Plan Urbanistic General (PUG)
Plan urbanistic general al Comunei Valea Lupului, Judetul Iasi – volumul I
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,8 MB · modificat pe site: 26.01.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Plan urbanistic general al Comunei Valea Lupului, Judetul Iasi – volumul I”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2016/03/102-TECH-URB-MGR-DOC-A4-PUG-00.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/2442-plan-urbanistic-general-al-comunei-valea-lupului-judetul-iasi-volumul-i, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC GENERAL
Sos. Nicolina, nr. 32, IAȘI;
Nr. Reg. Com. J22 – 411 – 2004;
Cod înreg. fiscală RO 16194604
0742063299
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA VALEA LUPULUI
JUDEȚUL IAȘI
P.U.G.
VOLUMUL I
MEMORIU GENERAL
BENEFICIARI: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
VALEA LUPULUI –JUDEȚUL IAȘI
PROIECTANT: S.C. URBATECH S.R.L. IAȘI
J 22 - 411 - 2004
tel. 0742 063299
DATA ELABORĂRII: APRLIE 2009
PROIECT NR. 102
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 1
Pagina 2
PLAN URBANISTIC GENERAL
Sos. Nicolina, nr. 32, IAȘI; Nr. Reg. Com. J22/411/2004; Cod înreg. fiscală RO161946040742063299
RESPONSABILITĂȚI
SEF PROIECT - arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN
URBANISM - arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN
REAMBULARE TOPO - st. arh. POȘA TUDOR ȘTEFAN
ECHIPARE EDILITARĂ - ing. DORNEANU MARINA
GEO - ing. CRUPA IULIAN
CĂI DE COMUNICAȚI - ing. HOROBEȚ ANDREI
DESEN ȘI TEHNOREDACTARE - tehn. PERJU GEORGETA
- st. arh. POȘA TUDOR ȘTEFAN
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 2
Pagina 3
PLAN URBANISTIC GENERAL
CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL
PIESE SCRISE
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
1.2. Obiectul lucrării
1.3. Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluție
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.3. Relații în teritoriu
2.4. Activități economice
2.5. Populația. Elemente demografice și sociale
2.6. Circulație
2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echipare edilitară
2.10. Probleme de mediu
2.11. Necesități și opțiuni ale populației
2.12. Disfuncționalități
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Studii de fundamentare
3.2. Evoluție posibilă, priorități
3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
3.4. Dezvoltarea activităților
3.5. Evoluția populației
3.6. Organizarea circulației
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.10. Protecția mediului
3.11. Reglementări urbanistice
3.12. Obiective de utilitate publică
4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 3
Pagina 4
PLAN URBANISTIC GENERAL
VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism
2. Baza legală a elaborării
3. Domeniul de aplicare
II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea
patrimoniului natural și construit
5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului
public
6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea edilitară
9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construcțiilor
10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri
III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ
11. Zone și subzone funcționale
IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN
V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN
VI. UNITAȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ
PIESE DESENATE
PLANȘA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU
PLANȘA 2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI
PLANȘA 3 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE
PLANȘA 4 REGLEMENTĂRI - ECHIPARE EDILITARĂ
PLANȘA 5 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Șef proiect,
Arh. Hen Iustin Constantin
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 4
Pagina 5
PLAN URBANISTIC GENERAL
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI
beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VALEA LUPULUI
proiectant general: SC URBATECH SRL - IAȘI
subproiectanți: Reambulare topo: SC EVO DESIGN SRL Iași
Amenajarea Teritoriului: SC ARHISTIL SRL Iași
Studiu căi de comunicație: SC HORAND COMPANY SRL Iași
Studiu geotehnic: SC PROJECT LOPIS SRL Iași
număr proiect: 102 / 2006
data elaborării: 2006 - 2007
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Studiul de față se înscrie în tematica de cercetare - proiectare pentru anii 20062008 la tema "DOCUMENTAȚII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM" la
poziția – PLANURI URBANISTICE GENERALE - PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI
VALEA LUPULUI.
Studiul a început în anul 2006 și se va finaliza în anul 2007.
Planurile Urbanistice Generale au caracter de reglementare și răspund programului
de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea territorialadministrativă de bază. Documentația materializează politica de dezvoltare definită de
Consiliul Local Valea Lupului prin "Strategia de dezvoltare a comunei Valea Lupului", care
cuprinde obiectivele și măsurile principale pentru amenajarea și dezvoltarea armonioasă
a teritoriului administrative, în conformitate cu actele normative în vigoare.
Dintre acte normative aflate în vigoare, două legi au implicații directe asupra
teritoriului studiat: Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 5
Pagina 6
PLAN URBANISTIC GENERAL
teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități și Legea nr. 84 / 2004
pentru înființarea unor comune.
Astfel, la Articolul 5 din Legea nr. 351 / 2001, se menționează că “Organizarea
de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma
consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativteritorială de la care se preiau localitățile rurale și a populației din unitățile
administrativ-teritoriale care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza
documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în
anexa nr. IV”.
Pe baza acestei prevederi legislative și a documentațiilor care atestă îndeplinirea
condițiilor din Legea nr. 351 / 2001 – Anexa nr. IV, pct. 4.0 Condiții necesare
pentru înființarea de noi comune, a fost promulgată Legea nr. 84 / 2004 pentru
înființarea unor comune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din
07/04/2004, prin care a fost posibilă reorganizarea administrativă a unui număr de 7
teritorii administrative comunale (Focuri, Mircești, Rediu, Șcheia, Târgu Frumos,
Todirești și Trifești) de pe teritoriul județului Iași1.
Astfel prin reorganizarea comunei Rediu, din componența acesteia mai fac parte
satele Rediu (reședința de comună), Breazu, Horlești și Tăutești, a luat ființă prin
reorganizare – comuna Valea Lupului – din care face parte doar satul Valea Lupului,
acesta fiind și centrul admnistrativ al noii comune.
Pentru întocmirea prezentului studiu, pe care îl vom denumit în continuare PUG,
suportul juridic este asigurat de o serie de acte normative (legi, ordonanțe, hotărâri ale
Guvernului, ordine) pe baza cărora au fost formulate conținutul-cadru și metodologia de
elaborare a documentațiilor de urbanism.
Principalul act legislativ care definește activitatea de amenajare a teritoriului și
urbanism este Legea nr. 350 / 2001, care împreună cu Legea nr. 50 / 1991,
republicată în anul 2004, completată și modificată cu Legea nr. 119 / 2001 privind
"Autorizarea executării lucrărilor de construcții" și cu Legea 52 / 2006, cu
H.G.R. nr. 525 / 1996 pentru aprobarea "Regulamentului general de urbanism",
completată și modificată cu Ordinul M.L.P.T.L. 21/N/2000 de aprobare a "Ghidului
privind elaborarea regulamentelor locale de urbanism" – indicativ GM-007-2000
și cu Ordinul 13N/1999 de aprobare a "Ghidului privind metodologia de elaborare
și conținul-cadru al Planului Urbanistic General" – indicativ GP038/99 au
reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ -
1
De fapt prin Legea nr. 84 / 2004 a fost aprobată înființarea unor comune în mai multe județe (Alba, Arad,
Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași,
Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui,
Vâlcea și Vrancea). Componența și satele reședințe ale comunelor înființate potrivit alin. (1) din Legea
84/2004 sunt cele prevăzute în anexa nr. 1, iar componența și satele reședințe ale comunelor existente, ca
urmare a reorganizării acestora conform alin. (1), sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 din Lege.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 6
Pagina 7
PLAN URBANISTIC GENERAL
specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare
a teritoriului și planuri urbanistice.
Prevederile actelor normative mai sus enumerate sunt întregite și de următoarele
legi, hotărâri sau ordine :
În domeniul urbanismului
Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
Legea nr. 71 / 1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea I: Căi de comunicație
Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea II: Apa
Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea III: Zone protejate
Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea IV: Rețeaua de localități
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea V: Zone de risc
Codul civil român
Hotărârea de Guvern nr. 525 / 1996, cu completările și modificările ulterioare,
pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
Hotărârea de Guvern nr. 584 / 2001 privind amplasarea unor obiecte de
mobilier urban
În domeniul construcțiilor
Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții
Legea nr. 50 / 1991 republicată în 1997 și modificată prin Legea nr. 453 / 2001
Normele de aplicare nr. 1943 / 2002 a Legii nr. 50 / 1991
Legea nr. 114 / 1996 – republicată, a locuinței
Ordonanța Guvernului nr. 63 / 2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat
în Construcții – I.S.C.
Hotărârea de Guvern nr. 766 / 1997 pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea construcțiilor (Regulamente privind: activitatea de metrologie în
construcții; conducerea și asigurarea calității în construcții; stabilirea categoriei de
importanță a construcțiilor; urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și
postutilizarea construcțiilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente
noi în construcții; autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în
construcții; certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții)
Hotărâre de Guvern nr. 273 / 1994 pentru aprobarea Regulamentului de
recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 7
Pagina 8
PLAN URBANISTIC GENERAL
Hotărâre de Guvern nr. 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de
verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și
construcțiilor
Hotărâre de Guvern nr. 571 / 1998 privind aprobarea Categoriilor de
construcții, instalații tehnologice și alte amenajări care se supun avizării și/sau autorizării
privind prevenirea și stingerea incendiilor
Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI
pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea
teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcțiilor
Precizări comune ale MLPAT nr. 5122/NN/1999, MMPS nr. 1384/1999 și MT nr.
178/1999 privind modul de construire și virare de către investitori sau proprietari a cotei
de 0,5% din valoarea devizului de construcții, cu corespondent în devizul general al
lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor
În domeniul administrației publice
Legea nr. 215 / 2001 a administrației publice locale
Legea nr. 188 / 1999 privind statutul funcționarului public
Legea nr. 326 / 2001 privind serviciile publice de gospodărie comunala
Legea nr. 69 / 1991/1997 - privind administrația publică locală;
Legea nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor
Legea nr. 213 / 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia
În domeniul proprietății funciare
Legea nr. 54 / 1998 - privind circulația juridică a terenurilor;
Legea nr. 33 / 1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;
Legea nr. 219 / 1998 - privind regimul concesiunilor;
Legea nr. 1 / 200 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18 / 1991 și ale Legii nr. 196 / 1997
Legea nr.7 / 1995 privind cadastrul și publicitatea imobiliară
Actele normative complementare domeniului sunt:
Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului (modificată prin Legea nr.
159/1999)
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 8
Pagina 9
PLAN URBANISTIC GENERAL
legale de igienă și sănătate publică
Legea nr. 107/1996 a apelor
Legea nr. 45/1994 a apărării naționale a României
Legea nr. 106/1996 a protecției civile
Legea nr. 27/1994 a taxelor și impozitelor locale, cu modificările și completările
ulterioare
Ordonanța Guvernului nr. 60 / 1997 privind apărarea împotriva incendiilor,
aprobată și modificată cu Legea nr. 212 / 1997; modificată și completată cu Ordonanța
Guvernului nr. 114 / 2000, apobată cu Legea nr. 26 / 2001
Legea nr. 41 / 1995 - privind protecția patrimoniului național;
Ordonanța Guvernului nr. 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor
Ordonanța Guvernului nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor
Ordonanța Guvernului nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor
Hotărârea de Guvern nr. 540 / 2000 privind aprobarea încadrării în categorii
funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației
publice
Hotărârea de Guvern nr. 62 / 1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de
investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este
obligatoriu avizul Statului Major General
Hotărârea de Guvern nr. 101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară
Hotărârea de Guvern nr. 31 / 1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a
documentațiilor de urabanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor
tehnice privind construcțiile în domeniul turismului
Hotărârea de Guvern nr. 28 / 2001 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Culturii și Cultelor
Ordinul Ministrului culturii și cultelor nr. 2041 / 2001 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de Avizare a Lăcașurilor de
Cult
Ordinul Ministrului sănătății nr. 331 / 1999 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare și autorizare sanitară
Ordinul Ministrului de interne nr. 791 / 1998 privind aprobarea Normelor
metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor
Ordinul Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 799 / 1999 pentru
aprobarea procedurii și competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de
gospodărire a apelor
Ordinul Ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 326 / 2001 privind
abilitarea oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene și a direcțiilor generale
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 9
Pagina 10
PLAN URBANISTIC GENERAL
pentru agricultură și industrie alimentară județene, respectiv a Municipiului București, să
îndeplinească atribuțiile prevăzute la articolul 74-103 din Legea nr. 18 / 1991,
republicată.
Codul civil;
Ordinul ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr.
