Dispoziția primarului
Caiete de sarcini - str. Privighetoarea
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,0 MB · modificat pe site: 26.01.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului, „Caiete de sarcini - str. Privighetoarea”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2016/03/Caiete-de-sarcini-str.-Privighetoarea.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/4366-caiete-de-sarcini-str-privighetoarea, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
“ BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA ”
PROIECT NR.130/2014
Pagina 2
COLECTIV DE ELABORARE
PROIECTANT
ing. Pavil Bogdan ____________________
TEHNOREDACTARE
ing. Pavil Bogdan ____________________
CUPRINS
1. Caiet de sarcini pentru lucrari de terasamente
2. Caiet de sarcini strat din balast amestec optimal
3. Caiet de sarcini imbracaminti rutiere din beton de ciment
4. Caiet de sarcini pentru marcaj rutier
5. Caiet de sarcini pentru semnalizare rutiera
6. Caiet de sarcini pentru dispozitive de scurgere si evacuare a
apelor
7. Caiet de sarcini pentru trotuar din beton si borduri prefabricate
8. Caiet de sarcini pentru lucrari din beton simplu si beton armat
9. Caiet de sarcini pentru protectia mediului
1 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 3
CAIET DE SARCINI
1. Lucrãri de terasamente
2 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 4
GENERALITÃTI
ART.1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplicã la executarea terasamentelor pentru modernizarea,
constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie
sã fie îndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea
si finisarea lucrãrilor, controlul calitãtii si conditiile de receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte
standarde si normative în vigoare, la data executiei, în mãsura în care acestea completeazã si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitãti de
specialitate, efectuarea tuturor încercãrilor si determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificãri
suplimentare fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã asigure adoptarea mãsurilor tehnologice si
organizatorice care sã conducã la respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sã tinã evidenta zilnicã a terasamentelor executate, cu
rezultatele testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
(“Inginerul”) poate dispune întreruperea executiei lucrãrilor si luarea mãsurilor care se impun, pe
cheltuiala Antreprenorului.
3 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 5
CAPITOLUL I
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PÃMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeazã a fi însãmântate sau plantate se foloseste
pãmânt vegetal rezultat de la curãtirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu
pãmânt vegetal corespunzãtor.
ART.4. PÃMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pãmânturi clasificate conform SR EN 1997 ȘI SR EN 1992
care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1.a si 1.b.
4.2. Pãmânturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice înãltime de terasament, fãrã a se lua mãsuri speciale.
4.3. Pãmânturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice înãltime de terasament, compactarea lor necesitând o
tehnologie adecvatã.
4.4. Pãmânturile prãfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pãmânturi rele
sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate în stare uscatã compactatã mai micã de
1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pãmânturi de calitate satisfãcãtoare sau vor fi stabilizate mecanic
sau cu lianti (var, cenusã de furnal, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toatã lãtimea
platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pãmânturilor rele si de minimum 50 cm în
cazul pãmânturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscatã compactatã mai micã
de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili în functie
de conditiile locale concrete, de cãtre Inginer.
Pentru pãmânturile argiloase, simbolul 4d, se recomandã fie înlocuirea, fie stabilizarea lor
cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când
pãmântul din patul drumului are umiditatea relativã Wo>0,55 se va executa un strat de separatie
din geotextil, rezistent si permeabil.
W - umiditate naturalã
Wo =
WL - limita de curgere
4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizeazã pãmânturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cãror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea solutiei de punere în operã si eventualele mãsuri de îmbunãtãtire sã fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pãmânturile organice, mâluri, nãmoluri, pãmânturile
turboase si vegetale, pãmânturile cu consistentã redusã (care au indicele de consistentã sub
0,75%), precum si pãmânturile cu continut mai mare de 5% de sãruri solubile în apã. Nu se vor
introduce în umpluturi, bulgãri de pãmânt înghetat sau cu continut de materii organice în
putrefactie (brazde, frunzis, rãdãcini, crengi, etc).
4 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 6
ART.5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesarã compactãrii rambleurilor nu trebuie sã fie murdarã si nu trebuie sã
continã materii organice în suspensie.
5.2. Apa sãlcie va putea fi folositã cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactãrii
terasamentelor din spatele lucrãrilor de artã.
5.3. Eventuala adãugare a unor produse, destinate sã faciliteze compactarea nu se va face
decât cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitãtile de utilizare.
ART.6. PÃMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pãmânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile
trebuie sã aibe calitãtile pãmânturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pãmânturi nu trebuie sã aibã elemente cu dimensiuni
mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITÃTII PÃMÂNTURILOR
7.1. Verificarea calitãtii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevãzute în tabelul 2.
Tabel 2
N
Metode de
r. Caracteristici
Frecvente minime determinare
C care se verificã
conform SR
rt.
În functie de heterogenitatea
1 Granulozitate 1913/5-85
pãmântului
Limita de utilizat însã nu va fi mai micã
2 1913/4-86
plasticitate decât
Densitate uscatã o încercare la fiecare 5.000
3 1913/3-76
maxima mc
Coeficientul de
4 7107-1/76
neuniformitate
Pentru pãmânturile folosite în
Caracteristicile rambleurile din
5 1913/13-83
de compactare spatele zidurilor si
pãmânturile folosite
la protectia rambleurilor, o
6 Umflare libera 1913/12-88
încercare la fiecare 1.000 mc
O încercare la fiecare: - 2.000
Sensibilitate la mc pãmânt pentru
7 1709/3-90
înghet, dezghet rambleuri
- 250 ml de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
5 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 7
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinãrilor de
laborator.
C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRÃRILOR
8.1. De regulã, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vârfurile
de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati în afara amprizei drumului. Pichetajul este
însotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati în afara zonei
drumului, cel putin câte doi reperi pe km.
8.2. În cazul când documentatia este întocmitã pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeazã sã se facã la începerea
lucrãrilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi
si a reperilor de pe teren.
8.3. Înainte de începerea lucrãrilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea si completarea pichetajului în cazul situatiei arãtate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou în cazul situatiei de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie sã se facã o
pichetare detaliatã a profilurilor transversale, la o distantã maximã între acestea de 30 m în
aliniament si de 20 m în curbe.
Pichetii implantati în cadrul pichetajului complementar vor fi legati, în plan si în profil în
lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odatã cu definitivarea pichetajului, în afarã de axa drumului, Antreprenorul va
materializa prin tãrusi si sabloane urmãtoarele:
- înãltimea umpluturii sau adâncimea sãpãturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este rãspunzãtor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si
are obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacã este necesar.
8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrãrilor este efectuatã de cãtre
Antreprenor, pe cheltuiala si rãspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisã a Inginerului, cu
notificare cu cel putin 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuãrii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, aflate în ampriza lucrãrilor în vederea mutãrii sau protejãrii acestora.
ART.9. LUCRÃRI PREGÃTITOARE
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor de terasamente se executã urmãtoarele lucrãri
pregãtitoare în limita zonei expropriate:
- defrisãri;
- curãtirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pãmântului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepãrtarea apelor de suprafatã si adâncime;
- demolarea constructiilor existente.
6 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 8
9.2. Antreprenorul trebuie sã execute în mod obligatoriu tãierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sã scoatã rãdãcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în
caz cã este necesar, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Scoaterea buturugilor si rãdãcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înãltime mai micã
de 2 m precum si la debleuri.
9.3. Curãtirea terenului de frunze, crengi, iarbã si buruieni si alte materiale se face pe
întreaga suprafatã a amprizei.
9.4. Decaparea pãmântului vegetal se face pe întrega suprafatã a amprizei drumului si a
gropilor de împrumut.
9.5. Pãmântul decapat si orice alte pãmânturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate si depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a
terasamentelor drumului. Pãmântul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizãrii.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de gardã care sã colecteze si sã evacueze
apa în afara amprizei drumului. În general, dacã se impune, se vor executa lucrãri de colectare,
drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolãrile constructiilor existente vor fi executate pânã la adâncimea de 1,00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijã, pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa
publicã cea mai apropiatã, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupã scoaterea buturugilor
si rãdãcinilor, etc. vor fi umplute cu pãmânt bun pentru umpluturã, conform prevederilor art.4 si
compactate pentru a obtine gradul de compactare prevãzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor înainte ca “Inginerul” sã
constate si sã accepte executia lucrãrilor pregãtitoare enumerate în prezentul capitol.
Aceastã acceptare trebuie sã fie în mod obligatoriu mentionatã în registrul de santier.
ART.10. MISCAREA PÃMANTULUI
10.1. Miscarea terasamentelor se efectueazã prin utilizarea pãmântului provenit din
sãpãturi, în profilurile cu umpluturã ale proiectului. La începutul lucrãrilor, Antreprenorul trebuie
sã prezinte Consultantului spre aprobare, o diagramã a cantitãtilor ce se vor transporta (inclusiv
un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea
terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sãpãturã si pãmânturile din debleuri care sunt improprii realizãrii
rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum si pãmântul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pãmânt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub formã de
supralãrgire, trebuie sã fie supusã aprobãrii “Inginerului”.
10.5. Dacã, în cursul executiei lucrãrilor, natura pãmânturilor provenite din debleuri si
gropi de împrumut este incompatibilã cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului
de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si
conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sã informeze “Inginerul” si sã-i
supunã spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pãmântului pentru umpluturã, pe
7 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 9
bazã de mãsurãtori si teste de laborator, demonstrând existenta realã a materialelor si evaluarea
cantitãtilor de pãmânt ce se vor exploata.
10.6. La lucrãrile importante, dacã beneficiarul considerã necesar, poate preciza, completa
sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate
întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondentã a pãmântului” prin
care se defineste destinatia fiecãrei naturi a pãmântului provenit din debleuri sau gropi de
împrumut.
10.7. Transportul pãmântului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul
de miscare a pãmântului” care defineste în spatiu miscãrile si localizarea finalã a fiecãrei cantitãti
izolate de pãmânt din debleu sau din groapa de împrumut. El tine cont de “Tabloul de
corespondentã a pãmântului” stabilit de Client, dacã aceasta existã, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan
este supus aprobãrii “Inginerului” în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea
lucrãrilor.
ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PÃMANT
11.1. În cazul în care gropile de imprumut si depozitele de pãmânt nu sunt impuse prin
proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul
“Inginerului”. Acest acord va trebui sã fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea
exploatãrii gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacã “Inginerul” considerã cã este necesar,
cererea trebuie sã fie însotitã de:
un raport privind calitatea pãmântului din gropile de împrumut alese, în spiritul
prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele
de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru
depozite si/sau pentru gropile de împrumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere
a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta urmãtoarele reguli:
pãmântul vegetal se va îndepãrta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit
conform prevederilor proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizatiei prealabile a
“Inginerului”, sã fie la o depãrtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de
debleu ale drumului cu conditia ca fundul sãpãturii, la terminarea extragerii, sã fie nivelat pentru
a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sã fie îngrijit executate;
sãpãturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicatã în
debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul
drumului, amenajând o banchetã de 4,00 m lãtime între piciorul taluzului drumului si groapa de
împrumut;
fundul gropilor de împrumut va avea o pantã transversalã de 1...3% spre exterior si
o pantã longitudinalã care sã asigure scurgerea si evacuarea apelor;
8 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 10
taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu
înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu
se lasã nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sãpãturã din zonele de debleu, poate fi depozitat în urmãtoarele
moduri:
în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat
fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafata superioarã a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelatã la o cotã cel mult egalã cu
cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în executie sau
ale celor existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situatii este necesar sã se
obtinã aprobarea pentru ocuparea terenului si sã se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmãri ca prin executia acestora sã nu
se provoace înzãpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijã ca gropile de împrumut si depozitele sã nu
compromitã stabilitatea masivelor naturale si nici sã nu riste antrenarea terasamentelor de cãtre
ape sau sã cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime rãspunzãtor de aceste pagube.
11.5. “Inginerul” se va opune executãrii gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibie
de a înrãutãti aspectul împrejurimilor si a scurgerii apelor, fãrã ca Antreprenorul sã poatã pretinde
pentru acestea fonduri suplimentare sau despãgubiri.
11.6. Achizitionarea sau despãgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele
de pãmânturi ca si ale celor necesare gropilor de împrumut, rãmân în sarcina Antreprenorului.
ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregãtire a
amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale sã fi fost
verificat si recunoscut ca satisfãcãtor de cãtre “Inginerul” lucrãrii.
Aceste acceptãri trebuie, în mod obligatoriu sã fie mentionate în registrul de santier.
12.2. Sãpãturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lãtime si pe mãsurã ce avanseazã, se
realizeazã si taluzarea, urmãrind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalitãtilor pe care le va prescrie
“Inginerul” lucrãrii si pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La sãparea în terenuri sensibile la umezealã, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizãrii
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pãmânturilor. Toate lucrãrile preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea
sãpãturilor, pentru a se asigura ca lucrãrile se vor executa fãrã a fi afectate de ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixatã prin proiect nu va prezenta calitãtile
stabilite si nu este de portanta prevãzutã, “Inginerul” va putea prescrie realizarea unui strat de
formã pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de formã se va face la gradul de
compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
9 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 11
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacã acesta diferã de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sã aducã la cunostinta “Inginerului”
neconcordanta constatatã, urmând ca acesta sã dispunã o modificare a înclinãrii taluzurilor si
modificarea volumului terasamentelor.
12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi
de maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în functie de natura materialelor existente în debleu.
Tabel 3
ÎNCLINAREA
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU
TALUZURILOR
Pãmânturi argiloase, în general argile nisipoase sau
1,0 : 1,5
prãfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pãmânturi mãrnoase 1,0:1,0...1,0:0,5
Pãmânturi macroporice (loess si pãmânturi loessoide) 1,0:0,1
Roci stâncoase alterabile, în functie de gradul de
1,0:1,5...1,0:1,0
alterabilitate si de adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0:0,1
de la 1,0:0,1 pânã la
Roci stâncoase (care nu se degradeazã) cu stratificarea
pozitia verticalã sau chiar în
favorabilã în ce priveste stabilitatea
consola
În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în conditii hidrologice nefavorabile
(zone umede, infiltratii, zone de bãltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va
stabili printr-un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui sã fie curãtate de pietre sau de bulgãri de pãmânt care nu sunt
perfect aderente sau încorporate în teren ca si rocile dislocate a cãror stabilitate este incertã.
12.9. Dacã pe parcursul lucrãrilor de terasamente, masele de pãmânt devin instabile,
Antreprenorul va lua mãsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp “Inginerul”.
12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotã, se vor compacta pânã la 100% Proctor
Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.11. În terenuri stâncoase, la sãpãturile executate cu ajutorul explozivului,
Antreprenorul va trebui sã stabileascã si apoi sã adapteze planurile sale de derocare în asa fel
încât dupã explozii sã se obtinã:
degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
cea mai mare fractionare posibilã a rocii, evitând orice risc de deteriorare a
lucrãrilor.
12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui sã se inspecteze, în mod frecvent si în
special dupã explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se
înlãtura pãrtile de rocã, care ar putea sã fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupã executia lucrãrilor, se va verifica dacã adâncimea necesarã este atinsã peste tot.
Acolo unde aceasta nu este atinsã, Antreprenorul va trebui sã execute derocarea suplimentarã
necesarã.
12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata
de 3 m sunt date în tabelul 4.
10 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 12
Tabel 4
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platformã cu strat de formã +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformã fãrã strat de formã +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în functie de natura rocii
12.14. Metoda utilizatã pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este
lãsatã la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentarã, apoi
de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pãmânt, pentru aducerea la cote, care va trebui
compactat asa cum este arãtat în art.14.
12.15. Dacã proiectul prevede executarea rambleurilor cu pãmânturile sensibile la
umezealã, “Inginerul” va prescrie ca executarea sãpãturilor în debleuri sã se facã astfel:
în perioada ploioasã: extragerea verticalã
dupã perioada ploioasã: sãpãturi în straturi, pâna la orizontul al cãrui continut în
apã va fi superior cu 10 puncte, umiditãtii optime Proctor Normal.
12.16. În timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sã conducã lucrãrile
astfel ca pãmânturile ce urmeazã sã fie folosite în realizarea rambleurilor sã nu fie degradate sau
înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special sã se înceapã cu lucrãrile de debleu de la partea
de jos a rampelor profilului în lung.
Dacã topografia locurilor permite o evacuare gravitationalã a apelor, Antreprenorul va
trebui sã mentinã o pantã suficientã pentru scurgere, la suprafata pãrtii excavate si sã execute în
timp util santuri, rigole, lucrãri provizorii necesare evacuãrii apelor în timpul excavãrii.
ART.13. PREGÃTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Lucrãrile pregãtitoare arãtate la art.8 si 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât si
celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrãri pregãtitoare.
13.1. Când linia de cea mai mare pantã a terenului este superioarã lui 20%, Antreprenorul
va trebui sã execute trepte de înfrãtire având o înãltime egalã cu grosimea stratului prescris
pentru umpluturã, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu înclinarea de 4% spre
exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrãrilor pregãtitoare prevãzute la art.8 si 9,
sau pe terenuri de portantã scazutã se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului
pe o adâncime minimã de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform
tabelului 5.
ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR
14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregãtirile terenului,
indicate în caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sã fie verificate si acceptate de
“Inginer”. Aceastã acceptare trebuie sã fie, în mod obligatoriu, consemnatã în caietul de santier.
11 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 13
14.1.2. Nu se executã lucrãri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie sã fie întreruptã în cazul când calitãtile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluatã decât dupã un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sãu,
la propunerea Antreprenorului.
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se executã în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia
proiectului, pe întreaga lãtime a platformei si în principiu pe întreaga lungime a rambleului,
evitându-se segregãrile si variatiile de umiditate si granulometrie.
Dacã dificultãtile speciale, recunoscute de “Inginer”, impun ca executia straturilor
elementare sã fie executate pe lãtimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din
benzi alãturate, care împreunã acoperã întreaga lãtime a profilului, urmãrind ca decalarea în
înãltime între douã benzi alãturate sã nu depãseascã grosimea maximã impusã.
14.2.2. Pãmântul adus pe platformã este împrãstiat si nivelat pe întreaga lãtime a
platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimã de compactare stabilitã, urmãrind realizarea
unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafata fiecãrui strat intermediar, care va avea grosimea optimã de compactare, va fi
planã si va avea o pantã transversalã de 3…5% cãtre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea
panta prescrisã conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înãltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatrã sau din beton cu dimensiunea maximã de 0,50 m cu conditia
respectãrii urmãtoarelor mãsuri:
- împãnarea golurilor cu pãmânt;
- asigurarea tasãrilor în timp si luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pãmânt de calitate corespuzãtoare pe cel
putin 2,00 m grosime la partea superioarã a rambleului.
14.2.4. La punerea în operã a rambleului se va tine seama de umiditatea optimã de
compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinãri ale umiditãtii la sursã si se
vor lua mãsurile în consecintã pentru punerea în operã, respectiv asternerea si necompactarea
imediatã, lãsând pãmântul sã se zvânte sau sã se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pânã
cât mai aproape de cea optimã, sau din contrã, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditãtii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor Normal prevãzut în STAS 2914-84, conform tabelului 5.
12 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 14
Tabel 5
Pãmânturi
Zonele din terasamente (la
Necoezive Coezive
care se prescrie
Îmbrã Îmbrãcã
Îmbrã
cãminti Îmbrãcãmi minti
gradul de compactare) cãminti
semiperman nti permanente semipermanent
permanente
ente e
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu, cu
înãltimea: 100 97
95 93
h 2,00 m 95 92
92 90
h > 2,00 m
b. În corpul rambleurilor, la
adâncimea sub patul drumului:
100
h 0,50 m 100 100 100
100
0,5 < h 2,00 m 97 97 94
95
h > 2,00 m 92 92 90
c. În debleuri, pe adâncimea
de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100
NOTÃ: Pentru pãmânturile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proportie
mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea în stare uscatã a pãmântului compactat nu se
poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal,
când dupã un anumit numãr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de
compactare cel mai greu nu lasã urme vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui sã supunã acordului “Inginerului”, cu cel putin opt zile
înainte de începerea lucrãrilor, grosimea maximã a stratului elementar pentru fiecare tip de
pãmânt, care poate asigura obtinerea (dupã compactare) a gradelor de compactare arãtate în
tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
În acest scop, înainte de începerea lucrãrilor, va realiza câte un tronson de încercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pãmânt. Dacã compactarea prescrisã nu poate fi
obtinutã, Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã plansã de încercare, dupã ce va aduce
modificãrile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor încercãri trebuie
sã fie mentionate în registrul de santier.
În cazurile când aceastã obligatie nu va putea fi realizatã, grosimea straturilor
succesive nu va depãsi 20 cm dupã compactare.
14.3.3. Abaterile limitã la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrãcãmintile din
beton de ciment si de 4% sub celelalte îmbrãcãminti si se acceptã în max. 10% din numãrul
punctelor de verificare.
13 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 15
14.4. Controlul compactãrii
În timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupã cum urmeazã:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minimã a testelor trebuie sã fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea încercãrii Frecvenãa minimalã Observatii
a
încercãrilor
Încercarea Proctor 1 /5.000 mc Pentru fiecare tip de
pãmânt
Determinarea continutului de 1 /250 ml de pe strat
apã platformã
Determinarea gradului de 3 /250 ml de pe strat
compactare platformã
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele
privind încercarea Proctor, determinarea umiditãtii si a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat si sector de drum.
