Plan Urbanistic General (PUG)

Plan urbanistic general al Comunei Valea Lupului, Judetul Iasi – volumul I

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Valea Lupului, jud. Iași
Pagini
189
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Plan urbanistic general al Comunei Valea Lupului, Judetul Iasi – volumul I”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2016/03/102-TECH-URB-MGR-DOC-A4-PUG-00.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/2442-plan-urbanistic-general-al-comunei-valea-lupului-judetul-iasi-volumul-i, 04.11.2026)

Fișier creat
15.05.2013
Fișier modificat
26.01.2022
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLAN URBANISTIC GENERAL Sos. Nicolina, nr. 32, IAȘI; Nr. Reg. Com. J22 – 411 – 2004; Cod înreg. fiscală RO 16194604 0742063299 PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI JUDEȚUL IAȘI P.U.G. VOLUMUL I MEMORIU GENERAL  BENEFICIARI: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VALEA LUPULUI –JUDEȚUL IAȘI  PROIECTANT: S.C. URBATECH S.R.L. IAȘI J 22 - 411 - 2004 tel. 0742 063299  DATA ELABORĂRII: APRLIE 2009 PROIECT NR. 102 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 1

Pagina 2

PLAN URBANISTIC GENERAL Sos. Nicolina, nr. 32, IAȘI; Nr. Reg. Com. J22/411/2004; Cod înreg. fiscală RO161946040742063299 RESPONSABILITĂȚI  SEF PROIECT - arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN  URBANISM - arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN  REAMBULARE TOPO - st. arh. POȘA TUDOR ȘTEFAN  ECHIPARE EDILITARĂ - ing. DORNEANU MARINA  GEO - ing. CRUPA IULIAN  CĂI DE COMUNICAȚI - ing. HOROBEȚ ANDREI  DESEN ȘI TEHNOREDACTARE - tehn. PERJU GEORGETA - st. arh. POȘA TUDOR ȘTEFAN COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 2

Pagina 3

PLAN URBANISTIC GENERAL CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluție 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relații în teritoriu 2.4. Activități economice 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.6. Circulație 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Necesități și opțiuni ale populației 2.12. Disfuncționalități 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluție posibilă, priorități 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităților 3.5. Evoluția populației 3.6. Organizarea circulației 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecția mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 3

Pagina 4

PLAN URBANISTIC GENERAL VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism 2. Baza legală a elaborării 3. Domeniul de aplicare II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit 5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public 6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitară 9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construcțiilor 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ 11. Zone și subzone funcționale IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN VI. UNITAȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ PIESE DESENATE PLANȘA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU PLANȘA 2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI PLANȘA 3 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE PLANȘA 4 REGLEMENTĂRI - ECHIPARE EDILITARĂ PLANȘA 5 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Șef proiect, Arh. Hen Iustin Constantin COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 4

Pagina 5

PLAN URBANISTIC GENERAL VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI  denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VALEA LUPULUI  proiectant general: SC URBATECH SRL - IAȘI  subproiectanți: Reambulare topo: SC EVO DESIGN SRL Iași Amenajarea Teritoriului: SC ARHISTIL SRL Iași Studiu căi de comunicație: SC HORAND COMPANY SRL Iași Studiu geotehnic: SC PROJECT LOPIS SRL Iași  număr proiect: 102 / 2006  data elaborării: 2006 - 2007 1.2. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul de față se înscrie în tematica de cercetare - proiectare pentru anii 20062008 la tema "DOCUMENTAȚII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM" la poziția – PLANURI URBANISTICE GENERALE - PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VALEA LUPULUI. Studiul a început în anul 2006 și se va finaliza în anul 2007. Planurile Urbanistice Generale au caracter de reglementare și răspund programului de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea territorialadministrativă de bază. Documentația materializează politica de dezvoltare definită de Consiliul Local Valea Lupului prin "Strategia de dezvoltare a comunei Valea Lupului", care cuprinde obiectivele și măsurile principale pentru amenajarea și dezvoltarea armonioasă a teritoriului administrative, în conformitate cu actele normative în vigoare. Dintre acte normative aflate în vigoare, două legi au implicații directe asupra teritoriului studiat: Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 5

Pagina 6

PLAN URBANISTIC GENERAL teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități și Legea nr. 84 / 2004 pentru înființarea unor comune. Astfel, la Articolul 5 din Legea nr. 351 / 2001, se menționează că “Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativteritorială de la care se preiau localitățile rurale și a populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr. IV”. Pe baza acestei prevederi legislative și a documentațiilor care atestă îndeplinirea condițiilor din Legea nr. 351 / 2001 – Anexa nr. IV, pct. 4.0 Condiții necesare pentru înființarea de noi comune, a fost promulgată Legea nr. 84 / 2004 pentru înființarea unor comune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din 07/04/2004, prin care a fost posibilă reorganizarea administrativă a unui număr de 7 teritorii administrative comunale (Focuri, Mircești, Rediu, Șcheia, Târgu Frumos, Todirești și Trifești) de pe teritoriul județului Iași1. Astfel prin reorganizarea comunei Rediu, din componența acesteia mai fac parte satele Rediu (reședința de comună), Breazu, Horlești și Tăutești, a luat ființă prin reorganizare – comuna Valea Lupului – din care face parte doar satul Valea Lupului, acesta fiind și centrul admnistrativ al noii comune. Pentru întocmirea prezentului studiu, pe care îl vom denumit în continuare PUG, suportul juridic este asigurat de o serie de acte normative (legi, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, ordine) pe baza cărora au fost formulate conținutul-cadru și metodologia de elaborare a documentațiilor de urbanism. Principalul act legislativ care definește activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism este Legea nr. 350 / 2001, care împreună cu Legea nr. 50 / 1991, republicată în anul 2004, completată și modificată cu Legea nr. 119 / 2001 privind "Autorizarea executării lucrărilor de construcții" și cu Legea 52 / 2006, cu H.G.R. nr. 525 / 1996 pentru aprobarea "Regulamentului general de urbanism", completată și modificată cu Ordinul M.L.P.T.L. 21/N/2000 de aprobare a "Ghidului privind elaborarea regulamentelor locale de urbanism" – indicativ GM-007-2000 și cu Ordinul 13N/1999 de aprobare a "Ghidului privind metodologia de elaborare și conținul-cadru al Planului Urbanistic General" – indicativ GP038/99 au reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ - 1 De fapt prin Legea nr. 84 / 2004 a fost aprobată înființarea unor comune în mai multe județe (Alba, Arad, Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea). Componența și satele reședințe ale comunelor înființate potrivit alin. (1) din Legea 84/2004 sunt cele prevăzute în anexa nr. 1, iar componența și satele reședințe ale comunelor existente, ca urmare a reorganizării acestora conform alin. (1), sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 din Lege. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 6

Pagina 7

PLAN URBANISTIC GENERAL specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Prevederile actelor normative mai sus enumerate sunt întregite și de următoarele legi, hotărâri sau ordine : În domeniul urbanismului  Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul  Legea nr. 71 / 1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I: Căi de comunicație  Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea II: Apa  Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea III: Zone protejate  Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea IV: Rețeaua de localități  Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea V: Zone de risc  Codul civil român  Hotărârea de Guvern nr. 525 / 1996, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism  Hotărârea de Guvern nr. 584 / 2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban În domeniul construcțiilor  Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții  Legea nr. 50 / 1991 republicată în 1997 și modificată prin Legea nr. 453 / 2001  Normele de aplicare nr. 1943 / 2002 a Legii nr. 50 / 1991  Legea nr. 114 / 1996 – republicată, a locuinței  Ordonanța Guvernului nr. 63 / 2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.  Hotărârea de Guvern nr. 766 / 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea construcțiilor (Regulamente privind: activitatea de metrologie în construcții; conducerea și asigurarea calității în construcții; stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor; urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții; autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții; certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții)  Hotărâre de Guvern nr. 273 / 1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 7

Pagina 8

PLAN URBANISTIC GENERAL  Hotărâre de Guvern nr. 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor  Hotărâre de Guvern nr. 571 / 1998 privind aprobarea Categoriilor de construcții, instalații tehnologice și alte amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind prevenirea și stingerea incendiilor  Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor  Precizări comune ale MLPAT nr. 5122/NN/1999, MMPS nr. 1384/1999 și MT nr. 178/1999 privind modul de construire și virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcții, cu corespondent în devizul general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor În domeniul administrației publice  Legea nr. 215 / 2001 a administrației publice locale  Legea nr. 188 / 1999 privind statutul funcționarului public  Legea nr. 326 / 2001 privind serviciile publice de gospodărie comunala  Legea nr. 69 / 1991/1997 - privind administrația publică locală;  Legea nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor  Legea nr. 213 / 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia În domeniul proprietății funciare  Legea nr. 54 / 1998 - privind circulația juridică a terenurilor;  Legea nr. 33 / 1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;  Legea nr. 219 / 1998 - privind regimul concesiunilor;  Legea nr. 1 / 200 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 / 1991 și ale Legii nr. 196 / 1997  Legea nr.7 / 1995 privind cadastrul și publicitatea imobiliară Actele normative complementare domeniului sunt:  Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect  Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice  Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului (modificată prin Legea nr. 159/1999)  Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 8

Pagina 9

PLAN URBANISTIC GENERAL legale de igienă și sănătate publică  Legea nr. 107/1996 a apelor  Legea nr. 45/1994 a apărării naționale a României  Legea nr. 106/1996 a protecției civile  Legea nr. 27/1994 a taxelor și impozitelor locale, cu modificările și completările ulterioare  Ordonanța Guvernului nr. 60 / 1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată și modificată cu Legea nr. 212 / 1997; modificată și completată cu Ordonanța Guvernului nr. 114 / 2000, apobată cu Legea nr. 26 / 2001  Legea nr. 41 / 1995 - privind protecția patrimoniului național;  Ordonanța Guvernului nr. 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor  Ordonanța Guvernului nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor  Ordonanța Guvernului nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor  Hotărârea de Guvern nr. 540 / 2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice  Hotărârea de Guvern nr. 62 / 1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General  Hotărârea de Guvern nr. 101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară  Hotărârea de Guvern nr. 31 / 1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentațiilor de urabanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile în domeniul turismului  Hotărârea de Guvern nr. 28 / 2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor  Ordinul Ministrului culturii și cultelor nr. 2041 / 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de Avizare a Lăcașurilor de Cult  Ordinul Ministrului sănătății nr. 331 / 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare sanitară  Ordinul Ministrului de interne nr. 791 / 1998 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor  Ordinul Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 799 / 1999 pentru aprobarea procedurii și competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor  Ordinul Ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 326 / 2001 privind abilitarea oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene și a direcțiilor generale COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 9

Pagina 10

PLAN URBANISTIC GENERAL pentru agricultură și industrie alimentară județene, respectiv a Municipiului București, să îndeplinească atribuțiile prevăzute la articolul 74-103 din Legea nr. 18 / 1991, republicată.  Codul civil;  Ordinul ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor locale de Urbanism;  Ordinul ministrului Sănătății nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației;  Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului. 1.3. SURSE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Rediu: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:  Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V  Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA - 2001  Planul Urbanistic General a comunei Rediu – SC PRODOMUS SRL – 1997  Planul Urbanistic General a comunei Rediu – SC ATD proiect SRL – 2003  Planul Urbanistic General a municipiului Iași – Atelier de urbanism – URBIS 90  Analiza geotehnică a comunei Rediu – pr. dr. ing. Boțu Nicolae - 2003  Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna Rediu întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași, din anul 1997  Studiu privind stabilirea notelor de bonitare și a claselor de calitate, pe categorii de folosință și teritorii administrative din județul Iași – O.J.S.P.A. Iași – 2001  Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași – SC HABITAT PROIECT SA Iași 2001  PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL REGIONAL REGIUNEA 1 NORD – EST (PIATRA NEAMT) – INCD URBANPROIECT SA București - 2003  PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI METROPOLITAN IASI – SC HABITAT PROIECT SA Iași - 2005 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 10

