Document
Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 12,9 MB · modificat pe site: 26.01.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2016/03/plan-de-aparare.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/3949-planul-de-aparare-impotriva-inundatiilor-gheturilor-si-poluarilor-accidentale, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA
VALEA LUPULUI
PLANUL DE APARARE
IMPOTRIVA INUNDATIILOR ,GHETURILOR SI
POLUARILOR ACCIDENTALE
2010-201: )) (99)
Pagina 2
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA
VALbBA LUPULUI
AVIZAT, APROBAT,
SEF GRUP SUPORT TEHNIC PRESEDINTE
AJLLFMP.A.C.H.P.A. C.J.S.U. IASI
DIRECTOR S.G.A. IASI PREFECT
ing. loan BALAN Sava Dragomir Î OMASESCHI
A
PLANUL DE
IMPOTRIVA INUNDATIILOR, GHETURILOR
SI POLUARILOR ACCIDENTALE
YABLBA LUYPULUWI
2010 - 2013
INTOCMIT
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA
VALEA LUPULUI
PRESEDINTE C.L.S,U. Da
îș p* ” n>
Pagina 3
BORDEROU
Piese scrise
A. Hotararea si componenta nominala a CL SU.
1. Hotararea de constituire a Comitetului Local pentru Situatii de |
2. nominala „rgema
Componenta a Comitetului Local pentru Situatii de Urger
B. Prezentare, legislatie, responsabilitati, masuri,
3. Memoriu de prezentare a comunei,
4. Dispozitii generale, atributii si responsabilitati ale Primarilor în calitate de presedinte al
CL.S.U.
5. Extras din Legea Apelor 310/2004 privind Regimul lucrarilor care se construiesc
pe
ape,
6. Extras din Ordonanta ar, 21/30.01.2002 privind gospodarirea localitatilor rurale si
urbane,
7. Extras din Ordin nr. 278/1997 privind organizarea activitatii de prevenire si combatere
a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential polvatoare
8. Model cadru "rapori operativ” si "raport de sinteza”,
C. Plan aparare inundatii si ghetari,
9 . Schema fiuxului informational operativ- decisional,
10. Tabelul cuprinzand date caracteristice de aparare,
11. Tabel cu masuri de aparare,
12. Formatii de intervenție,
13. Tabelul cu stocul minim de mijloace si materialede aparare existente,
14. Obiective inundabile,
15. Codificarea pe culori a avertizarilor hidro-meteo,
D. Masuri, restrictii,
16 Masuri de intervenție si folosire a apei in perioade deficitare
2
E. Prevenirea si combaterea poluarilor accidentale,
17. Agenti economici potential poluatori
Formații de interventie
I8.
19. Masuri de intervenție
Y. Procese verbale de instruire,
Piese desenate
20. Schema fluxului informational-decizional
2iPlanul de situatie al localiazii !:25000-benzi
scara inundabile, cursuri apa
Pagina 4
COMUNA VALEA LUPULUI
PRIMAR
DISPOZITIA NR.147/21.09.2012
Privind constituirea Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta si Centrului
operativ cu activitate temporara a comunei Valea Lupului
Primarul comunei Valea Lupului,judetul lasi;
Avand in vedere prevederile art.12si 15 din OUG nr.212004(actualizata)privind
Sistemul National de Management al Situatilor de Urgenta „aprobata prin
Legea 15/28.02.2005;
Avand în vedere prevederile HGR nr.1491/2004 pentru aprobarea
Regulamentului cadru privind structura organizatorica „atributiile „functionarea
si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta;
in temeiul prevederilor art.68 alin 1 din Legea 215/2001, privind administratia
publica locala,cu modificarile si completarile ulterioare;
DISPUNE:
Art.1 Se constituie la nivelul comunei Valea Lupului Comitetul Local pentru
Situatii de Urgenta in componenta prevazuta in anexa 1 ,care face parte
integranta din prezenta;
Art.2 Se constituie Centrul Operativ cu activitate temporara al Comitetului
Local pentru Situatii de Urgenta in componenta prevazuta in anexa 2 „care
face parte integranta din prezenta
Art.3 Atributiile Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta sunt cele
prevazute in OUG nr.21/2004(actualizata)la art.24,aprobata prin Legea
15/2005,iar cele ale Centrului Operativ la art..24 din OUG
nr.21/2004,aprobata prin Legea 15/2005
Pagina 5
Art.4 Gestiunea documentelor si a bazei de date referitoare la situatii de
urgenta va fi asigurata de domnul Lungu Constantin,
Art.5 Copii de pe prezenta se vor comunica:
-Membrilor comisiilor
-Primarului comunei Valea Lupului
-institutiei Prefectului judetului lasi
Primar Contrasemneaza pentru legalitate
ing Mihaluc Dumitru, Secretar
a
Ă Ta | R 4
| Jr PotocHina Agnes
FĂ
d Pa
Pagina 6
ÎNEXA
COMPONENTA NOMINALA A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE
URGENTA
|
Primar Secretar
ing.Mihailuc Dumitpm jr.Potochi na Agnes
[0/0
ti
| Nr.crt i | Nume si prenume | Functia administrativa | Responsabilitatea in comitet |
| 1 | MIHAILUC DUMITRU | PRIMAR | PRESEDINTE |
| 2 | MIHAILA IULIAN | VICEPRIMAR | VICEPRESEDINTE |
| 3 | POTOCHINA AGNES | SECRETAR | MEMBRU |
| 4 | LUNGU CONSTANTIN | REFERENT | MEMBRU |
| 5 | LAZAR GABRIEL | AG.PR. POLITIE | MEMBRU |
| 3) | PETREA PETRONELA | DIRECTOR SCOALA | MEMBRU |
| 7 | ANDRIOAIEI ANDREEA | MEDIC | MEMBRU |
| 8 | CORDUN VASILE | CONSILIER LOCAL | MEMBRU |
| 9 | CHELARU GHEORGHE | CONSILIER LOCAL | MEMBRU |
| 10 | MUNTEANU MIHAI | CONSILIER LOCAL | MEMBRU |
| 11 | MARCHITAN GEHORGHE | CONSILIER LOCAL | MEMBRU |
| 12 | DUMITRIU GHEORGHE | CONSILIER LOCAL | MEMBRU |
| 13 | ANDREI CATALIN | PREOT | MEMBRU |
| 14 | URSARESCU CATALIN | PREOT | MEMBRU |
| 15 | HIRJA ALOIS | PREOT | MEMBRU |
Pagina 7
fi 9
AA E FI
COMPONENTA NOMINALA A CENTRULUI OPERATIV(SECRETARIATUL
TEHNIC)AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA VALEA
LUPULUI
PRIMAR SECRETAR
MIHAILUC DUMIT POTOCHINA AGNES
E LA
i
: p
PA
| Nr.crt. | Nume si prenume | Functia administrativa | Responsabilitatea in comitet |
| 1 | MIHAILA IULIAN | VICEPRIMAR | PRESEDINTE C.O. |
| 2 | OCTAVIAN DIUMEA | ADJ.SEF POST POLITIE | MEMBRU |
| 3 | NADABAICA CATALIN | AGENT FISCAL | MEMBRU |
| 4 | CARP FILIP | INSPECTOR | MEMBRU |
| 5 | MAZILU FLORINA | INSPECTOR | MEMBRU |
| 6 | CIOCAN AUREL | MUNCITOR | MEMBRU |
| 7 | NEMTUC NICOLAIE | MUNCITOR | MEMBRU |
Pagina 8
MEMORIU DE PREZENTARE A COMUNEI
Amplasare geografica si relief
Asezarea geografica
Teritoriul comunei Valea Lupului este situat in partea central-nordica a
Podisului Central! Moldovenesc „in bazinul superior al paraului
Comuna Valea Lupului este delimitata la sud de Drumul European DN
28lasi-Tg Frumos. Catre extremitatea estica se invecineaza cu municipiul lasi si
comuna Rediu „la nord se invecineaza cu comuna Rediu „la vest cu comuna
Miroslava.Comuna Valea Lupului se afla la marginea vestica a zonei de
influenta a municipiului lasi,zona Metropolitana
Prin natura activitatilor economice si sociale desfasurate in comuna Valea
Lupului,aceasta isi creeaza o mica zona de polarizare aceasta fiind vecinatatea
Drumului European DN 28
Comuna Valea Lupului este formata din satul Valea Lupului este formata
din satul Valea Lupului „are o populatie totala 4590 locuitori si o suprafata
administrative de 1064ha.
Rolul administrativ al comunei este asigurat de localitatea Valea Lupului
„Functia de baza este cea de cazare a populatiei din teritoriu.
Din punct de vedere al suprafetei administrative cat si cel ai numarului de
locuitori „comuna Valea Lupului se situeaza ,sub valorile medii pe judet(peste
5009ha,respective 500Olocuitori pe comuna
in concluzie „comuna Valea lupului ,se inscribe tipului de unitati
administrative teritoriale din arealul estic al judetului „este marginit de un
drum European,in imediata vecinatatea municipiului lasi,prezentand un interes
deosebit „pentru operatorii economici si investitorii in terenuri cu toate
Pagina 9
utilitatile la preturi atractive care au dus si vor continua ridicarea standardelor
de viata a comunei
Geologia
Din punct de vedere geologic teritoriul comunei apartine Platformei
Moldovenesti „fiind caracterizata printr-o structura si constitutie litologica
„relativ simpla „ce apartine sarmatianului mediu .Acesta este constituit din
alternanta orizonturilor de nisipuri „argile prafoase si marne nisipoase .
Peste acestea sunt dispuse depozite cuaternare reprezentate prin
formatiuni argilonisipoase deluvialepe versanti,aluvio-coluvialein sesuri si
eluviale cu character loessoid pe unele dealuri
Pagina 10
Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmațiene și
cuaternare fac parte sau pot îi asimilate în clasa "argilelor grase”, plastic
vâztoase, tar Înturile loessoide sunt macroporice și sensibile În umezire,
constituind în general terenuri care impun măsuri specifice de fundare.
Dim punct de vedere seismic, teritoriul comunei este de
mine nțat
cutremure de îip Vrancea și se încadrează în zona seismică de pradul 7 - 7,5.
Zonarea seismică din de vedere cat
punct al parametrilor de calcul
construcții (contor normatiyuhui N, P, 100/1997) comuna se încadrează în
zona C caracterizată prin.
coeficientul seismic (ks)=0,20 perioada de colt (To) = 1.00;
grad seismic — VILL
Resursele seologice
Resursele subsolului a Petra sunt crew sărace, crese rocile, Pe PI: areilele PE | și Imturile prezente a
peste tot și exploatate local pentru cărămizi, nisipuri, a caror exploatare a
incetat.
Relieful comunei, format pe seama substratuhui geologic sarmațian și sub
influența factorilor externi de modelare, este reprezentat printr-o serie de
dealuri “inalte
în partea de est a teritoriului (cu maxime peste 300 -370 ma) și
mai joase în partea centrală și de vest (200 - 250 m).
Altitudinile maxime depășesc 420 m în Podișul Beldiman. Aceste valori
dau o energie maximă de relief de 240 m, ceea ce denotă un erad destul de
mare de fragmeritare.
Prinompalele tipuri de relief întâlnite fn teritorii SP Ati ză comunei Sl a di 3 jiu Semi
reprezentate prin interfluvii, versanți .
Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafețe plane sau
relativ piane, orientate spre est, cu platouri netede sau ușor bombate la
părțile superioare, reprezentând terenuri transtormațe ulterior în
pericole,
terenuri pentru construcții și pentru căi de comunicații,
Ponderea relrefului de interfluvii în teritoriu este de cca. 27 —30%.
Versanții care mărginesc înterfluviile au orientări și înclinări variate:
- versanți cu pante și enerpii mari (pante peste 25 - 30 %) afectați de
numeroase procese geomoriologice (erozium torențiale, alunecări de
teren). Nu există zone cu ahmecări de teren active |
În prezent sunt utilizați ca pășuni, fânețe sau împăduriți (caz în care se
reduc degradărils).
- versanți cu pante mici și moderate, afectați numai local de eroziuni și
alune ecări reduse. Acești versanți au orientări sudice având utilizări diverse;
Ea
erenerri i AETICO ie sau căi de comunicatii și Așezări,
3
Pagina 11
Ponderea reliefului de versanți în teritoriu este de cea. 60 -.65 %, din
care 40 - 50 % reprezintă versanți cu pante mari, împăduriți sau utilizați ca
Pentru ameliorarea wnor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, în
teritoriu s-au
executal lucrări de îmbunătățiri funciare, cu mențiunea că ele și-au pierdut în
parte funcțiile:
- regularizarea albiei pârâului Valea Lupului pe cea. 2 km,
- pentru combaterea eroziunii solului și fenomenelor de alunecare;
Caracieristei climatice
Clima. Datorită poziției sale geografice, caracteristicile reliefului,
precum și influențelor maselor anticiclonale atlantice și continentale,
Sima
comunei Valea Lupului are un caracter temperat- contmental de muanță
moderată.
Regimul temperaturii aerahui este caracterizat de un complex de factori
și anums: radiația solară, cirpulația generală a atmosferei și particularitățile
condițiilor fizico-geopratice locale.
Valorile lunare și regimul anual al radiației solare globale depinde în
principal, de poziția latitudinală pe care o are comuna. În funoție de mărimea
unghiului de incidență a razelor solare cu suprafața orizontală din teritoriu
variază și intensitatea radiației solare globale, aceasta având valori cuprinse
între 110-115 kecal/cmlan pentru majoritatea imterfluviilor, iar pe văile
Rebricei și a afluenților săi de 115-120 keal/om 2 an.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 83-9"C, având un maxim
mediu în lana iulie -între 19-20 pe interfluvu și peste 20*C - și un minim
mediu în luna ianuarie de -3"C.
Aceste valori dau o amplitudime termică anuală îm țur de 23"C.
O deosebită importanță (în special pentru agricultură și construcții)
prezință cunoasterea datelor medii de producere a înghețurilor târzii de
primăvară și a celor tirapurii de toamnă. În mod obișnuit, primul îngheț se
produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul în jur de 17 aprilie.
În decursul cin cauza invaziilor accidentale de aer rece p polar, sau a
anilor,
intensificării răcirilor radative locale produse de un anticiclonic,
regim
prima îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară au avut loc ia date
care diteră de cele mediu.
- i Jmezeala relativă a a invers cu te hu
valori medii anuale de 76 “Bis E Frati coborâtă decât în alte ale
%, e regiuni
pdețuliri.
Pagina 12
- Precipitațiile atmosferice au o valoare medie anuală apropiată de 510
mr. Se observă o repartiție mai neuniformă în distribmția precipitațiilor în
timpul arului.