Antreprenorul poate sã cearã receptia unui strat numai dacã toate gradele de compactare
rezultate din determinãri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceastã receptie va trebui,
în mod obligatoriu, mentionatã în registrul de santier.
14.5 Profiluri si taluzuri
14.5.1 Lucrãrile trebuie sã fie executate de asa manierã încât dupã cilindrare profilurile
din proiect sã fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sã prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sã fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacã nu sunt
dispozitii contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portantã
corespunzãtoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 pânã la înãltimile maxime pe verticalã indicate în
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu H
(max m)
Argile prãfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificatã si asiguratã numai dupã realizarea gradului de
compactare indicat în tabelul 5.
14 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 16
14.5.3. În cazul rambleurilor cu înãltimi mai mari decât cele arãtate în tabelul 7, dar
numai pânã la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de
1:1,5, iar pe restul înãltimii, pânã la baza rambleului, înclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum si la cele situate în albiile majore ale
râurilor, ale vãilor si în bãlti, unde terenul de fundatie este alcãtuit din particule fine si foarte fine,
înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de
stabilitate de 1,3....1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portantã
redusã, vor avea înclinarea 1:1,5 pânã la înãltimile maxime, h max. pe verticalã indicate în
tabelul 8, în functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) Unghiul de frecare internã în grade
terenului 5o 10o 15o
de b) coeziunea materialului KPa
fundatie
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înãltimea maximã a rambleului, h max, în m
0
3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10
2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5
1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3
- - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmãtoarele:
- platformã fãrã strat de formã +/- 3 cm
- platformã cu strat de formã +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelãrile sunt mãsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fatã de cea proiectã este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pãmânturilor sensibile la apã
14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pãmânturi sensibile la apã,
“Inginerul” va putea ordona Antreprenorului urmãtoarele:
- asternerea si compactarea imediatã a pãmânturilor din debleuri sau gropi de
împrumut cu un grad de umiditate convenabil;
- un timp de asteptare dupã asternere si scarificarea, în vederea eliminãrii apei în
exces prin evaporare;
- tratarea pãmântului cu var pentru reducerea umiditãtii;
15 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 17
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umiditãtii pãmânturilor cu
exces de apã.
Când umiditatea naturalã este mai micã decât cea optimã se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pãmânturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului mãsuri speciale
pentru evacuarea apelor.
14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stâncos
14.7.1. Materialul stâncos rezultat din derocãri se va împrãstia si nivela astfel încât sã se
obtinã o umpluturã omogenã si cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinatã în functie de dimensiunea
materialului si posibilitãtile mijloacelor de compactare. Aceastã grosime nu va putea, în nici un
caz, sã depãseascã 0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor
contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stâncã ale cãror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor
fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sã fie omogenã.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stâncoase, prezentând un
procentaj de goluri ridicat, este interzisã.
14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu
utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceastã compactare va fi însotitã de o stropire cu apã,
suficientã pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactãrii va fi efectuat prin mãsurarea parametrilor Q/S unde:
Q- reprezintã volumul rambleului pus în operã într-o zi, mãsurat în mc dupã
compactare;
S- reprezintã suprafata compactatã într-o zi de utilajul de compactare care s-a
deplasat cu viteza stabilitã pe sectoarele experimentale.
Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilitã cu ajutorul unui tronson de încercare controlat
prin încercãri cu placa. Valoarea finalã va fi cea a testului în care se obtin module de cel putin
500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15.
Încercãrile se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi
înscrise în registrul de santier.
14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelatã, admitându-se aceleasi tolerante ca si în cazul
debleurilor în material stâncos, art.12 tab.4.
Denivelãrile pentru taluzurile neacoperite trebuie sã asigure fixarea blocurilor pe cel putin
jumãtate din grosimea lor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeazã concomitent cu îmbrãcarea
taluzurilor, în scopul de a le proteja de eroziune. Pãmântul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi
compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupã corectarea
granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactãrii prescrise.
14.8.2. Straturile din pãmânturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea
unei umiditãti omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitându-se tolerantele arãtate la art.12
tab.4. Aceste tolerante se aplicã straturilor de pãmânt care protejeazã platforma si taluzurile
nisipoase.
16 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 18
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrãrilor de artã (culei, aripi,
ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. În lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele
lucrãrilor de artã vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite în patul drumului, cu
exceptia materialelor stâncoase. Pe o lãtime minimã de 1 metru, mãsuratã de la zidãrie, mãrimea
maximã a materialului din carierã, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea
integritãtii lucrãrilor de artã.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobãrii “Inginerului” sau
reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de artã întinderea zonei lor de
folosire.
14.10. Protectia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat sã asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si
inundatiilor provocate de ploi, a cãror intensitate nu depãseste intensitatea celei mai puternice
ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizatã de cea mai apropiatã
statie pluviometricã.
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
ªantul sau rigola trebuie sã rãmânã constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu
va fi tolerat ca acest paralelism sã fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase. Paramentele
santului sau ale rigolei vor trebui sã fie plane iar blocurile în proeminentã sã fie tãiate.
La sfârsitul santierului si înainte de receptia finalã, santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgãri si blocuri cãzute.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectând
cotele în profil în lung si în profil transversal, declivitãtile si lãtimea prevãzute în proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul
4.
În ce priveste lãtimea platformei si cotele de executie abaterile limitã sunt:
- la lãtimea platformei:
+/- 0,05 m, fatã de ax
+/- 0,10 m, pe întreaga lãtime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fatã de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Dacã executia sistemului rutier nu urmeazã imediat dupã terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelatã transversal, urmãrind realizarea unui profil acoperis, în douã ape, cu
înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevãzut în piesele
desenate ale proiectului, fãrã sã coboare sub o pantã transversalã de 4%.
17 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 19
ART.17. ACOPERIREA CU PÃMÂNT VEGETAL
Când acoperirea cu pãmânt vegetal trebuie sã fie aplicatã pe un taluz, acesta este în
prealabil tãiat în trepte sau întãrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a
le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pãmânt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sã fie fãrâmitat, curãtat cu grijã de pietre, rãdãcini sau iarbã si
umectat înainte de rãspândire.
Dupã rãspândire pãmântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrãrilor de îmbrãcare cu pãmânt vegetal este în principiu, suspendatã pe
timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sã construiascã drenuri în cazul în care apele nu pot fi
evacuate gravitational.
Lucrãrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sã se dovedeascã necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de cãtre “Inginer” si reglementarea lor se va face, în lipsa unor
alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART.19. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
În timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sã execute în timp util si pe
cheltuiala sa lucrãrile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sã mentinã scurgerea apelor, si sã
repare toate zonele identificate cu tasãri datoritã proastei executii.
În afarã de aceasta, Antreprenorul va trebui sã execute în aceeasi perioadã, la cererea
scrisã a “Inginerului”, si toate lucrãrile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este
rãspunzãtor.
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRÃRILOR
20.1. Controlul calitãtii lucrãrilor de terasamente constã în:
- verificarea trasãrii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregãtirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitãtii si stãrii pãmântului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactãrii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat sã tinã evidenta zilnicã, în registrul de laborator, a
verificãrilor efectuate asupra calitãtii umiditãtii pãmântului pus în operã si a rezultatelor obtinute
în urma încercãrilor efectuate privind calitatea lucrãrilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmãtorului strat dacã stratul precedent nu a
fost finalizat si aprobat de Inginer.
Antreprenorul va întretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pânã la acoperirea
acestora cu stratul urmãtor.
20.3. Verificarea trasãrii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de
trasare
Aceastã verificare se va face înainte de începerea lucrãrilor de executie a terasamentelor
urmãrindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilã fiind de +/-
0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
18 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 20
20.4. Verificarea pregãtirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1. Înainte de începerea executãrii umpluturilor, dupã curãtirea terenului, îndepãrtarea
stratului vegetal si compactarea pãmântului, se determinã gradul de compactare si deformarea
terenului de fundatie.
20.4.2. Numãrul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului
de compactare este de 3 încercãri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umpluturã.
20.4.3. Verificãrile efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calitãtii
lucrãrilor ascunse, specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin mãsurãtori cu deflectometru cu
pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitãtii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Mãsurãtorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la
max. 25 m unul dupã altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considerã realizatã capacitatea portantã
necesarã dacã deformatia elasticã, corespunzãtoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadreazã în
valorile din tabelul 9, admitându-se depãsiri în cel mult 10% din punctele mãsurate. Valorile
admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie în functie de tipul pãmântului de
fundatie sunt indicate în tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face în corelatie
cu mãsurãtorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestã valori de
capacitate portantã scazutã.
20.5. Verificarea calitãtii si stãrii pãmântului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitãtii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale
pãmântului, conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificatã grosimea fiecãrui strat de pãmânt asternut la executarea rambleului.
Grosimea mãsuratã trebuie sã corespundã grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul
de pãmânt respectiv si utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactãrii umpluturilor
20.7.1. Determinãrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pãmânt pus în operã.
În cazul pãmânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza
stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului
când grosimea este mai micã de 25 cm. În cazul pãmânturilor necoezitive se va preleva o singurã
probã din fiecare punct, care trebuie sã aibã un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 -
84 cap.7. Pentru pãmânturile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la
tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitãtii în stare uscatã a
acestor probe cu densitatea în stare uscatã maximã stabilitã prin încercarea Proctor, STAS
1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
19 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 21
La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta. Aceste
puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.7.2. În cazul când valorile obtinute la verificãri nu sunt corespunzãtoare celor
prevãzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactãrii, fie scarificarea si recompactarea
stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmãtor decât numai dupã obtinerea gradului
de compactare prescris, compactarea ulterioarã a stratului ne mai fiind posibilã.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupã terminarea executiei
terasamentelor si constã în verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitãtii, cu
ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m
fatã de prevederile proiectului. În ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor,
tolerantele sunt cele arãtate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificãrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantã.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin mãsurãtori cu deflectometrul
cu pârghie.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portantã necesarã la nivelul patului
drumului se considerã realizatã dacã, deformatia elasticã, corespunzãtoare sub sarcina osiei
etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10%
din numãrul punctelor mãsurate.
Tabel 9
Tipul de pãmânt conform SR EN 1997 ȘI SR EN Valoarea admisibilã a deformatiei
1992 elastice 1/100 mm
Nisip prãfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos,
400
praf
Argilã prãfoasã, argilã nisipoasã, argilã prafoasã
nisipoasã, argilã 450
Când mãsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilã,
Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevãzutã în STAS 2914/489, frecventa încercãrilor va fi de 3 încercãri pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m
lungime.
20 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 22
C A P I T O L U L III
RECEPTIA LUCRÃRII
Lucrãrile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe
faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
21.1. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrãri ascunse) se efectueazã conform
Regulamentului privind controlul de stat al calitãtii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si
conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante, elaboratã de
MLPAT si publicatã în Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dacã partea de
lucrãri ce se receptioneazã s-a executat conform proiectului si atestã conditiile impuse de
normativele tehnice în vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. În urma verificãrilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se
confirmã posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmãtoare.
