Plan Urbanistic General (PUG)

Pug Valea Lupului MG

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Descriere
Plan Urbanistic General 2025 – Pug Valea Lupului MG / Pug Valea Lupului RLU / Pug Valea Lupului incadrarea in teritoriu / Pug Valea Lupului -Situatie existenta / Pug Valea Lupului – Reglementari / PUG Valea Lupului Echipare Edilitara / Pug Valea Lupului – Obiective de utilitate publica / Pug Valea L
Emitent
Comuna Valea Lupului, jud. Iași
Pagini
75
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Pug Valea Lupului MG”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2024/06/01-PUG-Valea-Lupului-MG.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/2434-pug-valea-lupului-mg, 04.11.2026)

Fișier creat
05.03.2024
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Județul Iași, municipiul Iași, strada Profesor Ion Inculeț nr.7, bl.675, sc.D, et.1, ap.5; Nr. Reg. Com. J22 – 1218 – 2002; Cod Unic de Înregistrare RO 14997119 Cont RO28BRDE240SV14607602400, RO17TREZ4065069XXX000918, e-mail: [email protected], 0745 304514 0332803917 PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI VOLUMUL I MEMORIU GENERAL ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI DENUMIREA REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT - LUCRARII ALE COMUNEI VALEA LUPULUI, JUDETUL IASI BENEFICIAR COMUNA VALEA LUPULUI PROIECTANT SC ATD PROIECT SRL PROIECT NR. 14 / 2020

Pagina 2

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI COLECTIV DE ELABORARE 1. COLECTIV DE ELABORARE ȘEF PROIECT Arh. Poiană Daniel Lucian URBANISM Arh. Poiană Daniel Lucian ECHIPARE EDILITARĂ Ing. Pojar Stelian DESENATORI, Arh. Poiană Daniel Lucian TEHNOREDACTARE Des. Perju Georgeta MEMORIU GENERAL 2

Pagina 3

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 1.2. OBIECTUL LUCRARII 1.3. SURSE DOCUMENTARE 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.3. RELATII IN TERITORIU 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.6. CIRCULATIE 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.11. DISFUNCTIONALITATI 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI 3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 3.5. EVOLUTIA POPULATIEI 3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL 3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.10. PROTECTIA MEDIULUI 3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA MEMORIU GENERAL 3

Pagina 4

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI 4. CONCLUZII - MASURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice ) VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZITII GENERALE 1 ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 2 BAZA LEGALA A ELABORARII 3 DOMENIUL DE APLICARE II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI 4 PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA 5 INTERESULUI PUBLIC 6 REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII 7 REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII 8 REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENULUI SI 9 CONSTRUCTIILOR REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI 10 IMPREJMUIRI III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA 11 ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE DIN INTRAVILAN PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN V. EXTRAVILAN VI. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA MEMORIU GENERAL 4

Pagina 5

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI PIESE DESENATE PLANSA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU PLANSA 2 SITUATIA EXISTENTA – DISFUNCTIONALITATI PLANSA 3 REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE PLANSA 4 REGLEMENTARI - ECHIPARE EDILITARA PLANSA 5 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA PLANSA 6 UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA Șef proiect, Arh. Poiană Daniel Lucian MEMORIU GENERAL 5

Pagina 6

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Actualizare Plan Urbanistic General și Regulament Local de Urbanism aferent Denumirea lucrării – ale comunei Valea Lupului, județul Iași. Beneficiar CONSILIUL LOCAL VALEA LUPULUI Proiectant general SC ATD PROIECT SRL Număr proiect 14 / 2020 Data elaborării 2020 1.2. OBIECTUL LUCRARII Prin apariția Legii nr. 50/1991 republicată, privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor" s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ - specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Valea Lupului și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente.  Solicitări ale temei program Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:  Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității;  Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale;  Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;  Regandirea Regulamentului local de Urbanism în contextul dezvoltării din ultimii ani;  Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate. În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:  Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor;  Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante;  Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității;  Potențialul economic al localității, posibilitățile de dezvoltare;  Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului;  Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări de interes general;  Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun;  Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;  Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității; MEMORIU GENERAL 6

Pagina 7

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;  Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: Baza proiectării  Legea nr. 350 / 2001 republicată, privind amenajarea teritoriului și urbanismul -actualizată;  Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism actualizată; Actele normative complementare domeniului sunt:  Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 1: Rețele de transport;  Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 2: Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006;  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 3: Zone protejate;  Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 4: Rețeaua de localități;  Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 5: Zone de risc;  Legea nr. 190/2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 8: Zone cu resurse turistice;  Codul civil român;  Ordin 233/2016 privind normele de aplicare a Legii 350/2001  Legea nr. 50/1991 - actualizată 2014  Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții - actualizată 2015;  Legea 114/1996 a locuintei  Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii in constructii - actualizata  Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM-007-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000;  Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999  Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect republicată cu Legea nr. 43/2004;  Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului;  Ordinul ministrului Sănătății nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației completat cu Ordinul nr. 1378 / 2018 actualizate;  Legea 135/2014 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatiilor; privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare;  Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară;  HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;  Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică actualizată;  Legea nr. 26 / 1996 – Codul Sivic;  Legea nr. 18/1991 a fondului funciar;  Legea nr. 107/1996 a apelor actualizată MEMORIU GENERAL 7

Pagina 8

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Ordinul Ministrului de interne nr. 3/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă;  OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române actualizată;  Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă actualizată;  Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice-actualizată;.  Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin Legea nr. 564/2001) si Anexa la OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul-cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial  Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN dinmartie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului;  Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor;  Ordinul 90/1991 - culori și semne convenționale. 1.3. SURSE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Valea Lupului: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:  Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V, VIII;  Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA – 2006;  Planul Urbanistic General al comunei Valea Lupului – SC URBATECH SRL – 2009;  Planul Urbanistic General a municipiului Iași – Atelier de urbanism – URBIS 90;  PUZ-uri și PUD-uri aprobate;  Studiu pedologic și de bonitate PUG comuna Valea Lupului - OSPA Iași - 2021;  Analiza geotehnică a comunei Valea Lupului - SC THORATON SRL - 2022;  Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Valea Lupului 2021-2027;  Repertoriul monimentelor istorice și arheologice din comuna Valea Lupului - SC AXLINE STUDIO SRL - 2022;  Studiu istoric de fundamentare a PUG al comunei Valea Lupului - SC AXLINE STUDIO SRL - 2022;  Studiu geotehnic b. Surse statistice:  Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;  Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Valea Lupului. c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților. d. Suportul topografic al lucrării este format din:  Planuri sc. 1:25.000 și sc. 1:5.000 reambulate în 2020 de către S.C. ATD PROIECT S.R.L. IAȘI.  Planurile topografice preluate din PUG comuna VALEA LUPULUI.  Baza de date eterra furnizată de primăria Valea Lupului  Ortofotoplanuri ale comunei Valea Lupului – ANCPI Iași. e. Documentații edilitare:  Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995;  Theodor Mateescu –„ Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” –Ed. „ Gheorghe Asachi” Iași, 1996;  V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964; MEMORIU GENERAL 8

Pagina 9

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”- Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978;  C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990;  SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localitățile urbane și rurale.;  STAS 1478-90-Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale  STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripții de proiectare.  STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale.  STAS 1795/1990- Canalizare interioara.  I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare ale localitaților.  N086/2005- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stins incendii.  P66/2001-Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediu rural.  GP106/2004-Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare în mediul rural.  C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”;  Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006  PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”;  STAS 832- „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”;  I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale”;  Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale”. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE Comuna Valea Lupului este situată în partea de nord – vest a municipiului Iași, avînd centru de comună situat la aproximativ 3 Km distanță de municipiul Iași. Comuna Valea Lupului are în componență doar satul Valea Lupului.  Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG Satul Valea Lupului datează ca așezare din anul 1772. Este situat în valea pârâului cu același nume și pe terasa Bahluiului, unde s-au descoperit fragmente ceramice din neoliticul timpuriu, dezvoltat (Cucuteni B) Hallstat și începutul migrațiilor (sec. IV). Localitatea Valea Lupului a aparținut de moșia Găurenilor în epoca feudală. După cel de al doilea război mondial localitatea a intrat în componența comunei Rediu până în anul 2004.  Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților O componentă importantă în evoluția localităților este fenomenul de roire și formarea de sate prin împroprietărire, care au determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee, trupuri noi, ceea ce în timp au condus la unificarea vetrelor, trupurilor sau satelor apropiate (sate contopite). După tipologia funcțională localitatea Valea Lupului face parte din grupa localităților rurale cu funcțiuni de cazare, în ultimii ani de dezvoltare reducându-se foarte mult compunenta agro-industrială. Analizând poziția în teritoriu se constată că atracția față de municipiul Iași este puternică, comuna Valea Lupului plasându-se aproape de centrul zonei de polarizare unidirecționale generată de municipiu. Caracteristic comunei, în momentul de față, este apartenența la zona spațiilor rurale puternic dependente de localități urbane, cu autonomie redusă, situate în aria periurbană a orașului Iași, având o populație densă, în creștere. MEMORIU GENERAL 9

Pagina 10

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Evoluția localităților înainte de anul 1990 În timp comuna Valea Lupului a trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș începând cu anii 1960 și către comună din anul 1990. Datorită politicii de urbanism practicate înainte de 1990 comuna a suferit o reducere a intravilanului în condițiile unei migrări excesive a populației către orașe.  Evoluția localuităților după 1990 Urmărind evoluția în timp a comunei Valea Lupului și a relațiilor ce s-au stabilit între aceasta și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență imediată a celui mai mare oraș din Moldova. Întreaga existență a zonei, precum și evoluția socio-economică de-a lungul istoriei sunt legate de situarea comunei pe una din principalele legături comerciale din Moldova și de apropierea de unul din cele mai importante centre ale Moldovei – municipiul Iași. După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale, pentru ca în ultimii ani să se înregistreze o migrare inversă foarte mare, de la oraș la sat. Comuna a luat ființă în anul 2004 prin desprinderea satului Valea Lupului de comuna Rediu, prin Legea 84/2004. 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL  Așezare geografică Teritoriul comunei Valea Lupului se află situat în partea central-estică a județului Iași, între 4650N4736N latitudine nordică și 2633N - 2607N longitudine estică.  Caracteristicile reliefului Principalele forme de relief din teritoriu sunt terase de luncă, cu grinduri longitudinale și interfluvii colinare și deluviale. Relieful comunei are un caracter acumulativ în jumătatea de sud a teritoriului, unde este reprezentat de lunca și terasele Bahluiului, și un caracter sculptural în jumătatea de nord, unde predomină interfluviile colinare și deluviare mărginite de versanți deluviali. Lunca Bahluiului, cu o lățime de 2-3 km, se prezintă sub forma unei terase de luncă de 4-6 m altitudine relativă, care a devenit neinundabilă în urma lucrărilor de îndiguire executate atât în lungul Bahluiului, cât și în lungul bazei versantului său. Suprafața luncii nu poate fi folosită în agricultură, nefiind amenajată prin lucrări de desecare și drenare a accesului de umiditate (canale). Fostele gârle și meandre părăsite sunt în majoritate desecate și doar pe alocuri folosite drept canale colectoare a apelor în exces. Terasele Bahluiului în zona comunei se etajează între 20-30 m și 100-150 m altitudine relativă cea mai dezvoltată fiind terasa de 175 m. Celelalte terase sunt mai fragmentate de văi sub formă de tăpșane înguste și culmi prelungi. În general, terasele au poduri plane sau ușoare înclinate, oferind terenuri foarte bune pentru agricultură. Satele din zonă s-au localizat mai ales pe versanții de racord ai teraselor. Acești versanți de racord cu lunca Bahluiului sau cu luncile înguste ale văilor afluenților au pante destul de accentuate și fenomene locale de eroziune torențială sau alunecări de teren în majoritate stabilizate prin plantații. Interfluviile sculpturale, dezvoltate în continuarea spre vest, nord-vest a teraselor, se prezintă sub forma unor coline și dealuri cu altitudini între 100 și 230 m (cea mai mare înălțime se găsește la nord de Valea Lupului în dealul Capul Rediului - 210,9 m). Părțile superioare ale interfluviilor sunt relativ plane, ușor bombate și înclinate spre sud-est, oferind terenuri foarte bune pentru agricultură. Versanții care mărginesc interfluviile și terasele, generați de adâncimea văilor în cadrul unui substrat geologic friabil (argile, marne nisipuri), au pante și orientări variate, fiind afectați de procese de eroziune torențială și alunecări de teren. Utilizarea actuală a reliefului de versant se realizează prin pășunat, existând însă și zone accesibile cu utilizare arabilă sau viti-pomicolă.  Resursele naturale. Resursele solului pe teritoriul comunei Valea Lupului sunt modeste. Argilele și luturile prezente în jumătatea de nord pot fi exploatate local, însă fărăprea mare însemnătate economică MEMORIU GENERAL 10

