Document

Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale

Tip
Document
Emitent
Comuna Valea Lupului, jud. Iași
Pagini
72 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2016/03/plan-de-aparare.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/3949-planul-de-aparare-impotriva-inundatiilor-gheturilor-si-poluarilor-accidentale, 04.11.2026)

Fișier creat
16.12.2012
Fișier modificat
26.01.2022
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA VALEA LUPULUI PLANUL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR ,GHETURILOR SI POLUARILOR ACCIDENTALE 2010-201: )) (99)

Pagina 2

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA VALbBA LUPULUI AVIZAT, APROBAT, SEF GRUP SUPORT TEHNIC PRESEDINTE AJLLFMP.A.C.H.P.A. C.J.S.U. IASI DIRECTOR S.G.A. IASI PREFECT ing. loan BALAN Sava Dragomir Î OMASESCHI A PLANUL DE IMPOTRIVA INUNDATIILOR, GHETURILOR SI POLUARILOR ACCIDENTALE YABLBA LUYPULUWI 2010 - 2013 INTOCMIT COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA VALEA LUPULUI PRESEDINTE C.L.S,U. Da îș p* ” n>

Pagina 3

BORDEROU Piese scrise A. Hotararea si componenta nominala a CL SU. 1. Hotararea de constituire a Comitetului Local pentru Situatii de | 2. nominala „rgema Componenta a Comitetului Local pentru Situatii de Urger B. Prezentare, legislatie, responsabilitati, masuri, 3. Memoriu de prezentare a comunei, 4. Dispozitii generale, atributii si responsabilitati ale Primarilor în calitate de presedinte al CL.S.U. 5. Extras din Legea Apelor 310/2004 privind Regimul lucrarilor care se construiesc pe ape, 6. Extras din Ordonanta ar, 21/30.01.2002 privind gospodarirea localitatilor rurale si urbane, 7. Extras din Ordin nr. 278/1997 privind organizarea activitatii de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential polvatoare 8. Model cadru "rapori operativ” si "raport de sinteza”, C. Plan aparare inundatii si ghetari, 9 . Schema fiuxului informational operativ- decisional, 10. Tabelul cuprinzand date caracteristice de aparare, 11. Tabel cu masuri de aparare, 12. Formatii de intervenție, 13. Tabelul cu stocul minim de mijloace si materialede aparare existente, 14. Obiective inundabile, 15. Codificarea pe culori a avertizarilor hidro-meteo, D. Masuri, restrictii, 16 Masuri de intervenție si folosire a apei in perioade deficitare 2 E. Prevenirea si combaterea poluarilor accidentale, 17. Agenti economici potential poluatori Formații de interventie I8. 19. Masuri de intervenție Y. Procese verbale de instruire, Piese desenate 20. Schema fluxului informational-decizional 2iPlanul de situatie al localiazii !:25000-benzi scara inundabile, cursuri apa

Pagina 4

COMUNA VALEA LUPULUI PRIMAR DISPOZITIA NR.147/21.09.2012 Privind constituirea Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta si Centrului operativ cu activitate temporara a comunei Valea Lupului Primarul comunei Valea Lupului,judetul lasi; Avand in vedere prevederile art.12si 15 din OUG nr.212004(actualizata)privind Sistemul National de Management al Situatilor de Urgenta „aprobata prin Legea 15/28.02.2005; Avand în vedere prevederile HGR nr.1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorica „atributiile „functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta; in temeiul prevederilor art.68 alin 1 din Legea 215/2001, privind administratia publica locala,cu modificarile si completarile ulterioare; DISPUNE: Art.1 Se constituie la nivelul comunei Valea Lupului Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta in componenta prevazuta in anexa 1 ,care face parte integranta din prezenta; Art.2 Se constituie Centrul Operativ cu activitate temporara al Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta in componenta prevazuta in anexa 2 „care face parte integranta din prezenta Art.3 Atributiile Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta sunt cele prevazute in OUG nr.21/2004(actualizata)la art.24,aprobata prin Legea 15/2005,iar cele ale Centrului Operativ la art..24 din OUG nr.21/2004,aprobata prin Legea 15/2005

Pagina 5

Art.4 Gestiunea documentelor si a bazei de date referitoare la situatii de urgenta va fi asigurata de domnul Lungu Constantin, Art.5 Copii de pe prezenta se vor comunica: -Membrilor comisiilor -Primarului comunei Valea Lupului -institutiei Prefectului judetului lasi Primar Contrasemneaza pentru legalitate ing Mihaluc Dumitru, Secretar a Ă Ta | R 4 | Jr PotocHina Agnes FĂ d Pa

Pagina 6

ÎNEXA COMPONENTA NOMINALA A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA
Nr.crt iNume si prenumeFunctia administrativaResponsabilitatea in comitet
1MIHAILUC DUMITRUPRIMARPRESEDINTE
2MIHAILA IULIANVICEPRIMARVICEPRESEDINTE
3POTOCHINA AGNESSECRETARMEMBRU
4LUNGU CONSTANTINREFERENTMEMBRU
5LAZAR GABRIELAG.PR. POLITIEMEMBRU
3)PETREA PETRONELADIRECTOR SCOALAMEMBRU
7ANDRIOAIEI ANDREEAMEDICMEMBRU
8CORDUN VASILECONSILIER LOCALMEMBRU
9CHELARU GHEORGHECONSILIER LOCALMEMBRU
10MUNTEANU MIHAICONSILIER LOCALMEMBRU
11MARCHITAN GEHORGHECONSILIER LOCALMEMBRU
12DUMITRIU GHEORGHECONSILIER LOCALMEMBRU
13ANDREI CATALINPREOTMEMBRU
14URSARESCU CATALINPREOTMEMBRU
15HIRJA ALOISPREOTMEMBRU
| Primar Secretar ing.Mihailuc Dumitpm jr.Potochi na Agnes [0/0 ti

Pagina 7

fi 9 AA E FI COMPONENTA NOMINALA A CENTRULUI OPERATIV(SECRETARIATUL TEHNIC)AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA VALEA LUPULUI
Nr.crt.Nume si prenumeFunctia administrativaResponsabilitatea in comitet
1MIHAILA IULIANVICEPRIMARPRESEDINTE C.O.
2OCTAVIAN DIUMEAADJ.SEF POST POLITIEMEMBRU
3NADABAICA CATALINAGENT FISCALMEMBRU
4CARP FILIPINSPECTORMEMBRU
5MAZILU FLORINAINSPECTORMEMBRU
6CIOCAN AURELMUNCITORMEMBRU
7NEMTUC NICOLAIEMUNCITORMEMBRU
PRIMAR SECRETAR MIHAILUC DUMIT POTOCHINA AGNES E LA i : p PA

Pagina 8

MEMORIU DE PREZENTARE A COMUNEI Amplasare geografica si relief Asezarea geografica Teritoriul comunei Valea Lupului este situat in partea central-nordica a Podisului Central! Moldovenesc „in bazinul superior al paraului Comuna Valea Lupului este delimitata la sud de Drumul European DN 28lasi-Tg Frumos. Catre extremitatea estica se invecineaza cu municipiul lasi si comuna Rediu „la nord se invecineaza cu comuna Rediu „la vest cu comuna Miroslava.Comuna Valea Lupului se afla la marginea vestica a zonei de influenta a municipiului lasi,zona Metropolitana Prin natura activitatilor economice si sociale desfasurate in comuna Valea Lupului,aceasta isi creeaza o mica zona de polarizare aceasta fiind vecinatatea Drumului European DN 28 Comuna Valea Lupului este formata din satul Valea Lupului este formata din satul Valea Lupului „are o populatie totala 4590 locuitori si o suprafata administrative de 1064ha. Rolul administrativ al comunei este asigurat de localitatea Valea Lupului „Functia de baza este cea de cazare a populatiei din teritoriu. Din punct de vedere al suprafetei administrative cat si cel ai numarului de locuitori „comuna Valea Lupului se situeaza ,sub valorile medii pe judet(peste 5009ha,respective 500Olocuitori pe comuna in concluzie „comuna Valea lupului ,se inscribe tipului de unitati administrative teritoriale din arealul estic al judetului „este marginit de un drum European,in imediata vecinatatea municipiului lasi,prezentand un interes deosebit „pentru operatorii economici si investitorii in terenuri cu toate

Pagina 9

utilitatile la preturi atractive care au dus si vor continua ridicarea standardelor de viata a comunei Geologia Din punct de vedere geologic teritoriul comunei apartine Platformei Moldovenesti „fiind caracterizata printr-o structura si constitutie litologica „relativ simpla „ce apartine sarmatianului mediu .Acesta este constituit din alternanta orizonturilor de nisipuri „argile prafoase si marne nisipoase . Peste acestea sunt dispuse depozite cuaternare reprezentate prin formatiuni argilonisipoase deluvialepe versanti,aluvio-coluvialein sesuri si eluviale cu character loessoid pe unele dealuri

Pagina 10

Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmațiene și cuaternare fac parte sau pot îi asimilate în clasa "argilelor grase”, plastic vâztoase, tar Înturile loessoide sunt macroporice și sensibile În umezire, constituind în general terenuri care impun măsuri specifice de fundare. Dim punct de vedere seismic, teritoriul comunei este de mine nțat cutremure de îip Vrancea și se încadrează în zona seismică de pradul 7 - 7,5. Zonarea seismică din de vedere cat punct al parametrilor de calcul construcții (contor normatiyuhui N, P, 100/1997) comuna se încadrează în zona C caracterizată prin. coeficientul seismic (ks)=0,20 perioada de colt (To) = 1.00; grad seismic — VILL Resursele seologice Resursele subsolului a Petra sunt crew sărace, crese rocile, Pe PI: areilele PE | și Imturile prezente a peste tot și exploatate local pentru cărămizi, nisipuri, a caror exploatare a incetat. Relieful comunei, format pe seama substratuhui geologic sarmațian și sub influența factorilor externi de modelare, este reprezentat printr-o serie de dealuri “inalte în partea de est a teritoriului (cu maxime peste 300 -370 ma) și mai joase în partea centrală și de vest (200 - 250 m). Altitudinile maxime depășesc 420 m în Podișul Beldiman. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 240 m, ceea ce denotă un erad destul de mare de fragmeritare. Prinompalele tipuri de relief întâlnite fn teritorii SP Ati ză comunei Sl a di 3 jiu Semi reprezentate prin interfluvii, versanți . Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafețe plane sau relativ piane, orientate spre est, cu platouri netede sau ușor bombate la părțile superioare, reprezentând terenuri transtormațe ulterior în pericole, terenuri pentru construcții și pentru căi de comunicații, Ponderea relrefului de interfluvii în teritoriu este de cca. 27 —30%. Versanții care mărginesc înterfluviile au orientări și înclinări variate: - versanți cu pante și enerpii mari (pante peste 25 - 30 %) afectați de numeroase procese geomoriologice (erozium torențiale, alunecări de teren). Nu există zone cu ahmecări de teren active | În prezent sunt utilizați ca pășuni, fânețe sau împăduriți (caz în care se reduc degradărils). - versanți cu pante mici și moderate, afectați numai local de eroziuni și alune ecări reduse. Acești versanți au orientări sudice având utilizări diverse; Ea erenerri i AETICO ie sau căi de comunicatii și Așezări, 3

Pagina 11

Ponderea reliefului de versanți în teritoriu este de cea. 60 -.65 %, din care 40 - 50 % reprezintă versanți cu pante mari, împăduriți sau utilizați ca Pentru ameliorarea wnor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, în teritoriu s-au executal lucrări de îmbunătățiri funciare, cu mențiunea că ele și-au pierdut în parte funcțiile: - regularizarea albiei pârâului Valea Lupului pe cea. 2 km, - pentru combaterea eroziunii solului și fenomenelor de alunecare; Caracieristei climatice Clima. Datorită poziției sale geografice, caracteristicile reliefului, precum și influențelor maselor anticiclonale atlantice și continentale, Sima comunei Valea Lupului are un caracter temperat- contmental de muanță moderată. Regimul temperaturii aerahui este caracterizat de un complex de factori și anums: radiația solară, cirpulația generală a atmosferei și particularitățile condițiilor fizico-geopratice locale. Valorile lunare și regimul anual al radiației solare globale depinde în principal, de poziția latitudinală pe care o are comuna. În funoție de mărimea unghiului de incidență a razelor solare cu suprafața orizontală din teritoriu variază și intensitatea radiației solare globale, aceasta având valori cuprinse între 110-115 kecal/cmlan pentru majoritatea imterfluviilor, iar pe văile Rebricei și a afluenților săi de 115-120 keal/om 2 an. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 83-9"C, având un maxim mediu în lana iulie -între 19-20 pe interfluvu și peste 20*C - și un minim mediu în luna ianuarie de -3"C. Aceste valori dau o amplitudime termică anuală îm țur de 23"C. O deosebită importanță (în special pentru agricultură și construcții) prezință cunoasterea datelor medii de producere a înghețurilor târzii de primăvară și a celor tirapurii de toamnă. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul în jur de 17 aprilie. În decursul cin cauza invaziilor accidentale de aer rece p polar, sau a anilor, intensificării răcirilor radative locale produse de un anticiclonic, regim prima îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară au avut loc ia date care diteră de cele mediu. - i Jmezeala relativă a a invers cu te hu valori medii anuale de 76 “Bis E Frati coborâtă decât în alte ale %, e regiuni pdețuliri.