21/N/10.04.2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea și aprobarea
Regulamentelor locale de Urbanism;
Ordinul ministrului Sănătății nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației;
Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și
Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru
aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de
mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse
documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Rediu:
a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite
anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:
Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA - 2001
Planul Urbanistic General a comunei Rediu – SC PRODOMUS SRL – 1997
Planul Urbanistic General a comunei Rediu – SC ATD proiect SRL – 2003
Planul Urbanistic General a municipiului Iași – Atelier de urbanism – URBIS 90
Analiza geotehnică a comunei Rediu – pr. dr. ing. Boțu Nicolae - 2003
Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004,
comuna Rediu întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași,
din anul 1997
Studiu privind stabilirea notelor de bonitare și a claselor de calitate, pe
categorii de folosință și teritorii administrative din județul Iași – O.J.S.P.A. Iași – 2001
Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași – SC HABITAT PROIECT SA
Iași 2001
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL REGIONAL REGIUNEA 1
NORD – EST (PIATRA NEAMT) – INCD URBANPROIECT SA București - 2003
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI METROPOLITAN IASI – SC HABITAT
PROIECT SA Iași - 2005
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 10
Pagina 11
PLAN URBANISTIC GENERAL
AXA DE DEZVOLTARE EST – VEST DIN CADRUL ZONEI METROPOLITANE
IAȘI - (IAȘI - LEȚCANI) – SC HABITAT PROIECT SA Iași 2005
Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași – SC HABITAT PROIECT SA
Iași 2006
Documentație în vederea eliberării avizului Ministerului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului – Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din
România S.A. – SC HORAND COMPANY SRL Iași – 2007
Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Valea Lupului 2008-20013
Planuri Urbanistice Zonale și de Detaliu elaborate în perioada 2003-2008:
Denumirea lucrarii Beneficiar Proiectant
general
- Plan urbanistic de detaliu (PUD) - Lucrări de - S.C. Tent-Co S.R.L. Iași - Birou
construire depozit, sediu de firmă cu regim de Individual de
înălțime P+M și împrejmuire - Șoseaua DN 28, Urbanism arh.
localitatea Valea Lupului, comuna Rediu, Hen Iustin
județul Iași
- Plan urbanistic zonal (PUZ) - pentru lucrări - S.C. Prime Proprietăți - Birou
de construire ansamblu de locuințe în sat S.R.L. Individual de
Valea Lupului - comuna Rediu, județul Iași Urbanism arh.
Hen Iustin
- Plan urbanistic zonal (PUZ) - pentru lucrări - Drăgan Gabriel și Cristina - Birou
de construire “două locuințe" în regim de Georgeta Individual de
înălțime “D+P+1E”, branșament gaze Urbanism arh.
naturale, branșament apă potabilă, Hen Iustin
branșament energie electrică și împrejmuire -
localitatea Valea Lupului, comuna Rediu -
județul Iași
- Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrări de - Barman Mihaela - SC URBATECH
construire “locuință unifamilială” în regim de SRL
înălțime “D+P+1E”, branșament gaze
naturale, branșament apă potabilă,
branșament energie electrică, împrejmuire și
fosă septică - localitatea Valea Lupului,
comuna Valea Lupului - județul Iași
- Plan urbanistic de detaliu (P.U.D.) construire - S.C. CAREMIL IMPEX S.R.L. - S.C.
service auto, show room, sediu de firmă și IAȘI ARHIGRAPH
împrejmuire - Șoseaua D.N. 28 - localitatea S.R.L. Iași - arh.
Valea Lupului, comuna Rediu, județul Iași RUBNICU Alin
- Lucrări de construire locuințe, împrejmuire, - BORȘ ȘTEFĂNIȚĂ și CRINA, - SC URBATECH
racord electric, gaze, apă potabilă, fosă cu DUMITRU MIHAI, LUPU SRL
golire prin vidanjare, garaj, fâtînă - Intravilan MARIUS-ANDREI și MIHAELA,
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 11
Pagina 12
PLAN URBANISTIC GENERAL
Valea Lupului – tarlaua 55 MICHICHIUC GABRIEL,
VASILACHE CLAUDIU și
OANA-RAMONA
- Lucrări de construire locuință, împrejmuire, - TAMOURY LILIANA - SC URBATECH
racord electric, gaze, apă potabilă, fosă cu DANIELA SRL
golire prin vidanjare, garaj, fâtînă - Tarlaua
47, P1/3(1970/4/6/1/3)
- Lucrări de construire locuință, împrejmuire, - PĂVĂLEANU MARGARETA și - SC URBATECH
racord electric, gaze, apă potabilă, fosă cu GHEORGHE SRL
golire prin vidanjare, garaj, fâtînă - Tarlaua
47, P1/2(1970/4/6/1/2)
b. Surse statistice:
Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;
Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Valea Lupului.
c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților
Proiect pentru Înființarea sistemului de canalizare al comunei Valea Lupului,
județul Iași – Studiu de fezabilitate – S.C. PRO TOBY S.R.L. Iași - 2006
d. Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc. 1:25.000 și sc.
1:5.000 reambulate în 2006 de către S.C. URBATECH S.R.L. IAȘI, pe baza imaginilor
ortofotogrammetrice puse la dispoziție de către Oficiul de Cadastru și Publicitate
Imobiliară a județului Iași.
e. Documentații edilitare :
Ștefan Vintilă - „Instalații sanitare și de gaze” - E.D.P. – București, 1995;
Theodor Mateescu – „Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” – Ed.
„Gheorghe Asachi” Iași, 1996;
V. Voinescu; ș.a. – „Îndrumătorul instalatorului” - E.T. București, 1964;
Titu Costăchescu, ș.a. – „Ghid de proiectare instalații electrice pentru
construcții” - Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978;
Bianchi – „Luminotehnica” vol I, II, - Ed. Teh. București, 1990;
STAS 1343/90 – „Apa potabilă”;
STAS 4706/88 – „Ape de suprafață. Categorii, condiții tehnice de calitate”;
Ordinul MS 1935-96 - „Norme de igienă și recomandări privind mediul de viață
al populației”;
NTPA002/2002 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în
rețelele de canalizare a centrelor populate”;
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 12
Pagina 13
PLAN URBANISTIC GENERAL
Legea nr. 137/96 – „Legea protecției mediului”;
Legea nr. 107 - „Legea apelor”;
PE106 – „Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă
tensiune”;
STAS 832 - „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor
de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”;
I6/98 – „Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de
utilizare a gazelor naturale”;
Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor
colectoare și de transport gaze naturale”.
Pâslărașu, Teodorescu – „Alimentări cu apă”.
PLANUL URBANISTIC GENERAL conține piese scrise și desenate structurate în
concordanță cu Ghidul privind metodologia și conținutul – cadru de elaborare, indicativ
GP 038/99, aprobat cu Ordinul MLPAT 13/N/1999 și Ghidul privind elaborarea
regulamentului locale de urbanism aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000,
indicativ GM-007-2000.
Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Valea Lupului și
stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru
următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente.
Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic
General sunt:
Reașezarea localității Valea Lupului în vatra ei firească, prin includerea în
intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul
administrativ al localității la data elaborării;
Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă
etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii
dezvoltării armonioase a localităților;
Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza
propunerilor colectivității locale;
Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate
publică;
Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării
dreptului de proprietate;
Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale.
În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:
Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 13
Pagina 14
PLAN URBANISTIC GENERAL
construcțiilor;
Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre
acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante;
Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale
privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura
populației în cadrul localității;
Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și
profile, posibilitățile de dezvoltare;
Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să
se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile
pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.);
Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru
amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de
control privind modul de ocupare și utilizare a terenului;
Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea
amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de
interes general;
Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare
din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea
măsurilor ce se impun;
Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;
Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care
pot fi inițiate și urmărite de primăria localității;
Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile
rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;
Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea
surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția
mediului, apei și solului.
Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de
lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 14
Pagina 15
PLAN URBANISTIC GENERAL
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE
2.1. EVOLUȚIE
Comuna Valea Lupului este situată în vecinătatea nord-vestică a municipiului Iași,
avînd centru de comună situat la aproximativ 3 Km distanță. În componența comunei
intră doar satul Valea Lupului.
Din punct de vedere arheologic, localitatea are o deosebită importanță datorită
urmelor materiale descoperite acolo și care fac parte din cele mai vechi faze ale istoriei
omenirii. S-au descoperit rămășițe ale paleoliticului inferior (600.000-120.000 î.e.n.), ale
neoliticului timpuriu (cea 5500-3500 î.e.n.), a epocii bronzului (1200 î.e.n.) și din secolele
migrațiilor și feudalismului.
Descoperiri arheologice marcante s-au facut la:
- „La canton", pe partea stângă a drumului european DE 583 într-o groapă de
împrumut s-au găsit fragmente ceramice provenite dintr-un vas funerar din pastă cenușie
lucrat manual și care conținea fragmente mărunte dintr-un schelet de copil, cenușă și
cărbuni din perioada neoliticului timpuriu;
- Dealul „La coșere", la 2 km de centrul comunei s-a descoperit o așezare
din care s-au cules fragmente ceramice din neoliticul timpuriu și începutul epocii
migrațiilor;
- În zona centrală a comunei, pe terasa inferioară a Bahluiului, s-au descoperit
fragmente de vase din neoliticul timpuriu și dezvoltat, din perioada Hallstatt, începutul
epocii migrațiilor și perioada feudalismului dezvoltat;
- În pepiniera Direcției de Drumuri și Poduri Iași s-au descoperit resturi de
vase Hallstattiene din pastă cărămizie cu exterior negru și resturi de schelete omenești,
iar în imediata apropiere într-o nisipărie s-au găsit resturi de faună veche și un vârf de
mână din silex fumuriu din paleoliticul inferior.
Localitatea Valea Lupului a aparținut de moșia Găurenilor în epoca feudală. După cel
de al doilea război mondial localitatea Valea Lupului a intrat în componența comunei
Rediu până în anul 2004.
Așa cum se menționează și în P.A.T.J. Iași, repartiția și evoluția în teritoriu a
rețelei de localități, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiții naturale și
social-economice din diferite etape istorice.
Dacă rețeaua urbană are o distribuție dezechilibrată în teritoriu, ca și structura
după gradul de mărime, trei localități urbane fiind situate în partea de vest a județului
(Pașcani, Tg. Frumos, Hârlău) și una în partea central-estică (Iași), rețeaua de așezări
rurale are o repartiție neuniformă în teritoriu.
Deși au evoluat în principal sub acțiunea factorilor social-economici, așezările
rurale au ținut seama și de particularitățile cadrului natural, mai ales sub aspectul
poziției și localizării lor în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor
resurse variate (lemn, piatră, loc de pășunat și de cultivat), a unor microclimate de
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 15
Pagina 16
PLAN URBANISTIC GENERAL
adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, ș.a. Analizând rețeaua de
sate după pozitie și localizare se constată că acestea nu sunt dispuse dezordonat, ci
răspândite într-o anumită ordine, putând fi deosebite șiruri (sau aliniamente) de așezări
situate în condiții asemănătoare sau identice.
Referitor la formarea și evoluția așezărilor rurale menționăm că actuala rețea este
rezultatul unui proces istoric, multisecular, care atestă continuitatea de locuire a acestui
teritoriu din cele mai vechi timpuri. Se consideră că actuala configurație este moștenită
din perioada feudală, cu completările ulterioare care s-au produs prin defrișări,
împroprietăriri, roiri.
Astfel, rețeaua de așezări prinde a se contura mai bine abia în partea a doua a
sec. XIX prin formarea de sate noi prin împroprietărire, mai ales în câmpia colinară, pe
văile principalelor cursuri de apă sau prin defrișări în zonele de podiș. La definitivarea și
fixarea rețelei de sate au contribuit în mare măsură și construcția de căi ferate, ca și
modernizarea drumurilor principale. Acestea au provocat fenomenul de roire, satele de
codru și cele retrase, migrând spre zone deschise, de-a lungul drumurilor și spre văi.
Fenomenul de roire și formarea de sate prin împroprietărire au determinat în
unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi.
Fenomenul de extindere tentaculară a vetrelor de sate ia amploare după 1989
aproape în tot județul, satele ieșind din perimetrele în care au fost încorsetate și obligate
să se dezvolte prin legea sistematizării din 1974.
Urmărind evoluția în timp a localităților comunei Rediu, deci și a localității Valea
Lupului, și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în
mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte
din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova. Aceasta a rezultat din puterea
reală de polarizare a localităților urbane2 și în funcție de situarea unităților administativteritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute.