Pagina 11

PLAN URBANISTIC GENERAL  AXA DE DEZVOLTARE EST – VEST DIN CADRUL ZONEI METROPOLITANE IAȘI - (IAȘI - LEȚCANI) – SC HABITAT PROIECT SA Iași 2005  Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași – SC HABITAT PROIECT SA Iași 2006  Documentație în vederea eliberării avizului Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului – Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – SC HORAND COMPANY SRL Iași – 2007  Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Valea Lupului 2008-20013  Planuri Urbanistice Zonale și de Detaliu elaborate în perioada 2003-2008: Denumirea lucrarii Beneficiar Proiectant general - Plan urbanistic de detaliu (PUD) - Lucrări de - S.C. Tent-Co S.R.L. Iași - Birou construire depozit, sediu de firmă cu regim de Individual de înălțime P+M și împrejmuire - Șoseaua DN 28, Urbanism arh. localitatea Valea Lupului, comuna Rediu, Hen Iustin județul Iași - Plan urbanistic zonal (PUZ) - pentru lucrări - S.C. Prime Proprietăți - Birou de construire ansamblu de locuințe în sat S.R.L. Individual de Valea Lupului - comuna Rediu, județul Iași Urbanism arh. Hen Iustin - Plan urbanistic zonal (PUZ) - pentru lucrări - Drăgan Gabriel și Cristina - Birou de construire “două locuințe" în regim de Georgeta Individual de înălțime “D+P+1E”, branșament gaze Urbanism arh. naturale, branșament apă potabilă, Hen Iustin branșament energie electrică și împrejmuire - localitatea Valea Lupului, comuna Rediu - județul Iași - Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrări de - Barman Mihaela - SC URBATECH construire “locuință unifamilială” în regim de SRL înălțime “D+P+1E”, branșament gaze naturale, branșament apă potabilă, branșament energie electrică, împrejmuire și fosă septică - localitatea Valea Lupului, comuna Valea Lupului - județul Iași - Plan urbanistic de detaliu (P.U.D.) construire - S.C. CAREMIL IMPEX S.R.L. - S.C. service auto, show room, sediu de firmă și IAȘI ARHIGRAPH împrejmuire - Șoseaua D.N. 28 - localitatea S.R.L. Iași - arh. Valea Lupului, comuna Rediu, județul Iași RUBNICU Alin - Lucrări de construire locuințe, împrejmuire, - BORȘ ȘTEFĂNIȚĂ și CRINA, - SC URBATECH racord electric, gaze, apă potabilă, fosă cu DUMITRU MIHAI, LUPU SRL golire prin vidanjare, garaj, fâtînă - Intravilan MARIUS-ANDREI și MIHAELA, COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 11

Pagina 12

PLAN URBANISTIC GENERAL Valea Lupului – tarlaua 55 MICHICHIUC GABRIEL, VASILACHE CLAUDIU și OANA-RAMONA - Lucrări de construire locuință, împrejmuire, - TAMOURY LILIANA - SC URBATECH racord electric, gaze, apă potabilă, fosă cu DANIELA SRL golire prin vidanjare, garaj, fâtînă - Tarlaua 47, P1/3(1970/4/6/1/3) - Lucrări de construire locuință, împrejmuire, - PĂVĂLEANU MARGARETA și - SC URBATECH racord electric, gaze, apă potabilă, fosă cu GHEORGHE SRL golire prin vidanjare, garaj, fâtînă - Tarlaua 47, P1/2(1970/4/6/1/2) b. Surse statistice:  Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;  Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Valea Lupului. c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților  Proiect pentru Înființarea sistemului de canalizare al comunei Valea Lupului, județul Iași – Studiu de fezabilitate – S.C. PRO TOBY S.R.L. Iași - 2006 d. Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc. 1:25.000 și sc. 1:5.000 reambulate în 2006 de către S.C. URBATECH S.R.L. IAȘI, pe baza imaginilor ortofotogrammetrice puse la dispoziție de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a județului Iași. e. Documentații edilitare :  Ștefan Vintilă - „Instalații sanitare și de gaze” - E.D.P. – București, 1995;  Theodor Mateescu – „Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” – Ed. „Gheorghe Asachi” Iași, 1996;  V. Voinescu; ș.a. – „Îndrumătorul instalatorului” - E.T. București, 1964;  Titu Costăchescu, ș.a. – „Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții” - Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978;  Bianchi – „Luminotehnica” vol I, II, - Ed. Teh. București, 1990;  STAS 1343/90 – „Apa potabilă”;  STAS 4706/88 – „Ape de suprafață. Categorii, condiții tehnice de calitate”;  Ordinul MS 1935-96 - „Norme de igienă și recomandări privind mediul de viață al populației”;  NTPA002/2002 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”; COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 12

Pagina 13

PLAN URBANISTIC GENERAL  Legea nr. 137/96 – „Legea protecției mediului”;  Legea nr. 107 - „Legea apelor”;  PE106 – „Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”;  STAS 832 - „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”;  I6/98 – „Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale”;  Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale”.  Pâslărașu, Teodorescu – „Alimentări cu apă”. PLANUL URBANISTIC GENERAL conține piese scrise și desenate structurate în concordanță cu Ghidul privind metodologia și conținutul – cadru de elaborare, indicativ GP 038/99, aprobat cu Ordinul MLPAT 13/N/1999 și Ghidul privind elaborarea regulamentului locale de urbanism aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, indicativ GM-007-2000. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Valea Lupului și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente. Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:  Reașezarea localității Valea Lupului în vatra ei firească, prin includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al localității la data elaborării;  Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităților;  Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale;  Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;  Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate;  Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:  Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 13

Pagina 14

PLAN URBANISTIC GENERAL construcțiilor;  Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante;  Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității;  Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile de dezvoltare;  Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.);  Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului;  Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general;  Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun;  Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;  Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității;  Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;  Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 14

Pagina 15

PLAN URBANISTIC GENERAL 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. EVOLUȚIE Comuna Valea Lupului este situată în vecinătatea nord-vestică a municipiului Iași, avînd centru de comună situat la aproximativ 3 Km distanță. În componența comunei intră doar satul Valea Lupului. Din punct de vedere arheologic, localitatea are o deosebită importanță datorită urmelor materiale descoperite acolo și care fac parte din cele mai vechi faze ale istoriei omenirii. S-au descoperit rămășițe ale paleoliticului inferior (600.000-120.000 î.e.n.), ale neoliticului timpuriu (cea 5500-3500 î.e.n.), a epocii bronzului (1200 î.e.n.) și din secolele migrațiilor și feudalismului. Descoperiri arheologice marcante s-au facut la: - „La canton", pe partea stângă a drumului european DE 583 într-o groapă de împrumut s-au găsit fragmente ceramice provenite dintr-un vas funerar din pastă cenușie lucrat manual și care conținea fragmente mărunte dintr-un schelet de copil, cenușă și cărbuni din perioada neoliticului timpuriu; - Dealul „La coșere", la 2 km de centrul comunei s-a descoperit o așezare din care s-au cules fragmente ceramice din neoliticul timpuriu și începutul epocii migrațiilor; - În zona centrală a comunei, pe terasa inferioară a Bahluiului, s-au descoperit fragmente de vase din neoliticul timpuriu și dezvoltat, din perioada Hallstatt, începutul epocii migrațiilor și perioada feudalismului dezvoltat; - În pepiniera Direcției de Drumuri și Poduri Iași s-au descoperit resturi de vase Hallstattiene din pastă cărămizie cu exterior negru și resturi de schelete omenești, iar în imediata apropiere într-o nisipărie s-au găsit resturi de faună veche și un vârf de mână din silex fumuriu din paleoliticul inferior. Localitatea Valea Lupului a aparținut de moșia Găurenilor în epoca feudală. După cel de al doilea război mondial localitatea Valea Lupului a intrat în componența comunei Rediu până în anul 2004. Așa cum se menționează și în P.A.T.J. Iași, repartiția și evoluția în teritoriu a rețelei de localități, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiții naturale și social-economice din diferite etape istorice. Dacă rețeaua urbană are o distribuție dezechilibrată în teritoriu, ca și structura după gradul de mărime, trei localități urbane fiind situate în partea de vest a județului (Pașcani, Tg. Frumos, Hârlău) și una în partea central-estică (Iași), rețeaua de așezări rurale are o repartiție neuniformă în teritoriu. Deși au evoluat în principal sub acțiunea factorilor social-economici, așezările rurale au ținut seama și de particularitățile cadrului natural, mai ales sub aspectul poziției și localizării lor în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse variate (lemn, piatră, loc de pășunat și de cultivat), a unor microclimate de COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 15

Pagina 16

PLAN URBANISTIC GENERAL adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, ș.a. Analizând rețeaua de sate după pozitie și localizare se constată că acestea nu sunt dispuse dezordonat, ci răspândite într-o anumită ordine, putând fi deosebite șiruri (sau aliniamente) de așezări situate în condiții asemănătoare sau identice. Referitor la formarea și evoluția așezărilor rurale menționăm că actuala rețea este rezultatul unui proces istoric, multisecular, care atestă continuitatea de locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi timpuri. Se consideră că actuala configurație este moștenită din perioada feudală, cu completările ulterioare care s-au produs prin defrișări, împroprietăriri, roiri. Astfel, rețeaua de așezări prinde a se contura mai bine abia în partea a doua a sec. XIX prin formarea de sate noi prin împroprietărire, mai ales în câmpia colinară, pe văile principalelor cursuri de apă sau prin defrișări în zonele de podiș. La definitivarea și fixarea rețelei de sate au contribuit în mare măsură și construcția de căi ferate, ca și modernizarea drumurilor principale. Acestea au provocat fenomenul de roire, satele de codru și cele retrase, migrând spre zone deschise, de-a lungul drumurilor și spre văi. Fenomenul de roire și formarea de sate prin împroprietărire au determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi. Fenomenul de extindere tentaculară a vetrelor de sate ia amploare după 1989 aproape în tot județul, satele ieșind din perimetrele în care au fost încorsetate și obligate să se dezvolte prin legea sistematizării din 1974. Urmărind evoluția în timp a localităților comunei Rediu, deci și a localității Valea Lupului, și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane2 și în funcție de situarea unităților administativteritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute. În metodologia de lucru a studiului, comuna face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 15'3, numărul acestor comune având o evoluție dinamică de-a lungul timpului, așa cum rezultă și din tabelul următor: Unitățile teritorial Unitățile teritorial Nr. Unitățile teritorial administrative administrative Anul crt. administrative componente care au intrat în care au ieșit din sistem sistem 18 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, - - 1. 1930 Comarna, Golăiești, Grajduri, Holboca, Mironeasa, Miroslava, 2 În cazul nostru este vorba despre municipiul Ia[i 3 ~n această grupă, a comunelor care situate `n izocrona de 60 de minute, sunt incluse un număr de 23 de unită]i teritorial administrative. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 16

Pagina 17

PLAN URBANISTIC GENERAL Unitățile teritorial Unitățile teritorial Nr. Unitățile teritorial administrative administrative Anul crt. administrative componente care au intrat în care au ieșit din sistem sistem Mogoșești, Popricani, Prisăcani, Rediu*, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Victoria 22 - Aroneanu, Bârnova, 5 - Ciortești, Dobrovăț, 1 - Mironeasa Ciortești, Ciurea, Comarna, Horlești, Lețcani, Dobrovăț, Golăiești, Grajduri, Voinești Holboca, Horlești, Lețcani, 2. 1956 Miroslava, Mogoșești, Popricani, Prisăcani, Rediu*, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Victoria, Voinești 33 - Andrieșeni, Aroneanu, 12 - Andrieșeni, 1 - Ciortești Bârnova, Bivolari, Ciurea, Bivolari, Dumești, Comarna, Dobrovăț, Dumești, Mădârjac, Movileni, Golăiești, Grajduri, Holboca, Podu Iloaiei, Probota, Horlești, Lețcani, Mădârjac, Popești, Sinești, 3. 1966 Miroslava, Mogoșești, Movileni, Trifești, Țigănași, Podu Iloaiei, Popricani, Prisăcani, Vlădeni Probota, Rediu*, Schitu Duca, Sinești, Tomești, Trifești, Țigănași, Țuțora, Ungheni, Victoria, Vlădeni, Voinești 24 - Aroneanu, Bârnova, 2 - Ciortești, Dolhești 12 - Andrieșeni, Ciortești, Ciurea, Comarna, Bivolari, Costuleni, Dobrovăț, Dolhești, Golăiești, Dumești, Grajduri, Holboca, Horlești, Lețcani, Mădârjac, Movileni, 4. 1984 Miroslava, Mogoșești, Popricani, Podu Iloaiei, Popești, Prisăcani, Probota, Rediu*, Sinești, Trifești, Schitu Duca, Tomești, Țigănași, Vlădeni Țuțora, Ungheni, Victoria, Voinești 23 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, 1 - Movileni 2 - Ciortești, Dolhești Comarna, Dobrovăț, Golăiești, Holboca, Horlești, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, 5. 2001 Popricani, Prisăcani, Probota, Rediu*, Schitu Duca, Tomești, Țigănași, Țuțora, Ungheni, Victoria, Voinești Sursa: Studiul de delimitare a teritoriului metropolitan - S.C. ATD PROIECT S.R.L. Iași, 2003 ; * include și localitatea Valea Lupului și teritoriul comunei Valea Lupului COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 17

