Document
Strategie Dezvoltare Durabila 2014-2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 63,1 MB · modificat pe site: 11.03.2019
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategie Dezvoltare Durabila 2014-2020”, Comuna Valea Lupului, jud. Iași. Sursa: http://comuna-valealupului.ro/wp-content/uploads/2019/03/strategie-2016-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/valea-lupului/2073-strategie-dezvoltare-durabila-2014-2020, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
TRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA
2014 - pitii
PRIMĂRIA - COMUNA VALEA LUPULU
Judetul IAS
Pagina 2
OPIS
1. INTRODUCERE
1.1 MOTIVARE
1.2 MISIUNEA STRATEGIEI
1.3 CONSIDERATII GENERALE
1.4 CADRUL STRATEGIC
1.5 OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE ALE STRATEGIEI
1.6 METODOLOGIA STRATEGIEI
2. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI VALEA LUPULUI
2.1 CAPITALUL NATURAL
Repere istorice
Pozitionare geografica si încadrarea administrativ-teritoriala
Relieful si factorii de mediu
Clima
Hidrografia
Solul si spatiile verzi
Flora si fauna
Aerul si poluarea sonoră
Riscuri naturale
— [PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [ =
Pagina 3
2.2 CAPITALUL SOCIO-UMAN
Populatia comunei — cresterea demografica
Forta de muncă în servicii medicale si învatamant
Componenta socio-culturala
Zone de agrement si obiective de interes public
Protectia sociala
2.3 CAPITALUL ANTOPIC
Organizarea spatiala,
— infrastructura si
— utilitatile publice
Mediul economic al comunei Valea Lupului
3. ANALIZA SWOT — prezentarea conceptului
3.1 ANALIZA SWOT COMPARATA
COMUNA VALEA LUPULUI versus REGIUNEA DE NORD-EST -— pe
tematici
Pozitionarea geografica — Relief
Calitatea factorilor de mediu
Infrastructura rutiera, retele tehnico-edilitare, energetice si de comunicatie
Potentialul economic
Mediul institutional
Populatia Forta de munca
Invatamant
Sanatate — Asistenta sociala
Cultura si mass-media
Urbanism si amenajarea teritoriului
Turism
Sport si agrement
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI | ——
Pagina 4
OPIS
1. INTRODUCERE
1.1 MOTIVARE
1.2 MISIUNEA STRATEGIEI
1.3 CONSIDERATII GENERALE
1.4 CADRUL STRATEGIC
1.5 OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE ALE STRATEGIEI
1.6 METODOLOGIA STRATEGIEI
2. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI VALEA LUPULUI
2.1 CAPITALUL NATURAL
Repere istorice
Pozitionare geografica si încadrarea administrativ-teritoriala
Relieful si factorii de mediu
Clima
Hidrografia
Solul si spatiile verzi
Flora si fauna
Aerul si poluarea sonoră
Riscuri naturale
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
ÎN
Pagina 5
2.2 CAPITALUL SOCIO-UMAN
Populatia comunei — cresterea demografica
Forta de muncă în servicii medicale si învatamant
Componenta socio-culturala
Zone de agrement si obiective de interes public
Protectia sociala
2.3 CAPITALUL ANTOPIC
Organizarea spatiala,
— infrastructura si
— utilitatile publice
Mediul economic al comunei Valea Lupului
3. ANALIZA SWOT — prezentarea conceptului
3.1 ANALIZA SWOT COMPARATA
COMUNA VALEA LUPULUI versus REGIUNEA DE NORD-EST - pe
tematici
Pozitionarea geografica — Relief
Calitatea factorilor de mediu
Infrastructura rutiera, retele tehnico-edilitare, energetice si de comunicatie
Potentialul economic
Mediul institutional
Populatia Forta de munca
Invatamant
Sanatate — Asistenta sociala
Cultura si mass-media
Urbanism si amenajarea teritoriului
Turism
Sport si agrement
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
|
Pagina 6
4. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE -— consideratii generale
4.1 VIZIUNEA STRATEGICA
OBIECTIVELE STRATEGICE
OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI
OBIECTIVELE SPECIFICE ALE STRATEGIEI
Dezvoltarea rurala prin intermediul agriculturii
Dezvoltare prin turism rural
Dezvoltare rurala prin crearea zonelor de agrement
Dezvoltarea resurselor umane prin cresterea competitivitatii
Modernizarea infrastructurii rutiere
Gospodarirea moderna a apelor
Extinderea retelelor de gaz
Modernizarea iluminatului public
Gestionarea inteligenta a deseurilor menajere
5. IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA Al EVALUAREA STRATEGIEI
6. PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
N NN II
Pagina 7
Strategia de dezvoltare a comunei VALEA LUPULUI, jud. IASI pentru perioada
2014 — 2020 prezintă acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea
condițiile necesare dezvoltării viitoare a comunei și releva proiectele și oportunitățile pe care
ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană. Ca parte a comunității europene, com.
Valea Lupului are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii și de o
strategie care sa sublinieze rolul important ce revine valorificării potențialului de absorbție a
fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în masură să o prezentăm
cetățenilor comunei, are în vedere principalele direcții de dezvoltare pe care comuna ar
trebui să le urmeze. Aceste direcții sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională și
națională, dar și directivelor, valorilor și principiilor europene.
Identificarea corectă a elementelor cuprinse în prezenta stategie s-a facut prin
consultări publice, atât individuale cât și de grup și ne-a ajutat să consolidam scopurile și
obiectivele strategice. Acestea traseaza principalele atribute ale actiunii de găsire a celor mai
potrivite direcții de dezvoltare care, odată implementate, vor schimba în mai bine viața
locuitorilor comunei. Strategia comunei Valea Lupului pentru 2014-2020 își propune să
aducă toți factorii implicați în îndeplinirea sa, la o stare de colaborare sub o aceeași viziune,
pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât și a celor ce pot veni din
exteriorul comunei.
Pe baza strategiei se fundamentează și se justifică cererile de finanțare pentru
atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este
important să se acorde o atenție deosebită acestui document elaborat și să se asigure o
participare cât mai largă a cetățenilor la
punerea. în aplicare.
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 8
Strategia de dezvoltare a comunei VALEA LUPULUI, jud. IASI pentru perioada
2014 — 2020 prezintă acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea
condițiile necesare dezvoltării viitoare a comunei și releva proiectele și oportunitățile pe care
ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană. Ca parte a comunității europene, com.
Valea Lupului are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii și de o
strategie care sa sublinieze rolul important ce revine valorificării potențialului de absorbție a
fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în masură să o prezentăm
cetățenilor comunei, are în vedere principalele direcții de dezvoltare pe care comuna ar
trebui să le urmeze. Aceste direcții sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională și
națională, dar și directivelor, valorilor și principiilor europene.
Identificarea corectă a elementelor cuprinse în prezenta stategie s-a facut prin
consultări publice, atât individuale cât și de grup și ne-a ajutat să consolidam scopurile și
obiectivele strategice. Acestea traseaza principalele atribute ale actiunii de găsire a celor mai
potrivite direcții de dezvoltare care, odată implementate, vor schimba în mai bine viața
locuitorilor comunei. Strategia comunei Valea Lupului pentru 2014-2020 își propune să
aducă toți factorii implicați în îndeplinirea sa, la o stare de colaborare sub o aceeași viziune,
pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât și a celor ce pot veni din
exteriorul comunei.
Pe baza strategiei se fundamentează și se justifică cererile de finanțare pentru
atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este
important să se acorde o atenție deosebită acestui document elaborat și să se asigure o
participare cât mai largă a cetățenilor la
punerea în aplicare.
——————————————————— [PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 9
Strategia de dezvoltare a comunei VALEA LUPULUI, jud. IASI pentru perioada
2014 — 2020 prezintă acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea
condițiile necesare dezvoltării viitoare a comunei și releva proiectele și oportunitățile pe care
ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană. Ca parte a comunității europene, com.
Valea Lupului are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii și de o
strategie care sa sublinieze rolul important ce revine valorificării potențialului de absorbție a
fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în masură să o prezentăm
cetățenilor comunei, are în vedere principalele direcții de dezvoltare pe care comuna ar
trebui să le urmeze. Aceste direcții sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională și
națională, dar și directivelor, valorilor și principiilor europene.
Identificarea corectă a elementelor cuprinse în prezenta stategie s-a facut prin
consultări publice, atât individuale cât și de grup și ne-a ajutat să consolidam scopurile și
obiectivele strategice. Acestea traseaza principalele atribute ale actiunii de găsire a celor mai
potrivite direcții de dezvoltare care, odată implementate, vor schimba în mai bine viața
locuitorilor comunei. Strategia comunei Valea Lupului pentru 2014-2020 își propune să
aducă toți factorii implicați în îndeplinirea sa, la o stare de colaborare sub o aceeași viziune,
pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât și a celor ce pot veni din
exteriorul comunei.
Pe baza strategiei se fundamentează și se justifică cererile de finanțare pentru
atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este
important să se acorde o atenție deosebită acestui document elaborat și să se asigure o
participare cât mai largă a cetățenilor la
punerea în aplicare.
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 10
1.1 MOTIVARE
În iunie 2010, Consiliul European a aprobat strategia Europa 2020, strategia UE
pentru atingerea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Strategia detaliază
obiectivele principale ale UE pentru anul 2020 în ceea ce privește cercetarea și inovarea,
schimbările climatice și energia, ocuparea forței de muncă, educația și reducerea sărăciei,
care trebuie transpuse în obiective naționale. În acest sens Uniunea Europeană a elaborat
recomandări relevante pentru fiecare țară legate de orientările generale ale politicilor
economice și se referă la măsurile de stimulare a creșterii definite în programele
naționale de reformă:
Y în special cele referitoare la cercetare și inovare, la infrastructurile și
serviciile TIC;
Y. consolidarea capacității IMM-urilor de a se dezvolta și de a se
internaționaliza, inclusiv favorizând accesul la finanțarea nebancară;
Y. accesarea de noi surse de creștere, precum tehnologiile cu emisii reduse
de carbon, eficiența energetică sau energiile regenerabile;
Y sprijinul pentru gestionarea deșeurilor și a apei și pentru sistemele de
stabilire a prețurilor și exploatarea și gestionarea durabilă a resurselor
naturale;
Y instituirea unor planuri multianuale pentru investitii în infrastructuri;
V. reforme evidente a sistemelor de sănătate;
V stabilirea liniilor directoare privind ocuparea forței de muncă, în special
cele menite să sporească eficacitatea politicilor active pe piața muncii și
să amelioreze capacitatea serviciilor publice de ocupare a forței de
muncă, să promoveze egalitatea de șanse între femei și bărbați și să
favorizeze un mai bun echilibru la locul de muncă, să integreze mai
bine pe piața muncii grupurile vulnerabile, să amelioreze rezultatele în
domeniul educației, să adapteze competențele la necesitățile pieței
muncii, să adopte și să pună în aplicare strategii globale de învățare pe
tot parcursul vietii, să combată abandonul școlar și să îmbunătățească
accesul la educație.
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 11
În acest sens, Comisia Europeană consideră, cităm: “Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității (bazată pe experiența inițiativei LEADER în cadrul dezvoltării
rurale) poate completa și consolida formularea politicilor publice pentru toate fondurile
CSC. Ea vizează creșterea eficacității și a eficienței strategiilor de dezvoltare teritorială,
delegând procesul de luare a deciziilor și de punere în aplicare către un parteneriat local
format din actorii din sectorul public și cel privat și din actorii societății civile. Dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunității ar trebui să fie pusă în aplicare în cadrul unei
abordări strategice a responsabililor politici, pentru a garanta că definirea „ascendentă” a
necesităților locale ține cont de prioritățile stabilite la un nivel superior. Prin urmare, statele
membre vor trebui să definească abordarea în materie de dezvoltare locală plasată sub
responsabilitatea comunității aplicabilă ansamblului fondurilor CSC și ar trebui să includă
referințe la acest tip de dezvoltare în contractele de parteneriat.”
Având în vedere această viziune clară a Uniunii Europene asupra importanței
dezvoltării durabile în ansamblul UE dar și la nivel național, regional și local, prezenta
strategie de dezvoltare durabilă 2014-2020, a comunei Valea Lupului este în totală
concordanță cu recomandările UE.
an MAZI
|.
CONSILIUL LOC, |
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
ce ac ir
Pagina 12
1.2 MISIUNEA STRATEGIEI
Pentru prima dată conceptul de dezvoltare durabila a luat nastere in anul 1972 în
cadrul unei Conferinte privind Mediul de la Stokckholm. În 1983 este preluat conceptul de
către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Iar în 1987, la un an de la catastrofa de la
Cernobal, în cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulată cea mai
citata definiție a dezvoltării durabile: “Dezvoltarea durabilă este cea care urmarește nevoile
prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile
lor”. Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv și al Uniunii Europene, începand cu 1997,
când a fost inclus în Tratatul de la Maastricht.
Scopul declarat al Strategiei de dezvoltare durabilă este acela de acționa pentru o
îmbunătățire continuă a calității vieții atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele
viitoare. Dar acest lucru nu se poate obține decât în cadrul unor comunităti capabile și
dornice să utilizeze resursele în mod rațional și eficient și să descopere potențialul ecologic
al economiei, asigurând prosperitate, protecția mediului și coeziune socială.
Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoita privește întreaga Europa în ansmablul ei
dar ține cont și de caracteristicile specifice fiecarei zone de dezvoltare și de aceea propune
mijloace de imbunatățire a cooperarii cu nivelul guvernamental și toți ceilalți factori de
decizie, cu ONG-uri și cu cetățenii, entități care trebuie să își unească eforturile pentru
dezvoltare durabilă.
