Hotărâre a Consiliului Local
Studiu OSPA
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 17,3 MB · modificat pe site: 23.08.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local, „Studiu OSPA”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2021/08/STUDIU-OSPA.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/3513-studiu-ospa, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
OFICIUL JUDEȚEAN PENTRO
STUDII PEOOLOGICE ȘI AGROCHIMCE IAȘI
Intrare.
mo Sete (m flO E
N Ri n ne OR
Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice. /
] =) S TU DI U
Pedologic și agrochimic privind
amenajarea pastorală a terenurilor
aparținând teritoriului administrativ
Valea Lupului, județul Iași
scara 1 : 5.000
Verificat,
Pedologie, Sp
Pedolog: Dr. ing. exp. Curea Daniel
Agrochimie, :
Agrochim.:Ing. exp. Cojocariu Eugenia 7/7
Agrochim.:Ing. exp. Jescu Toader .
Pagina 2
CUPRINS
PEDOLOGIE
1.INTRODUCERE nenea 3
ennoaeeaneeneeaneaneaneeaneenteasaneeasenneaataatantnntantenataneeaaaneaneeaneenee
2.CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE ......cn nun enenneenenenaeaeaenenenaeaonenaeaenenenee 10
2.1.Relieful .......ncnaeunneneeeeneneneeneneseononeaneneneenenaseanenenesnanenanasaanenesaaneaeae 10
2.2: GEDlOgIasasica sait 3885300033630 333 aa 15
2.3. Hdrografia rcocoasao cca aaa aaa TREE 16
p 0 A i in 6 Ip a Rae a NOR RR RR e a e DR Ra e eee Ra 19
2.5; Vegetația cincia a aa ECE ICI 03 DU, 21
2.6. Influența antropică css cas snacesaieosăasaaaaaaoszaaa adesea dea aa6aăăaăăsăaă 24
3.SOLURILE acceseaza oase aa Ba 09030003 a pi SIR 28
3.1.Lista unităților de sol și caracterizarea acestora... naenenee 33
4.FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE ȘI MĂSURI
DE PUNERE ÎN VALOARE A PAJIȘTILOR.......naeaneaeeeeeeeeezeeeeeaeeeaeeeeeze 36
5.CONCLUZII........nanananeneseenoneneanenenesaanenasennenenesnaneaaanenenaeneneneenenenasasaenenenaeeasaeaeaeae 39
BIBLIOGRAFIE.. anenneneanennanannoneaneaaaseanenae 4
== ANEXE
- Anexa 1 Altitudine, expoziție, panta.........nc nec neaneenenneneeneoneneeneeneenenaonennenannaneeaeea 42
HĂRȚI
- Harta unităților de sol
AGROCHIMIE
6.CARACTERIZAREA AGROCHIMICĂ......neannanoaeneeaaeeazanateneeeaaeeazeenzaeazeeee 43
ANEXE
- Buletin de analize
- Variantă fertilizare
x
HĂRȚI
- Cartograma principalilor indici agrochimici
n
ns
Ea
Pagina 3
1. INTRODUCERE
Așezare geografică, limite
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Valea Lupului
este situat la circa 1 km vest de municipiul Iași (figura nr. 1).
Județul Botoșani
=
EI
Legendă:
CI “e, IE Municipiu Iași
33 valea Lupului
că
2 o 10 2 40 km
EI Ci L 4 Fi Fi L 4 n L
Județul Vaslui
CI Fig. | Așezarea administrativă a comunei Valea Lupului.
Comuna Valea Lupului se învecinează cu următoarele teritorii
EI
administrative:
55 - laNșiE; Rediu
- la S: Miroslava;
Gui la V:
- Lețcani.
Wu
i
x
Pagina 4
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor
din teritoriul administrativ Valea Lupului s-a executat la scara 1:5.000, încadrându-
se în categoria de complexitate III C — 30.48 ha.
Pe suprafața cartată au fost executate 1 profil principal și 2 profile de control
(sondaje).
Din profilele principale executate s-au recoltat 4 probe de sol care au fost
analizate în cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și
Agrochimice Iași, de către chimist Săveanu Adina după următoarele metode:
-4 analize pentru determinarea pH-ului — metoda potențiometrică cu electrod de
sticlă în extract apos;
-4 analize pentru determinarea conținutului de CaCO prin metoda
gazovolumetrică cu calcimetrul Scheibl;
-3 analize pentru determinarea conținutului în humus — metoda Walkley — Black,
modificarea Gogoașă;
-3 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl;
ke
-3 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu
— după Egner — Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de
molibden“;
EI
-3 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu
la fotometrul cu flacără;
C3 PD
-4 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid
EI clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare.
Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.
E Metodologia și etapele de lucru
Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a
CE Studiilor
Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a
55
ku
E
Pagina 5
trei etape importante de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa
de birou.
În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat
pi materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a
arealului studiat.
Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei în
scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981,
1990), proiecția Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981),
proiecția Gauss-Kriiger și ortofotoplanuri, ediția 2005.
În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a
teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol,
înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea
pe plan a arealelor cu diferite unități de sol.
În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a
interpretat datele analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din
cercetările anterioare.
|
[ee
Situatia pajistilor din România
—] În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din
suprafața totală de pajiști din țara noastră (4.9 ha - 33% din suprafața agricolă a
ea conform
României), Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov
68% o reprezintă pășunile, iar 32% fânețele (figura nr. 2).
>)
==.
NR
N
La
Pagina 6
N
N
”
N
DO Pășuni
N BD Fânețe
N
U
N
|
U |
|
| Fig. 2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România. |
Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică
ă
Li a pajiștilor se prezintă astfel:
n > 47% zonă de deal;
U
> 32% zonă de munte;
> 21% zonă de luncă.
În funcție de zonare și regionare, pajiștile pot fi:
> PAJIȘTI ZONALE
1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine)
2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor)
3. Etajul boreal (al pădurilor de molid)
4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) |
4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase
4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun
5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari)
5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili
Pagina 7
ps
== 5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili — termofili
6. Zona silvostepei
7. Zona stepei
> PAJIȘTI INTRAZONALE
8. Pajiști din lunci și depresiuni
9. Pajiști de sărătură (halofile)
10. Pajiști de nisipuri (psamofile).
Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile
din țara noastră sunt prezentate în tabelul nr. | de mai jos:
Tabelul nr. 1 Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști.
Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști
Graminee perene Leguminoase perene
Agropyron pectiniforme — pir cristat | Lotus corniculatus — ghizdei
Bromus inermis — obsigă nearistată | Medicago sativa — lucerna albastră
Dacrylis glomerata — golomăț Onobrychis viicifolia — sparcetă
Festuca arundinacea — păiuș înalt Trifolium hybridum — trifoi corcit
„= LE Festuca — păiuș de livadă | Trifolium — trifoi
pratensis pratense roșu
Festuca rubra — păiuș roșu Trifolium repens - trifoi alb
Lolium perenne — raigras peren
Phalaris arundinacea — ierbăluță
Phleum pratense — timoftică
Poa pratensis — firuță
Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza
numărului mare de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu
zootehnie dezvoltată amestecurile de ierburi perene sunt standardizate și se
revizuiesc odată la 15-20 ani.
În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase perene
trebuie avut în vedere următorii indicatori biotehnici și economici:
Pagina 8
n
|
m
|
ț modul de
zi folosire
| principal
n longevitatea
| culturii
Pai
N asigurarea
U umidității
N
| nivelul de
fertilizare
n indicatori
| biotehnici și înălțimea
economici covorului
ierbos
pe
capacitatea de
concurentă
|
gradul de
înmulțire
!] vegetativă
Po
capacitatea de
| otăvire
J rezistența la
călcare
U
După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o
]
graminee perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de
pajiști, ce asigură calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile
]
staționale, sistem de cultură și mod de folosință, se mai adaugă alte specii ca
] păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de folosire, păiușul înalt pentru
J
|
J
Pagina 9
robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la secetă, raigrasul
peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GIAP, 2014).
Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite
în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara
noastră trebuie să acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin
menținerea suprafeței existente la 1 ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de
întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole.
=]
p bn
CI
CI
CI
CI
CD
E3
50
85
CI
59
UI
Pagina 10
2. CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE
2.1. Relieful
Teritoriul comunei Valea Lupului este situat în partea sudică a Câmpiei
Moldovei, cunoscută sub denumirea de Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului.
În cadrul acestei subunităti geomorfologice, teritoriul se desfășoară între
valea pârâului Rediu, la est și platoul Uricului la vest, limita sudică fiind pe valea
râului Bahlui.
Relieful are aspectul unei câmpii colinare și deluroase, cu interfluvii
acumulative (terase), în stadiu avansat de evolutie, formată în condițile unui
substrat argilo-nisipos sarmațian și de luturi loessoide cuaternare usor erodabile.
Relieful de dealuri și coline se caracterizează prin altitudini joase (100-200
m), pante dominante de 2(3) — 5(8) %, densitate de fragmentare relativ slabă și
energie de relief de 50-100 m.
Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 100-125 m, în timp ce
fe
altitudinea principalelor văi se situează sub 100 m.
CI Altitudinile maxime absolute se înregistrează în partea de NE a teritoriului,
în dealul Capul Rediului (210,9 m).
CI
Altitudinile minime absolute se înregistrează în extremitatea sudică, în zona
de debușare a pârâului Rediu (Fundul văii) în șesul Bahluiului (sub 50 m).
CO
Orientarea generală a interfluviilor este de la nord la sud și de la nord — vest
EI la sud — est, orientare ce corespunde direcției principalelor văi ce drenează
teritoriu. Gradul cel mai ridicat de fragmentare al reliefului se constată în bazinele
535 superioare ale pârâului Lupului și Prisăcii.
