoartelor de autoevaluare / monitorizare .................................. 570
Tabel 104 – Indicatori propuși pentru SIDU ZUF Pașcani 2021 – 2027 ................................... 574
17
Pagina 19
1. INTRODUCERE
Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale a
Municipiului Pașcani necesită actualizarea obiectivelor și priorităților de dezvoltare ale
municipiului și ale zonei sale urbane funcționale în contextul unei noi perioade de programare
2021-2027. Noua perioada de programare vizează și actualizarea politicilor europene pentru
perioada de referință, precum și bugetul aferent operaționalizării priorităților și politicilor
definite. În calitate de Stat Membru, România se aliniază acestor priorități și politici atât la
nivel național, cât și la nivel local, fiind urmărită adaptarea la contextul strategic european, cât
și la instrumentele de suport disponibile.
Astfel, demersul de elaborare a strategiei va urmări corelarea cu documentele de planificare
strategică relevante de la nivel global, european, național, regional și local, fiind vizate
obiectivele și direcțiile ce ghidează dezvoltarea la nivel macro, cât și cele specifice, orientate
către teritoriul studiat.
1.1. INFORMAȚII RELEVANTE
Procesul de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale
a Municipiului Pașcani pentru perioada 2021 – 2027 este parte a proiectului „Soluții integrate,
mecanisme și proceduri pentru fundamentarea deciziilor, planificarea strategică și
simplificarea procedurilor administrative la nivelul Municipiului Pașcani”, cod SIPOCA
841/cod MySMIS 136308, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014
– 2020.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2021-2027 va cuprinde planuri de
măsuri prioritare, eșalonate pe diferite sectoare de activitate care vor contribui la corelarea și
coordonarea politicilor publice de interes local și regional. Implementarea proiectului va
determina creșterea nivelului de predictibilitate a acțiunilor, managementul eficient al
politicilor publice, crearea conexiunii dintre planificarea politicilor publice și elaborarea
bugetelor locale multianuale, creșterea coerenței și eficienței în cheltuirea fondurilor publice.
Elaborarea și implementarea de politici și strategii la nivel local, este necesară ca instrument
de planificare strategică și fundamentare a deciziilor pentru dezvoltarea durabilă a
municipiului pe termen lung.
18
Pagina 20
Beneficiile anticipate din planificarea strategică sunt:
✓ Reducerea birocrației pentru cetățeni (analiza nevoilor și obiectivelor de simplificare,
stabilirea obiectivelor generale în materie de simplificare, implementarea efectivă a
măsurilor de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor);
✓ Creșterea coerenței, eficienței, predictibilității și transparenței procesului decizional în
administrația publică (facilitarea dialogului între autoritatea publică locală și cetățeni),
precum și la consolidarea planificării strategice.
Factorii interesați relevanți prin raportare la elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare
Urbană a Zonei Urbane Funcționale a Municipiului Pașcani sunt:
➔ Beneficiarul final - UAT Municipiul Pașcani, precum și UAT-urile din ZUF;
➔ Actorii locali relevanți pentru dezvoltarea integrată a municipiului.
➔ Echipa de implementare a proiectului, constituită la nivelul Primăriei Municipiului
Pașcani prin Dispoziție de Primar;
➔ Autorități implicate în gestionarea asistenței financiare nerambursabile:
❖ Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în calitate de
Autoritate de Management pentru Programul Operațional Capacitatea
Administrativă (AM POCA);
Strategia reprezintă un instrument de planificare strategică pe termen mediu și este un
document complex, elaborat printr-un larg parteneriat, care are la bază documentele de
programare comune entităților membre și vizează:
✓ contextul european de dezvoltare;
✓ contextul național de dezvoltare durabilă;
✓ contextul regional de dezvoltare durabilă;
✓ strategia de dezvoltare regională;
✓ strategia de dezvoltare locală de la nivelul județului.
Din punct de vedere legislativ elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană are la bază
Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare
privind transparența decizională în administrația publică și OUG nr. 156 din 3 septembrie
2020 privind unele măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și
rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.
19
Pagina 21
În vederea respectării art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021, în elaborarea strategiei
integrate s-a luat în considerare integrarea următoarelor elemente:
Tabel 1 - Modalitatea de respectare a art. 29 din Regulamentul (UE) nr. 1060/2021 privind elaborarea
strategiilor teritoriale integrate
CERINȚE PENTRU ELABORAREA MODALITATE DE ÎNDEPLINIRE A
STRATEGIILOR TERITORIALE CERINȚEI
Capitolul 1.2. Structura Administrativ-
(a) zona geografică vizată de strategie
Teritorială
(b) o analiză a nevoilor de dezvoltare și a
potențialului zonei, inclusiv a Capitolul 3. Analiza situației actuale
interconexiunilor economice, sociale și de Capitolul 5. Analiza SWOT
mediu
(c) o descriere a unei abordări integrate care Capitolul 6. Viziunea de dezvoltare integrată
răspunde nevoilor de dezvoltare identificate Capitolul 7. Principii generale, obiective
și potențialului zonei strategice și direcții de acțiune
(d) o descriere a implicării partenerilor, în Capitolul 4. Definirea problemelor / analiza
conformitate cu articolul 8 din același la nivelul comunității
Regulament, în pregătirea și implementarea Capitolul 11. Metodologia de implementare,
strategiei monitorizare, evaluare și control
CADRUL PARTENERIAL
Mecanismul de colaborare și consultare publică utilizat în procesul de elaborare a SIDU
asigură cadrul partenerial necesar și își propune să aducă valoare adăugată în ceea ce privește
alinierea la ultimele tendințe și nevoi în domeniile de dezvoltare, astfel încât comunitatea
locală să fie prezentă activ în procesul de elaborare a direcțiilor viitoare de dezvoltare. În acest
sens, în procesul de elaborare a strategiei sunt implicați actorii locali relevanți din zona urbană
funcțională a municipiului Pașcani care au beneficiat de posibilitatea de a-și exprima punctul
de vedere în cadrul grupurilor tematice organizate, dar și în cadrul chestionarului de nevoi.
Aceștia aparțin diferitelor categorii de stakeholderi a căror contribuție este necesara pentru
cunoașterea contextului urban si pentru identificarea direcțiilor de dezvoltare:
20
Pagina 22
a) Reprezentanți ai administrațiilor publice locale, ai agențiilor deconcentrate si ai altor
instituții publice relevante;
b) Reprezentanți ai mediului de afaceri;
c) Reprezentanți ai mediului educațional;
d) ONG-uri, organizații comunitare si reprezentanți ai societății civile;
e) Organizații / lideri de la nivelul academic, religios, politic, cultural, sportiv etc.
În prima etapă se vor culege date și informații în vederea identificării stării relațiilor
funcționale din zona urbană funcțională a municipiului Pașcani, aspectele majore din teritoriu,
disfuncționalitațile și/sau disparitățile de dezvoltare, oportunitățile și riscurile de dezvoltare,
în scopul formulării viitoarei strategii pentru dezvoltarea urbană a municipiului.
Se vor realiza următoarele subactivități:
A. Identificarea actorilor locali ce vor fi implicați în procesul de planificare strategică
(potențiali furnizori de informații relevante - reprezentanți ai administrației publice
locale și ai instituțiilor publice, reprezentanți ai sectorului privat, ONG-urile,
organizațiile comunitare și reprezentanți ai societății civile, etc.) și formarea grupurilor
de lucru pe 5 domenii (economic, social, mediu, cultural, administrație publică locală);
B. Colectarea și analiza datelor prin aplicarea instrumentelor de cercetare (inclusiv
consultarea prin interviuri și focus-grupuri pe domeniile identificate);
C. Realizarea analizei SWOT- analiza integrata a rezultatelor obținute prin diagnosticarea
situației existente si a tendințelor dezvoltării;
D. Elaborarea analizei situației existente (analiza diagnostic).
Culegerea datelor se va realiza atât la nivelul populației (chestionar aplicat CATI, interviuri
semi-structurate individuale sau de grup) din UAT-uri cât și la nivelul agenților economici,
ONG -urilor sau altor entități instituționale (publice sau private, profit sau non- profit active
la nivel local) Totodată, vor fi prezentate date statistice si analize, studii relevante pentru
definirea contextului urban si provocările cu care acesta se confrunta: provocări economice,
sociale, climatice, demografice si de mediu.
21
Pagina 23
Astfel, se va realiza o descriere a problemelor cu care se confrunta spațiul urban analizat,
privind, populația, demografia, șomajul, structura ocupării forței de munca, condițiile de
locuire, infrastructura sociala si educaționala, condițiile climatice si de mediu din arealul
studiat, situația transportului public local, facilitați urbane, situația infrastructurii urbane,
situația spatiilor verzi, zone urbane marginalizate.