Cooperarea pentru o dezvoltare durabilă trebuie să fie o preocupare permanentă atât
pentru UE, cât și pentru statele membre. Politica comunitară de dezvoltare durabilă trebuie
să fie complementară politicilor derulate de statele membre și implicit de toate forurile
naționale și locale.
Astfel Strategia de Dezvoltare Durabilă odată elaborată devine automat document
programatic de bază al aspirațiilor de dezvoltare ale comunității analizate, deoarece este |
obligatoriu realizat în concordanță cu nevoile cetățenilor. Întregul conținut dar și concluziile |
au la bază dorința expresă a cetățenilor comunei Valea Lupului.
Opinia locuitorilor a fost cunoscută utilizând metodele de cercetare formală cu cele
două ramuri: cantitativă și calitativă.
Astfel în ceea ce privește cercetarea calitativă, operatorii au utilizat interviuri în
profunzime, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin utilizarea anchetelor. |
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 13
Instrumentul de colectare a datelor din ancheta este chestionarul aplicat cetatenilor
comunei Valea Lupului iar formele evaluative luate în considerare sunt ratingurile insumate.
Eșantionarea de tip neprobabilistic — accidental a fost făcut în funcție de numărul de
locuitori ai comunei, iar la final a fost analizeat rezultatul si interpretat.
Strategia fiind un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile
actuale ale comunității și atingerea acestora în viitor, are un rol de bază în coordonarea și
corelarea activitățiilor conducerii primăriei. Totodată este realizată o evaluare corectă a
situației actuale a comunei, cât și a potențialului local și a tuturor oportunitățiilor de
dezvoltare, cu scopul final de creștere a calității vieții în concordanță cu principiile
conceptului dezvoltării durabile.
1.3 CONSIDERAȚII GENERALE
Strategia de Dezvoltare Durabilă Locală 2014-2020 a comunei Valea Lupului,
vizează o perioadă de 7 ani, timp în care Planul Local de Acțiune elaborat este adaptat
permanent în funcție de dorințele comunității locale, schimbarile economico-sociale,
culurale, teritoriale și de mediu. Actualizarea trebuie să fie periodică, preferabil prin analiză
bianuală, sau de ori de câte ori se simte o necesitate stringentă și să țină cont și de mutațiile
intevenite la nivel național și regional, dar în același timp să corespundă recomandărilor
Uniunii Europene.
Realizarea analizelor coerente cu scopul de atingere a obiectivelor strategiei de
dezvoltare are la bază implicarea și participarea activă a tuturor factorilor decizionali și a
altor actori implicați în viața comunității din comuna Valea Lupului, jud. IAȘI, și anume:
> Administrația Locală — prin Instituția Primăriei și a Consiliului Local, care
trebuie să-și reevalueze și planifice dezvoltarea instituțională pentru
acordarea suportului logistic minim necesar;
yYv Consiliul Județean IAȘI;
Prefectura IAȘI;
YVyvyv
AJOFM, ITM, Direcția Agricolă, Agenția pentru Protecția Mediului;
Cetățeni și organizații, actori principali ai dezvoltării locale care trebuie să
participe activ la luarea deciziilor și implementarea acestora în folosul întregii
comunități locale;
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 14
> Mediul antreprenorial — care trebuie îndemnat să contribuie financiar prin
achitarea la timp a taxelor și imozitelor locale și nu numai, și prin asigurarea
unui climat informațional și logistic viabil;
Pentru realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile se are în vedere accesarea și
fondurilor comunitare care România le are la dispoziție în calitate de membru al
folosirea pe
UE.
1.4 CADRUL STRATEGIC
Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru
2000-2004, 2004-2006 și 2007-2013. În prezent sunt pe masa de lucru strategiile
perioadele
de dezvoltare pentru intervalul urmator 2014-2020. Experiența procesului de planificare s-a
la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme
îmbogățit
de parteneriat.
În comparație cu generația anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea
de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generație de politici
integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaționale
fonduri cât și programele cu finanțare națională de la nivel central și local.
cu europene
Această nouă abordare nu doar o reformulare a obiectivelor și instrumentelor, ci
presupune
și a structurii și cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin
coordonarea acțiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare.
“În contextul viitorului exercițiu financiar 2014-2020, avându-se în vedere
existente la nivelul regiunilor ce determină creșterea disparităților intra și interprovocările
regionale, în cadrul procesului de planificare strategică este nevoie de abordare integrată,
și sustenabilă, care să cuprindă și să includă instrumente corelate, capabile să
inteligentă
faciliteze implementarea obiectivelor stabilite. În acest context, este nevoie de coordonarea
activităților, de tuturor actorilor relevanți în vederea coagulării eforturilor pentru
cooperarea
dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și evitarea paralelismului între diverse strategii de
dezvoltare, politici, și proiecte dezvoltate de diferite unități ale administrației
programe
centrale. Mai mult, având în vedere accentuarea gradului de competitivitate între regiunile
în și menținerea de investiții, în atragerea de investitori și forță de muncă
europene atragerea
calificată, în contextul eforturilor depuse de a depăși criza economică, este nevoie de o
abordare strategică care să asigure eficiență, limitarea cheltuielilor și maximizarea
impactului și efectelor.” —extras din Merodologie PDR 2014-2020.
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 15
> Mediul antreprenorial — care trebuie îndemnat să contribuie financiar prin
achitarea la timp a taxelor și imozitelor locale și nu numai, și prin asigurarea
unui climat informațional și logistic viabil;
Pentru realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile se are în vedere accesarea și
folosirea fondurilor comunitare care România le are la dispoziție în calitate de membru al
pe
UE.
1.4 CADRUL STRATEGIC
Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru
2000-2004, 2004-2006 și 2007-2013. În prezent sunt pe masa de lucru strategiile
perioadele
de dezvoltare pentru intervalul urmator 2014-2020. Experiența procesului de planificare s-a
la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme
îmbogățit
de parteneriat.
În comparație cu generația anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea
de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generație de politici
integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaționale
fonduri cât și programele cu finanțare națională de la nivel central și local.
cu europene
Această nouă abordare nu doar o reformulare a obiectivelor și instrumentelor, ci
presupune
și a structurii și cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin
coordonarea acțiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare.
“În contextul viitorului exercițiu financiar 2014-2020, avându-se în vedere
existente la nivelul regiunilor ce determină creșterea disparităților intra și inter-
provocările
regionale, în cadrul procesului de planificare strategică este nevoie de abordare integrată,
și sustenabilă, care să cuprindă și să includă instrumente corelate, capabile să
inteligentă
faciliteze implementarea obiectivelor stabilite. În acest context, este nevoie de coordonarea
activităților, de tuturor actorilor relevanți în vederea coagulării eforturilor pentru
cooperarea
dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și evitarea paralelismului între diverse strategii de
dezvoltare, politici, și proiecte dezvoltate de diferite unități ale administrației
programe
centrale. Mai mult, având în vedere accentuarea gradului de competitivitate între regiunile
în și menținerea de investiții, în atragerea de investitori și forță de muncă
europene atragerea
în contextul eforturilor depuse de a depăși criza economică, este nevoie de o
calificată,
abordare strategică care să asigure eficiență, limitarea cheltuielilor și maximizarea
impactului și efectelor.” —extras din Metodologie PDR 2014-2020.
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 16
CONTEXTUL EUROPEAN
Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la
nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv
dezvoltarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul UE, prin
stabilirea de priorități care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de
ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune economică și socială. Pentru a atinge
aceste ținte, UE a stabilit cinci obiective ambițioase, referitoare la:
- ocuparea forței de muncă
- cercetare, dezvoltare și inovare
- schimbările climatice și energie
- educație
- sărăcie și excluziune socială
Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre și-au stabilit propriile ținte la
nivel național și au definit direcțiile și măsurile strategice necesare pentru atingerea acestora.
Cea mai mare parte a asistenței financiare relevante din partea UE pentru Strategia Europa
2020 va fi pusă la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele
Structurale.
Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanța Planurilor de
Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea
investițiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele
categorii de „poli” sau centre urbane finanțate prin actualul Program Operațional Regional,
orașele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu
includ în acest moment:
+ dezvoltare urbană durabilă — un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate
fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă
provocărilor economice, de mediu, de context și sociale axate pe anumite orașe și
localități;
+ imvestiții teritoriale integrate (integrated territorial investments) care să utilizeze
resursele de la mai multe Axe Prioritare și/sau mai multe PO în vederea dezvoltării
durabile și dezvoltarea de strategii integrate care să aibă ca obiectiv alte zone
definite — managementul fiind delegat unui Organism Intermediar;
10
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 17
CONTEXTUL EUROPEAN
Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la
nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv
dezvoltarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul UE, prin
stabilirea de priorități care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de
ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune economică și socială. Pentru a atinge
aceste ținte, UE a stabilit cinci obiective ambițioase, referitoare la:
- ocuparea forței de muncă
- cercetare, dezvoltare și inovare
- schimbările climatice și energie
- educație
- sărăcie și excluziune socială
Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre și-au stabilit propriile ținte la
nivel național și au definit direcțiile și măsurile strategice necesare pentru atingerea acestora.
Cea mai mare parte a asistenței financiare relevante din partea UE pentru Strategia Europa
2020 va fi pusă la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele
Structurale.
Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanța Planurilor de
Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea
investițiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele
categorii de „poli” sau centre urbane finanțate prin actualul Program Operațional Regional,
orașele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu
includ în acest moment:
+ dezvoltare urbană durabilă — un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate
fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă
provocărilor economice, de mediu, de context și sociale axate pe anumite orașe și
localități;
+ investiții teritoriale integrate (integrated territorial investments)- care să utilizeze
resursele de la mai multe Axe Prioritare și/sau mai multe PO în vederea dezvoltării
durabile și dezvoltarea de strategii integrate care să aibă ca obiectiv alte zone
definite — managementul fiind delegat unui Organism Intermediar;
10
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
.—... =
Pagina 18
+ dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (community local led
development)- abordare *de jos în sus” în zone geografice limitate, cu Grupuri
Locale de Acțiune similare inițiativelor LEADER / URBAN.
Totodată, pot fi luate în considerare documente europene în care sunt evidențiate
trenduri teritoriale privind dezvoltarea, respectiv:
= o Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, document care revizuiește
Agenda Teritorială de la Leipzig (2007) în vederea transpunerii în plan teritorial
a prevederilor Strategiei UE 2020;
= Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile, document asumat de
România în 2007 care propune o abordare integrată în planificarea urbană;
=> Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, document lansat de către Comisia
Europeană în 2008, care propune cooperarea, conectarea și concentrarea ca
acțiuni necesare în vederea depășirii barierelor date de diviziunea administrativă,
de distanță și de diferențele de densitate.
Comisia Europeană recomandă ca în cadrul elaborării Planurilor de dezvoltare
regională trebuie să se țină cont de contextul dat de amplasarea periferică a României în
cadrul UE, prevederile documentațiilor urmărind să transforme acest aspect într-o
oportunitate, întărind rolul României de hub între fluxurile economice dintre est și vest. În
acest context trebuie asigurată o atenție sporită rolului strategic pe care îl are Marea Neagră,
Dunărea, dar și cei 1876 de km ce reprezintă graniță a UE, nu doar a României (cu Serbia,
Ucraina și Moldova).
Această dimensiune trans/inter-regională trebuie să se reflecte în Planurile de
Dezvoltare Regională ale regiunilor în cauză, mai ales în cazul în care investițiile relevante
sunt finanțate din surse diferite. O abordare similară ar trebui, de asemenea, pusă în practică
în cazul regiunilor care au strategii de dezvoltare trans/inter-regională puternice, în vederea
evidențierii complementarităților cu regiunile învecinate și maximizarea eventualelor
sinergii.
Analize preliminare cu privire la încadrarea regiunilor în obiectivele politicii de
coeziune pentru perioada 2014-2020 evidențiază faptul că pentru următoarea perioadă de
programare Regiunea București-llfov va fi încadrată în categoria regiunilor dezvoltate
(PIB/locuitor>90% din media UE-27).
11
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 19
Celelalte șapte regiuni de dezvoltare din România vor continua să fie încadrate în
categoria regiunilor slab dezvoltate ale Uniunii Europene, având un PIB/locuitor sub 75%
din media UE-27.
Acest lucru are implicații asupra elaborării planurilor de dezvoltare regională și
identificarea direcțiilor strategice de dezvoltare la nivel regional, ținând cont de tipurile și
proporția finanțării pentru investițiile și activități specifice fiecărei categorii de regiuni.
CONTEXTUL NATIONAL
Cadrul Strategic Național de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020 a
fost elaborat în cursul anului 2012 printr-un proces partenerial, similar celui urmat pentru
elaborarea Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, acest document reflectând și
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională.