Pe versanții acestor văi, gradul de înclinare are frecvent valori de 5-15% (cei
55 15-25% vestică în
cu expoziție estică) și (cei cu expoziție și sudică), timp ce pe
SI
10
DU
LS)
Pagina 11
platouri, terase și culmi înguste se menține la valori de 2-5%, mai accentuate pe
margini.
Suprafața generală a platourilor și culmilor este înclinată spre sud și sud —
est, conform cu înclinarea stratelor geologice, în timp ce terasele sunt ușor
înclinate către șesul Bahluiului.
Ținând cont de modul cum au acționat factorii externi și de rezultatul
interacțiunii acestora cu factorii interni (geologici) se pot distinge mai multe tipuri
principale de relief.
Relieful structural
În cadrul reliefului structural, structura geologică și duritatea rocilor sunt
puse în evidență de eroziunea selectivă. Deoarece rocile dure lipsesc, relieful
structural este determinat de structura geologică monoclinală, scoasă în relief de
rețeaua hidrografică care datorită adâncirii și dezvoltării sale continue duce la
formarea unor văi, cu caracteristici diferite:
- văile orientate pe direcția N-S și NV-SE ( Lupului, Rediului), conform cu
înclinarea stratelor geologice, au un profil longitudinal relativ evoluat, cu pante
reduse și versanți relativ simetrici. Datorită unghiului de înclinare a stratelor
geologice, versantul stâng al văilor este mai înclinat și afectat de intense procese de
degradare (eroziuni puternice, alunecări active și semiactive, zone cu exces de
umiditate și soluri sărăturate), în timp ce versantul drept este afectat predominant
de eroziunea de suprafață, unele alunecări stabilizate, mai rar semiactive și ochiuri iii
de exces de umiditate.
- văile orientate perpendicular sau aproape perpendicular față de înclinarea
stratelor geologice, din categoria cărora face parte valea Prisăcii.
Datorită eroziunii selective, aceste văi au un profil transversal asimetric,
astfel că versanții înclinați conform cu structura apar mai evoluați cu pante
domoale, în timp ce versanții opuși, care au o orientare contrară înclinării stratelor
IN
Pagina 12
sunt mai abrupți și cu intense procese de degradări, alcătuind un relief de „cueste »
sau „coaste”. În acesată categorie intră dealul Capul Rediului.
Relieful sculptural
Include zonele interfluviale (cu excepția tersaselor fluviatile), respectiv
platouri largi și culmi mai mult sau mai puțin înguste și versanți modelați de
procese de pantă.
Datorită interdependenței și condiționării reciproce a procesele naturale, pe
aceeași suprafață de relief acționează concomitent un întreg complex de factori:
eroziune de suprafață, eroziune de adâncime, tasări, surpări, alunecări. În această
complexitate unele procese sunt principale, altele secundare, după acțiunea
dominantă a unuia sau altuia dintre procese separându-se diferite suprafețe de
teren:
- suprafețele de teren cu procese geomorfologice neapreciabile.
În această categorie se includ suprafețele interfluviale mai mult sau mai puțin
A
largi, cu pante reduse (2-5%) platoul Beldiman.
E
- suprafețe pe care domină eroziunea de suprafață.
3
Deși cernoziomurile, care domină în zonă, fac parte din categoria solurilor cu
cea mai mare rezistență la eroziune, totuși eroziunea de suprafată are o mare
EI
răspândire.
Caracterizeză marginile de platou, culmile înguste, versanții, în special cu
EI
expoziție estică, situați în partea mijlocie și inferioară a bazinelor hidrografice.
E - suprafețe pe care predomină eroziunea de adâncime (ravene, ogașe, șiroiri) -
coasta Valea Lupului.
E> - suprafețe pe care apar marnele salifere la suprafață sau aproape de
suprafața solului, cu frecvente apariții de izvoare la zi și asociate cu procese de
>
sufoziune și eroziune de adâncime — coasta Valea Lupului.
12
Pagina 13
- suprafețe pe care predomină alunecările complexe, care ocupă cea mai
mare parte a versanților. De obicei, în partea superioară a versanților se
întâlnesc alunecări mai active în comparație cu partea inferioară a lor, unde
alunecările sunt stabilizate sau în curs de stabilizare.
De asemeni, în masa de alunecări stabilizate sau în curs de stabilizare, pot
apărea cuiburi de reactivare.
În această categorie se încadrează versanții Valea Lupului și Valea Prisăcii.
Relieful de acumulare fluvială
Se desfășoară în lungul pâraielor, al altor văi afluente secundare, la contactul
dintre diferite trepte de relief ori la schimbările mai importante de pantă și este
reprezentat prin șesuri, conuri de dejecție, glacisuri coluviale sau proluviale, terase
fluviatile.
esurile
Sunt cele mai recente forme de relief de acumulare, cu excepția conurilor de
dejecție și glacisurilor, care continuă să se formeze și în prezent.
=
Șesurile ocupă porțiunile cele mai coborâte ale reliefului, având o pantă foarte
(cd redusă, o densitate de fragmentare extrem de slabă și o energie de relief sub 10 m.
De la vest la est, principalele șesuri sunt Tăutești (Valea Lupului) cu afluent
Ea
valea Prisăcii și Rediu. În general aceste șesuri sunt alcătuite dintr-o succesiune de
zone largi, mlăștinoase întrerupte de zone mai înălțate, alcătuite din materiale =
EI
coluviale și proluviale aduse de pâraiele afluente .La contactul cu versanții, șesurile
sunt însoțite de o prispă coluvială rezultată din materialele erodate de pe versanți.
E=
În partea superioară a șesurilor, ca urmare a materialelor deplasate pe versanți
E—> prin procese de alunecare, șesul se îngustează până la dispariție. Se remarcă
predominarea în partea superioară a șesurilor a zonelor înălțate, coluviale și
E proluviale, în timp ce în porțiunile mijlocii și inferioare predomină zonele de
înmlăștinire, alternând cu ochiuri de sărături.
UI
13
îi
n
Pagina 14
Terasele fluviale
Se desfășoară la sud de o linie ce ar uni dealul La Coșări — dealul Capul
Rediului .
Deși din punct de vedere structural se etajează mai multe nivele de terase
între șesul Bahluiului și linia sus amintită, în relief se înscriu următoarele trepte
principale:
- terasa cu altitudini relative de 30-35 m are o suprafață restrânsă și se situează
pe platoul Beldiman, zona „La 7 case”.
- terasa cu altitudini relative de 60-70 m este mult mai extinsă, în special în
Dealul Icarului. Este alcătuită din 3-5 m nisipuri și prundișuri în bază, peste care
urmează 10-15 m luturi loessoide.
- terasa cu altitudini relative de 100 m și altitudini absolute de 140-150 m se
situează în continuare spre nord (dealul Prisăcii), având o grosime a depozitelor de
15-25 m, cu o structurală asemănătoare precedentelor.
lesa - terasa de 130-140 m altitudine relativă este bine reprezentată în dealul Capul
Rediului. În unele locuri, aluviunile sale sunt puternic erodate, încât se găsesc la
suprafață. În alte părți, peste prundișuri s-au depus luturi aluvio-coluviale groase de
10-20 m.
- terasa de 160-170 m altitudine relativă apare la partea superioară a dealului
Capul Rediului sub forma unor lentile de nisipuri și prundișuri, mai rar luturi cu
concretiuni calcaroase. Suprafața acestei terase se găsește mai sus decât
interfluviile de la nord, fiind limitată de denivelări de câteva zeci de metri.
Procesele geomorfologice de pantă au erodat terasele superioare, acoperindu-
le pe cele mai joase cu o pătură de luturi coluviale, astfel că suprafețele actuale
apar ca platouri sau culmi late ușor înclinate spre sud. Pantele reduse care permit
mecanizarea fără restricții a lucrărilor agricole, substratul alcătuit din depozite
14
Pagina 15
loessoide groase, cu bune însușiri fizice și hidrofizice (porozitate, permeabilitate),
fac din aceste forme de relief zonele cele mai favorabile pentru agricultură.
2.2. Litologia depozitelor de suprafată (Geologia)
Din punct de vedere geologic, teritoriul Valea Lupului este situat în aria de
răspândire a depozitelor Bassarabianului inferior și Cuaternarului.
Deoarce grosimea depozitelor Bassarabian inferioare este de circa 400 m și
el apare sub dealul Breazu (209,3 m), sub depozitele de terasă, putem afirma că
întreaga zonă aparține acestui orizont deoarece cele mai mari înălțimi nu depășesc
210 m. Depozitele Bassarabianului inferior in facies de adâncime (stratele cu
Cryptomactra) se caracterizează prin formațiuni de argile — marne cenușii —
albăstrii compacte sau slab stratificate. Alături de argile și marne cu cristale de
gipsuri sau sub formă de plachete, se întâlnesc și unele intercalații de nisipuri fine.
Depozitele Bassarabiene conțin frecvent săruri solubile (sulfați, cloruri, mai
rar carbonat de sodiu), care apar pe versanții văilor sub formă de eflorescențe
=
saline și izvoare cu mineralizare ridicată.
Predominarea rocilor moi, argiloase se reflectă în morfologie printr-un relief
estompat, interfluvii larg boltite, văi cu pante longitudinale domoale și șesuri
dezvoltate, versanți modelați de eroziune și alunecări.
Sedimentele bassarabiene apar la zi doar pe versanții mai înclinați, afectați
de procese de eroziune sau alunecări (în zonele de desprindere a acestora).
În rest, ele sunt acoperite de luturi eluviale și deluviale rezultate din
transformarea diagenetică a argilelor și marnelor. Grosimea acestor depozite este
mai mare pe platouri și culmi și mai reduse pe pante. Ca vârstă, aceste depozite pot
fi considerate mai recente (pleistocene), deși s-au format pe baza depozitelor
bessarabiene.