Pagina 18

PLAN URBANISTIC GENERAL Analizând mai atent poziția în teritoriu se constată că atracția față de municipiul Iași este puternică, comuna Valea Lupului plasându-se aproape de centrul zonei de polarizare unidirecționale generată de municipiu. Caracteristic comunei, în momentul de față, este apartenența la zona spațiilor rurale puternic dependente de localități urbane, cu autonomie redusă, situate în aria periurbană a orașului Iași, având o populație densă, relativ stabilă și dinamică, cu o accesibilitate foarte ridicată, arie majoră de convergență a căilor de comunicații și posibilități de dezvoltare: valorificarea potențialului agricol prin specializare (activități de tip agro-industrial) și diversificare a profilului, dezvoltarea serviciilor specializate, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea infrastructurii turistice de tip periurban. După anul 1990, comuna Valea Lupului este rezultatul punerii în aplicare a Legii 351/2001 - P.A.T.N. - Secțunea a IV-a - Populația și rețeaua de localități, precum și a Legii 84/2004 - pentru înființarea unor comune. Astfel, în baza prevederilor stipulate în Anexa nr. IV - Localități rurale, aliniatul 4.0. condițiile necesare pentru înființarea unei comune sunt următoarele: Nr. Condiția necesară Cantitate/Necesitate crt. 1. Populația minimă 1500 loc 2. Potențial economic care să asigure echilibrul Da bugetar al comunei 3. Legături pe drumuri sau pe cale ferată între satul Da de reședință de comună și celelalte sate componente 4. Reducerea distanței dintre satul reședință de Da comună și celelalte sate componente 5. Spații construite pentru instituții și dotări* -primărie Da -școală primară și gimnazială Da -dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic -post de poliție Da -stație/haltă C.F. sau stație de transport auto Da Da * după declararea noii comune este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul reședință de comună conform pct. 2.0 din Anexa nr. IV acestea fiind: - sediu de primărie, grădiniță, școală primară și gimnazială;dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; poștă, servicii telefonice; sediu de poliție și de jandarmerie; cămin cultural cu bibliotecă; magazin general, spații pentru servicii; teren de sport amenajat; parohie; cimitir; stație/haltă C.F. sau stație de transport auto; dispensar veterinar; sediu al serviciului de pompieri; puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor; alimentare cu apă prin cișmele stradale. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 18

Pagina 19

PLAN URBANISTIC GENERAL Astfel, întrucât noua comună întrunește aproape în totalitate toate aceste condiții, a fost posibil în anul 2004 înființarea comunei, actul de înființare Legea 84. 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.1.2. Potențialul natural 2.1.2.1. Așezarea geografică Teritoriul comunei Valea Lupului se află situat în partea central-estică a județului Iași, între 4650N-4736N latitudine nordică și 2633N - 2607N longitudine estică. Teritoriul comunei Valea Lupului se încadrează din punct de vedere geomorfologic în marea unitate a Podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pe interfluvii se întâlnesc terenuri foarte fertile. Pantele sunt cuprise între 50 și 250 și adesea sunt afectate de procese de eroziune și de alunecări. Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețe mai mici se întâlnesc și lăcoviști, lăcoviști de coastă afectate de procese de eroziune. Pentru a mări fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate este necesar să se aplice măsuri antierozionale complexe și să se administreze amendamente cu fosfogips. 2.1.2.2. Geologia Din punct de vedere geomorfologic, comuna Valea Lupului se încadrează în marea unitate a Podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei, subdistrictul Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului. Sub aspect geologic, formațiunile întâlnite în zonă aparțin sarmațianului și cuaternarului. Sarmațianul reprezintă fundamentul zonei și este reprezentat de o argilă marnoasă bazală vânătă-cenușie ce se întâlnește de la o adâncime, de obicei, mai mare de 10,00 m. Cuaternarul este reprezentat printr-un depozit loessoid (zona de platou), respectiv un “deluviu de pantă” argilos prăfos (zona de coastă). 2.1.2.3. Resursele geologice Resursele solului pe teritoriul comunei Valea Lupului sunt modeste. Argilele și luturile prezente în jumătatea de nord pot fi exploatate local, însă fărăprea mare însemnătate economică. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 19

Pagina 20

PLAN URBANISTIC GENERAL 2.1.2.4. Relieful Principalele forme de relief din teritoriu sunt terase de luncă, cu grinduri longitudinale și interfluvii colinare și deluviale. Relieful comunei are un caracter acumulativ în jumătatea de sud a teritoriului, unde este reprezentat de lunca și terasele Bahluiului, și un caracter sculptural în jumătatea de nord, unde predomină interfluviile colinare și deluviare mărginite de versanți deluviali. Lunca Bahluiului, cu o lățime de 2-3 km, se prezintă sub forma unei terase de luncă de 4-6 m altitudine relativă, care a devenit neinundabilă în urma lucrărilor de îndiguire executate atât în lungul Bahluiului, cât și în lungul bazei versantului său. Suprafața luncii nu poate fi folosită în agricultură, nefiind amenajată prin lucrări de desecare și drenare a accesului de umiditate (canale). Fostele gârle și meandre părăsite sunt în majoritate desecate și doar pe alocuri folosite drept canale colectoare a apelor în exces. Terasele Bahluiului în zona comunei se etajează între 20-30 m și 100-150 m altitudine relativă cea mai dezvoltată fiind terasa de 175 m. Celelalte terase sunt mai fragmentate de văi sub formă de tăpșane înguste și culmi prelungi. În general, terasele au poduri plane sau ușoare înclinate, oferind terenuri foarte bune pentru agricultură. Satele din zonă s-au localizat mai ales pe versanții de racord ai teraselor. Acești versanți de racord cu lunca Bahluiului sau cu luncile înguste ale văilor afluenților au pante destul de accentuate și fenomene locale de eroziune torențială sau alunecări de teren în majoritate stabilizate prin plantații. Interfluviile sculpturale, dezvoltate în continuarea spre vest, nord-vest a teraselor, se prezintă sub forma unor coline și dealuri cu altitudini între 100 și 230 m (cea mai mare înălțime se găsește la nord de Valea Lupului în dealul Capul Rediului - 210,9 m). Părțile superioare ale interfluviilor sunt relativ plane, ușor bombate și înclinate spre sudest, oferind terenuri foarte bune pentru agricultură. Versanții care mărginesc interfluviile și terasele, generați de adâncimea văilor în cadrul unui substrat geologic friabil (argile, marne nisipuri), au pante și orientări variate, fiind afectați de procese de eroziune torențială și alunecări de teren. Utilizarea actuală a reliefului de versant se realizează prin pășunat, existând însă și zone accesibile cu utilizare arabilă sau viti-pomicolă. 2.1.2.5. Clima Climatul comunei are un caracter temperat-continental de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 90 și 100, cu un maxim mediu în iulie între 200 și 290 și chiar peste 390 (temperatura maximă înregistrată), și un minim mediu în ianuarie între - 150 și - 200 în coline și sub - 100 în luncă. Aceste valori dau o COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 20

Pagina 21

PLAN URBANISTIC GENERAL amplitudine termică anuală în jur de 350 în zona eoliană și în jur de 250 în luncă, ceea ce denotă un continentalism accentuat, mai excesiv în luncă. Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse între 150 și 200 mm și au un regim neuniform, cu cantități mai mari în iunie (60-70 mm în medie) și mai mici iarna și la începutul primăverii (20-30 mm în medie). Sunt caracteristice ploile de tip aversă, ca și secetele, ambele fenomene având consecințe negative asupra agriculturii și terenului în pantă. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-vest și sud-vest, direcția dominantă fiind nord-vest, pe care se înregistrează și vitezele cele mai mari (vezi roza vântului). Referitor la dinamica atmosferei menționăm posibilitatea obținerii de energie neconvențională pentru utilizării locale, prin instalații eoliene ușoare amplasate fie în luncă, fie pe suprafețele descoperite ale dealurilor înalte. De asemenea, menționăm posibilitatea utilizării energiei solare pentru prepararea apei calde de consum, în zona comunei durata de strălucire a soarelui depășind 2000 ore anual, iar radiația solară globală fiind între 115 și 120 Kcal/cm2 an. Pe fondul climatic general, în zona joasă a luncii Bahluiului se înregistrează un microclimat specific de luncă, caracterizat prin variații termice mai mari, fenomene de ceață, brumă, îngheț mai intense și mai frecvente, umezeală relativă mai mare, fenomene de inversiune termică dinamică mai activă a atmosferei. 2.1.2.6. Hidrografia Apa de suprafață. Satul este străbatut de două cursuri de apă, cu lungimi mai mari sau mai mici, astfel: - părăul Lupului, respectiv de părăul Bogonos. Dintre toate aceste cursuri de apă, doar părăul Bogonos curge cu intermitență (în perioadele ploioase, în rest fiind practic secat). Celălalt curge tot timpul anului, debitul fiind însă variabil în funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului, sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văi se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri, sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impune, în multe zone, necesitatea de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor. Se subliniază faptul că nu se întălnesc izvoare de suprafață. Acestea nu apar nici măcar în perioadele ploioase. Într-o singură situație a apărut un astfel de izvor (provenit însă din pănza de apă freatică de la suprafață), dar în urma unei săpături efectuate, în vederea montării unei conducte de gaz metan. Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă că adâncimea la care se găsește este în funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 1,30-3,00 m. În zonele colinare COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 21

Pagina 22

PLAN URBANISTIC GENERAL această adâncime poate ajunge la 4,50-5,80 m, iar pe versanți, la 8,00-16,00 m. Adâncimea cea mai mare la care s-a întâlnit pânza de apă freatică în forajele executate în comuna Valea Lupului este de 20,00 m. Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană. 2.1.2.7. Solurile Solurile caracteristice din teritoriu sunt cernoziomurile și cernoziomurile levigate de pe terase și interfluvii, cernoziomuri de pantă și regosoluri pe versanți, soluri cenușii de pădure sub pădurile din nordul comunei și soluri aluviale cu petice de lecoviști și local sărături. În afară de solurile cernoziomice care sunt cele mai fertile și apte pentru o gamă largă de culturi agricole, celelalte tipuri necesită lucrări ameliorative și agrotehnice adecvate: combaterea eroziunii, amendamente organice și chimice, irigații, întreținerea lucrărilor de desecare, etc. 2.1.2.8. Vegetația Vegetația naturală care se dezvoltă pe aceste soluri este formată în principal din pajiști stepice, de deal și de luncă, la care se adaugă o vegetație de pădure sub formă de areale reduse în nord. Predomină stejarul și gorunul, iar în luncă plopul. Pe unii versanți cu degradări au fost făcute plantații de salcâm și frasin. 2.1.2.9. Fauna Determinată de tipul de vegetație este și distribuția animalelor. Cea mai mare răspândire o au biotopul de stepă și cel de luncă, reprezentate de mamifere specifice: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele, vulpea. Dintre păsări amintim: ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul, mierla, cucul, sturzu, turturica. Dintre reptile amintim: șerpii de pădure, gușterul, iar insectele și multe alte nevertebrate au ca hrană frunzele, lăstarii, fructele și semințele arborilor. În concluzie rezultă că în teritoriul comunei Valea Lupului cadrul geografic, deși puțin variat, oferă condiții bune de valorificare pentru dezvoltarea activităților agricole și a satelor: terenuri plane și stabile de luncă, terase și interfluvii, versanți cu expoziții diferite și înclinări accesibile climat destul de favorabil, resurse de ape subterane din terase și de ape de suprafață reținute în iazuri, resurse de nisip și pietriș, soluri apte pentru diverse culturi agricole. Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor nefavorabile sau pentru ameliorarea și valorificarea elementelor mai puțin favorabile este necesară continuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare și întreținerea corespunzătoare a celor executate, continuarea acțiunii de plantare și împădurire a versanților degradați, executarea de plantații de protecție a localităților fată de elementele climatice sau față de unele activități umane. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 22