Pentru perioada 2007 — 2013, obiectivul PND privind „reducerea cât mai rapidă a
disparităților de dezvoltare socio-economică între România și statele membre ale Uniunii
Europene” a fost implementat prin intermediul măsurilor și acțiunilor avute în vedere în
cadrul celor șase priorități naționale de dezvoltare:
1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaștere
2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și
întărirea capacității administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol
6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării
Aceste priorități cuprinzătoare sunt completate de prioritățile pe termen scurt ale
Programului Național de Reformă al României 2011-2013, care se referă atât la reforma
politicii publice cât și la investiții preconizate, după cum urmează:
* Creșterea eficienței și transparenței administrației publice
* Îmbunătățirea mediului de afaceri
* Ocuparea forței de muncă
* Cercetare, dezvoltare și inovare
* Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră
* Utilizarea surselor de energie regenerabilă
- Eficiența energetică
* Educație
* Incluziune socială
12
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
PE, a a RI
Pagina 20
CONTEXTUL REGIONAL
Planurile de Dezvoltare Regională vor lua în considerare, acolo unde există și sunt de
actualitate, prevederile documentațiilor de amenajarea teritoriului de la nivel național (cele 6
secțiuni aprobate prin lege ale Planului de Amenajare a Teritoriului Național — Căi de
comunicație, Apa, Zone de risc natural, Rețeaua de localități, Zone protejate, Zone cu
resurse turistice), de la nivel regional și sub regional (Planurile de amenajare a teritoriului
zonal regional, Planurile de amenajare a teritoriului zonal inter-județean/inter-comunal) și de
la nivel județean (Planurile de amenajare a teritoriului județean). Documentațiile de
amenajare a teritoriului indică din punct de vedere spațial direcțiile de dezvoltare la diferite
niveluri administrativ -teritoriale, fundamentează programele de dezvoltare și contribuie la
soluționarea unor probleme teritoriale specifice.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), documentul programatic pe
termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României și
direcțiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, va fi de asemenea
luat în considerare, în funcție de stadiul de realizare a diferitelor activități aferente
procesului de elaborare a SDTR.
Planurile de Dezvoltare Regională au în vedere dezvoltarea în ansamblu a regiunilor,
nu numai acele politici care au ca scop reducerea decalajelor, sau cele pentru care în regiuni
există deja Organisme de Implementare.
Strategia de dezvoltare regională definită în cadrul fiecărui Plan trebuie să
urmărească implementarea priorităților prin toate sursele de finanțare potențiale — nu numai
prin intermediul fondurilor UE, deși acestea reprezintă o sursă cheie pentru fiecare regiune.
De asemenea, Planurile de Dezvoltare Regională trebuie să aibă în vedere
complementaritatea cu celelalte regiuni și să își propună sporirea sinergiilor regionale, acolo
unde există potențial pentru acest lucru.
Iașul și implicit, comuna Valea Lupului face parte din Regiunea Nord-Est a
României.
Cu toate că Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României
sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute, ea se situează pe ultimul loc în
raport cu nivelul de dezvoltare.
Astfel, deși în perioada 2005-2008 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a
crescut în termeni reali, rata de creștere înregistrată a fost inferioară celei medii naționale,
ceea ce a condus la o accentuare a disparităților de dezvoltare față de celelalte regiuni.
13
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 21
economică și socială a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada
Situația
economică financiară, anual având loc o scadere reală a produsul intern brut
de criză și
într-un ritm mai accentuat decat cel existent la nivel national.
regional,
datele statistice existente rezultă că indicele de disparitate a scăzut continuu în
Din
atât în condiții macroeconomice de creștere economică cât și de
perioada 2005-2010,
coborând de la 66,7%(2005) la 61,4%(2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu
recesiune,
Regiunea Nord-Est figura cu un indice de disparitate de numai 29%.
media comunitară,
În mediul rural locuiește 57% din populatia regiunii, reprezentand peste 2 milioane
Dintre jumatate de milion îl reprezintă persoanele ocupate în
de persoane. aceștia peste
În cele mai multe cazuri acestea practică o agricultură de subzistență, lucrând
agricultură.
nedezvoltând o activitate aducatoare de venituri(ferme de
pentru propria gospodărie,
este formă de autoconsum, necuantificată în produsul intern brut
subzistență) — practic o
treime dintre aceștia au vârste de peste 55 de ani și nivele reduse de
regional. Mai mult, o
calificare (studii nivel ISCED3 1 si 2).
În în numeroase localități rurale au aparut pungi de sărăcie formate
aceste condiții,
sunt lucrători individuali în agricultură (forma deghizată de șomaj), cu un
din persoane care
nivel redus fără venituri, cu un nivel scăzut de calificare — persoane care au o
sau
redusă la servicii publice de educație și sănătate. Practic trei sferturi din
accesibilitate
săracă regiunii locuiește în mediul rural, iar un sfert dintre aceștia îl reprezintă
populatia a
tineri între 16 și 24 de ani.
În întreprinderile active existente au o productivitate a muncii redusă,
regiune |
mediei 30%. Cele mai scăzute productivități se înregistrează în
inferioară naționale cu
industria prelucratoare și în mod surprinzator în comunicații și informații.
comerț,
al se datorează pe de o parte contribuției modeste aduse
Nivelul scazut productivității
de dezvoltare tehnologică și inovare, iar pe de alta parte de
de sectorul de cercetare,
în practică a rezultatelor de către sectorul productiv. La nivel
transferul redus și punerea
cheltuielilor realizate de sectorul cercetării și dezvoltării reprezintă doar
regional ponderea
intern brut regional, în scădere continuă. Mai mult, din cuantumul total al
0,3% din produsul
cheltuielilor de cercetare-dezvoltare doar o treime sunt realizate de către întreprinderi.
limitată tehnologiei informației și comunicațiilor, cât și gradul redus de
Dezvoltarea a
serviciilor de internet (în special în mediul rural) constituie obstacole în tranziția
penetrare a
către economia cunoașterii.
14
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 22
1 mid
| Regiunea de nord-est a înregistrat în ultimii cinci ani cea mai slabă evoluție din punct
de vedere al productivității. Astfel, produsul intern brut pe cap de locuitor a scăzut cu 1,7%,
de la 4.011 de euro în 2008, la 3.942 de euro anul acesta, reiese din datele Comisiei
Naționale de Prognoză (CNP). Numărul mediu de salariați a scăzut la rândul său cu nouă
procente, de la 592.000 de persoane în urmă cu cinci ani, la 536.000 în 2012, în timp ce
salariile au înregistrat o evoluție pozitivă, puțin sub media națională. Astfel, venitul mediu
net lunar din această regiune a crescut cu 17%, de la 1.155 de lei pe lună, la 1.351 de lei.
Suceava este liderul regional în ceea ce privește evoluția productivității în ultimii
| cinci ani. Astfel, indicatorul PIB/cap de locuitor a cunoscut o creștere de 2,4% în perioada
2008-2012, ușor sub media națională de 2,9%.
Reușita este cu atât mai relevantă dacă ne uităm la rezultatele negative înregistrate în
majoritatea județelor din regiunea de nord-est, unde doar județele Suceava și Bacău au reușit
să devină mai productive în perioada analizată.
În ceea ce privește salariile, acestea au avut o evoluție modestă comparativ cu restul
regiunii, dar și cu media națională. În prezent, salariul mediu net al unui sucevean este de
i
1.091 de lei, cu aproape 20% mai scăzut decât cel înregistrat la nivel național, respectiv
1.540 de lei.
15
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Lc RE N E a i E
Pagina 23
2008 2012 Evoluție
PIB/cap de locuitor (euro) 3.774 3.867 24%
Salariul mediu net (lei) 1.091 1.239 13,6%
Numărul mediu de salariați (mii de
101,6 96,1 54%
persoane)
Rata medie a șomajului (%) 43 7 2,7 pp
Una dintre principalele companii care își aduce aportul la economia suceveană este
grupul austriac Egger, specializat în prelucrarea lemnului. Compania a avut în 2010 afaceri
de 109.5 milioane de euro și peste 470 de angajați, potrivit celor mai recente date ale
Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Productivitatea băcăuanilor a crescut cu modestul procent de 0,9% în ultimii cinci
ani, însă evoluția este net superioară altor județe din regiune, doar Iași reușind să bată
performanța. Pe de altă parte, angajatorii din Bacău oferă cele mai competitive salarii din
regiune, circa 1.489 de lei, ușor peste media națională.
2008 2012 Evoluție
PIB/cap de locuitor (euro) 4.564 4.608 0.9 %
Salariul mediu net (lei) 1.254 1.489 18,7%
Numărul mediu de salariați (mii
122 106,4 12,8 %
de persoane)
Rata medie a șomajului (%) 5,3 7 1.7 pp
O contribuție importantă la economia locală este asigurată de filiala de distribuție a
energiei electrice E.ON Moldova care a avut în 2010 o cifră de afaceri de peste 149 de
milioane de euro, asigurând locuri de muncă pentru 1.654 de salariați, potrivit informațiilor
MFP.
Printre cele mai importante companii locale se numără și două dintre cele mai mari
companii de drumuri din România, respectiv Spedition UMB și Tehnostrade, controlate de
omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”. Împreună, cele două
companii au avut în 2010 afaceri de peste 260 de milioane de euro și au asigurat locuri de
muncă pentru aproape 800 de băcăuani.
16
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 24
Un alt jucător important la nivel național, cu „rădăcini” în Bacău este lanțul de
magazine de bricolaj Dedeman care a avut în 2010 o cifră de afaceri de peste 369 de
milioane de euro și un colectiv de angajați de circa 3.752 de persoane.
Vasluiul a consemnat cele mai slabe rezultate din punct de vedere al evoluției
ani PIB-ul pe cap de locuitor era de 3.005 euro, anul acesta a scăzut la circa 2.780 de euro,
cea mai mică valoare consemnată la nivel național. Mai mult, rata șomajului este cea mai
ridicată de la nivel național, respecitv p 10,7%. Totodată, salariile vasluienilor s-au majorat i) cu
20 de procente, însă continuă să fie cu circa 17% mai mici decât media națională.
2008 2012 Evoluție
i PIB/cap de locuitor (euro) 3.005 2.780 -7,9%
| Salariul mediu net (lei) 1.060 1.273 19,3 %
Numărul mediu de salariați (mii de persoane) 60,8 SI -13,3 %
Rata medie a șomajului (%) 10,2 10,7 0,5 pp
Cea mai mare companie din județul Vaslui este Rulmenți SA, deținută de grupul
Kombassa din Turcia. În 2010, Rulmenți SA a consemnat o cifră de afaceri de peste 54 de
milioane de euro. O altă companie care contribuie la economia locală este Comcereal,
deținută de omul de afaceri Adrian Porumboiu. În 2010, compania care asigură locuri de
muncă pentru circa 450 de vasluieni a avut o cifră de afaceri de 43,5 milioane de euro, reiese
din cele mai recente date ale MFP.
Dacă în urmă cu cinci ani, numărul de salariați din județul Botoșani era cel mai mic
din regiunea de nord-est, respectiv 56.600 de persoane, în 2012, evoluția foarte slabă din
| Vaslui, județ în care s-a consemnat cea mai mare scădere a numărului mediu de salariați din
regiune, a făcut ca Botoșaniul să urce o poziție în acest top.
2008 2012 Evoluție |
| PIB/cap de locuitor (euro) 3.271 3.100 -5,2 % |
| Salariul mediu net (lei) 1.036 1.275 23,1%
Numărul mediu de salariați (mii de persoane) 56,6 53,2 -6%
Rata medie a șomajului (%) 3,5 59 3.3 pp
17
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pa...
Pagina 25
Salariile din județul Neamț au înregistrat cea mai slabă evoluție la nivel regional.
Astfel, chiar dacă salariile au crescut cu 13,3%, salariile medii nete sunt cele mai mici din
nord-estul țării.
2008 2012 Evoluție
PIB/cap de locuitor (euro) 3.627 3.586 -1,1%
Salariul mediu net (lei) 1.042 1.178 13,3%
Numărul mediu de salariați (mii de persoane) 86,5 9,2 -84 %
Rata medie a șomajului (%) 4 73 3:3 pp
Cea mai importantă companie din județul Neamț este ArcelorMittal Tubular
Products din Roman, firmă care a avut în 2010 afaceri de peste 119 milioane de euro și un
efectiv de angajați de 1.195 de persoane, potrivit datelor MFP.
Productivitatea economică redusă determină și un nivel redus al exporturilor, doar
4,3% din volumul total al exporturilor românești este asigurat de regiune — cea mai mare
parte a firmelor se adresează prin produsele și serviciile realizate către piața internă.
În condițiile în care criza economică va continua și cererea agregată și investițiile
publice vor stagna, creșterea reală a produsului intern brut regional nu va putea fi susținută
Zonele rurale, în special cele din partea estică a regiunii, sunt caracterizate printr-un
nivel redus de dezvoltare al infrastructurii de bază — gradul redus de modernizare a
drumurilor comunale care determină o accesibilitate redusă către centrele urbane (implicit la
vedere cantitativ și calitativ în raport cu populația existentă, accesul redus la internet și la
serviciile aferente societății informaționale.
Astfel, numărul întreprinderilor cu servicii și/sau produse în domeniul TIC reprezintă
doar 8% din totalul național, cu o contribuție modestă la cifra de afaceri naționala pe acest
segment. Totodată, numai 36% dintre gospodării au acces la internet, jumatate dintre
gospodării nu au echipamente informatice, iar jumatate din populație nu a accesat niciodată
internetul.
Adaugand la toate aceste elemente și lipsa locurilor de muncă, obținem un tablou al
cauzelor care determină migrarea tinerilor din mediul rural fie către alte State Membre (în
căutarea unui loc de muncă), fie către zonele urbane dezvoltate.
18
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 26
Totodată, zona rurală se confruntă cu probleme de mediu — suprafețe întinse sunt
afectate de fenomenele de pantă (eroziune, alunecări de teren, inundații), însumand o treime
din suprafața totală afectată a României.
Cele mai multe din orașele mici și mijlocii ale regiunii se confruntă cu un nivel
scazut de atractivitate datorat unei complex de factori economici, sociali și de mediu. În cele
mai multe cazuri infrastructura tehnico-edilitară existentă este învechită, iar satele arondate
nu sunt conectate la rețele de utilități.