1.2. STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ
Municipiul Pașcani este localizat în județul Iași, Moldova, România. Acesta este format din
localitățile componente Pașcani (reședința), Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și Sodomeni.
Este al doilea centru urban ca mărime din județ, cu o populație de 33.745 locuitori conform
recensământului din 2011.
Figura 1 - Amplasarea geografică a Municipiului Pașcani în Județul Iași
Municipiul este situat în
partea de nord-vest a
județului, în sudul
Podișului Sucevei, pe
malurile râului Siret. Este
străbătut de șoseaua
națională DN28A, care îl
leagă spre est de Târgu
Frumos (mai departe spre
Iași pe DN28) și spre vest
de Moțca (mai departe
spre Suceava pe DN2). Acest drum se intersectează la Pașcani cu șoseaua județeană DJ208,
care îl leagă spre sud de Stolniceni-Prăjescu, Mogoșești-Siret, Hălăucești, Mircești și mai
departe în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2 care duce mai departe spre
Roman); și spre nord de Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca,
Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2).
Prima atestare documentară a numelui orașului datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă
ca denumirea unei moșii într-un hrisov de danie din timpul lui Alexandru cel Bun, pe atunci
existând un sat cu acest nume. La începutul secolului al XIX-lea, a apărut lângă sat și un
22
Pagina 24
târgușor. Odată cu construirea căii ferate Liov-Cernăuți-Iași care trecea prin zonă, târgușorul,
care în 1879 număra doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Siretul de Jos
a județului Suceava, comună formată din satele Târgușorul Pașcani, Gara Pașcani, Fântânelele,
Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seacă, Conțești, Blăgești și Lunca, având în
total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comună opt biserici ortodoxe și
Biserica romano-catolică din Pașcani, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani,
Sodomeni, Topilele, Valea Seacă, o școală primară urbană mixtă CFR la Gara Pașcani și două
școli rurale de cătun la Blăgești și Brătești, șase mori și o fabrică de săpun. Principalii
proprietari de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase de la
N. Rosetti-Roznovanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii
Pașcani din același județ, având 10.404 locuitori în satele Blăgești, Boșteni, Brătești, Fântânele,
Lunca, Pașcani-Gară, Pașcani-Vatra, Sodomeni și Pașcani-Târg, comuna având un gimnaziu și
patru școli primare — una de băieți, una de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității
evreiești — precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați. În 1931, Pașcani a primit
statut de comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbană
Topile.
În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași.
În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995,
a primit titlul de municipiu.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la 33.745
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 42.057
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,08%), cu o minoritate de romi (1,48%).
Pentru 7,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
23
Pagina 25
Figura 2 - Componența etnică a Municipiului Pașcani
7.21 0.22
1.48
91.08
Români Romi Necunoscută Altă etnie
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,45%), cu o
minoritate de romano-catolici (2,39%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.
Figura 3 - Componența confesională a Municipiului Pașcani
7.25 2.89
2.39
87.45
Ortodocși Romano-Catolici Necunoscută Altă religie
Delimitarea UAT-urilor ce fac parte componentă din Zona Urbană Funcțională a Municipiului
Pașcani a avut la bază atât criteriile metodologiei elaborate de CE-OECD și Banca Mondială,
și a zonelor identificate prin aceasta în Politica Urbană a României, cât și prevederile Legii nr.
24
Pagina 26
246 din 20 iulie 2022 privind zonele metropolitane. Astfel, UAT-urilor din proximitatea
Municipiului Pașcani ce respectă criteriile metodologiei CE-OECD și au fost nominalizate prin
prevederile Legii Nr. 246/2022, li s-a solicitat să își exprime poziția cu privire la includerea în
zona urbană funcțională și ulterior în Zona Metropolitană Pașcani, structură ce va avea
personalitate juridică separată. În urma acestei solicitări, cele 4 UAT-uri (Municipiul Pașcani,
Comuna Valea Seacă, Comuna Stolniceni-Prăjescu, Comuna Hărmănești) și-au exprimat
acordul pentru formarea Zonei Urbane Funcționale Pașcani.
Zona Urbană Funcțională Pașcani este formată din Municipiul Pașcani și comunele Valea
Seacă, Stolniceni-Prăjescu și Hărmănești.
Comună Valea Seacă se află situată în partea de est a României, în vestul Podișului
Moldovenesc. Este așezată în NV-ul județului Iași, la 90 km de mnicipiul Iași și circa 10 km de
municipiul Pașcani. Pe teritoriul comunei se afla trei sate:
• Valea Seacă;
• Contești;
• Topile.
Comună se întinde pe 3580 de ha având o populație de 5825 locuitori. Numărul gospodăriilor
este de 2620, al locuințelor de 2358. Valea Seacă apare în documentele de la jumătatea secolului
al XV – lea. Cele mai vechi documente de atestare datează din 20 iulie 1453 și 2 iulie 1455, de
pe vremea domniei lui Alexandru Voevod și respectiv Petru Voevod, precum și din timpul
domniei lui Ștefan cel Mare.
Comuna Stolniceni Prăjescu este o localitatea așezată în centrul Moldovei, în partea de vest a
județului Iași, între râurile Moldova și Siret, la o distanță de 6 km de orașul Pașcani și 36 km
de Municipiul Roman, fiind străbătută de șoseaua județeană Roman-Pașcani. Ocupă o parte
din terasa inferioară precum și din terasa superioară a Râului Siret. Are o suprafață de 6346,96
ha dintre care 633,74 ha în intravilan și 5713,22 ha în extravilan. Populația stabilă este de 5583,
iar numărul gospodăriilor este de 2200. Comuna este formată din localitățile Stolniceni-
Prăjescu, Cozmești, Brătești.
Hărmănești (în trecut, Vascani) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din
satele Boldești, Hărmăneștii Noi și Hărmăneștii Vechi (reședința). Conform recensământului
efectuat în 2011, populația comunei Hărmănești se ridică la 2.183 de locuitori, în scădere față
de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.241 de locuitori.
25
Pagina 27
1.3. PRIORITĂȚI, POLITICI ȘI CADRUL JURIDIC EXISTENT
Municipiul Pașcani este condus de o autoritate publica locală numită Primăria Municipiului
Pașcani, care functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale specifice, in special
cele aferente Titlului III - Autoritatile publice cu articolele specifice aferente, dar si o serie de
acte normative cu caracter general sau specific, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 57/2019 –
Codul Administrativ si actele normative subsecvente. Conform articolului 121 al Constitutiei
Romaniei, misiunea autoritatilor administratiei publice locale este de a gestiona treburile
publice din comune si din orase (municipii).
Din punct de vedere legislativ, Primaria Municipiului Pașcani functioneaza pe baza
urmatoarelor acte normative:
✓ Constituția României;
✓ Codul administrativ din 03.07.2019 - Parte integrantă din Ordonanță de urgență
57/2019
✓ Statutul Municipiului Pașcani;
✓ Legea Nr. 188/1999 din 8 decembrie 1999 *** Republicata privind Statutul
functionarilor publici;
✓ Legea Nr. 161/2003 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de
afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei;
✓ Lgea Nr. 52 din 21 ianuarie 2003 *** Republicata privind transparenta decizionala in
administratia publica;
✓ Legea Nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes
public;
✓ Ordonanta Nr. 71 din 29 august 2002 privind organizarea si functionarea serviciilor
publice de administrare a domeniului public si privat de interes local;
✓ Legea Nr. 51/2006 din 8 martie 2006 *** Republicata Legea serviciilor comunitare de
utilitati publice
✓ Legea Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale.
26
Pagina 28
Din punct de vedere al contextului strategic, Primaria Municipiului Pașcani are competenta
de a initia elaborarea documentelor strategice (strategii si programe), ce vizeaza dezvoltarea
integrala sau sectoriala a UAT-ului, precum si de a aproba studii, prognoze si programe de
dezvoltare a acestuia.