21.3. Receptia pe faze se efectueazã de cãtre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce
se încheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnãturi.
21.4. Receptia pe faze se va face în mod obligatoriu la urmãtoarele momente ale lucrãrii:
- trasarea si pichetarea lucrãrii;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrãrilor pregãtitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înãltimea de umpluturã si la
realizarea umpluturii sub cota stratului de formã sau a patului drumului;
- în cazul sãpãturilor, la cota finalã a sãpãturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrãri ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cât si a comisiei de receptie preliminarã sau finalã.
21.6. La terminarea lucrãrilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrãrilor, verificându-se:
- concordanta lucrãrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de
sarcini speciale si a proiectului de executie;
- natura pãmântului din corpul drumului.
21.7. Lucrãrile nu se vor receptiona dacã:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevãzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe
fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrãrile de scurgerea apelor sunt necorespunzãtoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observã fenomene de instabilitate, începuturi de crãpãturi în corpul
terasamentelor, ravinãri ale taluzurilor, etc.;
- nu este asiguratã capacitatea portantã la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si
modul si termenele de remediere.
21 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 23
ART.22. RECEPTIA PRELIMINARÃ, LA TERMINAREA
LUCRÃRILOR
Receptia preliminarã se face la terminarea lucrãrilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de receptie a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/94.
ART. 23. RECEPTIA FINALÃ
La receptia finalã a lucrãrii se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele si
dacã acestea au fost întretinute corespunzãtor în perioada de garantie a întregii lucrãri, în
conditiile respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat în
MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în vederea
executãrii de lucrãri în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr.79/1998-Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace
tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de
întretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
II. NORMATIVE TEHNICE
CD 31-2002 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a
capacitãtii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE
SR EN 933-2012 - Agregate naturale pentru lucrãri de cãi ferate si drumuri. Metode de
încercare.
SR 1913 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pãmânturilor.
STAS 1709/1-90 -Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de drumuri.
Adâncimea de înghet în complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90 -Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de drumuri.
Prevenirea si remedierea degradãrilor din înghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90 - Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrãri de drumuri.
Determinarea sensibilitãtii la înghet a pãmânturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 -Teren de fundare. Determinarea umiditãtii.
STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitãtii pãmânturilor.
STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitãtii.
22 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 24
STAS 1913/12-88 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pãmânturilor cu umflãri si contractii mari.
STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 -Teren de fundare. Determinarea greutãtii volumice pe teren.
STAS 2914-84 -Lucrãri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
ÎNTOCMIT,
ing. Pavil Bogdan
23 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 25
CAIET DE SARCINI
2. Strat din balast amestec optimal
24 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 26
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la execuția straturilor de fundație din balast și
balast optimal din structurile rutiere și cuprinde condițiile tehnice care trebuie îndeplinite de
materialele folosite
Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările și determinările
cerute de prezentul Caiet de Sarcini și orice alte încercări și determinări cerute de Consultant.
În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte
prevederile standardelor și normelor în vigoare.
Cu cel puțin 14 zile înaintea începerii lucrărilor la stratul de fundație, Antreprenorul va
prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuție a statului de fundație, care va conține,
printre altele:
o programul de execuție a stratului de fundație;
o utilajele folosite pentru producerea și transportul agregatelor;
o utilajele folosite pentru producerea amestecului optimal;
o utilajele folosite pentru transportul, împrăștierea, udarea și compactarea amestecului;
o sursele (balastiere, furnizori) și depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la acestea.
Pentru definitivarea procedurii de execuție, Antreprenorul va executa sectoare de
probă, a căror dimensiuni și locații vor fi stabilite împreună cu Consultantul.
După executarea sectoarelor de probă, procedura de execuție va fi completată cu
informații privind tehnologia de așternere și compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lățime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteză);
o numărul de treceri cu și fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
o numărul de sub-straturi în care se va executa stratul de fundație (atunci când gradul de
compactare cerut nu se poate realiza prin așternerea într-un singur strat);
o grosimea stratului (sub-straturilor) înainte de compactare;
Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplinește
cerințele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuția lucrărilor și la rezultatele
obținute în urma măsurătorilor, testelor și sondajelor.
Antreprenorul va realiza verificări suplimentare, dacă acestea sunt solicitate de
Consultant.
1. CARACTERISTICI GEOMETRICE
1.1. Generalitati
Necesitatea testarii si declararii tuturor caracteristicilor din acest capitol trebuie limitata in
concordanta cu utilizarile particulare, utilizarea finala sau originea agregatului. Cand este necesar,
incercarile stabilite in capitolul 1 trebuie realizate pentru a determina caracteristicile geometrice
corespunzatoare
1.2. Clase de granulozitate
Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D si trebuie sa respecte
caracteristicile de granulozitate stabilite la 1.3.
25 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 27
Clasele de granulozitate trebuie stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor prezentate in
tabelul 1 si sa contina seria de baza, sau seria de baza plus seria 1, sau seria de baza plus seria 2.
Nu este admisa combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 si din seria 2.
Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mica dimensiune d a claselor granulare
nu trebuie sa fie mai mic de 1,4.
Tabel 1 - Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate
Serie de baza Serie de baza + seria Setul de baza + seria
mm 1 2
mm mm
0 0 0
1 1 1
2 2 2
4 4 4
- 5.6 (5) -
- - 6.3 (6)
8 8 8
- - 10
- 11.2 (11) -
- - 12.5 (12)
- - 14
16 16 16
- - 20
- 22.4 -
31.5 (32) 31.5 (32) 31.5 (32)
- - 40
- 45 -
- 56 63
63 63 80
- - -
- 90 -
Nota 1 - Dimensiunile sitei mai mari de 90 mm pot fi folosite in aplicatiile particulare.
Nota 2 - Dimensiunile rotunjite din paranteze pot fi folosite ca descrieri simplificate ale
claselor de granulozitate.
1.3. Granulometrie
1.3.1. Generalitati
Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform EN 933-1, trebuie sa se supuna
cerintelor din 1.3.2 si 1.3.3, corespunzator marimii agregatului d/D.
Sunt permise combinatii a doua sau mai multe dimensiuni adiacente de agregat sau agregat
mixt.
26 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 28
Nota - Agregatele furnizate ca un amestec de diferite dimensiuni sau tipuri, trebuie
omogenizate. Cand agregatele de densitati semnificativ diferite sunt omogenizate trebuie avuta grija
pentru evitarea segregarii.
Cand se stabileste ca cel putin 90% din sortarile agregatelor sunt supuse unui control de
productie al fabricii, luat din loturi diferite pe o perioada de maxim 6 luni, tolerantele sortarii
declarate de producator trebuie sa se incadreze intre limitele stabilite in 1.3.2 si 1.3.3.
Tabel 2 - Cerinte generale de granulometrie
Dime Procent de trecere exprimat ca masa
Ag Cat
nsiune 2 1. dc d/
regat Dd egorie G
mm Da 4D bc e
2b c
10 98 85 0 0 Gc
Ag d=1
0 la 100 la 99 la 15 la 5 85-15
regat si
10 98 80 0 0 Gc
grosier D>2
0 la 100 la 99 la 20 la 5 80-20
d=0 10 98 85 GF
- -
Fi si 0 la 100 la 99 85
n D= 10 98 80 GF
- -
6.3 0 la 100 la 99 80
10 85 GF
- - -
d=0 0 la 99 85
A
si 10 98 80 GF
mestec - -
D> 0 la 100 la 99 80
agregat
6.3 10 75 GF
- - -
0 la 99 75
1.3.2. Agregatul grosier
Toate agregatele grosiere trebuie sa respecte cerintele generale de sortare stabilite in tabelul 2
corespunzator valorilor d/D.
Cand se solicita, pentru agregatele grosiere sortate la care d/D = 2 se aplica urmatoarele cerinte
complementare pentru procentul de trecere pe sita de dimensiune medie:
- toate sorturile trebuie sa se incadreze intre limitele generale date in tabelul 3;
- producatorul trebuie sa documenteze si, la cerere, sa declare tipul sortarii care trece pe sita
mijlocie. Abaterile limita trebuie sa respecte cerintele categoriilor selectate in tabelul 3, in
concordanta cu o anumita aplicatie sau de utilizare finala.
Pentru cazul particular in care agregatul grosier are D/d < 2, nu vor fi cerinte in plus fata de
cele stabilite in tabelul 2.
27 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 29
Tabelul 3 - Categorii ale limitelor generale si tolerantelor agregatelor grosiere
pentru site mijlocii
Limite generale si tolerante
pentru sitele mijlocii (procentul
masei care trece) unde D/d > 2
Site
Deviatiile Categoria
D/d mijlocii
limita ale GT
mm Limite
sortarii tip
generale
declarate de
producator
25 la 80 ± 15 GTc25/15
<4 D/1.4
20 la 70 ± 15 GTc20/15
GTc20/17.
>4 D/2 20 la 70 ± 17.5
5
nu se solicita GTNR
Cand sitele mijlocii calculate mai sus nu sunt cuprinse in seria ISO565/R20 se va folosi
cea mai apropiata sita din serie
1.3.3. Agregat fin si mixt
Agregatele fine si mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare stabilite in tabelul 2.
Cand este solicitat, producatorul trebuie sa documenteze si, la cerere, sa declare tipul sortarii
pentru fiecare granulatie de agregat fin si agregat mixt produsa. Deviatiile limita trebuie sa respecte
cerintele mentionate in tabelul 4 conform cu o anumita aplicatie sau cu utilizarea finala.
Tabelul 4 - Categorii de tolerante ale sortarii tip declarate de producator pentru
agregate fine si agregate mixte
Abateri limita Categoria
Procent de trecere exprimat ca masa
Sita D Sita D/2 Sita de Agregat Agregat
0.063 mm fin mixt
GTF GTA
±5 ± 10 ±3a GTF 10 GTA 10
±5 ± 20 ±4b GTF 20 GTA 20
±7 ± 25 ±5c GTF 25 GTA 25
Nu se solicita GTFNR GTANR
Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria ISO565/R20 se va
folosi cea mai apropiata sita din serie.
Nota - Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 2.
a
Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 8).
b
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5 si f7 pentru agregate
mixte (vezi tabelul 8).
c
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5, f7 si f9 pentru agregate
mixte (vezi tabelul 8).
28 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 30
1.4. Forma agregatului grosier
Cand se solicita, forma agregatelor grosiere trebuie determinata in termenii indicelui de
aplatizare, asa cum este stabilit in EN 933-3. Indicele de aplatizare trebuie sa reprezinte incercarea de
referinta pentru determinarea formei agregatelor grosiere. Indicele de aplatizare trebuie declarat
conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 5, in concordanta cu o anumita aplicatie sau cu
utilizarea finala.