Lumile cele mai bogate în precipitații sunt mai și mie, când se
înregistrează între 70-80 mmm, o cantitate dublă față de cea din lunile de iarnă
(decembr rie-martie), când se înregistrează între 30-35 mm (valorile mai mari
cad înă Alți ile în adurite).
pe ia
Această distribuție fauorizeară în TE are măenră SA e Ceryotarea Ada 7 vegetal iei mai
ales a culturilor agricole. Vara se înregistrează ploi e tip aversă, dar și
perioade de secetă. Precipitațiile din octombrie și noiembrie, corelate cu o
coborâre sensibilă a temperaturii aerului, favorizează creșterea umidității
aerului și softuri.
Precrmpitatiile sub formă de ninsoare sunt mult ma reduse, media lo psi
lunară 30 Cele dintâi ninsori “cad de în noiembrie
rar depășind mm. obicei,
iar ultimele în martie,
- Dinamica atmosierei este doininată de masele de aer dinspre nord - vest
urmațe de cele din sud - est și suc, sud - vest.
O dinamică mai activă a maselor de aer se constată pe culmile descoperite
unde se înregistrează destul de frecvent și alte fenomene: ceața, bruma,
înghețuri mai timpurii toamna și mai târzii primăvara și chiar imversiuni
termice, dar de intensitate destul de mică,
Cu toate că vânturile de nord, nord-est și est au o frecvență mai redusă, ele
se manifestă destui de act tiv, mai ales în ierni, sub forma erivățutui
a ÎN „npol i
. i
acestui siberian face “tunile de în special să
aer ca iarnă, ianuarie, fie
frigur vase și uscate, uneori cu viscole accentuate.
În toate lunile anului, frecvența vânturilor crește spre amiază ca urmare a
ncălzirii suprafeței active și a aerului de deasupra ei Cele mai mari
deosebiri de vânturilor între orele din tunpul dimineții și amiezii,
d frecvență a
ear vara.
apar
Condițiile climatice menționate sunt în cea mai mare parte favorabile
pentru agricultură și așezări.
Retea hidropratică
Hidroorafia. Poziția a geografică a comunei, reheful și mai ales factorii
refiectă îi regimul
climatici se TE Îidrie al zonei.
Apeie de suprafață. Rețeaua hidrografică din teritorin este formată din
cursul mijlociu al pârâului Valea |apului și o serie de afluenți a acesteia:
Valea Prisecii, alimentarea lor find în principal din ploi și din topirea
Pagina 13
zăpezilor, și secundar din izvoare. În verile secetoase cele două pâraie seacă
Regimul ce ara hidrologic mud ru cei al acestor pre cilrsuri rea apa 0e dd apă Po A esie IE PI IE CAZARI E PI rizat
LEEA, EI
prin creșteri de nivele și debite - primăvara când se topesc zăpezile și vara
datorită ploilor torențiale - și prin scurgeri reduse iarna și vara la secete,
Regimul termic al apei pârâurilor se caracterizează printr-o apropiere
destul de mare de cel ai aerului, temperatura medie anuală a apei fiind în jur
de 8-9 C. In timpul 1ernii temperatura oscilează favorizând formarea
podului de gheață , care apare de obicei în a doua decadă a lunii decembrie
și se termină în ultima decadă a lunii februarie.
Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor „de inundații și exces de
umiditate sunt necesare lucrări de regularizare și reprofilare a albilor .
Apele subterane. Apele subterane care sunt strâns legate de condițiile
geologice și izico geografice ale comumei sunt de dovă categorii : captive
(sau de adâncime) și bere.
Apele subterane lhbere includ straturi acvifere fără presiune cantonate în
baza depozitelor cuaternare și în imtersecțule ale substratului
poimeabie
sarmațian, fiind întâlnite la o adâncime ce variază în funcție de teren de la 1-
3 m la 12-25 m.
Debite mai importante dau apele subterane cantonate în nisipurile și la
baza orizontului de calcare sarmatene, puse în evidență pe alocuri de
izvoare.
Straturile acvifere necaptive constituie surse permanente de umezire a
terenului și de declanșare a alunecărilor, ceea ce impune captarea și drenarea
lor corespunzătoare.
Comuna se încadrează din punct de vedere hidrografic în zonă cu
moderată, caracterizată prin scurgere hehidă medie specifică de 1-
umiditate
2 1/s/km, ape mari mari de de primăvară prim și viituri uri de de vară, var o alme alimentare Dluvială luvială și
ape
subterană moderată Brin resurse acvifere subterane locale și continui, prin
„
utilizări în ahmentarea cu apă potabilă, mdustriată |
Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă. Rejeaua hidrografică care
brăzdează teritorial comunei Valea |ampului este formată din pârâul Valea
Laapului care are un afluent (pârâul Valea Prisecii). Regimul hidrografic al
acestor cursuri este torențial, caracterizat prin creșteri de nivel și debite
primăvara la topirea zăpezii și vara la ploi torențiale.
limitarea acestor fenomene s-a realizat prin regularizarea parțială a
pârâului Valea aapului | .
Age Anele RIAA subierane re CABLE af sunt E CABLE A leo gate . "recț de
cele cca. ........-. fântâni dim teritoriu care asieură alimentarea cu apă
gospodăriilor. toate fântânile de pe teritoriul comunei au apă suficientă,
Pagina 14
nu corespund în totalitate din punct de vedere orpanolepiic Rețeaua locală de
alimentare cu apă deservește un nr de ....... gospodării .
Populația
Populația: 3645 locuitori
1053 gospodării
Comuna Valea învecinează drumul 583
Lupului, se cu curopean (DN
28 Iași- Tg. Frumos )
Rețeaua electrică. Teritoriul comunei Valea Lupului este străbătut în
extremitatea nordica de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificație
de linie de medie tensiune asipură anmentarea a 7 posturi de iranstormmarg |
Rețelele de joasă tensiune care asieură alimentarea consumatorilor casnici, a
instituțiilor și agentilor economici. Gradul de electrificare î] a consumatorilor
casnici este de 100 %.
Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Valea
Lnipului este conectată > la rețeaua de telefonie fa si mobila,
Activitatea de poștă asieură chstribuirea efectelor poștale
(corespondențe, colete, mandate poștale, mandate de pensii etc.).
Alțe echipări ale teritoriului:
- Scoala din Valea Lupului, dispune de încălzire din centrală proprie
(combustibil gazos )
În concluzie, echiparea tehnică a teritoriului comunei Valea Lupului este
similară cu a tuturor comunelor mediane din județ, adănpându-se legăturile
bune pe căile de comunicație spre municipiul Iași. Cea mai mare
disfuncționalitate o constitue drumurile sătești toate din pământ și
aproape
pe care se circulă foarte anevotos mat ales pe timp nefavorabil.
Dezvoltare economică
fondul funciar (terenuri agricole, supratețe împădurite ):
Modul de folosință Supratața “sin total %îa tot
(ba) agricol județ
Arabil 609 62,8 -
Pășuni 139 1434 -
Yânețe 87 89 -
ALE 120 12,38 -
Pagina 15
| avezi 14 1,44 -
Total agricol 969 190 -
|
Păduri 38 34,23 -
Ape 5 45 -
Drumuri 29 26,12 -
Construcții 37 33,33 -
Neproducizv 2 1,8 -
Total neaoricol INI. 100 -
Total general 222
Total generali țisi 100,00 -
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Valea Lapului este de
1191 ha, dim care 969 ha fond funciar agricol, 11| ha fond funciar neagricol.
În cadrul terenului agricol, cea mai mare suprafață revine terenului
arabil 609 ha „ urmat de pășuni 139 ha ,„ vile 110 ha, fânețele 87 ha, și
livezile 14 ha .
Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de
371,38 ha, ceea ce reprezintă 38,9% din totalul suprafeței administrative.
Construcțiile ocupă în intravilan supratata de 37 ha., ceea ce reprezintă 9,8
% din total suprafață intravilan. Pe un locuitor revine în medie 0,26 ha teren
agricol.
Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este
pentru majoritatea culturilor superior mediei pe județ.
- note de bonitare naturală
Nr.crt. Cultura Comuna
CI.
ii Grâu -
2 Orz de toamnă -
3 Porumb 279
4 Yasole -
5 Floarea soarelui 56
5 Sfecia de zahăr -
7 Pomi 14
8 Va î10
Producția . 2 agricolă Si od vegetală. -. bd Cu E i) ri gt A, i pui gti ti t ă tc teritoriul comunei sun ni Lane
Aid Câra Eo-ă pe Xe Le AAA
terenuri bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei.
Pagina 16
Mai mult de 70.0 % din suprafața cultivată este destinată culturi
porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrață ceea ce face
ImpO osibilă practicarea unei rotații CIA respunzătoz are a culturilor.
Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în
special la bovime care s-au redus sub aspectul efectivelor odată cu
desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și porcine au
scazut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri
productia este asigurată doar pentru nevoile pospodăriei și mai puțin pentru
comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare având
in vedere că o vacă în lactație revine la cea. 10 persoane.
Producția animalieră la sfârșitul amualgi. Fiective :
Specii Total gospodării
ale populației
Bovine total 9
din care: vaci 50
Junici 38
Porcine total 1370
din care: scroafe 750
Ovine total 40
din care: ci matcă 30
Caprine 35
Cabaline 55
Păsări total 5127
Din care: ouătoare 3285
Familii de albine 154
iepuri de casă -
Deși ponderea pajiștilor și fâncțelor este destul de mare (cca. 17,0%)
în cadrul patrimoniului funciar al comunei acestea nu asigură cantități
suficiente de furaje, practic fiind supuse fenomenelor degenerative (eroziuni
pe coaste și inundări în zonele de șes).
Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare
asigurate de către persoane fizice care dețin tractoare și câteva societății cu
capital privat. În comună există cca. 16 tractoare. Tractoarele fac parte din
categoria celor de purtere medie (65CP).
Pagina 17
Activitatea silvică și exploatarea apelor. Comuna are un perimetru
silvic de 38 ha, ceea ce reprezintă 34,23 totalul terenurilor neagricole.
% din
Activități neagricole și industriale, sunt reprezentate în economia
dezvoltate 2
comunei. Cele mai suni cele legate de procesarea producției
agricole și prelucrarea unor resurse locale:
-în localitatea Valea | upului: moară de porumb, secție de prelucrare a
lemra ului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cojocărie,
Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială are prin
Cooperativa de consum 3 magazine de desfacere cu amănuntul și 2 unități de
alimentație publică la care se adaugă un număr de SRI -uri și asociații
familiale (cca. 63 unități) specializate în comerț,
În cadrul dispensarului uman din Valea Lupului fun incționează o
farmacie.
Activitățile de poștă și telecomunicații sunt asiewrate de poștă Valea
Lupului și rețeaua telefonică fixă și cea mobilă.
imfrastrucțuri locale
Situația în învățământului di comuna Valea | upului se prezintă după
Cum urmează:
Dia Denumire indicator U.M Anul de
La Învățământ 2004/2005
Unități de învățământ — total E 2
- grădinițe de copii nr. 2
- școli învățământ primar gi eimmazial fr. 2
Copii înscriși în grădinițe pers. 132
Elevi —otal pers. 224
- în învățământul primar pers. 121
- în învățământul gimnazial pers. 1093
Personal didactic — total pers. 23
-în învățământul preșcolar pers. 6
Pagina 18
-în învățământul primar, gimnazial pers, 17
“primar pers. 6
* gimnazial pers. i!
Baza materială
- săli de clasă și cabinețe școlare RE. î3
- laboratoare școlare Br. 4
- ateliere școlare nr, -
Din informațiile obimute de la conducerea școli de centru Valea
Lupului reiese faptul că în anul școlar 2004/2005 etectivele de copi sunt
într-o ușoară scădere ceea ce a condus la reducerea numărului de posturi la
educatori, practic în prezent funcționând doar grădinița Valea Lupului
cadre i didactice
„Numărul total de este în prezent de 23 persoane din care 23
persoane calificate. Din totalul personalului didactic 16 sunt navetiști (din
Tr zi
municipiul Iași). î In medie revin cca. 9,7 elevi pe un cadru didactic.
Absolvenții școlii generale, în proporție de 10,0 %, nu-și mai continuă
studiile. Din cei care-și continuă studiile cca. 80,0 % se înscriu la licee, iar
restul la școlile profesionale. Dacă cele două clădiri ale școlii generale Valea
Lupului și sunt în stare bună, fimd propuse pentru reabilitare .
Sănătatea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un
dispensar medical particular. În comună își desfășoară activitatea 3 medici (2
medicină generală, | stomatolog) și | cadru cu pregătire medic.
Din total 4 persoane sunt navetiste (din municipiul Iași). Pe un medic
revin în medie 1822 persoane nivel destul de cresout, car toate cazurile grave
de sănătate sunt direcționate către municiprul Iași.
Alte aspecte socio-culturale Comuna Valea Lupului dispune de 2
biblioteci din care Î publică și 1 școlară care însumează cca. 6500 volume.
Viața religioasă se desfășoară în 7 biserici ortodoxe care servesc cca. 92,0 %
din populație, o biserică catolică . Un procent redus din populație (sub 1,0
%) are alte religii (romano - catolică, evanghelică ste.)
Concluziile care se trag din analiza activităților economice și sociale din
comuna Valea Lupului sunt:
- profilui economic al comune: este predominant comercial,
- asigură la un nive! satțislăcător necesitățile sociale și spirituale ale
populației.
Specific regional /iseai
Nu avem cazuri vecinătăți, Di. adu Lei riscuri transfrontahere
pentru 1 ză
(ex. CNE Kozlodui — Bulgaria).
Pagina 19
Întreprinderea Aniibiotice a intrat intr-un program de retehnologizare
pi
avand ca etect reducerea poluarii în zona.
Depozit! Ea de deseuri rezultate in urma tehnologic al
procesului
intreprinderii a fost inchis si supus unuei activitati de redare a zonei
circuitului agricol.
Ta intreprinderea pauni ri ci e Ey ar€ se aa ui pian Î ca de î a anajiza PE poa PP: Faza razii gg z TISCUrIlOr i au a za i Acad 3-a] rea
Si ACOpPErIre a propriu,
cu personal autorizat sa intervina in situatiile de urgenta, cu tehnica si dotare
Aflata în imediata vecinatate a municipiului lasi, comuna Valea
Lupului este deservița in cazuri de urgenta de aparatul specializat pus la
dispozitie prin apelul 112.
Detinerea si intretinerea unuei tehnici profesionale de ințerventie,
permanenta, pe raza comune! ma se țustifica în prezeni.