Pagina 12

- Precipitațiile atmosferice au o valoare medie anuală apropiată de 510 mr. Se observă o repartiție mai neuniformă în distribmția precipitațiilor în timpul arului. Lumile cele mai bogate în precipitații sunt mai și mie, când se înregistrează între 70-80 mmm, o cantitate dublă față de cea din lunile de iarnă (decembr rie-martie), când se înregistrează între 30-35 mm (valorile mai mari cad înă Alți ile în adurite). pe ia Această distribuție fauorizeară în TE are măenră SA e Ceryotarea Ada 7 vegetal iei mai ales a culturilor agricole. Vara se înregistrează ploi e tip aversă, dar și perioade de secetă. Precipitațiile din octombrie și noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a temperaturii aerului, favorizează creșterea umidității aerului și softuri. Precrmpitatiile sub formă de ninsoare sunt mult ma reduse, media lo psi lunară 30 Cele dintâi ninsori “cad de în noiembrie rar depășind mm. obicei, iar ultimele în martie, - Dinamica atmosierei este doininată de masele de aer dinspre nord - vest urmațe de cele din sud - est și suc, sud - vest. O dinamică mai activă a maselor de aer se constată pe culmile descoperite unde se înregistrează destul de frecvent și alte fenomene: ceața, bruma, înghețuri mai timpurii toamna și mai târzii primăvara și chiar imversiuni termice, dar de intensitate destul de mică, Cu toate că vânturile de nord, nord-est și est au o frecvență mai redusă, ele se manifestă destui de act tiv, mai ales în ierni, sub forma erivățutui a ÎN „npol i . i acestui siberian face “tunile de în special să aer ca iarnă, ianuarie, fie frigur vase și uscate, uneori cu viscole accentuate. În toate lunile anului, frecvența vânturilor crește spre amiază ca urmare a ncălzirii suprafeței active și a aerului de deasupra ei Cele mai mari deosebiri de vânturilor între orele din tunpul dimineții și amiezii, d frecvență a ear vara. apar Condițiile climatice menționate sunt în cea mai mare parte favorabile pentru agricultură și așezări. Retea hidropratică Hidroorafia. Poziția a geografică a comunei, reheful și mai ales factorii refiectă îi regimul climatici se TE Îidrie al zonei. Apeie de suprafață. Rețeaua hidrografică din teritorin este formată din cursul mijlociu al pârâului Valea |apului și o serie de afluenți a acesteia: Valea Prisecii, alimentarea lor find în principal din ploi și din topirea

Pagina 13

zăpezilor, și secundar din izvoare. În verile secetoase cele două pâraie seacă Regimul ce ara hidrologic mud ru cei al acestor pre cilrsuri rea apa 0e dd apă Po A esie IE PI IE CAZARI E PI rizat LEEA, EI prin creșteri de nivele și debite - primăvara când se topesc zăpezile și vara datorită ploilor torențiale - și prin scurgeri reduse iarna și vara la secete, Regimul termic al apei pârâurilor se caracterizează printr-o apropiere destul de mare de cel ai aerului, temperatura medie anuală a apei fiind în jur de 8-9 C. In timpul 1ernii temperatura oscilează favorizând formarea podului de gheață , care apare de obicei în a doua decadă a lunii decembrie și se termină în ultima decadă a lunii februarie. Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor „de inundații și exces de umiditate sunt necesare lucrări de regularizare și reprofilare a albilor . Apele subterane. Apele subterane care sunt strâns legate de condițiile geologice și izico geografice ale comumei sunt de dovă categorii : captive (sau de adâncime) și bere. Apele subterane lhbere includ straturi acvifere fără presiune cantonate în baza depozitelor cuaternare și în imtersecțule ale substratului poimeabie sarmațian, fiind întâlnite la o adâncime ce variază în funcție de teren de la 1- 3 m la 12-25 m. Debite mai importante dau apele subterane cantonate în nisipurile și la baza orizontului de calcare sarmatene, puse în evidență pe alocuri de izvoare. Straturile acvifere necaptive constituie surse permanente de umezire a terenului și de declanșare a alunecărilor, ceea ce impune captarea și drenarea lor corespunzătoare. Comuna se încadrează din punct de vedere hidrografic în zonă cu moderată, caracterizată prin scurgere hehidă medie specifică de 1- umiditate 2 1/s/km, ape mari mari de de primăvară prim și viituri uri de de vară, var o alme alimentare Dluvială luvială și ape subterană moderată Brin resurse acvifere subterane locale și continui, prin „ utilizări în ahmentarea cu apă potabilă, mdustriată | Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă. Rejeaua hidrografică care brăzdează teritorial comunei Valea |ampului este formată din pârâul Valea Laapului care are un afluent (pârâul Valea Prisecii). Regimul hidrografic al acestor cursuri este torențial, caracterizat prin creșteri de nivel și debite primăvara la topirea zăpezii și vara la ploi torențiale. limitarea acestor fenomene s-a realizat prin regularizarea parțială a pârâului Valea aapului | . Age Anele RIAA subierane re CABLE af sunt E CABLE A leo gate . "recț de cele cca. ........-. fântâni dim teritoriu care asieură alimentarea cu apă gospodăriilor. toate fântânile de pe teritoriul comunei au apă suficientă,

Pagina 14

nu corespund în totalitate din punct de vedere orpanolepiic Rețeaua locală de alimentare cu apă deservește un nr de ....... gospodării . Populația Populația: 3645 locuitori 1053 gospodării Comuna Valea învecinează drumul 583 Lupului, se cu curopean (DN 28 Iași- Tg. Frumos ) Rețeaua electrică. Teritoriul comunei Valea Lupului este străbătut în extremitatea nordica de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificație de linie de medie tensiune asipură anmentarea a 7 posturi de iranstormmarg | Rețelele de joasă tensiune care asieură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agentilor economici. Gradul de electrificare î] a consumatorilor casnici este de 100 %. Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Valea Lnipului este conectată > la rețeaua de telefonie fa si mobila, Activitatea de poștă asieură chstribuirea efectelor poștale (corespondențe, colete, mandate poștale, mandate de pensii etc.). Alțe echipări ale teritoriului: - Scoala din Valea Lupului, dispune de încălzire din centrală proprie (combustibil gazos ) În concluzie, echiparea tehnică a teritoriului comunei Valea Lupului este similară cu a tuturor comunelor mediane din județ, adănpându-se legăturile bune pe căile de comunicație spre municipiul Iași. Cea mai mare disfuncționalitate o constitue drumurile sătești toate din pământ și aproape pe care se circulă foarte anevotos mat ales pe timp nefavorabil. Dezvoltare economică fondul funciar (terenuri agricole, supratețe împădurite ): Modul de folosință Supratața “sin total %îa tot (ba) agricol județ Arabil 609 62,8 - Pășuni 139 1434 - Yânețe 87 89 - ALE 120 12,38 -

Pagina 15

| avezi 14 1,44 - Total agricol 969 190 - | Păduri 38 34,23 - Ape 5 45 - Drumuri 29 26,12 - Construcții 37 33,33 - Neproducizv 2 1,8 - Total neaoricol INI. 100 - Total general 222 Total generali țisi 100,00 - Suprafața teritoriului administrativ al comunei Valea Lapului este de 1191 ha, dim care 969 ha fond funciar agricol, 11| ha fond funciar neagricol. În cadrul terenului agricol, cea mai mare suprafață revine terenului arabil 609 ha „ urmat de pășuni 139 ha ,„ vile 110 ha, fânețele 87 ha, și livezile 14 ha . Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de 371,38 ha, ceea ce reprezintă 38,9% din totalul suprafeței administrative. Construcțiile ocupă în intravilan supratata de 37 ha., ceea ce reprezintă 9,8 % din total suprafață intravilan. Pe un locuitor revine în medie 0,26 ha teren agricol. Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este pentru majoritatea culturilor superior mediei pe județ. - note de bonitare naturală Nr.crt. Cultura Comuna CI. ii Grâu - 2 Orz de toamnă - 3 Porumb 279 4 Yasole - 5 Floarea soarelui 56 5 Sfecia de zahăr - 7 Pomi 14 8 Va î10 Producția . 2 agricolă Si od vegetală. -. bd Cu E i) ri gt A, i pui gti ti t ă tc teritoriul comunei sun ni Lane Aid Câra Eo-ă pe Xe Le AAA terenuri bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei.

Pagina 16

Mai mult de 70.0 % din suprafața cultivată este destinată culturi porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrață ceea ce face ImpO osibilă practicarea unei rotații CIA respunzătoz are a culturilor. Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovime care s-au redus sub aspectul efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și porcine au scazut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri productia este asigurată doar pentru nevoile pospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare având in vedere că o vacă în lactație revine la cea. 10 persoane. Producția animalieră la sfârșitul amualgi. Fiective : Specii Total gospodării ale populației Bovine total 9 din care: vaci 50 Junici 38 Porcine total 1370 din care: scroafe 750 Ovine total 40 din care: ci matcă 30 Caprine 35 Cabaline 55 Păsări total 5127 Din care: ouătoare 3285 Familii de albine 154 iepuri de casă - Deși ponderea pajiștilor și fâncțelor este destul de mare (cca. 17,0%) în cadrul patrimoniului funciar al comunei acestea nu asigură cantități suficiente de furaje, practic fiind supuse fenomenelor degenerative (eroziuni pe coaste și inundări în zonele de șes). Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de către persoane fizice care dețin tractoare și câteva societății cu capital privat. În comună există cca. 16 tractoare. Tractoarele fac parte din categoria celor de purtere medie (65CP).

Pagina 17

Activitatea silvică și exploatarea apelor. Comuna are un perimetru silvic de 38 ha, ceea ce reprezintă 34,23 totalul terenurilor neagricole. % din Activități neagricole și industriale, sunt reprezentate în economia dezvoltate 2 comunei. Cele mai suni cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale: -în localitatea Valea | upului: moară de porumb, secție de prelucrare a lemra ului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cojocărie, Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială are prin Cooperativa de consum 3 magazine de desfacere cu amănuntul și 2 unități de alimentație publică la care se adaugă un număr de SRI -uri și asociații familiale (cca. 63 unități) specializate în comerț, În cadrul dispensarului uman din Valea Lupului fun incționează o farmacie. Activitățile de poștă și telecomunicații sunt asiewrate de poștă Valea Lupului și rețeaua telefonică fixă și cea mobilă. imfrastrucțuri locale Situația în învățământului di comuna Valea | upului se prezintă după Cum urmează: Dia Denumire indicator U.M Anul de La Învățământ 2004/2005 Unități de învățământ — total E 2 - grădinițe de copii nr. 2 - școli învățământ primar gi eimmazial fr. 2 Copii înscriși în grădinițe pers. 132 Elevi —otal pers. 224 - în învățământul primar pers. 121 - în învățământul gimnazial pers. 1093 Personal didactic — total pers. 23 -în învățământul preșcolar pers. 6

Pagina 18

-în învățământul primar, gimnazial pers, 17 “primar pers. 6 * gimnazial pers. i! Baza materială - săli de clasă și cabinețe școlare RE. î3 - laboratoare școlare Br. 4 - ateliere școlare nr, - Din informațiile obimute de la conducerea școli de centru Valea Lupului reiese faptul că în anul școlar 2004/2005 etectivele de copi sunt într-o ușoară scădere ceea ce a condus la reducerea numărului de posturi la educatori, practic în prezent funcționând doar grădinița Valea Lupului cadre i didactice „Numărul total de este în prezent de 23 persoane din care 23 persoane calificate. Din totalul personalului didactic 16 sunt navetiști (din Tr zi municipiul Iași). î In medie revin cca. 9,7 elevi pe un cadru didactic. Absolvenții școlii generale, în proporție de 10,0 %, nu-și mai continuă studiile. Din cei care-și continuă studiile cca. 80,0 % se înscriu la licee, iar restul la școlile profesionale. Dacă cele două clădiri ale școlii generale Valea Lupului și sunt în stare bună, fimd propuse pentru reabilitare . Sănătatea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un dispensar medical particular. În comună își desfășoară activitatea 3 medici (2 medicină generală, | stomatolog) și | cadru cu pregătire medic. Din total 4 persoane sunt navetiste (din municipiul Iași). Pe un medic revin în medie 1822 persoane nivel destul de cresout, car toate cazurile grave de sănătate sunt direcționate către municiprul Iași. Alte aspecte socio-culturale Comuna Valea Lupului dispune de 2 biblioteci din care Î publică și 1 școlară care însumează cca. 6500 volume. Viața religioasă se desfășoară în 7 biserici ortodoxe care servesc cca. 92,0 % din populație, o biserică catolică . Un procent redus din populație (sub 1,0 %) are alte religii (romano - catolică, evanghelică ste.) Concluziile care se trag din analiza activităților economice și sociale din comuna Valea Lupului sunt: - profilui economic al comune: este predominant comercial, - asigură la un nive! satțislăcător necesitățile sociale și spirituale ale populației. Specific regional /iseai Nu avem cazuri vecinătăți, Di. adu Lei riscuri transfrontahere pentru 1 ză (ex. CNE Kozlodui — Bulgaria).

Pagina 19

Întreprinderea Aniibiotice a intrat intr-un program de retehnologizare pi avand ca etect reducerea poluarii în zona. Depozit! Ea de deseuri rezultate in urma tehnologic al procesului intreprinderii a fost inchis si supus unuei activitati de redare a zonei circuitului agricol. Ta intreprinderea pauni ri ci e Ey ar€ se aa ui pian Î ca de î a anajiza PE poa PP: Faza razii gg z TISCUrIlOr i au a za i Acad 3-a] rea Si ACOpPErIre a propriu, cu personal autorizat sa intervina in situatiile de urgenta, cu tehnica si dotare Aflata în imediata vecinatate a municipiului lasi, comuna Valea Lupului este deservița in cazuri de urgenta de aparatul specializat pus la dispozitie prin apelul 112. Detinerea si intretinerea unuei tehnici profesionale de ințerventie, permanenta, pe raza comune! ma se țustifica în prezeni.