In scopul îndeplinirii atribuțiilor si responsabilitatilor conferite de cadrul legal, autoritatea
publica locala are o serie de competente, ce pot fi incadrate in trei categorii:
Tabel 2 - Competențele UAT Municipiul Pașcani
COMPETENTE EXCLUSIVE
➢ atribuite prin lege autoritatilor administratiei publice locale de realizarea carora acestea
sunt responsabile;
➢ autoritatile administratiei publice locale au dreptul de decizie si dispun de resursele si
mijloacele necesare indeplinirii competentelor, cu respectarea normelor, criteriilor si
standardelor stabilite de lege;
➢ exemple: administrarea domeniului public si privat al UAT; administrarea infrastructurii
de transport rutier de interes local; administrarea institutiilor de cultura de interes local;
administrarea unitatilor sanitare publice de interes local; alimentarea cu apa; canalizarea
si epurarea apelor uzate si pluviale; iluminatul public; salubrizarea; serviciile de
asistenta sociala cu caracter primar pentru protectia copilului si pentru persoane
varstnice; serviciile de asistenta sociala cu caracter primar si specializate pentru
victimele violentei in familie; asistenta medicala comunitara; asistenta medicala
acordata in unele unitati sanitare cu paturi; transportul public local de calatori; emiterea
unor avize/autorizatii
COMPETENTE DELEGATE
➢ atribuite prin lege autoritatilor administratiei publice locale, impreuna cu resursele
financiare corespunzatoare, de catre autoritatile publice centrale, pentru a le exercita in
numele si in limitele stabilite de catre acestea;
➢ exemple: plata unor alocatii si a unor indemnizatii pentru copii si adulti cu dizabilitati.
COMPETENTE PARTAJATE
➢ exercitate de catre autoritatile administratiei publice locale, impreuna cu alte niveluri ale
administratiei publice (judetean sau central), cu o separare clara a finantarii si a puterii
de decizie pentru fiecare responsabil in parte;
➢ exemple: construirea de locuinte sociale si pentru tineret; invatamantul preuniversitar de
stat, cu exceptia invatamantului special; ordinea si siguranta publica; acordarea unor
27
Pagina 29
ajutoare sociale persoanelor aflate in dificultate; prevenirea si gestionarea situatiilor de
urgenta la nivel local; serviciile de asistenta medico-sociala adresate persoanelor cu
probleme sociale; serviciile de asistenta sociala cu caracter primar pentru persoane cu
dizabilitati; serviciile sociale pentru persoanele varstnice; serviciile publice comunitare
pentru evidenta persoanelor; administrarea infrastructurii de transport rutier de interes
local la nivelul comunelor; finantarea cheltuielilor de personal aferente medicilor si
asistentilor medicali, precum si cheltuielile cu medicamente si materiale sanitare din
unitatile de asistenta medico-sociala;
2. CONTEXTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI PAȘCANI
Strategiile de dezvoltare fac posibilă coordonarea activă a proceselor de dezvoltare care au loc
în teritoriu, luarea în considerare a caracteristicilor locale, a schimbărilor din mediul exterior
și fac posibilă abordarea proactivă, realizată într-un mod inovativ, a proceselor de dezvoltare
teritorială.
Elaborarea strategiilor de dezvoltare urbană și micro-regionale reprezintă unul din pașii cei
mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală și micro-regională. În esență, acest
tip de strategie clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se
orientează efortul de dezvoltare al comunității. Pentru a schița Strategia Integrată de
Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale a Municipiului Pașcani pentru perioada 2021
– 2027 este necesară înțelegerea contextului strategic actual la nivel mondial, european,
național, astfel încât obiectivele acestui document să fie armonizate cu cele aplicabile la nivel
regional și macro-regional.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană este un document strategic care stă la baza
dezvoltării unei comunități locale, care ar trebui să ofere un diagnostic al principalelor
provocări și oportunități în raport cu teritoriul studiat și, de asemenea, să predefinească
investițiile esențiale pentru comunitate, indiferent de sursa de finanțare vizată.
În elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale a
Municipiului Pașcani pentru perioada 2021 – 2027 s-au avut în vedere următoarele elemente
esențiale ce se regăsesc în conținutul prezentului document:
a) zona geografică vizată de strategie;
28
Pagina 30
b) o analiză a nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv a interconexiunilor
economice, sociale și de mediu;
c) o descriere a unei abordări integrate care răspunde nevoilor de dezvoltare identificate
și potențialului zonei;
d) o descriere a implicării partenerilor în pregătirea și implementarea strategiei.
Parteneriatul respectiv include cel puțin următorii parteneri:
✓ autoritățile regionale, locale, urbane și alte autorități publice;
✓ partenerii economici și sociali;
✓ organismele relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii din
domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele
responsabile cu promovare a incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a
drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării.
Strategia este însoțită de o listă de proiecte strategice prioritare care să acopere bugetul alocat
la nivelul municipiului. În cadrul Capitolului 10.1 – „Matricea de prioritizare a proiectelor”
este descris modul cum s-a realizat prioritizarea proiectelor și implicarea partenerilor în acest
proces.
Un aspect important pe care îl abordează strategia este acela al existenței unei zone urbane
funcționale. Prin urmare, există o integrare și o complementaritate a priorităților de investiție
propuse prin prezenta strategie cu intervențiile vizate pentru fiecare entitate publică
apartenentă.
2.1. CONTEXT STRATEGIC GLOBAL ȘI EUROPEAN
La nivel global politicile de dezvoltare urbană durabilă s-au concretizat într-un demers
strategic mai larg al Națiunilor Unite, respectiv Obiectivele de dezvoltare durabilă ale
Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030). Acestea au fost definite în cadrul Summit-
ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat AGENDA 2030
PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ, un program de acțiune globală în domeniul
dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale
29
Pagina 31
dezvoltării durabile: economic, social și de mediu. În cadrul acestui demers au fost identificate
o serie de 17 obiective de dezvoltare în toate domeniile esențiale ale societății umane.
Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se stabilește o agendă de acțiune
ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii
inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu
și cele privind reducerea disparităților prin îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la
servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic.
Figura 4 - Obiectivele de dezvoltare urbană1
Energie curată Muncă decentă
Educație de Egalitate de
Fără sărăcie și la prețuri și creștere
calitate gen
accesibile economică
Industrie,
Inegalități Apă curată și Sănătate și
inovație și Zero foamete
reduse sanitație bunăstare
infrastructură
Orașe și Consum și
Acțiune
comunități producție Viața acvatică Viața terestră
climatică
durabile responsabile
Parteneriate
Pace, justiție și
pentru
instituții
realizarea
eficiente
obiectivelor
Obiectivul de dezvoltare durabilă care integrează în cea mai mare măsură intervențiile de
dezvoltare urbană, cu grad mare de interes pentru documentul strategic aferent Municipiului
Pașcani, este Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11, ce include obiective specifice precum:
11.2 – asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, accesibile, accesibile și
sustenabile pentru toți, îmbunătățind siguranța rutieră, în special prin extinderea
1 Sursa: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
30
Pagina 32
transportului public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor din situații vulnerabile,
femeilor și copiilor, persoanele cu dizabilități și persoanele în etate, până în 2030;
11.3 – consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității de planificare și
gestionare a așezărilor umane pe baze participative, integrate și sustenabile în toate
țările, până în 2030;
11.6 – reducerea impactului negativ asupra locuitorilor orașelor, inclusiv acordând o
atenție deosebită calității aerului și gestionării municipale a deșeurilor;
11.A – susținerea legăturilor economice, sociale și de mediu pozitive între zonele urbane,
peri-urbane și cele rurale prin consolidarea capacității de planificare a dezvoltării la nivel
național și regional;
11.B – creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și
implementează politici și planuri integrate în vederea incluziunii, eficienței resurselor,
atenuării și adaptării la schimbările climatice, reziliența la dezastre și dezvoltarea și
punerea în aplicare, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de
Dezastre 2015-2030, a politicilor de gestionare holistică a riscului de dezastre la toate
nivelurile.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate politicilor de
dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat III a ONU sub
denumirea de NOUA AGENDĂ URBANĂ. Aceasta conține orientările necesare pentru ca
orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure și mai
prospere. Ele au fost adoptate de Comisia Europeană prin intermediul a trei angajamente:
• Punerea în aplicare a noii Agende urbane prin intermediul Agendei urbane a UE –
Agenda urbană a UE a fost concepută astfel încât orașele să aibă un cuvânt de spus în
procesul de elaborare a politicilor. Cu cele 12 teme prioritare, guvernanță pe mai multe
niveluri și accentul pus asupra învățării reciproce, Agenda urbană a UE contribuie la
punerea în aplicare a noii Agende urbane în cadrul Uniunii Europene și în parteneriat
cu părțile interesate din mediul urban – nu doar orașele, ci și întreprinderile, ONG-
urile și reprezentanții statelor membre și ai instituțiilor UE.
31
Pagina 33
• Planurile de acțiune pentru cele 12 teme prioritare – Acestea includ recomandări în
materie de politici, bune practici și proiecte care urmează să fie partajate și aplicate pe
scară mai largă în UE.
• Elaborarea unei definiții armonizate la nivel mondial a noțiunii de oraș – Aceasta ar
facilita cadrul pe baza căruia orașele din toată lumea ar putea compara datele, stabili
criterii de referință și asigura o mai bună monitorizare. Instrumentul utilizat este o bază
de date online, precum și o listă mondială a orașelor care să includă principalele lor
caracteristici. Promovarea cooperării între orașe în domeniul dezvoltării urbane
durabile, în spiritul rețelei URBACT finanțate de UE și din metodologia programului
de cooperare urbană internațională (IUC) al UE, aplicat la nivel mondial. De asemenea,
o platformă de relaționare online va oferi orientări și va permite cooperarea la nivel
trans regional.