Tabelul 5 - Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare
Categoria
Indice de aplatizare
FI
≤ 20 FI20
≤ 35 FI35
≤ 50 FI50
≤ 50 FIDeclarat
Nu se solicita FINR
Cand se solicita, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie declarat conform cu
categoria relevanta specificata in tabelul 6, in concordanta cu o anumita aplicatie sau de utilizarea
finala.
Tabelul 6 - Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare
Categoria
Indice de forma
SI
≤ 20 SI20
≤ 40 SI40
≤ 50 SI55
≤ 55 SIDeclarat
Nu se solicita SINR
1.5. Procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor rotunjite din
agregate grosiere
Cand se solicita, procentul de particule sfaramate sau zdrobite si de particule total rotunjite din
agregatele grosiere, determinat conform EN 933-5, trebuie declarat conform cu categoria relevanta
stabilita in tabelul 7.
Agregatele obtinute prin sfaramarea rocilor pot fi asimilate ca fiind din categoria C 90/3 si nu
necesita o incercare suplimentara.
29 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 31
Tabelul 7 - Categorii pentru procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul
particulelor rotunjite din agregate grosiere.
Fractiunea de masa de Fractiunea de masa de Categoria
particule sfaramate sau particule total rotunjite
zdrobite % C
%
de la 90 pana la 100 de la 0 pana la 3 C90/3
de la 50 pana la 100 de la 0 pana la 10 C50/10
de la 50 la 100 de la 0 pana la 30 C50/30
- de la 0 pana la 50 CNR/50
- de la 0 pana la 70 CNR/70
Valoare declarata Valoare declarata CDeclarat
Nu se solicita Nu se solicita CNR
1.6. Continut de parti fine
Cand se solicita, continutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat
conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 8.
Tabelul 8 - Categorii pentru valorile maxime ale continutului de parti fine
Fractia de masa care
Categoria
Agregat trece pe sita de 0.063 mm
f
%
≤2 f2
≤4 f4
Grosier
>4 fDeclarata
nu se solicita fNR
≤3 f3
≤7 f7
≤ 10 f10
Fin ≤ 16 f16
≤ 22 f22
>22 fDeclarata
nu se solicita fNR
≤3 f3
≤5 f5
≤7 f7
≤9 f9
Mixt
≤ 12 f12
≤ 15 f15
> 15 fDeclarata
nu se solicita fNR
30 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 32
1.7. Calitatea partilor fine
Cand continutul de parti fine dintr-un agregat fin depaseste o fractiune de masa de 3% si exista
o dovada de utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita,
agregatele pot fi evaluate pentru determinarea efectelor negativeale partilor fine, conform anexei A.
2. CARACTERISTICI FIZICE
2.1. Generalitati
Necesitatea incercarii si declararii tuturor proprietatilor din acest capitol variaza in functie de
intrebuintarea finala, sau natura agregatului. Cand se solicita, incercarile stabilite in capitolul 2
trebuie realizate astfel incat sa determine caracteristicile fizice corespunzatoare.
2.2. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier
Cand se solicita, rezistenta la fragmentare trebuie determinata in termenii coeficientului Los
Angeles, asa cum este stabilit in EN 1097-2:2010. Metoda de incercare Los Angeles trebuie sa
reprezinte incercarea de referinta pentru determinarea rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los
Angeles trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 9 in concirdanta cu o
anumita aplicatie sau utilizare finala.
Tabelul 9 - Categorii pentru valorile maxime ale coeficientilor Los Angeles
Caoeficient Los Angeles Categorie
LA
≤ 20 LA20
≤ 25 LA25
≤ 30 LA30
≤ 35 LA35
≤ 40 LA40
≤ 50 LA50
≤ 60 LA60
> 60 LADeclarat
nu se solicita LANR
Cand se solicita, rezistenta la fragmentare prin impact determinata conform EN 1097-2:2010
capitolul 6, trebuie declarata conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 10 in concordanta cu
o anumita aplicatie sau utilizare finala.
Tabelul 10 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la impact
Valoarea incercarii la impact Categoria
% SZ
≤ 18 SZ18
≤ 22 SZ22
≤ 26 SZ26
≤ 32 SZ32
≤ 35 SZ35
≤ 38 SZ38
> 38 SZDeclarat
nu se solicita SZNR
31 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 33
2.3. Rezistenta la uzura a agregatului grosier
Cand se solicita, rezistenta la uzura a agregatului grosier (coeficientul micro-Deval, MDE)
determinata conform EN 1097-1:2011, trebuie declarata conform cu categoria relevanta specificata in
tabelul 11 in concordanta cu o anumita aplicatie sau utilizare finala.
Tabelul 11 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la uzura
Categoria
Coeficientul micro-Deval
MDE
≤ 20 MDE 20
≤ 25 MDE 25
≤ 35 MDE 35
≤ 50 MDE 50
> 50 MDE Declarat
nu se solicita MDE NR
2.4. Densitatea granulelor
Cand se solicita, densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097-6:2013,
capitolele 7, 8 sau 9, functie de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
2.5. Absorbtia apei
Cand se solicita, absorbtia apei trebuie determinata conform SR EN 1097-6:2013, capitolele 7,
8 sau 9, functie de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
3. CARACTERISTICI CHIMICE
3.1. Generalitati
Necesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol
variaza in functie de intrebuintare si originea agregatului. Daca este cazul, incercarile stabilite in
capitolul 6 trebuie realizate pentru determinarea caracteristicilor chimice corespunzatoare.
3.2. Sulfat solubil in acid
Cand se solicita, continutul de sulfat solubil in acid al agregatelor combinate pentru materiale
legate hidraulic, determinat conform SR EN 1744-1+A1:2013, trebuie declarat conform cu
categoria relevanta stabilita in tabelul 12.
Tabelul 12 - Categorii pentru valorile maxime ale continutului de sulfat solubil in
acid
Cantinutul de sulfat
Categoria
Agregat solubil in acid
AS
%
≤ 0.2 AS0.2
Agregate, altele decat ≤ 0.8 AS0.8
zgura de furnal racita in aer > 0.8 ASDeclarat
nu se solicita ASNR
≤ 1.0 AS1.0
Zgura de furnal racita
> 1.0 ASDeclarat
in aer
nu se solicita ASNR
32 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 34
3.3. Sulf total
Cand se solicita, continutul de sulf total al agregatului, determinat conform SR EN 17441+A1:2013, capitolul 11, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 13.
Tabelul 13 - Categorii pentru valorile maxime ale continutului de sulf total
Continutul de sulf total Categoria
Agregat
% S
≤1 S1
Agregate, altele decat
>1 SDeclarat
zgura de furnal racita in aer
nu se solicita SNR
≤2 S2
Zgura de furnal racita
>2 SDeclarat
in aer
nu se solicita SNR
3.4. Alti constituienti
3.4.1. Constituienti care altereaza gradul de stabilitate si intarire a amestecurilor legate
hidraulic
Agregatele si filerele de agregate care contin substante organice sau alte substante in proportii
care altereaza gradul de stabilitate a amestecurilor legate hidraulic, trebuie evaluate din punct de
vedere al timpului de intarire si al rezistentei la compresiune conform cu SR EN 1744-1+A1:2013,
15.3.
Proportiile acestor materiale trebuie sa fie astfel incat acestea sa nu produca:
a) cresterea timpului de priza a mortarului cu mai mult de 120 min;
b) scaderea rezistentei la compresiune a probelor de mortar cu mai mult de 20% in 28 zile.
Prezenta materiei organice trebuie sa fie determinata conform SR EN 1744-1+A1:2013, 15.1
(incercarea cu hidroxid de sodiu). Daca rezultatul indica prezenta acidului humic, prezenta acizilor
fulvici trebuie determinata conform SR EN 1744-1+A1:2013, 15.2. Daca culoarea lichidului
supernatat din aceste incercari este mai putin intensa decat culorile standard, atunci agregatele trebuie
considerate ca necontinand materie organica.
3.4.2. Constituienti cae afecteaza stabilitatea volumului zgurilor de furnal si de otelarie
utilizate pentru agregate nelegate.
3.4.2.1. Stabilitatea volumului zgurilor de furnal si de otelarie
Cand se solicita, stabilitatea volumului agregatelor din zgura de otelarie trebuie sa fie
determinata conform SR EN 1744-1+A1:2013, 19.3. Agregatul din zgura de otelarie va fi considerat
stabil din punct de vedere al volumului, daca expansiunea sa nu fie mai mare decat valoarea maxima
specificata, declarata conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 14, in concordanta cu o
anumita aplicatie sau cu utilizarea finala. Pentru determinarea continutului de oxid de magneziu
(MgO), se va aplica incercarea stabilita in EN 196-2:2013
33 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 35
Tabelul 14 - Categorii pentru valorile maxime ale expansiunii agregatelor din
zgura de otelarie
Tip de zgura de otelarie Expansiune Categoria
Procente de volum V
zgura - BOFa/zgura ≤5 V5
b
EAF ≤ 7.5 V7.5
≤ 10 V10
> 10 VDeclarata
nu se solicita VNR
a
zgura - BOF: zgura de furnal cu oxigen
b
zgura - EAF: zgura de furnal cu arc electric
3.4.2.2. Descompunerea silicatului dicalcic din zgurile de furnal racite in aer
Cand se solicita, agregatele din zgura de furnal racite in aer trebuie incercate conform SR EN
1744-1+A1:2013, 19.1 si nu trebuie sa contina silicat dicalcic descompus.
3.4.2.3. Descompunerea fierului din zgura de furnal racita in aer
Cand se solicita, agregatele din zgura de furnal racite in aer trebuie incercate conform SR EN
1744-1+A1:2013, 19.2 si nu trebuie sa contina foer descompus.
3.4.3. Componenti solubili in apa
Cand se solicita o determinare a componentelor solubile in apa, se va prepara un aluat conform
SR EN 1744-3 2003.
3.4.4. Impuritati
Cand se solicita, agregatele nu trebuie sa contina materii straine ca: lemn, sticla si material
plastic, care deterioreaza utilizarea finala a produsului.
4. DURABILITATE
4.1. Generalitati
Necesitatea incercarii si declararii tuturor proprietatilor din acest capitol trebuie limitate
conform unei anumite aplicatii, sau utilizari finale, sau naturii agregatului. Cand se solicita,
incercarile stabilite in capitolul 7 trebuie efectuate astfel incat sa determine proprietatile de
durabilitate necesare.
4.2. Actiunea radiatiei solare asupra bazaltului „Sonnenbrand”
Cand sunt semne de eroziune „de tipul radiatiei solare”, pierderea de masa si rezistenta la
fragmentare trebuie determinate conform SR EN 1367-3:2002/AC:2004 si EN 1097-2:2010.
In completarea incercarii la firbere, pierderea de masa si rezistenta la fragmentare (SBSZ sau
SBLA) trebuie declarate conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 15 in concordanta cu o
anumita aplicatie sau utilizare finala.