Accesibilitatea și mobilitatea în interiorul localităților este limitată de gradul avansat
de uzură a străzilor orașenești, de lipsa/insuficienta locurilor de parcare, de foarte slaba
prezență a unor forme alternative de transport (biciclete, transport ecologic, etc).
Nivelul redus al investițiilor private realizate, precum și efectele crizei economice și
financiare au condus la o restrângere a locurilor de muncă existente. Lipsa locurilor de
muncă atractive, a oportunităților de petrecere a timpului liber determină numeroși
absolvenți de învățământ superior să își stabilească domiciliul în alte zone, urbane, mai
dezvoltate. Mai mult, fenomenul migratoriu are loc și în rândul tinerilor absolvenți de liceu
care dețin o calificare.
În aceste condiții, asistăm la un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor — practic,
la fiecare trei tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, unul dintre ei este șomer.
Totodată, deși numeroase zone dispun de oportunități (energii regenerabile, potențial agricol
și zootehnic ridicat), datorită gradului redus de atractivitate nu reușesc să atragă investițiile
necesare care să valorifice aceste oportunități și implicit să contribuie la relansarea
economică.
CONTEXTUL JUDEȚEAN
Județul Iași, principalul „motor” economic al regiunii a înregistrat o evoluție
negativă a productivității în ultimii cinci ani, a treia cea mai slabă din regiune după Vaslui,
unde PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 7,4% și Botoșani, unde a scăzut cu 5,2%. Practic,
evoluția slabă din Iași a redus la doar câteva zeci de euro diferența de productivitate dintre
liderul regional și "numărul doi” din reginea de nord-est, județul Bacău.
19
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 27
2008 2012 Evoluție
PIB/cap de locuitor (euro) 4.951 4.763 -3.8 %
Salariul mediu net (lei) 1.257 1.473 17,2%
Numărul mediu de salariați (mii de
164,9 148,5 99%
persoane)
Rata medie a șomajului (%) 5,4 6,2 0,8 pp
|
Printre cele mai importante companii care își aduc aportul la economia din județul
Iași se numără Antibiotice SA, care a avut în 2010 o cifră de afaceri de peste 58 de milioane
de euro și un număr de angajați de peste 1.400, dar și firma de construcții Build Corp care a
derulat în aceeași perioadă afaceri de 43,7 milioane de euro.
| Județul Iași SCARA INALȚIMILOR
ao0To
În 8 aprilie, 2004, Consiliul Județean Iași, Municipiul Iași și 13 localități rurale au
semnat, în baza obiectivelor comune în dezvoltare identificate și în scopul construirii
parteneriatelor adevcate pentru atingerea acestor scopuri, actul de constituire a Zonei
Metropolitane Iași și au alcătuit Asociația Zona Metropolitană Iași.
20
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 28
Partenerii metropolitani sunt: Consiliul Județean, Primăria Municipiului Iași,
comunele Aroneanu, Barnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu,
Schitu Duca, Tomești, Valea Lupului, Victoria, Ungheni. Alături de acestea se află serviciile
publice (infrastructură, utilități, servicii), universități, organizații neguvernamentale de
mediu, ale oamenilor de afaceri.
Obiectivele umărite de dezvoltarea metropolitană în zona Iași, sunt următoarele:
. Redefinirea și consolidarea rolurilor unităților administrativ - teritoriale în regiune,
pe termen mediu și lung, ca un pol de dezvoltare puternic și semnificativ pentru Moldova,
România, ca și zonă de graniță estică a Uniunii Europene;
. Echilibrarea și creșterea ritmului dezvoltării economice pentru fiecare din partenerii
metropolitani;
. Dezvoltarea armonioasă și coerentă a unităților administrativ-teritoriale
metropolitane și a comunităților;
. Dezvoltarea identității culturale a comunităților membre;
. Dezvoltarea accesibilității și echipării integrate a localităților metropolitane
(drumuri, aprovizionare cu apă, canalizare, telefonie etc) atât la nivelul Zonei Metropolitane
Iași, cât și a acesteia către restul regiunilor României și peste graniță;
. Asigurarea serviciilor publice performante și competitive pe tot teritoriul
metropolitan;
. Dezvoltarea performanțelor administrațiilor publice metropolitane;
. Îmbunătățirea condițiilor de viață a comunităților din zona metropolitană;
. Creșterea accesului la resurse (inclusiv fonduri guvernamentale și alte fonduri
internaționale) prin solicitări în parteneriate;
. Stabilirea de parteneriate la nivel național și internațional de care să beneficieze
toți membrii Zonei Metropolitane Iași.
21
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 29
Domenile de acțiune în parteneriat pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane Iași,
domeniile strategice principale vizate pentru dezvoltarea zonei sunt:
= Revitalizare economică
= Reconsiderarea agriculturii
În dezvoltarea metropolitană sunt implicate următoarele nivele decizionale și de
specialitate:
. Nivelul factorilor de decizie, corespunzator nivelelor teritoriale: legislativ și
executive
. Nivelul tehnic: Specialiștii autorităților locale în planificare strategică,
spațială și financiară
. Comunitățile locale, prin consultare în procesul de luare a deciziilor
. Partenerii strategici: Servicii Publice, Sectorul privat, Universități, ONG
1.5 OBIECTIVE GENERALE SI SPECIFICE ALE STRATEGIEI (principii și
condiții)
Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Valea Lupului, jud. Iași, constau
in:
< dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;
protecția mediului;
i întarirea coeziunii sociale și reducerea sărăciei;
dezvoltarea și promovarea turismului;
SR
regenerare rurală.
22
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 30
Formularea strategiei pornește de la urmatoarele premise:
* sa îmbunatateasca condițiile de viață ale locuitorilor (locuințe și locuri de
muncă la standarde europene);
* sa ridice standardul calitativ al designului comunei, al construcțiilor,
serviciilor și al imaginii în general;
* să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile
comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma
parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;
* să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce
au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ,
participativ și anticipativ. În conformitate cu premisele de formulare a
strategiei și cu perspectivele de dezvoltare a comunei Valea Lupului,
conceptul strategic trebuie formulat astfel încat transpunerea sa într-un plan
strategic să asigure un pachet de acțiuni care vor conduce la creșterea
economică, creșterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă și
îmbunătățirea calității mediului de viață al comunității.
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică
datorată poziției geostrategice a comunei, determinata de atragerea de firme/activități
economice/investiții. În acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare:
=> creșterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătățirea imaginii, a
calității vieții, prin revitalizare rurală) și
=> facilități de atragere a firmelor private (prin investiții în infrastructură, ofertă
de terenuri și clădiri, servicii strategice, facilitați fiscale, etc.)
23
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 31
Având în vedere că o localitate nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci
obiective generale se întemeiaza pe aplicarea unui management organizat, corect și coerent,
care să conducă la dezvoltare și/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategica
rurală, precum și realizarea programelor și proiectelor se vor face cu respectarea
următoarelor principii și condiții:
> dezvoltarea durabilă, astfel încat pe termen lung sa se producă schimbări
majore de cultură și atitudine în ceea ce privește utilizarea resurselor de către
populație și operatorii de piață;
întărirea capacității instituționale: prin management eficient, definirea
serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele
dezvoltării durabile, precum și cu doleanțele și cerințele comunității;
twining municipal în scopul schimbului de informatii între comune cu privire
la utilizarea celor mai bune practici (în managementul rural sau
managementul de proiect);
realizarea programelor și proiectelor prin parteneriat public-privat;
realizarea acelor programe și proiecte pe care sectorul privat nu le poate
realiza;
integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic
simultan între sectoare, cât si pe verticală, având în vedere corelarea și
integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale
județului și ale regiunii din care face parte;
managementul eficient al resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de
resurse energetice, materiale, financiare și umane, precum și integrarea
fluxurilor de resurse energetice și materiale într-un ciclu natural;
24
——————————————————— IPRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 32
utilizarea mecanismelor de piață pentru a atinge ținta durabilității, respectiv
emiterea de reglementări pentru eco-taxe și funcționarea utilităților publice în
sistem de piață, evaluarea investițiilor după criterii de mediu, luarea în
considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;
descentralizarea managementului în sectorul energetic;
design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare
la materialele de constructii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea
clădirilor într-un areal, orientarea spațială a clădirilor, „structuri verzi" în
jurul clădirilor, microclimat, eficiență energetică;
realizarea de programe sau proiecte fără a afecta cultura comunității, ori
pentru a recupera moștenirea culturală a comunități și/sau tradițiile întregii
comunități locale;
interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei
nevoi locale;
fixarea regulilor de utilizare rațională a terenurilor pentru toate proiectele de
dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare
spațială;
analiza capacității tehnice de execuție;
evaluarea eficienței utilizării resurselor financiare și umane;
evaluarea viabilității financiare a unui program sau proiect prin prisma
veniturilor fiscale obținute;
identificarea nevoilor comunității locale și a priorităților acesteia;
corespondența între lansarea unui program sau proiect și nevoile comunității;
evaluarea nevoilor comunităților sărace și a capacității administrației locale
de a asigura accesul acestora la locuință, locuri de muncă și serviciile publice
de bază;
25
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 33
es
» protecția mediului înconjurător;
> realizarea de programe sau proiecte in parteneriat sectorul
cu privat, ori
realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, a transfera
pentru
costurile unei investiții, dacă există oportunitatea de a obține
profituri
viitoare;
> asigurarea publicității informațiilor cu impact în
investiții (informații
topografice, informații statistice privind economia locală și regională,
regulamentul de urbanism, planul de urbanism general și planurile de
urbanism zonal).
Principalii parteneri strategici în implementarea strategiilor de dezvoltare locală
ai primăriei comunei Valea Lupului sunt:
„ Asociația ZONA METROPOLITANĂ Iași, cu sediul în b-dul
Iași, Poitiers 10;
= Asociația GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ regiunea
Rediu-Prăjeni, cu sediul
în sat Movileni, str. Speranței 40, com. Movileni. Asociația în baza
funcționează
Deciziei de autorizare nr. 62329/13.12.2012, și are ca de
scop desfașurarea
activități specifice implementării măsurii 41-Implementarea strategiilor de
dezvoltare locală, 421-Implementarea proiectelor de 431.2-
cooperare și
Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de
competențe și
animarea teritoriului.
OBIECTIVELE GENERALE ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Valea
Lupului sunt:
+ Asigurarea condiților pentru crearea unor activități rentabile în
agricultură,
zootehnie și alte ramuri ale economiei;
+ Acoperirea terenurilor neproductive și terenurilor
a degradate prin plantarea
arborilor;
—————————————— 26
PRIMARIA [[. MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 34
E
+ Protejarea mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din
Uniunea Europeană pe care Romania va trebui să le atingă în totalitate;
Optimizarea sistemului de sănătate local;
+ Garantarea accesului neîngradit al populației și al consumatorilor economici
la infrastructura (apa, canalizare, distributie gaze, căi de transport, telefonie);
+ Dezvoltarea turismului și a sectorului conex;
+ Ajustarea la standardele europene a școlilor și grădinițelor;
+ Luarea de măsuri pentru excluderile sociale, a înlaturării dezechilibrelor
sociale și creșterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunități
investiționale.
OBIECTIVE SPECIFICE
Agricultura
> Dezvoltarea agriculturii prin utilizarea unor tehnici specifice și constituirea
unor sisteme pentru adaptabilitatea la condițile climatice;
>» Varietatea activităților în domeniile zootehnice și agricole generatoare de
venit la bugetul local;
> Sprijinirea organizării de asociații ale producatorilor comunei pentru a
beneficia de oportunitățile care decurg din aceasta;
> Profitabilizarea practicilor agricole pentru a facilita și productivitatea lucrării
aplicate pe terenurilor agricole.
Silvicultura
> Plantarea arborilor pe terenurile neproductive ale comunei;
> Conservarea si protejarea capitalului silvic al comunei.
27
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 35
Transport
> Modernizarea drumurilor comunale care presteaza în folosul public nevoile
curente ale locuitorilor și activităților economice;
> Corelarea sistemului de transport al persoanelor sau de marfuri.
Utilitati
> Înființarea sistemelor de furnizare a gazelor naturale și de canalizare capabile
să deservească tuturor locuitorilor comunei;
> Dotarile lucrărilor de interes public extinse pentru diversificarea serviciilor
publice arondate spațiului rural;
> Restaurarea clădirilor din patrimoniu și punerea în valoare a acestora;
> Respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din comună conform
planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatială.
Sănătate
> Îmbunatățirea serviciilor de asistență medicală;
> Oferirea unor servicii medicale de calitate către cetățenii comunei Valea
Lupului;
> Influențarea în mod sistematizat și organizat a populației cu privire la
accesarea serviciilor de sănătate la o perioada regulată de timp pentru
prevenirea situațiilor de urgență prin susținerea și promovarea modului de
viață sănătos.
Mediu
> Prevenirea poluării și păstrarea calității aerului;
> Informarea populației asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate în
locuri neamenajate;
28
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 36
> Folosirea echilibrată a resurselor de apa și prevenirea poluării;
> Susținerea și informarea practicilor de agricultură ecologică;
>. Înființarea și utilizarea de sisteme de epurare a apelor uzate;
>. Înlăturarea deșeurilor de pe cursurile de apă și a domeniului public;
> Organizarea mecanismelor de colectare selectivă a deseurilor;
> Folosirea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor;
> Acoperirea suprafețelor degradate prin plantarea arborilor pentru prevenirea
degradării terenurilor.
Economie
> Sprijinirea și promovarea unei industrii diversificate, mobile și capabile să
dea posibilitatea de împlinire profesională și materială a locuitorilor comunei
Valea Lupului;
> Economie productivă de venit la bugetul local;
> Constituirea unei industrii nepoluante și durabile.