DECLARAȚIA MINISTERIALĂ DE LA GENEVA PE LOCUIRE ȘI DEZVOLTARE
URBANĂ DURABILĂ susține prioritățile Agendei Urbane – Habitat III și Agenda 2030
pentru Dezvoltare Durabilă. În cadrul declarației sunt evidențiate provocări precum:
accesibilitatea locuințelor (din punct de vedere financiar, schimbările climatice, întărirea
legăturilor urban rural și planificarea orientată către cetățean. Pentru a preîntâmpina aceste
provocări, prin Declarația de la Geneva sunt promovate:
➢ Locuirea accesibilă;
➢ Inovarea, incluziunea și ameliorarea perspectivelor de viitor pentru tineri;
➢ Ameliorarea și eficientizare serviciilor publice pentru a susține dezvoltarea
durabilă și echilibru de gen;
➢ Locuirea incluzivă care ține cont de persoane cu dizabilități și vârstnici;
➢ Integrarea provocărilor de mobilitate și sănătate publică în procesul de planificare;
➢ Orașe verzi, compacte și reziliente;
➢ Revitalizarea fondului construit, eficientizare termică și transferul către surse
regenerabile de energie;
➢ Integrarea soluțiilor TIC în gestiunea orașelor ținând cont de confidențialitate și
securitate;
32
Pagina 34
➢ Întărirea guvernanței, mai ales la nivel de comunitate (asociații de proprietari etc.).
La nivel european se remarcă o serie de documente strategice importante care ghidează
dezvoltarea urbană, fiind astfel relevante pentru prezenta strategie. Printre acestea se numără
și STRATEGIA EUROPA 2020, ce promovează „o economie inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și
coeziune socială“2, acestea fiind și principalele priorități care susțin strategia. Prin intermediul
acestei strategii, Comisia Europeană a propus următoarele 5 obiective principale, având drept
orizont de timp anul 2020:
• 75% din populația cu vârstă cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;
• 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare;
• Obiectivele „20/20/20“ în materie de climă / energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);
• Rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40%
din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;
• Numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Pentru implementarea acestor 5 obiective strategice stabilite prin Strategia Europa 2020,
Comisia Europeană a elaborat și prezentat 7 inițiative emblematice care trebuie puse în
aplicare la nivel european în țările UE, respectiv3:
✓ „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările
pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării
ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
✓ „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru
a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;
✓ „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet
de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică
gospodăriilor și întreprinderilor;
2 Comisia Europeană, Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, 2010.
3 Comisia Europeană, Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, 2010.
33
Pagina 35
✓ „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite
decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile
de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența
energetică;
✓ „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de
afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide
și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
✓ „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele
muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor
acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii
și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv
prin mobilitatea profesională;
✓ „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și
teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite
echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se
acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
Toate aceste inițiative trebuie combinate în mod eficient pentru obținerea unor rezultate
sustenabil și în acord cu țintele stabilite în cadrul Strategiei.
Relevant în contextul elaborării SIDU ZUF Pașcani pentru perioada 2021-2027 este și
AGENDA TERITORIALĂ a Uniunii Europene, lansată în anul 2011 și revizuită ulterior în
2020. Documentul strategic revizuit vizează orizontul de timp 2030 și se bazează pe două
obiective generale, respectiv „O Europă justă” și „O Europă verde”. Cele două sunt susținute
de 6 priorități orientate către dezvoltarea teritoriului european, după cum urmează4:
• Europa echilibrată – Dezvoltare teritorială mai bine echilibrată, utilizând diversitatea
Europei;
• Regiuni funcționale – Dezvoltare locală și regională convergentă, mai puțină
inegalitate între locuri;
4 Agenda Teritorială 2030. Disponibilă online la: https://www.territorialagenda.eu/home.html
34
Pagina 36
• Integrare peste granițe – Locuire și muncă mai ușoare peste granițele naționale;
• Mediu sănătos – Mediu ecologic mai bun, orașe și regiuni neutre din punct de vedere
climatic și reziliente;
• Economie circulară – Economii locale puternice și sustenabile într-o lume globalizată;
• Conexiuni sustenabile – Conectivitate fizică și digitală sustenabilă a locurilor.
AGENDA URBANĂ PENTRU UE, lansată în mai 2016 prin Pactul de la Amsterdam, este un
alt document strategic sectorial important care promovează cooperarea dintre statele membre,
orașe, Comisia Europeană și alți actori interesați pentru a stimula creșterea, calitatea locuirii și
inovarea în orașele Europei și îmbunătățirea calității vieții în zonele urbane. Modalitățile de
implementare a politicilor se referă, printre altele, la îmbunătățirea reglementării, a finanțării
și a cunoștințelor, dar se pot extinde și la politici, guvernare și practici.
Un alt document relevant este PACTUL VERDE EUROPEAN, ce reprezintă noua strategie a
Uniunii Europene pentru asigurarea unei dezvoltări bazate pe tehnologii verzi și soluții
durabile, pentru îndeplinirea obiectivului privind neutralitatea climatică până în anul 2050.
Astfel, blocul european își propune să susțină cetățenii și companiile deopotrivă pentru a
dezvolta și utiliza soluții ce susțin tranziția către o economie verde. Astfel, printre principalele
provocări ale următoarei decade, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului
Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prezenta strategie:
ENERGIE CURATĂ | Eliminarea utilizării cărbunelui ca sursă de energie reprezintă un pas
crucial în atingerea obiectivelor climatice în 2030 și 2050. Astfel, eficiența energetică devine o
prioritate la nivel comunitar, însă bazată pe surse regenerabile, concomitent cu reducerea
contribuției cărbunelui și gazului natural. Pentru asigurarea unei alimentări cu energie sigură
și la un preț acceptabil pentru toate tipurile de consumatori, piața europeană trebuie să devină
mai integrată, interconectată și digitalizată.
INDUSTRIE DURABILĂ | Economia circulară joacă un rol central în transformarea
industrială la nivel european, viitorul fiind construit în jurul modernizării și creșterii eficienței,
în special în industriile mari consumatoare de energie.
35
Pagina 37
CONSTRUIREA ȘI RENOVAREA | Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă o
oportunitate atât prin prisma consumului de energie, cât și prin cea a susținerii economiilor
locale, antrenând sectorul imobiliar sustenabil. Comisia Europeană va lansa o platformă
dedicată acestui sector, reunind toți actorii relevanți susținerii acestui demers, pentru
identificarea unor idei creative, mecanisme de finanțare și abordări inovatoare care să
valorifice la maximum resursele existente.
MOBILITATEA DURABILĂ | Reducerea emisiilor de carbon ca urmare a transportului
trebuie să fie de cel puțin 90% pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor privind
neutralitatea climatică. Comisia Europeană are în plan să adopte o strategie pentru susținerea
mobilității inteligente și durabile în 2020, având în centru nevoile utilizatorilor și încurajarea
mijloacelor alternative de transport, nepoluante, mai sigure și accesibile.
În ceea ce privește noul ciclu de programare 2021-2027, pe plan european, cel mai important
document strategic pentru următorul exercițiu financiar este PROPUNEREA DE
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE
STABILIRE A UNOR DISPOZIȚII COMUNE PRIVIND FONDUL EUROPEAN DE
DEZVOLTARE REGIONALĂ, FONDUL SOCIAL EUROPEAN PLUS, FONDUL DE
COEZIUNE ȘI FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME, ȘI DE
INSTITUIRE A UNOR NORME FINANCIARE APLICABILE ACESTOR FONDURI,
PRECUM ȘI FONDULUI PENTRU AZIL ȘI MIGRAȚIE, FONDULUI PENTRU
SECURITATE INTERNĂ ȘI INSTRUMENTULUI PENTRU MANAGEMENTUL
FRONTIERELOR ȘI VIZE, din mai 2018, prin care Comisia Europeană propune o nouă
abordare strategică pentru Politica de Coeziune. În cadrul regulamentului sunt evidențiate
noile obiective de politică, acestea fiind rezultatul corelării și simplificării celor 11 obiective
tematice utilizate în perioada 2014-2020. Astfel, aceasta va fi ghidată de următoarele cinci
obiective principale:
• O Europă mai inteligentă – o transformare economică inovatoare și inteligentă;
• O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon;
• O Europă mai conectată – mobilitate și conectivitate TIC regională;
36
Pagina 38
• O Europă mai socială – implementarea Pilonului european al drepturilor sociale;
• O Europă mai aproape de cetățeni – dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor
urbane, rurale și de coastă.
În propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde
de euro prin Politica de Coeziune, cu 8% mai mult față de perioada de programare 2014-2020.
Tabel 3 - Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027
OBIECTIVE DE OBIECTIVE SPECIFICE REALIZĂRI REZULTATE
POLITICĂ
(i) Dezvoltarea capacităților CCO 01 – Întreprinderi CCR 01 – IMM-uri care
de cercetare și inovare și care beneficiază de introduc inovații în
adoptarea tehnologiilor sprijin pentru inovare materie de produse,
avansate CCO 02 – Cercetători procese, comercializare
care lucrează în centre sau organizare
de cercetare care
beneficiază de sprijin
(ii) Fructificarea avantajelor CCO 03 – Întreprinderi CCR 02 – Utilizatori
digitalizării, în beneficiul și instituții publice care suplimentari de noi
cetățenilor, al companiilor beneficiază de sprijin produse, servicii și
și al guvernelor pentru a dezvolta aplicații digitale
produse, servicii și dezvoltate de
1. O Europă mai aplicații digitale întreprinderi și instituții
inteligentă publice
(iii) Impulsionarea creșterii CCO 04 – IMM-uri care CCR 03 – Locuri de
și competitivității IMM- beneficiază de sprijin muncă create în IMM-
urilor pentru a crea locuri de urile care beneficiază de
muncă și creștere sprijin
economică
(iv) Dezvoltarea CCO 05 – IMM-uri care CCR 04 – Angajați ai
competențelor pentru investesc în IMM-urilor care
specializare inteligentă, dezvoltarea beneficiază de formare
tranziție industrială și competențelor în vederea dezvoltării
antreprenoriat competențelor
(i) Promovarea măsurilor CCO 06 – Investiții în CCR 05 – Beneficiari cu
2. O Europă mai de eficiență energetică măsuri de o clasificare energetică
ecologică îmbunătățire a îmbunătățită
eficienței energetice
37
Pagina 39
OBIECTIVE DE OBIECTIVE SPECIFICE REALIZĂRI REZULTATE
POLITICĂ
(ii) Promovarea energiei CCO 07 – Capacitate CCR 06 – Volum de
din surse regenerabile suplimentară de energie din surse
producție a energiei regenerabile
din surse regenerabile suplimentar produsă
(iii) Dezvoltarea la nivel CCO 08 – Sisteme CCR 07 – Utilizatori
local a unor sisteme digitale de gestionare suplimentari conectați la
energetice, rețele și sisteme dezvoltate pentru rețele inteligente
de stocare inteligente rețele inteligente
(iv) Promovarea adaptării CCO 09 – Sisteme noi CCR 08 – Populația
la schimbările climatice, a sau modernizate de suplimentară care
prevenirii riscurilor și a monitorizare, de alertă beneficiază de măsuri
rezilienței în urma și de reacție în caz de de protecție împotriva
dezastrelor dezastre inundațiilor, incendiilor
forestiere și a altor
dezastre naturale legate
de climă
(v) Promovarea gestionării CCO 10 – Capacități CCO 09 – Sisteme noi
durabile a apelor noi sau modernizate sau modernizate de
pentru tratarea apelor monitorizare, de alertă
uzate și de reacție în caz de
dezastre
(vi) Promovarea tranziției CCO 11 – Capacități CCR 10 – Deșeuri
la o economie circulară noi sau modernizate suplimentare reciclate
pentru reciclarea
deșeurilor
(vii) Dezvoltarea CCO 12 – Suprafața CCR 11 – Populația care
biodiversității, a infrastructurii verzi în beneficiază de măsuri
infrastructurii ecologice în zonele urbane privind calitatea aerului
mediul urban și reducerea
poluării
(i) Îmbunătățirea CCO 13 – Gospodării CCR 12 – Gospodării și
conectivității digitale și întreprinderi întreprinderi
suplimentare care suplimentare cu
beneficiază de abonamente la servicii
acoperire prin rețele în de bandă largă prin
bandă largă de foarte rețele de foarte mare
3. O Europă mai mare capacitate capacitate
conectată
(ii) Dezvoltarea unei rețele CCO 14 – Rețeaua CCR 13 – Timp câștigat
TEN-T durabilă, rezilientă TEN-T rutieră: datorită îmbunătățirii
în fața schimbărilor Drumuri noi și infrastructurii rutiere
climatice, inteligentă, modernizate
sigură și intermodală
(iii) Dezvoltarea unei CCO 15 – Rețeaua CCR 14 – Numărul
mobilități naționale, TEN-T feroviară: Căi anual de pasageri
38
Pagina 40
OBIECTIVE DE OBIECTIVE SPECIFICE REALIZĂRI REZULTATE
POLITICĂ
regionale și locale durabile, ferate noi și deserviți de transporturi
reziliente în fața modernizate feroviare îmbunătățite
schimbărilor climatice,
inteligente și intermodale,
inclusiv îmbunătățirea
accesului la TEN-T și a
mobilității transfrontaliere
(iv) Promovarea mobilității CCO 16 – Extinderea și CCR 15 – Numărul
urbane multimodale modernizarea liniilor anual de utilizatorii
durabile de tramvai și de deserviți de linii de
metrou tramvai și de metrou noi
și modernizate
(i) Sporirea eficienței CCO 17 – Numărul CCR 16 – Persoane
piețelor forței de muncă și anual de șomeri care aflate în căutarea unui
facilitarea accesului la beneficiază de servicii loc de muncă care
locuri de muncă de calitate îmbunătățite de utilizează anual servicii
prin dezvoltarea inovării și ocupare a forței de îmbunătățite de ocupare
a infrastructurii sociale muncă a forței de muncă
(ii) Îmbunătățirea accesului CCO 18 – Capacități CCR 17 – Numărul
la servicii de calitate și noi sau modernizate anual de utilizatorii care
favorabile incluziunii în pentru infrastructurile beneficiază de
educație, formare și de îngrijire a copiilor și infrastructuri noi sau
învățarea pe tot parcursul din domeniul modernizate de îngrijire
vieții prin dezvoltarea învățământului a copiilor și din
infrastructurii domeniul
învățământului
4. O Europă mai
(iii) Îmbunătățirea CCO 19 – Capacități CCR 18 – Numărul
socială
integrării socio-economice suplimentare ale anual de utilizatori care
a comunităților infrastructurilor de beneficiază de
marginalizate, a migraților primire înființate sau infrastructuri de primire
și a grupurilor modernizate noi și îmbunătățite și de
locuințe
dezavantajate prin măsuri
integrate care să includă
asigurarea de locuințe și
servicii sociale
(iv) Asigurarea egalității de CCO 20 – Capacități CCR 19 – Populația cu
acces la asistență medicală noi sau modernizate acces la servicii de
prin dezvoltarea pentru infrastructurile sănătate îmbunătățite
infrastructurii, inclusiv la din domeniul sănătății
asistență primară
(i) Promovarea dezvoltării CCO 21 – Populația
5. O Europă mai
integrate în domeniul care beneficiază de
aproape de
social, economic și al strategii de dezvoltare
cetățeni
mediului, a dezvoltării urbană integrată
39
Pagina 41
OBIECTIVE DE OBIECTIVE SPECIFICE REALIZĂRI REZULTATE
POLITICĂ
patrimoniului cultural și a
securității în zonele urbane
Perioada post-2020 marchează o creștere substanțială a resurselor alocate pentru domeniile
cercetare-inovare și tehnologii digitale (+160%), dar și pentru domeniul dedicat atenuării
schimbărilor climatice și mediu înconjurător.
La nivel național, creșterea va fi de aproximativ 65% pentru primele 2 obiective de politică, cu
o creștere de 35% alocată Obiectivului Prioritar 1 - O Europă mai inteligentă și 30% pentru
realizarea intervențiilor aferente Obiectivului Prioritar 2 - O Europă mai ecologică, cu emisii
reduse de carbon. Complementar, se vor mai susține intervenții prin Obiectivul Prioritar 5 –
O Europă mai aproape de cetățeni, cu o alocare minimă din Fondul European de Dezvoltare
Regională (FEDR) de minim 8%. Toate aceste dezvoltări strategice la nivelul UE avantajează
și stimulează demersul de elaborare a SIDU ZUF Pașcani.
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii: mai puțin
dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate. Metoda de alocare a fondurilor se bazează încă, în
mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii – șomajul în rândul tinerilor,
nivel scăzut de educație, schimbări climatice, primirea și integrarea migraților – toate acestea
pentru a ilustra mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultra periferice vor beneficia în
continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de
dezvoltare inițiate și coordonate la nivel local. Crește și dimensiunea urbană a politicii de
coeziune, prin alocarea a 8% din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program
de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. Cooperarea
interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze
părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte
regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră
(„Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte
servicii comune.