În metodologia de lucru a studiului, comuna face parte din grupa comunelor
situate în izocrona de 15'3, numărul acestor comune având o evoluție dinamică de-a
lungul timpului, așa cum rezultă și din tabelul următor:
Unitățile teritorial Unitățile teritorial
Nr. Unitățile teritorial administrative administrative
Anul
crt. administrative componente care au intrat în care au ieșit din
sistem sistem
18 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, - -
1. 1930 Comarna, Golăiești, Grajduri,
Holboca, Mironeasa, Miroslava,
2
În cazul nostru este vorba despre municipiul Ia[i
3
~n această grupă, a comunelor care situate `n izocrona de 60 de minute, sunt incluse un număr de 23 de
unită]i teritorial administrative.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 16
Pagina 17
PLAN URBANISTIC GENERAL
Unitățile teritorial Unitățile teritorial
Nr. Unitățile teritorial administrative administrative
Anul
crt. administrative componente care au intrat în care au ieșit din
sistem sistem
Mogoșești, Popricani, Prisăcani,
Rediu*, Schitu Duca, Tomești,
Țuțora, Ungheni, Victoria
22 - Aroneanu, Bârnova, 5 - Ciortești, Dobrovăț, 1 - Mironeasa
Ciortești, Ciurea, Comarna, Horlești, Lețcani,
Dobrovăț, Golăiești, Grajduri, Voinești
Holboca, Horlești, Lețcani,
2. 1956
Miroslava, Mogoșești, Popricani,
Prisăcani, Rediu*, Schitu Duca,
Tomești, Țuțora, Ungheni,
Victoria, Voinești
33 - Andrieșeni, Aroneanu, 12 - Andrieșeni, 1 - Ciortești
Bârnova, Bivolari, Ciurea, Bivolari, Dumești,
Comarna, Dobrovăț, Dumești, Mădârjac, Movileni,
Golăiești, Grajduri, Holboca, Podu Iloaiei, Probota,
Horlești, Lețcani, Mădârjac, Popești, Sinești,
3. 1966 Miroslava, Mogoșești, Movileni, Trifești, Țigănași,
Podu Iloaiei, Popricani, Prisăcani, Vlădeni
Probota, Rediu*, Schitu Duca,
Sinești, Tomești, Trifești,
Țigănași, Țuțora, Ungheni,
Victoria, Vlădeni, Voinești
24 - Aroneanu, Bârnova, 2 - Ciortești, Dolhești 12 - Andrieșeni,
Ciortești, Ciurea, Comarna, Bivolari, Costuleni,
Dobrovăț, Dolhești, Golăiești, Dumești, Grajduri,
Holboca, Horlești, Lețcani, Mădârjac, Movileni,
4. 1984 Miroslava, Mogoșești, Popricani, Podu Iloaiei, Popești,
Prisăcani, Probota, Rediu*, Sinești, Trifești,
Schitu Duca, Tomești, Țigănași, Vlădeni
Țuțora, Ungheni, Victoria,
Voinești
23 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, 1 - Movileni 2 - Ciortești, Dolhești
Comarna, Dobrovăț, Golăiești,
Holboca, Horlești, Lețcani,
Miroslava, Mogoșești, Movileni,
5. 2001
Popricani, Prisăcani, Probota,
Rediu*, Schitu Duca, Tomești,
Țigănași, Țuțora, Ungheni,
Victoria, Voinești
Sursa: Studiul de delimitare a teritoriului metropolitan - S.C. ATD PROIECT S.R.L. Iași, 2003 ; *
include și localitatea Valea Lupului și teritoriul comunei Valea Lupului
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 17
Pagina 18
PLAN URBANISTIC GENERAL
Analizând mai atent poziția în teritoriu se constată că atracția față de municipiul
Iași este puternică, comuna Valea Lupului plasându-se aproape de centrul zonei de
polarizare unidirecționale generată de municipiu.
Caracteristic comunei, în momentul de față, este apartenența la zona spațiilor
rurale puternic dependente de localități urbane, cu autonomie redusă, situate în
aria periurbană a orașului Iași, având o populație densă, relativ stabilă și dinamică,
cu o accesibilitate foarte ridicată, arie majoră de convergență a căilor de comunicații și
posibilități de dezvoltare: valorificarea potențialului agricol prin specializare (activități de
tip agro-industrial) și diversificare a profilului, dezvoltarea serviciilor specializate,
modernizarea infrastructurii, dezvoltarea infrastructurii turistice de tip periurban.
După anul 1990, comuna Valea Lupului este rezultatul punerii în aplicare a Legii
351/2001 - P.A.T.N. - Secțunea a IV-a - Populația și rețeaua de localități, precum și a
Legii 84/2004 - pentru înființarea unor comune.
Astfel, în baza prevederilor stipulate în Anexa nr. IV - Localități rurale, aliniatul
4.0. condițiile necesare pentru înființarea unei comune sunt următoarele:
Nr.
Condiția necesară Cantitate/Necesitate
crt.
1. Populația minimă 1500 loc
2. Potențial economic care să asigure echilibrul Da
bugetar al comunei
3. Legături pe drumuri sau pe cale ferată între satul Da
de reședință de comună și celelalte sate
componente
4. Reducerea distanței dintre satul reședință de Da
comună și celelalte sate componente
5. Spații construite pentru instituții și dotări*
-primărie Da
-școală primară și gimnazială Da
-dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic
-post de poliție Da
-stație/haltă C.F. sau stație de transport auto Da
Da
* după declararea noii comune este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul reședință de
comună conform pct. 2.0 din Anexa nr. IV acestea fiind: - sediu de primărie, grădiniță, școală primară și
gimnazială;dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; poștă, servicii telefonice; sediu de poliție și
de jandarmerie; cămin cultural cu bibliotecă; magazin general, spații pentru servicii; teren de sport
amenajat; parohie; cimitir; stație/haltă C.F. sau stație de transport auto; dispensar veterinar; sediu al
serviciului de pompieri; puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor; alimentare cu apă prin
cișmele stradale.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 18
Pagina 19
PLAN URBANISTIC GENERAL
Astfel, întrucât noua comună întrunește aproape în totalitate toate aceste condiții,
a fost posibil în anul 2004 înființarea comunei, actul de înființare Legea 84.
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.1.2. Potențialul natural
2.1.2.1. Așezarea geografică
Teritoriul comunei Valea Lupului se află situat în partea central-estică a județului
Iași, între 4650N-4736N latitudine nordică și 2633N - 2607N longitudine estică.
Teritoriul comunei Valea Lupului se încadrează din punct de vedere geomorfologic
în marea unitate a Podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei. Relieful se
prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade
de înclinare. Pe interfluvii se întâlnesc terenuri foarte fertile. Pantele sunt cuprise între 50
și 250 și adesea sunt afectate de procese de eroziune și de alunecări. Solurile dominante
sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețe mai mici se întâlnesc și
lăcoviști, lăcoviști de coastă afectate de procese de eroziune. Pentru a mări fertilitatea
solurilor erodate și a celor sărăturate este necesar să se aplice măsuri antierozionale
complexe și să se administreze amendamente cu fosfogips.
2.1.2.2. Geologia
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Valea Lupului se încadrează în marea
unitate a Podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei, subdistrictul Câmpia Jijiei
inferioare și a Bahluiului.
Sub aspect geologic, formațiunile întâlnite în zonă aparțin sarmațianului și
cuaternarului.
Sarmațianul reprezintă fundamentul zonei și este reprezentat de o argilă
marnoasă bazală vânătă-cenușie ce se întâlnește de la o adâncime, de obicei, mai mare
de 10,00 m.
Cuaternarul este reprezentat printr-un depozit loessoid (zona de platou), respectiv
un “deluviu de pantă” argilos prăfos (zona de coastă).
2.1.2.3. Resursele geologice
Resursele solului pe teritoriul comunei Valea Lupului sunt modeste. Argilele și
luturile prezente în jumătatea de nord pot fi exploatate local, însă fărăprea mare
însemnătate economică.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 19
Pagina 20
PLAN URBANISTIC GENERAL
2.1.2.4. Relieful
Principalele forme de relief din teritoriu sunt terase de luncă, cu grinduri
longitudinale și interfluvii colinare și deluviale.
Relieful comunei are un caracter acumulativ în jumătatea de sud a teritoriului,
unde este reprezentat de lunca și terasele Bahluiului, și un caracter sculptural în
jumătatea de nord, unde predomină interfluviile colinare și deluviare mărginite de
versanți deluviali.
Lunca Bahluiului, cu o lățime de 2-3 km, se prezintă sub forma unei terase de
luncă de 4-6 m altitudine relativă, care a devenit neinundabilă în urma lucrărilor de
îndiguire executate atât în lungul Bahluiului, cât și în lungul bazei versantului său.
Suprafața luncii nu poate fi folosită în agricultură, nefiind amenajată prin lucrări de
desecare și drenare a accesului de umiditate (canale). Fostele gârle și meandre părăsite
sunt în majoritate desecate și doar pe alocuri folosite drept canale colectoare a apelor în
exces.
Terasele Bahluiului în zona comunei se etajează între 20-30 m și 100-150 m
altitudine relativă cea mai dezvoltată fiind terasa de 175 m. Celelalte terase sunt mai
fragmentate de văi sub formă de tăpșane înguste și culmi prelungi.
În general, terasele au poduri plane sau ușoare înclinate, oferind terenuri foarte
bune pentru agricultură. Satele din zonă s-au localizat mai ales pe versanții de racord ai
teraselor. Acești versanți de racord cu lunca Bahluiului sau cu luncile înguste ale văilor
afluenților au pante destul de accentuate și fenomene locale de eroziune torențială sau
alunecări de teren în majoritate stabilizate prin plantații.
Interfluviile sculpturale, dezvoltate în continuarea spre vest, nord-vest a teraselor,
se prezintă sub forma unor coline și dealuri cu altitudini între 100 și 230 m (cea mai
mare înălțime se găsește la nord de Valea Lupului în dealul Capul Rediului - 210,9 m).
Părțile superioare ale interfluviilor sunt relativ plane, ușor bombate și înclinate spre sudest, oferind terenuri foarte bune pentru agricultură.
Versanții care mărginesc interfluviile și terasele, generați de adâncimea văilor în
cadrul
unui substrat geologic friabil (argile, marne nisipuri), au pante și orientări variate, fiind
afectați de procese de eroziune torențială și alunecări de teren.
Utilizarea actuală a reliefului de versant se realizează prin pășunat, existând însă
și zone accesibile cu utilizare arabilă sau viti-pomicolă.
2.1.2.5. Clima
Climatul comunei are un caracter temperat-continental de nuanță excesivă.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 90 și 100, cu un maxim mediu în
iulie între 200 și 290 și chiar peste 390 (temperatura maximă înregistrată), și un minim
mediu în ianuarie între - 150 și - 200 în coline și sub - 100 în luncă. Aceste valori dau o
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 20
Pagina 21
PLAN URBANISTIC GENERAL
amplitudine termică anuală în jur de 350 în zona eoliană și în jur de 250 în luncă, ceea ce
denotă un continentalism accentuat, mai excesiv în luncă.
Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse între 150 și 200 mm și au un regim
neuniform, cu cantități mai mari în iunie (60-70 mm în medie) și mai mici iarna și la
începutul primăverii (20-30 mm în medie). Sunt caracteristice ploile de tip aversă, ca și
secetele, ambele fenomene având consecințe negative asupra agriculturii și terenului în
pantă.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-vest și sud-vest, direcția
dominantă fiind nord-vest, pe care se înregistrează și vitezele cele mai mari (vezi roza
vântului). Referitor la dinamica atmosferei menționăm posibilitatea obținerii de energie
neconvențională pentru utilizării locale, prin instalații eoliene ușoare amplasate fie în
luncă, fie pe suprafețele descoperite ale dealurilor înalte.
De asemenea, menționăm posibilitatea utilizării energiei solare pentru prepararea
apei calde de consum, în zona comunei durata de strălucire a soarelui depășind 2000 ore
anual, iar radiația solară globală fiind între 115 și 120 Kcal/cm2 an.
Pe fondul climatic general, în zona joasă a luncii Bahluiului se înregistrează un
microclimat specific de luncă, caracterizat prin variații termice mai mari, fenomene de
ceață, brumă, îngheț mai intense și mai frecvente, umezeală relativă mai mare,
fenomene de inversiune termică dinamică mai activă a atmosferei.
2.1.2.6. Hidrografia
Apa de suprafață. Satul este străbatut de două cursuri de apă, cu lungimi mai
mari sau mai mici, astfel:
- părăul Lupului, respectiv de părăul Bogonos.
Dintre toate aceste cursuri de apă, doar părăul Bogonos curge cu intermitență (în
perioadele ploioase, în rest fiind practic secat). Celălalt curge tot timpul anului, debitul
fiind însă variabil în funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului, sau
după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văi se produc viituri care dau naștere
la eroziuni de maluri, sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se
impune, în multe zone, necesitatea de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și
regularizarea albiilor.
Se subliniază faptul că nu se întălnesc izvoare de suprafață. Acestea nu apar nici
măcar în perioadele ploioase. Într-o singură situație a apărut un astfel de izvor (provenit
însă din pănza de apă freatică de la suprafață), dar în urma unei săpături efectuate, în
vederea montării unei conducte de gaz metan.
Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei există apă subterană cantonată în
pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant,
rezultă că adâncimea la care se găsește este în funcție de cota terenului natural. Astfel
în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 1,30-3,00 m. În zonele colinare
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 21
Pagina 22
PLAN URBANISTIC GENERAL
această adâncime poate ajunge la 4,50-5,80 m, iar pe versanți, la 8,00-16,00 m.
Adâncimea cea mai mare la care s-a întâlnit pânza de apă freatică în forajele executate
în comuna Valea Lupului este de 20,00 m. Apa subterană nu prezintă agresivitate
sulfatică sau magneziană.
2.1.2.7. Solurile
Solurile caracteristice din teritoriu sunt cernoziomurile și cernoziomurile levigate
de pe terase și interfluvii, cernoziomuri de pantă și regosoluri pe versanți, soluri cenușii
de pădure sub pădurile din nordul comunei și soluri aluviale cu petice de lecoviști și local
sărături. În afară de solurile cernoziomice care sunt cele mai fertile și apte pentru o
gamă largă de culturi agricole, celelalte tipuri necesită lucrări ameliorative și agrotehnice
adecvate: combaterea eroziunii, amendamente organice și chimice, irigații, întreținerea
lucrărilor de desecare, etc.
2.1.2.8. Vegetația
Vegetația naturală care se dezvoltă pe aceste soluri este formată în principal din
pajiști stepice, de deal și de luncă, la care se adaugă o vegetație de pădure sub formă de
areale reduse în nord. Predomină stejarul și gorunul, iar în luncă plopul. Pe unii versanți
cu degradări au fost făcute plantații de salcâm și frasin.
2.1.2.9. Fauna
Determinată de tipul de vegetație este și distribuția animalelor. Cea mai mare
răspândire o au biotopul de stepă și cel de luncă, reprezentate de mamifere specifice:
popândăul, șoarecele de câmp, iepurele, vulpea. Dintre păsări amintim: ciocârlia de
câmp, pitpalacul, graurul, mierla, cucul, sturzu, turturica. Dintre reptile amintim: șerpii
de pădure, gușterul, iar insectele și multe alte nevertebrate au ca hrană frunzele,
lăstarii, fructele și semințele arborilor.