Pagina 20
INSPOZETII GENERALE, AFRISUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARE OR EN CAL DE
PRESEDINTE AL CLSU
Dispoziții generale, atribuții și responsabilități ce revin primarilor
în caliiate de președinte al CLSU
conforma 09.1, 21/2994 aprobata si modificata prin Legea 15/2005
1 egii Apelor nr.107/1996 medificata si completata cu Legea 310/2004 si
Ordine ministrii administratiei si internelor per. 638/7005
si al ministrului mediului si eospodaririi apelor mr. 220/2606
Apărarea împoliva dezastrelor constitue ansamblul măsurilor de prevenire, intervenție
operativă și refacere în cazul dezastrelor, calamități naturale și alte catastrofe pentru diminuarea
efecielor sociale, economice și ecologice ale acestora
În sensul prezentelor acte normative în vigoare prin dezastre se înțelege :
* fenomene naturale distructive de origime geologică și meteoralogică, ari îmbolnăvirea unui
număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc ca fenomene de masă. În această categorie
suni cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbașirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice
periculoase, epidemiile și epizotile;
* evenimeniele cu urmări deosebi de grave mediului înconuarător provocate de :
asupra
accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcții hidrotehnice sau conducte
magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore pe căile de comunicație, accidentele
majore și avariile mari la rețelele de instalații și tefecormmnicații,
Conform Ordiiu: renistrului admimisratiei si imtemetor me. 638 dim 12.05.2005 si al
ministrului mediului si gospodarii apelor nr. 420 din 11.05.2005 și Legii Apelor ar 107/1996
modificata si completata cu Legea 310/2004, gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluazi accidentale
este o activitate de interes national) avand in vedere frecventa de producere si dimenstrnea efectelor
acestor fipuri de rise
> îmundatii, prim revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate cresterii debitelor sau
blocajelor produse de gheburi, phititori, aluviuni si avalanse de zapada si prin scurgeri de pe
versantii,
> inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile hidrotehnice;
» fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori ahunciezte, furtemai si viscole,
depuneri de gheata, chicrara, polei, înghețuri timpurii san târzii, erimdima si seceta
(hidrologica);
> poluarile accidentale ale resurselor de apa de suprafaia si subterane si poluari marine in zona
costiera, nuznite în continuare “poluari accidentale”.
Prin gestionarea siinatiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice
perienloase, accidente la constenetii hidrotehnice si poluari accidentale se întelege identificarea si
monitorizarea, instiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, evaluarea, limitarea,
inlaturarea san contracararea fnetariler de risc,
Masurile de limitare, inlaturare sau contracarare a efecialor tipurilor de risc, constituie o
obiigatie penira organele administrației publice centrals si locale cu atributii in acesi domeniu si pentru
toate persoanele juridice si fizice, cu exceptia persoanelor cu handicap, a batrânilor, copiilor si a altor
caiegoru defavorizate.
Detinatorii, cu orice tițiu, de baraje si de alte construcții bidroteirice a CAFOE BVATIEIE Sau
distrugere poate pune în pericol populația si burmurilo sale materiale, obiectivele sociale si capacițatile
produciive sau poale aduce prejudicii mediului ambiant, suni obligati sa le întretina, sa le repare si sa
le exploateze corespunzator, sa doleze aceste lucrari cu aparatura de masura si control necesara pentru
urmarirea Sa în £ a . instaleze Z E -, = de averiizare-alarmare Fii 2 bi A,
comporiarii timp a acestora, sa sisteme a populatiei în caz
de pericol si sa organizeze activitatea de supraveohere, imtervenție si reabilitare conform
regulamentelor amobaie prin astorizatiile de pospodarire a apelor, a planurilor de aparare împotriva
inundatiilor, gheturior si accidentelor la constructii hidrotehnice, plamailor de avertizame-alarmare a
Pagina 21
DISPOZETII GENERALE, ATRIBUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARIILOR ÎN CAL DE
PRESEDINTE AL CLSU
localitatilor si a obiectivelor dim aval de bazaie, în caz de accidente la acestea si planurilor de prevenire
si combatere a poluarilor accidentala.
Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice
pericuioase, eccidenteler le cozsirucțiile bidrotebrice si poluarilor accidentale se erpanirează de
Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta conduse de primari, în calitate de președinte al] CLSU,
avand următoarele atribuții și responsabilități deep crez urmeză:
> organizarea și conducerea comitetelor locale pentru situatii de urgenta,
>» asigurarea condițiilor de funcționare a permanenței la sediul CLSU, oficii postale si posturi de
poliiie;
> asigura mițloacele necesare înstiintarii și alarmarii populatiei din zonele de risc ce pot fi
afectate de imundatii, fenomene metevrologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice
si poluari accidentale;
> coordoneaza pregatirea populatiei pentru realizarea actiunilor de protectie si inferverntie în caz
de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si
poluari acculentale,
> asigura întocmirea planurilor de aparare împotriva imandatii! or, fenomenelor meteorologice
> asigura orpanizarea actiunilor de limițare si de înlaturare a electelor immedatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase s polnarilor accidentale, pentru salvarea ommenilor, animalelor si
bunurilor materiale, acordarea primului ajator, evacuarea si transportul victimelor, cazarea
sinistratilor, aprovizionarea cu apa si alimenie, asistenta sanitara a persoanelor afectate,
retragerea din consum a produselor coniarninaie;
> stabilesc, împrewna cu agentii economici si unitatile de profil, actiuni si masuri operative pentru
identificarea si înhumarea persoanelor decedate, remunerea în stare de functionare a serviciilor
si utilitatilor de gospodarte comunala, transport, telecomunicatii si alimentare cu apa, energie
siecirica si gaze naturale,
> ceniralizeaza datele privind urmarile inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
poluarilor accidentale si întocmesc rapoarte , potrivit contimuiului din Anexele nr. 11) si 1]) la
Ordinul ministrului administratiei si imtermelor nr. 638 din 12.05.2005 si al ministrului
mediului si gospodaririi apelor nr. 420 din 11.05.2005, pe care le transmit, dupa caz,
Inspectoratului General, Comuietului ministerial, Inspectoratului Judetean pentru situații de
urgenta, Centrului operaliy al Sistemului de Gospodarire a Apelor,
> asigura fondurile necesare pentru constituirea si completarea stocurilor de materiale si mijloace
de aparare, pentru actiuni operative de aparare împotriva inundatiilor si fenomenelor
meieorologice periculoase, întretinerea si repararea constructiilor hidrotelmice proprii si
întretinerea albilor cursurilor de apa în zona localitatilor;
> asigura realizarea si intretinerea corespunzatoare a santurilor si rieolelor de scurgere a apelor
pluviale, indepartarea materialului lemmos si a deseurilor din albia majora a cursurilor de apa,
din sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor,
> urmareste inlocmirea hariilor de risc la inundatii a localiiatilor atat din revarsari de cursuri de
apa cai si din scurgeri de pe versanii si introducerea lor în Planurile de Urbanism, General si
respectarea regimului de constevetii in zonele imundabite, confor prevederilor Legii
ni. 575/2001 priviti aprobarea Planului de amenațare a teritoriului national — Sectiunea V-
Zone de risc natural.
Pagina 22
DISPOZITII GENERALE, ATRIBUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARIILOR ÎN CAL. DE
PRESEDINTE AL CLSIU
ja primirea avertizării hidrometeoseiogice de la (esteri thperational ai £J.8.1. sazt de je
Grupul de Suport Tehnic ALEE. M PACEPA. ci privire Σ pTogRoIarea atingerii prasurilor
critice de apărare sau ia inregistrarea acestora, CLSU ve lua urmiitoarele măsuri:
> instituirea stării de aleria pe teritoriul administrativ al comunei,
> asigurarea permanenței la sediul CLSU;
> colectarea datelor cu caracter hidrometeorologie și iransmiterea acestora la Centrul Operational
a LJSU. las la telefon 412121, fax 2136517 si Ceupul de suporti tehnic
ALLFMPACHPA la telefon 410513, fax 41001];
>» declanșarea acțiumlor operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile
planurilor de apărare constând din:
+ supravegherea permanenta a zonelor de risc,
+ dirijarea fortelor si mațloacelor de mierveniie;
+ suprainaltarea si consolidarea digurilor si a malurilor, în functie de cotele maxime
prognozais,
+ evacuarea preventiva a oamenilor si antmalelor si prmerea fe sionrania a burerilor ce nu pot
îi evacuate, prin ridicare la cote SIrperIOITrE Sa DEI ANCOTArE,
> măsuri de evitare sau de eliminare a blocaislor cu plutitori și ehaturi, în special în zonele
podurilor rutere și de cale ferată, evacuarea apelor din incins;
> participarea cu forțe și mijloace la executarea lucrărilor de imiervenție în scopul revenirii
avarierii sau distrugerii lucrărilor mdrotebmice,
limitarea extinderii deteriorărilor la diguri sau barațe din materiale locale prin execuiarea de
lucrări prOVEZOEIE;
localizarea apelor revărsate precum și a cele provenite din intilirații și scurgeri de pe versanți și
dirijarea în albiile cursurilor de apă gravitațional sau prin porupare;
4 anunțarea obiectivelor social-aconomice asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile
hidrotehnice care poi produce pagube în zonele de infhueriță,
AR măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de nfiuență în caz de pericol
iminent, de avartere a construcțiilor hidrotehmrce sau alunecări de teren, utihzând în acest scop
sistemele de avertizare-alarmare,
4 asigurarea funcționării fiuxului informațional decizional
A48 .
va informa Centrul Operational al 1.4.9.1J. asi la telefon 412121, fax 213617 si Grupul de
suport tebaie ALEFMPACEHPA la telefon 410313, fax 4T0OLI asupra inreeisicarii
fenomenelor iidro-metecrologice periculoase în timpul producerii lor sax imediat dupa
incetarea acestora, urmand ca în termen de cel mult 24 de ore sa intocmeasca si sa imaințeze UD
raport operativ cu privire la pagubele fizice voregistrate,
> întocmeste rapoarte operative zilnice cu privire la pagubele produse, a măsurilor intreprinse în
conformitate cu planul propriu de apărare pe care le înaintează la Centrul Operational al
13.51. lasi la telefon 412121, fax 213617 si Grupul de suport tehnic ALIFMPACHPA. la
telefon 410512, fax 410011;
tă
Pagina 23
DISPOZITII GENERALE, ATRIBUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARIILOR IN CAL DE
PRESEDINTE AL CLSU
După încetarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentele la construcțiile
hidroteknice si poluari eccidentale, CESE ve kre următoarele pszeri:
> nimeșie o comisie în vederea stabilirii pagubelor fizice și valorice și a măsurilor necesare
pentru refacerea obiectivelor afectate:
4 refacerea căilor de conninicație și a podurilor,
AR
refacerea linilor de telecomunicații și de transport ale regiei electice,
A în funcțiune a obiectivelor social-economice afectate,
repunerea
AIR
aphcarea masurilor santaro-epidemice necesare
AID
spijinirea populației peniru refacerea sau repararea locuințelor proprietate personală avariate
sau distruse,
7 demolarea lucrărilor bidrotenmace provizorii de apărare care înmiedică desfășurarea normală a
activităților cu recuperare a materialelor,
4 colectarea, transportul si deporilarea materialelor poluatoare;
cosirea vegetatiei acvatice, ierboase si indepartarea plutitorilor si deseurilor de orice natura pe
sectorul de curs de apa afectat de poluare,
coleciarea mortalitatilor piscicole sau animale si luarea masurilor epidemico-sanitare în
colaborare cu unitatile specializate,
se vor efectua analize chimice iar cand acestea se incadreaza în valorile limita admisibile se va
informa Grupul de Suport Tehnic al C.] SU cu privire la acestea;
participă împreună cu specialiști din cadrul CISU fași la stabilirea fizică a pagubelor
înregistrate, întocmand în acest sens a notă de constatare,
în baza notei de constalare întocmește în termen de cel mult 10 zile un „raport de sinteză”
privind evaluarea fizică și valorică a pagubelor înregistrate pe teritoriul administrativ al
comunei, pe care îl înaintează la Centrul Omeratianal al 1 I SU. Easi la telefon 412121, fax
213617 si Grupul de supezt tehmie ALEE MP A CEP A la telefon 410513, fax 410011.
Pagina 24
REGEREUL LUCRARII OR CARE SE CONSERIIESC PE APE
CONFORM LEGII APELOR NR, 310/2004
lucrarile ce se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele pot fi
promovate si execulațe numai în baza Avizului de Gospodarire a Apelor,
respectiv Notificari emise de Administratia Nationala “Apele Romane”;
punerea in functiune si exploatarea acestor lucrari se face numai în baza
Antorizatiei de Gospodarire a Apelor si, dupa caz, a Notificarii emise de
Administratia Nationala “Apele Romane”;
se interzice amplasarea în zona imundabila a albiei majore si in zonele de
protectie de noi obiective economice sau sociale inclusiv de locuinte sau
anexe ale acestora,
constructiile si obiectivele existente, amplasate în zona mundabila a albiei
majore sau im zonele de protectie vor fn identificate solicitandu-se
beneficianior demolarea acestora, în situatia in care demolarea nu este
posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi
asuma riscurile in caz de inundatii,
pentru lucrarile existente pe cursurile de apa este necesara obtinerea
autorizatiei de functionare in condiții de siowanta, care certifica
indeplinirea existentelor de performanta în perioada de exploatare si este
obligatorie pentru obtinerea de Autorizatie de Gospodarire a Apelor si de
protectie a mediului,
Avizul, Autorizatia de Gospodarire a Apelor si Notificarea nu exclud
obligativitatea obtinerii Acordului si Autorizatiei de Media potrivit legii,
detinatorii de barae cu lacurile de acumulare aferente, si a altor
constructii hidrotehnice an obligatia sa monteze aparatura necesara
urmaririi comportarii în timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de
urmarire a comportarii in timp pe baza unor proiecte specializate, sa
realizeze expertizarea periodica a lucrarilor si sa obtina autorizatia de
functionare în stevranta conform NI LH. 027;
cheltuielile pentru actiuni operative, de interes public de aparare impotriva
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la
constructiile iidrotehnice, precum si cele pentru constituirea stocului de
materiale si mițioace de aparare se prevad si se finanteaza, dupa caz, din
bugetul de stat, dim bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor
fizice si ale persoanelor juridice.
Pagina 25
OBIIGATIILE Si RASPUNDERILE CE REVIN CONSILIILOR
LOCALE SI PRIMARILOR CONFORM
ORDONANTEI NR, 21/30,01.2002
privind gospodarirea loceliiatilor urbane si riirale
>» prevenirea poluarii accidentale a mediului sau a surselor si cursurilor de
apa, prin depozitarea necontrolata a des curilor de catre agentii economici
sau de catre cetateni;
> realizarea unor sisteme moderne de colectare, depozitare, transpori si
prelucrarea deseurilor si eumoaiclor, amenajarea unor locuri speciale in
fiecare localitate;
/4 1especiarea m rar prevederilor legale și de ainenajal 2iti:)
teritoriului si urbanism aprobate, si a normelor privind executarea
precum
constructiilor;
> curatenia strazilor, pietelor si a celortalte locuri publice, indepariarea
zapezii, a ghetii de pe strazi si trotuare, colectarea si depozitarea
reziduurilor menajere si stradale, setarea si valorificarea resurselor
materiale refolosibile;
> si intretinerea strazilor, a drumurilor comunale,
repararea podurilor
1 ; 1 »
existente si rcalizarea arati coate noi;
TEO CERUL
4 organizarea de actiuni pentru salubrizarea si ierenizarea localitatilor;
48
A intretinerea digurilor si a malurilor, a cursurilor de apa, executarea
lucrarilor de protectie si intretinere a albiilor, efectuarea altor lucrari de
protecție contra inundațiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea
terenurilor insalubre si prevenirea polnarii apelor,
canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale;
VY
respectarea stricta a normelor ipienico-saniiare în pietele agroalimentare,
in targuri si oboare,;
> amenajarea, potrivit planului urbanistic general si intretmerea spatiilor
verzi, a parcurilor, eradimitor publice, a terenurilor de sport si de joaca
pentru copii, a celorialte locuri pubiice de agremest.