Pagina 20

INSPOZETII GENERALE, AFRISUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARE OR EN CAL DE PRESEDINTE AL CLSU Dispoziții generale, atribuții și responsabilități ce revin primarilor în caliiate de președinte al CLSU conforma 09.1, 21/2994 aprobata si modificata prin Legea 15/2005 1 egii Apelor nr.107/1996 medificata si completata cu Legea 310/2004 si Ordine ministrii administratiei si internelor per. 638/7005 si al ministrului mediului si eospodaririi apelor mr. 220/2606 Apărarea împoliva dezastrelor constitue ansamblul măsurilor de prevenire, intervenție operativă și refacere în cazul dezastrelor, calamități naturale și alte catastrofe pentru diminuarea efecielor sociale, economice și ecologice ale acestora În sensul prezentelor acte normative în vigoare prin dezastre se înțelege : * fenomene naturale distructive de origime geologică și meteoralogică, ari îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc ca fenomene de masă. În această categorie suni cuprinse: cutremurele, alunecările și prăbașirile de teren, inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile și epizotile; * evenimeniele cu urmări deosebi de grave mediului înconuarător provocate de : asupra accidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avariile la construcții hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă și exploziile, accidentele majore pe căile de comunicație, accidentele majore și avariile mari la rețelele de instalații și tefecormmnicații, Conform Ordiiu: renistrului admimisratiei si imtemetor me. 638 dim 12.05.2005 si al ministrului mediului si gospodarii apelor nr. 420 din 11.05.2005 și Legii Apelor ar 107/1996 modificata si completata cu Legea 310/2004, gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluazi accidentale este o activitate de interes national) avand in vedere frecventa de producere si dimenstrnea efectelor acestor fipuri de rise > îmundatii, prim revarsarile naturale ale cursurilor de apa, datorate cresterii debitelor sau blocajelor produse de gheburi, phititori, aluviuni si avalanse de zapada si prin scurgeri de pe versantii, > inundatii provocate de accidente sau avarii la constructiile hidrotehnice; » fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori ahunciezte, furtemai si viscole, depuneri de gheata, chicrara, polei, înghețuri timpurii san târzii, erimdima si seceta (hidrologica); > poluarile accidentale ale resurselor de apa de suprafaia si subterane si poluari marine in zona costiera, nuznite în continuare “poluari accidentale”. Prin gestionarea siinatiilor de urgenta generate de inundații, fenomene meteorologice perienloase, accidente la constenetii hidrotehnice si poluari accidentale se întelege identificarea si monitorizarea, instiintarea factorilor interesati, avertizarea populatiei, evaluarea, limitarea, inlaturarea san contracararea fnetariler de risc, Masurile de limitare, inlaturare sau contracarare a efecialor tipurilor de risc, constituie o obiigatie penira organele administrației publice centrals si locale cu atributii in acesi domeniu si pentru toate persoanele juridice si fizice, cu exceptia persoanelor cu handicap, a batrânilor, copiilor si a altor caiegoru defavorizate. Detinatorii, cu orice tițiu, de baraje si de alte construcții bidroteirice a CAFOE BVATIEIE Sau distrugere poate pune în pericol populația si burmurilo sale materiale, obiectivele sociale si capacițatile produciive sau poale aduce prejudicii mediului ambiant, suni obligati sa le întretina, sa le repare si sa le exploateze corespunzator, sa doleze aceste lucrari cu aparatura de masura si control necesara pentru urmarirea Sa în £ a . instaleze Z E -, = de averiizare-alarmare Fii 2 bi A, comporiarii timp a acestora, sa sisteme a populatiei în caz de pericol si sa organizeze activitatea de supraveohere, imtervenție si reabilitare conform regulamentelor amobaie prin astorizatiile de pospodarire a apelor, a planurilor de aparare împotriva inundatiilor, gheturior si accidentelor la constructii hidrotehnice, plamailor de avertizame-alarmare a

Pagina 21

DISPOZETII GENERALE, ATRIBUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARIILOR ÎN CAL DE PRESEDINTE AL CLSU localitatilor si a obiectivelor dim aval de bazaie, în caz de accidente la acestea si planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentala. Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice pericuioase, eccidenteler le cozsirucțiile bidrotebrice si poluarilor accidentale se erpanirează de Comitetele Locale pentru Situatii de Urgenta conduse de primari, în calitate de președinte al] CLSU, avand următoarele atribuții și responsabilități deep crez urmeză: > organizarea și conducerea comitetelor locale pentru situatii de urgenta, >» asigurarea condițiilor de funcționare a permanenței la sediul CLSU, oficii postale si posturi de poliiie; > asigura mițloacele necesare înstiintarii și alarmarii populatiei din zonele de risc ce pot fi afectate de imundatii, fenomene metevrologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale; > coordoneaza pregatirea populatiei pentru realizarea actiunilor de protectie si inferverntie în caz de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari acculentale, > asigura întocmirea planurilor de aparare împotriva imandatii! or, fenomenelor meteorologice > asigura orpanizarea actiunilor de limițare si de înlaturare a electelor immedatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase s polnarilor accidentale, pentru salvarea ommenilor, animalelor si bunurilor materiale, acordarea primului ajator, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu apa si alimenie, asistenta sanitara a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor coniarninaie; > stabilesc, împrewna cu agentii economici si unitatile de profil, actiuni si masuri operative pentru identificarea si înhumarea persoanelor decedate, remunerea în stare de functionare a serviciilor si utilitatilor de gospodarte comunala, transport, telecomunicatii si alimentare cu apa, energie siecirica si gaze naturale, > ceniralizeaza datele privind urmarile inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si poluarilor accidentale si întocmesc rapoarte , potrivit contimuiului din Anexele nr. 11) si 1]) la Ordinul ministrului administratiei si imtermelor nr. 638 din 12.05.2005 si al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 420 din 11.05.2005, pe care le transmit, dupa caz, Inspectoratului General, Comuietului ministerial, Inspectoratului Judetean pentru situații de urgenta, Centrului operaliy al Sistemului de Gospodarire a Apelor, > asigura fondurile necesare pentru constituirea si completarea stocurilor de materiale si mijloace de aparare, pentru actiuni operative de aparare împotriva inundatiilor si fenomenelor meieorologice periculoase, întretinerea si repararea constructiilor hidrotelmice proprii si întretinerea albilor cursurilor de apa în zona localitatilor; > asigura realizarea si intretinerea corespunzatoare a santurilor si rieolelor de scurgere a apelor pluviale, indepartarea materialului lemmos si a deseurilor din albia majora a cursurilor de apa, din sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor, > urmareste inlocmirea hariilor de risc la inundatii a localiiatilor atat din revarsari de cursuri de apa cai si din scurgeri de pe versanii si introducerea lor în Planurile de Urbanism, General si respectarea regimului de constevetii in zonele imundabite, confor prevederilor Legii ni. 575/2001 priviti aprobarea Planului de amenațare a teritoriului national — Sectiunea V- Zone de risc natural.

Pagina 22

DISPOZITII GENERALE, ATRIBUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARIILOR ÎN CAL. DE PRESEDINTE AL CLSIU ja primirea avertizării hidrometeoseiogice de la (esteri thperational ai £J.8.1. sazt de je Grupul de Suport Tehnic ALEE. M PACEPA. ci privire Σ pTogRoIarea atingerii prasurilor critice de apărare sau ia inregistrarea acestora, CLSU ve lua urmiitoarele măsuri: > instituirea stării de aleria pe teritoriul administrativ al comunei, > asigurarea permanenței la sediul CLSU; > colectarea datelor cu caracter hidrometeorologie și iransmiterea acestora la Centrul Operational a LJSU. las la telefon 412121, fax 2136517 si Ceupul de suporti tehnic ALLFMPACHPA la telefon 410513, fax 41001]; >» declanșarea acțiumlor operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare constând din: + supravegherea permanenta a zonelor de risc, + dirijarea fortelor si mațloacelor de mierveniie; + suprainaltarea si consolidarea digurilor si a malurilor, în functie de cotele maxime prognozais, + evacuarea preventiva a oamenilor si antmalelor si prmerea fe sionrania a burerilor ce nu pot îi evacuate, prin ridicare la cote SIrperIOITrE Sa DEI ANCOTArE, > măsuri de evitare sau de eliminare a blocaislor cu plutitori și ehaturi, în special în zonele podurilor rutere și de cale ferată, evacuarea apelor din incins; > participarea cu forțe și mijloace la executarea lucrărilor de imiervenție în scopul revenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor mdrotebmice, limitarea extinderii deteriorărilor la diguri sau barațe din materiale locale prin execuiarea de lucrări prOVEZOEIE; localizarea apelor revărsate precum și a cele provenite din intilirații și scurgeri de pe versanți și dirijarea în albiile cursurilor de apă gravitațional sau prin porupare; 4 anunțarea obiectivelor social-aconomice asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice care poi produce pagube în zonele de infhueriță, AR măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de nfiuență în caz de pericol iminent, de avartere a construcțiilor hidrotehmrce sau alunecări de teren, utihzând în acest scop sistemele de avertizare-alarmare, 4 asigurarea funcționării fiuxului informațional decizional A48 . va informa Centrul Operational al 1.4.9.1J. asi la telefon 412121, fax 213617 si Grupul de suport tebaie ALEFMPACEHPA la telefon 410313, fax 4T0OLI asupra inreeisicarii fenomenelor iidro-metecrologice periculoase în timpul producerii lor sax imediat dupa incetarea acestora, urmand ca în termen de cel mult 24 de ore sa intocmeasca si sa imaințeze UD raport operativ cu privire la pagubele fizice voregistrate, > întocmeste rapoarte operative zilnice cu privire la pagubele produse, a măsurilor intreprinse în conformitate cu planul propriu de apărare pe care le înaintează la Centrul Operational al 13.51. lasi la telefon 412121, fax 213617 si Grupul de suport tehnic ALIFMPACHPA. la telefon 410512, fax 410011; tă

Pagina 23

DISPOZITII GENERALE, ATRIBUTII SI RESP. CE REVIN PRIMARIILOR IN CAL DE PRESEDINTE AL CLSU După încetarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentele la construcțiile hidroteknice si poluari eccidentale, CESE ve kre următoarele pszeri: > nimeșie o comisie în vederea stabilirii pagubelor fizice și valorice și a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate: 4 refacerea căilor de conninicație și a podurilor, AR refacerea linilor de telecomunicații și de transport ale regiei electice, A în funcțiune a obiectivelor social-economice afectate, repunerea AIR aphcarea masurilor santaro-epidemice necesare AID spijinirea populației peniru refacerea sau repararea locuințelor proprietate personală avariate sau distruse, 7 demolarea lucrărilor bidrotenmace provizorii de apărare care înmiedică desfășurarea normală a activităților cu recuperare a materialelor, 4 colectarea, transportul si deporilarea materialelor poluatoare; cosirea vegetatiei acvatice, ierboase si indepartarea plutitorilor si deseurilor de orice natura pe sectorul de curs de apa afectat de poluare, coleciarea mortalitatilor piscicole sau animale si luarea masurilor epidemico-sanitare în colaborare cu unitatile specializate, se vor efectua analize chimice iar cand acestea se incadreaza în valorile limita admisibile se va informa Grupul de Suport Tehnic al C.] SU cu privire la acestea; participă împreună cu specialiști din cadrul CISU fași la stabilirea fizică a pagubelor înregistrate, întocmand în acest sens a notă de constatare, în baza notei de constalare întocmește în termen de cel mult 10 zile un „raport de sinteză” privind evaluarea fizică și valorică a pagubelor înregistrate pe teritoriul administrativ al comunei, pe care îl înaintează la Centrul Omeratianal al 1 I SU. Easi la telefon 412121, fax 213617 si Grupul de supezt tehmie ALEE MP A CEP A la telefon 410513, fax 410011.

Pagina 24

REGEREUL LUCRARII OR CARE SE CONSERIIESC PE APE CONFORM LEGII APELOR NR, 310/2004 lucrarile ce se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele pot fi promovate si execulațe numai în baza Avizului de Gospodarire a Apelor, respectiv Notificari emise de Administratia Nationala “Apele Romane”; punerea in functiune si exploatarea acestor lucrari se face numai în baza Antorizatiei de Gospodarire a Apelor si, dupa caz, a Notificarii emise de Administratia Nationala “Apele Romane”; se interzice amplasarea în zona imundabila a albiei majore si in zonele de protectie de noi obiective economice sau sociale inclusiv de locuinte sau anexe ale acestora, constructiile si obiectivele existente, amplasate în zona mundabila a albiei majore sau im zonele de protectie vor fn identificate solicitandu-se beneficianior demolarea acestora, în situatia in care demolarea nu este posibila, beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asuma riscurile in caz de inundatii, pentru lucrarile existente pe cursurile de apa este necesara obtinerea autorizatiei de functionare in condiții de siowanta, care certifica indeplinirea existentelor de performanta în perioada de exploatare si este obligatorie pentru obtinerea de Autorizatie de Gospodarire a Apelor si de protectie a mediului, Avizul, Autorizatia de Gospodarire a Apelor si Notificarea nu exclud obligativitatea obtinerii Acordului si Autorizatiei de Media potrivit legii, detinatorii de barae cu lacurile de acumulare aferente, si a altor constructii hidrotehnice an obligatia sa monteze aparatura necesara urmaririi comportarii în timp a acestora, sa-si organizeze sistemul de urmarire a comportarii in timp pe baza unor proiecte specializate, sa realizeze expertizarea periodica a lucrarilor si sa obtina autorizatia de functionare în stevranta conform NI LH. 027; cheltuielile pentru actiuni operative, de interes public de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile iidrotehnice, precum si cele pentru constituirea stocului de materiale si mițioace de aparare se prevad si se finanteaza, dupa caz, din bugetul de stat, dim bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor fizice si ale persoanelor juridice.

Pagina 25

OBIIGATIILE Si RASPUNDERILE CE REVIN CONSILIILOR LOCALE SI PRIMARILOR CONFORM ORDONANTEI NR, 21/30,01.2002 privind gospodarirea loceliiatilor urbane si riirale >» prevenirea poluarii accidentale a mediului sau a surselor si cursurilor de apa, prin depozitarea necontrolata a des curilor de catre agentii economici sau de catre cetateni; > realizarea unor sisteme moderne de colectare, depozitare, transpori si prelucrarea deseurilor si eumoaiclor, amenajarea unor locuri speciale in fiecare localitate; /4 1especiarea m rar prevederilor legale și de ainenajal 2iti:) teritoriului si urbanism aprobate, si a normelor privind executarea precum constructiilor; > curatenia strazilor, pietelor si a celortalte locuri publice, indepariarea zapezii, a ghetii de pe strazi si trotuare, colectarea si depozitarea reziduurilor menajere si stradale, setarea si valorificarea resurselor materiale refolosibile; > si intretinerea strazilor, a drumurilor comunale, repararea podurilor 1 ; 1 » existente si rcalizarea arati coate noi; TEO CERUL 4 organizarea de actiuni pentru salubrizarea si ierenizarea localitatilor; 48 A intretinerea digurilor si a malurilor, a cursurilor de apa, executarea lucrarilor de protectie si intretinere a albiilor, efectuarea altor lucrari de protecție contra inundațiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea terenurilor insalubre si prevenirea polnarii apelor, canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale; VY respectarea stricta a normelor ipienico-saniiare în pietele agroalimentare, in targuri si oboare,; > amenajarea, potrivit planului urbanistic general si intretmerea spatiilor verzi, a parcurilor, eradimitor publice, a terenurilor de sport si de joaca pentru copii, a celorialte locuri pubiice de agremest.