În concluzie rezultă că în teritoriul comunei Valea Lupului cadrul geografic, deși
puțin variat, oferă condiții bune de valorificare pentru dezvoltarea activităților agricole și
a satelor: terenuri plane și stabile de luncă, terase și interfluvii, versanți cu expoziții
diferite și înclinări accesibile climat destul de favorabil, resurse de ape subterane din
terase și de ape de suprafață reținute în iazuri, resurse de nisip și pietriș, soluri apte
pentru diverse culturi agricole.
Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor nefavorabile sau pentru ameliorarea și
valorificarea elementelor mai puțin favorabile este necesară continuarea lucrărilor de
îmbunătățiri funciare și întreținerea corespunzătoare a celor executate, continuarea
acțiunii de plantare și împădurire a versanților degradați, executarea de plantații de
protecție a localităților fată de elementele climatice sau față de unele activități umane.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 22
Pagina 23
PLAN URBANISTIC GENERAL
Caracteristicile geotehnice
INCADRAREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI
Geografic si geomorfologic
Altitudinea minimă se află la 50.00m pe firul pârâului Tăutești, iar cea maximă la
130.000m în platoul Beldiman. Cota amplasamentului care face obiectul studiului se află
la +50 - +100.00 față de nivelul mării:
- regiunea - CÂMPIA MOLDOVEI
- subregiunea - CÂMPIA JIJIEI INFERIOARE
- unitatea - COLINELE BAHLUIULUI
- subunitatea - CULOAR TĂUTEȘTI
Seismic
Conform cu macrozonare seismică, comuna VALEA LUPULUI și zona
amplasamentului se înscriu în zona C și se încadrează în următorii parametri:
- zona seismică de calcul (P100/2006): C;
- perioada de colț (P100/2006): Tc = 0,7s;
- clasa de importanță a construcției, după STAS 10100/0-75 III
- clasa de importanță, după P100/2006: III
- accelerația gravitațională (P100/2006): ag = 0,20g;
Microzonarea teritoriului, ținând seama de geomorfologie și natura terenurilor de
fundare, determină variații ale intensității seismice de ±1 grad seismic.
Climatic
Comuna VALEA LUPULUI și prin urmare zona amplasamentului se încadrează în
microclimatul de tip temperat – continental, subzona climatului de silvostepă și stepă,
unitatea teritorială avand accente secetoase, cu temperaturi mai ridicate vara și
moderate iarna.
Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului național, încadrează
comuna VALEA LUPULUI în următoarele zone climatice:
- zona specifică acțiunii vântului (NP-082-04); q ref = 40m/s
- zona specifică a acțiunii zăpezii CR (1-1-3-2005); S0k = 2,5 KN/mp;
Adâncimea maximă de îngheț este de 0,90m conform prevederilor din STAS 6054-
77.
Tectonic și geologic
Scoarța terestră pe care este situată comuna VALEA LUPULUI are mișcări pozitive,
cu creșteri de 5mm pe an. Din punct de vedere geologic satul VALEA LUPULUI este situat
pe partea de vest a platformei Podolice.
Fundamentul geologic imediat al zonei este argilă sarmațiană slab marnoasă
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 23
Pagina 24
PLAN URBANISTIC GENERAL
bazală, prezentă la 18-20m pe platouri și la partea superioară a versanților și la 12-24m
de versanți și la baza acestora. Ea prezintă intercalații subțiri de nisipuri fine.
Relieful regiunii pe care este așezată comuna este de vârstă cuaternară fiind
reprezentat de soluri vegetale și umpluturi de pământ de grosimi variabile 0,80 – 2,50m
urmate de un orizont argilo-prafos loessoid pe platouri și la partea superioară a
versanților și de argile prăfoase remaniate pe versanți.
Pe văi se întâlnesc argile în general grase, sub orizontul argilo-prăfos sau argilos
în genere sunt prezente orizonturi granulare.
Alcătuirea litologică a diferitelor forme de relif este deosebită și se pot distinge
următoarele zone:
- aluviunile pleistocene pe terase;
- aluviunile holocene ale văii pârâului Tăutești și izvoarelor de versant;
- zonele de versant alcătuite din depozite proluvio-coluviale și deluvio-coluviale.
Finețea materialului granulat crește spre suprafață. Repartizarea stratului de
nisipuri și pietrișuri este foarte neuniformă în funcție de relieful argilei marnoase.
Depozitele loessoide sunt alcătuite din straturi argiloase și argile prăfoase.
Grosimea lor maximă este la trecerea dintre terase.
Rocile sarmațiene cuprind o alternanță de marne și gresii cu înclinări în general
sud-vestice.
Hidrogeologie
Din punct de vedere hidro-geologic, pe teritoriul comunei VALEA LUPULUI, apele
subterane pot fi împărțite în două mari categorii:
- straturi acvifere captive de stratificație;
- straturi acvifere freatice.
Apele din prima categorie se găsesc în depozitele cristaline, siluriene, miocene,
cretacice și sarmațiene. Toate au nivel ascensional și sunt mineralizate.
Apele freatice pot fi întâlnite în terasele pârâului Tăutești; în versanții deluviocoluviali.
Apa din terasele dealurilor din imprejurimi se află în straturi de pietriș și nisip care
nu sunt legate genetic de nisipurile și pietrișurile din șesul Bahluiului.
În acest sens se poate vorbi de existența unor terase superioare și terase
inferioare.
În unele zone ale terasei superioare apa lipsește complet datorită reliefului argilei
de bază, ceea ce face ca circulația apei să se facă sub forma unor cursuri subterane
prezentând izvoare pe versant. Debitul lor este un debit caracteristic climei de stepă.
În zona de versant situația sub aspect hidrogeologic este mai complexă, la
aceasta contribuind mai mulți factori cu mare variabilitate pe suprafața versantului,
printre care menționăm: adâncimea și înclinarea formațiunii de fundament care poate
constitui patul acviferului, grosimea deluviului și permeabilitatea acestuia în condițiile
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 24
Pagina 25
PLAN URBANISTIC GENERAL
existenței materialului argilos în interspații, mărimea suprafeței bazinului de alimentare,
etc.
În aceste condiții nivelul hidrostatic prezintă o variație accentuată în suprafață; de
asemenea, pe o supafață importantă are caracter sezonier în funcție de regimul de
precipitații.
Analizele fizico-chimice atestă prezența în apa subterană a unei cantități de dioxid
de carbon liber care imprimă apei un caracter agresiv carbinic față de anumite categorii
de betoane și betoane armate.
De asemenea, apele subterane au un caracter pronunțat acid datorită prezenței
acidului carbonic (H2CO3), precum și acizilor humici și acizilor sulfatici sau sulfuroși
rezultați din hidrogenul sulfurat prezent în depozitele de pământuri cu conținut ridicat în
materii organice, în special în depozitele de turbă. În aceste condiții, apele subterane
prezintă agresivitate general acidă și de dezalcalinizare față de o gamă de categorii de
betoane și betoane armate.
Variațiile de nivel hidrostatic sunt aici mici.
În zonă se întâlnesc două tipuri de amplasamente:
- un amplasament caracteristic zonei de versant care face trecerea între terasa
pârâului Tăutești în care apa se află cantonată la adâncime de aproximativ 14-
18m în stratul granular;
- un amplasament caracteristic zonei de terasă și se caracterizează, din punct de
vedere lito-structural, printr-o cuvertură cuaternară, ce acoperă soclul argilo-
marnos sarmațian, cuvertură ce se extinde pe o grosime de aproximativ 10-
12m formată, de la suprafață în adâncime, din: sol vegetal, pachet argilo-
prăfos loessoid, sub care se găsesc nisipuri cu structură încrucișată și lentile de
prundișuri în grosime de 1,5 – 8m în care de altfel se află cantonat stratul
acvifer.
Recomandări privind utilizarea terenului de fundare.
LUCRĂRI ȘI OBSERVAȚII DE TEREN
Caracterizare generală
Terenul studiat se întinde pe o suprafață de aproximativ 70 ha realizându-se o
macrozonare, interesând punctual locurile unde vor fi implementate construcții ce
necesită un sistem de fundare care are menirea să descarce eforturile în teren.
Din punct de vedere al stabilității amplasamentul are asigurată stabilitatea
generală și locală însă se vor studia trei zone specifice unde sunt posibile și nu se va face
o analiză suplimentară în ipoteza introducerii rețelei în teren având în vedere că terenul
este situat pe o zonă plată neinundabilă în condițiile unor ploi de lungă durată.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 25
Pagina 26
PLAN URBANISTIC GENERAL
Lucrări de investigare
Pe poziția de amplasare a obiectivelor prezentului studiu s-au efectuat foraje
manuale de 4”. Pe baza informațiilor furnizate de foraj și analizelor de laborator s-a
întocmit profilul de stratificație a terenului.
Identificarea și caracterizarea din punct de vedere geologico-geotehnice
Pe amplasamentul studiat s-au efectuat foraje de 4” până la dâncimea de -7.00m.
Prospecțiunile efectuate au permis recoltarea unor probe de pământ tulburate și
netulburate. Pe baza cercetărilor efectuate „în situu” și în laborator se evidențiază
stratificația terenului, detaliind straturile interceptate și precizând starea fizică a
pământurilor.
Principalele caracteristici fizico-mecanice determinate au permis identificarea,
caracterizarea generală și clasificarea pământurilor precum și stabilirea parametrilor
geotehnici și mecanici (necesari calculelor de deformații, rezistență și stabilitate).
Zona tip 1
Sintetizând datele obținute prin cercetările efectuate precizăm succesiunea
litologică a stratificației după cum urmează:
- umpluturi îm grosimi de 1.20m;
- argilă prăfoasă loessoidă plastic vârtoasă, sensibilă la umezire grupa A în
grosimi de 6.50m;
- praf argilos plastic vârtos în grosimi de 1.10m;
- nisip galben, ruginiu cu rare elemente de pietriș 1.20m;
Apa subterană este prezentă la adâncimi de peste 18m.
Nr.
crt. Denumire Simbol UM Valori de calcul
Indici geotehnici determinați
1 Limita inferioară de plasticitate Wp % 14-17
2 Limita superioară de plasticitate WL % 28-37
3 Indice de plasticitate ip % 14-20
4 Umiditate W % 17-22
5 Indice de consistență »c - 0.70-0.82
6 Argila A % 30-50
7 Praf P % 30-44
8 Nisip N % 7-26
Caracteristici geotehnice estimate
9 Greutate volumică y kN/m3 14.6
3
10 Greutate volumică în stare uscată yd kN/m 13.1
11 Porozitate n % 45
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 26
Pagina 27
PLAN URBANISTIC GENERAL
12 Indicele porilor e - 0.8
13 Grad de umiditate sr - 0.55-0.85
14 Modul de deformare liniară E kPa 76-96
15 Unghi de frecare interioară * grade 150
16 Coeziune c kPa 8
Luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argilă
prafoasă loessoidă, precum și prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile
presiunilor plastice și critice în ipoteza asigurării unei adâncimi minime de fundare de
1.50m de la nivelul actual al terenului, condiționată de satisfacerea respectării adâncimii
maxime de îngheț și în ipoteza fundării directe pe acesta.
Valorile acestor presiuni sunt:
- pentru calculul terenului la starea limită de deformație - SLD:
pp = 160 kPa
- pentru calculul terenului la starea limită a capacității portante – SLCP:
pcr = 200 kPa
Zona tip 2
Sintetizând datele obținute prin cercetările efectuate precizăm succesiunea
litologică a stratificației după cum urmează:
- umpluturi în grosimi de 0.80;
- argilă prăfoasă loessoidă plastic vârtoasă, în grosimi de 3.80m;
- argilă galbenă cafenie cu intercalații prăfoase și nisipoase 2.90m;
Apa subterană este prezentă la adâncimi de peste 5.5m.
Nr.
crt. Denumire Simbol UM Valori de calcul
Indici geotehnici determinați
1 Limita inferioară de plasticitate Wp % 17-19
2 Limita superioară de plasticitate WL % 35-54
3 Indice de plasticitate ip % 18-18.2
4 Umiditate W % 17-22
5 Indice de consistență »c - 0.81-0.94
6 Argila A % 11-55
7 Praf P % 28-41
8 Nisip N % 3-25
Caracteristici geotehnice estimate
9 Greutate volumică y kN/m3 16.5
3
10 Greutate volumică în stare uscată yd kN/m 13.8
11 Porozitate n % 45
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 27
Pagina 28
PLAN URBANISTIC GENERAL
12 Indicele porilor e - 0.8
13 Grad de umiditate sr - 0.59-0.87
14 Modul de deformare liniară E kPa 80-124
15 Unghi de frecare interioară * grade 200
16 Coeziune c kPa 18
Luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argilă
prafoasă loessoidă, precum și prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile
presiunilor plastice și critice în ipoteza asigurării unei adâncimi minime de fundare de
1.50m de la nivelul actual al terenului, condiționată de satisfacerea respectării adâncimii
maxime de îngheț și în ipoteza fundării directe pe acesta.