Pagina 26
Extras din Ordin nr. 278 [1997
privind organizarea activitatii de prevenire si
combatere a polnarilor accidentale la
folosintele de apa potential poluatoare
Pianui de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice
folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce poi conduce la poluarea
accideniala a resurselor de apa.
Starea de calitate a resurselor de apa aste conditionata alat de modul de utilizare a acestora
ca surse de alimentare cu apa a populatiei, industriei si altor folosinte, cat si de utilizarea resurselor
ca, receptori ai apelor uzate evacuate dupa utilizare. Una din masurile importante pentru mentinerea
calitatii resurselor de apa o reprezinta activitatea de prevenire si combatere a polmarilor accidentale.
Poluarea accidentala, în sensul prezentei metodologii, este orice alterare a caracteristicilor
fizice, chimice, biologice sau bacteriotogice ale apei, produsa prin accideni, avarie sau alia cauza
asermanaioare, ca Urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitați naturale si în urma careia
apa devine improprie folosirii posibile inainte de poluare. Poluarea accidentala este, de cele mai
imulte ari, de mtensitate mare si de scurta durata
Dupa producerea umani eveniment cauzator de poluare, conducerea unitatii are obligatia sa
analizeze în detaliu si sub toate aspectele, cauzate poluarii accidentale si dispune masuri tehnicomateriale si organizatorice, în scopul prevenirii umor astfel de situatii nedorite, inctusiv eventualele
modilicari si/sau completari als tehnologiilor de productie, ale instalatiilor, constructiilor, dotarilor,
iinand seama si de experienta dobandita in cursul evenimentului de poluare consumai.
Persoanele sau colectivele din unitate, cu afributii în combaterea poluarii accidentale
actioneaza pentru:
- eliminarea cauzelor care au provocat pohaarea accidentala, în scopul sistarii ei,
- limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
- indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;
- colectarea, transportul si depoziiarea intermediara in condiții de securitate corespunzatoare pentru
mediu, în vederea respectarii sau, dupa caz, a neutralizarii ori distrugerii substantelor poluante.
În cazi in care, ca toate masterile interne luate, existe pericol ce poluarea se se extinda
catre resurse de apa de supraf aie ser subterane intediat, va fi avertizat sistema de gospodarire a
apelor din zona, estpra situatiei deasebite create.
sau secții de productie, sectoare de activitate, care contribuie la generarea, în continuare a poluarii
accidentale dasitel de situații limita vor Îi analizate prin scenarii prestabilite de poluari accidentale
posibile si vaz îi incluse în programul propriu de actiune în cazuri de poluari accidertale).
Dupa eliminarea cmszeler poluarii accidentele si dupe indepartarea pericolele raspandirii
substantelor poluante în unitati sau vene adiacente, conducerea uniiaiii sau a sectiei va înforma
sistemul de gospodarire a apelor asupra sistarii fenomenul.
[a]
Pagina 27
ia solicitarea auioritaților de gospodarire a apelor, conducerea unitații dispune
subordonaiilor colaborarea cu aceste orpane, in vederea stabilirii raspunderilor si a vinovatilor
pentru poluarea accidentala produsa,
La constatarea unei poluarii accidentale a surselor de apa, pentru care nu s-a primii
corminicarea de aventizare din partea sistemului de pospodarire a apelor, angajatul unitatii, care a
observati fenomenul, anunta mediat sistemul de eospodarire a apelor si conducerea unitați.
ia primirea averuizarii privind poluarea accidentala a sursa de apa, angajatul unitați, care a
primii averiizarea, anunta imediat conducerea unitatii.
în ambele situatii, comtucerea unitatii dispune de urgenta, personalului special desemnat
acestui scop, trecerea la realizarea actiunilor si masurilor proprii pentru imitarea pagubelor care ar
putea îi produse de deteriorarea calitati apei brute folosite la alimentare
imediat dupa inceiarea efectelor poluarii accidențale, conducerea unitatii dispune evaluarea
pagubelor produse de folosirea apei brie poluate, n anitatea proprie si, dupa caz, la alte unitati
alimentate prin sistemul propriu al primei, informand si autoritatea de gospodarire a apelor sau alte
organs ds ancheta
Pagina 28
Comitetul Leca
pentru Situații de Lrgenia
COMNENUL CADRU
RAPORT OPERATIV
Se intocmeste zilnic pe penoada producerii fenomenelor hidrometeorologice
periculoase si poluari accidentale
|. Modul in care s-a produs fenomenul kidrometeorelogie periculos (niveluri,
debite, gheturi, caderi de grindina, caderi masive de zapada, etc), marimi
caracțeristice de aparare atinse, poluari accidentale
2. Situatia pagubelor produse: (estimativ - fizic)
3. Masuri luate: forte de interventie care actioneaza, evacuarea populatiei,
cazare, alimentarea cu apa potabila a sinistratilor si obiecte de prima necesitate,
modul de exploatare a construciiilor hidroțehnice cu rol de aparare impotriva
mundatiilor
PRESEDINTE CSU,
Primar
| (inective afectate Es aa Demnpeine (bherctiar far) | Cauzele afectariă |
| COMUNE, an mean ee | |
| VICTIME OMENESTI Nr, CASE TOTAL Di CARE, DISTRUSE AVARIATE NR ANEXE GOSPODARES TI NR AOBIDCTI SOCIAL TAONIORAEI NE. PODURI SL PODELE KM DN + DI EM DC + D5 - m EM SIRAZĂ KM DRUM FORESTIER - HA TEREN AGRICOL - EM RETEA ALDAEDITARE CU APA NR. FANTANI ANIMALE MOARTE, PASARI MOARTE AR CONSTRUCT ESI EEINICE RETELE ELECIRICE RETELE TELBEONECE | - Imundare prin revarsare a 7... in albia maora seu - Deversare dig. sau averse, scurgeri de pe versanti au transport aluwionar sau = Orieina, . sau - Intensifăcazi ale vantului îmagtite de descarcari electrice sau „evacuare ape uzate, deversari aceidentale produse petroliere, sie, în curazile de apa, acminaalere |
Pagina 29
(omnitetui | mea
pentru Situatii de Urgenta
CONTINUT CADRU
RAPORT SINTEZA
privind apararea impotriva imnlatitlor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la constructi hidrotehnice si poluarilor accidentale
perioada
i. Ewolotia fenomenelor bidrometeoralogzice în raport cu marimile caracteristice de aparare
(cantitati da precipitatii cazute, carsurile de ana pe care s-au produs cresteri de debite, niveluri
atinse in rapori cu marimile caracieristice de aparare) Si producerea si evolutia poluarii
precura
accidentale
2. Organizarea si desfasurarea actiunilor operative de aparare (masuri pregatitoare, masuri de
interventie, raasuri de evacuare, forte care au actionat, fanctonarea fhmalui informational si de
avertizare-alarmare a populatiei)
3. Efectele fenomenelor hidromeicorologice, poluarilor accidentale — pagube (fizic si valorie
4, Comportarea incraritor de gospodarire a apelor cu ral de aparare impotriva inundatiilor
La raport se va anexa “Situatia constructiilor hicrotehmuice afectate de visturi” dupa modelul
de mai jos:
5, Comclazii
- deficienie constatate în funcționarea fuxului informational , in desfasurarea actiunilor
operative de aparare, sic
- propuneri de imbunatatire a activitatii de aparare impotriva imundațiilor, pheturilor si
poluarilor accideniale
- propuneri de lucrari noi cu rol de aparare impotriva inundatiilor
PRESEDINTE CLSU,
Primar
| Obiective afectate | Cauzele afectarii | |
| Denumire obiectiv | Rizie Valerie îmi Emi les) | |
| COMIIITA, „nana | ||
| VICTIME OMENESTI Dir, CASE TOTAL IX CARE DISTRUSE AN ARIA LE, NR ANEXE CIOBPODARES TI NR OBIECTIVE SOCIAL EOONOMICE NR. PODURI SI PODETE, cere EM DN DI - KM DE + DS EM STRAZI EM DRUM FORESTIER HA TEREN AGRICOL EM RETEA ALIMENTARE CU APA NR, FANEANI ANIMALE MOARTE PASARI MOARTE MR CONSTRUCTII HLOROTEHNICE RETELE ELECTRICE, RETELE TELEFONICE TOTAL | - bmandare prin revarsare a 7... în albia aie iii SA - Eeversare die... Sata - Precinitatii sub forma de averse, scurgeri de pe versanti cu transport aluvionar sau - Gsindina.... san - Întensificari ale vantului insotite de descarcari electrice sai -evacuare ape uzate, deversari accidertale produse petroliere, ele, în cuesurite de apa, acummlari |
| Denurnire constructie/ detinator | Valoare (mil. lei) | Prommeri de surse financiare pt refacere |
| Buget de stai | ||
| Primar ie. iai | Eee local | |
| SNIE | “Suzse proprii ale detinatorilor |
Pagina 30
= ] > — Legenda: relefon: VALEA
Agenti Decizii Informatii 253532 Sat SCHEMA
LUPULUI
economici
F
potenti:__poi.. Telefon: SC | |
253561 Mihot C.L.S.U. Telefon/Fax: Centrul Telefon/Fax: LUXULUI
Atori SRI Telefon/Fax: „elefon/Fax: Grup 1
de 412121 Operational 210336.
272590: VALEA A.LI.F.M.P.A.C.H.PA. Suport ; ;
Telefon SC ; 410011 213617 al 435060
253695 Scirom 297919 LUPULUI Tehnic ;
SRL 410513 Urgente 1.J.S.U. int. INFORMATIONAL
: lasi 220
112
49 Telefon: SC
3 >fon: Ghes -
253695 CO Post
SRL
| Telefon/Fax: Politie N DECIZIONAL
Telefon: "se 4
„0745697805 0745/203645 Depozit Antibiotice 227540 VALEA
220040 deseuri
SA i LUPULU