Comerț și Servicii
> Diversificarea de servicii oferite către cetățenii comunei Valea Lupului, prin
mărirea numărului societăților comerciale;
> Promovarea și susținerea unor tehnici eficiente de marketing pentru
atragerea
turiștilor în comună.
Mediu de afaceri
> Protejarea întreprinderilor mici care desfașoară activități productive și
participă la dezvoltarea zonei.
29
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [ |
Pagina 37
Turism
> Promovarea produselor turistice cu oferte variate pentru atragerea turiștilor;
>» Pregătirea prin programe speciale a practicanților de agroturism zonali;
> Susținerea prin acțiuni eficiente de promovare a evenimentelor locale;
>» Promovarea de măsuri eficiente de marketing.
Educație și cultură - Învățământ
> Accesul neîngrădit de împlinire individuală prin educație;
Accesul la un sistem educațional perfomant, flexibil și adaptat condițiilor din
mediul rural;
Organizarea unei baze materiale capabile să mulțumească nevoile legate de
actul educațional;
Orientarea și sprijinirea persoanelor tinere în domeniul formării profesionale;
Crearea șanselor pentru reformarea persoanelor adulte.
Cultura
Instruirea și transmiterea practicilor tradiționale generațiilor viitoare;
Accesul transparent la sursele de informare tradiționale și moderne;
Structura spațiilor destinate activităților socio-culturale în concordanță cu
necesitățile prin utilizarea mijloacelor moderne;
Resurse Umane - Populația
>» Organizarea de condiții atractive pentru tineri, atât pentru cei din comună cât
și pentru cei din exteriorul comunei pentru atragerea acestora în comună;
Crearea de facilități și condiții pentru familile de tineri.
30
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 38
Piața muncii
> Înființarea suficientă de locuri de muncă în domenii variate de activitate
pentru satisfacerea nevoilor de trai;
> Crearea de posibilități pentru reconversia profesională în sectoarele
importante de pe piața forței de muncă.
Servicii Sociale
>» Permanența grupului de acțiune locala;
> Susținerea și dezvoltarea serviciilor de asistență socială pentru persoanele
aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități);
> Întărirea legăturilor dintre Administrația Publică Locală și societatea civilă
pentru rezolvarea problemelor de interes comunitar.
1.6 METODOLOGIA STRATEGIEI
Strategia de dezvoltare locală a comunei Valea Lupului reprezintă instrumentul de
lucru al administrației publice locale și este agreată de întreaga comunitate locală. Astfel
se va orienta gândirea, decizia și acțiunea către obiective superioare sau către premisele
obiectivelor. Totodată prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgențelor,
avantajelor și dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. În aceste condiții, toti
factorii interesati de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid
de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indică atât direcțiile de
dezvoltare specifice, cât și acțiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale
administrației publice locale.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunității locale a determinat adaptarea
tuturor propunerilor de acțiuni pentru că se dorea ca la final strategia de dezvoltare locală
să fie în consens cu aspirațiile locuitorilor comunei Valea Lupului. Importanța acestui
aspect este dat atât de certitudinea implicarii viitoare a comunității în implementarea
strategiei de dezvoltare locală, cât și de posibilitatea asumarii depline și conștiente a
acesteia.
31
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 39
Metodologic, prezenta strategie are la bază și se fundamentează pe urmatoarele
instrumente și proceduri de lucru:
o analiză de conținut;
o analiza de date statistice din surse organizate și realizate de consultant;
o comparații de date statistice inseriate și pe scale evolutive;
o interviuri în profunzime cu factori decizionali și de opinie din structura
domeniilor cheie analizate în cadrul studiului;
o analiza SWOT;
o interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică,
staretegie și norme acționale europene, naționale, regionale, județene și
locale.
La fel de importantă în procesul de cercetare este validitatea internă și externă pentru
că se prezintă concluziile din datele colectate și este importantă ideea dacă fenomenul
cercetat este reprezentativ.
Strategia Locală pentru Dezvoltare Durabilă a comunei Valea Lupului pentru
intervalul 2014-2020, devine astfel un document programatic pe termen mediu și lung
elaborat pe baza nevoilor și obiectivelor de dezvoltare ale comunității.
Alături de aceasta trebuie ținut cont și de Planul Local de Acțiune pentru
Dezvoltare Durabilă, care este o planificare reală de realizare a obiectivelor generale
stabilite în prezenta strategie. Tot la îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii conduce și
Portofoliul de Proiecte Prioritare care cuprinde concret un set de proiecte majore care să
raspundă punctual la problemele comunității.
Viziunea de dezvoltare a comunei Valea Lupului trebuie să înglobeze materializarea
în timp a unor politici benefice comunității locale și cetațenilor comunei, ca viitori cetățeni
europeni.
În aceste condiții, Valea Lupului trebuie să se dezvolte ca o comună europeană, cu
standarde de calitate aferente fiecarui domeniu cheie — infrastructură, industrie, agricultură,
servicii publice și comerciale, resurse umane, asistență socială, educație, sănătate, siguranța
cetățeanului etc, dar și să se integreze și să mobilizeze activ la nivel regional, potențialul
existent.
Valorificarea acestuia în paralel cu inițierea, susținerea și materializarea unor
demersuri acționale și investiționale se poate realiza prin atragerea de surse publice si
private.
32
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 40
Astfel, se propune ca localitatea Valea Lupului să se impună ca un actor local de
marcă în economia zonei metropolitane ieșene.
Legislația Europeană, cea Națională și alte reglementări și documente relevante
de care trebuie administrația comunei Valea Lupului să țină cont în orice demers pentru
binele comunității sunt:
]. Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită
2. Agenda Socială 2005 — 2010
3. Agenda 21
4. Cartea Albă în domeniul Politicii Europene de Transport 2001
5. Politica de coeziune în sprijinul creșterii economice și al locurilor de muncă — Orientări
strategice comunitare pentru perioada 2007-2013
6. Programul de Învatare Continuă pe Parcursul Vieții 2007 — 2013
7. Memorandum asupra învațării permanente 2000
8. Strategia Europeană de Ocupare
9. Programul Tineri în Acțiune 2007 - 2013
10. Noua Strategie de Sănătate a Comunității Europene
11. Programul de Acțiuni al Comunității Europene în domeniul sănătății și protecției
consumatorului 2007 — 2013
12. Agenda Europa 2020
13. Carta Sociala Europeana Revizuită
14. Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană
15. Declarația Universală a Drepturilor Copilului
16. Directiva pentru Tratament Egal
17. Directiva pentru Securitate Socială
18. Directiva Ocupațională pentru Securitate Socială
19. Strategia Europeană de Ocupare
20. European Charter of Local Self-Government
21. Tratatul de Aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană - 2005
22. Planul Național de Dezvoltare 2004 — 2006 si 2007 — 2013
23. Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013
24. Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
25. Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013
26. Programarea financiara indicativa PND 2007-2013
27. Metodologia privind planificarea Dezvoltării Regionale 2014-2020
28. Programul de guvernare 2005 - 2008
29. Programele Operational Sectoriale
30. Programul Operational Regional
31. Strategia de dezvoltare regională NORD-EST 2014-2020
32. Al treilea raport de Coeziune — Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004
33.Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1260/1999 privind prevederile
generale ale Fondurilor Structurale
33
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 41
34. Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de
Programare
pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming
Documents)
35. Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final, privind orientările indicative pentru
Țările
Candidate
36. Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate
pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce privește eligibilitatea
cheltuielilor aferente operațiunilor co-finanțate de către Fondurile Structurale
37. Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1783/1999 privind Fondul
European
de Dezvoltare Regională
38. Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social
European
39. Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale și
de Coeziune în perioada 2007-2013
40. Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul
Social
European
41. Proiectul Regulamentului Parlamentului European si Consiliului UE pentru Fondul
European de Dezvoltare Regionala
42. Strategia de dezvoltare Economică și Socială a judetului Iași pentru perioada 2009-
2014
43. Master Plan General de Transporturi
44. Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de
interes național și European
45. Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din Romania în perioada 2001-2010
46. Programul prioritar de constructie a autostrăzilor din Romania și a drumurilor
naționale
cu patru benzi de circulație
47. Strategia Ministerului Educatiei și Cercetarii pentru perioada 2006-2008
48. Planul Național pentru cercetare-dezvoltare și inovare (PNCDI)
49. Strategia descentralizării învațământului pre-universitar
50. Strategia de formare profesională continuă pe termen scurt și mediu
51. Planul Național de Acțiune pentru Ocupare
52. Strategia Națională de Ocupare
53. Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății
54. Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada
2006 - 2008
55. Strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu
handicap în perioada 2006 - 2013
56. Strategia națională în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie
34
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA 2014-2020
57. Planul național de acțiune pentru implementarea legislației în domeniul protecției
drepturilor copilului
58. Planul național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii
59. Strategia naționala de dezvoltare a serviciilor sociale
60. Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele
vârstnice în perioada 2005 - 2008
61. Planul național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați
62. Strategia națională antidrog în perioada 2005 - 2012
63. Planul național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați
sa
re
Mag
+
2015-4020-2050
Cetea
/
Bi
a
abtia
Dar
=]
2 d Mp
E sia Strategia ere» Națională mperneiraă pentru Dezvoltare Durabilă a României
7 Merine sirâten ceea ce te marire sintem
i
?
a
ă
35
— [PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 43
2. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI VALEA LUPULUI
Comuna Valea Lupului se afla la 1 km V de Municipiului Iași.
Comuna este așezată pe partea dreaptă a drumului național nr.28 Iași — Pașcani. Comuna
se întinde pe coasta de sud-est a podișului Beldiman și pe versantele dealului ce coboară de
la Valea Prisăcii. Pe partea către miazăzi a comunei, de la vest către est, coboară către
Bahlui pârâul Tăutești. Comuna Valea Lupului este legată de Tăutești prin două drumuri:
unul care merge paralel cu pârâul Tăutești pe Valea Uricului și altul ce pornește de la
Fabrica de Antibiotice spre culmea dealului Uric pe o lungime de 7 km până la Tăutești. Cu
comuna Rediu legatura se face prin drumul ce taie Podișul Beldiman sau prin drumul ce
pornește de la așezarea numită Păcureț.
La 1 ianuarie 2012, populația comunei Valea Lupului avea 5.049 locuitori, potrivit
datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, din care:
+ salariați înregistrați la nivelul comunei - 526 persoane;
+ pensionari înregistrați la nivelul comuniei — 762 persoane;
» elevi — 394;
* numărul mediu de șomeri — 39 persoane, din care 22 persoane de sex feminin.
Suprafața administrativă a comunei Valea Lupului este de 1300 ha, din care 1012 ha
teren agricol (arabil, pajiști, vii).
Venitul mediu pe cap de locuitor în comuna Valea Lupului în anul 2008 a fost de
745 lei.
Infrastructura tehnica
1. Alimentare cu apa: comuna Valea Lupului are realizată rețea de alimentare cu apă
2. Canalizare: nu există canalizare în comună
3. Transport: Rutier -Drum European E 583
4.Gaze naturale: 1014 consumatori casnici și 14 consumatori noncasnici
5. Energie electrică: În comuna Valea Lupului există 937 de locuințe cu energie
electrică.
| ————————————— [PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 44
Activități principale - creșterea animalelor și cultura viței de vie
Primăria comunei Valea Lupului
+ PRIMAR - ing. Dumitru MIHAILUC
+ VICEPRIMAR -— ec. Iulian MIHAILA
* Telefon-fax: 0232-297.919
2.1 CAPITALUL NATURAL
Repere istorice
VALEA LUPULUI - ASEZARE INCA DIN COMUNA PRIMITIVA
Localitatea, din punct de vedere arheologic, are o deosebită importanță, datorită
urmelor materiale descoperite, socotite ca făcând parte din cele mai vechi faze ale istoriei
omenirii. Specialiștii în materie, ocupându-se mai atent de Valea Lupului, după 1944, au dat
de rămășițe ale paleoliticului inferior (600.000 — 120.000 î.e.n.), ale neoliticului timpuriu
(cca 5500 - 3500 î.e.n.), ale epocii bronzului ( 1200 î.e.n.) precum și din secolele migrațiilor
și feudalismului. În literatura arheologică VALEA LUPULUI este trecută alături de localități
cu descoperiri de interes mondial. Discuțiile privind aceste descoperiri înca nu s-au
terminat, și lucrările de specialitate pomenesc mereu de ”splendori și enigme ale culturii din
timpuri atât de îndepărtate“.
DENUMIREA SATULUI, VECHIMEA SI LOCUITORII LUI
Locuitorii nu cunosc de unde și-a luat satul numele. Unii zic ca ar veni de la Vasile
Lupu, iar alții de la lupi. Se știe că VALEA LUPULUI nu a aparținut niciodată de moșia
Rediu-Tătar, ci de moșia Găurenilor. Când locuitorii au format satul, din moșia Găurenilor li
s-a dat pământ. Moșia Găurenilor ca și cea a Tăuteștilor sau Zahornei, au fost dintre cele mai
vechi moșii. Ea se întindea de o parte și de alta a Bahluiului, ajungând cu hotarul până în
hotarul moșiei Rediu —Tătar și Tăutești.
37
——————————————————————— [PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 45
În 1667 când a fost alipită moșia Rediu lui Tătar, au fost chemați vecinii cu moșii să ia
parte la această lucrare. A fost de față atunci și Gheorghe Găureanu ca reprezentant al acelei
moșii. Hotarul s-a păstrat până în timpurile noastre.