Pagina 11

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Conservarea mediului natural reprezintă unul dintre principiile de bază ale dezvoltării durabile, fiind un indicator al gradului de preocupare pentru identificarea căilor pentru asigurarea echilibrului între progresul economic și conservarea habitatului natural.  Rețeaua hidrografică Apa de suprafață. Satul este străbatut de două cursuri de apă, cu lungimi mai mari sau mai mici, astfel: pârăul Lupului, respectiv de părăul Bogonos. Dintre toate aceste cursuri de apă, doar părăul Bogonos curge cu intermitență (în perioadele ploioase, în rest fiind practic secat). Celălalt curge tot timpul anului, debitul fiind însă variabil în funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului, sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văi se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri, sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impune, în multe zone, necesitatea de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor. Se subliniază faptul că nu se întălnesc izvoare de suprafață. Acestea nu apar nici măcar în perioadele ploioase. Într-o singură situație a apărut un astfel de izvor (provenit însă din pănza de apă freatică de la suprafață), dar în urma unei săpături efectuate, în vederea montării unei conducte de gaz metan. Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă că adâncimea la care se găsește este în funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 1,30-3,00 m. În zonele colinare această adâncime poate ajunge la 4,50-5,80 m, iar pe versanți, la 8,00-16,00 m. Adâncimea cea mai mare la care s-a întâlnit pânza de apă freatică în forajele executate în comuna Valea Lupului este de 20,00 m. Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană.  Clima. Climatul comunei are un caracter temperat-continental de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 90 și 100, cu un maxim mediu în iulie între 200 și 290 și chiar peste 390 (temperatura maximă înregistrată), și un minim mediu în ianuarie între - 150 și - 200 în coline și sub - 100 în luncă. Aceste valori dau o amplitudine termică anuală în jur de 35 0 în zona eoliană și în jur de 250 în luncă, ceea ce denotă un continentalism accentuat, mai excesiv în luncă. Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse între 150 și 200 mm și au un regim neuniform, cu cantități mai mari în iunie (60-70 mm în medie) și mai mici iarna și la începutul primăverii (20-30 mm în medie). Sunt caracteristice ploile de tip aversă, ca și secetele, ambele fenomene având consecințe negative asupra agriculturii și terenului în pantă. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-vest și sud-vest, direcția dominantă fiind nord-vest, pe care se înregistrează și vitezele cele mai mari (vezi roza vântului). Referitor la dinamica atmosferei menționăm posibilitatea obținerii de energie neconvențională pentru utilizării locale, prin instalații eoliene ușoare amplasate fie în luncă, fie pe suprafețele descoperite ale dealurilor înalte. De asemenea, menționăm posibilitatea utilizării energiei solare pentru prepararea apei calde de consum, în zona comunei durata de strălucire a soarelui depășind 2000 de ore anual, iar radiația solară globală fiind între 115 și 120 Kcal/cm2 an. Pe fondul climatic general, în zona joasă a luncii Bahluiului se înregistrează un microclimat specific de luncă, caracterizat prin variații termice mai mari, fenomene de ceață, brumă, îngheț mai intense și mai frecvente, umezeală relativă mai mare, fenomene de inversiune termică dinamică mai activă a atmosferei.  Flora. Vegetația naturală care se dezvoltă pe aceste soluri este formată în principal din pajiști stepice, de deal și de luncă, la care se adaugă o vegetație de pădure sub formă de areale reduse în nord. Stratul de ierburi este format din graminee: păiușul de pădure, sunătoare, ghiocelul, vioreaua, toporașul, grâușorul. Din familia leguminoaselor întâlnim: lucerna, trifoiul, sulfina, iar din familia compositae cresc: coada șoricelului, păpădia, romanița de câmp. Pe pășunile și fânețele umede, de pe lângă ape, întâlnim: rogozul, papura, stuful, plopul, salcia, răchita.  Fauna. În comuna Valea Lupului fauna este determinată de tipul de vegetație este și distribuția animalelor. Cea mai mare răspândire o au biotopul de stepă și cel de luncă, reprezentate de mamifere specifice: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele, vulpea. Dintre păsări amintim: ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul, mierla, cucul, sturzu, turturica. Dintre reptile amintim: șerpii de pădure, gușterul, iar insectele și multe alte nevertebrate au ca hrană frunzele, lăstarii, fructele și semințele arborilor.  Solurile. Solurile caracteristice din teritoriu sunt cernoziomurile și cernoziomurile levigate de pe terase și interfluvii, cernoziomuri de pantă și regosoluri pe versanți, soluri cenușii de pădure sub pădurile din nordul MEMORIU GENERAL 11

Pagina 12

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI comunei și soluri aluviale cu petice de lecoviști și local sărături. În afară de solurile cernoziomice care sunt cele mai fertile și apte pentru o gamă largă de culturi agricole, celelalte tipuri necesită lucrări ameliorative și agrotehnice adecvate: combaterea eroziunii, amendamente organice și chimice, irigații, întreținerea lucrărilor de desecare, etc. Măsurătorile efectuate la nivel județean de către Agenția pentru Protecția Mediului Iași pentru solurile cu folosință agricolă din cadrul comunei, cu privire urmărirea evoluției indicatorilor de azot total, azotați, conținutul de săruri solubile au arătat că valorile pentru indicatorul azot total au fost cuprinse între 0,015 – 0,120 %, rezultând astfel o slabă aprovizionare cu acest element, mai ales în zona argiluvisolurilor și erodisolurilor. Sărurile de echilibru ionic reprezentate prin carbonați și nitrați variază de la miligrame până la fracțiuni de miligrame. Conținutul de metale grele în solurile agricole monitorizate nu înregistrează depășiri ale valorilor normale pentru solurile cu destinație agricolă. Fenomenele distructive la care sunt supuse solurile de pe teritoriul comunei Valea Lupului sunt eroziunea eoliană urmare a insuficienței suprafețelor de perdele de protecție, alunecări de teren, excesul periodic de umiditate din sol în zonele joase. Pe teritoriul comunei există zone reduse ca suprafață, cu fracțiuni de spații verzi, amenajate în apropierea clădirilor administrative și a unităților școlare. Astfel de zone se găsesc și în cadrul gospodăriilor populației.  Caracteristicile geotehnice Din punct de vedere geomorfologic, comuna Valea Lupului se încadrează în marea unitate a Podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei, subdistrictul Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului. Sub aspect geologic, formațiunile întâlnite în zonă aparțin sarmațianului și cuaternarului. Sarmațianul reprezintă fundamentul zonei și este reprezentat de o argilă marnoasă bazală vânătăcenușie ce se întâlnește de la o adâncime, de obicei, mai mare de 10,00 m. Cuaternarul este reprezentat printr-un depozit loessoid (zona de platou), respectiv un “deluviu de pantă” argilos prăfos (zona de coastă).  Seismicitatea amplasamentului: Din punct de vedere seismic, teritoriul se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km. Conform precizărilor din Codul de proiectare seismică P100/1-2013, terenurile din comuna Valea Lupului se caracterizează prin: o valoarea de vârf a accelerației pentru cutremure ag = 0,25g; o perioada de control (colț) a spectrului răspuns Tc = 0,7 s.  Adâncimi de îngheț: Conform prevederi STAS 6054/77 adâncimea de îngheț a teritoriului administrativ Valea Lupului este de 0,90m de la suprafața terenului.  Apa subterană: Hidrogeologia teritoriului comunei Valea Lupului cuprinde două categorii de ape subterane: captive și cu nivel liber. Apele subterane de tip captiv Sunt prezente în special în zonele de platou ale teraselor I și II ale Râului Bahlui și se încadrează în unitatea hidrogeologică a apelor subterane de tersă. Stratul acvifer este captiv, reprezentat litologic prin nisip situat la adâncimi de cca 12 m. Patul stratului este reprezentat prin argilă cafenie și cafenie-galbenă, iar acoperișul prin argilă nisipoasă poziționată subiacent față de formațiunile loessoide din succesiunea litologică a teraselor. Debitul este abundent și constant în tot timpul anului. În zona de versanți, apele subterane de tip captiv se încadrează în unitatea hidrogeologică a apelor coluvial-deluviale, nivelul piezometric fiind la adâncimi de 6 ÷ 8 m. Stratul acvifer este format litologic din lentile nisipoase prezente în argila de tip stratificat. Debitul acestor ape este moderat și slab din cauza permeabilității reduse a stratului de argilă stratificată. Apele subterane de tip liber Sunt întâlnite în special în zonele de relief coborât, în zonele de glacies dinspre Șesul Râului Bahlui, colectorul fiind format predominant din agregate naturale fine (nisipuri), la care se adaugă argile nisipoase și prafuri nisipoase. Se încadrează în unitatea hidrogeologică a apelor aluviale de șes și au nivelul hidrostatic la adâncimi de 2÷ 4 m. MEMORIU GENERAL 12

Pagina 13

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Riscuri naturale Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna Valea Lupului se încadrează în categoria zonelor de risc rural. Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Valea Lupului, următoarele:  cutremurele de origine tectonică;  inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire;  alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza:  Cercetărilor de teren  Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor;  Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;  Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN;  Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor; Pentru comuna Valea Lupului a fost întocmit studiul geotehnic și studiu de gospodărire a apelor. În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele:  Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost marcate în planșa 2; Măsurile imediate propuse sunt următoarele:  Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu interdicții de construire.  Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt:  evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată întregul deluviu de alunecare;  evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații adecvate regiunii. 2.3. RELATII IN TERITORIU  Încadrarea în rețeaua de localități Teritoriul comunei Valea Lupului se află situat în partea central-estică a județului Iași, între 46°50 N - 47°36N latitudine nordică 26°33 N - 26°07 N longitudine estică . Comuna Valea Lupului este situată în partea central-estică a județului Iași și în partea de vest a municipiului Iași. Aceasta se învecinează: MEMORIU GENERAL 13

Pagina 14

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  La nord cu teritoriul comunei Rediu din județul Iași;  La vest est cu teritoriul comunei Rediu din județul Iași;  La vest cu comuna comunei Miroslava din județul Iași;  La sud cu teritoriul municipiului Iași; Centrul politico - administrativ al comunei Valea Lupului, este localitatea Valea Lupului. Valea Lupului face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 15 de minute față de municipiul Iași, având cu acesta relații de subordonare pe linie administrativă. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul rutier DN 28 (DE583), distanța față de centrul acestuia fiind de aproximativ 5 Km. În prezent funcțiunea de bază a localității este funcția de cazare. Poziționarea strategică în cadrul județului, potențialul local și apropierea de municipiul Iași, au determinat includerea comunei în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare – Zona Metropolitană Iași – asociere pe baza de partener voluntar între Consiliul Local Iași, Consiliu Județean Iași și încă 12 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Lețcani, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Victoria și Ungheni. Legăturile cu comunele învecinate sunt asigurate de:  DN 28 (DE583) care face legătura în partea de est cu mun. Iași și în partea de vest cu com. Lețcani;  Străzi în intravilan ce fac legătura cu satul Rediu. Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum, de comercializarea pe piața municipiului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc).  Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Valea Lupului este situată în partea de sud a comunei. Localitatea este dezvoltată îndeosebi pe latura de nord a drumului național DN28 (DE583) și în partea de est la limita cu comuna Rediu. 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE Relațiile economice ale comunei Valea Lupului cu municipiul iași, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașelor și cel al localităților din zona de influență.  Profilul economic al comunei Profilul socio-economic actual al comunei Valea Lupului și al localității componente este determinat în principal de funcția de cazare a populației. În plan secund se remarcă dezvoltarea activităților comerciale și de prestări servicii. Datorită suprafeței agricole reduse, funcția agricolă deține în prezent o importanță redusă. Dacă până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 36% în agricultură, 4,30% în industrie, iar restul de 39,70% în sfera circulației și serviciilor. După anul 1990 volumul activităților agricole a scăzut, crescând ponderea serviciilor și activităților comerciale. Terenurile din intravilan sunt lucrate individual, ceea ce are ca efect o productivitate scăzută și producții sub potențialul real al terenurilor. Efectivele de animale sunt crescute în totalitate în sistem gospodăresc, au o varietate biologică mare și producții satisfăcătoare. Conform datelor furnizate de Primăria Valea Lupului și datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, în anul 2020 existau 1.695 de agenți economici cu sediul social în comună, reprezentând 2,33% din totalul agenților economici din județul Iași. Din acestea, 565 de firme au fost active din punct de vedere economic in anul 2020, înregistrând cifră de afaceri, reprezentând aproximativ 33% din totalul firmelor existente. Densitatea întreprinderilor din comuna Valea Lupului este de 169 firme/1000 de locuitori. În ceea ce privește cifra de afaceri a firmelor care au sediul social în comuna Valea Lupului, conform Primăriei Valea Lupului, aceasta era de aproximativ 591,7 milioane lei în anul 2020. Sectorul economic în cadrul căruia s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri este cel al Lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale., veniturile totale fiind de aproximativ 66,5 milioane lei, reprezentând circa 11% din cifra de afaceri totală a comunei Valea Lupului. MEMORIU GENERAL 14