Pagina 23

PLAN URBANISTIC GENERAL Caracteristicile geotehnice INCADRAREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI Geografic si geomorfologic Altitudinea minimă se află la 50.00m pe firul pârâului Tăutești, iar cea maximă la 130.000m în platoul Beldiman. Cota amplasamentului care face obiectul studiului se află la +50 - +100.00 față de nivelul mării: - regiunea - CÂMPIA MOLDOVEI - subregiunea - CÂMPIA JIJIEI INFERIOARE - unitatea - COLINELE BAHLUIULUI - subunitatea - CULOAR TĂUTEȘTI Seismic Conform cu macrozonare seismică, comuna VALEA LUPULUI și zona amplasamentului se înscriu în zona C și se încadrează în următorii parametri: - zona seismică de calcul (P100/2006): C; - perioada de colț (P100/2006): Tc = 0,7s; - clasa de importanță a construcției, după STAS 10100/0-75 III - clasa de importanță, după P100/2006: III - accelerația gravitațională (P100/2006): ag = 0,20g; Microzonarea teritoriului, ținând seama de geomorfologie și natura terenurilor de fundare, determină variații ale intensității seismice de ±1 grad seismic. Climatic Comuna VALEA LUPULUI și prin urmare zona amplasamentului se încadrează în microclimatul de tip temperat – continental, subzona climatului de silvostepă și stepă, unitatea teritorială avand accente secetoase, cu temperaturi mai ridicate vara și moderate iarna. Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului național, încadrează comuna VALEA LUPULUI în următoarele zone climatice: - zona specifică acțiunii vântului (NP-082-04); q ref = 40m/s - zona specifică a acțiunii zăpezii CR (1-1-3-2005); S0k = 2,5 KN/mp; Adâncimea maximă de îngheț este de 0,90m conform prevederilor din STAS 6054- 77. Tectonic și geologic Scoarța terestră pe care este situată comuna VALEA LUPULUI are mișcări pozitive, cu creșteri de 5mm pe an. Din punct de vedere geologic satul VALEA LUPULUI este situat pe partea de vest a platformei Podolice. Fundamentul geologic imediat al zonei este argilă sarmațiană slab marnoasă COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 23

Pagina 24

PLAN URBANISTIC GENERAL bazală, prezentă la 18-20m pe platouri și la partea superioară a versanților și la 12-24m de versanți și la baza acestora. Ea prezintă intercalații subțiri de nisipuri fine. Relieful regiunii pe care este așezată comuna este de vârstă cuaternară fiind reprezentat de soluri vegetale și umpluturi de pământ de grosimi variabile 0,80 – 2,50m urmate de un orizont argilo-prafos loessoid pe platouri și la partea superioară a versanților și de argile prăfoase remaniate pe versanți. Pe văi se întâlnesc argile în general grase, sub orizontul argilo-prăfos sau argilos în genere sunt prezente orizonturi granulare. Alcătuirea litologică a diferitelor forme de relif este deosebită și se pot distinge următoarele zone: - aluviunile pleistocene pe terase; - aluviunile holocene ale văii pârâului Tăutești și izvoarelor de versant; - zonele de versant alcătuite din depozite proluvio-coluviale și deluvio-coluviale. Finețea materialului granulat crește spre suprafață. Repartizarea stratului de nisipuri și pietrișuri este foarte neuniformă în funcție de relieful argilei marnoase. Depozitele loessoide sunt alcătuite din straturi argiloase și argile prăfoase. Grosimea lor maximă este la trecerea dintre terase. Rocile sarmațiene cuprind o alternanță de marne și gresii cu înclinări în general sud-vestice. Hidrogeologie Din punct de vedere hidro-geologic, pe teritoriul comunei VALEA LUPULUI, apele subterane pot fi împărțite în două mari categorii: - straturi acvifere captive de stratificație; - straturi acvifere freatice. Apele din prima categorie se găsesc în depozitele cristaline, siluriene, miocene, cretacice și sarmațiene. Toate au nivel ascensional și sunt mineralizate. Apele freatice pot fi întâlnite în terasele pârâului Tăutești; în versanții deluviocoluviali. Apa din terasele dealurilor din imprejurimi se află în straturi de pietriș și nisip care nu sunt legate genetic de nisipurile și pietrișurile din șesul Bahluiului. În acest sens se poate vorbi de existența unor terase superioare și terase inferioare. În unele zone ale terasei superioare apa lipsește complet datorită reliefului argilei de bază, ceea ce face ca circulația apei să se facă sub forma unor cursuri subterane prezentând izvoare pe versant. Debitul lor este un debit caracteristic climei de stepă. În zona de versant situația sub aspect hidrogeologic este mai complexă, la aceasta contribuind mai mulți factori cu mare variabilitate pe suprafața versantului, printre care menționăm: adâncimea și înclinarea formațiunii de fundament care poate constitui patul acviferului, grosimea deluviului și permeabilitatea acestuia în condițiile COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 24

Pagina 25

PLAN URBANISTIC GENERAL existenței materialului argilos în interspații, mărimea suprafeței bazinului de alimentare, etc. În aceste condiții nivelul hidrostatic prezintă o variație accentuată în suprafață; de asemenea, pe o supafață importantă are caracter sezonier în funcție de regimul de precipitații. Analizele fizico-chimice atestă prezența în apa subterană a unei cantități de dioxid de carbon liber care imprimă apei un caracter agresiv carbinic față de anumite categorii de betoane și betoane armate. De asemenea, apele subterane au un caracter pronunțat acid datorită prezenței acidului carbonic (H2CO3), precum și acizilor humici și acizilor sulfatici sau sulfuroși rezultați din hidrogenul sulfurat prezent în depozitele de pământuri cu conținut ridicat în materii organice, în special în depozitele de turbă. În aceste condiții, apele subterane prezintă agresivitate general acidă și de dezalcalinizare față de o gamă de categorii de betoane și betoane armate. Variațiile de nivel hidrostatic sunt aici mici. În zonă se întâlnesc două tipuri de amplasamente: - un amplasament caracteristic zonei de versant care face trecerea între terasa pârâului Tăutești în care apa se află cantonată la adâncime de aproximativ 14- 18m în stratul granular; - un amplasament caracteristic zonei de terasă și se caracterizează, din punct de vedere lito-structural, printr-o cuvertură cuaternară, ce acoperă soclul argilo- marnos sarmațian, cuvertură ce se extinde pe o grosime de aproximativ 10- 12m formată, de la suprafață în adâncime, din: sol vegetal, pachet argilo- prăfos loessoid, sub care se găsesc nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în grosime de 1,5 – 8m în care de altfel se află cantonat stratul acvifer.  Recomandări privind utilizarea terenului de fundare. LUCRĂRI ȘI OBSERVAȚII DE TEREN Caracterizare generală Terenul studiat se întinde pe o suprafață de aproximativ 70 ha realizându-se o macrozonare, interesând punctual locurile unde vor fi implementate construcții ce necesită un sistem de fundare care are menirea să descarce eforturile în teren. Din punct de vedere al stabilității amplasamentul are asigurată stabilitatea generală și locală însă se vor studia trei zone specifice unde sunt posibile și nu se va face o analiză suplimentară în ipoteza introducerii rețelei în teren având în vedere că terenul este situat pe o zonă plată neinundabilă în condițiile unor ploi de lungă durată. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 25

Pagina 26

PLAN URBANISTIC GENERAL Lucrări de investigare Pe poziția de amplasare a obiectivelor prezentului studiu s-au efectuat foraje manuale de 4”. Pe baza informațiilor furnizate de foraj și analizelor de laborator s-a întocmit profilul de stratificație a terenului. Identificarea și caracterizarea din punct de vedere geologico-geotehnice Pe amplasamentul studiat s-au efectuat foraje de 4” până la dâncimea de -7.00m. Prospecțiunile efectuate au permis recoltarea unor probe de pământ tulburate și netulburate. Pe baza cercetărilor efectuate „în situu” și în laborator se evidențiază stratificația terenului, detaliind straturile interceptate și precizând starea fizică a pământurilor. Principalele caracteristici fizico-mecanice determinate au permis identificarea, caracterizarea generală și clasificarea pământurilor precum și stabilirea parametrilor geotehnici și mecanici (necesari calculelor de deformații, rezistență și stabilitate). Zona tip 1 Sintetizând datele obținute prin cercetările efectuate precizăm succesiunea litologică a stratificației după cum urmează: - umpluturi îm grosimi de 1.20m; - argilă prăfoasă loessoidă plastic vârtoasă, sensibilă la umezire grupa A în grosimi de 6.50m; - praf argilos plastic vârtos în grosimi de 1.10m; - nisip galben, ruginiu cu rare elemente de pietriș 1.20m; Apa subterană este prezentă la adâncimi de peste 18m. Nr. crt. Denumire Simbol UM Valori de calcul Indici geotehnici determinați 1 Limita inferioară de plasticitate Wp % 14-17 2 Limita superioară de plasticitate WL % 28-37 3 Indice de plasticitate ip % 14-20 4 Umiditate W % 17-22 5 Indice de consistență »c - 0.70-0.82 6 Argila A % 30-50 7 Praf P % 30-44 8 Nisip N % 7-26 Caracteristici geotehnice estimate 9 Greutate volumică y kN/m3 14.6 3 10 Greutate volumică în stare uscată yd kN/m 13.1 11 Porozitate n % 45 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 26

Pagina 27

PLAN URBANISTIC GENERAL 12 Indicele porilor e - 0.8 13 Grad de umiditate sr - 0.55-0.85 14 Modul de deformare liniară E kPa 76-96 15 Unghi de frecare interioară * grade 150 16 Coeziune c kPa 8 Luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argilă prafoasă loessoidă, precum și prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile presiunilor plastice și critice în ipoteza asigurării unei adâncimi minime de fundare de 1.50m de la nivelul actual al terenului, condiționată de satisfacerea respectării adâncimii maxime de îngheț și în ipoteza fundării directe pe acesta. Valorile acestor presiuni sunt: - pentru calculul terenului la starea limită de deformație - SLD: pp = 160 kPa - pentru calculul terenului la starea limită a capacității portante – SLCP: pcr = 200 kPa Zona tip 2 Sintetizând datele obținute prin cercetările efectuate precizăm succesiunea litologică a stratificației după cum urmează: - umpluturi în grosimi de 0.80; - argilă prăfoasă loessoidă plastic vârtoasă, în grosimi de 3.80m; - argilă galbenă cafenie cu intercalații prăfoase și nisipoase 2.90m; Apa subterană este prezentă la adâncimi de peste 5.5m. Nr. crt. Denumire Simbol UM Valori de calcul Indici geotehnici determinați 1 Limita inferioară de plasticitate Wp % 17-19 2 Limita superioară de plasticitate WL % 35-54 3 Indice de plasticitate ip % 18-18.2 4 Umiditate W % 17-22 5 Indice de consistență »c - 0.81-0.94 6 Argila A % 11-55 7 Praf P % 28-41 8 Nisip N % 3-25 Caracteristici geotehnice estimate 9 Greutate volumică y kN/m3 16.5 3 10 Greutate volumică în stare uscată yd kN/m 13.8 11 Porozitate n % 45 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 27