Satul se crede că-și trage numele de la un cunoscut boier al Moldovei pe nume Lupu
Prăjescu. Pe el îl găsim, în 1632, stăpân al unei părți din această moșie. Un document din 24
aprilie din acel an, ne arată că: "Alexandru Ilieș V.v., intrarea lui Lupu Prajescu, fost
postelnic, o ocina din satul Găureni, cumparată de la Toma fiul Uratei (1/4 din Gaureni cu
30 de taleri).“ El se poate să fi ținut valea de dincoace de Bahlui care i-a luat și numele.
”Găurenii aparțineau mănăstirii Șocolii înca de la Alex. Vodă Lăpușneanu, cum
citim în hrisovul lui Petru Voda Șchiopul din 7091 (1583) april 12. Călugării de la Socola au
avut vechi ispisoace de la Alexandru Voda de danie pentru moșiile Ezareni și Găureni, dar s-
au prăpădit în zilele lui loan Vodă, când au prădat turcii și tătarii toată țara Moldovei, în care
vreme însuși el a pierit.“
Către sud și est moșia era vecină cu cea a Uricanilor și cu cea a Miroslavei lui
Beldiman. În 1863 a fost secularizată, iar în 1879 împărțită celor fără pământ. Documentar,
satul a lut ființă în 1879. Vatra satului s-a format pe coasta unde se gasește biserica. Se
spune că înainte de aceasta dată mai erau câteva case răzlete pe această vale printre care și
cea a lui Stamopol. Un document din 1876 ne spune că la școala Miroslava copii erau
învatati de Miron Lupescu și se găseau înscriși și cei din Valea Lupului. Numele satului
exista deja. Într-un dicționar topografic din 1872 Valea Lupului era numit și "Valea
Rateșului“, probabil dupa numele rateșului făcut de Beldiman la marginea șoselei, fața în
fața cu Miroslava. Cu timpul casele s-au înmulțit și satul s-a întins până aproape de Iași.
Cele 84 loturi formate la 1879 erau cuprinse între hotarele vechii moșii și fiecare lot
masura 5 ha și 20 prajini în care intra și imasul de 2 ha. Cele 20 prajini erau pentru gradini și
locuri de casă. Mărindu-se mai târziu vatra satului li s-a micșorat islazul pentru pașunatul
vitelor.
Nu se știe sigur câți locuitori au fost la început în sat. Trebuia să existe atâtea familii
câte loturi au fost trasate la 1879, însă, cum s-a amintit, ei și-au luat locurile în primire
treptat, pământurile multora fiind arendate de comuna Miroslava. Aceasta s-a facut pentru a
nu ramane pârloage și a se putea desbăgubi cu plata la stat.
38
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 46
În 1912 în toate familiile existente în Valea Lupului erau socotite la 331 de suflete,
iar recensamantul din 29 dec. 1930 ne spune că existau acolo 84 gospodarii cu 378 de suflete
și 88 de cladiri. În 1941 erau 481 de suflete, iar în 1948 un numar de 460 de suflete. La
recensamântul din 1956, populația aproape s-a dublat ridicandu-se la 878 locuitori, iar în
1966 populația crescuse la 1327 suflete. Se găseau în sat atunci 335 gospodării, cu 253
cladiri și 522 camere de locuit. Rapida creștere a populației s-a datorat construirii în 1950, la
Valea Lupului a modernei Fabrici de Antibiotice care a atras multă lume în zonă.
Populația mărindu-se, vatra satului s-a tot mărit și viața a început să le fie tot mai grea.
Pentru a-și ușura existența au arendat sau au muncit în parte pământurile de pe moșia
Uricanilor, a Cantacuzoaei sau a lui Negel, de pe aceea a Miroslavei la Lupașcu, Mihăilescu
sau Păstioaia și de pe șesul Bahluiului la Gutman.
Straturile de roci de la mică adâncime a unor părți de teren din aria satului fiind de
natură aluvionară nisipoasă, o parte din locuitori s-au ocupat cu scoaterea și vinderea acestui
material cautat în construcții.
Portul locuitorilor era la fel ca la locuitorii satelor vecine.
Poziționare geografică si încadrarea administrativ-teritorială
Comuna Valea Lupului este poziționată în nord - estul țării, în imediata apropiere a
municipiului Iași, a graniței de est a Uniunii Europene cu Republica Moldova.
Administrativ, comuna aparține județului Iași. Poziția strategică în cadrul județului,
potențialul local și apropierea de municipiul Iași, au determinat includerea comunei Valea
Lupului în cadrul parteneriatului pentru dezvoltare - Zona Metrolitană Iași - asociere pe
baza de parteneriat voluntar între Consiliul Local Iași, Consiliul Județean Iași și încă 12
comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Lețcani, Holboca, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu
Duca, Tomesti, Victoria, Ungheni.
Distanța față de reședința județului, municipiul Iași, este de 6 km iar față de capitala
Romaniei, București este de 410 km.
Analizând mai atent poziția în teritoriu se constată că atracția față de municipiul Iași
este puternică, comuna Valea Lupului plasându-se aproape de centrul zonei de polarizare
unidirecționale generată de municipiu.
39
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 47
Caracteristic comunei, în momentul de față, este apartenența la zona spațiilor rurale
puternic dependente de localități urbane, cu autonomie redusă, situate în aria periurbană a
orașului Iași, având o populație densă, relativ stabilă și dinamică, cu o accesibilitate foarte
>» valorificarea potențialului agricol prin specializare (activități de tip agro-
industrial) și diversificare a profilului,
>» dezvoltarea serviciilor specializate,
> modernizarea infrastructurii,
>» dezvoltarea infrastructurii turistice de tip periurban.
Teritoriul comunei Valea Lupului se află situat în partea central-estică a județului Iași,
între 46%50N-47*36N latitudine nordică și 26*33N - 26*07N longitudine estică.
Teritoriul comunei Valea Lupului se încadrează din punct de vedere geomorfologic
în marea unitate a Podișului Moldovenesc, subunitatea Câmpia Moldovei.
Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu
diferite grade de înclinare. Pe interfluvii se întâlnesc terenuri foarte fertile. Pantele sunt
cuprise între 50 și 250 și adesea sunt afectate de procese de eroziune și de alunecări.
Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețe mai
mici se întâlnesc și lăcoviști, lăcoviști de coastă afectate de procese de eroziune. Pentru a
mări fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate este necesar să se aplice măsuri
antierozionale complexe și să se administreze amendamente cu fosfogips.
Comuna Valea Lupului este situată în partea central-estică a județului Iași și în partea
de nord-vest a municipiului Iași. Aceasta se învecinează:
A la nord -—cu teritoriul comunei Rediu;
A laest și sud — cu teritoriul administrativ al mun. Iași;
A la vest-cu teritoriul comunei Miroslava.
În anul 2004, prin reorganizarea administrativă a comunei Rediu, s-a înființat
comuna Valea Lupului, din care face parte doar satul Valea Lupului, acesta fiind și reședință
de comună.
40
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 48
În anul 2006 (1 iulie) mărimea medie a unei comune din județul Iași era de 4667
locuitori în scădere față de anii precedenți (în 1997 mărimea medie era de 4750 locuitori, iar
în 2003 de 5048 locuitori), populația localității Valea Lupului4 fiind sub medie - 3627
locuitori, rezultând o densitate de 341,20 locuitori / 100 ha, net superioară față de densitatea
medie pe județul Iași (150,50 locuitori / 100 ha). Centru politico-administrativ al comunei
Valea Lupului este localitatea cu același nume, singura de altfel din cadrul comunei.
Valea Lupului face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 15
min. față de municipiul Iași, având cu acesta relații de subordonare pe linie administrativă.
Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe
traseul rutier D.N. 28, distanța față de acesta fiind de 2 Km.
Având în vedere faptul că Valea Lupului este o comună cu o singură localitate
componentă relațiile în teritoriu s-au dezvoltat la nivel intercomunal, în special cu
municipiul Iași. De asemenea se mențin unele relații de cooperare cu satele componente ale
comunei Rediu, comună din care a facut parte până în 2004 și valea Lupului.
Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă,
pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe
piața orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, microferme
sau asociații, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc).
Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate.
Relieful și factorii de mediu
Din punct de vedere al reliefului, zona Valea Lupului face parte din Câmpia
Moldovei, teritoriul comunei situandu-se în vecinatatea zonei de contact cu Podișul Central
Moldovenesc. Zona se caracterizează printr-un relief colinar, deluros, brăzdat de văi înguste
cu profil în formă de V cu pante domoale - Valea Prisecii - între care se gasesc platouri largi
- Platoul Beldiman.
Dealurile - Dealul Tăutești - au înalțimi mijlocii (125-200 m), spinările sunt mult
aplatizate, cu versanți limitrofi, cu pante neuniforme și structura geologică determinând
frecvențe fenomene de alunecări de teren de forme și dimensiuni diferite, fenomene ce
conferă aspectul de microrelief accidentat. Înălțimea maximă o găsim în partea de nord a
comunei, în dealul capul Rediului (211 m).
41
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 49
Văile prezintă, în special după perioade lungi de precipitații, un exces de umiditate,
exces menținut de scurgeri intermitente de ape pe versanți datorate precipitațiilor.
Rețeaua hidrografică este reprezentată de către pârâul Tătești și afluientul acestuia ce
curge din Valea Prisecii, cursurile acestora întalnindu-se pe teritoriul comunei.
În partea de sud a satului se întinde șesul Bahluiului străbătut de râul cu același nume.
Dezvoltarea comunei s-a facut în principal de-a lungul principalei axe de transport -
drumul european E583 și spre legăturile cu comuna Rediu. Situația suprafețelor de teren din
comuna Valea Lupului se prezintă astfel:
Infrastructura rutieră din comună cuprinde 27 km de drum de diverse categorii:
- modernizate | km
- cu împietruiri 22 km
- pământ 4km
TOTAL TEREN _1063,61 HA
Intravilan 377,38 HA
Extravilan 686,23 HA
Resursele solului pe teritoriul comunei Valea Lupului sunt modeste.
Argilele și luturile prezente în jumătatea de nord pot fi exploatate local, însă fără
prea mare însemnătate economică.
Comuna Valea Lupului se situează în grupa comunelor de dimensiuni mici din județ,
având o suprafață administrativă de 1063ha.
În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (492 ha -
62,76 % din total agricol), reprezentând apropape o jumătate din suprafața totală a comunei
(46,28%).
Se remarcă ponderea mare a terenurilor ocupate cu vii (164 ha - 20,92 % din total
agricol).
Suprafața teritoriului intravilan conform Planului Urbanistic General elaborat (2002-
2003) este de 373,020 ha (35,09 % din totalul suprafeței administrative), ceea ce reprezintă o
creștere de 148,97 % față de intravilanul stabilit anterior (1997).
42
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 50
După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei
Rediu și mai apoi a comunei Valea Lupului.
În comuna Valea Lupului, în decursul anului 2005 au fost finalizate 36 de locuințe,
iar până în anul 2012 s-au finalizat 149 locuințe, ceea ce reprezintă 12,8% din totalitatea
locuințelor realizate în Zona Metropolitană până la finele anului 2012.
Doar în 2012 în comună au fost eliberate 127 autorizații de costruire de clădiri
rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) cu o suprafață totală cuprinsă între 24-150
mp.
Locuințe finalizate în intervalul 2005-2012
2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 2011 2012 | 2008-2012 | % DIN TOTALUL ZMI
2008-2012
jud. Iași 1163 | 1574 | 1751 | 2305 | 2997 | 1888 1598 1637 10425
ZMI 584 805 1032 | 1494 | 2181 1206 1064 1166 7 100,0 %
Valea 36 88 130 118 74 112 128 149 581 82%
Lupului
Sursa: INS, calcule proprii
În intervalul 2005-2012, în comuna Valea Lupului au fost eliberate 941 autorizații de
construcție pentru clădirile rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități), ceea ce reprezintă
7,8 % din totalul înregistrat la nivel metropolitan.
Se observă astfel, două tendințe majore.
Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin
Schița de sistematizare din 1989, în special de-a lungul căilor de comunicație.
Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul
intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente.
In zonă nu întâlnim monumente, situri sau rezervații de interes național.
43
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 51
sa Folosință pn Structura (%)
1. ] Suprafața totală - din care: 1063 100,0 -
2. |] Terenuri agricole - din care: 784 73345 100
ile ă 492 46,28 62,76
36 3,39 4,59
64 6,02 8,16
164 15,43 20,92
28 2,63 3,57
279 26,25 100
114 10,72 40,86
2 0,19 0,72
27 2,54 9,68
132 12,42 47,31
4 0,38 1,43
Sursa: Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Iași - 01.01.2007
Situația fondului funciar la 1 ianuarie 2007
STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2007
3,57%
20,92% D Teren arabil
DPășuni
DFânețe
8,16% DVii
DI Livezi
4,59%
STRUCTURA TERENURILOR NEAGRICOLE - 2007
1,43% ue
EI P! duri
Bi Ape
EI Drumuri
47,31% DO Construcții
DU Neproductiv
9,68% 0.72%
44
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 52
ar Folosință == au Structura (%)
Suprafața totală - din care: 1063 100,0 -
2. | Terenuri agricole - din care: 784 13.75 100
/ ) Pa aia
Și 492 46,28 62,76
ERE
36 3,39 4,59
64 6,02 8,16
164 15,43 20,92
28 2,63 3,57
279 26,25 100
114 10,72 40,86
E] 0,19 0,72
27 2,54 9,68
132 12,42 47,31
3.5 | Neproductiv 4 0,38 1,43
Sursa: Oficiul de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Iași - 01.01.2007
Situația fondului funciar la 1 ianuarie 2007
STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2007
3,57% -
20,92% D Teren arabil
DPășuni
DFânețe
Vii
D Livezi
STRUCTURA TERENURILOR NEAGRICOLE - 2007
1,43% d
EI Pi duri
BI Ape
EI Drumuri
47,31% DO Construcții
UI Neproductiv
9,68% 0.72%
44
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 53
PLAN URBANISTIC GENERAL
VALEA LUPULUI
NCADRAREA IN TERITORIU
i]
N
TERITORIA. COMUNEI POPRICANI
Li i
7
NI ș
RITORAA. COMUNEI LETCANI
ETIELINĂ
i:
45
————————————— [PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 54
Comparativ cu datele analizate anterior și potrivit datelor furnizate de Institutul
Național de Stastistică, suprafața fondului funciar a comunei Valea Lupului era în 2012, de
1030 ha. Din totalul suprafeței fondului funciar al Zonei Metropolitane Iași (110.969 ha),
comuna Valea Lupului reprezintă un procent de 0,9%, iar din totalul suprafeței judetului Iași
(547.558 ha) reprezintă 0,2%.