Pagina 15

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Alte sectoare cu cifre de afaceri ridicate sunt: transporturi rutiere de marfuri (cifra de afaceri din 2020 de 40,1 milioane lei), comerțul cu autoturisme și autovehicule ușoare (cifra de afaceri de 47 milioane lei), fabricarea altor produse manufacturiere (15,2 milioane lei), comerțul cu ridicată al produselor din ceramică, sticlărie și produse de întreținere (cifra de afaceri de 13,4 milioane lei). Conform datelor furnizate de Primăria Valea Lupului, numărul total de angajați din firmele care au sediul social în comună este de 1,970, în anul 2020. Din aceștia, 97 de persoane sunt angajați ai societății ZEELANDIA SRL , care are ca obiect de activitate: Fabricarea altor produse alimentare. Productivitatea muncii, calculată prin raportarea cifrei totale de afaceri la numărul de salariați, este 300.000lei. Singurul sector economic care înregistrează o productivitate a muncii mai ridicată este sectorul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale (cifra de afaceri - 66.5 milioane lei). Profitul net. În ceea ce privește profitul net al firmelor care au sediul social în comuna Valea Lupului, în anul 2020 acesta era de aproximativ 88 milioane lei. Cel mai profitabil sector economic este cel al Lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, deținând un profit net total al firmelor de 15,9 milioane lei, în anul 2020. Următorul sector care a înregistrat al doilea cel mai mare profit în anul 2020 este cel al Activităților de inginerie si consultanta tehnică legate de acestea cu un profit de 6,8 milioane lei, urmat de cel al dezvoltarii imobiliare, care a înregistrat un profit de 4,6 milioane lei. Alte activități profitabile în anul 2020 în comuna Valea Lupului au fost: Cumpărarea si vânzarea de bunuri imobiliare proprii (4,1 milioane lei), Transporturi rutiere de mărfuri (3,6 milioane lei), Activități de consultanta pentru afaceri si management (3,1 milioane lei). Alte tipuri de agenți economici prezenți în comuna Valea Lupului sunt Persoanele fizice autorizate (PFA), Întreprinderile individuale (ÎI), Întreprinderile familiale (ÎF) și Cooperativele agricole (CA Forța de muncă. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2019 numărul mediu al salariaților (numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru) din comuna Valea Lupului era de 534. Conform Institutului Național de Statistică, în luna ianuarie 2020, erau înregistrați 62 de șomeri la nivel local, din care 29 persoane erau de sex masculin și 33 persoane de sex feminin. Per ansamblu, în perioada 2016-2020, trendul înregistrat de numărul de șomeri din comună este unul descendent. Astfel, de la 32 șomeri înregistrați în anul 2016 s-a ajuns la 29 șomeri în anul 2020. Ponderea șomerilor înregistrați la nivelul localității Valea Lupului în ianuarie 2020 era de 0,8%.  Agricultura Din punct de vedere al zonării producției agricole, comuna se încadrează în zona a V-a, zona Lețcani, favorabilă producției de carne, cereale și legume. Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor de dimensiuni mici ale județului Iași. Suprafața teritoriului administrativ al comunei Valea Lupului este de 1064 ha, din care 670 ha (62,97%) fond funciar agricol, 394 ha (37,03%) fond funciar neagricol. Situația fondului funciar înregistrat în anul 2019 – comuna Valea Lupului Nr. crt. Folosință Suprafața (ha) Structura (%) 1. Suprafața totală – din care: 1064 100 - 2. Terenuri agricole – din care: 670 62,97 100,00 3. Arabile 377 35,43 56,27 4. Pășuni 37 3,48 5,52 5. Fânețe 64 6,02 9,55 6. Vii 164 15,41 24,48 7. Livezi 28 2,63 4,18 8. Terenuri neagricole – din care: 394 37,03 100,00 9. Păduri 114 10,71 28,93 10. Ape, bălți 2 0,19 0,51 11. Drumuri 45 4,23 11,42 12. Construcții 229 21,52 58,12 13. Neproductiv 4 0,38 1,02 Sursa: INSS. ro. - 2021 MEMORIU GENERAL 15

Pagina 16

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Bilanț teritorial al suprafețelor existente - din teritoriul administrativ al comunei Valea Lupului Teritoriul CATEGORII DE FOLOSINȚĂ administrativ al Neagricol unității de bază Agricol Păduri Ape Drumuri Curți con. Neprod. TOTAL Extravilan 155,60 114,00 0,20 21,20 0,00 4,00 292,20 Intravilan 144,66 0,00 1,80 87,28 252,00 0,00 767,80 TOTAL 300,26 114,00 2,00 108,48 252,00 4,00 1063,00 % din total 28,25 10,72 0,19 10,21 23,71 0,38 100,00 Potențialul productiv al zonei. Teritoriul comunei Valea Lupului se încadrează după studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași, în următoarele stări calitative:  Zona de fertilitate III pentru arabil și pentru grădini de legume și zarzavaturi;  Zona de favorabilitate IV pentru vii și livezi și V pentru pășuni fânețe. Principalele culturi din comuna Valea Lupului sunt cele de porumb boabe, plante de nutreț, cartofi și floarea soarelui. Potențialul productiv al comunei Valea Lupului exprimat în note de bonitate naturală Cultura Comuna Județul iași % 1 Grâu 59 58 101,7 2 Orz de toamnă 58 57 101,8 3 Porumb 45 46 97,8 4 Fasole - 54 - 5 Soia - 61 - 6 Floarea soarelui 46 49 93,9 7 In pentru ulei - 62 - 8 Sfeclă de zahăr - 47 - 9 Cartof - 45 - 10 Pomi 15 28 53,6 11 Vii - 48 - Proprietatea funciară și organizarea exploatației agricole. Conform datelor furnizate de primărire, în anul 2022 în comuna Valea Lupului se aflau 8021 de gospodării în care existau 11551 de persoane.. Producția agricolă vegetală. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei. În Comuna Valea Lupului – preponderent în zona T 50 (extravilan) și T49 se cultivă – grâu, porumb, rapiță, plante furajere Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după anul 1990, mai ales după anul 2004, odată cu desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de bovine, ovine și porcine au continuat să asigure doar nevoile gospodăriilor și mai puțin pentru comercializare. Producțiile medii și totale sunt mici, fiind evidentă lipsa unei furajări corespunzătoare și a terenurilor necesare pentru obținerea acestora. Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură a județului Iași, în comuna Valea Lupului, principalele efective de animale sunt: bovine, porcine, cabaline, păsări și familii de albine. Efectivul total al animalelor din comună, în anul 2019, a fost de circa 3.000 animale. Deși ponderea pajiștilor și fânețelor este destul de mare în cadrul patrimoniului funciar al comunei acestea nu asigură cantități suficiente de furaje, practic fiind supuse fenomenelor degenerative (eroziuni pe coaste și inundări în zonele de șes). Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de către persoane fizice care dețin tractoare și câteva societăți cu capital privat.  SILVICULTURA ȘI GOSPODĂRIREA APELOR Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 114 ha, reprezentând 10,72% din întreg teritoriul administrativ. Prin aplicarea legii fondului funciar întreaga suprafa ță a trecut în posesia persoanelor fizice. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Iași. MEMORIU GENERAL 16

Pagina 17

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale în comună nu există luciu de apă (iazuri sau bălți). Pe perimetrul comunei se află cursul de apă al pârăului Lupului și al părăului Bogonos. Dintre acestea, părăul Bogonos curge cu intermitență (în perioadele ploioase, în rest fiind practic secat), iar pârăului Lupului curge tot timpul anului, debitul fiind însă variabil în func ție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului, sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versan ți, pe văi se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri, sau chiar prăbușiri de taluze și inundații.  ACTIVITATI NEAGRICOLE Activitățile neagricole încep să fie din ce în ce mai bine reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de realizarea lucrărilor de construcții și comerț. Conform datelor furnizate de Primăria Comunei Valea Lupului principalele domenii de activitate sunt: Număr agenți Număr Cifra de Domeniul de activitate economici angajați afaceri (lei) Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale 53 205 66,5 mil. Comerț cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de 9 17 9 mil. construcții si echipamentelor sanitare Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare 2 4 2 mil. predominantă de produse nealimentare Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine 2 9 1,6 mil. specializate Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare 21 94 1,3 mil. predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun Activități veterinare 5 3 311,320 Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din 1 5 302,841 sticla si a celor pentru vopsit, in magazine specializate Baruri si alte activități de servire a băuturilor 3 1 103,955 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE După numărul populației, comuna Valea Lupului este o așezare rurală de mărime mică a județului Iași. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în următorii ani să se dezvolte într-un ritm accentuat, activitățile neagricole locale și să se asigure condiții mai bune pentru populația comunei de a se deplasa la lucru și în alte localități, surplusul de forță de muncă existent va putea fi folosit îndeosebi în unele sectoare de activitate din municipiul Iași.  Numărul și evoluția populației Dinamica evoluției populației a înregistrat o creștere a numărului de locuitori în perioada 2010 - 2020, populația totală crescând de la 4421la 10755 persoane, valoare care poziționează comuna Valea Lupului pe zona de suss în ierarhia unităților teritorial administrative ale județului Iași în ceea ce privește numărul populației.  Evoluția populației comunei Valea Lupului în perioada 2010 - 2020 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Masculin feminin Total MEMORIU GENERAL 17

Pagina 18

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Evoluția populația după domiciliu - 1 iulie - în perioada 2010 – 2020: AN 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 SEX Masculin 2197 2386 2533 2727 2908 3078 3369 3700 4158 4664 5298 Feminin 2224 2405 2559 2719 2905 3098 3391 3775 4274 4803 5457 Total 4421 4791 5092 5446 5813 6176 6760 7475 8432 9467 10755 Sursa: INSS. ro. - 2021  Populația pe sexe si grupe de vârstă - 2016 Grupa de vârsta Populația stabilă F M total Valea Lupului 5457 5298 10755 0-4 ani 443 456 899 5-9 ani 275 309 584 10-14 ani 277 301 578 15-19 ani 285 224 509 20-24 ani 243 196 439 25-29 ani 554 445 999 30-34 ani 732 762 1494 36-39 ani 500 536 1036 40-44 ani 497 486 983 45-49 ani 376 411 787 50-54 ani 348 347 695 55-59 ani 198 206 404 60-64 ani 246 214 460 65-69 ani 218 189 407 70-74 ani 129 117 246 75-79 ani 49 43 92 80-84 ani 51 33 84 85 ani și peste 36 23 59 Sursa: INSS. ro. - 2021  Mișcarea naturală și migratorie Din analiza realizată rezultă că în perioada 2010 – 2020 atât sporul natural cât și cel migratoriu au avut cursuri ascendente. Densitatea brută - 10577 locuitori / 767,80 ha în intravilan existent, este de cca 14 locuitori la ha. Densitatea netă a locuitorilor - 10577 locuitori / 481,32 ha în zona pentru locuințe este 22 locuitori la ha. o Mișcarea naturală a populației in perioada 2010 - 2020 Natalitatea arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații, fiind un fenomen complex, în același timp biologic și social, influențat de o serie de factori legați între ei: economici, politici, socioculturali. În anul 2020, la nivelul comunei Valea Lupului au fost înregistrați 237 de născuți vii. În ceea ce privește mortalitatea, numărul de decese raportat în anul 2020 a fost de 54. Sporul natural este indicatorul care relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației, reflectând echilibrul între cele două componente ale mișcării naturale: natalitatea și mortalitatea. Valea Lupului 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Nascuti vii 36 39 42 59 46 76 89 127 157 170 237 Decedati 29 24 42 32 25 42 34 32 39 42 54 Casatorii 18 19 12 16 20 13 26 38 38 40 67 Divorturi 4 3 3 2 5 10 4 7 14 10 14 Stabiliri de resedinta 12 13 20 12 36 31 60 71 83 95 165 Plecari cu resedinta 16 10 11 39 51 63 88 115 109 124 140 Emigranti definitivi 0 1 4 1 4 0 10 8 9 12 14 Imigranti definitivi 0 0 20 16 12 12 18 21 35 34 131 Sursa: INSS. ro. - 2021 MEMORIU GENERAL 18