Pagina 26

Extras din Ordin nr. 278 [1997 privind organizarea activitatii de prevenire si combatere a polnarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare Pianui de prevenire si combatere a poluarilor accidentale se elaboreaza de catre orice folosinta potential poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce poi conduce la poluarea accideniala a resurselor de apa. Starea de calitate a resurselor de apa aste conditionata alat de modul de utilizare a acestora ca surse de alimentare cu apa a populatiei, industriei si altor folosinte, cat si de utilizarea resurselor ca, receptori ai apelor uzate evacuate dupa utilizare. Una din masurile importante pentru mentinerea calitatii resurselor de apa o reprezinta activitatea de prevenire si combatere a polmarilor accidentale. Poluarea accidentala, în sensul prezentei metodologii, este orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriotogice ale apei, produsa prin accideni, avarie sau alia cauza asermanaioare, ca Urmare a unei erori, omisiuni, neglijente ori calamitați naturale si în urma careia apa devine improprie folosirii posibile inainte de poluare. Poluarea accidentala este, de cele mai imulte ari, de mtensitate mare si de scurta durata Dupa producerea umani eveniment cauzator de poluare, conducerea unitatii are obligatia sa analizeze în detaliu si sub toate aspectele, cauzate poluarii accidentale si dispune masuri tehnicomateriale si organizatorice, în scopul prevenirii umor astfel de situatii nedorite, inctusiv eventualele modilicari si/sau completari als tehnologiilor de productie, ale instalatiilor, constructiilor, dotarilor, iinand seama si de experienta dobandita in cursul evenimentului de poluare consumai. Persoanele sau colectivele din unitate, cu afributii în combaterea poluarii accidentale actioneaza pentru: - eliminarea cauzelor care au provocat pohaarea accidentala, în scopul sistarii ei, - limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante; - indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante; - colectarea, transportul si depoziiarea intermediara in condiții de securitate corespunzatoare pentru mediu, în vederea respectarii sau, dupa caz, a neutralizarii ori distrugerii substantelor poluante. În cazi in care, ca toate masterile interne luate, existe pericol ce poluarea se se extinda catre resurse de apa de supraf aie ser subterane intediat, va fi avertizat sistema de gospodarire a apelor din zona, estpra situatiei deasebite create. sau secții de productie, sectoare de activitate, care contribuie la generarea, în continuare a poluarii accidentale dasitel de situații limita vor Îi analizate prin scenarii prestabilite de poluari accidentale posibile si vaz îi incluse în programul propriu de actiune în cazuri de poluari accidertale). Dupa eliminarea cmszeler poluarii accidentele si dupe indepartarea pericolele raspandirii substantelor poluante în unitati sau vene adiacente, conducerea uniiaiii sau a sectiei va înforma sistemul de gospodarire a apelor asupra sistarii fenomenul. [a]

Pagina 27

ia solicitarea auioritaților de gospodarire a apelor, conducerea unitații dispune subordonaiilor colaborarea cu aceste orpane, in vederea stabilirii raspunderilor si a vinovatilor pentru poluarea accidentala produsa, La constatarea unei poluarii accidentale a surselor de apa, pentru care nu s-a primii corminicarea de aventizare din partea sistemului de pospodarire a apelor, angajatul unitatii, care a observati fenomenul, anunta mediat sistemul de eospodarire a apelor si conducerea unitați. ia primirea averuizarii privind poluarea accidentala a sursa de apa, angajatul unitați, care a primii averiizarea, anunta imediat conducerea unitatii. în ambele situatii, comtucerea unitatii dispune de urgenta, personalului special desemnat acestui scop, trecerea la realizarea actiunilor si masurilor proprii pentru imitarea pagubelor care ar putea îi produse de deteriorarea calitati apei brute folosite la alimentare imediat dupa inceiarea efectelor poluarii accidențale, conducerea unitatii dispune evaluarea pagubelor produse de folosirea apei brie poluate, n anitatea proprie si, dupa caz, la alte unitati alimentate prin sistemul propriu al primei, informand si autoritatea de gospodarire a apelor sau alte organs ds ancheta

Pagina 28

Comitetul Leca pentru Situații de Lrgenia COMNENUL CADRU RAPORT OPERATIV Se intocmeste zilnic pe penoada producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase si poluari accidentale |. Modul in care s-a produs fenomenul kidrometeorelogie periculos (niveluri, debite, gheturi, caderi de grindina, caderi masive de zapada, etc), marimi caracțeristice de aparare atinse, poluari accidentale 2. Situatia pagubelor produse: (estimativ - fizic)
(inective afectate Es aa Demnpeine (bherctiar far)Cauzele afectariă
COMUNE, an mean ee
VICTIME OMENESTI Nr, CASE TOTAL Di CARE, DISTRUSE AVARIATE NR ANEXE GOSPODARES TI NR AOBIDCTI SOCIAL TAONIORAEI NE. PODURI SL PODELE KM DN + DI EM DC + D5 - m EM SIRAZĂ KM DRUM FORESTIER - HA TEREN AGRICOL - EM RETEA ALDAEDITARE CU APA NR. FANTANI ANIMALE MOARTE, PASARI MOARTE AR CONSTRUCT ESI EEINICE RETELE ELECIRICE RETELE TELBEONECE- Imundare prin revarsare a 7... in albia maora seu - Deversare dig. sau averse, scurgeri de pe versanti au transport aluwionar sau = Orieina, . sau - Intensifăcazi ale vantului îmagtite de descarcari electrice sau „evacuare ape uzate, deversari aceidentale produse petroliere, sie, în curazile de apa, acminaalere
3. Masuri luate: forte de interventie care actioneaza, evacuarea populatiei, cazare, alimentarea cu apa potabila a sinistratilor si obiecte de prima necesitate, modul de exploatare a construciiilor hidroțehnice cu rol de aparare impotriva mundatiilor PRESEDINTE CSU, Primar

Pagina 29

(omnitetui | mea pentru Situatii de Urgenta CONTINUT CADRU RAPORT SINTEZA privind apararea impotriva imnlatitlor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructi hidrotehnice si poluarilor accidentale perioada i. Ewolotia fenomenelor bidrometeoralogzice în raport cu marimile caracteristice de aparare (cantitati da precipitatii cazute, carsurile de ana pe care s-au produs cresteri de debite, niveluri atinse in rapori cu marimile caracieristice de aparare) Si producerea si evolutia poluarii precura accidentale 2. Organizarea si desfasurarea actiunilor operative de aparare (masuri pregatitoare, masuri de interventie, raasuri de evacuare, forte care au actionat, fanctonarea fhmalui informational si de avertizare-alarmare a populatiei) 3. Efectele fenomenelor hidromeicorologice, poluarilor accidentale — pagube (fizic si valorie
Obiective afectateCauzele afectarii
Denumire obiectivRizie Valerie îmi Emi les)
COMIIITA, „nana
VICTIME OMENESTI Dir, CASE TOTAL IX CARE DISTRUSE AN ARIA LE, NR ANEXE CIOBPODARES TI NR OBIECTIVE SOCIAL EOONOMICE NR. PODURI SI PODETE, cere EM DN DI - KM DE + DS EM STRAZI EM DRUM FORESTIER HA TEREN AGRICOL EM RETEA ALIMENTARE CU APA NR, FANEANI ANIMALE MOARTE PASARI MOARTE MR CONSTRUCTII HLOROTEHNICE RETELE ELECTRICE, RETELE TELEFONICE TOTAL- bmandare prin revarsare a 7... în albia aie iii SA - Eeversare die... Sata - Precinitatii sub forma de averse, scurgeri de pe versanti cu transport aluvionar sau - Gsindina.... san - Întensificari ale vantului insotite de descarcari electrice sai -evacuare ape uzate, deversari accidertale produse petroliere, ele, în cuesurite de apa, acummlari
4, Comportarea incraritor de gospodarire a apelor cu ral de aparare impotriva inundatiilor La raport se va anexa “Situatia constructiilor hicrotehmuice afectate de visturi” dupa modelul de mai jos:
Denurnire constructie/ detinatorValoare (mil. lei)Prommeri de surse financiare pt refacere
Buget de stai
Primar ie. iaiEee local
SNIE“Suzse proprii ale detinatorilor
5, Comclazii - deficienie constatate în funcționarea fuxului informational , in desfasurarea actiunilor operative de aparare, sic - propuneri de imbunatatire a activitatii de aparare impotriva imundațiilor, pheturilor si poluarilor accideniale - propuneri de lucrari noi cu rol de aparare impotriva inundatiilor PRESEDINTE CLSU, Primar

Pagina 30

= ] > — Legenda: relefon: VALEA Agenti Decizii Informatii 253532 Sat SCHEMA LUPULUI economici F potenti:__poi.. Telefon: SC | | 253561 Mihot C.L.S.U. Telefon/Fax: Centrul Telefon/Fax: LUXULUI Atori SRI Telefon/Fax: „elefon/Fax: Grup 1 de 412121 Operational 210336. 272590: VALEA A.LI.F.M.P.A.C.H.PA. Suport ; ; Telefon SC ; 410011 213617 al 435060 253695 Scirom 297919 LUPULUI Tehnic ; SRL 410513 Urgente 1.J.S.U. int. INFORMATIONAL : lasi 220 112 49 Telefon: SC 3 >fon: Ghes - 253695 CO Post SRL | Telefon/Fax: Politie N DECIZIONAL Telefon: "se 4 „0745697805 0745/203645 Depozit Antibiotice 227540 VALEA 220040 deseuri SA i LUPULU

Pagina 31

notre ami MP ii pa avorpataa : a TAI je | NE caps IN i IE LEE detțourăaij | EI 1epitae AI 1% retin ai | | | e dia centre areețoap puț ÎPĂUALOE _Ă | | atat a 2 fite na pete te el - DĂ 2 A j i ) f - EA ao RES carereaiecd e ADU A LLS | | | e SA, 3 ar Sepi t ă gi 5 îm Pe pa i ii i “ Rae nem maine pt DI DI i 32, IONLSV dn e ză bă ză aci
e IS ci i iA SCOSI”! LSVZIA
ULIL IE | | LEI Măi Hai MXESV ADOODI NOVI teze zau ZIC ju e ILISYZALI rurs op PLAI ALEEIȚIOp 1$ E IE E FIȚE DI pa PEAS Ap Iota UÂISDa a istm LU ați parea ia NEI AISI du ICE 4 E: =

Pagina 32

n2 3p esuodsay ajiunmpe B1RNIEAGnuuad snejndod JOjițeds BJEJOdUSI ejuauetuuad pene momen Henis NANUNE STI 3129 N9 -UNULISUCI jqesuodsay eaienoeaa eaeinâise BJeZEI BIUiIpasald NȚEUOS49d "BUBU comemorarea nene jiqesuodsay PB4UUIOIUI J0Bueode,, „Bnnesdo țqesuodsau ap 2NeuljAj eanaise d onaanaa NĂUNȚ is : Ei
3p Vip INeLU407 3U8AJ3uj aiineoie 334 jP30ț10A as 8p 0 INpndn BUNEIIE ode aunpoe 15 asa Up BNUBAISIUI ezijenea, 10 eajeA TȚ:8ueosiad'IN- (4 40A tetunu aeuosuad nnuad eAjeuado 3329 Jesadau 1es ap
eONp 3p 2 2319934 tepeouad mepunui ausiuoua' aăojoiosaiu aseojnauad ajuapioae“ 19INLAISU0I 33uyajo.piy HNSeAj15 5 ede PIBIURS BIEHUES 2ZE3U0NDe UI DIUBUID na BBIENOPAG- JO0HUBUIeD JOȚB/Buțue” JOțunung Beuaeuu miodsupa4- JOIBLURDIA JONIRIISțuS E3JEUOIZIADAdE! ede B1UBUIe EjUajsise' BIPUUSISA eajeode' 4Ojunseuu Diuapida a$ nud Bjauoz ZUQeIs EBIEZEY no
: (d) Poua3une 103ț48d 3p jin$ip 3p injauS niyuad-nsoai ej € ej E e! ap e e J0333W- imeudoead unse 19109- tazey- sseuede jazey- asejede !ap 15 Uj san ej ap Sens ni !qisod J0jafeseq 10DIiHăd aAjeJado EA ap 12109 aAțeuado ațueleuaue 23J8IS8J) puțiș jryoauad 21015892 30 E70971048A2 Uj ad auaud PZEBZNIBAL ajun E 2s(Sauul PZESZIIIBAE ațamuaa BJeNIIS syenys“ ajs1e0pas no eauadume joduad ațaua> sp ajoopsidosde BHAud inpnjaatu pajesaA3p puegsixa” puadnu VLOI 9S- ede 85- ST) jeae as e 8S-
unâip ej : ej e osenea8e ea/a8uțe (țojanepunuj aueuede ajejede ap ej ap apjj ap ij unse a109- eze- iazej- rouă „ojunBeud- meydpauduip BAI ap ap ZEI țe B314U8) N9 148700 10junsin9 2p Up IS e 3țadeojiiuu Uț Ui E3DDOS 2J01583e IILYONONI auseyede ținseuu 3p e COJI aAneJado a35u0j țudoad Je! 85 euUOIeIadQ ap ejqepunul adiuyoa IN1N-NSTI JS Bejoațe 30 PZEBZNABAE eajeusidaiuj undsip 3iețuauudns asauyBanejdns n3 BUBA ezealiup ațajeuaeuu' ase.jede 9IEIIsaDau eaJețuauuldns jniqua) yLOD aapeado euoz apepunul ede aui jnapeo sațațuaa ajejede ajauoz 8s- ej as- ap as- ap ap 3p
:e ej ej aja3une anuae aeuede asesede ap E) ej ap ap ap J0iunâeud- ineudoad unse ja03- (7) iazej- un8Ip laze- unțauă BJEZIIBAEe 15 ap ap ÎI 15 HBENJOAB jns4no LNILY 2! inpn- aameado I3ISILUUGI Bjaje 10ȚiiN-ASTD 2ARI8dO S 88 Nos niadoad ținseuu 15 jeuosuad AST) BIBOAUOD EZPBSULDBP ap e ad no 30 3INNISUI ejuauetuJad Joțajțuad jiu EDIILIBA asaedaud undsip Buueulun JOJANIBALU ojauqap ede VLODI 3s- hipos 35- au NSID 8s- pas Njaalu 88943u9) 25 aueuede as- ap nudoad
nnuad ej 15 22 unse, BBJPZILIGAL POJPUMAPIE țaneyndod PBIȚUIAĂ JOIEZILIBAB aN2ațoIpiu 3ouoaauu9p ej ap UP eusuls - EDȚEA ejsixa BeUueIe BJPZILIBAL ajațodop BPUBSICI Nje5 jnindni
MIXUN
TYDOT T3AIN YI 31901 YINIOIN 30 HOTILLVONANI |ILYNLIS Mă VAIHLOdIAI LNăd 1VD0OT dăvivdv 10 INLALIIAQD UNSA