Terenurile agricole, conform analizei datelor pentru aceeași perioadă, reprezintă
64,8% (667 ha) din suprafața totală a comunei, 0,9% din suprafața agricolă a Zonei
Metropolitane Iași și 0,2% din suprafața agricolă a județului Iași.
Din totalul suprafeței agricole a comunei Valea Lupului, 58,5% reprezintă suprafața
arabilă (390 ha), 24,6% vii și pepiniere viticole (164 ha), 7,5% fânețe (50 ha) și 4,9% pășuni
(33 ha) și 4,5% livezi și pepiniere viticole (30 ha).
Repartiția fondului funciar
al cot unei f alea Lupului în 2012
suprafațatagricolă!667ihaws64,8%u
sursa: INS, calcule proprii Ul
& Ararilă87,g%u
E suprafațamgagricolăi85,2%u
= păpuniy 5,g%u
E sungțgut,g%u
= ț iipiwpgpinigrgtăiâcolgiB,2%u
46
[PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 55
Valea Lupului sunt cele de porumb boabe, plante de
Principalele culturi din comuna
floarea soarelui. În anul 2012, 64,0% din suprafață era cultivată cu
nutreț, legume, , cartofi și
plante de nutreț (110 ha), 4,1% cu legume (15 ha), 1,4%
porumb boabe (236 ha), 29,8% cu
cu cartofi (5 ha) și 0,8% cu floarea soarelui (3 ha).
în anul 2012, productivitatea medie la hectar era de 717,0
În comuna Valea Lupului,
de 8.409 kg/ha pentru plantele de nutreț, 241 kg/ha pentru
kg/ha pentru culturile porumb,
500 kg/ha pentru culturile de cartofi, valori
floarea soarelui, 10.067 kg/ha pentru legume,
inferioare celor înregistrate la nivel metropolitan și județean.
medie la hectar a principalelor culturi din Zona Metropolitană Iași,
Productivitatea
de culturile de porumb, 7.132,3 kg/ha pentru plantele
în anul 2012, este 857,1 kg/ha pentru
și secară, 529,5 kg/ha pentru floarea soarelui, 6.7911
de nutreț, 1.825,1 kg/ha pentru grâu
4.717,4 kg/ha pentru culturile de cartofi și de 10.376,6 kg/ha pentru
kg/ha pentru legume,
culturile de sfeclă de zahăr.
Rrincipalele culturi în 2012
sursa:DpDo
E porua rioar gi64%u
E plangy gmutrgț?g,8%u
- Lggua guț Yu
E sarlofi 4%u
* sloargawoargluită,8%u
în anul 2012, la nivelul comunei Valea Lupului era de
Suprafața agricolă ecologică,
ecologică din Zona Metropolitană Iași. La nivelul
44 ha, adică 0,2% din suprafața agricolă
comunei în anul 2012 erau înregistrați 10 operatori în agricultura ecologică.
47
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 56
În Zona Metropolitană Iași sunt înregistrați 254 operatori de agricultură ecologică,
care cultivă pe o suprafață de 2.570,55 hectare, ceea ce reprezintă 14,6% din numărul
operatorilor și 19,6% din suprafața agricolă ecologică de la nivelul judetului Iași pentru anul
analizat.
Productivitatea medie la hectar (kg/ha) la principalele culturi în Zona Metropolitană în anul 2012
Porumb Plante de Grâu și Floarea Legume Cartofi Sfeclă de
boabe nutreț secară soarelui zahăr
Județ Iași 1333,0 84410 2830,0 975,0 12606,0 8362,0 23053,0
ZMI 857,1 71323 1825,0 529,5 67911 47174 10376,6
Valea lupului 717,0 84090 - 241,0 10067,0 500,0 -
Sursa: DADR calcule proprii
Iași,
Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură a Județul Iași, în comuna
Valea Lupului, principalele efective de animale sunt bovine, porcine, cabaline, păsări și
familii de albine.
Efectivul total de animale din anul 2012, din comuna Valea Lupului, era de 3.423
animale, fiind reprezentat în cea mai mare parte de păsări 83,6% (2.860 păsări). 7,3% din
efectivul total de animale a fost reprezentat de familii de albine, 4,4% iepuri (150 animale),
2,1% bovine (72 animale), 1,6% porcine (54 animale) și 1,1% cabaline (37 animale).
Clima
ALaxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000. *C Minime
Maxime
-uni ian teh mar apr mai un iul aug sep oct nov dec
Ani maxime + 521 1990 1926 1903 1950 1927 1909 1805 1847 1952 1926 1989
Ani minime 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921 1912 1993 1946
48
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 57
Climatul comunei are un caracter temperat-continental de nuanță excesivă.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 90 și 100, cu un maxim mediu în iulie între
200 și 290 și chiar peste 390 (temperatura maximă înregistrată), și un minim mediu în
ianuarie între - 150 și - 200 în coline și sub - 100 în luncă. Aceste valori dau o amplitudine
termică anuală în jur de 350 în zona eoliană și în jur de 250 în luncă, ceea ce denotă un
continentalism accentuat, mai excesiv în luncă.
Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse între 150 și 200 mm și au un regim
neuniform, cu cantități mai mari în iunie (60-70 mm în medie) și mai mici iarna și la
începutul primăverii (20-30 mm în medie). Sunt caracteristice ploile de tip aversă, ca și
secetele, ambele fenomene având consecințe negative asupra agriculturii și terenului în
pantă.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord, nord-vest și sud-vest, direcția
dominantă fiind nord-vest, pe care se înregistrează și vitezele cele mai mari (vezi roza
vântului). Referitor la dinamica atmosferei menționăm posibilitatea obținerii de energie
neconvențională pentru utilizării locale, prin instalații eoliene ușoare amplasate fie în luncă,
fie pe suprafețele descoperite ale dealurilor înalte.
De asemenea, menționăm posibilitatea utilizării energiei solare pentru prepararea
apei calde de consum, în zona comunei durata de strălucire a soarelui depășind 2000 ore
anual, iar radiația solară globală fiind între 115 și 120 Kcal/cm2 an.
Pe fondul climatic general, în zona joasă a luncii Bahluiului se înregistrează un
microclimat specific de luncă, caracterizat prin variații termice mai mari, fenomene de ceață,
brumă, îngheț mai intense și mai frecvente, umezeală relativă mai mare, fenomene de
inversiune termică dinamică mai activă a atmosferei.
Comuna VALEA LUPULUI și prin urmare zona amplasamentului se încadrează în
microclimatul de tip temperat — continental, subzona climatului de silvostepă și stepă,
unitatea teritorială avand accente secetoase, cu temperaturi mai ridicate vara și moderate
iarna.
Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului național, încadrează
comuna VALEA LUPULUI în următoarele zone climatice:
- zona specifică acțiunii vântului (NP-082-04); q ref = 40m/s
- zona specifică a acțiunii zăpezii CR (1-1-3-2005); S0k = 2,5 KN/mp;
Adâncimea maximă de îngheț este de 0,90m conform prevederilor din STAS 6054-77.
49
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 58
Hidrografia
Apa de suprafață
Satul este străbatut de două cursuri de apă, cu lungimi mai mari sau mai mici, astfel:
o părăul Lupului.
Pârâul curge tot timpul anului, debitul fiind însă variabil în funcție de precipitații.
Astfel în perioadele ploioase ale anului, sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe
versanți, pe văi se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri, sau chiar prăbușiri de
taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impune, în multe zone, necesitatea de consolidare
și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor.
Se subliniază faptul că nu se întălnesc izvoare de suprafață. Acestea nu apar nici
măcar în perioadele ploioase. Într-o singură situație a apărut un astfel de izvor (provenit însă
din pănza de apă freatică de la suprafață), dar în urma unei săpături efectuate, în vederea
montării unei conducte de gaz metan.
Apa de adâncime
Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă că adâncimea la care se
găsește este în funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se
găsește la adâncimi de 1,30-3,00 m.
În zonele colinare această adâncime poate ajunge la 4,50-5,80 m, iar pe versanți, la
8,00-16,00 m. Adâncimea cea mai mare la care s-a întâlnit pânza de apă freatică în forajele
executate în comuna Valea Lupului este de 20,00 m. Apa subterană nu prezintă agresivitate
sulfatică sau magneziană.
Analizele fizico-chimice atestă prezența în apa subterană a unei cantități de dioxid de
carbon liber care imprimă apei un caracter agresiv carbinic față de anumite categorii de
betoane și betoane armate. De asemenea, apele subterane au un caracter pronunțat acid
datorită prezenței acidului carbonic (H2CO3), precum și acizilor humici și acizilor sulfatici
sau sulfuroși rezultați din hidrogenul sulfurat prezent în depozitele de pământuri cu conținut
ridicat în materii organice, în special în depozitele de turbă. În aceste condiții, apele
subterane prezintă agresivitate general acidă și de dezalcalinizare față de o gamă de categorii
de betoane și betoane armate. Variațiile de nivel hidrostatic sunt aici mici.
50
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI |
Pagina 59
În zonă se întâlnesc două tipuri de amplasamente:
amplasament caracteristic zonei de versant care face
o un
trecerea între terasa pârâului Tăutești în care apa se află
cantonată la adâncime de aproximativ 14-18m în stratul
granular;
un amplasament caracteristic zonei de terasă și se
o
caracterizează, din punct de vedere lito-structural, printr-o
cuvertură cuaternară, ce acoperă soclul argilo-marnos
cuvertură ce se extinde pe o grosime de
sarmațian,
aproximativ 10-12m formată, de la suprafață în adâncime, din:
sol vegetal, pachet argilo-prăfos loessoid, sub care se găsesc
cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în
nisipuri
de 1,5 — 8m în care de altfel se află cantonat stratul
grosime
acvifer.
caracter lenticular și sunt cantonate în toate categoriile de
Apele suprafreatice au
debite mici sunt influențate puternic de variațiile sezoniere ale climei.
sedimente. Ele au și
fizico chimici și calitatea acestora corespund în general rezultatelor
Indicatorii
realizate în cazul apelor subterane. Factorii principali care influențează
măsurătorilor
calitatea apelor suprafreatice:
= lipsa sistemului de colectare a apelor uzate și a apelor pluviale,
folosirea necorespunzătoare a metodelor și mijloacelor de administrare a
=
îngrășămintelor chimice sau a substanțelor fitosanitare.
Solul și spațiile verzi
din teritoriu sunt cernoziomurile și cernoziomurile levigate de
Solurile caracteristice
cernoziomuri de și regosoluri pe versanți, soluri cenușii de
pe terase și interfluvii, pantă
nordul comunei și soluri aluviale cu petice de lecoviști și local
pădure sub pădurile din
sărături.
În afară de solurile cernoziomice care sunt cele mai fertile și apte pentru o gamă
celelalte tipuri necesită lucrări ameliorative și agrotehnice adecvate:
largă de culturi agricole,
amendamente organice și chimice, irigații, întreținerea lucrărilor de
combaterea eroziunii,
desecare, etc.
51
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
55 Ca
Pagina 60
Pe teritoriul comunei Valea Lupului nu sunt zone amenajate corespunzător astfel
încât să poată fi incluse în categoria grădinilor și parcurilor publice. Există însă zone reduse
ca suprafață, cu funcțiuni de spații verzi, amenajate în apropierea clădirilor administrative și
a unităților școlare sau sub formă de scuaruri. De asemenea întâlnim astfel de zone verzi și
în cadrul gospodăriilor populației.
Analizând situația spațiilor verzi constatăm că pentru îmbunătățirea climatului
natural și creșterea standardelor de viață sunt necesare investiții pentru crearea unor
suprafețe amenajate cu rol de parcuri și gradini publice precum și pentru dezvoltarea
infrastructurii de recreere și petrecere a timpului liber. Poziția comunei, gradul crescut de
accesibilitate și disponibilitatea suprafețelor de teren făcând posibilă amenajarea unei zone
de agrement.
Sunt necesare măsuri pentru conformarea la prevederile legislației de mediu și
atingerea obiectivelor Ordonanței de urgență nr. 114 /17.10.2007, care prevede
obligativitatea administrației publice locale de a asigura, în baza unui program în etape, o
suprafață de spațiu verde de minimum 20 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2010 și
de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2013.
Flora și fauna
Vegetația naturală care se dezvoltă pe aceste soluri _este formată în general din
pajiști stepice de deal și de luncă, la care se adaugă o vegetație de pădure sub formă de
areale reduse în nord. Predomină stejarul și gorunul, iar în luncă plopul. Pe unii versanți cu
degradări au fost făcute plantații de salcâm și frasin.
Determinată de tipul de vegetație este și distribuția animalelor. Cea mai mare
răspândire o au biotopul de stepă și cel de luncă reprezentate de mamifere specifice:
popândăul, șoarecele de câmp, iepurele și vulpea.