Pagina 19

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI o Mișcarea migratorie reprezintă fenomenul de deplasare a populației în teritoriu, care presupune depășirea unei granițe administrativ – teritoriale. Populația comunei își modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Mișcarea migratorie externă este determinată de schimbarea domiciliului în altă țară sau din altă țară în România. Soldul migratoriu (soldul schimbărilor de reședință și soldul schimbărilor de domiciliu) are o contribuție semnificativă, pe lângă sporul natural pozitiv, la creșterea populației stabile a comunei Valea Lupului. În anul 2020, conform înscrisurilor din actele de identitate și din fișele de evidență ale populației, s-au înregistrat 140 de plecări cu reședința din comuna Valea Lupului, în timp ce 165 persoane și-au stabilit reședința în comună. Soldul schimbărilor de reședință sau soldul migrației flotante (indicator care reprezintă diferența algebrică între numărul persoanelor sosite și plecate într-o unitate administrativ-teritorială pentru care viza de stabilire a reședinței este valabilă la data de 1 ianuarie sau 1 iulie) este de 25 persoane în anul 2020. Conform INS, în anul 2020 s-au stabilit cu domiciliul în Valea Lupului 1491 persoane și au plecat cu domiciliul din această localitate 225 persoane. Astfel, soldul schimbărilor de domiciliu este de -1266 persoane. Acest indicator relevă o creștere semnificativă a populației comunei Valea Lupului din ultimii ani. În ceea ce privește migrația externă, fluxul înregistrat în ultimii ani este scăzut. Astfel, în anul 2020, 14 persoane au emigrat în străinătate pornind din comuna Valea Lupului, și 131 persoane au imigrat în această comună. Analizând indicatorii de mișcare a populației, se observă faptul că localitatea Valea Lupului prezintă un interes crescut, foarte mulți tineri alegând să își stabilească aici domiciliul. Din punct de vedere demografic, județul Iași înregistrează o scădere a ratei sporului natural în perioada de referință 2010-2020, cu toate acestea, comuna Valea Lupului reflectă o polaritate diferită, având în anul 2018 un spor natural pozitiv de 183, în condițiile în care bilanțul la nivelul celor 93 de comune care fac parte din județul Iași este unul negativ. (-1215 in anul 2020 conform datelor furnizate de pe site-ul INS).  Numarul mediu al salariatilor Perioade Sexe 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 696 695 526 439 360 469 486 1522 1639 1671 1644  Numărul șomerilor inregistrati Perioade - UM: Număr de persoane Sexe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Masculin 31 21 21 23 23 18 12 14 9 12 19 Feminin 26 23 21 8 16 14 13 10 6 14 21 Total 57 44 42 31 39 32 25 24 15 26 40  Ponderea șomerilor inregistrati Perioade - UM: Procente Sexe 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Masculin 2,0 1,2 1,2 1,2 1,1 0,8 0,5 0,6 0,3 0,4 0,5 Feminin 1,7 1,4 1,2 0,4 0,8 0,7 0,6 0,4 0,2 0,4 0,6 Total 1,8 1,3 1,2 0,8 1,0 0,8 0,5 0,5 0,3 0,4 0,5 În comuna Valea Lupului, în anul 2020 s-au înregistrat 67 de cupluri care s-au căsătorit și 14 cupluri care au divorțat. Majoritatea locuitorilor comunei sunt români (92%). Pentru 8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85%), dar există și minorități de romano-catolici (~3%) și creștini după evanghelie (~1%). Pentru circa 10% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. MEMORIU GENERAL 19

Pagina 20

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI 2.6. CIRCULATIE  CIRCULATIA RUTIERA Rețeaua rutieră a comunei este formată din drumuri naționale și sătești Teritoriul comunei Valea Lupului este străbătut de următoarele căi de comunicație:  DN 28 (DE583) cu următoarele caracteristici: o Traseul acestui drum realizează legătura între localitățile: Roman - Târgu Frumos - Iași - Albița. o Are o lungime totală de 141,193 km; o Este un drum asfaltat aflat în stare bună cu 4 benzi de circulație – câte 2 pe fiecare sens; o Este un drum de interes național și internațional fiind principalul drum ce face legătura între partea de vest a țării și Republica Moldova; o Lungimea traseului drumului DN 28 pe teritoriul administrativ al județului Iași este de 131,719 km și se desfășoară pe traseul: limita cu județul Neamț (km 1+800) - Târgu Frumos - Podu Iloaiei - Iași - Tomești - Răducăneni - Gorban - Limita Jud. Vaslui (km 133+700); o Lungimea traseului drumului DN 28 pe teritoriul administrative al comunei Valea Lupului este de 2,545 km începând de la km 65+170stânga până la la km 67+715 stanga. În anul 2008, în urma realizării Complexului comercial ERA, a fost amenajat la kilometrul 67+122 un sens giratoriu care sa permită virajul la stânga pentru a pătrunde pe accesul amenajat către complex. Accesul astfel proiectat, asigură traversarea traseului de cale ferată și a râul Bahlui. Traseul are lungimea de 745 m măsurată între acostamentul DN 28 și extremitatea sensului giratoriu de la intrarea în complexul comercial, dintre care 150 m cale de pod. Acesta este prevăzut cu 4 benzi de 3,5m și supralărgiri în zona de curbe. Sensul giratoriu de pe DE 583 a fost proiectat astfel încât să permită accesul pe și de pe orice direcție. Raza minimă este de 20 m. Intersecția este echipată cu marcaje și indicatoare de reglementare a priorității și marcaje de sens obligatoriu.  Drumuri sătești de interes local ce debușează în DN 28 sunt în general drumuri cu profile transversale subdimensionate, necesitând intervenții atât pentru lărgirea lor cât și pentru modernizarea lor. Din constatările efectuate în teren s-au constatat o serie de disfuncționalități referitoare la drumurile ce străbat teritoriul cominei Valea Lupului:  Mare parte a drumurilor din intravilanul localității nu corespund nici din punct de vedere al caracteristicilor în profil transversal și a asigurării vizibilității la intersecții;  Unele sectoare din drumurile comunei sunt în stare proastă, cu îmbrăcăminte necorespunzătoare sau degradată;  Intersecțiile străzilor principale cu DN28 (DE 583), cât și a străzilor principale cu drumurilor secundare sunt în mare parte neamenajate și nesemnalizate, necesitând lucrări specifice pentru asigurarea circulației în condiții de siguranță;  Străzile în marea lor majoritate nu au trotuare, nu sunt iluminate;  Nu există zone cu locuri de parcare amenajate, parcarea realizându-se pe carosabil;  Străzile neasfaltate necesită îmbrăcăminte definitivă pe măcar 50m în adâncime la intersecțiile cu drumurile principale, deoarece acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației;  Comuna Valea Lupului nu dispune de stație de distribuție a carburanților, cea mai apropiă fiind situată în municipiul Iași în zona șoselei Păcurari.  TRANSPORTUL ÎN COMUN Transportul în comun este asigurat prin autobuze și microbuze ale societăților de transport din Municipiul Iași, efectuându-se un număr total de 19 curse pe zi. Legăturile cu localitățile din comunele învecinate mai sunt asigurate și de mijloace de transport particulare, fiind o activitate care e reglează în funcție de cerere și ofertă. Pe raza Comunei Valea Lupului, prin HCL nr. 19/19.02.2019 s-a aprobat programul de circulație la traseul public de persoane Iași – Valea Lupului, traseu coordonat prin intermediu Consiliului Județean Iași, conform prevederilor Legii nr. 92/2007 MEMORIU GENERAL 20

Pagina 21

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Pe raza Comunei Valea Lupului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011 a educației naționale, Primăria Valea Lupului a înființat și subvenționează de la bugetul local, integral, traseul microbuzului școlar, care deservește Școala Gimnazială “Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, la cele două corpuri ale sale. Pe raza Municipiului Iași, DN 28, la granița de Sud a Comunei Valea Lupului, circulă autobuzul nr. 20 – Tătărași-Metro al S.C.T.P. Iași, traseu de care beneficiază și locuitorii comunei Valea Lupului,  CIRCULATIA FEROVIARA Comuna Valea Lupului nu este traversată de căi ferate. Cea mai apropiată stația C.F.R. se află amplasată în municipiul Iași la aproximativ 4 km, legătura fiind făcută pe DN28 (DE 583).  CIRCULATIA AERIANA Cel mai apropiat aeroport de comuna Valea Lupului este situat în municipiul Iași la aproximativ 9 km. Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Rețele de transport, aprobată prin Legea nr.363/2006 rezultă că pe teritoriul comunei Valea Lupului nu sunt propuse lucrări noi sau de modernizare a infrastructurii rutiere, feroviare sau aeriene. 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL In anul 2010 a fost emisa aprobarea prin HCL 22/14.08.2010 a Planului Urbanistic General al comunei Valea Lupului, prilej cu care a fost mărit intravilanul comunei, rezultând o suprafață totală a intravilanului de 767,800 ha. Suprafata actuala a teritoriului intravilan se prezinta astfel: VALEA LUPULUI TOTAL 767,800 ha  TRUP T1 Trup localitatea de reședință Valea Lupului 766,006 ha  TRUP T2 Trup separat Valea Lupului 1,794 ha Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent se prezintă astfel: nr. Total intravilan Zone functionale în intravilanul existent crt. Suprafata - ha % din total intravilan 1 Zona locuințe și funcțiuni complementare 481,320 62,69 2 Zona unități industriale 15,320 2,00 3 Zona unități agricole 3,040 0,40 4 Zona instituții publice și servicii 8,630 1,12 5 Zona căi de comunicație rutieră 87,284 11,37 6 Zona spații verzi, complexe sportive, etc. 23,200 3,02 7 Zona constr. aferente lucr. tehnico - edilitare 1,260 0,16 8 Zona gospodărie comunala, cimitire 1,240 0,16 9 Zona destinație specială 0,00 0,00 10 Terenuri libere 144,666 18,84 11 Ape 1,840 0,24 12 Păduri 0,00 0,00 13 Terenuri neproductive 0,00 0,00 TOTAL TEREN INTRAVILAN 767,800 100,00 Zona pentru locuințe ocupă 32,69% din teritoriul intravilan și este formată în mare majoritate din locuințe cu nivel mic de înalțime - 1-2 niveluri. Starea clădirilor de locuit poate fi considerată în general medie - bună. Dacă casele vechi au un caracter rural, cele noi, mai bine utilate, făcute în ultimii ani – în special cele din zonele nou construite, au caracter semiurban și sunt realizate din materiale durabile. Deasemenea în localitate mai există și o serie de locuințe colective realizate în sistem individual sau înșiruite, dar care fac notă discordantă cu restul localității. După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor din localitate. Se observă două tendințe majore: Prima constă în ocuparea unor terenuri în zona extinderilor stabilite in planburile urbanistice anterioare, în special de-a lungul căilor de comunicație, cea de a doua tendință a fost de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. Acest proces a fost determinat și de către restricțiile naturale - versanți cu potențial de instabilitate sau cu exces de umiditate. MEMORIU GENERAL 21

Pagina 22

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI În anul 2020 locuitorii comunei erau organizați în 3859 locuinte cu o suprafață locuibilă de 264086 mp  Evoluția locuințelor în perioada 2010 – 2020: An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Locuinte 1630 1814 1963 2171 2429 2649 2822 3201 3578 3825 3859 Suprafata 112637 138001 153126 167126 188092 199696 211963 229201 246537 261085 264086 locuibila (mp) Autorizatii de 91 109 127 161 150 182 233 302 194 170 204 construire Sursa: INSS. ro. - 2021 Habitatul este format într-o măsură mai mică din case țărănești specifice Câmpiei Moldovei și într-o mai mare măsură din case noi, fără a avea o tratare arhitectură unitară. Activitățile neagricole locale au o dezvoltare modestă, comuna păstrându-și și în prezent un profil de cazare, fapt reflectat și în structura socio-profesională a populației. Zona pentru instituții publice și servicii ocupă doar 1,12% din teritoriul intravilan.  Învățământul.  Din punct de vedere al învățământului, pe teritoriul comunei se află urmatoarele dotări: o Școala gimnazială “Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului – învățămând primar și gimnazial – Corpul A, pe strada Nucilor nr. 13; o Grădinița din sistemul public – structura neindependentă, aflată în administrarea Școlii gimnaziale “Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, care are atât grupe cu program normal, cât și grupe cu program prelungit. Grupele cu program normal funcționează în incinta Corpului A al școlii, aflat pe Strada Nucilor nr. 13, iar grupele cu program prelungit funcționează în corpuri separate, edificate în acest sens – grădinița cu program prelungit situată la adresa Aleea Irisului nr. 12. (corp C) și Corpul B de la adresa Aleea Irisului nr. 14; o Grădiniță din sistemul privat – Gradinița “Happy Kittens”, acreditată de Ministerul Educației; o Bibliotecă comunală structură neindependentă, organizată ca compartiment distinct în aparatul de specialitate al primarului, sub directa coordonare a Bibliotecii Județeană ”Gh. Asachi” Iași. o Biblioteca școlară în incinta și administrarea școlii; Numărul de volume existente în bibliotecile de la nivel local este de 12.071 bucăți. În același an, 4669 de volume au fost eliberate către cititori, numărul cititorilor activi din comună fiind de 445 persoane. o O sală de sport aflată în incinta Școlii gimnaziale “Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, sală de sport aflată în directa adminstrare a primăriei, de care beneficiază atât elevii școlii gimnaziale, cât și cluburile sportive; o Un teren de fotbal în curs de execuție, aflat în imediata vecinătate a sediului primăriei, pe Aleea Irisului; o O bază sportivă în curs de execuție; o Un stadion aflat peste drum de DN 28, pe teritoriul adminiistrativ al Municipiului Iași de care beneficiază toți locuitorii comunei;  Numărul total de elevi din comuna Valea Lupului indiferent de insuituție (urban, rural, stat, privat): Total elevi - 2064 - din care: o Preșcolari 675; o Învățământ primar 485; o Învățământ gimnazial 498; o Liceu 436;  Numărul elevilor arondați Școlii gimnaziale “Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului: Total elevi - 806 - din care: o Preșcolari 300; o Învățământ primar 338; o Învățământ gimnazial 168; MEMORIU GENERAL 22