15
Bu
Ba
Pagina 16
Cuaternarul este reprezentat prin depozite pleistocene de terase fluviatile și
depozite holocene aluviale, proluviale și coluviale din văi.
Depozitele de terase pleistocene sunt predominant nisipolutoase și nisipoase,
cu prundișuri puține, la partea inferioară și lutoase, lutoargiloase, la partea
superioară. Ele alcătuiesc roca predominantă a suprafețelor cvasiplane situate la
sud de o linie ce ar uni dealurile La Coșări — Rediu.
Depozitele holocene, cele mai recente, sunt cantonate în văi și au grosimi
reduse (2-4 m), alcătuirea lor litologică nefiind uniformă, suferind variații laterale.
Predomină materialele cu textură fină (argiloasă), cu un conținut ridicat în
săruri solubile.
2.3. Hidrografia si hidroseolozgia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Valea Lupului face parte
din bazinul mijlociu al râului Bahlui.
Apele de suprafață care drenează zona au bazine de alimentare de formă
alungită și îngustă, de mică extindere. Cele mai importante sunt:
- Valea Lupului are originea la nord de satul Tăutești, vărsându-se în Bahlui
în dreptul satului Valea Lupului. Are o direcție generală N-S, primind o serie de
afluenți cu caracter torențial, în special pe stânga cel mai important fiind valea
Prisăcii.
- Valea Rediu (Fundul văii) izvorăște de la nord de satul Rediu și se varsă în
Bahlui la extremitatea vestică a cartierului Păcurari. Are direcția generală NV-SE
și se primește un singur afluent, pe stânga, de sub pădurea Breazu.
Alimentarea pâraielor este de tip pluvio-nival și subteran. Perioada apelor
mari se produce în februarie — martie deoarece precipitațiile sub formă de zăpadă
sunt mai bogate, iar topirea lor se face în timp scurt, pe suprafețe întinse. În plus,
permeabilitatea redusă a substratului contribuie la creșterea sensibilă a scurgerii în
16
Pagina 17
acest anotimp. Alimentarea din surse subterane are variații mari, reducându-se
mult în timpul toamnei.
Ca o caracteristică generală, aceste văi au o scurgere temporară în cursul
superior, alimentarea făcându-se la topirea zăpezilor și în timpul precipitațiilor. În
cursul mijlociu, cursul devine, în general, permanent, ca urmare a alimentării din
pânzele subterane situate la baza șesului sau la baza luturilor eluviale de pe
interfluviu.
În cursul inferior, alimentarea se face și din stratele acvifere de terase
fluviatile, fapt ce asigură, în general o scurgere permanentă.
Mineralizarea este ridicată, datorită conținutului bogat al apelor freatice,
cantonate în mare parte pe argile sarmatice, pentru care concentrația în săruri
oscilează între 1 și 5g/l.
Datorită condițiilor climatice, în perioadele secetoase intesificăndu-se
procesul de evaporație, o parte din sărurile existente în apele subterane sunt scoase
la suprafața solului, sub forma unor pulberi albicioase. Aceste eflorescențe saline
sunt spălate de ploi și transportate în pâraie, când, la primul val de viitură,
pă; mineralizarea
apei poate să atingă 4000mg/litru.
[
Concentrația ionilor de hidrogen (pH) este mai mare decât 7, dovedind
—j
prezența unor ape alcaline. Ea crește spre zona de vărsare, ca urmare a creșterii
gradului de mineralizare.
i
Dintre ioni, sunt prezenți anionii de clor (CI), sulfat (SO4”), bicarbonat
Ea (HCO3) și cationii de sodiu (Na”), calciu (Ca'*), magneziu (Mg").
Impurificarea (poluarea) antropică este slabă, datorită unor deversări
5 întâmplătoare, mai poluate fiind pârâul Rediu și Lupului.
Impurificarea naturală, datorită unor condiții morfohidrologice se produce
Da datorită albiilor mâloase prinse în vegetație higro și hidrohalofilă, cu emanații de
gaze toxice (prin descompunerea resturilor organice), la care se adaugă debitele
17
Pagina 18
2.4. Clima
Pentru caracterizarea climatică a teritoriului au fost utilizate datele climatice
înregistrate la stațiile meteorologice Iasi și Podu Iloaiei, precum și unele date din
Atlasul climatologic al României.
Temperatura aerului
Temperatura medie anuală a aerului este de 9,4 “C la stația Iași și 9,2 *C la
stația Podu Iloaiei, amplitudinea anuală fiind de 24,5 %C. Temperatura medie
a
lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,7%C, iar a celei mai calde (iulie) de 20,8 SC.
Temperatura medie a lunilor de vară este de 20,2 “C, favorabilă culturilor: OIZz,
lucernă, sfeclă de zahăr, porumb, grâu, soia, etc.
Urmărind variația decadală a temperaturii aerului, se observă că ea scade sub
0%C din a doua decadă a lunii decembrie, continuând să scadă în doua
până a
decadă a lunii ianuarie, când ajunge la
-3.9%C, după care începe să crească, trecând prin 0%C la începutul primei decade a
lunii martie.
Urmează o creștere mai rapidă de primăvară, care grăbește perioada de
vegetație a plantelor.
Maximul de temperatură se înregistrează în luna iulie, după care urmează o
scădere lentă de toamnă, care permite maturizarea plantelor.
Temperaturile medii zilnice > 5 %C se înregistrează din prima decadă a lunii
aprilie până în a doua decadă a lunii noiembrie, cu o sumă de 2584 grade
pe
interval și o durată de 232 zile.
Temperaturi medii zilnice > 10 %C se înregistrează din a doua decadă a lunii
aprilie până în a doua decadă a lunii octombrie, cu o durată de 185 zile și o sumă
de 3224 grade pe interval.
19
Pagina 19
Temperaturi medii zilnice > 15 %C se înregistrează din a doua decadă a lunii
mai și durează până în a treia decadă a lunii septembrie cu o durată de 138 zile și o
sumă de 2651 grade pe interval.
Suma gradelor de temperatură din perioada de vegetație cuprinsă între |
martie și 31 octombrie este de 3422 cu o medie de 14,0 %C pe interval, iar pentru
perioada de vegetație cuprinsă între | mai — 31 octombrie, este de 3050, cu o medie
de 16,5 9C pe interval.
2
Durata medie a intervalului fără îngheț este de 181 zile. Brumele, cele mai
timpurii, apar pe văi din a doua decadă a lunii septembrie și se prelungesc uneori
până în ultima decadă a lunii mai.
Precipitațiile
Suma medie a precipitațiilor anuale este de 540,8 mm la statia Iași și de
474,4 mm la stația Podu Iloaiei (medie calculată pe perioada 1971-1988).
Regimul pluviometric arată ploi mai puține în anotimpul rece, cu un minim
în februarie. Din aprilie începe creșterea cantităților de precipitații, ajungând la un
maxim în luna iunie, după care urmează o scădere în iarnă.
În perioada de vegetație cad circa 368 mm precipitații, din care o
parte se
produc sub formă de averse.
]
Secetele sunt foarte frecvente și apar, obișnuit, de la sfârșitul lunii iulie și
începutul lunii august, și se prelungesc până în septembrie. În unii ani se
ii
semnalizează secete timpurii (mai, iunie).
Ploile de vară au un caracter torențial și produc o intensă eroziune a solurilor
=
situate pe pante.
Evapotranspirația reală este de 493 mm înregistrându-se un excedent de +26
mm în lunile februarie și martie, și un deficit de 182 mm din iulie până în
octombrie.
E
20
N
|
Pagina 20
În perioada de deficit, umiditatea solului scade până la coeficientul de ofilire
în partea superioară a stratului radicular, pentru 15-30 zile.
Bilanțul hidroclimatic mediu anual este subexcedentar, slab deficitar, cu un
indice hidroclimatic de 78-90 și un indice de ariditate de 27,8 în unii ani chiar mai
scăzut.
Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 26,4 iar a zilelor cu strat de
zăpadă de 56,8. Umiditatea relativă a aerului are o medie anuală de 71 % și nu
scade sub 64 %.
Regimul vânturilor
După datele stațiunii Iași, rezultă că 27 % din timp este calm. În restul
timpului bat vânturi mai frecvente din nord-vest, sud — est și nord.
Masele de aer care se deplasează dinspre nord și nord — vest pot să aducă aer
umed oceanic și precipitații bogate, iar iarna, aer polar cu ger și zăpadă. În iernile
cu sol lipsit de zăpadă, aceste mase de aer pot dăuna culturilor de orz și grâu de
toamnă.
Vânturile din direcțiile sud și sud — est aduc moderarea temperaturii iarna,
]
primăveri timpurii cu încălziri bruște sau călduri uscate, vara.
E
Numărul mediu al zilelor cu cer senin este de 115.
L Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit este de 130. Teritoriul se
=! încadrează în microzona climatică a cernoziomurilor cambice, cu climă moderat
călduroasă — semiumedă, clasa de temperaturi medii anuale submijlocii.
—E
2.5. Vegetatia
_.— Din de vedere
punct geobotanic, teritoriul comunei Valea Lupului aparține
subzonei de silvostepă cu slabe influențe stepice. La vegetația caracteristică acestei
5 subzone se intrazonale azonale de
adaugă asociațiile și lunci, sărături, mlaștini,
bălți.
A 21
|
Pagina 21
Pădurile sunt constituite în două trupuri: pădurea Capul Rediului și pădurea
După Redi.