Implementarea politicii de coeziune 2021-2027 la nivel național se va realiza prin intermediul
a 9 programe operaționale, respectiv:
➢ Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD);
40
Pagina 42
➢ Programul Operațional Transport (POT);
➢ Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
(POCIDIF);
➢ Programul Operațional Sănătate (POS);
➢ Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO);
➢ Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS);
➢ Programele Operaționale Regionale (POR);
➢ Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT);
➢ Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ).
2.2. CONTEXT STRATEGIC NAȚIONAL
În ceea ce privește documentele relevante de la nivel național, se remarcă următoarele:
• Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR);
• PATN (Planul de Amenajare a Teritoriului Național);
• Master Planul General de Transport (MPGT);
• Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021-2027;
• Strategia Națională de Incluziune a Romilor pentru perioada 2021-2027 (SNIR);
• Strategia Națională de Sănătate (SNS) 2022 - 2030;
• Strategia Națională privind Incluziunea Socială Și Reducerea Sărăciei 2022- 2027;
• Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului “COPII
PROTEJAȚI, ROMÂNIA SIGURĂ” - 2022 — 2027;
• Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă (SNIA);
• Strategia Națională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii (SNRPTS);
• Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar (SNIT);
• Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022.
41
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI (SDTR)5 este documentul
strategic care vizează dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035,
prezentând viziunea și obiectivele de dezvoltare la nivel național, regional și interregional,
precum și aspecte ce privesc dezvoltarea la nivel transfrontalier și transnațional.
Conform viziunii SDTR, „România în 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat
eficient, care asigură condiții de viață și locuire pentru cetățenii săi și are un rol important în
dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”. Aceasta se bazează pe 5 obiective generale, după cum
urmează:
1. Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin
sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;
2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor
publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și
incluzive;
3. Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării
teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane;
4. Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate
teritorială;
5. Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.
Pentru concretizarea viziunii, Strategia propune un scenariu de dezvoltare pentru anul 2035,
concentrat pe dezvoltarea unei Românii policentrice. Scenariul urmărește dezvoltarea unor
nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice și de capitaluri, fiind vizate
orașele mari și medii. Scopul unei astfel de dezvoltări este de a conecta eficient zonele de
dezvoltare de la nivel național cu teritoriile europene, în vederea integrării mai bune a
României în cadrul Uniunii Europene atât din punct de vedere economic, cât și regional.
Se remarcă o serie de măsuri propuse în cadrul SDTR, ce vizează în mod direct dezvoltarea
municipiului Pașcani, respectiv:
5 MDRAP, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, 2016 .
42
Pagina 44
• Renovarea patrimoniului urban construit și punerea în valoare a identității
arhitecturale, conținând acțiuni de realizare de PUZ de zone protejate pentru centrele
istorice din mediul urban, precum și de operațiuni de restaurare și reabilitare a
patrimoniului urban construit, în special la nivelul orașelor care dețin o concentrare
mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național;
• Asigurarea accesului populației urbane la servicii de interes general. Dintre acțiunile
acestei măsuri, relevantă este reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor public din
mediul urban, inclusiv a unităților de primire a urgențelor. Unul dinte exemplele de
proiecte propuse prin SDTR ce se poate aplica la nivelul Municipiului Pașcani este
reabilitarea, modernizarea și dotarea Spitalului Municipal Pașcani;
• Realizarea unei politici în domeniul locuirii, incluzând construcția, reabilitarea și
modernizarea locuințelor sociale, inclusiv în parteneriat public-privat, cu precădere în
orașele cu o pondere de peste 5% a populației în zone cu locuire precară;
• Protejarea orașelor împotriva vulnerabilităților naturale și diminuarea riscurilor
generate de schimbările climatice. Astfel, pentru Pașcani pot fi prevăzute acțiuni de
reabilitare, modernizare și dotare a spațiilor verzi și de agrement din mediul.
MASTERPLANUL GENERAL DE TRANSPORT (MPGT) este un document strategic care
vizează dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, urmărind nevoile de
dezvoltare ale României, precum și direcțiile și obiectivele trasate de Uniunea Europeană în
ceea ce privește transportul. MPGT se încadrează în orizontul de timp 2014-2030, conturând
intervenții cu orizont 2020, cât și baza pentru intervențiile post 2020 și se concentrează pe
următoarele teme generale și obiective strategice:
• „Eficiență economică – sistemul de transport trebuie să fie eficient în ce privește
operațiunile de transport și utilizatorii acestuia. În mod specific, beneficiile
sistemului de transport ar trebui să depășească costurile;
• Sustenabilitate – acest concept include sustenabilitatea financiară, economică și de
mediu. Modurile de transport așa numite durabile – feroviar, transport cu
autobuzul și transport naval – care sunt mai eficiente energetic și cu un grad mai
scăzut de emisii trebuie dezvoltate în mod prioritar;
43
Pagina 45
• Siguranța – investițiile în transporturi ar trebui să producă un sistem de transport
mai sigur;
• Impactul asupra mediului – sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact
negativ asupra mediului;
• Dezvoltarea economică – sistemul de transport trebuie configurat astfel încât să
permită dezvoltarea economică atât la nivel național, cât și la nivel regional.
Investițiile în transporturi trebuie, de asemenea, să favorizeze echitatea față de
cetățenii României;
• Finanțarea - există un deficit substanțial de finanțare a transporturilor în România.
La nivelul proiectelor disponibilitatea fondurilor europene prin intermediul
Fondurilor Structurale (FC, FEDR, Connecting Europe Facility (CEF) și PPP) vor
afecta oportunitatea implementării acestora dar și prioritizarea lor. Programul
general va trebui să se încadreze în limita unor estimări realiste a fondurilor
naționale și internaționale disponibile pe perioada planificată.“6
Municipiul Pașcani este inclus în Intercoridorul Moldova – Transilvania care asigură legătura
între coridoarele OR3 (Coridorul 3 conectează sudul țării cu regiunea NE, regiunile istorice
Moldova și Bucovina, dar și cu Ucraina și Republica Moldova).
Municipiul Pașcani reprezintă un important nod rutier în cadrul proiectelor de investiții
prevăzute de Masterplanul General de Transport. În viitor acesta ar trebui să fie punctul de
intersecție al Autostrăzilor Ploiești-Siret și Târgu Mureș-Iași. Pașcani este considerat a fi cea
mai bună opțiune de conectare a municipiilor Bacău și Iași din cauza condițiile geologice
dificile întâlnite pe traseul direct între cele două.
În ceea ce privește conectarea la rețeaua TEN-T feroviară, Municipiul Pașcani face parte din
rețeaua TEN-T de bază, iar căile ferate din aceasta vor fi modernizate conform standardelor și
normelor europene pe linia Ploiești – Buzău - Focșani – Bacău - Pașcani – Suceava - Vicșani -
Vadu Siretului.
6 Ministerul Transporturilor, Master Plan General de Tranport al României, 2015.
44
Pagina 46
STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ (SNOFM) 2021-
2027 are ca obiectiv general ceșterea ocupării de calitate, în condiții de sustenabilitate, astfel
încât, până la sfârșitul anului 2027, rata de ocupare a populației 20-64 ani să fie de 75%.
Atingerea obiectivului general se va realiza prin măsuri de activare a persoanelor inactive apte
de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor, inclusiv NEETs, prin
asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin
dezvoltarea resurselor umane, prin stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin
stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă.
Totodată, vor fi implementate măsuri de creștere a calității ocupării, promovare a unei forțe
de muncă competente, calificate și adaptabile, avându-se în vedere combaterea excluziunii
sociale și promovarea dialogului social pentru a crește convergența și pentru a îmbunătăți
reziliența, dar și pentru a reduce disparitățile la nivel teritorial.
Procesul de realizare a obiectivului general se va baza pe inovarea socială, respectiv idei,
servicii și modele noi de servicii publice și private, inclusiv în cadrul oferit de parteneriate care
să genereze soluții adaptate și să abordeze de o manieră cuprinzătoare complexitatea societală
crescută a României contemporane.
Obiectivul general al strategiei va fi susținut de următoarele obiective specifice:
1. Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile;
2. Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv
a tinerilor NEET);
3. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui
mediu care să conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și
reziliente;
4. Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună
conectare la cerințele pieței muncii.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE INCLUZIUNE A CETĂȚENILOR ROMÂNI
APARȚINÂND MINORITĂȚII ROME PENTRU PERIOADA 2022-2027 (SNIR) urmărește
realizarea următorului Obiectiv General: Creșterea calității vieții cetățenilor români
45
Pagina 47
aparținând minorității rome, fundamentată pe cetățenie activă, incluziune socioeconomică și
valorizarea patrimoniului cultural rom.