Pagina 23

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Cadre didactice Total cadre didactice - 54 - din care: o Cadre didactice preșcolari 22; o Cadre didactice învățământ primar + gimnazial 32;  Personal didactic auxiliar Total personal auxiliar - 3 - din care: o Personal auxiliar preșcolari 1; o Personal auxiliar învățământ primar + gimnazial 2;  Personal nedidactic Total personal nedidactic - 12 - din care: o Personal nedidactic preșcolari 7; o Personal nedidactic învățământ primar + gimnazial 5;  Rețeaua sanitară în anul 2022 beneficia de: o O unitate sanitară cu paturi – Memory Hospital (ingrijiri paleative, asistență medicală psihiatrie, geriartrie, gerontologie); o un centru medical ce ofera servicii de medicină interna, cardiologie, ORL, pediatrie, neurologie, ginecologie, ortopedie, laborator; o Centru de vaccinare împotriva Covid-19; o Cabinete medicale pe specialități – medicină de familie, stomatologie, cardiologie; o 5 farmacii.  Viața religioasă Viața religioasă este facilitată de existența în cadrul comunei a 2 biserici ortodoxe și a uneia catolice. Zona unităților industriale și agricole ocupă 3,040%, respectiv – 0,40% din teritoriul intravilan și este formată din vechile sedii ale CAP-urilor și SMA – urilor în care își desfășoară activitatea firme private; Zona de gospodărie comunală și cimitire ocupă 0,16% din teritoriul intravilan este formată de fapt din cimitirul aflat în intravilan. Zona căilor de comunicație rutieră reprezintă 11,37% din teritoriul intravilan și este formată din străzile comunei. Din cauza reliefului frământat pe care sunt amplasate satele, rețeaua locală de străzi prezintă trasee lungi și neregulate, precum și porțiuni cu profile longitudinale și transversale necorespunzătoare, lipsite de îmbrăcăminți și de șanțuri. Terenurile agricole ocupă cca 18,84% din teritoriul intravilan și sunt aferente gospodăriilor proprietate privată ale populației care are din cultivarea acestora și sursa principală de hrană, dar și o sursă de câștig. Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din pâraiele care traversează intravilanele comunei Valea Lupului. Acestea reprezentă 0,24% din teritoriul intravilan existent. Bilanțul teritorial al suprafețelor existente - din teritoriul administrativ al comunei Valea Lupului se prezintă astfel: Teritoriul CATEGORII DE FOLOSINȚĂ administrativ al Neagricol unității de bază Agricol Păduri Ape Drumuri Curți con. Neprod. TOTAL Extravilan 156,80 114,00 0,20 21,20 0,00 4,00 296,20 Intravilan 513,20 0 1,80 23,80 229,00 0,00 767,80 TOTAL 670,00 114,00 2,00 45,00 229,00 4,00 1064 % din total 62,97 10,71 0,19 4,23 21,25 0,38 100% 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna Valea Lupului se încadrează în categoria zonelor de risc rural. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza: MEMORIU GENERAL 23

Pagina 24

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Cercetărilor de teren  Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor;  Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;  Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN;  Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor; Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor cu importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. Pe teritoriul comunei Valea Lupului există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșa 2 - de situație existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale, care pot afecta și teritoriul comunei Valea Lupului, următoarele fenomene:  Cutremurele de origine tectonică provocate de fenomene de faliere a scoarței terestre; Acest fenomen poate avea ca efect: avarii la strucurile de rezistență ale clădirilor, infrastructurii, rețelelor de utilități și / sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești; Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Valea Lupului se află situată în zonă cu intensitate seismică 71 pe scara MSK, cu perioadă medie de revenire de cca 50 de ani. Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, rezultă că teritoriul comunei Valea Lupului este amplasat în zona „C” de seismicitate, caracterizată prin:  ag – accelerația terenului = 0,25g  Tc – perioadă de colț = 0,7 secunde  Msk – grad seismic asimilat = 81 Valorile intensității seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul Vrancea.  Inundațiile provocate de ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și / sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc; La producerea de inundații obiectivele afectate pot fi: clădiri, drumuri, poduri, podețe, căi ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești; Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Valea Lupului nu se află situată în zonă afectată de inundații pe cursuri de apă sau datorită scurgerii pe torenți. Pe raza comunei Valea Lupului nu există lucrări hidrotehnice.  Alunecările de teren provocate de precipitații atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanentă la baza versanților; acțiunea înghețului și a dezghețului; acțiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi și declanșează alunecări primare; săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versanților La alunecări de teren: obiectivele care pot fi afectate sunt: rețele tehnico - edilitare, poduri, podețe, drumuri, suprafețe din intravilan și extravilan. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, în macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, comuna Valea Lupului se află situată în zonă cu risc ridicat - mare, fiind afectată de alunecări primare. Pe teritoriul administrativ, în zona intravilanelor au fost identificate suprafețe de teren predispuse la alunecări de teren.  Furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri etc. Furtunile, ploile torențiale, căderile de grindină și înzăpezirile sunt fenomene în general greu predictibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte - timpul de avertizare și primire a informației variind între 36 de ore și 2 ore, de la stația meteo Bîrnova, prin rețeaua de înștiințare a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Pot fi afectate oricare din zonele comunei, terenurile MEMORIU GENERAL 24

Pagina 25

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI agricole, locuințele și instituțiile publice și dacă situația o impune, se organizează evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor din zonele afectate. Seceta este un fenomen predictibil, cu o perioadă rezonabilă de timp înainte, iar efectele ei pot fi diminuate prin faptul că în localitate există un mare număr de acumulări. Înzăpezirile sunt fenomene care pot fi prognozate într-o perioadă de timp rezonabilă (12 – 36 de ore);  Incendii de pădure. Posibilitatea producerii incendiilor de pădure, este mică în perioadele de secetă, în special primăvara și vara. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau culturile de cereale păioase, fără a fi afectate construcțiile de locuit, elementele de infrastructură sau alte construcții ale instituțiilor publice, care sunt situate la distanță de trupurile de pădure.  Avalanșe. Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul înregistrării unor cantități de zăpadă record și numai pe versanții abrupți, în zone nelocuite.  Riscurile biologice. Riscul de producere a unor epidemii este mic, având în vedere: o absența surselor de risc (spitale boli contagioase, laboratoare epidemiologice, etc). o personalul medical existent în imediata vecinătate în zona municipiului Iași. Riscul de producere a epizootiilor este mic, având în vedere că pe teritoriul comunei nu mai există comunități mari de animale. Totuși trebuie apreciat că există și factori care măresc riscul de producere a epizootiilor, cu referire directa la gripa aviară, cum ar fi acumulările și rutele de migrație a păsărilor sălbatice. În comună și în vecinătatea acesteia în municipiul Iași, există personal de specialitate pentru aplicarea măsurilor preventive și de carantină necesare în cazul apariției epizootiilor, (medic și tehnician veterinar). În ultimii ani nu sau produs epizootii.  Riscurile de incendiu. Se poate aprecia ca riscul de producere a incendiilor la gospodăriile cetățenești este mai mare în perioada sezonului rece, datorită exploatării necorespunzatoare a instalațiilor de încălzire locală (sobe) și primavara, la furaje și vegetație, seceta și vântul puternic fiind factori favorizanți. Un risc crescut îl prezintă și incendiile la culturile agricole de cereale păioase, în special vara, pe timpul recoltării și imediat după aceasta.. Componenta preventivă a serviciului voluntar pentru situații de urgență are un rol important în prevenirea incendiilor, în special la gospodăriile cetățenești.  Emisii radioactive naturale. Pe teritoriul comunei Valea Lupului nu au fost semnalate fenomene de emisii radioactive naturale.  Riscurile sociale. Riscurile sociale au o probabilitate mică de manifestare, întrucât pe raza comunei nu există manifestări cu afluență mare de public. Până în prezent nu am avut evenimente care să se fi constituit în riscuri sociale. Nu există riscuri legate de migratia forței de muncă. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.9.1. Gospodărirea apelor Surse de apă Conform evidenței cadastrale în comună nu există luciu de apă (iazuri sau bălți). Pe perimetrul comunei se află cursurile de apă: pârăul Lupului și părăul Bogonos. Dintre aceste cursuri de apă, doar părăul Bogonos curge cu intermitență (în perioadele ploioase, în rest fiind practic secat). Celălalt curge tot timpul anului, debitul fiind însă variabil în funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului, sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văi se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri, sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impune, în multe zone, necesitatea de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor. Pe toată suprafața comunei există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă că adâncimea la care se găsește este în funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 1,30-3,00 m. În zonele colinare această adâncime poate ajunge la 4,50-5,80 m, iar pe versanți, la 8,00-16,00 m. Adâncimea cea mai mare la care s-a întâlnit pânza de apă freatică în forajele executate în comuna Valea Lupului este de 20,00 m. MEMORIU GENERAL 25

Pagina 26

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Lucrări hidroameliorative; Pe teritoriul comunei Valea Lupului nu există lucrari hidroameliorative funcționale. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități întâlnite în comună sunt:  Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață;  Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii în regim torențial a apelor. 2.9.2. Alimentare cu apă Comuna Valea Lupului face parte din „Asociația Serviciilor de Apa Canal a județului Iași”. Serviciul de alimentare și distribuție a apei este asigurat de către operatorul S.C. APA VITAL S.A. Iași. Alimentarea cu apa a comunei se face din sistemul de alimentare cu apă al Municipiului Iași, din sursa de apă Timișești. În anul 2020, rețeaua de alimentare cu apă potabilă a comunei, avea o lungime de 31,9 km, conform datelor disponibile pe site-ul Institutului Național de Statistică. Locuitorii din comună folosesc pentru consumul casnic și apă din straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă și pentru care nu există program de control și monitorizare. Disfuncționalități  Lipsa sistemului unui sistem centralizat de alimentare cu apă;  Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, apei freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate; 2.9.3. Canalizare Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2020, lungimea totală a conductelor de canalizare din comuna Valea Lupului era de 41 km. În zonele neechipate cu sistem de canalizare a apelor menajere sunt folosite fose septice vidanjabile. Apele meteorice de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor. O serie de drumuri nu au practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare. Situatia este necorespunzatoare atât din punct de vedere al respectarii legislatiei în vigoare cât si din punct de vedere al alinierii la cerintele economice si legislative actuale, în ceea ce priveste protectia mediului si a solului. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt:  Lipsa unui sistem centralizat de canalizare complet pentru colectarea apelor uzate menajere și pluviale;  Lipsa retelei de canalizare menajera pe tot teritoriul comunei este principala cauza pentru care se polueaza pânza de apa freatica. De asemenea modul de amplasare al haznalelor din unele gospodarii, conduce la poluarea mediului înconjurator și a solului din localitate.  În privinta evacuarii apelor pluviale, aceasta se efectueaza necorespunzator în special în zonele joase ale comunei, datorita absentei rigolelor si a santurilor de scurgere, sau a întretinerii necorespunzatoare a celor existente. 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică este realizată în mare parte în aproape toate zonele locuite ale comunei Valea Lupului. Comuna Valea Lupului este alimentată cu energie electrică de la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 KV), prin intermediul rețelelor de 20KV care traversează teritoriul comunei și prin posturi de transformare aeriene. Din rețeaua de distribuție de 20KV sunt alimentate un număr de 27 posturi de transformare de 20/0,4KV. Posturile de transformare din comuna Valea Lupului, sunt de tip aerian. Pozarea LEA20KV de medie tensiune este realizată pe stâlpi de beton de tip ELECTRICA. Retelele de distributie de joasa tensiune sunt construite aerian pe stîlpi din beton armat. MEMORIU GENERAL 26