Pagina 33

2 jugăan ap JO|ade 15 1O|EI E" 15 & 181008 n4usd aDIzuj 15 [5 je țiodns e' 3344398|9 Uț e NBS NES 2] ap Hodea,, eaenIeAa- inepunui BBISD8184- IIEINUNUIOI ap Iedunuu0IaȚa] I0dsugI3 PasuridaJ- 10/8AmpDa!qo 2atiouoda ea.juifuds- ianepndod eaieleda, J0Ț3IuiNd0| aeautoad ejeuosad EOINIOEIS- i0țaqnied BIS8uD0Iui- in jeuoigeuado ețisisein'sfi aijesaau up eg ap J0țunpod J0juu 3p jajăiaua aunipuny Siepee p31908j8 OIBIABAR! 3SNIISIp B2UOIEA aițtusueaj uaa jndnuo Dual IS Uț ud ap 15 nuțusd' £ ap 31E9 (N43U8) Q'STI a|aioș BAMeJado avenus 2| E is I18UEAE UI BE no adoud LUJUIU asnpoud BULOJUIA' uisedap' 2] Joțanâip le BJENIEAD LU NO IS NIVuad SAL BONUS] assdna NES EZEALOIIL 395449 s0eoțfiuu Ej ae B9Npuoa E] 3P EZeERUOIIDe sp a|31]ua9 ajin-NSTD No Joțuefeuatue ajoxasidoude BJPSIBABP EJOISade 30junâp iojuefeuatue ajcopsidouie [5 anusalațul ajețuauudns ea199Nnpaj roțijieae HIPIIIUl ua3unas* jiisedap' INȚNVUBUIBUOIOI Ey|540s jeuoneado eaeqoude'ise| S4eNUNUOI ajajeuaeuu' ațs2ojliu ausAaiul țeAe PAJEIS ejgisod E1UOIep 3$- ajauoz ao] 10d eauadnu as- 18izDap as- | ap (S ej [S — EZEIUONDE nauad JOȚUNjeuu HeJONI e e ednp ej ap Ya 8|a1U89 |EAE aujAud enupuod Uț a!azoo eAjjuaAaud JO|a|eUuțue evueunâis ajauoz 3țeugqapap ajefeuatue jeuunu je ui JO|BJABLeLu BeNDeAB aS-NPUPAR IN44U3) NS"! SIEZIHBAE 35 33449 aezouăoud J0un ejuesnâis [5 up iegoude Aqeado ajenjis no eee e“ 3jaueoju2'oțulsnqeud* ej țe 3P IS (Sel Baseueuledns- ap uj uj up EZEBZILAAL auețeusiue eaJay8aneudns- JOȚLIIOS'1OHANSI4 89Jesueiap'se| ajapund amuny auuixeiu Paiezijeaj- ajaund eajendeaa' 40jjuauieo eajeund Jojunung aepaje 5saseui aendeaa ajoopsidosăe easuițud nuua) aAesado ajoaposidode egen]yaja J0jaqap JOȚUNĂp a1opaA J0|Ipe4uț EUIOS jeuonenado ININLUa]SIS NS] uj ui as- ÎNid 35- ap e e 85- guoz B1IAȚId ap iuijoBaud ap 10ț9Vqap ap [5 Jojunăip N1U8) NSFI ap N2 [$ E JS89£ 3ANe18do Uj N |a]09 ținseuu BANEJ8do [eAE n2 gaJenppaja |S £ 3endeAa țz E| [e jndnid easo2uge 2UBe UI EZPIZIUBAL eaadue eaiapaa E a|uefeuauue EZEaZILIBAE Uj ej eaJayăaneudns- 80 e e TMSULII e] UUBL ej ap ode, aauua) gesțeduue ejqepunul auae undsip ajenodeAa ajoapsidode aț21quad aen/s 3juefeuamue ajoapsidosâe aujauid JOțaiA8ueuu Jojajiqep enumuoa ajdeou J0jefeuaue a|o9psidouâe NILULUI jeuoneado 1s Hodns alaud JOjiinseu asuudasțuj PULUDOȚUI a$- e uț- as up as- as5- isej |aod suas

Pagina 34

B1țAțud 30124 DE (S je e; jiodns ap BAAUd 32124 n0 is e 8p 9ISauUDOIUI EI 15 ap iodei, ajsanded IOțiinseuu asuudauui uauiua) EVLUSULII ț2UONRIBĂQ Sel N0,ezazuis ajegnded BDOȚEA Aleaado ej asnpoud uj- ajiz nițua] STI ndnu9 Diuyaj, ej 15 ISIZD3P 2] PSD n2 E 3ye138Je (Se! Îuvăvav J0|3paja ap 2UONe/adQ :e| 15 Beau BIUIBUIP JO|NEJISIUIS PIBIUBS 3185899u 3]eussadau MISTI pueysuod BJBSBI8U BSILUUĂ 9JendeAa epaJ0ud ațauoz ea/euoiziAcIde- 3uauuțe -1PNUESI0țunseuj 3p | DUBLUEDIPaul aunuedequț' ede' 30 eBIENUUI asnpoud jha4ua3) DST ațajuipasaud' BBIENDEAS- JOjuaueo JOjațeLuțue“ jopunung ajigejs npiodsueu JOȚSUUIIDIA PaJeZEA- is EJUaISISe- joțaueosiad eaiesde- adjuapida zed EUIijos aseoinfe ayuauie“ ausluay' EjIQEȚOd Joțaueossad BIBAISIUIS ii eț- ap Je EA up ede uț- Up yzVvi 3 e(aje Uj odns 2) |S Yi JeJaN| JOA 3e]98e * |NLU8]5!s nes 38 ST] ap SJlAUd sojaqnâed ap JOȚUINSELU ațunseu 3p uțud 85 PULI2ISUOI PIOUOȘ e BJeN]IS BJUSNUL [$ |NiU8 [e jndnu0 aueodej,, IO|UN[BALU E aăvivdv e109 snrd PBIOPURXE J0Un [SISILUOI aj8uoz unsetu BJOJSaYe euaus)aeuuețe 1s DS8uUdOUI Ep e* aeusiâaJuț 5 30 edițde e| uț' uj 1$ BJeiu4eje ezeasuepap- -S4EZIBAE anejndod J0|aANDalqo BD puisueuj jetuuoneuado ej !s N9,,aAe.ado ENoAo soțajiqap iepunul asuudaițul [i 1UNL3H9 404 ainzeaaud anepunui Ezeajtui|- JOȚIe10u813p Eaieyndaxa |HOZI țuqiuaui- esejdap pueundsip aAțeiado ajadaja 2UOZ as- jsej DIUy8L 80124 Vzvi as ACI UȚ' ÎI 3p Uud AJEȚDaȚ0I 3ivivdv BINZEABIC B|UAIE 4983n9$ 35 NI4uad BiU10j ap 3jauoz BUOZ eaJa3ieds EUOZ JOȚaIND 1ojaapod“ BIEIISE484 Vi BINZEABI UV'BUBe PAJEȚIAIp aJeNIEAB 30 EDIjde 8D ap ul Ul is js |UBAJOIUI Uip e 30 NI EOțCe ap ajejanțd ap |£ EZEAZILISAE „ABesdo | IINLaHD J0A ajlunseuu 2IOD (nduin Joțunisuă ezeauorae EDJEUAG JONINPOd a]snâuj Jațiinpod 10[aepod PA jDeuo) sopunpod pubzițiin 3jeDads Ind 3ăvzILuiAV Lidid3ăd JOA ajunseui BOD : E4Ndise enesa za VI aș E] sn 3d- p)eayă 9$- nițuad jauă 3$ ej sd as- sojede guelulp as-

Pagina 35

PE72__2501p3e29/ PPP, je uț' anzeAaud ui“oouad | euopeado PI NI aL Ape3do 1034180 BINZEABIA jozuad ațade 3d ajuaje ede NES edijde E1|0IJOS ISel NI POE uip ap 3| 15 uj ap aJeduiod IINLIH2 ap VILNIAHALNI VZIIVIDIdS YIHISONOA HOVBIZOdxa YIUYalDiLUVd 2p nnusd,NSOu medpaud ap ezeazyedo[- PUOIEALIĂ' JOA a ajunseuu e]03 'snșd EA nu) STI LYNN IAN min.nus3 yo's Ned HOaLIA, J0A ainseul 2709 : ațiuaaoud apuaâinos MUBSISA ezeațțulp Jojunsino VI ș ej as- je 2$ e snjd uud ajeuuue Joțțunsana JOȚBUBAEA |HEN| ap JOȚHQ[e E 3p euoz ale js eo4opaA aja18qej aoțeuu ede JOjlinseul BIBNIDRAD up ap u|

Pagina 36

AVN TIS"TO ALNICASTUd AMNOSOUNO 89110]SI SUUIIXPUI JOȚSȚSALU BOIUZIȚELISILUL ULIC B10S90e ESdij UI TES JOȚBAIID3IQO ENUPHOdUI 3P SHOUNI Ul Suiiteuu 10781t02p ae sisedap 3p De degoid a.5u5d 35120101 1U IPS ULIC 9S8IQeIS ss sțiqepunul aJauoz (oxputzap ) iangoyă is nâip ei 1114 14 -1 A “IOOTIAd Ad YLOD - dO * AL LVONONI Ad VLOD — 10 ALLNALV 20 VLOD-— VO | 20N
i 210 =, 210 € =d1,du 0£ (9 dun sz (a dun 07 (e da cz dea Oz (a du SI (e E9oly du €1 (o dusA ZI (a dal 01 (e B2ezI124V : upeudivaad E 85149 țandeid tanăip îi a oaezude ap azea 20510 IN 100VDTIpPo op OANȚd 1504 nIpou aremmumoy OIATd 1504(epumaduroo 3p ȚNLIOJLI9) ososedap aa net “arome 1 10e m(iroor IMINIPoUU E 19UNPJONIUI 15 1suney passân.nsrp “ode E BȚEJȚBO Sp JOȚLBotUpIed POIPORIPOUL) IMInuasIs000 ednse sAeJ3 970879 no ațețuaplode 10pienod PIBUBPI00 D4PH70d 2709149 3p DIIDHI1 HIUBAISIUI ENSOOAU SED A7EULIȚUOA aeșuaprooe ențod DIWIUDPIID D4PHIOĂ *DUIILID pi DI7VH7IS Sezusprode Hențod 1oun țisonpord esrenparsod sxdsap porpuLour DȚBIU2pPI09 22970 291741230 2p DIDHIS aeșuaprooe jienod saeaede sp oaze BUOUIE UI JOȚLINȚSAȚU E EDIdEI 28105010 SĂ8VUI 15 (oxeoduz) eyesyă op sfereq eZeBULIOI SȚUINIOIS-I vze ințiie. isiqje ae ESIBAER SP LMĂII 392 nes Linpod ep “mpnar 10orpueaui NISIP UI HNIOȚS SP LIPEUILIĂUI EZEBULIOJ SS-7 EZEA BIUI STENIULO UI ede ap nsmo od 3mos 36 apzn1os 15 opadsap os epeayă-I ezea o sa nșagă aieiede 9p 37eg ULIpUI Q7'£9 = ȚI EZEA Utpui 69 = ȘI EZeă UI PUI 009 = ze axzxede sosizo ee ie RIP szepniunop ap EI2JOaȚE EUOZ UIp 10ȚHINUng 15 J0ȚLUSUIEo & S1En9EAS Sp insera sundun 8129 15de INȚ9ATU 9p PHUIZap asa d UIOUGDS RI908 AH981q6 TaȚnuILId porepunul SĂBOUI SIZO 2 SD ȚNȚSALU 8P EJUIIop a1s0 19 BIENOEAG 2p nes arexede ep oțrunnoe ezrue810 70d 98 a109 Ul “nos AȚI duri; 9p eAJoUI un ednp ȚiqIsOd 8750 S1epunuy op OȚO91I9d SIE9 PȚ 19de INȚaAtU ap evurzap 970 Ya2As0%9 : ONA OZLEST eeoo$ - SDIȚOd 616467: Xed O6SZ/7 Sreunid ”puesasA 9d 5p usâmoș O10SI2A5YSR 738 10404 ÎS odsue. 2p oyeșoedeo emdrse nu sepod 7 mrepodsoă pz TIS OD S8U0) Os "TIS UIOIIS OS SI8pod-tunpod ș UI Za SOME L-ISe OC BUNSEd 2U 0 mepodsod g7
6LiLI9Eip£(4
i SI L219N : JUNS AN IS0BSLId POȚEA | mmindn] esțeA meg EI OLE Q li AUTeUI Sunipuny S|iz g ațsed na(o wi pisund up - ailieui ILIeI90 ațiz s-Z no(q jniogeunsp - SIZ £ atuuri ue snoaozd du] ap ajsprad ap aisdu rea doar “ pyezooroad 709 ej 9915 unâeid 11m39y3 9pvde 3p ze P|25%X | ans 9uoz foresI04en EEULIOȚUR 3p JeJon] IS țJeZOIoAR * BULOȚIZ MIEIIUL | SSeOȚnaLod ZVEULION STLUSUEI . unâp “ȚeuL 9D IUTIZOIA 10| e 10d ss area | ej sp azey unâip _a ej aserede PN ap — aomuo mound- mmemdroozd oerede ozeg 2 Sueotunt0o ap (517) soma 23 S5e0jfiu eye 18 (puisI03 JOISLIMORIEI - | JE. BUSUOI JOZIuIoAe EȚIALO 9109101 “snugueiu.rodou aiunusp - | sp jnduu dD19VD Otanțd dO DD vo Seooj eȚeoos “aed0] arered IZA : de 9p SIMO BIPOSII | NES CINA inpn]sod nas SOLNSUIOIPII - SHHOd 1S0d TINE! IVEYEIȚeDOI d | SC ajuisisix5 exelede | spiopime SOLHSUIOIPH “UPU ede ad ede 1942S d E 90 (aued ur sp smo ezej ap oepunul sp sp soțuyeorprj | sresedoxd BIEOZIHIOAL 1517238 n NIjuad | [a xe HIEPUNUL | 81e9917 ) e|rqEpUNuI EUOZ 3p S|rnsIna 97e03) | "o TENȚIQEGOIĂ en] | sp [nduny, | oresede aprut | yuoureserdury aȚeooj arexede sp Wine | uewesejdury | ede uozațay sp reuni |, sțazneo UID IOȚBAH981q0 PSHUINuaCI sp sm | "N A TAYONDONI HOTAALLODAIAO V XIV vdV 0 ADLLSIHALOVUYPO ALYO INNdNN VIVA VANaDUN 20 IILYNLIS NULNăd 1V901 1NLa.LIAOD