Valorile acestor presiuni sunt:
- pentru calculul terenului la starea limită de deformație - SLD:
pp = 180 kPa
- pentru calculul terenului la starea limită a capacității portante – SLCP:
pcr = 200 kPa
Zona tip 3
Sintetizând datele obținute prin cercetările efectuate precizăm succesiunea
litologică a stratificației după cum urmează:
- umpluturi de pământ piatră și cărămidă 0.80;
- argilă prăfoasă, cu plasticitate mare, vârtoasa în suprafață, cu compresibilitate
mare, în stare moale la baza, cu intercalații ruginii activă (PUCM) 4.70
- praf nisipos, cenusiu, moale 1.50
- nisip grosier, roșcat cu pietriș mărunt cu indesare medie 1.30
- praf culoare cenușie 1.10
- argilă marnoasă interceptată la adâncimi de 9.4m cu plasticitate mare, foarte
umedă cu compresibilitate medie
Apa are un caracter ascensional și se află cantonată în pachetul granular la o
adâncime de aproximativ 6m însă cu posibilitate de a ajunge până la cota de -1.00.
Prin calculele efectuate și reprezentările grafice elaborate (fișe granulometrice,
compresibilitate, etc.) s-au obținut următorii indici geotehnici de structură:
Nr.
crt. Denumire Simbol UM Valori de calcul
Indici geotehnici determinați
1 Limita inferioară de plasticitate Wp % 17.3-22.0
2 Limita superioară de plasticitate WL % 32-84
3 Indice de plasticitate ip % 18-38
4 Umiditate W % 6.6-35.6
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 28
Pagina 29
PLAN URBANISTIC GENERAL
5 Indice de consistență »c - 0.39-1.06
6 Argila A % 12-63
7 Praf P % 23-69
8 Nisip N % 7-60
Caracteristici geotehnice estimate
9 Greutate volumică y kN/m3 17.6-16.95
3
10 Greutate volumică în stare uscată yd kN/m 13.04-16.87
11 Porozitate n % 34-50
12 Indicele porilor e - 0.57-1.03
13 Grad de umiditate sr - 0.82-0.94
14 Modul de deformare liniară E kPa 64.00-190.8
15 Unghi de frecare interioară * grade 7-170
16 Coeziune c kPa 18-65
Luând în considerare caracteristicile fizico-mecanice ale stratului de argilă
prafoasă, precum și prevederile din STAS 3300/2-85, s-au calculat valorile presiunilor
plastice și critice în ipoteza asigurării unei adâncimi minime de fundare de 2.00m de la
nivelul actual al terenului, condiționată de satisfacerea respectării adâncimii maxime de
îngheț și în ipoteza fundării directe pe acesta tip rețele de grinzi.
Valorile acestor presiuni sunt:
Construcții fără demisol
- portanța terenului pentru calculul grinzilor de fundare din beton armat în cazul
unui teren neîmbunătățit
- pentru calculul terenului la starea limită de deformație - SLD:
pp = 175 kPa
- pentru calculul terenului la starea limită a capacității portante – SLCP:
pcr = 200 kPa
presiunea considerată va fi la maxim 2.00m față de cota terenului natural, în
stratul de argilă prăfoasă.
Categoria geotehnică
Având în vedere prevederile din normativ NP 074/2002 precum și cele din ghidul
GT035/2002, categoria geotehnică în care se poate încadra lucrarea este 2 respectiv 3,
deci cu risc geotehnic „moderat” „mediu”, punctajele atribuite fiind următoarele:
condițiile de teren: mediu – loessoid gr.A – tip P.U.C.M. 1 – 3 puncte
apa subterană: fără epuismente – cu epuismente 1 – 5 puncte
construcție de importanță normală 1 punct
vecinătăți – risc moderat 3 puncte
zonă seismică de calcul C 1 punct
TOTAL 7 – 13 puncte
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 29
Pagina 30
PLAN URBANISTIC GENERAL
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
CONSTRUCȚII
Amplasamentul studiat are stabilitatea generală și locală asigurată.
Terenul de fundare este catalogat ca teren parțial dificil, fiind alcătuit din straturi
de argilă prăfoasă loessoidă, plastic consistentă cu compresibilitate mare sensibile la
umezire.
Amplasamentul se încadrează în categoria geotehnică 2, luând în considerare
punctajele ce se pot acorda: categoriei de teren, condițiilor privind apa subterană,
importanța construcției, vecinătățile imediate.
Având în vedere condițiile de amplasament, stratificația terenului, caracteristicile
fizico-mecanice ale stratului de fundare de argilă, proiectantul va analiza adoptarea
următoarei soluții de fundare:
fundarea directă pe stratul de argilă, fără ridicarea cotei terenului
sistematizat, la o adâncime de fundare de 1.50m, caz în care se impun
intervenții la terenul de fundare și o alcătuire constructivă adecvată a
fundațiilor;
adâncime de fundare în raport cu cota terenului sistematizat va fi de minim
1.50m încastrare a fundațiilor de minim 0.20m în terenul bun de fundare cu
rol de fundare directă.
La adâncimea de fundare menționată, presiunile admisibile pentru dimensionarea
fundațiilor vor fi considerate după cum urmează:
egale cu cele specificate anterior pentru stratul de argilă, dacă sub cota de
fundare se păstrează umplutura controlată pe o grosime inferioară unei
lățimi maxime a fundațiilor;
indiferent de varianta de fundare, fundațiile vor fi realizate ca fundații
continue, de tip elastic sau rigid, în cazul celor de tip rigid fiind necesare
centuri armate.
La stabilirea dimensiunilor în plan ale fundațiilor proiectantul va proceda astfel,
valorile presiunilor efective pe talpa fundației să fie inferioare valorilor presiunilor
plastice și critice menționate la pct. 3.3. sau după caz, la punctul 5.3., din prezentul
studiu, în grupările respective de încărcare, conform prevederilor din STAS 3300/2-85.
Lățimea minimă a tălpii fundației se va determina și din condiția creării posibilității
de execuție a săpăturii, în acest sens se vor consulta mențiunile prevăzute în normativul
P10-2000.
Pentru situația privind fundarea sunt necesare și următoarele măsuri constructive:
conductele purtătoare de apă ce intră și ies din clădire vor fi prevăzute cu
racorduri elastice și etanșe la traversarea zidurilor sau fundațiilor. Este
indicat ca în interiorul clădirilor, conductele să fie montate aparent, astfel
încât să fie accesibile pentru controlul ce trebuie realizat periodic și pentru
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 30
Pagina 31
PLAN URBANISTIC GENERAL
eventualele reparații ce trebuie efectuate imediat ce se depistează
neetanșietatea lor;
trotuarele ce se vor executa în jurul construcției vor fi etanșe, așezate pe
un strat de pământ compactat, în grosime de 0,20m, prevăzut cu pantă de
5% spre exterior. Este necesar a se menține în timp etanșietatea trotuarului
și în mod deosebit a rostului dintre acesta și clădire;
evacuarea apelor pluviale de pe acoperiș trebuie făcută prin burlane
racordate la rigole impermeabile, cu debușee asigurate, preferabil direct în
rețeaua de canalizare;
prin lucrările de sistematizare verticală trebuie să se evite stagnarea apelor
superficiale în jurul construcției;
se recomandă evitarea plantării de arbori ornamentali, pomi fructiferi,
arbuști sau plante perene îm imediata vecinătate a construcțiilor având în
vedere că arborii pot provoca tasări sau deplasări pe orizontală datorită
împingerilor provocate de creșterea diametrului trunchiului sau rădăcinilor;
anexele clădirilor (scări, terase) vor fi fundate de regulă la aceeași
adâncime cu construcția respectivă pentru a evita degradarea lor ca urmare
a tasărilor diferențiate.
Având în vedere natura pământurilor în care se vor executa săpături se
recomandă următoarele:
Executarea săpăturilor cu pereți verticali nesprijiniți păna la adâncimea de fundare
recomandată cu respectarea următoarelor măsuri suplimentare:
terenul din jurul săpăturii să nu fie încărcat și să nu sufere vibrații;
pământul rezultat din săpătură să nu se depoziteze la o distanță mai mică
decat adâncimea săpăturii;
se vor lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor de precipitații sau provenite
accidental și a apelor din teren prin efectuare de epuismente perimetrale
spatiului construit;
se va proceda la evacuarea apelor din groapa de fundare, atestarea
terenului de fundare și turnarea imediată a betonului prevăzut pentru
realizarea fundației;
dacă din cauze neprevăzute turnarea fundațiilor nu se efectuează imediat
după săpare și se observă fenomene care indică pericol de surpare, se vor
lua măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a
lor în pereți cu taluz.
Dacă sunt necesare săpături mai adânci atunci acestea se recomandă a se executa
cu pereți verticali sprijiniți.
La execuția umpluturilor generate, lângă fundații și sub pardoseli se vor avea în
vedere următoarele:
utilizarea unor pământuri argiloase neactive;
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 31
Pagina 32
PLAN URBANISTIC GENERAL
îndepărtarea obligatorie a stratului de pământ vegetal sau a altor categorii
de terenuri aflate în suprafața amplasamentului și recuperarea diferențelor
de cote prin umpluturi organizate;
asigurarea de trepte de înfrățire între noua umplutură și cea din corpul
digului, recomandându-se ca pe zona ocupată de fundațiile clădirii aceasta
din urmă să fie refăcută;
asigurarea umidității optime de compactare și a unui grad de compactare
de minim 92% și mediu de 95%;
asigurarea unui grad de îndesare mediu de cel puțin 90%, în cazul
materialelor granulare;
la alcătuirea constructivă a pardoselii se va ține seama de
compartimentările admise și modul de realizare a lor, având în vedere
precizările din normativ P10-86;
se va asigura protecția elementelor de construcții-pereți, pereți subsol,
socluri, față de posibilitatea infiltrării cu apă a amplasamentului în raport cu
categoria de umezire admisă conform normativ C112-80;
la utilizarea betoanelor pentru infrastructură se va ține seama de
prevederile prescripției tehnice NE 012-93 privind cerințele de durabilitate;
având în vedere prevederile din normativele tehnice în vigoare (C61-74,
P130-88, STAS 2745-90) se va institui un sistem de urmărire comportării în
timp a construcțiilor.
Acest sistem va avea la bază un proiect de urmărire, ÎNTOCMIT de către
proiectantul structurii, proiectantul geotehnician și reprezentantul unității care o execută.
Conservarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului, evitarea eventualelor
scurgeri de apă pluvială, impun o eșalonare corespunzătoare a activităților: pregătire a
terenului, săpături, cofrare, betonare, decofrare, umpluturi.
Execuția lucrărilor va fi demarată numai după obșinerea tuturor acordurilor privind
disponibilizarea amplasamentului de eventualele utilități subterane ale acestuia;
La proiectare și execuție se vor respecta prevederile din STAS-urile și normativele
în vigoare și în mod deosebit cele din: C169-88, C56-85, P10-86, P100-92, P2-85, P13088, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85, STAS 3349/1-83, STAS 6054-77, NE 0001-96.
Se vor respecta prevederile referitoare la normele de protecția muncii în vigoare și
în mod deosebit cele din Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții,
aprobat de MLPAT cu ordinul 9/N/15.03.1993.
De asemenea se vor respecta măsurile specifice condițiilor locale precum și cele
din noile reglementări apărute între timp.
Având în vedere prevederile din normele tehnice NT 016-97, P130-99, STAS
2745-90 se va institui un sistem de urmărire a comportării în timp, având la bază un
proiect de urmărire, întocmit de proiectantul de structură în colaborare cu cel din
specialitatea deo și reprezentantul unității care realizează urmărirea;
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 32
Pagina 33
PLAN URBANISTIC GENERAL
Încadrarea zonei amplasamentului din punct de vedere seismic, climatic, al
adâncimii maxime de îngheț conform precizărilor in vigoare. Încadrarea terenului de
fundare în categoria specificată.
La realizarea lucrărilor de fundare și de infrastructură nu sunt recomandate
tehnologii producătoare de șocuri și vibrații mari.
La alcătuirea betonului din elementele de infrastructură se vor avea în vedere
recomandările din normativ C140-99 și NE012-99. se menționează că apa subterană din
zona teraselor prezintă o agresivitate sulfatică slabă.
Execuția lucrărilor de săpătură pentru realizarea lucrărilor sub cota terenului
natural sau amenajat a se face ținând seama și de precizările normativului C169-88;
Conform indicatorului Ts 1981, pământurile în care se vor executa săpături se
încadrează în categorii de tărie astfel:
- prafuri argiloase, argile prăfoase - săpătură manuală
- „teren mijlociu”, săpătură mecanizată – „teren categoria II”
Pe durata execuției se va asigura conservarea caracteristicilor terenului bun de
fundare printr-o eșalonare corespunzătoare, a lucrărilor de săpătură, turnarea
betoanelor și realizarea umpluturilor, evitându-se menținerea săpăturilor deschise pe
durate mari de timp.
REȚELE
La pozarea rețelelor se va avea în vedere:
- săpăturile se vor executa pe tronsoane cu panta fundului săpăturii pentru
colectarea unor posibile infiltrații de ape din precipitații și vor respecta prevederile
normativulșui C 169/88 pc. 4.16 și 4.29;
- după pozarea conductelor, primii 0,20m de umplutură peste conducte, se vor
executa cu pământ sortat, din săpătură, compactate manual în strate elementare de
10cm grosime;
- în cazurile speciale, se poate reduce adâncimea de pozare, cu condiția luării unor
măsuri de protecție corespunzătoare (tub protecție, canale, etc.).