Constituie șleauri și stejărete de dealuri joase și din silvostepă în care se
întâlnesc frecvent Quercus petraea și Tilia tomentosa, uneori cu Quercus
dalechampii (gorunul) și chiar Quercus polycarpa (gorunul ardelean) sau Quercus
pedunculiflora (stejarul brumăriu), la care se adaugă Acer campestre (jugastrul),
Ulmus foliacea, Tilia cordata, Acer tataricum (gladisul), Carpinus betulus
sporadic,
Sorbus torminalis (scorusul), Fraxinus excelsior și frecvent Cotinus coggygria
(scumpia). Se asociază arbusti ca: Viburnum lantana (dârmozul), Corylus avellana
(alunul), Cornus mas (cornul), Cornus sanguinea (sângerul), Crataegus
monogyna
(păducelul), Ligustrum vulgare (lemnul câinesc), etc.
În stratul ierbos al acestor păduri întâlnim Galium schultesii
pe (sânziana de
pădure), Geum urbanum (cerentelul), Campanula ranunculoides (clopoțelul de
pădure), Dactylis glomerata (golomățul), Viola mirabilis, Pulmonaria officinalis
(mierea ursului), Fragaria vesca (fragii), iar în poieni Clematis recta (curpenul de
câmp), Pulsatilla montana (dedițelul).
Vegetația pajiștilor zonale de coastă este constituită mai ales din Festuca
valesiaca și uneori Festuca pseudovina (păiușul), în pajiștile nedegradate, apoi
Stipa joannis (colilia) cu Koelaria gracilis și Agropyrum cristatum (pirul crestat)
pe
coaste, în timp ce pe pantele erodate domină Andropogon ischaemum (iarba
bărboasă) și Cynodon dactylon (pirul gros).
Datorită supraâncărcării cu animale și pășunării exagerate, aceste pajiști
devin pârloage cu Poa bulbosa (firuța cu bulbi) și adesea cu Artemisia austriaca
(pelinița).
La baza pantelor și pe văi se instalează o vegetație intrazonală
cu
Agropyrum repens (pirul), Lolium perene (zâzania), mai rar Poa pratensis, iar în
caz de salinizare, cu Artemisia maritima.
22
Pagina 22
Pe substrat mai puternic salinizat se întâlnesc asociații cu specii halofile ca
Puccinellia distans (bălănica), Camphorosma ovata, Statice gmelini (sica), iar
pe
aluvocoluviunile salinizate din văi se întâlnesc pâlcuri de asociații higrohalofile cu
[.] Juncus gerardi (rugina), Leuzea salina, Iris halophila (stânjenelul de sărătură).
Dintre buruienile de pe pajiști sunt foarte frecvente Achillea setacea (coada
soricelului), Artemisia austriaca (pelinița), Carduus acanthoides (scaiul), Echium
vulgare (limba șarpelui), Eryngium campestre (rostogolul), Plantago lanceolata
(patlagina), Polygonum aviculare (troscotul), Salvia nemorosa (coada vacii),
Taraxacum officinalis (păpădia).
În zonele umede din jurul apelor și bălților se întâlnesc Agrostis stolonifera
(ierbăluța), Carex distans (rogozul), Carex riparia (rogozul mare), Alopecurus
pratensis (coada vulpii), Catabrosa aquatica (iarba broastelor), Scirpus maritimus,
Scirpus lacustris (pipirigul), Phragmites communis (stuful), Typha angustifolia
(papura).
Vegetația ruderală este reprezentată prin Polygonum aviculare (troscotul),
Chenopodum album (spanacu Iporcesc), Carduus acanthoides (spinul), Sambucus
ebulus(bozul), Conium maculatum (cucucta), Arctrum lappa (brusturul).
În culturile de câmp sunt frecvente buruieni ca: Sinapis arvensis (muștarul
de câmp), Agrostemma githago (neghina), Convolvulus arvensis (volbura),
Cirsium P——
arvense (pălămida), Sonchus arvensis (susaiul), Polygonum convolvulus
(hrișca urcătoare), Agropyrum repens (pirul), etc.
IE
În vii și livezi, buruienile mai frecvente sunt: Aristolochia clematitis
(cucurbețica), Rubus caesius var. arvalis (rugul de câmp), Setaria glauca (mohorul)
etc.
Pajiștile degradate prin eroziune și alunecări pot fi reînierbate, creându-se
pajiști artificiale, iar terenurile cu pante de peste 30 % vor fi folosite numai ca
fânețe.
23
Pagina 23
2.6. Influența antropică
Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în
cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri
[] și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor.
Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale
[4] Prin
desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a
humusului, iar pe terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor.
Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au
declanșat
procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și
adâncime, etc.
Influența lucrărilor solului
Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea
ce
privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică și
mobilizarea substanțelor nutritive din rezerva solului.
[a] Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă,
etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în
suprafață, contribuie la refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de
suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului
noua
de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor pomicole de
sau viticole)
duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare.
|
Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea
unor
influențe negative, dintre care menționăm:
- executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la
A. accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în
adâncime;
- defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a
eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea
în timp a acestor lucrări;
24
Lc
Pagina 24
- lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele
și respectiv bulgări mari, proces însoțit de deteriorarea structurii.
Influenta structurii și rotatia culturilor
Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea prășitoarelor,
introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la
stăvilirea eroziunii solurilor.
Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin
ps
cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan,
etc.
Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr
redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la
cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc.
Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile
solului, astfel :
+ dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci
materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a
humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice,
iei chimice ale
și biologice solului;
A 00 e îngrășămintele organice direct
acționează prin aportul de substanțe nutritive,
intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus,
îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide.
Si
Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de
aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;
e aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără ca în
A
prealabil să fie trecute prin amenajări speciale, duc la poluarea solului;
e
25
Lc
Pagina 25
e aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte
cu azot poate duce la
concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante,
pe seama cărora se
pot forma alte substanțe și mai toxice și chiar
cancerigene;
e aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la
formarea de vetre, cu
repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului.
m
Amendarea solurilor urmărește neutralizarea
sau corectarea reacției prea acide
sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă
provoacă o înrăutățire a
însușirilor solului.
Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu
pe solurile acide duce
la transformarea acidității potențiale în aciditatea
actuală.
Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de
calciu pe solurile alcalice
și alcalizate provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită
formării de carbonat de
sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na.
Prin erbicidare se înlătură prașilele și se
menajează structura solului. Folosirea
nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice.
Influența irigației
[a
Pe suprafața teritoriului nu se găsește sistem de
un irigații. Deficitul de
umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare unui
caza a regim pluviometric redus și a
unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului
de umiditate
astfel că unele culturi agricole au fost afectate.
Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv
pedologice, pentru a evalua
necesitatea irigației semnalăm unele aspecte ale
negative acesteia:
= apa de irigației să fie de calitate
pentru a nu sărătura sau polua solul;
= aplicarea necontrolată a irigației destabiliza
poate structura solului și poate
modifica bilanțul apelor subterane;
= se pot produce modificări fizice:
creșterea compactității, micșorarea
porozității și a vitezei de infiltrație a apei;
26
7
Pagina 26
" modificări chimice:
mărirea capacității de schimb
cationic, antrenarea
nitraților din îngrășăminte, solubilizarea
unor elemente, etc.;
" accelerarea proceselor
biochimice din sol.
Influenta lucrărilor de Prevenire
și combatere a eroziunii
anulare.
Influența amenajărilor pentru plantații
de viti-pomicole
Inființarea plantațiilor de vii și pomi,
necesită lucrări de mobilizare adâncă
a
solului, de nivelare, modelare,
terasare, ceea ce provoacă o schimbare
radicală a
învelișului de sol.
27
Pagina 27
3. SOLURILE
Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui
ansamblu de
factori pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai
importanți sunt:
a) Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea în
organismelor, special a
Ț
plantelor și microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna
acționează asupra
solurilor îndeosebi prin modul de distribuție spațială resturilor
a organice, prin
calitatea și cantitatea materiei organice depuse anual la
suprafață sau în interiorul
solului și prin modul de transformare a resturilor vegetale.
Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee solului
asupra se deosebește
mult de cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește
vegetația ierbacee, principala
sursă de substanțe organice pe seama cărora se formează humusul
în sol o
constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului că resturile
organice aeriene
intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind
îndepărtate de către om,
Vânt etc..
Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală
lemnoasă, sursa
de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului
o constituie
frunzele care cad anual la suprafața solului. Rădăcinile
plantelor lemnoase nu
participă decât în mică măsură la formarea humusului.
b) Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică
a rocilor,
descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc.
Astfel,
dezagregarea și alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la
transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura minime
condiții instalării
vegetației iar prin manifestarea în continuare a acestor în cadrul
procese solificării,
determină formarea principalelor componente minerale ale solului
(săruri, oxizi,
hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.).
28
Pagina 28
c) Relieful
Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât
direct cât și indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât
practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea
solului respectiv. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în zonele
accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în suprafață, de care depind
transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea
a)
rocilor.
În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni,
a)
micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie
stagnarea apei și intensificarea proceselor de gleizare și înmlăștinire, fie existența
unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile.
Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului
asupra învelișului de sol.Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii
și umidității pe diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție.
În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri
și văi apar soluri specifice ca : soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate,
gleiosoluri,etc.
d) Apa freatică și pedofreatică
Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul
rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor
hidromorfe. Stratul acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare
precum și procesul de eluviere a solului, modificând intensitatea de deplasare a
sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi cu
acumulare intensă a unor săruri.
e) Rocile de solificare
Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice.
29
Pagina 29
În cadrul rocilor de solificare se disting:
- depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea
alunecărilor de teren;
- depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri,
solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate;
m fluviale
- depozite mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format
aluviosoluri tipice și molice.
Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici
enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se
influențează reciproc și prin numărul și variația lor, determină manifestarea unor
procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor.
Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în
zona studiată sunt:
1. Bioacumularea
Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma
descompunerii materiei organice materiei vegetale de către microorganisme printr-
un ansamblu de procese biochimice și chimice.
Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind
cele mai favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile
aerobe și cele anaerobe sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate
suficientă. În condiții de umiditate insuficientă substanțele humice sunt
puternic
=) fixate de sol ducând la a
acumularea progresivă a humusului.
Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai
=...
înalte, determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol.
II În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de mull
tip
calcic alcătuit predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bună
mâsură cu cationi bazici, îndeosebi de calciu.
A
30
n
În
Pagina 30
În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea
relativ intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier,
specific solurilor din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat
polimerizați.
2. Carbonatarea
Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent
în aerul și apa din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea
materiei organice, reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2C0O3).
Acesta este instabil și disociază în cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon
(CO2) și apă (H»0).Doar o mică parte (1%) disociază în hidrogen (H* sau 2H”),
ionul carbonic (CO3*) și ionul bicarbonic (HCO3.).
Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua
=] cristalină care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în
carbonați (CaCO, MgCO;, KCO3, Na2C03). Dintre aceste săruri, carbonații de
——_ calciu și magneziu sunt greu solubili dar în prezența unei cantități mai mari de CO»
aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili.
În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea
carbonatului de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea
=
acestuia la baza profilului, în materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau
calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca“.
=
Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați
de calciu fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue
(pseudomicelii, vinișoare, eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12%
În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii
proxicalcarice, cu carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50
cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între
101-150 cm.
31
Pagina 31
Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali,
precum
precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc.
Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cea diferă în de
funcție
conținutul inițial în carbonați al materialului parental dar și de stadiul de
evoluție a
solului.
[=
Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de
carbonați de calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină
o reacție
alcalină și împiedică translocarea argilei și humusului,
comparativ cu solurile mai
evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde procesele de eluviere iluviere
[4] și au dus la
translocarea și depunerea carbonaților la baza profilului.
3. Gleizarea
Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic lângă
care, pe saturația cu
apă, este condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai de 09
mare
biologic (5%C) și condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor
reducătoare (SRTS, 2012).
În exces permanent de apă se formează orizont
un „Gr“ cu proprietăți
reductomorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere
depășesc
50% din masa solului.
În funcție de stadiul de oxidare sau reducere
a compușilor de fier și mangan
și de materialele în care se formează, acest orizont culori
poate avea albăstru-
verzui în materiale lutoase și argiloase, culori prodominant în
negre materiale
bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale calcaroase, iar în culorile
nisipuri
sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui.
În condiții alternative de aerobioză anaerobioză
și se formează un orizont
„Gox“ cu proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în culorile
care
de reducere apar în proporție de 16-50% din masa solului, orizontul
având aspect
marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui.
32
Pagina 32
4. Salinizarea și alcalizarea
e Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în
săruri ușor solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste
condiții solul este umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile
se acumulează în profilul de sol sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă
[4] conținutul total de săruri solubile
este de 0.10-0.15% sau 100-150 mg/100 g sol (în
funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont salic (sa) când
conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501
mg/100 g sol
Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată
coboară, acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în
profunzime de apa din precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu
ioni de Na” iar humusul și argila dispersează în apă, migrează profil și se
pe
acumulează la o anumită adâncime unde formează un orizont Bt natric (Btna).
Orizontul cu conținut de 5-15% Vya (Na% din T) este hiponatric și se notează cu
„ac“, iar orizontul cu peste 16% Vo, este natric și se notează cu „na“.
3.1. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora
COMPLEXE DE SOLURI
US1_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate
format din: e
-Cernoziom Mea
calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe
So
materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (40%).
-Cernoziom cambic, argillutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale,
cu eroziune slabă-moderată în suprafață (40%).
-Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutos, dezvoltat pe materiale deluviale,
cu eroziune foarte puternică-excesivă în suprafață (20%).
33
Pagina 33
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1
a Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și
semistabilizate format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe
materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (40%).
-Cernoziom cambic, argilolutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (40%).
-Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutos, dezvoltat pe materiale deluviale,
cu eroziune foarte puternică-excesivă în suprafață (20%).
Formula de sol: CZ ka / ki - TI/TT — Sp — t/er-n2
CZeb/ AL/AL — Sp — a/err-n2
AT er-cz / TI/LL — Sp — m/ers
oi Nr. profilul de sol: 1
Suprafața US: 30.48 ha
3 Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Valea Lupului
E
Răspândire: Bloc fizic 35
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
3
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versantul drept al văii Lupul,
degradat de procese geomorfologice actuale respectiv, eroziune în suprafață,
II
eroziune în adâncime și alunecări de teren, cu pante de 10-15%, apa freatică mai
mare de 5 m, materiale deluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
At = 0 — 15 cm, lutoargilos, brun foarte inchis (10 YR 2/2) la umed,
glomerulara mare, deranjat prin lucrările agricole, reavăn, afânat, friabil în stare
34
Pagina 34
umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență
slabă, coprolite, trecere treptată.
Am = 15 — 26 em, lutoargilos, brun foarte inchis (10 YR 2/2) la umed,
glomerulara mare, deranjat prin lucrările agricole, reavăn, afânat, friabil în stare
umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență
slabă, coprolite, trecere treptată.
ACk = 26 — SS em, lutoargilos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun gălbui
inchis ( 10 YR 4/6 ) la umed, glomerulara mare, reavăn, slab compact, friabil în
stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți,
efervescență slabă, coprolite, trecere treptată.
Ck = 55 — 85 em, lutoargilos, brun gălbui marmorat albăstrui vinețiu (10
YR 618 ) la umed, nestructurat, reavăn, slab compact, ferm în stare umedă, moderat
plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență puternică.
e
Fizico-chimice
>» Reacția solului este alab alcalină (pH = 7.3);
> Conținut mijlociu în humus (3.51 %);
>» Conținut moderat în azot total (N = 0.165 %);
>» Conținut mic în fosfor mobil (P = 11 ppm);
> Conținut mijlociu în potasiu mobil (K = 175 ppm).
35
Pagina 35
5. CONCLUZII
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor
din teritoriul administrativ Valea Lupului s-a executat la scara 1:5.000, încadrându-
se în categoria de complexitate III C — 30.48 ha.
Teritoriul comunei Valea Lupului este situat în partea sudică a Câmpiei
Moldovei, cunoscută sub denumirea de Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului.
Din punct de vedere geologic, teritoriul Valea Lupului este situat în aria de
"
răspândire a depozitelor Bassarabianului inferior și Cuaternarului.
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Valea Lupului face
ea parte
din bazinul mijlociu al râului Bahlui.
Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate
accentuată, caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ
ridicată și frecvență mare a inversiunilor de temperatură, iar vara
temperaturile
sunt ridicate și umezeala redusă. Temperatura medie anuală este de 9,40C iar
precipitațiile medii anuale înregistrează valori de 540.8 mm.
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Valea Lupului aparține
subzonei de silvostepă cu slabe influențe stepice.
În urma caracterizării geomorfologice și fizico-chimice solurilor de
a pe
pajiștile studiate din comuna Valea Lupului s-au identificat următoarele clase și
tipuri de soluri:
COMPLEXE DE SOLURI
US1 Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate
format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat
pe
materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (40%).
-Cermnoziom cambic, argillutos / lutoargilos, dezvoltat materiale deluviale,
pe
cu eroziune slabă-moderată în suprafață (40%).
39
Pagina 36
-Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutos, dezvoltat materiale
pe deluviale,
cu eroziune foarte puternică-excesivă în suprafață (20%).
Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele
studiate pentru amenajare pastorală sunt:
1 ) eroziunea în suprafață;
2 ) eroziunea în adâncime;
3 ) alunecările de teren.
40
Pagina 37
BIBLIOGRAFIE
Barbu N. (1987) — Geografia solurilor României, Ed. Univ,, Al. 1. Cuza”
„Iași
Băcăuanu V. (1968) - Câmpia Moldovei, sudiu geomorfologic. Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București.
Florea N., Munteanu I. ș.a. (1968) — Geografia solurilor României, Ed.
Științifică,
București.
Florea N., Munteanu I. coord. (2012) - Sistemul român de taxonomie
a solurilor
(SRTS), Editura SITECH, Craiova.
n Ioniță 1. (2000c)
- Geomorfologie aplicată. Procese de degradare a regiunilor
deluroase, Editura Universității „Al. 1. Cuza” Iași.
Lăcătușu R. (2000) - Mineralogia și chimia solului, Editura Universității „AL. L. Cuza”
Iași.
=
Lupașcu Gh. (1998) - Geografia solurilor cu elemente de pedologie generală, Editura
=> Universității „Al.I. Cuza”Iași, Iași.
Munteanu I., Florea N. (2009) — Ghid pentru descrierea în teren a profilului de sol
și
a condițiilor de mediu specifice, Editura SITECH, Craiova.
80)
Obrejanu Gr., Puiu Șt. (1972) - Pedologie, Editura didactică și pedagogică, București.
Li Oprea C.V., Stepănescu E., Vlas 1. (1971) — Solurile saline și alcaline, ameliorarea
E
lor, Editura Ceres, București.
Răuță C. și colab. (1985) - Indrumător privind lucrarile
agropedoameliorative
I.C.P.A., Bucuresti.
Șandru ]., Băcăuanu V., Ungureanu Al. (1972) - Județul Iași. Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București.
Teaci D. (1980) — Bonitarea terenurilor agricole Ed. Ceres. București.
***(1987) — Metodologia elaborării studiilor pedologice I.C.P.A. București.
***(2014) — Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale 1.C.D.P.B. Brașov.
41
Pagina 38
=
6. CARACTERIZARE AGROCHIMICA
INTRODUCERE
Lucrarea de cartare agrochimica are in vedere controlul starii de fertilitate a
[2] solului pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte si imbunatatirea indicilor
calitativi ai solului .