Pagina 37

TPENIUI) (BorzIj I[EIUS PRLOIZAP BANBIAdO SAMBISCO SAHLISĂQ same) SANRISCO DOIZII SOIZIȚ BOIZII 9uPosi9d | PIE EnodOIE bi 8.45) 91u90) eNus) aua) AUROSIAĂ GUBOSIa SUPOSIO nus rue 95 e - î : | AONAENLOC euoz BADBIBĂO saneiedO SANBISĂE SOȚZIJ SANEIBĂȚ SALIRUO ună 'oi6jodiq coraănq iorejoătig serefag SIasnq Sibjosng SIoBNq BIEJSZNI SIISSNq | 3isănq uși 15 |NPOA asing osnș 61u5) osins e1u9 osams aua3 BRANȘ BUPOSIAJ osuns osanș esans osang oua? Sue) osimg | | | | | | 1opanyajă IA Si 08 09 £'0 SI p 027 ? 00L i OI £ p z - 0 £ Ț | | caoguț PUSI Li 7 - si Z I 7 [4 6 - ppunuii | A68039N o E 08 09 £'0 ȘI p O7ZI 7 90 8 ȘI 9[ Ș po Z ZI Z Ș i) Ț PENIS VAțIOdiuȚ | i | | | “AA € ag „S0q DU og 8 9nq dul HI org 909 Sid TITI) dag ETITI] snq Si] -snq dq | sug snq 9.ruaede Țs DE ap IOȚSBp [= tuațnarjod “L4O db E 9IBOȚÎLUI BIEIEĂY (UI0 E 9p EI [ZI SE “un BAJ9Z34 ULUSȚ bțeuuomne = | ep ruti9 BYEUUOȚNE 15 AP 07 ELI HIONDUIDIE AP 15 "up q 8 = “edeueo Idu „UV ee) DOL(RUI ANVUVaV | NUELA ȚIO5809 Omsejd 516) (MU (Id NO ȚZ09 Res n TNI ruisutI] (CCeȚOȚAȚ IBZINIOAE AȚELIOI 15 Il E p urp NOL h9 nuod urp EUL ="[ tusa == 0E NIL SUIS, DO InSud Utd LV “ IOV ȚELUBIUUL AS 7[ juerund * JE areodor niep 15 SP 3P 70 70 SI[BUN UE ȘI SC ATQOUI „209 9d ouzopiq AC UIAPOUUI 0E ȘI) AP IZ09 Ep JEORd ereronțeid INA = ș) p = "d “auz n Dă tuba por îs “dop ns “d ONOTUȚIATU VALU AVAL 0 Pro NIȚUSC 7 tu [9bs LUNA OO 9dus (lu pjO AAMUNUAC esubjdțad D 11000Ț0) ȚpUTULAjI nus D5 09 n ude NOVOTIEIA sp PI pp Surse] 08 jedej TEA SIEȚAGAț doȚ d usd IS Uuiă] ULIAȚ eI36au / VI Sp HE ESI B5IȚeVAI Busd fuad LVA 3 ap + 0$ "Id ENI "9 fiițuad SAȚIp “IOȚBȚNAȚEDOIATUL) 095 VIP AP ap odzoozuaii 9p "CI ojuamedupog BISUOTANII AVO idoug jeni 1z0) Uuits trpoja Bed "AV PUPIONOȚA "Drd auzeue”[ aopojfuu AȚeuza” Sqeo TIRIEAL oprea erpoțn) mjojer) Hed 7909 Pan sjid dy) "0S"TD | | | “ANI "19 d | | 7

Pagina 38

CONȚINUTUL CADRU al măsurilor preventive, operative și de refacere LA NIVEL JUDEȚEAN |. MĂSURI PREVENTIVE 1.Dispunerea acțiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă —indepărtarea depozitelor de materia! lemnos și de de pe malul din albiile cursurilor de realizarea deșeuri și apă, și întreținerea șanțurilor și rigoielor de scurgere în localități. Organizarea acțiunii, cu prioritate, în perioada februarie — martie a fiecărui an. 2. Organizarea anuală, împreună cu Direcțiile de Ape și deținătorii, a acțiunii de verificare a secțiuniior de scurgere din zona podurilor și podețelor, cu stabilirea de măsuri, termene și responsabilități. 3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, Administrația Națională „ Apele Române'și ceilalți deținători, a acțiunii de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, inclusiv a lacurilor piscicole și de agrement care, în caz de accidente, pot pune în pericol zone locuite. 4.Organizarea periodică, a exercițiilor de simulare a inundațiilor, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional de avertizarealarmare a populației. S. Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali și șefilor serviciilor voluntare asupra atribuțiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundații în iocalități. 6. Organizarea semestrială, împreună cu Direcțiile de Ape și deținătorii, a acțiunilor de verificare a modului în care au fost puse în stare de siguranță, iazurile miniere, astfel încât să fie prevenite accidentele la producerea fenomenelor meteorologice periculoase. 7.Elaborarea și actualizarea planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor. II. MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase — COD GALBEN ( CA, faza | deapărare ia diguri, faza | de apărare la ghețuri 1. Avertizarea localităților din zone potențial afectabile din revărsări de pâraie iocale,revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanți. 2.Dispunerea acțiunilor de îndepărtare a. materialului lemnos și a deșeurilor din albiile și de pe malurile cursurilor de apă și de asigurare a scurgerii apelor piuviale prin șanțuri și rigole.

Pagina 39

3 Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdeieior de protecție, a utilajelor și animalelor din zonele dig —mal. B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD GALBEN 1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere. 2. Elaborarea și transmiterea, conform fiuxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase. C.La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD PORTOCALIU-CI, faza |! la diguri, faza Ii la ghețuri) 1, Avertizarea localităților potențial afectabile. 2. Convocarea, în ședință extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor ce se impun. 3. Dispunerea permanenței la primării. 4. Pregătirea materialelor și mijloacelor de intervenție operativă și transportul lor în zonele critice. 5. Pregătirea spațiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor și animalelor. 6. Ancorareă, de către unitățile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere. 7. Verificarea, de către deținători,a instalațiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 8. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la barajele mici. D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD PORTOCALIU 1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localități și obiective 2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor endemice de producere a blocajelor de ghetțuri 3.Executarea lucrărilor de intervenție operativă în zonele critice de pe cursurile de apă sau de la construcțiile hidrotehnice. 4. Evacuarea populației și animalelor, după caz. 5. Elaborarea și transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informațional. ITI . La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice -COD ROȘU 1.Transmiterea avertizărilor la localitățile vizate. 2, Convocarea în ședință extraordinară,a CJSU. 3, Dispunerea asigurării permanenței la primării. 4 Transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele critice. 5. Pregătirea motopompelor de mică și mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în localități și pe terenurile agricole. 6. Pregătirea spațiilor și.mijloacelor pentru evacuarea populației și animalelor. 7. Ancorarea, de câtre unitățile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere.

Pagina 40

8. Verificarea, de către deținători, a instalațiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 9. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la barajele mici. F.Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROȘU 1. Efectuarea lucrărilor de supraînălțare și consolidare la diguri și baraje mici, a lucrărilor de remediere la iazurile miniere, etc. 2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în planurile de apărare, pe baza propunerilor Direcțiilor de Ape și numai după obținerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului. 3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale acumulărilor nepermanente intrate în funcțiune. 4. Evacuarea populației și animalelor din zonele afectate. Ii. MĂSURI DE REFACERE 1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialiști în construcții, agricultură, drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de inundatii. 2. Analizarea si aprobarea Proceselor Verbale de calamitati ce se inainteaza unitatilor administratiei publice centrale in vederea promovarii hotararilor de guvern pentru alocarea sumelor necesare refacerii. 3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, in maxim 30 de zile de la incetarea fenomenelor si transmiterea acestora conform fluxului informational. 4. Dispunerea masurilor pentru evacuarea apei acumulate in incinte prin practicarea unor brese in diguri numai dupa obtinerea aprobarii CMSU din Ministerul Mediului. CONȚINUTUL CADRU al măsurilor preventive, operative și de refacere LA NIVEL LOCAL |. MĂSURI PREVENTIVE 1.Realizarea periodica a actiunilor de salubrizare a cursurilor de apă (îndepărtarea depozitelor de material lemnos și de deșeuri de pe malul și din albiile cursurilor de apă) realizarea și întreținerea șanțurilor și rigolelor de scurgere în localități. Organizarea acțiunii, cu prioritate, în perioada februarie — martie a fiecărui an.. | 2. Constituirea stocurilor de materiale si mijloace de interventie operativa.

Pagina 41

3. Instruirea periodică, a consilierilor locali și șefului serviciului voluntar asupra atribuțiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundații în localități. 4. Pregatirea membrilor serviciului voluntar pentru participare la actiuni operative de interventie (supravegherea sectiunii podurilor si podetelor, indepartarea plutitorilor, suprainaltarea malurilor, suprainaltarea si consolidarea digurilor). 5. Organizarea periodica a adunarilor cetatenesti pentru constientizarea asupra riscului pe care il prezinta inundatiile si asupra masurilor ce se intreprind de fiecare cetatean in situatii de urgenta. 6. Elaborarea si actualizarea planului local! de aparare impotriva inundatiilor. 7. Afisarea la sediul primariei a planului de situatie ai! localitatii cu amplasarea zonelor inundabile, cailor si zonelor de evacuare a populatiei si animalelor. 8 etc II. MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase — COD GALBEN ( CA, faza | deapărare ia diguri, faza | de apărare ia ghețuri) 1. Avertizarea populatiei din zone potențial afectabile din revărsări de pâraie locale, revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanți. 2. Indepărtarea materialului iemnos și a deșeurilor din albiile și de pe malurile cursurilor de apă și asigurarea scurgerii apelor pluviale prin șanțuri și rigole. 3 Îndepărtarea materialului lemnos- rezultat din exploatarea perdelelor de proteciie), a utilajelor și animalelor din zonele dig —mal si de pe insule. B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice-COD GALBEN | 1. Supravegherea cursurilor de apa, digurilor, barajelor mici. 2. Elaborarea și transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase. C.La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase-COD PORTOCALIU-CI, faza || la diguri, faza |! la ghețuri) 1.Avertizarea populatiei , cu prioritate a celei aflate in zone de risc la inundatii. 2.Convocarea, în ședință extraordinară, a CLSU pentru stabilirea măsurilor ce se impun. 3. Asigurarea permanenței la sediui primăriei cu personal instruit precum si a bunei functionari a mijloacelor de comunicatii. 4. Pregătirea materialelor și mijloacelor de intervenție operativă și transportul lor în zonele critice. 9. Pregătirea spațiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor și animalelor „6. Ancorarea, de către unitățile de exploatare, a depozitelor de material | lemnos aflate în zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere.

Pagina 42

7. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la barajele mici de pe raza localitatii. D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD PORTOCALIU 1. Informarea periodica a cetatenilor asupra masurilor intreprinse, precum si a celor necesare a fi luate in continuare. 2. Supavegherea permanentă a cursurilor de apa, digurilor, barajelor, zonelor endemice de producere a blocajelor de ghețuri, sectiunii podurilor si podetelor. 3. Executarea lucrărilor de intervenție operativă în zonele critice pe cursurile de apă si participarea alaturi de detinatori de constructii hidrotehnice la lucrarile de interventie operative. 4. Evacuarea populației și animalelor, după caz. 5. Elaborarea și transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informațional. E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice -COD ROȘU 1.Avertizarea populatiei din toate localitatile apartinatoare. 2. Convocarea în ședință extraordinară,a CLSU. 3. Asigurarii permanenței la primărie cu personal instruit. 4. Transportul materialelor, mijloacelor și forțelor de intervenție în zonele critice. 5. Pregătirea motopompelor pentru evacuarea apei acumulate din subsolurile iocuintelor. 6. Pregătirea spațiilor și mijloacelor pentru evacuarea populației și animalelor. 7. Ancorarea, de către unitățiie de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formațiunilor torențiale și pe drumurile forestiere. 3. Asigurarea funcționării în condiții de siguranță, a instalațiilor hidromecanice de la barajele mici si supravegherea permanenta a acestora. Efectuarea pregolirilor daca acestea sunt necesare asistenta tehnica a specialistilor de la SGA. F.Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice- COD ROȘU 1. Efectuarea lucrărilor de supraînălțare și consolidare la diguri și baraje mici, indepartarea plutitorilor din sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor etc. 2.Supravegherea permanentă, a cursurilor de apa, digurilor, barajelor mici, a sectiunilor de scurgere a podurilor si podetelor. 3. Evacuarea populației și animalelor din zonele afectate. III. MĂSURI DE REFACERE 1. Evaluarea preliminara a pagubelor produse de inundatii si participarea in comisiile numite de prefecii pentru validarea evaluarii. 2. Avizarea Proceselor Verbale de calamitati intocmite de detinatorii de constructii hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor. 3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteza privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, in maxim 20 de'zile de la incetarea fenomenelor si transmiterea acestora conform fluxului informational. |