La proiectare, execuție precum și pe toată durata exploatării, se vor respecta
prevederile din normativele și STAS-urile în vigoare și în mod deosebit: P 7/2000, C
169/88, P 10/86, P 130/97, P 100/92, C 56/85, NPO 16/97, GEO 28/97, STO 16/87,
AND 513/91, STAS 2745/90, STAS 7054/77. această enumerare nefiind limitativă, se va
completa cu măsurile impuse de specificul condițiilor locale, precum și de noile
reglementări apărute între timp.
Parcurgerea activităților legate de realizarea lucrărilor impune respectarea cu
strictețe a normelor de protecția muncii, fiind necesară obținerea tuturor acordurilor
privind disponibilizarea amplasamentului de eventualele utilități subterane ale acestuia;
Date fiind condițiile de amplasament, conform prevederilor din GT 035-2002, nu
este necesar ca documentația geotehnică să fie verificată pentru exigența Af.-Rezistența
și stabilitatea terenului de fundare, a construcțiilor și a masivelor de pământ.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 33
Pagina 34
PLAN URBANISTIC GENERAL
Finalizarea lucrărilor de săpăturii la cota prevăzută în proiect, aferent fiecărei
etape principale de intervenție, va fi precedată, daca este cazul, de investigații
suplimentare pe fundul săpăturii, în acest sens săpăturile se vor opri cu 20-30cm mai
sus dacât cota de fundare.
Pe parcursul execuției, este necesar a se realiza pe bază de contract, asistența
tehnică, monitorizarea geotehnică a execuției, în conformitate cu prevederile din ghidul
tehnic GT 035-2002.
Proiectantul din specialitatea geo va fi solicitat:
- pentru efectuarea investigațiilor suplimentare;
- în cazul modificării unora dintre soluțiile sau tehnologiile aferente de execuție
recomandate prin studiu geotehnic;
- în cazul apariției unor neconcordanțe între situația din teren și cea descrisă în
prezentul referat;
- la fazele determinante precizate de proiectant pentru controlul calității
lucrărilor.
Riscuri naturale
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le
degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și
importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt
considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și
cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de
specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt
considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Valea Lupului, următoarele:
inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii
zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter
antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire;
cutremurele de origine tectonică;
alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură,
atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut
exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor
produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva
ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare
seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite
adoptarea de măsuri eficiente de protecție.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288
din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de
alunecări de teren și inundații.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul
menționat face obiectul unor studii specifice și colaborări ale tuturor factorilor implicați.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 34
Pagina 35
PLAN URBANISTIC GENERAL
În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu. În aceste condiții identificarea și
delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor existente
la această dată, precum și a informațiilor puse la dispoziție de către Primăria comunei
Valea Lupului. Astfel, zonele susceptibile la alunecare, au fost marcate pe planșa de
analiză a situației existente, căt și pe cea de reglementări urbanistice – cu propunerea
de luare de măsuri de combatere până la înlăturarea definitivă a oricăror riscuri. De
asemenea se vor lua și măsuri de combatere a execusului de umiditate, acesta fiind
principala cauză de producere a eventualelor alunecări de teren.
De ea, în urma întocmirii studiului geotehnic de către SC PROJECT LOPIS SRL a
fost identificată o zonă, relativ mică, situată în extravilan, la limita de sud-vest a trupului
de pădure, zonă ce se caracterizează printr-un exces crescut de umiditate.
Zona se află de mai mult timp în antenția autorităților locale, mai ales că aici se
intenționeaza amenajarea unui mic lac de agrement.
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Comuna Valea Lupului este situată în partea central-estică a județului Iași și în
partea de nord-vest a municipiului Iași. Aceasta se învecinează:
la nord – cu teritoriul comunei Rediu;
la est – cu teritoriul administrativ al mun. Iași;
la sud – cu teritoriul administrativ al mun. Iași;
la vest – cu teritoriul comunei Miroslava.
În anul 2006 (1 iulie) mărimea medie a unei comune din județul Iași era de 4667
locuitori în scădere față de anii precedenți (în 1997 mărimea medie era de 4750
locuitori, iar în 2003 de 5048 locuitori), populația localității Valea Lupului4 fiind sub
medie - 3627 locuitori, rezultând o densitate de 341,20 locuitori / 100 ha, net superioară
față de densitatea medie pe județul Iași (150,50 locuitori / 100 ha).
Centru politico-administrativ al comunei Valea Lupului este localitatea cu același
nume, singura de altfel din cadrul comunei.
Valea Lupului face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 15
min. față de municipiul Iași, având cu acesta relații de subordonare pe linie
administrativă.
Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe
traseul rutier D.N. 28, distanța față de acesta fiind de 2 Km.
Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Teritoriul localității Valea Lupului este situată în partea de sud a comunei.
Localitatea este dezvoltată îndeosebi pe latura de nord a drumului național D.N. 28, care
face legătura cu municipiul Iași (spre est) și cu localitățile comunei Lețcani și a orașului
4
La data efectuării recensământului comuna Valea Lupului încă nu luase ființă
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 35
Pagina 36
PLAN URBANISTIC GENERAL
Podu Iloaiei la vest.
Având în vedere faptul că Valea Lupului este o comună cu o singură localitate
componentă relațiile în teritoriu s-au dezvoltat la nivel intercomunal, în special cu
municipiul Iași. De asemenea se mențin unele relații de cooperare cu satele componente
ale comunei Rediu, comună din care a facut parte până în 2004 și valea Lupului.
Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru
muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru
comercializarea pe piața orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile
individuale, microferme sau asociații, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia
(spital, liceu, judecătorie, etc). Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de
calitate.
Fondul funciar și intravilanul actual
Comuna Valea Lupului se situează în grupa comunelor de dimensiuni mici din
județ, având o suprafață administrativă de 1063ha.
Situația fondului funciar la 1 ianuarie 2007 – comuna Valea Lupului
Nr. Suprafața
Folosință Structura (%)
crt. (ha)
1. Suprafața totală – din care: 1063 100,0 -
2. Terenuri agricole – din care: 784 73,75 100
2.1 Arabile 492 46,28 62,76
2.2 Pășuni 36 3,39 4,59
2.3 Fânețe 64 6,02 8,16
2.4 Vii 164 15,43 20,92
2.5 Livezi 28 2,63 3,57
3. Terenuri neagricole – din care: 279 26,25 100
3.1 Păduri 114 10,72 40,86
3.2 Ape 2 0,19 0,72
3.3 Drumuri 27 2,54 9,68
3.4 Construcții* 132 12,42 47,31
3.5 Neproductiv 4 0,38 1,43
Sursa: Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Iași - 01.01.2007
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 36
Pagina 37
PLAN URBANISTIC GENERAL
STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2007
3,57%
20,92% Teren arabil
Pășuni
Fânețe
8,16% Vii
62,76% Livezi
4,59%
STRUCTURA TERENURILOR NEAGRICOLE - 2007
1,43%
P\ duri
40,86 Ape
Drumuri
47,31% Construcții
Neproductiv
9,68% 0,72%
În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (492 ha - 62,76 %
din total agricol), reprezentând apropape o jumătate din suprafața totală a comunei (46,28%).
Se remarcă ponderea mare a terenurilor ocupate cu vii (164 ha - 20,92 % din total agricol).
Suprafața teritoriului intravilan conform Planului Urbanistic General elaborat
anterior (2002-2003) este de 373,020 ha (35,09 % din totalul suprafeței
administrative), ceea ce reprezintă o creștere de 148,97 % față de intravilanul stabilit
anterior (1997).
Conform documentației de P.U.G. elaborată anterior suprafața aferentă zonei cu
locuințe și funcțiuni complementare din intravilan ocupă o suprafață de 228,561 ha, ceea
ce reprezintă un procent de 61,27 % din suprafața totală intravilană.
După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei
Rediu și mai apoi a comunei Valea Lupului.
Se observă două tendințe majore.
Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit
prin Schița de sistematizare din 1989, în special de-a lungul căilor de comunicație.
Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul
intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente.
În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localității, se impune un studiu
atent în scopul propunerii unui intravilan corespunzător și a unor variante care să
suporte eventuale extinderi în etapele ulterioare.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 37
Pagina 38
PLAN URBANISTIC GENERAL
Relația cu Planurile de Amenajare a Teritoriului Național
După cum am menționat, analizele și elaborarea Planului Urbanistic General al
comunei Valea Lupului s-a subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Național
(PATN) - secțiunilor aprobate prin lege (Secțiunea I - Căi de comunicație, Secțiunea II -
Apa, Secțiunea III - Zone protejate naturale și construite, Secțiunea IV - Rețeaua de
localități, Secțiunea V - Zone de riscuri naturale, Secțiunea VI - Turism).
La acest proiect strategic s-a subordonat și Planul de Amenajare al Teritoriului
Județului Iași, continuând detalierea problemelor de amenajare teritorială, aflate ierarhic
în amonte, constituind pachetul de principii directoare ce se transmit planului urbanistic
general.
Astfel, prin legea nr. 71/1996 prin care se aprogă PATN secțiunea I căi de
comunicație se stabilesc lucrările de infrastructură rutieră, ferată, navală și aeriană de
interes național și care constituie cauze de utilitate publică majore. Acestea sunt
cuprinse în listele de investiții, anexe la bugetele ordonatorilor principal de credite și sunt
realizate pe bază de studii de fezabilitate elaborate și aprobate conform dispozițiilor
legale.
Prevederile cuprinse în plan sunt obligatorii și se aplică în amenajarea teritoriului
județului, municipiilor, orașelor sau comunelor după caz.
Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru căi de
comunicații se stabilesc prin documentații de urbanism și/sau de amenajarea teritoriului
și prin studii de fazabilitate. Expropierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea
terenurilor și scoaterea din circuitul agricol și silvic se fac conform legii. Astfel, pe
terenurile rezervate dezvoltării căilor de comunicație stabilite prin documentașii de
urbanism și amenajarea teritoriului sunt interzise autorizarea executării construcțiilor
definitive.
În cadrul celor 8 anexe aferente legii, au fost stabilite următoarele lucrări:
construirea a 15 autostrăzi
realizarea a 22 drumuri expres prin modernizarea de trasee existente sau
realizarea de trasee noi
construirea a 8 noi poduri pe Dunăre și a noi 5 poduri pe râul Prut
realizarea a 33 de linii simple sau duble de cale ferată pe trasee noi
realizarea de 18 linii de cale ferată cu viteză sporită pe trasee existente sau noi
realizarea a 5 linii de cale ferată cu viteză mare pe trasee existente și noi
(dezvoltarea rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a
liniilor existente)
realizarea a 14 lucrări de amenajare de căi navigabile pe Dunăre, râuri și
canale
realizarea a 12 lucrări în puncte de traversare cu bacul
realizarea a 3 linii RO-RO
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 38
Pagina 39
PLAN URBANISTIC GENERAL
amenajarea și modernizarea a 17 porturi existente
realizarea a noi 5 porturi
realizarea unui număr de 17 lucrări de modernizarea a infrastructurii, a
mijloacelor de protecție a navigației aeriere și de deservire în aeroporturi existente
construirea a noi 4 aeroporturi
Referitor la teritoriul administrativ al comunei Valea Lupului în cadrul planului de
amenajare a teritoriului național secțiunea I au fost prevăzute următoarele lucrări:
- mărirea carosabilului pe D.N. 28 Iași – Tg. Frumos - Roman – lucrare care a
fost deja executată;
- traseu de autostradă ce străbate teritoriul județului Iași de la vest la est –
făcând legătura între județul Neamț și teritoriul Republicii Moldova, și care este tangent
cu teritoriul comunei Valea Lupului în partea de nord-vest.
Secțiunea a II a APA a fost aprobată prin legea 171 din 1997. În cadrul ei sunt
prevăzute de asemenea lucrări de interes național ce constituie cauză de utilitate
publică. Și aceste prevederi sunt obligatorii pentru autoritășile administrației publice. În
funcție de cerințele și posibilitățile de finanțare de al bugetul de stat aceste lucrări se por
extinde și/sau diversifica, la propunerile autorităților publice județene, municipale,
orășenești sau comunale.
Autoritățile administrației publice vor coopera în aplicarea prevederilor acestei legi,
luând măsuri pentru:
asigurarea protecției resurselor de apă împotriva epuizării, poluării și degradării
lor, printr-o utilizare durabilă;
corelarea resurselor cu cerințele de apă pentru populație, industrie, irigație și
alte folosințe, precum și integrarea acestor acțiuni în amenajarea teritoriului pe
termen scurt, mediu și lung.
Astfel, conform anexei II putem preciza că teritoriul administrativ al comunei
Valea Lupului se află situat în cadrul bazinului hidrografic Prut, bazin caracterizat prin
resurse hidrografice specifice mai mici (sub 50% din resursa medie) decât media pe țară
și cu vulnerabilitate medie, care necesită măsuri prioritare de protecție la poluare.
Principalul curs de apă din zonă este râul Bahlui, râu în care se varsă și
principalele cursuri de apă de pe teritoriul comunei Valea Lupului (pârâul Lupului și
pârâul Bogonos), și care este un curs de apă degradat, care necesită măsuri prioritare de
de depoluare pentru creșterea calității apei.