Pagina 28

PLAN URBANISTIC GENERAL 12 Indicele porilor e - 0.8 13 Grad de umiditate sr - 0.59-0.87 14 Modul de deformare liniară E kPa 80-124 15 Unghi de frecare interioară * grade 200 16 Coeziune c kPa 18 Luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argilă prafoasă loessoidă, precum și prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile presiunilor plastice și critice în ipoteza asigurării unei adâncimi minime de fundare de 1.50m de la nivelul actual al terenului, condiționată de satisfacerea respectării adâncimii maxime de îngheț și în ipoteza fundării directe pe acesta. Valorile acestor presiuni sunt: - pentru calculul terenului la starea limită de deformație - SLD: pp = 180 kPa - pentru calculul terenului la starea limită a capacității portante – SLCP: pcr = 200 kPa Zona tip 3 Sintetizând datele obținute prin cercetările efectuate precizăm succesiunea litologică a stratificației după cum urmează: - umpluturi de pământ piatră și cărămidă 0.80; - argilă prăfoasă, cu plasticitate mare, vârtoasa în suprafață, cu compresibilitate mare, în stare moale la baza, cu intercalații ruginii activă (PUCM) 4.70 - praf nisipos, cenusiu, moale 1.50 - nisip grosier, roșcat cu pietriș mărunt cu indesare medie 1.30 - praf culoare cenușie 1.10 - argilă marnoasă interceptată la adâncimi de 9.4m cu plasticitate mare, foarte umedă cu compresibilitate medie Apa are un caracter ascensional și se află cantonată în pachetul granular la o adâncime de aproximativ 6m însă cu posibilitate de a ajunge până la cota de -1.00. Prin calculele efectuate și reprezentările grafice elaborate (fișe granulometrice, compresibilitate, etc.) s-au obținut următorii indici geotehnici de structură: Nr. crt. Denumire Simbol UM Valori de calcul Indici geotehnici determinați 1 Limita inferioară de plasticitate Wp % 17.3-22.0 2 Limita superioară de plasticitate WL % 32-84 3 Indice de plasticitate ip % 18-38 4 Umiditate W % 6.6-35.6 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 28

Pagina 29

PLAN URBANISTIC GENERAL 5 Indice de consistență »c - 0.39-1.06 6 Argila A % 12-63 7 Praf P % 23-69 8 Nisip N % 7-60 Caracteristici geotehnice estimate 9 Greutate volumică y kN/m3 17.6-16.95 3 10 Greutate volumică în stare uscată yd kN/m 13.04-16.87 11 Porozitate n % 34-50 12 Indicele porilor e - 0.57-1.03 13 Grad de umiditate sr - 0.82-0.94 14 Modul de deformare liniară E kPa 64.00-190.8 15 Unghi de frecare interioară * grade 7-170 16 Coeziune c kPa 18-65 Luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argilă prafoasă, precum și prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile presiunilor plastice și critice în ipoteza asigurării unei adâncimi minime de fundare de 2.00m de la nivelul actual al terenului, condiționată de satisfacerea respectării adâncimii maxime de îngheț și în ipoteza fundării directe pe acesta tip rețele de grinzi. Valorile acestor presiuni sunt: Construcții fără demisol - portanța terenului pentru calculul grinzilor de fundare din beton armat în cazul unui teren neîmbunătățit - pentru calculul terenului la starea limită de deformație - SLD: pp = 175 kPa - pentru calculul terenului la starea limită a capacității portante – SLCP: pcr = 200 kPa presiunea considerată va fi la maxim 2.00m față de cota terenului natural, în stratul de argilă prăfoasă. Categoria geotehnică Având în vedere prevederile din normativ NP 074/2002 precum și cele din ghidul GT035/2002, categoria geotehnică în care se poate încadra lucrarea este 2 respectiv 3, deci cu risc geotehnic „moderat” „mediu”, punctajele atribuite fiind următoarele:  condițiile de teren: mediu – loessoid gr.A – tip P.U.C.M. 1 – 3 puncte  apa subterană: fără epuismente – cu epuismente 1 – 5 puncte  construcție de importanță normală 1 punct  vecinătăți – risc moderat 3 puncte  zonă seismică de calcul C 1 punct TOTAL 7 – 13 puncte COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 29

Pagina 30

PLAN URBANISTIC GENERAL CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI CONSTRUCȚII Amplasamentul studiat are stabilitatea generală și locală asigurată. Terenul de fundare este catalogat ca teren parțial dificil, fiind alcătuit din straturi de argilă prăfoasă loessoidă, plastic consistentă cu compresibilitate mare sensibile la umezire. Amplasamentul se încadrează în categoria geotehnică 2, luând în considerare punctajele ce se pot acorda: categoriei de teren, condițiilor privind apa subterană, importanța construcției, vecinătățile imediate. Având în vedere condițiile de amplasament, stratificația terenului, caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de fundare de argilă, proiectantul va analiza adoptarea următoarei soluții de fundare:  fundarea directă pe stratul de argilă, fără ridicarea cotei terenului sistematizat, la o adâncime de fundare de 1.50m, caz în care se impun intervenții la terenul de fundare și o alcătuire constructivă adecvată a fundațiilor;  adâncime de fundare în raport cu cota terenului sistematizat va fi de minim 1.50m încastrare a fundațiilor de minim 0.20m în terenul bun de fundare cu rol de fundare directă. La adâncimea de fundare menționată, presiunile admisibile pentru dimensionarea fundațiilor vor fi considerate după cum urmează:  egale cu cele specificate anterior pentru stratul de argilă, dacă sub cota de fundare se păstrează umplutura controlată pe o grosime inferioară unei lățimi maxime a fundațiilor;  indiferent de varianta de fundare, fundațiile vor fi realizate ca fundații continue, de tip elastic sau rigid, în cazul celor de tip rigid fiind necesare centuri armate. La stabilirea dimensiunilor în plan ale fundațiilor proiectantul va proceda astfel, valorile presiunilor efective pe talpa fundației să fie inferioare valorilor presiunilor plastice și critice menționate la pct. 3.3. sau după caz, la punctul 5.3., din prezentul studiu, în grupările respective de încărcare, conform prevederilor din STAS 3300/2-85. Lățimea minimă a tălpii fundației se va determina și din condiția creării posibilității de execuție a săpăturii, în acest sens se vor consulta mențiunile prevăzute în normativul P10-2000. Pentru situația privind fundarea sunt necesare și următoarele măsuri constructive:  conductele purtătoare de apă ce intră și ies din clădire vor fi prevăzute cu racorduri elastice și etanșe la traversarea zidurilor sau fundațiilor. Este indicat ca în interiorul clădirilor, conductele să fie montate aparent, astfel încât să fie accesibile pentru controlul ce trebuie realizat periodic și pentru COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 30

Pagina 31

PLAN URBANISTIC GENERAL eventualele reparații ce trebuie efectuate imediat ce se depistează neetanșietatea lor;  trotuarele ce se vor executa în jurul construcției vor fi etanșe, așezate pe un strat de pământ compactat, în grosime de 0,20m, prevăzut cu pantă de 5% spre exterior. Este necesar a se menține în timp etanșietatea trotuarului și în mod deosebit a rostului dintre acesta și clădire;  evacuarea apelor pluviale de pe acoperiș trebuie făcută prin burlane racordate la rigole impermeabile, cu debușee asigurate, preferabil direct în rețeaua de canalizare;  prin lucrările de sistematizare verticală trebuie să se evite stagnarea apelor superficiale în jurul construcției;  se recomandă evitarea plantării de arbori ornamentali, pomi fructiferi, arbuști sau plante perene îm imediata vecinătate a construcțiilor având în vedere că arborii pot provoca tasări sau deplasări pe orizontală datorită împingerilor provocate de creșterea diametrului trunchiului sau rădăcinilor;  anexele clădirilor (scări, terase) vor fi fundate de regulă la aceeași adâncime cu construcția respectivă pentru a evita degradarea lor ca urmare a tasărilor diferențiate. Având în vedere natura pământurilor în care se vor executa săpături se recomandă următoarele: Executarea săpăturilor cu pereți verticali nesprijiniți păna la adâncimea de fundare recomandată cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare:  terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat și să nu sufere vibrații;  pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanță mai mică decat adâncimea săpăturii;  se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitații sau provenite accidental și a apelor din teren prin efectuare de epuismente perimetrale spatiului construit;  se va proceda la evacuarea apelor din groapa de fundare, atestarea terenului de fundare și turnarea imediată a betonului prevăzut pentru realizarea fundației;  dacă din cauze neprevăzute turnarea fundațiilor nu se efectuează imediat după săpare și se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereți cu taluz. Dacă sunt necesare săpături mai adânci atunci acestea se recomandă a se executa cu pereți verticali sprijiniți. La execuția umpluturilor generate, lângă fundații și sub pardoseli se vor avea în vedere următoarele:  utilizarea unor pământuri argiloase neactive; COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 31

Pagina 32

PLAN URBANISTIC GENERAL  îndepărtarea obligatorie a stratului de pământ vegetal sau a altor categorii de terenuri aflate în suprafața amplasamentului și recuperarea diferențelor de cote prin umpluturi organizate;  asigurarea de trepte de înfrățire între noua umplutură și cea din corpul digului, recomandându-se ca pe zona ocupată de fundațiile clădirii aceasta din urmă să fie refăcută;  asigurarea umidității optime de compactare și a unui grad de compactare de minim 92% și mediu de 95%;  asigurarea unui grad de îndesare mediu de cel puțin 90%, în cazul materialelor granulare;  la alcătuirea constructivă a pardoselii se va ține seama de compartimentările admise și modul de realizare a lor, având în vedere precizările din normativ P10-86;  se va asigura protecția elementelor de construcții-pereți, pereți subsol, socluri, față de posibilitatea infiltrării cu apă a amplasamentului în raport cu categoria de umezire admisă conform normativ C112-80;  la utilizarea betoanelor pentru infrastructură se va ține seama de prevederile prescripției tehnice NE 012-93 privind cerințele de durabilitate;  având în vedere prevederile din normativele tehnice în vigoare (C61-74, P130-88, STAS 2745-90) se va institui un sistem de urmărire comportării în timp a construcțiilor. Acest sistem va avea la bază un proiect de urmărire, ÎNTOCMIT de către proiectantul structurii, proiectantul geotehnician și reprezentantul unității care o execută. Conservarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului, evitarea eventualelor scurgeri de apă pluvială, impun o eșalonare corespunzătoare a activităților: pregătire a terenului, săpături, cofrare, betonare, decofrare, umpluturi. Execuția lucrărilor va fi demarată numai după obșinerea tuturor acordurilor privind disponibilizarea amplasamentului de eventualele utilități subterane ale acestuia; La proiectare și execuție se vor respecta prevederile din STAS-urile și normativele în vigoare și în mod deosebit cele din: C169-88, C56-85, P10-86, P100-92, P2-85, P13088, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85, STAS 3349/1-83, STAS 6054-77, NE 0001-96. Se vor respecta prevederile referitoare la normele de protecția muncii în vigoare și în mod deosebit cele din Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții, aprobat de MLPAT cu ordinul 9/N/15.03.1993. De asemenea se vor respecta măsurile specifice condițiilor locale precum și cele din noile reglementări apărute între timp. Având în vedere prevederile din normele tehnice NT 016-97, P130-99, STAS 2745-90 se va institui un sistem de urmărire a comportării în timp, având la bază un proiect de urmărire, întocmit de proiectantul de structură în colaborare cu cel din specialitatea deo și reprezentantul unității care realizează urmărirea; COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 32