Pagina 27

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Alimentarea rețelei de joasă tensiune este realizată radial din posturile de transformare aferente zonelor respective. Rețeaua de iluminat public a comunei Valea Lupului are o arie de acoperire a localității de aproximativ 90%, aceasta fiind recent modernizată în cadrul proiectului ”Extindere si modernizare iluminat stradal in comuna Valea Lupului, judetul Iasi”, prin care au fost montate pe stâlpi 401 becuri economice de tip led. În general starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică a comunei Valea Lupului poate fi considerată satisfăcătoare. Disfuncționalități Principalele disfuncționalități constatate sunt:  Există zone din intravilan în care nu există rețea de distribuție a curentului electric;  Există zone în intravilan fără iluminat public, sau iluminat public insuficient;  În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice.  Unele locuințe și anexe, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune. 2.9.5. Alimentarea cu căldură Comuna Valea Lupului nu dispune de serviciu centralizat de alimentare cu energie termică. În prezent alimentarea cu căldură a construcțiilor din comuna Valea Lupului este asigurată de sisteme individuale de producere a agentului termic pentru încălzire și apă caldă:  Centrale termice individuale, pe bază de combustibil gaze naturale;  Centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid - lemn, cărbune și combustibil lichid-petrol, motorină;  Aparatură de încălzit pe bază de energie electrică,  Sobe cu combustibil solid – lemn și sobe cu combustibil lichid - motorină; Disfuncționalități  Existența unor zone neacoperite de rețeaua de distribuție a gazelor naturale, conducțnd la folosirea unor sisteme de încălzire poluante. 2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale În prezent comuna Valea Lupului dispune parțial de alimentare cu gaze naturale. Pe teritoriul comunei Valea Lupului există o rețea de transport gaz metan și rețele de distribuție a gazului metan. Rețeaua de distribuție a gazului metan este alimentată din conducta de repartiție printr-o stație de reglare măsurare existentă în incinta S.C. „ANTIBIOTICE”. Activitatea de furnizare și distribuție a gazelor naturale în comună este asigurată de către societatea E.ON GAZ ROMÂNIA. În anul 2020, conform Institutului Național de Statistică, lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor a fost de 60,5 km. 2.9.7. Telecomunicații Rețeaua de telefonie fixă, telefonie mobilă și internet este asigurată de mai mulți operatori: Tektelekom, RCS-RDS, Orange și Vodafone. Comuna Valea Lupului este traversată și de rețeaua de telefonie și fibră optică, existând posibilitatea racărdării la aceasta. Disfuncționalități  Parte din cablurile necesare telecomunicațiilor sunt pozate aerian pe stîlpii de iluminat stradali. 2.9.8. Gospodărire comunală Comuna Valea Lupului face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iași (ADIS) și prin intermediul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași” implementat de Consiliului Județean Iași, Comuna Valea Lupului, aceasta asigură colectarea și transportul deșeurile de la utilizatorii casnici și non-casnici de pe raza comunei Valea Lupului. Problema deșeurilor devine acută datorită creșterii cantității acestora. În comună nu există depozite de deșeuri industriale. MEMORIU GENERAL 27

Pagina 28

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI În comună există un cimitir, cu amplasareunul la extremitatea vestică a satului. Disfuncționalități Pe viitor se va avea în vedere extinderea suprafeței cimitirelor sau înființarea altor cimitire, cu obligativitatea de a se păstra distanțele de protecție sanitară, conform prevederilor OMS nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației completat cu Ordinul nr. 1378/2018 actualizate; 2.10. PROBLEME DE MEDIU SITUAȚIA EXISTENTĂ Cadrul natural. Elementele cadrului natural: relief, condiții geotehnice, condiții hidrologice, climă, spații verzi, cursuri și oglinzi de apă, sunt prezentate detaliat în capitolul 2.2 – Elemente ale cadrului natural Resurse naturale ale solului și subsolului Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice ș.a.) cât și pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului și regimului hidrologic al apelor, protecția solului, precum si pentru potențialul turistic și de agrement. Prezența pâdurii a influențat pozitiv mediul menținând și conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. Conservarea mediului natural reprezintă unul dintre principiile de bază ale dezvoltării durabile, fiind un indicator al gradului de preocupare pentru identificarea căilor pentru asigurarea echilibrului între progresul economic și conservarea habitatului natural. Riscuri naturale Pe teritoriul comunei Valea Lupului există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșa 2 de situație existentă și care au fost prezentate detaliat în capitolul 2.8 – riscuri naturale Situri Natura 2000 Pe teritoriul comunei Valea Lupului se întâlnește situl Valea lui David – cod ROSCI 0265, SCI - Sit de Importanță Comunitară cu o suprafață de 1435 ha. Situl dispune de trei clase de habitate comunitare (pajiști și mlaștini sărăturate panonice și pontosarmatice, stepe ponto-sarmatice și tufărișuri de foioase ponto-sarmatice), prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Monumente naturale Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comuneiValea Lupului se găsește următoarea arie protejată cuprinsă în Situl natura 2000: Valea lui David – cod ROSCI 0265, SCI - Sit de Importanță Comunitară cu o suprafață de 1435 ha. Rezrvații forestiere Pe teritoriul comunei Valea Lupului nu se întâlnesc rezervații forestiere dar există un perimetru de pădure în suprafață de 114 ha, cuprinsă în Situl Natura 2000 - Valea lui David. Monumente istorice și de arhitectură Pe teritoriul comunei Valea Lupului nu se întâlnesc monumente istorice și de arhitectură. Situri arheologice Din punct de vedere arheologic, localitatea are o deosebită importanță datorită urmelor materiale descoperite acolo și care fac parte din cele mai vechi faze ale istoriei omenirii. S-au descoperit rămășițe ale paleoliticului inferior (600.000-120.000 î.e.n.), ale neoliticului timpuriu (cea 5500-3500 î.e.n.), a epocii bronzului (1200 î.e.n.) și din secolele migrațiilor și feudalismului. Descoperiri arheologice marcante s-au facut la:  „La canton", pe partea stângă a drumului european DE 583 într-o groapă de împrumut s-au găsit fragmente ceramice provenite dintr-un vas funerar din pastă cenușie lucrat manual și care conținea fragmente mărunte dintr-un schelet de copil, cenușă și cărbuni din perioada neoliticului timpuriu;  Dealul „La coșere", la 2 km de centrul comunei s-a descoperit o așezare din care s-au cules fragmente ceramice din neoliticul timpuriu și începutul epocii migrațiilor; MEMORIU GENERAL 28

Pagina 29

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  În zona centrală a comunei, pe terasa inferioară a Bahluiului, s-au descoperit fragmente de vase din neoliticul timpuriu și dezvoltat, din perioada Hallstatt, începutul epocii migrațiilor și perioada feudalismului dezvoltat;  În pepiniera Direcției de Drumuri și Poduri Iași s-au descoperit resturi de vase Hallstattiene din pastă cărămizie cu exterior negru și resturi de schelete omenești, iar în imediata apropiere într-o nisipărie s-au găsit resturi de faună veche și un vârf de mână din silex fumuriu din paleoliticul inferior. Localitatea Valea Lupului a aparținut de moșia Găurenilor în epoca feudală. După cel de al doilea război mondial localitatea Valea Lupului a intrat în componența comunei Rediu până în anul 2004. Zone de recreere, odihnă și tratament Comuna Valea Lupului nu are în componență pe teritoriul administrativ zone de recreere, odihnă și tratament special amenajate. Obiective industriale și zone periculoase Comuna Valea Lupului nu are în componență pe teritoriul administrativ obiective industriale sau zone periculoase care pot influența calitatea factorilor de mediu. Rețeaua principală de căi de comunicație este constituită din drumul județean DN28 (DE583) și drumurile sătești. Depozitarea de deșeuri menajere și industriale Una din principalele probleme de mediu ale comunei Valea Lupului o reprezintă gestionarea reziduurilor. Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activități umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate datorită creșterii continue a cantităților și felurilor acestora, care prin degradare și infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător și sănătatea populației. În cazul în care nu sunt luate masuri adecvate de gestionarea acestor probleme, efectele se vor resemți în creșterea gradului de poluare al mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică a comunei Valea Lupului, antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale și industriale care, prin varietatea substanțelor organice și anorganice conținute de reziduurile solide, face ca procesul degradării aerobe și anaerobe de către organisme să fie dificil de condus provocând – în cazul evacuării și depozitării necontrolate – poluarea aerului și apei creând totodată și probleme legate de apariția microorganismelor patogene, rozătoarelor și altele cu efecte dăunătoare asupra igienei publice. Ritmurile de dezvoltare a economiei în condițiile caracterului limitat a al resurselor de materii prime , a tendinței de creștere a prețurilor și a manifestării de criză pe piața mondială a materiilor prime și combustibililor, impune un nou mod de a gândi, prin prisma economisirii tuturor resurselor, a valorificării superioare a acestora și în final de reciclare a materiilor prime și materiale – problemă de mare actualitate în lumea îmtreagă. In funcție de natura și locul de producere, reziduurile pot fi:  Reziduuri menajere provenite din locuințe, instituții publice, unități comerciale, unități alimentare societăți comerciale;  Reziduuri stradale – aruncate sau depuse pe căile publice;  Reziduuri industriale provenite din activități industriale;  Reziduuri din construcții provenite din demolarea sau construirea de obiective civile sau industriale;  Reziduuri comerciale - provenite din activitatea de comerț : ambalaje, perisabilități;  Reziduuri agricole - provenite din unități agrozootehnice sau gospodării DISFUNCȚIONALITĂȚI MEDIU Disfuncționalități în teritoriul administrativ Problemele de mediu sunt acelea care au cel mai mare impact asupra populației, sunt în general cele mai des întâlnite în majoritatea domeniilor și sunt cele mai urgente putând cauza probleme suplimentare dacă acestea nu sunt rezolvate; Disfuncționalitățile de mediu ale comunei Valea Lupului au fost grupate și expuse mai jos pe categorii de probleme: Calitatea necorespunzătoare a aerului  Poluarea aerului datorată traficului rutier;  Poluarea atmosferică generată de utilizarea combustibililor fosili la încălzirea locuințelor; MEMORIU GENERAL 29

Pagina 30

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Poluarea aerului datorată depozitării necontrolate a deșeurilor menajere; Cantitatea și calitatea necorespunzătoare a apei  Cantitatea și calitatea necorespunzătoare a apei potabile: o Asigurarea parțială cu apă potabilă; o Deficiențe ale sistemului de monitorizare a calității apei potabile; o Absența rețelelor de canalizare.  Poluarea apelor de suprafață: o Poluarea apelor de suprafață datorată depozitării necontrolate a deșeurilor de-a lungul albiilor; o Poluarea apelor cu substanțe chimice provenite din activități agricole; o Lipsa rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate menajere; Gestionarea (colectare, stocare, eliminare) necorespunzătoare a deșeurilor  Poluarea mediului generată de depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere;  Lipsa unor depozite ecologice de deșeuri menajere intra-regionale;  Lipsa unui sistem de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor;  Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deșeurilor provenite din construcții și demolări;  Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor de ambalaje; Poluarea solului și a apelor subterane  Poluarea solului și a apelor subterane cu substanțe provenite din activități agricole;  Poluarea solurilor datorată emisiilor în atmosferă de prafuri și pulberi în suspensie, cu conținut de SO2 și metale grele;  Poluarea solului cu metale grele, datorată traficului rutier; Degradarea mediului natural și construit  Afectarea habitatelor naturale prin activități antropice;  Afectarea ariilor protejate de activități antropice;  Afectarea fondului cinegetic și piscicol de activități antropice;  Degradarea pădurilor datorată exploatărilor neraționale;  Lipsa unui management corespunzător al ariilor protejate;  Insuficienta dezvoltare a unei rețele eco-agro-turism regional;  Modificarea folosinței terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcții;  Degradarea clădirilor și monumentelor istorice;  Lipsa unui program eficient de protejare și conservare a valorilor istorice și arhitecturale; Urbanizarea mediului  Insuficiența spațiilor de parcare;  Sistem necorespunzător de colectare a apelor pluviale;  Lipsa întreținerii și amenajării tuturor străzilor;  Lipsa sistemului de monitorizare a zgomotului ambiental și al vibrațiilor;  Nerespectarea reglementărilor de urbanism. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale și antropice  Existența unor zone cu alunecări de teren;  Lipsa amenajărilor și protecției împotriva inundațiilor pe unele cursuri de apă;  Existența terenurilor cu exces de umiditate;  Existența unor terenuri cu soluri acide și conținut scăzut de materie organică și elemente nutritive;  Existența unor terenuri fără vegetație sau cu vegetație degradată (ex: izlazuri comunale); Poluarea mediului datorată activităților din transport  Intreținerea necorespunzătoare a rețelelor de transport;  Utilizarea insuficientă a modalităților de transport ecologic;  Reabilitarea căilor rutiere intra și inter urbane fără (sau insuficient) reabilitarea sistemelor de colectare a apelor pluviale (pante, rigole, guri de recepție, rețele de canalizare pluvială); MEMORIU GENERAL 30