Legea nr. 5 din martie 2000 consfințește aprobarea secțiunii III – zone protejate –
din PATN. Astfel prin legea mai sus menționată sunt delimitate geografic și/sau
topografic zonele protejate atât natural cât și construite, acestea fiind declarate valori de
patrimoniu național. Prin lege s-a stabilit necesitatea instituirii de zone și arii de protecție
pentru acestea lucrări de salvare , protejare și de punere în valoare.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 39
Pagina 40
PLAN URBANISTIC GENERAL
În cadrul anexelor sunt prezentate zonele și valorile de patrimoniu natural,
cultural și construit. Revine în sarcina autorității publice locale, cu sprijinul autoritățilot
publice centrale cu atribiții în domeniu, delimitarea pe baza unui studiu de specialitate a
zonelor de protecție pentru valorile de patrimoniu prevăzute în anexe. De asemenea
legiuitorul permite actualizarea periodică a listei monumentelor, în condițiile legii.
Conform articolului 10, până la delimitarea studiile de specialitate a zonelor de
protecție a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexe, se instituie zone de
protecție a monumentelor istorice de 100 metri în municipii și orașe, de 200 de metri în
comune și de 500 de metri înafara localităților. Precizăm că aceste distanțe vor fi
măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor istorice.
În cadrul anexelor sunt prezentate rezervații ale biosferei, parcuri naționale și
naturale, rezervații și monumente ale naturii, gruparea geografică și localizarea
teritorială a zonelor naturale protejate de interes național, valorile de patrimoniu cultural
de interes național (monumente istorice de valoare național excepțională - monumente
și ansambluri de arhitectură, cetăți, curți domnești ruinate, biserici fortificate, cetăți
sătești, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, ansambluri urbane, biserici de
lemn, biserici rupestre, muzee etnografice, biserici și ansambluri mănăstirești,
arhitectură industrială, arhitectură populară, monumente și situri arheologice), precum și
unitățile teritorial administrative cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu
valoare culturală de interes național.
În zonă nu întâlnim monumente, situri sau rezervații de interes național.
În ceea ce privește rețeaua națională de localități, conform PATN secțiunea IV,
aceasta este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri.
Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea:
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană;
b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel
european;
c) rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru
în rețeaua de localități;
d) rangul III - orașe;
e) rangul IV - sate reședință de comună;
f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor.
Trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea
consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în
condițiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali
prevăzuți în anexa nr. II, pentru localitățile urbane, și în anexa nr. IV, pentru localitățile
rurale.
Principalii indicatori, elementele și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru
ierarhizarea localităților urbane și rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a
impozitelor și taxelor.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 40
Pagina 41
PLAN URBANISTIC GENERAL
În zonele lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea
autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru:
a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență;
b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la
susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor
noi orașe.
Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în
urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială
de la care se preiau localitățile rurale și a populației din unitățile administrativ-teritoriale
care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă
îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr. IV.
Pentru dezvoltarea echilibrată a localităților urbane și rurale Guvernul, cu
participarea autorităților administrației publice locale, va acționa pentru sprijinirea și
revitalizarea unor comune cuprinse în anexele nr. IV și V, în care s-au produs scăderi
accentuate de populație în ultimii 30 de ani.
În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a
municipiilor de rangul I unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot
asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente
spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități
și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului.
Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente
fără personalitate juridică.
Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele
unităților administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației
publice locale.
Asociația zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale și cu consultarea
populației în condițiile legii, în a cărei rază teritorială s-a constituit, adoptă programul de
dezvoltare a zonei.
În vederea optimizării evoluției marilor aglomerări urbane, prin lege se pot înființa
în cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de
funcționare, cadrul instituțional de administrare, precum și facilitățile acordate.
În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii
necontrolate a localităților urbane și a asigurării de spații de agrement și recreare, în
planurile urbanistice elaborate și aprobate potrivit legii se va prevedea înființarea de
centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României și al municipiilor de rangul I.
Planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere și de
dezvoltare pentru integrarea în spațiul european, precum și cele sectoriale se vor elabora
pe baza prevederilor secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național - Căi de
comunicație, Ape, Zone protejate, Rețeaua de localități, Zone de risc natural, precum și
ale altor secțiuni ale Planului de amenajare a teritoriului național aprobate prin lege.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 41
Pagina 42
PLAN URBANISTIC GENERAL
Astfel, conform Legii localitatea Valea Lupului este o localitate rurală de rang IV –
sat reședință de comună.
Elementele și nivelurile de dotare pentru localitățile rurale de rangul IV, precum și
gradul de satisfacere a acestora, sunt prezentate în tabelul următor:
Modul în care
Nr. este
Condiția necesară Cantitate/Necesitate
crt. îndeplinită
cerința
1. Populația minimă 1500 locuitori 4028 locuitori
în anul 2008
2. Potențial economic care să asigure Da Da
echilibrul bugetar al comunei
3. Legături pe drumuri sau pe cale ferată Da Comuna
(localitatea) este
între satul de reședință de comună și
străbătută de
celelalte sate componente
drumul european
E583.
4. Reducerea distanței dintre satul Da Comuna are în
componența sa un
reședință de comună și celelalte sate
singur sat; nu sunt
componente
trupuri izolate greu
accesibile.
5. Spații construite pentru instituții și
dotări* Da Există spații
construite atât
-primărie Da
pentru Primărie,
-școală primară și gimnazială
cât și pentru
-dispensar uman, farmacie sau punct Da desfășurea
farmaceutic Da activităților
-post de poliție Da importante,
precum și stații de
-stație/haltă C.F. sau stație de transport
deservire a
auto transportului auto
în comun.
* după declararea noii comune este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul reședință de
comună conform pct. 2.0 din Anexa nr. IV acestea fiind: - sediu de primărie, grădiniță, școală primară și
gimnazială;dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; poștă, servicii telefonice; sediu de poliție și
de jandarmerie; cămin cultural cu bibliotecă; magazin general, spații pentru servicii; teren de sport
amenajat; parohie; cimitir; stație/haltă C.F. sau stație de transport auto; dispensar veterinar; sediu al
serviciului de pompieri; puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor; alimentare cu apă prin
cișmele stradale.
Se poate observa faptul că localitatea Valea Lupului are un nivel de echipare
satisfăcător.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 42
Pagina 43
PLAN URBANISTIC GENERAL
Din punct de vedere administrativ, județul Iași este un teritoriu care cuprinde o
rețea urbană formată din două municipii - 2 municipii – Iași și Pașcani, 3 orașe : Hârlău,
Tg. Frumos și Podu Iloaie și 93 comune cu 423 sate.
Centrul administrativ al județului Iași este municipiul Iași care are rolul de
principal centru economic, social, cultural-științific. Municipiul Pașcani are rol de pol de
sprijin în cadrul rețelei de localități.
Comuna Valea Lupului face parte din zona de influență a municipiului Iași, fiind
membră a asociației Zona Metropolitană Iași.
Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 aprobă Planul de amenajare a teritoriului
național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural. În înțelesul acestei legi, zonele de risc
natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potențial de
producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populația, activitățile
umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane. Fac
obiectul legii zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundații și alunecări
de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor
specifice.
Delimitarea geografică a acestora (zonelor de risc natural) se bazează pe studii și
cercetări specifice elaborate de instituții specializate, materializate prin hărți de risc
natural avizate de organele de specialitate ale administrației publice locale și centrale,
competente potrivit legii. Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin
hotărâre a consiliului județean în baza hărților de risc natural avizate potrivit Legii.
De asemenea, conform Legii, în zonele de risc natural, delimitate geografic și
declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea și
atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor, care se cuprind în
planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, constituind totodată și baza întocmirii
planurilor de protecție și intervenție împotriva dezastrelor. Potrivit legii, finanțarea
studiilor și cercetărilor necesare în vederea elaborării hărților de risc natural, constituirii
băncilor de date aferente, precum și lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor
naturale se face din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor și Locuinței și Ministerului Apelor și Protecției Mediului, din bugetele
locale, precum și din alte surse legal constituite. Lucrările de prevenire și atenuare a
riscurilor naturale constituie cauză de utilitate publică. Prioritățile privind finanțarea și
executarea hărților de risc natural, a lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor
naturale se stabilesc de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și de
Ministerul Apelor și Protecției Mediului, la propunerea consiliilor județene.
Consiliile județene, conform atribuțiilor ce le revin potrivit legii, în termen de 3 ani
de la data intrării în vigoare a legii vor identifica în detaliu, vor delimita geografic și vor
declara zonele de risc natural de pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și vor
constitui bănci de date informatizate privind aceste zone, care vor fi reactualizate
periodic și integrate în sistemul național de monitorizare.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 43
Pagina 44
PLAN URBANISTIC GENERAL
Relațiile economice
Relațiile economice ale comunei Valea lupului cu zona înconjurătoare, și în special
cu municipiul Iași, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. În mod
teoretic, prin asigurarea cu materii prime a unora dintre ramurile industriale din oraș, cu
produse agroalimentare a piețelor agroalimentare urbane, se obțin cea mai mare parte a
veniturilor necesare dezvoltării comunei și traiului zilnic al populației. În același timp,
orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural.
În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale,
realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printro complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile
demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din
relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al
zonei înconjurătoare.
Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt
cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între
consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și
întreprinderile din mediul rural.
Având în vedere faptul că Valea Lupului nu este o comună cu resurse naturale sau
materii prime bogate, dezvoltarea relațiilor economice s-a bazat pe capacitatea de
cazare a populației și pe rezervele de teren construibil. Astfel în ultimii ani, practic
populația din Valea Lupului a crescut de două ori față de nivelul atins în 1992, în timp ce
în decurs de numai 4 ani, din 2004 și până în 2008, numărul societăților comerciale a
crescut de la 133 la 307.
Relații demografice
Dinamica relațiilor demografice dintre municipiul Iași și zona rurală adiacentă
evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația
născută în municipiu și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului
migratoriu în creșterea populației urbane.
Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat
intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza
excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării (Banat), pe de altă parte. În prezent
asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine.
Situația plecărilor din zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezenta
astfel:
Mediile din perioada Mediile din anul
Zona de influență Iași 1985-1995 1996
Plecări Rata ‰ Plecări Rata ‰
Total zona Iași 6.035 12,1 5.481 11,1
Municipiul Iași 1.074 3,2 2.277 7,0
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 44
Pagina 45
PLAN URBANISTIC GENERAL
Comunele din izocrona de 30' 1.659 24,6 1.162 15,8
Comunele din izocrona de 60' 3.302 33,5 2.042 21,0
Se constată că ponderea cea mai mare în privința emigrării (plecărilor) revine
mediului rural, cu predilecție populația aflată în comunele din izocrona de 60'
Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de
calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o
mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în
oraș.
Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel
ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată.
Situația venirilor spre zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezintă
astfel:
Mediile din perioada Mediile din anul
Zona de influență Iași 1985-1995 1996
Veniri Rata ‰ Veniri Rata ‰
Total zona Iași 7.222 14,5 6.130 12,4
Municipiul Iași 4.928 14,8 3.264 10,0
Comunele din izocrona de 30' 1.579 23,4 1.377 18,7
Comunele din izocrona de 60' 715 7,2 1.489 15,3
Sursa: Caietele statistice ale județului.
Constatăm că cele mai ridicate rate medii ale imigrărilor s-au întâlnit în comunele
din izocrona de 30' (deci și în comuna Valea Lupului) și municipiul Iași, explicabil prin
atracția ce o exercită orașul asupra tineretului și a grupelor de populație în vârstă aptă
de muncă.
Datele prezentate pentru anul 1996, separat, demonstrează o schimbare a fluxului
spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban.
Pentru interpretarea corectă a fenomenului, se impune urmărirea pe același
interval de timp, cuantificarea sporului migrator rezultat în urma diferenței dintre
emigrări și imigrări, care determină ca și sporul natural, creșterea sau descreșterea
numărului de locuitori.
Mediile din perioada
Mediile din anul 1996
Zona de influență Iași 1985-1995
Spor migrator Rata ‰ Spor migrator Rata ‰
Total zona Iași 1.187 2,3 649 1,3
Municipiul Iași 3.854 11,5 987 3,0
Comunele din izocrona de 30' -80 -1,1 215 2,9
Comunele din izocrona de 60' -2.587 -553 -553 -5,7
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 45
Pagina 46
PLAN URBANISTIC GENERAL
Sursa: Caietele statistice ale județului.
În zona de influență analizată, fluxurile mișcării migratorii au avut în marea lor
majoritate direcție spre municipiul Iași și într-o măsură redusă au vizat unele localități cu
o economie mai dezvoltată (Ciurea, Holboca, Podu Iloaiei, Tomești sau Valea Lupului).
Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice
dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe
același intrval de timp, se prezintă astfel:
Rata medie în perioada Rata medie în anul
1985-1995 (‰) 1996 (‰)
Zona de influență Iași
Spor Sold Spor Spor Sold Spor
natural Migrator Real Natural Migrator Real
Total zona Iași 6,6 2,3 8,9 0,6 1,3 1,9
Municipiul Iași 4,8 11,5 16,3 -0,2 3,0 2,8
Com. din izocrona 30' 10,8 -1,1 9,7 2,3 2,9 5,2
Com. din izocrona 60' 10,2 -26,3 -16,1 2,1 -5,7 -3,6
Sursa: Caietele statistice ale județului.
Din acest tabel de sinteză constatăm că cel mai ridicat spor real se realizează în
comunele din izocrona de 30' depășind sporul înregistrat de municipiul Iași. La baza
acestui fenomen fiind aportul provenit din migrație spre comunele menționate anterior.
Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională,
generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la
nivelul comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor.
Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și
turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de
viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă.
Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și
culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.
După cum am constatat în tabelul prezentat la Sistemul de căi de comunicație, se
poate afirma că spre municipiu, totalitatea deplasărilor, atâtea câte au mai rămas,
provin din comunele situate favorabil pe taseele feroviare și rutiere, aflate în izocronele
de 30' și 60', condiționate de criteriul accesibilității.
Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest
fenomen, evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel
au cel mai mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii.
Constatarea generală este că începând cu anul 1991 acest fenomen s-a diminuat
considerabil, datorită situației dificile prin care trece economia națională și a județului în
ultimii ani.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 46
Pagina 47
PLAN URBANISTIC GENERAL
Relațiile politico – administrative
Atribuțiile de ordin politico-administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică
relațiile, de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile
rurale.
Municipiul Iași, fiind unul din cele mai mari orașe ale țării, datorită instituțiilor ce
le posedă cu caracter regional, coordonează numeroase activități de ordin juridic, politic
și administrativ ale mai multor județe, preluând o serie din funcțiile capitalei.
Centrul județean, prin caracterul pregnant politic și administrativ pe care îl are,
constituie nucleul de bază în realizarea dezvoltării economico - sociale pe spații mult mai
restrânse, în coordonarea tuturor laturilor producției materiale și spirituale. Municipiul
Iași, reședință de județ, asigură o mai bună dirijare a procesului de dezvoltare în profil
teritorial.
Clasat de rang I, municipiul Iași se impune prin următoarele disponibilități:
- Localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes
internațional sau european, constituind un centru de dezvoltare și atractivitate, cu
localizare în lungul axelor majore de căi de comunicație de importanță
internațională/europeană.
- Populație: număr important de locuitori – 320.888 locuitori în 2002, formare
profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară,
caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului
specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de acest
rang.
- Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de cai de comunicație
paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene) și naționale.
- Funcțiuni economice: bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector
secundar, servicii productive, socio-culturale și de natură informatică).
- Nivel de dotare/echipare: prin asigurarea unui potențial de găzduire/primire a
unor funcții și echipamente a căror importanță, calitate și capacitate corespund
standardelor/cerințelor europene.
- Principalele categorii și tipuri de dotări, echipamente:
• instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță internațională,
națională sau regională,
• instituții naționale și regionale de reputație internațională/europeană,
• instituții străine și internaționale cu sediu permanent,
• diverse organizații cu sucursale, filiale și agenții în străinătate,
• alte dotări/echipamente: educație, cercetare științifică, sănătate, cultură,
comerț, servicii comerciale prestate populației și agenților economici, mass - media,
sport, agrement, protecție mediu, culte, ordine publică, apărarea țării și siguranță
națională.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 47
Pagina 48
PLAN URBANISTIC GENERAL
Relații comerciale
O puternică legătură între oraș și zona adiacentă, favorizată de posibilitățile de
transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului
Iași o constituie legătura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotărilor sătești de a
asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor.
În general în realizarea volumului de vânzări din municipiu un loc important îl
dețin locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care
aproape zilnic efectează cumpărături pe piața urbană.
Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție
comercială aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția
comercială se manifestă mai mult ocazional.
În municipiul Iași, în acest fenomen al navetei mai sunt angrenate zilnic și alte
categorii de populație:
- turiști micul trafic de frontieră……………………............cca.1.500 persoane/zi
- persoane și producători din conunele vecine………………cca.2.500 persoane/zi
T o t a l cca. 4.000 persoane/zi
Aceste categorii de populație se regăsesc și suplimentează valorile navetismului,
dar cu un ordin de mărime diferit de la o localitate la alta, cu deplasări pe distanțe mult
mai mari depașind pe direcția est limita frontierei în cazul locuitorilor ce provin din
Basarabia.
Relațiile social – culturale
Având în vedere că localitatea Valea Lupului se află în zona de influență a
municipiului Iași, aceasta beneficiază de dotările social culturale ale municipiului Iași
(activitatea de învățământ, dotările sanitare - în special cele spitalicești - etc).
Activitatea de învățământ poate oferi următoarele servicii:
Învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci
oferă și servicii de nivel internațional, național și local pe tipuri:
- universitar - știință,
- universitar - medicină,
- universitar - tehnic,
- universitar - agronomic,
- academic - artistic,
- teologie (romano - catolic).
Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata
de 3 ani. Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport,
etc.).
Învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este
punct de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului.
Atracția învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei.
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 48
Pagina 49
PLAN URBANISTIC GENERAL
Învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de
atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară.
Ocrotirea sănătății. Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează
acest P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotare cu
diferse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la
serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași.
Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, județului până
la nivelul întregii Moldove.
Județul Iași, prin municipiu, deține după București cele mai multe spitale și
policlinici din țară. Același lucru este valabil și în privința numărului de paturi în spitale,
iar în ceea ce privește numărul de medici se situiază pe locul trei după municipiul
București și județul Cluj.
Astfel, în anul 1994 în municipiul Iași funcționau 13 spitale (62,0 % din total
județ), existau 6.283 paturi în spitale (73,0 % din total județ) și își exercitau meseria
1.513 medici (71,0 % din total județ).
Cultură, artă, sport.
Teritoriul comunei Valea Lupului nu dispune de dotări culturale care să poată
satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează
la serviciile oferite de dotările culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași.
Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor
țării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru
cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme.
Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de
atracției a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Valea
Lupului). Acest punct principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești
aflate în municipiul Iași.
Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul
Episcopiei, cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, creștin după Evanghelie,
adventist etc.) care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere
este județul Iași sau, în unele cazuri, județele limitrofe.
Activități financiar - bancare și asigurări, fiind concentrate în marea lor majoritate
în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamnă în realitate un
avantaj, dar sporește forța de atracție spre aceste unități, inplicit spre oraș.
Alte activități de interes zonal. Populația comunei Valea Lupului mai este atrasă de
următoarele instituții: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecătoria și Parchetul
Iași, Inspectoratul de Poliție al Jud. Iași, Grupul Județean de Pompieri, ș.a.
Relațiile de recreere
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 49
Pagina 50
PLAN URBANISTIC GENERAL
Crearea unor zone verzi de recreere și de agrement necesare relaxării populației
zonelor urbane care se află în continuă creștere, determină exrinderea acestora, care
caută zone cât mai pitorești și cu o gamă cât mai variată de relief.
Extinderea acestor areale implică și o serie de dotări cu caracter intermitent pe
raza comunelor - localităților - respective, ceea ce le asigură noi posibilități de
dezvoltare, în consecință condiții de viabilitate sporită.
În preajma municipiului Iași se face turism de agrement în ariile împădurite de la
Păun, Repedea, Holboca din partea de sud, iar în limita administrativă la Ciric, Breazu,
Cetățuia. Traseul DN 24 de la ieșirea din municipiul Iași înspre Pietrăria - Poieni - Schitu
Duca este considerat ca fiind un traseu deosebit de pitoresc. La fel de apreciată din
punct de vedere peisagistic este și pădurea din comuna Dobrovăț.
Ca principală atracție, pădurile, care în afara interesului științific au și funcții de
recreere și agrement, aflate în raza de accesibilitate a municipiului, sunt: Țicău -
Brândușa - Cârlig (312 ha.), Breazu - Munteni (71 ha.), Dancu (11 ha.), Valea lui Darie
(22 ha.), Mârzești (110 ha.), Vulturi (21 ha.), Vânători (198 ha.), Ciric (252,2 ha.),
Dorobanțu (48 ha.), Aroneanu (305 ha.), Uricani (107 ha.), Galata (90 ha.), Păun (2725
ha.), Holboca - Pietrărie (183 ha.), Poieni (1166 ha.), Vlădiceni - Tomești (80 ha.) și
Valea Lupului (118 ha.).
Existența râurilor Bahlui, Jijia și Prut aduce un plus de atractivitate, iar salba de
amenajări piscicole de pe aceste râuri sunt locuri de atracție pentru cei dornici de
pescuit.
Alături de fondul piscicol apar și elemente de interes cinegetic (rață sălbatică, lișiță
etc.) întâlnite în lunca Jijiei și a Prutului, cât și în aria acumulărilor de la Ciric, Ezăreni,
Aroneanu, Tansa - Belcești, Podu Iloaiei etc.
Principalele lacuri cu funcție de recreere și agrement, din zona de influență sunt:
Dorobanț (70,00 ha.), Aroneanu (23,00 ha.), Ciric I, II, III, (30,00 ha.), Ciurbești
(154,00 ha.), Rediu (15,00 ha.) și Ezăreni (47,00 ha.).
Sistem urban – Zona Metropolitană
Zonă de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un
centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de
intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a
aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a
echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism.
Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile
centrului urban polarizator.
Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând
modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent,
modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificării
funcțiunilor sale, fie dezvoltării, în teritoriul apropiat, a unei alte localități în măsură a
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 50
Pagina 51
PLAN URBANISTIC GENERAL
genera o zonă proprie, degrevând astfel principalul centru de atracție de o serie de
funcțiuni pe care inițial le exercita.
Orașul dispune de relații de relații de diferite genuri, direcții și intensități cu spațiul
său adiacent (complementar), relații ce îi asigură existența și prosperitatea, a căror
totalitate determină zona de influență a centrului urban respectiv.
Structura internă a zonei de influență relevă legături foarte strânse între toate
așezările rurale și urbane care se ierarhizează în sisteme proprii, la nivelul superior
aflându-se orașul coordonator. Din aceste considerent rezultă că zona de influență se
constituie într-un element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de
localități, fiind foarte utilă în depistarea celor mai semnificative relații teritoriale.
Întâlnită în literatura de specialitate sub diferite denumiri - banlieu, suburbs sau
urban fringe, vorvort, bazin urban, mediu urban înconjurător - zona de influență a
orașelor a căpătat o extindere deosebită și o prioritate în abordarea oricărui studiu de
urbanism sau amenajare teritorială. Se vehiculează, și termeni ca: regiune urbană
(Dickinson), regiune funcțională (Hans Carol), regiune de organizare (Robert Platt),
regiune polarizată (J. Boudeville), termeni care, de obicei depășesc sfera noțiunii de zonă
de influență.
În țara noastră, în afara termenului de zonă de influență, cu sensuri apropiate, se
utilizează o serie de termeni ca zonă periurbană, sferă de influență, zonă
preorășenească, zonă polarizată etc., noțiuni care desemnează teritoriile ce sunt
influențate sau influențează în mod direct orașul.
Mărimea zonei de influență depinde de gradul de dezvoltare a țării respective, de
talia orașului, de densitatea centrelor urbane în teritoriu, de poziția geografică față de
unele elemente naturale majore (munți, fluvii) și față de granițele politice dintre state.
Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent adiacent se caracterizează și se
materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politicoadministrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un
tot global, că există influențe care dispar de la o anumită distanță, evidențiindu-se altele
(administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influenței, în același
timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de
relații dominante, a două sau trei subzone (inele).
Modele teoretice de determinarea și delimitarea zonelor de influență a orașelor
În cazul de față, metodologia de lucru pentru determinarea și delimitarea
comunelor care fac parte din zona metropolitană, a fost oferită de către EMI Systems
Inc., coordonator dr. arh. Mircea Enache.
Metodologia propusă constă într-o procedură de ierarhizare ordonată a entităților
analizate în funcție de scorurile (punctajul) obținut de acestea ca urmare a analizării unui
indicator statistic sau a unui indice compus din mai mulți indicatori.
În urma agregării indicatorilor, procedura de ierarhizare, bazată pe sistemul
relațional criterii - ponderi - punctaj, ne oferă următoarele informații:
COD DOCUMENT : 102 / TECH / URB / MGR / DOC-A4 / PUG / 00 51
Pagina 52
PLAN URBANISTIC GENERAL
- lista cazurilor analizate ordonate descendent a fiecărei entități, fiecărui caz
fiindu-i atașat rangul corespunzător;
- lista fișelor descriptive pentru fiecare entitate, prezentându-se în același timp
indicatorii din compoziția indicelui, precum și ponderile care au fost date fiecărui
indicator.
Aceste date și informații se concretizează în final printr-o hartă de sinteză, care ne
oferă imaginea spațială a datelor analizate.
Criterii de analiză
Au fost alese 8 criterii de analiză, și anume: CLĂDIRI (4 variabile), DEMOGRAFIE
(5 variabile), EDUCAȚIE (5 variabile), FORȚA DE MUNCĂ 1 (5 variabile), FORȚA DE
MUNCĂ (4 variabile), GLOBAL 1 și GLOBAL 1A5 (ambii cu câte 8 variabile), GLOBAL 2 și
GLOBAL 2A (8 variabile) și LOCUINȚE (5 variabile).
Index : CLADIRI
Compoziția indicelui
Variabile Ponderi
% CLADIRI IN CONSTRUCTIE 1
% CLADIRI CARAMIDA 1
% CLADIRI ALTE -1
% CLADIRI DUPA 1989 1
Rang Indice Cazuri Culoare
1 100.00 BARNOVA
2 83.50 REDIU*
3 75.21 MIROSLAVA
4 64.71 TOMESTI
5 62.09 CIUREA
6 46.67 LETCANI
7 36.08 ARONEANU
8 32.68 POPRICANI
9 28.17 HORLESTI
10 21.61 HOLBOCA
11 21.46 MOGOSESTI
12 1919 VOINESTI
13
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.