Pagina 31
notre
ami
MP ii pa
avorpataa :
a TAI je |
NE caps
IN i
IE LEE detțourăaij |
EI
1epitae AI 1%
retin ai
| | |
e
dia
centre areețoap puț ÎPĂUALOE _Ă
| | atat
a
2 fite
na pete te el - DĂ 2 A
j i ) f - EA
ao RES
carereaiecd e ADU
A
LLS | | | e
SA, 3 ar Sepi t ă gi 5 îm Pe pa i ii i
“ Rae
nem maine pt DI DI i 32, IONLSV
dn e
ză bă ză
aci
ULIL IE
| | LEI
Măi Hai MXESV
ADOODI NOVI
teze
zau ZIC
ju
e
ILISYZALI
rurs op
PLAI ALEEIȚIOp 1$
E IE
E FIȚE DI
pa
PEAS Ap
Iota UÂISDa a istm
LU
ați
parea
ia NEI
AISI
du ICE
4
E:
=
| e IS ci i i | A SCOSI”! LSVZIA |
Pagina 32
| n2 3p esuodsay ajiunmpe B1RNIEAG | nuuad snejndod JOjițeds BJEJOdUSI ejuauetuuad pene momen Henis NANUNE STI 3129 N9 -UNULISUCI jqesuodsay eaienoeaa eaeinâise BJeZEI BIUiIpasald NȚEUOS49d "BUBU comemorarea nene jiqesuodsay PB4UUIOIUI J0Bueode,, „Bnnesdo țqesuodsau ap 2NeuljAj eanaise d onaanaa NĂUNȚ is : Ei |
| 3p Vip INeLU407 3U8AJ3uj aiineoie 334 jP30ț | 10A as 8p 0 INpndn BUNEIIE ode aunpoe 15 asa Up BNUBAISIUI ezijenea, 10 eajeA TȚ:8ueosiad'IN- (4 40A tetunu aeuosuad nnuad eAjeuado 3329 Jesadau 1es ap |
| eONp 3p 2 2319934 tepeouad mepunui ausiuoua' aăojoiosaiu aseojnauad ajuapioae“ 19INLAISU0I 33uyajo.piy HNSeAj | 15 5 ede PIBIURS BIEHUES 2ZE3U0NDe UI DIUBUID na BBIENOPAG- JO0HUBUIeD JOȚB/Buțue” JOțunung Beuaeuu miodsupa4- JOIBLURDIA JONIRIISțuS E3JEUOIZIADAdE! ede B1UBUIe EjUajsise' BIPUUSISA eajeode' 4Ojunseuu Diuapida a$ nud Bjauoz ZUQeIs EBIEZEY no |
| : (d) Poua3une 103ț48d 3p jin$ip 3p injauS niyuad-nsoai ej € ej E e! ap e e J0333W- imeudoead unse 19109- tazey- sseuede jazey- asejede ! | ap 15 Uj san ej ap Sens ni !qisod J0jafeseq 10DIiHăd aAjeJado EA ap 12109 aAțeuado ațueleuaue 23J8IS8J) puțiș jryoauad 21015892 30 E70971048A2 Uj ad auaud PZEBZNIBAL ajun E 2s(Sauul PZESZIIIBAE ațamuaa BJeNIIS syenys“ ajs1e0pas no eauadume joduad ațaua> sp ajoopsidosde BHAud inpnjaatu pajesaA3p puegsixa” puadnu VLOI 9S- ede 85- ST) jeae as e 8S- |
| unâip ej : ej e osenea8e ea/a8uțe (țojanepunuj aueuede ajejede ap ej ap apjj ap ij unse a109- eze- iazej- rouă „ojunBeud- meydpaud | uip BAI ap ap ZEI țe B314U8) N9 148700 10junsin9 2p Up IS e 3țadeojiiuu Uț Ui E3DDOS 2J01583e IILYONONI auseyede ținseuu 3p e COJI aAneJado a35u0j țudoad Je! 85 euUOIeIadQ ap ejqepunul adiuyoa IN1N-NSTI JS Bejoațe 30 PZEBZNABAE eajeusidaiuj undsip 3iețuauudns asauyBanejdns n3 BUBA ezealiup ațajeuaeuu' ase.jede 9IEIIsaDau eaJețuauuldns jniqua) yLOD aapeado euoz apepunul ede aui jnapeo sațațuaa ajejede ajauoz 8s- ej as- ap as- ap ap 3p |
| :e ej ej aja3une anuae aeuede asesede ap E) ej ap ap ap J0iunâeud- ineudoad unse ja03- (7) iazej- un8Ip laze- unțauă BJEZIIBAE | e 15 ap ap ÎI 15 HBENJOAB jns4no LNILY 2! inpn- aameado I3ISILUUGI Bjaje 10ȚiiN-ASTD 2ARI8dO S 88 Nos niadoad ținseuu 15 jeuosuad AST) BIBOAUOD EZPBSULDBP ap e ad no 30 3INNISUI ejuauetuJad Joțajțuad jiu EDIILIBA asaedaud undsip Buueulun JOJANIBALU ojauqap ede VLODI 3s- hipos 35- au NSID 8s- pas Njaalu 88943u9) 25 aueuede as- ap nudoad |
| nnuad ej 15 22 unse, BBJPZILIGAL POJPUMAPIE țaneyndod PBIȚUIAĂ JOIEZILIBAB aN2ațoIpiu 3ouoaauu | 9p ej ap UP eusuls - EDȚEA ejsixa BeUueIe BJPZILIBAL ajațodop BPUBSICI Nje5 jnindni |
| MIXUN |
Pagina 33
2
jugăan
ap
JO|ade 15 1O|EI E" 15 & 181008 n4usd aDIzuj 15 [5 je țiodns
e' 3344398|9 Uț e NBS NES 2] ap Hodea,,
eaenIeAa- inepunui BBISD8184- IIEINUNUIOI ap Iedunuu0IaȚa] I0dsugI3 PasuridaJ- 10/8AmpDa!qo 2atiouoda ea.juifuds- ianepndod eaieleda, J0Ț3IuiNd0| aeautoad ejeuosad EOINIOEIS- i0țaqnied BIS8uD0Iui- in jeuoigeuado ețisisein'sfi
aijesaau up eg ap J0țunpod J0juu 3p jajăiaua aunipuny Siepee p31908j8 OIBIABAR! 3SNIISIp B2UOIEA aițtusueaj uaa jndnuo Dual
IS Uț ud ap 15 nuțusd' £ ap 31E9 (N43U8) Q'STI a|aioș
BAMeJado avenus 2| E is I18UEAE UI BE no adoud LUJUIU asnpoud BULOJUIA' uisedap' 2] Joțanâip le BJENIEAD LU NO IS NIVuad
SAL BONUS] assdna NES EZEALOIIL 395449 s0eoțfiuu Ej ae B9Npuoa E] 3P EZeERUOIIDe sp
a|31]ua9 ajin-NSTD No Joțuefeuatue ajoxasidoude BJPSIBABP EJOISade 30junâp iojuefeuatue ajcopsidouie [5 anusalațul ajețuauudns ea199Nnpaj roțijieae HIPIIIUl ua3unas* jiisedap' INȚNVUBUIBUOIOI Ey|540s jeuoneado eaeqoude'ise| S4eNUNUOI ajajeuaeuu' ațs2ojliu ausAaiul
țeAe PAJEIS ejgisod E1UOIep 3$- ajauoz ao] 10d eauadnu as- 18izDap as-
| ap (S ej [S —
EZEIUONDE nauad JOȚUNjeuu HeJONI e e ednp ej ap Ya 8|a1U89 |EAE aujAud enupuod Uț
a!azoo eAjjuaAaud JO|a|eUuțue evueunâis ajauoz 3țeugqapap ajefeuatue jeuunu je ui JO|BJABLeLu BeNDeAB aS-NPUPAR IN44U3) NS"! SIEZIHBAE
35 33449 aezouăoud J0un ejuesnâis [5 up iegoude Aqeado ajenjis no eee e“ 3jaueoju2'oțulsnqeud* ej țe 3P
IS (Sel Baseueuledns- ap uj uj up EZEBZILAAL auețeusiue eaJay8aneudns- JOȚLIIOS'1OHANSI4 89Jesueiap'se|
ajapund amuny auuixeiu Paiezijeaj- ajaund eajendeaa' 40jjuauieo eajeund Jojunung aepaje 5saseui aendeaa ajoopsidosăe easuițud nuua) aAesado ajoaposidode egen]yaja J0jaqap JOȚUNĂp a1opaA J0|Ipe4uț EUIOS jeuonenado ININLUa]SIS
NS] uj ui as- ÎNid 35- ap e e 85-
guoz B1IAȚId ap iuijoBaud ap 10ț9Vqap ap [5 Jojunăip N1U8) NSFI ap N2 [$ E JS89£
3ANe18do Uj N |a]09 ținseuu BANEJ8do [eAE n2 gaJenppaja |S £ 3endeAa țz E| [e jndnid easo2uge 2UBe UI
EZPIZIUBAL eaadue eaiapaa E a|uefeuauue EZEaZILIBAE Uj ej eaJayăaneudns- 80 e e TMSULII e] UUBL ej ap ode,
aauua) gesțeduue ejqepunul auae undsip ajenodeAa ajoapsidode aț21quad aen/s 3juefeuamue ajoapsidosâe aujauid JOțaiA8ueuu Jojajiqep enumuoa ajdeou J0jefeuaue a|o9psidouâe NILULUI jeuoneado 1s Hodns alaud JOjiinseu asuudasțuj PULUDOȚUI
a$- e uț- as up as- as5- isej |aod suas
Pagina 34
B1țAțud 30124 DE (S je e; jiodns ap BAAUd 32124
n0 is e 8p 9ISauUDOIUI EI 15 ap iodei,
ajsanded IOțiinseuu asuudauui uauiua) EVLUSULII ț2UONRIBĂQ Sel N0,ezazuis ajegnded BDOȚEA
Aleaado ej asnpoud uj- ajiz nițua] STI ndnu9 Diuyaj, ej 15
ISIZD3P 2] PSD n2 E 3ye138Je (Se! Îuvăvav
J0|3paja ap 2UONe/adQ :e| 15 Beau BIUIBUIP JO|NEJISIUIS PIBIUBS 3185899u 3]eussadau MISTI pueysuod BJBSBI8U
BSILUUĂ 9JendeAa epaJ0ud ațauoz ea/euoiziAcIde- 3uauuțe -1PNUESI0țunseuj 3p | DUBLUEDIPaul aunuedequț' ede' 30
eBIENUUI asnpoud jha4ua3) DST ațajuipasaud' BBIENDEAS- JOjuaueo JOjațeLuțue“ jopunung ajigejs npiodsueu JOȚSUUIIDIA PaJeZEA- is EJUaISISe- joțaueosiad eaiesde- adjuapida zed EUIijos aseoinfe ayuauie“ ausluay' EjIQEȚOd Joțaueossad BIBAISIUIS ii
eț- ap Je EA up ede uț- Up yzVvi
3 e(aje Uj odns 2) |S Yi JeJaN| JOA 3e]98e
* |NLU8]5!s nes 38 ST] ap SJlAUd sojaqnâed ap JOȚUINSELU ațunseu 3p uțud 85 PULI2ISUOI
PIOUOȘ e BJeN]IS BJUSNUL [$ |NiU8 [e jndnu0 aueodej,, IO|UN[BALU E aăvivdv e109 snrd PBIOPURXE J0Un [SISILUOI aj8uoz unsetu BJOJSaYe
euaus)aeuuețe 1s DS8uUdOUI Ep e* aeusiâaJuț 5 30 edițde e| uț' uj 1$
BJeiu4eje ezeasuepap- -S4EZIBAE anejndod J0|aANDalqo BD puisueuj jetuuoneuado ej !s N9,,aAe.ado ENoAo soțajiqap iepunul asuudaițul [i 1UNL3H9 404 ainzeaaud anepunui Ezeajtui|- JOȚIe10u813p Eaieyndaxa |HOZI țuqiuaui- esejdap pueundsip aAțeiado ajadaja
2UOZ as- jsej DIUy8L 80124 Vzvi as ACI
UȚ' ÎI 3p Uud AJEȚDaȚ0I
3ivivdv BINZEABIC B|UAIE 4983n9$ 35 NI4uad BiU10j ap 3jauoz BUOZ eaJa3ieds EUOZ JOȚaIND 1ojaapod“ BIEIISE484 Vi BINZEABI UV'BUBe PAJEȚIAIp aJeNIEAB
30 EDIjde 8D ap ul Ul is js |UBAJOIUI Uip e 30 NI EOțCe ap ajejanțd ap |£ EZEAZILISAE
„ABesdo | IINLaHD J0A ajlunseuu 2IOD (nduin Joțunisuă ezeauorae EDJEUAG JONINPOd a]snâuj Jațiinpod 10[aepod PA jDeuo) sopunpod pubzițiin 3jeDads Ind 3ăvzILuiAV Lidid3ăd JOA ajunseui BOD : E4Ndise enesa
za VI aș E] sn 3d- p)eayă 9$- nițuad jauă 3$ ej sd as- sojede guelulp as-
Pagina 35
PE72__2501p3e29/
PPP,
je uț'
anzeAaud ui“oouad | euopeado PI NI aL Ape3do 1034180 BINZEABIA jozuad ațade 3d ajuaje ede NES
edijde E1|0IJOS ISel NI POE uip ap 3| 15 uj ap aJeduiod
IINLIH2 ap VILNIAHALNI VZIIVIDIdS YIHISONOA HOVBIZOdxa YIUYalDiLUVd 2p nnusd,NSOu medpaud ap ezeazyedo[- PUOIEALIĂ'
JOA a ajunseuu e]03 'snșd EA nu) STI LYNN IAN min.nus3 yo's Ned HOaLIA, J0A ainseul 2709 : ațiuaaoud apuaâinos MUBSISA ezeațțulp Jojunsino
VI ș ej as- je 2$ e snjd uud
ajeuuue Joțțunsana JOȚBUBAEA |HEN|
ap JOȚHQ[e E 3p
euoz ale js eo4opaA
aja18qej aoțeuu ede JOjlinseul BIBNIDRAD
up ap u|
Pagina 36
AVN
TIS"TO ALNICASTUd
AMNOSOUNO 89110]SI SUUIIXPUI JOȚSȚSALU BOIUZIȚELISILUL ULIC B10S90e ESdij UI TES JOȚBAIID3IQO ENUPHOdUI 3P SHOUNI Ul Suiiteuu 10781t02p ae sisedap 3p De degoid a.5u5d 35120101 1U IPS ULIC 9S8IQeIS ss sțiqepunul aJauoz
(oxputzap ) iangoyă is nâip ei 1114 14 -1 A “IOOTIAd Ad YLOD - dO * AL LVONONI Ad VLOD — 10 ALLNALV 20 VLOD-— VO | 20N
i
SI
L219N : JUNS AN
IS0BSLId POȚEA
| mmindn] esțeA meg
EI OLE Q
li
AUTeUI
Sunipuny S|iz g ațsed na(o
wi pisund up - ailieui
ILIeI90 ațiz s-Z no(q
jniogeunsp - SIZ £ atuuri ue
snoaozd du]
ap ajsprad ap aisdu rea doar
“ pyezooroad 709 ej 9915 unâeid 11m39y3 9pvde 3p ze
P|25%X | ans 9uoz foresI04en
EEULIOȚUR
3p JeJon] IS țJeZOIoAR
* BULOȚIZ MIEIIUL | SSeOȚnaLod
ZVEULION STLUSUEI .