Pagina 33

PLAN URBANISTIC GENERAL Încadrarea zonei amplasamentului din punct de vedere seismic, climatic, al adâncimii maxime de îngheț conform precizărilor in vigoare. Încadrarea terenului de fundare în categoria specificată. La realizarea lucrărilor de fundare și de infrastructură nu sunt recomandate tehnologii producătoare de șocuri și vibrații mari. La alcătuirea betonului din elementele de infrastructură se vor avea în vedere recomandările din normativ C140-99 și NE012-99. se menționează că apa subterană din zona teraselor prezintă o agresivitate sulfatică slabă. Execuția lucrărilor de săpătură pentru realizarea lucrărilor sub cota terenului natural sau amenajat a se face ținând seama și de precizările normativului C169-88; Conform indicatorului Ts 1981, pământurile în care se vor executa săpături se încadrează în categorii de tărie astfel: - prafuri argiloase, argile prăfoase - săpătură manuală - „teren mijlociu”, săpătură mecanizată – „teren categoria II” Pe durata execuției se va asigura conservarea caracteristicilor terenului bun de fundare printr-o eșalonare corespunzătoare, a lucrărilor de săpătură, turnarea betoanelor și realizarea umpluturilor, evitându-se menținerea săpăturilor deschise pe durate mari de timp. REȚELE La pozarea rețelelor se va avea în vedere: - săpăturile se vor executa pe tronsoane cu panta fundului săpăturii pentru colectarea unor posibile infiltrații de ape din precipitații și vor respecta prevederile normativulșui C 169/88 pc. 4.16 și 4.29; - după pozarea conductelor, primii 0,20m de umplutură peste conducte, se vor executa cu pământ sortat, din săpătură, compactate manual în strate elementare de 10cm grosime; - în cazurile speciale, se poate reduce adâncimea de pozare, cu condiția luării unor măsuri de protecție corespunzătoare (tub protecție, canale, etc.). La proiectare, execuție precum și pe toată durata exploatării, se vor respecta prevederile din normativele și STAS-urile în vigoare și în mod deosebit: P 7/2000, C 169/88, P 10/86, P 130/97, P 100/92, C 56/85, NPO 16/97, GEO 28/97, STO 16/87, AND 513/91, STAS 2745/90, STAS 7054/77. această enumerare nefiind limitativă, se va completa cu măsurile impuse de specificul condițiilor locale, precum și de noile reglementări apărute între timp. Parcurgerea activităților legate de realizarea lucrărilor impune respectarea cu strictețe a normelor de protecția muncii, fiind necesară obținerea tuturor acordurilor privind disponibilizarea amplasamentului de eventualele utilități subterane ale acestuia; Date fiind condițiile de amplasament, conform prevederilor din GT 035-2002, nu este necesar ca documentația geotehnică să fie verificată pentru exigența Af.-Rezistența și stabilitatea terenului de fundare, a construcțiilor și a masivelor de pământ. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 33

Pagina 34

PLAN URBANISTIC GENERAL Finalizarea lucrărilor de săpăturii la cota prevăzută în proiect, aferent fiecărei etape principale de intervenție, va fi precedată, daca este cazul, de investigații suplimentare pe fundul săpăturii, în acest sens săpăturile se vor opri cu 20-30cm mai sus dacât cota de fundare. Pe parcursul execuției, este necesar a se realiza pe bază de contract, asistența tehnică, monitorizarea geotehnică a execuției, în conformitate cu prevederile din ghidul tehnic GT 035-2002. Proiectantul din specialitatea geo va fi solicitat: - pentru efectuarea investigațiilor suplimentare; - în cazul modificării unora dintre soluțiile sau tehnologiile aferente de execuție recomandate prin studiu geotehnic; - în cazul apariției unor neconcordanțe între situația din teren și cea descrisă în prezentul referat; - la fazele determinante precizate de proiectant pentru controlul calității lucrărilor.  Riscuri naturale Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Valea Lupului, următoarele:  inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire;  cutremurele de origine tectonică;  alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat face obiectul unor studii specifice și colaborări ale tuturor factorilor implicați. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 34

Pagina 35

PLAN URBANISTIC GENERAL În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu. În aceste condiții identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor existente la această dată, precum și a informațiilor puse la dispoziție de către Primăria comunei Valea Lupului. Astfel, zonele susceptibile la alunecare, au fost marcate pe planșa de analiză a situației existente, căt și pe cea de reglementări urbanistice – cu propunerea de luare de măsuri de combatere până la înlăturarea definitivă a oricăror riscuri. De asemenea se vor lua și măsuri de combatere a execusului de umiditate, acesta fiind principala cauză de producere a eventualelor alunecări de teren. De ea, în urma întocmirii studiului geotehnic de către SC PROJECT LOPIS SRL a fost identificată o zonă, relativ mică, situată în extravilan, la limita de sud-vest a trupului de pădure, zonă ce se caracterizează printr-un exces crescut de umiditate. Zona se află de mai mult timp în antenția autorităților locale, mai ales că aici se intenționeaza amenajarea unui mic lac de agrement. 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU Comuna Valea Lupului este situată în partea central-estică a județului Iași și în partea de nord-vest a municipiului Iași. Aceasta se învecinează:  la nord – cu teritoriul comunei Rediu;  la est – cu teritoriul administrativ al mun. Iași;  la sud – cu teritoriul administrativ al mun. Iași;  la vest – cu teritoriul comunei Miroslava. În anul 2006 (1 iulie) mărimea medie a unei comune din județul Iași era de 4667 locuitori în scădere față de anii precedenți (în 1997 mărimea medie era de 4750 locuitori, iar în 2003 de 5048 locuitori), populația localității Valea Lupului4 fiind sub medie - 3627 locuitori, rezultând o densitate de 341,20 locuitori / 100 ha, net superioară față de densitatea medie pe județul Iași (150,50 locuitori / 100 ha). Centru politico-administrativ al comunei Valea Lupului este localitatea cu același nume, singura de altfel din cadrul comunei. Valea Lupului face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 15 min. față de municipiul Iași, având cu acesta relații de subordonare pe linie administrativă. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul rutier D.N. 28, distanța față de acesta fiind de 2 Km. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Valea Lupului este situată în partea de sud a comunei. Localitatea este dezvoltată îndeosebi pe latura de nord a drumului național D.N. 28, care face legătura cu municipiul Iași (spre est) și cu localitățile comunei Lețcani și a orașului 4 La data efectuării recensământului comuna Valea Lupului încă nu luase ființă COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 35

Pagina 36

PLAN URBANISTIC GENERAL Podu Iloaiei la vest. Având în vedere faptul că Valea Lupului este o comună cu o singură localitate componentă relațiile în teritoriu s-au dezvoltat la nivel intercomunal, în special cu municipiul Iași. De asemenea se mențin unele relații de cooperare cu satele componente ale comunei Rediu, comună din care a facut parte până în 2004 și valea Lupului. Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe piața orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, microferme sau asociații, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc). Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate. Fondul funciar și intravilanul actual Comuna Valea Lupului se situează în grupa comunelor de dimensiuni mici din județ, având o suprafață administrativă de 1063ha. Situația fondului funciar la 1 ianuarie 2007 – comuna Valea Lupului Nr. Suprafața Folosință Structura (%) crt. (ha) 1. Suprafața totală – din care: 1063 100,0 - 2. Terenuri agricole – din care: 784 73,75 100 2.1 Arabile 492 46,28 62,76 2.2 Pășuni 36 3,39 4,59 2.3 Fânețe 64 6,02 8,16 2.4 Vii 164 15,43 20,92 2.5 Livezi 28 2,63 3,57 3. Terenuri neagricole – din care: 279 26,25 100 3.1 Păduri 114 10,72 40,86 3.2 Ape 2 0,19 0,72 3.3 Drumuri 27 2,54 9,68 3.4 Construcții* 132 12,42 47,31 3.5 Neproductiv 4 0,38 1,43 Sursa: Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Iași - 01.01.2007 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 36

Pagina 37

PLAN URBANISTIC GENERAL STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2007 3,57% 20,92% Teren arabil Pășuni Fânețe 8,16% Vii 62,76% Livezi 4,59% STRUCTURA TERENURILOR NEAGRICOLE - 2007 1,43% P\ duri 40,86 Ape Drumuri 47,31% Construcții Neproductiv 9,68% 0,72% În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (492 ha - 62,76 % din total agricol), reprezentând apropape o jumătate din suprafața totală a comunei (46,28%). Se remarcă ponderea mare a terenurilor ocupate cu vii (164 ha - 20,92 % din total agricol). Suprafața teritoriului intravilan conform Planului Urbanistic General elaborat anterior (2002-2003) este de 373,020 ha (35,09 % din totalul suprafeței administrative), ceea ce reprezintă o creștere de 148,97 % față de intravilanul stabilit anterior (1997). Conform documentației de P.U.G. elaborată anterior suprafața aferentă zonei cu locuințe și funcțiuni complementare din intravilan ocupă o suprafață de 228,561 ha, ceea ce reprezintă un procent de 61,27 % din suprafața totală intravilană. După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei Rediu și mai apoi a comunei Valea Lupului. Se observă două tendințe majore. Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin Schița de sistematizare din 1989, în special de-a lungul căilor de comunicație. Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localității, se impune un studiu atent în scopul propunerii unui intravilan corespunzător și a unor variante care să suporte eventuale extinderi în etapele ulterioare. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 37

Pagina 38

PLAN URBANISTIC GENERAL Relația cu Planurile de Amenajare a Teritoriului Național După cum am menționat, analizele și elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Valea Lupului s-a subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - secțiunilor aprobate prin lege (Secțiunea I - Căi de comunicație, Secțiunea II - Apa, Secțiunea III - Zone protejate naturale și construite, Secțiunea IV - Rețeaua de localități, Secțiunea V - Zone de riscuri naturale, Secțiunea VI - Turism). La acest proiect strategic s-a subordonat și Planul de Amenajare al Teritoriului Județului Iași, continuând detalierea problemelor de amenajare teritorială, aflate ierarhic în amonte, constituind pachetul de principii directoare ce se transmit planului urbanistic general. Astfel, prin legea nr. 71/1996 prin care se aprogă PATN secțiunea I căi de comunicație se stabilesc lucrările de infrastructură rutieră, ferată, navală și aeriană de interes național și care constituie cauze de utilitate publică majore. Acestea sunt cuprinse în listele de investiții, anexe la bugetele ordonatorilor principal de credite și sunt realizate pe bază de studii de fezabilitate elaborate și aprobate conform dispozițiilor legale. Prevederile cuprinse în plan sunt obligatorii și se aplică în amenajarea teritoriului județului, municipiilor, orașelor sau comunelor după caz. Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru căi de comunicații se stabilesc prin documentații de urbanism și/sau de amenajarea teritoriului și prin studii de fazabilitate. Expropierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor și scoaterea din circuitul agricol și silvic se fac conform legii. Astfel, pe terenurile rezervate dezvoltării căilor de comunicație stabilite prin documentașii de urbanism și amenajarea teritoriului sunt interzise autorizarea executării construcțiilor definitive. În cadrul celor 8 anexe aferente legii, au fost stabilite următoarele lucrări:  construirea a 15 autostrăzi  realizarea a 22 drumuri expres prin modernizarea de trasee existente sau realizarea de trasee noi  construirea a 8 noi poduri pe Dunăre și a noi 5 poduri pe râul Prut  realizarea a 33 de linii simple sau duble de cale ferată pe trasee noi  realizarea de 18 linii de cale ferată cu viteză sporită pe trasee existente sau noi  realizarea a 5 linii de cale ferată cu viteză mare pe trasee existente și noi (dezvoltarea rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a liniilor existente)  realizarea a 14 lucrări de amenajare de căi navigabile pe Dunăre, râuri și canale  realizarea a 12 lucrări în puncte de traversare cu bacul  realizarea a 3 linii RO-RO COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 38