34 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 36
Tabelul 15 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la „Sonnenbrand”
Metoda de Rezultate % Categorie
incercare SB
Incercarea la Cresterea ≤1
firbere si valorii de impact
dupa fierbere
a) incercarea la Cresterea ≤5 SBSZ
impact sau valorii de impact
dupa fierbere
b) incercarea Cresterea ≤8 SBLA
Los Angeles coeficientului Los
Angeles dupa
fierbere
Incercarea la Pierderi de >1
fierbere si masa dupa fierbere
a) incercarea la Pierderi de >5 SBSZ Declarata
impact sau masa dupa fierbere
b) incercarea Cresterea >8 SBSZ Declarata
Los Angeles coeficientului Los
Angeles dupa
fierbere
nu se solicita SBNR
4.3. Rezistenta la inghet - dezghet
4.3.1. Generalitati
Modalitatile generale de utilizare a agregatelor intr-un mediu care este supus la inghet si
dezghet este prezentat in anexa B.
4.3.2. Absorbtia de apa ca incercare de selctare pentru rezistenta la inghet - dezghet
Cand se solicita, valoarea absorbtiei de apa ca incercare de selectare trebuie determinata
conform cu procedurile stabilitae fie in EN 1097-6:2013, capitolul 7, fie in EN 1097-6:2013, anexa
B, cu declararea rezultatului si a procedurii de incercare utilizate.
Daca absorbtia de apa, determinata in conformitate cu EN 1097-6:2013, capitolul 7 nu este mai
mare decat una din valorile alese din categoriile stabilite in tabelul 16, agregatul trebuie considerat
rezistent la inghet-dezghet.
35 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 37
Tabelul 16 - Categorii pentru valorile maxime ale absorbtiei de apa (EN 1097-
6:2013, capitolul 7)
Absorbtia de apa
Categoria
Procente de masa
WA24
%
≤1 WA24 1
≤2 WA24 2
Nota - Incercarea absorbtiei de apa ca incercare de selectare nu se aplica in cazul zgurei
de furnal
Daca absorbtia de apa, determinata conform EN 1097-6:2013 anexa B nu este mai mare decat o
valoare maxima de 0.5%, atunci agregatul trebuie considerat rezistent la inghet-dezghet (a se vedea
tabelul 17).
Tabelul 17 - Categorii pentru valorile maxime ale absorbtiei de apa (EN 1097-
6:2013, anexa B)
Absorbtia de apa Categoria
Procente de masa WA24
%
≤ 0.5 WA24 0.5
>0.5 WA24 Declarata
nu se solicita WA24NR
Nota - Incercarea absorbtiei de apa ca incercare de selectare nu se aplica in cazul zgurei
de furnal
4.3.3. Rezistenta la inghet-dezghet
Cand se solicita, rezistenta la inghet-dezghet, determinata conform EN 1367-1 2007 sau
conform EN 1367-2:2010, trebuie declarata in conformitate cu categoria relevanta stabilita in tabelul
18 sau tabelul 19.
Tabelul 18 - Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la inghet-dezghet
Inghet-dezghet Categoria
a
Procente de masa F
%
≤1 F1
≤2 F2
≤4 F4
>4 FDeclarata
nu se solicita FNR
a
In situatii extreme de vreme rece si/sau saturatie de sare sau de dezghetare cu sare, ii
pot fi mai potrivite incercarile care utilizeaza solutie de sare sau uree descrise in EN 13671:2007 anexa B. Limitele din acest tabel nu se aplica.
36 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 38
Tabelul 19 - Categorii pentru valorile maxime ale conditiei de maxim a sulfatului
de magneziu
Valoarea sulfatului de magneziu Categoria
Procente de pierdere de masa MS
%
≤ 18 MS18
≤ 25 MS 25
≤ 35 MS35
> 35 MSDeclarata
nu se solicita MSNR
5. EVALUAREA CONFORMITATII
5.1. Generalitati
Producatorul trebuie sa efectueze incercarile de tip initiale (a se vedea 8.2) si controlul
productiei de agregate pentru a se asigura ca produsul este conform cu standardul european si sa
declare valorile corespunzatoare.
5.2. Incercarile de tip initiale
Incercarile de tip initiale relevante pentru utilizarea finala, trebuie realizate pentru verificarea
conformitatii cu cerinte specifice in urmatoarele circumstante:
a) va fi utilizata o noua sursa de agregate;
b) exista o modificare majora in natura materialelor brute sau in conditiile de prelucrare care
pot afecta proprietatile agregatelor.
Rezultatele incercarile initiale trebuie confirmate prin documente ca punct de plecare pentru
controlul productiei de agregate pentru acel material. Aceasta implica identificarea in special a
oricaror componente la care exista probabilitatea emiterii de radiatii peste nivelul de fond normal, a
oricaror componente la care exista probabilitatea sa eliberezecarburi poliaromatice sau alte substante
nocive. Daca continutul in oricare din aceste componente depaseste limitele in vigoare conform cu
prevederile valabile la locul utilizarii, trebuie declarate rezultatele incercarilor initiale.
5.3. Controlul productiei de agregate
Producatorul trebuie sa dispuna de un sistem de control al productiei care sa respecte cerintele
din SR EN 13242+A1:2008 anexa C.
Inregistrarile tinute de producator trebuie sa indice ce proceduri de control al calitatii sunt puse
in functiune in cursul productiei de agregate.
6. NOTARE SI DESCRIERE
6.1. Notare
Agregatul trebuie identificat in modul urmator:
a) sursa si producatorul - daca materialul a mai fost manevrat intr-un depozit, trebuie declarate
si sursa si depozitul;
b) tipul agregatului (a se vedea EN 932-3);
c) clasa de granulozitate.
37 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 39
6.2. Informatii specifice pentru descrierea unui agregat
Necesitatea furnizarii unor alte informatii depinde de situatie si de intrebuintare, de exemplu:
a) un cod de legatura intre denumire si descriere;
b) orice alta informatie suplimentara necesara identificarii agregatului.
7. MARCARE SI ETICHETARE
Borderoul de livrare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
a) denumirea;
b) data expeditiei;
c) numarul de serie al borderoului;
d) referire la SR EN 13262:2011.
8. PREPARAREA BALASTULUI OPTIMAL
8.1. Stația de preparare a balastului optimal
Stația de preparare a balastului optimal va avea următoarele echipamente și facilități:
o Zone separate de depozitare a agregatelor pe platforme de beton, cu pante pentru scurgerea
apelor; platformele vor fi prevăzute cu separatoare verticale, pentru evitarea amestecării agregatelor;
fiecare zonă va avea indicat tipul agregatului.
o Dispozitiv de dozare și amestec;
o Mijloace adecvate pentru prevenirea segregării amestecului la descărcarea în mijloacele auto;
o Laborator de stație autorizat;
o Facilități pentru siguranța lucrătorilor și echipament de stingere a incendiilor;
o Instalații și materiale pentru curățarea dispozitivelor de dozare și amestec, a buncărelor și a
mijloacelor de transport.
Dozarea agregatelor se va face gravimetric. Se vor respecta următoarele toleranțe pentru
dozarea gravimetrică:
o Agregate 3%;
o Apa 2%.
După instalarea, verificarea și obținerea tuturor autorizațiilor legale cerute de autoritățile
competente, stația de preparare va fi supusă aprobării Consultantului.
Toate cheltuielile legate de autorizarea și funcționarea stației vor fi suportate de Contractor. Pe
parcursul funcționării, pe cheltuiala sa, Antreprenorul va asigura verificările necesare în vederea
producerii amestecului la parametrii aprobați.
8.2. Prepararea amestecului
Înaintea începerii lucrărilor, Antreprenorul va efectua încercările în funcționare ale stației de
preparare în vederea obținerii amestecului așa cum a fost determinat în laborator.
Aceste încercări vor stabili de asemenea, durata minimă de amestec, durata care să asigure o
omogenitatea amestecului.
Orice modificare a proporțiilor amestecului, în afara ajustărilor impuse de umiditatea
agregatelor din stoc, va fi tratată ca schimbare a formulei de compoziție și supusă aprobării
Consultantului.
38 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 40
Cantitatea de apa necesară va fi determinată în funcție de umiditatea agregatelor, luând în
considerare pierderea de apă în timpul transportului de la stația de preparare la locul de punere în
operă.
8.3. Controlul calității amestecului
Prelevarea probelor și controlul calității amestecului vor fi efectuate conform Tabelului de mai
jos.
Teste efectuate la stația de preparare
Metoda de verificare sau
Frecvența minimă la stația de preparare SR
caracteristici care trebuie verificate
Umiditatea optimă de
1913/
compactare (Testul Proctor pentru fiecare studiu de compoziție
13-83
Modificat)
4606-
Granulozitatea amestecului la fiecare 500 m3, o dată pe zi,
80
la schimbarea condițiilor meteo, o dată pe 1913/
Umiditatea agregatelor (1)
zi 1-82
Nota: (1) - pentru stabilirea cantității necesare de apă în amestec.
Toleranțele la realizarea amestecului sunt următoarele:
o Sort 0- 8 mm: 5%;
o Idem fracțiunea de 4 mm: 2%
Pentru celelalte sorturi nu se admit toleranțe.
Limitele formulei sunt calculate pornind de la granulozitatea formulei propuse, prin aplicarea
toleranțelor admisibile.
În cazul folosirii balastului natural, transportul, depozitarea și controlul vor fi făcute în aceleași
condiții ca pentru balastul optimal.
9. EXECUȚIA STRATULUI DE FUNDAȚIE
9.1. Sectorul de probă
În vederea stabilirii procedurii de execuție și a utilajelor și dispozitivelor de așternere și
compactare, înainte de începerea lucrărilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa
câte un sector de probă pentru fiecare sursă de agregate. Sectorul de probă va avea cel puțin 50 m
lungime și va ocupa cel puțin jumătate din lățimea platformei.
Cantitatea de apă care trebuie eventual adăugată pentru obținerea umidității optime de
compactare va fi stabilită de laboratorul de șantier. Apa va fi adăugată prin stropire, astfel încât să
aducă amestecul la umiditatea optimă de compactare, uniform distribuită în masa amestecului.
Toleranțele în umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundație se vor stabili utilizând
încercarea Proctor Modificată în conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83):
max..PM = densitatea maximă în stare uscată (g/cm3);
W opt..PM= umiditatea optimă de compactare (%) .
39 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 41
Pregătirea, executarea lucrărilor și măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate
în prezența Consultantului.
Pregătirea, executarea lucrărilor și măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate
pe cheltuiala Antreprenorului.
Partea din tronsonul de probă cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi
ca sector de referință la definitivarea procedurii de execuție.
9.2. Condiții preliminare
Execuția fundației de balast poate începe numai după ce lucrările de terasamente din sectorul
respectiv, inclusiv stratul de formă (dacă este cazul) sau substratul de fundație și lucrările pentru
drenarea apelor din fundație (drenuri transversale și longitudinale, rigole, șanțuri), au fost verificate și
aprobate de Consultant.
Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundație, baza stratului va fi cu minim 15 cm
deasupra nivelului maxim al apei în șanțurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru
evacuarea apelor în timpul execuției.
Este interzisă așternerea într-un același sector de lucru, a balastului / balastului optimal
provenind din depozite diferite.
În cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota în Jurnalul de Șantier, limitele
sectoarelor și sursele folosite.
9.3. Transportul
Antreprenorul va lua toate măsurile ca pe durata încărcării și transportului la locul de punere în
operă, balastul / balastul optimal să nu-și modifice semnificativ compoziția (segregare, scăderea sau
creșterea conținutului de apă, parte fină, etc.).
9.4. Punerea în operă
Așternerea stratului de fundație poate începe numai la aprobarea Consultantului, după ce patul
drumului a fost verificat și aprobat de acesta.
Balastul / balastul optimal va fi așternut pe terasamentul recepționat, într-unul sau mai multe
straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și grosimea optimă de compactare stabilită pe
tronsonul experimental.
Antreprenorul nu va începe execuția nici unui strat înainte ca stratul inferior să fie terminat,
verificat și recepționat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuială, întreținerea
necesară pentru straturile recepționate, până la acoperirea cu următorul strat.
Recepția oricărui strat va fi refăcută atunci când între recepția inițială și acoperirea cu stratul
următor, au trecut mai mult de 7 zile sau când, în interiorul acestui interval, în opinia Consultantului,
stratul recepționat nu mai corespunde condițiilor pentru a fi acoperit.
Compactarea se va face cât mai curând posibil după ce materialul a fost așternut și nivelat, în
conformitate cu cerințele procedurii de execuție, așa cum a fost definitivată în urma executării
sectorului de probă.
Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:
ef = densitatea efectivă (g/cm3);
W ef = umiditatea efectivă pentru compactare (%).
ef
Gradul de compactare gc = -------------- x 100
max..PM
40 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 42
Acolo unde stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele
vor fi completate și compactate simultan cu execuția stratului de fundație, astfel încât stratul de
fundație să fie permanent încadrat de acostamente, cu asigurarea evacuării apei din stratul de
fundație.
Pentru evitarea degradărilor accidentale, Antreprenorul va lua toate măsurile pentru limitarea
circulației pe stratul compactat și finisat.
Este interzisă așternerea stratului de fundație atunci când:
o umiditatea balastului este în afara limitelor specificate la punctul 9.1;
o balastul este înghețat sau conține gheață;
o condițiile meteo determină ca patul drumului / stratul de formă (dacă este cazul) să nu mai
răspundă cerințelor pentru a fi acoperit.
10. CONTROLUL EXECUȚIEI și RECEPȚIA LUCRĂRILOR
Testele din timpul execuției stratului de fundație, vor fi făcute conform Tabelului de mai jos.
Testele asupra stratului de formă
Determinarea, procedeul de
Frecvența minimă la locul de
verificare sau caracteristicile care trebuie STAS
punere în operă
verificate
Examinarea documentelor de
la fiecare transport -
transport
-
Umiditatea optimă de compactare pentru fiecare sursă și oricând se 1913/13-
(Testul Proctor Modificat) consideră necesar 83
3 determinări la fiecare 2000 m2 de
Grosimea stratului -
fundație
1913/1-
Caracteristicile de compactare 82
6 probe la fiecare 2000 m2 de strat
- umiditatea 1913/5-
așternut
- densitatea 85
12288-85
Gradul de compactare 1913/15-
în fiecare zi, 6 probe la fiecare
(prin determinarea greutății 75
2000 m2 de strat așternut
volumetrice în stare uscată) 12288-85
în fiecare profil transversal din
proiect, pe la fiecare 25 m pe fiecare Normativ
Capacitatea portantă
bandă, inclusiv benzile de staționare de CD 31-94
urgență
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație va fi determinată cu
deflectometrul cu pârghie, în conformitate cu Instrucțiunile tehnice departamentale CD 31-94.
41 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 43
10.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului
Grosimea stratului de fundație va fi verificată oriunde se consideră necesar dar în cel puțin 3
puncte la 2000 m2 de fundație executat; toleranța admisibilă este de +2 cm.
Lățimea stratului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puțin în fiecare profil
transversal din proiect; toleranța admisibilă este de 5 cm.
Panta transversală a stratului de fundație este aceeași cu panta proiectată a îmbrăcăminții rutiere
și va fi măsurată oriunde se consideră necesar, dar cel puțin în fiecare profil transversal din proiect;
toleranța admisibilă este de 0,4%.
Cotele stratului se măsoară oriunde se consideră necesar, dar cel puțin în fiecare profil
transversal proiectat; toleranța admisibilă este de 1 cm.
10.2. Verificarea compactării și capacității portante
Stratul de fundație va fi compactat până la atingerea gradului de compactare de 100 % Proctor
Modificat pentru cel puțin 95% din punctele măsurate și a gradului de compactare de minim 98%, în
toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă
valoarea deformației elastice (măsurate conform prevederile normativului CD 31-94) este mai mică
de 180 1/100 mm.
Uniformitatea execuției este considerată satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variație
este sub 35%.
10.3. Verificarea caracteristicilor suprafeței stratului
Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se
consideră necesar, dar cel puțin:
o în profil longitudinal, în axul fiecărei benzi de circulație; denivelările admisibile măsurate sub
lată sunt de 2 cm;
o în profil transversal, în secțiunile transversale din proiect; denivelările admisibile măsurate
sub lată sunt de 1 cm;
10.4. Recepția lucrărilor
După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării
Consultantului, înaintea așternerii stratului următor.
Inspectarea lucrărilor care devin ascunse trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate
conform proiectului și prezentului Caiet de Sarcini.
Recepția presupune verificarea înregistrărilor din timpul execuției și a rezultatelor încercărilor
precum și examinarea efectivă a lucrărilor.
În urma verificării se încheie un proces verbal de recepție prin care se autorizează trecerea la
faza următoare de execuție.
Intocmit,
ing. Pavil Bogdan
42 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 44
CAIET DE SARCINI
3. IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
43 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 45
GENERALITÃȚI
ART.1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini conține specificațiile privind condițiile generale care trebuie sã fie
îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operã și controlul calitãții materialelor și a
betonului, la realizarea îmbrãcãminții rutiere cu beton de ciment și se aplicã la construcții,
modernizãri sau ranforsãri de:
- drumuri publice;
- drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere);
- drumuri industriale interioare și exterioare
- drumuri care sunt legate direct de rețeaua drumurilor publice, chiar dacã nu fac parte
din categoriile enumerate mai sus;
- platforme industriale (auto sau de depozitare în aer liber);
- platforme de parcare, locuri de staționare, alei carosabile;
- platforme portuare;
- piste, cãi de rulare și platforme aeroportuare, pentru care trebuie sã se respecte și
prescripțiile tehnice în vigoare, specifice acestor lucrãri.
Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplicã la:
- îmbrãcãminți din beton armat monolit;
- îmbrãcãminți executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat;
- îmbrãcãminți din beton precomprimat;
- piste pentru cicliști;
- trotuare și alei pentru pietoni.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Îmbrãcãmințile rutiere cu beton de ciment sunt alcãtuite din dale, delimitate între ele prin
rosturi și se executã de regulã într-un singur strat, în care betonul îndeplinește caracteristicile pentru
un strat de uzurã. În cazuri justificate tehnic și economic, în sistemul cofrajelor fixe, îmbrãcãmințile
se pot executa și în douã straturi, betonul din stratul superior îndeplinind caracteristicile pentru strat
de uzurã, iar betonul din stratul inferior, îndeplinind caracteristicile unui strat de rezistențã.
2.2. Îmbrãcãmințile rutiere cu beton de ciment pot fi executate în cofraje fixe, conform SR
183-1:1995 sau în cofraje glisante, conform SR 183-2:1998. Ambele variante au rezultate
satisfãcãtoare, iar alegerea rãmâne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrãrilor va
respecta și prevederile Normativului NE 014-2002.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea îmbrãcãminților de beton de ciment se clasificã dupã
clase, pe baza criteriului rezistenței la încovoiere (Rinc.), pe care betonul trebuie sã-l obțina la 28 de
zile.
Rezistența caracteristicã la încovoiere, Rkinc. se obține din interpretarea statisticã și se
definește ca valoare a rezistenței sub care se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezistențele obținute
prin încercarea la încovoiere a epruvetelor de beton, la vârsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au
dimensiunile 150x150x600 mm și se încearcã prin încãrcare cu douã forțe egale și simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteazã conform tabelului 1.
44 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 46
Tabel 1
Clasa de beton rutier R inc. - MPa (N/mm2)
k
BcR 3,5 3,5
BcR 4,0 4,0
BcR 4,5 4,5
BcR 5,0 5,0
2.4. În general, alegerea clasei de beton a îmbrãcãminții rutiere depinde de categoria sau
clasa drumului, de intensitatea traficului și de caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate în
tabelul 2.
Tabel 2
Clasa de trafic
Trafic
foarte Trafic greu Trafic mediu Trafic ușor
greu
Denumirea Numãrul straturilor de îmbrãcãminte
lucrãrilor uzurã uzurã uzurã
rezistențã
rezistențã
rezistențã
un sau sau sau
strat un un un
strat strat strat
Clasa betonului
Autostrãzi, drumuri naționale,
(BcR 4,5) (BcR 4,5) (BcR 4,5)
(BcR 4,5) (BcR 4,5) (BcR 4,5)
(BcR 4,0) (BcR 4,0) (BcR 4,0)
(BcR 4,0) (BcR 4,0) (BcR 4,0)
(BcR 3,5) (BcR 3,5) (BcR 3,5)
județene, comunale și strãzi cu douã
BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0
BcR 4,0
BcR 3,5
sau mai multe benzi de circulație
Ranforsarea sistemelor rutiere
existente la drumuri și autostrãzi
BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0
BcR 4,0
BcR 3,5
Drumuri de exploatare:
- cu 2 benzi de circulație
BcR 5,0
BcR 5,0
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0
BcR 4,0
BcR 3,5
- cu o bandã de circulație
- - - - - -
BcR 3,5
Drumuri și platforme
industriale -
BcR 4,5
BcR 4,5
BcR 4,0
BcR 4,0
BcR 3,5
BcR 3,5
45 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 47
Strãzi cu o bandã de circulație
și alei carosabile - - - - - -
BcR 3,5
Locuri de staționare, platforme
de parcare și portuare - - - - - -
BcR 3,5
Piste, cãi de rulare ãi platforme
pentru aeroporturi: BcR 5,0 (BcR 4,5) într-un singur strat
- internaționale și interne
- de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzurã sau un
strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezistențã
NOTE:
1.Clasa de betoane care va fi executatã este cea prevãzutã în proiectul lucrãrii.
2.Betoanele de clasa BcR 5,0 și BcR 4,5 se realizeazã cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
3.Betoanele de clasa BcR 4,0 și BcR 3,5 se realizeazã cu ciment tip I 42,5 sau I 42,5R.