Aplicarea eficienta a ingrasamintelor si amendamentelor nu este posibila
fara cunoasterea _temeinica a insusirilor solului a cerintelor specifice de nutritie a
ra)
culturilor si a interactiunii ingrasamintelor si amendamentelor cu solul si cu
plantele, deoarece ingrasamintele „in funcie de dozele si conditiile in care sunt
folosite „pot influienta cresterea si dezvoltarea plantelor atat pozitiv cat si negativ.
Fiecare tip de sol asigura un anumit nivel de productie in functie de
fertilitatea lui naturala sau actuala „iar cresterea in continuare a productiilor poate fi
asigurata prin aplicarea ingrasamintelor .
Completarea necesarului de elemente nutritive se face din ingrasaminte
organice si din ingrasaminte chimice .
Arealul luat în studiu apartine teritoriul administrativ al comuna Valea
Lupului în blocul fizic nr: 35.
În vederea elaborării prezentului studiu s-au prelevat 3 probe medii
agrochimice.
Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor
OSII
La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze:
A. Faza de teren
OC
In vederea intocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat in prezemnta
delegatului OJSPA IASI in anul 2018 un numar de 3probe medii de sol de pe
OO
suprafata de 30,48 ha ocupata cu pasuni.
PI Recoltarea probelor s-a facut cu sonda agrochimica pe adancimea de 0-10
cm.
O 43
——
Pagina 39
Fiecare proba medie agrochimica a fost alcatuita dintr-un
numar de 25-30
probe partiale „ fiind reprezentata pe cartograma cu linii
intrerupte si poarta
denumiea de „parcele de recoltare”
Probe de sol recoltate in teren poarta un numar
care este trecut in parte de jos
a fiecarei parcele de recoltare ex; 7345,7346, 7347.
etc.
B. Faza de laborator
Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului O.J.S.P.A.IASI
[.) conform
instructiunilor de lucru elaborate de Institutul de Cercetare
pentru Pedologie si
Agrochimie Bucuresti(ICPA). Probele recoltate au fost
[1] uscate, mojarate, după care
s-au făcut următoarele analize agrochimice :
a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol:
- reacția solului (pH) a fost determinata la toate probele de sol în
suspensie apoasă
pe cale potențiometric cu electrod de sticlă;
- conținutul de fosfor mobil (P — AL) a fost determinat
prin metoda Egner —
Domingo în extract de acetat lactat de amoniu (AL);
- conținutul de potasiu mobil (K — Al) a fost determinat în acelasi
extract ca ȘI
fosforul mobil citirile fiind facute la fotometru
cu flacara.
b). Analize de serie mică
La 33% din probele alese, astfel încât să
reprezinte principalele tipuri de sol
din teritoriul cartat se determină conținutul de humus
prin metoda oxidarii umede
si dozarii titrimerice dupa Walkley-Black in modificarea
Gogoasa si este exprimat
în procente.
Datele obținute se folosesc pentru calculul indicelui
azot:
% humus x V%
3
mima
În
Pagina 40
care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului.
Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinul
de analiză a
solului anexat la lucrare.
C. Faza de birou — cuprinde activitățile
ce se execută în cadrul
compartimentului agrochimie de la primirea buletinului de analiză
și până la
definitivarea lucrării. Pe baza datelor analitice,
a condițiilor de climă Și sol, a
consumului specific de elemente nutritive, ținând de
cont planta cultivată,
producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale
solului, s-a întocmit
planul de fertilizare .
Rezultate, interpretări, recomandări
6.2.4. Reacția solurilor si corectarea acesteia
Pentru a crea condiții optime de dezvoltare
a plantelor, este necesară
cerințele culturii respective. În general plantele se dezvoltă bine
la o reacție slab
acidă — neutra.
La probele analizate, valorile pH-ului sunt
cuprinse intre 7,6 si 8,5
indicand un domeniu de reactie al solurilor de la slab
alcalin la moderat puternic
alcalin.
Din situatia sintetică agrochimică privind de
starea reactie a solurilor
întocmită pentru suprafata de 30 ha
ocupata cu pasune rezultă următoarea
distributie pe categorii de pH:
66,7 % (20ha) soluri cu reactie slab alcalina
:
33,3 % (10ha) soluri cu reactie moderat
puternic alcalina;
Solurile cu reactie puternic acide moderat slab
„ acide, acide si moderat
puternic alcalina lipsesc.
45
Pagina 41
a solurilor in fosfor mobil acestea fiind inscrise in
partea de mijloc din interiorul
== fiecarei probe medii agrochimice
.
In functie de continutul în fosfor mobil, solurile
au fost grupate astfel:
66,7 % (20 ha) soluri slab asigurate;
33,3 % (10 ha) soluri foarte bine
asigurate;
* Soluril foarte
slab,mijlociu si bine asigurate cu fosfor mobil
lipsesc.
Din situația sintetică agrochimică observă
se că, pe suprafata de pasune
cartata predomină solurile slab asigurate cu fosfor mobil
66,7 %. urmata de cele
foarte bine asigurate 33,3%.
Se cunoaste faptul ca nutritia plantelor fosfor
cu este puternic influientata de
reactia solului din cauza ca, atat absorbtia si
solubilizarea fosfatilor minerali de
suprafata „cat si disocierea acidului fosforic in ioni
(din ingrasamant) sunt procese
ce depind mult de activitatea ionului de hidrogen in
solutia solului .De aceea pe
solurile cu pH peste 6,5 scade solubilitatea in
apa a fosfatilor din cauza ionilor de
calciu care predomina in aceste soluri si acidul
ca fosforic disociaza mai mult o
pe
a doua treapta „formand ionii difosfati
„mai putin accesibil plantelor „decat ionii
monofosfati care exista in conditii de reactie —ul
cu pH sub 6,5.
Deci, realizarea productiilor mari si de buna calitate
nu este posibila fara
optimizarea regimului fosforului mobil,potasiului si
pH-ului.
Aprecierea stării de aprovizionare cu azot
Valoarea indicelui azot în funcție de care
apreciem starea de aprovizionare a
solurilor cu azot este de 3,38 indicand stare de
o asigurare mijlocie a solurilor in
azot.
Starea de asigurare a solului cu azot mineral
depinde nu numai de continutul
solului (in materie organica si in special humusul
care intra in calculul valorii (|N)
ci depinde de conditiile in care are loc
mineralizarea materiei organice din sol sub
actiunea microorganismelor
.
47
Pagina 42
Nevoia de azot se va aprecia in functie si de alti factori
cum sunt: compozitia
covorului ierbos , raportul care exista intre azot si fosfor
„nivelul fertilizarii cu
fosfor, potasiu si ingrasaminte organice,cat si dupa rezerva de umiditate
din sol la
pornirea in vegetatie a plantelor
Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai azot soldează
cu se cu sporuri
mici de producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită
proliferării bolilor
criptogamice.
Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate
în programul
de fertilizare, mai ales că lipsa azotului influențează cel mai
puternic producția
deoarece plantele se opresc din creștere și nu se dezvoltă.
Starea de aprovizionare cu potasiu
Valorile continutului in potasiu mobil sunt exprimate in
ppm si sunt de
asemenea inscrise imediat sub valoarea fosforului mobil in interiorul
fiecarei
probe medii agrochimice, acestea fiind cuprinse intre 133 si 700
ppmK. rezultand
un continut de la bun la foarte bun in potasiu mobil.
Din situatia sintetică privind starea de asigurare a solurilor
cu potasiu mobil
rezultă:
33,3% (10ha) soluri bine asigurate;
66,7% (20 ha) soluri foarte bine asigurate.
Solurile slab si mijociu asigurate cu potasiu mobil
lipsesc.
Reducerea in timp a continutului de potasiu mobil cand
nu se aplica
ingrasaminte cu potasiu depinde, printre altele de capacitatea de schimb
cationic si
de gradul de saturatie cu baze a solului.
Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în de
funcție compozitia
covorului ierbos, producțiile planificate, consumul de element
specific pe tona de
produs , precum și de conținutul de potasiu din sol.
48
Pagina 43
CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI a fost determinat la 1 probe medii din
solurile carbonatice care au pH-ul peste 7,5. Dozarea carbonaților s-a făcut prin
metoda gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se exprimă în (%),
procente
respeciv grame CaCO3 /100 g sol.
La proba analizata, conținutul în carbonați este de 1,25 indicând un conținut
slab în carbonați.
6.3 Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare
6.3.1 Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti.
Folosirea ingrasamintelor constituie un mijloc pentru ridicarea productiei
pajistilor si pasunilor situate de regula pe soluri cu o slaba fertilitate, utilizarea lor
aducand sporuri de 18-24 tone iarba /ha
.
Sporurile cele mai mari se obtin daca se tine seama de unele particularitati
biologice ale plantelor care alcatuiesc pajistile si de factorii care conditioneaza
ingrasarea diferentiata, tipul de pajiste, conditiile de sol compozitia floristica „clima
„modul de folosire a pajistilor .
In vegetatia pajistilor naturale predomina ierburile iar dintre acestea
perene
mai ales gramineele a caror perioada critica de nutritie o constituie infratirea.
Folosirea sistematica a ingrasamintelor pe pajisti duce langa sporuri
pe
cantitative de iarba si la schimbarea compozitiei botanice
.
Ingrasamintele azotate favorizeaza cresterea procentului de plante graminee
„pe cand ingrasamintele fosfatice „a leguminoaselor
.
6.3.2 Ingrasarea prin tarlire reprezinta dejectiile lasate de animale in
perioada de pasunat pe locurile de odihna. Aceste locuri se schimba in mod
organizat dupa ce pe terenul respectiv s-au acumulat cantitati de dejectii
corespunzatoare unui anumit nivel de fertilizare. Cu o turma de 100 capete bovine
sau 2000 ovine se poate ingrasa in cursul unei perioade de pasunat o suprafata de
49
Pagina 44
m
12-15 ha si se poate reveni cu o noua ingrasare dupa cca 6 ani.