Pagina 43

UO1IUVZILUIAV aje aqn3ed g)Hods aJ8luozas ap pediuu! 15 IS apidea a1ejuluawuy jajueanăis ej piuajiă!A aJe0]eJ3u33 eane JOjieuAmDaloo 11335349 o jieampe e *a1ofew eudnse U01TUVNOILNaLV nes pueonpuodau euisadau „oun una a|!qdaasns jan "10|3ueosu3d juna “ăepunu! ap juna a42I9010I(IH ap a4e2 2Su exdnse 15 ap pyezijesaua8 "10jununq 9Su “ade jep mean$ejsap ej 'aueuodiuu! „ojunung Su 15 VIUVOIHI i 'aAedijiuuuas asndxa n$oa £ lUvZILIaAYV pipi injnjaaiu |nze> nes/!$ gesueAau Ameoiuuas iojueunâs |npo) eppaup „ojaueosuad 00 ui

Pagina 44

UOTTUVZILUIAV aje aqnăed g3uods aaluozas 3p peduu 15 IS apidea ajețuluatuy iajueunăis ej ejuajlS!A BJe0]eJ3u3ă ese 1oțienApalo> 18353.42 O țieuiame e *aJ0few exdnse UO1IUVNOILNILV nes pugeonpuodau eusadau „oun LUNA ajqadaosns ial "10|8ueos.ad una “ujepunu! ap una A4919010U0IH 3p ae Su exdnse 15 ap gyezijesaua3 “10jiununq 95 fede sep jpunsejsap ej 'ajueoduuj sojununq >Siu 5 ir asndxa 'n$oa Li 15 vVaUVIIAIQ0) luvzILuaAv ininjaanu 'aAeDijiuuuas |nze> ieseau Amediiuuas 1ajueunâ:s epaup „ojaueosuad ip! ui nes/!$ jnpo)

Pagina 45

ORDIN nr. 823 din 15 august 2005 pentru aprobarea procedurilor de codificare a atentionarilor si avertizarilor meteorologice si a avertizarilor si alertelor hidrologice EMITENT: o MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR; Nr. 823 din 15 august 2006 MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR Nr. 1.427 din 11 septembrie 2096 PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 795 din 21 septembrie 2006; In baza prevederilor art. 6 lit. e) si ale art. 9 din Legea nr. 139/2000 privind activit atea de meteorologie, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 3 alin. 2 lit. d) si e) din Lecea 21 65/2004 nr. privind infiintarea Administratiei Nationale de Meteorologie, in temeiul prevederilor art. 3 alin. 2 lit. din | c) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 privind infiintarea Administratiei Nationale "Apele Romane”, aprobata cu modificari Legea prin nr. 404/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere prevederile art. [, art. 3 lit. a) si ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de uroenta a Guvernului nr, 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, "in temeiul art. 5 alin. (8) din Hotararea Guvernului nr. 408/2004 privind si functionarea organizarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale 9 art. alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 604/2003, modificarile nr. cu si completarile ulterioare, ministrul mediului si gospodaririi apelor si miristrul administratiei si internelor emit ordin. prezentul ART. 1 Se aproba Procedura de codificare a atentionarilor si avertizarilor meteorologice emit in cazul care se producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara nationala sau regionala, in prevazuta anexa nr. |. ART, 2 Se aproba Procedura de codificare a avertizarilor si alertelor hidrologice emit în cazul care se producerii de fenomene hidrologice periculoase la seara naționala sau regionala, in 2, prevazuta anexa nr, ART. 3 | Se aproba fluxul informational operativ penini transmiterea avertizarilor si meteorologice hidrologice, prevazut in anexa nr. 3. ART. 4 =. Structurile de la nivel central si local, implicate in managementul situatiilor de în de urgenta caz inundatii, “ fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. ART, 5 La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispoziții contrare. ART. 6 Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentul ordin. ART, 7 | Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea [. Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga ANEXA 1 PROCEDURA DE CODIFICARE a atentionarilor si avertizarilor meteorologice care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara nationala sau regionala . CAP. I

Pagina 46

Dispoziții generale ART. 1 . (1) Prezenta procedura se aplica pentru fenomenele atmosferice scurta prognozate pe si medie durata si a caror evolutie potential periculoasa va incepe in cel putin 12 ore si dura la poate pana 3-4 zile, în medie. (2) Acelasi cod de culori (verde, galben, portocaliu si rosu) se foloseste si in cazul fenomenelor atmosferice prognozate pe foarte scurta durata (anticipatie de la una pana la 6 ore). ART.2 i În situatiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administratia Nationala de Meteorologie emite atentionare sau avertizare meteorologica, dupa în caz, care se prezinta succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al inceperii acestuia si durața. ART.3 | Atentionarile si avertizarile meteorologice de tip "nowcasting" se emit in fenomenelor cazul atmosferice prognozate pe foarte scurta durata (anticipatie de la una la 6 ore) si refera in pana se general la vant puternic, ploi importante cantitativ, descarcari electrice frecvente si caderi de grindina. ART. 4 (1) Atentionarile si avertizarile meteorologice constau intr-un mesaj de tip insotit de text, o harta la nivel national, cu mentionarea regiunilor/judetelor ce urmeaza sa fie posibil afectate, cu precizarea intensitatii fenomenului pentru fiecare regiune/judet, precum si a intervalului de prognoza. (2) Fiecare judet va fi colorat în verde, galben, portocaliu sau dupa nivelul de rosu, avertizare necesar. 3) Actualizarea culorilor se va face zilnic, in functie de durata si de severitatea fenomenului meteorologic "semnalat. ART, 5 Fenomenele meteorologice ce intra sub incidenta acestui cod sunt: a) vant puternic (cu intensificari); b) ploi importante cantitativ; c) ninsori abundente si polei; d) descarcari electrice frecvente; | e) canicula (valori de temperatura egale sau mai mari de 358C); £) ger (valori de temperatura sub -108C). ART. 6 (1) Codul verde nu indica nicio precautie particulara pentru perioada imediat | urmatoare, dar nu implica o vreme frumoasa sau neaparitia in urmatoarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase ce'pot perturba diverse activitati. (2) Codul galben. se folosi | | va pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite dar activitati, alifel obisnuite pentru perioada respectiva sau zona specificata. Se recomanda urmarirea periodica a „„ evolutiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor in zilele urmațoare. 13) Codul portocaliu se aplica acelor fenomene meteorologice a fi prevazute periculoase, cu un grad de intensitate mare. (4) Codul rosu se aplica acelor fenomene meteorologice prevazute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare si cu efecte dezastruoase. ART. 7 (1) Codul galben este similar unei atenționari meteorologice. (2) Codul portocaliu si codul rosu vor fi similare unei avertizari meteorolo iar gice, buletinele Lia, m eteorologice emise de doua ori pe zi (dimineata si la pranz) expliciteaza fenomenele atmosferice de ia codurile portocaliu si rosu, precizand evolutia fenomenelor specificate, acoperirea spatiala a acestora, intensitatea si durata lor. CAP, ÎI * -. Pasi Continutul si semnificatia mesajelor de avertizare meteorologic [a % in i) cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara naționala sau regionala ART. 8 i Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul vantului puternic pot fi urmatoarele”): NOTA(CTCE) N *) Mesajul de avertizare in cazul vantului puternic este reprezentat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr..795 din 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociața). Î. Cod portocaliu: | | a) intreruperi ale curentului electric si ale legaturilor de comunicatii durate relativ pe importante;

Pagina 47

b) acoperisurile si cosurile caselor pot fi avariate; c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci; d) circulatia rutiera poate fi perturbata, indeosebi pe rutele secundare si in zonele forestiere; e) functionarea infrastructurii zonelor de schi si transport pe cablu poate fi perturbata. 2. Cod rosu: a) avertizare de furtuna foarte puternica; b) intreruperile de electricitate si de comunicatii pot fi de lunga durata; c) se pot astepta pagube numeroase si importante pentru locuinte, parcuri si zone agricole; d) zonele impadurite pot fi puternic afectate; e) circulatia rutiera poate deveni foarte dificila pe zone extinse; f) transportul aerian, feroviar si maritim poate fi serios perturbat; 8) functionarea infrastructurii zonelor de schi si transport pe cablu poate fi complet perturbata. ART, 9 Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul ploilor importante cantitativ pot fi urmatoarele”): | NOTA(CTCE) | *)Mesajul de avertizare in cazul ploilor importante cantitativ este reprezentat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea [, Nr. 795 din 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociata). 1. Cod portocaliu: a) se prevad precipitatii intense ce pot afecta activitatile socioeconomice; 1 b) sunt posibile inundatii în risc importante zone cu ridicat de inundatie, in bazinele hidrografice ale zonelor respective; c) se pot produce cantitati importante de precipitatii in timp scurt, ce pot local viituri raurile mici provoca pe si scurgeri pe versanti; d) risc de deversare a retelelor de canalizare; e) conditiile de circulatie rutiera pot deveni dificile pe drumurile secundare si se produce perturbari ale pot transportului feroviar; £) se pot produce intreruperi ale alimentarii cu energie electrica. 2. Cod rosu: a) se anticipeaza precipitatii foarte intense ce pot afecta activitatile socioeconomice pe o durata de cateva zile; Sa | | b) sunt posibile inundatii deosebit de importante, inclusiv în zonele cu risc scazut de inundatii si in bazinele hidrografice ale zonelor respective; i | | c) se pot produce acumulari foarte importanțe de precipitatii pe intervale scurte de timp, ce pot local provoca viituri rapide pe raurile mici si scurgeri pe versanti; d) conditiile de circulatie rutiera pot deveni foarte dificile; ;€) risc ridicat de deversare a retelei de canalizare; £) se pot produce intreruperi de durata ale alimentarii cu energie electrica. ART, 19 ă Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul fenomenelor de ninsori abundente si polei pot fi urmatoarele*): NOTA(CTCE) *)Mesajul de avertizare in cazul fenomenelor de ninsori abundente si polei este in Monitorul reprezentat Oficial al Romaniei, Partea [, Nr. 795 din 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociata). 1. Cod portocaliu: a) suni asteptate caderi de zapada sau depuneri de polei in cantitati importante regiunea pentru respectiva; D) circulatia poate deveni rapid foarte dificila in intreaga retea, dar mai ales in sectorul forestier, unde arborii dezradacinati pot accentua dificultațile semnalate; c) riscurile de accidente sunt mari; d) unele distrugeri pot afecta retelele de electricitate si de telefonie. 2, Cod rosu: | = a) suni asteptate caderi importante de zapada sau depuneri masive de polei, ce pot afecta activitatile grav umane și viata economica; Sa E b)-circulatia risca sa devina rapid impracticabila in intreaga retea (rutiera, feroviara si rarițima); c) distrugeri importante pot afecta retelele de electricitate si de telefonie, timp de mai multe zile;

Pagina 48

d) exista posibilitatea producerii de perturbari foarte grave ale transportului aerian si ART - feroviar. Consecintele Pa Sa (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in NOTA(CTCE) cazul caniculei pot fi urmatoarele*): *) Mesajul de avertizare în cazul caniculei aa este reprezentat în Monitorul Oficial al 795 din 21.09.2006, la pagina 13 Romaniei, Partea 1, Nr. (a se vedea imaginea asociata). 1. Cod portocaliu: a) cresterea i temperaturii poate pune in pericol persoanele in sufera de maladii varsta, persoanele cu handicap, persoanele cronice sau tulburari mentale, care persoanele care iau medicamențe cu persoanele izolate; regularitate, precum si b) atentie suplimentara pentru sportivi si copii, dar si pentru persoanele lucreaza 2. Cod rosu; care în aer liber, a) sunt afectate toate persoanele, chiar si cele cu o stare de sanatate buna; b) cresterea temperaturii poaie in pune mare pericol persoanele în Varsta, care sufera de maladii cronice persoanele cu handicap, persoanele sau tulburari mentale, persoanele iau si care medicamente cu regularitate precum persoanele izolate; | c) atentie maxima pentru sportivi si dar copii, si pentru persoanele care lucreaza ART. 12 | in aer liber, Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul descarcarilor electrice „ urmatoarele*); pot fi NOTA(CTCE) *)Mesajul de avertizare in cazul descarcarilor electrice Partea este reprezentati in Monitorul Oficial al I, Nr. 795 din 21 .09.2006, la pagina 13 Romaniei, (a se vedea imaginea asociata). 1. Cod portocaliu: a) furtunile intense insotite de descarcari electrice pot provoca local pagube importante; b) locuintele subrede si instalatiile improvizate pot suferi pagube importante; c) in situatii de furtuni asociate descarcari cu electrice, subsolurile si inundate rapid; | punctele joase ale locuintelor pot fi | d) trasnetele neinsotite de precipitatii pot provoca incendii de padure. 2. Cod rosu: d) locuintele subrede si instalațiile improvizate pot fi puse in real pericol si îi e) in situatii de furtuni asociate pot usor distruse; cu descarcari electrice, subsolurile si „inundate rapid in zonele punctele joase ale locuintelor pot fi raurilor mici si mijlocii. “ART, 13 Consecintele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare in cazul gerului fi NOTA(CTCE) pot urmatoarele: ); * Mesajul de avertizare in cazul gerului este in din reprezentat Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 21.09.2006, la pagina 13 (a se vedea Î, Nr. 795 imaginea asociata). 1. Cod portocaliu: a) gerul (frigul puternic) poate in | pune pericol persoaneie vulnerabile sau varsta, cele cu handicap, cele izolate, mai ales persoanele în care sufera de boli cardiovasculare, patologii respiratorii, endocrine sau de diferite oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Raynaud; C) in cazuri cu sensibilitate ridicata la ger (zona buzelor si a inainilor), trebuie d) unele tipuri de consultat un farmacist; medicamente pot avea contraindicatii de a fi luate se consulte in caz de fig puternic si este medicul; necesar sa e) sportivii si unele persoane care lucreaza in aer liber trebuie sa acorde atenție agravarii simptomelor preexistente, sporita hipotermiei si 2. Cod rosu: a) orice persoana este amenintata, chiar si persoanele cu o stare de sanatate buna;