Pagina 39

PLAN URBANISTIC GENERAL  amenajarea și modernizarea a 17 porturi existente  realizarea a noi 5 porturi  realizarea unui număr de 17 lucrări de modernizarea a infrastructurii, a mijloacelor de protecție a navigației aeriere și de deservire în aeroporturi existente  construirea a noi 4 aeroporturi Referitor la teritoriul administrativ al comunei Valea Lupului în cadrul planului de amenajare a teritoriului național secțiunea I au fost prevăzute următoarele lucrări: - mărirea carosabilului pe D.N. 28 Iași – Tg. Frumos - Roman – lucrare care a fost deja executată; - traseu de autostradă ce străbate teritoriul județului Iași de la vest la est – făcând legătura între județul Neamț și teritoriul Republicii Moldova, și care este tangent cu teritoriul comunei Valea Lupului în partea de nord-vest. Secțiunea a II a APA a fost aprobată prin legea 171 din 1997. În cadrul ei sunt prevăzute de asemenea lucrări de interes național ce constituie cauză de utilitate publică. Și aceste prevederi sunt obligatorii pentru autoritășile administrației publice. În funcție de cerințele și posibilitățile de finanțare de al bugetul de stat aceste lucrări se por extinde și/sau diversifica, la propunerile autorităților publice județene, municipale, orășenești sau comunale. Autoritățile administrației publice vor coopera în aplicarea prevederilor acestei legi, luând măsuri pentru:  asigurarea protecției resurselor de apă împotriva epuizării, poluării și degradării lor, printr-o utilizare durabilă;  corelarea resurselor cu cerințele de apă pentru populație, industrie, irigație și alte folosințe, precum și integrarea acestor acțiuni în amenajarea teritoriului pe termen scurt, mediu și lung. Astfel, conform anexei II putem preciza că teritoriul administrativ al comunei Valea Lupului se află situat în cadrul bazinului hidrografic Prut, bazin caracterizat prin resurse hidrografice specifice mai mici (sub 50% din resursa medie) decât media pe țară și cu vulnerabilitate medie, care necesită măsuri prioritare de protecție la poluare. Principalul curs de apă din zonă este râul Bahlui, râu în care se varsă și principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei Valea Lupului (pârâul Lupului și pârâul Bogonos), și care este un curs de apă degradat, care necesită măsuri prioritare de de depoluare pentru creșterea calității apei. Legea nr. 5 din martie 2000 consfințește aprobarea secțiunii III – zone protejate – din PATN. Astfel prin legea mai sus menționată sunt delimitate geografic și/sau topografic zonele protejate atât natural cât și construite, acestea fiind declarate valori de patrimoniu național. Prin lege s-a stabilit necesitatea instituirii de zone și arii de protecție pentru acestea lucrări de salvare , protejare și de punere în valoare. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 39

Pagina 40

PLAN URBANISTIC GENERAL În cadrul anexelor sunt prezentate zonele și valorile de patrimoniu natural, cultural și construit. Revine în sarcina autorității publice locale, cu sprijinul autoritățilot publice centrale cu atribiții în domeniu, delimitarea pe baza unui studiu de specialitate a zonelor de protecție pentru valorile de patrimoniu prevăzute în anexe. De asemenea legiuitorul permite actualizarea periodică a listei monumentelor, în condițiile legii. Conform articolului 10, până la delimitarea studiile de specialitate a zonelor de protecție a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexe, se instituie zone de protecție a monumentelor istorice de 100 metri în municipii și orașe, de 200 de metri în comune și de 500 de metri înafara localităților. Precizăm că aceste distanțe vor fi măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor istorice. În cadrul anexelor sunt prezentate rezervații ale biosferei, parcuri naționale și naturale, rezervații și monumente ale naturii, gruparea geografică și localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes național, valorile de patrimoniu cultural de interes național (monumente istorice de valoare național excepțională - monumente și ansambluri de arhitectură, cetăți, curți domnești ruinate, biserici fortificate, cetăți sătești, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, ansambluri urbane, biserici de lemn, biserici rupestre, muzee etnografice, biserici și ansambluri mănăstirești, arhitectură industrială, arhitectură populară, monumente și situri arheologice), precum și unitățile teritorial administrative cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național. În zonă nu întâlnim monumente, situri sau rezervații de interes național. În ceea ce privește rețeaua națională de localități, conform PATN secțiunea IV, aceasta este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană; b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european; c) rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități; d) rangul III - orașe; e) rangul IV - sate reședință de comună; f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor. Trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali prevăzuți în anexa nr. II, pentru localitățile urbane, și în anexa nr. IV, pentru localitățile rurale. Principalii indicatori, elementele și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea localităților urbane și rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor și taxelor. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 40

Pagina 41

PLAN URBANISTIC GENERAL În zonele lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau localitățile rurale și a populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr. IV. Pentru dezvoltarea echilibrată a localităților urbane și rurale Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa pentru sprijinirea și revitalizarea unor comune cuprinse în anexele nr. IV și V, în care s-au produs scăderi accentuate de populație în ultimii 30 de ani. În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor de rangul I unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului. Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente fără personalitate juridică. Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale. Asociația zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale și cu consultarea populației în condițiile legii, în a cărei rază teritorială s-a constituit, adoptă programul de dezvoltare a zonei. În vederea optimizării evoluției marilor aglomerări urbane, prin lege se pot înființa în cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de funcționare, cadrul instituțional de administrare, precum și facilitățile acordate. În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localităților urbane și a asigurării de spații de agrement și recreare, în planurile urbanistice elaborate și aprobate potrivit legii se va prevedea înființarea de centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României și al municipiilor de rangul I. Planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere și de dezvoltare pentru integrarea în spațiul european, precum și cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național - Căi de comunicație, Ape, Zone protejate, Rețeaua de localități, Zone de risc natural, precum și ale altor secțiuni ale Planului de amenajare a teritoriului național aprobate prin lege. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 41

Pagina 42

PLAN URBANISTIC GENERAL Astfel, conform Legii localitatea Valea Lupului este o localitate rurală de rang IV – sat reședință de comună. Elementele și nivelurile de dotare pentru localitățile rurale de rangul IV, precum și gradul de satisfacere a acestora, sunt prezentate în tabelul următor: Modul în care Nr. este Condiția necesară Cantitate/Necesitate crt. îndeplinită cerința 1. Populația minimă 1500 locuitori 4028 locuitori în anul 2008 2. Potențial economic care să asigure Da Da echilibrul bugetar al comunei 3. Legături pe drumuri sau pe cale ferată Da Comuna (localitatea) este între satul de reședință de comună și străbătută de celelalte sate componente drumul european E583. 4. Reducerea distanței dintre satul Da Comuna are în componența sa un reședință de comună și celelalte sate singur sat; nu sunt componente trupuri izolate greu accesibile. 5. Spații construite pentru instituții și dotări* Da Există spații construite atât -primărie Da pentru Primărie, -școală primară și gimnazială cât și pentru -dispensar uman, farmacie sau punct Da desfășurea farmaceutic Da activităților -post de poliție Da importante, precum și stații de -stație/haltă C.F. sau stație de transport deservire a auto transportului auto în comun. * după declararea noii comune este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul reședință de comună conform pct. 2.0 din Anexa nr. IV acestea fiind: - sediu de primărie, grădiniță, școală primară și gimnazială;dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; poștă, servicii telefonice; sediu de poliție și de jandarmerie; cămin cultural cu bibliotecă; magazin general, spații pentru servicii; teren de sport amenajat; parohie; cimitir; stație/haltă C.F. sau stație de transport auto; dispensar veterinar; sediu al serviciului de pompieri; puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor; alimentare cu apă prin cișmele stradale. Se poate observa faptul că localitatea Valea Lupului are un nivel de echipare satisfăcător. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 42

Pagina 43

PLAN URBANISTIC GENERAL Din punct de vedere administrativ, județul Iași este un teritoriu care cuprinde o rețea urbană formată din două municipii - 2 municipii – Iași și Pașcani, 3 orașe : Hârlău, Tg. Frumos și Podu Iloaie și 93 comune cu 423 sate. Centrul administrativ al județului Iași este municipiul Iași care are rolul de principal centru economic, social, cultural-științific. Municipiul Pașcani are rol de pol de sprijin în cadrul rețelei de localități. Comuna Valea Lupului face parte din zona de influență a municipiului Iași, fiind membră a asociației Zona Metropolitană Iași. Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 aprobă Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural. În înțelesul acestei legi, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane. Fac obiectul legii zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundații și alunecări de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice. Delimitarea geografică a acestora (zonelor de risc natural) se bazează pe studii și cercetări specifice elaborate de instituții specializate, materializate prin hărți de risc natural avizate de organele de specialitate ale administrației publice locale și centrale, competente potrivit legii. Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a consiliului județean în baza hărților de risc natural avizate potrivit Legii. De asemenea, conform Legii, în zonele de risc natural, delimitate geografic și declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, constituind totodată și baza întocmirii planurilor de protecție și intervenție împotriva dezastrelor. Potrivit legii, finanțarea studiilor și cercetărilor necesare în vederea elaborării hărților de risc natural, constituirii băncilor de date aferente, precum și lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor naturale se face din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și Ministerului Apelor și Protecției Mediului, din bugetele locale, precum și din alte surse legal constituite. Lucrările de prevenire și atenuare a riscurilor naturale constituie cauză de utilitate publică. Prioritățile privind finanțarea și executarea hărților de risc natural, a lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor naturale se stabilesc de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, la propunerea consiliilor județene. Consiliile județene, conform atribuțiilor ce le revin potrivit legii, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii vor identifica în detaliu, vor delimita geografic și vor declara zonele de risc natural de pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și vor constitui bănci de date informatizate privind aceste zone, care vor fi reactualizate periodic și integrate în sistemul național de monitorizare. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 43

Pagina 44

PLAN URBANISTIC GENERAL Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Valea lupului cu zona înconjurătoare, și în special cu municipiul Iași, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. În mod teoretic, prin asigurarea cu materii prime a unora dintre ramurile industriale din oraș, cu produse agroalimentare a piețelor agroalimentare urbane, se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației. În același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printro complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și întreprinderile din mediul rural. Având în vedere faptul că Valea Lupului nu este o comună cu resurse naturale sau materii prime bogate, dezvoltarea relațiilor economice s-a bazat pe capacitatea de cazare a populației și pe rezervele de teren construibil. Astfel în ultimii ani, practic populația din Valea Lupului a crescut de două ori față de nivelul atins în 1992, în timp ce în decurs de numai 4 ani, din 2004 și până în 2008, numărul societăților comerciale a crescut de la 133 la 307. Relații demografice Dinamica relațiilor demografice dintre municipiul Iași și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în municipiu și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării (Banat), pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Situația plecărilor din zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezenta astfel: Mediile din perioada Mediile din anul Zona de influență Iași 1985-1995 1996 Plecări Rata ‰ Plecări Rata ‰ Total zona Iași 6.035 12,1 5.481 11,1 Municipiul Iași 1.074 3,2 2.277 7,0 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 44

Pagina 45

PLAN URBANISTIC GENERAL Comunele din izocrona de 30' 1.659 24,6 1.162 15,8 Comunele din izocrona de 60' 3.302 33,5 2.042 21,0 Se constată că ponderea cea mai mare în privința emigrării (plecărilor) revine mediului rural, cu predilecție populația aflată în comunele din izocrona de 60' Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată. Situația venirilor spre zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezintă astfel: Mediile din perioada Mediile din anul Zona de influență Iași 1985-1995 1996 Veniri Rata ‰ Veniri Rata ‰ Total zona Iași 7.222 14,5 6.130 12,4 Municipiul Iași 4.928 14,8 3.264 10,0 Comunele din izocrona de 30' 1.579 23,4 1.377 18,7 Comunele din izocrona de 60' 715 7,2 1.489 15,3 Sursa: Caietele statistice ale județului. Constatăm că cele mai ridicate rate medii ale imigrărilor s-au întâlnit în comunele din izocrona de 30' (deci și în comuna Valea Lupului) și municipiul Iași, explicabil prin atracția ce o exercită orașul asupra tineretului și a grupelor de populație în vârstă aptă de muncă. Datele prezentate pentru anul 1996, separat, demonstrează o schimbare a fluxului spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban. Pentru interpretarea corectă a fenomenului, se impune urmărirea pe același interval de timp, cuantificarea sporului migrator rezultat în urma diferenței dintre emigrări și imigrări, care determină ca și sporul natural, creșterea sau descreșterea numărului de locuitori. Mediile din perioada Mediile din anul 1996 Zona de influență Iași 1985-1995 Spor migrator Rata ‰ Spor migrator Rata ‰ Total zona Iași 1.187 2,3 649 1,3 Municipiul Iași 3.854 11,5 987 3,0 Comunele din izocrona de 30' -80 -1,1 215 2,9 Comunele din izocrona de 60' -2.587 -553 -553 -5,7 COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 45