Ingrasarea prin
tarlire se aplica numai in completarea celorlalte procedee de fertilizare
.
6.3.3.Ingrasamintele organice
Pe pajistile permanente se folosesc ca ingrasaminte organice de
gunoiul
grajd,compostul, urina, mustul de grajd „tulbureala .
1)Gunoiul de grajd pe langa actiunea directa asupra nutritiei plantelor din
pajisti, imbunatateste regimul termic si de aeratie a solului „sporeste capacitatea de
[4]
retinere a apei „intensifica activitatea microorganismelor. Datorita
faptului ca nu se
incorporeaza in sol se recomanda folosirea pe pajisti a gunoiului de
grajd
fermentat sau semifermentat .
Gunoiul de grajd in doze mijlocii 20-30 t/ha sporeste in medie productia de
iarba cu 10-120% cea de fan cu 20-35%,.
,
Pe pajisti gunoiul de grajd se imprastie toamna tarziu dupa ultimul
pasunat
„daca se imprastie primavara nu se poate pasuna decat dupa 1,5 luni de la
raspandire .Pe fanete gunoiul de poate imprastia atat toamna tarziu „dupa ultima
coasa „cat si primavara timpuriu.
În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de
aplicare pe
teren este deosebit de important.
- în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există
pericol iminent de poluare a apelor subterane.
În funcție de specificul local, întotdeauna acest
pericol trebuie luat în
considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale risc
cu ridicat;
-condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac
ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice teren și trebuie luate
pe
măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor.
50
Pagina 45
Gunoiul se administrează de regulă
toamna, în condiții meteorologice
n favorabile, în special pe fimp noros și cu vânt slab.. În
zonele mai umede se poate
administra și primăvara.
Un alt element cu o deosebită
importanță practică îl reprezintă condițiile de
aplicare.
Calitatea lucrării solului la administrarea
gunoiului de grajd se consideră a fi
bună atunci când terenul este
acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în
agregate mai mari de 4 — 6 cm. Uniformitatea de
împrăștiere, indiferent dacă
această operație se efectuează manual sau
mecanizat, trebuie să depășească 75%.
Distribuția îngrășămintelor organice solului
pe suprafața este mai uniformă
dacă materialul este cu umiditate moderată
și dacă poate fi destrămat și mărunțit.
Când gunoiul de grajd are umiditate mai
mare, mai ales dacă este fără
așternut sau așternutul nu este uniform amestecat
cu dejecțiile, împrăștierea
îngrășământului se face în bucăți mari, provocând
concentrări pe anumite porțiuni
de suprafață. Materialul mai umed
se lipește de organele de lucru ale mașinii,
înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.
Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor
organice solide — gunoi de
grajd, de la platforme de fermentare
sau fracția solidă după separarea dejecțiilor
fluide — se folosesc mașini de aplicat de
gunoi grajd. Cele mai multe tipuri de
mașini Sunt sub formă de remorcă tehnologică,
cu transportor orizontal de
alimentare pe podeaua benei, și cu de
organe dislocare — mărunțire. și distribuție
a îngrășămintelor.
Unele mașini au și organe de uniformizare
a materialului, de exemplu
rotoare cu degete. Organele de distribuție
pot fi: rotor orizontal cu spiră
elicoidală cu muchii dințate; rotor orizontal
cu degete; mai multe rotoare verticale
cu degete s.a.
re
Sl
Pagina 46
Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un
încărcător cu furcă mecanică acționată hidraulic.
Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine
omogenizat în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre,
bulgări, deșeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de
administrat să fie uniform ca grosime.
Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună
cu îngrășămintele minerale în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd.
De exemplu, azotații de amoniu, calciu și sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura
lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile
potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele superfosfatul și sulfatul de amoniu se
pot administra împreună cu gunoiul de grajd.
În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în
sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiuni de
teren late de 5 — 6 m, aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau
a altor mase de apă, să se aibă în vedere condițiile meteorologice și starea de
umiditate a solului.
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă;
golirea sau depozitarea gunoiului în apropierea buncărelor și utilajelor de
administrare a îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în
—i apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului și se sancționează
NI potrivit legii.
LO Utilajele folosite la administrare trebuie să asigure reglarea precisă a
normelor în intervalul 5 — 100 ms*/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m*/ha în
intervalul normei de 5 — 20 m*/ha și 10 m*/ha în intervalul normelor de 20 — 200
ms/ha.
re
52
i
ee
Ste LEE
Pagina 47
Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru,
trebuie să fie de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descărcării complete a
unui rezervor plin trebuie să fie sub 15%.
Îngrășămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea
omogenizării, atât în timpul transportului, cât si înaintea și în timpul administrării.
[1] Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate
sau pe zonele de
întoarcere și nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitrați.
În nici un caz nu se vor efectua reparații sau alte operații, în afara celor
tehnologice, dacă utilajul este încărcat parțial sau total.
Din construcție, aceste utilaje trebuie să permită curățarea rezervorului și a
echipamentelor simplu și rapid și fără să permită producerea poluării mediului
ambiant.
În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate
— cu
anvelope cu balonaj mare, care vor asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2
) =>)
Kg/cm?, atunci când sunt încărcate la capacitatea maximă.
=
2)Urina si mustul de gunoi de grajd .Acestea sunt ingrasaminte azoto-
23 potasice „urina contine 0,1-1,0% azot si 0,4-0,5% K»O,iar mustul de
gunoi de grajd
0,2-0,8% N si 0,4-0,6% K»0.
SI
Cand este posibil se poate aplica pana la 10 t lichid /ha „toamna tarziu sau
primavara devreme ,prin stropirea uniforma a terenului cu ajutorul unor dispozitive
CI
montate pe autocisterna .Ingrasarea cu urina pe acelasi teren se face odata la 2-3
a) ani.
i 000 Cazuri specifice
Riscul de poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane crește foarte
mult în anumite situații de aplicare a îngrășămintelor — pe terenuri în pantă,
inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot
trebuie făcută cu anumite precauții.
53
Pagina 48
Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, îngrășămintele organice
de la animale și alte deșeuri organice trebuie aplicate la o distanță de 50 m de
|]
izvoare, fântâni sau foraje din care se alimentează cu apă potabilă sau pentru uzul
fermelor de animale. În anumite situații, această distanță trebuie să fie mai în
mare,
special dacă izvorul este pe pantă sau fântâna este puțin adâncă (la suprafață).
Trebuie avute în vedere toate sursele de apă din vecinătatea terenului (proprietății).
Aceste recomandări sunt obligatorii și în cazul depozitării temporare a
îngrășămintelor organice pe câmp, care oricum trebuie să fie foarte limitată în
timp.
[4]
Terenurile pe care se aplică îngrășăminte organice trebuie alese cu grijă,
(dj astfel încât să nu se producă băltiri sau scurgeri în cursuri de apă. Riscul de
producere a scurgerilor de suprafață, pe un teren pe care s-a aplicat un îngrășământ
organic, variază cu tipul de îngrășământ, fiind mai mare în condiții similare la cele
sub formă lichidă. Îngrășămintele solide pot produce poluare numai în situația unor
teza) ploi abundente ce intervin imediat după aplicare. Îngrășămintele organice lichide,
dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie
23 intervenită curând
după aplicarea lor va mări riscul de poluare.
Se va evita administrarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ,
pe
ED
timp de ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă sau
acoperite cu zăpadă. În plus, față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie iii
SIE
aplicate dacă:
555 solul este puternic înghețat;
solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor
Băi drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;
câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în
ultimele 12 luni.
Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri înclinate
54
Pagina 49
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri
de suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului,
caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare,
amenajările anti erozionale și în mod deosebit, cantitatea de precipitații. Riscul este
maxim când îngrășămintele sunt aplicate superficial și urmează o perioadă cu
precipitații abundente.
Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea
P]
îngrășămintelor în sol și ținând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică
îngrășăminte, mai ales dejecții lichide, când sunt prognozate precipitații
abundente).
Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate de apă, inundate,
înghețate sau acoperite cu zăpadă
Pe soluri periodic saturate cu apă sau inundate, trebuie ales momentul de
i.
aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare,
evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile,
Lo
precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de
3
azot.
OI Pe cât posibil, trebuie evitată aplicarea îngrășămintelor azot soluri în
cu pe
pantă, înghețate sau acoperite cu zăpadă, deoarece există riscul de spălare a
iii
nitraților la încălzirea vremii.
SI
6.3.4 Fertilizarea pajistilor cu ingrasaminte chimice
Pe pajisti se aplica atat ingrasaminte chimice cu macroelemente si
microelemente „cat si ingrasaminte organice .
Ingrasamintele cu azot pe pajisti se folosesc in doze mai mari decat la
plantele cultivate. Experientele au aratat ca ingrasamintele cu azot cresc productia
de iarba „obtinandu-se pe kg de azotat 10-30 kg iarba. Ingrasamintele cu azot
modifica compozitia chimica a plantelor „in special continutul in proteina bruta,
55
Pagina 50
indiferent daca sunt aplicate singure sau impreuna cu ingrasamintele fosfor si
cu
[1 potasiu .
Dozele moderate de azot Nioo sunt cele mai recomandate „iar in cazul de
fata DOE de azot este trecuta in varianta de ferilizare anexata la lucrare.
Corectarea dozelor de N (+sau — kg N) functie de :
a) aplicarea mustului de balegar si a urinei: - 3 kg N/t must sau urina aplicata.
b)expozitia versantului :
- versant cu inclinare slaba.............ueuee. 0;
- versant cu inclinare spre nord in zona dealurilor +20 -40 :
............