Pagina 49

„b) pericolul este mai mare si poate fi major pentru persoanele vulnerabile sau izolate, mai ales cele in pentru varsta, cele cu handicap, cele ce sufera de boli cardiovasculare, respiratorii, endocrine sau de diferite patologii oculare, persoanele care au probleme ale sistemului nervos sau sindromul Rayiaud;, c) este necesara o supraveghere speciala a copiilor; d) in cazuri de sensibilitate ridicata la | ger (zona buzelor si a mainilor), trebuie consultat de urgenta un farmacist, e) unele tipuri de medicamente pot avea contraindicatii de a fi luate in caz de frig puternic si, în consecinta, este necesar sa se ceara sfatul medicului; f) sportivii si persoanele care lucreaza in aer liber trebuie sa acorde atentie sporita hipotermiei si agravarii simptomelor preexistente, astfel frisoanele si amortirea extreimitatilor constituie semne de alarma. ANEXA 2 PROCEDURA DE CODIFICARE. a avertizarilor si alertelor hidrologice care se emit in cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scara nationala sau regionala CAP.I Dispozitii generale ART. 1 În situatiile in care sunt prognozate depasiri ale cotelor de aparare Dunare si rauri interioare, si pe precurn „.. Scurgeri importante pe versanti, torenti, vai nepermanente, paraie, Institutul National de Hidrologie si „Jospodarire a Apelor emite avertizare hidrologica sau alerta hidrologica, dupa caz, in care se prezinta succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul al probabil inceperii acestuia si durata, cu indicarea probabilitatii de producere a fenomenelor periculoase. ART. 2 | (1) Avertizarea hidrologica se emite atunci cand se prevede posibilitatea depasirii cotelor de aparare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante versanti, torenti, vai pe nepermanente, parale), pe baza prognozelor meteorologice. (2) Alerta hidrologica se emite atunci cand | se prevede depasirea iminenta a cotelor de aparare si/sau producerea altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante versanti, torenti, vai pe nepermanenie, paraie), pe baza prognozelor meteorologice si a starii raurilor. „ (3) Cand informatia meteorologica si hidrologica permite prognoza maximelor de viitura cotele de peste aparare, pe baza precipitațiilor care au depasit pragurile critice si/sau a topirii bruste a stratului de zapada, a precipitațiilor prognozate, a propagarii viiturilor si a altor cauze, se elaboreaza prognoza inundatiilor. ART. 3 | i | (1) Mesajele de avertizare sau alerta hidrologica sunt emise cu un anumit timp de anticipare, care permite factorilor de decizie in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta sa ia masurile de vietii necesare aparare a “si bunurilor oamenilor, precum si a altor obiective socioeconomice. (2) Timpul de anticipare este de minimum 24 de ore pentru cursurile de care reactioneaza la apa rapid ploile cazute si de minimum 2-3 zile pentru cursurile de apa care reactioneaza mai lent la ploile cazute in cazul sau propagarii viiturilor formate in zonele superioare ale bazinului hidrografic. ART. 4 | Avertizarile sau alertele hidrologice sunt emise pe baza prognozei hidrologice de evolutie debitelor si a nivelurilor corespunzatoare pe raurile monitorizate prin reteaua nationala de statii hidrometrice. ART. 5 (1) Mesajul de avertizare sau alerta hidrologica se exprima intr-o forma clara, inteligibila atat la nivelul factorilor de decizie, cat si al populatiei. a a (2) Continutul si formatul mesajului de avertizare hidrologica sunt reglementate prin prezenta metodologie. ART, 6 Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, prin Centrul National de Pro gnoze Hidrologice, emite avertizari sau alerte hidrologice de inundatii in situatii meteorolo gice deosebite la sau prognozarea acestora de catre Administratia Nationala de Meteorologie. CAP. II Continutul si semnificatia mesajelor de aveșțizare sau alerta hidrologica ART. 7

Pagina 50

“(1) Avertizarile sau alertele hidrologice constau dintr-un mesaj de tip text, insotit de o harta la nivel national, "cu specificarea arealelor/sectoarelor de rau ce urmeaza sa fie posibil afectate de cresteri semnificative de niveluri/debite, cu precizarea intensitatii fenomenului pentru fiecare areal/sector de rau, precum si a intervalului de prognoza. Atunci cand sunt prevazute scurgeri importante pe versanti, torenți, vai nepermanente, paraie, care nu pot 2) fi marcate pe harta prin sectoare de rau, se vor marca arealele in care sunt posibile astiel de fenomene. (3) Harta la nivel national va fi detaliata la nivel local de catre serviciile hidrologice din cadrul directiilor de ape ale Administratiei Nationale "Apele Romane", in functie de gradul de detaliere al informatiei meteorologice si hidrologice disponibile la momentul elaborarii prognozei hidrologice si/sau de gradul de severitate al fenomenului prognozat. ART, 8 | Pentru marcarea intensitatii fenomenului de producere de viituri corespunzator unui areal sau unui sector de rau se vor folosi urmatoarele coduri de culori: a) galben: risc de viituri sau cresteri rapide ale nivelului apei, neconducand la pagube semnificative, dar care necesita o vigilenta sporita in cazul desfasurarii unor activitati sezoniere si/sau expuse la inundatii, b) portocaliu: risc de viituri generatoare de revarsari importante, susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vietii colectivitatilor si sigurantei bunurilor si persoanelor; c) rosu: risc de viituri majore. Amenintare directa si generalizata asupra sigurantei persoanelor si bunurilor. | _ART.9 7” Codurilor de culori mentionate la art. 8 le corespund situatiile prezentate în Regulamentul privind "gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale (aprobat prin Ordinul ministrului administratiei si internelor si al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 638/420/2005, publicat in Monitor ul Oficial al Romaniei, Partea |, nr. 455 din 30 mai 2005), sectiunea B "Stabilirea pragurilor de aparare”, dupa cum urmeaza: a) galben corespunde situatiei de atentie [conform art. 28 alin. (3) lit. a) din regulament]; b) portocaliu corespunde situatiei de inundatie [conform art. 28 alin. (3) lit. b) din regulament]; c) rosu corespunde situatiei de pericol [conform art. 28 alin. (3) lit. c) din regulament]. ART, 10 Avertizarile sau alertele hidrologice se reinnoiesc de fiecare data cand situatia impune codului modificarea de culoare. ANEXA 3 FLUXUL INFORMATIONAL OPERATIV pentru transmițerea avertizarilor meteorologice si hidrologice ART. 1 Avertizarile meteorologice care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara nationala se transmit de catre Administratia Nationala de Meteorologie la Centrul Operativ pentru Situatii de „.... 1 Urgenta al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. ART. 2 Avertizarile hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scara nationala se transmit de catre Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor la Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si la Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta al Administratiei Nationale "Apele Romane”. ART. 3 Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor transmite, cu maxima operativitate, avertizarile meteorologice si hidrologice, care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice periculoase la scara nationala, la Ministerul Administratiei si Internelor - Directia generala pentru relatii cu prefecturile, la comitetele judetene pentru situatii de urgenta si catre mass- media. ART. 4 Comitetele judetene pentru situatii de urgenta transmit avertizarile meteorologice si hidrologice, care se emii in cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice periculoase ia scara nationala, prin intermediul centrelor operationale ale inspectoratelor pentru situatii de urgenta la comitetele locale pentru judetene situatii de urgenta (primarii), ART. 5

Pagina 51

Avertizarile meteorologice care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scara regionala se transmit de centrele meteorologice regionale (CMR) la centrele operationale ale inspectoratelor judetens pentru situatii de urgenta. ART. 6 Avertizarile hidrologice care se emit in cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scara regionala se transmit de directiile apelor la centrele operationale ale inspectoratelor judetene pentru situatii de urgenta. ART. 7 Centrele operationale ale inspectoratelor judetene pentru situatii de urgenta au obligatia de a transmite avertizarile meteorologice si hidrologice, care se emit in cazul producerii de fenomene meteorologice si hidrologice periculoase la scara regionala, la comitetele locale situatii de pentru urgenta (primarii) din zonele potential afectabile. ART, 8 | | Comitetele locale pentru situatii de urgenta (primarii) au obligatia de declansarea a dispune sistemelor de alarma existente pe raza localitatii (sirene, clopotul bisericii etc.) pentru avertizarea-alarmarea populatiei.

Pagina 52

SILMINA LE, UTILIZATE, PENIRU ALARMAREA POPULATIEI CU Șes SERENA EI A Eger PE reeepu "EEEPEJEZE ERA EXE [i E PR ENEA EPE ZASEEE Ea sI SA > | LAIMIA ARIAN — semaniul consta în 15 sunete (impulsuri) ES modulate, E E, cu durata a si intervale a 3 cate 4 secunde fiecare * ALARMA CHIMICA” — semanlul consta în 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauza de 10 secunde intre ele. *CALAMITATE NATURALA? — semnalul consta din 3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde intre ele. — semnalul consta dintr-un suasi continuu de aceeasi intensitate cu durata de 2 minute

Pagina 53

SE BHTRaeOr Dita asigurarea masurilor de paza si protectie a izvoarelor si surselor de alimentare cu masuri de oxigenare a apei din iazurile si lacurile de acumulare cu potential piscicol din proprietatea Consiliului Local sau alti detinatori 7 supravegherea surselor potentiale de poluare pentru evitarea producerii poluarilor 4 se vor urmari prin actiuni de identificare a surselor suplimentare sau de rezerva, inclusiv apele subterane si posibilitatile de captare din aceste surse; | se vor lua masuri de folosire rationala a apei de catre utilizatori, în special pentru irigatii, asttel încat pagubele economice sa fie minime precum si de reducere a pierderilor de apa intocmeste si transmite "raport operativ” la Grupul de Suport Tehnic al C.].S.U cu privire la evolutia fenomenului si a masurilor intreprinse ; în termen legal se va ințocrmi si transmite “raport de sinteza” la Grupul de Suport Tehnic al C.].S.U privind pagubele fizice si valorice inregistrate

Pagina 54

PRAGURI CRITICE LA SECETA PRAGUL DE ATENTIE | Atingerea pragului de ateniie este caracterizata de inregisirarea unor evenimente specifice si masurabile, astfel: e precipitații sub media lunara multianuala | o scaderea debitelor pe cursurile de apa codificate sub media lunara multianuala 8 secarea unor cursuri de apa necodificate e scaderea nivelului panzei freatice si a nivelul apei in fantani (cca. 25 - 30% scadere fata de nivelul normal) si/sau secarea unor fantani e atectarea culturilor agricole si a pasunilor (ofilire, uscarea vegetatiei, intarzieri in dezvoltarea plantelor) PRAGUL DE ALARMA Atingerea pragului de alarma este caracterizata de agravarea situatiilor mentionate în cazul pragului de atentie, astfel: a precipitatiile inregistrate se sitmeaza sub media sau minima lunara multianuală (sau nu se inregisireaza precipitatii decat local, izolat si in cantitati neinsemnate) e scaderea pronuntata a debitelor si nivelurilor pe cursurile de codificate sau chiar | apa secarea (integrala sau pe tronsoane) a acestora a e scaderea pronuntata a nivelului panzei freatice (evolutie apropiata de valorile minime si multianuale) a nivelului apei în fantani (peste 50% scadere fata de nivelul normal) precum si marirea numarului de fantani secate e inregistrarea unor dificultati in asigurarea necesarului de apa pentru populatie si / sau animale a înregistrarea de pagube la culturile agricole o vegetatia de pe pasuni si fanete este grav afectata sau poate lipsi in totalitate unele suprafete pe 2 apare pericolul de producere a incendiilor la vegetatia uscata prin autoaprindere a inregistrarea de temperaturi diurne de 35 Celsius si / | peste gr. sau atingerea pragului critic de 80 unitati pentru indicele temperatura - umezeala (ITU) PRAGUL DE PERICOL Atingerea pragului de pericol se produce în aceleasi condiții ca in cazul pragului de alarma, care se urmatoarele: peste suprapun perioade in care se inregistreaza temperaturi diurne de 38 | peste gr. Celsius, depasirea pragului critic de 80 unitati pentru indicele temperatura - umezeala (ITU) e se inregistreaza incendii frecvente la vegetatie uscata si plantatii forestiere e inajoritatea cursurilor de apa codificate au tronsoane secate sau sunt secate in totalitate e s8 inregistreaza un numar mare de fantani secate 9 se inregistreaza dificultati majore in alimentarea cu apa a populatiei si animalelor MODUL DE ACTIUNE AL CLSU IN PERIOADA SITUATIILOR DE URGENTA GENERATE DE SECETA SI CANICULA MASURI CU CARACTER GENERAL Intrunirea periodica a Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta în sedinte de analiza a efectelor secetei Stabilirea. de masuri pe plan local pentru combaterea efectelor secetei si caniculei i Aplicarea masurilor prevazute în planurile proprii de aparare ale fiecarui centru operativ acest domeniu pe Asigurarea si respectarea permanentei la sediul CLSU in special în week-end si in perioadele in emise care sunt avertizari hidrometeorologice - cod galben, portocaliu sau rosu Monitorizarea , efectelor secetei prin efectuarea de deplasari pe teren pentru actualizarea informatiilor cu privire la efectele inregistrate pe teritoriul comunei Asigurarea respectarii instrucțiunilor cu caracter tehnic transmise de catre unitatile cu atributii în gestionarea, situatiilor de urgenta generate de seceta (SGA, ISU], ASP, DSVSA, DADR) Monitorizarea zilnica prin intermediul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta a secetei de teritoriul efectelor pe administrativ al comunei în vederea identificarii operative a oricaror situatii de criza si RAPORTAREA DE URGENTA la ISUJ lasi si GST AINFMPACHPA Iasi a oricaror aspecte legate de: e mortalitati la animale, mortalitati piscicole pe cursurile de apa sau in acumularile agropiscicole e cazuri de deces, lesin sau imbolnaviri cu posibile cauze legate de temperaturile inalte a situatii locale în care exista pericolul neasigurarii necesarului de potabila apa pentru populatie sau a apei pentru adapatul animalelor a care exista pericolul inregistrarii de morialitati animale în conditiile necesarului de neasigurarii hrana pentru acestea Intocmirsa si transmiterea, de "rapoarte operative" catre GST AJIFMPACHPA Iasi si ISU] Jasi în fie situația care sa raportata din teren, in prima faza cu frecventa saptamanala iar ulterior cu frecventa zilnica (functie de intensitatea de manifestare a secetei), cu privire la: e numarul localitatilor afectate de seceta s situatia asigurarii sursei de apa în localitatile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa (sistemele centralizate, sursa de apa, debite mecesare si asigurate, gospodarii racordate / total gospodarii, existenta si modul de functionare al sistemelor de distributie a apei prin cismele stradale) afectate de seceta bilitatii apei din fantani prin analize de calitate a apei efectuate de laboratoarele ASP rii, adancirii si dezinfectarii fantanilor, dupa caz 1/4

Pagina 55

=. evolutia nivelurilor pe cursurile de apa si situatia

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.