Pagina 31

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Degradarea mediului datorată turismului și agrementului  Absența managementului în dezv. și controlul activităților turistice și de agrement;  Deficiențe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deșeurilor și al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber;  Absența zonelor de agrement autorizate; Asigurarea necorespunzătoare a stării de sănătate a populației  Sistem deficitar de monitorizare a evoluției sănătății, în raport cu calitatea mediului;  Absența datelor privind cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populației; Insuficienta implicare politică și administrativă a factorilor de decizie în soluționarea problemelor de mediu  Insuficienta capacitate a administrațiilor publice locale de a realiza/impune respectarea reglementărilor de urbanism și amenajare a teritoriului;  Absența unor entități profesionale (constituite din experți) care să urmărească și să evalueze dezvoltarea județului în acord cu dezvoltarea durabilă;  Comunicare și cooperare deficitară între instituțiile publice cu atribuții de coordonare și control în domeniul protecției mediului, administrația publică și agenții economici. Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de protecție a mediului  Organizare instituțională instabilă și incompletă la nivelul autorităților locale și a agenților economici legată de problemele de mediu; Educație ecologică  Educația ecologică deficitară la toate nivelele;  Lipsa unor programe de educare/informare în masă a populației privind efectele poluării asupra sănătății;  Capacitate redusă pentru realizarea și difuzarea materialelor informative;  Lipsa unor centre ecologice de informare și educare;  Absența voluntariatului de mediu, a responsabilității individuale în cadrul comunității;  Lipsa unei conduite adecvate privind protejarea mediului în rândul copiilor și tinerilor;  Nivelul scăzut al reacției comunitare la agresarea factorilor de mediu; Identificarea surselor de poluare și calitatea factorilor de mediu Apă În general, calitatea apelor din bălțile și pâraiele aferente comunei Valea Lupului se consideră a fi bună, având în vedere că nu s-au identificat surse notabile de poluare pe teritoriul comunei. Nu s-au realizat analize cu privire la calitatea apelor de suprafață sau subterane. Totuși, dacă nu se iau măsuri de reducere sau eliminare a surselor de poluare descrise mai jos, este posibil ca în viitor, calitatea apelor să se deprecieze. Alimentarea cu apă potabilă a comunei Valea Lupului va avea ca sursă Timișești. Aceasta va fi autorizată sanitar și vor corespunde normelor impuse de OMS nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației completat cu Ordinul nr. 1378/2018 actualizate. Sursele de degradare a apelor de suprafață sau subterane în comună au fost identificate ca fiind:  Inexistența unui sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare;  WC-urile uscate existente la gospodăriile și instituțiile publice;  Creșterea animalelor în regim gospodăresc;  Utilizarea produselor chimice: îngrășăminte, pesticide. În prezent, terenurile agricole sunt fragmentate în cea mai mare parte. Îngrășămintele și pesticidele sunt cel mai adesea utilizate în necunoștință de cauză, fără existența unor studii de specialitate. Excesul de chimicale poate duce la afectarea ireversibilă a solului și apelor subterane. Acest proces de poluare avându-și originea în urmă cu cca. 50 ani când, din dorința unor recolte maxime, s-au utilizat irațional chimicale care se regăsesc acum în sol, plante, animale și ape subterane ; MEMORIU GENERAL 31

Pagina 32

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Depozitarea necontrolată a deșeurilor pe albiile cursurilor de râu, reprezentând o sursă majoră de poluare a apelor de suprafață și subterane prin levigatul produs.  Infiltrații de substanțe organice sau chimice provenite din depozitările necorespunzătoare de deșeuri menajere și dejecții zootehnice la care se adaugă existența unor surse de aprovizionare cu apă (izvoare, fântâni) necorespunzătoare igienico-sanitar (fără perimetre de protecție, neadecvat construite) care pot fi afectate de încărcarea apelor subterane cu substanțe organice și chimice, ceea ce influențează negativ calitatea surselor cu apă potabilă;  Animalele moarte care nu sunt gestionate în nici un fel;  Lipsa zonelor de protecție a apelor de suprafață, amenajarea malurilor.  Unele gospodării dispun de puțuri absorbante prin care apele menajere sunt preluate de sol cu un mare risc de contaminare a pânzei freatice. Aer Pe raza comunei Valea Lupului nu s-au identificat poluanți majori care să justifice amplasarea unor stații de monitorizare complexe a calității aerului iar poluarea sonora este doar temporară și de mică intensitate și este dată de activități specifice neperiodice. Sursele de poluare a aerului sunt nesemnificative, datorate în principal:  Traficului auto de pe drumul național și drumurile sătești – rețeaua de drumuri nu cunoaște o extindere foarte mare, astfel încât nici emisiile de poluanți din arderea combustbililor fosili nu sunt de natură să afecteze semnificativ mediul,  Intensitații traficului rutier – activitate generatoare de zgomot – care este redus, astfel încât zgomotul nu constituie o problemă pentru calitatea mediului;  Lipsei perdelelor de protecție de-a lungul cailor de comunicație (total sau parțial) și în special a celor cu trafic intens (DN);  Emisiilor datorate animalelor din procese metabolice, descompunerii aerobe și anaerobe a deșeurilor organice (zootehnice și menajere) etc.  Emisilor din procese de combustie controlate – arderea combustibililor solizi în sobe gospodărești – emisii de fum (particule) în cantități nesemnifcative, cantonate în principal în perioadele de iarnă;  Emisilor din procese de combustie necontrolate – incendii: clădiri, miriști etc. Din aceste procese rezultă poluanți atm.: CO, CO2, NOx, SO2, și în principal pulberi. Lipsa perimetrelor de protecție sanitară a surselor de apă, determină de asemenea calitatea necorespunzătoare a apei. Sol În comuna Valea Lupului mediul înconjurător nu este afectat de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări esențiale ale calității componentelor unor factori de mediu, totuși există o serie de situații și aspecte negative, respectiv activități umane și fenomene naturale, care afectează local apele și solurile. Factorii de degradare a solurilor în comună au fost identificați ca fiind:  Inexistența unor sisteme de canalizare, depozitările întâmplătoare de deșeuri menajere și gunoi de grajd, folosirea fertilizanților în agricultură, surse de apă (fântâni) incorect construite și amplasate, lipsite de protecție sanitară, determină, prin spălări, scurgeri neorganizate și infiltrații de ape meteorice, impurificări ale apelor de suprafață și mai ales a celor subterane cu substanțe chimice și bacteriologice peste limitele admise.  Fenomenele naturale reprezentate prin excesul de umiditate prezent local în zona joasă de șes, precum și cele de eroziune torențială și de suprafață, prezente în lungul unor mici afluenți secundari și pe versanții descoperiți, determină degradarea solurilor astfel afectate și reducerea posibilității de utilizare a terenurilor respective. Solul, ca rezultat al interacțiunii tuturor elementelor mediului și suport al întregii activități umane, este influențat puternic de acestea, atât prin acțiuni antropice, cât și ca urmare a unor fenomene naturale. Principalele procese de degradare sunt:  Eroziunea hidrica in suprafață;  Eroziunea in adâncime; MEMORIU GENERAL 32

Pagina 33

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI  Alunecările de teren;  Saraturarea (salinizarea, alcalizarea);  Acidifierea;  Excesul de umiditate;  Compactarea;  Poluarea chimica;  Excavările pentru diverse materiale;  Acoperirea solului cu depozite de materiale sterile;  Depozite de deșeuri, reziduuri urbane si menajere. Principalele activități și fenomene care influențează negativ solul sunt reprezentate de:  Depuneri întâmplătoare de deșeuri menjare și dejecții de grajd de la populație, localitățile comunei neavând platforme de depozitare special amenajate;  Administrarea incorectă a substanțelor chimice fertilizante și pentru combaterea dăunătorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lor în sol; în ultimii ani folosirea acestor substanțe în agricultură s-a redus mult. Depunerile necorespunzătoare ocupă nerațional și nejustificat terenurile. Fenomenele fizice care afectează solurile determinând degradarea lor, sunt reprezentate prin alunecări de teren, eroziuni, exces de umiditate, acidifieri, compactări. Aceste fenomene se produc datorită unor condiții naturale care acționează în interdependență: apele subterane, pantele și energia reliefului, substratul geologic, regimul ploilor, caracterul argilos al luncilor, gradul de acoperire cu vegetație ș.a. Acestora li se adaugă influențele unor activități antropice vechi (desțeleniri, defrișări, agrotehnici înapoiate, exploatări de roci utile) sau mai noi (neîntreținerea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, agrotehnici improprii terenurilor în pantă, desțelenirea unor versanți predispuși alunecărilor și eroziunilor). Consecințele poluării solurilor se reflectă în primul rând asupra potențialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităților biologice și de fertilitate. Alte consecințe se referă la ocuparea nerațională a unor terenuri, scoaterea lor din circuitul productiv și schimbarea modului de folosință. În funcție de natura problemelor care afectează solul, se disting:  Zone cu soluri degradate prin exces de umiditate și inundații, localizate în zona joasă de șes;  Soluri degradate de alunecări de teren și eroziuni torențiale, localizate pe versanții cu pante mari și medii;  Soluri degradate prin eroziune de suprafață, localizate pe versanții cu înclinări mici și medii; In acest moment gestiunea deșeurilor nu se realizează conform standardelor UE. In cazul neimplementării PUG calitatea solului va cunoaște o continua degradare iar riscurile generate de alunecările de teren, eroziunea cauzata de precipitații vor creste considerabil cu grave repercusiuni asupra calității solului. De asemenea, agricultura nu va cunoaște o îmbunătățire continuă, astfel încât vor fi posibile utilizări neraționale ale îngrășămintelor chimice și pesticidelor, cu efecte negative directe asupra calității solurilor. Priorități de intervenție Din analiza critică a situației existente se desprinde concluzia că în diminuarea disfuncționalităților și problemelor de mediu trebuie formulate prioritar o serie de propuneri și măsuri de intervenție urbanistică ce privesc:  Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversări, etc);  Epurarea și preepurarea apelor uzate;  Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri și taluzuri, plantări de zone verzi, etc;  Organizarea sistemelor de spații verzi;  Delimitarea orientativă a zonelor protejate și restricțiile generale pentru protejarea patrimoniului natural și construit;  Zonele pentru refacere peisagistică și reabilitare urbană. MEMORIU GENERAL 33

Pagina 34

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI 2.11. DISFUNCTIONALITATI Din analizele realizate precum și din cele semnalate de către conducerea comunei, corelând fenomenele de natură economică cu aspectele vieții sociale se constată o serie de probleme cu relevanță în contextul socio – economic actual care sunt de fapt în strânsă legătură cu problemele întregului județ:  Nivel redus al condițiilor de trai în general;  Puterea scăzută de cumpărare;  Caracterul predominant rural al teritoriului;  Dezechilibre în dezvoltarea economică;  Situația grea din agricultură, în special în sectorul privat;  Dezvoltarea slabă a sectorului terțiar și a întreprinderilor mici și mijlocii;  Niveluri înalte ale mortalității, migrației și șomajului;  Rata redusă a salariaților din populația activă ocupată;  Predominanța sectorului primar în structura populației active;  Migrația ex-comunală a forței de muncă;  Insuficiența unui personal calificat în sectoarele educației și sănătății; Aceste probleme au drept cauză:  Resurse naturale și materiale reduse;  Lipsa unei strategii pe termen lung pentru restructurarea sectorului industrial și pentru dezvoltarea serviciilor;  Nivelul redus al salariilor și pensiilor;  Depopularea zonei;  Îmbătrânirea populației din agricultură;  Lipsa investițiilor străine;  Lipsa resurselor financiare;  Nivelul scăzut al productivității muncii; Obstacolele care stau în calea rezolvării rezolvarea acestor probleme sunt:  Tradiționalismul, spiritul conservator, mentalitatea “resemnării” și sentimentul marginalizării;  Nivelul redus al bugetelor locale;  Blocajul financiar;  Nivelul redus al investițiilor în sănătate, infrastructură și locuințe;  Echipamentul tehnic insuficient și uzat din agricultură; În urma analizei acestor probleme, cauze și obstacole, am conceput următorul tabel care prezintă disfuncționalitățile pe domenii: DOMENII DISFUNCȚIONALITĂȚI  Declinul producției vegetale; AGRICULTURĂ  Terenuri degradate, improprii agriculturii;  Dezechilibrarea structurii pe categorii de folosință a terenurilor;  Dezechilibrarea structurii pe categorii de culturi; Funcționarea necorespunzătoare a sistemului de aprovizionare tehnico – materială a serviciilor pentru agricultură;  Slaba implicare în preluarea producției agricole de la producători; AGRICULTURĂ  Organizarea deficitară, fărâmițarea proprietăților agricole;  Slaba utilizare a cadrelor cu pregătire medie și superioară;  Reducerea accentuată a efectivelor de animale și scăderea calității materialului genetic.  Posibilități reduse de prelucrare a producției agricole; MEMORIU GENERAL 34