- versant cu inclinare spre sud in zona dealurilor — 20-40:
............
Epoca optima de administrare a ingrasamintelor cu azot este primavara la
pornirea in vegetatie .
In cazul pajistilor ce urmeaza a fi pasunate „ingrasamintele cu azot
se aplica
din toamna pe 1-2 tarlale „in vederea inceperii pasunatului mai devreme
cu
aproximativ 2 saptamani .
In cazul dozelor anuale mai mari de azot, indeosebi in zonele ploioase este
necesar fractionarea dozei anuale in 2-3 reprize din care 4 din doza se
va
administra primavara „iar restul dupa prima si respectiv a doua
coasa sau dupa
prima faza a pasunatului.
Speciile ierboase din pajisti cresc in toata perioada de vegetatie „deci
consumul de substante nutritive este continuu „insa cu intensitati diferite.
Ingrasamintele cu fosfor.
Fosforul are un rol important în metabolismul plantelor, participa la sinteza
proteinelor mareste rezistenta la inghet, scurteaza perioada de vegetatie,
favorizeaza activitatea microorganismelor etc
.
Vegetatia pajistilor are nevoie de cantitati mai mici de fosfor decat culturile
agricole si aceasta datorita folosirii de catre plante inainte de fructificare, totusi
56
Pagina 51
rolul fosforului este complex si se manifesta in sporirea
productiei, cresterea
eficientei ingrasamintelor cu azot „in compozitia chimica a plantelor
„structura si
compozitia floristica a covorului vegetativ.
[4] Ingrasamintele cu fosfor administrate unilateral,aduc sporuri mici de de
productie
circa 19 kg pe kg s.a ingrasamant
.
Prin folosirea ingrasamintelor fosfatice creste procentul plantelor din familia
leguminoase care ridica valoarea nutritiva a fanului si a pasunilor naturale.
Dozele de ingrasaminte cu fosfor se calculeaza baza continutului in fosfor
pe
mobil din sol acestea fiind de pana la 60 kg /ha P2O;, in cazul de fata dozele
recomandate sunt trecute in varianta de fertilizare anexata la lucrare
.
Epoca optima de administrare este toamna in fiecare an in doze mai
„sau
mari la 2-3 ani .
Corectarea dozelor de ingrasaminte cu fosfor se face in functie de
aplicarea
ingrasamintelor cu azot, daca nu s-au aplicat ingrasaminte cu azot nu se aplica nici
cele cu fosfor.
Ingrasamintele cu potasiu. Chiar daca potasiul are un rol important in
metabolismul plantelor „in sinteza clorofilei in stimularea absorbtiei
si
evapotranspiratiei si in sporirea rezistentei la ger „cerintele vegetatiei fata de
ingrasamintele cu potasiu sunt mult mai reduse „comparativ cu cele de azot si chiar
de fosfor si aceasta datorita bunei aprovizionari a solurilor in acest element
.
Pajistile permanente reactioneaza slab la ingrasamintele cu potasiu si din
aceasta cauza nu se administreaza singure ci impreuna cu azotul si fosforul.
Dozele de ingrasaminte cu potasiu aplicate pajistile naturale
pe ajung pana
la 80 kg/ha s.a, iar pentru situatia data, doza este trecuta tot in varianta
de
fertilizare anexata la lucrare.
Dozele de ingrasaminte cu potasiu aplicate se calculeaza baza
pe
continutului de K2O mobil din sol „scazand sau adaugand cantitati
.(daca se aplica
57
Pagina 52
[i
must de balegar se reduce doza cu 4 kg K»O/tona de
must de balegar sau urina
m administrata „iar daca solul contine carbonati
se mareste cu 30-40 kg K»0).
Doza poate fi aplicata integral cu acelasi efect
atat toamna tarziu cat si la
desprimavarare impreuna cu celelalte ingrasaminte minerale
.Potasiul poate. fi
aplicat la 2-3 ani odata .
Nu se recomanda a fi fertilizate:
-pajistile ce urmeaza a se Suprainsamanta;:
-pajistile afectate de eroziune puternica care necesita
in prealabil
imbunatatiri funciare;
-pajistile invadate de buruieni si specii lemnoase in
proportie de 30%;
- pajistile cu exces de umiditate „aciditate puternica si
saraturare pronuntata a
solului.;
-pajistile supratarlite.
58
Pagina 53
UNITATEA. U.A.T VALEA LUPULUI
SITUAȚIA SINTETICĂ
A STĂRII DE REACȚIE A SOLULUI ÎN
FUNCȚIE DE (pH) ÎN SUSPENSIE
APOASĂ
_ ARA 8/1.
| 2_10 20 30 40 50 50 70 89 30 taci
Ș
Ea, ESI
N Ca]
Ș
g
- 3
3
j E Ș Ș
N
Ș Ș
îi] 5
[| =: si =
3
. Ș
a
[4] EI - ș
, d
U 2 d 207070 30 00770 cau N
Q 10 20 30 40 505770
PĂȘYAI Sr 2 33 3070;
£rE TOTAL AGR/COL
N
U
.
STRUCTURA STĂRII DE REACȚIE PE
CATEGORII DE
| FOLOSINȚA
ii [_
J REACȚIA
CATEGORIA puternic moderat
slab slab moderat
DE PROBE acidă acidă acidă
neutră alcalină puternic
FOLOSINȚĂ HA
( i za alcal.__
| asi ai ESCA E
Nr. | % | Nr. îs ,
__ % | Nr, % Nr % Nr
ARABIL probe %
ha
PĂSUNI ȘI | probe 3 - -
FÂNEȚE - - 2 1
| ha [30| | Pe - 567 335 A |
FA - 20| [19]
VII probe
ha
LIVEZI | probe ]
L_ E
_ha
TOTAL probe | 3 | ema
- - - - 2
AGRICOL ha [2] - - |- 1
[30 - - | 667 | 333
B 20 [19
Ț
Pagina 54
UNITATEA :U.A.T VALEA LUPULUI
SITUAȚIA SINTETICĂ
DE ASIGURARE A SOLULUI CU FOSFOR ÎN
MOBIL (P) FUNCȚIE DE
P-AL
ARA 8/1.
2 _12 20 30 $0 50 50 70 20 30 100%
30
30
8 82
70 6070
60
N
V/7 50 59
40 +0 4/VEZI
pi)
30 30
20 20
1/0 /0
N
a 70 29 0 49 50 50 79 E0 30 101,
9 10 20 30 40 50 5070 82 30 co,
PÂȘUAI si £/rere
TOTAL AGRICOL
ASIGURAREA CU FOSFOR MOBIL
(P )PE CATEGORII DE
FOLOSINȚĂ
STAREA DE ASIGURARE
CATEGORIA f. slabă slabă
mijlocie bună f. bună
DE PROBE
[EREI BE
FOLOSINȚĂ HA e,
% Nr. | % ÎN. | % ÎN. | % ÎN lo
ARABIL probe
ha
PĂSUNI ȘI probe] 3 2
- _ 2 ]
FANEȚE ha | 30 | - | [20 ]667[— 55
- 10]
VII probe
ha
_
LIVEZI robe
L__ ha
|
TOTAL probe 3 a 2
= s 1
|__ AGRICOL ha 30 "| 66,7 - - 355
= 20 - a 10 |
sa
Pagina 55
UNITATEA: U.A.T VALEA LUPULUI
SITUAȚIA SINTETICĂ
DE ASIGURARE A SOLULUI CU POTASIU MOBIL ( K ) ÎN DE
FUNCȚIE
K-AL
ARA 8/1.
217 27 30 40 30 60 70 e9 30 Wc
3 3
ș 8
= SI
i Ș
Ș£ si
S: Ș >
Ș 33
Ș SI
9 70 29 3040 30 89 70 S0 30 rc, 9
10 20 30 40 SI 5070 82 30 !C0j,
Dâșuni 3 eirere TOTAL AGRICOL.
ASIGURAREA CU POTASIU MOBIL (K ) PE CATEGORII DE
FOLOSINȚĂ
STAREA DE ASIGURARE
CATEGORIA slabă mijlocie bună | f. bună ==
DE PROBE | AA a)
zii a
FOLOSINȚĂ HA Nr. | % | Nr. | % |]
|N. % |N] %
ARABIL probe
ha
PĂSUNI ȘI probe | 3 - E 1 2
FÂNEȚE i 3% a 567
ha | 30 | — - [io ] [20 |
VIU probe
ha
LIVEZI probe
ha
TOTAL probe 3 - - 1 2
AGRICOL ha | 30 i - 533 | 667
E - 10] [20
i
Pagina 56
i RR ID 3 3 2 OI Ea 93 n
= a
UNITATEA . U.A.T VALEA LUPULUI, JUD. IASI
Parcela
Bloc fizic de fertilizare Valori medii pe blocuri fizice Recomandări pentru parcela de fertilizare
Nr
Ingraș. ingraș. chimice (subst. activă)
Carbo- | Indice |-—ISise
ali + Denu- p K | Humus . N P20; k20
ii Ha ne [pă Mali
mire ppm | ppm % uită Total Total
9 Yo I.N Vha
tone | kana | ke |ke/ha Lia ko/ha real
Î=ă "a
| 35 pasune 35 | 8.0 [63 557 3,38 125 3,38 80 - =
Total 30,48
Recolta scontata masa verde este de 19.000-12.000 kg/ha
Doza de ingrasaminte organice recomandata este de 15-20 t/ha o data la 3-4 ani.
- Cand se administreaza ingrasaminte organice,dozele de ingrasaminte chimice (NPK) se micsoreaza proportional cu cantitatea
administrata,continutul mediu de substante nutritive fiind de :0,5% N ; 0,25% P205. 0,6% K20.