unâp
“ȚeuL 9D IUTIZOIA 10| e 10d ss area
| ej sp azey unâip _a ej aserede PN ap
— aomuo mound- mmemdroozd oerede ozeg
2 Sueotunt0o ap
(517) soma 23 S5e0jfiu eye 18 (puisI03
JOISLIMORIEI - | JE. BUSUOI JOZIuIoAe EȚIALO 9109101 “snugueiu.rodou
aiunusp - | sp jnduu dD19VD Otanțd dO DD vo Seooj eȚeoos “aed0] arered
IZA
: de 9p SIMO BIPOSII | NES CINA inpn]sod nas SOLNSUIOIPII -
SHHOd 1S0d TINE! IVEYEIȚeDOI
d | SC ajuisisix5 exelede | spiopime SOLHSUIOIPH “UPU ede ad ede
1942S d E 90 (aued ur sp smo ezej ap
oepunul sp sp soțuyeorprj | sresedoxd BIEOZIHIOAL 1517238 n NIjuad
| [a xe HIEPUNUL | 81e9917 ) e|rqEpUNuI EUOZ 3p S|rnsIna 97e03) | "o
TENȚIQEGOIĂ en] | sp [nduny, | oresede aprut | yuoureserdury aȚeooj arexede sp Wine | uewesejdury | ede
uozațay sp reuni |, sțazneo UID IOȚBAH981q0 PSHUINuaCI sp sm | "N
A TAYONDONI HOTAALLODAIAO V XIV vdV 0 ADLLSIHALOVUYPO ALYO
INNdNN VIVA VANaDUN 20 IILYNLIS NULNăd 1V901 1NLa.LIAOD
| i 210 =, 210 € =d1, | du 0£ (9 dun sz (a dun 07 (e da cz dea Oz (a du SI (e E9oly du €1 (o dusA ZI (a dal 01 (e B2ezI124V : upeudivaad E 85149 țandeid tanăip îi a oaezude ap azea 20510 IN 100VD | TIpPo op OANȚd 1504 nIpou aremmumoy OIATd 1504 | (epumaduroo 3p ȚNLIOJLI9) ososedap aa net “arome 1 10e m(iroor IMINIPoUU E 19UNPJONIUI 15 1suney passân.nsrp “ode E BȚEJȚBO Sp JOȚLBotUpIed POIPORIPOUL) IMInuasIs000 ednse sAeJ3 970879 no ațețuaplode 10pienod PIBUBPI00 D4PH70d 2709149 3p DIIDHI1 HIUBAISIUI ENSOOAU SED A7EULIȚUOA aeșuaprooe ențod DIWIUDPIID D4PHIOĂ *DUIILID pi DI7VH7IS Sezusprode Hențod 1oun țisonpord esrenparsod sxdsap porpuLour DȚBIU2pPI09 22970 291741230 2p DIDHIS aeșuaprooe jienod saeaede sp oaze BUOUIE UI JOȚLINȚSAȚU E EDIdEI 28105010 SĂ8VUI 15 (oxeoduz) eyesyă op sfereq eZeBULIOI SȚUINIOIS-I vze ințiie. isiqje ae ESIBAER SP LMĂII 392 nes Linpod ep “mpnar 10orpueaui NISIP UI HNIOȚS SP LIPEUILIĂUI EZEBULIOJ SS-7 EZEA BIUI STENIULO UI ede ap nsmo od 3mos 36 apzn1os 15 opadsap os epeayă-I ezea o sa nșagă aieiede 9p 37eg ULIpUI Q7'£9 = ȚI EZEA Utpui 69 = ȘI EZeă UI PUI 009 = ze axzxede sosizo ee ie RIP szepniunop ap EI2JOaȚE EUOZ UIp 10ȚHINUng 15 J0ȚLUSUIEo & S1En9EAS Sp insera sundun 8129 15de INȚ9ATU 9p PHUIZap asa d UIOUGDS RI908 AH981q6 TaȚnuILId porepunul SĂBOUI SIZO 2 SD ȚNȚSALU 8P EJUIIop a1s0 19 BIENOEAG 2p nes arexede ep oțrunnoe ezrue810 70d 98 a109 Ul “nos AȚI duri; 9p eAJoUI un ednp ȚiqIsOd 8750 S1epunuy op OȚO91I9d SIE9 PȚ 19de INȚaAtU ap evurzap 970 Ya | 2As0%9 : ON | A OZLEST eeoo$ - SDIȚOd 616467: Xed O6SZ/7 Sreunid ” | puesasA 9d 5p usâmoș O10SI2A5Y | SR 738 10404 ÎS odsue. 2p oyeșoedeo emdrse nu sepod 7 mrepodsoă pz TIS OD S8U0) Os "TIS UIOIIS OS SI8pod-tunpod ș UI Za SOME L-ISe OC BUNSEd 2U 0 mepodsod g7 |
| 6 | Li | LI | 9 | Ei | p | £ | (4 |
Pagina 37
TPENIUI)
(BorzIj
I[EIUS PRLOIZAP BANBIAdO SAMBISCO SAHLISĂQ same) SANRISCO DOIZII SOIZIȚ BOIZII
9uPosi9d |
PIE EnodOIE bi 8.45) 91u90) eNus) aua) AUROSIAĂ GUBOSIa SUPOSIO
nus rue
95 e - î : |
AONAENLOC euoz BADBIBĂO saneiedO SANBISĂE SOȚZIJ SANEIBĂȚ SALIRUO
ună 'oi6jodiq coraănq iorejoătig serefag SIasnq Sibjosng SIoBNq BIEJSZNI SIISSNq | 3isănq
uși
15 |NPOA asing osnș 61u5) osins e1u9 osams aua3 BRANȘ BUPOSIAJ osuns osanș esans osang oua? Sue) osimg
| | | | | |
1opanyajă IA Si 08 09 £'0 SI p 027 ? 00L i OI £ p z -
0 £ Ț
| |
caoguț PUSI Li 7
- si Z I 7 [4 6 -
ppunuii |
A68039N o E 08 09 £'0 ȘI p O7ZI 7 90 8 ȘI 9[ Ș po Z ZI Z Ș i) Ț
PENIS VAțIOdiuȚ | i | | |
“AA € ag „S0q DU og 8 9nq dul HI org 909 Sid TITI) dag ETITI] snq Si] -snq dq | sug snq
9.ruaede Țs
DE
ap IOȚSBp
[= tuațnarjod “L4O db E
9IBOȚÎLUI BIEIEĂY (UI0 E 9p
EI [ZI SE “un BAJ9Z34 ULUSȚ bțeuuomne
= | ep ruti9 BYEUUOȚNE
15 AP 07 ELI HIONDUIDIE AP 15
"up q 8 = “edeueo Idu „UV ee)
DOL(RUI ANVUVaV | NUELA ȚIO5809 Omsejd
516) (MU (Id NO ȚZ09 Res n TNI ruisutI] (CCeȚOȚAȚ IBZINIOAE
AȚELIOI 15 Il E p urp NOL h9 nuod urp
EUL ="[ tusa == 0E NIL SUIS, DO InSud Utd LV “
IOV ȚELUBIUUL AS 7[ juerund * JE areodor niep 15 SP
3P 70 70 SI[BUN UE ȘI SC ATQOUI „209 9d ouzopiq AC UIAPOUUI
0E ȘI) AP IZ09 Ep JEORd ereronțeid
INA = ș) p = "d “auz n Dă tuba por îs “dop ns “d ONOTUȚIATU
VALU AVAL 0 Pro NIȚUSC 7 tu [9bs LUNA OO 9dus (lu pjO
AAMUNUAC esubjdțad D 11000Ț0) ȚpUTULAjI nus D5 09 n ude NOVOTIEIA sp
PI pp Surse] 08 jedej TEA SIEȚAGAț doȚ d usd IS
Uuiă] ULIAȚ eI36au / VI Sp HE ESI B5IȚeVAI Busd fuad
LVA 3 ap + 0$ "Id ENI "9 fiițuad SAȚIp “IOȚBȚNAȚEDOIATUL)
095 VIP AP ap odzoozuaii 9p "CI ojuamedupog BISUOTANII
AVO idoug jeni 1z0) Uuits trpoja Bed "AV PUPIONOȚA "Drd auzeue”[ aopojfuu AȚeuza” Sqeo TIRIEAL oprea erpoțn) mjojer)
Hed 7909 Pan sjid dy)
"0S"TD | | |
“ANI "19 d | | 7
Pagina 38
CONȚINUTUL CADRU
al măsurilor preventive, operative și de refacere
LA NIVEL JUDEȚEAN
|. MĂSURI PREVENTIVE
1.Dispunerea acțiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost salubrizate
cursurile de apă —indepărtarea depozitelor de materia! lemnos și de de pe malul
din albiile cursurilor de realizarea deșeuri
și apă, și întreținerea șanțurilor și rigoielor de scurgere
în localități. Organizarea acțiunii, cu prioritate, în perioada februarie — martie a fiecărui
an.
2. Organizarea anuală, împreună cu Direcțiile de Ape și deținătorii, a acțiunii de
verificare a secțiuniior de scurgere din zona podurilor și podețelor, cu stabilirea de
măsuri, termene și responsabilități.
3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, Administrația Națională „ Apele
Române'și ceilalți deținători, a acțiunii de verificare a stării tehnice și funcționale a
construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, inclusiv a lacurilor
piscicole și de agrement care, în caz de accidente, pot pune în pericol zone locuite.
4.Organizarea periodică, a exercițiilor de simulare a inundațiilor, pentru verificarea
modului de funcționare a fluxului informațional de avertizarealarmare a populației.
S. Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali și șefilor serviciilor voluntare
asupra atribuțiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundații în
iocalități.
6. Organizarea semestrială, împreună cu Direcțiile de Ape și deținătorii, a acțiunilor de
verificare a modului în care au fost puse în stare de siguranță, iazurile miniere, astfel
încât să fie prevenite accidentele la producerea fenomenelor meteorologice
periculoase.
7.Elaborarea și actualizarea planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor.
II. MĂSURI OPERATIVE
A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase —
COD GALBEN ( CA, faza | deapărare ia diguri, faza | de apărare la
ghețuri
1. Avertizarea localităților din zone potențial afectabile din revărsări de pâraie
iocale,revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanți.
2.Dispunerea acțiunilor de îndepărtare a. materialului lemnos și a deșeurilor din albiile și
de pe malurile cursurilor de apă și de asigurare a scurgerii apelor piuviale prin șanțuri și
rigole.
Pagina 39
3 Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdeieior de protecție, a
utilajelor și animalelor din zonele dig —mal.
B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD
GALBEN
1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere.
2. Elaborarea și transmiterea, conform fiuxului, a rapoartelor operative privind efectele
fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
C.La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD
PORTOCALIU-CI, faza |! la diguri, faza Ii la ghețuri)
1, Avertizarea localităților potențial afectabile.
2. Convocarea, în ședință extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor ce se
impun.
3. Dispunerea permanenței la primării.
4. Pregătirea materialelor și mijloacelor de intervenție operativă și transportul lor în
zonele critice.
5. Pregătirea spațiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor și animalelor.
6. Ancorareă, de către unitățile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în
zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere.
7. Verificarea, de către deținători,a instalațiilor de evacuare a apelor pluviale de la
iazurile miniere.
8. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la
barajele mici.
D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD
PORTOCALIU
1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localități și obiective
2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor endemice
de producere a blocajelor de ghetțuri
3.Executarea lucrărilor de intervenție operativă în zonele critice de pe cursurile de apă
sau de la construcțiile hidrotehnice.
4. Evacuarea populației și animalelor, după caz.
5. Elaborarea și transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informațional.
ITI . La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice -COD ROȘU
1.Transmiterea avertizărilor la localitățile vizate.
2, Convocarea în ședință extraordinară,a CJSU.
3, Dispunerea asigurării permanenței la primării.
4 Transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele critice.
5. Pregătirea motopompelor de mică și mare capacitate pentru evacuarea apei
acumulate în localități și pe terenurile agricole.
6. Pregătirea spațiilor și.mijloacelor pentru evacuarea populației și animalelor.
7. Ancorarea, de câtre unitățile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate
în zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere.
Pagina 40
8. Verificarea, de către deținători, a instalațiilor de evacuare a apelor pluviale de la
iazurile miniere.
9. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la
barajele mici.
F.Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROȘU
1. Efectuarea lucrărilor de supraînălțare și consolidare la diguri și baraje mici, a
lucrărilor de remediere la iazurile miniere, etc.
2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în planurile de
apărare, pe baza propunerilor Direcțiilor de Ape și numai după obținerea aprobării
CMSU din Ministerul Mediului.
3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale
acumulărilor nepermanente intrate în funcțiune.
4. Evacuarea populației și animalelor din zonele afectate.
Ii. MĂSURI DE REFACERE
1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialiști în
construcții, agricultură, drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii.
2. Analizarea si aprobarea Proceselor Verbale de calamitati ce se inainteaza unitatilor
administratiei publice centrale in vederea promovarii hotararilor de guvern pentru
alocarea sumelor necesare refacerii.
3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor hidrometeorologice
periculoase, in maxim 30 de zile de la incetarea fenomenelor si transmiterea acestora
conform fluxului informational.
4. Dispunerea masurilor pentru evacuarea apei acumulate in incinte prin practicarea
unor brese in diguri numai dupa obtinerea aprobarii CMSU din Ministerul Mediului.
CONȚINUTUL CADRU
al măsurilor preventive, operative și de refacere
LA NIVEL LOCAL
|. MĂSURI PREVENTIVE
1.Realizarea periodica a actiunilor de salubrizare a cursurilor de apă (îndepărtarea
depozitelor de material lemnos și de deșeuri de pe malul și din albiile cursurilor de apă)
realizarea și întreținerea șanțurilor și rigolelor de scurgere în localități. Organizarea
acțiunii, cu prioritate, în perioada februarie — martie a fiecărui an.. |
2. Constituirea stocurilor de materiale si mijloace de interventie operativa.
Pagina 41
3. Instruirea periodică, a consilierilor locali și șefului serviciului voluntar asupra
atribuțiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundații în localități.
4. Pregatirea membrilor serviciului voluntar pentru participare la actiuni operative de
interventie (supravegherea sectiunii podurilor si podetelor, indepartarea plutitorilor,
suprainaltarea malurilor, suprainaltarea si consolidarea digurilor).
5. Organizarea periodica a adunarilor cetatenesti pentru constientizarea asupra riscului
pe care il prezinta inundatiile si asupra masurilor ce se intreprind de fiecare cetatean in
situatii de urgenta.
6. Elaborarea si actualizarea planului local! de aparare impotriva inundatiilor.
7. Afisarea la sediul primariei a planului de situatie ai! localitatii cu amplasarea zonelor
inundabile, cailor si zonelor de evacuare a populatiei si animalelor.
8 etc
II. MĂSURI OPERATIVE
A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase —
COD GALBEN ( CA, faza | deapărare ia diguri, faza | de apărare ia
ghețuri)
1. Avertizarea populatiei din zone potențial afectabile din revărsări de pâraie locale,
revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanți.
2. Indepărtarea materialului iemnos și a deșeurilor din albiile și de pe malurile cursurilor
de apă și asigurarea scurgerii apelor pluviale prin șanțuri și rigole.
3 Îndepărtarea materialului lemnos- rezultat din exploatarea perdelelor de proteciie), a
utilajelor și animalelor din zonele dig —mal si de pe insule.
B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD
GALBEN |
1. Supravegherea cursurilor de apa, digurilor, barajelor mici.
2. Elaborarea și transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele
fenomenelor hidrometeorologice periculoase.
C.La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD
PORTOCALIU-CI, faza || la diguri, faza |! la ghețuri)
1.Avertizarea populatiei , cu prioritate a celei aflate in zone de risc la inundatii.
2.Convocarea, în ședință extraordinară, a CLSU pentru stabilirea măsurilor ce se
impun.
3. Asigurarea permanenței la sediui primăriei cu personal instruit precum si a bunei
functionari a mijloacelor de comunicatii.
4. Pregătirea materialelor și mijloacelor de intervenție operativă și transportul lor în
zonele critice.
9. Pregătirea spațiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor și animalelor
„6. Ancorarea, de către unitățile de exploatare, a depozitelor de material | lemnos aflate în
zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere.
Pagina 42
7. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la
barajele mici de pe raza localitatii.
D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD
PORTOCALIU
1. Informarea periodica a cetatenilor asupra masurilor intreprinse, precum si a celor
necesare a fi luate in continuare.
2. Supavegherea permanentă a cursurilor de apa, digurilor, barajelor, zonelor endemice
de producere a blocajelor de ghețuri, sectiunii podurilor si podetelor.
3. Executarea lucrărilor de intervenție operativă în zonele critice pe cursurile de apă si
participarea alaturi de detinatori de constructii hidrotehnice la lucrarile de interventie
operative.
4. Evacuarea populației și animalelor, după caz.
5. Elaborarea și transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informațional.
E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice -COD ROȘU
1.Avertizarea populatiei din toate localitatile apartinatoare.
2. Convocarea în ședință extraordinară,a CLSU.
3. Asigurarii permanenței la primărie cu personal instruit.
4. Transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele critice.
5. Pregătirea motopompelor pentru evacuarea apei acumulate din
subsolurile
iocuintelor.
6. Pregătirea spațiilor și mijloacelor pentru evacuarea populației și animalelor.
7. Ancorarea, de către unitățiie de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în
zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere.
3. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la
barajele mici si supravegherea permanenta a acestora. Efectuarea pregolirilor daca
acestea sunt necesare asistenta tehnica a specialistilor de la SGA.
F.Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROȘU
1. Efectuarea lucrărilor de supraînălțare și consolidare la diguri și baraje mici,
indepartarea plutitorilor din sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor etc.
2.Supravegherea permanentă, a cursurilor de apa, digurilor, barajelor mici, a sectiunilor
de scurgere a podurilor si podetelor.
3. Evacuarea populației și animalelor din zonele afectate.
III. MĂSURI DE REFACERE
1. Evaluarea preliminara a pagubelor produse de inundatii si participarea in comisiile
numite de prefecii pentru validarea evaluarii.
2. Avizarea Proceselor Verbale de calamitati intocmite de detinatorii de constructii
hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor.