Pagina 35

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI INDUSTRIE  Volum mic al investițiilor străine și extra comunale în activitățile industriale. TURISM  Slaba valorificare a potențialului turistic.  Lipsa unor servicii ; SERVICII  Existența unor servicii sub standarde.  Echipare redusă; REȚEAUA DE LOCALITĂȚI  Fenomen de dezvoltare tentaculară a vetrei de sat  Degradarea echilibrului demografic, șomaj ridicat, grad de dependentă economică POPULAȚIA ȘI RESURS DE mare. MUNCĂ  Structura necorespunzătoare a locurilor de muncă față de resursele și nevoile localități; LOCUIREA  Procentaj mic de ocupare a unor terenuri din intravilan;  Capacitate insuficientă pentru anumite specialități, absența unui spital clinic general cu DOTĂRI SOCIAL – toate specialitățile, absența sau slaba reprezentare a unor profile importante; CULTURALE  Insuficienta reprezentare a unor dotări de cultură și recreere;  Deplasarea pe distanțe mari pentru asigurarea unor servicii de natură administrativă. ECHIPARE TEHNICĂ  Drumuri subdimensionate;  Drumuri cu îmbracaminte asfaltică degradată sau lipsa totală a acesteia; CIRCULAȚIE  Poduri degradate sau insuficiente ca gabarit;  Intersecții neamenajate.  Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii în regim torențial a apelor; GOSPODĂRIREA APELOR  Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață  Lipsa unor surse de apă necesare asigurării consumurilor existente și de perspectivă  Utilizarea în scop potabil a apei de izvor prin exploatarea izvoarelor, a apei de ALIMENTARE CU APĂ suprafață, a apei freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate-lipsa unor stații de tratare a apei exploatate;  Lipsa alimentării cu apă în sistem centralizat.  Lipsa unui sistem centralizat de canalizare pentru ape uzate menajere; CANALIZARE  Descărcarea apelor pluviale la întâmplare; ALIMENTARE CU ENERGIE  Unele locuințe și anexe construite nu respectă distanțele față de liniile electrice ELECTRICĂ aeriene. ALIMENTARE CU GAZE  Lipsa rețelelor de distribuție și repartiție a gazului metan în toate zonele localității; NATURALE  Prezența în intravilan a traseului de transport gaze naturale. PROBLEME DE MEDIU  Degradarea severă a unor terenuri prin eroziuni, alunecări, exces de umiditate, sărături, etc.; PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI  Degradări punctuale prin poluare a unor cursuri de apă;  Zone cu potențial natural valoros, situri sau rezervații de arhitectură sau arheologice neprotejate. DEPOZITAREA DEȘEURILOR  Existența unor zone de depozitare a deșeurilor cu potențial de poluare de tip aer-apa-sol. MENAJERE 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI Prezentul Plan Urbanistic General, a fost supus procedurii de consultare a populatiei în urma căreia nu au fost primite sesizări sau păreri contra realizării acesteui proiect. În final a fost emis „Raportul informării și consultării publicului privind documentația Actualizare PUG și RLU aferent – ale comunei Valea Lupului – beneficiar Comuna Valea Lupului”. MEMORIU GENERAL 35

Pagina 36

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI În urma discuțiilor purtate cu autoritățile locale, a consultării populației și a analizilor efectuate s-a stabilit ca posibili factori ce vor contribui în relansarea dezvoltării comunei Valea Lupului și a localităților componente:  Situarea comunei într-un spațiu agricol și forestier cu o valoare economică importantă care conduce la ridicarea nivelului vieții individuale a locuitorilor comunei. Acest lucru determină necesitatea ridicării calității vieții colective, deci o echipare și o dotare superioară.  Prelucrarea altor produse agricol –vegetale, animale și a lemnului poate fi o activitate creatoare de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând și servicii cu caracter industrial pentru populație.  Creșterea numărului populației înregistrate în ultima perioadă este un element pozitiv, demonstrând interesul pentru funcțiunea de cazare în general a persoanelor ce iși au serviciul și își desfășoară activitățile profesionale în zona municipiului Iași. Propunerile de dezvoltare ale comunei s-au făcut în urma discuțiilor purtate cu autoritățile locale care exprimă, la rândul lor, dorințele populației comunei, indiferent că este vorba de mărirea intravilanului pentru realizarea de noi locuințe, sau de echiparea tehnico-edilitară a localităților. Pentru ridicarea standardului de viață și civilizație a locuitorilor din comună și pentru mărirea gradului de atracție a localității, considerăm că sunt necesare următoarele direcții de acțiune:  Extinderea localitățili pe suprafețe de teren lipsite de factori de risc natural - propice construirii de locuințe și alte funcțiuni complementare;  Delimitarea suprafețelor de teren cu riscuri naturale și instituirea unor condiții și interdicții de construire;  Modernizarea căilor de circulație;  Realizarea de noi obiective de folosință publică în zonele defavorizate ale comunei și renovarea celor existente;  Amenajarea de parcuri, terenuri de joacă pentru copii și terenuri de sport;  Întreprinderea de acțiuni destinate stabilizării tineretului, ocrotirii persoanelor vârstnice, înscrierea comunei în programe de reducere a șomajului  Stimularea sectorului economic prin implicarea activă a organelor locale în drept în acțiunea de sprijinire, informare și încurajarea întreprinzătorilor ce desfășoară diverse activități economice;  Dezvoltarea serviciilor de gospodărire comunală, înființarea unui serviciu public propriu de salubritate;  Introducerea unui sistem de management al deșeurilor la nivelul comunei;  Găsirea de fonduri pentru dezvoltarea echipării tehnico–edilitare a întregii comune;  Promovarea activităților turistice;  Întreprinderea de acțiuni în protecția și conservarea mediului. MEMORIU GENERAL 36

Pagina 37

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE Pentru elaborarea PUG, au fost studiate o serie de documentații – studii – ce au stat la baza propunerilor de dezvoltare urbanistică și anume :  Planul de Amenajare a Teritoriului Național – secțiunile : o Secțiunea I: Rețele de transport - Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național; o Secțiunea II: Apa - Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național modificată prin Legea nr. 20/2006; o Secțiunea III: Zone protejate - Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național; o Secțiunea IV: Rețeaua de localități - Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național; o Secțiunea V: Zone de risc - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național; o Secțiunea VIII: Zone cu resurse turistice - Legea nr. 190/2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național;  Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași, SC HABITAT PROIECT SA IAȘI;  Planul Urbanistic General al comunei Valea Lupului – SC URBATECH SRL Iași – 2009  Consultări permanente cu primăria și Consiliul Județean Iași; 3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI Evoluția comunei Valea Lupului este corelată cu evoluția întregului județ, așa cum rezultă din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean - PATJ Iași. Strategia de dezvoltare vizează definirea principalelor repere de dezvoltare ale comunității cu accent deosebit pe măsurile ce necesită a fi abordate în perioada 2021-2027. Aceasta are rolul de a identifica obiectivele, prioritățile și direcțiile de dezvoltare locală și de a planifica acțiuni care vor conduce la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă. Din evaluarea stării economico – sociale a comunei Valea Lupului și din analiza posibilităților plauzibile de evoluție pozitivă în viitor a spațiului studiat, au rezultat o serie de priorități și oportunități ce pot jalona perspectiva dezvoltări iacestei comune. Proiectele prioritare, stabilite de Comuna Valea Lupului sunt: Infrastuctura fizică:  Realizarea/ extinderea/ modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si statii de tratare a apei;  Realizarea/ extinderea/ modernizarea sistemelor de canalizare si statii de epurare a apelor uzate;  Reabilitare/ modernizare drumuri comunale si satesti - investiții, lucrări în continuare;  Reabilitarea și modernizarea infrastructurii pietonale a drumurilor satesti si comunale.  Amenajarea de căi de circulație pentru bicicliști, pe trasee de cicloturism.  Amenajarea domeniului public prin spații de calitate, proiecte de iluminat public și amenajare peisagistică. Actiuni de mediu:  Extinderea și modernizarea infrastructurii de colectare, procesare și depozitare deșeuri;  Promovarea construcției parcurilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile;  Instalarea sistemelor de producere și distribuție a energiei electrice și termice din surse regenerabile pentru clădirile instituțiilor publice;  Promovarea colectării separate, la sursă a deșeurilor biodegradabile în vederea producerii de compost;  Promovarea dezvoltării a industriilor de prelucrare/valorificare a deșeurilor;  Realizarea de spatii verzi publice, pentru petrecerea timpului liber al cetatenilor. MEMORIU GENERAL 37

Pagina 38

PUG ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VALEA LUPULUI Dezvoltarea mediului de afaceri si exploatarea potentialului turistic:  Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (incubatoare de afaceri, centre de transfer tehnologic, crearea de parteneriate pentru sprijinirea si dezvoltarea inițiativei antreprenoriale;  Reabilitarea, conservarea și valorificarea obiectivelor de patrimoniu în vederea dezvoltării turismului .  Amenajarea pentru activități turistice a siturilor naturale și antropice cu potențial .  Dezvoltarea de investitii in agreement de masa.  Activități de promovare a potențialului turistic local inclusiv la târguri și evenimente de specialitate  Realizarea și derularea unei campanii de marketing precum și stabilirea unui pachet de facilități pentru atragerea de investitori. Cresterea potentialului agricol  Creșterea competitivității agriculturii prin înființarea structurilor asociative (asociații, grupuri de producători) pentru servicii conexe producției agricole (colectare, depozitare, procesare, marketing, lobby, irigații etc.)  Promovarea și susținerea parteneriatelor între procesatori și producătorii agricoli înscriși în diferite forme associative  Facilitarea realizării cadastrului digital în vederea îmbunătățirii datelor disponibile și serviciilor aferente pentru cetățeni, societăți comerciale, organizații nonguvernamentale și alte instituții publice  Facilitarea realizării piețelor agroalimentare sezoniere sau permanente.  Sprijinirea dezvoltării de centre de colectare, prelucrare și procesare a produselor agricole prin obținerea de fonduri guvernamentale  Sprijinirea educației antreprenoriale și a tinerilor întreprinzători din domeniile agricole și domenii conexe Administratie publica  Identificarea soluțiilor optime de operare a patrimoniului și realizarea de investiții de modernizarea și dotare a acestora.  Formarea personalului din administratia publica locala Social  Investiții privind dezvoltarea infrastructurii sociale  Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor sociale  Dezvoltarea serviciilor sociale orientate spre promovarea autonomiei persoanei vulnerabile și favorabile incluziunii sociale Cresterea gradului de educatie  Modernizarea sediilor și imbunatatirea dotarilor unităților școlare si bibliotecii.  Diversificarea activitatilor cultural artistice Sanatate  Modernizarea și dotarea unităților sanitare de importanță locală.  Extinderea si imbunatatirea serviciilor medicale  Crearea unui centru destinat persoanelor de varsta a treia 3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU  Poziția localităților în rețeaua județului Comuna Valea Lupului este situată în partea central - estică a județului Iași și în partea de vest a municipiului Iași. Aflându-se la o distanță mică de municipiul Iași (1 km), comuna Valea Lupului este sub influența relațiilor de natură publică create de instituțiile din municipiu. Unele dintre aceste instituții își desfășoară activitatea ca direcții (finanțe, statistică, sănătate, muncă, protecție socială, agricultură, alimentație, etc.), inspectorate, (protecția muncii, învățământ, cultură, poliție,etc.), oficii (protecția consumatorilor, forțe de muncă, cadastru, organizarea teritoriului), filiale ale regiilor autonome, etc. Unele instituții descentralizate cu sediul în municipiul Iași coordonează servicii regionale din domeniu juridic, ecleziastic, transporturi,etc. Deplasarea către municipiul Iași este foarte mult facilitată de starea bună a drumurilor de legătură.

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.