Păsările întalnite în zonă sunt:
Y ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul, mierla, cucul, sturzu și turturica.
Dintre reptile găsim:
Y șerpii de pădure și gușterul, iar insectele și multe alte nevertebrate au ca și
hrană frunzele, lăstarii, fructele și semințele arborilor.
52
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 61
În concluzie rezultă că în teritoriul comunei Valea Lupului cadrul geografic, deși
puțin variat, oferă condiții bune de valorificare pentru dezvoltarea activităților agricole și a
satelor:
Y_ terenuri plane și stabile de luncă, terase și interfluvii, versanți cu expoziții
diferite și înclinări accesibile climat destul de favorabil,
Y resurse de ape subterane din terase și de ape de suprafață reținute în iazuri,
Y resurse de nisip și pietriș,
Y soluri apte pentru diverse culturi agricole.
Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor nefavorabile sau pentru ameliorarea și
valorificarea elementelor mai puțin favorabile este necesară continuarea lucrărilor de
îmbunătățiri funciare și întreținerea corespunzătoare a celor executate, continuarea acțiunii
de plantare și împădurire a versanților degradați, executarea de plantații de protecție a
localităților fată de elementele climatice sau față de unele activități umane.
Aerul și poluarea sonoră
Calitatea aerului în aglomerarea Iași este monitorizată prin măsurători continue în $
stații automate amplasate în zone reprezentative. Poluanții monitorizați sunt cei prevăzuți în
legislația română, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002
având scopul de a evita, preveni și reduce efectele nocive asupra sănătății umane și a
mediului în întregul său.
Stabilirea aglomerării Iași, care include municipiul Iași, comunele Aroneanu, Rediu,
Miroslava, Ciurea, Bârnova, Tomești și Holboca, s-a făcut prin Ordinul MAPM 745/2002, în
baza criteriilor de clasificare, aglomerarea reprezentând o zonă cu o populație al cărei număr
depășește 250000 locuitori sau densitatea populației pe km2 justifică necesitatea evaluării și
gestionării aerului înconjurător.
Poziționarea comunei pe traseul drumului european E583 (DN28), drum cu valori de
trafic mari, determină ca principala sursă de poluare sonoră actuală să o constituie traficul
rutier.
Pentru a cuantifica impactul asupra mediului și a pentru a se identifica măsurile
optime pentru diminuarea poluării fonice și a impactului negativ al acesteia asupra mediului
și calității vieții se impune realizarea unei hărți cuprinzând zonele de risc și principalii
indicatori ai gradului de poluare fonică.
53
[ PRIMARIA [| MRI A VALEA LRPRLRI [|
Pagina 62
Riscuri naturale
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le
degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări lor și
grave asupra
importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești.
În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente
care schimbă într-un
timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În
literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de
fragmentată, sunt
considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Valea Lupului, următoarele:
Y inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită
ploilor, topirii
zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice
(caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire;
Y cutremurele de origine tectonică;
Y alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de roci.
pământ sau
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate.
La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de
prevăzut exact
timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele în
se vor produce,
fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se
știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7
și
peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de
protecție.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL
nr.
190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt de
reprezentate cu prioritate
alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea în
acestor zone
conformitate cu ordinul menționat face obiectul unor studii specifice și colaborări ale
tuturor
factorilor implicați.
Gestionarea deșeurilor
Colectarea deșeurilor se realizează prin sistemul de colectare mixt, fără colectarea
separată a tipurilor de deșeuri menajere, astfel încât o mare parte din
componente
reprezentând materiale reciclabile (hârtie, carton, plastic, sticlă, metale), nu se
recuperează,
ci se elimină prin depozitare.
54
———————————————— PRIMARIA [[. MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 63
Se pierd astfel mari cantități de materiale care pot fi valorificate. Din acest motiv se
impune implementarea la nivelul comunei a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor.
Teritoriul comunei este împărțit în două areale de colectare a deșeurilor:
+ un areal de colectare care cuprinde cea mai mare parte a teritoriului comunei,
deservit printr-un serviciu public organizat la nivel local care asigură
colectarea deșeurilor menajere și asimilabile de la populație, instituții publice
și agenții economici cu o frecvență de ridicare de 3 ori pe săptămână.
Cantitatea medie de deșeuri colectată este de 1000 mc lunar. Deșeurile sunt
transportate la depozitul controlat de deșeuri Țuțora cu un autocamion
acoperit cu o capacitate de 12 m.c:;
un al doilea areal de colectare care cuprinde teritoriul comunei aflat în
vecinătatea municipiului IAȘI (zona Popas) în care precolectarea, colectarea
și transportul se realizează de către operatorul S.C. SALUBRIS S.A. IAȘI
S.A. Acest operator deservește un număr de 25 agenți economici și instituții
publice, echipamentul de colectare folosit constând în 247 de pubele cu o
capacitate de 240 litri fiecare. Serviciul este asigurat cu o frecvență de
colectare zilnică. Cantitatea medie de deșeuri colectată este de 345 mc lunar.
Deșeurile colectate sunt transportate cu autovehicule special echipate la
depozitul controlat de deșeuri situat în Țuțora;
potrivit datelor furnizate de ANRSC comuna Valea Lupului mai are asigurate
serviciile de salubritate printr-un contract încheiat cu firma SC
PREDEMENT SRL.
Disfuncționalități:
> grad redus de prelucrare și valorificare a deșeurilor reciclabile;
> lipsa unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor;
> insuficiența echipamentului de precolectare a deșeurilor: coșuri de gunoi, pubele (pentru
deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile stradale și cele produse de agenții
economici);
utilizarea în prezent a unui depozit de deșeuri neconform cu cerințele referitoare la
depozitarea deșeurilor;
depozitarea nocontrolată a deșeurilor provenind din activități de construcții și a deșeurilor
electrice și electronice DEE;
neimplementarea tehnologiilor și a metodelor de compostare a deșeurilor biodegradabile .
55
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 64
În vederea conformării cu directivele europene referitoare la deșeuri și atingerii
obiectivelor cuprinse în Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 1 Nord Est
care prevăd că în anul 2013 pentru atingerea țintei de reciclare totală, în procesul de
colectare selectivă trebuie implicată și populația din mediul rural, este necesar ca în comună
să se implementeze un sistem de management integrat al deșeurilor care să asigure
colectarea selectivă. De asemenea este necesară promovarea compostării individuale în
gospodării și/sau pe platforme.
Deșeurile biodegradabile din gospodăriile populației sunt compostate cu obiectivul
returnării deșeului înapoi în cadrul ciclului de producție vegetală ca fertilizant sau
ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea
poate fi efectuată în grădini private sau în stații centralizate foarte tehnologizate.
Având în vedere continua dezvoltare a comunei și creșterea nivelului de trai este
necesar să se acorde o importanță deosebită:
—> gestionării deșeurilor din construcții și demolări precum și a deșeurilor electrice și
electronice DEE;
— colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material;
—> promovarea reciclării și reutilizării deșeurilor din construcții și demolări utilizarea acestora
după pretratare în reamenajări de drumuri sau alte activități;
— asigurarea de capacități de tratare/sortare a acestora;
— asigurarea depozitării controlate a deșeurilor ce nu pot fi valorificate, conform
reglementărilor în vigoare.
De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că intensificarea activităților economice
și creșterea consumului populației comunei va determina creșterea volumului de ambalaje și
deșeuri de ambalaje fapt ce va impune adoptarea unui sistem eficient de gestionare a acestui
tip de deșeuri în toate etapele: colectare, transport, valorificare.
Biodiversitatea — protecția naturii
Conservarea mediului natural reprezintă unul din principiile de bază al dezvoltării
durabile fiind un indicator al gradului de preocupare pentru identificarea căilor pentru
asigurarea echilibrului între progresul economic și conservarea habitatului natural.
Caracterul preponderent tradițional al activităților agricole, lipsa marilor unități
economice poluatoare din economia comunei au contribuit la un grad ridicat de conservare a
mediului natural.
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 65
Ne? REM AMR ol
2.2 CAPITALUL SOCIO-UMAN
Populația comunei — creșterea demografică
La 01 ianuarie 2008 populația stabilă a comunei
Valea Lupului era de 4028 persoane,
din care 2028 persoane (50,34%) bărbați 2000
și persoane (49,66%) femei.
Densitatea populației comunei Valea Lupului:
U.M. 2006 2007 2008 2011
2012
Populația stabilă loc 3627 3859
4028 4982 5049
Suprafața totală Ha 1063 1063
1063 1063 1063
Densitatea populației Loc/kmp | 341,5
363,5 379,0 478,1 494,6
Sursa: Directia Judeteana de Statistica lasi
Componența etnică a comunei Valea Componența
confesională a comunei
Lupului Valea
Lupului
NI Români (91.4%)
II Ortodocși (84.88%)
3 Necunoscută (8.18%)
__ Romano-catolici (2.97%)
BI Altă etnie (0.4%)
„ Creștini după evanghelie (1.82%)
Necunoscută (8.24%)
55 Ahă religie (2.06%)
Comuna Valea Lupului este comuna cu mai
cea mare densitate a populației (494,6
locuitori/kmp în 2012), de la nivelul rural al Zonei
Metropolitane, care este de 391,1
locuitori/ kmp.
57 |
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
|
Pagina 66
Analizând datele anterioare se constată că în perioada 2006 - 2008 densitatea
populației a avut o rată de creștere constantă, factorul de creștere fiind reprezentat de
creșterea numărului de locuitori. Conform datelor statistice, la data de 01.01.2008, structura
populației pe grupe de vârstă se prezintă astfel:
[Populația [0-14 15-19 20-49 (50-64 65-74 [75-84 B5 ANI si PESTE
14028 616 307 1891 [709 304 162 39
2028 325 75 B41 138 64 15
[2000 291 141 [668 368 166 »8 24
Sursa: Directia Judeteana de Statistica lasi
În întreaga perioadă a anilor 1930 — 2008 populația comunei a crescut lent dar
permanent. Numărul total al locuitorilor comunei în anul 2002 era de 3075 persoane (6496
persoane incluzând și satele din comuna Rediu).
La recensământul din 2002 — locuitorii comunei erau organizați în 920 gospodării cu
2952 de camere de locuit având o suprafață de 54913 mp.
Habitatul este format din case țărănești specifice Câmpiei Moldovei. Pe fiecare
locuitor revenea în medie 17,86 mp suprafață locuibilă. Densitatea populației era în anul
2002 de 289,65,8 loc./Km2, raportat la suprafața comunei Valea Lupului din prezent.
Activitățile neagricole local au o dezvoltare modestă, comuna având în prezent un
profil de comună dormitor — cartier rezidențial al municipiului Iași. Numărul de salariați din
comună este însemnat și cunoaște o creștere continuă.
În anul 1992 populația ocupată din comună era de 968 persoane, din care 229 lucrau
în agricultură. În 2002 populația ocupată era de 1166 persoane, din care 243 lucrau în
agricultură.
După numărul populației, comuna valea Lupului este o așezare rurală de mărime
medie a județului Iași. Pentru a folosi resursele umane rezidente, nu luăm în calcul
persoanele care se mută cu domiciliul din Iași în mediul urban, persoane aflate în căutarea
unui alt stil de locuire, este necesar ca în următorii ani să se dezvolte într-un ritm accentuat,
activitățile neagricole locale și să se asigure condiții mai bune pentru populația comunei de a
se deplasa la lucru în alte localități, surplusul de forță de muncă existent va putea fi folosit în
alte localități din zonă îndeosebi în unele sectoare de activitate din municipiul Iași.
58
[ PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 67
Dinamica evoluției populației a înregistrat o creștere a numărului de locuitori în
perioada 1930 - 2008, populația totală crescând de la 378 la 4028 persoane, valoare care
poziționează comuna Valea Lupului pe zona de mijloc în ierarhia unităților teritorial
administrative ale județului Iași în ceea ce privește numărul populației.
Numărul total al gospodăriilor conform recensământului din anul 2002 pe total
teritoriu administrativ, inclusiv cele din satele Rediu, Breazu, Tăutești și Horlești erau de
2018 gospodării (Rediu — 458, Breazu — 250, Tăutești — 54, Horlești — 336 și Valea Lupului
- 920). Numai în localitatea Valea Lupului erau 920 gospodării.
În anul 2002 populația localității Valea Lupului este de 3075 locuitori, din care 1508
bărbați (49,04%) și 1567 femei (50,96%), rezultând o structură destul de echilibrată pe sexe,
diferența de procentaj fiind de doar 1,92%.
Pati
"0— EVOLUȚIA POPULAȚIEI COMUNEI VALEA LUPULUI ÎN PERIOADA 1930-2008
5000 -
4000
3000
2000
1000
0 T T T T r T T T T —
1930 1966 1977 1992 2002 2004 2005 2006 2007 2008
59
[PRIMARIA [[ MRI A VALEA LRPRLRI [
Pagina 68
Evoluția populației comunei Valea Lupului în perioada 1930 - 2002
Denumire localitate Populația la recensâmânt
1930 1966 1977 1992 2002
1 | Valea Lupului 378 1492 2438
2078 3075
Dinamică(%) 100,00% 394,71% 163,40% 85,23%
147,98%
Dinamică 2002 față de 1930 813,49%
TOTAL 378 | 1492 2438 2078
| 3075
Sursa: Evidențele privind recensămintele populației D.J.S. Iași, februarie 2008.
Evoluția populației comunei Valea Lupului în perioada 2004 - 2008
Denumire localitate Anii
2004 2005 2006
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.