3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor hidrometeorologice
periculoase, in maxim 20 de'zile de la incetarea fenomenelor si transmiterea acestora
conform fluxului informational. |
Pagina 43
UO1IUVZILUIAV
aje aqn3ed g)Hods aJ8luozas ap pediuu! 15
IS apidea a1ejuluawuy jajueanăis
ej piuajiă!A aJe0]eJ3u33 eane JOjieuAmDaloo
11335349 o jieampe e *a1ofew eudnse
U01TUVNOILNaLV nes pueonpuodau euisadau „oun una a|!qdaasns jan "10|3ueosu3d
juna “ăepunu! ap juna
a42I9010I(IH ap a4e2 2Su exdnse 15 ap pyezijesaua8 "10jununq
9Su “ade jep mean$ejsap ej 'aueuodiuu! „ojunung Su 15
VIUVOIHI i 'aAedijiuuuas asndxa n$oa £
lUvZILIaAYV pipi injnjaaiu |nze> nes/!$ gesueAau Ameoiuuas iojueunâs |npo) eppaup „ojaueosuad
00 ui
Pagina 44
UOTTUVZILUIAV
aje aqnăed g3uods aaluozas 3p peduu 15
IS apidea ajețuluatuy iajueunăis
ej ejuajlS!A BJe0]eJ3u3ă ese 1oțienApalo>
18353.42 O țieuiame e *aJ0few exdnse
UO1IUVNOILNILV nes pugeonpuodau eusadau „oun LUNA ajqadaosns ial "10|8ueos.ad
una “ujepunu! ap una
A4919010U0IH 3p ae Su exdnse 15 ap gyezijesaua3 “10jiununq
95 fede sep jpunsejsap ej 'ajueoduuj sojununq >Siu 5
ir asndxa 'n$oa Li 15
vVaUVIIAIQ0) luvzILuaAv ininjaanu 'aAeDijiuuuas |nze> ieseau Amediiuuas 1ajueunâ:s epaup „ojaueosuad
ip! ui nes/!$ jnpo)
Pagina 45
ORDIN nr. 823 din 15 august 2005
pentru aprobarea procedurilor de codificare a atentionarilor si avertizarilor meteorologice si a avertizarilor si
alertelor hidrologice
EMITENT: o
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR;
Nr. 823 din 15 august 2006
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
Nr. 1.427 din 11 septembrie 2096
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 795 din 21 septembrie 2006;
In baza prevederilor art. 6 lit. e) si ale art. 9 din Legea nr. 139/2000 privind activit atea de
meteorologie, cu
modificarile si completarile ulterioare, ale art. 3 alin. 2 lit. d) si e) din Lecea 21 65/2004
nr. privind infiintarea
Administratiei Nationale de Meteorologie,
in temeiul prevederilor art. 3 alin. 2 lit. din |
c) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind
infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane”, aprobata cu modificari Legea
prin nr. 404/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare,
avand in vedere prevederile art. [, art. 3 lit. a) si ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de
uroenta a
Guvernului nr, 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de
Urgenta, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 15/2005, cu modificarile si completarile ulterioare,
"in temeiul art. 5 alin. (8) din Hotararea Guvernului nr. 408/2004 privind si functionarea
organizarea
Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale 9
art. alin. (4)
din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului
Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 604/2003, modificarile
nr. cu si
completarile ulterioare,
ministrul mediului si gospodaririi apelor si miristrul administratiei si internelor emit ordin.
prezentul
ART. 1
Se aproba Procedura de codificare a atentionarilor si avertizarilor meteorologice emit in cazul
care se
producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara nationala sau regionala, in
prevazuta anexa nr. |.
ART, 2
Se aproba Procedura de codificare a avertizarilor si alertelor hidrologice emit în cazul
care se producerii de
fenomene hidrologice periculoase la seara naționala sau regionala, in 2,
prevazuta anexa nr,
ART. 3 |
Se aproba fluxul informational operativ penini transmiterea avertizarilor si
meteorologice hidrologice,
prevazut in anexa nr. 3.
ART. 4
=. Structurile de la nivel central si local, implicate in managementul situatiilor de în de
urgenta caz inundatii,
“ fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si
poluari accidentale, vor duce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
ART, 5
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispoziții contrare.
ART. 6
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentul ordin.
ART, 7 |
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea [.
Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
ANEXA 1
PROCEDURA DE CODIFICARE
a atentionarilor si avertizarilor meteorologice care se emit
in cazul producerii de fenomene
meteorologice periculoase la scara nationala sau regionala .
CAP. I
Pagina 46
Dispoziții generale
ART. 1
.
(1) Prezenta procedura se aplica pentru fenomenele atmosferice scurta
prognozate pe si medie durata si a
caror evolutie potential periculoasa va incepe in cel putin 12 ore si dura la
poate pana 3-4 zile, în medie.
(2) Acelasi cod de culori (verde, galben, portocaliu si rosu) se foloseste si in
cazul fenomenelor atmosferice
prognozate pe foarte scurta durata (anticipatie de la una pana la 6 ore).
ART.2 i
În situatiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administratia
Nationala de
Meteorologie emite atentionare sau avertizare meteorologica, dupa în
caz, care se prezinta succint
fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al inceperii acestuia si
durața.
ART.3 |
Atentionarile si avertizarile meteorologice de tip "nowcasting" se emit in fenomenelor
cazul atmosferice
prognozate pe foarte scurta durata (anticipatie de la una la 6 ore) si refera in
pana se general la vant puternic,
ploi importante cantitativ, descarcari electrice frecvente si caderi de grindina.
ART. 4
(1) Atentionarile si avertizarile meteorologice constau intr-un mesaj de tip insotit de
text, o harta la nivel
national, cu mentionarea regiunilor/judetelor ce urmeaza sa fie posibil afectate,
cu precizarea intensitatii
fenomenului pentru fiecare regiune/judet, precum si a intervalului de
prognoza.
(2) Fiecare judet va fi colorat în verde, galben, portocaliu sau dupa nivelul de
rosu, avertizare necesar.
3) Actualizarea culorilor se va face zilnic, in functie de durata si de severitatea fenomenului
meteorologic
"semnalat.
ART, 5
Fenomenele meteorologice ce intra sub incidenta acestui cod sunt:
a) vant puternic (cu intensificari);
b) ploi importante cantitativ;
c) ninsori abundente si polei;
d) descarcari electrice frecvente; |
e) canicula (valori de temperatura egale sau mai mari de 358C);
£) ger (valori de temperatura sub -108C).
ART. 6
(1) Codul verde nu indica nicio precautie particulara pentru perioada imediat |
urmatoare, dar nu implica o
vreme frumoasa sau neaparitia in urmatoarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase
ce'pot
perturba diverse activitati.
(2) Codul galben. se folosi | |
va pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite
dar activitati,
alifel obisnuite pentru perioada respectiva sau zona specificata. Se recomanda
urmarirea periodica a
„„ evolutiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor
in zilele urmațoare.
13) Codul portocaliu se aplica acelor fenomene meteorologice a fi
prevazute periculoase, cu un grad de
intensitate mare.
(4) Codul rosu se aplica acelor fenomene meteorologice prevazute a fi periculoase,
cu un grad de intensitate
foarte mare si cu efecte dezastruoase.
ART. 7
(1) Codul galben este similar unei atenționari meteorologice.
(2) Codul portocaliu si codul rosu vor fi similare unei avertizari meteorolo iar
gice, buletinele Lia, m eteorologice
emise de doua ori pe zi (dimineata si la pranz) expliciteaza fenomenele atmosferice
de ia codurile portocaliu
si rosu, precizand evolutia fenomenelor specificate, acoperirea
spatiala a acestora, intensitatea si durata lor.
CAP, ÎI * -. Pasi
Continutul si semnificatia mesajelor de avertizare meteorologic [a % in i) cazul
producerii de fenomene
meteorologice periculoase la scara naționala sau regionala
ART. 8 i
Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul vantului
puternic pot fi urmatoarele”):
NOTA(CTCE) N
*) Mesajul de avertizare in cazul vantului puternic este reprezentat in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea
I, Nr..795 din 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociața).
Î. Cod portocaliu:
| |
a) intreruperi ale curentului electric si ale legaturilor de comunicatii durate relativ
pe importante;
Pagina 47
b) acoperisurile si cosurile caselor pot fi avariate;
c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;
d) circulatia rutiera poate fi perturbata, indeosebi pe rutele secundare si in zonele forestiere;
e) functionarea infrastructurii zonelor de schi si transport pe cablu poate fi perturbata.
2. Cod rosu:
a) avertizare de furtuna foarte puternica;
b) intreruperile de electricitate si de comunicatii pot fi de lunga durata;
c) se pot astepta pagube numeroase si importante pentru locuinte, parcuri si zone agricole;
d) zonele impadurite pot fi puternic afectate;
e) circulatia rutiera poate deveni foarte dificila pe zone extinse;
f) transportul aerian, feroviar si maritim poate fi serios perturbat;
8) functionarea infrastructurii zonelor de schi si transport pe cablu poate fi complet perturbata.
ART, 9
Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul ploilor importante cantitativ pot fi
urmatoarele”): |
NOTA(CTCE)
|
*)Mesajul de avertizare in cazul ploilor importante cantitativ este reprezentat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea [, Nr. 795 din 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociata).
1. Cod portocaliu:
a) se prevad precipitatii intense ce pot afecta activitatile socioeconomice;
1 b) sunt posibile inundatii în risc
importante zone cu ridicat de inundatie, in bazinele hidrografice ale zonelor
respective;
c) se pot produce cantitati importante de precipitatii in timp scurt, ce pot local viituri raurile mici
provoca pe
si scurgeri pe versanti;
d) risc de deversare a retelelor de canalizare;
e) conditiile de circulatie rutiera pot deveni dificile pe drumurile secundare si se produce perturbari ale
pot
transportului feroviar;
£) se pot produce intreruperi ale alimentarii cu energie electrica.
2. Cod rosu:
a) se anticipeaza precipitatii foarte intense ce pot afecta activitatile socioeconomice pe o durata de cateva
zile; Sa
| |
b) sunt posibile inundatii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scazut de inundatii si in bazinele
hidrografice ale zonelor respective; i
| |
c) se pot produce acumulari foarte importanțe de precipitatii pe intervale scurte de timp, ce pot local
provoca
viituri rapide pe raurile mici si scurgeri pe versanti;
d) conditiile de circulatie rutiera pot deveni foarte dificile;
;€) risc ridicat de deversare a retelei de canalizare;
£) se pot produce intreruperi de durata ale alimentarii cu energie electrica.
ART, 19
ă
Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul fenomenelor de ninsori abundente si
polei pot fi urmatoarele*):
NOTA(CTCE)
*)Mesajul de avertizare in cazul fenomenelor de ninsori abundente si polei este in Monitorul
reprezentat
Oficial al Romaniei, Partea [, Nr. 795 din 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea imaginea
asociata).
1. Cod portocaliu:
a) suni asteptate caderi de zapada sau depuneri de polei in cantitati importante regiunea
pentru respectiva;
D) circulatia poate deveni rapid foarte dificila in intreaga retea, dar mai ales in sectorul forestier, unde arborii
dezradacinati pot accentua dificultațile semnalate;
c) riscurile de accidente sunt mari;
d) unele distrugeri pot afecta retelele de electricitate si de telefonie.
2, Cod rosu:
| =
a) suni asteptate caderi importante de zapada sau depuneri masive de polei, ce pot afecta activitatile
grav
umane și viata economica; Sa
E
b)-circulatia risca sa devina rapid impracticabila in intreaga retea (rutiera, feroviara si rarițima);
c) distrugeri importante pot afecta retelele de electricitate si de telefonie, timp de mai multe zile;
Pagina 48
d) exista posibilitatea producerii de perturbari
foarte grave ale transportului aerian si
ART - feroviar.
Consecintele Pa Sa
(efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in
NOTA(CTCE) cazul caniculei pot fi urmatoarele*):
*) Mesajul de avertizare în cazul caniculei aa
este reprezentat în Monitorul Oficial al
795 din 21.09.2006, la pagina 13 Romaniei, Partea 1, Nr.
(a se vedea imaginea asociata).
1. Cod portocaliu:
a) cresterea i
temperaturii poate pune in pericol persoanele in
sufera de maladii varsta, persoanele cu handicap, persoanele
cronice sau tulburari mentale, care
persoanele care iau medicamențe cu
persoanele izolate; regularitate, precum si
b) atentie suplimentara pentru sportivi si
copii, dar si pentru persoanele lucreaza
2. Cod rosu; care în aer liber,
a) sunt afectate toate persoanele, chiar si cele
cu o stare de sanatate buna;
b) cresterea temperaturii poaie in
pune mare pericol persoanele în Varsta,
care sufera de maladii cronice persoanele cu handicap, persoanele
sau tulburari mentale, persoanele iau
si care medicamente cu regularitate
precum persoanele izolate; |
c) atentie maxima pentru sportivi si dar
copii, si pentru persoanele care lucreaza
ART. 12 | in aer liber,
Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de
avertizare in cazul descarcarilor electrice
„ urmatoarele*); pot fi
NOTA(CTCE)
*)Mesajul de avertizare in cazul descarcarilor electrice
Partea este reprezentati in Monitorul Oficial al
I, Nr. 795 din 21 .09.2006, la pagina 13 Romaniei,
(a se vedea imaginea asociata).
1. Cod portocaliu:
a) furtunile intense insotite de descarcari electrice
pot provoca local pagube importante;
b) locuintele subrede si instalatiile improvizate
pot suferi pagube importante;
c) in situatii de furtuni asociate descarcari
cu electrice, subsolurile si
inundate rapid; | punctele joase ale locuintelor pot fi
|
d) trasnetele neinsotite de precipitatii
pot provoca incendii de padure.
2. Cod rosu:
d) locuintele subrede si instalațiile improvizate
pot fi puse in real pericol si îi
e) in situatii de furtuni asociate pot usor distruse;
cu descarcari electrice, subsolurile si
„inundate rapid in zonele punctele joase ale locuintelor pot fi
raurilor mici si mijlocii.
“ART, 13
Consecintele (efectele) posibile ale
mesajelor de avertizare in cazul gerului fi
NOTA(CTCE) pot urmatoarele: );
* Mesajul de avertizare
in cazul gerului este in
din reprezentat Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea Î, Nr. 795
imaginea asociata).
1. Cod portocaliu:
a) gerul (frigul puternic) poate in |
pune pericol persoaneie vulnerabile sau
varsta, cele cu handicap, cele izolate, mai ales persoanele în
care sufera de boli cardiovasculare,
patologii respiratorii, endocrine sau de diferite
oculare, persoanele care au probleme ale sistemului
nervos sau sindromul Raynaud;
C) in cazuri cu sensibilitate ridicata la
ger (zona buzelor si a inainilor), trebuie
d) unele tipuri de consultat un farmacist;
medicamente pot avea contraindicatii de a fi luate
se consulte in caz de fig puternic si este
medicul; necesar sa
e) sportivii si unele persoane care lucreaza in
aer liber trebuie sa acorde atenție
agravarii simptomelor preexistente, sporita hipotermiei si
2. Cod rosu:
a) orice persoana este amenintata, chiar si
persoanele cu o stare de sanatate buna;
Pagina 49
„b) pericolul este mai mare si poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales cele in
pentru
varsta, cele cu handicap, cele ce sufera de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite
patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Rayiaud;,
c) este necesara o supraveghere speciala a copiilor;
d) in cazuri de sensibilitate ridicata la |
ger (zona buzelor si a mainilor), trebuie consultat de urgenta un
farmacist,
e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicatii de a fi luate in caz de frig puternic si, în
consecinta,
este necesar sa se ceara sfatul medicului;
f) sportivii si persoanele care lucreaza in aer liber trebuie sa acorde atentie sporita hipotermiei si
agravarii
simptomelor preexistente, astfel frisoanele si amortirea extreimitatilor constituie semne de alarma.