Acesta este susținut de următoarele cinci obiective specifice:
1. Îmbunătățirea condițiilor de locuire și a infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu
romi;
2. Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la educație inclusivă de calitate;
3. Creșterea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței, în sensul
evoluției profesionale a acestora;
4. Îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile de romi;
5. Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și al
identității rome.7
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE SĂNĂTATE (SNS) 2022-2030 promovează „Un sistem de
sănătate responsiv, prietenos și transparent, care oferă alegeri informate și servicii de calitate
înaltă cetățenilor, posibilități de dezvoltare și motivație profesioniștilor în sănătate, asigură
facilități sanitare sigure și primitoare, investiții adecvate în sănătatea populației și a
comunităților și își asumă rolul de lider în toate deciziile care privesc starea de sănătate”8.
Strategia trasează astfel principalele arii strategice aferente sectorului de sănătate, obiectivele,
direcțiile de acțiune și măsurile ce trebuie urmate atât la nivel național, cât și pe plan local, în
vederea atingerii viziunii propuse și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.
STRATEGIA NAȚIONALĂ. PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ ȘI REDUCEREA
SĂRĂCIEI 2022- 2027 al cărei scop este reducerea ponderii populației aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială, până în anul 2027, cu cel puțin 7% față de anul 2020.
Cele 4 Obicetive Strategice ale strategiei sunt:
1. OS. 1 Un trai decent pentru toți, în temeiul principiului „Nimeni nu este lăsat în urmă”
2. OS. 2 Investiții sociale pentru promovarea coeziunii;
3. OS. 3 Protecție socială pe tot parcursul vieții unei persoane;
7 https://pncr.fonduri-ue.ro/legislatie-ue-relevanta-incluziunii-romilor/
8 https://www.ms.ro/wp-content/uploads/2022/04/SNS_consultare-public%C4%83.pdf
46
Pagina 48
4. OS. 4 Îmbunătățirea capacității administrative pentru coordonarea politicilor în plan
național în acord cu exigențele europene.
Aceasta urmărește implicarea tuturor instituțiilor și autorităților relevante ale statului într-un
proces de îmbunătățire a bunăstării copiilor din România, fiind vizate respectarea drepturilor
copilului, respectarea nevoilor acestuia și accesul universal la servicii.
STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA DREPTURILOR
COPILULUI “COPII PROTEJAȚI, ROMÂNIA SIGURĂ” - 2022 — 2027 urmărește atât
alinierea cu Strategia UE privind drepturile copilului, adoptată în 2021, precum și cu celelalte
documente de politici cadru, adoptate la nivel european și național. Sinergia cu Strategia UE
este realizată atât la nivelul unora dintre obiective cât și la nivelul structurii, principalele
domenii de analiză a situației și de planificare strategică fiind aliniate cu documentul european
și adaptate la particularităților naționale specifice.
Strategia “Copii protejați, România sigură” este, de asemenea, convergentă cu direcțiile
generale ale Recomandării de instituire a unei Garanții europene pentru copii, adoptată în
iunie 2021, al cărei obiectiv este acela de a preveni și de a combate excluziunea socială prin
garantarea accesului copiilor aflați în dificultate la serviciile esențiale.
Strategia “Copii protejați, România sigură” abordează serviciile esențiale propuse de Garanție,
respectiv educația și îngrijirea timpurie, educația și sănătatea (ca parte a celor două domenii
specifice), nutriția (ca parte a domeniului „incluziune socială” dar și „sănătate”) și locuirea (ca
parte a domeniului „incluziune socială”).
În același timp, Strategia “Copii protejați, România sigură” este aliniată și cu procesul de
planificare strategică de la nivel național, inclusiv din perspectiva inter-sectorială, cu Strategia
națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027 și
Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027, cât și sectorială,
cu strategiile naționale din domeniul educației, sănătății și justiției.9
9 https://mfamilie.gov.ro/docs/20220506-PROIECT-HG-Anexa-nr.1.pdf
47
Pagina 49
STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂ (SNIA) vizează
reducerea îmbătrânirii fizice premature și încurajarea populației vârstnice de a participa activ
în societate până la o vârsta cât mai înaintată. Astfel, Strategia promovează principiile
acceptate de ONU și de Comisia Europeană, respectiv autoîmplinirea, participarea,
independența, îngrijirea și demnitatea.
Totodată, această se bazează pe 3 obiective strategice, după cum urmează:
• Prelungirea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice;
• Promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice;
• Obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu
nevoi de îngrijire de lungă durată.
Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă se află în strânsă legătură cu Strategia
Națională de Sănătate, fiind necesare pregătirea sistemului medical pentru deservirea
populației vârstnice, cât și întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției bolilor cronice.
STRATEGIA NAȚIONALĂ PRIVIND REDUCEREA PĂRĂSIRII TIMPURII A ȘCOLII
(SNRPTS) contribuie la atingerea obiectivelor majore ale Strategiei Europa 2020, urmărind
îmbunătățirea nivelului de educație și de instruire, cât și soluționarea principalilor factori de
risc în ceea ce privește șomajul, sărăcia și excluziunea socială. Astfel, strategia se bazează pe
măsuri de prevenire, de intervenție și de compensare pentru a asigura o acoperire cât mai largă
a provocărilor și elementelor de potențial la nivel național din punct de vedere al reducerii
părăsirii timpurii a școlii.
Programele și măsurile propuse prin intermediul strategiei sunt concentrate în cadrul a 4
piloni strategici, respectiv:
• Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii;
• Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii;
• Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala;
• Dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat.
48
Pagina 50
STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT TERȚIAR (SNIT) contribuie la
eforturile României de a se alătura până în anul 2030 statelor europene cu economii avansate,
acesta reprezentând obiectivul principal al viziunii de dezvoltare al învățământului terțiar din
România. Astfel, viziunea strategiei este ca „în anul 2020, învățământul terțiar foarte
performant va constitui motorul creșterii economice, va contribui la creșterea productivității
și va promova coeziunea socială, punând astfel fundamentele unei economii bazate pe
cunoaștere. Învățământul superior va pregăti specialiști care pot să dezvolte o societate
competitivă într-o economie globală. Instituțiile de învățământ superior vor putea să catalizeze
creativitatea și inovarea în întreaga societate din România și, în special, să susțină economia în
dezvoltarea de produse și servicii“10.
2.3. CONTEXT STRATEGIC REGIONAL ȘI JUDEȚEAN
La nivel regional, este necesar de menționat PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
NORD-EST 2021-2027, principalul document de planificare și programare al Regiunii Nord-
Est pentru următoarea perioadă de programare. Strategia de dezvoltare aferentă PDR
urmărește o viziune pe termen mediu și lung, dorindu-se ca:
„Regiunea Nord-Est va fi un spațiu competitiv, durabil și incluziv unde iți vei dori să
locuiești, să lucrezi și să investești”11
Aceasta este conturată de obiectivul general care constă în derularea în regiune a unei
dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economică durabilă, favorabil incluziunii
sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și reducerea decalalajelor de
dezvoltare intra și inter regionale.
Prioritățile tematice ale PDR Nord-Est 2021-2027 sunt:
1. Dezvoltarea unei economii competitive;
10 Ministerul Educației și Cercetării, Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015-2020.
11 Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027
49
Pagina 51
2. Dezvoltarea capitalului uman;
3. Protejarea mediului si optimizarea utilizarii resurselor;
4. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne, inteligente, reziliente si durabile.
În cazul Municipiului Pașcani, trebuie evidențiate următoarele domenii, obiective strategice,
precum și propuneri de investiții care vizează dezvoltarea acestuia:
✓ Cresterea accesului la un act si sistem medical de calitate, eficient, modern – prin prisma
deficitului de personal medical calificat înregistrat la nivel de municipiu și a nevoii
infiintarii/extinderii unitatii de primire a urgentelor;
✓ Reabilitare si modernizare strazi in Municipiul Pașcani, inclusiv trotuare si locuri de parcare;
✓ Extinderea si reabilitare a infrastructurii de apă și apă uzată din Municipiul Pașcani;
✓ Constructia unui centru social multifunctional, inclusiv a unei Cantine de Ajutor Social;
✓ Achizitionarea de mijloace de transport in comun (autobuze ecologice si statii de incarcare);
✓ Amenajarea lacului Pestisorul si a insulitei ca zona de agrement.