Pagina 46

PLAN URBANISTIC GENERAL Sursa: Caietele statistice ale județului. În zona de influență analizată, fluxurile mișcării migratorii au avut în marea lor majoritate direcție spre municipiul Iași și într-o măsură redusă au vizat unele localități cu o economie mai dezvoltată (Ciurea, Holboca, Podu Iloaiei, Tomești sau Valea Lupului). Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe același intrval de timp, se prezintă astfel: Rata medie în perioada Rata medie în anul 1985-1995 (‰) 1996 (‰) Zona de influență Iași Spor Sold Spor Spor Sold Spor natural Migrator Real Natural Migrator Real Total zona Iași 6,6 2,3 8,9 0,6 1,3 1,9 Municipiul Iași 4,8 11,5 16,3 -0,2 3,0 2,8 Com. din izocrona 30' 10,8 -1,1 9,7 2,3 2,9 5,2 Com. din izocrona 60' 10,2 -26,3 -16,1 2,1 -5,7 -3,6 Sursa: Caietele statistice ale județului. Din acest tabel de sinteză constatăm că cel mai ridicat spor real se realizează în comunele din izocrona de 30' depășind sporul înregistrat de municipiul Iași. La baza acestui fenomen fiind aportul provenit din migrație spre comunele menționate anterior. Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională, generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la nivelul comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor. Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă. Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă. După cum am constatat în tabelul prezentat la Sistemul de căi de comunicație, se poate afirma că spre municipiu, totalitatea deplasărilor, atâtea câte au mai rămas, provin din comunele situate favorabil pe taseele feroviare și rutiere, aflate în izocronele de 30' și 60', condiționate de criteriul accesibilității. Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest fenomen, evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel au cel mai mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii. Constatarea generală este că începând cu anul 1991 acest fenomen s-a diminuat considerabil, datorită situației dificile prin care trece economia națională și a județului în ultimii ani. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 46

Pagina 47

PLAN URBANISTIC GENERAL Relațiile politico – administrative Atribuțiile de ordin politico-administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică relațiile, de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale. Municipiul Iași, fiind unul din cele mai mari orașe ale țării, datorită instituțiilor ce le posedă cu caracter regional, coordonează numeroase activități de ordin juridic, politic și administrativ ale mai multor județe, preluând o serie din funcțiile capitalei. Centrul județean, prin caracterul pregnant politic și administrativ pe care îl are, constituie nucleul de bază în realizarea dezvoltării economico - sociale pe spații mult mai restrânse, în coordonarea tuturor laturilor producției materiale și spirituale. Municipiul Iași, reședință de județ, asigură o mai bună dirijare a procesului de dezvoltare în profil teritorial. Clasat de rang I, municipiul Iași se impune prin următoarele disponibilități: - Localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes internațional sau european, constituind un centru de dezvoltare și atractivitate, cu localizare în lungul axelor majore de căi de comunicație de importanță internațională/europeană. - Populație: număr important de locuitori – 320.888 locuitori în 2002, formare profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de acest rang. - Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de cai de comunicație paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene) și naționale. - Funcțiuni economice: bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, socio-culturale și de natură informatică). - Nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a unor funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor europene. - Principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente: • instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță internațională, națională sau regională, • instituții naționale și regionale de reputație internațională/europeană, • instituții străine și internaționale cu sediu permanent, • diverse organizații cu sucursale, filiale și agenții în străinătate, • alte dotări/echipamente: educație, cercetare științifică, sănătate, cultură, comerț, servicii comerciale prestate populației și agenților economici, mass - media, sport, agrement, protecție mediu, culte, ordine publică, apărarea țării și siguranță națională. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 47

Pagina 48

PLAN URBANISTIC GENERAL Relații comerciale O puternică legătură între oraș și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași o constituie legătura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotărilor sătești de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor. În general în realizarea volumului de vânzări din municipiu un loc important îl dețin locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape zilnic efectează cumpărături pe piața urbană. Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția comercială se manifestă mai mult ocazional. În municipiul Iași, în acest fenomen al navetei mai sunt angrenate zilnic și alte categorii de populație: - turiști  micul trafic de frontieră……………………............cca.1.500 persoane/zi - persoane și producători din conunele vecine………………cca.2.500 persoane/zi T o t a l cca. 4.000 persoane/zi Aceste categorii de populație se regăsesc și suplimentează valorile navetismului, dar cu un ordin de mărime diferit de la o localitate la alta, cu deplasări pe distanțe mult mai mari depașind pe direcția est limita frontierei în cazul locuitorilor ce provin din Basarabia. Relațiile social – culturale Având în vedere că localitatea Valea Lupului se află în zona de influență a municipiului Iași, aceasta beneficiază de dotările social culturale ale municipiului Iași (activitatea de învățământ, dotările sanitare - în special cele spitalicești - etc). Activitatea de învățământ poate oferi următoarele servicii: Învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, național și local pe tipuri: - universitar - știință, - universitar - medicină, - universitar - tehnic, - universitar - agronomic, - academic - artistic, - teologie (romano - catolic). Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani. Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.). Învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei. COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 48

Pagina 49

PLAN URBANISTIC GENERAL Învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară. Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează acest P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotare cu diferse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași. Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, județului până la nivelul întregii Moldove. Județul Iași, prin municipiu, deține după București cele mai multe spitale și policlinici din țară. Același lucru este valabil și în privința numărului de paturi în spitale, iar în ceea ce privește numărul de medici se situiază pe locul trei după municipiul București și județul Cluj. Astfel, în anul 1994 în municipiul Iași funcționau 13 spitale (62,0 % din total județ), existau 6.283 paturi în spitale (73,0 % din total județ) și își exercitau meseria 1.513 medici (71,0 % din total județ). Cultură, artă, sport. Teritoriul comunei Valea Lupului nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași. Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor țării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme. Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Valea Lupului). Acest punct principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în municipiul Iași. Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul Episcopiei, cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, creștin după Evanghelie, adventist etc.) care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere este județul Iași sau, în unele cazuri, județele limitrofe. Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, inplicit spre oraș. Alte activități de interes zonal. Populația comunei Valea Lupului mai este atrasă de următoarele instituții: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecătoria și Parchetul Iași, Inspectoratul de Poliție al Jud. Iași, Grupul Județean de Pompieri, ș.a. Relațiile de recreere COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 49

Pagina 50

PLAN URBANISTIC GENERAL Crearea unor zone verzi de recreere și de agrement necesare relaxării populației zonelor urbane care se află în continuă creștere, determină exrinderea acestora, care caută zone cât mai pitorești și cu o gamă cât mai variată de relief. Extinderea acestor areale implică și o serie de dotări cu caracter intermitent pe raza comunelor - localităților - respective, ceea ce le asigură noi posibilități de dezvoltare, în consecință condiții de viabilitate sporită. În preajma municipiului Iași se face turism de agrement în ariile împădurite de la Păun, Repedea, Holboca din partea de sud, iar în limita administrativă la Ciric, Breazu, Cetățuia. Traseul DN 24 de la ieșirea din municipiul Iași înspre Pietrăria - Poieni - Schitu Duca este considerat ca fiind un traseu deosebit de pitoresc. La fel de apreciată din punct de vedere peisagistic este și pădurea din comuna Dobrovăț. Ca principală atracție, pădurile, care în afara interesului științific au și funcții de recreere și agrement, aflate în raza de accesibilitate a municipiului, sunt: Țicău - Brândușa - Cârlig (312 ha.), Breazu - Munteni (71 ha.), Dancu (11 ha.), Valea lui Darie (22 ha.), Mârzești (110 ha.), Vulturi (21 ha.), Vânători (198 ha.), Ciric (252,2 ha.), Dorobanțu (48 ha.), Aroneanu (305 ha.), Uricani (107 ha.), Galata (90 ha.), Păun (2725 ha.), Holboca - Pietrărie (183 ha.), Poieni (1166 ha.), Vlădiceni - Tomești (80 ha.) și Valea Lupului (118 ha.). Existența râurilor Bahlui, Jijia și Prut aduce un plus de atractivitate, iar salba de amenajări piscicole de pe aceste râuri sunt locuri de atracție pentru cei dornici de pescuit. Alături de fondul piscicol apar și elemente de interes cinegetic (rață sălbatică, lișiță etc.) întâlnite în lunca Jijiei și a Prutului, cât și în aria acumulărilor de la Ciric, Ezăreni, Aroneanu, Tansa - Belcești, Podu Iloaiei etc. Principalele lacuri cu funcție de recreere și agrement, din zona de influență sunt: Dorobanț (70,00 ha.), Aroneanu (23,00 ha.), Ciric I, II, III, (30,00 ha.), Ciurbești (154,00 ha.), Rediu (15,00 ha.) și Ezăreni (47,00 ha.). Sistem urban – Zona Metropolitană Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 50

Pagina 51

PLAN URBANISTIC GENERAL genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de funcțiuni pe care inițial le exercita. Orașul dispune de relații de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv. Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior aflându-se orașul coordonator. Din aceste considerent rezultă că zona de influență se constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale. Întâlnită în literatura de specialitate sub diferite denumiri - banlieu, suburbs sau urban fringe, vorvort, bazin urban, mediu urban înconjurător - zona de influență a orașelor a căpătat o extindere deosebită și o prioritate în abordarea oricărui studiu de urbanism sau amenajare teritorială. Se vehiculează, și termeni ca: regiune urbană (Dickinson), regiune funcțională (Hans Carol), regiune de organizare (Robert Platt), regiune polarizată (J. Boudeville), termeni care, de obicei depășesc sfera noțiunii de zonă de influență. În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt influențate sau influențează în mod direct orașul. Mărimea zonei de influență depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de talia orașului, de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de poziția geografică față de unele elemente naturale majore (munți, fluvii) și față de granițele politice dintre state. Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent adiacent se caracterizează și se materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politicoadministrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații dominante, a două sau trei subzone (inele). Modele teoretice de determinarea și delimitarea zonelor de influență a orașelor În cazul de față, metodologia de lucru pentru determinarea și delimitarea comunelor care fac parte din zona metropolitană, a fost oferită de către EMI Systems Inc., coordonator dr. arh. Mircea Enache. Metodologia propusă constă într-o procedură de ierarhizare ordonată a entităților analizate în funcție de scorurile (punctajul) obținut de acestea ca urmare a analizării unui indicator statistic sau a unui indice compus din mai mulți indicatori. În urma agregării indicatorilor, procedura de ierarhizare, bazată pe sistemul relațional criterii - ponderi - punctaj, ne oferă următoarele informații: COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 51

Pagina 52

PLAN URBANISTIC GENERAL - lista cazurilor analizate ordonate descendent a fiecărei entități, fiecărui caz fiindu-i atașat rangul corespunzător; - lista fișelor descriptive pentru fiecare entitate, prezentându-se în același timp indicatorii din compoziția indicelui, precum și ponderile care au fost date fiecărui indicator. Aceste date și informații se concretizează în final printr-o hartă de sinteză, care ne oferă imaginea spațială a datelor analizate. Criterii de analiză Au fost alese 8 criterii de analiză, și anume: CLĂDIRI (4 variabile), DEMOGRAFIE (5 variabile), EDUCAȚIE (5 variabile), FORȚA DE MUNCĂ 1 (5 variabile), FORȚA DE MUNCĂ (4 variabile), GLOBAL 1 și GLOBAL 1A5 (ambii cu câte 8 variabile), GLOBAL 2 și GLOBAL 2A (8 variabile) și LOCUINȚE (5 variabile). Index : CLADIRI Compoziția indicelui Variabile Ponderi % CLADIRI IN CONSTRUCTIE 1 % CLADIRI CARAMIDA 1 % CLADIRI ALTE -1 % CLADIRI DUPA 1989 1 Rang Indice Cazuri Culoare 1 100.00 BARNOVA 2 83.50 REDIU* 3 75.21 MIROSLAVA 4 64.71 TOMESTI 5 62.09 CIUREA 6 46.67 LETCANI 7 36.08 ARONEANU 8 32.68 POPRICANI 9 28.17 HORLESTI 10 21.61 HOLBOCA 11 21.46 MOGOSESTI 12 1919 VOINESTI 13

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.