ANEXA 2
PROCEDURA DE CODIFICARE.
a avertizarilor si alertelor hidrologice care se emit
in cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase
la scara nationala sau regionala
CAP.I
Dispozitii generale
ART. 1
În situatiile in care sunt prognozate depasiri ale cotelor de aparare Dunare si rauri interioare, si
pe precurn
„.. Scurgeri importante pe versanti, torenti, vai nepermanente, paraie, Institutul National de Hidrologie si
„Jospodarire a Apelor emite avertizare hidrologica sau alerta hidrologica, dupa caz, in care se prezinta
succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul al
probabil inceperii
acestuia si durata, cu indicarea probabilitatii de producere a fenomenelor periculoase.
ART. 2 |
(1) Avertizarea hidrologica se emite atunci cand se prevede posibilitatea depasirii cotelor de
aparare sau
posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante versanti, torenti, vai
pe
nepermanente, parale), pe baza prognozelor meteorologice.
(2) Alerta hidrologica se emite atunci cand |
se prevede depasirea iminenta a cotelor de aparare si/sau
producerea altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante versanti, torenti, vai
pe
nepermanenie, paraie), pe baza prognozelor meteorologice si a starii raurilor.
„ (3) Cand informatia meteorologica si hidrologica permite prognoza maximelor de viitura cotele de
peste
aparare, pe baza precipitațiilor care au depasit pragurile critice si/sau a topirii bruste a stratului
de zapada, a
precipitațiilor prognozate, a propagarii viiturilor si a altor cauze, se elaboreaza prognoza inundatiilor.
ART. 3 | i
|
(1) Mesajele de avertizare sau alerta hidrologica sunt emise cu un anumit timp de anticipare,
care permite
factorilor de decizie in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta sa ia masurile de vietii
necesare aparare a
“si bunurilor oamenilor, precum si a altor obiective socioeconomice.
(2) Timpul de anticipare este de minimum 24 de ore pentru cursurile de care reactioneaza la
apa rapid ploile
cazute si de minimum 2-3 zile pentru cursurile de apa care reactioneaza mai lent la ploile cazute in cazul
sau
propagarii viiturilor formate in zonele superioare ale bazinului hidrografic.
ART. 4
|
Avertizarile sau alertele hidrologice sunt emise pe baza prognozei hidrologice de evolutie debitelor si
a
nivelurilor corespunzatoare pe raurile monitorizate prin reteaua nationala de statii hidrometrice.
ART. 5
(1) Mesajul de avertizare sau alerta hidrologica se exprima intr-o forma clara, inteligibila atat la nivelul
factorilor de decizie, cat si al populatiei.
a a
(2) Continutul si formatul mesajului de avertizare hidrologica sunt reglementate prin
prezenta metodologie.
ART, 6
Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, prin Centrul National de Pro
gnoze Hidrologice,
emite avertizari sau alerte hidrologice de inundatii in situatii meteorolo gice deosebite la
sau prognozarea
acestora de catre Administratia Nationala de Meteorologie.
CAP. II
Continutul si semnificatia mesajelor de aveșțizare sau alerta hidrologica
ART. 7
Pagina 50
“(1) Avertizarile sau alertele hidrologice constau dintr-un mesaj de tip text, insotit de o harta la nivel national,
"cu specificarea arealelor/sectoarelor de rau ce urmeaza sa fie posibil afectate de cresteri semnificative de
niveluri/debite, cu precizarea intensitatii fenomenului pentru fiecare areal/sector de rau, precum si a
intervalului de prognoza.
Atunci cand sunt prevazute scurgeri importante pe versanti, torenți, vai nepermanente, paraie, care nu pot
2)
fi marcate pe harta prin sectoare de rau, se vor marca arealele in care sunt posibile astiel de fenomene.
(3) Harta la nivel national va fi detaliata la nivel local de catre serviciile hidrologice din cadrul directiilor de
ape ale Administratiei Nationale "Apele Romane", in functie de gradul de detaliere al informatiei
meteorologice si hidrologice disponibile la momentul elaborarii prognozei hidrologice si/sau de gradul de
severitate al fenomenului prognozat.
ART, 8
|
Pentru marcarea intensitatii fenomenului de producere de viituri corespunzator unui areal sau unui sector de
rau se vor folosi urmatoarele coduri de culori:
a) galben: risc de viituri sau cresteri rapide ale nivelului apei, neconducand la pagube semnificative, dar care
necesita o vigilenta sporita in cazul desfasurarii unor activitati sezoniere si/sau expuse la inundatii,
b) portocaliu: risc de viituri generatoare de revarsari importante, susceptibile de a avea impact semnificativ
asupra vietii colectivitatilor si sigurantei bunurilor si persoanelor;
c) rosu: risc de viituri majore. Amenintare directa si generalizata asupra sigurantei persoanelor si bunurilor.
|
_ART.9
7” Codurilor de culori mentionate la art. 8 le corespund situatiile prezentate în Regulamentul privind
"gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
constructii hidrotehnice si poluari accidentale (aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor si
al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 638/420/2005, publicat in Monitor ul Oficial al Romaniei,
Partea |, nr. 455 din 30 mai 2005), sectiunea B "Stabilirea pragurilor de aparare”, dupa cum urmeaza:
a) galben corespunde situatiei de atentie [conform art. 28 alin. (3) lit. a) din regulament];
b) portocaliu corespunde situatiei de inundatie [conform art. 28 alin. (3) lit. b) din regulament];
c) rosu corespunde situatiei de pericol [conform art. 28 alin. (3) lit. c) din regulament].
ART, 10
Avertizarile sau alertele hidrologice se reinnoiesc de fiecare data cand situatia impune codului
modificarea
de culoare.
ANEXA 3
FLUXUL INFORMATIONAL OPERATIV
pentru transmițerea avertizarilor meteorologice si hidrologice
ART. 1
Avertizarile meteorologice care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara
nationala se transmit de catre Administratia Nationala de Meteorologie la Centrul Operativ pentru Situatii de
„....
1 Urgenta al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
ART. 2
Avertizarile hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scara
nationala se transmit de catre Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor la Centrul Operativ
pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si la Centrul Operativ pentru
Situatii de Urgenta al Administratiei Nationale "Apele Romane”.
ART. 3
Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor transmite, cu
maxima operativitate, avertizarile meteorologice si hidrologice, care se emit in cazul producerii de fenomene
meteorologice si hidrologice periculoase la scara nationala, la Ministerul Administratiei si Internelor -
Directia generala pentru relatii cu prefecturile, la comitetele judetene pentru situatii de urgenta si catre mass-
media.
ART. 4
Comitetele judetene pentru situatii de urgenta transmit avertizarile meteorologice si hidrologice, care se emii
in cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice periculoase ia scara nationala, prin intermediul
centrelor operationale ale inspectoratelor pentru situatii de urgenta la comitetele locale pentru
judetene
situatii de urgenta (primarii),
ART. 5
Pagina 51
Avertizarile meteorologice care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la
scara
regionala se transmit de centrele meteorologice regionale (CMR) la centrele operationale ale
inspectoratelor
judetens pentru situatii de urgenta.
ART. 6
Avertizarile hidrologice care se emit in cazul producerii de fenomene hidrologice
periculoase la scara
regionala se transmit de directiile apelor la centrele operationale ale inspectoratelor
judetene pentru situatii
de urgenta.
ART. 7
Centrele operationale ale inspectoratelor judetene pentru situatii de
urgenta au obligatia de a transmite
avertizarile meteorologice si hidrologice, care se emit in cazul producerii de fenomene
meteorologice si
hidrologice periculoase la scara regionala, la comitetele locale situatii de
pentru urgenta (primarii) din zonele
potential afectabile.
ART, 8
| |
Comitetele locale pentru situatii de urgenta (primarii) au obligatia de declansarea
a dispune sistemelor de
alarma existente pe raza localitatii (sirene, clopotul bisericii
etc.) pentru avertizarea-alarmarea populatiei.
Pagina 52
SILMINA LE,
UTILIZATE, PENIRU ALARMAREA POPULATIEI
CU Șes SERENA EI A Eger PE reeepu "EEEPEJEZE ERA EXE [i E PR ENEA EPE ZASEEE Ea sI
SA >
| LAIMIA ARIAN
— semaniul consta în 15 sunete (impulsuri) ES modulate, E E, cu durata a si intervale a
3
cate 4 secunde fiecare
* ALARMA CHIMICA”
— semanlul consta în 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de
10 secunde intre ele.
*CALAMITATE NATURALA?
— semnalul consta din 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de
12 secunde intre ele.
— semnalul consta dintr-un suasi continuu de aceeasi intensitate cu durata de
2 minute
Pagina 53
SE BHTRaeOr Dita
asigurarea masurilor de paza si protectie a izvoarelor si surselor de alimentare cu
masuri de oxigenare a apei din iazurile si lacurile de acumulare cu potential
piscicol din proprietatea Consiliului Local sau alti detinatori
7 supravegherea surselor potentiale de poluare pentru evitarea producerii poluarilor
4 se vor urmari prin actiuni de identificare a surselor suplimentare sau de
rezerva,
inclusiv apele subterane si posibilitatile de captare din aceste surse;
|
se vor lua masuri de folosire rationala a apei de catre utilizatori, în special pentru
irigatii, asttel încat pagubele economice sa fie minime precum si de reducere a
pierderilor de apa
intocmeste si transmite "raport operativ” la Grupul de Suport Tehnic al C.].S.U
cu privire la evolutia fenomenului si a masurilor intreprinse ;
în termen legal se va ințocrmi si transmite “raport de sinteza” la Grupul de Suport
Tehnic al C.].S.U privind pagubele fizice si valorice inregistrate
Pagina 54
PRAGURI CRITICE LA SECETA
PRAGUL DE ATENTIE
|
Atingerea pragului de ateniie este caracterizata de inregisirarea unor evenimente specifice si masurabile, astfel:
e precipitații sub media lunara multianuala
|
o scaderea debitelor pe cursurile de apa codificate sub media lunara multianuala
8 secarea unor cursuri de apa necodificate
e scaderea nivelului panzei freatice si a nivelul apei in fantani (cca. 25 - 30% scadere fata de nivelul
normal) si/sau secarea
unor fantani
e atectarea culturilor agricole si a pasunilor (ofilire, uscarea vegetatiei, intarzieri in dezvoltarea
plantelor)
PRAGUL DE ALARMA
Atingerea pragului de alarma este caracterizata de agravarea situatiilor mentionate în cazul pragului de atentie, astfel:
a precipitatiile inregistrate se sitmeaza sub media sau minima lunara multianuală (sau
nu se inregisireaza precipitatii decat
local, izolat si in cantitati neinsemnate)
e scaderea pronuntata a debitelor si nivelurilor pe cursurile de codificate sau chiar
| apa secarea (integrala sau pe tronsoane) a
acestora a
e scaderea pronuntata a nivelului panzei freatice (evolutie apropiata de valorile minime si
multianuale) a nivelului apei în
fantani (peste 50% scadere fata de nivelul normal) precum si marirea numarului de fantani secate
e inregistrarea unor dificultati in asigurarea necesarului de apa pentru populatie si / sau animale
a înregistrarea de pagube la culturile agricole
o vegetatia de pe pasuni si fanete este grav afectata sau poate lipsi in totalitate unele suprafete
pe
2 apare pericolul de producere a incendiilor la vegetatia uscata prin autoaprindere
a inregistrarea de temperaturi diurne de 35 Celsius si / |
peste gr. sau atingerea pragului critic de 80 unitati pentru indicele
temperatura - umezeala (ITU)
PRAGUL DE PERICOL
Atingerea pragului de pericol se produce în aceleasi condiții ca in cazul pragului de alarma, care se urmatoarele:
peste suprapun
perioade in care se inregistreaza temperaturi diurne de 38 |
peste gr. Celsius, depasirea pragului critic de 80 unitati pentru
indicele temperatura - umezeala (ITU)
e se inregistreaza incendii frecvente la vegetatie uscata si plantatii forestiere
e inajoritatea cursurilor de apa codificate au tronsoane secate sau sunt secate in totalitate
e s8 inregistreaza un numar mare de fantani secate
9 se inregistreaza dificultati majore in alimentarea cu apa a populatiei si animalelor
MODUL DE ACTIUNE AL CLSU
IN PERIOADA SITUATIILOR DE URGENTA
GENERATE DE SECETA SI CANICULA
MASURI CU CARACTER GENERAL
Intrunirea periodica a Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta în sedinte de analiza a efectelor secetei
Stabilirea. de masuri pe plan local pentru combaterea efectelor secetei si caniculei i
Aplicarea masurilor prevazute în planurile proprii de aparare ale fiecarui centru operativ acest domeniu
pe
Asigurarea si respectarea permanentei la sediul CLSU in special în week-end si in perioadele in emise
care sunt avertizari hidrometeorologice - cod galben, portocaliu sau rosu
Monitorizarea ,
efectelor secetei prin efectuarea de deplasari pe teren pentru actualizarea informatiilor cu privire la efectele
inregistrate
pe teritoriul comunei
Asigurarea respectarii instrucțiunilor cu caracter tehnic transmise de catre unitatile cu atributii în gestionarea, situatiilor de
urgenta
generate de seceta (SGA, ISU], ASP, DSVSA, DADR)
Monitorizarea zilnica prin intermediul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta a secetei de teritoriul
efectelor pe administrativ
al comunei în vederea identificarii operative a oricaror situatii de criza si RAPORTAREA DE URGENTA la
ISUJ lasi si GST
AINFMPACHPA Iasi a oricaror aspecte legate de:
e mortalitati la animale, mortalitati piscicole pe cursurile de apa sau in acumularile agropiscicole
e cazuri de deces, lesin sau imbolnaviri cu posibile cauze legate de temperaturile inalte
a situatii locale în care exista pericolul neasigurarii necesarului de potabila
apa pentru populatie sau a apei pentru adapatul
animalelor
a care exista pericolul inregistrarii de morialitati animale în conditiile necesarului de
neasigurarii hrana pentru acestea
Intocmirsa si transmiterea, de "rapoarte operative" catre GST AJIFMPACHPA Iasi si ISU] Jasi în fie situația
care sa raportata din teren,
in prima faza cu frecventa saptamanala iar ulterior cu frecventa zilnica (functie de intensitatea de manifestare
a secetei), cu privire la:
e numarul localitatilor afectate de seceta
s situatia asigurarii sursei de apa în localitatile care dispun de sisteme centralizate de alimentare
cu apa (sistemele centralizate,
sursa de apa, debite mecesare si asigurate, gospodarii racordate / total gospodarii, existenta si modul de
functionare al
sistemelor de distributie a apei prin cismele stradale)
afectate de seceta
bilitatii apei din fantani prin analize de calitate a apei efectuate de laboratoarele ASP
rii, adancirii si dezinfectarii fantanilor, dupa caz
1/4
Pagina 55
=. evolutia nivelurilor pe cursurile de apa si situatia
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.