4.Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de specialitate rutierã cu
acordul Inginerului și Proiectantului.
2.5. Antreprenorul este obligat sã asigure mãsurile organizatorice și tehnologice corespunzãtoare
pentru respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.6. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercãrilor și determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.7. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execuției lucrãrilor și luarea mãsurilor care se impun.
CAPITOLUL I
NATURA ȘI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
STANDARDE DE PRODUS
Materialele din care se executã îmbrãcãmințile de beton de ciment trebuie sã îndeplineascã
condițiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dupã cum urmeazã:
- agregate naturale de balastierã - SR EN 13043:2013
- agregate naturale de carierã - SR EN 13043:2013
- cenușã de termocentralã - SR EN 197 – 1 : 2011
- aditiv plastifiant mixt pentru betoane - SR en 934-2-2003
- apã - SR EN 1008
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã - SR EN 13808:2005
- oțel beton OB 37 - SR EN 10034
- hârtie rezistentã - SR EN 643:2003
- folii de polietilenã - SR EN ISO 527
46 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 48
- bitum neparafinos pentru drumuri tip D80/100 - SR 754:1999
- filer - SR EN 13043:2003/AC:2004
- alte materiale și produse pentru colmatarea rosturilor: masticuri bituminoase gata preparate;
chituri elastice pe bazã de poliuretan sau silicon sau chituri tiocolice; profile de neopren sau șnururi
din materiale elastice speciale; toate aceste materiale trebuie sã fie normate sau agrementate,
Inginerul aprobând tipurile care se vor utiliza.
ART.3. CIMENTURI
3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmãtoarele tipuri de ciment care trebuie sã
corespundã condițiilor tehnice de calitate indicate în tabelul 3, conform prevederilor standardelor
respective:
- ciment I 42,5R, SR EN 197-1:2011;
- ciment I 42,5, SR EN197-1 :2011 ;.
Condiții tehnice pentru ciment
Tabel 3
Caracteristicile cimentului
I 42,5 I 42,5 R
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- priza începe dupã: min. ore 1 1
- priza sfârșește dupã max. ore - -
- constanta de volum pe turte; - - -
- constanta de volum pe ace Le Chatelier; max. mm 10 10
- finețea de mãcinare exprimatã prin suprafața
specificã (orientativ, rest pe sita 0,1) cm2/g - -
2
- rezistența la întindere prin încovoiere: min. N/mm
- dupã 2 zile - -
- dupã 7 zile - -
- dupã 28 zile - -
- rezistența la compresiune: min.N/mm2
- dupã 2 zile 10 20
- dupã 7 zile - -
- dupã 28 zile 42,5...62,5 42,5...62,5
3.2. Este indicat ca șantierul sã fie aprovizionat de la o singurã fabricã de ciment.
3.3. Dacã Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment, este necesarã
aprobarea Inginerului lucrãrii. În acest scop, fiecare tip de ciment aprobat va fi utilizat pe porțiuni
distincte ale lucrãrii, conform celor stabilite împreunã cu Inginerul.
3.4. Cimentul se va aproviziona în vrac, utilizând autocisterne sau containere speciale CF cu
descãrcare pneumaticã, destinate exclusiv acestui produs sau în saci de hârtie, transportați în
vagoane închise sau camioane acoperite.
3.5. Transportul, manipularea și depozitarea se vor efectua în condițiile necesare pentru ca
cimentul sã fie ferit de umezealã, de impurificãri (cu var, cenușã de termocentralã, filer, cãrbune,
pãmânt, alte materiale) și de amestecarea diferitelor tipuri de ciment.
47 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 49
3.6. Depozitarea cimentului se va efectua numai dupã constatarea existenței și analizãrii
certificatului de calitate sau a certificatului de garanție (când cimentul se preia de la o bazã de
aprovizionare) și dupã verificarea capacitãții libere de depozitare în silozuri sau încãperi special
amenajate.
Cimentul aprovizionat în vrac se va depozita în silozuri, atât în cazul depozitelor de rezervã
cât și în cazul celor de consum.
Cimentul aprovizionat în saci se va depozita în magazii, sacii așezându-se în stive,
suprapunându-se maximum 10 saci și lãsându-se spații libere de 50 cm de la pereții exteriori.
Silozurile și depozitele vor fi marcate cu tipul cimentului; pe toatã durata depozitãrii se va
ține evidența loturilor de ciment, acesta utilizându-se în ordinea datelor de aprovizionare, dupã
confirmarea prin buletine de laborator a calitãții cimentului la aprovizionare.
3.7. În cursul execuției, când apare necesarã schimbarea sortimentului de ciment depozitat în
silozuri, acestea se vor goli complet și se vor curãța prin instalația pneumaticã apoi vor fi marcate
corespunzãtor noului sortiment de ciment ce urmeazã a se depozita.
3.8. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va depãși
durata prescrisã de producãtor pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgând de la data expedierii
cimentului de la producãtor.
Cimentul cu o duratã mai mare de depozitare sau cu un aspect care denotã cã a fost influențat
de umiditate sau impurificat, va putea fi întrebuințat numai dupã verificarea stãrii de conservare, în
funcție de reziduul pe sita # 1 mm, și a rezistenței la compresiune, așa cum se indicã în tabelul 4.
Tabel 4
Reziduul pe sita 1 mm, r % Starea de conservare
0 Bunã - ciment nealterat
Ciment cu început de alterare, putând fi utilizat în funcție de
rezultatele încercãrilor fizico-mecanice la 2 (7) zile sau, în lipsa
max. 10% acestora va fi considerat de tip III-V 32,5 și folosit la betoane de
clasa cel mult Bc 5
peste 10% Ciment alterat, putând fi utilizat numai la prepararea mortarelor
3.9. În cazul în care cimentul nu îndeplinește condițiile prevãzute în tabelul 3 va fi declasat și
se va folosi ca atare.
3.10. Verificarea calitãții cimentului de cãtre Antreprenor, se va face în conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.
3.11. Laboratorul șantierului va ține evidența calitãții cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare
- într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinãrilor efectuate în
laborator.
ART.4 AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmãtoarele sorturi de
agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4, conform SR EN 13043:2013;
- pietriș concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-25(31), conform SR EN 13043:2013;
48 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 50
- agregate de carierã, concasate: criblurã sorturile 8-16; 16-25 și piatrã spartã (split) sort 2540, conform SR EN 13043:2013.
NOTA: Pietrișul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, autostrãzilor și
drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastierã (SR EN 13043:2013), se va utiliza numai
sortul de nisip natural 0-4.
4.2. Sorturile de agregate utilizate în diferitele straturi ale îmbrãcãminților sunt indicate în
tabelul nr. 5.
Tabel 5
Îmbrãcãminți Sorturile Granulozitatea
executate Natura agregatului agregatelor agregatului
total
într-un
A Nisip natural 0-4 0-25
singur strat
Criblurã 8-16 și 16-25
Nisip natural 0-4
Criblurã 8-16 și 16-25 0-40
Piatrã spartã (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietriș concasat*) 4-8, 8-16 și 16-25(31)
înBdouã straturi: Nisip natural 0-4 0-25
- stratul de uzurã; Criblurã 8-16 și 16-25
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietriș concasat*) 4-8, 8-16 și 16-25(31)
-stratul Nisip natural 0-4
de rezistențã
Criblurã 8-16 și 16-25 0-40
Piatrã spartã (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-25(31)
Pietriș concasat 4-8, 8-16 și 16-25(31)
NOTÃ: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzurã pentru: locurile de staționare,
platforme de parcare auto, industriale și portuare, strãzi și drumuri de exploatare cu o bandã de
circulație precum și alei carosabile, se poate înlocui criblura cu pietriș concasat.
4.3. Agregatele trebuie sã provinã din roci omogene în ce privește compoziția mineralogicã, fãrã
urme vizibile de dezagregare fizicã, chimicã sau mecanicã, și lipsite de piritã, limonitã sau sãruri
solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu conținut de silice microcristalinã sau
amorfã, deoarece reacționeazã cu alcaliile din cimenturi.
4.4. Criblurile și spliturile trebuiesc obținute din roci de clasa A și/sau B, conform tabelului 3
din SR EN 13043:2013.
4.5. Agregatele trebuie sã îndeplineascã condițiile de admisibilitate indicate în tabelul 6.
49 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 51
CONDIȚII TEHNICE PENTRU AGREGATE
Tabel 6
Nr Caracteristicile Condiții de admisibilitate Determinare
crt agregatelor naturale nisip pietriș criblurã split conform
concasat
Conținut
1 de impuritãți:
- corpuri strãine (bucãți nu se admit nu se nu se nu se
de lemn, frunze etc.); admit admit admit
- argilã în bucãți sau argilã nu se nu se SR EN
aderentã pe granulele - - admite admite 12620
agregatelor;
- micã liberã, % , max. 1 - - -
- cãrbune, %, max. 0,5 - - -
-humus (culoarea soluției Incolorã
-de hidroxid de sodiu); pânã la - - -
gãlbuie
- sulfați (exprimați în SO3), % max. 1 - - -
- parte levigabilã, % max. - 0,3 - -
Granulozitatea
2 conform figurii 1 din SR EN 13043:2013
și tabel 12 și figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 SR EN
și 8 din caietul de sarcini 12620
- conținut de fracțiuni sub 0,1 mm:
- în sortul 8-16, % max. - - 1 - SR EN 933
- în sortul 16-25, % max. - - 0,5 - SR EN
- în sortul 25-40, % max. - - - 0,3 933-2
3 Echivalent de nisip, min. 85 - - - SR EN 933
4 Grad de spargere, %, min. - 65 - -
Rezistența
5 la strivire a agregatelor SR EN
în stare saturatã, %, min. - 60 - - 12620
Uzura
6 cu mașina tip Los Angeles
(LA), %, max. - 25 25 25
Rezistența
7 la acțiunea repetatã
a sulfatului de sodiu (Na2SO4) - 3 3 6
5 cicluri, % max.
Forma
8 granulelor agregatelor SR EN 933
cu dimensiunea minimã > 7(8) mm:
- raport b/a; c/a min. - 0,66;0,33 - -
- conținut de granule plate și
aciculare: % max 25 - -
- coeficient de formã % max. - - 25 25
4.6. Agregatele naturale se aprovizioneazã din timp, în depozite, în cantitãți suficiente, pentru
a asigura omogenitatea și constanta caracteristicilor lor precum și continuitatea proceselor
tehnologice în care sunt utilizate.
50 BETONARE DRUM, STR. PRIVIGHETOAREA
Pagina 52
Aprovizionarea agregatelor la stația de betoane se va face numai dupã ce analizele de
laborator au arãtat cã acestea sunt corespunzãtoare.
4.7. Transportul, manipularea și depozitarea agregatelor naturale se efectueazã în condiții
care sã le fereascã de împrãștiere, impurifi
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.