La nivel județean, relevantă pentru dezvoltarea Municipiului Pașcani, în perioada 2021-2027,
este STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI IAȘI 2021-2027. Obiectivul strategic
general este următorul: „Accelerarea dezvoltării economice a județului Iași, urmărind
asigurarea unor condiții mai bune la nivelul economiei locale, al pieței forței de muncă locale
și la nivelul cetățenilor prin îmbunătățirea numărului și calității locurilor de muncă și a
oportunităților de afaceri, prin dezvoltarea inovatoare a avantajelor sale competitive
industriale și logistice și prin exploatarea durabilă a patrimoniului său cultural și natural,
concomitent cu îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni.
Iașul va fi un județ cu o economie competitivă, capabilă să pună în valoare avantajele
strategice, cu o dezvoltare teritorială echilibrată urban-rural, cu un turism care valorifică
sustenabil resursele existente, cu o calitate a vieții crescută, cu un nivel de cooperare
comunitară crescut, un sistem educațional performant și o viață culturală activă și atractivă.”12
Pentru a duce la îndeplinirea obiectivului strategic au fost propuse 5 obiective strategice de
dezvoltare:
12 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI IAȘI 2021-2027
50
Pagina 52
1. OSD1: Dezvoltarea economică bazată pe cunoaștere și pe stimularea
antreprenoriatului (economic, social și cultural) la nivel local și regional
2. OSD2: Creșterea calității vieții
3. OSD3: Dezvoltarea turismului sustenabil, al sectorului cultural și industriilor creative
în conexiune cu valorificarea patrimoniului cultural
4. OSD4: Dezvoltarea teritorială echilibrată, coordonată și sustenabilă la nivel de județ
5. OSD5: Creșterea capacității administrative la nivelul administrațiilor publice locale și
a administrației județene
Strategia propune o serie de măsuri și activități prioritare în vederea atingerii obiectivelor,
dintre care următoarele au vizat/vizează în mod direct dezvoltarea municipiului Pașcani:
✓ Construirea unui Parc Industrial în Municipiul Pașcani;
✓ Construire școală gimnazială specială Pașcani;
✓ Modernizarea Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani prin construirea unui corp nou de
școală;
✓ Reabilitare corp clădire, centrală termică și extindere corp clădire Școala Gimnazială
Specială Pașcani (proiectare tehnică și execuție lucrări);
✓ Creștere a gradului de securitate și siguranță a elevilor prin amenajarea terenului
aferent școlii: împrejmuire cu gard și porți automatizate, iluminat corespunzător
folosind energie verde, asfaltare, monitorizare video, demolare clădiri anexe cu risc,
construire foișor pentru activități în aer liber;
✓ Înființarea unui circuit turistic;
✓ Înființarea Muzeului CFR;
✓ Calitate în pregătirea și formarea profesională pentru dobândirea de competențe de
învățare pe tot parcursul vieții destinate învățământului profesional și tehnic (Colegiul
Tehnic CF Unirea);
✓ Reabilitarea și dotarea dispensarelor din localitățile componente ale Municipiului
Pașcani pentru extinderea și diversificarea serviciilor medicale;
✓ Reabilitarea clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice de pe raza UAT Municipiul
Pașcani;
✓ Gestionarea eficientă a deșeurilor prin amenajarea și reabilitarea punctelor de
colectare;
51
Pagina 53
✓ Îmbunătățirea conexiunilor de transport dintre mediul urban și mediul rural.
PLANUL GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE 2021-2027 REGIUNEA NORD-
EST - un document strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale,
pe termen mediu, în scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a
sustenabilității financiare. Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor
derula de către Ministerul Sănătății acțiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare
locală, elaborării modelului de organizare și finanțare a serviciilor medicale de spitalizare
continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență, actualizarea legislației în vigoare
pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea
continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi.
În cadrul documentului programatic, sunt regăsite o serie de scenarii propuse pentru
restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași, care vizează printre altele și Spitalul CFR
Pașcani.
2.4. CONTEXT STRATEGIC LOCAL / ANALIZA GRADULUI DE
IMPLEMENTARE A SDL PAȘCANI 2014 – 2020
Evaluarea impactului și gradului de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală a
Municipiului Pașcani 2014-2020 urmărește identificarea nivelului de îndeplinire a obiectivelor
stabilite prin acest document strategic, luând în considerare indicatorii propuși pentru fiecare
direcție strategică și obiectiv specific, cât și gradul de implementarea a listei de proiecte
propuse până la nivelul anului 2020.
Scopul realizării acestei analize este de a contura o imagine de ansamblu asupra intervențiilor
de dezvoltare implementate asupra municipiului în perioada 2014-2020 și identificarea
priorităților ce pot fi preluate în următoarea perioada de programare, respectiv în Strategia
Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale a Municipiului Pașcani pentru
perioada 2021 - 2027.
METODOLOGIA DE REALIZARE A ANALIZEI
Metodologia de evaluare a impactului și gradului de implementare a Strategiei de Dezvoltare
Locală a Municipiului Pașcani 2014-2020 se face prin compararea proiectelor din lista
enumerată în cadrul documentului strategic cu proiectele implementate în realitate de către
52
Pagina 54
autoritatea publică locală în perioada 2014-2020. Studiul vizează următoarele aspecte în ceea
ce privește fiecare dintre cele 68 de proiecte incluse în strategie: stadiul implementării,
perioada de implementare (estimată – reală), valoarea proiectului, sursa finanțării și alte
informații specifice. Informațiile și datele relevante au fost colectate în mod direct de la
reprezentanți abilitați din departamentele Primăriei Municipiului Pașcani. Așadar, se
consideră că analiza efectuată se bazează pe date reale, concrete și sintetizează în mod
corespunzător fiecare intervenție realizată în unitatea administrativ-teritorială pe durata
perioadei supuse analizei.
Metodologia de realizare a „Analizei diagnostic de evaluare a impactului și gradului de implementare
a documentelor de planificare strategică anterioare” constă în utilizarea a două tipologii de analiză:
Analiza calitativă și Analiza cantitativă.
Analiza calitativă este utilizată atunci când se dorește să se analizeze date care sunt subiective
și nu numerice. În acest caz, analiză calitativă se va realiza asupra motivelor care au determinat
întârzierea implementării unui proiect sau chiar neimplementarea sa ori asupra motivelor care
au determinat autoritatea publică locală să utilizeze alte surse de finanțare față de cele
prevăzute în documentul strategic. Cercetarea calitativă implică adesea studiul
comportamentului și motivele care stau în spatele acestuia. Acest tip de analiză este mai
preocupat de modul în care se întâmplă diferite lucruri și cauza ascestora.
Analiza cantitativă este adesea asociată cu analiza numerică, unde datele sunt colectate,
clasificate și apoi calculate pentru anumite constatări folosind un set de metode statistice.
Analiza cantitativă va fi utilizată pentru a determina numeric și procentual gradul de
îndeplinire a obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare anterioară. Acest tip de analiză
este mai obiectiv. Se caută să înțeleagă apariția evenimentelor și apoi să le descrie folosind
metode statistice. Cu toate acestea, mai multă claritate poate fi obținută prin utilizarea
simultană a metodelor calitative și cantitative, de aceea în cazul de față se utilizează ambele
metode de analiză.
ANALIZA IMPLEMENTĂRII LISTEI DE PROIECTE
Lista de proiecte aferentă SDL Pașcani 2014-2020 propune o serie de direcții strategice,
distribuite pe obiectivele specifice propuse prin intermediul Strategiei. Mai departe se prezintă
53
Pagina 55
centralizarea acestor proiecte pe obiective. În continuare se va detalia stadiul de implementare
oferindu-se asftel o imagine de ansamblu asupra situației existente în prezent.
Lista integrală a tuturor proiectelor propuse prin SDL Pașcani 2014-2020 împreună cu stadiul
de implementare, bugetul și orizontul de timp aferent, conform datelor furnizate de Primăria
Municipiului Pașcani se pot consulta și în Anexa 1 la prezentul document.
Tabel 4 - Centralizare proiecte propuse prin SDL 2014-2020 pe obiective, bugete și stadiu de
implementare
PROIECTE
REALIZATE PROIECTE ÎN PROIECTE
OBIECTIV OPERAȚIONAL/ MĂSURĂ
(TOTAL CURS DE NEREALIZATE
SPECIFICĂ
ȘI/SAU IMPLEMENTARE 13
PARȚIAL)
1. Creșterea accesibilității si a mobilității
mărfurilor si persoanelor la nivelul 1 5 9
municipiului Pașcani
1.1. Asigurarea conectării municipiului la
- 2 5
polii urbani de creștere și la rețeaua TEN-T
1.2. Creșterea mobilității în interiorul
- 2 2
municipiului
1.3. Asigurarea conexiunii cu zonele peri-
1 1 2
urbane și rurale înconjurătoare
Buget total aferent proiectelor (lei) - 20.676.165,77 -
2. Creșterea competitivității economiei locale
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.